FISA DISCIPLINEI

I.
UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA MATEMATICA-INFORMATICA
DOMENIUL DE
LICENTA

SPECIALIZAREA MATEMATICA si INFORMATICA
Anul universitar 2008 - 2009
Forma de invatamant ZI /FR /ID
II.
DENUMIRE DISCIPLINA
GEOMETRIE ANALITICA
III.
CODUL DISCIPLINEI
IV.
Statut disciplina Obligatorie Optionala Facultativa
(se marcheaza cu X) X
V. Structura disciplinei (nr. ore)
Semestrul Curs
(nr. ore/sapt.
si total
nr.ore/sem.)
Seminar
(nr. ore/sapt.
si total
nr.ore/sem.)
Laborator
(nr. ore/sapt.
si total
nr.ore/sem.)
Lucrari
practice
(nr. ore/sapt.
si total
nr.ore/sem.)
Proiecte
(nr.
ore/sapt.
si total
nr.ore/sem.)
I 2 ore/sapt
28 ore/sem
3 ore/sapt
28ore/sem

II
VI.(ETCS)
Semestrul Numar credite
I 6 ECTS
II
VII.
OBIECTIVELE DISCIPLINEI
Disciplina fundamentala necesara oricarei abordari de specialitate. Prezinta notiunile
fundamentale de transformari geometrice cu aplicatii in procesarea de imagini.
VIII.
CONTINUT TEMATIC
Vectori liberi
Dreapta in spatiu
Planul in spatiu
Pozitii relative in spatiu
Transformari afine. Aplicatii ale transformarilor geometrice in procesarea de imagini
Conice
Curbe in 2 si 3 dimensiuni
Cuadrice si corpuri de rotatie

IX.
TEME SEMINAR
Seminarul urmareste tematica cursului
X.
LUCRARI DE LABORATOR
(daca este cazul)
XI.
LUCRARI PRACTICE
(daca este cazul)
XII.
PROIECTE
(daca este cazul)
XIII. Forma de evaluare (procent din nota finala)
Examen Colocviu Verificare pe
parcurs
Lucrari
practice
Laborator Proiecte
X
XIV. Bibliografie
Obligatorie minimala (pag.) Suplimentara Facultativa
1. Duda I, Dunca A,. Lectii
de geometrie analitic, Editura
Fundaiei Romnia de Mine
2007

1.Teleman K. Logic i
geometrie, Tipografia
Universitii Bucureti, 1989.
2.Turtoi A. Geometrie,
Tipografia Universitii
Bucureti, 1983.


XV.
Metode didactice (clasice/moderne)
1. curs clasic cu exemplificari grafice computerizate
2. seminarii comentate prin sistem e-beam postate pe pagina de internet a facultatii




Data Titular disciplina

15.09.2008

Titlul didactic,
Numele si prenumele
Prof.univ.dr. I.Duda
















ALGEBRA VECTORIALA
(Vezi DUDA I., DUNCA A. Lectii de geometrie analitica
Editura Fundatiei Romania de Maine, 2007 [1]
Pag. 9-33)



Fie reperul cartezian
( , , , ) O i j k

.
Fiecarui punct M din spatiu i se asociaza tripletul de numere reale ( , , ) x y z , numite
coordonate carteziane ortogonale ale punctului M.
Punctului M i se asociaza vectorul ( , , ) OM x y z xi y j zk = = + +

, numit vector de pozitie
al punctului M iar vectorii ,
x
OM xi =


y
OM y j =

,
z
OM zk =

reprezinta componentele
vectorului OM

in baza ( , , ) i j k

, in fapt, OM

reprezinta diagonala paralelipipedului

dreptunghic construit pe muchiile
[ ] [ ]
, ,
x y z
OM OM OM (

.

