MANEVRELE MASAJULUI CLASIC

A. MANEVRELE PRINCIPALE 1. NETEZIREA Definitie: -consta n alunecarea usoara si ritmica efectuata asupra tegumentelor, n sensul circulatiei de ntoarcere (venoasa si limfatica). Tehnica de executie: 1. Netezirea simpla: Mna maseurului aluneca cu palma ferm si complet aplicata pe piele n sens centripet, cu o presiune crescnda, atingnd un maxim la mijlocul suprafetei si scaznd intensitatea presiunii spre sfrsit. Se impun urmatoarele precizari: -policele se poate opune celorlalte degete, n functie de segmentul masat; - degetele minii pot fi lipite ntre ele sau larg deschise; - mna poate fi mpinsa sau trasa; - miscarea poate fi scurta sau lunga; -pozitia palmei poate fi paralela, perpendiculara sau oblica, fata de directia miscarii; 2. Netezirea n grebla: Netezirea se executa cu nodozitatile articulare ale falangelor degetelor flectate, pumnul fiind nchis, iar alunecarea patrunzatoare (n spatiile intermusculare sau n cazul unor regiuni acoperite de fascii puternice: planta, fata laterala a coapsei, etc). 3. Netezirea serpuita: Mna aplicata longitudinal, cu degetele strnse se misca n zig-zag n sens centripet, fara avansari bruste. 4. Netezirea n cleste: Degetul mare mpreuna cu celelalte degete, imitnd actiunea unui cleste, aluneca n aceasta pozitie pe tot traiectul muschiului sau tendonului masat. 5. Netezirea cu extremitatea degetelor: Degetul mare (policele) sau mai multe degete dispuse aproape perpendicular pe regiunea masata se deplaseaza ncet , apasnd adnc tesuturile. 6. Netezirea alternanta: Se lucreaza alternant cu ambele mini care executa acelasi tip de manevra, cu ritm specific, iar minile dau impresia ca se ncruciseaza sau ca se deplaseaza una pe sub cealalta. 7. Netezirea cu ngreuiere: 0 mna se aplica cu partea dorsala pe suprafata masata, iar n palma se pun degetele minii opuse sau o mna se aseaza cu fata palmara n contact cu suprafata masata, iar suprafetele interne ale degetelor minii opuse apasa pe prima. 8. Netezirea concentrica: Ambele mini cuprind ca ntr-o bratara articulatia, policele si degetele aratatoare atingndu-se. Se executa miscari circulare. 9. Netezirea lunga: Palmele cu degetele strnse se aplica paralel cu axul longitudinal a regiunii masate sau usor oblic, n asa fel nct se va masa segmentul sau membrul ntreg de la extremitatea sa nspre radacina, (pe toata lungimea sa).

10. Netezirea ncrucisata: Alunecarea n acest caz se face cu ambele mini cu degetele ncrucisate (n cazul masarii muschilor voluminosi). 11. Netezirea combinata: Aceasta varianta este o combinatie ntre doua tipuri de neteziri. Reguli generale: y Sensul n care se executa netezirea este cel al circulatiei venoase si limfatice. y Netezirea nu se executa repede, ci linistit si ritmic (limfa se misca ncet prin vase -4mm/sec). Netezirea se face fara ntreruperi, spre ganglionii limfatici si cisternele limfatice. y Presiunea cu care se executa netezirea trebuie sa creasca progresiv pe prima jumatate a segmentului masat, sa atinga maximul la mijloc si sa scada treptat spre sfrsit. y Pentru ca mna trebuie sa alunece libera pe zona masata, se vor folosi cantitati mici de ulei de masaj sau pudra de talc. y Netezirea unui segment ncepe de la extremitatea cea mai ndepartata de trunchi si se termina cu zona cea mai apropiata de acesta. y Netezirea usoara produce cresterea temperaturii locale, micsorarea contracturii tesuturilor, scaderea presiunii sanguine si a fluidelor interstitiale. y n cazul durerilor, netezirea se executa ceva mai sus de zona dureroasa, cu presiune ct mai mica, timp de 3 -5 minute. 0 netezire de 15-30 minut e este un adevarat calmant al durerii. Efecte: y Activarea circulatiei superficiale (capilare si limfatice); y Stimulatoare sau calmante asupra nervilor si calmante asupra muschilor periferici. 2. FRICTIUNEA Definitie -este apasarea si deplasarea pielii si a tesuturilor moi subcutanate pe tesuturile profunde sau pe plan dur, osos, att ct permite elasticitatea acestora. Tehnica de executie: 1. Frictiunea rectilinie: Se mobilizeaza pielea pna la limita ei elastica n sens rectiliniu, a carei intensitate si extindere creste treptat. Manevra se poate face cu: pulpa policelui, pulpele celorlalte degete, palma ntreaga de la o singura mna sau de la ambele mini, cu pumnul sau cu cantul minii. 2. Frictiunea n spirala: Cu pulpa degetelor sau cu radacina minii aplicate pe regiunea masata se imprima frictiunii o directie n zig-zag, sau n spirala. 3. Frictiunea n cleste: Se formeaza un cleste alcatuit din degetul mare si celelalte degete si se frictioneaza elementele anatomice prin miscari rectilinii sau circulare. 4. Frictiunea n grebla: Consta n mobilizarea profunda, rapida si energica a pielii cu ajutorul fetei dorsale a degetelor si nodozitatilor lor. 5. Frictiunea circulara:

