coala Postliceal FEG Education

Modulul de management sanitar

Dec. 8

Eugenic- o tiin de viitor

Elev: Bru Nelia Coordonator: Bica Mihai-Alexandru

1. Prezentare general............................................................................................................................4 2.Sensuri i tipuri.................................................................................................................................. 5 2.1 Punerea n aplicare metode.................................................................................................7 3. Susintorii notabili............................................................................................................................7 4. Istoric.................................................................................................................................................7 4.1 Filosofiile pregaltoniene.....................................................................................................7 4.2 Teoria lui Galton.................................................................................................................8 4.3 Marea Britanie...................................................................................................................10 4.4 Statele Unite ale Americii..................................................................................................11 4.5 Australia.............................................................................................................................15 4.6 Canada................................................................................................................................16 4.7 Germania............................................................................................................................17 4.8 Japonia...............................................................................................................................18 4.9 China..................................................................................................................................18 4.10 Suedia...............................................................................................................................19 4.11 Alte ri.............................................................................................................................19 5. Eugenia Moderna, inginerie genetic, etic i reevaluare.................................................................24 6. Societatea i eugenia..........................................................................................................................27 7. Diferentele rasiale si politica eugenica..............................................................................................28 8. Bibliografie........................................................................................................................................30

Prezentare general

Eugenia este tiina aplicat sau micarea biosocial care pledeaz pentru utilizarea unor practici ce vizeaz mbuntirea compoziiei genetice a unei populaii, de obicei, referindu-se la populaiile umane. Eugenia a fost foarte popular n primele decenii ale secolului 20, dar a czut n dizgraie dup ce a fost asociata cu Germania nazist i cu descoperirea evolutiei moleculare . De la perioada postbelic, att comunitilor publice ct i cele tiinifice au asociat eugenie cu abuzurile naziste cum ar fi igien rasial forat , experimente pe oameni , i exterminarea grupurilor de populaie nedorite. Cu toate acestea la sritul sec XX, evoluia din genetic , genomic , i tehnologiile de reproducere au ridicat ntrebri i preocupri cu privire la sensul etic i moral al eugenie n epoca modern. Ca o micare social, eugenia a atins apogeul de popularitate n primele decenii ale secolului XX. Pn la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial eugenia a fost n mare msur abandonate. Dei tendinele actuale n domeniul geneticii au ridicat ntrebri n rndul cadrelor didactice universitare critice cu privire la o paralel ntre atitudinea prerzboi despre eugenie i curent "utilitarist" i teoriile sociale ale darwinismului, sunt, de fapt, doar superficial i oarecum contradictorii legate una de alta. nainte de rzboi, micarea eugenic a urmrit de multe ori noiunile pseudotiinifice alee supremaiei rasiale i puritatii. Eugenia a fost practicat n ntreaga lume i a fost promovat de ctre guverne, precum i persoane influente i instituii. Advocarile sale, au fost privite ca o filozofie social pentru mbuntirea uman a trsturilor ereditare prin promovarea de reproducere mai mare a unor anumite persoane i trsturi, precum i reducerea de reproducere ale altor oameni i trsturi. Astzi este n general considerat ca o micare brutal care a provocat masive nclcri ale drepturilor omului. Interveniile, susinute i practicate de ctre eugeniti au fost: identificarea i clasificarea indivizilor i a familiilor acestora n sraci, bolnavi mintal , orbi, homosexuali precum i a unor grupuri rasiale -cum ar fi romii i evreii- ca "degenerate" sau "nepotrivite",segregarea sau instituionalizarea de astfel de persoane i grupuri, sterilizarea lor, eutanasia, iar n cazul extrem n Germania nazist, exterminarea lor n mas. Practicile angajate de ctre eugeniti de nclcare a vieii private, atacuri asupra reputaiei, nclcri ale dreptului la via, pentru a ntemeia o familie, la libertate, discriminarea sunt toate azi clasificate ca nclcri ale drepturilor omului. Aspecte negative ale eugeniei privind practica rasial, dup al doilea rzboi mondial, au czut n definiia criminalitii internaionale drept genoci. Termenul modern a fost formulate pentru prima oar de Sir Francis Galton n 1883, pornind de la lucrrile recente ale vrul su Charles Darwin.
4

GK Chesterton a fost un critic timpuriu al filosofiei eugenice, exprimndu-i opiniile n cartea sa, Eugenia i alte rele. Eugenia a devenit o disciplin academic la mai multe colegii i universiti, i a primit finanare din mai multe surse. Trei Conferinte Internaionale de Eugenie au avut loc la nivel mondial pentru eugenitii cu ntlniri n Londra 1912 apoi 1921 i 1932 n New York. Politicile eugenice au fost aplicate pentru prima dat la nceputul anilor 1900 n Statele Unite. Mai trziu, n anii 1920 i '30, politica eugenic de sterilizare anumitor pacieni cu boli mentale a fost implementat ntr-o varietate de alte ri, inclusiv Belgia, Brazilia, Canada i Suedia. Reputaia tiinific a eugeniei a nceput s scad n anii 1930, un moment n care Ernst Rudin a folosit eugenia ca o justificare pentru politicile rasiale din Germania naziste i a determinat o reacie a susintorilor eugeniei n public. Cu toate acestea, al doilea mare cunoscut program de eugenie, creat de ctre social-democrai, n Suedia, a continuat pn n 1975.

Sensuri i tipuri

Cuvntul eugenia deriv din greac adjectivul ev ( bun sau bine ) i verbul-genos ( a nate, nscut), i a fost inventat de Sir Francis Galton, n 1883, care a definit-o ca studiul tuturor ageniilor de sub control uman, care poate mbunti sau afecta calitatea rasiale ale generaiilor viitoare. Eugenia are, de la nceput, a nsemnat multe lucruri diferite pentru muli oameni. Din punct de vedere istoric, termenul a menionat totul, de la ngrijire prenatal pentru mame la sterilizarea forat i eutanasia . Multe dezbatere au avut loc n trecut, aa cum se ntmpl astzi, cu privire la exact ceea ce conteaz ca eugenie. Unele tipuri ale eugeniei sunt percepute benefice sau n detrimentul trsturilor genetice. Acestea sunt uneori numite "pseudoeugenii" de ctre susintorii eugeniei stricte. Termenul eugeniei este adesea folosit cu referire la micrile sociale i politicile de influent n timpul secolului al XX-lea. ntr-un sens mai larg i istoric, eugenia poate fi, de asemenea, un studiu de "mbuntire a calitilor genetice umane." Este, uneori, aplicat la scar larg pentru a descrie orice aciune uman al crui obiectiv este de a mbunti fondul genetic. Din cauza normative istorice i sociale prin de asocierea cu rasismul, precum i dezvoltarea tiinei geneticii, comunitiile tiinifice din vest s-au disociat de termenul de "eugenie", dei se pot gsi susintori a ceea ce este acum cunoscut sub numele de eugenie liberal. n ciuda criticilor sale n Statele Unite, mai multe regiuni practic la nivel global diferite forme de eugenie. Susintorii politici ai eugeniei cred c aceasta va duce la o mbuntire n fondul genetic uman. Ce mbuntiri sunt dorite sau benefice sunt percepute de muli ca niste alegeri culturale, mai degrab dect o chestiune care poate fi stabilit n mod obiectiv (de exemplu, prin, anchete tiinifice empirice), eugenia a fost adesea considerat pseudotiin . Aspectul
5

de "mbuntire" din fondul genetic uman, cum ar fi ceea ce este o caracteristic benefic dar este i un defect. Acest aspect al eugeniei istoric a fost alipit cu rasismul tiinific. Eugenitii timpurii au fost preocupai mai ales cu percepia inteligenei factor care de multe ori era puternic corelat cu clasa sociala. Muli s-au inspirat de la reproducerea selectiv a animalelor, ca analogie lor pentru mbuntirea societii umane. Amestecul de rase (sau amalgamarea ) a fost de obicei, considerat ca ceva ce trbuie s fie evitate n numele puritii rasiale. n timp, acest concept a aprut pentru a avea un sprijin tiinific, i a rmas o problem discutabil, pn la avansate de dezvoltare a geneticii a condus la un consens tiinific faptul c divizia speciei umane n curse inegale este nejustificat. Eugenia a fost, de asemenea n cauz cu eliminarea de boli ereditare, cum ar fi hemofilia i boala Huntington. Cu toate acestea, exist mai multe probleme cu etichetarea factorilor anumitor defecte genetice. n multe cazuri nu exist un consens tiinific asupra a ceea ce este un defect genetic. Acesta este adesea susinut c aceasta este mai mult o chestiune de alegere social sau individual. Ceea ce pare a fi un defect genetic ntr-un context sau mediu nu poate fi att ntr-un alt. Acest lucru poate fi cazul pentru genele cu un avantaj heterozigot, cum ar fi boala cu celule secer sau boala Tay-Sachs, care, n forma lor heterozigot poate oferi un avantaj fa de, malaria i tuberculoz. Dei unele defecte din natere sunt uniform letale, persoanelor cu handicap pot reui n via. Multe dintre condiiile eugenitilor identificate ca fiind transmisibile ( pelagra este un astfel de exemplu) sunt n prezent considerate a fi cel puin parial, dac nu n totalitate, atribuite la conditiile de mediu. Preocupri similare au fost ridicate atunci cnd un diagnostic prenatal de tulburare congenitale duce la avort (a se vedea, de asemenea, diagnosticul genetic preimplantare ). Politicile eugenice au fost conceptual mprite n dou categorii. Eugenia pozitiv are drept scop ncurajarea reproducere printre avantajate genetice. Abordri posibile includ i politici prin stimuli financiare, analize specifice demografice, fertilizarea in vitro, transplantul de ou, i clonarea. Eugenie negativ vizeaz scderea fertilitii n rndul defavorizailor genetic. Aceasta include avorturi, sterilizare, i alte metode de planificare familial. Att i negativ ct i ceapozitiv poate fi coercitive. Avortul femeilor bune a fost ilegal n Germania nazist i n Uniunea Sovietic n timpul lui Stalin. n secolul XX, multe ri au adoptat eugenia prin diferite politici i programe: screening genetic, controlul naterilor, promovarea unor cote difereniate de natere, cstorii restricionate, segregare (ambele segregare rasial , precum i segregarea de bolnav mental de restul populaiei) , sterilizarea obligatorie, avorturi forate i genocid. Cele mai multe dintre aceste politici au fost ulterior considerate ca coercitive i restrictive, iar acum cteva jurisdicii pun n aplicare politici care sunt n mod explicit etichetate ca eugenice sau fr echivoc eugenice n fond. Cu toate acestea, unele organizaii private asista oamenii in consiliere genetic, i reprogenetic pot fi considerate ca o form de stat executat liberal non eugenic.

