~ ~ loneseD I, 'Iomescu

'Veri;fica.rea.

n~ree!.or
de prorectie li automatizate

dln £tlltf.i~. eLeetrice

§! postU¥i de
brlJ,M1ornl.(l~e

97

lug. Adrian Alin lonescu

Dr. ing. Ion Tomescu

Verificarea releelor #automaiizare elect rice it postt{;ri de trans fotmare 97

de protectie

din sta(ii

Edituta tehnica
Jiucure~ti- 1983

Coleetia eleetriciam;\lui Ciclul "VerificaDea echipamentului electrl'c din statii eleetrice ~i postmrl de transformare"
Vol. 96: Vol. 97:

V.eriftcarea 'fparatajului primer $i posturi d~ iransjormare

staiii

(Un staiii

elect.rice

Verificatea seleelor de proteciie !ji automaiizare din electrice §i postuii de transformore

Volumul de fata astgura 0 tratare uriltara, cu caracter de tndreptar, asupra probelor ~i vertrlcartlor aparutajului secundar (relee de protectie ~ii automatizare) din stati! electrice ~i posturi de transtormare, \1 In acest scop, sistematizind aparatajul de verificat, puncteaza princlpalele caractertsttct tehnice ~i succint, principiul de fun\~tionare,.pentru evidenj ierea rolulut ~i Importantei fieciirui aparat in cadrul statiet, 11.t continuare este detaliat continutul probelor, pina la nivel de algoritm procedural, insisttndu-se > asupra intelegerfl Iunetlonalttatti schemelor tipice de protectte, respectarti metodologiel de lucru, Iriterpretarti rezultatelor. Se dau exemple de calcule practice cu date concrete pentru stabilirea ~i hxarea reglajelor aparatajului de protectie. Tipurile de echlpamente exempliflcate sint fabricate de indfstria romaneasca >'\sau din cele aflate lu exploatarea curenta .. Se fac atentionarf ~i recapitulatii asupra masurtlor de protectia muncii, inldisp.ensabile pentru asigurarea bunei destasurar! a Iucrartlor. l~ansamblU' volumul contribute laridicarea tehnicitii.tii explos tarii, verificarii ~i punerll in runcttune a sistemdlor electr: energetice ~i implicit l~ cresterea sigurantei in functtonare 1lI.' aces.tQra, respectiv 1a tmbuuatatirea conttnuitattt in alimentarea cu energie a consumatorilor. , Se adreseaza .muncitorflor, mai~trnor~ $iteblnicieniJor electricienl din statifle ~i posturite de ~ansformar¥ ale sistemului electroenergetlc national. .,..

Control ~tilntific : ing. ION NEDELCU nedactor : Ing, MInCEA QROSU Tehnoredactor : ELLY GORUN Coperta 'colectlei : VALl;;NTINVI::;AN Coli detipar: Tiparul
C.Z. 621.311.4.004.5;

14.25; :Bun

Planf>e:

de tipar:
5

l3.en.S:!; Craiova

executat de I.. P. "Oltenia" Str. Mihai vtteazu nr. 4

1. Aparate si dispozitjve utilizate la verifiearea releelor ~i a circuitelor secundare

Verificarea si. regla rea releelor comports simular~a sf. tuatiilor reale de Iunctioriare a acestora. Este deci necesar ca in dotarealaboratoarelor in a carer sarcina intra exploatarea ~i Intretinerea instalatiilor de prctectie prin relee sa existe 0 serie de dispozitive care sa permita variatia in game largi a curentului, tensiunii, defazajelor, Irecventei etc" precum §i aparatele nec'E\are pentru masurarea aoestormjirimi. Intrucit in cadrul' probelor si verificarilorprezentate in lucrare stnt Iolosite 0 serre de idispozitive §i aparate de masurat de larga raspjj11ldire (a"utotransformattoarereglabile, reostate, ampermetrecvpltrnetre, v vattmet.re,' ohm metre etc.), principiul de fU'9tioJa:re si modul de lucru ell acestea nu va mai fi prezen1at'. In cele ce urmeaza se va pune accent pe citeva aparate ~i dispozitive mai putin intilnitein mod curent, dar fBecifice verificarilor ee se executa asupra releelor. _.

1.1.Croflometrul

Krizik
sin1.1,

Este un cronometru acticnat ell un motor cron cu pornire ~i oprire coma nda ta electric (fig. fig. '1.2).

1]0 ...

220V",
7 0 ... 220 V",

Fig. i.i,

Fig. 1.2.

El dispune de: un motor sincron l\d"; care jaoate fi alimentat la ten&Juneade no sau 220 Vc.a., in functie de 'pozttta unor eclise situate sub capacul inferior; - cupla electromagnetica C, care ant rolul 'de a cupla sau deeupla sistemul de orologerie cu axul motorului sincron ; - releul R, care are rolul de a intrerupe circuitul. de alimentare al cup lei ~i implicit de a opri sistemul de orologerie. Montat cain fig, 1.1, cronometrnl i.maseara timput de actionare, iar ca in fig. 1.2, mascara timpul de' revenire al unui releu A.

1.2. Indieatorul

de succesiune a faz.elor (PSF)

e

Indicatorul (fig. 1.3) serveste la stabil .. irea su.~£cesiunii corecte a fazelor surselor de alimentare tri~aza'te t2]. El actioneaza pe principiul Inductiei sieste format din: trei electrom.agneti cu infa~uraril~ conecta.~tli.nstea; un disc de ialuminiu. care se poate roti .in! jurul unui ax; butonul de conectare Bi. 4

FiQ". 103.

Daca in urma iapasarii butonului Bt discul se roteste spre dreapta, succesiunea este corecta, iar daca se roteste spre stinga, succesiunea este inversa.
'II

1.3. Trusa de eurent-tensiune

TCT-2

Trusa de curent-tensiune [2] permite variatia in mod continuua curentului altel':nativ in gamele : 0-5; 0-10; 0-20 A sau a tensiunti alternative in gamele: 0-110; 0-220; O-'44,(i V. . Pentru a fi folosita .efiCient, este recomandat ca trusei TCT-2 sa i se adqc~ micf completari. Astfel, pentru a, putea verifica relee a carol' hobina ide actionare functio~eaza 'in curent continuu, se monteaza niste punti redresoare in paralel eu bornele de iesire de curent ~itensiune alternativa (desenate eu linie-purrct in fig; 1.4). Curentul sau tensiunea redresata se poate culege de la niste borne montate suplimentar pe panoul frontal al trusei. Printr-o alegere judicioasa a. diodelor redresoare se pot verifica deci cu u~urintii si relee intermediare, de semnalizare, timp, aparate- de masurat de curent eontinuu etc. Asa cum se va vedea la § 4.1 si apoi in eapitolul 6, pentru anumite verifichri este necesar sa se cunoasca cu exactitate 5

Crohometru I 23~5

Declansare trusa 2~' ~B 110 220V

fi.a

0'0

r2;;o

Sursa

220Vc.a.

Fig. 104.

care slnt hornele "polarizate" de curent si tensiune ale trusei. Acestea sint dependente de modul de conectare la reteaua de alimentare, Pentru determinarea bornelor polarizate se va utiliza metoda curentului eontinuu (fig. 1.5). Se scoate mai intii capacul trusei. Se conecteaza apoi un miliampermetru de eurent continuu la bornelede curent sau tensiune. '['in ind excitat din exterior releul 1 RI, s¢ conecteaza la bornele stecherului, printr-o atingere sC'Uttd,' o baterie de Ianterna, Daca acul deviaza mai i:ntiispre. dreaptasi apoi spre stinga pozrtiei de zero a miliampermetrului, rezulta ell. bornele la care, s-a racordat "plusl,tl" bateriei si eel al miliampermetrului .reprezinta bornele polarizateale stecherului, respectiv curentului sau tensiunii debitate de trusa,

Irusa

TCT-2

Batei'ie Fig. 1.5.

Dad acul miliampermetrului deviaza mai intii spre stinga si mai apoi spre dreapta, se inverseaza polaritatea bateriei sau miliampermetrului. Bornele polarizate se noteaza atit pe stecher, cit si pe trusa, Ori de cite ori este necesara utiIizarea lor in unul din montajele de verificare descrise in eadrul lucrarii, borna polarizata a stecherului va trehui conectata la faza retelei,

1.4. Decalorul monofazat

de unghi (DMU)

Decalorul monofazat de unghi (fig. 1.6) este utilizat pentru verificarea releelor directionale, de control al sincronismului, de distanta etc.
IJU

o3U-mu

ABC

Fig. 1.6.

EI furnizeaza 0 tensiune variahila ica marrme iji unghi. Decalorul este realizat din doua autotrasformatoare reglabile [2]. Cel notat cu cD este folosit pentru variatia unghiului, iar eel not at cu (Z), pentru variatia tensiunii. Alimentarea deealorului se face de la un sistem simetric de tensiune de 3 X 100;3 X 220 sau 3 X 380 V. Pentru alimentarea decaloarelor de productie mai veehe, care nu slnt prevazute cu tensiune de alimentare de 3 X 380 V, se poate folosi un transformator ooboritor 3 X 380/3 X 100 V. La bornele 0 _ au se obtine 0 tensiune variabila ca marime si unghi. Aceste borne stnt 'utilizate de regula pentru aHmentarea cu tensiune a releului ce se verifica. La bornele 0 _ 1/2U'; 0 -'l/1,73U si 0 _ V, se ob'tine 0 tensiune variabila ea unghi ~i constanta ca valoare. Ea este egalacu 1/2; 1/1,73 sau 1/1 din .tensiunea intre faze a sursei de alimentare a decalorului, In general aceste borne stnt utilizate pentru alimentarea aparatelor care mascara defazajele.

1.5. Trusa pentru ineercarea tzolatiei

TCS-2

Trusa TCS'4 (fig. 1.7) este destinata incercarii cu tensiune marWi a releelor fji circuitelor secundare. Tensiunea de Incercare reglabila se obtine eu ajutorul autotrasformatorului AT, conectat in primarul transtormatorul ui ridicator TIT.

Sursd

TlC
RL

2K.V

. -*
Fig. 1.7.

Aparatul KV IV este utilizat pentru masurarea tensiunii de incercare si pentru masurarea tensiunii de alimentare a trusei, fiind dotat cu doua scar! gradate. Dad izolatia este necorespunzatoare.. voltrnetrul va indica 0 scadere a tensiunli de incercare, iar siguranta automata SA intrerupe alimentarea. Pentru a localiza prin ardere un defect, minerul C se trece pe pozitia "ardere". Conform instruetiunilor de fabrica [2]; durata de Iunctionare pe aceasta pozrtie este de maximum un minut, iar timpul de pauza intre doua arderi succesive este de cel putin trei minute. -Inalntea inceperii masurarilor se VOl' lua toate precautiile necesare protejarii personalului care executa proba, cit §i a celor care pot veni in mod accidental Jn contact cu partile aflate sub tensiune.

2. Relee. Caracteristici, veritieari

2.1. Generahtatl

2.1.1. Dejinitie
Releul este un aparat care, supus actlunii unor parametri electrici sau neelectrici de intrare, realizeaza 0 variatie in salt a parametrului de iesire, Intrucit releele functioneaza pe baza unui ciclu Inchisdeschis, ele fac parte- din .categoria aparatelor pentru comenzi discontinue. In general un releu este alcauit din trei parti : elementul sensibil; elementul intermediar (de comparatiej ; elementul de executie,

2.1;2. Clasificarea reteelor

a) Dllpft priacipiul de Iunctionare al elementului sensihi! releele pot Ii ; relee electromagnetice : re.lee magnetoelectrice ; re...leeelectrodinamiee; 10

de inductie ; polarizate; termicc; electro nice ; relee magnetice. b) Dupa tipul parametrului de intrare, releele pot fi: relee de curent; relee de tensiune; relee de subimpedanta ; relee de putere etc. e) Dupa modul de conectare a elementului sensibil, releele pot. fi : - seeundare, daca se conecteaza prin intermediul transformatoarelor de curent si tensiune ; - primare, dad se conecteaza direct la circuitul primal' ; - interrnediare, dad actioneaza in urma comenzilor primite de la alte relee !ji.. au drept seop ampIifiearea aeestor eomenzi sau multiplicarea lor. d) In Iunctie de principiul de. Iunctionare a elementului de executievreleele pot fi: relee cu contacte; - relee tara contaete. Tinind cont de aceasta clasificare !,ii de clasificarea releelor dupa principiulde Iunctionare al elementului sensibil, releele din primele sase categorii de la punetul a) s int relee cu eontaete, in tiaip ce urmatoarele doua slnt relee fara contacte.

relee relee relee relee

2.1.3. Caracteristici comune 'tuturor tipurilor de relee a)tCapacitatea de comutare. Reprezinta valoarea maxima a sarcinii eleetrice pe carecontaetele releului 0 pot com uta de un numar de ori fara a suferi deteriorari. b) Coe{icientul de reuenire K; K;
= Xa

xr ,

11

unde .: Xa este valoarea parametrului de intrare la care se produce actionarea ; X,. valoarea parametrului de intrare la care releul revine in starea initiala. c) Consumul propriu. -Heprezinta puterea absorbita de releu. d) Precizia releului., Reprezinta diferenta dintre valoarea parametrului de intrare ta care se produce actionarea releului ~i valoarea parametrului de .intrare reglata pe releu. Pentru a evalua. precizra unui releu se carcuieaza eroarea (c}: .
e: -unde

[%J

xa

;mXm~X roo,

Xu, este valoarea parametrului de intrare loc actionarea releului : Xm valoarea reglata pe .releu.

la care are

Evident,cu cit eroarea este mai mica, cu attt valoarea de actionare este mai aproape de va:loarea reglata pe releu ~i precizia acestuia este mai buna. Precizia releelor poate varia in timp datoritaccnditiilor la care sint supuse (variatii de temperatura, durata intre actionari succesive, Irecari, variajia parametrilor vtensiunii sau curentului de alimentare etc.). Datorita acestui fapt, periodic 'se executa revizii in cadrul carora se verified exactitatea reglajelor initiale ~i se Inlatura defecfiunile aparute. e) Duraia de actionare a releului. Reprezintii timpul scurs, . , din momentul in care releul a reoeptiouat 09prinintermediul elementului, sensibil 0 variatie a parametrului de intrare capabila sa produca actionarea ~i momentul in care elementul de executie actioneaza, transmitrnd comanda, In afara cazurilor cind releelesint construite special pentru a Iunctiona cu 0 anumita temporizare, este de dorit ca durata de actionare sa fie cit mai mica.

12

2.2. Verificarea

releelor

2.2.1. Necesitaiea ver~fiCiirii reZeeZor

Pentru a avea 0 exploatare sigura si eficienta a releelor, este necesar ca la punerea in Iunctiune .:;;iapoi periodic, acestea sa fie sup use unor operatii de verificare. Aceste verificari trebuie sa fie complete, sa ofere deci garantia functionarii sigure :;;icorecte in conditiile concrete ale exploatarii, Nerespectarea, conditiilor de verificare precum si executarea unor reglaje incomplete, in afara unei functionari nesigure, poate ;genera avarii si accidente in instalatii.

,2.2.2. Verificaricomune

executate asupra reieelor

Datorita marii varietati a releelor utilizate in instalatiile energetice, natura :;;i complexitatea probelor :;;i verificarilor la- care stnt supuse acestea este diferita, depinz.ind in principal de tipul :;;icategoria din care fac parte. Se pot stabili cu toate acestea ctteva veriftcarl comune, valabile de regula pentru orice tip de releu, ln cele ce urmeaza vor fi prezentate pe scurt aceste verificari, care cuprind : 2.2.2.1. Verifiearea generaHi a relenlui. Aceasta proba, are drept scop jQ~til1etea unor Informatii cu caractergeneral. Ea presnpuae verificarea concordantei dintre tipul :;;i caT~cteristici1e releului montat, cu datele din proiect, precum si constatarea inexistentei unor deteriorari ale partii mecanice san electrice vizibile eu oehiul liber, fara 0 alta investigatie, Desi in aparenta neinsemnata, 0 verificare general a minutioasa poate pune in evidenta diverse defeete ale -releului, 2.2.2.2. Verifiearea izolatiei, Verificarea izolatiei are drept seop oprirea punerii in Iunctiune a unui echipament in cazul in care partile sale izolante nu pot Impiedica pier .. derile de curent pe cai nepermise.
\

13

Punerea in functiune a unui echipament la care s-a con. statat 0 izolatie necorespunz atoare se poate solda, in afara distrugerii lui, cu scoaterea din Iunctiune ~i a altor instalatii. Verificarea izulatiei se face in doua etape ~ masurarea rezistentei de izolatie ; incercarea izolatiei eu tensiune alternativa marita. a) Mi'isurarea rezisieniei de izolaiie. Se executa cu induetorul de 1 000 V. Releul se considera ca fiind corespunzator daca dupa un minut de la aplicarea tensiunii, rezistenta de izolatie este mai mare dec it ]0 MQ. Daca rezistenta de izolatie a Iost corespunzatoare, se poate trece Ia incercarea izclatiei cu tensiune alternativa marita , b) lncerearea izolaiiei cu tensiune aliemaiioa miitiiii. Se executa eu ajutorul trusei pentru incercarea izolatiei cu tensiune alternativa manta sau eu inductorul de 2500 V .. Si intr-un caz si in altul. releul care se verifica trebuie sa suporte tensiunea aplicata timp de un minut. Releul este considerat corespunzator din punct de vedere al acestei probe, daca in timpul ei nuse constata strapungeri, sclntei sau efluvii. Dupa Incercarea Izolatiei cu tensiune alternativa marita, seva executa 0 nona proba de verificare a rezistentei de izolatie, pentru a determina eventualele slahir! ale izclatiei ca urmare a incercarii. . ~.2.2.3. Verificarea. meeaniea, In cadrul acestei probe se urmareste ea partile meeanice ale releului sa aiba 0 Iunctionare corespunzatoare, rara frecari, sa nu existe [ocuj i nepermise ale pieselor aflate in mlscarev suruburt slabite , legaturi nesigure etc. o atentie deosebit.a trebuie acordata corectei. Iunctionari a mecanismelor de orologerie din componenta releelor de timp. I Coreeta Iunctionare a partii mecaniee, si eu at.it mai mult a intregului releu, este strins legat~ de modul de Iunctionare a contactelor. Aeestea trebuie sa luereze fara vibratii, sa asigureeo Inchidere ferma a eircuitelor, sa nu ramina agata te d upa actionari etc.

