Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din Romnia (SMIAR)

Conf. dr. ing. Igor Cretescu

Sistemul de Monitoring Integrat al Apelor din Romnia (SMIAR)

Sistemul de Montoring Integrat al Apelor din Romnia are ca scop stabilirea de programe pentru monitoringul starii apelor.
Modernizarea si dezvoltarea sistemului de monitoring integrat al apelor are ca obiect cunoasterea starii starii corpurilor de apa si a evolutiei acesteia in timp; este un proces dinamic, complex, cu evolutie in spirala, unele activitati avand un caracter iterativ sau indicativ, presupunand parcurgerea unor etape distincte: stabilirea subsistemelor de monitorizare; stabilirea mediilor de investigare ; stabilirea structurii spatiale; definirea tipurilor de monitoring; stabilirea parametrilor de monitorizare; stabilirea frecventelor de monitorizare; ierarhizarea laboratoarelor.

Sistemul National de Monitoring Integrat al Apelor este reprezentat de 6 sub-sisteme, si anume:

rauri; lacuri naturale si de acumulare; ape tranzitorii; ape costiere; ape subterane; ape uzate.

Monitorizarea sub-sistemului rauri

Legea Apelor numar 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare prevede mai multe tipuri de programe de monitoring pentru apele de suprafata, si anume: I. Programul de monitoring de supraveghere (S) II. Programul de monitoring operational (O) III. Programul de monitoring de investigare (I) IV. Programul de sectiuni de referinta (R) V. Programul cea mai buna sectiune disponibila (CBSD) VI. Programul de intercalibrare pentru starea ecologica (IC) VII. Programul de potabilizare (P) VIII. Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV) IX. Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH) X. Programul pentru protectie habitate si specii (HS) XI. Programul pentru conventii internationale (CI) XII. Programul de cunoastere a alterarilor presiunilor morfologice (CAPM)

I. Programul de monitoring de supraveghere (S)

are ca scop evaluarea starii globale a apelor din cadrul fiecarui bazin sau sub-bazin hidrografic, furnizand informatii pentru: validarea procedurii de evaluare a impactului, proiectarea eficienta a viitoarelor programe de monitoring, evaluarea tendintei de variatie pe termen lung a resurselor de apa, inclusiv datorita impactului activitatilor antropice.

II. Programul de monitoring operational (O)

Monitoringul operational are ca scop stabilirea starii ecosistemelor acvatice ce prezinta riscul de a nu indeplini obiectivele de mediu precum si evaluarea oricaror schimbari in starea unor astfel de ecosisteme acvatice, sachimbari aparute datorita aplicarii programului de masuri.

III. Programul de monitoring de investigare (I)

Trebuie efectuat pentru: identificarea cauzelor depasirilor limitelor prevazute in standardele de calitate si in alte reglementari din domeniul gospodaririi apelor, certificarea cauzelor pentru care un corp de apa nu poate atinge obiectivele de mediu, acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit, stabilirea impactului poluarilor accidentale.

IV. Programul de sectiuni de referinta (R)

Se stabileste pentru acele sectiuni in regim natural sau cvasi-natural - fara impact antropic sau cu influente antropice minime - care au ca scop stabilirea conditiilor de referinta pentru fiecare tip, in conformitate cu cerintele Legii Apelor numar 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare.

V. Programul cea mai buna sectiune disponibila (CBSD)

se va aplica pentru fiecare tip de curs de apa care sufera impactul activitatii umane, numit si corp de apa care prezinta o singura categorie de risc, pentru care nu a fost posibila gasirea unei sectiuni de referinta.

VI. Programul de intercalibrare pentru starea ecologica (IC)

se refera la sectiunile care participa la exercitiul european de intercalibrare, al carui scop este definirea claselor starii ecologice, respectiv valorile limita intre starea foarte buna/buna si dintre starea buna/moderata, in conformitate cu prevederile Legii Apelor numar 107/1996 cu modificarile ci completarile ulterioare.

VII. Programul de potabilizare (P)

Se refera la sectiunile de captare apa de suprafata destinata potabilizarii cu debit de prelevare > 100 m3/zi, unde se vor monitoriza parametrii din HG 100/2002 si substantele prioritare/ prioritar periculoase din Hg 351/2005; frecventa este in functie de comunitatea deservita, respectiv: 4/an pentru <10.000, 8/an pentru 10.000-30.000, 12/an pentru >30.000 locuitori).

