P. 1
evolutia televiziunii

evolutia televiziunii

|Views: 407|Likes:
Published by p00ny

More info:

Published by: p00ny on Nov 19, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/15/2015

pdf

text

original

Universitatea Transilvania din Brașov,Facultatea de Sociologie și Comunicare, Specializarea Comunicare și Relații Publice.

STUDENT: Tudor Oana CRP,II GRUPA 3

PROF.COORDONATOR: Briciu Victor

1

Televiziunea de stat la stadiul de experiment. fiind format din inginerii Grigore Antonescu. 2. iar până în vara aceluiaşi an staţia a fost pusă la punct. În anul 1937 a fost realizată o emisiune de televiziune la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti. Televiziunea de stat a fost inaugurată la data de 31 decembrie 1956. se fac în anul 1928 de către George Cristescu. În anul 1926. Nicolae Luncescu. În anul 1953 au început probele tehnice pentru un emiţător de televiziune de construcţie românească. Moliere nr. dar ulterior aceasta a fost crescută la 2 kW. televiziunea ca fenomen de masă reuşeşte să se dezvolte şi să se impună în faţa altor medii de informare cum ar fi presa scrisă sau radio. când a avut loc prima emisiune a Studioului Naţional de Televiziune. iar la 23 august 1955 a început difuzarea în Bucureşti a primelor emisiuni cu caracter regulat. În 1932. Emiţătorul. realizat sub conducerea profesorului Alexandru Spătaru. în Marea Britanie. Octav Gheorghiu. John Logie Baird reuşeşte să transmită semnale de televiziune prin intermediul undelor radio. dar şi pentru cel european. Colectivul de specialişti a fost condus de către profesorul Alexandru Spătaru. amenajat în Bucureşti. Emiţătorul pentru imagini a avut iniţial puterea de 1 kW. În România televiziunea a pătruns încă din perioada în care aceasta era într-un stadiu incipient şi experimental în toată lumea. a imaginilor. putând acoperi întreg Bucureştiul şi împrejurimile. Simion Grigorescu şi Ştefan Stanef. URSS şi Germania încep să emită servicii experimentale de televiziune pe unde medii.Fenomenul numit televiziune a fost prezent în peisajul românesc încă de la începuturile sale pe plan mondial. pe cale electrică. atât pentru spaţiul românesc. Adrian Gheron. În ianuarie 1955 a fost obţinută prima imagine inteligibilă. Staţia a fost concepută pentru a transmite exclusiv imagini filmate în prealabil pe peliculă. în laboratorul de cercetări de telecomunicaţii al Ministerului Poştelor şi Telecomunicaţiilor. amplasat în turnul clădirii cunoscute sub numele "Casa Scânteii" înainte de 2 . str. Deşi apare în timpul celor două războaie mondiale. iar în anul 1939 au fost realizate câteva demonstraţii publice. pe baza documentaţiei sovietice. o perioadă cu un context nu tocmai propice pentru dezvoltări ştiinţifice. Primele încercări de transmitere la distanţă. Franţa. Începând cu anul 1953 a fost conceput şi construit primul emiţător de televiziune românesc. Gheorghe Răducanu şi tehnicienii Traian Anghel. care teoretic puteau fi recepţionate şi unele zone ale României.