14

2.2.3. Verificiiri sp~cifice executate a.supra releelor

In aceasta grupa de verificari intra probele cu caracter s?ecial care ~e execut~ as~pr~ fiecarui. re.lep. in part~ ~i care till cont de tipul, destinatia :;;1 caracteristicide releului respectiv. Acesteprobe se impart in 1\ , a) verificare, generala a modului de Iunctionare a releului ; \ i b) fixarea :;;i \v'erifiearca valorilor de re~haj .ale releului, In cadrul veri_icarii generale a modului d'e Iunctionare a releului se urmareete- comportamentul acest\uia in diverse situatii tji pentru iferite punete de reglaj astfel alese, Inc it sa ofere garantia t nei Iunctionari corespunzatoare a releului in oricare din si uatiile rea le ale exploatiirii. De asemenea se executa diverse asurari care trebuie sa verifice respectarea principalelor . .aracteristici tehnice din prospecte. Prin fixarea:;;i rerlficarea valorilor de reglaj, releul devine apt de a func iona in cadrul schemei de protectle sau automatizare din re face parte. Pentru a avea g~rantia unei Iunctionari corespunzatoare este necesar ca, Peri. die, atit releele e it.ei .reglajele efcetnate slfie revizuite, Rev ziile pot fi planif'icatesau neplanificate, Reviziile Planifi1ate ale releelor se executa de regu.la odata en restul apa atelor din celula respectiva. Heviziile neplani reate se executa de regula in cazul unui refuz sau functiona ,i incorecte. In cadrul Iucrarii de fara, accentul principal se vapune 'pc verificarile specifiicr executate asupra releelor.

2;2.4. ConcLuzii privind verificarea releelor

Verificarea releelor presupune executarea unor operatii complexe care solicita maximum de atentie si corectitudine din partea celor care le executa. Cu ocazia punerilor ~n Iunctiune, dupa reparatii, sau cind exista incertitudini asupra comportamentului releului in exploatare, se executa .- in afara probelor de la § 2.2.2.1 ; 15

§ 2.2.2.2 ~i § 2.2.2.3 - attt verificarea generala a modului de functionare a releului (proba a), cit §i fixarea §i verificarea valorilor de reglaj ale acestuia (proba b). Cu ocazia reviziilor perio dice a releelor se executa in general probele ~. la § 2.2.2:.1; § 2.2.2.2' §i § 2.2.2.3, precum §i verificarea c?tectei actionari a releului pentru valoarea stahilita prim PI9-llU. de regl.aje, simultndu-se I toate situatiile concrete ce ponapare in timpul functiotiarii.

3. Verificarea releelor a caror actionare depinde de variatia unui singur parametru de intrare
3.1. Relee Intermediare Releele intermediare sint relee electromagnetice, utilizate in instalatiile de automatizare cornanda ~i control, ea element amplificator sau deexecutie a unor comenzi. Ele au de regula mai mu}te contacte, care pot fi normal inchise sau normal deschise. In general actionarea este instantanee, dar exist a ~i tipuri la care actionarea se face cu temporizare la Inchidere sau deschidere. Bobina poate fi actionata in curent continuu sau alternativ, 3.1.1. Caracteristici principale

In tabelul 3.1 slnt date principalele tip uri de relee: intermediare ~i caracteristicile lor. Releele RI-3 (fig. 3'.1) .sint construite J 0---/<>--02 in diverse variante eu 4, 6.sau 8 contacte, 3 cr---o"'" unele normal Inchise, iar altele normal 50 '"h..Q 06 deschise, Actionarea lor este instantanee. 70 "L,.IJ 08' Releele RI-3T sint relee cu temporiU~V' zare ~i se construiesc cu patru contaete (2ND 2Nl). Fig. 3.1.

0--0"

17
2 - Verificarea reieeior de protectie cd. MO

crt.

Nr_

I~
e

RI-3; RI-3T; RI-7 c.c, c.a, R

Un

u.

. Tensiunea norninala U. [V] Rezistenta ohmica R [0]' a bobinet.

---24

12

--

25 93

12

1,1 4,5 15 21 93 130 370 1200 2200 ±10% 0.8U.

--48 60

36

230 350

. 42
48 110 125 220 380 500

24

--- ---

-_
-110 220

----8200 2300

540

_-

---

2 3 4

Abateri maxime ale rezistentel R [%] Tensiunea] minima de actionare Tensiunea Frecventa de revenire retelel [Hz] absorblta

±10% 0,8U"

!jI_"!1"""

50 30 1

--6
7 8

Puterea maxima [W]. [VA],

8 1 40/40" 1
4

Durata de viata mecanica [manevre x 10'] Timpul de nire [ms] actronare/reve-

--9
-10-

Durata de viatii electrica [manevre x 108] Curentul de conectare [A] Curentul de deconectare [A]

40/40
1

11

20 la cos q> = 0.5 20 la cos cp= 1 5 la cos cp = 0.5 81acoscp=1

18

Tabelul RI-4;
e.c,

3.1

RI-5 c.a.
c.c,

RI-lO c.a.
r-

Un 12

Un 70 12 24 42 48 100 110 125 220

Un 8 24 48 60 110

Un

R -

--

278 895 1340 4560 i6400

-----60 48 90

24

250 1080 1680 3600 4800

27 95 125 550 750 950 2600

--

----_
110

220
-

,~

--

-----

220

--

17300

, ±15% O';85U" 0.35U" 50 6 1 50{45

1

±15% 0.75U" 0.15U"

±10% 0.68Un 0.20U"

3
1

3 0.25 30/20 0.25 5 0,2

5 1

50/45
1

10 0,4

lOla cos <p = 0,4 10 la cos <p = 0,2 2 .Ia cos <p = 0,4 1,5 Ia cos <p = 0,2

. 19

Releele RI-3TR reprezinta varianta cu temporizare la revenire, iar RI-3T A - varianta cu temporizare la inchidere. Releele RI-4 si RI-5 (fig. 3.2) pot avea contacte normal Inchise, normal deschise sau Nt ND cu pol comun. Releul se poate conecta 'prln intermediul unui soclu sau direct prin lipirea firelor. Releele RI-7 (fig. 3.3) se construiesc cu sapte contacte care pot fi normal Inchise sau deschise, in diverse variante constructive. Releul este actionat cind se aplica 0 tensiune corespunZiitoare'la bornele U - V 9i ramtne hlocat mecanic in aceasta: pozitie (chiar daca dis pare tensiunea de la aceste borne). Pentru deblocare, este necesar sa se apIice 0 tensiune la bornele UlVl ale bobinei de deblocare electro mag-

netica.

Releele RI-lO (fig. 3.4) au patru contacte cu pol com un, patru normal deschise 9i pa tru normal inchise, Prinderea pe panou se face prirr interme diul unor prize cu legaturi fata sau spate. Exista trei variante constructive: RI-IOA, fara semnalizare ; RI-IOB, cu semrializarea pozitiel, RI- rOC, cu semaalizarea Iunctionanii.
I 0----0"""0----02
3~~4

5~o----o6 7~~8
90 c.- 0 010

Fig. 3.2.

Fig. 3.3.

20

3.1.2. Verificarea releelor intermediare

Verificarea generaHi ~i verificarea mecanica se executa conform eelor expuse la § 2.2.2.1 si § 2.2.~.3. 3.1.2.1. Verificarea iznlatiei, a) Miieurarea rezistentei de izolatie. Masurarea se executa cu ajutorul inductorului, suecesiv Intre carcasa si contacte, intre carcass ~i bobina ~i intre bobina si contacte, conform fig. 3.5. Valoarea obtinuta trebule sa fie mai mare decit 10 MO, pentru toate e~le trei masurari. Oaca rezistenta de Izolatie a fost corespunzatoare, se poate inceroa izolatia cu tensiune alternativa marita. n) lncercarea izola1iei eu tensiune aliemaiioii marita, Incercarea se executa conform schemei de conexiuni din fig. 3.6, utilizind 0 trusa pentru incercarea izolatiei cu tensiune alternativa sau un inductor de 2500 V. Cu montajul din fig. 3.6 se [ncearca izolatia dintre .contacte ~i corpul .releului. Se repeta incercarea si pentru celelalte situatii din fig. 3.5. Releul este considerat 'corespunzator daca timp de un minut cit dureaza incercarea pentru fiecare din cele trei situatii IiI\, se constata strapungeri ale izolatiei, sclntei sau efluvii. 3.1.2.2. Verifiearea generala, a modului de Iunetienare, a) Miisurarea rezisteniei ohmice a bobinei de actionare. Se executa conform fig. 3.7, cu 0 punte pentru masurarea rezistentei, In Iunctie de tipul ~i tensiunea pentru care este construit releul, valoarea masurata trebuie sa fie egala sau sa difere foarte putin (citeva procente plus sau in minus), de valoarea data in tabelul 3.1, pentru releul respectiv. Pot apare urmatoarele situatii : - Puntea nu se echilibreaza. In acest caz, bobina poate fi intrerupta, arsa sau nu face contact la borne. - Puntea se echilibreaza, dar rezistenta masurata este mai mare, depasind cu .mult tolerantele admisibile. In acest caz releul poate fi pentru alta tensillne mai mare declt cea Inscrisa pe el sau prezinta 0 "gre~ealade Iabricatie. Haspunsul corect se poate dacomparind valoarea obtinuta cu valorile din tabelul 3.1..

in

21

oj

b)

c)

Fig. 3.5.

tensiune

fnaltd

Trusd

TCS-2
Fig. 3.6. Fig. 3.7.

- Puntea se echilibreaza, dar rezistenta masurata este mai midi, depasind tolerantele admisibiIe. 111acest caz releul poate fi construit pentru alta 'tensiune mai mica dec it cea inscnsa pe releu, poate avea spire in .scurtcircuit sau prezinta 0 defectiune de fabricatie.

22

- Puntea se echilibreaza ~i valoarea masurata corespunde valorilor din tabelul 3.1. Releul este deci corespunzator din punct de vedere al aeestei probe. b) Miisurarea iensiunii minime de aciionare si a iensiunii de reoenire a releelor iniermediare. Se executa cu un montaj ea in fig. 3.8 utilizindo trusa cure nt-tensiune modificata (vezi capitolul l)i~i in Iunctie de bobina releului, un voltmetru de curent continuu sau alternativ cu scala corespunzatoare tensiunilor ce se vor masura , Cuplind trusa, se creste Incet tensiunea pina cind releul anclanseaza, moment marcat de zumarul h. Se citeste tensiunea la voltmetrul V. Aceasta valoare reprezinta U min actionare ~i ea trebuie Sa corespunda valoriIor din tabelul 3.1. Scaz ind apoi tensiunea, se determina valoarea U revenire la care are loe deschiderea releului. Valori de actio nare mai mici decit U min aclionare nu pot fi admise, deoarece releul ar putea Sa functioneze in cazul cind ar primi 0 tensiune redusa prin inserierea eu bobinele altor relee sau aparate. Valori de actionare prea mari pot face ea releul sa nu lucreze daca bobina sa este inseriata eu bobina unui releu de semnalizare de curent, situatie intflnita frecvent in schemele de 'protectie ~i automatizarl. Cind nu cunoastem tensiunea minima de actionare a unui releu, see adopta pentru U min act.i onar e» valoarea de ·0,7-0,80 U ".

cO Trusd

TCT-2

Fig. 3.S.

23

g
Il:j

r:~~~g

!DOOOO

10 00 l1':)l"lQ l'-(o"'d4T""'4000

U')O"'O
T""'4"'-'(

"'~OO ,.... !D

OOOOOOOOONOOOOOO
OOCt"--Nc.oMT""'4
U?t'--T""'4C'1T"""1

--I-----~

~~
t2

<0<:'1.-<

1---------------\.T"""I'T'"":I~I.!') ......... Olf':lU'")OOOOOOO OOOOOT"""lT""'4C"'tlQOlOlCOlCD

~.~

t2 ~
0+1
0000

<:'I!D

ci:5

0+1
OlOU'")btnOooo

000'"

0 <5000 <5 ~ ,....;::--1 r-: 0 u-;)

r<

r--", oo~gOOOOOC1)OO

~8M
_ --__ 1
~.~

,.
'" 00 ~

:g ° !---~----------.;--IU') .-<
0+1
O!DLQO!DOOOOO
'I"""I'......tC"tli.)t'-OlQLC?OO OODaO?""lT"""lNLOO

"' ....

~,.-(
~~
r-- ,....

0+1

° 0""< 0""'<:'10 <:'10

'-"

C"1~OOOO
T"'4

C\l~

C'1 '-<<:'1
M

ooocSooocio-~

'Sc.ici,;ca ..::: .,; c.i c.i c.i

o

II
24

Daca in urma verificarii tensiunii mimme de actionare se determina valori diferite de cele date in tabelul 3.1, S6 actioneaza (daca este posibil) asupra resoartelor antagoniste. Aceasta operatic se face relativ simplu la releele tip RI-3 ; RI-3T ; RI-4; HI-5; 1i'imai difiocilla releele RI-10.

3.2. Relee de semnalizare Releele de semnalizare sint relee electromagnetice utilizate in instalatiile de automatizare, comanda 1i'i control, pentru a pune inevidenta aparitia unor Ienomene nedorite sau pentru a indica ce releu sau ansamblu de. relee a lucrat. In general, ele se construiesc ca relee de curent continuu sau tensiune continua.

3.2_1. Caracteristici

principaZe

In tabelul 3.2 sint date principalele tipuri de relee de semnalizare 1i'icaracteristicilelor. ' Releul RdS-2 lucreaza la aparitia marimii controlate, iar releul RdS-3 Iucreaza la disparitia marimii controlate. In fig. 3.10 este prezentata schema electrica a unui releu tip RdS-2 sau RdS-3, iar in tabelul 3.3 sint indicate pozitiile clapetei de semnalizare in Iunctie de starea electromagnetului de actionare,
Tabelul 3.3 intermediard Pozi.tia clapetei starea bobinei contacte
V?ds.<

ciirutd ro~u~alb excit a ta neexcitatii lncbise

ridicatd

~~aI8 neexcitata excitata

descbise

f1egrl

_alb

rosu

excitata

t"ds

neexcita fa
deschise

25

AstfeI, in pozitia intermediara (col. 1, tabelul 3.3), releuI este pregatit pentru a Iunctiona, Cu clapeta cazuta (col. 2, tabe6 lul 3.3), lnseamna ca releuI a Iunctionat, 5~ Daca se Incearca sa se anuleze semnalizarea prin ridicarea cIapetei si aceasta 3~ 4 revine la pozitia intermediara, inseamna ca 1~2. semnalizarea a disparut. Daca clapeta ramine in pozitia ridicata (col. 3, tabelul 3.3), Fig. 3.9. Inseamna ca semnalizarea nu a disparut, Ca §i releele RdS, varianta imbunatatita de relee de semnalizare tip RSE (fig. 3.9) cuprinde doua tipuri: RSE-Bl. Iucreaza la aparitia unarimii controlate; RSE-B2 lucreaza Ia disparitia marimiicontrolate. In tabelul 3A sint indicate pozittile cla petei de semnaIizare in Iunctie de starea electromagnetul ui de actionare,
7~ 8

b
C

Tabelul intermediara ciizuta

3.4

ridicatd

Poz1fia -ctapetei

starea
bobtnet

neexcitata ex citata

excitata neexcitcta

excitata neexcitata

3.2.2. Verificarea

releelor

de semmolizare

3.2.2.1. Generalitiiti. Verificarea generala, verificarea izolatiei §i verificarea mecanica se executa conform oelor prezentate la releele intermediare §i in cadrul § 2.2.. o atentie deosebita va fi acordata totusi verificarii mecanice. AsHeI la releele tip RdS-2; 3, se verifica daca cIapeta se roteste fara frecari, daca nu ramtne agatata, daca nu este sarit resortuI antagonist §i daca Ia caderea cIapetei, se inchid contactele in mod corespunzator,

26

In mod asernanator se va proceda 9i cu releele RSEB1, RSEB2• La ambele tip uri de relee trebuie avut in vedere sa existe 0 concordanta perfecta in timpul Iunctionarii intre pozitia clapetei, contacte ~i starea electromagnetului, asa cum reiese din tabelul 3.3 ~i tabelul 3.4. 3.2.2.2. Verifiearea generaHi a moduluide funetionare, executa la fel ca la releele intermediare (§ 3.1.2:2.a), concluziile ram inind valabile. b) Verificarea iensiunii sau curenlului minim de actionare. In fig. 3.10, a este prezentata schema pentru m asurarea tensiunii mini me de actionare a releelor de semnalizare de tensiune, iar in fig. 3.10, b - cea a curentului minim de actionare la releele de semnaliza:re de curent. In primul caz trusa de curent-tensiune modificata este reglata pentru a debita tensiune continua, iar in al doilea caz, pentru a debita curent continuu, In situatia cii se ve~ifica relee ce lucreaza la aparitia marimii controlate (tip RdS-2 sau RSE-BJ, .verificarea de-

a) Mtisurarea rezisieniei ohmice

bobinelor de actionare. Se

Rds -2,3

RdS 2,3

~------~Vr-~----~
u
Trusa

TCT-2 a)

e
C Fig. 3.10.

Trusii
TCT-2

bJ

27

curge astfel: eu trusa decuplata se verifica daca m ineru pentru cresterea continua a tensiunii -este in pozitia tensiune sau curent zero. Se cupleaza trusa si apoise creste incet tensiunea sau curentul ptna cind clapeta va indica Iaptul ca releul a lucrat. Valoarea eitita in acel moment reprezinta U min sau Im~n de actionare. Aceasta valoare esteconsiderata corespunzatoare, daca este egala cu valorile indicate in tabelul 3:2. in situatia di se verifica relee care Iucreaza la disparitia marimii controlate(tipRdS-3 sau RSE-B2), proba decurge astfel : se regleaza trusa astfel inc it releului sa i se apIice tensiunea nominala. In acest moment hobina este excitata :;;iclapeta nu trebuie sa fie cazuta. Scaz ind lncet tensiunea releul va lucra, moment marcat de caderea clapetei, electromagnetul fiind' dezexcitat. Valoarea citita in acel moment reprezinta U min aclion(1,re' Ea este corespunzatoare daca indeplineste conditiile din tabelul 3.2. Verificarile trebuie. executate a'Hnd capacul pus la releu, pentru a avea certitudinea ca acesta nu impiedica corecta functionare a clapetei. In caz di se obtin valori diferite pentru U min sa u 1 min de actionare, se actioneaza asupra resoartelor antagoniste.