Degetele ce maseaza pastreaza o pozitie asemanatoare cu cea din varianta simpla nsa pulpele degetelor fac o miscare circulara. 6. Frictiunea cu ngreuiere: Degetele minii libere sunt aplicate perpendicular pe partea dorsala a minii care lucreaza, ngreunnd-o. Reguli generale: se executa pe o portiune limitata a suprafetei cutanate si poate fi executata att n sensul circulatiei venoase, ct si n sens contrar circulatiei limfei si sngelui venos. este procedeul principal n majoritatea cazurilor patologice si singurul care influenteaza pozitiv mobilitatea, rezistenta si elasticitatea aparatului articular. n timpul frictiunii, forta de presiune creste gradat prin unghiul de nclinare al degetelor fata de orizontala. forta de apasare folosita n timpul frictiunii este destul de mare si poate provoca leziuni si traumatisme ale pielii. Deci, trebuie sa se acorde o atentie deosebita tehnicii de executie. frictiunile energice n locurile dureroase reduc starea de hiperexcitabilitate a nervilor, accelereaza circulatia locala si mbunatatesc hranirea tesuturilor. cu ajutorul frictiunii, un maseur talentat poate recunoaste modificarile patologice care au loc n tesuturile profunde (n special n regiunea articulatiilor).

y y y y y y

Efecte: y frictiunile se adreseaza tesutului conjunctiv, adipos, muscular, etc; Cnd se executa lent, usor au un efect de relaxare musculara si calmare nervoasa iar cnd se executa energic, profund, au un efect de excitare, stimulare cu efecte trofice si circulatorii. y nlaturarea rezervelor de grasime si a reziduurilor infiltrate; y sporirea elasticitatii si supletii pielii si a tesuturilor conjunctive. Efectele frictiunii sunt de lunga durata. Frictiunea si framntatul pot constitui mpreuna singurele manevre de masaj. 3. FRAMNTATUL Definitie: prinderea n cuta a muschilor si a tesuturilor profunde, ridicarea si strangerea acestora att ct permite elasticitatea tesutului respectiv. Tehnici de executie: 1. Framntatul n cuta: Cuprinderea muschiului (sau a tesutului gras) ntr-o cuta formata de catre cele patru degete, pe o parte si degetul mare si radacina palmei pe de alta parte, ridicarea si strngerea acestuia printr-o stoarcere, strngere propriu-zisa sau printr-o presare pe planul osos. 2. Framntatul n inel: Minile se aseaza transversal pe muschi, fata n fata , astfel nct aratatoarele si policele se ating iar muschiul, cuprins ca ntr-un inel, trece dintr-o mna n alta. 3. Framntatul lung: Se aplica ambele mini pe muschiul masat astfel nct pulpele degetelor mari vin deasupra acestuia, iar celelate degete pe marginea lui externa respectiv interna; n timpul deplasarii nainte prin salturi mici, policele se ndreapta nspre celelalte degete, realiznd ridicarea si stoarderea muschiului. 4. Framntatul n cleste:

