Evaluare seminar 1 Bilantul articular - reprezinta masurarea amplitudinilor de miscare in articulatii pe toate directiile de miscare.

Bilantul articular al membrului superior Bilantul articular al centurii scapulare Umarul este format din 5 articulatii: 3 adevarate - art scapulohumerala, acromioclaviculara, sterno-costo-claviculara; 2 false - art scapulotoracica si subacromiodeltoidiana. Centura scapulara este formata din articulatia scapulotoracica, acromioclaviculara si sternoclaviculara. Centura scapulara prezinta in raport cu toracele miscari proprii ale umarului: 1. Miscari de proiectie anterioara(antepulsie) 2. Miscari de proiectie posterioara (retropulsie) Realizeaza deplasari de 10-12 cm in miscarea de proiectie scapula se translateaza ( se departeaza sau se apropie de coloana vertebrala) si se basculeaza cu 40-45 grade. Aceste miscari insotesc pe cele de flexie sau extensie ale bratului. 3.miscari de ridicare si coborare a centurii scapulare pe o distanta de 10-13 cm (10 cm la ridicare), realizate prin deplasarea verticala si rotarea scapulei. Art scapulo humerala permite miscari in 3 planuri executate in jurul a 3 axe astfel: 1. Flexia (anteductie, antepulsie, proiectie anterioara) - se realizeaza pe un sector de miscare de 180 grade la care participa pana la 90 grade art scapulohumerala, urmatoarele 60 grade art scapulotoracica iar ultimile 30 grade prin redresarea coloanei (hiperlordoza lombara). Miscarea se executa in plan sagital in jurul unui ax frontal. Pozitia de masurare: pacientul in

ortostatism, sezand, decubit dorsal sau decubit lateral. Kinetoterapeutul sta lateral de subiect. Goniometrul - axul sub acromion in centrul biomecanic al articulatiei. Bratul fix dealungul trunchiului pe linia medio-axilara, iar bratul mobil (BM) dealungul liniei mediane a fetei laterale a bratulu. Extensia ( retroductie, retropulsie, proiectie posterioara) - miscarea activa 5060 trade iar pasiva 90 grade. Miscarea se realizeaza in plan sagital ax frontal. Pozitii de masurare - decub it frontal, decubit lateral, sezand, ortostatism. Goniometrul se aseaza ca la flexie. Abductia - este msicarea de ridicare laterala a bratului pana ce acesta atinge urechea. Amplitudinea miscarii este de 180 grade din care: 90 grade din articuatia scapulohumerala, 60 grade prin bascularea scapulei si 30 grade prin inclinarea laterala a coloanei dorsolombare. Miscarea se executa in plan frontal, ax sagital ce trece prin capul humeral. Pozitii de masurare: ortostatism sau sezand cu spatele la kinetoterapeut. Goniometrul - axul la nivelul proiectiei anterioare a centrului capului humeral. Bratul fix dealungul trunchiului pe linia axilara anterioara. Bratul mobil pe linia mediana a fetei anterioare a bratului spre olecran. Adductia este imposibila din pozitia zero anatomic dar se poate realiza combinata cu o usoara flexie sau extensie. Se executa in plan frontal in jurul unui ax sagital. Rotatia interna - ampliudine 90-95 grade. Miscarea se realizeaza in plan transversal, ax longitudinal. Pozitii de masurare: pacientul in decubit dorsal cu bratul abdus la 90 grade, cotul flectat la 90 grade, palma privind corpul. Decubit ventra cu bratul abdus la 90 grade in sprijin pe masa, cotul flectat la 90 grade atarnand liber, palma priveste spre trunchi. Goniometrul- axul la nivelul olecranului, bratul fix paralel cu podeaua iar bratul mobil pe linia mediana a fetei posterioare a anteratului catre apofizele stiloide.