Televiziunea publică. dată la care se înregistrează şi înfiinţarea unei staţii de recepţie a emisiunilor exterioare. Ea s-a constituit prin preluarea patrimoniului şi personalului Televiziunii 1 Hennebelle. amplasat în strada Molier nr. private. televiziunea publică creată în 1958”1. pag. după 1989. 1995. numărul orelor difuzate la începutul anilor 80 ajunge în jurul cifrei 100. nr. câteva detalii tehnice despre începuturile TVR sunt utile. 2 din Bucureşti. istoria televiziunii române se rezumă la cea a unei instituţii unice şi monolitice: TVR. „Les Televisions du Monde”. spectrul frecvenţelor fiind limitat şi realizându-se un program naţional standardizat. Guy. iar în mai 1957 se realizează prima transmisie sportivă. Dacă din 1968. când au aparut primele televiziuni comerciale. 41/1994 a fost infiinţată Societatea Română de Televiziune. . grupuri de telecinematograf. era locul din care se emitea prin intermediul emiţătorului din fosta Casa Scânteii. televiziunea emite şi pe programul doi.un studio de actualităţi. Prin legea Nr. Anul următor aduce noi grupuri de înregistrare şi montaj electric. înregistrări şi montaj electronic. 3 . a importanţei acordate televiziunii. avea o putere de 22 kw. deţine: . numărul abonaţilor crescând de la 500. iar al doilea sportiv. actuala Casa Presei Libere.5 milioane în 1970. Prin acest demers instituţia televiziunii primea rolul deosebit de important de a fi în serviciul public şi de a avea obligaţii în ceea ce priveşte educaţia şi informarea cetăţenilor.12. Noul centru de televiziune din Calea Dorobanţi inaugurat în 1968. Postul public de televiziune a fost inaugurat pe 31 decembrie 1956. Anuarul statistic al României (1998) cuprinde date referitoare la creşterea. Cinem Action. Modelul instituţiei a fost preluat după modelul BBC. Primul car de reportaj TV apare în 1957. Pentru o mai bună înţelegere a evoluţiei televiziunii în România.trei studiouri de producţie de mare capacitate. primul fiind muzical . Se poate considera că aceasta este data de naştere a instituţiei Televiziunii Române.000 în 1965 la 1.1989 şi apoi de Casa presei Libere după 1989. se înfiinţează o staţie pentru recepţia emisiunilor din exteriorul României. “Până în 1990.un studio de capacitate medie destinat înregistrărilor muzicale.două studiouri de prezentare. În luna februarie se transmite în direct concertul lui Ives Montand din Sala Floreasca. ca serviciu public autonom de interes naţional. plus o extindere a reţelei naţionale de emiţătoare. în standard D şi emitea pe canalul 2. sunt efectuate două transmisii în direct a unor evenimente. singura televiziune existentă în România până după Revoluţia din decembrie 1989. Studioul Naţional de Televiziune.concertul lui Ives Montand de la Sala Floreasca. Anul 1957 aduce pentru televiziunea din România câteva premiere naţionale: primul car de reportaj intră în dotarea TVR. numărul unităţilor de program ajungând în 1997 la 292013 ore de program. 208. . .

alături de Radiodifuziunea Română. în pripă. când a apărut Legea audiovizualului. Anul 1989 este un an important în istoria televiziunii din România. A doua tendinţă a fost aceea de a găsi soluţii editoriale care să pună televiziunea publică în serviciul cetăţeanului. de telefoane care-i invită pe telespectatori să sune în numele unei speranţe ce lasă urme mari în nota de plată a telefonului. ci la controlul de ansamblu. prin bunăvoinţa 4 . televiziunea publică este sinonimă cu calitatea în audiovizual. Toate acestea la un loc nu fac decât să "omoare" timpul telespectatorilor şi să sporească lipsa de informare şi orizont a societăţii româneşti. adesea indecente şi lipsite de orice valoare. Subordonarea televiziunii publice Parlamentului este expresia jocului democratic. de concursuri şi jocuri în care câştigă câţiva pe seama celor mulţi care pierd. în special în ceea ce priveşte legalitatea cheltuirii fondurilor. Întregul peisaj al audiovizualului românesc abundă de telenovele şi emisiuni facile. A câştigat prima tendinţă. Conceptul de televiziune publică subliniază legătura directă cu publicul telespectator. alegătorii sunt cei care decid configuraţia la un moment dat a Parlamentului şi tot alegătorii sunt cei care plătesc „taxa de informare”. folosind camere de luat vederi şi casete pentru amatori. sub pretextul modernizării programelor. După 1989. în diferite zone din ţară. făcea parte din mass-media de stat. s-a abuzat adesea de libertăţile cucerite. În decembrie 1989 TVR are ocazia de a transmite în direct unul din evenimentele majore ale istoriei recente a României. transformarea TVR în TVRL Televiziunea Română Liberă. în politica editorială a TVR au existat două tendinţe contradictorii: o tendinţă care a urmărit apropierea grilei de cea a televiziunilor comerciale. Televiziunea publică trebuie să aibă o ţinuta elevată. dreptul la liberă exprimare. care plăteşte taxa de abonament pentru serviciile de informare oferite de aceste instituţii. Controlul parlamentar nu e referă la controlul editorial. când oamenilor li s-a oferit dintr-odată. ''posturi independente". până în mai 1992. Televiziunea comercială. prima reglementare care legifera pluralismul în audiovizual. Au fost improvizate. În realitate această orientare ascundea incompetenţa de a imagina programe care să răspundă misiunii de televiziune publică a unei ţări aflată în plin proces de modernizare pentru a se integra în Uniunea Europeană şi apetitul pentru achiziţii de programe. Tot în această perioadă poate fi consemnată o primă măsură de rebranding a postului de televiziune de la înfiinţarea sa. Televiziunea publică şi radioul public reprezintă punerea în practică a dreptului constituţional al oricărui cetăţean de a fi informat. difuzau programe "libere". să promoveze valorile culturii naţionale şi să militeze pentru cultivarea demnităţii umane.Române. În Uniunea Europeană. care. care. Tot atunci s-a luat decizia de a separa radioul public de televiziunea publică. Din alt punct de vedere acest eveniment este de maximă importanţă pentru istoria acestei instituţii. creându-se două instituţii independente. În lume nu există un singur model de organizare a acestor instituţii mass-media publice. Revoluţia română din 1989. Din decembrie 1989. după aproape o jumătate de secol. deoarece a fost un actor activ în aceste evenimente.

