24 pagini,

an XI, nr. 146

TIMPUL
REVIST| DE CULTUR|

aprilie 2011

Redac]ia [i administra]ia: Str. L\pu[neanu nr. 14, CP 1677, OP7 - IA{I

Ipostaze ale citadinismului `n proza lui Ion C\lug\ru, I. Peltz [i Ury Benador
Gabriela Gavril

Ultima
Bogdan O. Popescu

Mircea Eliade Henry Pernet Coresponden]\. 1961-1986 Universitatea secolului al XXI-lea

Victor Neumann

Don Quijote [i goropizorul

Valeriu Gherghel

Religia `n tranzi]ie
Adrian Ni]\
Num\r ilustrat cu lucr\ri de Constantin TOFAN

www.timpul.ro

TIMPUL

Agora

Note inutile
***
LAtlantide, une histoire du communisme, emisiune difuzat\ joi 31 martie pe France 2. Istoria a 80 de ani de comunism a[a cum n-a fost, ar fi trebuit intitulat\ aceast\ emisiune realizat\ de doi fo[ti membri ai Partidului Comunist Francez (Marcel Trillat [i Maurice Failevic). ~n viziunea lor, to]i comuni[tii au fost ni[te eroi, inclusiv Maurice Thorez, sinistrul leader comunist francez, navetist `ntre Paris [i Moscova. Bine`n]eles, nu trebuie f\cut\ confuzie `ntre stalinism, maoism [i comunism, acesta din urm\, o ideologie pur\. Nimic despre masacrele de mas\ din Ucraina. Anticomuni[tii s`nt fasci[ti, iar Pactul Ribbentrop-Molotov nici m\car nu e men]ionat. Pentru Marc Ferro, celebru istoric, Lenin nu poate fi considerat un criminal deoarece avea o viziune medical\ despre societate. Nici unul dintre fo[tii militan]i intervieva]i nu regret\ nimic, cu excep]ia lui Claude Poperen. Cum v\ a[tepta]i, documentarul se termin\ cu o condamnare a capitalismului amoral. Documentar realizat cu banii publici [i difuzat de un canal de televiziune public. Sugerez realizatorilor s\ se deplaseze la cinema [i s\ vad\ filmul C\ile libert\]ii de Peter Weir despre 7 eroi ce au reu[it s\ evadeze din gulagul comunist.

***
Peste 400 de cantoane au fost c`[tigate de Frontul na]ional la alegerile locale din martie. Imediat, anali[tii politici ne-au servit acelea[i salate perimate despre suferin]\ social\ a popula]iei, problemele cotidiene etc. Sigur c\ exist\ o parte a popula]iei afectat\ de criz\ economic\, `ns\ nu e singura explica]ie a votului `n favoarea extremei drepte sau al ab]inerilor (peste 55%). Problemele imigra]iei [i ale violen]ei din anumite cartiere mi se par mult mai semnificative. ~ns\ cauza principal\ a acestor rezultate trebuie c\utat\ `n s`nul celor din guvern. Afacerile dubioase, scandalurile politice, schimb\rile dese de mini[tri, iner]ia [i incompeten]a au dezgustat aleg\torii francezi. S-a uitat prea repede c\ Sarkozy a fost ales cu un program de ruptur\ cu trecutul, c\ a promis s\ reformeze profund Statul francez. A mai r\mas un an p`n\ la alegeri [i aproape toate schimb\rile au fost doar f\cute pe jum\tate. Universit\]ile, sistemul de pensii, serviciul public etc. au suferit reforme soft. Aleg\torii vroiau schimb\ri, altfel nu s-ar fi deplasat `n mas\ s\-l voteze pe Sarkozy. Un an `nainte de alegerile preziden]iale, acesta se afla `ntr-o postur\ foarte dificil\ `n sondaje. Singura lui [ans\ vine dinspre Partidul Socialist, ce nu are (`nc\) un candidat credibil.

BOGDAN C|LINESCU

V\zute [i auzite `n Fran]a

Pre[edintele Partidului Socialist la Adunarea Na]ional\, deputatul Jean-Marc Ayrault, dore[te rena[terea Interna]ionalei socialiste. Trebuie s\ o reconstruim deoarece avem nevoie de un spa]iu de dialog la nivel interna]ional. E adev\rat c\ Interna]ionala socialist\ a fost un spa]iu de dialog [i mai ales c\ Partidul socialist francez are idei `n comun cu alte partide socialiste din Europa. Sociali[tii francezi s`nt probabil singurii ce au p\strat o mentalitate marxizant\. Pe 5 aprilie au prezentat programul electoral pentru alegerile din 2012. Am reg\sit acelea[i ingrediente preistorice: slujbe subven]ionate pentru tineri, impozite pentru boga]i [i c`t mai mult Stat s\ se ocupe de francezi. CAPRICORN

Decizia lui Sarkozy de a interveni `n Libia [i mai ales energia depus\ pentru a convinge liderii europeni [i a-l stimula pe lentul Obama mi-au st`rnit admira]ia. {tiam c\ pre[edintele Fran]ei are un caracter interven]ionist [i c\ l-ar fi sus]inut pe Bush `n Irak `n 2003 dac\ ar fi fost `n locul lui Chirac. ~ns\ rapiditatea cu care a reu[it s\ conving\ birocra]ii de la ONU s\ voteze textul interven]iei a fost salvatoare pentru rebelii libieni. {i-a permis, `n pur\ tradi]ie preziden]ial\ francez\, s\-[i contrazic\ ministrul afacerilor externe, Alain Jupp, a c\rui prim\ reac]ie a fost s\ nege orice interven]ie francez\.

***
Limbaj corect ecologic: nu se mai spune buruieni, ci vgtation spontane.

***
Fostul Prim-ministru socialist, Pierre Mauroy, a fost ([i el) condamnat de Tribunal deoarece a creat posturi fictive la prim\ria din Lille pentru misiuni electorale. ~n Fran]a nici nu s-a pomenit de cei 100 de ani de la na[terea lui Ronald Reagan. Fostul cow-boy ajuns pre[edinte reformator nu merit\ nici cea mai mic\ aten]ie. (Paris, aprilie 2011)

M\sur\ [i extaz
OVIDIU PECICAN
Satisfac]ia resim]it\ de vocea autorizat\ `n materie de Heidegger care este Gabriel Liiceanu s-a mai exprimat [i cu ocazia scrierii prefe]ei la cartea semnat\ de Gabriel Cercel, a cincea exegez\, `n ordinea apari]iei, pe seama g`nditorului german, dintre cele pe care le dau fo[tii discipoli ai profesorului de la Universitatea din Bucure[ti. Privind aceste c\r]i `n `ntregul lor [i percep`ndu-le aerul comun, avem `n fa]a ochilor o imagine care nu este deloc `nt`mpl\toare. Aici e vorba despre un efort dirijat sistematic c\tre un unic punct (subl. G.L.), c\tre un stil de g`ndire care s-a n\scut la `nceputul secolului 20 [i c\tre un g`nditor care l-a inaugurat [i care l-a reprezentat cu for]a unei noi v`rste a filozofiei (Gabriel Cercel, Cartea experien]ei. Heidegger [i hermeneutica vie]ii, Bucure[ti, Ed. Humanitas, 2010, p. 7). Se `n]elege astfel mai bine de ce exult\ Gabriel Liiceanu. El a reu[it s\ formeze dup\ acela[i tipar mai mul]i tineri instrui]i `ntr-ale filosofiei, ]el liber asumat [i persuasiv urm\rit de mentor. Generos cu explica]iile, Liiceanu dezv\luie [i scopul avut `n vedere: intrarea filosofiei rom=ne[ti `ntr-o nou\ v`rst\, superioar\ calitativ celei dinainte. Respectiva etap\ este conceput\ de artizanul ei prin ini]ierea, pe D`mbovi]a, a unui mod de a filosofia [i de a `n]elege filosofia n\scut cam odat\ cu secolul trecut. Nu este vorba de a rec\dea `n atmosfera de efervescen]\ filosofic\ [i de abord\ri filosofice plurale pe care le-a prilejuit aerul cultural al anilor prin care a debutat veacul al XX-lea. Se are `n vedere selectarea, din tot noianul de [coli filosofice [i de orient\ri tematice [i metodologice, a uneia anume, c\reia Gabriel Liiceanu `i recunoa[te toate virtu]ile unei direc]ii care ar merita s\ fie urmate. Iar aceasta este, f\r\ vreo `ndoial\ pentru domnia sa, abordarea lui Martin Heidegger. Nu fenomenologia, `n general. Nici existen]ialismul (`l men]ionez pentru c\, `n viziunea unora, Heidegger ar avea destule lucruri `n comun cu acest curent filosofic), reprezentat, [i el, de destui g`nditori. Numai [i numai Heidegger. El ar pune `n eviden]\ se sub`n]elege cel mai valoros mod de a face filozofie `n secolul al XX-lea [i de aici trebuie pornit `n tentativa de a `mpinge filosofia rom=neasc\ `n noua ei v`rst\, g`ndit\ a fi mai valoroas\ dec`t antecedentele sale. Efortul lui Gabriel Liiceanu de a crea o [coal\ de g`ndire filosofic\ reprezentat\ de exper]i `n viziunea lui Martin Heidegger are, deci, `n ochii ini]iatorului, aerul unui eveniment istoric. O spune cu limpezime `n aceea[i prefa]\ din care am mai citat: Fenomenul se petrece rar [i, atunci c`nd survine, el este unul de gra]ie al unei noi culturi (subl. O.P.). ~ntr-adev\r, inaugurarea unei [coli de g`ndire nu este de ici, de colo, [i nici nu face parte din dinamica social\ [i cultural\ cotidian\. Avem `ns\ de a face, realmente, cu o grupare care inaugureaz\ o linie proprie de g`ndire [i ac]iune filosofic\? Deocamdat\, cum cei cinci exege]i heideggerieni se afl\ abia la `nceputurile carierei lor hermeneutice, nu putem [ti sigur. C\r]ile pe care le-au produs, utile unei frecvent\ri a universului de g`ndire al maestrului german, s`nt, `n sine, exerci]ii de aprofundare a unora dintre temele centrale sau mai pu]in centrale ale unei opere vaste, `nc\ insuficient cunoscute, `n pofida celor circa 100 de volume pe care le cuprinde, p`n\ `n prezent, edi]ia german\. Editarea `n original nu acoper\ `ns\, deocamdat\, tot ceea ce ascund arhivele heideggeriene, ]in`nd seama de faptul c\, pe de o parte, maestrul a tr\it mult, av`nd un program de lucru sus]inut, iar pe de alta, c\ anumite perioade ale scrisului s\u au fost socotite de sine [i de al]ii mai potrivit a fi p\strate la ad\post de ochii iscoditori ai cititorului interesat. O alt\ dificultate intrinsec\ acestei cercet\ri dedicate lui Martin Heidegger este legat\ de ceea ce cunosc\torii leag\ de periodizarea [i desf\[urarea `n timp a operei vizate. Se face caz, printre unii dintre cei ce se socotesc ini]ia]i `n tainele scrisului heideggerian, de a[a-numita cotitur\ (p\rintele George Remete propune, `n recenta lui monografie Martin Heidegger `ntre fenomenologie [i teologie, Alba Iulia, Ed. Re`ntregirea, 2010, p. 55, mai multe sinonime posibil de utilizat pentru a traduce die Kehre: schimbare de direc]ie, turnur\, viraj, conversie, `ntoarcere) survenit\, de la o vreme, `n g`ndirea [i `n scrisul autorului lucr\rii Fiin]\ [i timp. ~n virtutea acestui fapt, cei care prefer\ s\ sublinieze schimbarea, [i nu continuitatea g`ndului heideggerian, s`nt de p\rere c\ nu po]i fi destul de cunosc\tor al celui de-al doilea Heidegger, unde accentele [i abord\rile se distribuie altminteri dec`t `nainte. Astfel de `ndoieli nu l-au ajuns `ns\ din urm\ pe Gabriel Liiceanu, care nu are nici un dubiu c\ apari]ia tezelor doctorale ale noilor heideggerieni rom=ni marcheaz\ un moment de apoteoz\ filosofic\ rom=neasc\, un nou `nceput, o metanoia a disciplinei f\r\ de care preocup\rile din domeniu, de la noi, ar fi r\mas pe mai departe `n minorat cultural. O spune clar: Noi, ceilal]i, care s`ntem contemporani cu el (cu fenomenul men]ionat, n. O.P.), avem obliga]ia (subl. O.P.) de a participa la el admir`ndu-l [i ocrotindu-l (subl. G.L.). Vigilen]a neutr\ [i echilibrul evaluativ al lui Gabriel Liiceanu se `ntrunesc, iat\, pentru a decide c\ singurele atitudini posibile fa]\ de munca discipolilor s\i s`nt acelea de admira]ie [i de ocrotire. Ele s`nt recomandate la modul imperativ, ca obliga]ie, unei `ntregi elite intelectuale [i chiar ansamblului unei societ\]i rom=ne[ti actuale. Atitudinea liicenian\ este, m\rturisesc, frapant\. Contemplarea admirativ\ dar necritic\ [i paternalismul unei ocrotiri necondi]ionate s`nt departe de a reprezenta luciditatea unei scrut\ri filosofice, f\c`nd parte, mai cur`nd, din repertoriul clo[tii ce-[i dezmiard\ puii. Formul`ndu-[i at`t de net g`ndul, Gabriel Liiceanu are aerul c\ s-ar a[tepta s\ fie crezut pe cuv`nt [i urmat necondi]ionat. S\n\tatea vie]ii intelectuale rom=ne[ti este, totu[i, destul de departe de asemenea fervori, p\str`ndu-[i, m\car pe anumite tronsoane, reflexele analitice, sim]ul m\surii [i respectul fa]\ de g`ndirea pe cont propriu. De fapt, de ce obedien]a fa]\ de spiritul g`ndirii unui maestru din secolul trecut ar fi garan]ia unei medita]ii filosofice independente, pe cont propriu, creative [i valoroase, originale? Ea pare apropiat\ spiritului [i orizontului glosatorilor, al micilor comentatori, al celor care adnoteaz\ un model nu pentru a-l deconstrui, construindu-se pe ei `n[i[i, ci pentru a-l putea reproduce c`t mai `ndeaproape. Liiceanu atribuie contactului cu autorul lui Sein und Zeit darul de a-i aduna pe `ncep\torii `ntr-ale filosofiei pentru a fi elibera]i [i a str\luci `ntr-o nou\ v`rst\ a filosofiei rom=ne[ti, gra]ie g`ndirii lui Heidegger (ibidem, p. 8). Citind aceast\ formulare, te `ntrebi `ns\ pe ce baz\ libertatea g`ndirii ar trebui ini]iat\ printr-o obedien]\ fa]\ de pagina heideggerian\