13.3. Relee de eurent si tensiune

3.3.1. Caracteristici prindpale Releele de curent si tensiune sint relee de tip electromagnetic. Releele de curent (fig. 3.11) smt construite ca relee maximale, action ind la cresterea curentului peste valoarea reglata, De regula au un contact normal deschis. In prezent, la noi se Iabrica releul de curent RC-2, care poate fi reglat in mod continuu Intre: O,251n :;;i lIn. Releele de tensiune sint construite fieca relee maximale, fie ca relee minimaIe. 28

73

a)

b}

Fig. 3.11.

Releele maximale de tensiune (fig. 3.12, a), lucreaza la cresterea tensiunii peste 0 anumita valoare reglata si au de regula un contact normal deschis, La noi se fabrica releul maximal de tensiune RT-3 si releul maximal RT-3S. Releele minimale de tensiune (fig. 3.12, b) lucreaza la scaderea tensiunii sub 0 anumita valoare reglata si au de regula un contact normal inchis. In prezent, hi noi se fabrica releul minimal de tensiune RT-4 si RT-4S. Relelee RT-3S si RT-4S au bobina stabila termic. In anumite situatii releele RC sau RT pot fi prevazute cu. un contact cu pol comun (Nt ND). Releele de tensiune RT-3 sau RT-4, se pot regla hitre 0,25Un :;;i 1 ti; Pentru a putea reaIiza un reglaj intre 1/4 :;;i1/1 din valoarea de serviciu, releele RC-2 ; RT-3 si RT-4 au prevazute o priza la mijlocul bobinei de actionare (fig. 3.11 :;;ifig. 3.12).

RT -4(5) 13'

a)

bJ Fig. 3.12.

29

Alegerea domeniului 1{4-1{2 sau 1{2-1{1 din valoarea de serviciu se face cu ajutorul unei ecIise aflate in partca de j cs a scalei de reglaj. In tabelul 3.5, sint date principalele caracteristici tehnice ale releelor de curent ~i tensiune fabricate in tara.

3.3.2. Yerijicorea releelor de curent Verificarea generala, incerca rea izolatiei ~i verificarea mecanica, se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1, § 2.2.2.2, § 2.2.2.3. . 3.3.2.1. Verificarea generala a modului de fu:nctionare. Verificarea se executa cu montajul din fig. 3.13, utiliz ind o trusa curent-tensiune (reglata pentru a furniza curent alternativ) ~i un ampermetru. Inaintea inceperii verificarilor se urmareste daca mtnerul C al trusei este pe pozitia zero si se fixeaza eclisa de alegere a domeniului de masurare al releului in gama care cuprinde valoarea ce urmeaza a fi reglata, In cadrul probei se verifica corecta etalonare a scalei de reglaj. Pentru aceasta se fixeaza butonul de reglaj al scalei in dreptul primei diviziuni ~i se creste incet curentul ptna ce releul va actiona, inchiz indu-si contactul. Valoarea citita in acel moment reprezinta curentul de actionare fa al releului. Crestem in continuarecurentul cu 15 -;- 20% peste valoarea reglata si verificam daca contactul ram ine ferm inchis, fiira vihratii sau intreruperi. Scadem apoi curentul si

Trus(J TCT-2

Fig. 3.13.

30

til

~
,

000 Ct")<.O<:'I ..-<

IIIIII

" :r::
0 >t:>

0 ..-<

+I

""i. ..... II

>t:>

""le

o'~

<:'10

o~

.a
'Cl

I'i

"

.;t

~
.~

<.0 0000 '<:1'<.0<'1 ..-<~

.... "

" " Ql " ~

--~ ~
'?
til

.'~ ,

IIIIII

" :r::
0
l!>

..-< 0 ..-<

l!>

+I

"! I

....
00

o'~

<:'10

<:'10

o~

>t:>0 ..-<Ct")

I I I I I I I'

:r::

0 >t:>

>t:>

+I

0'
II

o'~

<:'10

<:'10

o~

~ ~

'?

000 <000

<:'1'<:1'

IIIIII
\

:r::

CD

<:'I

0 >t:>

>t:>

+I

0'

>t:> 00

0' I

o'~

<:'10'

o~

<:'10

'" ~~~ ~"

§
'S

"' U ... -,,~

<:'1<0 O'c<:'I<Oooooo

.,....NlQOO ..-<<:'1

:r::
0
>Q

CD

<:'I <:'10

>Q

+I

0' I
l!>

o'~

<:'10

00

o~
dd ~cJ

0'

.§

Ql

i
'8 +l",

...

= '" = := 'VJ = .... '"

0 Cll

... '" Cll '" ~

'Cll

Cll

dd dd

~·2
bO

<'
.... '"

.$.§

.~.s
os ....

-~ _>
u

Cll ee

:=

S.
ZI;

"'"

=5=
><IS

:=-

Cll

= 's = es .= ....= :>'" ...~,Qos

0 'C .~ Cd·~ ><IS
flO

c;;

'" :Q ·s "fil"'; .~'" S

,Sl'C

Cll -'"'"

'" '" 'E

.... '"

:>-

'"

... '" ....

<'
OJ

~
I

... '" ...

Cll

'" ,= '"
0 'C

'" '" =
0

'" ... '" ~

<

.a'"

Cll ....

'" 0 '" u
'<l c;:::
'<:I'

:= .... d

'" '"

'1:1

'" '"
'"

'1:1

'3 ....

= '" 5

'3

'i:l

u
<0

'" 5

~....:

..-<

I
31

<:'I

II

Releu RC-2-10A

Eclisa pc pozitia 0,5

Scala Curentul
III rA] i, rA]

0,5 [A] 2,5

0,6 3,0

0,7 3.5

0.8 4,0

.
I

s;

masuram valoarea I r pentru care contactul se desface, revenind la pozitia inittala. Operatia se repeta identic pentru fiecare punct al scalei de reglaj, calculindu-se totodata si coeficientul de revenire K, = Ir _ Rezultatele se trec intr-un tabel' (tabelul 3.6). ~ Releul se considera corespunzator daca eoefieientul de revenire si abaterile etalonarii scalei de reglaj nu depasesc valorile indicate in tabelul 3.5. 3.3.2.2. Ffxarea ~i verifiearea valori! de reglaj. Se executa in modul prezen'tat mai sus, pentru valoarea data in pIa nul de reglaje,

3.3.3. Verificarea

releelor de tensiune

3.3.3.1. Verificarea generaHi a moduluide fURctionare. Releele maximale se verifica ea ~i cele de cure nt, utilizind un montaj ca in fig. 3.14. Trusa curent-tensiune este reglata pentru a' debita tensiune. Releele de minima tensiune se verifica Iolosind acelasi montaj, Buzerul se va eoneeta tnsa la bornele 12-13 ale releului. Releele de minima tensiune i~i Inchid contactul cind tensiunea controlata scade sub valoarea reglata pe scala. 32

Tabelul Eclisa pe pozjtia 1

3.6

0,9 4,5

1,0 5,0

0,5 5

0,6 6

---

I-t
7

0,8 8

0,9 9

1.0
10

"

De aici rezulta ca totdeauna cind tensiunea aplicata releului este mai mare decit valoarea reglata, contactul sau este deschis. Verificarea corectei etalonari a scalei se executa astfel : - se fixeaza butonul de reglaj al scalei In dreptul primei diviziuni ; - se verifies daca m inerul C al trusei este ill pozitie minima; - sc cupleaza trusa si se creste tensiunea pilla ctnd contactul releului se deschide. In acest moment, tensiunea aplicata este mai mare decit valoarea reglata pc reIcu; ~ se scade apoi Incet tensiunea pina cind- contactul se inchide. Valoarea m asurata in acel moment reprezinta tensiunea de lucru U I

Trusd

TCT-2

Fig. 3.14.

33

- se creste din nou tensiunea ~i se determina valoarea U, pentru care contactul revine la pozitia deschis. Evident, U1 < U; si In acest caz,
nr
To'

u, =->
UI

Se procedeaza in modul aratat mai sus, pentru fie care punet al scalei. Rezultatele masurarilor se Inglobeaza intr- un tabel asemanator tabelului 3.6. 3.3.3.2. Eixarea ~i verlfiearea valorii de reglaj. Se executa in .modul prezentat mai sus, pentru valoarea data prin planul de reglaje.

3.4. Belee de timp, Releu de timp RTpa5

Releele de timp s int utilizate in instalatiile de autornatizare si control pentru realizarea anumitor temporizari impuse de necesit.atile functionale ale schemelor. In fig. 3.15 este prezentat a schema electriea a unui releu HTpa-5.

3.4.1. Caracteristici principole

In tabelul3.7 slut date Iabricat la noi in tara.
RTpa-5

caracteristicile

releului

RTpa-5

Fig. 3.15.

Releul este prevazut cu mai multe contacte - contactul 11- 12 este contactul final - temporizat cu reglaj co ntinuu ; -contactul 13-14 este un contact pasager care poate fi de asemenea reglat in mod continuu ; - contactul normal lnchls 3- 6 ~i cel normal deschis 3- 4 slnt contacte instantanee.

34

-crt,

N"\~
Caracteristici t"hnicec 1 2
-

Taoelui 3.1
HTpa·!)
(V)

Un

(0)

Tensiunea nominata

a bobiuei, U'; (V)

24 48 110 220

- Rezistenta ohmica a bobinei, R [0)

-

60

20 80 120 450 1750 s

Abateri admisibile In etalonarea scalei de regIaj, 1n gama (8):

O,()6 0,12 0,25 0,80 c.c,

C.lI •

s s
.s s

0,1 1,3 0,25 ... 3,5 0,50 ... 9,0 ... 20 2 5 5 0,5 2

s s s

3
4

Curentul de conectare [A) Curentul de deconectare [A]

.. I

c.c.
C.lI.

Tensiunea

minima de acttonare

0,75U"

3.4.2. V erificarea releuiui RTpa-5 Verificarea generala a releului, verificarea izolatiei precum ~i verificarea mecanica se executa conform celor prezentate in cadrul cap. 2, § 2.2.2.1 ; § 2.2.. .2 ; § 2.2.2.3. 2 3.4.2.1. Verificarea generala a modului de Junepieuare, La puneri in functiunevdupa reparatii sau modificari , aceste verificari cuprind: a) Masurarea rezisietiie: ohmice d. bobinei de actionare. Se executa cu ajutorul unei punti de rezistente ohmice conectata la bornele 1-,- 2 ale releului, Valoarea masurata nu trebuie sa diferede cea indicata in tabelul 3.7, pentru tensiunea de serviciu a releului.icare se verifica. b) Verificareacorectei eialoniiri a scalei de regia}. Se executa utilizind montajul dirt fig. 3.16, folosind: -:-0 trusa curent-tensiune tip ICEMENERG modificata (vezi cap. 1); 35

RTpa-5

11

12

.l::
0

.,
E
c:
0

::J

1 2 3
L,

'u

I 2 3 4

Trusa TCT-2

Fig. 3.16.

- un voltrnetru de curenf ccntinuu ; - un cronometru. Operatiile de verificare deeurg in modul urmator : - trusa Iiind decuplata, se verifica eorectitudinea executarii montaj ul ui si daca m inerul C este pe pozitia minima;' ~ se fi·xeaza butonul de reglaj al contactului final in dreptul primei diviziuni a scalei ~i se str inge surubul de reglaj ; - se cupleaza trusa ~i se creste tensiunea pina la 0 valoare egala eu tensiunea de serviciu ' a releului, dupa ce in prealabil a Iost desfacut unul din cordoanele conectate Ia borne Ie pentru declansarea trusei. Dupa ce s-a fixat tensiunea de alimentare Ia 0 valoare corespunzatoare, se decupleaza trusa ~i se reface circuitul trusa. Tensiunea aplicata releului fiind egala cu te nsiunea sa nominala, el va actiona ~i va comanda declansarea trusei dupa un interval de timp ce va fi indicat de cronometru. - Se anuleaza indicatia cronometrului ~i. se vor efectua inca doua masurari, pentru aceeasi diviziune, - Se rep eta operatia pentru: fieeare punct de reglajde pe scala, efectuind pentru Iiecare diviziune in parte media celor trei m asurari, 36
in starea initiala, - Se cupleaza

In functie de gama de temporizare a releului verificat, abaterile Ia verificarea etalonarii scalei de reg1aj nu tresuie sa depaseasca valoriIe din tabclu1 3.7. c) Verificarea coreciei actioniiri a releului la tensiunea minima admisi hila de function are. Se executa tot cu mentajul din fig. 3.16, dar tensiunea aplicata bobinei va fi de numai 0,75 Un. Butonul de reglaj al contactului temporizat se Iixeaza in dreptul uneia din valorile de pe scala. Masurind temporizarea la 0,75 Un, nu trebuie sa obtinem diferente fata de valorile obtinute pentru acelasi punct la 'Un'

3.4.2.2. Fixarea
cuta sus. cu acelasi

§i

verifiearea valorfi de reglaj. Se exe(fig. 3.16) si in acelasi mod ca mai

montaj

3.5. Releu de Irecventa

minima RFm-3

Relee1e de Irecventa minima sint destinate deconectarii automate a unor eonsumatori cind Irecventa tensiunii retelei scade sub 0 anumita valoare reglata pe releu.

3.5.1. Principiu de [unctionare, caracteristici

Functlonarea releului de frecventa minima RFm-3 [2] se hazeaza pe compararea duratei perioadei semnalului supravegheat, cu 0 durata etalon interioara. Semnalul sinusoidal supravegheat este aplicat circuitului 1, fig. 3.17. Acesta produce niste impulsuri dreptunghiuIare eu 0 durata egala eu perioada semnalului supravegheat, Impulsul dreptunghiular produs de 1 se compara ca durata cu impulsul etalon interior, generat de -circuitul mo nostabil 2. Daca durata semnalului T; (egalji eu perioada semnalnlui supravegheat) este mai mare decit durata impulsului etaIon T, are loe comanda circuitul u i monostabil 3, care actioneaza cireuitul de executie 4, 9i implicit releul de iesire (R).

37

Fig. 3.17.

(perioada) semnalului supravegehat T; este durata impulsului etalon T, este actionat cireuitul monostabil 5" care blocheaza circuitul de execuDaca durata mai mica decit

tie 4.

Schema interioara a releului este alirnentata prin intermediul redresorului stabilizat 6, 'a carui sursa este tot sernnalul supravegheat. ,Pentru a nu avea 10c actio nari la scaderea semnalului supravegheat sub nivelul de stabilizare a redresorului 6, s-a introdus detectorul de nlvel 7, care in evcntualitatea aparitiei situatiei relatate, hlocheaza circuitul de executie 4. 'Conform datelor din prospect. aceasta blocare trebuie sa intervina la 0 scadere sub 59 V a. tensiunii supravegheate, Pentru a evita actionarea Ialsa a releului la apa ri'tia unor sem nale de frecventa redusa, ca urmare a unor regimuri tranzitorii daterate deconectarii unor linii, s-a introdus eircuitul monostabil8. Acesta este reglat corespunzator unei frecvente ide 38 Hz. Tinind cont de relatia T = 1 If (exis.tenta intre perioada ~i frecventa in curent alternativ), rezulta ca circuitul monostabil 8 are ,0 durata a impulsului de Ta = 1/38 s. Deci daca durata (perioada) semnalului supravegheat Tl este mai mare decit durata Ta a cireuitului monostabil 8, atunei este comandat circuit ul monostabil ,5, de blocare a Iunetionarii.
I

38

caracteristici ale releului sint : de alimentare 100 Ve.u.; frecventa norninala 50 Hz; domeniul de functicnare 45 ... 50 Hz; eroarea maxima fata de frecventa reglata : ±0,2 Hz. In preze nt ICEMENERG fabridi releul RFm-4, eu caracteristici superioare releului RFm-3. Schema de eonectare in instalatie si modul de verificare . al acestor relee slnt identice eu cele ale releelor RPm-3.

Principalele tensiunea

3.5.2. Verificarea releului Rfm-3

V erificarea generala, verificare a izolatiei ~i verificarea mecanica se executa conform eelor expuse la § 2.2.2.1; § 2.2.2.2 ; § 2.2.2.3_ 3.5.2.1. VerificareageneraHi a modulul de Iunettonare, Cu ocazia punerilor In Iunctiune sau dupa reparatii, se executa: a) Verificarea coreciei elaloniiri a scalei de reqlaj. Se executa conform schemei din fig. 3.18 desenate ell linie plina, utilizind: - un generator de joasa Irecventa capabil sa furnizeze 0 tensiune variabila ea marime si Irecventa : un Irecventmetru numeric, cu posibilitati de afisare a sutimilor de hertz, Dupa ce s-a cupIat .generatorul de joasa frecvent.a, acesta trebuie Iasat un anumit timp sa se Jnealzeasca. Cjnd nu se mai observa variatli ale Irecventei date dege-

,,
1 1

I
I
1

I ICO I
1 •

I;;
1I
J
J

Itn I P::;

II I f I I
1 1 I I

1.