Muschii scurti sau lati sunt cuprinsi ntr-un cleste format de cele patru degete, de pe o parte si degetul mare pe de alta parte, sunt ridicati si strnsi. 5. Framntatul cu pumnii: Cu pumnii stransi se executa miscari de framntare asemanatoare cu framntatul pinii, efectunduse miscari de rotatie care ridica muschiul si n acelasi timp executa o presiune asupra lui. 6. Framntatul serpuit: Degetele, printr-o miscare de alunecare continua, preseaza muschiul asa cum s-ar stoarce de apa un burete, ridicndu-l si strngndu-l cu ambele mini; naintarea spre zonele nvecinate da aspectul unui val al miscarii. Reguli generale: Framntatul este singurul procedeu care actioneaza intens asupra vaselor limfatice si sanguine mari, accelernd neutralizarea produselor de descompunere si sporind procesul de nutritie al tesuturilor. y Framntatul mareste puterea de contractie a fibrelor musculare, deci constituie un exercitiu de gimnastica pentru muschi. n ceea ce priveste muschii striati, aceasta manevra are o importanta deosebita n cazul scaderii capacitatii de munca a muschilor. y n timpul framntatului se vor evita manevrele bruste, rasucirea muschiului sau provocarea durerilor. y Framntatul se executa ntr-un ritm lent si continuu. y Efecte: tratarea atrofiei si insuficientei musculare; refacere, recuperare medicala; framntatul produce marirea considerabila a mobilitatii tendoanelor, ntinderea fasciilor si mbunatatirea circulatiei sngelui si a limfei; y accelerarea circulatiei sanguine; intensifica hranirea grupelor musculare si resorbtia rapida a substantelor metabolice; prin strngerea muschilor ntre degete se produce eliminarea elementelor de descompunere din fasciculele musculare; y n timpul framntatului profund apar numeroase impulsuri aferente care stimuleaza muschii, tendoanele, articulatiile si sistemul nervos; y n afara de faptul ca fortifica muschii si ajuta la regenerarea tesutului muscular, framntatul sporeste capacitatea de munca a maselor musculare mari. y y y 4. TAMPONAMENTUL Definitie: consta n batai sau loviri usoare si ritmice, cu degetele, palmele sau canturile palmelor, aplicate pe tesuturile moi. Tehnici de executie: 1. Tocatul. Palmele asezate paralel, fata n fata, cu degetele usor flectate si departate, lovesc ntr-un ritm vioi, alternativ, locul masat n asa fel nct ambele mini sa bata n acelasi loc, progresndu-se treptat n sensul dorit. Degetele cad fie cu partea latero-dorsala, fie cu muchia. Degetele sunt relaxate, pasive, golul de aer care se formeaza ntre degete amortiznd astfel loviturile. Se obtine astfel un zgomot asemanator cu pocnetele scurte sau cu picaturile mari de ploaie. Varianta : tocatul n nuiele: atunci cnd degetele cad pe piele unul dupa celalalt. 2. Plescaitul. Deriva din varianta anterioara nsa aici prin miscari simple si repezi se produce o supinatie alternativa, pe corp caznd degetele flectate care parca ridica de pe el un fir. Loviturile produc un sunet clar specific care a dat si numele acestei variante.