aprilie 2011

www.timpul.ro

Agora

TIMPUL

Ini]iativa de modificare a legii pornografiei

Luarea de pozi]ie a Centrului de Cercetare `n Etica Aplicat\
zeaz\ simultan tipurile de critici provenind de la mi[c\rile anti-pornografie [i anti-cenzur\. Ambele au dat un impuls pentru a `mpinge lucrurile `n direc]ia unei mai bune con[tientiz\ri at`t a valorii libert\]ii, c`t [i a grijii fa]\ de femei.8 Exist\ [i o a treia perspectiv\ venind din cadrul mi[c\rii feministe, o adev\rat\ ap\rare a pornografiei, care sus]ine beneficiul acesteia pentru femei. Iat\ c`teva argumente ale feminismului pro-sex9: pornografia ofer\ o imagine panoramic\ a posibilit\]ilor sexualit\]ii; aceasta este relevant\ mai ales `n condi]iile `n care multe femei ajung mature f\r\ s\ fi avut acces la pl\cerea sexual\; asigur\ femeilor experien]e sexuale alternative [i satisfac o curiozitate sexual\ s\n\toas\; `n timp ce lumea este periculoas\, pornografia propune o clarificare solitar\; informa]ia emo]ional\ oferit\ de pornografie are avantajul sursei indirecte. Feminismul pro-sex a inventariat multe considera]ii de acest gen.10 Unele se `ndreapt\ spre orizontul social, cum ar fi observa]ia c\ at`t feminismul, c`t [i pornografia cresc pe o condi]ie comun\: libertatea sexual\. Apoi, pornografia este intim legat\ de libertatea de exprimare, aliat\ a celor care mizeaz\ pe schimbare `mpotriva men]inerii controlului social. Poate [i mai relevant\ este punerea sub lup\, de c\tre feminismul pro-sex, a formul\rilor clasice ale mi[c\rii anti-pornografice [i a rat\rilor sale empirice. Ce `nseamn\ c\ pornografia transform\ femeia `n obiect sexual? De fapt, nimic, pur\ retoric\, obiectele nu au sexualitate. Femeile s`nt tot at`t corp, c`t s`nt minte [i suflet. Nu exist\ nici o cercetare corect\ metodologic care s\ confirme una din alega]iile clasice pentru blamarea pornografiei, faptul c\ stimuleaz\ violen]a fa]\ de femei. Nici sus]inerea c\ femeile care particip\ la demonstra]iile porno o fac `n urma presiunilor nu se verific\ `n practic\.11 O alt\ afirma]ie proxim\, c\ femeile implicate `n industria porno nu au autonomie psihologic\, cade la testul empiric12, c`nd nu reprezint\ o simpl\ injurie. Ideea de a `n\spri legea referitoare la prevenirea [i combaterea pornografiei face parte din tendin]a din ce `n ce mai prezent\, de restric]ionare a libert\]ilor, component\ la r`ndul ei a obsesiei norm\rii vie]ii sociale. C\ e nevoie de sofisticarea sistemului normativ, f\r\ doar [i poate, c\ci el este un corolar al responsabilit\]ii de a preveni abuzurile fa]\ de interesele publice [i private, [i de a proteja grupurile vulnerabile, `n frunte cu copiii. Dar `n nici un caz nu e acceptabil\ adoptarea diverselor legi [i hot\r`ri ca scop `n sine; cu at`t mai pu]in unul contrar autonomiei fiin]ei umane. ~n definitiv, norma poate fi [i eliberatoare. ~n acest sens, ar fi interesant un raport al Centrului de Cercetare `n Etic\ Aplicat\ asupra muncii sexuale `n Rom=nia, etap\ menit\ s\ precead\ decriminalizarea ei. * Felicit\ri membrilor CCEA: prof. univ. dr. Valentin Mure[an, conf. univ. dr. Savu Totu, lect. univ. dr. Emanuel Socaciu, prof. univ. dr. Romulus Br`ncoveanu, prof. univ. dr. AdrianPaul Iliescu, prof. univ. dr. Mihail-Radu Solcan, lect. univ. dr. Marin B\lan, asist. univ. dr. Dorina P\trunsu, conf. univ. dr. Mihaela Pop, conf. univ. dr. Viorel Vizureanu, prof. univ. dr. Vasile Morar, asist. univ. drd. Lauren]iu Gheorghe, drd. Cristian Ducu, drd. Ionu] Sterpan, drd. Constantin Vic\, masterand Radu Uszkai, masterand Ruxandra {erb\noiu, masterand Monica {tef\nescu, Matei Ghimi[, drd. Emilian Mihailov, drd. Oana Zamfirache, Dana Cazacu, Elena Costea, dr. Mircea Constantinescu, drd. Daniel Nica, Tohi-Ionel Gibea, Delia Elena Ivan, Ioana V\c\ra[u, drd. Oana Radu, masterand Cristian Neagoe, drd. Alexandru N\stase, conf. univ. dr. Lauren]iu Staicu.
Legea 196/2003 modificat\ [i completat\ prin legea 496/2004. 2 Vezi [tirea Mediafax din 5 aprilie 2011, publicat\ la ora 12:41. 3 Pe site-ul CCEA comunicatul este sec]ionat de dou\ fotografii ale Suzanei Dordea, un seminud [i de un nud splendide. 4 De altfel, providerii nu pot aplica norma `ntruc`t legea privind re]inerea datelor de trafic a fost declarat\, `n luna octombrie 2009, neconstitu]ional\. 5 A fost invocat precedentul din Marea Britanie [i raportul profesorului Bernard Williams de la Oxford asupra pornografiei `n mass-media. 6 Apud. Mac Kinnon, p. 328. 7 Catharine A. MacKinnon, Sexuality, Pornography, and Method: Pleasure under Patriarchy, in Ethics, Vol. 99, No. 2, Jan., 1989, p. 329. 8 Vickii Onabolu, Is Pornography Keeping Women on their Knees?, (http://www.globaltryst.com/Porn.html). 9 Wendy McElroy, A Feminist Defense of Pornography, Free Inquiry magazine, Volume 17, Number 4. 10 Volumul de referin]\ a lui Wendy McElroy, XXX: A Womans Right to Pornography, St Martins Press, New York, 1995, este ast\zi accesibil online la: http://www.wendymcelroy.com/xxx/chap6.htm. 11 Cercet\rile lui Wendy McElroy au infirmat aceast\ alega]ie binecunoscut\. 12 Majoritatea s`nt exhibi]ioniste.
1

GABRIEL ANDREESCU

O bizar\ ini]iativ\ de modificare a legii pornografiei

O propunere de schimbare a legii privind prevenirea [i combaterea pornografiei1 a fost ini]iat\ recent de senatorul Radu F. Alexandru [i adoptat\ de Comisia de Cultur\ a Senatului. Conform proiectului2, site-urile pentru adul]i vor fi parolate [i accesarea lor va fi vizibil\ pe facturi. Pare cel pu]in ciudat ca dl. Radu F. Alexandru s\ se fi implicat `ntr-o astfel de aventur\ legislativ\. Dramaturg [i prozator fiind, `l percem apropiat mai cur`nd de ethosul libert\]ii. E drept `n acela[i timp c\ tema pornografiei este mai dificil\ de conceptualizat dec`t pare `ndeob[te. De unde [i importan]a interven]iei publice, la aceast\ [tire, a Centrului de Cercetare `n Etic\ Aplicat\ (CCEA) asociat Facult\]ii de Filosofie a Universit\]ii din Bucure[ti. Este un caz rar c`nd universitarii iau pozi]ie `n situa]ii care dep\[esc interesele corpului lor profesional. Conform comunicatului CCEA [i `n limbajul specific acestor tipuri de interven]ii, membrii Centrului au luat cuno[tin]\ cu `ngrijorare de ini]iativa Comisiei de Cultur\ a Senatului Rom=niei, motiva]i fiind de urm\toarele argumente3: propunerea are efecte nocive [i indezirabile pentru c\ restr`nge libertatea de expresie, transform\ providerii de internet din Rom=nia `ntr-o poli]ie digital\4, `ncalc\ grav sfera privat\ [i dreptul la intimitate [i deschide calea abuzurilor din partea Ministerului Comunica]iilor. Taxa pe accesarea pornografic\ este ilegal\ [i oricum, un asemenea subiect cere o dezbatere public\.5 Membrii CCEA profit\ de ocazie s\ critice [i Legea 196 din 2003: inexact\, cu formul\ri ambigue, f\r\ un fundament [tiin]ific sau etic. Termenul pornografie e definit prea vag, nu distinge `ntre obscenitate [i indecen]\, ori `ntre alte nuan]e dezb\tute `n literatura de etic\ aplicat\. Legea pedepse[te consumul de pornografie de c\tre minori, dar nu face nimic `n privin]a prevenirii lui. Concluzia: legea este rezultatul unei abord\ri pripite, amatoare, a procesului de legislare, care nu se sfie[te s\ `ndrepte un r\u cu un r\u [i mai mare.

O ini]iativ\ legislativ\ arbitrar\ [i ipocrit\

Acest articol nu este o pledoarie pentru pornografie, a[a cum apelul pentru dezincriminarea muncii sexuale nu reprezint\ o invita]ie la a o practica, iar un protest `mpotriva trecerii `n ilegalitate a avortului nu `nseamn\ promovarea metodei. ~ngrijorarea este `ns\ motivat\, iar importan]a acestui nou puseu normativ merit\ explica]ii. Aspectul central const\ `n faptul c\ proiectul are preten]ia de a interveni `n rela]iile dintre adul]i care consimt. Or, tema unei legi a pornografiei poate fi protec]ia minorilor, `n nici un caz o lec]ie dat\ maturilor. Contextul rom=nesc mai arat\ c\ ini]iativa legislativ\ este arbitrar\ [i ipocrit\. Tr\im `ntr-o societate `n care vulgaritatea atitudinii fa]\ de erotism a atins aproape toate massmedia. Institu]iile de ordine public\ perpetueaz\ cultura macho a organelor pre-decembriste, `n timp ce serviciile de informa]ie culeg [i exploateaz\ masiv date despre via]a intim\. Educa]ia sexual\ r\m`ne o paria, iar Consiliul Na]ional al Audiovizualului patroneaz\ degradarea cumplit\ a presei noastre electronice fug\rind patru-cinci cuvinte fruste ori nudurile. ~n aceste multiple feluri, viziuni jalnice despre sexualitate s`nt transformate `n standard social.

Contextul dezbaterilor privitoare la pornografie

Mi[carea anti-pornografic\ s-a impus `n anii 70 prin opera a dou\ feministe devenite referin]e canonice: Andrea Dworkin [i Catharine MacKinnon. Pornografia a fost prezentat\ ca instrument al structurilor patriarhale, a fi sus]in\toare a inegalit\]ii de gen `n raporturile simultan sexuale [i sociale6 [i a reduce sexualitatea la violul femeii de c\tre b\rbat.7 Ca reac]ie la aceste idei [i la consecin]ele lor, a crescut [i o mi[care contestatar\, `n afara [i `n interiorul mi[c\rii feministe, fa]\ de chemarea la interzicerea imaginilor pornografice. Vickii Onabolu indica [i o pozi]ie de mijloc `ntre cele dou\ amintite, care valoriwww.timpul.ro

aprilie 2011

4
BURSA C|R}ILOR
Haruki Murakami, P\durea norvegian\, Edi]ia a III-a, traducere din limba japonez\ [i note de Angela Hondru, Editura Polirom, 2011, 360 p., pre]: 16,95 lei. Romanul P\durea norvegian\, care-[i `mprumut\ titlul de la un hit al forma]iei Beatles, Norwegian Wood, are ca fond atmosfera social-politic\ agitat\ a anilor 60. Nara]iunea opune acestui laitmotiv dur momente de o intimitate emo]ional\ r\scolitoare. Povestea lui Toru Watanabe urm\re[te firul implica]iilor psihologice n\scute din dragostea imposibil\ pentru iubita prietenului mort. Totul se petrece pe fundalul unor episoade marcate la tot pasul de scene erotice `n camere sordide de c\min studen]esc, de afi[e [i discuri cu Jim Morrison, Miles Davis sau Bach, de lecturi din clasicii literaturii universale.