În acest fel s-a dat curs cererilor legitime de creare a unei "televiziuni alternative". era nevoie.staţiilor de emisie locale. Competiţia a fost cea care a forţat televiziunea publică să se modernizeze. desigur în numele democraţiei. un canal pentru românii din străinătate. Primele încercări în domeniul televiziunii private au fost improvizaţii şi s-au încheiat cu eşec. Exista 3 judeţe (Călăraşi. 2. iar pentru a putea fi concurată. care deţine Antena 1 a deschis. Televiziunea publică avea cei mai buni specialişti şi cea mai solidă bază tehnică. în afara graniţelor ţării se recepţionează Pro Tv Internaţional. Televiziunea „Soti” a fost un fel de haiducie în audiovizual. era nevoie de o televiziune care să aducă ceva nou şi să dispună de un minimum de mijloace tehnice şi financiare. Giurgiu. create în conformitate cu prevederile legii. iar un număr considerabil de societăţi nu au rezistat concurenţei. La începutul anului 2004 se aflau în funcţiuonau 99 canale TV. reuşind să emită câteva luni chiar pe canalul 2 al Televiziunii Române. În aceeaşi perioadă a apărut şi postul de televiziune "Soti". pentru că s-au făcut presiuni uriaşe. de un manager bun şi de un proprietar care să asigure resursele financiare sau de o persoană care să îndeplinească ambele condiţii.523 licenţe pentru transmiterea programelor prin cablu şi 18 licenţe pentru transmiterea prin satelit. Ilfov) care nu au nici o licenţă de emisie pentru posturi locale. s-a creat o competiţie intre mai multe televiziuni ce încearcă să atragă telespectatorii. În anii care au trecut de la apariţia Legii audiovizualului până la sfarsitul anului 2000. Naţional Tv şi B1Tv. Televiziunea Soti n-a avut însă suportul material şi uman necesar pentru a rezista mai mult timp. de a intra pe a doua frecvenţă a televiziunii publice. în numele democraţiei şi a libertăţii de exprimare. 5 . Antena 1. Canalele private de telviziune care s-au impus până în prezent pe plan naţional sunt: Pro Tv. de asemena. ale cărui emisiuni sunt destinate. Acest fapt ar trebui să conducă la creşterea calităţii şi atractivităţii programelor. cel puţin. în care totul era posibil. în special. Apariţia societatilor private de televiziune în peisajul audiovizualului românesc a adus cu sine un dublu avantaj. atât în domeniul programelor. peste 600 societăţi de cablu (şi în acest domeniu are loc un amplu proces de concentrare) şi 9 posturi care transmit programele şi prin satelit sau numai prin satelit. Realitatea Tv. De curând. cu aprobarea conducerii acesteia. trustul Intact. în primul rând. Cu alte cuvinte. sub forma unor societăţi comerciale solide. Prima Tv. adevăratele "televiziuni alternative" apărând un an mai târziu. Acasă. Miza este fără îndoială votul românilor care muncesc în afara țării. Dintre acestea. Altfel spus „sculaţi-vă voi de pe scaune ca să ne aşezăm noi”. A fost o perioadă de pionerat. Consiliul Naţional al Audiovizualului a acordat 235 licenţe TV pentru difuzare prin emiţătoare terestre. românilor din Diaspora. o parte au fost anulate pe parcurs din cauza nefolosirii licenţei. cât şi în domeniul tehnic.