3. Percutatul Loviturile n aceasta varianta se efectueaza cu pulpa degetelor usor ndoite care cad oblic sau perpendicular pe regiunea masata. Ritmul de aplicare este rapid si se practica cu ambele mini care lovesc simultan sau alternativ. 4. Batatoritul cu palmele. n aceasta varianta palmele si degetele cad moi pe suprafata corpului de la o distanta mica, iar loviturile sunt scurte si dese, producnd un sunet deschis caracteristic. Se mai pot executa si miscari cu degetele apropiate de palma, mna mbracnd forma unei cutii. Se mai pot folosi si lovituri usoare cu dosul minilor. 5. Batatoritul cu pumnii. n aceasta manevra mna cu degetele usor flectate se afla ntr-o pozitie intermediara ntre pronatie si supinatie. Ea cade perpendicular si cu degetul mic usor departat de pumn. Varianta cu pumnul semi nchis. 6. Batatoritul n caus. Este o manevra mai putin aspra, fiind efectuata de palmele si degetele strnse n asa fel nct sa creeze o adncitura n care se formeaza o perna de aer care amortizeaza loviturile. Se aude un sunet surd deosebit de cel al celorlalte variante. Reguli generale: y Tapotamentul se adreseaza tesutului superficial sau profund, n functie de intensitatea de lovire si viteza; y Profunzimea este data de varianta aleasa si de prghia folosita . y Poate fi aplicat n orice directie. y Ritmul de aplicare difera de la o varianta la alta. Astfel, tocatul se executa cu o viteza de 1-3 lovituri / sec. timp de 1-4 min., batatoritul cu palmele 10-70 de lovituri / minut, etc. Efecte: y Vasodilatator (la nivelul pielii si al tesutului conjunctiv); y Creste excitabilitatea neuro-motorie; y Actioneaza asupra sistemului vegetativ-simpatic; y Aduce un aflux puternic de snge spre regiunea masata, determinnd astfel mbunatatirea nutritiei acelei regiuni; y Are o influenta benefica asupra nervilor (n special asupra terminatiilor cailor senzitive); y Ajuta la micsorarea si ncetarea durerilor, cnd gradul de excitatie al nervului este marit; y Provoaca o hipertermie profunda, o nviorare a tonusului tuturor muschilor, actioneaza n mod reflex pe locul de aplicare a loviturilor si intensifica activitatea nervilor periferici; y Actioneaza asupra nervilor vasomotori, la lovituri slabe se produce vasoconstrictie, la lovituri puternice se produce vasodilatatie, hipertermie (crestere locala a temperaturii), scaderea reactivitatii exagerate a nervilor si muschilor la excitatii mecanice; y Influenteaza muschii viscerali, cnd se aplica la coloana vertebrala; y Produce modificari favorabile ale tensiunii arteriale; y Influenteaza ritmul cardiac, rareste pulsul si corecteaza aritmia. 5. VIBRATIILE Definitie: sunt miscari oscilatorii pe un fond de presiune continua si constanta, de intensitate redusa. Tehnici de executie: 1. Vibratia simpla Este vibratia care se executa cu o singura mna, n urmatoarele variante:

y y y y y y

cu vrful degetelor sau cu fata lor palmara; cu podul palmei; cu radacina minii; cu toata palma, avnd degetele departate, cuprinznd muschiul; cu degetele ntinse; cu pumnul deschis sau nchis.

2. Trepidatia Vibratiile ale caror miscari oscilatorii au o amplitudine si intensitate mare; se executa cu palmele, avnd degetele departate cuprinznd muschiul si imprimndu-i miscari n spirala. 3. Vibratia combinata Vibratiile asociate cu alte manevre dau frictiune vibratoare, framntat vibrator sau presiune vibratoare. Reguli generale: y Vibratiile necesita un antrenament prealabil din partea maseurului fiind unul dintre cele mai obositoare procedee de masaj. y Cnd nu sunt nsotite de trepidatii, vibratiile devin presiuni. y Ritmul oscilatiilor este de peste 200 miscari/minut. y Trepidatiile se aplica pe grupe musculare mari, minile putnd aluneca pe segmentul masat, cuprinznd si alte regiuni. Efecte: y calmant, relaxant; y reduce sensibilitatea nervoasa; y mbunatateste capacitatea de efort; y calmeaza durerile n diferite afectiuni (ginecologice, nevralgii, migrene); y intensifica functionarea glandelor; y actioneaza asupra nervilor periferici (nervii motori, senzitivi, vasomotori si secretori); y actioneaza asupra parezelor, spasmelor musculare; reduc durerea. y influenteaza organele si tesuturile profunde (inima, muschii, peretii abdominali si intestinali); y influenteaza secretia majoritatii organelor si glandelor (stomac, glande salivare, intestine, ficat, glande sexuale etc.).

