P. 1
Podisuri in Romania

Podisuri in Romania

|Views: 309|Likes:
Published by fasolăi

More info:

Published by: fasolăi on Sep 29, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/11/2014

pdf

text

original

PODISURI

CURS 1 PODISUL MOLDOVEI

Este situat intre obcinele Bucov, Subcarpatii Moldovei,N-E Carpatilor Romaniei si Prut.Suprafata- 22 200 km².Contactul cu Obcina Mare se face printr-o denivelare clara de 300-500 m.Mai spre S limita este de asemenea clara urmarind Valea Moldovei si Valea Siretului.Culoarul Moldova-Siret apartine podisului si nu subcarpatilor pt. ca este adancit exclusiv in sedimentarul sarmato-pliocen al Podisului Moldovei. In S extrem Podisul se margineste cu Campia Tecuciului.Intre Barlad si Prut problema stabilirii limitei este si mai delicata.Aici limita este data de limita de N a extensiunii pietrisurilor de Bălăbăneşti de varsta pleistocena, care prin urmare apartin campiei ( Campia Covurlui ).Geologic,Podisul Moldovei apartine la doua unitati structurale majore :Platforma Moldovei in centru si N respectiv Depresiunea Barladului in S separate de falia FălciuPlopan ( Bacau – Vaslui ). Platforma Moldovei are un fundament proterozoic rigid care inclina spre Carpati si cade in trepte spre S.Foarte important este sarmatianul – corespunde in platforma Moldovei unei faze de retragere a apelor marii, depozitele avand aceeasi varsta, se esaloneaza N-S, cele mai vechi aflorand in N, iar mai noi in S.In ansamblu sarmatianul din Podisul Moldovei este reprezentat prin grezocalcare, calcare ( calcarele eolitice constituie un element frecvent si specific ), argile, nisipuri.Meotianul ( cel mai vechi etaj al pliocenului ) este reprezentat de cinerite de Nuţasca – Ruseni, ( cinerite – tufuri vulcanice consolidate ).Meotianul afloreaza dar pe unele interfluvii din Podisul Central Moldovenesc. Grosimea cuverturii Platformei Moldovenesti creste de la E la V. Depresiunea Barladului a luat nastere la inceputul mezozoicului din fracturarea fundamentului de platforma E european si cel hercinic nord – dobrogean, astfel ca fundamentul este mixt .adica E european in jumatatea N si N- dobrogean in cea S.Cele doua compartimente vin in contact in lungul faliei Trotusului.Uscatul s-a realizat in aceasta zona treptat de la N la S : la finele besanabianului ( sfarssitul sarmatianului pana la linia Buhuş – Negreşti,. La inceputul dacianului la linia Adjud – Barlad, iar in pleistocenul mediu la contactul Podisului Covurlui – Campia Covurlui.
1

Toate formatiunile mai vechi sunt acoperite in partea de S a Podisului de o patura de depozite loessoide reprezentate prin nisipuri prafoase galbui cu o grosime de pana la 70 m cu pleistocene.In Podisul Covurlui sub depozitele loessoide se gaseste formatiunea de Bărboşi alcatuita din argile si nisipuri de varsta intre Guntz si Mindle.In Cuaternar in partea de N la Dereca – Lozna si Poiana – Zboriştea ( Suceava ) s-au format turbarii. Formatiunile ce apar la zi in Podisul Moldovei prezinta o imbinare slaba sub un grad ( 2-4 m la km ) de la N –V spre S-E. Aceasta usoara inclinare in medie de 4 m/ km afecteaza inclusiv pietrisurile de Bălăbăneşti.Ea este efectul unei miscari de bascula produsa dupa depunerea pietrisurilor de Bălăbăneşti in Romanian Superior in faza Valaha . RELIEFUL O data cu exondarea micropliocena a podisului vechile cursuri ale raurilor carpatice ( Suceava , Moldova, Neamt, Cracau, Bistrita ), ca si altele mai mici a caror varsta sarmatiana este dovedita de formatiunile fluvio – deltaice de pe marginea vestica a podisului s-au prelungit spre S-E si S urmarind retragerea si oscilatiile liniei de tarm.In acelasi fel dinspre N inaintau Siretul si Prutul. Celelalte vai s-au format ulterior prin transformari si remanieri reflectate adesea de relief si de configuratia bazinelor hidrografice.S-a lansat si ipoteza ( anii 30-40 ai sec. XX ) formarii Siretului printr-o serie de captari succesive efectuate de un rau sudic asupra unor cursuri ce se desfasurau dinspre munti spre Prut.Argumentele acestei teorii : existenta unor sei largi pe interfluviul din stanga Siretului in dreptul Siret, Subcarpatilor Sucevei si Moldovei ( seile Lozna, Bucecea si Ruginoasa ). Prezenta unor pietrisuri in alternanta cu nisipuri cu elemente carpatice atat pe aceste sei cat si pe partea superioara a dealurilor de la E si V de Siret. Combatantii acestei ipoteze au prezentat urmatoarele contraargumente : -seile pot fi de eroziune diferentiata la obarsia unor paraie cu desfasurare opusa ; - pietrisurile si nisipurile de pe aceste sei provin din alterarea gresiilor si conglomeratelor sarmatiene din substrat si nu din niste foste albii ; - intreaga serie a teraselor Siretului care se ridica la peste 400 m,altitudine absoluta ( 210 m altitudine relativa ), pastreaza cu paralelism accentuat actualul curs, iar terasele superioare se afla la altitudini mai mari decat saua de la Ruginoasa ; - largimea foarte mare a culoarului Siretului greu de realizat printr-o suita de captari.

2

Activitatea apelor curgatoare intensificata mult in urma miscarilor de inaltare de la sfarsitul pliocenului si din Cuaternar s-a impletit strans cu procesele de modelare a versantilor si interfluviilor astfel ca s-a ajuns la distrugerea vechilor campii de acumulare marina cu exceptia Podisului Covurlui unde interfluviile mai pastreaza inca fragmente ale campiei romanian – pleistocene si la inlocuirea lor cu un relief derivat cu aspect deluros. Ies in evidenta numeroase forme determinate de structura monoclinala si de prezenta orizonturilor grezoase ori calcaroase.Cea mai reprezentativa cuesta este Coasta Iasilor ( 100 m ).In peisajul Podisului Moldovei, vaile principale ale Siretului si Prutului se prezinta ca veritabile culoare ale caror particularitati le confera o anumita distinctie regionala.S-a stabilit existenta a 2-3 trepte de lunca si 7-8 terase cu altitudini relative de pana la 212 m pe Siretul mijlociu, 160-170 m pe Prut ; 180-190 m pe Suceava.Aproape toti versantii cu inclinare de 5-10º sunt atacati de organisme torentiale care au o frecventa mai mare in dealurile de la marginea V in sectoarele cu facies psamito-psemitic,in lungul cuestelor cu Colinele Tutovei, ale Covurluiului cu o constitutie mai nisipoasa. Deplasarile de teren constituie o caracteristica a peisajului si a modelarii actuale.Ele afecteaza areale largi impresionand prin amploare si dinamica cat si prin consecintele negative asupra economiei agrare, cladirilor si cailor de comunicatie.Pe versantii vailor din Podisul Sucevei si Podisul Central Moldovenesc s-au semnalat 2 generatii de alunecari : unele vechi de la inceputul pleistocenului-profunde si altele recente suprapuse celor vechi dar cu suprafete si grosimi mai mici. In Campia Moldovei cu substrat predominant argilos, alunecarile sunt de obicei superficiale, dar ocupa suprafete mari.Partea S a podisului constituita din depozite nisipo-argiloase pliocene se caracterizeaza prin alunecari dispersate cu dimensiuni reduse subordonate celorlalte procese de versant.

3

CURS 2 CLIMA Podisul Moldovei se incadreaza in climatul temperat al dealurilor cu altitudine medie.Distributia si modul de manifestare al tuturor elementelor climatice ce il caracterizeaza sunt determinate de mai multi factori: - larga deschidere a regiunii spre N, E si S, care faciliteaza o circulatie activa a maselor de aer din aceste directii ( din E mase continentale, iarna reci si uscate ce dau temperaturi joase, viscole,geruri , iar vara calde si uscate, ce imprima nuanta continentala ; din S mase de aer calde, umede sau uscate, care accentueaza fenomenele de seceta sau provoaca in S desprimavarari sau precipitatii la inceputul iernii ; din N mase baltice si polare reci si umede) ; - desfasurarea Carpatilor Orientali constituie o bariera in calea maselor de aer vestice, oceanice, care coboara de pe acestea mai uscate, uneori creand efecte foehnale ; - amplitudinea reliefului podisului pe circa 600 m si structura orohidrografica impun diferentieri topoclimatice evidente ( al platourilor si culmilor situate la peste 400 m, al culoarelor de vale si dealurilor joase) ; - desfasurarea podisului pe mai mult de 2º latitudine se reflecta in variatia cantitatii de radiatie globala ( 112,5 kcal/cm in N si 122 kcal/cm²/an in S). Se pot diferentia doua trepte cu caracteristici climatice distincte : 1. Podisurile si dealurile cu inaltimi mai mari de 350 m.Acestora le sunt caracteristice : temperaturi medii anuale de 8-9ºC, in ianuarie de -2....-4ºC,in iulie de 18-20ºC, peste 120 zile cu inghet si peste 40 zile de iarna ; precipitatii anuale de peste 600 mm, care cad preponderent in intervalul aprilie – septembrie ( peste 70% ), multe fiind generate de prezenta maselor de aer baltice ; in sezonul rece se inregisteaza circa 40 zile cu ninsoare iar stratul de zapada persista 75 zile ; se produc brume in pete 20 zile ( indeosebi in mai si septembrie). 2.Dealurile si culoarele de vale cu altitudini mai mici ( 350 m) au drept caracteristica de baza nuanta continentala accentuata.aceasta este sustinuta de valorile medii ale temperaturii anuale si din lunile calde care sunt cu 12ºC mai ridicate decat in situatia anterioara ( 9-10ºC ; 20...21ºC ) de gerurile de durata si inversiunile de temperatura cauzate de stagnarea in timpul iernii a maselor de aer rece, nordice si nord-estice in culoarele de vale si Campia Moldovei, amplitudinile termice accentuate, numarul ridicat al zilelor de vara ( 70-90 ), treptate ( peste 30 ), frecventa relativ mare a perioadelor de uscaciune si de seceta, cantitatea medie anuala a precipitatiillor de 450-500 mm distribuite extrem de neuniform, sezonier, lunar si de la an la an, viscole de durata si cu frecventa si intensitate din cele mai mari din tara noastra.
4