I ( I I I I ____ 1 ...JI
I I 1

1 I
I

1 1

:1 -----1
~

39

nerator, se trece la executarea propriu-zjsa a verilicarilor, Butenul de reglaj al frecventei de pe releu este fixat in dreptul primei diviziuni a sealei: 45 Hz. Daca Irecventa iaplicata este mai mare decit cea inscrisa pe scala, contactul releului RFm-3 trebuie sa fie desehis. Scaz ind apoi frecventa aplicata, contaetul releului trebuie sa se inchida. Toleranta maxima admisibila AI., dintre valoarea inscrlsa pe scala ~i cea de lueru este de ±0,2 Hz. Operatia se repeta in mod identic, pentru Iiecare punet de reglaj al scalei, rezultatele sintetizindu-se intr-un tabel (tabelul 3.8). Pentru fiecare punct al scalei, dif'erenta AIr dintre frecventa de revenire ~i cea de actionare nu trebuie sa depaseasca 0,2 Hz.
Tabelul 3.8

Frecventa Frecventa Frecventa

de scala

= f.
t,

[Hz] [Hz] [Hz)

45

de lucru = de revenire

-- -- I-- I-

46

47

48

-- --

49

50

= fr

-- -- -- -- -- -- --

ll.f.
ll.fr

= f. _ f, ~

0,2 [Hz} [Hz}

= t,'_ t, ~ 0,2

--

--

b) Verificarea dezaciioniirii releului fa apariiia utior regimuri iranzitorii generatoare de semnale cu [recuenie red use. Se utilizeaza montajul din fig. &.18, schema desenata .cu linie plina. Butonul de reglaj al releului se Iixeaza in dreptul diviziunii de 50 Hz. Se aplica 100 Via bornele releului. C~e~tem frecventa tensiunii aplicate .de la valoarea minima data de generator, catre valoarea reglata pe releu. Releul este corespunzator din punct de vedere al acestei probe daca i~i inchide eontactul numai pe ntru frecvente cuprinse intre 38 Hz ~i valoarea maxima reglata pe scala. c) Verificarea dezactioniirii releului la seiidereatensi unii de alimeniare (suprauegheate) sub nioelui de siabilizare a releului, Folosim montajul din fig. 3.18, schema desenata eu linie plina, Butonul de reglaj al Irecventei Iixam in dreptul diviziunii de 50 Hz pe scala releului. Vom :apliea tensiuni

40

htre si 50 V, la frecvente care sa nu blocheze Iunctionarea releului (deci cuprinse intre 38 Hz ~i valoarea reglata pe releu) conform tabelului 3.9.
Tabelul 3.9
Tensiunea aplicatii [Vj 20 40 48-501

Frecventa aplicata [Hz]

-Re-l-eU-I--------

140

r-;- -;- --; -;- --; ~; 1-;--;- ~

,45 50 40 45 -'-,50 140
B

45

50
B

Pentru a fi corespunzator din punct de vedere al acestei probe releul nu trebuie sa lucreze pentru nici o valoare a tensiunii sub 50 V, la Irecvente cuprinse in limitele de mai sus. d) Verificarea releului de frecventa minima La inirerupeti

bruste ale tensi unii de alimentare,

Se utilizeaza montajul din fig. 3.18, desenat cu linie plina linie intrerupta. Re2 este un contact normal Inchis al rele ului de iesire Re. Se Iixeaza pe releu Irecventa la 45 Hz ~i pe generator la 45,5 Hz. Tensiunea de alimentare a releului este de 60 V. Se deconecteaza intreruptorul cu pirghie bl• Dupa efecluarea acestei operatii, releal poate actiona pentru scurt timp. Durata acestei actionari masurate cu ajutorul cronornetrului nu trehuie sa depaseasca insa 0,1-0,2 s. Se repeta operatia alimerrtind apoi releul la 1l0.V, rezultatele trebuind sa fie identice. Se Iixeaza pe releu frecverrta la 50 Hz si pe generator Ia 50,5 Hz. Procedind ca mai sus, se deconecteaza brusc intreruptorul eu pirghie bl pentru 0 tensiune de alimentare a releul ui de 60 V si a poi de 110 V. In eaz ca releul Re actioneaza, durata actionarii nu trebuie sa depaseasca 0,1-0,2 s. e) Verificareq. releului de frecven/a minima La nariatii brusie ale tensi unii de alimeniare. Pentru efectuarea prober se utilizeaz a intregul montaj dcsenat in tig, 3.18. R estc un reostat. Deconectind intreruptorul b2 se regleaza cursorul reostatului R astfel Inc it releul de frecventa sa fie alimentat
~j

41

cu 60 V, in couditiile incare tensiunea debitata de generator este de 110 V. Se fixeaza pP. releu frecventa la 45 Hz ~i pe generator la 45,5 Hz. , Conectind ~i deconect.ind brusc intreruptorul ba tensiunea la bornele releului va varia Intre 60 ~i 110 V. In aceste conditii ill caz ca releul de iesire Re va actiona, durataactionarii nu trebuie sa depaseasca 0,1 0,2 s. Se repeta apoi operatia, nxind pe releu frecventa la 50 Hz ~i pe generator, la 50,5 Hz. Procedind ca mai sus, trebuie sa se obtina rezultate identice. 3.5.2.2. Fixarea ~i verificarea valorfl de reglaj. Se executa pentru valoarea data. prin planul de reglaje in modul prezentat anterior la verificarea coreetei etalonari a scalei de reglaj.

3.6. Releu filtru de tensiune de componenta simetricaJnversa FRT-2a

3.6.1. Principiu

de [unctionare,

carocteristici

Releul FRT-2a [2] este utilizat pentru protectia instalatiilor energetiee Impotriva regimurilor nesimetrice, Iiind Iolosit ea protectie de rezerva in schemele generatoarelor, transformatoarelor, IiniHorelectrice sau in schemelede DASU. Releul (fig. 3.19) sa cornpune dintr-un organ de masurare RT, alimentat eu 0 tensiune redresata de la un Iiltru de tensiuni de succesiune inversa, eonceput in schema activcapacitiva. In situatia cind in sistemul trifazat care alimenteazii releul apare 0 component! de succesiune inversa, filtrul permite obtinerea la bornele MN (fig. 3.19) a unei tensiuni proportionale eu valoarea eomponentei de suecesiune inversa aplicate. Aceasta tensiune este redresata ~i daca valoarea ei depaseste valoarea reglata pe RT, releul va actiona. 42

p---¢6
~.!.!.,_-¢5

1.--'--94 Fig. 3.19..

Ptincipalele caracteristici tehnice ale releului sint: .- tensiunea nominala 3x 100 V; 50 Hz; - domeniul de reglaj a tensiunii de succesiune inversa : 10 ... 20 V; - consum maxim 125 mA pe fazele R, T si maxim 170 mA pe Iaza S.

3.6.2. Veriiicarea releului Verificarea generala, verificarea mecanica si verificarea. izclatiei se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1 ;. § 2.2.2.2; § 2.2.2~3. 3.6.2.1.' Verifiearea generala a .modului de Iunctlenare .. Cu ocazia punerilor in Iunctiune sau dupa reparatii se exe-: cuta: . ' a) Verificarea corectei eialoniiri a scalei de reglaj. Obtinerea unei tensiuni de succesiuneinversa variahila ca marime -este dificila sicomporta montaje care de regula- sint mai greu de realizat in conditiiIe de teren. De aceea verificarea scalei de reglaj se' executi in general utilizind 0 tensiune monofazata [3], conform fig. 3.20. Pentru 0 verificare corecta trebuie ca releul sa lucreze at it in schema de verificare trif'azata de suceesiune inversa, cit si in schema de verificare monofazata pentru acelasi reglajde pe scala. Scala fiind etalonata in valori corespunzatoare tensiunii de succesiune inversa, trebuie ca tensiunea
43
,

Trusa TCT-2

Fig. 3.20.

monofazata aplicata Um sa fie egala cu J3U 8e' unde U:80 repreziuta valoarea de reglaj inscrisa pe scala, corespunzatoare punctului ce se verifica, Pentru fiecare punct al scalei se determina tensiunea de actionare ~i cea de revenire, rezultatele trecindu-se intr-un tabel (tabelul 3.1O).
. Tabelul 3.111

U".r4 [V] U'" =

10

V"3usc

--

12

U••, [V] -_

--

I 14 ---

16

-- -- --

-- --

18

20

o.;
K

[V]

-- -- -- --- -- -- --

b) Verificarea modului de aciionare a reieului alimentat cu iensiuni tri{azate. Verificarea se executa utiliz ind montajul din fig. 3.21. Tensiunile furnizate de transformatorul 3X X 380/3 X 100 V pot fi inlocuite de tensiunile obtinute din bucla de masurare a statiei. Se urmareste comportamentul releuluiin eazufaplicarit unor tensiuni corespunzatoare situatiei normale de Iunctio-

R 5
T

Fig; 3.21.

44,

nare, precum si in cazul aparitiei unor tensiuni de succesiune inversa, ca urmare a alimentarii lui in diverse moduri, conform tabelului 3.11.

'Modul de aplicarc a tensiunilor releului

la bornele

I~
1 R T

Tabelul

3.11

I 31
T R T

Starea releului

Succesiune dlrecta Succesiune inver sa Succesiune inversa Suecesiune inversa Succesiune directa, dar UR ~O Succesiune directa, dar Us =0 Succesiune dlrectavdar
Ur=O

S
-

Neactionat

---

--R

R T

0
R

-0

ST T

actionat

RS

Releul este considerat corespunzater din punct de vedere 301 acestei probe daca aplicindu-i la borne tensiuni ca in tabelul 3.11, el se comporta conform indicatiilor din ultima coloana a aceluiasi tabel. . 3.6.2.2. Fixarea §i vCl'Uicarea valoeli de reqla], Se executa in modul prezentat mai sus, pentru valoarea stahill ta prin planul de reglaje.

3.7. Beleu filtru de curent de eompcnenta simetrlca invcrsaFRC-2a

3.7.1. Principia de [unciionare,

caracteristici

Releul FRC-2a 12] este utilizat ca protectie de rezerva a Iiniilor de medie tensiune din retelele cu neutrul izolat sau cempensat, impotriva regimurilor nesimetrice, -1;:1 poate fi folosit de asernenea in unele situatii ~caprotectiede rezerva 45

Fig. 3.22.

:;;i in cazul transformatoarelor, generatoarelor :;;i mbtoarelor electrice. Releul (fig. 3.22) este realizat dintr-un filtru de curent de componenta simetrica inversa, com pus din doua transformatoare de curent T', si 'P2 :;;iun organ de masurare, constituit din releul maximal R'C, Acesta se conecteaza la tenslunea-secundarau Iiltrului, care. este redresata prin intermediul unei punti cu diode. Pentru protectia puntii contra supratensiunilor care ar putea apare in diverse regimuri de Iunctionare, .s-a prevazut un eclator cu gaz P, tn,Jupcti.e de elementul ce urmeaza a fi protejat, releul FRC-2a se conecteaza in schema cu doua, sau cu treitransformatoare de curent. Pentru protectia de rezerva a liniilor de medie tensiune, este utilizata schema de conectare la doua transformatoare de curent (fig. 3.23),. In acest caz releul protejeaza linia Impotriva dublei puneri la pam int prin rezistenta de trecere, Iunctiorilnd ca Iiltru combinat de secventa inversa si homopolara. Pentru protectia de rezerva a generatoarelor §i transformatoarelor este utilizata schema de cpnectare la trei transIormatoare de curent (fig. 3.24). In acest caz releul protejeaza generatoarele ~i transformatoarele impotriva Iunctionarii de durata in regim nesimetric, comporttndu-se ca filtru de curent de .componenta isimetrica .inversa,
I

46·

Fig. 3.23.

Fig. 3.24.

Corespunzator celor doua posibilitati de conectare a FRC-2a, releul de iesire este prevazut cu doua scale de reglaj. Astfel "scala notata cu A este utilizata in cazul schemei deconectare la trei transformatoare de curent, iar scala notata ell Beste utilizata in cazul schernei de conectare Iii. doua transformatoare de curent, Valoarea de actionare a releului RC poate fi reglata continuu, prin deplasarea butonului de reglaj. Schimbarea domeniului de masurare se faeeprin conectarea unei rezistente aditionale R in serie eu infasurarea releului (fig. 3.22).

47

Principalele caracteristici tehnice ale releului FRC-2a sint : - curentul nominal: 5 A; - domeniul de reglaj al curentului de succesiune inversa este dat in tabelul 3.12 ;
Tabelul 3.1 it
Schema de eonectare Curentul de lueru [AJ Puntl la FRC-2a

Cu trei transrormatoare de curent (scala A)

1 ... 2
2 •.. 4

17-18 1·7-19 17-18 17...,.19

Cu

doua transformatoare de curent (scala B)

0,8" 1,6

1,8 3,6

consumul maxim pe Iaz a la curentul nominal: in schema cu trei transformatoare de curent - pe fazele R si T: 6 VA - pe Iaza S 12 VA in schema cu do ua transformatoare de curent - pc fazele R ~i T: 12 VA ; curentul de. actionare de succesiune directa la reglaj minim (0,8 sau 1 A, conform schemei de conectare Iolosite) minimum 3In; - curentul primar maxim admisibil: 201" timp de 1 s.

3.7.2. Verific~rea reieului RFC-2a

Verificarea generala, verificarea izolatiei ~i verificarea mecaniea se executa conform celor prezentate Ia § 2.2.2.1 ; § 2.2.2.2 ~i §2.2.2.3. 3.7 .2.1. Ve..ifiearea generala a modului de funetienare, Cu ocazia punerilor in Iunctiune sau dupa reparatii se executa: a) Verifiearea coreciei eialoniiti a sea lei de reglaj. Deoareee verificarea releului FRC-2a cu un sistem variabiI de curenti trifazati este in general dif'icila in conditiile de teren, in cele ce urmeaza se va prezentamodul de verificare a sealei de reglaj utiliz ind curent monofazat (fig. 3.25) 48

Trusii

Fig. 3.25.

In sirul de cleme al releului, se efectueaza puntile 5- 6 ; 4-7; 2- 8, ceea ce face ca lnfasurarile primare ale tnhlsformatoarelor Tl si T2 sa fie inseriate. Se alimenteaza releul la clemele 1- 3, cu un curent alternativ variabil. Efectuind puntea 17-18, se verifica dad releul de' masurat actioneaza pentru fiecare punct al scalei B, cu 0< eroare de maxim 5% din valoarea respectiva. Se repeta verificarea mut.indu-se puntea Ia clemele 17-19. Eroarea nu trebuie sa depaseasca in acest caz, ±7,5% din valoarea inscrisa pe scala B. Rezultatele probei se tree intr-un tabel (tabelul 3.13).

---.-

_._"

_17-18
Punte

Tabelul

3.1 S

Sca.la B
Punte

Valori scala Valori masurate Eroare masurare Valori scala Valori miisurate Eroare masurare

0,8 .............

1,8

1,8. ............

3.6

17-19

b) Verificarea coneciiitii corecie in instalaiie. Pentru oIunctionare corespunzatoare, FRC-2a trebuie sa fie alimentat cu un sistem trifazat de curenti de succesiune directa (R, S, T). In cazul unei conectari corecte si avind un curent

49

de sarcina de mrmrn 1,5 -;- 2 A, trebuie ca: U9-11 = U1.-11 iar .UIl-10= 0; UII-l1; UU-ll ~i UII-le reprezinta tensiunile masurate la bornele 9-11; 10-11 si 9-10. Datorita nesimetriei curentilor de sarcina sau datorita erorilor filtrului, se admite cit releul este montat corect, daca U9-11 si U10-11 nu difera cu mai mult de 5% una de alta, iar U9-10 este eel mult 510 din valoarea cea mai mare a tensi unilor U9-11 sa u U 10-11' e) Verifiearea modului de [unciionare a releului ·PRC-2a, alimental eu curenii trifazati. Cu releul eoneetat in eircuitul de protectie (fig. 3.23 sau fig. 3.24), releul nu trebuie sa actio neze. Invers ind curentii a doua faze, releul trebuie sa actio neze, deoarece este alirnentat cu un sistem de curerrti de succesiune inversa. o atentie de osebit.a trebuie acordata in acest caz modului cum se efectueaza inversarea curentilor, pentru a nu lasa .secundarele transforma toarelor de curent in gol. Inversarea curentilor se face pentru toate combinatiile posibile. • 3.7.2.2. Fixarea §i verificareavalorii de reqla], Se executa in m odul prezentat anterior la verificarea etalonarii scalei pentru valoarea stabilita prin pla nul de reglaje.

3.8. Beleu en caraeteristica limitat dependenta KTpC-I

3.8.1. Principiu

de 'functionare,

caracteristici

Releul RTpC-l este un releu de iuductie ell spira in scurtcircuit. _ Echipajul mobil al releului este un disc de aluminiu D (fig. 3.26), care se poate roti in jurul axului A, in Intrefierul electromagnetului E. Prin constructie, fiecare pol al electromagnetului a fost sectionat in doua parti. Pe una din parti el are montata 0 spira in scurtcircuit [Sp se.L sau Sp.sc.2), cealalta ramrnlnd libera.

50

Fig. 3.26.

La trecerea unui curent prin bobina I a reIeuIui, apare un flux <1>.,4, care se desparte in doua, <PB ~i <Pc. FIuxuI <PE: trece prin portiunea de intrefier ce contine spire in scurtcircuit, iar <Po, prin portiunea ce nu contine spire in scurtcircuit. Fluxurile <1> B si <Pc sint decalate intre ele cu un anumit. unghi Cit si dau nastere Ia doua tensiuni electromotoare EE: si Ec (fig. 3.27), defazafecu 90 in urma fluxurilor ce Ie-au produs. ' Tensiunile electromo toare EB ~i Ec produc in discul D curentii turbionari IB~i 1(. (fig. 3.28). Acesti curenti creeaza
0
i .....

"r

'B
£8 Fig. 3.27. Fig. 3.28.

51

un cuplu de rota tie Mra" care poate fi exprimat prin reI a~ia Mrot = KJ2, unde K este 0 constanta. Cuplului de rotatie i se opune un cuplu antagonist Mant, creat de un magnet permanent de frinare M, de un resort .antagonist R si de frecarile din lagare. Cind Mrat > Mant. disculseroteste si inchide contactul a (fig. 3.26 ~i fig. 3.28). In realizare practica releul RTpC-l se prezinta ca in fig. 3.29. In afara elementului de inductie, a 'carui Iunctionare a fost prezentata mai sus, releul RTpC-l mai contine ~i un element electromagnetic, care, pentru 0 anumita valoare a curentului de actionare, poate inchide contactul releului in mod instantaneu. Releul functioneaz a astfel: bobina 1 da nastere unui flux magnetic care se inchide prin circuitul magnetic 2. Va-

Fig. 3.29.