Fie ( , , )
A A A
A x y z si ( , , )
B B B
B x y z doua puncte dintr-un reper cartezian.
Vectorul ( , , )
B A B A B A
AB x x y y z z =

.
Modulul (sau lungimea) vectorului AB

va fi egala cu
( ) ( ) ( )
2 2 2
B A B A B A
AB x x y y z z = + +

Vectorul de lungime egala cu unu se va numi versor.
Spunem ca doi vectori u

si v

sunt coliniari
*
astfel incat u v =


Spunem ca doi vectori u

si v

sunt necoliniari 0 0 u v + = = =


Definim produsul scalar a doi vectori
1 1 1 1
( , , ) v a b c =

si
2 2 2 2
( , , ) v a b c =

ce fac un unghi
[ ) 0, ca fiind numarul real:
1 2 1 2
cos v v v v =


Daca vectorii
1
v

si
2
v

au in baza canonica { , , i j k

}scrierile
1 1 1 1
( , , ) v a b c =

si
2 2 2 2
( , , ) v a b c =

, atunci produsul scalar va avea expresia analitica

1 2 1 2 1 2 1 2
v v a a b b c c = + +

.
Produsul vectorial a doi vectori
1
v

si
2
v

(notat
1 2
v v

) este un vector d

cu proprietatile
:
1)este perpendicular pe planul determinat de vectorii
1
v

si
2
v

.
2)sensul vectorului d

este dat de regula burghiului.

3)modulul vectorului d

este egal cu
1 2
sin d v v =

, unde este unghiul facut de cei doi

vectori.
Expresia analitica a produsului vectorial a doi vectori
1 1 1 1
( , , ) v a b c =

si
2 2 2 2
( , , ) v a b c =

este
data de determinantul :

1 2 1 1 1
2 2 2
i j k
v v a b c
a b c
=



Produsul mixt a trei vectori
Fie
1 1 1 1
( , , ) v a b c =

,
2 2 2 2
( , , ) v a b c =

si
3 3 3 3
( , , ) v a b c =

trei vectori liberi.

Se numeste produsul mixt al vectorilor
1 2 3
, , v v v

, numarul:
( ) ( )
1 1 1
1 2 3 1 2 3 2 2 2
3 3 3
, ,
a b c
v v v v v v a b c
a b c
= =


Din punct de vedere geometric, valoarea absoluta a produsului mixt a trei vectori
reprezinta volumul paralelipipedului construit pe cei trei vectori
1 2 3
, , v v v

.

Se numeste vector director al unei drepte d , orice vector liber nenul v

avand directia
dreptei d .
Vectorii necoliniari nenuli , u v

ale caror directii sunt paralele cu planul (P) se numesc
vectori directori ai planului (P).
Un vector nenul n

se numeste vector normal la planul (P) daca un reprezentant al sau are

dreapta suport perpendiculara pe planul (P).






DREAPTA SI PLANUL IN SPATIU
TRANSFORMARI AFINE
(Vezi DUDA I., DUNCA A. Lectii de geometrie analitica
Editura Fundatiei Romania de Maine, 2007 [1]
Pag. 33-98)

Forme ale ecuatiei planului in spatiu

Ecuatia vectoriala a planului care trece prin
0
M si care este perpendicular pe n

este
0
( ) 0 r r n =

, unde r

este vectorul de pozitie al unui punct curent al planului,

0
r

este
vectorul de pozitie al punctului
0
M .
Ecuatia generala a planului intr-un sistem de coordonate carteziane rectangulare este
0 ax by cz d + + + = , unde cel putin unul din coeficientii , , a b c este diferit de zero.
Ecuatia normala a planului este
0 0 0
( ) ( ) ( ) 0 a x x b y y c z z + + = , unde ( ) , , n a b c =

este vectorul normal la plan, iar ( )
0 0 0 0
, , M x y z = este un punct apartinand planului.
Ecuatia planului ce contine punctul
0 0 0 0
( , , ) M x y z si este paralel cu directiile vectorilor
1 1 1 1
( , , ) v l m n =

si
2 2 2 2
( , , ) v l m n =

(numiti vectori directori ai planului):

0 0 0
1 1 1
2 2 2
0
x x y y z z
l m n
l m n

= .
Ecuatia planului determinat de trei puncte ( , , )
A A A
A x y z , ( , , )
B B B
B x y z si ( , , )
C C C
C x y z
necoliniare:
0
A A A
B A B A B A
C A C A C A
x x y y z z
x x y y z z
x x y y z z

=

.
Ecuatia planului prin taieturi: 1,
x y z
a b c
+ + = unde , , a b c.(Ecuatia planului prin
taieturi poate fi scrisa doar daca planul nu este paralel cu nici o axa de coordonate).