TIMPUL

Agora

Necesitatea introducerii alegerilor primare semi-`nchise/ deschise

BOGDAN C. ENACHE
Nu a existat `n ultimul deceniu, ba chiar `n ultimele dou\ decenii, adic\ de la restaurarea unui regim democratic `n Rom=nia, o dezbatere asupra politicului mai la mod\, `n pres\, `n presupusele organiza]ii acronimizate ale societ\]ii civile, `n medii intelectuale [i chiar `n unele manifest\ri marginale ale unor politicieni, dec`t a[a-numita reform\ a clasei politice. De[i s-a discutat at`t de mult [i cu at`t de pu]in spor `nc`t sintagma s-a devalorizat iremediabil, problema identific\rii unor mecanisme institu]ionale care s\ duc\ la ameliorarea selec]iei [i comportamentului politicienilor autohtoni este at`t de important\ `nc`t dezbaterea merit\ totu[i reluat\ [i men]inut\ `n centrul agendei publice. Ceea ce trebuie `ns\ con[tientizat de la bun `nceput este c\ o schimbare real\ a clasei politice rom=ne[ti nu poate `nseamn\ doar o schimbare a unor persoane care ocup\ acum func]ii politice de prim-plan [i a c\ror activitate s-a dovedit nesatisf\c\toare sau nociv\, reorganizarea unor partide politice sau `nlocuirea unor forma]iuni politice cu altele. ~n ultimii dou\zeci de ani, publicul autohton a avut ocazia s\ experimenteze schimb\ri importante at`t `n ceea ce prive[te liderii politici, c`t [i `n ceea ce prive[te oferta politic\ a partidelor [i chiar transform\ri importante ale sistemului de partide rom=nesc `n ansamblul s\u, dar acest tip de schimb\ri operate `n limitele parametrilor institu]ionali actuali nu au reu[it s\ adreseze nemul]umirile fundamentale ale publicului vizavi de o clas\ politic\ care s-a dovedit incompetent\, corupt\ [i cu un puternic instinct de conservare: lipsa de performan]\, lipsa de transparen]\ [i lipsa de responsabilitate (accountability) fa]\ de guverna]i. ~n consecin]\, o reform\ real\ a clasei politice rom=ne[ti trebuie s\ `nsemne o schimbare radical\ a cadrului institu]ional `n care aceasta func]ioneaz\, iar aceast\ schimbare radical\ nu poate surveni a[a cum a dovedit-o, printre altele, deturnarea `n folos propriu a sus]inerii publice pentru un sistem electoral majoritarist `n circumscrip]ii electorale uninominale dec`t din exteriorul clasei politice, din presiunea public\ [i a societ\]ii civile, at`t c`t exist\, `n favoarea responsabiliz\rii [i disciplin\rii clasei politice. Sentimentul de dezgust [i de ne`ncredere al electoratului fa]\ de clasa politic\ autohton\ este larg recunoscut [i se reflect\, de asemenea, `n sc\derea accentuat\ a ratei de participare la alegerile parlamentare, `n fond cele mai pline de consecin]e alegeri `n sistemul politic rom=nesc. De[i sistemul de partide a `nregistrat o consolidare semnificativ\ `n ultimii 20 de ani, evolu`nd de la un multipartidism extrem `n anii 1990 la un multipartidism moderat, cu doar patru [i jum\tate, dac\ includem Partidul Conservator ca forma]iune independent\ forma]iuni politice parlamentare `n prezent, rata particip\rii politice a sc\zut constant de la `nceputul anilor 1990 [i p`n\ ast\zi, ajung`nd la sub 40% la alegerile din 2008 (de notat totu[i c\, `n condi]iile existen]ei unor grupuri cu un puternic sentiment de marginalizare [i un discurs politic extremist, o rat\ sc\zut\ a particip\rii politice se poate dovedi benefic\ pentru stabilitatea [i eficien]a sistemului politic). Dimpotriv\, acesta a continuat dup\ aceast\ dat\ `n cel mai accelerat ritm din 1990, c`nd prezen]a la vot, de[i neegalat\ de informarea corect\ necesar\ unor alegeri cu adev\rat libere, a fost la cote astronomice. Aceast\ situa]ie are drept cauz\ principal\ insularea partidelor politice, deci a clasei politice `n ansamblu, de controlul electoratului. Sistemul electoral uninominal original adoptat `n martie 2008 nu a ajuns s\ instituie asupra partidelor politice un control direct [i complex al electoratului asupra politicienilor, dovedindu-se de fapt un instrument prin care regimul partidocratic rom=nesc a reu[it pareze dolean]ele reale ale publicului, adopt`nd un simulacru de reform\ electoral\ care `i permite s\ `[i conserve modul de func]ionare, cu toate vechile racile (corup]ie, clientelism, iresponsabilitate, opacitate vizavi de public). Din acest motiv, singura speran]\ privind spargerea acestui sistem de t`rguri `ntre potenta]ii de partid [i clien]ii lor din teritorii, deasupra oric\rui control al publicului, st\ `n adoptarea unei reforme electorale mult mai radicale, care s\ corecteze minusurile celei din martie 2008 [i s\ o aprofundeze `ntr-o direc]ie nou\. Introducerea unui sistem electoral majoritarist pur, prin eliminarea pragurilor [i redistribu]iei de voturi prev\zute `n legea din 2008, ar elimina porti]ele prin care cadre fidele ale partidelor `[i perpetueaz\ cariera dup\ ce nu au ob]inut dec`t c`teva sute sau mii de voturi `n colegiul electoral `n care au candidat, gra]ie menajamentelor partidocratice ale formulei de vot adoptate cu doi ani `n urm\, `ns\ nu reu[e[te s\ `mping\ controlul c`t mai larg al electoratului `n chiar interiorul partidelor. Ca urmare, acesta trebuie suplimentat de introducerea unor alegeri primare obligatorii `n toate partidele politice, organizate sub patronajul Autorit\]ii Electorale, pentru selectarea candida]ilor partidelor politice la toate func]iile publice, de la primari [i parlamentari la pre[edinte al republicii, dup\ model american. Astfel, partidele politice [i-ar pierde autonomia vizavi de electorat [i ar deveni ni[te platforme de dezbatere, selec]ie [i control al politicienilor. Exist\ mai multe tipuri de alegeri primare ([i mai multe varia]ii ale acestora) folosite `n statele americane pentru desemnarea candida]ilor Partidului Republican, a Partidului Democrat [i a mai multor partide ter]iare mai mici: alegeri primare `nchise, `n care pot vota doar membrii `nregistra]i ai partidelor, cu varianta semi-`nchise, `n care neafilia]ii pot de asemenea participa; alegeri primare deschise, `n care pot vot absolut to]i cet\]enii cu drept de vot, indiferent de afilierea politic\ `nregistrat\, cu varianta semi-deschise, `n care afilierea partizan\ devine de asemenea irelevant\; [i blanket primaries, `n care candida]ii s`nt ale[i indiferent de afilierea partizan\. Selectarea unuia sau altuia dintre aceste tipuri si variante de alegeri primare trebuie s\ aib\ ca obiectiv maximizarea controlului unei categorii c`t mai largi de electorat asupra ma[in\riei partidelor politice. Cum totu[i alegerile blanket primaries elimin\ complet fizionomia partidelor, alegerea ar trebui s\ se reduc\ la o variant\ de alegeri primare deschise sau `nchise. La prima vedere, alegerile primare deschise par a corespunde cel mai bine necesit\]ii de a extinde controlul publicului asupra partidelor. ~n Rom=nia, unde chiar [i `n actualul sistem electoral partidele `[i car\ dintr-o parte `n alta suporterii cu autocarul pentru a vota, teama [i controversele de a[a-numitele raiduri electorale `n r`ndul competi]iei fac `ns\ ca op]iunea pentru acest acest tip de sistem de alegeri primare s\ fie una problematic\. ~n consecin]\, cel mai potrivit sistem de alegeri primare pentru Rom=nia pare a fi cel al alegerilor semi-`nchise sau semi-deschise, deoarece acesta permite cet\]enilor neafilia]i unui partid s\ voteze selec]ia candida]ilor oric\rui partid [i, `n acela[i timp, acesta men]ine identitatea fiec\rei forma]iuni politice, cu membrii s\i afilia]i `n mod oficial, care intr\ `n competi]ia electoral\.

Unul dintre cei mai populari scriitori japonezi contemporani, Haruki Murakami s-a n\scut `n 1949. A studiat literatura la Universitatea Waseda din Tokio. Experien]a de proprietar al unui bar din Tokio `n care se c`nta jazz (reflectat\ `n romanul s\u din 1992, La sud de grani]\, la vest de soare; Polirom, 2003, 2004) [i cea de traduc\tor al operelor lui F. Scott Fitzgerald, John Irving, Truman Capote [i Raymond Carver `[i vor spune cuv`ntul `n formarea sa ca mesager al unei Japonii occidentalizate. Primul s\u roman, Ascult\ cum c`nt\ v`ntul (1979), i-a adus Premiul Gunzo, fiind urmat de Automatul 1973 (1980) [i ~n c\utarea oii fantastice (1982, distins cu Premiul Noma; Polirom, 2003, 2005). ~n 1987 public\ P\durea norvegian\ (Polirom, 2002, 2004, 2011), bestseller interna]ional, tradus `n numeroase limbi [i v`ndut `n peste patru milioane de exemplare. Murakami a mai scris romanele La cap\tul lumii [i `n ]ara aspr\ a minunilor (1985, pentru care a primit Premiul Tanizaki; Polirom, 2005), Dans dans dans (1988; Polirom, 2004, 2006), Cronica p\s\rii-arc (1994, nominalizat la prestigiosul IMPAC Dublin Literary Award; Polirom, 2004), Iubita mea, Sputnik (1999; Polirom, 2004), Kafka pe malul m\rii (2002; Polirom, 2006) [i ~n noapte (2004; Polirom, 2007), precum [i volumele de povestiri sau eseuri Elefantul a disp\rut (1993; Polirom, 2005), Dup\ cutremur (2000; Polirom, 2006), Salcia oarb\, fata adormit\ (2006; Polirom, 2007), Underground: Atentatul de la Tokio [i spiritul japonez (1997, Polirom 2008) [i Autoportretul scriitorului ca alerg\tor de curs\ lung\ (2007, Polirom 2009).

Evolu]ia particip\rii politice (alegeri parlamentare) 1990-2008 Sursa: AEP

Se poate observa, de asemenea, c\ introducerea a[a-numitului vot uninominal `n martie 2008 `n fapt un sistem de vot propor]ional cu selec]ie uninominal\ la nivel de colegiu, conform legii, [i redistribuire propor]ional\ la nivel de circumscrip]ie nu a stopat trendul de sc\dere a ratei de participare la vot a electoratului.
www.timpul.ro

aprilie 2011

Agora
POLEMICI CORDIALE

TIMPUL
{TIRI CULTURALE

Religia `n tranzi]ie
ADRIAN NI}|
~n perioada scurs\ de la c\derea comunismului, s-a resim]it nevoia, tot mai presant\, de a se supune dezbaterii publice o serie de aspecte legate de rolul Bisericii `n societate sau de rela]ia dintre Biseric\ [i stat. Chestiuni punctuale, cum ar fi predarea religiei `n [coli, prezen]a sau absen]a icoanelor din s\lile de clas\, introducerea pa[apoartelor biometrice, asumarea trecutului comunist sau analiza cazurilor de colaborare a unor ierarhi ai Bisericii cu securitatea comunist\, pot [i trebuie s\ fie abordate pe acest fundal, mai larg, al raportului dintre Biseric\ [i stat. Unul dintre cei mai aviza]i observatori [i comentatori ai fenomenului religios, Radu Carp, profesor la Facultatea de {tiin]e Politice a Universit\]ii Bucure[ti, director al Institutului Rom=n de Studii Inter-Ortodoxe, Inter-Confesionale [i Inter-Religioase, arat\ `n lucrarea Religia `n tranzi]ie. Ipostaze ale Rom=niei cre[tine (Eikon, Cluj-Napoca, 2009) c\ perioada de tranzi]ie s-a dovedit a fi s\rac\ `n dezbateri pe teme religioase. Una dintre cauze a fost lipsa unui cadru normativ care s\ reglementeze principalele aspecte legate de rolul Bisericii `n societatea noastr\. Fenomenul este, desigur, deosebit de complex c\ci necesit\ studii interdisciplinare [i este nevoie de juri[ti interesa]i de aspecte canonice. Pe de alt\ parte, Biserica Ortodox\ Rom=n\ (BOR) nu s-a ar\tat interesat\ s\ aib\ `n preajm\ un corp de juri[ti specializa]i `n problematica rela]iei dintre stat [i Biseric\. Aceast\ lips\ a efortului din partea ambilor actori a f\cut ca o serie de acte normative elaborate de Guvern [i Parlament s\ nu ]in\ cont de opinia Bisericii, dup\ cum Biserica, de multe ori, nu [i-a formulat p\rerea `n leg\tur\ cu anumite norme care o privesc `n mod direct. Elaborarea [i aprobarea Legii 489/2006 privind libertatea religioas\ [i regimul general al cultelor a marcat practic sf`r[itul perioadei de tranzi]ie pentru fenomenul religios, c\ci a a[ezat lucrurile pe un f\ga[ normal, civilizat [i, mai ales, european. Legea a pus cap\t regimului comunist `n ]ara noastr\ `n ceea ce prive[te rela]iile dintre stat [i cultele religioase, consfin]ind neutralitatea statului rom=n `n raport cu cultele religioase, recunoscute (18 la num\r), instituind garan]ii pentru afirmarea libert\]ilor religioase, a[a cum s`nt ele consemnate `n conven]iile interna]ionale la care Rom=nia a aderat (p. 88). La `ntrebarea dac\ ortodoxia este compatibil\ sau incompatibil\ cu mi[c\rile politice de orientare cre[tin\, Radu Carp arat\ cum interferen]a dintre ortodoxie [i mi[c\rile politice de orientare cre[tin\ a venit prea t`rziu, `n momentul `n care aceste mi[c\ri nu mai puneau identitatea confesional\ a membrilor drept unicul criteriu de apartenen]\ [i datorit\ dificilei apari]ii a democra]iei din spa]iul dominat de ortodoxie. Pe l`ng\ acest decalaj istoric, inadecvarea proiectului democra]iei cre[tine la spiritul orwww.timpul.ro

C`[tig\torul ia totul:

todox, mai trebuie ad\ugat specificul ortodoxiei ce a generat o reflec]ie proprie pe marginea rela]iei dintre cre[tinism [i democra]ie diferit\ de cea occidental\ (p. 48). Cazul rom=nesc, folosit pentru ilustrare, se concentreaz\ asupra a trei momente: revista Solidaritatea [i reflec]iile lui Dumitru St\niloaie [i Nicolae B\lan. O problem\ extrem de actual\ vizeaz\ rela]ia Bisericii cu socialul: are nevoie BOR de o doctrin\ social\? Mentalitatea cea mai r\sp`ndit\ este cea negativ\ `n condi]iile `n care Biserica r\spunde cu succes `ntreb\rilor ce ]in de implicarea `n social. Dup\ Radu Carp este nevoie mai degrab\ de o etic\ social\, asumat\ de cei chema]i s\ o aplice, urm`nd ca apoi s\ se desprind\ discu]iile privitoare la oportunitatea unui document programatic. Dup\ cum nu poate exista diaconie f\r\ diaconat, dup\ cum arat\ distinsul Picu Ocoleanu, de la Facultatea de Teologie a Universit\]ii din Craiova, este nevoie pe de o parte de personal specializat `n asisten]\ social\ [i pe de alt\ parte de persoane care s\ aib\ chemare duhovniceasc\. A[a se face c\ men]inerea specializ\rii asisten]\ social\ `n cadrul facult\]ilor de teologie (cum e cazul la Craiova) vine tocmai pe linia dimensiunii sociale, at`t de necesare `ntr-o Rom=nie tot mai s\r\cit\ (`n special de c\tre guvernan]i venali sau incompeten]i). Re]in aten]ia [i c`teva aspecte punctuale, `n condi]iile `n care autorul are talentul de a sintetiza dezbaterile [i de a aduce argumente noi `n sprijinul uneia sau alteia dintre pozi]iile teoretice implicate. Ne vom limita la prezentarea a trei asemenea teme. Prima tem\ se refer\ la predarea orelor de religie [i la prezen]a icoanelor `n [coli. Se cunosc amplele discu]ii din anii trecu]i cu privire la decizia Consiliului Na]ional pentru Combaterea Discrimin\rii (CNCD) ce a solu]ionat favorabil o cerere `n care se sus]inea c\ prezen]a simbolurilor religioase `n unit\]ile publice de `nv\]\m`nt constituie o discriminare la adresa persoanelor care s`nt atee sau agnostice. Pe de alt\ parte, pozi]ia oficialit\]ilor statutului (Secretariatul de Stat pentru Culte) a fost aceea c\ icoanele din [coli nu s`nt obiecte de venera]ie, ci expresii ale patrimoniului spiritual [i cultural al Rom=niei. ~n urma unor contesta]ii, CNCD a decis respingerea tuturor contesta]iilor ulterioare, transfer`nd problema justi]iei, `n condi]iile `n care Ministerul Educa]iei a sus]inut c\ normele trebuie stabilite de comunit\]ile locale. Radu Carp arat\ c\ re]inerea de a legifera trebuie salutat\ `n contextul excesului de normativism existent la noi `n ]ar\ (p. 91). Pe aceea[i linie de argumentare vine [i solu]ia autorului `n cazul disputatei probleme a studiului religiei `n [coli. De[i este adev\rat c\ religia ]ine de spa]iul privat, totu[i se manifest\ [i `n spa]iul public. {coala, f\c`nd parte din spa]iul public, conduce la transmiterea mai intens\ de cuno[tin]e dec`t `n spa]iul privat, dar mai pu]in intens dec`t `n societate. ~n acest interval, religia are toat\ legitimitatea de a se plasa. Autorul aduce `n sprijin situa]ia din Germania, `n care religia se pred\ `n [colile publice [i nu poate fi transformat\ `n obiect op]ional (p. 114). Decizia Sinodului BOR de a nu da o pedeaps\ IPS Nicolae, mitropolitul Banatului, ce s-a `mp\rt\[it la o liturghie romano-catolic\, [i nici PS Sofronie, episcopul Oradei,