Rotatia externa - amplitudine 80-90 grade, miscarea se executa in plan transversal, ax longitudinal. Pozitiile de masurare sunt aceleasi ca la rotatia interna. Circumductia - miscarea complexa pe care articulatia umarului o realizeaza datorita celor 3 grade de libertate pe care le are. Are aspectul unui con deformat. Se poate realiza cu sau fara asocierea miscarilor de rotatie la cele dr flexie, extensie, abductie si adductie. Pozitia corecta de functiune este de flexie 45 grade, abductie 60 grade si rotatie zero grade. Bilantul articulatiei cotului 3 articulatii: humeroulnara, humeroradiala si radioulara superioara. Cotul este o articulatie cu un grad de libertate permitand miscari de flexie, extensie a antebratului pe brat, miscari ce se realizeaza in plan sagital in jurul unui ax frontal. La miscarea de flexie extensie se adauga o usoara rotatie interna a ulnei; rotatie care masoara 5 grade si care se realizeaza deoarece trohleea humerala nu are un ax perfect orizontal. Pozitia de pornire este cu cotul perfect extins, membrul superior pe langa corp, palma priveste anterior. Pozitia subiectului ortostatism, sezand, decubi dorsal. In aceasta pozitie( pozitie anatomica ) axele mediane longitudinale ale ratului si antebratului realizeaza un unghi de 170 grade deschiz lateral care se numeste "cubitus valgus fiziologic" mai accentuat la femei si copii. In pozitia indiferenta cu mana in pronosupinatie, acest unghi dispare. 1. Flexia - porneste de la poz zero si atinge activ 145 grade si pasiv 160 grade. Pozitia de masurare: decubit dorsal, sezand, ortostatism. Kt lateral de subiect. Goniometrul - axul la nivelul epicondilului lateral, bratul fix pe linia mediana a fetei laterale a bratului spre acromion; bratul mobil pe linia mediana a fetei laterale a antebratului spre stiloida radiala. 2. Extensia - reprezinta reintoarcerea antebratului la pozitiazero din flexie maxima. Art cotului nu permite o extensie reala din poz zero anatomic, decat in cazuri de hilerlaxitate cand se poate realiza o extensie de 5-10 grade. Pozitia

corecta de functiune a cotului este flexie 90-100 grade cu antebratul in semipronatie. Bilantul art antebratului Art radiocubitale sunt in nr de 3: art radiocubitala proximala (superioara) care face parte din complexul articular al cotului; art radiocubitala distala (inferioara) si membrana interosoasa. Cele 3 articulatii radiocubitale permit miscari de pri atie si supinatie. In supinatia completa, cele 2 oase sunt paralele; radiusul fiind plasat lateral de cubitus pe toata lungimea sa. In pronatie, diafiza radiala descrie o miscare de rotatie si incruciseaza anterior ulna. Capul radial se roteaza in jurul axului propriu modificandu-si pozitia iar epifiza distala radiala se plaseaza la sfarsitul miscarii de pronatie medial de cea ulnara. Miscarile de pronatie si supinatie sunt posibile datorita celor doua articulatii radiocubitale de tip trohoid, cu u. Grad de libertate si datorita existentei membranei interosoase formata din fibre incrucisate care se intind in supinatie si se relaxeaza in pronatie. Pronatia - amplitudine 90 grade. Pozitia de masurare sezand, ortostatism, decubit dorsal, decubit ventral cu bratul le langa trunchi, cotul flectat la 90 grade, mana in pronosupinatie, palma privind trunchiul si policele in sus. Goniometrul - din pozitie intermediara se tine un creion in mana. Axul la nivelul varfului metacarpianului 3. Bratul fix perpendicular pe sol si bratul mobil paralel cu creionul sau policele. In timpul masurarii nu se indeparteaza cotul de trunchi, nu se permite abductia sau rotati umarului, nu se face flexie de partea controlaterala. Supinatia - amplitudine 90 grade, este miscarea ce oriennteaza mana cu palma in sus si policele lateral. Toate pozitiile sunt identice cu cele din pronatie. Pozitia de functiune a antebratului este de semipronatie la 30-45 gade.

