CONSECINTELE POLUARII APELOR

Apa reprezint o surs regenerabil, vulnerabil pentru societate, materie prim pentru activitile productive, surs de energie i cale de transport, precum i factor determinant n meninerea echilibrului ecologic. Utilizatorii de ap sunt obligai s foloseasc judicios apa, s asigure ntreinerea instalaiilor proprii i a celor din sistemele de alimentare cu ap i (dup caz) a celor de canalizare i epurare a apelor uzate. Dreptul de folosin a apei i obligaiile corespunztoare se exercit n conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare care are ca scop principal protejarea i conservarea resurselor de ap.

Activitatea omului se rsfrange i asupra calitaii apelor prin murdrirea sau poluarea acestora.Fenomenele de poluare sunt de origini multiple si diferite: poluri casnice (deversarea pe sol sau n apele de suprafa a apelor de splare, a dejeciilor, acolo unde nu exist fos septica), poluri urbane (ape uzate menajere neepurate sau insuficient epurate), poluri industriale i agricole. Toate acestea introduc, direct sau indirect, un agent fizic (materii in suspensie), chimic (elemente chimice sau compui ai acestora), sau biologic (germeni bacterieni), nedorii i nocivi pentru ap sau pentru utilizarea acesteia. Aceast poluare poate fi continu sau accidental, punctual n timp i bine localizat, sau poate fi difuz i cu origine greu de localizat. Astfel putem exemplifica: poluarea cu nitrai provenii din agricultur a apelor subterane i poluarea cu fosfai a apelor de suprafa. Ca urmare, sursele de ap devin improprii pentru folosirea lor ca ap potabil. Dac asociem impactul omului asupra resurselor de ap cu noiunea de ciclu al apei, cu unicitatea apei i cu noiunea de bazin hidrografic, la care ne-am referit mai sus, constatm c se impune un consum judicios al apei, precum i protecia calitii acesteia. Folosirea cursului apelor genereaz, pentru toi utilizatorii dintr-un bazin, restricii solidare, nu numai din amonte ctre aval dar i din aval ctre amonte. Deci bazinul hidrografic prezint n funcionarea sa o mare coerena, care trebuie s serveasc ca ghid in gestionarea apelor.

MANAGEMENTUL CALITATII

2009

CONSECINTELE POLUARII APELOR

Apa pentru consumul uman pune cele mai mari exigene n calitate, n special n ceea ce privete produsele toxice i germenii bacterieni. De aceea se impune crearea de sisteme centralizate de alimentare cu apa i canalizare. Pe de o parte, prin sistemul centralizat de alimentare cu ap populaia primete o ap de calitate corespunztoare, controlat att de furnizor ct i de beneficiar, iar pe de alt parte, prin sistemul de taxe pentru tratarea apelor, cetenii sunt constrani s consume judicios apa. Din cauza lipsei de ap i a costurilor alimentrii cu ap, devine din ce in ce mai important controlul risipei, la fel ca i pierderile de ap datorate utilizrilor ineficiente: pierderile din reelele de distribuie a apei potabile b. comportamentul iresponsabil al unor consumatori.
a.

In ceea ce privete sistemul centralizat de canalizare, acesta ofer posibilitatea colectrii tuturor apelor uzate, ct i tratarea acestora naintea evacurii n mediul nconjurator. Astfel se elimin o serie de poluani (aluminiu, azot, substane toxice, microorganisme) care conduc la boli hidrice precum: febra tifoid, dizenteria, hepatita, giardia, etc. Totodat, in acest fel se poate face urmrirea limitelor poluanilor la evacuarea n mediul nconjurtor a apelor uzate i respectiv aplicarea unui sistem de penaliti, descurajator pentru cei care nu protejeaz resursele de ap. Poluarea apei folosite la preparea apei potabile genereaz pentru societate, un cost ridicat atunci cand apa este supusa unei tratri inainte de a fi utilizat sau restituit. Consecinele polurii apelor sunt foarte diverse. Astfel, deversrile de ape uzate menajere, cu coninut ridicat de compui coninnd fosfor i azot pot provoca fenomenul de eutrofizare. Fenomenul se caracterizeaz prin nmulirea excesiv a algelor, respectiv prin scderea concentraiei de oxigen, reducndu-se capacitatea de autoepurare a rului, i ajungndu-se pan la virarea proceselor biochimice spre anaerobioz, cu producerea de substane toxice i moartea vieuitoarelor, cu consecine indirecte grave (economice, ecologice...) asupra comunitailor umane. La nivelul instalaiilor de tratare se produce corodare, colmatare sistematic a filtrelor, precipitarea fierului i manganului i alterarea propriettilor organoleptice.