ce a efectuat concelebrarea cu un ierarh greco-catolic, este apreciat\ de Radu Carp a fi `mpotriva spiritului ecumenismului. A fost o hot\r`re paradoxal\ `n condi]iile `n care dreptul canonic a fost interpretat prin intermediul legilor statului, c\rora li s-a atribuit o for]\ superioar\. ~n realitate, arat\ autorul, dreptul canonic [i dreptul pozitiv s`nt dou\ ordini juridice paralele: singura limit\ a dreptului canonic este respectarea ordinii publice. Astfel, BOR a consfin]it s\-[i `ngr\deasc\ autonomia fa]\ de stat (p. 119). S-a rezolvat, desigur, o problem\ imediat\ prin aceast\ hot\r`re [i, mai ales, prin decizia ca pe viitor to]i cei care nu respect\ canoanele s\ suporte sanc]iuni canonice corespunz\toare st\rii ocupate. Dar pe termen lung este de a[teptat c\ vor fi urm\ri riscante `n ceea ce prive[te dialogul ecumenic. ~n fine, problema introducerii pa[apoartelor biometrice (ce includ fotografia facial\ [i amprentele digitale), arat\ Radu Carp, ]ine de respectarea drepturilor omului, mai precis a unor drepturi ce ]in de libert\]ile religioase (protec]ia datelor personale, obiec]ia de con[tiin]\ pe motive religioase) sau dreptului la intimitate. ~n condi]iile `n care Rom=nia a elaborat un regulament f\r\ vreo dezbatere public\, ar trebui ca standardele minime de securitate pentru pa[apoartele biometrice s\ nu aib\ un caracter obligatoriu. Standardele privesc domeniul justi]ie [i afaceri interne definit prin reglement\ri cu caracter de recomandare pentru statele membre. Exist\ astfel posibilitatea de contesta]ie a Regulamentului 2452 la Curtea European\ de Justi]ie, astfel `nc`t Curtea s\ poat\ decide, pentru statele membre, ca pa[apoartele biometrice s\ nu fie emise sau s\ fie emise doar `n condi]iile respect\rii dreptului la obiec]ie pe motive religioase (p. 136). Volumul lui Radu Carp, Religia `n tranzi]ie, reprezint\ un instrument util pentru to]i cei interesa]i de fenomenul religios, de natura rela]iei dintre stat [i Biseric\, precum [i de o privire de bilan] asupra perioadei postcomuniste din Rom=nia. O privire `n urm\, dar care este orientat\ `nainte, deloc paradoxal, `n condi]iile `n care analizele din aceast\ excelent\ lucrare vizeaz\ [i direc]ii de ac]iune [i noi politici `n domeniul religios.

Radu Pavel Gheo

Pentru al optulea an consecutiv, Ziarul de Ia[i va recompensa cu un premiu `n valoare de 6000 de lei cea mai buna carte de proz\ ap\rut\ `n 2010 [i cu un premiu in valoare de 1000 de lei cel mai semnificativ debut ie[ean. Juriul, din care fac parte Alexandru C\linescu (pre[edinte), Emil Brumaru, Bogdan Cre]u, Codrin Liviu Cu]itaru, Valeriu Gherghel [i Doris Mironescu, a anun]at c`[tig\torii: Radu Pavel Gheo va primi Premiul Na]ional de proz\ Ziarul de Ia[i pentru volumul Noapte bun\, copii!, publicat de editura Polirom, iar Briscan Zara Premiul de debut, pentru romanul Dezm\] `n unu, publicat la editura BZ. Romanul Noapte buna, copii!, scris de c\tre Radu Pavel Gheo, a concurat, `n faza final\, cu volumele Ana Maria [i `ngerii de Radu Aldulescu, Ambasadorul invizibil de Nichita Danilov, Camionul bulgar de Dumitru }epeneag [i Amor intellectualis de Ion Vianu. Pre[edintele juriului, Alexandru C\linescu, a precizat: Anul acesta, juriul a optat pentru un roman al unui scriitor relativ t`n\r, care `n orice caz nu [i-a dat toat\ m\sura capacit\]ii sale, de[i a publicat p`n\ acum mai multe c\r]i, care au avut o primire foarte bun\. Este un scriitor care are [i o experien]\ existen]ial\ interesant\, pe care, de altfel, a fructificat-o `ntr-o alt\ carte a sa, o efemer\ experien]\ american\, iar ecouri din ea reg\sim [i `n Noapte bun\, copii!. Cartea lui Radu Pavel Gheo a fost apreciat\ `n primul r`nd pentru autenticitate: Romanul este o construc]ie complex\ [i ambi]ioas\, are mai multe sec]iuni, centrate, fiecare din ele, `n jurul unui personaj. S`nt urmarite mai multe destine, a[a cum se `nt`mpl\ ele sau nu se `nt`mpl\ dup\ 1990. Personajele intra cu adev\rat `n via]\ abia dup\ c\derea comunismului. Autorul urm\re[te aceste traiectorii f\r\ concesii, efuziuni melodramatice chiar cu duritate uneori , d`ndu-ne senza]ia autenticit\]ii. Este un roman cu nerv, cu ritm. Este o carte care se cite[te cu pl\cere, cu interes, care ne este aproape, `n care apar personaje cu care ne putem confrunta [i `n care pl\cerea povestirii, ca de altfel [i aceea a autenticit\]ii, este evident\, a ad\ugat Alexandru C\linescu. Premiul de debut va fi `nm`nat lui Briscan Zara, pentru volumul Dezm\] `n unu. Premiul Na]ional de Proz\ Ziarul de Ia[i a fost ini]iat `n 2003, din dorin]a de a-i recompensa pe cei mai buni scriitori rom=ni. Au c`[tigat premiul p`n\ acum: Gabriela Adame[teanu, Ovidiu Nimigean, Mircea C\rt\rescu, Ioan T. Morar, Petru Cimpoe[u, Bogdan Popescu, Ion Iovan, Cristian Teodorescu. Prin regulament, premiul nu poate fi atribuit unui scriitor de dou\ ori. Din acest motiv, juriul nu a inclus `n lista c\r]ilor nominalizate dou\ apari]ii semnificative ale anului literar trecut Provizorat de Gabriela Adame[teanu [i R\d\cina de bucsau de Ovidiu Nimigean , cei doi autori fiind premia]i la edi]iile precedente.

aprilie 2011

TIMPUL

Cronici din tranzi]ie

Existen]a ca m\cel
Trecutul sovietic `n transmisie direct\
]ii-limit\, care mai cur=nd le suspend\ voin]a de cooperare social\ dec`t le-o catalizeaz\ dup\ formula camusian\. Bine`n]eles, exist\ [i excep]ii ce dau noi speran]e. Chiar de la prima pagin\ a c\r]ii, cititorul devine martorul unui episod sinistru. Angelo, Enrico [i al]i c`]iva georgieni tr\iesc clipe de groaz\, amenin]a]i fiind cu moartea prin `mpu[care de c\tre un pluton de solda]i trimi[i s\ spulbere manifesta]ia `mpotriva regimului comunist. Silite s\ joace `n scena propriei execu]ii, personajele prin comportamentul, dar [i prin g`ndurile lor (pe care autorul prin cumularea unor tehnici narative ne las\ s\ le auzim) divulg\ natura uman\ `n esen]ele ei. ~ntrebarea pe care [i-o pune Angelo `n timp ce este fixat de kala[nikovul unui soldat este De unde oare are at`ta cruzime `n el?. Situa]iile menite s\ capteze aten]ia [i s\ o orienteze spre ceea ce este individual, instinctual [i elementar `n rela]ia interuman\ se repet\ cu un ritm obsedant de-a lungul `ntregului itinerar narativ, bulvers`nd cititorul p`n\ `n momentul `n care el va `ncepe s\ se obi[nuiasc\ cu aceast\ reprezentare a existen]ei ca un continuu m\cel reciproc. Eroii lui Dumitru Crudu s`nt mereu amenin]a]i cu lovirea sau agresa]i. Pentru aceast\ realitate se folose[te tot spectrul sinonimic: `nc\ierare, p\lmuial\, p\ruial\, t\v\leal\, chelf\neal\, bruftuial\, ciom\geal\, zaver\, be[teleal\ de propor]ii, revolt\, gloat\ de mardeia[i, m\cel georgian etc. Ipostazele belicoase s`nt `n consonan]\ deplin\ cu sunetul omniprezent `n roman al mitralierelor kala[nikov. Spre sf`r[it, cititorul va trebui s\-[i schimbe percep]ia episodul salv\rii este `nv\luit de lumini lirice, promov`nd deschiderea c\tre cel\lalt, convivialitatea, umanismul. Citit `n cele trei planuri pomenite, fragmentul final celebreaz\ desfiin]area Uniunii Sovietice, `mbunarea zei]elor r\zbun\rii, care `i ajut\ pe tineri s\-[i capete sentimentul consistent de eliberare de sub mecanismul infernal al reprim\rilor ce le-a determinat reculul. La nivel metaliterar, am putea considera scena final\ drept o replic\ la visul matein din Craii de Curtea-Veche, interpretat de N. Manolescu ca o op]iune de program `n favoarea contrafacerii artistice, a artificialit\]ii [i a estetismului abstract `n literatur\. Romanul lui Dumitru Crudu ilustreaz\ programul fracturist (neoavangardist-autenticist) [i, ca o extensiune a acestuia, minimalismul biografic, de marc\ american\, gen Chuck Palahniuk sau Raymond Carver. ~n numele autenticit\]ii scrisului [i a nefalsific\rii raportului cu sine [i cu lumea pentru care pleda unul din modelele prozei celei mai noi, Geo Bogza se aplic\ tehnici la zi. De data aceasta, romanul devine cadrul destinat unui proiect reality-show, iar scriitura o radiografiere frust\ a reac]iilor primare, a situa]iilor [i a st\rilor unor captivi. Spa]iul `nchis al fostului imperiu sovietic este foarte potrivit pentru a constitui fundalul, iar, pentru o mai mare doz\ de expresivitate a spectacolului `ntoarcerii la esen]e, actorii aduna]i pentru a coexista o perioad\ de timp s`nt de na]ionalitate, v`rst\, categorie social\, mentalitate diferite. A se vedea bun\oar\ episodul `n care tovar\[a Nadea de la recep]ia unui c\min studen]esc, `nso]it\ de un alt tovar\[, deschide f\r\ menajamente u[a din camera lui Angelo, surprinz`ndu-l pe acesta `ntr-o situa]ie mai intim\. Reac]ia ei divulg\ un fel de a g`ndi, fabricat\ `n organiza]ia comsomolist\, lipsit de no]iunea respect\rii intimit\]ii fiec\rei persoane: Tovar\[e Dazvelor, ei, acum v-a]i convins cu ce se ocup\ comsomolistul dumneavoastr\ preferat? Peste alte c`teva secunde, cei doi tovar\[i au ie[it vajnici pe coridor, strig`nd din fundul r\runchilor: Veni]i s\ vede]i ce face colegul vostru!. Prinsului `n flagrant nu-i r\m`ne dec`t s\ sc`nceasc\ [i s\ se simt\ ca `ntr-o proz\ de C\lin Badea. Scena ce `nf\]i[eaz\ o situa]ie r\zboinic\ `n cadrul rural moldovenesc este totu[i promi]\toare. Abordarea tricolorului pe u[a s\lii de discotec\, `n care se dansa `n ritmuri de muzic\-pop ruseasc\, descoper\ dilemele identitare [i mankurtizarea. Prezentarea reac]iilor celor participan]i la `nc\ierare, oscil`nd `ntre veridicitate [i simulare hollywoodian\, este deosebit de savuroas\. De aceea, voi oferi un citat ceva mai amplu: V\z`nd c\ le-am sc\pat printre degete, tipii [i-au revenit din buim\ceal\ [i s-au luat dup\ noi, url`nd: Nu-i l\sa] s` ni scapi! Moarte rom=nilor! Alergam din toate puterile, mi-am pierdut pantofii din picioare, dar nu m-am mai `ntors s\-i caut, c\ci tipii urlau, [uierau [i `njurau, iar distan]a care ne separa se tot scurta. Dar nu to]i s-au luat dup\ noi. C`]iva r\m\seser\ la club, unde s-a reluat discoteca [i ei se zbenguiau din nou pe ritmurile s\lt\re]e ale melodiei Kucikudum, tri colod]a. Bunica `mi asigura spatele, `nv`rtind pr\jina `n dreapta [i `n st`nga pentru a-i ]ine pe junii turba]i la distan]\ [i a-mi da posibilitatea s\ m\ `ndep\rtez. Ca[u `ns\ i-a smuls-o din m`ini, a rupt-o `n buc\]i, i-a tras o palm\ [i bunica a c\zut. Fl\c\ii au s\rit peste ea [i au alergat dup\ mine, dar deja era prea t`rziu, c\ci ajunsesem acas\ [i tremuram de fric\. Fl\c\ii asediau poarta. Se `ngr\m\diser\ `n fa]a casei bunicilor mei [i `ncercau s\ doboare gardul. C`inii l\trau de mama focului. Nicuriuc a aruncat un borcan `n fereastr\ [i a spart geamul. Atunci a ie[it afar\ bunicul Vasile, care avea cam 70 de ani, cu coasa `n m`ini. Deschise poarta [i `ncepu s\ strige: Pe [ini-l prind `i tai pi[ioarele! ~nv`rtea coasa `n jurul s\u hot\r`t s\ nu cru]e pe nimeni, [i c`rcota[ii au dat `napoi, retr\g`ndu-se spre f`nt`n\. Ca[u a luat-o la fug\ [i peste c`teva minute s-a `ntors [i el cu o coas\. La fel a f\cut [i Nicuriuc [i, din acel moment, a `nceput r\zboiul. V\z`nd c\ bunicul Vasile era atacat de vreo tei fl\c\i cu coase ascu]ite, a ie[it [i bunica Maria cu o coas\ `n m`ini, iar eu am urm\rit-o cu o bar\ de fier. Ne-am postat la st`nga [i la dreapta bunicului Vasile, `nfrunt`ndu-i pe fl\c\ii `narma]i cu coase [i topoare care r\geau: Moarti rom=nilor! Probabil c\ ne-ar fi f\cut chiseli]\ dac\ bunica n-ar fi strigat dezn\d\jduit\: Ardi casa! Toat\ lumea a `ncremenit locului, `n]epenind cu coasele sau topoarele deasupra capetelor, `n aer, chiar `n timp ce se preg\teau s\ loveasc\. C\ci casa, `ntr-adev\r ardea. {i-au aruncat coasele [i topoarele la p\m`nt [i au alergat dup\ bunicul Vasile, care a scos din cas\ vreo zece c\ld\ri. Imediat au format un lan] viu `ntre f`nt`n\ [i casa cuprins\ de fl\c\ri. Departe de mine g`ndul a face o paralel\ cu solidaritatea francezilor amenin]a]i de cium\ din romanul lui Camus, dar felul `n care tinerii basarabeni, cu viziuni diferite [i incapabili s\ comunice `ntre ei p`n\ nu demult, s-au comportat `n situa]ia creat\ m-a convins. Ceea ce devine cu adev\rat interesant este faptul racord\rii tehnicilor narative la modalitatea de prezentare multiperspectivist\, realizat\ `n cadrul reality-show-urilor televizate cu ajutorul mai multor aparate de luat vederi. ~n M\cel `n Georgia, rolul de a povesti realitatea a[a cum este `l au naratori diferi]i, naratorul omniscient [i personajele implicate `n ac]iune prelu`nd alternativ firul pove[tii. Se schimb\ `n permanen]\ [i spa]iul de ac]iune al personajelor, care fie protesteaz\ pe bulevardele centrale [i str\zile dosite ale capitalelor, fie `ncearc\ s\-[i impun\ crea]ia `n s\lile uniunii scriitorilor, ale academiei [i `n barurile de noapte, sau `[i petrec nop]ile `n apartamentele oficialilor, `n camerele de c\min [i pe scaunele g\rilor etc. Spectatoriicititori nu au timp de plictiseal\. Dimpotriv\, s`nt cople[i]i la tot pasul cu am\nunte exotice din zona mundanului [i, simultan, cu detalii din cea sim]urilor, a g`ndurilor [i a bizareriilor imaginare ale personajelor. Scenele cu picanterii sexuale, limbajul pres\rat cu elemente de argou [i regionalisme, pe alocuri obscen, urm\rind senza]ia de comic grotesc, completeaz\ demersul [i provoac\ violent gustul conservator. E vorba de o alt\ reprezentare a realit\]ii, asigurat\ de o alt\ conven]ie, mai concret, de o sum\ de conven]ii ale autenticit\]ii. Tehnica stream of consciousness a romancierilor autentici[ti `[i g\se[te rostul `n crearea unor imagini memorabile, ce par mai reale dec`t realitatea. Unele `nt`mpl\ri din roman se [tie s`nt autobiografice, `n acord cu dezideratul de autenticitate. Cu toate acestea, substratul biografic nu contrazice (auto)fic]iunea [i reinventarea realului: ~ncetul cu `ncetul, ghea]a pocnea [i pojghi]a sub]ire a con[tiin]ei mele ceda. De undeva din ad`nc, m\ izbeau miasmele trecutului. }`[nea puroiul unor `nt`mpl\ri de care speram s\ uit pentru totdeauna [i o hab\ de vreme chiar le pusesem la ceaf\. Dar acum v`ltoarea, cu mult mai turbat\ dec`t alt\dat\, mi se revars\ `n con[tiin]\, iar trupul `mi era luat pe sus de valuri, de parc\ a[ fi nimerit `n mijlocul unei inunda]ii de care nu mai aveam unde s\ m\ ascund. Apa `mi `nghi]ise umerii, iar nivelul ei cre[tea cu fiecare clip\ care se scurgea. Era un potop de care nu mai aveam unde s\ m\ ascund, cu toate c\ de jari[tea asta fugisem tot timpul. Exact de pojarul \sta s`ngeriu `ncercasem s\ scap venind la Tbilisi, dar acum nu mai aveam unde s\ m\ chircesc. Tot ce uitasem c`ndva `[i f\cea loc `n mintea mea sleit\ de neputin]\ [i dezn\dejde. Am sim]it pe buze ni[te buze [i mai mari. Un fel de gur\ a timpului sau a con[tiin]ei se lipise de gura mea. Eram supt [i aruncat cu c`]iva ani `napoi, la Chi[in\u, obligat s\-mi amintesc tot ce voisem cu `nd`rjire s\ uit [i nu putusem. Programul `nregistr\rii realit\]ii `n nuditatea ei fragil\ nu anuleaz\ inser]iile incon[tientului, realul [i imaginarul, discursul [i existen]a fiind congruente. De aici deriv\ [i complexitatea acestui roman provocator, ce mizeaz\ pe tehnici [i procedee minimaliste pentru a surprinde anxiet\]ile [i derivele anilor '90 din acea parte de lume, `n preajma pr\bu[irii URSS-ului.