EVLp2 Bilantul art pumnului Art pumnului este formata din 2 articulatii complexe. Art radiocarpiana si art mediocarpiana. In aceste 2 articulatii se executa miscarile pumnului. 1. Flexia palmara - amplitudine 85-90 grade. Pozitia de masurare sezand, bratul pe langa trunchi, antebratul flectat la 90 grade, si pronat la 90 grade, cu degetele relaxate. Goniometrul - axul la nivelul articulatiei pumnului pe stiloida ulnara; bratul fix dealungul liniei mediane a fetei ulnare a antebratului catre olecran; bratul mobil dealungul metacarpianului 5. Masurarea se poate face si din pozitie intrrmediara, caz in care goniometrul are axul in tabachera anatomica; bratul fix dealungul fetei laterale a antebratului catre epicondilul lateral iar bratul mobil urmareste metacarpianul 2. 2. Extensia - amplitudine activ 70 grade, pasiv 80-85 grade. Mod de masurare acelasi ca la flexie. 3. Adductia sau inclinare cubitala. Amplitudine 40-45 grade +10 grade cu mana in supinatie. Este miscarea in care marginea cubitala a mainii si degetul 5 se apropie de corp. Pozitia de masurare sezand, cotul flectat la 90 grade, antebratul pronosupinat. Goniometrul - axul la nivelul pumnului intre cele doua stiloide, in dreptul bazei metacarpianului 3. Bratul mobil dealungul medacarpianului 3 spre articulatia metacarpofalangiana 3; bratul fix pe linia mediana a fetei posterioare a antebratului spre epicondilul lateral. 4. Abductia - amplitudine 20-30 grade. Este miscarea in care mana se deplaseaza lateral, metacarpianul 5 se departeaza de trunchi. Testarea se face la fel ca si pt adductie. Abductia se realizeaza in jurul unui ax sagital in plan frontal. 5. Circumductia este miscarea in care se combina cele 4 tipuri de miscari de mai sus. Pozitia de functiune a pumnului este extensie 30-35 grade, adductie 15 grade si semipronatie 30-45 grade.

Bilantul articular al mainii si degetelor Articulatiile mainii sunt considerate: cele 4 artrodii carpometacarpiene (intre trapezoid, osul mare, osul cu carlig si ultimile 4 metacarpiene) si art selara (dintre trapez si metacarpianul 1). Cele trei artrodii intermetacarpiene Cele 5 articulatii condiliene metacarpofalangiene Cele 9 articulatii trohleartroze interfalangiene proximale si distale. Miscarea in articulatiile carpometacarpiene creeaza causul mainii (se formeaza cand se apuca manerul unui obiect). metacarpianul 3 si 4 se flecteaza usor iar metacarpianul 2 ramane aproape imobil. Nu se poate masura si se apreciaza in cadrul studierii prizelor sau tipurilor de prehensiune. Miscarile in articulatiile metacarpofalangiene 1. Flexia - extensia degetelor. Pozitia zero este cu oumnul si degetele extinse. Flexia activa - creste de la degetul 2 spre 5 pana la 100 grade. Extensia este foarte variabila in functie de subiect ajungand pana la 90 grade in hiperlaxitate. Masurarea amplitudinii miscarii se face dificil cu un goniometru obisnuit. Exista goniometre speciale pentru degete care se fixeaza pe fata dorsala a mainii pe metacarpianul respectiv cu bratul mobil pe fata dorsala a falangei care se flecteaza. Masurarea se poate face si cu o rigla pe care se apreciaza distanta in cm dintre vf degetului si pliul de la nivelhl pumnului pt flexie sau distanta de la vf degetului la planul orizontal al palmei pentru extensie. Abductia adductia degetelor este o miscare de indepartare apropiere a degetelor de axa mediana a mainii. Miscarea se executa cu degetele extinse. Masurarea cu goniometru este dificila si se prefera masurarea distantei in cm intre doua vf ale unor degete alaturate.

3. Circumductia degtelor este posibila mai ales la index datorita combinarii miscarilor de flexie, extensie, abductie, adductie. 4. Rotatia axiala nu se poate executa decat pasiv Miscarile in articulatiile interfalangiene 1. Flexia - in interfalangiene proximale amplitudinea este de 100 grade. Mai ampla la degetele 4,5 decat la 2,3. Masurarea se face cu goniometru special sau prin masurarea distanteo de la vf unghiei la baza degetului. 2. Extensia - plecand de la pozitia zero, este posibila doar in interfalangiene distale si doar la unii subiecti . Miscarile in articulatia policelui se realizeaza in articulatia trapezoidometacarpiana: 1. Flexia - miscare in plan frontal paralela cu palma care duce policele dealatul palmei spre baza ultimilor degete. Are o amplitudine de 10-15 grade. Masurarea cu goniometrul este dificila se masoara distanta dintre articulatia metacarpofalangiana si baza degetului 5. 2. Extensia - miscare in acelasi plan cu flexia. Indeparteaza policele de marginea indexului. Are o amplitudine de 25-30 grade. Se masoara cu goniometrul- ratul fix fiind situat dealungul metacarpianului 2. 3. Abductia - este miscarea de indepartare a policelui de planul palmei; miscare in plan perpendicular pe palma cu amplitudine de 60 - 70 grade. Masurarea se face cu goniometrul, bratul fix dealungul indexului iar bratul mobil urmeaza miscarea policelui. 4. Adductia - miscarea de revenire a policelui abdus la pozitia initiala. 5. Rotatia axiala - posibila doar pasiv 6. Circumductia este posibila prin combinarea miscarilor de mai sus. Miscarile in art metacarpofalangiana a policelui

