Reconstructia Libertatii ~Eseuri critice de Walter Block~

Walter Block s-a nascut in Brooklyn n anul 1941. A absolvit colegiul Brooklyn, loc unde a adoptat filozofia politica -libertarianismul. Este un adept al scolii austriece, scoala a carei principala preocupare este de a diminua puterea politica si de a acorda sprijin drepturilor individuale.Printre adepti ai -scolii austriece se numara : Friedrich Hayek,Ludwig von Misses si Carl Menger. n prezent este profesor n -Stiinte economice la Universitatea Loyola din New Orleans. In cartea Reconstructia libertatii Walter Block sustine mai multe teme in care este dezbatut liberaralismul ce reperezinta o filosofie politica si economica puternica.Libertatea economica este sustinuta de conservatorism sau filosofia dreptei,insa aceste nu sustin si libertatea personala,ea fiind sustinuta de socialism sau filosofia stangii.Liberalismul,subiectul tratat in carte ne ajuta sa descoperim filosofia politico-economica ce exprima o astfel de viziune si totodata sa intelegem dreptul oamenilor de a face tot ce doresc cu persoana si proprietatea lor atat timp cat nu afecteaza dreptul celorlalti de a proceda la fel. Walter Block trateaza doua mari teme in carte,prima fiind sfera libertatii economice si a doua abordeaza problematica drepturilor omului si a libertatilor personale. Impreuna cu coaurorul Hans Hermann Hoppe ,Walter Block analizeaza dreptul la proprietate si exploatare .A fi proprietarul unei case,inseamna a avea dreptul sa hotarasca in ce mod sa utilizeze aceasta resursa pentru orice scop,atat timp cat nu afecteaza integritatea fizica a resurselor pe care le detin ceilalti.Suntem proprietari fizici asupra unei case insa nu suntem si proprietari asupra valorii acestei resurse.Se poate modifica modifica valoarea proprietatii unei persoane prin actiunea altei persoane.Spre exmplu prin intrarea unei persoane A pe piara muncii sau casatoriei afecteaza valoarea lui B pe aceste piete. Discriminarea adica refuzul de a face comert cu,de a trai alaturi de,de a cumpara de la ,de a vinde catre,de a intra in activitati comerciale sau necomerciale cu o alta persoana,poate duce reduce din punct de vedere economic bunastarea celeilalte persoane.Dreptul la iubire nu il putem pretinde nimanui,nu putem oblige pe nimeni sa ne iubeasca,acest lucru vine de la sine si este dreptu nostrum sa iubim pe cine vrem.Au aparut diferite legislatii care sa ingradeasca actiunile unor oameni,astfel incat valoarea proprietatii unei anumite persoane sa creasca sau sa ramana constanta.Un astfel de exemplu este legislatia privind acordarea licentelor care previne intrarea altor concurenti pe piata ,permitand persoanei care detine licenta sa isi creasca averea. Matthew Block a contribuit la analizarea teoriei liberal universal a controlului armelor,ea fiind luata atat spatial cat si geografic .Ei considera ca liberalismul este filosofia politica pe care ar fi indragit-o cu siguranta Ockhama,autorul principiului cunoscut sub numele de lama lui Ockhama.El afirma,pe scurt,ca singura actiune care trebuie interzisa este folosirea fortei sau amenintarii cu forta impotriva unei persoane sau a proprietatii acesteia,dobandita in mod legitim , la inceput ,prin luarea in posesie a proprietatii libere,si , ulterior,prin orice actiune pasnica,de genul schimburilor sau acordarii de cadouri.Pozitia liberal in ceea ce priveste al doilea amendament al Constitutiei SUA filosofia nu este deloc compatibila cu legislatia referitoare la controlul armelor deoarece simpla detinere a unei pusti sau a unui pistol nu reprezinta incalcarea proprietatii cuiva sau comiterea unei agresiuni.Nici