ALIONA GRATI
Personajele lui Dumitru Crudu din romanul M\cel `n Georgia (ap\rut `n 2008 la Editura Polirom) s`nt jertfele unei catastrofe antropologice, ale muta]iilor nefaste din sfera umanului, generatoare de alienare [i schizoidie. Pe fundalul pr\bu[irii colosului sovietic, aproape `n sincronie, c`]iva tineri cad prad\ unor st\ri de grea]\ [i dezam\gire, de spleen pe punctul de a atinge patologicul. Dar tocmai aceste degener\ri, aceste `ncerc\ri de via]\ `n toate c\derile anun]\ transform\ri benefice `n con[tiin]a colectiv\ a umanit\]ii, tot a[a cum prim\vara intr\ `n for]\ doar dup\ ce iarna o mai biciuie[te necru]\tor cu o vijelie de martie. Scena din finalul romanului veste[te, `n cheie surprinz\tor de optimist\, ie[irea fericit\ a personajelor dintr-un co[mar demn de pictura lui Bruegel. S\ le lu\m pe r`nd. Romanul urm\re[te consisten]a [i veridicitatea, cel pu]in `n trei planuri: social, psihologic [i estetic. Mai `nt`i, autorul este un critic al societ\]ii totalitare `n care a fost nevoit s\ tr\iasc\, acuz`nd-o de ipocrizie [i superficialitate. Ac]iunea are loc `n capitala unei republici, aflate undeva la marginea URSS-ului care tocmai st\ s\ se pr\bu[easc\. Cadrul istoric este suficient de generos `n exemple exotice de fr`ngeri mentale [i psihologice. ~n Tbilisi anilor 90 `[i rod osul depresiilor mai mul]i tineri basarabeni veni]i aici la studii. Ap\sa]i de trecut, b`ntui]i de un fel de Erinii gata oric`nd s\-i arunce `n neant, ace[tia traverseaz\ somnambulic pie]ele publice [i galeriile subterane ale urbei, cu speran]a g\sirii unui refugiu. Dorin]a evazionist\ irepresiv\ `i m`n\ departe de ora[ul natal [i `i `mpinge, nu f\r\ ajutorul alcoolului, `ntr-o lume paralel\ realit\]ii. Prin ochii acestor tineri mereu fugari, via]a social\ la marginea imperiului sovietic ni se `nf\]i[eaz\ `n imagini discordante, absurde [i morbide, uneori comice, alteori pe de-a dreptul demente. ~ntr-un fel sau altul, psihozele lor s`nt cauzate de culpele predecesorilor, implica]i, mai mult sau mai pu]in, `n consolidarea sistemului [i, culmea, dovedindu-se neputincio[i atunci c`nd, `n sf`r[it, acesta s-a fragilizat. Ceea ce d\ [i mai mult dramatism situa]iei este faptul c\ tinerii s`nt nevoi]i s\-[i conteste modelul parental. Enrico este ap\sat de p\catele mamei sale, agitatoare a comunismului, Che Guevara fuge de imaginea obsedant\ a mamei, de data aceasta sus]in\toare a mi[c\rii na]ionale, pe care el a denun]at-o `n repetate r`nduri la KGB. Georgiana este urm\rit\ de n\luca tat\lui s\u, un fost scriitor proletcultist de succes, care, la un moment dat, f\r\ s\ dea explica]ii, [i-a tras un glonte `n cap. Poetul talentat Angelo evadeaz\ `n capitala Georgiei din pricina unei acuze de plagiat, venit\ din partea colegilor scriitori, care, de facto, i s-a fabricat dup\ un iscusit model securist, iar Vladimir se ascunde de o eventual\ sentin]\ de tribunal, pentru c\ a dezertat proste[te din armata sovietic\. Fracturarea rela]iilor cu antecesorii duce la dispari]ia reperelor, lumea tinerilor se dezintegreaz\, devine asistemic\ [i discontinu\. Neputin]a de a se adapta la sistem, con[tientizarea inutilit\]ii protestului fa]\ de o societate marcat\ de alienare [i de goluri interioare `i `mping pe ace[tia `ntr-un joc pe muchie de cu]it. Personajele se pomenesc mai tot timpul `n `mprejur\ri senza]ionale, de situa-

aprilie 2011

www.timpul.ro

Cerneluri

TIMPUL
BURSA C|R}ILOR

Ipostaze ale citadinismului `n proza lui Ion C\lug\ru, I. Peltz [i Ury Benador
***
Ion C\lug\ru, Isac Peltz [i mul]i al]i scriitori evrei din Rom=nia s-au afirmat `n gruparea Sbur\torul condus\ de E. Lovinescu. Spre deosebire de N. Iorga [i N. Crainic, E. Lovinescu nu are, cum m\rturise[te `n Memorii, prejudec\]i de ras\ `n materie de art\, ceea ce i-a atras nenum\rate atacuri din partea publica]iilor de dreapta ale vremii5. Concep]ia lui E. Lovinescu despre romanul modern se dovede[te a fi `ns\ una destul de vag\ [i minat\ de contradic]ii. Criticul militeaz\ pentru o proz\ urban\, `n]eleg`nd `ns\ prin aceasta o proz\ a metropolei (inexistent\ `ntr-o Rom=nie preponderent rural\), dore[te o sincronizare cu Occidentul modern, f\r\ a introduce preciz\rile, nuan]\rile necesare. Dar dup\ cum observa cu `ndrept\]ire Sorin Alexandrescu Occidentul nu era [i nu putea fi modern `n bloc6. Impun`nd `n literatura rom=n\ un canon al modernit\]ii prozei ce are `n centrul s\u ambiguul criteriu tematic, solicit`nd obiectivarea prozei `ntr-o epoc\ `n care literatura european\ mergea `n direc]ia analizei psihologice, a subiectiviz\rii, E. Lovinescu plaseaz\ `n zona produc]iilor minore, nemoderne, scrierile ce trateaz\ via]a din t`rgurile de provincie sau chiar din cartierele m\rgina[e ale Bucure[tiului. Lovinescu nu-i exclude din literatura rom=n\, pe criterii etnice, pe scriitorii evrei, `ns\, prin viziunea sa restrictiv\ asupra modernismului, `i marginalizeaz\ `n cadrul dezbaterilor despre proza modern\. ~n Istoria literaturii rom=ne contemporane, li se acord\ pu]ine paragrafe romanelor scrise de I. Peltz, I. C\lug\ru [i Ury Benador. Pentru lectorul familiarizat cu ideosincraziile criticului, `n spe]\ respingerea prozei moldovene[ti, condamnate f\r\ nuan]\ pentru lirismul s\u, caracterul negativ al multor considera]ii din Istoria literaturii rom=ne contemporane despre Calea V\c\re[ti, Hanul cu tei [i Ghetto, veac XX este u[or decelabil. Criticul pentru care valoarea prozei este condi]ionat\ de gradul s\u de obiectivare `l consider\ pe I. Peltz un mare poet liric, preciz`nd totodat\: Crea]ia lui nu este, `n realitate, obiectiv\, [i nu se integreaz\ `n epicul pur [sic!, n.n.], ca opera lui L. Rebreanu. Romanului Getto, veac XX al lui Ury Benador, E. Lovinescu `i repro[eaz\ acumularea de tradi]ii, obiceiuri, legende, folclor, de un caracter at`t de special [i cu un didacticism fanatic at`t de pronun]at `nc`t cea mai mare parte a c\r]ii, `n elementul ei valabil, scap\ interesului afectiv al cititorului rom=n. (s.n.) Autorul Istoriei literaturii... nu se `ntrebase `ns\ dac\ obiceiurile din Ardeal, `nainte de Unirea de la 1918, sau lumea func]ionarilor unguri din or\[elele transilvane, a[a cum apar `n scrierile lui Liviu Rebreanu, nu ar fi putut cumva sc\pa interesului afectiv al cititorului din vechiul Regat. Lui G. C\linescu `i revine meritul de a-i fi inclus pe scriitorii evrei din Rom=nia `n monumentala sa Istorie a literaturii rom=ne de la origini p`n\ `n prezent. Din acest motiv a [i fost atacat extrem de virulent de publica]iile de dreapta [i de extrem\ dreapta. Modul `n care s`nt prezenta]i scriitorii evrei `n Istoria... lui C\linescu, publicat\ exact `n perioada impunerii legilor rasiale, este c`t se poate