Metode de aplicare

Exist trei modaliti principale prin care metodele de eugenie pot fi aplicate. Una dintre ele este eugenia obligatorie sau eugenia autoritar, n care mandatele guvernamentale au un program de eugenie. Alta voluntar este eugenia promoional, n care eugenia este practicat n mod voluntar i promovat la populaia general, dar nu oficial prin mandat. A treia este eugenia privat, care este practicat n mod voluntar de indivizi i grupuri rasiale, dar nu e promovat la populaia general.

Susintori notabili

La apogeul popularitii eugeniaa a fost susinut de oameni proemineni, ca Margaret Sanger, Marie Stopes, HG Wells, Woodrow Wilson, Theodore Roosevelt, Emile Zola , George Bernard Shaw, John Maynard Keynes, John Harvey Kellogg, Linus Pauling i Sidney Webb, ns cel mai infam susintor i practicant a fost Adolf Hitler, care a salutat i ncorporate ideile eugenice n Mein Kampf, ncercnd s imite legislaia pentru sterilizarea celor cu defecte, din Statele Unite.

Istoric Filosofia pregaltian

Triburi, cum ar fi cele aborigene, prusace i toate triburie antice efectuau politici care amintesc de eugenie. O form de eugeniei este chiar recomandat n Tanakh i Biblia catolic. Avnd o soie din afara rudelor era considerat echivalent cu un pcat. n ciuda tuturor interdiciilor referitoare la sex n Leviticul, prima cstorie cu o verioar este nc permis. Filosofia eugeniei a fost expus de ctre Platon, care crede c reproducerea uman ar trebui s fie monitorizate i controlate de ctre stat. Cu toate acestea, Platon a neles c aceast form de control guvernamental nu ar fi uor acceptat, i a propus s fie ascuns adevrul de public printr-o loterie fix. n teorie, acest lucru ar duce la rezultate previzibile i de mbuntire a rasei umane. Cu toate acestea, Platon a recunoscut eecul, "numrului de cstorii", deoarece "suflet de aur" alee persoanelor ar putea produce n continuare "suflet de bronz" la copiii.

Ideile lui Platon ar fi fost primele ncercri de a analiza matematic motenire genetic, care nu au fost perfecionat pn la dezvoltarea geneticii i cartografierea genomului uman. Alte civilizaii antice, cum ar fi Roma, Atena i Sparta, practicau pruncuciderea prin expunere ca o form de selecie fenotipic. n Sparta, nou-nscuii erau inspectati de ctre btrnii oraului, care decideau soarta copilului. n cazul n care copilul era considerat incapabil de a tri, era aruncat de obicei, n Apothetae lng Taygetus. Acesta a fost mult mai comun pentru baieti decat la fete. Adolf Hitler a considerat Sparta a fi primul " Vlkisch Reich ", i la fel ca Ernst Haeckel naintea lui, luda Sparta datorit primitivelor forme de practica a eugeniei, de pruncucidere selective. n cele Dousprezece Table de drept roman, era stabilit la nceputul tablei a patra catoi copii deformai sunt condamnai morii. n plus, preoii din societatea roman aveau dreptul de a omor copii la discreia lor. Acest lucru a fost fcut de multe ori chiar nedorit muli nou-nscui necndu-se n rul Tibru . Practica de pruncucidere din Imperiul Roman nu a disparut pan la cretinare .

Teoria lui Galton

Sir Francis Galton a sistematizat aceste idei i practici n funcie de noile cunotine despre evoluia omului i a animalelor furnizate de teoria vrului su Charles Darwin n anii 1860 i 1870. Dup citirea din Originea speciilor, Galton a construit pe baza ideilor lui Darwin c mecanismele de selecie natural au fost zdrnicite de potenialul uman civilizator. El a motivat c, din moment ce multe societi umane au ncercat s protejeze pe cei defavorizai i slabi, aceste societi au fost n contradicie cu selecia natural responsabil pentru stingerea celor mai slabe, i numai prin schimbarea acestor politici sociale ar putea fi salvat societatea de la o revenire "spre mediocritate, "o expresie inventat n statistici care mai trziu s- a schimbat n " regresie fa de medie ". Galton prima schiate teoria lui n articolul 1865 "Talent i caracter ereditar," apoi elaborate n continuare n cartea sa "1869 Genius ereditar. El a nceput prin a studia modul n care intelectuale umane, morale, i trsturi de personalitate au avut tendina s ruleze n familii. de baz argumentul lui Galton a fost "geniul" i "talent", au fost trsturi ereditare la om (desi nici el, nici Darwin a avut nc un model de lucru de acest tip de ereditate). El a concluzionat, deoarece s-ar putea folosi de selecie artificial de a exagera trsturi n alte animale, s-ar putea astepta la rezultate similare, atunci cnd se aplic astfel de modele la om. Dup cum scria el n introducerea la Genius ereditar : Eu propune s arate n aceast carte c abilitile naturale sunt obinute de om prin motenire, n exact aceleai limitri, c sunt forma i caracteristicile fizice ale lumii organice intreagi. n consecin, aa cum este uor, fr a aduce atingere aceste limitri, pentru a obine o selecie atent permanent a unei rase de cini sau cai nzestrai cu puteri specifice de

funcionare, sau de a face orice altceva, asa ca ar fi destul de posibil pentru a produce o ras extrem de talentata de oameni prin cstorii n timpul judicios consecutiv cteva generaii. Galton a susinut c cei mai puin inteligeni sunt mai fertili dect cei mai inteligeni din societate. Galton nu a propus nici o metod de selecie, ci mai degrab, el spera c o soluie ar fi gsit n cazul n care social, moravurile s-ar schimbat ntr-un mod n care ar ncuraja pe oamenii pentru a vedea importana reproducerii. El a folosit prima dat cuvntul eugenie n lucrarea sa 1883 Investigarea facultaii umane i dezvoltarea sa, o carte n care a vrut "s ating pe diferite teme mai mult sau mai puin conectate cu cea a cultivrii de ras, sau, cum am putea numi ntrebri eugenice " El a inclus o not de subsol la cuvntul "eugenie", pe care scria: Aceasta este, cu ntrebri care poart asupra a ceea ce se numete n limba greac, eugenes i anume, bun n stoc, ereditare dotate cu caliti nobile. Am dori foarte mult un cuvnt scurt pentru a exprima tiina de mbuntire a stocului, care n nici nu este un caz limitat la chestiuni de mperechere judicioase, dar care, mai ales n cazul omului, ia cunotin de toate influenele care tind, n toate acestea, de la distan pentru a oferi un grad de talent mai mult sau mai puin adecvat tulpini de snge o ans mai bun de predominanre rapid peste cele mai puin adecvate dect ar fi avut altfel. Cuvntul eugenie ar exprima suficiente idei, este cel puin un cuvnt ordonat si generalizat, mai mult dect viticultura pe care o dat la folosit. n 1904 el a clarificat definiia eugenii ca fiind "tiina care se ocup cu toate influenele care mbuntesc calitile nnscute de o ras, i de asemenea, cu cei care le dezvolta la cea mai mare msur." Formularea lui Galton de eugenie a fost bazat pe o puternic statistic, influenat de fizica social a lui Adolphe Quetelet. Spre deosebire de Quetelet, Galton nu a nla "omul de rnd", dar l-a deplns ca mediocre. Galton i motenitorul su statistic Karl Pearson a dezvoltat ceea ce sa numit biometrica de abordare a eugeniei, n care s-au dezvoltat i modele noi complexe de statistic(mai trziu exportate n diferite domenii n totalitate) pentru a descrie ereditatea de trsturi. Cu toate acestea, cu redescoperirea de Gregor Mendel a legilor ereditare, au aprut dou tabere separate de apartori ai eugeniei. Una a fost compus din statisticieni, celelalt de biologi. Statisticienii au crezut c biologii au brute modele matematice n mod excepional, n timp ce biologii credeau c statisticienii nu tiau nimic despre biologie. Eugenia se refer la reproducerea selectiv uman cu intenia de a crea copiii cu trsturile de dorit. Politica eugenist s-a divizat n: eugenie pozitiv , reproducerea crescut a celor care aveau trsturi ereditare avantajoase; i eugenie negative, descurajarea reproducerii de ctre cei cu trasaturi ereditare percepute ca fiind slabe. Politicile negative n trecut au variat de la ncercri de la segregare la sterilizare i chiar genocid. Politicile pozitive au luat de obicei forma de premii sau bonusuri pentru prinii sntoi care au un alt copil. Practici relativ inofensive cum ar fi consilierea de cuplu au avut legturi timpurii cu ideologia eugenic. Eugenia este n legtur superficial cu ceea ce ar fi cunoscut mai trziu ca darwinismul social. n timp ce ambele au susinut c inteligena este ereditar, eugenia a
9

afirmat c noi politici au fost necesare pentru a schimba n mod activ status quo-ul spre o mai bun"eugenie" de stat, n timp ce darwiniti au susinut c natura nsi ar rezolva problema " dysgenic "n locul politicilor sociale (de exemplu, cei sraci ar putea reproduce mai mult, dar ar fi rate mai mari de mortalitate).