APELE Apele subterane captive sub presiune apar datorita inclinarii spre S-E a suporturilor impermeabile pe care se sprijina.Alimentarea acestora se face din surse superficiale prin capetele de strat intersectate de suprafata topografica.Cele mai importante ape de adancime sub presiune sunt cuprinse in formatiuni presiluriene, siluriene si neogene.In general ele au un grad ridicat de mineralizare, fiind clorosodice, sulfuroase, bromuroase, iodurate, calcice. Apele subterane captive lipsite de presiune sunt acumulate in depozitele nisipoase intercalate intre stratele argilo – marnoase sarmatice si pliocene. Fiind deschise ele au o zona de alimentare, prin capatul ridicat si una de drenare, prin capatul coborat ; se alimentaeza din precipitatii si din apele freatice iar la randul lor alimenteaza stratele freatice si chiar raurile.Au un grad de mineralizare ridicat si sunt curative : apele sulfatate, magneziene, sodice de la Breazu – Iasi ( formate in nisipuri sarmatiene (, apele bicarbonatate, calcice, magneziene, sulfuroase, sodice, sulfatate din nisipurile saramtiene de la Strunga, la care se adauga cele de la Drânceni, care apar la zi ca izvoare clorosodice sulfuroase. Apele freatice sunt acumulate in depoizite cuaternare, iar volumul lor suporta variatii importante sub influenta elementelor climei.La suprafata Podisul Moldovei este drenat de rauri prinse in sistemele hidrografice ale Siretului si Prutului, avand o densitate medie de 0,45 km /km².Sursele de alimentare cu apa a raurilor sunt formate in proportie de 75 – 90 % din precipitatii si de 10 – 20 % din stratele acvifere subterane.Fata de volumul sursei superficiale, zapezile participa cu 28 % in partea de S, iar ploile cu 42 – 48 %. Regimul scurgerii se caracterizeaza prin ape mari primavara si la intervale lungi cu ape mari in a doua parte a verii si toamna.Primavara, ploile bogate si topuirea zapezii asigura o scurgere de 40 – 50 % din volumul anual.Vara prin plasarea maximului pluviometric la inceputul anotimpului volumul de apa transportat de rauri este inca ridicat in partile de N – E, centrala si de S, reprezentand 20 – 30 % din volumul anual. Toamna, alimentarea superficiala fiind redusa, cantitatea de apa transportata de rauri este mica, reprezentand intre 4% pe Sitna si 16% pe Covurlui.Iarna, predomina alimentarea din surse subterane.Din volumul anual proportia scurgerii in acest anotimp creste cu suprafata bazinelor si cu reducerea latitudinii osciland intre 9 si 16% in N podisului si depaseste 20% in S podisului.

5

Scurgerea solida se infaptuieste in cea mai mare parte ( circa 95% ) sub forma de suspensii.Turbiditatea medie anuala variaza intre 1000 si 2500g/m. Este mai ridicata (peste 2000g/m³ ) in S Campiei Moldovei, in Podisul Barladului ( cu exceptia Vaii Barladului aval de Vaslui ) si in Valea Siretului. Valori reduse ( sub 1000g/m³ ) se inregistreaza in partea de N-V a podisului unde, in constitutia litologica predomina materialele grosiere. Valori reduse apar si in cursul mijlociu si inferior al Barladului, ca si pe cursurile inferioare ale afluentilor, unde panta foarte redusa permite decantarea in buna parte a suspensiilor.Caracterele morfolitologice ale Podisului Moldovei au fost favorabile formarii lacurilor ( naturale si artificiale ), determinand aparitia mai multor tipuri genetice ( de terase, de baraj natural, de albie majora etc. ). Lacurile de tasare pe loess s-au format pe interfluvii aflate in general la inaltimi mai mari de 150 m.Acestea au o forma circulara sau usor alungita, au suprafete reduse ( cateva zeci de m² ), sunt putin adanci ( frecvent sub 1m), adesea sunt invadate de vegetatie higrofila si sunt alimentate in principal din precipitatii.Dupa perioade indelungate lipsite de alimenatre superficiala, multe se usuca.Astfel de lacuri se intalnesc in tot Podisul Moldovei, unde, in luturile loessoide se gasesc intercalatii argiloase.Ele au o frecventa mai mare pe interfluviile Campiei Moldovei ( de exemplu, Balta lui Ciocan, Balta Arsă etc. ). Lacurile de baraj natural se intalnesc mai frecvent pe versantii cu deplasari in masa, in spatele valurilor de alunecare.De cele mai multe ori aceste lacuri au forma alungita si adancimi reduse ( sub 1 m).In Podisul Moldovei acest tip de lac este feecvent, dar, prin volumul redus de apa pe care il contin, prezinta importanata cu totul locala. Lacurile de albie majora ( baltile ), localizate intre denivelarile dintre grinduri si versant, se alimenteaza din surse de suprafata ( rauri si precipitatii) si din stratul acvifer de versant.Aceste lacuri au suprafete mari (de zeci si sute de hectare), dar au adancimi mici, sub 1m, mai rar peste 2m. Tot in albiile majore se intalnesc si lacuri de meandru cu forma liniara, de semiluna sau de potcoava.Sunt inguste si relativ adanci ( circa 2m ). Deoarece la nivele medii raul mai pastreaza legatura cu bratul parasit, lacurile respective, in general au apa permanent. Ultimele doua categorii de lacuri se intalnesc frecvent in luncile Prutului ( Balta Probota, Balta Cilibiu, Balta Golaeşti etc ), Jijiei ( Balta de la Vlădeni-Larga ), Barladului ( baltile de la Crasna, Frunzeasca, Trestiana etc). Elesteele sunt specifice cu deosebire in Podisul Sucevei.In general ele se formeaza in preajama izvoarelor, pe versantii sau la baza acestora, primind
6

apa si din precipitatii.Apa lor se foloseste la irigarea culturilor de legume si in piscicultura.Cand sunt localizate in apropierea iazurilor sunt folosite pentru reproducerea pestilor si cresterea puietului. Renumite in acest sens sunt elesteele din Depresiunea Rădăuti. Lacurile de baraj antropic sau iazurile constituie tipul cu frecventa cea mai mare.Adancimea maxima este de 2-5m iar cea medie de 1,5-2m.Merita mentionate iazurile Horodur ( in bazinul Pozenului ), Dorneşti ( in valea Negostinei), Şerbăneşti ( in bazinul Hătnuţei ), Dragomirna ( pe raul omonim), iazurile de la Falticeni pe Somuzul Mare), Habasesti ( de la Miclauseni), Solesti ( in bazinul Vasluiului), Puscasi ( in bazinul Racovei). Cele mai favorabile conditii fizico – geografice pt. aceasta categorie de lacuri se intalnesc insa in Campia Moldovei, unde au si densitatea cea mai mare.Mai cunoscute sunt iazurile Suliţa – Drăcşani ( pe Sitna ), Podu Iloaiei ( pe Bahniţa ), Ciurbeşti ( in bazinul Nicolinei ), Tătărăşani, Hăneşti, ( bazinul Başeului ), Gropniţa ( pe Jijioara ) etc. VEGETATIA SI ANIMALELE Data fiind larga sa desfasurare in suprafata dar si in altitudine, Podisul Moldovei se incadreaza in 3 zone de vegetatie : stepa, silvostepa si zona nemorala precum si in etajul nemoral.Indelungata populare si activitatile umane orientate spre agricultura au dus la indepartarea pe mari suprafete a vegetatiei initiale, la diminuarea fondului forestier si la introducerea peisajului agricol care ocupa peste 60% din suprafata. Zona stepei nu apare decat in partile de V si S-V a Podisului Covurlui. Vegetatia ierboasa este dominata de paius si colilie.Apar si palcuri de padure cu gorun, stejar pufos, frasin, ulm, jugastru, garnita, mojdrean, carpinita. Zona de silvostepa ocupa cea mai mare parte a Campiei Jijiei, in N si N-E Podisului Covurlui, Depresiunea Elan – Horincea si patrunde tentacular pe principalele vai sub forma culoare largi in Podisul Barladului pana la N de Vaslui, in general pe inaltimi de pana la 250m.Padurea are caracter de sleau de gorun in centru si S si de sleau cu steja in centru si V, pe substrat mai argilos.In componenta ei mai intra teiul pucios, carpenul, artarul, ulmul, arbustii sunt reprezentati de ciresul pitic. Zona nemorala ( a padurilor de stejar ) ocupa cea mai mare parte a Podisului Sucevei si patrunde in Campia Jijiei, in Dealul Copătău-Cozancea. La altitudini de 300-450m, fecventa mare au padurile de stejar, care adesea formeaza arborete pure mai ales in sectoarele cu substrat marno-argilos.

7

La inaltimi mai mari se amesteca cu gorunul si chiar cu fagul, iar catre baza cu frasinul, teiul, artarul Stratul arbustiv este alcatuit din alun, sanger, porumbar, iar pajistile au caracter mezo-xerofil ( predomina paiusul si firuta).Etajul nemoral este reprezentat prin doua subetaje, al gorunului si al fagului. Subetajul padurilor de gorun si de amestec cu gorun apare in Podisul Sucevei ca insule, una mai extinsa in Dealul Bour si Dealul Hăpăi din Culmea Siretului, cealalta in Dealul Mare-Hârlău.Este alcatuit din paduri de gorun si gorun in amestec cu carpen ; acest subetaj ocupa cea mai mare parte din suprafata Podisului Barladului, aici gorunul intra in combinatii diferite cu stejarul, carpenul, teiul argintiu, frasinul,fagul. Subetajul padurilor de fag si de amestec fag-rasinoase.Singurul loc unde se intalneste asociatia fag-rasinoase este in Dealul Ciungi ( din V Podisului Sucevei ), in rest predomina padurile de fag in amestec cu carpen, gorun si mesteacan ; arbustii sin aceste paduri sunt : alun, soc, corn ; pajistile secundare sunt sarace ( predomina parusca, paiusul ). Aceste paduri apar sub forma de areale insulare de diferite marimi in Dealul Dragomirnei, Podisul Falticenilor, N si N-V Podisului Central Moldovenesc, N si N-V Colinelor Tutovei.Vegetatie intrazonala este intalnita in lungul albiilor raurilor : pajisti mezo-higrofile si esente lemnoase slabe ( salcie, plop ) precum si in jurul lacurilor si mlastinilor ( stuf, papura, rogoz ). Fauna padurilor este reprezentata prin porc mistret, lup, dihor, nevastuica, pisica salbatica, veverita, diferite specii de soareci, o mare varietate de pasari ( ghionoaie ciocanitoare, ciuful de padure, huhurezul, bufnita, graurul, pupaza etc ) ; in ultimul timp se constata prezenta cainelui enot patruns din Ucraina.La acestea se adauga o bogata fauna de nevertebrate. Fauna caracteristica stepei si silvostepei a fost mult limitata ca areal si numar de specii ca urmare a activitatilor antopice.Este reprezentata de rozatoare ( popandau, soarece de camp, harciog, iepure de camp ), caprioara, mistret, lup, numeroase pasari,reptile, nevertebrate. Fauna acvatica este reprezentata prin mamifere ( vidra, bizonul, sobolanul de apa ), pasari precum ratele si gastele salbatice, lisita, gainusa de balta, nagatul, berze, pesti ca cleanul, mreana,bibanul ; pe cursurile inferioare predomina salaul, stiuca, somnul,platica. SOLURILE din Podisul Moldovei apartin la doua clase :molisoluri ( SRCS 1980) sau cernisoluri ( SRTS, 2003 ) respectiv argiluvisoluri (SRCS 1980), sau luvisoluri (SRTS, 2003).

