P. 1
+Sistemul+de+Monitoring+Integrat+al+Apelor+din+România

+Sistemul+de+Monitoring+Integrat+al+Apelor+din+România

|Views: 167|Likes:
Published by simionescugabriel

More info:

Published by: simionescugabriel on Jan 07, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/07/2012

pdf

text

original

Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR

)

Conf. dr. ing. Igor Cretescu

Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR)
Sistemul de Montoring Integrat al Apelor din România are ca scop stabilirea de programe pentru monitoringul starii apelor.
Modernizarea si dezvoltarea sistemului de monitoring integrat al apelor are ca obiect cunoasterea starii starii corpurilor de apa si a evolutiei acesteia in timp; este un proces dinamic, complex, cu evolutie in spirala, unele activitati avand un caracter iterativ sau indicativ, presupunand parcurgerea unor etape distincte:  stabilirea subsistemelor de monitorizare;  stabilirea mediilor de investigare ;  stabilirea structurii spatiale;  definirea tipurilor de monitoring;  stabilirea parametrilor de monitorizare;  stabilirea frecventelor de monitorizare;  ierarhizarea laboratoarelor.

Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor este reprezentat de 6 sub-sisteme. ape uzate. si anume:       rauri. ape costiere. ape tranzitorii. lacuri naturale si de acumulare. ape subterane. .

Programul de potabilizare (P) VIII. Programul “cea mai buna sectiune disponibila” (CBSD) VI. Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV) IX. Programul de monitoring de supraveghere (S) II. Programul de cunoastere a alterarilor presiunilor morfologice (CAPM) . Programul de sectiuni de referinta (R) V. si anume: I. Programul de intercalibrare pentru starea ecologica (IC) VII. Programul pentru protectie habitate si specii (HS) XI. Programul de monitoring de investigare (I) IV.Monitorizarea sub-sistemului “rauri” Legea Apelor numar 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare prevede mai multe tipuri de programe de monitoring pentru apele de suprafata. Programul de monitoring operational (O) III. Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) X. Programul pentru conventii internationale (CI) XII.

inclusiv datorita impactului activitatilor antropice. . Programul de monitoring operational (O)  Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii ecosistemelor acvatice ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu precum si evaluarea oricaror schimbari in starea unor astfel de ecosisteme acvatice. sachimbari aparute datorita aplicarii programului de masuri. proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring. II. furnizand informatii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului. evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa. Programul de monitoring de supraveghere (S)  are ca scop evaluarea starii globale a apelor din cadrul fiecarui bazin sau sub-bazin hidrografic.I.

. stabilirea impactului poluarilor accidentale.care au ca scop stabilirea conditiilor de referinta pentru fiecare tip. in conformitate cu cerintele Legii Apelor numar 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.fara impact antropic sau cu influente antropice minime .III. Programul de monitoring de investigare (I) Trebuie efectuat pentru: identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor. iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit. certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu. acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza.    IV. Programul de sectiuni de referinta (R)  Se stabileste pentru acele sectiuni in regim natural sau cvasi-natural .

in conformitate cu prevederile Legii Apelor numar 107/1996 cu modificarile ci completarile ulterioare. al carui scop este definirea claselor starii ecologice. numit si corp de apa care prezinta o singura categorie de risc. respectiv valorile limita intre starea foarte buna/buna si dintre starea buna/moderata. VI. Programul “cea mai buna sectiune disponibila” (CBSD)  se va aplica pentru fiecare tip de curs de apa care sufera impactul activitatii umane. pentru care nu a fost posibila gasirea unei sectiuni de referinta. . Programul de intercalibrare pentru starea ecologica (IC)  se refera la sectiunile care participa la exercitiul european de intercalibrare.V.

frecventa de monitorizare a formelor de azot.VII. conform cu prevederile HG 964/2000 cu modificarile si completarile ulterioare. VIII. Programul de potabilizare (P)  Se refera la sectiunile de captare apa de suprafata destinata potabilizarii cu debit de prelevare > 100 m3/zi.000-30. poate fi marita fata de prevederile in vigoare. 8/an pentru 10. in cadrul acestui program. in special a nitratilor.000 locuitori). Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV)  Se refera la sectiunile de monitorizare din perimetrele ce au fost definite ca zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati. unde se vor monitoriza parametrii din HG 100/2002 si substantele prioritare/ prioritar periculoase din Hg 351/2005. respectiv: 4/an pentru <10. 12/an pentru >30. . frecventa este in functie de comunitatea deservita. inclusiv sectiunile pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitrati din surse agricole.000.000.

iar parametrii fizico-chimici si frecventele de monitorizare sunt cele prevazute de HG 202/2002. Programul pentru protectie habitate si specii (HS)  Se va aplica in zonele protejate.IX. unde se vor monitoriza parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna si/sau flora protejata. X. . Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH)  Se refera la zonele salmonicole si ciprinicole identificate.