Marea Britanie

n Marea Britanie, eugenia nu a primit fonduri de stat semnificative, dar a fost susinut de multe figuri proeminente din convingeri politice diferite nainte de primul rzboi mondial, liberal economitii Beveridge William i John Maynard Keynes ; socialitii fabiani, cum ar fi autorul irlandez George Bernard Shaw , HG Wells i Sidney Webb, viitorul primministru Winston Churchill , i conservatorii cum ar fi Arthur Balfour . n plus, accentul a fost mai mult pus pe clasa social, mai degrab dect pe ras. ntradevr, Galton i-a exprimat aceste opinii n timpul unei conferine n 1901, n care el a plasat societatea britanic n grupuri. Aceste grupuri sunt prezentate n figura i indic proporia de societatea care se ncadreaz n fiecare grup i valoare lor genetic perceput. Galton a sugerat c eugenia negativ (de exemplu, o ncercare de a le mpiedica de la descendenii rulment) ar trebui aplicat numai cu cele din cel mai mic grup social ("indezirabililor"), n timp ce eugenie pozitiv aplicat la clasele superioare. Cu toate acestea, el a apreciat valoarea de lucru clasele mai mari pentru societate i industrie.

Programele de sterilizare nu au fost niciodat legalizate, dei unele au fost efectuate n privat asupra bolnavilor mintal de ctre medicii care au favoarizat unui plan mai larg eugenia. ntr-adevr, cei care sprijineau eugenia au fcut lobby la Parlamentului pentru aplicarea de sterilizare voluntar, n sperana de a obine o recunoater legal. Dup plecarea din Partidul Laburist a lui Major AG Church, operaiunea de sterilizare voluntar, a fost respins cu 167 voturi la, 89. Popularitatea eugeniei n Marea Britanie s-a limitat numai dou universiti au stabilit cursuri n acest domeniu ( University College din Londra i Universitatea din

10

Liverpool ). The Institutul Galton , afiliat la UCL, a fost condus de protejatul lui Galton, Karl Pearson .

Statele Unite ale Americii

Unul dintre primii susintorii moderni ai eugeniei (nainte de a fi etichetat ca atare) a fost Alexander Graham Bell . In 1881 Bell a investigat rata de surditate la Martha's Vineyard , Massachusetts. Din aceasta el a ajuns la concluzia c surditatea e ereditar n natur i, observnd congenital c prinii surzi au mai multe anse de a produce copii surzi, a sugerat c n cazul n care ambii prini surzi, nu ar trebui s se cstoreasc, n prelegerea sa Memoriu la formarea unui soi de ras uman surd la Academia Naional de tiine la 13 noiembrie 1883. n timpul secolului XX, cercettorii interesai de tulburrile mentale familiale au efectuat o serie de studii pentru a documenta ereditatea bolilor, cum ar fi schizofrenia, tulburarea bipolar, i depresia. Concluziile lor au fost folosite de micarea pentru Eugenie, ca dovad pentru cauza sa. Legile de stat au fost scrise n secolul al IXX i la nceputul secolului XX, s-a interzis cstoria i s-a introdus sterilizarea bolnavului mintal, n scopul de a preveni "transmiterea" de boli psihice la generaia urmtoare. Aceste legi au fost admise de ctre Curtea Suprem a SUA n 1927 i nu au fost eliminate pn la mijlocul secolului XX. 60.000 de americani au fost sterilizai. In 1907 Indiana a devenit primul din mai mult de treizeci de state care a adoptat o legislaie care vizeaz sterilizarea obligatorie a anumitor persoane. Dei legea a fost rsturnat de ctre Curtea Suprem Indiana n 1921, Curtea Suprem a SUA n 1927 a admis ca obiect constitutionalitatea unei legi n Virginia care s permit sterilizarea obligatorie a pacienilor cu boli mentale. ncepnd cu Connecticut n 1896, multe state au adoptat legi cu privire la cstorie cu criterii de eugenice, interzicerea ca cineva care este "epileptic, imbecil sau slab la minte ", s se cstoreasc. n 1898, Charles B. Davenport, un proeminent american biolog, a inceput ca director al unei staii de cercetare biologic cu sediul la Cold Spring Harbor, unde a experimentat evoluia n plante i animale. n 1904 Davenport a primit fonduri de la Carnegie Institution pentru a fonda o staie n scopuri experimentale. The Eugenia Record Office (ERO) s-a deschis n 1910, Davenport i Harry H. Laughlin astfel au nceput sa promoveze eugenia. Liga pentru restricionarea imigrrii (fondat n 1894) prima entitate american asociat oficial cu eugenie. Liga a cutat s bareze ceea ce a considerat membrii disgenici de anumite rase de a intra n America i diluarea rasial. Ei au facut lobby pentru un test de
11

alfabetizare pentru imigrani, bazai pe convingerea c ratele de alfabetizare au fost sczute n rndul "rase inferioare". Testele de alfabetizare s-au folosit dreptul de veto de ctre preedinii n 1897, 1913 i 1915; n cele din urm, de-al doilea veto preedintele Wilson a fost respins de ctre Congres n 1917. Calitatea de membru n Liga a inclus: A. Lawrence Lowell, presedinte al Harvard, William Hyde DeWitt, presedinte al Colegiului Bowdoin, James T. Young, director al Wharton School i David Starr Jordan, preedintele de la Universitatea Stanford. Liga s-au aliat cu Asociatia ameliatorului american i a ctiga influen i n obiectivele viitoare ale acesteia i n 1909 a stabilit un comitet de eugenie prezidat de David Starr Jordan cu membrii Charles Davenport, Alexander Graham Bell, Vernon Kellogg, Luther Burbank, William Earnest Castelul, Adolf Meyer, HJ Webber i Friedrich Woods. ABA de imigraie Legislaia comitet, format n 1911 i condus de fondatorul Ligii Prescott F. Hall, formalizate comitetului deja puternic relaia cu restricionarea Imigrare League. n anii urmtori, ERO colectat o mas de pedigree de familie i a concluzionat c cei care au fost improprii a venit din punct de vedere economic i social medii srace. Eugenitii, cum ar fi Davenport, a psiholog Henry H. Goddard i conservationist Madison Grant (toate bine respectate la vremea lor) au nceput s fac lobby pentru diverse solutii la problema "necorespunztoare". (Davenport favorizat restricie de imigrare i de sterilizare ca metode primare; Goddard favorizat segregarea n su Familia Kallikak ; favorizat toate cele de mai sus i mai mult, chiar distractiv ideea de exterminare. Grant) Dei metodologia de cercetare i metodele lor sunt acum nelese ca extrem de eronate, la momentul acest lucru a fost vzut ca cercetare tiinific legitim. Aceasta au fcut, totui, ca detractorii tiinifici (n special, Thomas Hunt Morgan , una dintre puinele Mendelians de a critica n mod explicit eugenie), dei cele mai multe dintre acetia s-au axat mai mult pe ceea ce ei consider c metodologia brut de eugenitii, i caracterizat de aproape fiecare caracteristic uman ca fiind ereditare, mai degrab dect ideea de eugenie n sine. Unele state au sterilizat "imbecili" pentru o mare parte a secolului XX. Curtea Suprem a SUA a decis n 1927 Buck v. Bell cazul n care statul Virginia ar putea steriliza pe cei pe care i crede improprii. Semnificativ era cea mai mare sterilizare a fost ntre 1907 i 1963, cnd peste 64 de mii de persoane au fost sterilizate forat n temeiul legislaiei eugenice n Statele Unite. Un raport favorabil cu privire la rezultatele de sterilizare n California , statul cu cele mai multe sterilizari de departe , a fost publicat n form de carte de ctre biologul Paul Popenoe i a fost citat pe larg de ctre guvernul nazist ca dovad c, ajungnd la ample programe de sterilizare au fost fezabile i umane. Acceptarea de catre public n Statele Unite a fost motivul pentru care a fost adoptat legislaia eugenic. Peste 19 de milioane de oameni au participat la Panama-Pacific Expozitia Internationala de la San Francisco, deschis timp de 10 luni de la 20 februarie - 4 decembrie 1915. PPIE era un targ dedicat de a luda virtuile unei naiuni ce progreseaz rapid, n noile evoluii n tiin, agricultur, producie i tehnologie. Un subiect care a primit o cantitate mare de timp i spaiu a fost c a evoluiilor n materie de sntate i boal, n special n domeniile de medicin tropical i mbuntire rasa (medicin tropical fiind studiul combinat de bacteriologie, parazitologie i entomologie n timp ce progresul rasiale fiind promovarea de Studiile de eugenie). Avnd n aceste domenii att de strns legate, se pare c
12

au fost ambele clasificate n tema principala a targului, progresul civilizaiei. Astfel, n ochii publicului, aparent contradictorii domeniile de studiu au fost reprezentate sub bannere progresiv de mbuntire i s-au fcut s par plauzibile cursuri de aciune a societii americane mai bine. De stat din California a fost n avangarda micrii eugeniei american, care desfoar aproximativ 20.000 de sterilizri sau pn la o treime din cele 60.000 pn la nivel naional din 1909, 1960. Pn n 1910, a existat o reea i dinamic mare de oameni de tiin, i reformatori profesioniti angajai n eugenie proiecte naionale i promovarea activ a legislaiei eugenice. American Breeder asociere a fost primul organism eugenice n SUA, stabilit n 1906 sub ndrumarea biolog Charles B. Davenport. ABA a fost nfiinat special pentru a investiga i de un raport privind ereditii n om, ras i subliniaz valoarea superioar i snge ameninare pentru societate de inferioare. Snge "Abonament de Membru" inclus Alexander Graham Bell, Stanford preedintele David Starr Jordan i Luther Burbank. [ 72 ] Cnd administratorii naziste au fost judecati pentru crime de rzboi n Nrnberg , dup al doilea rzboi mondial , au justificat sterilizri masa (peste 450.000 n mai puin de un deceniu), prin citarea Statele Unite ale Americii ca surs de inspiraie lor. [ 60 ] Nazitii au susinut eugenitii american inspirat i sprijinit lui Hitler purificare legilor rasiale, i nu a reuit s neleag legtura dintre aceste politici i genocidul eventuala a Holocaustului . [ 73 ] O diagram pedigree din Familia Kallikak menit s arate cum o ntlnire ilicit ar putea conduce la o ntreag generaie de imbecili .