52

loa rea aeestui flux este proportionala eu eurentul de actionare care se regleaza prin sistemul de prize .3. Pe axu14, care contine surubul fara sfir~it5, este montat disculde aluminiu 6. Acesta incepe sa se roteasca in momentul in care hohina. 1 este strabatuta de un curent egal ell aproximativ 15% din valoarea reglata prin sistemul de prize 3. In momentul clnd prin bobina 1 trece un curent mai mare deeit valoarea reglata, discul 6 este atras in InteriorulIntrefierului 8 impreuna cu cadrul 7 ,invingind opozitia resortului antagonist 10, a frecarilor si cea a magnetul ui 11. Acest lucru face ca sectorul dintat 9 sa se angreneze cu surubul fara sfir~it 5, care rotindu-se, antreneaza Ia rtndul lui sectorul dintat in sus, astfel ca la un momentdat acesta loveste cu pirghia 13, in lamela 14 a partii mobile 15 a electromagnetului. -La rindul ei lamela 14, deplaslndu-se in sus, inchide contactul 16 al releului. Caracteristica de actionare a releelor RTpC-l este prezentatii in fig. 3.30. Portiunea dependenta de 'curent a caracteristicii de actionare a releului depinde de viteza de rotatie a discului (deci de marimea curentului ce strabate bobina 1) ~i de unghi ul oc pe care-I face cu orizontala, sectorul dintat 9. Unghi ul oc si implicit temporizarea Inscrisa pe scala 19 se regleaza cu ajutorul surubului 18, care, prin intermediul opritorului 17, permite deplasarea in sus sau in jos a lamelei 13, solidara cu sectorul dintat 9. ' Portiunea independents de curent a caracteristicii de timp a releului (fig. 3.30) apare clnd prin bobina 1 tree curenti de valori foarte mari, care produc fluxuri puternice. In aceasta situatie capatul din dreapta al armaturii mobile 15 este atras brusc in jos, iar lamela 14, solidara cu armatura mobila 15, inchide tara ternporizare contactul 16. Se realizeaza astfel "taierea P" portiuneo portiunea ; rapid! de curent", BTpC-t ktependenta de i independenro de i

Iunctionlnd dupa principiul

53.

,Fig. 3.30.

releelor electromagnetice. Valoarea curentului de taiere rapida poate fi reglata cu ajutorul surubului 20, care mareste sau micsoreaza Intrefierul Pe pozitia 00 a surubului 20, datorita marirri excesive a intrefierului nu mai are loc actionarea la "taiere rapida de curent". Principalele caracteristici tehnice [1 ; 5; 9] ale releului RTpC-l stnt : - curentul de actionare reglabiJ in trepte de: 2,5; 3; 4; 6; 8; 10 A; - temporizarea 2 ... 10 s; - curhele de variatie a temporizaril in Iunctie ide curent sint date in tabelul 3J4 ;

a.

a,

Tabelr,il

3.H

t[s]
12
JO 105

65'

6
4 2

2s
12 3 1, 5 6' 7 8 9 IOxlre9 . Ordinul de maltrplicstate aJ curentului rl'!glat

in tabelul 3.15 slnt indicate abaterile admisihile ternporizarii, pentru un anumit multiplu al curentului actionare reglat;
Tabelul Multiplul curentulut reglat

ale de
3.15

Abateri admisibile ale ternporlzarii

1+25";"+50%1

+2%

I I

10

0%

-3,5%

- in ta1elul 3.16' slnt indicate ahaterile admisibile in cazul actionarii rapide a elementului electromagnetic ,,;tiiierea rapids de curent") ;

54

Tabelul Multtpluf-curentulul
2
4;

3. J 6 8

Abateri admisibile

±15%

±18%

±20%

:f20%

Kr

- coeficientul de revenire al sistemului 0,75 -7- 0,85 ; - coeficient ul de revenire al sistemului netic Kr." = 0,4 ; - consumul propriu 30 VA.
<f1=

de inductie electromag-

3.8.2. Verificarea

releului

RTpC-l

Verificarea generala, verif'icarea mecanica ~i verificarea izolatlei se executa co.nform celor prezentate la § 2,2.2.1, § 2.2.2.2 ~i § 2.2.2.3. 3.8.2.1. Ve~'ificarea generala a modului de Iunetienare, La puneri in Iunctiune san dupa reparatli, se executa: a) Verificarea corectei retaloniui a scalei penini reglaj III cureniului de actionare. Se executa cu ajutorul montajului din fig. 3.31. Cu trusa deconectata ~i minerul C de 'reglaj al curentului in pozitia minima, se fixeaza pe releu curentul de actionare la prima diviziune a scalei (2,5 A). Butonul 20 (fig. 3.29) se asaz a in pozitia 00. Se conecteaza trusa !}i se creste.Jucet curentul. Cind se ajunge la valoarea de 0,3'5 -7- 0,40 A (aproximativ 15% din valoarea reglatii) discul trebuie sa Inceapa sa se roteasca

~c
Fig. 3.31.

55.

usor. Crestem in continuare curentul si se noteaza valoarea la care surubul fara sf irsrt 5 angreneaza cu seetorul dintat 9. Aceasta valoare reprezinta curentul de actionare la' Se mareste in continuare valoarea curentului cu 10 -7- 15% din valoarea reglata, Se scade apoi eurentul, not lnd valoarea I, la care are loe desprinderea surubului fara sf irsit [; de sectorul dintat 9. Se repeta pentru fiecare punet al scalei de reglaj aceeasi operatie, rezultatele sintetiz indu-se intr-un tabel (tabelul 3.17). Coeficientul de revenire, trebuie sa fie 0,75 -7- 0,85.'
Tabelul 3.1 r
i scala [AJ

2,5

I~ I
6

10

t; [A1 --,-------I, [A]

J{

--------

--- --- --- --- --- -------- --- --- --- --- ----

b) Verificarea corectei eialoniiri a scalei de reglaj pentru "curentul de iiiiere rapidii": Se executa folosind acelasi montaj ca mai sus. Inaintea inceperii verif'icarilor se blocheaza mecanic cadrul 7, pentru ca surubul Hidi sfirsit 5 sa nu mai angreneze sectorul dintat 9. . Pentru a nu fi nevoiti sa utilizam curenti de valori mari care nu ar putea fi debitati de trusa curent-tensiune, vorn folosi prima diviziune a scalei pentru reglajul curentului de actio nare (2,5 A). Butonul de rcglaj al "curentului de taiere rapida" 'se Iixeaza in dreptul multiplului 2 al curentului de acticnare. Valoarea Itt a eurentului la care va trebui sa actio neze releul la "taiere rapida" vaIi de 2 X 2,5 A =5 A. Se mascara mai in,tii valoarea de actionare Itt ~i apoi valoarea d~ revenire IT la care arc, loc actionarea elementului ele<{firomagnetic 15. Se repeta operatia pentru fiecare punct fa} scalei "curentului de taiere rapida", Rezultatele se tree Intr-un tabel (tabelul 3.18). Coeficientul de revenire trebuic sa fie aproximativ 0;4.

56

Tabelul Multiplul n al curentului de actionare 4 6 8

3.18

Valoarea de actlonare [A] (2,5 A x n)

i, [A]

10

15

20 '

I, [A]

ic

I
corectei etaloniiri a scalei de reglaj a tempori-

Cu butonul reglat in dreptul diviziunii 00, nu trebuie sli, se mai produca actionarea indiferent de valoarea curentului. Ahaterile nu trebuie sa depaseasca valorile date in tabelul 3.16. ziirii releului RTpC-l. Utillzam montajul din fig. 3.32. Buto nul pentru reglajul "curentului de taiere rapidii"se Iixeaza pe pozttia 00. Din considerentele expuse mai sus, pentru reglaj ul curentului de pornire se utilizeaza tot divizi unea de 2,5 A. Temporizarea se Iixeaza in dreptul diviziunii 2 s. . Se urmareste verificarea caractetisticilor t = (1) din tabelul 3.14. Pentru aceasta se deconecteaza unul din conc) Veri(icarea

220 Vee

J(lflI.flI.

~
I

I 0-+-+-0 I 0 21,48110 220

I~

E§
L-

}
~

L...,,;~;_'_~....J

l(Jc
57

rrusarct-z
_'

Fig. 3.32.

ductoarele ce sint legate la bornele K; sau K2 si se regleaza curenlul de actionare la valoarea : . 1 X 1r•gl
=

1 X 2,5 A = 2,5 A.

Se reface rnontajul ~i conectind trusa, se mascara ternporizarea actionarii. Se repeta succesiv operatia pentru 2 X lr .10 X 1,.gl' Se fixeaza apoi ternporizarea la 6 s ~i apoi la 10 s, Iacindu-se vaceleasi masurari. Rezultatele se tree intr-un tabel (tabelul 3.19).

.,I"

Tabelul

3.19

,
t xl x2

I
x3 x4

x5

x6

x7

x8 . x9

xio

~
2s 6s 10 s

--

- --- - -

- -- -- -- -- -

--

Datele din tabelul de rnai sus trebuiasa corespu nda eu cele ins crise pe caracteristicile din tabelul 3.14, cnabalerile admisibile date in tabelul 3.15. 3.8.2.2. Fixarea §i verifiearea' valorilor de regla]. Se executa in modul prezentat mai sus, pentru valorile stabilite prin planul de reglaje.
I

4. Verificarea releelor a carpr actionare depinde de variatia a doi sau mai multor parametri de intrare

4.1. Relee

directionale

4.1.1. Generolitiiti
Releelc directionale actio neaza sub influenta a dona rnal}i tensiunea. Ele controleaza sensul puterii in circuitul supravegheatsi sint folosite in cadrul protectiilor maximale de curent directionate sau in componenta unor reiee complexe, cum ar fi cele de distanta. La noi in tara shit utilizate cu precadere- doua tipuri de relee directionale : - relee, de inductie eu dona Intasurar! ~i rotor cilindric, de productie sovietica : _:__relee eu elemente statice de productie romaneasca,

rlmt, cure ntul

4.1.2. Relee directionole cu rotor cilindric. Principiu de Jun,ctionare, caracteristici

Releele directioriale de inductie [10] sint compuse din: circuitul magnetic cu poli aparenti 1, bobina de curent 2, bobina. de tensiune 3 ~i rotorul cilindric din aluminiu 4, care are in interior un miez feromagnetic 5 (fig. 4.1).

59

!dr

Fig. 4.1.

Fig. 4.2.

Dad bobina de curent este strahatuta de curentul I r> va lua nastere in circuitul magnetic, fluxul <fli• In mod analog, tensiunea U; de la bornele bobinei de tensiune, va da nastere in aceasta, curentului !..U ~i implicit fluxului <fl", in circuitul magnetic. In fig. 4.2, s-a reprezentat diagrarna fazorialii a marim ilor care intervin in Iunctionarea releului directional de inductie, Tensiunea UT a fost luata ca origine de fazii. Curentul IT din bobina de curent este decalat in urma tensiunii cu unghiul '11,.. Curentul lu produs de tensiunea Ur in bobina de tensiune este decalat in urma tensiunii Ur cu unghiul ~. Pierderile din circuitul magnetic fac ca fluxurile ~i si <fl" sa fie decalate cu acelasi unghi y fata de curentii !..r si !._". Fluxurile <fli si <Pu indue in cilindruI 4 tortele electromotoare Ei:;;i Eu, decalate cu 90° in urma fluxurilor care le produc. Aceste tensiuni dau nastere in eilindrul de aluminiu, Ia curentii lEi :;;i lEU. Din interactiunea fluxurilor <Pi si <fl", eu curentii lEi :;;i IE", ia nastere un moment de rotatie a carui expresie este: Mrot

=Kllrll

Uri

sin o

(4.1)

unde Keste 0 constanta, iar 9 flux uri <Pi :;;i <Du. 60

decalajul dintre cele doua

Din fig. 4.2 se observsca

cpl=
Notind cu ex complementul Mfo!

\)1- CPr
unghiului

(4.2),

\)I, relatia

(4.1) devine: (4.3)'

= K II, II Qr I cos(CPr + oc)

- Daca Mro! > 0, .releul tinde sa-si inchida contactul. - Daca Mro! < 0, releul tinde sa se roteasca in sens invers inchiderii contactului. , Deci pentru a se produce acticnarea releului, trebuie sa fie indeplinita conditia :

(4.4)
In expresia (4.3), oc este un unghi care depinde de carateristicile constructive ale releului, avind valoarea constanta, EI se numeste unghi ul interior al releului directional. CPr este un unghi variabil, egal cu decalajul dintre curentul ~i tensiunea aplicata la borne. Pentru ca momentul de rotatie al rotorului cilindric sa fie maxim, trebuie ca in expresia (4.3) sa avem indepllnita conditia :

coste,
ceea ce irnplica

+ oc)J= 1

(4.5)
(4.6}

cpr
sau

+ oc= 0
CPr =-oc

(4.7)

Din expresia (4.3), rezulta ca la valori constante ale tensiunii llr si curentului 1.r aplicate releului, rolul determinant in obtinerea unui cuplu de rotatie maxim revine decalajului CPr dintre Y.r ~i i.. Unghiul CPr care satisface conditia (4.7) se numeste unghiul de sensibiliiaie maxima al releului directional. Relatia (4.3) este de Iapt expresia unei puteri, Pentru unghiul de sensibilitate maxima al releului directional, relatia (4.3) devine:

Mrot = ]( Ii, I Illr

unde
Sp.r.m:

I = K Sp.T.min.
de actionare

(4.8)
a releului.

este

puterea

minima[ 61

zona de actionare
Mrot

>0

In practica pentru a fi \ folosite eficient, este necesar ca releele directionale sa fie astfel alese si incluse in cadrul schemelor de protectie, incit ill caz de defect, curentii si tensi unile cu care se alimenteaza releuI sa aiba decalajul
<jlr

-(I..

Tinrnd cent ca unghi urile pozitive se mascara conform conventiilor de la curent spre A terrsiune in sens trigonometric Fig. 4.3. in fig. 4.3 este prezenta diagrama de actionare a unui releu directional a carui ecuatie defunctionare este data de relatia (4.3). Pentru <jlr = -at, se obtine sensibilitatea maxima a reIeului. Daca fazorul [; este decalat spre sernidreapta OA sau OB, scade valoarea cuplului M"'1t' acesta ajungind la valoarea 0 cind Ir se suprapune peste sernidreptele OA sau OB, caz in' care <jlr ia valorile :
( 1"1"

2-oc

sau

("

"2'oc

Daca fazorul Ir se gaseste in zona hasurat.a (Mrol < 0), nu se produce actionarea releului. Ci,nd se cunoaste diagrama de actionare a unui releu, putem obtine unghiul de sensibilitate maxima pe cale grafica, ridicirid din originea axelor de coordonate 0 perpendiculara pe dreapta de cuplu nul, in semiplanul de actionare (fig. 4.3). In tabelul 4.1, slnt indicate principalele caracteristici tehnice ale releelor de inductie de Iahricatie sovietica din seria PEM 170 -+- 270.
62

.§ e
....

.~~ 8"C:

-"tt._,

=:0.......,

~:

(fj

-.:I' 0

~ 0

.... 0

.... 0

0 0 0 "" .... .... 0,

I~
-.:I'

u; 0

u;

0000

o. 0

u;

It')

'§"g~< S~=
oCJQ)'_'

~.=<.l~

0 ,....

0 ,.....

0 ,.....

0 ,....

.....

0 ,....

0 ,....

0 0 0 0 ,.... ..... ,.... ,....

U.s""

-" ]:2§
U<=<>
0

C:'S~r:

§g"a<

0 -.:I'

u;
M

0 -.:I'

L">

0 ....

io M

0 -.:I'

U; M

U; M

U; M

U; M

U; M

0 a>

0 a>

0 a>

a>

-""
a
<"l

>.'"3 d':;;;)~

'2 ~ ~.i<

8..0: <=

'Sg~~< Il'~-"~ ~i~E'_'

~ btl·....

.... ~ 0

00

~ "" .... 0

00

~ ,....
0

,....

~~§;§
<=E.....
~"

.''''
0

~E "3~ ._ '"
;:J~

"'10<

t1= <=:;:::

-t! -H -H -H "" '" '" -t! -H -H u; 0 0 .... 0 ~ 0 -.:I' '" M

u; u;
0 0 0 0

>Q
0

>Q
0

"" I

"" I

""I

'" -H .... '"

0

"" -H

r-

'" '" -H -H
r0
0 ~,

:;,
r-

+ + + ++ +++
I>QI,....I"'I""'I"'I-

r--

-Hi -H '" -H -H '" -H

u; 0
0

r-.

r-

0 t--

'"

r-

~soJ< 8'g c;._.

.2 ...
<> "il ...

~.!- ......

'"

,....

'"

,....

1""1"'"

"

g,

~ ~
ll..

..... r-. .....

!:'..

£!. ,.... r-. ,....

!:'..
r-.

.....

";l .,....
r-

~ ~
ll..

~ ~ ~ 63

~ ~
ll..

r-.

!:'.. r--

rr-

~ ~ ~

...
t:Q
ll.. ~.

£!.

!:'..
r--

r-

re-

£!. !:'.. £!. !:'..

r-. r..... .......
00 00

r-.

00

;;k ~~~~ ~ ~~~~~ p.. ll.. ~ ll.. ll.. ~

00 t-N

4.1.3: Relee direciionole cu elemente statice tip RDC-3. Principiu de [unctionare, caracteristici
Releul directional cu elemente statice RDC-3 [1, 2] functioneaza dupa principiul "balantei electriee", E~ determina semnul Iunctiei : M

= I! +!! I-I
I,

~~.!! I,

(4.9)

unde j ~i .!! stnt marimi care se obtin in secundarele transformatorului de curent Tl l?i transformatorulul de tensiune Ta (fig. 4.4). Ele stnt proportionate cu curentul I si tensiunea II care se aplica la bor nele releului. In fig. 4.4, se observa ca puntea redresoare PI este alimentata cu marimea u i, in timp ce puntea redresoare Pa oeste alimentata cu m~imea g - !. Se obtin astfel doi curenti redresati iPl si ips care actioneaza in sensuri contrare asupra releului RP. Cind:

iPl ipl

> ip2, < ips,

deci: deci

(4.U) Pentru valori constante ale curentului si tensiunii aplicate.Ia bornele releului, semnul Iunctiei M depinde de unghiul q> dintre !. si TJ.~i de unghiul interior ex. La releul RDC-3 unghiul de sensibilitate maxima poate avea valorile 30°; 45° ~i 110° capacitiv, in Iunctie de reglaj ul ales. Principalele caracteristici tehnice ale releului stnt : - curentul nominal: tensiunea nominala ; U; = 100 V;

+ !! I > I { - .!! I, releul aeticneaza. (4.10) I ~+ .!! I < I! - !:I. I, releul nu actioneaza
I!