1. Flexia - amplitudine 70-75 grade. Pozitia de masurare - goniometrul - bratul fix dealungul metacarlianului iar bratul mobil in axul primei falange. 2. Extensia propriu-zisa nu exista.

Ev Lp3
Bilantul art al membrului inferior Bilantul articulatiei coxofemurale Art coxofemurala este o enartroza cu 3 grade de libertate cu mobilitate mai redusa in favoarea stabilitatii. Miscarile soldului facute cu genunchiul flectat sunt mai ample cu 20, 30 grade decat cele cu genunchiul extins. De asemenea, la sold diferentele intre miscarile active si cele pasive sunt mai mari ca la alte articulatii. 1. Flexia - se realizeaza in plan sagital, ax frontal. Amplitudine cu genunchiul extins - 90 grade. Cu genunchiul flectat 125 grade. Pasiv 145-150 grade. Pozitii de masurare: pacientul in decubit dorsal, sau decubit lateral cu piciorul testat in sus. Goniometrul- axul 1,2 cm deasupra partii superioare a marelui trohanter. Bratul fix pe linia medio-axilara spre creasta iliaca. Bratul mobil dea lungul coapsei catre condilul lateral femural. Se va evita badcularea bazinului. 2. Extensia se realizeaza in acelasi plan ca flexia. Amplitudine - cu genunchiul extins 15-20 grade, cu genunchiul flectat 30 grade. Pozitii de masurare decubit ventral, decubit lateral. :*:x Goniometrul ca la flexie. 3. Abductia se realizeaza in plan frontal, ax sagital. Amplitudine 45 grade, variaza cu modalitatea de masurare. Pozitii de masurare: decubit dorsal cu genunchiul extins. Goniometrul - axul la nivelul proiectiei centrului capului femural care se situeaza pe linia plicii inghinale la o distanta de 2/3 extern si o treime intern. Bratul fix pe o linie paralela cu linia ce uneste cele doua spine

iliace anterozuperioare. Bratul mobil pe fata anterioara a coapsei catre mijlocul rotulei. 4. Adductia se realizeaza in plan frontal ax sagital. Este imposibila din pozitia zero anatomic cu membrele pelvine aliniate unul langa altul. Pt masurare se va abduce membrul opus si se va proceda ca si la abductie. Se poate masura si asociind o flexie de sold cu sau fara flexie de genunchi. Amplitudine 30 grade. 5. Rotatia interna sau mediala. Se reLizeaza in plan transversal, ax longitudinal. Amplitudine 35-45 grade. Pozitii de masurare: pacientul sezand sau decubit dorsal cu genunchiul flectat la 90 grade la marginea mesei sau decubit ventral cu genunchiul flectat la 90 grade. Goniometrul - axul pe rotula, bratul fix perpendicular pe podea iar bratul mobil de- a lungul gambei care se misca spre inafara. 6. Rotatia externa - se realizeaza in plan transversal ax lingitudinal. Amplitudine 45 grade, pozitiile ca la rotatia interna. pozitia de functiune flexie30 frade, abd 30 grade, rotatie externa Bilantul art genunchiului Genunchiul este format din 3 art: femurotibiala, femuro-rotuliana si tibioperoniera superioara. La miscarile genunchiului participa doar primele 2. Art genunchiului este cea mai puternica articulatie a corpului si are un grad de libertate permitand miscari de flexie si extensie la care se asociaza obligatoriu rotatia interna si externa datorita inegalitatii condililor si ligamentelor. 1. Flexia - se realizeaza in plan sagital ax frontal. Amplitudine - 120 cu soldul extins, 140 cu soldul flecta iar pasiv 160 grade. Pozitii de masurare: pacientul sezabd cu genunchiul in afara mesei de testare si decubit ventral. Goniometrul - axul la nivelul tuberozitatii laterale a condilului extern. Bratul fix pe coapsa intre marele trohanter si condilul lateral. Bratul mobil pe gamba spre maleola externa. 2. Extensia propriu-zisa este nula. Se va aprecia deficitul de extensie.