Influena altor modificri ale calitaii apei:

Suspensiile (organice si anorganice), chiar i n absena unei aciuni negative directe asupra sntii umane, tulbur major folosina respectivei ape (potabilizare, mbiere, utilizare in industrie, irigaii i agrement etc.), colmateaz acumulrile, etc. Poluarea cu substane n suspensie plutitoare (iei) i cu substane tensioactive (detergeni, alte substane spumante) se interpun la suprafaa liber a apei i impiedic oxigenarea acesteia, rezultnd efectele anterior amintite. Coloranii afecteaz i ei fotosinteza si autoepurarea, alturi de prejudiciul estetic. Duritatea mare a apei duce la depuneri n conducte i multiple alte efecte nedorite, fcnd apa adesea improprie utilizrii fr dedurizare.

MANAGEMENTUL CALITATII

2009

CONSECINTELE POLUARII APELOR

Substanele puternic acide sau alcaline afecteaz pH-ul apei, cu consecine negative multiple. Petii mor de regul la pH 4,5. Pe aceasta linie, a aprut in ultimele decenii marea problem a ploilor acide, ce au dus nu doar la moartea pdurilor, ci i la moartea multor lacuri, n special n nordul Europei, fenomen dificil de combtut.

APA POTABIL
Apa potabil (apa destinat consumului uman), provenit n general din surse de ap de suprafa sau subterane (foarte rar din alte surse), a devenit un element de confort al omului att de uzual nct nu se mai acorda atenia cuvenita beneficiilor aduse de aceasta. n afara facilitilor casnice pe care le are apa, prin folosirea ei la domiciliu (pentru igien, pentru evacuarea deeurilor casnice, splarea i curarea obiectelor, etc), apa potabil de calitate corespunztoare poate duce la eliminarea unor maladii, aa cum s-a artat mai sus. n rile n care nu exist acces la apa potabil (1,2 miliarde de oameni pe glob consum ap baltit), apa este responsabil de 30% din decese i 80% din maladii. Alimentarea cu ap potabil a stat dintotdeauna pe primul plan atunci cnd s-au ridicat noi aezri umane sau s-au extins cele existente. Unde vezi o cas sau un sat tii c trebuie s existe in apropiere i un izvor sau o fntn. n lumea modern aceast regul nu mai este strict valabil deoarece s-au realizat alimentri centralizate cu ap pentru intregi localiti sau lanuri de localitti, cu apa din surse aflate uneori la sute de kilometri distan.

Alimentarea oricrei locuine sau instituii cu ap potabil rmane un standard de la care nu se poate abdica. In general, un om are nevoie, n medie, de circa 150 litri de ap zilnic: 12 litri pentru nevoia fundamental, alimentar (3 litri pentru but i 9 litri pentru prepararea hranei),15 litri pentru splat vesela, 18 litri pentru splat rufe, 105 de litri pentru nevoi sanitare (splat pe mini si fa, du, ap pentru cltirea toaletei etc.). Variabilitatea este desigur foarte mare, n funcie de disponibilitatea si preul apei, de obiceiuri etc. Unde nu exista ap curent consumul casnic e mai mic, iar unde trebuie transportat de la mari distane sau e foarte scump se face economie. Sunt si situaii , unde consumul este sub minimul acceptabil situatia ducnd la consecine negative asupra igienei si sanataii publice. A face baie n cad n loc de du duce automat la un consum mult mai mare de ap, la fel i utilizarea frecvent de maini se splat haine, vesel etc. sau dac acestea au eficiena redus din punct de vedere al consumului de ap. MANAGEMENTUL CALITATII 2009 3