In = 5 A;

Fig. 4.4.

64

- tensiunea de alimentare (comutabila) : 24; 28; 110; 220 Vee; - tensiunea minima de actionare la unghiul de sensibilitate maxima si In: 0,2 V; - puterea-minima de actionare la unghiul de sensihilitate maxima si In: 1 VA; timpul maxim de actionare la In si 1,5% Un: 50 m/s ; eurentul admisibil de durata : 1 ,5In ; eurentul maxim admisibil : 20In, timp de 1 s; tensiunea admisibila de durata : 1,2Un; variatia admisibila a tensiunii continue de alimentare este cuprinsa IntreO,7 ... 1,lUn; Consumul maxim: in eireuitul de eurent alternativ: 2 VA ; in eireuitul de tensiune alternativa : 15 V A ; In eireuitul de eurent continuu : - 40 mA In repaus - 60 mA actio nat : Releul are un contact comutabil (NI ND) : curentul de inchidere : maxim 10 A; curentul de durata : 5 A; eurentul de desehidere: 0,4 A la220 Vee

0,1 A la 220

Vea (~

=0,005)

Caraeteristieile functie de unghiul

de actionare pot avea diverse forme, in de sensibilitate maxima ales (fig. 4.5).

3Cf capacitiv contact lJ -72

45° capacitiv contact 77-12 Fig. 4.5.

65

- Unghiurilecp = 30° ~i cp = 45° se Iolosesc pentru proROC- 3 tectia maximala directionata impotriva scurtcircuitelor lntre faze; - unghiul cp = 110 este utilizat pentru protectia maxiu mala homopolara directicnata, In fig. 4.6 stnt prezentate Fig. 4.6. bornele releului RDC-3. Prin suntarea bornelor W ~i 8; se verifica functionarea corecta a blocului electronic de executie al releului,
0

4.1.4. Verificarea releelor directionole Verificarea generala, verificarea mecanica si verificarea izolatiei se executa conform celor preze ntate la § 2.2.2.1 § 2,2:2.2 ~i § 2.2.2:3. 4.1.4.1. Verificarea generala a modulni de funcjionare. a) Deiermitiarea diagramei de aeiionare. Diagrams de actionare a releelor directionale se obtine variind unghiul de defazaj dintre curentul si tensiunea aplicata la bornele releului (intre 0° ~i3600) si notind unghiurile pentru car.e are loc inchiderea sau deschiderea contactelor lui. Indiferent de montajul utilizat, trebuie respectate cu strictete polaritatile din schemeleIndicate mai jos, Pentru trusa curent-tensiune, borna polarizata de curent se determina conform eelor prezentate 1a § 1.3; avindu-se grija ca stecherul trusei sa se conecteze cuborna marcata (polarizata), la faza rete lei de alimentare. Pentru aecalorul monofazat de tensiune, bornele polarizate sint cele indicate in fig. 4.7 sau fig. 4.13, cu conditia ca el sa fie aliment at en un sistem de tensiuni trifazat de sueeesiune directa. \ Masurarea defazajelor se poate face In.mai multe moduri : a.1) Mas 1.). r are a d e f a z a j e lor c u a jut 0 r u I e 0 s f i met r u I 11 i ill 0 n 0 fa z a, t. Pentru efectuarea masurarilor, se utilizeaza mon:tajul din fig. 4.7.

66

Fig. 4.7.

Inainte de conectarea Ia retea, m inerul C al trusei TCT-2 ~i miner~ll D al decalorului tr~buie sa fie pe pozitierninima, Se conecteaza trusa, regtindu-se un curent de 5 A (1 A). Alimenttnd decalorul, se regleaza eu ajutorul m inerului iD, o tensiune de 100 V. Inversorul de sens E se afla asezat pe pozitia 1, iar eomutatorul F al cosfimetrului, pe pozitia inductiy (notata cu L sau ]ND). Asez ind m inerul A al decalorului in pozitie mij locic, sc manevreaza comutatorul B, de alcgere a domeniului de rnasurare a unghiului, ptna clnd acul cosfimetrului atinge 0 deviatie iutermediara. Se lasa comutatorul B in aceasta pozrtie ~i manevrindu-se minerul A, se incearca aducerea acului cosfimetrului in dreptul diviziunii 1, corespunzatoare defazajului de 0° (manevrind daca este necesar si asupra lui B). Deoarece se decaleaza tensiunea, se ia ca origine de faza curentul, Pentru a ridica caracteristica de actionare a releelor directionale se decaleaza in mod coutiuuu' tensiunea, in sensuI cresterii unghiului de defazaj iriductiv, manevrind asupra m inerului A si, cind este cazul, asupra .lui B. Aceasta se traduce prin deplasarea acului cosfimetrului catre valoa67

Fig. 4.8.

Fig. 4.9.

rea zero de pe iscala, care corespunde la ~ = 900 (decalaj inductiv intre curent si tensiune), fig. 4.8. Unghiul ~, corespunzator unui anumit cos ~ ~in intervalul 00_900, se determina din tabele. Pentru a masura ungh'iuri intre 900~i 1800 (fig, 4.9), se trece inversorul E pe pozitia 2 si comutatorul de alegere a m odului- de masurare de pe cosfimetru, pe pozitia capacitiv (C). Actionind asupra m inerelor A si B","se deplaseaza acul cosfimetrului de Ia valoarea 0 corespunz atoate unghiului de 00 catre valoarea l,corespunzatoare unghiului de 180 In diagrama din fig. 4.9, s-a reprezentat curentul l' = = -1, carese aplica prin intermediul inversorului de sens E, cosfimetrului. Curentul 1 circula prin releul directional. Se observa ca in timp ce releului i se aplica un defazaj ex > 90 Intre curent ~i tensiune, la cosfimetru se mascara unghiul ~< 90 Din fig. 4.9, rezulta unghiul de defazaj tX dintre tensiunea si curentul aplicate releului, in functie de unghiul ~ rnasura t la cosfimetru, utiliz ind relatia :
0 , 0 , 0 , 0 •

ex
"I

180 -

~
0 0

Pentru a masura unghiuri in intervalul 180 -7- 270 (fig. 4.10), se trece comutatorul F pe pozitia L (inductiv) ~i actionind asupra minerelor A~i B aledecalorului, se deplaseaza acul cosfimetrului de la valoarea 1, corespunzatoare unghiului de 180 la valoarea 0, corespunzatoare ... nghiului u de 270
0 , 0 •

68

1I

II

180

Fig. 4.10.

Fig. 4.11.
(X

Asa cum se observa In fig. 4.10, defazajul si tensiunea aplicate releului este:
ex
=

intre curentul

180

+ ~,

unde il3 este unghiul masurat Ia cosfimetru. Pentru a masura unghiuri in intervalul 270° -i- 360° (fig. 4.11), comutatorul F se trece pe pozitia capacitiv (C), iar inversorul de sens E, pe pozitia 1. Actionind asupra m inerelor A ~i- B, se deplaseaza acul eosfimetrului de la valoarea 0, corespunzatoare unghiului de 270°, la valoarea 1, ccrespunzatoare unghiului de 360°. Asa cum rezulta din fig. 4.11, decalajul dintre curentul !li tensiunea aplicate reIeului va fi:
(X

360° -

13,

unde ~ este unghiul masurat Ia cosfimetru. Pentru a ridica diagrama de actionare a releului directional, este deci suficient ea at unci cind se decaleaza tensiunea, sa senoteze, ineepind de Ia defajazul de 0° catre cel de 360°, pozitiile contactului releuIui, pre cum !livaloarea unghiului de defazaj pentru care are loc inchiderea san deschiderea eontactului. . Pentru un releu directional de tip RDC-3, utiliz ind montajul din fig. 4.7, care decaleaza tensiunea, se obtin diagramele din fig. 4.12. Utilizind montajul din fig. 4.13, in care s-a folosit transformatorul suplimentar T, se poate decala curentul luindu-se ca origine de faza vtensiunea. in aceasta situatie diagrama 69

30° capacittv contact 11-12

I,SO copazittv contact 17-/2

1/0°capactttv contact 71-72

Fig. 4.12.

•I

c
\

•0

d cosfl

'U

decator Df'vtU Fig. 4.13.

de actionare care rezulta in urma masurarilor, trebuie sa coincida cu. cea indicata de fabrica constructoare pentru releul respectiv (pentru releul tip RDC-3 - fig. 4.5). Pentru efectuarea masurarilor eu aeest montaj, se creste curentul in circuitul releului cuajutorul m inerului D, urmarind sa nu se depaseasca puterea maxima ce poate fi debitata de decalor, Cornutatorul F fiind pe pozitia capacitiv, iar inversorul E pe pozitia 1, se actioneaza asupra m inere70

laj 0°). Pentruefectuarea luI 4.2.

lor A :;;i B, ptna se aduce "arul in dreptul diviziunii 1 (decamasurarilor in. cele patru cadrane se procedeaza -ca mai sus, urmarind indicatiile din tabeTabelul 4.2
Defazajulos dirrtre curentul ~i tenstunea Comutatorul P, Comutatorul . apltcata releului, in pe pozltia i E" pe pozitia r runctte de unghinl masurat la cosrimetru

Intervalul de: masurli

0° ...

90°

, capacittv Inductiv capacitiv inductiv

<D
(6) (6)

Oc=(3
IX

90°... 180° 180°... 270°

_OO!OL

= 180°-(3 , 180 +(3'.!

0

IX =
IX

270

••• .. "'I:-~' -'"

360 ".-. ..
0

CD

= 360°-(3

In caz ell. nu se dispune de inversorul de polaritate E, se poate re nunta la aeesta atit la montajul din fig. 4.7, cit :;;1 la eel din fig. 4.13. Pozitia 1 eorespunde unei polaritati normale, iar pczitia 2, unei polaritati inversate a curentului sau tensiunii. a.2) Mas u r are a d e f a z a j e lOT Cu a jut 0 r ul cos f i met r u 1 U i cue a d ran c i. r c u I a r 0°- 3800• In acest caz, cosfimetrul nu mai are comutatorul pentru alegerea sensului defazajului (inductiv sau capacitiv), nernaifiind nevoie nici d~ inversorul de sens E. . a.3) Masurarea def a z a j e l o r eu ajutorul w a t t met ru 1 u i In 0 n 0 f a z at. Aceasta masurare se re~lizeaza inlocuind in montajele precedente cosffrnetrul eu un wattmetru monofazat. In Iunctie de marimea care se decaleaza (tensiunea sau curentul), se utilizeaza montajul din fig. 4.7 sau fig. 4.13. Se 'stie ell. puterea a ctiva in eurentul alternativ are expresia: (4 12) P = UJ.eos <p Rezulta : cos <p
p =UJ

(4.13)

71

In relatia (4.13). P, U, I, s int cunoscute, ele putindu-se in cadrul montajelor din fig. 4.7 sau fig. 4.13 cu ajutorul wattmetrului, voltrnetrului V 1;'iampermetrului A. Deoarece wattmetrul nu este dotat cu un comutator eare sa indice sensul decalajului (inductiv sau eapacitiv), va trehui ca dupa ce s-a adus aeul wattmetrului la 0° (putere maxima in circuit) sa aflam in ee sens se decaleaza fazorul (inductiv sau capacitiv) fat a de origine. Dad. se decaleaza tensiunea ~i se ia 'ca origine de faza curentul, se procedeaza astfel: se actioneaza asupra minerelor A si Bale decalorului, deplas ind acul wattmetrului catre puterea zero, adica unghiul de 90° (inductiv sau capacitiv, Daca de exemplu releul ce se verif'ica este RDC-3. fixat pe unghiul de sensibilitate maxima 30°, si in intervalul 0°_90° eontactul care initial era inchis (bornele 11-12) se deschide, rezulta, stiiud diagrama de actionare a acestuia (fig. 4.12), ca am decalat tensiunea ..inductiv, Dad contaetul ramine Inchis in intervalul 0-90°, rezulta cii tensiunea a fost decalata in sens capacitiv, Daca se decaleaza curentul ~i se ia ca origine de Iaz a tensiunea, se procedeaza ca mai sus, insa pe ntru com paratie, se utilizeaza diagramele de actionare eu originea de Iaza tensiunea (fig. 4.5). a.4) Mas u r a I' e a de f az a j e lor ~ i r i die are a d i a ram e ide act i 0 II are a I' e lee lor d ire ct i o n a l e prin metoda d e c a La r i i t e n s i u n i.i in t rep t e fix e de, cit e 3 0 ° . Aceasta metoda are la baza faptul cunoscut ca dispun ind de un sistem de tensiuni trifazat simetric, se poate obtine 0 stea a tensiunilor decalate la 30° una 0 UST 0 fata de alta, ca in fig. 4.14. Cu linie plina, s-au reprezentat tensiunile pe faza ~i intre faze, iar punctat, tensiunile ce se obtin din acestea daca se inverseaza sensul de masurare , Fig, 4.14.

masura

72

Traio 3x/0013X380V

Fig. 4.15.

Luind ca orrgme de Iaza curentul 1sT produs de U ST cu care este in faza ~i aplicind succesiv releului directional diverse tensiuni in sensul indicat de .sageata (fig. 4.14), se poate ridica diagrama de actionare a releelor directionale. Aceste diagrame au ca origine de Iaza curentul. In urma unor astfel de masurari, utiliz ind montajul din fig. 4.15, se cbtin pentru releul RDC-3 diagramele de actionare din fig. 4.16. . Aceasta metoda, desi nu oferii 0 precizie ridicata, se aplica foarte usor :;;i da rezultate satisfacatoare, mai ales in conditiile de teren, c ind nu dispunem de aparatele necesare unor masurari exacte, b) Deierminarea caraderisticii »oli-amper peniru unghiul de sensibilitale maxima. Aceasta caracteristica (fig. 4.17) re~ prezint.a Iunctia Upr = fUr), pentru unghiul de sensibilitate maxima al releului directional. Cu ajutorul ei, se poate determina care este tensiunea minima de actionare a relenlui (UpT) pentru un anumit curent dat. Pentru ridicarea caracteristicii volt-amper, se utilizeaz a montajul din fig. 4.7 san fig. 4.13. Se decaleaza tensiunea sau curentul, ptna se ajunge la un defazaj egal cu unghiul de sensibilitatc maxima al releului. Merrtinind decalajul constant, se scade curentul la valoarea O. Reglind succesiv tensiunea aplicata releului, la valorile din tabelul 4.3, se ereste de fiecare data curentul p lna ctnd relenl actioneaza. Se noteaza aceste valori In tabelnl de mai sus, ridicindu-se caracteristica volt-am per. Pentru fiecare valoare a tensiunii !ji curentului din tabeli11 4.3 se determina puterea minima, de actionare a releu-

73

roseuu

4.3

tN;\
lucrat
TR

1\

sc : /lao

'" USR

Fig. 4.16. ·74

Eig. 4.17.

lui (Ia unghiul de sensibilitate maxima). Valorile ohtinute pentru fiecare punet In parte trebuie sa fie apropiate (teoretic trebuind sa se obtina rezultate egale). Puterea minima de actionare obtinuta trebuie sa tie egala cu cea data in prospectul releului respectiv. Daca eu ajutorul rn inerului D al decalorului nu se pot regla valorile de 1 V; 0,5 V; 0,1 V etc., se po ate monta Ia bornele decalorului un transformator cobor itor, ell raportul 100/5 V, care sa permita obtinerea valorilor dorite. Pentru a masura corect tensiunile de valori scazute din tabelul 4.3, se recomanda utilizarea unui voltmetru eu rezistenta interioara cit mai mare. c) Verificarea neiunciioniirii releului directional, alimeutat tuunai cu iensiune sau numai cu cureni, Se scurtcircuiteaza bobina de curent a releului directional si Se alimenteaz a bobina de tensiune cu 1,5 Un. Releul nu trebuie sii-~i Inchida eontactul, Sescurtcircuiteaza bobina de tensiune si se aplica bobinei de curent (5 -+- 10)1 ... Releul nu trebuie sa-si inchida contactul nici in aceasta situatie. 4.1.4.2. Flxarea §i verificarea caracteristicii de actio .. nare, Fixarea reglajelor se executa in mod diferit in Iunctie de tipul constructiv al releului. Verifi.carea caracteristicii de actionare obtinute se executa conform § 4.1.4.1.a.

4.2. Relee diferentiale ROS'-3a

4.2.1. Generolitiiti
Protectia diferentiala este 0 protectie' de haz a a .transforutilizata impotriva scurtcircuitelor interne sa u

matoarelor,

la borne. 1n fig. 4.18, este redat principiul functionare al protectiei difererrtiale a transtormatoarelor, in cazul unui scurtcircuit interior a) ~i in eazul unui scurteircuit exterior b):

de

75'

HT

NT

Fig. 4.18.

Se observa ea la scurtcircuite interioare curentul id prin eircuitul diferential este egal eu suma curentilor din secun, darele transformatoarelor de eurent. La scurtcircuite exte, rioare acest curent este foarte mic, teoretic trebuind sa fie nul. In anumite situatii, curentul diferential poate atinge In regim normal de Iunctionare valori nepermisde mari, care ar putea produce actionarea protectiei daca nu se ian masuri impotriva: - actiunii curentului de magnetizare (care trece .numai prin infa~urarea conectata la sursa de alimentare); - inegalitatii curentilor din secundarele transformatoarelor de eurent; - curentilor de dezechilibru produsi in special de diferenta dintre curentii de magnetizare ai transformatoarelor de curent care alimenteaza releele diferentiale ; - diferentei de faza dintre cnrentii din primarul ~i seeundarul transformatorului de putere. Protectia diferentiala utiliz ind relee RDS~3a cu frinare si transformatoare cu saturatie rapida raspunde problemelor de mai sus [1; 15] prin modul de constructie al releului, prin conceptia realizarit schemei *i prin modul de Iixare a reglajelor. 76

4.2.2. Principiu de [unctionare, caracteristici tehnice

Releul RDS-3a(fig. 4.19) este utilizat pentru protectia unei faze a transformatorului de putere. in eompunerea lui intra un transformator en saturatie rapida en trei eoloane, pe care s int dispuse mai multe infasurari, :;;i un releu de curent RC-2. Transformatoarele cn saturatie rapida asigura desensibilizarea protectiei fat-a de socurile de curent de magnetizare la conectarea transtormatorului san la restabilirea tensinnii in rete a. Pe coloana din mijloc a circuitului magnetic, se gaseste Infasurarea de 1ucru WI si intasurarile de egalizare W.2 :;;i W.1, care servesc la egalizarea curentilor din Infasurarea de lucru. Pe Iiecare din coloanele laterale se gaseste cite 0 jumatate dinbobina de frinare W, si cite 0 jum atate din bobina secundara W$' care alimenteaza releul de curent Re. Pentru protectia diferentiala a transformatoarelor, zona protejata este cuprinsa intre transformatoarele de curent. La defecte ce apar in «[ara zonei protejaie (fig. 4.19),. i2 va parcurge infasurarile WI,. WeI ;;i W,. Parcurgind W" i2 va produce Iluxul de frinare <1>" care se inchide numai prin coloanele exterioare, avind sensurile din figura Rezulta dii2 este eel care produce frinarea, deci if = is.