Ideea de "geniu" i "talent", este de asemenea considerat de ctre William Graham Sumner , un fondator al Societii Americane sociologice (acum numit American Sociologice Association). El a susinut c, dac guvernul nu a amesteca cu politica social a laissez-faire , o clas de geniu s-ar ridica la partea de sus a sistemului de stratificare social, urmat de o clas de talent. Cele mai multe dintre restul societii s-ar potrivi n clasa a mediocritatii. Cei care au fost considerate a fi defecte (retardat mintal, persoane cu handicap, etc) au avut un efect negativ asupra progresului social prin scurgerea resursele necesare. Acestea ar trebui s fie lsate pe cont propriu sa se scufunde sau s noate. Dar cei din clasa de delincvent

13

(criminali, comportament deviant, etc) ar trebui s fie eliminai din societate ("Folkways", 1907). (Comparai la idealurile n Republica .) Cu toate acestea, metodele de eugenie au fost aplicate, s reformuleze definiii mai restrictive de puritate rasial alb existente n legile de stat interzic cstoria interrasial : aanumitele legi anti-amalgamare. Exemplul cel mai celebru al influenei de eugenie i accentul pus pe segregrii rasiale stricte cu privire la astfel legislaie a fost actul de integritate rasial din Virginia din 1924. Curtea Suprem a SUA a anulat aceast lege n anul 1967 i a declarat amalgamarea legi neconstituionale. Cu trecerea din Actul de Imigrare din 1924 , eugenitii pentru prima dat au jucat un rol important n dezbaterea Congresului ca consilieri de specialitate cu privire la ameninarea de "stoc inferioare", din estul i sudul Europei. Aceasta a redus numrul de imigrani din strintate la 15 la sut fa de anii precedeni, pentru a controla numrul de "improprii" care intr n ar. Susintorii mai importanti au fost liderii de sindicat ca Samuel Gompers. Noul act, inspirat de credina eugenic n superioritatea rasial de "vechi stoc" americanii albi ca membri ai " rasei nordice "(o form de supremaie alb ), a consolidat poziia legilor existente care interzicamalgamarea rasial. Consideraii eugenice, de asemenea, se afl n spatele adoptarii legilor de incest n mare parte din SUA i au fost folosite pentru a justifica multe legi anti-amalgamarea .

Antropometrie demonstrat ntr-o expoziie la o conferin de eugenie 1921.

14

Stephen Jay Gould a afirmat c restriciile privind imigraia a trecut n Statele Unite n anii 1920 (i revizie in 1965 cu Legii de Imigrare si ) au fost motivate de obiectivele ale eugenie. n timpul la inceputul secolului XX, Statele Unite ale Americii i Canada a nceput s primeasc mai mare numr mare de imigranti est-europeni. Eugenitii influeni ca Lothrop Stoddard i Laughlin Harry (care a fost numii n calitate de martori experi pentru Comitetul House privind imigraia i Naturalizare n 1920) au prezentat argumente c s-ar polua fondul genetic naional n cazul n care numrul lor ar fi fr restricii. Astfel s-a format o ierahizare a populaiilor dorite n America astfel anglo-saxonii i popoarelor nordice, chinezi i japonezi, au fost aproape complet interzise de a intra n ar. Cu toate acestea, mai multe persoane, n special Franz Samelson , Snyderman Mark i Herrnstein Richard, au argumentat, bazat pe examinarea lor de eviden a dezbaterilor Congresului asupra politicii de imigrare, Congresul a dat practic nici o consideraie a acestor factori. Potrivit acestor autori, restriciile au fost motivate n principal de dorina de a menine rii cultural integritatea mpotriva afluxului de strini grele. n SUA, susintorii eugeniei incluznd i pe Theodore Roosevelt n Academia Naional de tiine, i Consiliul Naional de Cercetare. Cercetarea a fost finanat de filantropii distinse i au fost efectuate la universitati de prestigiu. Acesta a fost predat n colegii i coli. Margaret Sanger a fondat Planned Parenthood din America s ndemne legalizarea de contracepie pentru, femeile srace imigrante. nainte de realizarea lagrelor morii n al doilea rzboi mondial, ideea c eugenia ar duce la genocid nu a fost luat n serios de ctre media american. Proiectul negro o teorie conspiratoare este un presupus program de eugenie. Proiectul, n conformitate cu susinatorii teoriei, a fost iniiat de ctre Planned Parenthood fondator Margaret Sanger i se presupune c urmrete s reduc sau s elimine populaia de culoare, prin utilizarea de avort. Dei statul Oregon nu a abrogat legea de sterilizare forat pn la 1983, cunoscut sterilizare forat efectuat n 1978.

Australia
Politica de a eliminare a raselor amestecate Aboriginale copiii de la prinii lor au aprut de la o opinie bazat pe teoria Eugeniei la sfritul secolului XIX i nceputului de secol XX pe care Australia pur snge tribal autohton ar fi n imposibilitatea de a se susine, i a fost condamnat la dispariie inevitabil, datorit europenilor. O ideologie a avut loc n momentul n care omenirea ar putea fi divizat ntr-o ierarhie civilizaional. Aceast noiune presupune c Nord europenii au fost superioari n civilizaie i c aborigenii au fost inferioari. Conform acestui punct de vedere, numrul tot mai mare de copiii provenii di familii mixteAustralia, etichetate ca "jumtate de caste" (sau, alternativ "ncruciri", "quadroons" i "octoroons") ar trebui s dezvolte n cadrul comunitilor lor respective, alb sau aborigene, n funcie dominant de filiaie lor.

15

n prima jumtate a secolului XX, acest lucru a dus la politici i legislaie care a dus la eliminarea a copiilor din tribul lor. Scopul declarat a fost de a asimila cultural mixte-coborre oameni n societatea contemporan australian. n toate statele i teritoriile legislaie a fost adoptat n primii ani ai secolului XX, care a dat tutela Aboriginal de protecie a drepturilor asupra aborigenii pn la vrsta de aisprezece ani sau douzeci i unu. Poliitii sau ali ageni ai statului (cum ar fi responsabilii cu protecia Aboriginal), s-au dat puterea de a localiza i de transfer sugari i copii de origine mixt, din comunitile lor n instituii. n aceste state australiene i teritorii,-caste instituii jumtate (ambele guvern sau misionar ) au fost stabilite n primele decenii ale secolului XX pentru primirea acestor copii separai. n 2002 film Rabbit-Proof Fence ilustreaz acest sistem, precum i consecinele chinuitor de a ncerca s-l depeasc. In 1922 AO Neville a fost numit ef i protector al aborigenilor n cel de-al doilea stat din Australia de Vest. In urmtorul sfert de secol, el a prezidat acum notoria "Asimilarea" politica de a scoate rasa mixta. Aceast politic, la rndul su a creat generaii furate i a pus n micare un proces de doliu care a devenit cunoscut sub numele de Conceptul de generaii durere i ar putea afecta multe generaii de acum ncolo. Albert Namatjira , Ernie Dingo , Lionel Rose, Cathy Freeman, Nova Peris-Kneebone, Michael Long, Gavin Wanganeen, i multe ali autohtoni de succes, au fost produsele generaiei furate. n 1936, Neville a devenit comisar pentru afaceri nativ , un post a deinut pn la pensionarea sa n 1940. Neville a crezut c absorbia biologic a fost cheia "nltoare a rasei native. Vorbind n faa Comisiei Royal Moseley, care a investigat administrarea de autohtoni n 1934, el a aprat politicile de aezare forat , eliminarea copii de la prini, de supraveghere, disciplin i pedeaps, argumentnd c "acestea trebuie s fie protejate mpotriva ei nii dac le place sau nu. Ei nu pot rmne aa cum sunt.. Spotul impune aplicarea buna a chirurgului de cuit pentru binele pacientului. n anii de amurg ai lui, Neville a continuat s promoveze n mod activ politica sa. Spre sfritul carierei sale, Neville a publicat n Australia colorate minoritare, un text subliniind planul su pentru absorbia biologic a oamenilor aborigeni n albii din Australia.