Programul pentru conventii internationale (CI)  va monitoriza acele sectiuni si acei parametrii prevazuti in conventiile si acordurile internationale la care România este parte. Programul de cunoastere a alterarilor presiunilor morfologice (CAPM)  are ca scop cunoasterea impactului alterarilor hidromorfologice asupra apelor. cu frecventa mai mare pentru parametrii mai sensibili la tipul de alterare hidromorfologica. deoarece pot exista sectiuni unde se analizeaza elementele biologice si hidromorfologice. . fara a se analiza cele fizico-chimice. In aceste sectiuni se vor monitoriza obligatoriu parametrii biologici. cu frecventa stabilita in acestea.XI. XII.

alcalinitate. CCO-Cr. . COT. pH. materii in suspensie. P total. sulfati. conductivitate/reziduu fix. cum ar fi: fier.azotiti. azotati.micropoluanti organici din HG 351/2005. culoare. N total.  SO – substante organice .  N-nutrienti . amoniu. fenoli. precum si alti poluanti specifici bazinului hidrografic. detergenti anionici activi. mangan.oxigen dizolvat. COD. CBO5.temperatura. ortofosfati. clorofila “a”.SP-MG – metale grele din lista substantelor prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005. .  SP-MO . CCO-Mn. fluoruri. cloruri.Parametrii de investigare pentru rauri a) parametri fizico-chimici:  G –generali . turbiditate.  AP– poluantii din lista I si II din HG 351/2005. AOX.

. specii sensibile la impact antropic.  zooplancton (ZPL).lista si numar specii. densitate. densitate.lista si numar specii.  fauna piscicola (P) . densitate. index saprob. indice de diversitate.lista si numar specii. densitate. biomasa .componenta taxonomica . structura pe varste.componenta taxonomica . densitate.b) parametri biologici:  fitoplancton (FPL) .numai in caz de eutrofizare. index saprob.furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare. index saprob. specii sensibile la impact antropic.componenta taxonomica .  microfitobentos (mFB) – componenta taxonomica -lista si numar specii. poluari accidentale.lista si numar specii.  macrofite (MF) – componenta taxonomica .  zoobentos (ZB) .

 SP-MO . coliformi fecali.c) parametri microbiologici: coliformi totali. streptococi fecali si salmonella. relevanti pentru parametrii biologici de raspuns. .micropoluanti organici din HG 351/2005. d) parametri ai poluantilor toxici de origine naturala sau antropica:  MG – metale grele din lista II si din lista de substante prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005.

e) parametri ecotoxicologici (biota) . prin aplicarea metodologiei de evaluare de risc si de impact prevazuta in OM 245/2005.care sa evidentieze efectele metalelor grele si a poluantilor organici de origine antropica. .

parametri fizico-chimici: identic cu parametrii de investigare pentru rauri. 2.Monitorizarea sub-sistemului “lacuri” Parametrii si elementele de monitorizare. B-biota ) sunt: 1. tinand cont de categoriile de risc pentru fiecare mediu de investigare (A-apa. S-sedimente. parametri bacteriologici: identic cu parametrii de investigare pentru rauri. . cu exceptia parametrului “turbiditate” care se va inlocui cu parametrul “transparenta”.

furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare. densitate. structura pe varste. specii sensibile la impact antropic. diversitate.  ZPL (zooplancton) .componenta taxonomica . 4. parametri biologici:  fitoplancton (FPL) .  fauna piscicola(P) .lista si numar specii. clorofila “a”.  macrofite (MF) – componenta taxonomica . poluari accidentale.lista si numar specii.componenta taxonomica . biomasa.3. specii sensibile la impact antropic.  microfitobentos (mFB) – componenta taxonomica .lista si numar specii. .lista si numar specii.componenta taxonomica . densitate. densitate . densitate. densitate.lista si numar specii. parametri ecotoxicologice: identic rauri.  zoobentos (ZB) .