Fig. 4.19.

77

Fig. 4.20.

Curentul secundar i1 strahate bobina de Iucru W z, in sens contrar celui strabatut de i2 prin WI si We1• Fluxurile produse de acesti curenti Ia trecerea prin WI :;;iWe1 se anuIeaza reciproc, fluxul rezultantin coloana din mijloc fiind teoretic, nul. (Practic, apare un flux datorita curentului de dezechilibru iat• = i1 - i2.) Releul RC nu va actiona in acest caz, deoarece fluxul <P, va produce in cele doua sectiuni .ale lui Ws tensiunielectromotoare de sensuri contrare, astfel Incit curentii produsi de ele se anuleaza -reciproc bobina releului RC. Deci Ia defecte exterioare zonei protejate, releul nu lucreaza. In eazul unui scurtcircuii in inieriotul zonei proiejaie (fig. 4.20), iJ:;;i i2 parcurg in acelasi sens bobina de lucru $i VOl' produce un flux cI> I, care se inchide prin coloanele laterale. Datorita valorilor mari ale vcurentilor de scurtcircuit, <I.> I este mai mare decit <P,. Releul RC vaactiona in acest caz, fluxul <I>! producind in cele doua sectiuni ale infasurarli' W., curentul i. In general bobina de Irinare se monteaza ca in fig. 4.19 sau fig. 4.20, pe partea consumatorilor sau a sursei cu un aport mai mic la scurtcircuit, pentru ca la defect fluxul de Irlnare <1>, sa nu atinga .valori prea mari. Bobina de lucru se monteaza de regula pe partea sursei mai puternice. In fig. 4.21 este reprezentata caracteristica de frinare a releului RDS-3a [17J, reprezentind dependenta dintre tensiunea magnetomotoare de frinare :;;i cea de lucru, in

in

i8

500 400 300

Asp, diterentia!

~
200 100 ./

;;.-'"

A/ /' /.

0° 90

,..,

,~

l,.;'" P'

~ o

100

200

300

400

500 600 Asp. trinar«

Fig. 4.21.

Iunctie de defazajul ex dintre curentul de frinare si eel de lueru. Aeest defazaj poate fi euprins intre 0° ~i 9Qo. Zona care se gaseste deasupra eurbei ex = 0° reprezinta zona de actionare sigura. In zona cuprinsa Intre eurbele ex = 0° si ex = 90°, actionarea este incerta, in Iunctie de defazajul ex. Zona cuprinsa sub eurba ex = 90°' reprezinta zona de blocaj, in care fluxul de frinare<l>f hlocheaza functionarea releului. Principalele caracteristici tehnice ale releului dilerential RDS-3a sint [2; 17]: - amperspirele de lueru: 60 ± 5 Asp; - curentul de actionare : pentru if ~ 0, sepoate regla pe diverseleprize ale infa~urarii de lueru conform tabelului 4.4 ;
Tabelul 4.4 W, [sp]
'[Gel

20 3

(A]

A.p lucru

60

-- -- -- -4,615 7,5 10 ·6 -------606060160

13

10

--'-

-60

12

u'f,9

8
7

p[w]
Intasurare de
f;inare

6 5
4 3

~ ~
F'
/~

V.V
....

VV

lnki surare de ucn: (egalizare)

024

68W~~~W~
tu;

prize;

- curentul minim de actionare : 1,54 A dad. in serie eu lnfasurarea de lucru se conectcaza una din infasurarile de egalizare ; - raportul maxim al curentilor ce pot fi egalizati : 4,2 corespunzator valorii maxime de reglaj, 12 A;
raportul minim al curentilor care pot fi valorii minime de reglaj,

Fig. 4.22.

egalizati : 1,8 corespunzator 3 A; - tensiunea maxima pe contact: 220 V.c.c. sau c.a.; - consumul propriu in diversele infa~udiri ale releului Iii. curentul nominal: rezulta din diagramele reprezentate in fig. 4.22; - schema electrica a releului RDS-3a poate fi utilizata in doua variante in Iunctie de pozitia Iisei L de pe panoul frontal- al releului (fig. 4.23).

7 2 8 2 8

10 al Fig. 4.23.
b)

80

4.2.3. Verificarea

releelor

diiereniiole

RDS-3a

Verificarea generala, verificarea mecanica I}i verificarea izolatiei se executa conform celor prezentate Ia § 2.2.2.1 ; § 2.2.2.2 §i § 2.2.2.3. 4.2.3.1. Verificarca generaHi a -modului de functionare a releului RD S..3a. a) Verificarea releului electromagnetic de cureni RC. Se executa utiliz ind montajul din fig. 4.24, in acelasi mod ea la releele de curent obisnuite. Conform [17], releul RC este considerat corespunzator daca el Iucreaza Ia un curent de 0,2 A, Iisa M fiind deconectata. Daca releul nu lucreaza Ia valoarea de.O,2 -A- se deplaseaza butonul de reglaj la dreapta sau Ia stinga reperului de pe scala p ina se regleaza valoarea de 0,2 A. b) Verificarea polaritiiiii relative a 'infii$urarilor de lucru $i egalizare ale releului RD S-3a. Se executa utilizind montajul din fig. 4.25. Suruburile de contact pentru alegerea numarului de spire al infasurarii diferentiale (de Iucru) se asaza pe pozitia 20, toate celelalte suruburi de contact fiind pe pozitia zero.

/I!!!ITrus

Oc

TCT-2

/-

~Trusa

Oc

TCT-2

Fig. 4.24.

Fig. 4.25,

81

Se creste curentul in circuit, p lna cind releul RC actioneaza, Se noteaza aceasta valoare, calcultndu-se apoi tensiunea magnetomotoare (iac! X .nr. de spire) pentru care s-a produs actionarea. Se repeta operatia pentru fiecare din combinatiile indicate in tabelul 4.5. Int ii, pentru infa~urarea de lucru si egalizare I, conform conexiunilor din fig. 4.25, apoi pentru infa~urarea de lucru 9i egalizare II, in care caz legatura din horna 7 a releului se muta in bor na 2. T'ensiunile magnetomotoare ohtinute trehuie sa fie in fiecare caz in parte de 60 ± 5 Asp. c) Verificarea lipsei inductiei muiuale inire infa§urarea de {rinare §i infii§urarea secundara. Se executa utiliz ind montajul din fig. 4.26. Surubul pentru alegerea numarului de spire al inHi9urarii de fr inare se asaza pe pozitia 14 (28 spire). Se creste curentul in circuitul de frinare pina. ctnd ajungem la valoarea de 20 A. Fisa M, fiind deconectata 9i milivoltmetrul fiind conectat ca iitfig. 4.26, tensiunea m asurata cu ajutorul lui nu va trebui sa depaseasca in cazul lipsei inductiei mutuale, valoarea de aproximativ 50 ,mV. d) Verificarea coeficientului de siquraniii. Se utilizeaza montajul din fig. 4.25, in care numarul de spire al infa~u.rarti diferentiale este egal cu 20, in timp ce suruburile infasurarii de egalizare I sint pe pozitia O. Se roteste spre dreapta indicatorul scalei releului RC pina cind acesta va lucra la un curent de 15 A. Butonul de reglaj al releului RC ramfn ind in pozitia stabilita mai sus,

~TrusMCV

1-

Oc

6t_.__,_~

__

~IO

~----~~~~------~
Fig. 4.26,

82

10

I
1

cY:l

I
1 1

,.... '"
N ,....

L,.,
10

cY:l

I
1-

I I
1

N ""

".,
<.? ::"1

I
1

01
N

<'I

M
CJ>
oY:>

cY:l

00

eo ,....
N ,....

10 1 10

cY:l

cY:l

1 "" 1 0 1 10 1 0'1
1.
1

I I
1
1

'" ""' C'i so '" 1 ,.... 1 "" M J so "" '"

M
>0 cY:l

r--

CJ>

cY:l

00

""'
r-:
10

so
N

oY:>

M
N

10

I: '"
oY:>

eo'
r-

10

10

10

I I

C'1

I
1

"" r:ii
0;

oY:>

'" 1 0I
'"
CJ> 10

.0

,....

'"
10

so

r-: 10
00 to

10

I I ,~
I I
1
1

"" I· "" r:ii

~I 0'"
oY:>

I· ~

"l

10

'" r-:
10

I
1

so

,...;,....
0;
N CO

~ ,....

,....
0;
C'l 00-

.-<

'" 1 0 10 I 0 1 ,.... I 0 0I I
00

01
... as
Q)

01 0 0 0
0

u»

I j~
00

CJ> to

cY:l

C'l

0 .,.... r 1
eo ,....
0 C'l

,J5

C'l

'0

'"

,....

eo

r-:
,J5

C'l

I I
1

00 10

""
to

,....

.,;
oY:>

10 00

'"
a»
0
cY:l

C'i

to

""
C'l

..,

I ""'I

.,;

to 00

I '"
cY:l

'"
10

'"

C'i

~ ~~
..... .._. ,...
Q)

p,

P, 0 'd

as

+
~
0;5.

~ ~ ~ ~" ~ ~
.....
.;!

'"
" t

'" .s
.!! ......

~
Q)

... os.

OJ::

as

::s
as

as

....
Q) Q)

g.

p,

.'"

~ ~
.....
.!!

g.

~ ~

~
.~

'd

>(1j

'" ...

'"

o~ '"

't:I

'"@

'tl,!!

J., ~

..... 0 .._.
...;

"

~ii'

.+
~

83

51 7
1

F,.J
£2

!-: E;

RDS-3a

L"l
M

.......J2 (/1

A)

2 >--

8 >--c--. 5,

-Rcn
S2

I2

9 70

I
Irusi:

~RC

rGJ:J
Trusd TCT-2

I-

TCT-2

f-

~C Fig. 4.27.

~C

se realizeaza schema din fig. 4.24, masurtndu-se curentul la care va lucra releul RC. Raportul dintre valoarea obtinuta in cadrul acestei masurari si valoarea obtinuta la punctul a) reprezinta coeficientul de siguranta, a carui valoare trebuie sa fie cuprinsa intre 1,35 -+- 1,8. Pentru probele urm atoare se revine cu butonul de reglaj al releului RC pe pozitia initials fixatii la punctul a). e) Yetiiiearea caraderisiicii de [rinare a releului RD S-3a. Se executa utilizind m ontajul din fig. 4.27. Surubul 'de contact al Infasurarii diferentiale (de lucru) se Iixeaz a pe pozitia 20 de spire, eel al infasurarii de frinare pe pozitia 14 (28 spire), iar cele ale lnfasurarilor de egalizare, pe pozitia zero spire. Deoarece pe teren -este in general dificil sa se decaleze doi curenti, ridicarea caracteristicii de frinare se va face pentru defazajul « = 0° (fig. 4.21). Se aplica succesiv infasurarii de fdnare,. un curent corespunzator valorilor date in tabelul 4.6, determinindu-se pentru Iiecare valoare in parte, curentul din infasurarea de
84

Tabelul

4.6

Curentul de fr!nare
If [~]

28 sp

-- -- -- -If [Asp]

Curentul de lucru I, [A] 20

-- -3 60 4.25

84

--

168

--

252

-- -- -- ---- -336 420

12

15

18

21

-370

504

588

spx

I, [Asp]

I~

-130

6.5

9.25 12 =+:» 185 • 240

--

15.25 18.5
-r-r-r-r-:

305

-- -~

22

440

lucru (diferentiala), pentru care are loc actionarea releului. Valorile tensiunilor magnetomotoare trebuie sa se regaseasca pe curba din fig. 4.21, pentru 0; = 0°. Deoarece atunci clnd se creste curentul diferential se obtin cresteri simuitane ale eurentului de frinare, este necesar ca odata eu actionarea m inerului C pentru cresterea curentului dif'erential, sa se actioneze ~i asupra m inerului C al trusei care regleaza curentul de frinare, astfel incit acesta sa fie mentinut la valorile din. tabel, In timpul verificarli caracteristieii de frinare, este necesar ca -la Iieeare proba, capacul releului sa fie pus, deoarece s-au observat diferente sensibile intre valorile masurate cu ~i fara capac. RD S-3a. Se executa, utilizind montajul din fig. 4.28. La efectuarea masurarilor, :se aplica Iiecarei infa~urari in parte curentul nominal -de 5 A, determinindu-se tensiunea obtinuta la bornele infasurarii respective, pentru 0 anumita pozltie a surubului de contact. Operatia se repeta identic pentru celelalte pozitii, rezultatele obtinute comparin85

lui

t) Verificarea consumulnfa~urtlrilor releului

I~O
Irusa TCT-2 ~C

Fig. 4.28.

du-se eu eurbele din fig. 4.22. Puterea consumata va fi data de relatia P = UI, in care I =-, 5 A. 4.2.3.2. Eixarea ~i verificarea valorllor de re91aj ale releului RDS ..3a. Se executa '.in modul prezentat mai sus, pentru valorile date prin planul de reglaje.

4.3, -Belee pentru blocaj la disparitia tensiunii 4.3.1. Generolitiiii

Releele pentru blocaj la disparitia tensiunii slnt destinate blocarii Iunctionarii protectiei de distanta, la disparrtia accidentala a tensiunilor de m asurare, ca urmare a arderii sigurantelor ce alimenteaza buclele de masurare, a unor defectiuni in circuitele de mult.iplicare a pozitiei separatoarelor de bare etc. Aceste relee trebuiesa aiba un timp propriu de actionare foarte mic, pentru a permite hlocarea Iunctionarii releelor de distanta chiar si in treapta I a a cestora , care de regula. este netemporizata, in plus, releele de blocaj la disparitia tensiunii trebuie sa Iunctioueze selectiv, astfel ineit sa nu hlocheze prctectia la disparitta terisiunilor de masurare, ca unnare a unui scurtcircuit. in instalatiile energetice din tara no astra, pentru blocajul la disparitia tensiunilor de masurare sint utilizate de reguladoua tip uri de relee : reIeu tip RBDT si releu de flux nul.

4.3.2. Releu. pentru bZocaj la disparitia tensiunilor tip RBDT

4.3.2.1. Prineipiu de funepionare, earaeteristici. in fig. 4_29, s-a prezentat schema interioara [18] si modul .de conectare in instalatie a releului RBDT. Pentru a nu supra-

86

incarca schema, nu s-au mai reprezentat blocurile de curent si tensiune 9i niei partea de alegere a tensiunilor de masurare. Utilizind releele de curent continuu: RT~; RIo; RT B 9i RTo, alimentate prin intermediul unor punti redresoare de la niste transformatoare, releul RBDT supravegheaza : - prezenta sau disparitia tensiunii pe linie (TTL, 'D9, D10, RTd; - aparitia curentului homopolar (T 10, D1, D2, RIo); - prezenta sau disparitia tensiunii pe hare (1'T B, D3, D~, RTB); - aparitia tensiunii homopolare (TTo1' TT02, TT03, Ds, D6, D1, o; RTo).
f203

RBOT

,..-

bucte de tensiune 0,;;.;,"..,. bare releu de

disfan!o' L----..JsemnallipsCi
tensiune protecti» cle distantii

23

...... F_..J

Fig. 4.29.