VIII. Programul de monitorizare din zonele vulnerabile (ZV)

Se refera la sectiunile de monitorizare din perimetrele ce au fost definite ca zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati, inclusiv sectiunile pentru apele identificate a fi poluate sau susceptibil a fi poluate cu nitrati din surse agricole, conform cu prevederile HG 964/2000 cu modificarile si completarile ulterioare; in cadrul acestui program, frecventa de monitorizare a formelor de azot, in special a nitratilor, poate fi marita fata de prevederile in vigoare.

IX. Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH)

Se refera la zonele salmonicole si ciprinicole identificate, iar parametrii fizico-chimici si frecventele de monitorizare sunt cele prevazute de HG 202/2002.

X. Programul pentru protectie habitate si specii (HS)

Se va aplica in zonele protejate, unde se vor monitoriza parametrii mediului hidric caracteristici pentru fauna si/sau flora protejata.

XI. Programul pentru conventii internationale (CI)

va monitoriza acele sectiuni si acei parametrii prevazuti in conventiile si acordurile internationale la care Romnia este parte, cu frecventa stabilita in acestea.

XII. Programul de cunoastere a alterarilor presiunilor morfologice (CAPM)

are ca scop cunoasterea impactului alterarilor hidromorfologice asupra apelor. In aceste sectiuni se vor monitoriza obligatoriu parametrii biologici, deoarece pot exista sectiuni unde se analizeaza elementele biologice si hidromorfologice, fara a se analiza cele fizico-chimice, cu frecventa mai mare pentru parametrii mai sensibili la tipul de alterare hidromorfologica.

Parametrii de investigare pentru rauri

a) parametri fizico-chimici: G generali - temperatura, conductivitate/reziduu fix, pH, alcalinitate, materii in suspensie, turbiditate, culoare, SO substante organice - oxigen dizolvat, CCO-Mn, CCO-Cr, CBO5, COT, COD, N-nutrienti - azotiti, azotati, amoniu, N total, ortofosfati, P total, clorofila a, - SP-MG metale grele din lista substantelor prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005, SP-MO - micropoluanti organici din HG 351/2005, AP poluantii din lista I si II din HG 351/2005, precum si alti poluanti specifici bazinului hidrografic, cum ar fi: fier, mangan, cloruri, sulfati, fluoruri, fenoli, detergenti anionici activi, AOX.

b) parametri biologici: fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, index saprob, biomasa - numai in caz de eutrofizare; microfitobentos (mFB) componenta taxonomica -lista si numar specii, densitate, index saprob; macrofite (MF) componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate; zoobentos (ZB) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, index saprob, indice de diversitate, specii sensibile la impact antropic; fauna piscicola (P) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe varste; zooplancton (ZPL)- furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale;

c) parametri microbiologici: coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali si salmonella; d) parametri ai poluantilor toxici de origine naturala sau antropica: MG metale grele din lista II si din lista de substante prioritare/prioritar periculoase din HG 351/2005, SP-MO - micropoluanti organici din HG 351/2005, relevanti pentru parametrii biologici de raspuns,

e) parametri ecotoxicologici (biota) - care sa evidentieze efectele metalelor grele si a poluantilor organici de origine antropica, prin aplicarea metodologiei de evaluare de risc si de impact prevazuta in OM 245/2005;

Monitorizarea sub-sistemului lacuri

Parametrii si elementele de monitorizare, tinand cont de categoriile de risc pentru fiecare mediu de investigare (A-apa, S-sedimente, B-biota ) sunt: 1. parametri fizico-chimici: identic cu parametrii de investigare pentru rauri, cu exceptia parametrului turbiditate care se va inlocui cu parametrul transparenta; 2. parametri bacteriologici: identic cu parametrii de investigare pentru rauri;

3. parametri biologici: fitoplancton (FPL) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, biomasa, clorofila a; microfitobentos (mFB) componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate ; macrofite (MF) componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate; zoobentos (ZB) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, diversitate, specii sensibile la impact antropic; fauna piscicola(P) - componenta taxonomica - lista si numar specii, densitate, specii sensibile la impact antropic, structura pe varste; ZPL (zooplancton) - furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale; 4. parametri ecotoxicologice: identic rauri.

Monitorizarea sub-sistemului ape subterane

Tipurile de programe de monitorizare a apelor subterane vor fi: S supraveghere, O operational, P- potabilizare, ZV zona vulnerabila, CI conventii internationale.