.  ZV – zona vulnerabila.  CI – conventii internationale.Monitorizarea sub-sistemului “ape subterane” Tipurile de programe de monitorizare a apelor subterane vor fi:  S – supraveghere.  P.potabilizare.  O – operational.

precum si in cazul corpurilor de ape subterane transfrontaliere.se aplica in cazul tuturor corpurilor de ape subterane. in ceea ce priveste monitorizarea starii cantitativa.se aplica pentru corpurile de apa subterana utilizate in scop potabil. avand in vedere parametrii prevazuti de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile. in cazul captarilor de debite de exploatare mai mari de 20l/s.  izvoare – va fi o data la o luna.se aplica in cazul tuturor corpurilor de apa subterana. la foraje situate in apropierea granitei. incluzand si parametrii microbiologici.Programul S . frecventa masuratorilor de nivel la forajele retelei hidrogeologice nationale pentru:  ape freatice . 6 sau 15 zile. in zonele cu risc cantitativ sau calitativ.va fi in functie de rezultatele analizei regimului de variatie a acestora. la 3. . Programul P .va fi trimestriala.  forajele de adancime . Programul O .

Frecventa de monitorizare a compusilor cu azot este cea prevazuta pentru parametrii generali.se va aplica in cazul corpurilor de ape subterane transfrontaliere la foraje situate in apropierea granitei. atat fizico-chimice cat si microbiologice. Elementele de monitorizare vor fi elemente cantitative si calitative. in conformitate cu HG 964/2000 cu modificarile si completarile ulterioare.se aplica pentru corpurile de apa subterana sau forajele din zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole.Programul ZV . frecventa masuratorilor va fi conform celor mentionate mai sus. . Programul CI .

Frecventa de monitorizare va fi cea stabilita in autorizatiile de gospodarirea apelor.Monitorizarea sub-sistemului “ape uzate” In cazul apelor uzate. se vor monitoriza indicatorii fizico-chimici din autorizatiile de gospodarire a apelor. corelata cu frecventa reglementata in NTPA 011 din HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare. care se stabilesc in conformitate cu Hg 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare si HG 351/2005 pentru substantele periculoase si prioritare/prioritar periculoase. .

unde frecventa este de 24 ori/an. monitorizarea va include cel putin o data o analiza completa. cu exceptia sectiunilor selectate pentru calcularea incarcarilor. cand se vor identifica substantele prioritare/prioritar periculoase si substantele relevante pentru fiecare sectiune. SP-MO. in scopul realizarii inventarului initial al resurselor de apa afectate sau posibil afectate de poluarea cu asemenea substante. AP. In cazul substantelor de tip SP-MG.Frecventa de monitorizare   Frecventa de monitorizare la Dunare pentru sectiunile din reteaua TNMN este de 12 ori/an. frecventa va fi marita pana la disparitia acestor fenomene. In caz de aparitie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluarilor accidentale. .

Prezentarea rezultatelor si clasificarea starii ecologice va fi in concordanta cu datele din tabelul anexat mai jos. Clasa de calitate I II III Stare ecologică foarte bună Bună Moderată (satisfăcătoare) Cod de culoare Albastru Verde Galben IV Proastă (nesatisfăcătoare) Portocaliu V foarte proastă (degradată) Rosu .Evaluarea starii de calitate  Evaluarea starii de calitate pe 5 clase se realizeaza in conformitate cu prevederile OM 1146/2002.

.  Indrumari Metodologice pentru Supravegherea Evolutiei Trofice a Lacurilor de Acumulare si Lacurilor Naturale – ICIM .1995. pana la aparitia unor noi metodologii. Laboratorul trebuie sa valideze metodele nestandardizate.  Indrumarul Metodologic pentru Urmarirea Evolutiei Calitatii Apelor prin Intermediul Analizelor Biologice: ICIM . respectiv: a) Pentru efecuarea analizelor fizico-chimice laboratoarele trebuie sa se asigure ca utilizeaza cea mai recenta editie a standardului in vigoare corespunzatoare aparaturii existente. regionale sau internationale. metodele standardizate utilizate in afara domeniului lor de aplicare sau modificarile pe care le fac metodelor standardizate b) Pentru efectuarea analizelor biologice laboratoarele trebuie sa utilizeze.Editia 1984. Laboratorul poate sa utilizeze metodele publicate in standardele nationale.Metodele standard de analiza recomandate si metodologiile utilizate Metodele standard de analiza recomandate si metodologiile utilizate sunt cele prevazute de normativele in vigoare.

Laboratoare bazinale 3. Laboratoare regionale . Laboratoare locale 2.Ierarhizarea laboratoarelor de masurare si analiza Ierarhizarea laboratoarelor de masurare si analiza din cadrul Administratiei Nationale “Apele Romane” cuprinde 3 tipuri de laboratoare: 1.