Pozitiile relative ale planelor


Fie planele
1 1 1 1 1
( ) : 0 P a x b y c z d + + + = si
2 2 2 2 2
( ) : 0 P a x b y c z d + + + = .
Spunem ca planele
1
( ) P si
2
( ) P sunt perpendiculare daca si numai daca
1 2 1 2 1 2
0 aa bb cc + + = .
Spunem ca planele
1
( ) P si
2
( ) P sunt paralele daca si numai daca
1 1 1
2 2 2
a b c
a b c
= = .
Spunem ca planele
1
( ) P si
2
( ) P coincid daca si numai daca
1 1 1 1
2 2 2 2
a b c d
a b c d
= = = .


Forme ale ecuatiei dreptei in spatiu.

Ecuatia vectoriala a dreptei d este:
0
, r r tv t = +

, t parametru, r

este vectorul de
pozitie al unui punct curent M de pe dreapta, iar
0
r

este vectorul de pozitie al punctului

0
M .
Ecuatiile parametrice ale dreptei d care trece prin punctul
0 0 0 0
( , , ) M x y z si are vectorul
director ( , , ) v l m n =

sunt:
0
0
0
x x tl
y y tm
z z tn
= +

= +

= +

, t parametru real.
Ecuatiile canonice ale dreptei d care trece prin punctul
0 0 0 0
( , , ) M x y z si are vectorul
director ( , , ) v l m n =

sunt:
0 0 0
x x y y z z
l m n

= = .
Ecuatia vectoriala a dreptei determinata de doua puncte
1 2
, M M este
1 2 1
( ), r r t r r = +

t
parametru real, unde
1 2
, r r

sunt vectorii de pozitie ai punctelor
1
M si respectiv
2
M .
Ecuatiile parametrice ale dreptei determinata de doua puncte
1 1 1 1
( , , ) M x y z si
2 2 2 2
( , , ) M x y z sunt:

1 2 1
1 2 1
1 2 1
( )
( )
( )
x x t x x
y y t y y
z z t z z
= +

= +

= +

, t parametru real.
Ecuatiile canonice ale dreptei determinata de doua puncte
1 1 1 1
( , , ) M x y z si
2 2 2 2
( , , ) M x y z sunt:
1 1 1
2 1 2 1 2 1
x x y y z z
x x y y z z

= =

.
Observatie:
Fie doua plane
1 1 1 1 1
( ) : 0 P a x b y c z d + + + = si
2 2 2 2 2
( ) : 0 P a x b y c z d + + + = .
Ecuatiile dreptei de intersectie a planelor
1
( ) P si
2
( ) P sunt:
1 1 1 1
2 2 2 2
0
0
a x b y c z d
a x b y c z d
+ + + =

+ + + =

, unde
2 2 2
1 1 1 1 1 1
2 2 2 2 2 2
0
a b a c b c
a b a c b c
+ + .

Pozitiile relative a doua drepte

Spunem ca doua drepte
1
( ) d si
2
( ) d sunt paralele daca si numai daca vectorii directori
corespunzatori fiecarei drepte
1
v

si
2
v

sunt coliniari
*
astfel incat
1 2
v v =

.
Spunem ca doua drepte
1
( ) d si
2
( ) d sunt concurente daca exista un punct
0 0 0 0
( , , ) M x y z
care verifica coordonatele fiecareia din ecuatiile celor doua drepte:
Mai precis daca:
1 1 1
1 1 1 1
1 1 1
( ) :
x x t l
d y y t m
z z t n
= +

= +

= +

iar
2 2 2
2 2 2 2
2 2 2
( ) :
x x t l
d y y t m
z z t n
= +

= +

= +

, unde
1 2
, t t , atunci avem sistemul de
ecuatii in
1
t si
2
t :
0 1 1 1 2 2 2
0 1 1 1 2 2 2
0 1 1 1 2 2 2
( )
( ) ,
( )
x x t l x t l
y y t m y t m
z z t n z t n
= + = +

= + = +

= + = +

care trebuie sa aiba solutie, altfel dreptele nu sunt concurente.