Canada

n Canada, miscarea pentru Eugenie a ctigat de sprijin la nceputul secolului XX, ca medici, proeminent a atras o legtur direct ntre ereditate i de sntate public. Eugenia a fost executat prin lege n cele dou provincii canadiene. n Alberta , Legea de sterilizare sexual a fost adoptat n 1928, concentrndu-se circulaia pe sterilizarea persoanelor fizice debil mentale. Campania de a impune aceast aciune a fost susinut de grupuri, cum ar fi Unite Fram Female Group , membru cheie Emily Murphy . [ 98 ] Persoanele fizice au fost evaluate cu ajutorul testelor de inteligenta ca Stanford-Binet. Acest lucru a reprezentat o problem pentru noi imigrani sosesc n Canada, ct mai multe nu
16

au nsuit limba englez, i de multe ori scorurile lor le notate ca avnd intelectuale funcionarea afectat. Ca urmare, muli dintre cei sterilizate sub Sterilizarea sexuale Actul erau imigrani, care au fost clasificate pe nedrept. Provincia British Columbia a adoptat propriile sale Acte de sterilizare din 1933. Ca i n Alberta, British Columbia Eugenie Consiliul ar putea recomanda sterilizare celor pe care i consider c sufer de "boal mental sau deficienta mental." Popularitatea micrii eugeniei a atins apogeul n timpul Depresiuni cnd sterilizarea a fost vzut ca o modalitate de a scuti societatea de sarcinilor financiare impuse de ctre persoane fizice defecte. Dei excesele eugenice a Germaniei naziste au diminuat popularitatea micrii eugeniei, Actele de Sterilizarea din Alberta i Columbia Britanic nu au fost abrogate pn n 1972.

Germania

Germania nazist sub Adolf Hitler a fost bine cunoscut pentru programe de eugenie, care au ncercat s menin un "pur" al rasei germane printr-o serie de programe care au fugit sub steagul de igien rasiale . Printre alte activiti, nazitii au efectuat experimente extinse asupra omului pentru a testa teoriile lor genetice, variind de la o simpl msurare a caracteristicilor fizice la experimentele efectuate de ctre Josef Mengele pentru Otmar von Verschuer pe gemeni n lagrele de concentrare. n timpul anii 1930 i 1940, regimul nazist sterilizate forat sute de mii de oameni pe care ei au privit ca mental i fizic improprii, o valoare estimat de 400,000 ntre 1934 i 1937. Amploarea programului nazist a determinat eugenia american s solicite o extindere a programului lor. Nazitii au mers mai departe, cu toate acestea, provocnd moartea a zeci de mii de handicapai instituionalizai prin " eutanasia "programe, cum ar fi Aktion T4. Metodele de crim dezvoltate n cadrul politicii eutanasierea a condus direct la rspndit utilizarea lor n lagrele de concentrare i lagre de exterminare , n special utilizarea de monoxid de carbon , urmat de cianur de hidrogen n Zyklon B . Ei au pus n aplicare, de asemenea, un numr de politici eugenice pozitive, oferind premii la Aryan femeilor care au avut un numr mare de copii i au ncurajat un serviciu n care "rasa pur". Acuzaiile c femeile ar fi fost, de asemenea, impregnate de ofieri SS n Lebensborn nu au fost dovedite la procesul de la Nrnberg, dar noi dovezi (i mrturia de copii din Lebensborn) au stabilit mai multe detalii despre practicile Lebensborn. De asemenea, copii din rile ocupate au fost scoi cu fora de la prinii lor i adoptai de ctre poporul german. Muli au fost preocupai de o igien rasial, de asemenea, prezente n mod explicit sistematic uciderea a milioane de oameni nedorii, n special evrei i igani , n Holocaust. Domeniul de aplicare i constrngerea implicai n programele de eugenie german, mpreun cu un utilizarea puternic de retorica al eugeniei i al aa-numitele "tiina rasial" n tot regimul a creat o asociere de neters culturale ntre eugeniei i al treilea Reich , n anii de dup rzboi.
17

Doi savani, Glad John i Seymour W. Itzkoff din Smith College, au pus la ndoial relaia dintre eugenie i a Holocaustului. Ei susin c, spre deosebire de credinele populare Hitler nu a avut n vedere pe evrei ca fiind intelectuali inferioari i nu i trimitea n lagrele de concentrare pe aceste motive. Ei susin c Hitler a avut motive diferite pentru genocid fa de evrei. Seymour W. Itzkoff scrie c Holocaustul a fost "un vast program de disgenic Europeana pentru a scpa de evreii extrem de inteligent Prin urmare, n conformitate cu Itzkoff, "Holocaustul a fost n antiteza cu practica eugenic.

Japonia

n prima parte a erei Shwa, guvernele japonez execut o politic de eugenie a limitarii de natere de copii cu trsturi inferioare, precum i cu scopul de a proteja viaa i sntatea mamelor. Legea pentru protecia eugenice a fost prezentat 1934/38 la dieta. Dup patru amendamente, acest proiect a fost promulgat ca legea eugenic naional n 1940 de ctre Konoe. n conformitate cu Legea Proteciei eugenice (1948), sterilizarea ar putea fi executat pe criminali "cu predispoziie genetic de a comite crima", pacienii cu boli genetice, cum ar fi total culoare-orbire, hemofilie , albinism i ihtioza , si afectiuni psihice, cum ar fi schizofrenia , maniaco-depressiveness i epilepsie, boli mintale au fost adugate n 1952. Legile de prevenire a leprei din 1907, 1931 i 1953, ultimele abrogate n 1996, a permis segregarea de pacieni n sanatoriu, avorturi forate i sterilizare au fost comune, chiar dac legile nu se refer la ea, i a autorizat pedeapsa de pacieni " tulbure pacea "ca fiind cele mai leprologiste, japonezii cred c vulnerabilitatea fa de boala este motenit. Nu a fost un japonez leprologist ca Noburo Ogasawara care a adus argumente mpotriva "politicii de sterilizare-izolare", dar el a fost denunat ca un trdtor a naiunii la Conferina a 15-a Asociaia Japonez de Leprology n 1941. n colonia coreean de lepr ordonan, dispunea supunerea pacienilor la munc grea. n Japonia postbelic Legea Protectiei eugeniei ( : Yusei Hogo Ho ? ) a fost adoptat n 1948 pentru a nlocui Legea naional a eugeniei din 1940. Indicaiile din Legea Protectiei includea lepra in politica eugenic. Aceast condiie a fost ntrerupt cnd legea s-a schimbat n Legea de protecie a corpului femeii.

China

18

Incepand cu 1988 in Republica Populara Chineza, prin intermediul legilor provinciale s-a cerut sterilizarea persoanelor retardate mintal. Avorturile sint obligatorii dupa un anume numar de copii. In provincia Henan unele legi prevad sterilizarea tuturor persoanelor casatorite care au "boli ereditare serioase, incluzand boli mintale, incapacitate mintala ereditara, malformatii ereditare". Ca raspuns la atitudinea Chinei, Fondul Natiunilor Unite pentru Activitati Populationale (UNFPA) s-a oferit sa finanteze un studiu national asupra cauzelor si preventiei retardarii mintale. Susintori notabili au fost: Gao Xisheng, biologul Zhou Jianren, Chen Jianshan, Chen Da.

Suedia

n timpul anii 1920 i 1930, Suedia devine un stat al bunstrii progresive, i n aceast perioad, doctrina de igien rasial este pus n aplicare treptat n politica statului. n 1922,Institutul de Biologie Race, este stabilit. n 1934, Parlamentul adopt legi nonobligatorie de sterilizare similare cu cele din Statele Unite i Germania nazist. Spre deosebire de cele dou ri menionate anterior, n cazul n care sterilizarea era obligatorie, n Suedia, o "abordare democratic" este urmrit, sub motto-ul de "opoziie trebuie s fie depite prin persuasiune". Suedez i punerea n aplicare a eugeniei germane a fost legat de un fir comun: o mndrie profunda a nordicilor de sngele lor, i credina lor c alte grupuri etnice au fost n mod inerent inferioare, i acele grupuri ar trebui s fie mpiedicate s ncrucirii cu una superioar. Prin urmare, eugenia negativ a fost rezultatul logic doar de adoptarea Suedia de eugenie. n cutarea de stabilire, ct i negative patrimoniul pozitiv, un amplu studiu a fost realizat pe population. Oraele, parohii, instituiilor penitenciare i corecionale au fost vizitate, i fiecare persoan a fost fotografiat i msurat. Herman Lundborg a fost extrem de negativ fa de poporul evreu , i puternic implicat cu o ideologia de igiena rasiale. La nceputul secolului XX, ideea c eugenie ar putea mbunti cumva societate, n general, a evoluat puternic. n 1922, Suedia a devenit prima ar din lume a stabili o agenie guvernamental de eugenie, Institutul de Stat de discriminare rasial Biologie , din care Lundborg a fost numit ca ef. Sub conducerea sa, institutul a nceput colectarea statisticilor copios i fotografii la harta rasial make-up de aproximativ 100.000 de oameni suedez. Aceast cercetare mai trziu a devenit unul dintre fundamentele n cadrul unui program de eugenie al guvernului suedez , care a constat din dou voluntare involuntare i sterilizare a persoanelor cu caracteristici genetice negative. Programul a fost demarat n 1935 i va dura pn n 1975.