Antena 1 s-a menţinut şi în 2004-2005 în vârful ierarhiei staţiilor TV din România. De asemenea. Antena 1 a investit masiv în echipamente performante de producţie TV şi de emisie. Pro TV este o continuare a Canalului de sport şi ştiri. stabilizându-se la un nivel de 20% cotă de piaţă.4% in 1998 la 24. Din punct de vedere calitativ exista însă o mare diferenţă în avantajul noului Pro TV.). vizează în special persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 şi 49 de ani. În condiţiile unei concurenţe extrem de puternice. Antena 1 a evoluat de la o staţie de filme şi ştiri care emitea în 1993 numai pentru zona Bucurestiului. ideea de excelenţă în televiziune. evenimente artistice şi sportive. achiziţiile de programe de pe piaţa internaţională au beneficiat de un buget substanţial. s-a format grupul multimedia Intact pe scheletul unei fundaţii. principalul program informativ al Antenei 1. la o reţea de televiziune naţională cu 22 studiouri locale proprii şi 6 staţii TV afiliate care acoperă peste 70% din populaţia României şi 90% din populaţia urbană. individualizânduse prin diversitatea şi calitatea programelor.2% în 2001. atât a celor produse local. documentare. în special filme şi seriale dar şi programe muzicale de ţinută. Pro TV a fost lansat la 1 decembrie 1995 de aceeaşi echipă managerială care în anul 1993 a pus în funcţiune Canalul 31 Bucureşti.Antena 1 este canalul de televiziune care a înregistrat în ultimii ani o creştere constantă şi substanţială de audienţă. completitudine şi pentru reportajele speciale din zonele de conflict armat (Iraq etc. În ultimii ani. Echipa de profesionişti care lucrează la Antena 1 numără astăzi aproximativ 900 de angajaţi permanenţi şi peste 400 de colaboratori specializaţi în toate componentele activităţii de televiziune. în amenajarea de noi studiouri de producţie şi în lansarea şi susţinerea de studiouri locale. profilat pe transmisii de sport şi ştiri.Antena 1 este prima televiziune comercială din România fondată în 1993 ca parte componentă a Holdingului GRIVCO. Antena 1 difuzează unul dintre cele mai audiate şi mai apreciate programe de ştiri. Din punct de vedere al bazei materiale iniţiale şi al echipei manageriale se poate considera Pro TV a consacrat în România. a fost premiat de şapte ori de Asociaţia Profesioniştilor de Televiziune din România pentru obiectivitate. Stilul său dinamic şi în continuă adaptare la aşteptările publicului. OBSERVATOR. Ulterior. Pro TV a devenit o 6 . În cei 13 ani de existenţă. a căror pondere în grila de programe s-a majorat semnificativ. Toate aceste eforturi au avut ca rezultat creşterea calităţii programelor difuzate de Antena 1. cota sa de piaţă s-a majorat de la 17. încă de la lansare. cât şi a producţiilor achiziţionate.