Spunem ca doua drepte
1
( ) d si
2
( ) d sunt perpendiculare daca si numai daca vectorii
directori sunt ortogonali, deci daca au produsul scalar nul:
1 2
0 v v =

.
Doua drepte nesituate in acelasi plan care nu sunt nici paralele si nici concurente se
numesc drepte oarecare.

Unghiuri si distante


Distanta de la un punct la un plan
Fie planul ( ) : 0 P ax by cz d + + + = si
0 0 0
( , , ) A x y z un punct din spatiu.
Daca ' ( ', ', ') A x y z = este proiectia lui A pe planul ( ) P , atunci lungimea segmentului
[ ] ' AA este distanta de la Ala planul ( ) P , notata ( , ) d A P si este egala cu
0 0 0
2 2 2
( , )
ax by cz d
d A P
a b c
+ + +
=
+ +

Distanta de la un punct la o dreapta
Daca (d) este o dreapta al carei vector director este u

, iar
0
M este un punct dat , atunci
distanta de la punctul
0
M la dreapta (d) este data de formula:
d( )
1 2
0
, ( )
M M u
M d
u

=

, unde
1
M este un punct aflat pe dreapta (d).
Distanta dintre doua drepte neparalele in spatiu
Daca
1
( ) d si
2
( ) d sunt doua drepte neparalele care au ecuatiile canonice
1
( ) d :
1 1 1
1 1 1
x x y y z z
l m n

= =
2
( ) d :
2 2 2
2 2 2
x x y y z z
l m n

= =
date de vectorii directori
1 1 1 1
( , , ) v l m n =

si
2 2 2 2
( , , ) v l m n =

si de punctele
1 1 1 1
( , , ) M x y z si
2 2 2 2
( , , ) M x y z , atunci distanta dintre dreptele
1
( ) d si
2
( ) d (masurata pe perpendiculara
comuna)este data de formula :
( )
( ) 1 2 1 2
1 2
1 2
, ,
( ), ( )
M M v v
d d
v v
=

, unde
( )
1 2 1 2
, , M M v v

reprezinta produsul mixt al vectorilor
1 2 1 2
, , M M v v


Unghiul a doua drepte
Fie dreptele
1
( ) d si
2
( ) d de vectori directori
1 1 1 1
( , , ) u l m n =

, respectiv
2 2 2 2
( , , ) u l m n =

.
Unghiul dreptelor
1
( ) d si
2
( ) d este unghiul ascutit 0,
2

, format de vectorii
directori
1
u

si
2
u

.
Unghiul se va determina din expresia
1 2
1 2 1 2 1 2
2 2 2 2 2 2
1 2 1 1 1 2 2 2
cos
u u
l l m m n n
u u l m n l m n

+ +
= =
+ + + +

, provenita din produsul scalar al
vectorilor
1
u

si
2
u

, si din faptul ca 0,
2

.
Unghiul unei drepte cu un plan
Este unghiul facut de o dreapta ( ) d cu proiectia ei pe plan, unde 0,
2

(

.
In cazul unghiului unei drepte cu un plan, este mai simplu de determinat unghiul
complementar '
2

= format de vectorii n

( normal la plan) si u

(vectorul director al
dreptei).
Astfel, obtinem cos '
n u
n u

=



Unghiul a doua plane
Este unghiul diedru determinat de intersectia celor doua plane , acelasi cu unghiul
determinat de vectorii normali si ai celor doua plane.
Astfel daca primul plan are ecuatia
1 1 1 1 1
( ) : 0 P a x b y c z d + + + = si vectorul normal
1 1 1 1
( , , ) n a b c =