macar nu reprezinta o amenintare ,pentru ca trebuie neaparat sa operam distinctia intre cazul manuirii unei arme intr-o maniera belicoasa , pe de o parte , si pastrarea acesteia intr-un dulap acasa sau in masina ,ori purtarea la brau , chiar si ascunsa ,pe de alta parte.Prima actiune incalca axioma nonagresiunii,celelalte doua,nu.Exista un pericol potential in detinerea si folosirea private a armelor ,dar daca ar fi sa interzicem toate situatiile de acest gen atunci ar trebui sa interzicem folosirea autovehiculelor,cutitelor,foarfecilor,lamelor,bratelor(in cazul boxeorilor),picioarele(in cazul practicantilor de karate) etc.Se pune problema distinctiei neclare ca un pistol nu incalca drepturile nimanui , atunci la fel stau lucrurile cu o pusca,o mitraliera , un aruncator de grenade,un obuzier,un tanc ,un vas de razboi,un avion de lupta;si tot la fel in cazul unei bombe nucleare.Raspunsul liberal la aceasta obiectie se construieste pe posibilitatea utilizarii armelor intr-o maniera pur defensiva;dacaaceasta ipoteza este posibila ,atunci nu exista nici o obiectie impotriva folosirii armelor,din principiu. Walter Block a dezbatut Ecologismul si libertatea economica :Pledoria pentru dreptul de proprietate privata. Aceasra lucrare incearca sa construiasca o punte de legatura inte ecologism si libertatea economica.Ecologismul poate fi definit drept filosofia care considera ca mentinerea puritatii aerului si a apei,precum si reducerea ratei de disparitie a speciilor,aduc beneficii inseminate.Libertatea economica admite ,de asemenea ,o definitie clara.Oamenii au toate drepturile asupra lor insisi ,si a proprietatii pe careo captureaza de la natura aproprieri ,ca si asupra proprietatii aditionale pe care o obtin,ulterior ,prin comercializarea muncii lor sau a proprietatilor dobandite in mod legitim.Potrivit analizei economice conventionale,liberalismul este eronat.Problema agentilor care polueaza aerul nu apare din cauza esecului guvernului de a proteja dreptul de o proprietate privata.Ea se produce din pricinaesecului pietei-o slabiciune fundmentala a liberei intreprinderi.Scandalul referitor la folosirea cutiilor din hartie in locul ambalajelor din plastic sau din polistiren are efect asupra libertatii economice.In present ,noi nu platim nici un ban pentru eliminarea gunoiului.In schimb ,guvernul ne oblige sa alocam o parte din banii platiti prin impozite catre acest scop ,iar serviciile rezultate ne sunt apoi oferite pe gratis.Cu alte cuvinte ,acest serviciu este socializat , ca si sistemul de sanatate .Si in acest ultim caz ,serviciile ne sunt oferite gratis, gratie dolarilor pe care ii platim prin impozite.Walter Blcok a incercat sa demonstreze ca ,in cel putin doua cazuri ,poluarea aerului si aruncarea deseurilor ,ingrijorarile ecologistilor si ale celor care sprijina libertatea economica pot fi reconciliate. O analiza economica si politica a facuto Walter Block si in relatiile de munca , sindicatele si negocierea colectiva.El afirma ca nu este greu de deomonstrat ca multe segmente ale societatii noastre ridica in slavi virtutile sindicalismului , asa cum este practicat acesta in mod obisnuit.Unii apara sinducalismul deoarece il considera un mijloc de pastrare a locurilor de munca.Altii cred ca aceasta ciudata institutie se justifica prinjustitia sociala.Atat de inradacinata in traditia noastra este idea ca sindicatele sunt institutii legitime , incat numeroase organizartii religioase importante au ajuns chiar sa le invite sa-i organizeze sip e angajatii Bisericii-in virtutea a ceea ce se considera a fi motive morale.In opinia celor mai multi oamni ,sindicatele joaca un rol legitim in societate.Cum altfel am putea sa justificam faptul ca bandele de muncitori organizat care s-au angajat in greve violente nu doar ca raman nepedepsite , dar chiar primesc aplauze la scena deschisa pentru convingerile si curajul de care dau dovada?Daca vreun alt grup de oameni ar fi deranjat viata si proprietatea semenilor intr-o maniera similara , ei ar fi fost rapid trimisi la inchisoare si ar fi