8

Cernoziomul tipic apare in zona centrala si de S a Podisului Covurlui, in lungul Prutului si al Barladului pana in zona Vasluiului, in S-E Campiei Jijiei dar si in N acesteia in lungul Başeului. Cernoziomurile cambice apar in alternanta cu cernoziomurile tipice, in N Podisului Covurlui, in lungul Barladului si pe cursul inferior al afluentilor de pe dreapta acestuia, in zona Negresti – Vaslui, in Depresiunea Elanului si apar ca tipul predominant in Campiei Jijiei.In multe situatii pe versanti apar cernoziomuri tipice iar pe interfluviile cu panta mica –cernoziomuri cambice, datorita percolarii mai bune pe profil. Cernoziomurile argiloiluviale apar in insular in bazinul Barladului si pe terasele de pe dreapta Siretului.Solurile cernozomoide apar in Depresiunile Radauti si Siteni.Solurile cenusii apar pretutindeni ca o fasie ce se interpune intre cernoziomuri si solurile argiloiluviale. Clasa luvisoluri ( argiluvisoluri ) este reprezentata preponderent de soluri brune luvice ( luvosoluri ), acestea apar pe dealurile apartinand zonei nemorale sau etajului nemoral avand o larga dezvoltare in Podisul Central Moldovenesc si Colinele Tutovei, Culmea Siretului, Dealurile Dragorminei si Podisul Falticenilor. Luvisolurile albice apar insular pe interfluviile mai inalte sau pe suprafetele cu panta mica mai frecvent in Podisul Sucevei si Podisul Central Moldovenesc. Solurile intrazonale sunt : solurile aluviale ( in lunci ), lacovistile (in Depresiunea Radauti), solurile gleice, soluri halomorfe (in culoarul Prutului, insular in luncile Jijiei si Başeului), erodosolurile etc. REZERVATII NATURALE Geologice – paleontologice ; Dealul Repedea (punct fosilifer), la S de Iasi, Hulubăţ (in Dealurile Fălciului). Botanice : Valea Lungă, in Podisul Sucevei, vegetatia de mlastina de Salcia (judetul Suceava), Stânca – Stefăneşti - Frumoasa. Forestiere: Padurea Suhărău, Padurea Tudora – (jud. Botosani), Padurea Dealului Repedea, Padurea Dealului Mare, Padurea Paşcani, Padurea Uricani (jud. Iasi), Padurea Bulboaca, Padurea Valea Baba – Buneşti, Padurea Bălteni (jud. Vaslui).

9

CURS 3 POPULATIE, ASEZARI, ECONOMIE Asezari politice renumite : Ripiceni Asezari neolitice : Cucuteni, Tuguieta, Negresti, Mastacani ; Cetati dacice : Lozna, Stancesti, Cotnari, Brad, Racataul de Sus In Evul Mediu curtea domneasca a fost in asezari precum : Siret, Baia, Suceava, Bacau, Iasi, toate acestea devenind orase. Caracteristici demografice - densitatea populatiei pe ansamblul podisului a crescut de la peste 50 loc./km² la inceputul secolului XX, la peste 115 loc/km² in prezent. Dupa 1970 s-a ajuns ca in marile orase densitatea sa depaseasca 500 loc./km², iar pe culoarele vailor Moldova si Siret si la contactul Campiei Moldovei cu unitatile limitrofe sa fie in jur de 150 loc/ km².Insular in Colinele Tutovei, Podisul Covurlui si Dealul Falciului valorile sunt sub 50 loc./km².Miscarea naturala asigura un excedent de populatie si prin aceasta o reantinerire demografica si a fortei de munca. Natalitatea pana in anul 1995-1996 avea valori frecvent intre 16 si 20‰ : peste 25‰ in Podisul Sucevei, culoarele vailor Siret si Moldova. Mortalitatea cu peste 9,5‰ se situeaza in jurul valorii medii pe tara, valorile mai ridicate ( peste 22‰ sunt in Colinele Tutovei, Dealurile Falciului, culoarul Prutului, zone cu populatie imbatranita). Sporul natural are valori intre 6 si 14‰, depasind situatia la nivelul tarii. Ariile cu excedent demografic sunt : Culoarele Moldova – Siret, Suceava, Bahlui, iar cele in care acesta este modest : Podisul Barlad, N Campiei Jijiei. Miscarea migratorie este determinata de mai multi factori : sporul natural ridicat, potentialul economic limitat al multor sate, industrializarea rapida din unele orase din podis sau din restul tarii.Cele mai multe plecari definitive se realizeaza din N Campei Moldovei, cea mai mare parte a Podisului Barlad. ASEZARILE UMANE Ca loc de amplasare satele au preferat liniile de contact geografic, aici avand distante mici intre ele, adesea tinandu-se ca un lant continuu (de exemplu intre Cucuteni si Deleni, pe contactul dintre Dealul Mare Harlau si Campia Moldovei).

10

Dupa numarul de locuitori sunt : - sate mari – peste 1500 loc. – pe terasele Siretului, Sucevei, Moldovei si la contactul Campiei Moldovei cu unitatile vecine ; - sate mijlocii – intre 800-1500 loc. – sunt cele mai numeroase ; - sate mici – sub 800 loc. – situate la obarsiile vailor si in zone departate de caile de comunicatie : N si centrul Podisului Barlad. Orasele in 2005 erau 33.Numarul de locuitori la marea mjoritate a crescut mult pana in anii ’90, atat pe seama sporului migratoriu cat si a celui natural.Sunt insa si exceptii ( Saveni, Negresti, Solca, Daraban), in care se constata o stagnare sau chiar un recul determinat de plecarile definitive insemnate. Dupa functiile economice principale : - orase cu functii complexe : Iasi, Suceava, Bacau, Botosani, Vaslui ; - orase in care s-a dezvoltat o singura ramura industriala : Barlad, Roman ; - orase in care activitatea industriala se imbina cu serviciile si activitatile agricole : Siret, Beresti, Pascani, Dolhasca, Milisauti ; Dupa numarul de locuitori : - orase mari cu peste 150 000 loc. : Iasi ( 321 580), Bacau ( 175 921) - orase mijlocii cu populatie intre 50 000 si 150 000 loc. : Botosani, Suceava, Vaslui, Roman, Barlad ; - orase mici intre 10 000 si 50 000 loc. : Pascani, Dorohoi, Falticeni, Husi, Radauti, Adjud, Vicovul de Sus, Flamanzi, Darabani, Harlau, Dolhasca, Targu-Frumos ; - orase foarte mici sub 10 000 loc. : Negresti, Liteni, Podu Iloaiei, Siret, Salcea, Milisauti, Saveni, Murgeni, Targu-Bujor, Cajvana, Stefanesti, Buccecea, Solca, Beresti. Pozitia geografica a oraselor : 1. Pozitie de intersectie – tipul cel mai raspandit : Iasi la rascrucea vechilor drumuri dintre Marea Neagra si Marea Baltica cu cele din centrul Carpatilor Orientali si stepele N pontice : Bacau, Roman, Vaslui ; 2. Pozitia orasului in mijlocul unor unitati mici naturale pentru care respectivul oras este punctul polarizant : Negresti, singurul oras din interiorul Podisului Central Moldovenesc ; 3. Pozitia de contact valorifica apropierea unor unitati geografice cu trasaturi diferite dar complementare : ex. contactul intre unitatile inalte impadurite ale Podisului Moldovei cu unitatile joase de silvostepa.Este marcat de o salba de orase : Dorohoi, Botosani, Harlau, Targu-Frumos, Iasi, Husi. 4. Pozitie pe interfluvii structurale : Suceava, Botosani, Dorohoi, Falticeni.

11

ECONOMIA - resurse de subsol : intre Roman si Bacau si la E de Adjud au fost puse in exploatare zacaminte de gaze naturale ; - roci sedimentare utile in industria materialelor de constructie si in industria ceramicii si sticlariei : nisipuri cuartoase din Miorcani, Darabani, Dudesti, calcare in zona Ripiceni, calcare si gresii oolitice : Dealul Mare Harlau, Dealul Repedea ; balastiere in albiile Siretului, Moldovei, Bistritei, Sucevei. -industria energetica : termocentrale : Iasi ( 200 megawati), termocentralele produc peste 4/5 din energia electrica la nivelul podisului. Hidrocentrale pe Prut : Stanca Costesti, pe Siret : Galben, Beresti ; pe Bistrita : Bacu 1 si Bacau 2. -industria metalurgica are unitati la Iasi ( tevi sudate), Roman ; - industria constructiilor de masini : Bacau (avioane), Suceava (utilaj agricol, utilaj pentru industria celulozei si hartiei), Pascani (vagoane si basculante), Barlad (rulmenti) ; - industria chimica : Iasi ( mase plastice, medicamente), Bacau (ingrasaminte) ; - industria materialelor de constructii : ceramica fina (Dorohoi), sticla de menaj (Falticeni), izolatori (Botosani), Roman, Iasi, Botosani, Vaslui (caramida) ; - industria lemnului : cherestea de rasinoase (Vicovul de Jos, Cacica, Falticeni), cherestea de fag (Bacau, Harlau), mobila (Radauti, Bacau, Iasi, Vaslui) ; - industria celulozei si hartiei : Bacau - industria textila : Botosani, Iasi, Vaslui, Suceava, Dornesti, Itcani, Beresti, Vaslui ; Radauti, Roman, Pascani, Husi (ciorapi) ; - industria alimentara : abatoare : Suceava, Bacau ; ulei vegetal : Iasi, Vaslui, Barlad ; produse lactate : Suceava, Iasi, Bacau, Botasani ; zahar : Buccecea, Pascani, Roman, Sascut ; - centre de vinificatie cunoscute : Cotnari, Husi, Targu-Bujor ; bere : Suceava, Iasi, Bacau ; tutun : Iasi, Barlad. AGRICULTURA Aproape 2/3 din suprafata podisului este teren arabil, 13% paduri, 15% pasuni si fanete. Culturi : cereale 4/5 din arabil – porumb in centru si S, grau, secara, orz, ovaz (in Podisul Sucevei), floarea-soarelui in Campia Moldovei si in S; in pentru fuior in Podisul Sucevei;canepa in culoarele Siret, Moldova, Barlad; cartof in Podisul Sucevei, culoarele vailor Siret si Moldova; sfecla de zahar in Podisul Sucevei, culoarele Siret, Moldova; tutun in centru si S ; livezi de meri la Falticeni, Radaseni ; meri si ciresi in Dealul Mare Harlau, Cotnari,
12