19

Alte ri

Alte ri ca Norvegia, Danemarca, Islanda, au dus o politic de segregare, de descurajare a cstoriilor mixte i de sterilizare a persoanelor bolnave mental. n Frana singura mentiune relativa la sexualitate si la persoanele handicapate ce figureaza in Codul penal indica situatia de handicap a victimei ca fiind un factor agravant al pedepselor acordate agresorilor care se dedau violentelor sexuale. Pe de alta parte, cu toate ca acest lucru nu este scris, dreptul la sexualitate este recunoscut de facto minorilor (definiti ca fiind incapabili juridic), prin dreptul lor de acces la contraceptie anonima si gratuita, fara limita de varsta. Nici o mentiune restrictiva nu este formulata referitor la persoanele handicapate mintal. O fata minora celibatara are nevoie de autorizatia "a cel putin unuia" din parinti pentru a suferi o intrerupere voluntara de sarcina, dar in schimb, daca ea duce o sarcina la termen, se gaseste investita - oricare ar fi varsta ei - de intreaga putere parentala, incepand cu nasterea copilului. Nici un text de lege din Franta nu specifica nimic despre sterilizare. Cu toate acestea, articolul 16-3 introdus in Codul civil prin legea nr. 94-653 din 29 iulie 1994 stipuleaza: "nu se poate aduce atingere integritatii corpului uman decat in caz de necesitate terapeutica pentru persoane. Consimtamantul interesatului trebuie cerut in prealabil, in afara cazului cand starea sa face necesara o interventie terapeutica la care nu este posibil sa consimta." Articolul 222-9 din Noul Cod Penal francez, care sanctioneaza delictul de "violenta antrenand o mutilare sau o infirmitate permanenta", se poate aplica la actul chirurgical fara necesitate terapeutica. Articolul 41 din Codul deontologic francez din 1995 reaminteste, in termeni aproape identici cu cei din Codul din 1979, uzura corespunzatoare a statului de drept francez "nici o interventie mutilanta nu se poate practica fara motiv medical foarte serios si, in afara urgentelor sau imposibilitatii, fara informarea interesatului si consimtamantului acestuia". Pun probleme calificarea necesitatii terapeutice si prezenta consimtamantului interesatilor.

20

Sterilizarea nu este singura si nici cea mai buna solutie contraceptiva pentru persoanele handicapate mintal. Cea mai mare parte dintre femeile handicapate mintal pot sa beneficieze de anticonceptionale hormonale eficiente. Pentru o femeie avand bune relatii cu anturajul (familial sau institutional), se propune o contraceptie estro-progestativa clasica: in consecinta, aceasta presupune ca o persoana din anturaj vegheaza la regularitatea luarii pilulei, asa cum vegheaza pentru numeroase persoane handicapate mintal la luarea oricarui alt tratament (anti-convulsivant, antibiotice, chelatori, insulina etc.). In caz de dificultate de administrare zilnica, se poate propune o contraceptie progestativa pur injectabila (acetat de medroxi-progesteron) cu efect prelungit, ce are drept rezultat injectia trimestriala de 150mg. Intoarcerea la fecunditate este asigurata daca la un moment dat, cu titlu de incercare, o tentativa de intrerupere a tratamentului ar parea justificata. Aceasta contraceptie este foarte eficace si nu are efecte iatrogene cunoscute, dupa mai mult de 20 de ani de utilizare. Exista de asemeni tehnici de implant subcutanat de progestative, cu resorbtie lenta, a caror durata de actiune poate ajunge le 6 luni, aceste produse nefiind actualmente disponibile in Franta. Vechimea lor de utilizare, (mai ales in S.U.A), nu pare de loc suficienta pentru a evalua astazi indicatiile cu o buna siguranta. Punerea steriletului poate fi o atitudine convenabila in anumite cazuri. Interventii chirurgicale de tipul "clip tubar" (sterilizarea tubara) nu ar trebui sa fie avute in vedere decat daca recurgerea la orice alta metoda de contraceptie reversibila este imposibila. Eventualitatea unei sterilizari trebuie sa fie supusa la proceduri extrem de riguroase, care ofera maximum de garantie pentru apararea drepturilor si intereselor pacientilor. In consecinta, nimeni nu este astazi in masura sa garanteze ca aceste tehnici asigura o sterilizare reversibila. Se subliniaza ca o interventie tubara nu va proteja cu nimic femeia handicapata mintal impotriva agresiunilor sexuale; din contra, sterilizarea ar putea sa le faca mult mai vulnerabile. Sterilizarea nu poate decat sa evite procreatia.
21

Pentru toate formele de contraceptie, oricum ar fi ele, reversibile sau nu, problemacheie ramane cea a consimtamantului informat si liber. Obtinerea unui consimtamant este doar un aspect, dar aprecierea validitatii sale este altceva. Este oportun sa subliniem dificultatile, incertitudinile, limitele competentei si, in final, fragilitatea unui anumit numar de evaluari, oricare ar fi calitatea si diversitatea mijloacelor folosite. Validitatea consimtamantului depinde, evident, de capacitatea persoanei handicapate mintal de a intelege natura si consecintele actului de sterilizare care ii este propus. Aceasta presupune ca persoana are totusi o idee despre legatura dintre actul sexual, sarcina si maternitate, ca ea intelege diferenta intre o stare de fertilitate si sterilitate si ca ea poate sa-si reprezinte ceea ce inseamna sarcina unui copil adevarat. Dar aceasta depinde in primul rand de posibilitatea de a beneficia de o informatie clara, simpla si precisa, adaptata la nivelul intelectual presupus si transmisa de un interlocutor gata la efortul necesar pentru a se face inteles. Daca ansamblul acestor notiuni destul de dificile pare suficient de accesibil persoanei handicapate mintal, se poate admite ca, consimtamantul (sau refuzul) pe care aceasta si-l exprima are sanse sa fie valabil. Daca consimtamantul a fost obtinut in mod satisfacator in ceea ce priveste conditiile care il preced, ramane sa determinam daca acesta a fost dat in situatii pe care le-am putea considera ca fiind compatibile cu libertatea de a alege. Problema care se pune aici este acea a conditiilor de obtinere a consimtamantului. In acest scop, trebuie sa reamintim situatia conform careia consimtamantul de a i se aplica steriletul unei fete minore celibatare si ne-emancipate trebuie obtinut intr-o discutie privata, in afara prezentei parintilor. Putem intelege ca parintii convinsi de faptul ca o interventie de sterilizare este cea mai buna solutie contraceptiva ar putea sa-si influenteze copilul handicapat, in sensul ca acesta sa-si exprime un consimtamant in ceea ce priveste proiectul. Aceeasi remarca poate fi valabila daca este vorba de presiuni emanand de la o institutie, mai ales cand este vorba despre un profesionist, angajat de mult timp in tratarea unor astfel de chestiuni. Sunt conditii eminamente favorabile crearii unor legaturi afective care risca sa influenteze libertatea unei persoane handicapate mintal confruntata cu o alegere. De aceea putem sa ne gandim ca parintii (sau institutiile de ocrotire) nu sunt in totdeauna cei mai buni
22

aparatori ai intereselor si drepturilor legitime ale handicapatului: implicarea lor intensa in viata cotidiana a persoanei handicapate mintal pot sa-i conduca la a nu mai distinge clar propriile interese de cele ale persoanei pe care o au in grija. In caz de lipsa a acordului sau de conflict asupra celei mai bune solutii contraceptive si, in particular, in fata ipotezei unei sterilizari, pare necesar sa prevezi o forma de luare a deciziei colective cu proceduri extrem de riguroase, pentru a judeca asupra conditiilor de libertate a consimtamantului si de necesitatea eventuala a unei interventii. Aceasta maniera de a proceda ofera o protectie mai buna a persoanei handicapate, fara a constitui garantia absoluta a calitatii si impartialitatii deciziei luate. Comitetul consultativ national de etica (C.C.N.E.) din Franta preconizeaza sa fie luate cateva precautii in ceea ce priveste sterilizarea, tinand seama de experientele trecute. Se impune sa se precizeze cine face evaluarea conditiilor. Aceasta nu se poate face de catre o singura persoana, deoarece sarcina este foarte complexa, iar responsabilitatea prea mare. Ea reclama competenta si implica atatea responsabilitati, incat se impune interventia, in cadrul unei comisii, a unor profesionisti special formati pe probleme ale persoanelor handicapate mintal, in speta medici (neurologi, ginecologi, psihiatri, geneticieni si pediatri), juristi si asistenti sociali. In multe tari, acest tip de problema este studiata de curti de justitie mai ales "family courts" care lucreaza in colaborare cu acestia. Este important ca persoanele care fac parte din aceste comisii sa fie alese din afara familiilor sau a tutorilor persoanelor handicapate mintal. Independenta comisiilor in raport cu familiile este imperativa; e de la sine inteles ca cei care solicita expertiza nu pot fi in acelasi timp si judecatori si parte. In toate tarile democratice in care a fost practicata o politica de sterilizare a persoanelor handicapate mintal, a aparut problema ca, indiferent care era afectiunea parintilor persoanelor handicapate mintal, interesele chiar legitime ale acestora, nu coincideau in totdeauna cu ale copiilor. In plus, la anumiti parinti, atasamentul fata de un copil handicapat, "copil etern", putea fi atat de mare, incat trezirea sexualitatii sa fie intolerabila. Cu toate acestea, dispozitiile nu garanteaza in nici un fel ca o astfel de comisie poate ajunge la cea mai buna decizie. Acesti profesionisti vor trebui sa se straduiasca sa evalueze un anumit numar de date si sa dea raspuns la un anumit numar de intrebari.