Programul S - se aplica in cazul tuturor corpurilor de ape subterane; in ceea ce priveste monitorizarea starii cantitativa, frecventa masuratorilor de nivel la forajele retelei hidrogeologice nationale pentru: ape freatice - va fi in functie de rezultatele analizei regimului de variatie a acestora, la 3, 6 sau 15 zile; forajele de adancime - va fi trimestriala. izvoare va fi o data la o luna. Programul O - se aplica in cazul tuturor corpurilor de apa subterana, in zonele cu risc cantitativ sau calitativ, precum si in cazul corpurilor de ape subterane transfrontaliere, la foraje situate in apropierea granitei. Programul P - se aplica pentru corpurile de apa subterana utilizate in scop potabil, in cazul captarilor de debite de exploatare mai mari de 20l/s, avand in vedere parametrii prevazuti de Legea 458/2002 privind calitatea apei potabile, incluzand si parametrii microbiologici.

Programul ZV - se aplica pentru corpurile de apa subterana sau forajele din zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, in conformitate cu HG 964/2000 cu modificarile si completarile ulterioare. Frecventa de monitorizare a compusilor cu azot este cea prevazuta pentru parametrii generali. Programul CI - se va aplica in cazul corpurilor de ape subterane transfrontaliere la foraje situate in apropierea granitei; frecventa masuratorilor va fi conform celor mentionate mai sus. Elementele de monitorizare vor fi elemente cantitative si calitative, atat fizico-chimice cat si microbiologice.

Monitorizarea sub-sistemului ape uzate

In cazul apelor uzate, se vor monitoriza indicatorii fizico-chimici din autorizatiile de gospodarire a apelor, care se stabilesc in conformitate cu Hg 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare si HG 351/2005 pentru substantele periculoase si prioritare/prioritar periculoase. Frecventa de monitorizare va fi cea stabilita in autorizatiile de gospodarirea apelor, corelata cu frecventa reglementata in NTPA 011 din HG 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.

Frecventa de monitorizare

Frecventa de monitorizare la Dunare pentru sectiunile din reteaua TNMN este de 12 ori/an, cu exceptia sectiunilor selectate pentru calcularea incarcarilor, unde frecventa este de 24 ori/an. In caz de aparitie a fenomenelor de eutrofizare sau a poluarilor accidentale, frecventa va fi marita pana la disparitia acestor fenomene. In cazul substantelor de tip SP-MG, SP-MO, AP, monitorizarea va include cel putin o data o analiza completa, cand se vor identifica substantele prioritare/prioritar periculoase si substantele relevante pentru fiecare sectiune, in scopul realizarii inventarului initial al resurselor de apa afectate sau posibil afectate de poluarea cu asemenea substante.

Evaluarea starii de calitate

Evaluarea starii de calitate pe 5 clase se realizeaza in conformitate cu prevederile OM 1146/2002; Prezentarea rezultatelor si clasificarea starii ecologice va fi in concordanta cu datele din tabelul anexat mai jos.
Clasa de calitate I II III Stare ecologic foarte bun Bun Moderat (satisfctoare) Cod de culoare Albastru Verde Galben

IV

Proast (nesatisfctoare)

Portocaliu

foarte proast (degradat)

Rosu

Metodele standard de analiza recomandate si metodologiile utilizate

Metodele standard de analiza recomandate si metodologiile utilizate sunt cele prevazute de normativele in vigoare, respectiv: a) Pentru efecuarea analizelor fizico-chimice laboratoarele trebuie sa se asigure ca utilizeaza cea mai recenta editie a standardului in vigoare corespunzatoare aparaturii existente. Laboratorul poate sa utilizeze metodele publicate in standardele nationale, regionale sau internationale. Laboratorul trebuie sa valideze metodele nestandardizate, metodele standardizate utilizate in afara domeniului lor de aplicare sau modificarile pe care le fac metodelor standardizate b) Pentru efectuarea analizelor biologice laboratoarele trebuie sa utilizeze, pana la aparitia unor noi metodologii; Indrumarul Metodologic pentru Urmarirea Evolutiei Calitatii Apelor prin Intermediul Analizelor Biologice: ICIM - Editia 1984; Indrumari Metodologice pentru Supravegherea Evolutiei Trofice a Lacurilor de Acumulare si Lacurilor Naturale ICIM - 1995.