fost considerati indivizi de care trebuie sa iti fie frica,sila si mila-reactie starnita in cei mai multi oameni de activitati ilegale.Sindicalismul legitim se imparte in mars de protest,boicot.Marsurile de protest :amenintarea cu ,sau organizarea de manifestatii ,daca pretentiile salariale nu sunt indeplinite.Aceasta actiune nu incalca drepturile nimanui deoarece angajatorul .in absenta unui contract,nu poate oblige pe nimeni sa munceasca pentru el in schimbul unui salariu pe care persoana respectiva il considera prea scazut.De asemenea liberalii nu sunt de acord cu multi conservatori de dreapta in ceea ce priveste intrebarea daca este corect sau nu ca guvernul sa oblige prin lege sindicatele sa reia lucrul ,in cazul in care greva ameninta sa afecteze un larg segment al economiei si dauneaza unor persoane care nu sunt implicate in disputa. O alta activitate pe care liberalii o considera legitima este boicotul,indiferent daca acesta este primar sau secundar .Boicotul consta in refuzul unei persoane de a avea de-a face cu o alta persoana.Un alt tip de sindicalism este sindicalismul nelegitim.Pichetarea,de exemplu este nelegitima din punct de vedere moral si ar trebui ,prin urmare , sa fie interzisa,deoarece echivaleaza cu o amenintare sau cu initierea violentei fizice.Aceasta actiune trebuie separate in mod clar de boicot.Spargatorii de greve pot fi caracterizati ca oamenii aflati la polul inferior al pietei muncii ,cei mai putini si cei mai nevoiasi dintre noi,persoanele de bunastare carora ar trebui sa ne preocupam in mod special ,daca ne intereseaza soarta saracilor. In concluzie ,criteriul-cheie in analiza sindicalismului este acela al angajarii sindicatului in constrangere-indiferent daca acesta se intampla in mod direct sau prin intermediul unor legi nedrepte.Iar politica publica sanatoasa ,in cel mai bun sens,consta nu in permiterea activitatilor sindicale nelegitime ,impreuna cu restrangerea acestora prin mecanismul votului secret,ci in privarea sindicatelor de intreaga lor putere de constrangere.Singurele sindicate legitime sunt cele care isi limiteaza activitatea la organizarea de boicoturi , marsuri si alte activitati asemanatoare ,in care orice persoana are dreptul de a se angaja.Daca vrem ca dreptatea economica sa domneasca ,atunci cand organizatiile muncitoresti depasesc aceste limite ,ele trebuie sa fie obligate sa dea inapoi. Transporurile pe o piata libera:denationalizarea drumurilor.In aceasta parte Walter Block considera ca,guvernul este responsabil pentru asemenea massacre.prin mortalitatea cauzata de drumurile tarii noastre.La nivel local,regional ,statal sau national,guvernul este acela care construieste ,conduce,administreaza , repara si planifica reteaua rutiera.Nu este deloc nevoie sa o preia ,este deja sarcina lui ,si inca din plin.S-a ajuns la concluzia ca proprietatea private asupra drumurilor este imposibila si ca , in realitate , aceasta poate oferi o varietate de alternative interesante la sistemul actual.Este greu de imaginat ca cineva s-ar putea achita mai prost de treaba de care se ocupa acum administratorii de stat ai drumurilor.Trebuie doar sa ne gandim la ce rezulta atunci cand abordam problema sigurantei in alte forme de transport ,ca sa ajungem la aceasta concluzie .Cand o comapnie de transport aerian sufera un accident , ea se confrunta in general cu scaderea dramatica a numarului de pasageri.Companiile aeriene cu o foarte buna traditie in ceea ce priveste siguranta,care au intreprins sondaje,au aflat ca oamenii sunt constienti de importanta sigurantei sic a aceasta reprezinta un criteriu important in alegerile lor.In mod similar ,proprietarii privati de drumuri vor fi in masura sa stabileasca reglementari si practice care sa asigure siguranta pe drumurile lor.