meri la S-E de Iasi ; prun, cires, visin la Raducaneni, Mosna, Bohotin.Cele mai intinse suprafete cu vii se desfasoara pe versantii cu expunere S si E de la Cotnari, coasta Iasului, Raducaneni, Bohotin, Husi, Dealurile Bujorului din S. Cresterea aniamalelor : bovine, in jumatatea N, in Podisul Sucevei, Campia Moldovei ; ovine : intre Prut si Siret ; porcine – unde se cultiva cartof si porumb. TRANSPORTURILE : feroviare – 2 magistrale : → Adjud – Bacau - Vicasni → Tecuci – Iasi – Botosani unite prin patru legaturi intre : Focsani – Tecuci ; Roman – Negresti ; Pascani – Iasi ; Suceava – Botosani ; Transporturile rutiere urmaresc culoarele vailor principale. Puncte de trecere spre Ucraina : Siret ; spre Republica Moldova : Stanca, Secuieni, Ungheni, Oancea. Transporturile aeriene : 3 aeroporturi : Iasi, Suceava, Bacau. TURISMUL Cel mai important centru din Podisul Sucevei este Municipiul Suceava cu ruinele cetatii medievale, langa care se afla statuia lui Stefan cel Mare ; multe biserici ctitorite de Stefan cel Mare, Petru Rares, Vasile Lupu : Manastirea Dragomirna (sec. XVIII), Bisericile : Patrauti (sec. XV), Arbore (sec. XVI), Solca ( sec. XVII), Radauti (sec.XVII) ; statiunea climaterica Solca, centrul de ceramica neagra de la Marginea. La S de Suceava se afla rezervatia floristica Osanci – Ponoare, casa memoriala Ciprian Porumbescu.Case memoriale in Falticeni : Mihail Sadoveanu, Nicu Galben. In culoarul Siretului la Roman se afla Catedrala Episcopala a lui Petru Rares (1542) ; la Bacau : Biserica Precista sec. XV – Alexandrel Voda. Cel mai important centru turistic din Campia Moldovei : Iasi cu manastirile : Golia (1653 – Vasile Lupu), Galata (1583 – Petru Schiopu), Trei Ierarhi (1639 – Vasile Lupu),Biserica domneasca Sfantu Nicolae ( 1492 – Stefan cel mare), Palatul Culturii – inceputul sec. XX ; case memoriale : bojdeuca lui Creanga, Muzeul Mihai Eminescu, Muzeul Mihail Safoveanu, casele memoriale George Toparceanu si Otilia Cazimir.

13

CURS 4 PODISUL GETIC Se desfasoara pe 13 950 km² (5,9% din teritoriul Romaniei).Vintila Mihailescu in 1946 il numeste Piemontul Getic, in 1957 Petre Cotet foloseste denumirea de « podis » pentru unitatile situate la N de Campia Olteniei.Dupa 1960 cele doua denumiri piemont si podis sunt folosite concomitent. Limitele Podisului Getic : se intinde intre Dambovita si Dunare : in V limita este data de Dunare pe portiunea de numai 25 km iar spre N-E pana la Motru limita este precizata de culoarul depresionar Baia – Turnu Severin sculpat intre Podisul Mehedinti si Platforma Motrului. Limita spre subcarpati este stabilita in lungul unui sir foarte festonat de cueste care indica cele mai nordice resturi ale piemontului vilafranchian, fiind pe alocuri dificil de trasat. Limita fata de Cmpia Romana este clara intre Dunare si Desnatui si intre Arges si Dambovita (panta abrupta de natura eroziva), in rest trecerea se face pe nesimtite datorita stranselor relatii de evolutie dintre cele doua unitati in cuaternar. GEOLOGI A SI EVOLUTIA PALEOGEOGRAFICA Podisul Getic se suprapune peste doua unitati structurale separate de falia pericarpatica ( Pitesti-Filiasi-Strahaia-Drobeta Turnu Severin).La N de falia pericarpatica se afla Depresiunea Getica apartinand avantfosei carpatice). Aceasta s-a format la inceputul neozoicului in fata Carpatilor Meridionali aflati in ridicare .Depresiunea Getica are fundament carpatic in N si de platforma in S, alcatuit in ambele cazuri din roci cristaline si granitice. La S de falia pericarpatica este Platforma Valaha alcatuita in fundament din sisturi mezometamorfice strabatute de granite si alte magnetite proterozoice.Peste ele se afla o suprastructura sedimentara acumulata in mai multe cicluri de sedimentare.Pana la finele miocenului sedimentele acumulate au fost predominant carbonatice, ulterior au capatat caracter molasic cu elemente carpatice (gresii, argile, nisipuri, pietrisuri). Daca miscarile din faza laramica (inceputul paleogenului) au creat Depresiunea Getica, aceleasi miscari au creat Bazinul Transilvaniei, cele de la finele miocenului (faza moldavica) cuteaza depozitele acesteia si le imping spre S (pe platforma).

14

In pliocen in toata regiunea se acumuleaza strate argilo-nisipoase, nisipoargiloase care au desfasurare orizontala sau slab monoclinala. Lacul de la inceputul pliocenului extins de la marginea Carpatilor se retrage ulterior spre S, raurile carpatice depun la finele acestei perioade conuri aluvionale extinse (pietrisurile de Candesti de varsta vilafranchiana). In pleistocen ridicarea intensa a Carpatilor se rasfrange si asupra regiunilor vecine pe care le antreneaza exondandu-le treptat.In sudul Carpatilor Meridionali apare o vasta campie care in a doua parte a cuaternarului a fost tot mai mult ridicata si totodata fragmentata capatand infatisarea unui podis. In acest interval (cuaternar), cuvertura pietrisurilor de Candesti a fost indepartata din spatiul subcarpatilor actuali care in acest fel au fost descoperiti . RELIEFUL Interfluviile sunt netede, au latime ce creste de la N (sub 1 km) spre S (cativa km).Spre subcarpati unde altitudinile sunt mai mari fragmentarea torentiala este mai intensa si reduce uneori podurile interfluviale la culmi si varfuri rotunjite.Catre S interfluviile sunt mai putin inalte, mai slab fragmentate, impresioneaza prin netezime de unde si numele de platforma. Altitudinile cresc de la S spre N, dar si de la V spre E : 300 m in Dealurile Cosustei, 400 m in Gruiurile Jiului, peste 500 m in Podisul Oltetului si Podisul Cotmenei, peste 700 m in Podisul Candesti (Dealul Perilor – 745 m). Pe ansamblu panzele de pietrisuri ca si stratele pliocenului superior inclina spre S.Valoarea mai mare caderii stratelor in N si reducerea treptata a acesteia spre S duce la concluzia ca pe ansamblu se trece de la un monoclin in jumatatea de N la o structura tabulara evidenta in cea sudica.Astfel in N vom intalni cueste unghiulare la contactul cu subcarpatii sau pe vaile secundare orientate V-E : vai subsecvente, obsecvente ; in timp ce in S sunt caracteristice formele intalnite in podisurile tabulare (platouri aproape orizontale denumite platforme ; vai si interfluvii simetrice). Modelarea actuala este deosebit de activa in jumatatea nordica (alunecari, curgeri noroioase, torentialitate, siroire) si lenta in cea sudica.Procesele de albie sunt de asemenea active, multe din albiile raurilor fiind inecate de nisipuri si pietrisuri provenite de pe versntii. CLIMA – este temperat continentala specifica regiunilor de podis jos si de campie din S tarii.Caracteristicile sale sunt determinate de 3 factori : a) o circulatie activa din V, S si S-V ; doar la E de Olt se simte influenta mai ales iarna a maselor estice anticiclonale ; b) efecte foehale in extremitatea vestica pana aproape de Jiu ;

15

c) altitudinea care impune o etajare a parametrilor climatici; valorile principalilor parametri sunt: media anuala de 11,9º C la Turnu Severin pana la 9º C in N-E; temperatura lunii iulie este de 22, 2º C la Turnu Severin, 18,7º C la Curtea de Arges ; temperaturi negative iarna dar moderate valoric (-0,9º C la Turnu Severin, -3º C in N-E. Primavara este timpurie in V (mijlocul lunii februarie) si intarziata cu 2 saptamani in E.Verile sunt calde, umede in N si mai uscate in V si S (secete).Toamne calde, lungi si secetose (septembrie cea mai secetoasa); precipitatii anuale de 500 mm in S si aproape 800 mm in N si N-E cu un singur maxim la est de Olt (iunie) si 2 maxime la V de Olt (unul principal in iunie si unul secundar in noiembrie). La V de Olt decembrie este o veritabila luna de toamna (valori termice pozitive si precipitatii ridicate).In concluzie sub raport climatic se delimiteaza un sector vestic (la V de Olt), aflat sub influenta directa a activitatii ciclonale, mediteraneene cat si a fenomenelor foehnale. Se caracterizeaza prin al doilea maxim al precipitatiilor, toamne calde si uscate, interval mai scazut de inghet, precipitatii solide reduse ; al doilea sector la E de Olt resimte influenta maselor de aer continentale estice mai ales iarna cu precipitatii mai putine si cu un singur maxim pluviometric.In al doilea rand apar diferente semnificative intre regiunile sudice mai calde si mai secetoase si cele nordice mai umede si mai racoroase, precum si intre culoarele de vale si podurile interfluviale. APELE – apartin mai multor bazine hidrografice care au pondere diferita : Jiul – 37,9%, Olt-28,5%, Arges- 12,9%, Vedea- 9,5%, altele – 11,4%.In Podisul Getic s-a format o bogata retea de rauri autohtone si mai multe rauri mari alohtone care pe ansamblu se desfasoara in concordanta cu panta generala a a reliefului de la nord la sud sau de la nord-vest la sud-vest.Sunt unele centre de convergenta hidrografica (Filiasi, Pitesti).In vest sunt ape mari de primavara (aprilie-iulie) si toamna (noiembrie-inceputul lui decembrie) si ape mici in august – octombrie, pe cand in est se inregistreaza un regim normal cu ape mari primavara, viituri scurte de vara si in rest ape mici.Raurile alohtone : Jiul are 50,5 m³/s la intrarea in podis, 91,4 m³/s la iesire, Oltul- 145 m³s la intrare si 160 m³/s la iesire ; Oltetul are 2,67 m³/s in nord si 12,7 m³/s in sud ; dintre raurile autohtone – Vedea cu 5 m³/s la iesire. Fenomenul de secare este caracteristic pentru majoritatea raurilor autohtone, scurgerea solida este mai mare in nord (10-15 t/ha/an), pe cand in sud-vest in Podisul Balacitei abia ajunge la o tona/ha/an.