Laboratoare locale – reprezentate de laboratoarele Sistemelor de Gospodarire a Apelor vor analiza:  a) Elementele chimice si fizico-chimice ale apei – parametrii fizico-chimici: regimul termic-temperarura apei. azotiti. cianuri. alcalinitate. reziduu filtrabil. miros. sulfuri. - . produse petroliere. conditii de transparenta – disc Secchi. saturatia in oxigen. incarcarea organica: CCOMn. conditii de oxigenare: oxigen dizolvat. culoarea. detergenti anionici. substante extractibile. azot total. turbiditatea. fenoli. sulfati. ortofosfati. starea acidifierii : pH. amoniu. nutrienti : fosfor total. in functie de presiunile antropice existente la nivelul bazinului. CBO5. materii in suspensie. azotati. parametrii si poluanti specifici : cloruri. CCOCr. salinitate-conductivitate.

Lacuri: . Rauri si lacuri . biomasa . densitatea. densitatea. B.Macrozoobentos: Componenta taxonomica.zooplanctonul – optional pentru rauri si lacuri . coliformi fecali. streptococi fecali. . biomasa.fitobentos: Componenta taxonomica. poluari accidentale. . densitatea.Fitoplancton: Componenta taxonomica.macrofitele acvatice. prezenta taxonilor sensibili. prezenta taxonilor sensibili.Fitoplancton: Componenta taxonomica. . clorofila “a” care poate furniza date ce se coreleaza cu biomasa.macrozoobentos: Componenta taxonomica. densitatea indexul saprob sau gradul de curatenie. prezenta taxonilor sensibili. .            b) Elemente biologice ale apei: A.furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare.numai in cazurile in care se observa aparitia fenomenului de eutrofizare. indexul saprob sau gradul de curatenie.Alge bentonice: Componenta taxonomica. densitatea. Rauri: . densitatea. prezenta taxonilor sensibili. . . c) Elemente microbiologice: numarul probabil de coliformi totali. C.

cadmiu. Crom. in plus se analizeaza: unele metale ca fier. zinc. zinc. bariu.Ihtiofauna      . mercur. crom total.elemente chimice ale sedimentelor: metale grele . nichel. nichel.elemente chimice ale suspensiilor: metale grele . cupru. sedimente si suspensii pentru sectiunile localizate in judetul unde se afla sediul Directiei de Ape . bor. Cadmiu. mangan. nichel. plumb.in mod asemenator cu cele pentru laboratoarele locale. plumb. mercur. arsen . azot total si fosfor total.Laboratoare bazinale – reprezentate de laboratoarele din cadrul Directiilor de Apa vor executa: analize pentru apa. crom total.cadmiu. Seleniu. Mercur. precum si fluoruri. cupru. Plumb. Arsen. . zinc. cupru. .

implementarea de metode noi de masurare si analiza. Bucuresti. .testari ale metodologiilor noi si adaptarea acestora la specificul Romaniei. PCB-urilor . . vor executa in plus fata de laboratoarele bazinale determinari de: AOX. Rm-Valcea. . .exercitii de intercomparare a analizelor de laborator. Bacau. a trihalometanilor.Laboratoarele regionale: Cluj. organo-fosforice. a pesticidelor triazinice sau a altor substante care se afla pe lista I si II si lista substantelor prioritare/prioritare periculoase din HG 351/2005. a pesticidelor organo-clorurate. Laboratorul regional Bucuresti va fi considerat si Laborator National pentru intreaga retea de laboratoare ale Administratiei Nationale “Apele Romane” si va asigura in plus: .identificarea celor mai adecvate materiale standard de referinta. a reactivilor si a standardelor interne necesare si a celor mai recente modele de aparatura care se achizitioneaza anual prin programul de dotare al Administratiei Nationale “Apele Romane”. BTX-urilor. compusi organici din categoria PAH-urilor.

01.scribd. Bucureşti. Editura Universităţii “Aurel Vlaicu”. Chimia sanitară a mediului.ro . 567 din 26/04/2006. G.ro . Ordinul Nr.anpm.. Monitorizarea şi diagnoza calităţii mediului. www.guv. 1994.2006. www. Hotarâre nr. 31 din 13. S.     www. 2008. Mănescu.ro/default.02. www.aspx .com/doc/24903745/I-Calitatea-Apelor-raului-Prut%E2%80%93-ROMANIA .L. M.Bibliografie      Onofrei A. Diaconescu. Ordinul Nr. Editura Medicală. 161 din 16. Arad.rowater.2006. C. Manole.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->