In partea a doua Walter Block analizeaza drepturile omului si incepe cu axioma liberal a nonagresiunii.Axioma nonagresiunii este elemental central ,axa filosofiei liberale .Acest principiu afirma ca fiecare trebuie sa fie liber prin lege sa faca ce doreste , atat timp cat nu initiaza(sau nu ameninta cu) violenta impotriva unei persoane sau a proprietatii dobandite in mod legitim de o persoana .Cu alte cuvinte intr-o societate libera,fiecare are dreptul sa produca ,sa vanda sau sa cumpere orice bun sau serviciu,in orice termini agreati reciproc.Astfel , nu ar fi interzise infractiunile fara victim,nu ar exista control al preturilor ,reglementari ale economiei impuse de guvern.Daca axioma nonagresiunii reprezinta principalul element constituitiv al liberalismului ,drepturile de proprietate private bazata pe principiul (locken si rothbardian) al aproprierii reprezinta fundamental acestuia.Axioma nonagresiunii si teoria dreptului de proprietate privata care sta la baza sa au fost recent tinta unor atacuri furioase ,venite ,in mod surprinzator,din partea unor analisti care se autodenumesc liberali. A mai scris si o pledorie liberal pentru libera imigrare in care spune despre liberalism ca este o teorie politica,o teorie a utilizarii legitime a violentei.in viziunea liberal,utilizarea legitima a fortei are loc numai in scop defensiv:avem dreptul de a recurge la folosirea armelor numai pentru a contracara un atac,adica pentru a ne proteja persoana si proprietatea de amenintari externe fizice si nu pentru alt scop. Emigrarea este vazuta de popoarele civilizate,oricare le-ar fi ideologia,ca pe niste relicve barbarea ale trecutului,amintind de un timp al servitutii sau sclaviei .O tara care nu permite cetatenilor sa sa plece nu este altceva decat o vasta inchisoare,indiferent cate medalii olimpice ar castiga.Limitarile impuse emigrarii sunt uneori justificate pe temeiul ca potentialii emigrant ar fi beneficiat de educatia publica oferita in mod gratuit de stat.Emigrantii sunt obligati sa plateasca taxe de plecare sau li se interzice complet plecare,pe motiv ca vor lua cu ei informatii pe care le-au obtinut de la stat si care constituie proprietatea statului.Imigrarea este un moment de reflective ce poate convinge orice persoana dezinteresata ca imigrarea nu este in mod necesar un act de agresiune .Imigrarea nu consta decat in stabilirea intr-o tara straina.Pentru un liberal convins, granitele nationale reprezinta numai linii pe harta ,demarcand otarade alta ;asa numitul statnatiune nu este o constructie legitima.Exista o legatura intre emigrare si imigrare.Sa presupunem ca in lume exista o singura tara totalitara ,in timp ce restul tarilor sunt libere.Daca toate celelalte tari interzic imigrarea,acest lucru echivaleaza cu restrictionarea emigrarii in tara din care oamenii doresc sa plece.De vreme ce dreptul de a emigra este o consecinta fundamentala a axiomei liberale a nonagresiunii,cel putin o natiune trebuie sa le permita sa imigreze,astfel exercitarea dreptului de a emigra devine practic imposibila.Migrarea este o a treia categorie ,distinct de emigrare si imigrare, ea se refera la persoanele care calatoresc si care nu se afla nici sub controlul tarii de origine(precum in cazul emigrarii),nici al tarii spre care merg(precum in cazul imigrarii). Daca cineva este impotriva imigrarii,exista modalitati perfect compatibile cu liberalismul de a reduce acest fenomen .De pilda ,sa adoptam in mod unilateral politica liberului schimb deplin cu toate natiunile.Schimbul de bunuri ,servicii si capital reprezinta un substitute economic pentru imigrare .Cu alte cuvinte exista doua modalitati de a corecta orice dezechilibru intre capital si munca:sa aduci forta de munca in zonele in care populatia nu a atins nivelul optim(prin imigrare) sau sa aduci capital si bunuri in zonele in care acestea se afla sub nivelul optim(prin libera circulatie a capitalului si a bunurilor ).