16

Lacurile – s-au construit din ratiuni economice , asa numitele benturi indeosebi in Podisul Cotmeana, precum si 6 lacuri de acumulare pe Olt (Babeni, Ionesti, Zavideni, Dragasani, Strajesti, Arcesti) si 4 pe Arges (Valcele, Budeasa, Bascov si Pitesti). Apele subterane – cele mai importante panze freatice se afla in terase, in luncile inalte si la baza pietrisurilor de Candesti (200-400 m adancime)

CURS 5
VEGETATIE - paduri de garnita (indeosebi pe solurile argiloase), cer (pe soluri usoare), pentru ca spre nord ele sa se incline, sa intre in amestec cu gorunul, ulmul, jugastrul, parul, marul etc. - in centru si spre nord, gorunul devine specia dominanta, intrand in amestec cu cerul, carpenul, artarul, paltinul, plopul – pe versantii isoriti si cu fagul pe cei umbriti ; - in lunci – zavoaie cu plop, salcie, sanger. Padurile se reduc in prezent doar la versantii cu pante accentuate si la dealurile din nord, in rest fiind inlocuite de terenuri arabile si pajisti. FAUNA – se caracterizeaza prin eterogenitate, aici interferandu-se specii de campie (popandaul in Podisul Balacitei), cu specii montane (pajura – in nordul Podisului Cotmenei, veverita in Podisurile Motrului si Cotmenei). Sunt si specii mediteraneene : vipera cu corn, broasca testoasa de uscat, lacuste etc. SOLURILE – apartin predominant clasei argiluvisoluri, secundar clasei cambisoluri, la care se adauga diferite soluri intrazonale si azonale.In sudvest (Podisul Balacitei) apar soluri brun-roscate si brun-roscate luvice, in rest predomina solurile brune luvice, luvisolurile albice.In sudul Podisului Cotmenei si la vest de Olt apar pe areale relativ extinse vertisolurile.In lunci exista soluri si protosoluri aluviale. DATE DE GEOGRAFIE ISTORICA Sunt urme de asezari inca din paleolitic si neolitic (Podisurile Strehaia, Oltet, pe vaile Argesului, Jiului etc), din epoca preromana (Podisul Motrului, Podisul Oltetului, Podisul Candesti) si mai ales din cea daco-romana (asezari mari, castre si puncte intarite in lungul marilor drumuri de pe Jiu, Olt, Arges, ce treceau spre nord spre Transilvania).Numarul asezarilor creste in primele milenii.

17

In secolele XIII-XIV, parti din teritoriul Podisului Getic erau inglobate in diferite voievodate (Seneslau si Litovoi) si cnezate (Dan si Farcas).In secolul XIV, Podisul Getic se incadreaza in statul Tara Romaneasca. Reteaua de asezari s-a definitivat treptat in secolele XVII-XIX, trecandu-se de la sate mici, localizate in bazine torentiale, la asezari mari desfasurate pe terasele din culoarele vailor importante, proces determinat de cresterea raportului cu produse agricole.A doua jumatate a secolului XVIII si inceputul secolului XIX au reprezenatat o etapa importanta in popularea Podisului Getic si dezvoltarea asezarilor omenesti de aici si ca efect al migratiei populatiei de peste Carpati.In prezent reteaua de asezari insumeaza circa 1540 sate si 8 orase. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE Podisul Getic este o regiune bine populata, cuprinzand peste 1,1 milioane locuitori (aproape 5% din populatia Romaniei). Evolutia numarului de locuitori Pentru inceputul secolului XIX se estimeaza o populatie de circa 300 000 loc., iar pentru anul 1912 – peste 854 000 loc.Aceasta crestere demografica a fost fovorizata de stabilirea definitiva aici a cetelor de romani din Transilvania si de sporul natural.In secolul XX razboaiele si incetarea imigrarii transilvane au facut ca singurul factor care a impus crestere pe ansamblu mai lenta, dar mai accentuata dupa 1950, sa fie sporul natural. Regional cresterile cele insemnate s-au inregistrat in asezarile de pe terasele din culoarele marilor vai si in lungul principalelor drumuri (aflate pe Jiu, Olt, Oltet, Arges etc) iar in ultimele decenii in vecinatatea ariilor de exploatari miniere si petroliere si in orasele mari (Drobeta Turnu Severin). Densitatea populatiei – inregistreaza in prezent o valoaqre medie de 80 loc./km².In anul 1985 cele mai mici valori (50-75 loc. /km²) erau in Podisul Balacitei, nordul Podisului Oltetului si centrul Podisului Cotmenei; ariile cu valori mari se concentreaza in culoarele vailor Jiu, Olt, Arges si pe principalii lor afluenti (100-125 loc./km²).In cea mai mare parte a podisului valorile oscilau intre 75 si 100 loc./km², iar in orase erau de peste 125 loc./km ². Sporul natural este in jurul valorii medii pe tara (-1,6‰).Valori mai ridicate sunt in asezarile din culoarele vailor principale si in orase si destul de mici in satele situate in nord, in bazinele de receptie ale unor vai departate de reteaua principala de cai de comunicatie.

18

Alte caracteristici demografice Cea mai mare parte din forta de munca a fost si este ocupata in agricultura (in unele comune din Podisul Balacitei, nord-vestul Podisului Oltetului,centrul Podisului Cotmenei – chiar peste 80%).In ultimele decenii prin intrarea in exploatare a zacamintelor de petrol, gaze si carbuni, prin dezvoltarea unor unitati din industria alimentara, forestiera etc. s-au produs mutatii atat in structura pe ansamblu cat si la nivel de ramura economica (in agricultura predomina forta de munca feminina). Modificari insemnate sunt legate si de migrarea de la sate spre orasele din podis (Drobeta T. Severin) sau din regiunile vecine (Targu-Jiu, Craiova, Slatina, Ramnicu Valcea, Pitesti etc) a populatieie tinere absorbita in activitatile economice (maia ales industriale si in constructii).Ca urmare, in mediul rural aproape 1/5 din populatie depaseste 60 ani ; exista numeroase sate mici (sub 250 de locuitori) cu populatie imbatranita. ASEZARILE Asezarile rurale – concentreaza circa 80% din totalul populatiei.Sunt vechi, cele mai multe fiind datate de la mijlocul mileniului II si foarte numeroase (1540).Cele mai numeroase se afla in culoarele vailor (Olt, Jiu, Arges, Motru, Oltet, Amaradia etc) iar cele mai putine pe podurile interfluviale (apa la adancime, suprafete agricole).Satele din culoarele de vale au forma liniara sau poligonala, majoritatea depasesc 500 loc., au densitate ridicata si un profil economic variat (culturi cerealiere, cresterea animalelor, pomicultura etc). Satele situate in bazinele de receptie torentiale, la partea superioara a versantilor sau in regiunile mai fragmentate din nord au suprafete mai mici, sunt rasfirate, au un numar mic de locuitori (sub 500) si un profil economic restrans .Cele mai mari asezari (peste 500 loc.) sunt legate de contactul cu campia (profil agricol complex), de vecinatatea oraselor, de caile de comunicatie nedezvoltate si de ariile principalelor exploatari miniere si petrolifere (profil economic mixt). Asezarile urbane – sunt putine (doar 3 pana in 1967 si 8 in prezent) si concentreaza peste 252 000 loc.Doar municipiul Drobeta T. Severin face parte din orasele vechi si mari din tara noastra avand un profil economic complex si o populatie de 118 316 loc in 1995.Celelalte au un profil mixt,la trei impunandu-se functia industriala (Motru-26 907 loc., Colibasi-33 908 loc., Dragasani-22 693 loc.), iar la celelalte cea agricola : Strehaia-12 536 loc., Filiasi-20 199 loc., Scornicesti-13 777 loc. si Topoloveni- 9 955 loc.).

19

Daca in 1912 doar 6% din populatie se afla in cele trei orase (Drobeta T. Severin, Strehaia si Dragasani), dupa 1960 prin dezvoltarea socialeconomica a acestora, dar si prin declararea a noi orase (1967-Motru, 1968Filiasi si Topoloveni, 1989-Colibasi si Scornicesti), ponderea acestora a urcat la aproape 20% (o crestere numerica de peste 3 ori). ACTIVITATILE ECONOMICE Agricultura – este ramura de traditie si se practica pe 64% din suprafata podisului (pondere mai mica in nord si foarte mare in centru, sud si in culoarele vailor principale).Din agricol, 2/3 revine arabilului ( 60-80% in sud si in culoarele vailor principale), 1/5 pasunilor si fanetelor, 8% pomiculturii, 3,4% viticulturii).Cerealele se cultiva pe 4/5 din arabil, precumpanitor in Podisurile Balacitei, Oltetului si Cotmenei.In luncile raurilor si mai ales in apropirea oraselor suprafete importante sunt cultivate cu legume.Floarea-soarelui se cultiva mai ales in cadrul Podisurilor Oltetului, Cotmenei si Balacitei. Livezile de pruni si meri au frecventa in centrul si nordul podisului iar cele de ciresi si visini in sud.Vita de vie ocupa suprafete mai mari in Culoarul Oltului (podgoria Dragasani), in sudul Podisului Candesti (podgoria Stefanesti). Cresterea animalelor se bazeaza pe pasuni si fanete in nord (ovine, bovine, caprine) si pe culturi furajere si pajisti de lunca in sud (bovine, ovine, porcine). INDUSTRIA Cea mai importanta ramura industriala din Podisul Getic este industria energetica, care s-a dezvoltat prin punerea in valoare a unor importante zacaminte de carbuni si hidrocarburi si prin construirea unora din cele mai mari termocentrale din tara.Exista mai multe bazine miniere care concentreaza cele mai mari rezerve de lignit din tara, exploatate in cariera sau mina.Intre acestea sunt Husnicioara, Motru, Jilt si Alunu-Cucesti, iar ca centre – Lupoaia, Plostina, Rosiuta, Horasti, Alunu, Albeni, Berbesti, Cernisoara.Cea mai mare cantiatate de carbune se foloseste la centralele termoelectrice de la Isalnita – Craiova (1100 Mw), Turceni (2640 MW) si Rogojel din lungul Jiului. Petrolul si gazele naturale sunt cantonate in formatiunile oligocene, miocene si pliocene din cateva perimetre din Podisurile Oltetului (Balcesti, Zatreni, Stoina, Iancu Jianu, Melinesti, Hurezani, Tetoiu), Cotmenei (Vedea, Oporelu, Mosoaia, Poiana Socului, Potcoava, Bascov), Candesti (Hulubesti, Bogati, Topoloveni, Calinesti), in Valea Jiului (Aninoasa) etc.