CONSECINTELE POLUARII APELOR

Schema general de tratare a apei

n general schema tehnologic a unei staii de tratare a apei se nscrie pe o tehnologie clasic, care cuprinde procesul coagulare decantare filtrare rapid prin nisip clorare. Ca reactivi chimici se folosesc sulfatul de aluminiu (sau de fier) i uneori varul i silicea activ. Majoritatea staiilor de tratare a apei folosesc pentru treapta de limpezire, decantoare statice de tip orizontal longitudinal sau orizontal radial. Pentru filtrarea apei se folosesc filtre rapide cu nisip cuaros, de la 0,9 la 1,20 m grosime, sau drenaje cu crepine. Filtrele lucreaz cu nivel variabil sau constant, cu viteze de filtrare de 6-10 m3/h i m2. Pentru apele subterane care conin fier si mangan (in unele cazuri hidrogen sulfurat) schema de tratare este cu aerare-filtrare si clorare. Filtrarea se face prin filtre rapide cu nivel liber i uneori sub presiune. n sistemele de alimentare cu ap, se prevd rezervoare de nmagazinare, cu rolul foarte important de a asigura volumele necesare compensrii variaiilor de consum, volumelor necesare stingerii incendiilor i volumelor necesare situaiilor de avarii la surse, tratare sau aduciune. Calitatea apei potabile, n Romnia, este reglementata de Legea nr. 458/2002, care transpune Directiva 98/83/CEE privind apa potabil. n aceast lege sunt preluate toate prevederile Directivei, inclusiv anexele: este definit apa destinat consumului uman apa potabil; este introdus cerina de ap curat si sanogen; sunt stabilii parametrii de calitate, valorile acestora i metodele de analiz i criteriile de validare a metodelor; sunt stabilite autoritile competente pentru monitorizare; sunt stabilite autoritile si responsabilittile lor privind informarea populaiei; sunt stabilite responsabilitile si cerinele de elaborare a raportului periodic. Totodat, trebuie cunoscut faptul c monitorizarea calitii apei potabile se face de ctre Ministerul Sntii i Familiei, prin Direciile de Sntate Public (DSP) . DSP efectueaz monitorizarea de audit a calittii apei potable distribuit populaiei de catre toate sistemele publice (inclusiv cele ce nu aparin administraiilor publice locale) i din fntnile publice. MANAGEMENTUL CALITATII 2009 4

CONSECINTELE POLUARII APELOR

Programul monitorizarii de control a calitatii apei potabile distribuita la populatie contine urmtorii parametri care trebuie monitorizati: Microbiologici: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali, Clorul rezidual, Gust, culoare, miros, turbiditate, Duritate total, oxidabilitate, amoniac, nitrii, nitrai, (fier, hidrogen sulfurat doar acolo unde aceste substante se gasesc n surs), aluminiu (acolo unde se foloseste n procesul de tratare); i limitat ca teritoriu si frecven: Plumb, Pesticide, Trihalometani. Probele se preleveaz la ieirea din staia de tratare, n reeaua de distribuie si de la robinetul consumatorului. Populaia care nu beneficiaz de ap din sistemul centralizat, se alimenteaz din fntni. Apa din fntni este n principiu bun direct pentru consum dac apa freatic din zon nu este contaminat si fntna este bine construit si intreinut. Exist norme precise n acest sens: Fantana trebuie amplasat departe de latrin sau de grajd, pe ct posibil mai sus sau la acelai nivel.Pereii interiori trebuie sa fie din tub de beton sau piatr, iar la exterior vecintatea imediat impermeabilizat contra infiltraiilor.Fntna trebuie sa fie nchis / acoperit, pentru a feri apa de impuriti, iar gleata s atrne n timpul nefolosirii i lanul / cablul s aib limitator pentru a nu ajunge gleata la fundul fntnii i a tulbura apa. Calitatea apei din fntn trebuie verificat periodic i fntna trebuie, tot periodic, golit, curaat i dezinfectat cu clor.