Secesiunea este analizata de Walter Block in categoria drepturilor omului.Legea asocierii libere este o implicatie de importanta cruciala a drepturilor de proprietate private , adica a drepturilor asupra bunurilor noastre si asupra propriilor noastre corpuri.Daca nu ne putem asocial liber cu alti indivizi pe o baza mutual-voluntara,inseamna ca drepturile noastre de proprietate sunt,astfel anulate.Daca libertatea de asociere in domeniul actiunii pozitive este dreptul de a discrimina, iar in domeniul muncii dreptul de a angaja un spargator de greva, aceasta libertate de asociere , transpusa in domeniul politic , reprezinta dreptul la secesiune.Cei care nu au libertate de secesiune sunt ,in realitate , partiali sclavii unui rege sau,intr-o democratie , ai unei majoritati tiranice .Secesiunea nu trebuie confundata cu simplul drept de a emigra ,nici macar in conditiile in care i s-ar permite celui care emigreaza sa-si ia cu sine proprietatea in afara tarii.Secesiunea inseamna dreptul cuiva de a ramane in acelasi loc ,pe proprietatea sa ,fie schimband alianta cu o alta entitate politica ,fie organizandu-si treburile pe cont propriu , ca propriul sau suveran.Clyde Wilson considera ca : Daca dreptul la secesiune al unei parti a comunitatii politice ar fi supus aprobarii morale a celeilalte parti, atunci , realmente , nu exista nici un drept la secesiune.Fie ai dreptul la libera asociere si secesiune, fie nu il ai. Meaghan Cussen analizat impreuna cu Walter Block ,Legalizarea drogurilor. Legalizarea drogurilor ar retrocede cetatenilor americani unele din libertatile civile fundamentale ,lasandu-le dreptul de a detine controlul asupra propriilor lor corpuri.Liberul schimb este benefic pentru toate partile .Se poate presupune ca daca drogurile ar fi legalizate si ar intra astfel sub incidenta pietei , atat cumparatorul , cat si vanzatorul lor ar avea de castigat.De fiecare data cand are loc un schimb ,bunastarea partilor implicate creste.Daca substantele care provoaca dependent sunt legalizate ,infractionalitatea va scadea substantial , din patru motive principale.In primul rand ,pretul mai mic al narcoticelor va elimina hotia si crimele asociate cu preturile ridicate ale acestora.In al doilea rand,conflictele legate de droguri , precum razboaiele dintre bandele rivale si violenta de strada ,vor scadea .In al treilea rand ,afacerile cu droguri creeaza profituri ridicate pentru carteluri.Cel de-al patrulea motov si cel mai evident este legat de faptul ca ,odata cu legalizarea posesiei , vanzarii si transportului de droguri ,activitati considerate anterior ilegale vor devein afaceri aprobate de societate.Legalizarea drogurilor ar elimina riscurile serioase care planeaza asupra sanatatii, prin faptul ca piata ar asigura substante de inalta calitate si procurarea unor seringi curate. In incheierea carti Walter Block analizeaza liberalismul si libertinismul. Walter considera ca liberalismul este o filosofie politica .Ea se refera numai la utilizarea corecta a fortei .Premisa ei fundamental este aceea ca ar trebui sa fie ilegala amenintarea sau initierea violentei impotriva unei personae sau a proprietatii acesteia; forta este justificata numai in aparare sau ca riposte. Libertinismul poate fi caracterizat printr-o persoana careia ii plac , il incanta ,participa la si/sau sutine moralitatea a tot felul de acte perverse ,dar care ,in acelasi timp evita orice act de violenta invaziva .Liberalul il poate uri si dispretui pe libertine ,sau nu.Prin liberalismul sau , el nu este mai obligat sa adopte o pozitie decat este obligat suporterul teoriei bolilor cauzate de microbi sa aibe vrun punct de vedere asupra libertinismului.Walter Block se opune libertinismului si dintr-un motiv personal.A ajuns la convingerea ca fiecare om are un suflet , sau natura interioara , sau spirit care insufleteste ,sau puritate,sau respect de sine, sau decenta .Considera ca unele acte ,intamplator ,depreciaza aceasta antitate interioara .Ele sunt un mod de a comite o distrugere mental si spirituala. Iar