GABRIELA GAVRIL

1. Aspecte ale recept\rii

Isac Peltz, Ion C\lug\ru, Ury Benador [i al]i scriitori importan]i, `n special M. Sebastian, asupra c\rora nu m\ voi opri `ns\ `n acest text `[i public\ volumele reprezentative `n deceniul al IV-lea al secolului trecut. Rom=nia acelor ani cunoa[te o puternic\ ascensiune a forma]iunilor politice ultrana]ionaliste, ceea ce a condus la multiplicarea [i intensificarea manifest\rilor antisemite. Tot mai multe voci din epoc\ printre care unele figuri publice de orientare mai cur`nd liberal\ [i reprezentan]i ai clerului solicit\ deparazitarea Rom=niei de evrei [i chiar repunerea `n discu]ie, anularea cet\]eniei acordate evreilor `n 1923. Sub titulatura Partidul Totul pentru }ar\, Garda de Fier ob]ine (la alegerile din 1937) 16,5% din sufragiile cet\]enilor cu drept de vot, devenind a treia for]\ politic\ din stat. Venirea la putere `n 1937 a guvernului PNC (guvernul Goga-Cuza) a `nsemnat impunerea unei legisla]ii antisemite [i privarea a circa 200.000 de evrei de drepturi civile1. Campaniile de pres\ pentru rom=nizarea societ\]ii dovedesc faptul c\ ideile [i limbajul antisemite circulau `n numeroase medii. Nechifor Crainic, spre exemplu, directorul revistei ortodoxiste G`ndirea [i cel care sus]inea ideea unui stat etnic, denun]\ `n 1935, `ntr-o cronic\ la lucrarea na]ionalistului A. C. Cuza, domina]ia elementului str\in care ar corupe sufletul rom=nesc mai mult dec`t pe vremea st\p`nirilor turce[ti [i maghiare2. N. Ro[u [i N. Davidescu, autori din cercul G`ndirii, a[eaz\ orice manifestare a modernismului din Rom=nia sub semnul spiritului iudaic [i pledeaz\ pentru o salutar\ m\sur\ de salvare a intereselor rom=nismului eliminarea evreilor din cultura rom=neasc\: ... credem necesar s\ li se interzic\ folosirea `n scris a cuv`ntului rom=nesc at`t `n pres\ c`t [i `n literatur\3. Cum noteaz\ E. Lovinescu `n Memorii, Problema contribu]iei elementelor eterogene `n cadrele literaturii noastre [rom=ne] nu-[i cap\t\ o actualitate dec`t atunci c`nd e raportat\ la evrei, devenind astfel unul din aspectele esen]iale ale chestiunii antisemite.4 Am amintit doar c`teva date `ndeob[te cunoscute pentru a sublinia ponderea [i rolul factorilor extraliterari (politico-ideologici) `n formarea orizontului de a[teptare specific epocii [i `n `nfrunt\rile din c`mpul cultural. Criteriul etnic, iar nu limba `n care se scrie, ajunge s\ fie propus drept criteriu esen]ial, `n func]ie de care un autor apar]ine sau nu literaturii rom=ne. ~n deceniile al treilea [i al patrulea din secolul trecut, disputele `n jurul ne-rom=nit\]ii unei p\r]i a literaturii scrise `n limba rom=n\ de c\tre tr\itori `n Rom=nia cap\t\ amploare.
www.timpul.ro

de semnificativ, important pentru `n]elegerea spiritului veacului. De[i nu accept\ confuzia `ntre etnic [i estetic [i apreciaz\ maturitatea stilistic\ perfect\ a romanului lui I. C\lug\ru sau dimensiunea de fresc\ a lumii evreie[ti a romanului lui Ury Benador, G. C\linescu p\r\se[te [i el deseori planul considera]iilor estetice pentru a face trimitere la specificul rasei. ~i trateaz\ pe scriitorii aminti]i ca pe ni[te ilustr\ri ale specificului evreiesc7. De[i lui E. Lovinescu [i G. C\linescu li se datoreaz\ `n bun\ m\sur\ impunerea scriitorilor evrei din perioada interbelic\ `n cultura rom=n\, exegezele acestora ce au dob`ndit `n timp un prestigiu cople[itor [i `nc\ nu au fost supuse unei aplicate cercet\ri critice au avut [i efectul nedorit al bloc\rii (re)lecturilor [i al dezbaterilor pe marginea canonului literar. Cum `n timpul comunismului aproape tot ce avea leg\tur\ cu perioada interbelic\ era tabu, cunoa[terea contextului social-politic devenise foarte vag\ [i predispunea la crearea mitului compensatoriu al v`rstei de aur interbelice. Cu trecerea deceniilor, omiterea scriitorilor evrei din dezbaterile despre literatura interbelic\ fie nu a mai putut fi sesizat\, fie a fost pus\ de cititorii din genera]iile mai tinere, la modul cel mai inocent, numai pe seama posibilelor sc\deri estetice ale operelor lor.
1 Radu Ioanid, R\scump\rarea evreilor. Istoria acordurilor secrete dintre Rom=nia [i Israel, Editura Polirom, 2005. 2 N. Crainic, Na]ionalitatea `n art\ de A. C. Cuza, Revista G`ndirea, Anul XIV, Nr. 3, Martie, 1935. 3 Apud. Leon Volovici, Ideologia na]ionalist\ [i problema evreiasc\ `n Rom=nia anilor 30, Editura Humanitas, 1995, p. 181. 4 E. Lovinescu, Memorii, Editura Minerva, Bucure[ti, 1998, p. 212. 5 Exist\ `n miniportretele scriitorilor evrei cuprinse `n Memoriile lui Lovinescu [i o serie de caracteriz\ri etnice, de generaliz\ri care dovedesc cum observa L. Volovici, op. cit., p. 182 faptul c\ p`n\ [i `n discursul promotoriilor liberalismului au p\truns stereotipurile negative ale epocii. O astfel de contaminare atrage aten]ia asupra generaliz\rii discursului antisemit `n societatea rom=neasc\. 6 Sorin Alexandrescu, Privind `napoi modernitatea, Bucure[ti, 1999, p. 127; vezi [i Ion Bogdan Lefter, Recapitularea modernit\]ii, Editura Paralela 45, 2000. 7 Vezi Ovidiu Morar, Scriitori evrei din Rom=nia, Editura Ideea European\, 2006.

Funda]ia Teatrul ACT a organizat joi, 31 martie 2011, la ceain\ria Sala de Lectur\ un dublu eveniment: vernisajul expozi]iei de fotografie O dup\-amiaz\ cu Nichita [i lansarea audiobook-ului Albastru de Prusia: Nichita St\nescu despre scriitori [i literatur\, ap\rut la Editura Casa Radio. Din dorin]a de a dezv\lui dimensiunea personalit\]ii lui Nichita St\nescu `n via]a culturii rom=ne, at`t pentru contemporanii s\i dar [i pentru cei mai tineri, s-au aniversat 78 de ani de la na[terea poetului printr-o expozi]ie de fotografii realizate acas\ la Nichita `ntr-o dup\-amiaz\ din prim\vara lui 82, prin rostirea poemelor sale [i discu]ii cu cei care l-au cunoscut.

Cum arat\ Nichita St\nescu `n memoria genera]iei 80 pute]i descoperi timp de o lun\ la Sala de Lectur\ a Teatrului ACT, prin amabilitatea graficianului Tudor Jebeleanu, care a pus la dispozi]ie din fabuloasa-i arhiv\ personal\ o serie de fotografii inedite cu Nichita St\nescu. Autorii fotografiilor, Tudor Jebeleanu, Florin Iaru [i Traian T. Co[ovei, au `mp\rt\[it impresiile lor despre aerul acelei dup\-amieze, printre invita]ii lor reg\sindu-se: pictorul Sorin Dumitrescu, scriitorii Mircea C\rt\rescu, Bogdan Ghiu [i mul]i al]i prieteni de-ai poetului. M\rturiilor fotografice expuse li s-a al\turat [i vocea poetului s\rb\torit, restituit\ de albumul intitulat Albastru de Prusia: Nichita St\nescu despre scriitori [i literatur\, care con]ine `nregistr\ri din arhivele Radio Rom=nia, realizate `ntre 1969-1983. Proasp\ta apari]ie din recent inaugurata colec]ie Lecturi pe `ntuneric a Editurii Casa Radio reproduce de asemenea `n premier\ absolut\ detalii fotografice ale memorabilei dup\-amieze cu Nichita, precum [i desene semnate de Tudor Jebeleanu! NICHITA ST|NESCU Albastru de Prusia. Despre scriitori [i literatur\... Tablete [i interviuri (1969-1983) Cu o prezentare de Paul Cernat Desene [i fotografii originale: Tudor Jebeleanu CD: 6348 Colec]ia Lecturi pe `ntuneric www.saladelectura-act.ro http://www.edituracasaradio.ro

aprilie 2011

TIMPUL

Coresponden]\ de pe Tamisa

Din nou, despre fericire la englezi [i aiurea...

ANA-MARIA PASCAL
Vorbeam, `n numerele trecute, despre recentul proiect Fericirea, prin care guvernul britanic `ncearc\ s\ `nlocuiasc\ modalitatea clasic\ de evaluare a bun\st\rii popula]iei (anume, criteriul economic al produsului intern brut) cu una mai variat\ [i mai complex\, care s\ ia `n calcul [i factori precum satisfac]ia profesional\, emo]ional\, intelectual\ sau spiritual\, starea de confort psihic printre semeni, `n via]a public\ etc. {i continuam acea prezentare cu o examinare a c`torva astfel de elemente concrete fericirea `n familie, la [coal\, sau la serviciu. De data aceasta a[ vrea s\ `mi `ndrept aten]ia asupra altui tip de factori care afecteaz\ fericirea popula]iei, nu doar pe insula britanic\ sau `n fostul imperiu, ci [i aiurea. M\ refer la factori de ordin spa]io-temporal. ~n ce m\sur\, m\ `ntreb, locul sau timpul `n care ne afl\m ne pot influen]a starea de bine, lini[tea sufleteasc\, sau nivelul de satisfac]ie cu propria noastr\ existen]\? new challenges, with brain cells breaking old connections and forming new ones. This increase in connectivity can more than compensate for the loss in brain volume that goes with aging) (Ib.) Al]i factori constitutivi `n determinarea nivelului nostru de bun\stare sau satisfac]ie s`nt profesiunea, starea de s\n\tate [i, inevitabil, venitul. Multe dintre persoanele intervievate au citat hobbyuri (precum turismul sau jogging-ul) printre elementele decisive `n men]inerea fericirii personale. Cercet\torii de la University College London admit, totodat\, c\ exist\ diferen]e semnificative `ntre popula]ia bogat\ [i aceea s\rac\, dar [i `ntre femei [i b\rba]i: persoanele cu venit ridicat s`nt mai pu]in expuse simptomelor depresive [i sentimentului de singur\tate... la peste 65 de ani), produsul intern brut [i costul unui trai decent, avansul tehnologic [i informa]ional etc. Celor care ]in s\ ne aduc\ aminte de seria distrugerilor provocate de om [i a dezastrelor naturale `nregistrate `n ultimul secol optimi[tii le r\spund cu argumente care invoc\ sc\derea nivelului de s\r\cie pe glob, sporirea nivelului resurselor, produc]iei [i venitului disponibil, reducerea mortalit\]ii infantile, reu[itele medicale datorate bio- [i nano-tehnologiilor etc. Problema care se pune este, `ns\, dac\ putem stabili o leg\tur\ real\ [i consistent\ `ntre toate aceste `mbun\t\]iri [i fericirea personal\. Vorba ceea: Dac\ to]i schimb\m un Ford pentru un Lexus, dup\ o vreme nimeni nu este mai fericit (If everyone trades up a Ford to a Lexus, after a while no one is any happier) (The Sunday Times, 3-04-2011, p. 17). Cu alte cuvinte, `mbun\t\]irea nivelului de trai este o no]iune relativ\ [i f\r\ vreun temei `n ceva absolut, universal, garantat s\ aduc\ dup\ sine un surplus de fericire. fer la sugestia de a g\si un hobby (de preferin]\, unul legat `n mare m\sur\ de o activitate fizic\ sau natural\), pentru a te sim]i `mplinit. S\ lu\m gr\din\ritul, de pild\. Scriitori, jurnali[ti, primari, politicieni to]i depun m\rturie cu privire la sentimentul de `mplinire deosebit pe care `l aduce o atare activitate. Nimic nu m\ face mai fericit dec`t faptul de a `ngenunchea (...) [i a planta ceva cu m`na mea (...), [tiind c\, de jur `mprejurul meu, lucrurile cresc (Nothing makes me happier than kneeling down in the dirt with the soft spring sunshine on my back and weeding a bed by hand (...) and knowing that all around me, things are growing). (Julie Myerson, `n The Guardian, 26-03-2011, p. 34). Aici, ca [i `n m\rturiile altora, accentul cade pe leg\tura deosebit\ care exist\ `ntre actul de a planta ceva cu m`na ta [i miracolul rezultant apari]ia [i cre[terea unei plante, flori, legume, sau a unui copac. O astfel de activitate te conecteaz\ cu ceea ce exist\ `n afara ta or, tocmai acesta este secretul fericirii (It connects you with what is outside yourself like few other activities, and that is the secret of happiness) (Diana Athill, `n Ib.) ~ntr-adev\r, de[i ezit s\ par mistic, a[ spune c\ exist\ o conexiune special\ pe care o sim]im cu solul [i cre[terea lucrurilor. Faptul c\ pui aceast\ mic\ s\m`n]\ `n p\m`nt [i o prive[ti cum cre[te `]i aduce extrem de mult\ satisfac]ie. Este primordial, nu-i a[a? (Although Im reluctant to make it sound even vaguely mystical, there really is a sort of connection you feel with the soil and with growing things. The idea that you put this scrappy little seed in the ground and watch it grow and develop is immensely satisfying. Its primal, isnt it?) (John Humphrys, `n Ib.) Tocmai c`nd `ncepusem s\ gust aceste m\rturii [i s\-mi alc\tuiesc o list\ secret\ de semin]e pentru un mic experiment `n propria gr\din\, dau peste urm\toarea remarc\ (venit\, nu `nt`mpl\tor, din partea unui fost primar cu mult\ experien]\ `n via]a socialpolitic\): `ntrebat dac\ are o plant\ preferat\, Ken Livingstone r\spunde cei doi copaci ai mei cu lemn ro[u un sequoia [i unul de coast\ planta]i c`nd m\surau doar c`teva inches. Sequoia tr\ie[te trei mii de ani [i ajunge la sute de picioare `n\l]ime. Poate va fi aici [i peste 3000 de ani, dac\ nu `l ucide fenomenul de `nc\lzire global\... (My two redwood trees one sequoia, one coastal planted when they were just inches tall. The sequoia lives for 3,000 years and grows to hundreds of feet tall. Perhaps itll be there in 3,000 years, providing global warming doesnt kill it off) (Ken Livingstone, `n Id., p. 35). ~nc\lzire global\, cutremure, tsunami, r\zboaie [i alte dezastre naturale, umane, sau nucleare... tot at`tea antidoturi la o re]et\ altfel at`t de simpl\ [i aparent eficace a fericirii. Pe de alt\ parte, `ns\, ce ne-am face f\r\ refugii sau oaze? Unde am ajunge dac\ ne-am concentra aten]ia exclusiv asupra `ncerc\rii de a solu]iona marile probleme (presupun`nd ceea ce nu e pu]in lucru c\ toat\ lumea crede `n existen]a unor asemenea solu]ii)? Ce altceva `nseamn\ fericirea, dac\ nu tocmai o oaz\ sau un refugiu din calea dezastrelor exterioare de tot felul?
Referin]e The Guardian, 26/03/2011 The Sunday Times, 27/03/2011; 3/04/2011 www.timpul.ro