CANALIZAREA
Dei apele uzate menajere sunt deversate n cursurile de ap, rul nu trebuie considerat ca fiind destinat acestei utilizri, chiar dac respectivele ape sunt epurate. Totui, cursul de ap la o astfel de utilizare se comport bine, pentru c este folosit capacitatea sa de autoepurare. Nu toate zonele locuite au sau este economic sa aib un sistem colectiv de canalizare. n zonele mai puin dense, sistemele de canalizare autonome sau semi-colective sunt preferate reelelor foarte ntinse (i deci foarte costisitoare) pentru un numr mic de populaie deservit. Apele uzate domestice sunt compuse din ape menajere (provenite de la lavoare, duuri, bi si spalatoare de vase) i din ape provenite de la WC-uri. S-a estimat c o persoan care consum 150 litri de ap zilnic elimin 70 gr. materii in suspensie, 60-70 gr. materie organic, 15-17 gr. azot i 4 gr. fosfor. Serviciul de canalizare este asemntor serviciului de distribuie a apei, prin urmare un serviciu comunal, care poate fi exploatat asemntor serviciului de distribuie a apei. Reelele se construiesc dup dou principii: sistemul separativ si sistemul unitar. Sistemul unitar este bazat pe principiul evacurii ntr-o canalizare unic a apelor pluviale i a apelor uzate menajere. Principalele avantaje ale acestui sistem sunt simplitatea concepiei i funcionrii i a economiei realizate. n schimb, acest sistem genereaz debite de intrare n staia de epurare, foarte variabile. MANAGEMENTUL CALITATII 2009 5

CONSECINTELE POLUARII APELOR

Colectarea si epurarea apelor uzate

Sistemul separativ este format dintr-o canalizare de dimensiuni mici pentru apele uzate i o alta mai mare ca dimensiuni pentru apele pluviale.Aceast concepie permite aducerea apelor uzate direct la staia de epurare i deversarea n ru a apelor pluviale, cunoscute ca fiind nepoluate (considerate convenional curate). Aceast viziune asupra apelor pluviale considerate ca fiind nepoluate, se adevereste c este fals deoarece apele pluviale se incarc de pe trotuare i osele cu materii poluante, cum sunt materiile in suspensie, materiile organice, metale grele i hidrocarburi. Tratarea apelor pluviale este atotprezent, i se ia in consideraie impactul ei asupra mediului. Se pune astzi problema finanrii tratrii acestor ape pluviale. Reducerea tendinei de poluare a apelor cerint expres a Directivei cadru privind apa i a altor directive din domeniul proteciei calitaii apei , se poate face pe doua cai: prin realizarea canalizrii centralizate i a epurrii apelor uzate menajere i industriale, prin introducerea unor tehnologii perfomante, prietenoase fa de mediu, care au avantajul c produc ape uzate ce pot fi mult mai uor epurate (ntruct concentraiile de poluani sunt mult mai sczute), ct i datorit realizrii de economii de materii prime. Lipsa investiiilor i durata depit de funcionare a unor staii de epurare a apelor uzate au condus la o evoluie descresctoare a capacitii funcionale a staiilor de epurare. MANAGEMENTUL CALITATII 2009 6