20

Energia electrica se mai obtine prin sistemul de hidocentralele de pe Olt (Ionesti, Prundu, Dragasani) si Arges (Merisani, Bascov). Industria constructiilor de masini si prelevarea metalelor este concentrata in Drobeta T. Severin (nave fluvilae, vagoane), Colibasi (autoturisme), Filiasi (utilaj electrotehnic si pentru industria lemnului), Strehaia (armaturi metalice).Unitati ale industriei chimice se afla la Drobreta T. Severin, Dragasani (materiale plastice, articole tehnice si bunuri de larg consum din cauciuc), Scornicesti (materiale plastice).La Drobeta T. Severin se afla un combinat de celuloza si hartie.Fabrici de cherestea si parchet s-au amplasat la Stalpeni, Cotmeana, Filiasi. Intreprinderi textile pe baza de lana si bumbac – se afla la Drobeta T. Severin, Scornicesti, Strehaia, Motru, Dragasani.Industria alimentara, cu veche traditie, are unitati de panificatie, vin, bere, conserve de carne, legume si fructe, produse lactate.Centre mai importante sunt : Drobeta T. Severin, Dragasani, Scornicesti, Topoloveni, Strehaia etc. CAILE DE COMUNICATIE SI TRANSPORTURILE – urmaresc cu precadere culoarele marilor vai in lungul carora se afla si cele mai multe asezari.Exista 4 artere feroviare mai vechi : Jiu (Craiova – Drobeta T. Severin cu ramificatie de la Filiasi spre Targu Jiu), pe Olt (Piatra OltRamnicu Valcea) si din Pitesti spre Curtea de Arges respectiv Campulung, la care se aduga trei artere recent construite dirijate spre exploatarile de lignit : Strehaia-Motru, Turceni-Dragotesti si Filiasi-Targu Carbunesti-Targu Jiu. Reteau rutiera este densa, in mare masura modernizata (dupa 1965) si se desfasoara in lungul vailor cu concentrari spre Jiu, Olt, Arges.Exista si cateva artere transerversale. POTENTIALUL TURISTIC In Drobeta T. Severin sunt concentrate numeroase obiective turistice (centru roman, ruinele piciorului podului lui Traian, cetatea medievala, edificii remarcabile etc).Se adauga Manastirea Strehaia (ctitorita de Matei Basarab), Manastirea Cotmeana (ctitorita de Mircea cel Batran), parcul dendrologic Mihailesti, casa memoriala Liviu Rebreanu de la Valea MarePodgoria, Muzeul Golestilor si Muzeul viticulturii si pomiculturii din Romania (la Golesti, comuna Stefanesti), Muzeul memorial Nicolae Balcesu din localitatea cu acelasi nume (jud. Valcea), Muzeul Alexandru Macedonsky din satul Pometesti (comuna Goiesti jud. Dolj), numeroase manastiri si biserici din secolele XVIII-XIX, constructii taranesti.

21

SUBUNITATILE GEOGRAFICE 1. Podisul Strehaiei – la vest de Jiu, alcatuit din : - Culoarul depresionar mehedintean ; - Dealurile Motrului – intre Jiu si Motru – Husnita ; - Podisul Balacitei – la sud de Motru – Husnita ; 2. Gruiurile Jiului – intre Jiu la vest si Gilort la est ; 3. Podisul Oltetului – intre Gilort si Jiu in vest si Olt in est ; 4. Podisul Cotmenei – intre Olt in vest si Arges in est ; 5. Dealurile Argesului – intre Arges in nord si Argesel in est ; 6. Podisul Candesti – intre Argesel in vest si Dambovita in est.

22

CURS 6 PODISUL MEHEDINTI Este o unitate de orogen carpatica care are alitudinile unui podis si utilizarea terenurilor respectiv caracteristicile presiunii antropice specifice unui podis. Asezare : este cuprins intre Podisul Getic in sud-est si est, Carpatii Merdionali la nord si nord-vest, Subcarpatii Getici la nord-est, Muntii Banatului in vest si culoarul Dunarii in sud-vest. Din punct de vedere al structurii, tectonicii si carstului este incadrat in unitatea montana ; din punct de vedere al altitudinii, aspcet, utilizarea terenurilor, grad de populare este incadrat la unitatea de podis. LIMITE : limite structurale, litologice, hipsometrice, geomorfologice, hidrogeografice, biogeografice, de peisaj si de asezari. - fata de Muntii Almajului - fata de Muntii Mehedinti limita este intre Orsova si Motru pe localitatile : Podeni, Izverna, Obarsia, Closani – limita este litologica.Diferenta de altitudine este de 500-700 m; limita este si geomorfologica – bazinete depresionare, limita este si hidrogeografica prin aparitia unei generatii noi de vai si asezari. - fata de Subcarpatii Getici limita este data de Valea Motrului - fata de Poidisul Getic limita trece printr-un culoar depresionar, diferenta de altitudine este de 250 m sub forma unor versanti abrubti ce se suparpun pe limita dintre cristalin si depozitele miocene din Podisul Getic. - fata de Podisul Mirogi exista o limita clara data de culoarul dunarean intre Gura Vaii si Orsova. Alcatuirea geologica si evolutia paleogeografica - existenta mai multor unitati structurale care se interfereaza - individualizarea unitatii ca podis. Podisul Mehedinti este format pe autohtonul danubian din sisturi mezometamorfice care apare atat in fundament cat si in baza (in centrul podisului).Sedimentarul autohtonului danubian este format din unitatea de Cerna si se identifica la Ponoare, Izverna si Obarsia Closani.Si unitatea de Coșuștea de varsta cretacica sub forma flisului format din gresii , marne si argile se identifica in sudul podisului.Panza getica este formata din sisturi epimetamorfice sub forma de petice (ferestre tectonice).

23

Podisul Getic este format din unitatea de Bahna care acopera autohtonul danubian si unitatea de Mehedinti, care acopera sedimentarul danubian.In aceasta arie a aparut suprapanza de Severin care este formata din nisipuri, argile, marne de varsta cretacica si care se regaseste in aria Bahna, Balta, Ponoare si Bala. Evolutia paleogeografica incepe din proterozoic si tine pana in cuatenar. - proterozoic-paleozoic – se formeaza sisturile cristaline - in mezozoic (jurasic si cretacic) sunt formate unitatea de Cerna, Coșuștea si unitatea de Severin.Ca urmare a miscarilor austrice atunci cand s-a creat panza de sariaj (cand Panza Getica a migrat peste autohtonul danubian preluand si formad Panza de Severin si miscarile laramice atunci cand Panza Getica a incalecat Panza de Severin; - in neozoic se formeaza depresiunile post tectonice in care s-au acumulat depozite Miocene si care au functionat ca areale de legatura intre bazinul getic si cel panonic. Culoarul Toplet-Bahna Culoarul Drobeta-Baia de Arama Culoarul Ponoare-Bahna La finele neozoicului Podisul Mehedinti va fi complet exondat, motiv pentru care se va forma prima generatie de vai ce veneau din aria montana a Mehedintilor. - in cuaternar regiunea este ridicata in bloc, au loc remanieri hidrografice atat subaeriene cat si subterane si se realizeaza actualul culoar dunarean. Relieful Maxima altitudinala este in Varful Paharnicu (885 m), minima este la nivelul Dunarii (160 m). Subunitatile morfologice nord-est – sud-vest : 1. vecinatatea muntelui este dominant formata din platou, altitudinea de 600700 m este dominata de varfuri rotunjite.In cadrul acestei fasii s-a format si culoarul tectonic Motru-Bahna grefat in depozite miocene.apar bazinete depresionare : Bahna, Cireșu, Balta, Izverna, Nadanova, Obarșia Cloșani, care au caracterul de a fi suspendate in spatele cheilor Topolnitei, Coșuștei. 2. unitatea in care se dezvolta carstul, care se regaseste ca fiind exocarst de tipul platourilor carstice, cornetelor: Cervonia, Cornetul babelor, Nadanova si Balta.Exista in cadrul acestei fasii doua siruri de cornete care sunt despartite de bazinete formate pe marne, gresii de varsta cretacica. 3. se afla catre sud-est sub forma interfluviilor plate ce scad in altitudine de la 600 m la 400 m catre contactul cu Podisul Coșuștei.In cadrul acestei fasii vaile sunt foarte adancite si inguste. Evolutia retelei hidrografice
24

Reteaua hidrografica a inceput sa se formeze in miocen si se continua in prezent prin remanieri subterane.Exista trei generatii de vai : 1. Bahna-Topolnita si Coșuștea.Bahna a mostenit cursul culoarului miocen.Bahna este o vale antecedenta .Topolnita si Coșuștea sunt vai transversale care s-au adancit pe masura ridicarii Podisului Mehedinti.Sunt vai epigenetice, au izvoarele in Muntii Mehedinti. 2. raurile principale autohtone care in interiorul podisului au orientari sudvest – nord-est si nord-est – sud-vest, iar in Podisul Coșuștei au orientari nord-est – sud-est.Aspectul lor este de chei sau vai inguste. 3. cea de-a treia generatie de vai s-a format in holocen dupa glaciatiuni, sunt foarte putine adancite si au aspect torential. Treptele de nivelare E. de Martonne identifica doua nivele structurale : in miocen care desemneaza nivelul general al podisului si un alt nivel pliocen corespondent suparfetei Gornovita.Nicolae Popescu identifica tot doua nivele dar in sudul podisului : nivelul Bahnei si nivelul terasei a-VIII-a a Dunarii. Ca terase N. Popescu identifica circa 5-6 terase cu specificarea ca aceste terase se pierd cand raul intra in subteran. Tipuri de relief: - relieful petrografic este dominat de cel carstic.Fasia de calcare in care este grefat tine de la Baia de Arama pana la Ciresu. - exocarstul este format din campuri de lapiezuri, din doline, din polii, se caracetrizeaza prin captari carstice si vai antitetice (Bazinul Topolnitei in dreptul Ponorǎţ si Ponorel. - endocarstul este reprezentat prin pesteri care apartin unui sistem carstic care are legatura cu sistemul carstic al Vaii Cernei -podul natural de la Ponoare. Clima este carcterizata prin influente medieteraneene, dar si sudice si vestice.Cele vestice sunt raspunzatoare de topoclimatul de adapost, de crearea conditiilor fohnale.Temperatura depaseste 11ºC in sud, 9,5ºC in nord.Numarul de zile caracteristice sunt doar 20 de iarna, 110 zile de inghet, 20 zile tropicale si 80 de vara.Stratul de zapada se pastreaza 75 zile.Precipitatiile sunt in jur de 800 mm anual si se caracterizeaza prin doua maxime si doua minime ; maximele sunt in mai-iunie si octombrie-noimbrie, iar minimele sunt in august-septembrie si decembrie si februarie.Exista mai multe topoclimate in functie de expunere, calcare si de culoarele si bazinetele depresionare. CURS 7
25