3. Rotatia interna - activa apare in timpul flexiei cand aceasta depaseste 70 grde se observa prin devierea interna a piciorului cu 20-30 grade in timpul testarii flexiei. In rotatia interna ligamentele incrucisate se intind iar cele laterale se relaxeaza. 4. Rotatia externa activa se produce in timpul extensiei genunchiului, piciorul orientandu se spre in afara. 5. Lateralitatea se relizeaza cu genunchiul in semiflexie, Amplitudinea fiind mica. Miscarile de sertar, sunt patologice, reprezinta alunecari anteroposterioare ale tibiei fata de condilii femurali. Exista un "sertar" anterior si unul posterior. Bilantul articulatiei gleznei Artiulatia gleznei sau articulatia tibio-tarsiana. Are un grad de libertate si permite miscari de flexie extensie. In flexie se asociaza o usoara adductie. Axa de miscare nefiind perfect transversala.: 1. Flexia - amplitudine: 20-25 grade si creste odata cu flexia genunchiului. Pozitii de masurare: pacientul sezand la marginea mesei, sau decubit dorsal cu genunchiul flectat. 2. Extensia - amplitudine 45 grade, pozitii de masurare ca la flexie. Pozitia de functiune - piciorul la 90 grade sau in usoara extensie, iar cea de relaxareextensie 15-20 grade. Bilantul articular al piciorului Piciorul prezinta 32 de articulatii: art astragalo- calcaneana si medio-tarsiana. Aceste articulatii determina miscari complexe care se executa in jurul unei axe oblice dinainte spre inapoi, dinauntru in afara si de sus in jos. Descompunand aceste miscari complexe se pot descrie: 1. Abductia - aducerea spre exterior a vf piciorului 2. Adductia - aducerea spre interior a vf piciorului 3. Supinatia - 45 grade.

4.Pronatia - 25 grade. Toate aceste miscari se compun si realizeaza miscari complexe: - inversia = add +supinatie + extensie = 90 grade Pozitii de masurare: pacientul sezand la marginea mesei sau decubit dorsal cu genunchiul flectat. Bratul fix se aseaza pe talpa intre calcaneu si spatiul dintre metatarsianul 2 si 3. Masuratorile sunt dificile iar aprecierea aproximativa. Se vor evita flexia extensia piciorului si genunchiului. - eversia = abd +pronatie+ flexie = 90 grade

Ev lp4
Bilantul muscular este format dintr un sistem de tehnici de examinare manuala pt testarea fortei unui muschi sau a unui grup muscular fara a folosi aparate mecanice, electrice sau electronice. Exista mai multe sisteme de apreciere a fortei numite "in trepte": 10, 5 sau 6 forte. In sistemt de 6 trepte de la 0 la 5 a fortelor, 3 trepte se executa antigravitational si 3 se executa fara gravitatie (FG). Pentru F5 - forta este normala, miscarea se executa antigravitational si impotriva unei rezistente mari (normala). Pentru F4 - miscarea se executa Ntigravitational, rezistenta este medie (buna). Pentru F3 - miscarea se executa antigravitational dar fara rezistenta (acceptabila).

Pentru F2 - miscarea se realizeaza fara gravitatie (mediocra). Pentru F1 - muschiul nu poate executa miscarea dar se poate palpa o contractie musculara (schiat). Pentru F0 - nu exista contractie musculara (zero). Bilantul muscular al umarului A. Mobilizarea si fixarea scapulei 1. Ridicarea scapulei - muschii care realizeaza miscarea : trapezul si ridicatorul scapulei. Pozitia fara gravitatie - din decubit ventral cu bratele pe langa corp. Pentru corectitudinea miscarii sr stabilizeaza trunchiul. Pentru F1 - trapezul se palpeaza pe fasciculul ascentdent laterocervical, la nivelul curbei gatului. Ridicatorul scapulei se palpeaza tot laterocervical in spatele sternocleidomastoidianului. Pentru F2 - kinetoterapeutul sustine cu o mana umarul testat ridicandu l de pe planul mesei. Se cere subiectului sa si ridice umarul catre ureche fara sa si incline capul. Pozitia antigravitationala - sezand cu mainile sprijinite pe masa de o parte si de alta a bazinului. Pentru F3 - miscarea se executa fara a inclina trunchiul de partea opusa sau capul de aceeasi parte. Pentru F4-F5 - se aplica rezistenta progresiv pe acromion. 2. Coborarea scApulei - fascicolul inferior al trapezului si micul pectoral Pozitia fara gravitatie: Decubit ventral, bratele pe langa corp in usoara rotatie interna. Pentru testare se stabilizeaza trunchiul.