Ierarhizarea laboratoarelor de masurare si analiza

Ierarhizarea laboratoarelor de masurare si analiza din cadrul Administratiei Nationale Apele Romane cuprinde 3 tipuri de laboratoare: 1. Laboratoare locale 2. Laboratoare bazinale 3. Laboratoare regionale

Laboratoare locale reprezentate de laboratoarele Sistemelor de Gospodarire a Apelor vor analiza:

a) Elementele chimice si fizico-chimice ale apei

parametrii fizico-chimici: regimul termic-temperarura apei; conditii de transparenta disc Secchi, turbiditatea, culoarea, miros; conditii de oxigenare: oxigen dizolvat, saturatia in oxigen; salinitate-conductivitate, reziduu filtrabil, materii in suspensie; starea acidifierii : pH, alcalinitate; incarcarea organica: CCOMn, CCOCr, CBO5; nutrienti : fosfor total, ortofosfati, azot total, azotati, azotiti, amoniu; parametrii si poluanti specifici : cloruri, sulfati, substante extractibile, produse petroliere, sulfuri, fenoli, cianuri, detergenti anionici, in functie de presiunile antropice existente la nivelul bazinului.

b) Elemente biologice ale apei: A. Rauri: - Fitoplancton: Componenta taxonomica, densitatea indexul saprob sau gradul de curatenie, biomasa - numai in cazurile in care se observa aparitia fenomenului de eutrofizare; - Macrozoobentos: Componenta taxonomica, densitatea, indexul saprob sau gradul de curatenie; - Alge bentonice: Componenta taxonomica, densitatea, prezenta taxonilor sensibili; B. Lacuri: - Fitoplancton: Componenta taxonomica, densitatea, biomasa, prezenta taxonilor sensibili, clorofila a care poate furniza date ce se coreleaza cu biomasa; - fitobentos: Componenta taxonomica, densitatea, prezenta taxonilor sensibili; - macrozoobentos: Componenta taxonomica, densitatea, prezenta taxonilor sensibili; - zooplanctonul optional pentru rauri si lacuri - furnizeaza informatii utile in anumite cazuri: eutrofizare, poluari accidentale. C. Rauri si lacuri - macrofitele acvatice. c) Elemente microbiologice: numarul probabil de coliformi totali, coliformi fecali, streptococi fecali.

Laboratoare bazinale reprezentate de laboratoarele din cadrul Directiilor de Apa vor executa:
analize pentru apa, sedimente si suspensii pentru sectiunile localizate in judetul unde se afla sediul Directiei de Ape - in mod asemenator cu cele pentru laboratoarele locale; in plus se analizeaza: unele metale ca fier, mangan, cupru, zinc, nichel, bariu, Arsen, Cadmiu, Crom, Plumb, Seleniu, Mercur, precum si fluoruri, bor. - elemente chimice ale sedimentelor: metale grele - cadmiu, crom total, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc, arsen - elemente chimice ale suspensiilor: metale grele - cadmiu, crom total, cupru, mercur, nichel, plumb, zinc, azot total si fosfor total; - Ihtiofauna

Laboratoarele regionale: Cluj, Rm-Valcea, Bucuresti, Bacau, vor executa in plus fata de laboratoarele bazinale determinari de:
AOX, compusi organici din categoria PAH-urilor, BTX-urilor, PCB-urilor , a pesticidelor organo-clorurate, organo-fosforice, a trihalometanilor, a pesticidelor triazinice sau a altor substante care se afla pe lista I si II si lista substantelor prioritare/prioritare periculoase din HG 351/2005.

Laboratorul regional Bucuresti va fi considerat si Laborator National pentru intreaga retea de laboratoare ale Administratiei Nationale Apele Romane si va asigura in plus:
- implementarea de metode noi de masurare si analiza; - exercitii de intercomparare a analizelor de laborator; - testari ale metodologiilor noi si adaptarea acestora la specificul Romaniei; - identificarea celor mai adecvate materiale standard de referinta, a reactivilor si a standardelor interne necesare si a celor mai recente modele de aparatura care se achizitioneaza anual prin programul de dotare al Administratiei Nationale Apele Romane.

Bibliografie

Onofrei A. G., Monitorizarea i diagnoza calitii mediului, Editura Universitii Aurel Vlaicu, Arad, 2008; S. Mnescu, C. Manole, M.L. Diaconescu, Chimia sanitar a mediului, Editura Medical, Bucureti, 1994; Ordinul Nr. 31 din 13.01.2006; Ordinul Nr. 161 din 16.02.2006; Hotarre nr. 567 din 26/04/2006;

www.rowater.ro/default.aspx ; www.anpm.ro ; www.guv.ro ; www.scribd.com/doc/24903745/I-Calitatea-Apelor-raului-Prut%E2%80%93-ROMANIA