B. MANEVRELE AUXILIARE ntregesc actiunea manevrelor principale. Se intercaleaza ntre manevrele principale sau se adauga la sfrsitul lor. Unele manevre secundare deriva din cele principale sau sunt o combinatie ntre ele. 1. CERNUTUL

Definitie - mobilizarea alternativa, energica si ritmica a masei musculare prin miscarea n sens lateral si de jos n sus a minilor asezate paralel de o parte si de alta a locului masat, n supinatie si cu degetele usor flectate; miscarea seamana cu cernutul printr-o sita. Tehnica de executie: 1. Cernutul prin lovire: Mobilizarea masei musculare este facuta prin lovire si ridicare muschilor, caz n care minile se desprind de pe regiunea masata;

2. Cernutul prin presare: Mobilizarea masei musculare este facuta prin ridicare si presare muschilor, caz n care minile nu se desprind de pe regiunea masata; Reguli generale: y Se adreseaza n special membrelor superioare si inferioare. y Cernutul se intercaleaza ntre framntat si batatorit sau se aplica si dupa netezire. y Este o manevra intermediara ntre framantat si batatorit y Minile se deplaseaza de-a lungul regiunii masate din aproape n aproape. Efecte: y y y y Actiune de relaxare a muschilor; Mareste supletea tesuturilor; Activeaza functiile circulatorii si trofice. Nu actioneaza n mod uniform asupra tesuturilor moi din preajma zonei masate. 2 . RULATUL Definitie: miscarea (rularea) n toate sensurile, ntr-un ritm viu, energic si cu o presiune crescuta a masei musculare mobilizate ntre palme, cu degetele ntinse. Reguli generale: Se aplica de obicei dupa framntat. Apasarea este mai puternica dect la cernut. Se aplica numai pe membre. Miscarea (rularea) se poate deplasa centripet prin miscari circulare,energice Efecte: Relaxarea muschilor; Mareste supletea tesuturilor; Activeaza functiile circulatorii si trofice. Rulatul actioneaza n mod uniform asupra tesuturilor moi din preajma zonei masate. Este mai putin traumatizant dect framntatul.

y y y y

y y y y y

3.SCUTURATUL Definitie: consta n miscari oscilatorii mai ample si ritmice, executate sistematic cu segmentele membrelor (inferioare sau superioare), cu membrele n ntregime sau cu corpul ntreg Reguli generale: y Se aplica spre sfrsitul masajului. y Se pot asocia cu tractiuni usoare n sens longitudinal, a membrelor. y Scuturatul corpului intreg se efectueaza la copii sau la persoane care pot fi ridicate de maseur Efecte: de relaxare daca sunt efectuate cu blndete; de nviorare si stimulare generala, daca sunt executate ntr-un ritm mai viu.

y y

4. TRAGEREA Definitie: tractiunea segmentului distal (terminal) n sensul axei lungi a membrului. Reguli generale: Tractiunile se aplica n masajul articulatiilor, la sfrsitul masajului. Manevrele de tractiune se executa blnd si cu prudenta. Prinderea se face cu o mna sau cu ambele mini. Prinderea se face deasupra si sub articulatie.

y y y y

Efecte: y De relaxare a articulatiilor si a tensiunilor periarticulare, daca sunt efectuate cu blndete; 5. CIUPITUL Definitie: formarea unei cute din piele si tesut subcutanat sau chiar muschi, strngerea (pensarea) usoara si ridicarea ei att ct permite elasticitatea acestor tesuturi. Tehnica de executie: 1. Ciupitul cu rulare; 2. Ciupitul cu taiere; 3. Ciupitul cu tragere; 4. Ciupitul cu presiune; Reguli generale: Se executa mai ales pe regiunea spatelui dar si pe portiunile carnoase ale membrelor. Cuta poate fi deplasata n sens ascendent sau descendent, ridicnd mereu alte cute, sau poate fi lasata sa scape brusc din strnsoare. y Masarea se executa, cel mai adesea, ntr-un ritm energic. y y Efecte: Excitant. Mareste supletea tesuturilor; 6. PRESIUNILE Definitie: reprezinta apasari cu palmele, avnd degetele ntinse paralel, repetate pe acelasi loc, deplasand apoi palmele n sus si n jos. Se pot efectua si folosind degetele si pumnii. Reguli generale: Durata unei presiuni este de 1-5 secunde sau n functie de reactia la durere a pacientului Se aplica la sfasitul masajului regional, aproape ntotdeauna pe spate. Efecte: n masajul medical se foloseste presiunea periostala si presiunea pe nervi (metoda Cornelius) n afectiunile dureroase ale nervilor, reducnd durerea. ntareste manevrele de netezire, frictiune sau framntat, aplicndu-se n special n masajul sportiv sau la persoanele robuste.

y y

y y

y y