Efectele timpului pe glob

Dar ce se `nt`mpl\ `n lume, cum vede popula]ia din diferite zone ale planetei viitorul? C`t de unitar\ este percep]ia cu privire la [ansele noastre de fericire? Recent a avut loc la Oxford o conferin]\, ce a reunit g`nditori [i oameni de [tiin]\ preocupa]i de chestiunea mega-tendin]elor [i a contextului schimb\rilor la scar\ larg\ pe glob. Printre mega-tendin]e au fost enumerate `mbun\t\]irea semnificativ\ a duratei de via]\ medie (life-expectancy cresc`nd `n ultima jum\tate de secol, de la sub 50 de ani p`n\

O posibil\ re]et\ a fericirii... [i antidotul ei

Ultima contribu]ie la dezbaterea `n jurul subiectului fericirii pe care a[ vrea s\ o amintesc este o propunere venit\ din partea multor participan]i la dezbatere. Este o sugestie simpl\ [i elegant\ pe care o admir, f\r\ a o [i pune `n practic\ `ntru totul. M\ re-

Efectele timpului, la englezi

Rezultatele unui studiu `ntreprins recent de c\tre profesori de biologie [i psihologie la University College London contrazic opinia comun\ potrivit c\reia `naintarea `n v`rst\ este asociat\, de regul\, cu o doz\ cresc`nd\ de nefericire, sau o diminuare treptat\ a bucuriei de a tr\i. Potrivit acestui studiu, majoritatea popula]iei din Marea Britanie devine din ce `n ce mai `mplinit\, cu trecerea timpului. B\tr`ne]ea nu `nseamn\ doar `n]elepciune, ci [i fericire. Un nou studiu arat\ c\ tindem s\ fim mai pu]in angoasa]i, pe m\sur\ ce `naint\m `n v`rst\ [i c\ atingem apogeul fericirii [i optimismului la 70 sau la 80 de ani (...) majoritatea oamenilor se pot a[tepta la o b\tr`ne]e mult mai fericit\ dec`t tinere]ea sau v`rsta mijlocie (Older is not just wiser it is happier too. New research suggests that people tend to lose their angst as they age, peaking in happiness and optimism in their seventies or eighties (...) most people can look forward to an old age that is significantly happier than their youth or middle years) (The Sunday Times, 27-03-2011, p. 8). Explica]ia, crede profesorul Andrew Steptoe, ar consta `n faptul c\ popula]ia ajuns\ la v`rsta de 60 70 de ani `n zilele noastre duce o via]\ cu mult diferit\ de cea a popula]iei de aceea[i v`rst\ acum 30 de ani. B\tr`nii din ziua de azi se bucur\ de oportunit\]i [i facilit\]i care, cu o jum\tate de secol `n urm\, nu erau accesibile nici unei p\turi a popula]iei. Alte sugestii interesante s`nt legate de `ns\[i natura [i structura uman\ de pild\, creierul se reorganizeaz\, constant, pentru a face fa]\ la noi solicit\ri, celulele sale rup`nd conexiunile vechi [i form`nd altele noi. Aceast\ conectivitate sporit\ este mai important\ dec`t pierderile de volum al creierului asociate cu `naintarea `n v`rst\... (the brain constantly reorganises itself to meet

aprilie 2011

Proz\

TIMPUL

Tovar\[i de camer\. Student la Chi[in\u

Student la Chi[in\u de Mihail Vakulovski e primul rockman din trilogia Tovar\[i de camer\ (care, de fapt, e un roman sut\ la sut\ [i poate fi citit [i f\r\ ce va urma). O trilogie prin care trece Prutul, prima parte fiind despre studen]ia chi[in\uian\ a personajului-narator, tema trilogiei fiind colegii lui de camer\ din timpul studiilor. Personajul homodiegetic ]ine scheletul Tovar\[ilor... (`n jurul lui `nv`rtindu-se cu gra]ie celelalte personaje, `nt`mpl\ri, idei), el face facultatea la Chi[in\u exact `n perioada marilor schimb\ri sociale, 1989 1993 (primul volum), apoi urmeaz\ 3 ani de munc\ (perioada de tranzi]ie, c`nd are loc trecerea dintr-o parte a Prutului `n cealalt\ parte); cel\lalt, al 3-lea volum, cuprinz`nd perioada doctoratului la Bucure[ti. 2 ]\ri fr\]e[ti, 2 lumi at`t de apropiate [i totodat\ at`t de diferite, lectura rockmanului te distreaz\, dar [i te pune pe g`nduri, te face s\ te `ncrun]i, dar [i s\ izbucne[ti `n r`s, `]i face dor de locuri [i de (unele) personaje (muuulte [i pline de via]\), exist\ `nt`mpl\ri reale, cum ar fi mitingurile de la Chi[in\u, personaje [i situa]ii reale. Un anti-bildungsroman existen]ial, scris cu umor [i ironie, `ntr-un limbaj viu, autentic, cu elemente de roman epistolar, realist, istoric, naturalist, despre o lume plin\ de via]\
c\minu vostru, c\ s`nt de la alt\ facultate [i am s\ m\ mut `n alt c\min. Temporar, adic\ p`n\ a terminat facultatea, apoi, `ntr-adev\r, a mai stat doar vreo 2-3 ani, dup\ care am plecat `n alt ora[, `n alt\ ]ar\, a[a c\ nu mai [tiu dac\ s-a mai mutat fizi sau nu `n alt c\min. Cred c\ da, totu[i, oricum, taic\-s\u `ntotdeauna `l avertiza ca nu cumva s\ se `nsoare cu vreo din asta de la Filologie: Nu vezi ce zoim\noase [i lene[e s`nt? Vezi ce gunoaie-s pe coridoarele astea? A[a va fi [i la tine-n cas\ dac\-]i vei lua o filoloag\, Doamne fere[te. S-a uitat mult `n tavan, din 9 luni s-o fi uitat vreo 4 `n tavan, restul timpului b`nd cafea, la u[\, [i fum`nd. Era virgin sau zicea c\ e, zicea c\ nu e bine s\ te fu]i, c\ transpiri. Se mira c`t de tare pot s\ le creasc\ femeilor ]`]ele Cum le-o fi cresc`nd a[a tare ]`]ele? Nu `n]eleg! Se mira mai ales dup\ ce trecea pe la el Adria, vecina care, c`nd devenise asistent\, fu sensibilizat\ de un student de-al ei, prieten [i coleg de facultate cu Sachi, frate-meu, acum mare ziarist, [i [i-au tras-o chiar `n aul\, c\ era m\ritat\ [i n-avea timp de cafele, filme [i alte c\caturi. Fizi citea Bulgakov (a[a [i nu mi-a mai dat `napoi volumul 5. {i nici Lucrurile de Perec). Cu fizi m-am `n]eles ca [i cu Colea, dar ne simpatizam (ca [i cu Colea). ~n alt an, c`nd nu mai locuiam `n aceea[i camer\, dup\ ce se `mb\taser\ to]i invita]ii lui nu-i vorb\, [i cei de la mine erau cu to]ii KO Cristi, prietenul nostru, adormise `n camera vecin\, parc\ [i vomitase pe acolo, da nu-i bai, s-a mutat `n alt pat, doar c\ venise pentru el o gagic\ foarte mi[to, actri]\ la Teatrul Na]ional care jucase [i-n Hamlet [i care, `]i dai seama, a r\mas cam trist\. Tipa care era cu mine, una de la istorie, cu care ne-o puneam numai la ea, nu [tiu cum, dar nici atunci nu se `nt`mplase altfel, adormise `mbr\cat\, iar c`nd m-am trezit, a doua zi, bora pe fereastr\, taman `n fa]a c\minului, asta am v\zut c`nd m-am trezit, de la zgomotele produse de ac]iune, probabil: picioarele [i fundul ei restul era `n partea cealalt\ deci, venise fizi la mine c\ nu mai avea cu cine s\ bea. {i era Anul Nou, nu se putea s\ te culci chiar a[a, ca fraieru. La un moment dat (deja se `ngem\na de zi) am convenit c\ e timpul s\ ajungem [i noi, totu[i, prin paturile cui ne are, doar c\ a trebuit s\-l car pe Ser`i `n c`rc\, n-am avut mult de lucru, st\tea vizavi, cu Viorica, am o fotografie cu ea, habar n-am cum ajunsese `n fotografie la mine `n bra]e, nici nu [tiu cine ne-a f\cut-o, [tiu c\ e la un chef, la ziua de na[tere a Alinei Aha, [i m\ ]ine de g`t, coco]at\ la mine `n bra]e; am b\tut la u[\, a[a, cu el `n spate, c\ oricum l-a[ fi rezemat se rostogolea pe jos, [i avea peste o sut\ de kile, vreun metru [i nou\zeci [i ceva, nu deschidea nimeni, a[a c\ am ap\sat pe clan]\, am deschis u[a, i-am dat drumu amicului meu `n partea cealalt\, i-am tras una peste picioare s\ pot `nchide u[a [i m-am c\rat [i pe mine peste drum. Ser`i avea un c\]elu[ c\ruia-i d\dea drumu prin c\min [i-i zicea: Hai, b\i Cu]u, g\se[te-mi [i mie o curv\. Asta-]i place? C`nd st\team deja `n camera 3, `ntr-o noapte, pe la 3-4, mi-a b\tut `n geam, s\ merg s\ beau cu el [i cu Nanu, c\ doar nu pot s\ se be]iv\neasc\ `n doi, ca alcoolicii. P`n\ la urm\ au mai tras la mas\ un scaun, pe care au pus fotografia lui Cantzon [i, deci, au b\ut `n trei. Nanu e un personaj care a participat la multe aventuri de-ale lui Ser`i. A[a c\ nu toate se pierdeau pur [i simplu destule r\m`neau `n folclorul studen]esc. O `nt`mplare poate s\ fie minunat\ sau... `ngrozitoare, frumoas\ sau st`njenitoare, na[pa sau mi[to, pizdoas\ sau de-ampulii (huiovaia), `ns\ oricum ar fi dac\ nu este povestit\, dac\ nu este scris\ se uit\, e ca [i cum n-a fost, ca [i cum nu s-ar fi `nt`mplat. ~ntr-adev\r, c\l\toriile, ac]iunile scurteaz\ via]a, o `mping tot mai aproape de ultima lum`nare, `ns\ lecturile despre ele o fac, practic, f\r\ sf`r[it, f\r\ vize, f\r\ grani]e, f\r\ limite, f\r\ v`rst\. Dac\ nu s-ar povesti n-ar fi. La Ig Iorc Ser`i a cump\rat aceea[i ciocolat\ de cinsprezece ori, nu c\ n-ar mai fi cump\rat-o `nc\ o dat\, dar i se f\cuse mil\ v`nz\toarei, c\ Nanu, pre numele lui din pasport Viorel ca [i Viorel Moldovan, Viorel P\unescu, Viorel ursaru, Viorel Ciobanu, Viorel Ciama [i, evident, Viorel Dinca Nanu era ocupat cu altceva num\ra de c`te ori poa s\ cumpere fraieru de cum\truso aceea[i ciocolat\. Dup\ o discu]ie biografico-existen]ial\ cu Sachi & K am ajuns la concluzia c\ to]i Viorelii [i Viorelele s`nt fviu-fviu, cu mult\ personalitate, cum m-am exprimat io p\i nu-i a[a? ai vreo cuno[tin]\ cu numele \sta? Fizi, dup\ ce a cump\rat c`teva sticle de [ampanie, cu care a udat toate florile de pe teras\, a trebuit s\ cumpere [i vin, cel mai ieftin [i cel mai po[irc\, cu care s\ se mai `mbete, a v\zut-o pe ea, pe iubirea vie]ii lui. {i i-a cerut permisiunea s\-i cumpere o ciocolat\. Dar i-a pl\cut at`t de mult v`nz\toarea, `nc`t tot `ncerca s-o vr\jeasc\, din c`nd `n c`nd pl\tind, iar\[i, ciocolata comandat\ tot pentru ea. C`nd a `nceput ploaia, a luat o umbrel\ din aceea care acoper\ mesele cu reclam\ [i s-a pornit spre c\min, iar c`nd l-au ajuns poli]i[tii s\ recupereze bunul barului, s-a luptat cu ei corp la corp, c\ ploua, cum s\ se duc\ acas\ a[a plouat? Trebuie s\ spun c\ domnul Sergiu Ermocleanu era `ntotdeauna `mbr\cat la costum, inclusiv cu cravat\, bine`n]eles. {i asculta Ciprian Porumbescu. Deschidea u[a [i fereastra, d\dea sonorul la maximum [i punea balada aia a lui Cipi Porumbescu, pe care ne-o cump\rasem cu to]ii de la Melodia, `[i lua o cafea [i ie[ea `n coridor la o ]igar\, cu Cu]u. Zi [i tu, b\i Cu]u, te-ai fute cu asta?
(fragment de rockman `n curs de apari]ie la Editura Cartea Rom=neasc\)