, iar cel de-al doilea plan are ecuatia

2 2 2 2 2
( ) : 0 P a x b y c z d + + + = si
vectorul normal
2 2 2 2
( , , ) n a b c =

, atunci

1 2
1 2 1 2 1 2
2 2 2 2 2 2
1 2 1 1 1 2 2 2
cos
n n
a a b b c c
n n a b c a b c

+ +
= =
+ + + +



Fascicole de plane

Numim fascicol de plane multimea tuturor planelor care contin o dreapta data (d), numita
axa fascicolului.
Daca dreapta (d) este definita ca intersectia a doua plane distincte si neparalele , altfel spus
(d):
1 1 1 1
2 2 2 2
0
0
a x b y c z d
a x b y c z d
+ + + =

+ + + =

,

atunci ecuatia fascicolului de plane este
1 1 1 1 2 2 2 2
( ) ( ) 0 a x b y c z d a x b y c z d + + + + + + + = , unde , dar nu simultan nule.
Daca din fascicolul de plane scoatem planul de ecuatie
2 2 2 2
0 a x b y c z d + + + = , atunci
ecuatia fascicolului de plane devine:
1 1 1 1 2 2 2 2
( ) 0, a x b y c z d a x b y c z d + + + + + + + = .






CONICE

(Vezi DUDA I., DUNCA A. Lectii de geometrie analitica
Editura Fundatiei Romania de Maine, 2007 [1]
Pag. 104-114)



CONICE DE ECUATIE REDUSA



Elipsa este locul geometric al punctelor care au suma distantelor la doua puncte fixe
(numite focare) constanta.

Ecuatia carteziana a elipsei:
2 2
2 2
1,
x y
a b
+ =
2 2 2
a c b =
Unde:
A(a,0), A(-a,0) reprezinta punctele de intersectie ale elipsei cu axa Ox
B(0,b),B(0,-b) reprezinta punctele de intersectie ale elipsei cu axa Oy
F(c,0),F(-c,0) reprezinta focarele elipsei.



Hiperbola este locul geometric al punctelor care au modulul diferentei distantelor la doua
puncte fixe (numite focare) constant.

Ecuatia carteziana a hiperbolei:
2 2
2 2
1,
x y
a b
=
2 2 2
c a b =
Unde:
A(a,0), A(-a,0) reprezinta punctele de intersectie ale hiperbolei cu axa Ox
B(0,b),B(0,-b) reprezinta punctele de intersectie ale hiperbolei cu axa Oy
F(c,0),F(-c,0) reprezinta focarele hiperbolei.



Parabola este locul geometric al punctelor egal departate de o dreapta fixa(numita
directoare) si de un punct fix (numit focar).
Ecuatia carteziana a parabolei:
2
2 , 0 y px p = (cu axa de simetrie Ox)

2
2 , 0 x py p = (cu axa de simetrie Oy).








CONICE DE ECUATII GENERALE


Definitie:
Pentru numerele reale
11 12 22 10 20 00
, , , , , a a a a a a date cu
2 2 2
11 22 12
0 a a a + + , multimea tuturor
punctelor (x,y) ce satisfac

2 2
11 12 22 10 20 00
( , ) 2 0 g x y a x a xy a y a x a y a = + + + + + = (1)
se numeste conica.
Relatia (1) se numeste ecuatia generala a unei conice.


Invariantii unei conice:


Se numesc invariantii unei conice numerele reale :
11 12 13
12 22 23
13 23 33
a a a
a a a
a a a
= ,
11 12
12 22
a a
a a
= ,
11 22
I a a = + .


Natura si tipul unei conice :


Daca 0 = conica se numeste degenerata.
Daca 0 conica se numeste nedegenerata.
Daca 0 conica are centru, si in plus, daca 0 > conica este de tip elipsa
iar daca 0 < conica este de tip hiperbola.
Daca 0 = , conica este fara centru si de tip parabola.