Pt F1 - se palpeaza fascicolul inferior al trapezului in spatiul inter-scapulovertebral la nivelul ultimelor vertebre toracale. Micul pectoral este dificil de palpat iar testarea neconcludenta. Pt F2 - se sustine umarul la o oarecare distanta de planul mesei, se cere subiectului sa execute miscarea de depasare caudala a scapulei. Pozitia antigravitationala: decubit ventral inclinat, cu capul mai jos decat membrele inferioare. Pt F3 - se executa miscarea impotriva gravitatiei. Pt F4-F5 se aplica rezistente cu directie craniala pe unghiul inferior al scapulei. 3. Adductia - este miscarea de apropiere a scapulei de coloana. Muschiitrapezul mijlociu si romboizii. Pozitia fara gravitatie - sezand. Pentru F1 - trapezul se testeaza cu bratul abdus la 90 grad si sustinut de kinetoterapeut. Palpandu se in spatiul inter-scapulo-vertebral. Romboizii se palpeaza cu bratul in rotatie interna, cu mana la spate de-a lungul marginii vertebrale a scapulei in apropierea unghiului inferior al acesteia. Pentru F2 - se cere subiectului sa apropie scapula de coloana vertebrala. Pozitia antigravitationala: decubit ventral. Pentru F3 - kinetoterapeutul ridica umarul de pe planul mesei iar subiectul roteaza intern bratul cu mana la spate, adducand omoplatul. Pentru F4-F5 - pentru trapez-> se abduce bratul la 90grade la marginea mesei cu antebratul orientat spre cap(brat in rotatie externa). Subiectul ridica umarul si bratul de pe planul mesei si se face adductia scapulei. - pentru romboizi -> antebratul exte orientat spre in spate ( brat in ritatie interna).

Rezistenta se aplica cu policele la nivelul marginii vertebrale a scapulei cu palma pe fata dorsala a acesteia. 3. Abductia - muschii - dintatul anterior Pozitia fara gravitatie - sezand cu bratul flectat la 90 grade, cotul in flexie. Pentru F1 - se palpeaza marele dintat pe grilajul costal pe fata antero-externa a toracelui. Pentru F2 - pacientul impinge bratul inainte abducand omoplatul. Pozitia antigravitationala: decubit dorsal cu bratul flectat la 90 grade, cotul flectat. Pentru F3 - pacientul va impinge bratul in sus cu abductia scapulei. Pt F4-F5 - kinetoterapeutul aplica rezistenta prin priza circulara la nivelul cotului si impinge bratul in jos. B. Miscarile in art scapulo-humerala 1. Flexia- muschii: deltoidul anterior si coracobrahialul. Pozitia fara gravitatie: decubit heterolateral. Pt F1 - deltoidul anterior se palpeaza pe fata anterioara a articulatiei glenohumerale iar coracobrahialul se palpeaza la nivelul bratului medial de bicepsul brahial. Pt F2 - bratul va fi sprijinit pe o planseta talcata si se va executa flexie pana la 90 grade cu cotul extins. Pozitia antigravitationala: sezand sau ortostatism. Pt F3 - se realizeaza flexia pana la 90 grade cu cotul extins. Pt F4-F5 - rezistenta se va aplica in treimea inferioara a bratului. 2. Extensia - muschii: marele dorsal, rotundul mare si deltoidul posterior.