23

Schema urmatoare a fost propusa ca Ghid de sterilizare a handicapatilor in Franta: a. Persoana handicapata mintal trebuie recunoscuta ca potential fertila. Acest punct este important in masura in care, un anumit numar de conditii patologice asociaza handicapul mintal si sterilitatea. b. Persoana handicapata mintal poate fi sexual activa. Trebuie evaluata in parte fiecare persoana, tipul de sexualitate in cauza care depinde larg de nivelul sau de autonomie. Cu toate acestea, absenta autonomiei nu garanteaza imunitatea in fata riscurilor de agresiune sexuala. c. Sterilizarea nu poate fi avuta in vedere decat daca s-a dovedit ca s-a recurs la toate celelalte forme de contraceptie si acestea au dus la un esec. In acest caz, se va folosi tehnica de sterilizare care prezinta cele mai bune sanse de reversibilitate. d. Tinand cont de intarzierile de maturizare, nu numai intelectuale ci si emotionale, persoana handicapata mintal trebuie sa aiba, ca titlu indicativ, cel putin 20 de ani. Trebuie sa fie clar ca notiunea de majorat legal nu are prea mare insemnatate in situatiile de retard mintal. In toate cazurile, trebuie facut un efort pentru aflarea parerii persoanei in cauza. e. Deficienta trebuie sa fie severa, aceasta notiune cere sa fie dezvoltata in continuare. Nu ne putem multumi cu valoarea QI. Trebuie de asemeni tinut cont de comportamentul persoanei handicapate mintal, cum ar fi utilizarea toxicelor (alcool, medicamente, droguri) sau o activitate sexuala care expune mai ales femeile riscului de violenta si deci a unei sarcini neprevazute. f. Riscul genetic eventual ramane sa fie evaluat de la caz la caz. g. Trebuie acumulate deci suficiente informatii pentru a considera ca persoana handicapata mintal risca sa fie incapabila de a-si asuma un rol si o functie materna (sau paterna), deoarece prezinta: - handicap profund, eventual evolutiv, - instabilitate motorie si emotionala, - conduite cu risc iterativ, - tulburari de personalitate, - prognostic vital angajat pe termen scurt.
24

Opinia din Franta este ca trebuie autorizate doar cateva centre de sterilizare si numai acestea trebuie sa aiba permisiunea de a practica aceste operatii, care vor fi puse sub responsabilitatea micro-chirurgilor, acestia fiind considerati cei mai competenti. C.C.N.E. recomanda ca in acelasi timp sa se dezvolte servicii de asistenta pentru parinti handicapati mintal avand copii in ingrijire.

Eugenia moderna, ingineria genetica, clonarea

Eugenia are o plaja larga de exprimare si ca in functie de fiecare act in parte, ea poate evolua de la genocid si crima pana la manopera terapeutica acceptabila. Codul deontologic Roman fara a se referi in mod direct la denumirea de eugenie o interzice prin articolele 23, 24, si 26 in acele componente care incalca drepturile fundamentale ale omului. Opozitiile cele mai ferme in materie de eugenie pozitiva prin ameliorare genetica sunt cele ale guvernelor si organismelor medicale nationale si internationale in problema clonarii omului. Asa zisele "avantaje ale clonarii umane" au fost prezentate de geneticianul Hans Ionas in 1997: - posibilitatea de a crea indivizi cu calitati exceptionale - frumosi, sanatosi, puternici, rezistenti in conditii deosebite, geniali - ameliorand rasa umana; - producandu-se indivizi sanatosi se vor diminua riscurile bolilor ereditare; - cuplurile sterile vor putea avea copii; - cuplurile de homosexuali (pederasti si lesbiene) vor putea avea copii;

25

- copiii vor fi facuti dupa preferinta - se poate alege sexul; se poate alege genitorul; tatii si mamele se pot clona pe ei insisi; - celulele prelevate de la un copil vor fi pastrate pentru a fi folosite pentru clonarea lui, in cazul nefericit cand acesta moare; - dublura unui clonat poate fi pastrata ca rezerva, in stare embrionara, furnizand tesuturi si organe pentru transplant necesare in caz de accident, originalului. Enumerarea continua in mod elucubrant, cu conotatii politice si sociale care denota o spiritualitate fictionara, pseudo-stiintifica. In plus, deoarece elementele cunoasterii stiintifice sint tot mai amestecate cu miturile transmise ca o cultura orala, iar mass-media vehiculeaza tot mai multe date asupra cercetarii, interesul public asupra ereditatii ramane crescut. Impreuna cu interesul general fata de stiinta, el este evident mai ales in societatile industriale culte, unde valori ca autonomia si justitia sint percepute uneori ca fiind in conflict cu acele asociate cu ordinea si previzibilitatea. Nu mai exista astazi controverse stiintifice asupra contributiei semnificative a geneticii in absolut orice aspect al functionarii organismelor. Asa cum inteligenta este masurata prin teste conventionale, acest lucru este acceptat pentru multe trasaturi comportamentale. Proportia in care variabilitatea unui caracter poate fi atribuita genelor sau mediului ramane incerta. Sunt discutii asupra datelor recoltate din 14 tari care sugereaza ca "in mediul obisnuit al clasei largi de mijloc din societatile industrializate, doua treimi din variatia IQ care se observa poate fi atribuita variabilitatii genetice", dar aceasta mostenire estimata nu trebuie extrapolata la extremele dezavantajate gasite in aceste contexte sociale (Bouchard). Entuziasmul pentru noua genetica nu eludeaza rolul crucial al mediului in determinarea impactului informatiei codificate genetic cu individul in curs de dezvoltare sau matur. Printre bolile complexe cu impact asupra sanatatii publice care par sa cuprinda atat factori ereditari cat si gene multiple, cel putin trei pana la cinci actionand impreuna, se citeaza variate forme de artrita, cancer, hipertensiune, obezitate, diabet, scleroza multipla, unele forme de boli mintale si o parte din bolile auto - imune. Studiile de lunga durata a diferentelor si similitudinilor psihologice la gemenii care au fost crescuti separat sugereaza natura generala a interactiunii determinantilor de mediu si
26

genetici, desi mecanismele specifice de legatura sint necunoscute. Cand variabilitatea mediului este mica (cum ar fi de exemplu cand contextul social este similar pentru toti aceia care cresc in cadrul lui, iar influenta culturala este relativ omogena), capacitatea de transmitere a caracterelor este mare. In mod contrar, intr-o circumstanta eterogena (unde exista variatii fenotipice crescute) capacitatea de transmitere a comportamentelor specifice, cum ar fi cele lingvistice sau religioase, este joasa. S-au emis consideratii psihologice semnificative pentru estimarea consecintelor unei manipulari genetice deliberate cu scopul de a produce un anume tip uman, avand drept corolar reducerea eterogenitatii genetice. Bouchard spune: "Specia umana ai carei membri nu se deosebesc genetic in ceea ce priveste atributele semnificative cognitive si motivationale si care au fost uniformizati prin standarde curente va crea o societate cu totul diferita decat cea pe care o stim noi. Societatea moderna nu creste doar influenta genotipului asupra variabilitatii comportamentale, ci permite acestei variabilitati sa contribuie in mod reciproc la pasul rapid al schimbului cultural". Pe langa datele binecunoscute, cercetarea genetica contemporana cauta sa descopere semnificatii noi pentru elementele ne-genice si noi influente asupra functiilor anumitor gene. Predictia tine seama de faptul ca expresia genomului este modulata de informatia extragenetica, care duce la carari de diferentiere nu intotdeauna previzibile. Determinarea genetica este modificata in mod continuu de o maniera arbitrara de catre mediu, cu expunere la elemente semnificative adesea determinate de comportament individual de asemenea arbitrar. Se produc mutatii in mod continuu in secventa miliardelor de nucleotide purinice si pirimidinice in cadrul genomului, intr-o maniera arbitrara, in asa fel incat genomul fiecarui individ este unic si intr-un proces de continua transformare. "Interventia omului in procesul de selectie naturala (produs al mutatiilor arbitrare) trebuie sa tina seama de gradul de libertate care poate fi riscat pentru a obtine un beneficiu" (Mayor F., 1985). In acelasi timp s-a considerat o "responsabilitate a statului", cel putin in unele zone, de a mentine conditiile ecologice in afara factorilor mutageni. Speculatiile despre eventuala semnificatie a noii genetici la un nivel global sunt dificile. Pentru parintii copiilor si pentru copiii bolnavi luati individual, valoarea umana a
27

predictiei, preventiei si, poate chiar, a tratamentului este incalculabila. Impactul ei cu sanatatea publica va fi minim, insa. In foarte multe tari, rata mortalitatii nou-nascutilor si a copiilor prin infectii, malnutritie si accidente este atat de mare, incat salvarea catorva de boli genetice este insignifianta din punct de vedere numeric. Nici chiar in democratiile industrializate numarul lor nu este decat relativ mic.

Societatea si eugenia

Eugenia nu este o ramura a stiintelor naturii, ci una a stiintelor sociale. Ea iese din sfera notiunilor de genetica umana, cu toate ca scopul ei declarat este cel de a ameliora rasa umana prin imbunatatirea calitatilor ei genetice. Eugenia isi propune sa studieze prezenta diferitelor tipuri si trasaturi mostenite in randul populatiei, si faptul ca acestea pot fi crescute sau diminuate in cursul generatiilor, ca un rezultat al selectiei - inconstiente sau deliberate, naturale sau artificiale. Ea va incerca totodata sa utilizeze rezultatele acestor studii pentru controlul populatiei. Eugenia studiaza, deci, implicatiile selectiei diferentelor genetice umane. Mediul social este, de departe, cea mai importanta parte a mediului inconjurator al omului. Eugenistul, cercetatorul in domeniul eugeniei, este confruntat cu principiul multicauzalitatii, asa cum apare el in stiintele sociale. Din mai multe motive, el trebuie sa studieze mai intai mediul inconjurator: 1. Pentru ca nu poate fi adus la acelasi nivel in mod experimental, el trebuie sa disjunga efectele acestuia fata de adevarata influenta genetica. Daca, de exemplu, statura mica a celor din asa-zisele clase inferioare se dovedeste a fi datorata unei diete insuficiente, lucrul nu are nici o semnificatie eugenica. 2. Datorita controlului chiar limitat al conditiilor sociale, este posibil sa se altereze efectul unui factor genetic. Diabeticii de tip I, care erau sterili prin insasi efectul evolutiei bolii, procreeaza astazi datorita tratamentului corect aplicat, transmitand gena bolii. 3. Mediul inconjurator insusi exercita o influenta selectiva. O civilizatie de pionierat (vestul american, Australia) va atrage mai intai deopotriva si va incuraja mai apoi tipuri umane diferite de cele care vor fi atrase si incurajate de o civilizatie veche si stabila.
28

4. In planificarea unui program eugenic, eugenistul trebuie sa tina seama de sistemul social in care el doreste sau spera sa traiasca "rasa lui ameliorata". Scopurile abordate vor fi diferite daca se are in vedere o societate nationalista, pe picior de razboi, sau una care propaseste pacea si progresul cultural.