Reducerea la forma canonica:

I)Conice cu centru:

Ecuatia canonica:
2 2
1 2
0 S X S Y

+ + = ,
unde
1 2
, S S sunt solutiile ecuatiei
2
0 S IS + = , iar
1 2
S S are semnul lui
12
a .



Centrul conicei ( )
0 0
, C x y cu
0
x si
0
y solutii ale sistemului :
11 0 12 0 13
12 0 22 0 23
0
0
a x a y a
a x a y a
+ + =

+ + =

Unghiul de rotatie :

12
11 22
2
2 , 0,
2
a
tg
a a

|
=
|

.


II)Conice fara centru

Ecuatia canonica:
2
2 0 Y PX = , unde
3
P
I

= .

O metoda alternativa de aducere la forma canonica a unei conice este prezentata in [ 1].







CUADRICE


(vezi Duda I., Dunca A. Lectii de geometrie analitica , Editura Fundatiei Romania
de maine 2007, pag.135-147)

Definitie:
Cuadricele sunt colectii de puncte de coordonate (x,y,z) ce satisfac o ecuatie carteziana de
tipul :
2 2 2
11 22 33 12 13 23 10 20 30 00
2 2 2 2 2 2 0 a x a y a z a xy a xz a yz a x a y a z a + + + + + + + + + = ( 1)

Reducerea la forma canonica

Cuadricei i se aplica o rotatie (in spatiu) in raport cu o translatie a reperului nostru.
Pentru aflarea rotatiei se calculeaza valorile proprii
1..3
( )
i i

=
ale matricei A a formei
patratice asociate ecuatiei ( 1).

11 12 13
12 22 23
13 23 33
a a a
A a a a
a a a
| |
|
=
|
|
\


Valorile proprii sunt solutii ale ecuatiei :


11 12 13
3 12 22 23
13 23 33
det( ) 0
a a a
A I a a a
a a a

= =

Apoi, se calculeaza o baza ortonormata orientata pozitiv formata din vectorii proprii
1..3
( )
i i
v
=
corespunzatori valorilor proprii
1..3
( )
i i

=
, altfel spus, vectorii
1..3
( )
i i
v
=
trebuie sa
satisfaca urmatoarele ecuatii :

i i i
Av v = , sa fie liniar independenti ,unitari, iar
1 2 3
det( , , ) 0 v v v > .

Cu acesti vectori proprii se construieste matricea R care are pe coloane vectorii
1..3
( )
i i
v
=
.

Matricea R corespunde rotatiei in spatiu:
'
'
'
x x
y R y
z z
| | | |
| |
=
| |
| |
\ \
si in plus,
1
2
3
0 0
0 0
0 0
t
R AR

| |
|
=
|
|
\
.
Ecuatia cuadricei in forma matriceala este :

2 0
t
X AX bX c + + = ,
unde
10
20 00
30
, ,
x a
X y b a c a
z a
| | | |
| |
= = =
| |
| |
\ \
.
Inlocuind, in ecuatia cuadricei X cu ' X R , unde
'
' '
'
x
X y
z
| |
|
=
|
|
\
si tinand cont de relatia,
Rezulta ca ecuatia in coordonatele ', ', ' x y z devine:

2 2 2
1 2 3
x y z + + +(termeni de ordin 1 sau 0)=0

Exemplu de cuadrice :

Elipsoidul :
2 2 2
2 2 2
1
x y z
a b c
+ + = .
Hiperboloidul cu o panza:
2 2 2
2 2 2
1
x y z
a b c
+ =
Hiperboloidul cu doua panze :
2 2 2
2 2 2
1
x y z
a b c
+ =

Paraboloidul eliptic :
2 2
2 2
2
x y
pz
a b
+ =

Paraboloidul hiperbolic :
2 2
2 2
2
x y
pz
a b
=




Pentru note complete privind intreaga tematica a cursului de Geometrie analitica, le
recomandam studentilor din anul I al Facultatii de Matematica si Informatica din cadrul
Universitatii Spiru Haret sa utilizeze cursul tiparit :

[1]Duda I., Dunca A.Lectii de geometrie analitica, EDITURA FUNDATIEI
ROMANIA DE MAINE, Bucuresti 2007