APELE Reteaua hidrografica este impartita in doua tipuri de rauri : alohtone cu obarsia in Muntii Mehedinti si autohtone cu obarsia la contactul dintre Podisul Mehedinti si munti.Astfel cele autohtone sunt rauri scurte iar cele alohtone sunt rauri lungi : Topolnita, Bahna – afluenti ai Dunarii, respectiv Cosustea – afluent al Motrului. Rauri cu drenaj subteran – Topolnita, Cosustea. Registrul scurgerii este in functie de distributia precipitatiilor: un regim mediteranean: doua maxime si doua minime.Ca regim al scurgerii subterane: circulatia carstica, care intarzie maximele si minimele. Lacurile sunt de dimensiuni reduse si putine, sunt temporare (Zǎtonul care se formeaza la intrarea in pestera de la Cotmeana ; Gornovita, Balta care sunt niste lacuri extinse de mica adancime si cu caracter de mlastinire).Toate aceste lacuri sunt formate in doline.De asemenea mai exista Lacul Portile de Fier I. Apele freatice sunt cantonate in depozite de versant, in scarte de alterare, in rocile sedimentare, ele variaza in adancime in functie de regimul precipitatiilor Solurile Exista soluri brune-acide, brune-luvice, bruno-argilo-iluviale si ca tipuri specifice rendzinele, erodisolurile.Ele sunt intrunite in zona cornetelor, in cheile Topolnitei si Cosustei si pe suprafetele modificate antropic.Solurile aluviale se intalnesc acolo unde nu sunt chei.Solurile urmaresc alcatuirea litologica a Podisul Mehedinti. Vegetatia Se incadreaza in etajul nemoral, in subetajul padurilor de fag si gorun.In culoarul Dunarii vegetatia se caracterizeaza prin paduri de stejar pufos, cer, garnita, corn, liliac,alun turcesc.In bazinul Bahnei sunt dezvoltate padurile de pin negru ; pe versantii umbriti si in nord-vestul podisului vegetatia este dominata de padurile de gorun si fag ; la contactul cu Muntii Mehedinti sunt dezvoltate paduri de fag balcanic, corn, frasin, tei, asociatie vegetala specifica zonei Mehedinti : mojdrean, liliac, corn, carpinita. Fauna se caracterizeaza prin diversitate de specii : caprioara, mistret, vulpe, vipera cu corn, scorpion, testoasa lui Hermann. Rezervatiile naturale sunt foarte dense : rezervatii botanice : Gura VaiiGârciorova, Ponoare (liliac salbatic) , rezervatii forestiere de pin negru ; rezervatii speologice : pesterile de la Topolnita, Ponoare ; rezervatiile paleontologice : Bahna, Ilovita unde se identifica calcarele recifale. Populatie si asezari
26

Evolutia populatiei a crescut din secolul XVIII de patru ori fata de jumatatea secoluluiXX.De la jumatatea secolului XX pana in 1985 s-a inregistrat o scadere generata in prima parte de sporul migratoriu.Printre localitatile care au suferit pierderi se numara : Podeni, Ciresu, Bahna. Densitatea populatiei este de circa 30 loc. /km² si de 40 loc./km² in marginea Podisului Mehedinti. Miscarea naturala este caracterizata prin spor negativ : Baia de Arama – spor negativ de 4‰. Cracteristicile asezarilor : - sunt sate mici cu profil agricol care se carcterizeaza prin cresterea animalelor, pomicultura. - satele agricole sunt mici – sub 500 loc. - exista patru sate medii de peste 1000 loc. - structura asezarilor este risipita si in concordanta cu relieful : in bazinele depresionare sunt asezari adunate : Baia de Arama ECONOMIA Caracter agricol deoarece resursele subslului sunt reduse : calcarele pentru var si gresii, sisturi cristaline, minereuri de cupru (Ponoare), resursa hidrologica. Agricultura – circa 45% din fondul funciar este reprezentat de suprafetele agricole : culturi de porumb, de secara, livezi de prun, mar, cires, pasuni si fanete. Activitatea industriala : se exploateaza calcarul la Baia de Arama, Ponoare, Nadanova, Gornovita, Balta, Ciresu ; se exploateaza lemnul in Bazinul Bahnei si Cosustei Ca industrie : olarit, textile. Reteua de drumuri – nemodernizata care face legatura cu drumurile moderne de pe vaile Motru si la contactul cu Podisul Strehaiei. Drumuri modernizate : Baia de Arama – Ponoare – Nadanova ; Ciresu – Balotesti.Dezvoltarea economica : valorificarea resurselor locale, crearea unor retele de drumuri modernizate, exploatarea potentialului turistic. Regionarea Podisului Mehedinti In Podisul Mehedinti exista trei mari fasii orientate nord-vest – sud-vest: o fasie la contactul cu muntii, o fasie depresionara in centru, o fasie la contactul cu Podisul Getic.Cele trei fasii sunt impartite in doua : 1. prima fasie este formata din Dealurile Izvernei in nord-vest, in sud-vest Dealurile Moisesti-Morarisca, ulucul depresionar Baia de Arama – Ciresu in nord si centru, Depresiunea Bahna in sud, ulucul depresionar se carcterizeaza prin prezenta cornetelor. 2. fasia exterioara este formata din Podisul Nevat-Chiciora.
27

Podisul Mehedinti este un podis de eroziune.Ulucul depresionar Baia de Arama – Ciresu are o fragmentare mare intre Nadanova si Ciresu, se carcterizeaza prin carst.In acest carst cursurile subterane ale Topolnitei Zaton .Se caracterizeaza prin prezenta cornetelor care se desfasoara pe doua siruri de maguri calcaroase : cornetul Babei, cornetul Cerboani.Aceste depresiuni se numesc si lunci.In aceste lunci se acumuleaza lacuri : Balta, Zaton.Sohodolurile sunt vai seci. Trepte antitetrice,pesteri : Bulba, Ponoare ; izbucuri : Bulba. Se evidentiaza ca trepte de relief : - doua trepte in bazinul Bulbei : Ponoare, Zaton ; - trepata de la Baia de Arama ; - trepata Balta si Ciresu – circa 450 m Ponoare – in nord-vestul Podisului Mehedinti.Carstul de platforma sau exocarstul se caracterizeaza prin campuri de lapiezuri, Ponoare, podul natural, Pestera de la Pod si doua cornete : Dealul Pesterii, Cornetul Mareii. Padurea de liliac – Padurea Negoiesti.Rezervatia are o varietate de elemente floristice.In nord-vestul culoarului pesterile sunt pe suparafata de strat, cele de la Ciresu sunt dezvoltate de diaplaze. Dealurile Izvernei intre Motrusec si valea superioara a Topolnitei, fragmentarea este foarte mare, declivitatea este de peste 40º ; altitudinea maxima coincide cu cea maxima a podisului, relieful dominant este cel structural.Dosul este reprezentat de versanti cuestici iar fetele sunt suprafete structurale.Utilizarea terenurilor este sub influenta reliefului.Ca hidrografie : Topolnita, Cosustea, Motrusec care formeaza lunci extinse. Dealurile Moisesti se dezvolta intre Topolnita si Dunare, altitudinea maxima depaseste 700 m (Gornovita), ca relief – monotonie rezultata din prezenta sisturilor cristaline apar diferentieri : Dealul Malaraschi se caracterizeaza prin relief evoluat= relief nivelat ; Dealurile Bahnei si Moisesti cu relief accidentat intrat intr-un nou ciclu de modelare (vaile sunt inguste).Utilizarea terenurilor – Dealul Marischi – utilizare agricola, in Dealurile Moisesti – Bahnei suparfetele sunt incluse in fondul forestier. Depresiunea Bahna este orientata nord-est, spre sud-est si se continua in culoarul dunarean cu Depresiunea Orsovei.Culoarul are 10 km cu aspect deluros si cu o panta mare. Dealul Mare – Dalma are altitudini de 600 m care scad de la nord-vest catre sud-est, interfluviile sunt plate, sunt utilizate in infrastructura, agricultura ; versantii sunt impaduriti. Dealurile Nevat – Chiciora – in sud-estul Podisului Mehedinti intre Valea Cosustei si Valea Crivei in nord, Valea Topolnitei in sud.Altitudinile sunt in
28

jur de 700 m, culmile sunt netede, vaile sunt adanci : Valea Jidostitei, Topolnita.In localitatea Halinga a fost construit singurul combinat de apa grea din sud-estul Europe.Din punct de vedere al dezvoltarii : turism – Schitul Topolnita.

CURS 8 PODISUL DOBROGEI
29

A avut mai multe denumiri, printre care Scitia Minor-denumire data de greci ; Dobrogile-dupa numele unui guvernator Dobrogi ; Platforma dobrogeana, Podisul Dobrogei, Podisul Dobrogei de nord, centrale si de sud. Asezare – ocupa 4% din suprafata Romaniei in sud-estul tarii si are ca unitate invecinata culoarul Dunarii in nord si vest, Marea Neagra in est, in sud Podisul Prebalcanic, limita sudica este limita conventionala. LIMITELE - geologice – depasesc unitatea podisului inspre sud si spre est, coincid cu cele geografice in vest si sunt date de falia Dunarii, in est limita geologica este data de flexura podisului, in nord limita coincide cu cea geografica cu falia Sfantu Gheorghe dincolo de care se desfasoara Depresiunea norddobrogeana tectonica. - geografice – au caracter sinuos, la est urmareste linia tarmului fiind foarte sinuasa in portiunea de tarm jos si fiind aproape rectiliniu in portiunea de tarm inalt. Limitele se caracterizeaza prin : - diferenta de circa 100 m in sud si de circa 250 m in nord - versantia abrupti - modificarea tipului de relief - versanti abrupti de tipul falezei in est - caracteristici demografice. In general aspectul Podisului Dobrogei este de dealuri si podisuri joase, exceptie facand in vest unde exista o trecere lina catre lunca Dunarii. Alcatuirea geologica Exista un fundament care reprezinta o unitate de platforma, varsta fundamentului este proterozoic si mezozoic in nord, fundamentul a rezultat prin sudarea a trei subunitati : sud, centru si nord. In proterozoicul inferior s-a format un geosinclinal in actualul spatiu al Dobrogei de sud.In acest geosinclinal prin orogeneza kareliana, sedimentele s-au cutat si metamorfozat, in urma acestei orogeneze formandu-se un relief exondat in Dobrogea de sud.Geosinclinalul s-a mutat in nord unde urma sa se formeze Dobrogea centrala si de nord. Proterozoicul superior s-a caracterizat prin orogenezele baikaliana si caledonica.Prima orogeneze a dus la fragmentarea in blocuri a Dobrogei de sud.Orogeneza caledonica cuteaza, metamorfozeaza si exondeaza Dobrogea centrala. Dobrogea de sud are in fundament gneise si sisturi cristaline dure, in Dobrogea centrala apar sisturile verzi.Limita dintre cele doua orogenuri este data de o falie imensa: Falia Palazu sau Falia Peridobrogeana.
30

In paleozoic orogeneza hercinica este carcterizata prin ridicarea Dobrogei de sud si centrale, prin cutarea si metamorfozarea sedimentelor din geosinclinalul Dobrogei de nord si prin formarea orogenului hercinic ; dezvoltarea de magmatite de tipul granitelor de la Turcoaia, amfibolite in Muntii Macin. Miscarile Kimerice vechi se caracterizeaza prin formarea de bazine de sedimentar in aria Tulcea unde se depun conglomerate, gresii si formarea de roci diabazice. Mezozoic si neozoic – cand miscarile alpine le-a afectat mai mult pe verticala in zona Babadag – s-a format un sinclinoriu care a dus la formarea de depozite sedimentare. Dobrogea de nord este formata din trei unitati rigide cu lasari sau ridicari diferentiate.Aceste miscari au dus la exondari diferite in timp si la acumulari total diferite de la o unitate la alta ; unitatea este formata dintr- un fundament aparte si o cuvertura sedimentara specifica. Ciclurile de sedimentare In dobrogea de sud : a) paleozoic – cand s-au depus cuartite care au provenit din Platforma Moesica si Platforma Moldoveneasca.Aceste depozite au fost exondate si nivelate in miscarile hercinice si kimerice ; b) ciclul jurasic in care au loc depuneri de roci carbonatice.Si acestea au fost exondate si nivelate ; c) ciclul cretacic cand se depun conglomerate, gresii, calcare provenite din orogenul Dobrogei centrale si de nord ; d) ciclul paleogen cand se depun calcare, argile.Si acestea au fost exondate si nivelate ; e) ciclul moicen cu sedimente specifice miocenului : argile, marne, gresii, nisipuri. f) ciclul pliocen – marne, nisipuri.Ultimul strat de sedimente este cel reprezentat de loess.