În România. Suedia. care îi asigură un loc privilegiat în audiovizualul românesc. Emisia canalului de televiziune "Acasă" este codată şi se face prin satelitul Eutelsat Hot 7 . Sinaia. Sibiu. Târgu-Mureş. Din acest punct de vedere. Aiud. parteneriatul cu cele mai mari companii de filme din lume. unic în România. Alba-Iulia. se asigură în prezent recepţia or de 71. filme. aceasta fiind una dintre căile de preluare a unei parţi din telespectatorii acestora. ponderea mare a transmisiilor sportive. ci şi bazei tehnice care s-a extins an de an. Prima Tv încearcă să ofere o alternativă la programele altor televiziuni. emisiuni muzicale. Succesul său este datorat şi faptului ca grila să de programe a fost stabilită printr-un experiment de "focus grup". la începutul anului 1998. programele acestui canal de televiziune sunt diversificate. emisiuni de divertisment.6% din populaţia ţării. Arad. Bucureşti. echilibrul dintre producţiile proprii şi achiziţiile externe. Onducerea canalului a respectat doleanţele telespectatorilor. funcţionează două studiouri Pro TV şi emiţătoare locale în 26 de oraşe din România şi Republica Moldova: Iaşi.000 locuitori. Cluj.stare de spirit şi un stil de viaţă pentru foarte mulţi români. Galaţi. Acurateţea programelor de ştiri. i-au asigurat în anul 2000 cota de audienţă cea mai ridicată în mediul urban. Chisinau. Segmentul de vârstă vizat de Prima TV este cuprins între 15 şi 44 ani. În prezent. De la satelit. Baia Mare. Olanda. asigurându-se o acoperire de circa 56% din populaţie şi 87% din populaţia oraşelor cu peste 200. Nordul Africii şi Orientul Apropiat. Buzău. Târgovişte. Piteşti. Slatina. cu capital american şi cu staţii în Slovenia. programele sale sunt distribuite de aproape toate societăţile de cablu. având o dotare redusă şi o grilă de program bazată în special pe emisiuni achiziţionate. În prezent. este un canal specializat. astfel că. programele sunt preluate de 416 societăţi de cablu. împreună cu emiţătoarele terestre. Satu Mare. Miercurea Ciuc. Orăştie şi Hunedoara. Succesul canalului de televiziune Pro TV se datorează nu numai calitatii programelor şi stilului modern de prezentare a acestora. emisiuni sportive şi mai ales telenovele. Turda. spre deosebire de PRO Tv şi Antena 1 care sunt canale generaliste. Prin noile programe pe care le difuzează. Pro TV transmite codat programele sale şi pe satelitul Eutelsat Hot Bird 3/130 E care acoperă întreaga Europă. De la lansarea sa. concerte. Aria de acoperire cuprinde întreaga Europă. interne şi internaţionale. Poiana Braşov. Budapesta. Prima TV provine din Canalul 38. Oradea. Deva. Nordul Africii şi Orientul Apropiat. a avut o evoluţie continuu ascendentă. iar unele din emisiuni cum ar fi „Cronica Cârcotaşilor” sunt destul de vizionate. oferindu-le cele mai bune seriale. Braşov. care şi-a început activitatea în anul 1994 în Bucureşti. În prezent. Prima Tv face parte din reţeaua SBS. Acasă este primul canal de televiziune din România care se adresează cu precădere femeilor. Ploieşti.

caracteristic şi celorlalte televiziuni din concernul Media Pro. fiind recepţionat. dinamică. Deva.000 din cei 410. Galaţi. Realitatea TV este prima televiziune de ştiri din România cu un format adaptat informaţiei şi comentariului. persoane mature. Anul acesta se vor deschide studiouri teritoriale în Brasov. Sibiu şi Craiova. 8 . Piatra Neamţ.000 abonaţi la cablu (35%). prin reţelele de cablu. Cluj-Napoca. Interactivitatea permanentă dintre realizatori şi telespectatori. Timişoara. fapt ce-i sporeşte atractivitatea. iar în mediul rural de 143. prin calitatea ştirilor şi prin ţinuta talk-show-urilor.3 milioane locuinţe urbane (96%). facilitează legătura cu oamenii şi pune în evidenţă stilul occidental de comportament al postului. Vaslui. Realitatea Tv captează şi fidelizează segmentul "executives". A fost înfiinţată în noiembrie 2001 şi are un studio teritorial la Constanta. reprezintă persoanele cu vârste mai mari de 25 de ani. cu educaţie peste medie. în aproape 2. complet mobilate şi utilate.Bird 3/130 E. Ţinta programelor Realitatea Tv. interesate de a avea acces rapid la informaţie. şi contează pe o audienţă formată în special din persoane care deţin poziţii importante în structurile economice şi politice. Realitatea Tv are ca public ţintă populaţia activă. care îşi construiesc şi consolidează o cariera de succes. "Acasă" este singurul canal de televiziune din România care oferă telespectatorilor săi cei mai fideli cadouri în case şi apartamente.

Bucureşti.. Managementul televiziunii. Comunicarea audiovizuală. 2009. Bucuresti. Petre Varlan. București. Reconstrucţia societăţii româneşti prin audiovizual.Stavre Ion. 2001 3. Nicolae Stanciu. 2004 2. Editura Nemira. 9 . Ion Stavre. Editura Libra Vox.• • • 1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->