Pozitia fara gravitatie: decubit heterolateral cu bratul in rotatie interna, cotul extins, bratul sustinut de kinetoterapeut sau pe placa. Pt F1 - marele dorsal si marele rotund se palpeaza la nivelul peretelui posterior al axilei (dorsalul caudal fata de rotund) iar deltoidul posterior pe fata posterioara a articulatiei gleno-humerale. Pt F2 - se impinge bratul posterior pe placa talcata Pozitia antigravitationala: decubit ventral sau sezand cu bratul in rotatie interna si cotul extins. Pt F3 - se impinge bratul in sus din decubit ventral sau posterior din sezand. Pt F4-F5 - rezistenta se aplica in treimea inferioara a bratului impingandu l in sens de flexie. 3. Abductia - muschii: deltoidul mijlociu si supraspinosul. Pozitia fara gravitatie: decubit dorsal cu bratul rotat intern si cotul extins. Pentru F1 - deltoidul mijlociu se palpeaza lateral de art gleno-humerala iar supraspinosul nu se palpeaza fiind acoperit de trapez. Pentru F2 - se executa abductia cu bratul alunecand pe masa sau sustinut de kinetoterapeut. Pozitia antigravitationala: sezand cu bratul in ritatie interna si cotul extins. Pt F3 - se realizeaza abductia pana la 90 grade. Pt F4-F5 - rezistenta se aplica in treimea externa a bratului. 4. Adductia - muschii: marele dorsal, marele pectoral si marele rotund Pozitia fara gravitatie: decubit dorsal cu bratul abdus la 90 grade si in pozitie intermediara de rotatie.

Pt F1 - pectoralul mare se palpeaza la nivelul peretelui anterior al axilei, dorsalul mare se palpeaza la nivelul peretelui posterior al axilei iar rotundul mare tot aici dar cranial fata de marele dorsal. Pt F2 - se realizeaza miscarea de adductie a bratului, abdus la 90 de grade. Pozitia antigravitationala: decubit dorsal cu ratul abdus la 90 grade. Pt F3,F4,F5 se aplica rezistenta pe fata mediala a treimii inferioare a bratului. Cele trei grade de forta se apreciaza aproximativ. 5. Rotatia externa - muschii: subspinosul si rotundul mic. Pentru testare se stabilizeaza humerusul deasupra cotului pentru a permite doar rotatia. Pozitia fara gravitatie: decubit ventral cu membrul superior complet atarnat la marginea mesei sau sezand cu cotul flectat la 90grade. Pt F1 - subspinosul se palpeaza sub spina scapulei in fosa subspinoasa iar rotundul mic se va palpa intre deltoidul posterior si marginea axilara a scapulei. Pt F2 - se roteaza extern bratul excluzand supinatia. Pozitia antigravitationala: decubit ventral cu bratul abdus la 90 grade sprijinit pe masa, cotul flectat la 90 grade. Antebratul atarnat la marginea mesei. Pentru F3 - se ridica Bratul la orizontala. Pt F4-F5- rezistenta se aplica distal pe fata dorsala a antebratului. 6.Rotatia interna : muschii : subscapular, rotund mare, pectoral mare si dorsal mare. Pt testare se va stabiliza humerusul.

Pozitia fara gravitatie si antigravitational sunt ca la rotatia externa. Testarea are aceleasi indicatii ca si la rotatia externa dar miscarea se va executa in sens invers. Subscapularul nu se palpeaza iar ceilalti muschi au mai fost discutati.

Ev lp5
Extensia triceps brahial si anconeu Poz fara gravitatie sezand cu bratul flectat la 90 grade, antebratul flectat la 90 de grade in sprijin pe masa sau sustinut. F1 - tricepsul se palpeaza pe fata posterioara a bratului in partea superioara a olecranului. Anconeul tot pe olecran, lateral de tendonul tricepsului. F2 - se executa extensia antebratului pe brat alunecand pe masa. Poz antigravitationala - decubit ventral cu bratul abdus la 90 de grade, antebratul atarnat la marginea mesei. Sezand cu bratul ridicat la zenit si antebratul flectat complet pe brat. F3 - se extinde cotul pana cand antebratul intra in linie cu bratul. F4-f5 - se aplica rezistenta pe fata dorsala a antebratului. Bilantul muscular al antebratului. 1. Pronatia : rotundul pronator si patratul pronator. Poz fara gravitatie: sezand cu bratul flectat la 90 grade, Antebratul flectat la 90 grade si supinat cu pumnul si degetele relaxate. F1 - rotundul pronator se va palpa medial de insertia distala a bicepsului la nivelul fetei anterioare a antebratului, in treimea proximala. Patratul pronator nu se palpeaza. Pentru F2 se proneaza antebratul.