CONSECINTELE POLUARII APELOR

Sursele de poluare ale apelor naturale se caracterizeaz in principal dup: - Volumele de ape uzate evacuate anual (milioane mc.), - Cantitile de substane poluante evacuate n receptorii naturali (tone/an). Menionm c, n conformitate cu Directiva UE privind epurarea apelor uzate municipale, apele uzate trebuie colectate i epurate cel puin ntr-o treapt secundar, ceea ce implic epurarea biologic. Directiva nr.91/271/EEC privind epurarea apelor uzate urbane a fost transpus n legislaia romneasc prin Hotrrea de Guvern nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare a apelor uzate n mediul acvatic. Anexa la aceast hotrre de guvern, cuprinde Planul de aciune privind colectarea, epurarea i evacuarea apelor uzate: La nivel national imensa majoritate a locuinelor rurale i bun parte din cele oreneti, nu beneficiaz de canalizare comunitar. Prima consecin: neavnd canalizare unde s poat fi deversate apele reziduale, locuitorii nu ii pot instala ap n cas. Localitaile rurale nu beneficiaz de reea de ap potabil, apa se ia din puuri individuale sau comune ctorva familii, puuri de mic adncime. Mai mult, nu pot beneficia nici de ap cald menajer. A doua consecin: dac nu-i pot instala ap n cas, nu-i pot monta nici WC n cas. Imensa majoritate a locuinelor sunt dotate cu WC tip hazna spat n curte. Aceast hazna se vidanjeaz la civa ani, sau se acoper cu pmnt spndu-se o alt hazna. Apele rezultate din splarea rufelor se arunc de cele mai multe ori ntr-o groap sau un an, spate n grdin i nu de puine ori chiar n strad n faa porii. A treia consecin: aceast situaie precar pe lng faptul c este generatoare de disconfort, n anumite circumstane devine generatoare de focare de infecie, de mirosuri i nu de puine ori genereaza conflicte ntre vecini. Soluia de eliminare a acestor neajunsuri, acolo unde legislaia nu prevede alimentare cu ap i canalizare n sistem centralizat, este echiparea locuinelor rurale cu fose septice, fose septice care se vidanjeaz la anumite intervale, ntre 1 i 5 ani, de ctre o societate abilitat s practice astfel de activiti. Aceast soluie este recomandat i de Organizaia Mondial a Sntii (OMS), este soluia care se practic n toat lumea. Fosa septic asigur lichefierea pariala a materiilor poluante concentrate n apele uzate, de asemenea asigur reinerea materiilor solide i a deeurilor plutitoare. Asigur o pretratare eficient i o lichefiere a dejeciilor evacuate dintr-o gospodrie ce nu poate fi legat la o reea de canalizare, este indispensabil fazei de epurare a apelor.

MANAGEMENTUL CALITATII

2009

CONSECINTELE POLUARII APELOR

n unele cazuri, ea poate constitui o alternativ economic de asanare a reelelor de ap din zon. Pentru antrenarea spre fos a deeurilor fecaloide si menajere este necesar o cantitate mare de ap. Apele care se emit din fosa septica nu sunt totui pure. . Problema prioritar ns, n domeniul proteciei resurselor acvatice, dincolo de abordarea ineleapt a alimentrii cu ap i a canalizrii, o constitue educaia ecologica. Acceptarea conceptului dezvoltrii durabile, in care protectia mediului devine principiul central de organizare al civilizaiei, practic nu poate avea loc fr o potenializare adecvat a capitalului uman, fr schimbri radicale n modelele de gndire i aciune. Se constat c cel mai greu obstacol n trecerea spre o alt treapt de cultur sunt vechile tipare de gndire si de comportament. Reconsiderarea acestor metode reprezint un efort care cere a fi susinut prin programe speciale de informare i educaie ecologic.