:8,7

Functionarea RBDT : ·1) In'situa{ie normalii de [unciionore a circuiiului primal' proiejat, Ca urmare a prezentei tensiunii pe linie si pe bare, releele RTL si RTB s int excitate, releele TIo si RTo care supravegheaza aparitia curerrtului sau tensiunii homopolare sint dezexeitate, deci bobina releului RI este dezexcitata, Prin eontactul RI-2 al acestui releu, se alimenteaza eu (+) operativ, rele ul de distanta. In continuare, sa analizam situatiile jn care RBDT blocheaza Iunctionarea releului de distanta. 1.1) Dis par i t i ate n s i u n i i P e u n as a u p e d o u a faze ale c i r c u i t u l u i de t e n s i u n e din b u c I a d e m a sur are a s tat i e i. Ca urmare a acestui fapt, apare 0 tensiune homopolara la bornele secundare ale transformaloarelor TTo1, TToz, TToa, care produce actionarea releului RTo si prin aceasta, excitarea bobinei releului RI. Prin contactul RI-2, care sedescblde, releul de distanta este blocat, iar prin contactul RI-3, care se inchide, este transmis semnalul ,,!ipsa tensiune protectie de distanta". 1.2) Dis par i t i ate n s i un i i pet 0 ate ceIe t rei f a z e a I e b u cl e ide mas u r are din s t a· tie. In acest caz, se dezexcita releul RT B, permit.ind illchiderea contactului sau normal inchis RTB, prin care se excita bobina releului RI. In cnntinuare, RBDT se comport a ca mai sus. 2) Gind -are Zoe un defect in circuilul primm' proiejat. in. acest caz tensiunile pe fazele afectate de defect pot sa scada p ina la valoarea zero. Asa cum S-a precizat, in aceasta situatie RBDT nu trehuie sa blocheze Iunctio narea protectief de distanta, In Iunctie de tipul defectului, rele ul Iunctioneaza astfel: 2.1) S cur t c i r cui t m 0 no f a z a t san b i f az a t cup ami n t ul .P e c i r cui t u I p rim a r p r 0t e j a t. in acest caz, apare 0 tensiune homopolara la bornele secundare ale transformatoarelor TTo1, TTo2, TTo3". care daca este peste 40 ... 50% din tensiunea nominala pe· faza, produce actionarea releului RTo. In cazul unui defect. monofazic sau bifazic cu pam lntul, apare insa un curent, homopolar in secundarul translormatoarelor de cure ut~

88

care dad are 0 valoare mai mare de 0,41", va produce actionarea releului RIo. Prin aceasta, bobina releului R1 ram ine in continuare dezexcitata, RBDT neblocind Iunctionarea releului de distanta, 2.2) S cur t c i r cui t b i f a z at p e c i r cui t u 1 p rim a r pro t e j a t. In acest caz, ca urmare a scaderii simultane a tensiunii pe linie :;;i pe bare, releele RT L si RT B se dezexcita. Releele RTo lji RIo fiind dezexcitate, releul RI ram iue lji el dezexcitat, astfel Incit Iunctionarea releului de distanta nu este blocata. Principalele caracteristici tehnice [18] ale releului RBDT sint : curentul nominal 5 (1) A; tensiunea: 3 X 100/57 V pentru filtrul homopolar; 100 sau 57 V pentru supravegherea tensiunii de pe bare ; 100 sau 57 V pentru supravegherea tensiunii de linie ; -- tensiune operativa : 24; 48; 110 ; 220 V.c.c.; timp de actionare la disparitia tensiunii pe bare: max. ·20 ms. ; curentul homopolar de blocaj : minim 0,51" ; consurnuri : " max 4 VA pe faza, la intrarile TToI, TTo2 sau TTo3 ; max 6 VA, la intrarile TT B sau TTL; max 4 VA, la intrarea lui T 10 ; max 6 W, in circuitul de tensiune operativa, 4.3.2.2. Verifiearea. releului RBDT. Verificarea generala, verificarea mecanica si verificarea izolatiei se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.~, § 2.2.2.2 si § 2.2.2.3. a) Verificarea generaUi. a modului de func(ionare a releului, Verificarile de mai jos se pot executa cu releul montat in instalatie san separat in laborator. In caz ca verificarea se executa cn releul montat in instalatie, probele VOl' trebui efectuate Cll 0 deosebita atentie, pentru a nu produce scurtcircuite in bucla de masurare, fapt care poate afecta functionarea intregii statii. In cazul utilizarii unor surse auxiliare de tensiune (truse, transformatoare, autotransformatoare etc.), se vor lua masuri im-

89

potriva alimentarii inverse (din secundar in primar) a transIormatoarelor de tensiune de pe Iinie sau bare. In situatia verificarii in laborator, pentru alimentarea releului se va utiliza un transformator trifazat, 3 X 380/3 X X 100 V. a.1) Pro b ep e n t r u v e r if i car e a ill 0 d u lui d e fun c t"i 0 n are a RBDT, 1a dis par i t i ate ns i u nil 0 r, d e mas u r are. Se alimenteaza releul RBDT eu un sistem trifazat simetrie de tensiuni, la hornele 13, 14, 15 ~i 16, din bucla de masurare a sta ~iei sa u dintr-un transformator trifazat, 3 X 380/3 .X 100 V, ca in fig. 4.29. Bornele 8, 9 sau lOla care se conecteaza tensiunea de pe linie ram in nealimentate, Se alimenteaza releul. eu curent operativ la bornele 19 si 20, respectmdu-se polaritatile din fig. 4.29. In aceasta situatie, releul RI este dezexci-. tat, deci protectia de distants nu este blocata. Pentru a simula disparitia accidentala a tensiunilor de masurare, se deconecteaza pe rind cite 0 Iaza de la bornele 13, 14 si 15, urmarindu-se de fiecare data- excitarea releului RI. Se procedeaza in mod analog, deeoneetind'apoi cite doua faze, urrnarind si de asta data actio narea releului RI ~i prin aeeasta, blocarea functionarii protectiei de distanta. , Se alimenteaza apoi TTL cu tensiunea de 1a transformatorul de prezenta a tensiunii pe linie sau de la 0 trusa curenttensiune, reglata la 60 V (pentru bornele 8 si 9) sau 100 V (pentru bornele 8 ~i 10). Se alimenteaza TT B la bornele 4- 6 prin punti de la bornele 13-14. Deeoneetindsimultan alimentarea de.Ta bornele 13, 14, 15 si 16, situatie corcspunzatoare unei intrerupe'rigenerale a tensiunilor de pe bucla de masurare, releul RI trebuie sa se excite blocind Iuncticnarea protectiei de distanta. a.2) Pro b e pen t r u v e r i fie are a mod u 1 u i d e fun c t ion are are le u 1u i R B D T, ins it u a t i apr 0 due e r i i u.n 0 r s cur t c ire u it e in ins tal a t i apr i mar apr 0 t e j a t a. Se alimenteaza RBDT numai cu te nsiunea de linie. Tensiunea operativli Hind conectata, releul RI va fi excitat. Se alimenteazliT 10' eu ajutorul unei truse de curent tensiune la bornele 1-2. Crescind curentul, releul RI se dezexcita 1a aproximativ 0,4In• Prin aceasta se verific5. ca este sulicienta 90

aparitia unui curent homopolar, pentru ca RBDT sa nu blocheze functionarea releului de distanta. Pentru a urmari eomportarea releului la defecte monofazice; se alimenteaza RBDT numai cu tensiunile buclei de masurare la bornele /13, 14, 15 ~i 16. Intrerup ind pe rind cite 0 faza, releul R1 se va excita. Crescind ca mai Inainte eurentul in circuitul T 10, releul R1 se va dezexcita, indiferent de faza dcconectata. Pentru a verifica ea nu exista 'posihilitatea unei actionarl gresite a releului R1 ca urmare a unui joe de contacte in situatia unui scurtcircuit insotit de curent homopolar, se utilizeaza montajul din fig. 4.30. Cu ajutorul celor doua truse curent-tensiune Al si As, se regleaza curentul homopolar la 3 A (AI) si tensiunea la 100 V (A2)' Releul dlOl s-a montat suplimentar.j La apasarea butonului blOl se urmareste ca apliclnd simultan curentul ~i tensiunea, releul RI sa ram ina dezexcitat, a.3) V e r i f i car eaR B D T P e v i u, p r in i nt era c t ion are c u rei e u Ide dis tan t a. Asa cum se recomanda si in [18], este bine ca la puneri in Iunetiunevdupa reparatii etc., sa se Iaca eel putin 0 'proba in care. sa se verifice p,e viu 'ca la disparitia tensiunilor de alilmentare a protectiei de distanta, RBDT blocheaza releu. de distanta lnainte ca acesta sa declanseze in treapta I

RBDT

.Oc

l~ , ~TrusaTCT-2 AI

u~
I!!!!tTrvsa TCT-2

OC

A2
Fig. 4.30.

91

[~

I!!!!Irusd

Oc

tet-e

Fig. 4.31.

Peutru aceasta este utilizat montajul din fig. 4.31, .unde, ea si la proba antericara, releul dm este. un releu suplimentar, RBDT si releul de distanta sint alimentate en doua tensiuni de masurare (de exemplu R si S): prin contaetele normal inchise ale releului dm. Cu ajutorul unei truse de curent-tensiune, printr-un contact normal deschis al aceluiasi releu d10l> se alimenteaza cu curent releul de distanta pe fazele R si S. Inaintea executarii probei, sunt ind eontactul releului dlOii se regleaza curentul la valoarea nominata a releului de distanta, Se seoate apoi puntea de suntare ~i actionind asupra butonului blol se verifica dad la disparitia eelor doua tensiuni de m asurare, releul de distanta mai trimite impuls de declansare sau nu, In caz afirmativ, inseamna ca RBDT este necorespunzator, a.4) V e r i fie are ate n s i u nil 0 r de a ct i on are are lee lor RTo, ;RT L. RT B 9 i a cur e n t ului d e a e t ion are are leu lui RIo. Aliment.ind RBDT ea mai jos, trebuie sa cbtinem urmatcarele valori de actionare ',,- maxim 30 V, pentru releul RTo cu.alimentare la bornele 13-16; 14-16 sau 15-16. Valoarea se citeste, in momentul excitarii releului RI; - maxim 40 V, pentru releul RT B eu alimentare la 'bornele 4-5; 92

- maxim 65 V, pentru releulRTJJ eu alimentare la bornele 4-6. ValoriIe se citesc in momentul dezexcitarii releului RI, dupa ee in prealabil RT L a fost alimentat la bornele 8- 9 sau 8-10: - maxim 30 V, pentru releul RT L cualimentare la bornele 8-9; - maxim 50 V, pentru releul RT L eu alimentare la bornele 8-10. . ValoriIe se eitese la exeitarea releului RI: - maxim 1,5 A pentru releul RIo eu alimentare la bornele 1-2. Valorile se eitesc la dezexeitarea releului RI, dupa ee in prealabil s-a alimentat eu tensiune RT L la bornele 8- 9 sau 8-10. ValoriIe s int date pentru situatia unei actionari ferme a releelor, fara vibratii, In fiecare din gituatiiIe de mai sus, s-a presupus conectata tensiunea operativa,
b) Fixarea §i verificarea oalotilor de reglaj RBDT. Releul nu necesita reglaje speciale, ale releului

4.3.3. Heleu. de flux nul pentru Ia dispariiia tensiunilor

blocaj

Releul se alimenteaza eu un sistem trifazat simetric de tensiuni R, S, T, N, de la buela de masurare a statiei. EI dispune de trei bobine .identice coneetate in stea, astfel ca in regim normal de Iunctionare, fluxurile produse de acestea in eireuitul magnetic. al releului: sa se anuleze reeiproe. La disparitia accidentala a tensiunii pe una sau pe doua faze, fluxul rezultant va fi diferit de zero ~i releul va actiona. Dezavantajul aeestui releu consta in faptul ca datorita principiului de Iunctionare, nu poate deosebi disparitia aeeidentala a tensiunilor de m asurare din eireuitul supravegheat, de eea datorata unui scurtcireuit. Pentru 0 utilizare eficienta, aeest releu trebuie folosit in combinatie eu alte relee (de eurent si tensiune), eare sa permita realizarea cerintelor de la § 4.3.1.

93

Verificarea releului se executa simpIu, intreruptnd tensiunilc de alimentare, cite 0 Iaz a, apoi cite doua. De fiecare data releul trehuie acticneze. La intrerupere trifazatii a tensiunilor de alimentare, releul nu actioneaz a, fluxul rezu1tant fiind nul. Acest fapt reprezinta un alt inconvenient al acestui tip de releu, motiv in plus pentru care s int necesare completarile de mai sus.

sa

4.4. Belen pentru controlul sincronismului tip ReS

,

4.4.1. Principiu de junctionare,

caracteristici

Releele pentru controlul sincronismului s int utilizate in schemele de RAR trifazat. Rolul lor consta in a controla defazajul dintre tensiunea de pe linie si cea de pe bare ~i in situatia ca- acesta este mai mic de cit valoarea reglata pe releu, sa permita reanclansarea liniei. Ctnd tensiunea de. pc bara ~i cea de pe linie s int in faza sau au un defazaj mic, releul i~i mentine contactul lnchis. Cind defazajul dintre tensiunea de pc bare si cea de pe linie este mai mare decit valoarea reglata, releul i~i deschide contactul. in fig. 4.32, este prezentata schema electrica a releului pentru ccntrolul sineronismului tip RCS produs de ICEMENERG. EI este realizat dintr-un releu de tip electromagnetic [2], pe al carui miez, sint dispuse doua bobine. La 5~---...., una dintre ele se conecteaza tensiunea de linie, iar la cealalta, tensiunea de pe bare. 2 .. Functio narea releului se bazeaz a pe principiul compararii fluxurilor antago'niste create de tensiunile al caror sincronism se controleaza, Principalele caracteristici tehnice ale rcleului slnt : - domeniul d~unctionare: reglabil
,Fig. 4.32.

20° . .40° ;

94

tensiuni al carer sincronism se controleaza : 100/100V; V 100

1:~~~ I

I~

V, 50 Hz,

in Iunctie de varianta

constructiva.

4.4.2. Verificarea

releului

Res

Verificarea generala, verificarea mecanica si verificarea izolatiei se executa conform celor prezentate la § 2.2.2.1 ; § 2.2.2.2 §i § 2.2.2.3. 4.4.2.1. Verifimll'ea gcneraliia modului de fuuetlonare a releului pentru controlui sineronismulut, Aceasta verificare urmareste in principal verificarea corectei etalonsri a scalei :;;i fixarea punctului de reglaj. Defazajul intre doua tensiuni se poate masura utiliz ind metode directe sau indirecte. a) Verificarea corectei eialoniiti a scalei de regZaj a releului RCS, uiilizind. meiodedirecie. Pentru aceasta, se pot 'utiliza vectormetre, fazmetre electro nice sau alte aparate asemanatoare. Mohtajul pentru masurarea defazajelor dintre tensiuni este in acest caz eel din fig. 4.33. Dupa cum se observa, bobina de la hornele 2- 4 ale releului se leaga direct in secundarul transformatorului trifazat de alimentare, Dacaaceasta hcbina este de 100 V, ea se va coneeta intre fazele transiormatorului, iar daca bobina este de 60 V, ea se va conecta intre 0 fa2a:;;i nulul transformatorului de alimentare. Verifiearea scalei de reglaj decurge astfel : se regleaza tensiuni1e U1 si Us la valoarea nominala, inscrisa pe releu. Actionind asupra m inerelor A :;;iBale decalorului, se aduce Us in Iazti cu U1• Pentru un defazaj de 0°, contactul releului trebuie sa ramina inchis, tensiunile Hind in faza. Crescind defazajul, se verifica apoi .pentru fiecare punct inscris pe scala releului deschiderea contactului (clnd defazajul dintre tensiuni depaseste valoarea de pe scala). b) Verificarea corec1ei eialoniiri a scalei de reqlaj a releului RCS uiiliztnd metode indirecte. Fie date tensiunile U1 :;;i Us,

95

Res

• U,

Aparat pentru nnasurarea decatatutu. intre terisnsru

• U2

G!JU

.
2
AD'

RST

{~B \0;

't-:;\' (!J:

,U-

'0""

Fig. 4.33.

defazate cu ungniul cp si tensiunea Va diferenta lor. Intre eele trei tensiuni (fig. 4.34) exista relatia : (4.14) din (4.14) rezulta : cos 1> =
I U1 I', + I U.I' 21Ql11Q21 I Q.. I'
\

(4.15)

Deei pentru doua tensiuni ce au un punet comun, se poate determina unghiul de defazaj masurtnd aeeste tensiuni si diferenta lor. Rezultatele se introduc in (4.15), obtintndu-se cos <p ~i apoi tp. Daca tensiunile nu au un punct cornun, se poate utiliza cite un transformator intermediar ell raportul de transformare 1/1, eonectat ca in fig. 4.35. ' Montaj ul praetic pentru determinarea defazajelor prin aceasta metoda este prezentat in fig. 4.36. Cu ajutorul trusei

96

o~,
Fig. 4.34. Fig. 4.35.

Fig. 4.36.

curent-tensiune si al deealorului, se aplica releului tensiunile UI !}i U2, prin manevrarea minerelor D siC. Aeeste tensiuni trebuie sa fie egale eu tensiunile nom inale Inscrise pe releu. Se manevreaza apoi m inerele A si Bale decalorului p ina ee voltmetrul Va va indica valoarea o. In aceasta situatie fJ tnseamna ea VI !}i U2 sint in faza, eontactul releului raminiud Inchis.

97

Butonul de reglaj al defazajului fiind in dreptul primei diviziuni a scalei releului, se actioneaza asupra m inerelor A si B p ina cind acesta lsi deschide contactuI. In acest moment, se citeste tensiunea u, la voltmetrul VaAceasta valoare se introduce in formula (4.15) de un de rezulta defazajul cp_ Se rep eta operatia in mod analog si pentru celelalte puncte de rcglaj ale scalei. Pentru usurarea probelor au fost calculate in Iunctie de diversele variante constructive ale releului ReS, valorile tensiunii Va, pentru unghiuri de defazaj cuprinse intre 17,° si 44,0 (tabelul 4.7).
l2iT-.~

Tabelul 4.7
Tensiune masurata U,[Vj

'Po

U, = U, = 60 V

Rele\l

U,=

U.,= 100 VU,=60V;

RelN1

Relet!

U,=100 V

17° 18° 19° 20° 21° 22" 23° 2'lo 25° 26° 27° 28° • 29· 30° 31° 32° 33° 34° ;~5° 36° 37° 38° 39° 40· 41" 42° 43° 44°

17,73 18,75 19,85 20,96 21,97 22,91 24,01 25,03 25,96 27,07 28,00 29,10 30,12 .31,()5 32,07 33,09 34,10 35,04 36,06 37,08 38,10 39,03 40,05 41,00 42,10 43,02 44,00 45,00

29,55 31,25 33,10 34,93 36,62 38,18 40,02 41,72 43,27 45,11 46,67 48,51 50,20 51,76 53,45 55,15 56,85 58,40 60,10 61,'80 63,50 65,05 66,75 68,30 70,14 71,70 -73,25 75,00

88,68 88,84 89,05 89,25 89,45 89.65 89,88 90,12 90,35 90,62 90,85 91,15 91,41 91,67 91,96 92,26, 92,58 92,87 93,20 93,52 93,87 94,1994,54 94,89 95,26 95,61 95,90 96,36

98

Folosind tabelul 4.7 este suficient sa citim tensiunea 3, pentru a deterrnina unghiul de defazaj dintre tensiunile VI si U2• Dupa cum se observa, in cazul cind se verifica un releu ReS, Cll VI = 60 V ~i V2 = 100 V valorile tensiunii Va sint foarte apropiate, citirile pe voltmetrul V 3 faclndu-se mai greu. Pentru a avea 0 precizie suf'icienta In acest caz, este necesar ca voltmetrul V:1sa aiba clasa de precizic cel putin 0,2 ~i eventual afisaj numeric, 4.4.2.2. Fixarea §i' verificarea valorii de reqla] a releu .. lui ReS. Se executa in modulprezentat mai sus, pentru valorile date prin planul de reglaje.