In Dobrogea centrala : - ciclul jurasic cu roci carbonatice exondate si nivelate ; - ciclul cretacic care are legatura cu cel din Dobrogea de sud.
31

In dobrogea de nord sedimentarea este discontinua, sedimente doar in est si sud : - ciclul jurasic in zona Tulcea, sedimentare in niste sinclinale; - ciclul cretacic in zona Babadag. In Dobrogea exista un mozaic petrografic format din toate tipurile de roci: argile, cuartite, conglomerate etc.Cea mai lunga evolutie dintre toate podisurile Romaniei.In Dobrogea de sud, exista acel soclu karelian peste care s-au depus sedimente in structura tabulara cu flexuri datorita jocului pe verticala ; in dobrogea centrala sprecifice sunt sisturile verzi sub forma anticlinorilor si sinclinorilor iar sedimentarul are o structura care modeleaza fundamentul. In Dobrogea de nord sprecifice sunt rocile hercinice iar sedimentarul are orientare nord, sud-est conform faliilor din orogenul hercinic. Neotectonica se caracterizeaza prin miscarile din timpul cuaternarului, sunt slabe in est si nord si din timpul holocenului care se caracterizeaza prin ridicari in sud-vest.Aceasta ridicare se datoreaza inaintarii placii Marii Negre spre nord-vest. Relieful Este una din unitatile cele mai joase dintre podisurile Romaniei –125 m. Energia de relief este maxima in nord si vest (200-300m), energia vailor principale este de 100 m iar in partea de sud energia de relief este 50 m. Fragmentarea este de 2-3 km/km² - fragmentare torentiala. Structura orohidrografica se carcterizeaza prin doua aspecte : o cadere dubla dinspre nord si sud spre centru si respectiv neconcordanta dintre cumpenele de apa si linia marilor inaltimi.Interfluviile au trei caracteristici : - in nord se regasesc sub forma de culmi rotunjite pe conglomerate, gresii. Uneori aceste culmi sunt gefate chiar pe granite .Interfluvii sub forma de creste pe cuartite : Culmea Pricopanu ; - maguri rotunjite si sei adanci pe roci sedimentare. In sud si centru interfluviile sunt sub forma de platouri intinse si inguste, spre vest catre Dunare, spre sud catre Carasu si in Bazinul Casimcei. - inselberguri care se dezvolta pe roci magmatice, calcare si predomina in nord-vest si nord-est. Vaile sunt de doua tipuri : - in nord sunt tributare Marii Negre - in sud tributare Dunarii. O caracteristica a vailor este ca bazinele hidrografice sunt formate din doua sectoare: unul de obarsie cu vaiugi, viroage, in aval de obarsie un culoar foarte larg care se termina cu limane sau lagune fluviatile.In cadrul acestui culoar obarsia propriu-zisa este foarte mica si se numeste șelff.
32

Versantii au forme in functie de roca.Se diferentiaza : - abrupturi care se termina prin pedimente si glacisuri ; - pante reduse pe rocile cu rezistenta mica. Trepte de relief : - suprafata de nivelare CURS 9 Luncile ocupa 80% din vai si in general au latime de 150 m pana la 1 km. Panta este redusa uneori pana la 0,1 m/km, depozitele de lunca sunt groase – pot ajunge la 20 m, predomina depozitele de versant.In sectorul inferior se formeaza limanuri fluviatile in sud-vestul si nord-vestul Dobrogei si fluvio maritime in est, s-au format in ultima perioada de transgresiune (cea valaha). Limanurile reprezinta sursa pentru irigatii iar Valea Carasu a reprezentat traseul canalului Dunare-Marea Neagra. Modelarea actuala : Cauze : diversitatea petrografica varietatea pantelor conditiile climatice Efecte : procesele de siroire torentialitate spalare in suprafata cu indepartarea orizonturilor de sol tasare si sufoziune prabusiri si surpari in sectoarele de faleza. Relieful structural si petrografic : - vaile axate pe sinclinal : Luncavita - vai pe anticlinal : Valea Alba - depresiuni pe anticlinal - vai pe contacte litologice si vaile tectonice : Peceneaga - depresiuni tectonice : Nalbant, Cerna - culmi alungite si martori de eroziune in Dobrogea de nord : Varful Turcoaia, Culmea Greci - creste arcuite pe sisturi cuartoase : Culmea Pricopanului - exocarstul care se gaseste sub forma de campuri pe lapiezuri in calcare jurasice si triasice : Dealurile Tulcea si Podisul Babadag - dolinele : Depresiunea Cerna-Mircea Voda, Negru Voda - cheile si canaralele: Canaraua Olteanu, Canaraua Harsova, Canaraua Chei Endocarstul este specific Podisului Dobrogei de sud si putin din sudul Dobrogei Centrale : Pestera Movile.

33

Carstul fosil este specific Dobrogei de sud si se identifica la diverse adancimi CLIMA Este un climat continental cu nuanta de excesivitate care se incadreaza in climatul de campie, exceptie in nord si nord-vest unde climatul este deluros sub 500 m. Caracteristici : - radiatie solara de 125 kilocal/cm²/an - durata de stralucire a Soarelui 2200-2500 ore - deschidere spre toate punctele cardinale - vecinatatea Marii Negre - existenta baltilor Dunarii si a Deltei Dunarii ce impune variatii regionale - prezenta topoclimatelor de padure, specifice regiunilor calcaroase, topoclimat rezultat in urma prezentei suprafetelor acvatice . Topoclimatul de dealuri joase : temmperatura medie este de 10ºC, zile cu inghet-circa 100 anual, precipitatii-550 mm. Topoclimatul de podis jos :deficit de umiditate – 300 mm anual, temperatura medie anuala este de 11ºC, circa 80 de zile cu inghet anual, circa 450 mm precipitatii. Topoclimatul de litoral se resimte la 5-10 km de tarm, temperatura medie anuala este de 11, 2ºC, circa 70 zile cu inghet anual, circa 450 mm anual de precipitatii si un numar de 15 zile cu ninsoare. Fenomene meteo - ceata timpurie - chiciura tarzie pentru ca exista deficit de umiditate in aer - lapovita - furtuni dese. APELE - influentele retelei hidrografice sunt determinate de climat si in special de precipitatiile neuniforme - influentele sunt date de rocile permeabile cu grosimi mari care determina un sistem subteran de curgere (nivele de carstificare – zona endoreica Podisul Negru Voda - factorul antropic prin sistemele de irigatii construite - panzele de apa se regasesc in deluvii care sunt reduse, discontinuu si fluctuante. Stratele de adancime se regasesc in nivelele calcaroase, au debit bogat, sunt carbonatate si au caracter artezian.Izvoarele mezotermale si cele termale : Harsova.

34

Reteaua hidrografica : exista un sector endoreic in sudul Podisului Dobrogei, in Podisul Negru Voda raurile sunt scurte – circa 50 km, au un caracter intermitent, la viituri au caracter torential, se produc inundatii de foarte scurta durata, aceste vai se numesc seluri. Alimentarea este exclusiv pluviala, alimentarea intr-o proportie mica poate fi facuta si subteran ; debitele sunt foarte mici, cel mai mare este la Casimcea – 1 m³/s, regimul scurgerii are un maxim in iunie-iulie si un altul in noiembrie.Raurile din zona carstica sunt seci si din punct de vedere al chimismului sunt puternic carbonatate. Lacurile Limanele s-au dezvoltat in vest si est in special in sudul Podisului.Ca lagune in nord : Oltina, Tasaul, Tabacaria, Agigea, Techirghiol.Salinitatea apelor este crescuta si exista un maxim de 95 gr/l in Techirghiol. Vegetatia si fauna se caracterizeaza prin puternice influente antropice (culturi agricole).Apartine la doua provincii biogeografice : pontica in nord si sud, moesica in sud-vest. Factorii repartitiei vegetatiei : - 400m diferenta de nivel - conditiile climatice cu deficit de umiditate - evolutia vegetatiei din pliocen si cuaternar - prezenta Marii Negre Padurea ca arie de dezvoltare : Muntii Macin, Babadag, Casimcea, sudvestul Dobrogei.compozitie : elemente submediteraneene, balcanice, orientale, caucaziene si mediu-europene.Alcatuire : in nord etajul mezofil de tip balcanic ; gorun, tei, carpen ; in centru etajul xeroterm sau mediteranean ; tei, stejar, frasin si carpen ; in sud in Podisul Oltinei se regasesc ambele etaje dar amandoua se caracterizeaza prin prezenta carpenului si frasinului.Fauna : caprior, mistret, reptile, broasca testoasa. Silvostepa si stepa ocupa cea mai mare parte din Podisul Dobrogei si reprezinta o silvostepa secundara .Silvostepa se regaseste in treapta de 100150 m in Podisul Babadag, Dealurile Tulcei, Niculitel, Casimcea.Alcatuire : stejar pufos, artarul tatarasc si palcuri de arbusti ; mojdrean,carpinita, paducel ; in sud-vest silvostepa este formata din steajr pufos, frasin, carpen, alun turcesc. Stepa : sub 100 m altitudine, speciile pontice ocupa 25% : pelin, colilie.Fauna : popandau, iepure, vipera cu corn.In cadrul padurilor se gaseste o reptila (balaurul dobrogean). SOLURILE apartin provinciei est europene – danubiano-pontice.Factorii care determina formarea solurilor :clima, etajarea, roca.

35

Molisolurile ocupa cea mai mare parte a podisului si cele mai reduse ca suprafata sunt solurile intrazonale.Solurile brune argilo-iluviale se dezvolta la peste 250 m altitudine, au fertilitate buna pentru paduri, sunt utilizate si in pomicultura – visin, cires, cais. Molisolurile sunt impartite in cernoziomuri cambice si cernoziomuri carbonatice.Cele cambice la 150 m sunt utilizate in cultura cerealelor, iar cele carbonatice se gasesc sub 120 m, sunt foarte fertile, necesita irigatii in Podisul Negru Voda. Molisoluri balane se regasesc in Depresiunea Nalbant in vecinatatea complexului lagunar pe latura vestica a Podisului Dobrogei si sunt favorabile culturii cerealelor. Rendzinele se regasesc in Podisul Dobrogei Centrale si in Podisul Dobrogei de nord. Solurile intrazonale : hidromorfe, (in vecinatatea lagunelor in vestul Muntilor Macin ; apar erodisolurile si litosolurile in Culmea Pricopanu si in Muntii Macin.

36

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->