Poz antigravitationala: sezand cu bratul pe langa trunchi, cotul flectat la 90 grade, antebratul supinat, pumnul si degetele relaxate. F3 - se proneaza antebratul. F4-F5 - rezistenta este aplicata pe extremitatea distala a antebratului si pe pumn prin priza circulara. Miscarea se executa antigravitational doar pana la pozitia de pronosupinatie, apoi este ajutata de gravitatie. 2. Supinatia Muschii: scurtul supinator si bicepsul brahial. Poz fara gravitatie si antigravitational sunt aceleasi ca la pronatie iar miscarile in sens invers. F1 - supinatorul se palpeaza pe fata dorsala a antebratului in treimea proximala, distal de capul radial. Bicepsul se palpeaza pe fata anterioara a bratului. Pt testarea separata a supinatorului se extinde cotul. Bilantul muscular al pumnului. 1. Extensia . Muschii: lungul extensor radial al carpului (LERC), scurtul extensor radial al carpului (SERC), extensorul ulnar al carpului (EUC). a) LERC - pozitia fara gravitatie - cotul flectat, antebratul la 45 de grade in supinatie, mana flectata si degetele relaxate. F1 - tendonul se palpeaza pe fata dorsala a pumnului la baza metacarpianului 2. Corpul muschiului se palpeaza in treimea proximala a antebratului alaturi de brahioradial. F2 - extensia mainii in abductie Poz antigravitationala - antebratul pronat la 45 de grade cu pumnul flectat si deviat ulnar cu degetele relaxate. F3 - se realizeaza miscarea de extensie cu inclinare radiala.

F4-F5 - se aplica rezistenta pe fata dorsala a mainii pe latura radiala,impingand in sens de flexie si deviere ulnara. b) SERC - poz fara gravitatie: la fel ca la lungul extensor radial al carpului. F1 - Tendonul este adiacent celui al LERC, palpandu se langa acesta. Medial catre axul antebratului la baza metacarpianului 3. Corpul muscular se va palpa distal de cel al lungului extensor radial al carpului. F2- se realizeaza extensia cu alunecarea marginii ulnare pe masa. Poz antigravitationala - antebratul flectat la 90 grade sprijinit cu fata volara pe masa, palma pe masa, degtele relaxate. F3 - se executa extensia pumnului fara deviere. F4-F5 - rezistenta se aplica pe fata dorsala a mainii, la nivelul metacarpianului 2 impingand spre flexie fara deviere. c)EUC - poz fara gravitatie: antebratul pronat la 45 de grade, pumnul flectat si deviat radial cu degetele relaxate. F1 - tendonul se palpeaza pe fata dorsala a pumnului intre stiloida ulnara si baza metacarpianului 5. F2 - se realizeaza extensia pumnului cu inclinare cubitala. Poz antigravitationala: antebratul in pronatie pe masa, mana in flexie si abductie in afara suprafetei de sprijin. F3 - se executa extensia cu orientarea mainii catre marginea ulnara. F4-F5 - se aplica rezistenta pe fata dorsala a mainii impingand in sens de flexie si inclinare radiala. 2. Flexia - muschii: flexorul radial al carpului (FRC), flexorul ulnar al carpului (FUC), palmarul lung. a) flexorul radial al carpului.

Pozitia faragravitatie - antebratul in pozitie indiferenta cu pumnul extins si cu degetele relaxate. F1 - muschiul se va palpa pe fata volara a pumnului in continuarea metacarpianului 2. F2 - se executa flexia pumnului alunecand pe masa. Poz antigravitationala: Antebratul supinat sprijinit pe masa, mana in afara planului in extensie. F3 - se realizeaza flexia pumnului. F4-F5 - rezistenta se aplica in palma impingand spre extensie. b) flexorul ulnar al carpului Pozitia fara gravitatie: antebratul supinat la 45 de grade, pumnul extins cu degetele relaxate. F1 - se palpeaza tendonul pe fata volara a antebratului la nivelul articulatiei pumnului, proximal de pisiform. F2 - se realizeaza flexia pumnului cu inclinare ulnara. Poz antigravitationala: antebratul in supinatie sprijinit pe masa de examinat, mana in extensie si abductie in afara suprafetei de sprijin. F3 - se executa flexia mainii cu inclinare ulnara. F4-F5 - se aplica rezistenta pe palma si marginea cubitala impingand in sens de extensie si deviere radiala. c) palmarul lung - este un muschi subtire, inconstant, de importanta mai mica, caruia in general nu i se masoara forta. Tendonul se poate palpa pe fata volara a mainii pe directia metacarpianului 3.