rezultatul lor practice ,pentru cei capabili sa simta astfel de lucruri ,este golirea ,alienarea ,pierderea valorilor.In ultima instanta ,ele pot duce la sinucidere.Iar aceasta distrugere a caracterului individului are urmari grave pentru intreaga societate. In opinia mea autorul are in mare parte dreptate in analizele facute asupra diferitelor legi si notiuni de proprietate, si cum se poate defini liberatatea unui om si dreptul la proprietate.In dezbaterea teoriei liberal universal a controlului armelor ,raspunsul liberal la aceasta obiectie aproba posibilitatea utilizarii armelor intr-o maniera pur defensiva .Insa nu pot fi de acord cu acest lucru, intrucat nu toate persoanele sunt lucide in orice moment iar acest lucru poate duce la utilizarea armelor din dotare nu doar in cazul autoapararii ci si in cazul daunarii fizice a altor persoane.Astfel consider ca trebuie sa existe o limitare a posesie de arme la populatie. In alta ordine de idei sunt de acord cu parerea autorului care considera ca este necesar din perspectiva elaborarii politicii publice, sa revizuim legislatia actuala a muncii intrucat sunt multe puncte slabe care dezavantajeaza atat angajatul cat si angajatorul, sau persoana fizica in sine. Au mai fost incercari in trecut dar fara o finalizare concreta sau prea putin observabila.Ar trebui sa se lucreze mai mult in legea muncii si a drepturilor bugetarilor din sistemul sanatatii , invatamantului si transportului intrucat aici apar cele mai mari greve si cele mai frecvente . Insa nu ar trebui uitati nici pensionari intrucat lucreaza mai mult de jumatate din viata si cotizeaza la fondul de pensie ca in final sa ajunga sa aibe o pensie sub limita decentei de trai. Parerea mea asupra axiomei liberale a nonagresiunii dupa cele doua exemple citite, de a alege supravietuirea incalcand astfel o proprietate privata,implicit violarea drepturilor unei alte persoane , este una de dezaprobare.Dupa cum este si titlul acestei carti Reconstructia Libertatii deduc ca am dreptul sa imi apar viata , atat timp cat nu iau viata cuiva sau vatamez respectiva persoana.Consider ca viata este cel mai important lucru pentru orice om si avem responsabilitatea sa ne-o aparam sau sa luptam pentru drepturile care ni se cuvin ca persoana.Iar in cele doua situatii prezentate,ambele constand in incalcarea unei proprietati private trebuie sa ne asumam orice risc in incercarea de a ne salva viata. La randul lor persoanele care detin respectivele proprietati au dreptul sa isi apere proprietatea si implicit viata, ei nestiind din ce cauza s-a produs intrarea prin efractie. In final as vrea sa amintesc cum se defineste liberalismul si libertinismul. Liberalismul pleaca de la ideea ca orice persoana are din nastere dreptul la viata , la libertate si la proprietate si ca nici o alta persoana nu i le poate lua. Pe cand libertinismul defineste o persoana fara valorile morale ale societatii , o viata traita haotic cu multe lucruri care dezumanizeaza propriul corp. Libertarianismul este, dintre toate leacurile contemporane impotriva lenei de a gandi, terapia cea mai eficace pe care o cunosc. Horia Roman Patapievici