Probleme rezolvate :

1.Sa se calculeze distanta de la originea reperului cartezian la dreapta

1 1 1
( ) :
1 1 2
x y z
d

= = .
Rezolvare :
Scriind ecuatiile parametrice ale dreptei (d) avem
1
1 ,
1 2
x t
y t t
z t
= +

= +

= +

.
Determinam doua valori ale dreptei dand lui t doua valori .
Pentru t=0 rezulta A(1,1,1), iar pentru t=1 avem B(2,2,3).
Determinam acum aria triunghiului OAB dupa formula
1
2
OAB
S OA OB =

, astfel
2
2
OAB
S = .
Pe de alta parte,
OAB
S =
1
2
O
AB h , cu AB= 6 , iar
O
h inaltimea dusa din O (altfel spus
distanta cautata).
Egaland cele doua formule ale ariei triunghiului OAB obtinem
3
3
O
h = .
2.Sa se scrie ecuatia carteziana a unui plan care trece prin punctul A(1,-1,2) si are ca
vectori directori (1, 1, 0), (2,1, 1) u v = =

.
Rezolvare :
Ecuatia planului este data de determinantul :
1 1 2
1 1 0 0
2 1 1
x y z +
=

,
de unde obtinem planul de ecuatie 3 6 0 x y z + + = .
3.Determinati unghiul facut dintre planele de

1
2
( ) : 0
( ) : 2 1 0
P x y
P x y z
=
+ =
.
Rezolvare :
Vectorii normali ai celor doua plane sunt
1
(1, 1, 0) n =

si
2
(1, 2,1) n =

pentru care
1 2
2, 6 n n = =

si
1 2
3 n n =

.
Deci
3
cos
2
= , si deci .
6

=
4.Sa se arate ca dreapta
1 2
( ) : 2 3 ,
5
x t
d y t t
z t
= +

este paralela cu planul

( ) : 2 3 1 0 P x y z + + = .
Rezolvare :
Vectorul director al dreptei (d) este (2, 3, 5), v =

iar vectorul normal al planului este

(2, 3,1) n =

.
Cum 2 2 3 3 5 1 0 n v = + =

, rezulta ca n v

, de unde obtinem (d) ( ) P .
5.Aratati ca dreptele date prin ecuatiile canonice

1
1
2 3 4
( ) :
1 2 1
3 4
( ) :
1 2 1
x y z
d
x y z
d
+
= =

= =

sunt paralele.
Rezolvare:
Vectorii directori ai celor doua drepte sunt (1, 2, 1) v =

si ( 1, 2,1) u =

.
Din v u =

rezulta coliniaritatea celor doi vectori si deci paralelismul dreptelor.
6.Sa se scrie ecuatia planului ce trece prin dreapta de ecuatie
1
5 10 4 0
:
2 3 1 0
x y
d
x z
+ =

+ + =

si este
paralel cu dreapta de ecuatie
2
5 2 0
:
3 5 0
x y
d
x z
+ + =

+ =

.
Rezolvare :
Ducem un plan prin prima dreapta :
1
: 5 10 4 ( 2 3 1) 0 d x y x z + + + + = .
Normala acestui plan este (5 2 ,10, 3 ) n =

.
Pentru determinarea parametrilor dreptei a doua, renuntam la termenii liberi si o scriem
2
: ,
1
3
5
y z
d x = =
deci are parametrii (1,
1
, 3
5
) sau echivalent (5,1,15).
Normala planului este perpendiculara pe dreapta a doua daca
5(5 2 ) 1 10 45 0, + + = , si deci 1 = .
In consecinta, planul cautat are ecuatia 7 10 3 5 0 x y z + = .
7.Sa se afle distanta dintre dreptele
1
2 0
:
1 0
x y
d
z
=

si
2
1 0
:
2 0
x z
d
y
+ + =

.
Rezolvare :
Ducem prin dreapta
1
d un plan (P) paralel cu dreapta
2
d .
Acest plan va avea ecuatia de forma :
( ) : 2 ( 1) 0 P x y z + = ,
iar dreapta
2
d are parametrii 1,0,-1.
Din conditia de paralelism ne da 1 = , si deci
( ) : 2 1 0 P x y z + = .
Distanta dintre drepte este distanta de la un punct oarecare al dreptei
2
d , de exemplu
(0, 2, 1) A la planul (P) :
2 2 2
0 2 2 1 1
( , ( )) 6
1 ( 2) 1
d A P