Diferentele rasiale si politica eugenica

In 1934 a fost emisa o teorie falsa care afirma ca rasele majore umane (varietatile de culoare) ar trebui privite ca specii umane adevarate. Aceasta grava eroare trecea cu vederea particularitatile speciei Homo sapiens, ignorandu-se mobilitatea si traditia oamenilor. Grupurile etnice difera, fara indoiala, in mult privinte cum ar fi valorile medii, tipul si nivelul de variabilitate al caracterelor fizice - statura, culoarea pieii, forma capului si a nasului. Aceste diferente sint genetice, iar unii pot sugera ca vor apare diferenta genetice in caracterul emotional si intelectual, atat cantitativ cat si calitativ. Grupuri etnice diferite folosesc limbi si culturi diferite, iar efectul mediului cultural este atat de puternic, incat surclaseaza si mascheaza orice efect genetic. Fenomenul este vizibil toate societatile cosmopolite de astazi. Pericolul pseudo - stiintei a fost in mare masura indepartat in anii de dupa cel de al Doilea Razboi Mondial. Nationalismul german si anti-semitismul care se simt in manifestarile extremei-drepte si astazi au folosit niste pseudo-teorii pe care le-au mitizat. Preluarea de la Friedrich Max Muller a distinctiei intre arian si ne-arian, pe care el insusi a regretat-o si a negat-o ulterior, nu a insemnat decat o "perseverare in errare". Justificarea masurilor anti-evreesti s-a facut tot pe o baza falsa, deoarece evreii din Diaspora reprezinta o grupare pseudo-nationala, cu baze religioase si culturale, si nu un grup etnic cu o baza genetica. Legile care cuantificau cantitatea de sange evreiesc permisibila la un arian nu aveau o semnificatie biologica reala. Pretinsa inferioritate a rasei negre sau "colorate", cu toate tribulatiile denominative considerate injurioase care au dus la legiferari pentru a da satisfactie grupului dezavantajat, se mai discuta inca "cu usile inchise", in cercuri restranse. Ce este sigur este ca acel care prefera sa i se spuna "black people" si nu "negro" sau "coloured" si nu "mulatro" traiesc astazi defularea refularilor de ieri ale parintilor lor.
29

Se pare ca asa-zisele probleme rasiale din statele foste metropole coloniale care s-au populat vrand-nevrand cu nativi din colonii sint de fapt probleme ale contactului intre culturi. O civilizatie sau o clasa dominanta doreste sa-si continue dominanta asupra unei civilizatii sau clase de culoare sau tip etnic diferit, temandu-se ca valorile ei vor fi afectate daca va incerca sa asimileze valorile provenind din alt grup. In Romania de azi exista unele probleme la cei care doresc sa-si insuseasca, fara o baza temeinica, elemente din cultul budismului, yoga sau islamism. Prin reducere la absurd, presupunand ca cineva demonstreaza superioritatea genetica a unei rase sau clase asupra altei rase sau clase, diferentele la nivelul de mijloc vor fi minime, cu siguranta. In acelasi timp, o proportie considerabila din grupul "inferior" va fi de fapt superioara jumatatii de jos al grupului "superior". Astfel, nu va putea apare nici un progres eugenic rapid prin incurajarea reproducerii unei rase in detrimentul celeilalte. Rezultatele ar putea apare, teoretic, doar prin eliminarea virtuala a catorva tipuri cu adevarat degenerate, combinata cu o rata inalta de multiplicare a catorva tipuri avansate si dotate. O atare genetica populationala nu este astazi aplicabila la specia umana. O societate ideala imbunatatita prin eugenie, a unei natiuni oarecare, va fi diferita daca se tine seama de sistemul social-politic avut in vedere: capitalist, socialist, militarist, pacifistinternationalist. Chiar daca ne-am propune sa lucram cu standarde exclusiv genetice, imaginea ideala a mediului inconjurator omului, nevoile si realitatile prezentului si prejudecatile noastre vor influenta atitudinile noastre. Ar putea exista trei eventualitati de urmat pentru implementarea unui program eugenic: a. Acceptand ca fiind dat tipul de mediu social, vom ajusta programul eugenic dupa el. In practica vom fi fortati desigur sa abordam un punct de vedere dinamic, tinand seama de tendintele schimbarii in cadrul mediului, presupunand in acelasi timp ca sistemul social nu va fi modificat in mod fundamental. b. Ne vom imagina un mediu social ideal, in mod stiintific, sau cel mai bun care poate fi gandit, iar masurile eugenice vor fi adoptate in consecinta, sperand cu piosenie ca de-a lungul timpului schimbarea sociala se va ajusta singura dupa idealul nostru, sau dupa vreo masura de schimbare genetica introdusa de noi.

30

c. Se poate tenta un atac conjunct atat asupra mediului cat si asupra plasmei germinative. Plecand de la premisa ca detinem mijloace de control asupra mediului social, trebuie sa ne ajustam programul genetic la programul schimbarii mediului. Asa am avea o medie intre ideal si utilitatea imediata, adica intre ceea ce ne-am dori si ceea ce am fi dispusi sa acceptam (Julian Huxley, 1950). Toate aceste variante vor conduce la o societate inumana.

Bibliografie

[1]. Astarastoae Vasile, Trif Almos Bela (1998), Essentialia in Bioetica, Editura Cantes, Iasi. [2]. Bouchard, T., Lykken, D., McGue, M. et al. (1990), Sources of human psycological differences: the Minnesota study of twins reared apart, Science, 250:223-8. [3]. Brody Eugene B. (1993), Biomedical Technology and Human Rights, Dartmouth Publishing Co and UNESCO, pp.187-210. [4]. Caplan Arthur L., Snyder Lois, Faber-Langendoen Kathy, (2000), The Role of Guidelines in the Practice of Physician-Assisted Suicide, Annals of Internal Medicine, 21 March 2000. 132:476-481. [5]. Charlesworth Max (1993), Bioethics in a Liberal Society, Cambridge Univ.Press, Oakleigh. [6]. Docker Chris (1998), Living wills and the law in U.K. - Internet.

31

[7]. Dumea Claudiu (1998), Omul intre "a fi" sau "a nu fi" - Probleme fundamentale de bioetica, Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice, Bucuresti. [8]. Foubister Vida, (2000), Must assisted suicide be only doctor assisted?, The American Medical News: April 10, 2000. [9]. Linda Ganzini, MD; Heidi D. Nelson, MD, MPH; Melinda A. Lee, MD; Dale F. Kraemer, PhD; Terri A. Schmidt, MD; Molly A. Delorit, BA (2001), Oregon Physicians Attitudes About and Experiences With End-of-Life Care Since Passage of the Oregon Death with Dignity Act, JAMA, 2001; 285:2363-2369. [10]. Graham L.R. (1977), Political Ideology and Genetic Theory: Russia and Germany in the 1920's, Hastings Center Report, 7/5:30-39. [11]. Huxley Julian (1950), Eugenics and Society, in Man in the Modern World, Chatto & Windus, London, pp. 22-54. [12]. Lipovetsky Gilles (1996), Amurgul datoriei, Ed. Babel, Bucuresti. [13]. Mayor, F. (1985), Genetic manipulation and human rights presented, International Barcelona, March Symposium on Biomedical Technology and Human Rights, ISSC/UNESCO. [14]. Mc Lean Sheila and Maher Gerry (1986), Medicine, Morals and the Law, Gower Publishing Co. Ltd., England, pp. 42-78. [15]. Rachels J. (1986), The End of Life: Euthanasia and Morality, Oxford University Press, New York. [16]. Rachels J. (1995), Euthanasia activa si euthanasia pasiva, in Etica Aplicata, Ed. Alternative, Bucuresti. [17]. Wilkes Eric (1986), Patients' wants versus patients' interests: a commentary, Journal of medical ethics, nr. 12, 131-132. [18]. (1999), Death's logic, By Stephen Vicchio, 14.04.99 - Internet. [19]. (1999), The right to die; not to murder, By Susan Martinuk, Vancouver writer and broadcaster. 24.04.99 - Internet.

32

Resurse Internet - Internet Resources 1.Access Excellence - Bioethics in the Classroom 2.Philosophy which focuses on the principles involved in making decisions about what is right and wrong is called ethics. www.accessexcellence.org/21st/TE/BE 3.Center for Bioethics - Human Subjects Education 4.Project is a collaboration by the Center for Bioethics, University of Minnesota; and the Office of continuing Medical Education, University of Minnesota Medical School. inside.gc.cuny.edu/orup/humansubjects.html#humansubjects/CBT.pdf 5.Clinical Bioethics of the Warren Grant Magnuson Clinical Center department of Clinical Bioethics is committed to clinical teaching, and research. Fellows will participate in activities of the department, and study ethical issues. www.bioethics.nih.gov/opportunities/pre-doc.html 7.Cleveland Clinic - Bioethics Education 8.Cleveland Clinic host this site reguarding their Ethics Education program. They provide ethics training to a wide variety of audiences. www.clevelandclinic.org/bioethics/education 9.Medical College of Wisconsin - Center for the Study of Bioethics 10.The Center's activities include a Master in Bioethics, a Certificate Program in Clinical Bioethics, and medical student education in bioethics. www.mcw.edu/bioethics/education.html

33

34