Orasele si apa : o anevoioasa conciliere

Este o afirmatie de bun simt ca orasele nu au chiar cel mai fericit impact asupra raurilor invecinate. In ciuda investitiilor masive in facilitatile de tratare a apelor uzate, situatia este cu greu multumitoare chiar in Europa de Vest. Constienti ca totul costa, reprezentanti ai autoritatilor guvernamentale din Vest si operatorii utilitatilor publice explica regulat necesarul de investitii pentru a se asigura de sprijinul publicului. In urma cu ceva vreme , Suez Lyonnaise des Eaux, un operator major din domeniu serviciilor de apa a initiat n Franta o campanie de comunicare cu scopul de a informa publicul si factorii de decizie ai autoritatilor locale despre investitiile necesare pentru tratarea apelor uzate pentru a diminua impactul oraselor asupra raurilor invecinate. In ciuda investitiilor masive in tratarea apelor uzate din Franta, reprezentantii companiei au declarat ca mai mult de 50% din volumul de deseuri lichide este tratat inca necorespunzator. Totusi, in cele mai multe state vestice, conditiile de mediu se imbunatatesc treptat, mai ales sub presiunea publica. Europa de Vest pare sa ncerce cel putin sa constientizeze problemele de mediu.

Romania : mostenirea nedorita

Daca ne ntoarcem atentia catre tarile "ex-comuniste" din Europa Centrala si de Est, situatia este in mod sensibil mai alarmanta. Pe fostii lideri comunisti i-a interesat sa construiasca uzine, dar nu sa reduca efectele industrializarii. Printre aceste tari, Romania trebuie sa faca fata acum uneia dintre cele mai dificile situatii ecologice din toata Europa de Est. Timp de peste 40 ani, principiile dezvoltarii nationale ar fi putut fi cu usurinta rezumate sub formula "indiferent cat costa, construiti orice". Rezultatul a fost ocuparea unor vaste portiuni din teritoriu cu tehnologii invechite numai pentru a satisface un orgoliu fara margini care judeca fericirea in termeni de metri cubi de beton si tone de otel. O simpla plimbare de-a lungul raurilor mai importante este relevanta: imense obiective industriale construite fara a se lua n consideratie nevoile si impactul ecologic. In plus, in ciuda existentei unor facilitati proiectate pentru tratarea deseurilor industriale, lichide si solide, cele mai multe dintre resturile productiei erau (si sunt nca) aruncate fara scrupule n natura. Adica, in deponeele si in raurile invecinate. Rapoarte oficiale publicate de Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului dovedesc ca starea mediului a ajuns ntr-un stadiu n care numai actiuni hotarate in prezent vor ajuta la restabilirea echilibrului ecologic afectat. Intr-un raport din 1996, MAPPM estima ca aproximativ 3000 km de rau sunt foarte degradati "si practic fara viata".In acelasi an, in Romania erau circa 2000 statii de epurare, din care MAPPM estima ca peste 50% nu functioneaza corespunzator. MANAGEMENTUL CALITATII 2009 8

CONSECINTELE POLUARII APELOR

Acest lucru are ca rezultat un continut mare de metale grele, cianuri, amoniu, substante organice in suspensie, fosfor si nitrogen in apele uzate deversate in rauri. Cu gandul la viitor S-au facut o serie de pasi pentru imbunatatirea conditiilor de mediu in Romania. In 1995, European Bank for Reconstruction and Development si Guvernul Romaniei au ncheiat un acord de mprumut pentru co-finantarea reabilitarii facilitatilor de tratare a apei potabile si a apelor uzate.Programul a fost remarcabil pentru transferul de know-how catre operatorii romani prin interventia unor experimentati consultanti privati.Totusi, in ciuda unui volum fara precedent de investitii, programul a cuprins numai cinci orase majore. Angajarea autoritatilor locale si centrale dovedeste constientizarea crescnda legata de problemele de mediu.Pe masura ce cadrul legislativ se clarifica, devine tot mai atragatoare implicarea operatorilor privati care pot asigura finantarea si controlul permanent al derularii investitiilor. Nevoia de actiune in prezent este coplesitoare deoarece efectele negative asupra mediului sunt tot mai greu si tot mai costisitor de remediat pe zi ce trece.

MANAGEMENTUL CALITATII

2009