= =
+ +
.
8.Sa se afle distanta de la punctul A(3,0,6) la dreapta
2 1 0
:
3 2 7 0
x y
d
x z
+ =

.
Rezolvare :
Dreapta d are parametrii
1 3
1, ,
2 2
| |

|
\
sau ( ) 2, 1, 3 .
Scriem ecuatia planului care trece prin A, perpendicular pe dreapta d.
2( 3) 3( 6) 0, x y z + =
2 3 24 0 x y z + = .
Aflam intersectia acestui plan cu dreapta d, rezolvand sistemul format din ecuatiile dreptei
si cea a planului.
2 1 0
3 2 7 0
2 3 24 0
x y
x z
x y z
+ =

+ =

.
Obtinem B(5,-2,4).
Distanta cautata este AB=2 3 .
9.Sa se precizeze natura conicei si sa se scrie ecuatia canonica a urmatoarei conice :
2 2
25 14 25 64 64 224 0 x xy y x y + + = .
Rezolvare :
25 7 32
7 25 32 165888
32 32 224

= =

,
25 7
576
7 25

= =

,
25 25 50 I = + =
Cum 0 , conica este nedegenerata, >0 , conica este cu centru si de tip elipsa.
Ecuatia in S :
2
0, S IS + = deci
2
50 576 0, S S + = de unde
1 2
18, 32 S S = = .
Ecuatia canonica (redusa) a conicei este :
2 2
1 2
0 S X S Y

+ + = devine:
2 2
18 32 288 0 X Y + = sau
2 2
1
16 9
X Y
+ =



10.Sa se precizeze natura cuadricei
2
2 2 4 0 xy y z + = .
Rezolvare :
Avem 8, = iar 0 = .Cuadrica este un paraboloid.







Exemplu de test grila:

____ 1. Sa se determine distanta dintre dreptele:

a. 7 c. 10
b. 9 d. 3


____ 2. Sa se scrie ecuatiile canonice ale dreptei (d) ce trece prin punctul A(-1,2,3) si este paralela cu
dreapta :
a.

c.

b.

d.



____ 3. Sa se scrie ecuatia planului ce contine dreapta (d): si trece prin punctul M(1,-
2,3).
a. 2x+5y+7z+9=0 c. 12x+15y+7z+7=0
b. 2x+5y+7z=0 d. 2x+15y+7z+7=0


____ 4. Fie vectorii si , .
Determinati . astfel incat vectorii si sa fie coliniari .

a. c.
b. d.


____ 5. Se dau vectorii avand lungimile respectiv . Sa se
calculeze

a. 22 c. 20
b.

d.


____ 6. Sa se determine descompunerea vectorului dupa directiile vectorilor
si .
a.

c.

b.

d.


____ 7. Sa se reduca la forma canonica conica





a.

b.

c.




____ 8. Sa se reduca la forma canonica conica, si sa se precizeze centrul ei





a.
,
b.

c.




____ 9. Sa se reduca la forma canonica cuadrica si sa se specifice tipul ei:

a.
, hiperboloid cu doua panze
b.
,elipsoid
c.
, hiperboloid cu o panza
d.
,hiperboloid cu o panza


____ 10. Fie punctele A(-1,2,0), B(3,1,-2),C(0,-3,4),
Sa se calculeze modulul produsului vectorial

a.

c.

b.

d.





Pentru alte detalii legate de cursul de GEOMETRIE ANALITICA:

Prof. univ. dr. Gheorghe Duda
g.duda.mi[at]spiruharet.ro
Asist. univ. drd. Sterian Alexandru
a.sterian.mi[at]spiruharet.ro