MIHAIL VAKULOVSKI
Era un r`nd foarte mare la c\minul unde primisem repartizarea, dup\ o sut\ de drumuri la decanat rectorat birou social administrator general administrator c\min rectorat decanat [.a.m.d., [tii tu. Un r`nd din acela care-]i aminte[te de cozile din copil\rie, c`nd st\teai `ntre oameni [i nu puteai nici m\car s\ te mi[ti, ]ineai str`ns-str`ns `n m`nu]a transpirat\ moneta de-o rubl\ [i o sc\pai To]i st\teau la coad\ `n picioare, se c\lcau pe picioare, se certau, se uitau unii la al]ii speria]i [i b\nuitori, m-am dus s\ v\d ce se `nt`mpl\, m-am a[ezat pe fotoliul din hol. ~n camera unde ducea r`ndul era administratorul Anci, la care fusesem, fiecare dintre noi, `nc\ de cel pu]in 3-4 ori, [i cu unu gras [i cu p\rul negru lucios [i lins. Era [i unu uscat, cu privire fix\ [i cu barb\ ro[cat\, care f\cea parte, `ns\, din r`nd, de[i p\rea din acela[i film cu ]apul [i grasul. C`nd \la cu barb\ ro[cat\ a ajuns la birou, Anci a strigat: Mai s`nt b\ie]i care stau `n r`nd la c\min? Mi-a dat un loc `n `n camera de l`ng\ WC, 50, etaj 3, c\min 7, strada General Malinovskii, acum Pan Halippa (pa!). O g\si]i la locul ei, `n ]ara mea totul e ca [i-n proverbul cu albia r`urilor din ]ara ta. Ro[catul cu privire fix\, se uita la mine din hol, unde ie[ise, examin`ndu-m\ ca pe-un viitor cal de curse, iar c`nd am ie[it cu orderul semnat mi-a `ntins m`na: Nicolae, po]i s\-mi zici [i Colea, dac\ tot va trebui s\ st\m `n aceea[i camer\ un an de zile. Cel pu]in. Era, deci, viitorul meu coleg de camer\, Colea, c\ruia fizicianul cu care c\utasem diminea]a c\minul [i cu care ne vom `nt`lni, ca `ntr-o telenovel\, `n camer\, `n 50, `i va zice (`ntre noi) badea Colea mili]ionerul. Ironia sor]ii e c\, dup\ ce-a terminat-o cu facultatea, Colea s-a f\cut poli]ist. Ei, Colea era o figur\. Noi nu eram dec`t ni[te pap\-lapte pe l`ng\ el, aveam c`te 17 ani, Colea f\cuse [i armata, era trecut prin via]\, v\zuse multe, tr\ise multe. Prea multe... Colea ne `nv\]a pe noi, \[tia mai mici, multe chestii utile. Pe mine m-a sf\tuit cum s\ m\ b\rbieresc, s\ m\ rad `mpotriva cre[terii p\rului, dar n-am `nv\]at nimic din acest sfat util, pe Cristi l-a `nv\]at s\ se spele pe din]i, adic\ s\ maseze [i gingiile, ceea ce e foarte important, asta am `nv\]at eu, nu `ns\ [i Cristi, se pare, care poate c\ a `nv\]at s\ se b\rbiereasc\ corect, s\ se rad\, cum zicea el, pe Andro l-a `nv\]at, cu insisten]\, s\-[i a[eze chilo]ii lui de gagic\ pe sfoar\, adic\ s\ [i-i `ntind\ pe a]asfoar\ nu cu fa]a la vedere, ci cu fundul, s\ nu se vad\ acele goluri jenante, uite un sfat util, care mi-a pl\cut [i mie, un anti-chilo]i fete[ti pe fa]\, eu am purtat dintotdeauna boxeri, colhoznici, ceea ce-]i doresc [i ]ie, dac\ nu e[ti gagic\. Nu [tiu de ce mi-a venit `n minte sintagma vac\ de muls pentru fiecare
www.timpul.ro

C`nd intra `n camer\, dup\ ce b\tea tare `n u[a pe care `n secunda urm\toare o izbea de perete, Colea se oprea, la c`]iva centimetri, se uita doar cu ochii s\i fic[i de rechin la fiecare cet\]ean care se nimerea s\ fie `n camer\, venea spre tine, cu pa[i de robot, un fel de dans ritualic de break, [i-]i `ntindea m`na, care venea spre tine ca un [arpe, apoi, c`nd o str`ngeai, devenea pe[te. ~n acest moment Colea se `ntorcea brusc spre masa din mijlocul camerei pe care s\rea dintr-o mi[care [i se concentra `ncord`ndu-se `n a[a hal `nc`t te mirai c\ nu scap\ b\[ini. Nu (n)i s-a `nt`mplat niciodat\. Colea nu se b\[e[te, fiindc\ tovar\[ul Colea era comunist convins [i-[i p\stra carnetul de partid `n sertarul de la noptiera `n care totul era ca `n mintea lui Vladimir Ilici, totul era brici, aranjat la milimetru. O dat\, c`nd nu era acas\, Radu, un coleg de la rus\, dar na]ionalist, ce pula, a ales s\-[i lege viitorul lui de limba rus\, dar umbla cu albastrugalbenro[u `n piept, se scremea s\ nu mai foloseasc\ rusisme, s-a uitat la carnetul de comunist al lui Colea [i, c`nd a venit acas\, Colea a luat o min\ de tovar\[ul generalissimus Iosif Vissarionovici Stalin [i a zis: Cine a umblat `n noptiera mea? Radu a f\cut pe el, c\ nu se a[tepta la a[a ceva, n-aveai cum s\ observi asta! Vizavi de noi locuia, printre altele, [i o coleg\ de grup\ cu Cristi, una Albu, care nu b\tea niciodat\ la u[\. Minion\, ]`]oas\ [i blond\, venea de c`teva zeci de ori pe zi dac` n-avem mai mult` p`ni, dac` n-avem mai mult` sari, dac` nu-i putem repara scaunul-masa-fa]a-imaginea, dac` ne-am f\cut temili la fonetic`-francez`-gramatic` istoric`lexicolojii, dac` n-avem cartea [ieia sau a[eia, dac` ne-am f\cut la literatur`, dac` ne-am f\cut la teoria literaturii, dac` am fost la filmu cari merji amuia la kinoteatru 40 let VLKSM [` dac` ne-a pl\cut [` dac` nu merji [inivai [` cu d`nsa, dac` poati s` ni pun` o `ntrebari mai personal`, dac` ni sup\r\m, dac`... P`n\ c`nd o dat\, c`nd a n\v\lit, ca de obicei, f\r\ s\ bat\ la u[\, Colea ]up pe mas\ [i [i-a dat chilo]ii `n jos. Iaca curu, blea, suka. Curu lu badea Colea mili]ioneru. Fute-i un nas `ntre bucile musculoase [i bucur\-te de via]\, blondino! Alt\ dat\ Colea a venit acas\ furios [i disperat, c\ de ce nu i-am spus c\ favoritul din dreapta e un pic mai lung dec`t cel din st`nga! Vai-vaivai, ce tragedie Apoi, dup\ ce s-a mutat la o gr\dini]\ unde era [i paznic, Colea s-a c\s\torit cu o rusoaic\ pe care o ag\]ase noul s\u coleg de camer\. Asta mi-a povestit Colea. Mult mai t`rziu. Oricum, to]i o termin\m nasol, unii [i mai na[pa, s\ nu ar\t\m cu degetul. ~n camer\ deja era Serj fizi, st\tea `ntins `ntr-un pat de la perete [i se uita `n tavan [i se gruzea. S-a bucurat c-am nimerit `n aceea[i camer\, a zis: B\ie]i, eu stau temporar aici, `n

Mihail Vakulovski a absolvit Facultatea de Filologie a Universit\]ii de Stat din Moldova; `n 2002 sus]ine doctoratul la Universitatea Bucure[ti (Conduc\tor {tiin]ific: Nicolae Manolescu). Autor al c\r]ilor: Nemuritor `n p\pu[oi (poezie, Editura Arc, Chi[in\u, 1997, grafica Mihai Bacinschi; edi]ia a II-a la Editura Vinea, Bucure[ti, 2006. Grafica Al. Pecican); Nicolae Manolescu (monografie, Editura Aula, Bra[ov, 2000); Caiet cu zmei de care n-am mai ridicat niciodat\ nici m\car `n copil\rie (poezie, cu un comentariu grafic de Dan Perjovschi; Biblioteca de Poezie, Bucure[ti, 2002); TU, cu Alexandru Vakulovski (ilustra]ia copertei Dan Perjovschi, Biblioteca de Poezie, Bucure[ti, 2002); Tatuaje (poezie, Editura Vinea, Bucure[ti, 2003, coperte Dan Perjovschi); odada (poezie, Editura Vinea, Bucure[ti, 2004, coperta {tefan Ba[tovoi; Edi]ia a II-a 2009, coperta Al. Pecican); Holocaustul evreilor rom=ni: Din m\rturiile supravie]uitorilor (istorie recent\, Editura Polirom, Ia[i, 2004); Piatra lui Sisif sub limba lui Demostene (poezie, Editura Pontica, Bucure[ti, 2005), (poezie, Biblioteca Arge[, Pite[ti, 2006); Autobiografie (poezie, Biblioteca Stare de Urgen]\, Chi[in\u, 2009); Neurochirurgie (teatru, Editura Vinea, Bucure[ti, 2010, coperta Al. Pecican); Portret de grup cu genera]ia optzeci. Poezia (critic\ literar\, Editura Tracus Arte, Bucure[ti, 2010, coperta Mugur Grosu, prezentare: Nicolae Manolescu), Tiuk! (antologie de proz\ Klu) (Biblioteca Revistei la Plic, Bucure[ti-Chi[in\u, 2010). Mihail Vakulovski a fost prezent `n mai multe antologii din ]ar\ [i din str\in\tate. Traduc\tor din literatura rus\. Premii: Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova & Premiul SOROS pentru Nemuritor `n p\pu[oi (1997); Marele Premiu Underground Literar pentru Management Cultural Performant (2001); Premiul Underground Zona alternativ\ pentru Biblioteca Tiuk! (2002); Premiul Tomis pentru cel mai bun traduc\tor (Constan]a, 2008); Premiul Timpul pentru cea mai bun\ carte de critic\ literar\ (2010). Membru ASPRO [i al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Fondator al revistei web Tiuk!, `mpreun\ cu Alexandru Vakulovski, Carmina Vakulovski [i Dan Perjovschi. Blog: http://vakulovski.livejournal.com/. Redactor [ef la revista Zile [i Nop]i (Bra[ov), redactor la Sunete [i realizator al revistei web Tiuk! (k-avem kef). Doctor `n filologie.

aprilie 2011

10

TIMPUL
doi ani se chinuie[te cu asta, ultimele d\]i a [i v\rsat, s-a sim]it groaznic. ~l ]in uneori [i c`te o zi `ntreag\. Dorin se uit\ la urm\toarele filme la fel de atent, f\r\ s\ se `ntoarc\, dar sim]indu-i respira]ia puls`nd `n ritm cu a lui. {tii c\ normal ar fi s\-l consult, nu doar s\ v\d tomografia. ~n fine, aici nu pare nimic `n neregul\. Ar putea avea o migren\ comun\ sau eu [tiu, altceva, oricum, filmele s`nt normale. I-au zis c\ are atrofie cerebral\. Dac\ ar fi s\ ne lu\m dup\ rezultatele de la tomografii, jum\tate din poporul rom=n are atrofie cerebral\. Complet neadev\rat, de[i conceptul ar fi rezolvat multe enigme. M\i, dar [tiu c\ po]i s\ fii r\ut\cios! Dorin se uit\ la ceas. Bianca, a[teapt\-m\ te rog aici un sfert de or\. Bine dar, numai pu]in... Te rog mult! Se arunc\ spre sc\ri, cobor`nd c`te 2-3 trepte odat\. Casa sc\rii, acum vedea, `n aceast\ goan\, era murdar\, nu mai fusese zugr\vit\ de mult, era plin\ de mucuri de ]ig\ri [i de pahare de plastic turtite de pa[i, cu care se luptau, plictisite, dou\ femei de serviciu care c\rau dup\ ele doi saci mari gri de plastic, ur`t mirositori. La etajul 5 un b\rbat gras [i neras gesticula [i `njura spitalul, doctorii, liftierele [i pre[edintele ]\rii. La 3 un ciung se retr\sese `n spatele u[ii care d\dea spre holul central [i cer[ea cu o cutie de carton. Dorin ajunse `n c`teva momente la parter, `ncerc\ s\-[i alc\tuiasc\ o fa]\ relaxat\ dar serioas\ [i ie[i c\tre carele de televiziune, care `l a[teptau `nc\ o dat\. Probabil c\ pentru cineva din provincie Centrul Vechi avea farmec cu adev\rat. ~n ultimii dou\zeci de ani se vopsiser\ nu mai pu]in de [aisprezece fa]ade [i dou\ erau `nc\ `n lucru. Un primar pavase chiar [i aleile pietonale, la ziar scrisese atunci c\ oricum cl\dirile trebuiau consolidate [i pavajul ref\cut cu aceast\ ocazie, 34 de terase `[i `ntinseser\ din luna mai prelatele, mesele [i scaunele, `n a[teptarea clien]ilor mai pu]in burghezi dec`t `n alte vremuri, pre]urile erau mai mari dec`t la Paris, l`ng\ un restaurant [ic japonez se g\sea un magazin care vindea chiuvete, toalete [i cabine de du[ cu o reclam\ scris\ cu vopsea pe geamul de termopan, circulau indivizi cu bilete de papagal b\tute agramat la ma[ina de scris (cine mai folosea oare ma[ini de scris?), ploile din acel an fuseser\ un dezastru `ntruc`t apa se scurgea pe mijlocul teraselor ud`ndu-le picioarele celor ce beau c`te o bere, destul de plictisi]i [i ame]i]i de c\ldura carnivor\ a Capitalei, poate numai biserica Stavropoleos era cu adev\rat frumoas\, ref\cut\ complet [i cu glasul lini[titor al vecerniei `n jur, atunci c`nd efervescen]a de la Caru cu Bere nu capta toat\ aten]ia trec\torilor. Totu[i Dorin g\si de cuviin]\ s\ ias\ cu Bianca `n acest decor amalgamat, caleidoscopic, cu detalii kitsch, `ntr-o s`mb\t\ pe la orele unsprezece. Trecuser\ c`teva s\pt\m`ni de c`nd se cunoscuser\ [i ea venise pentru un week-end la Bucure[ti, invent`nd un motiv cultural. Ea `i f\cuse cadou o sticl\ de vin fran]uzesc, Ch`teau d Yquem, Bordeaux, Sauternes 1er Cru Suprieur, cump\rat\ de la micul magazin al Muzeului Picasso din Paris, cei de acolo pretinz`nd c\ este vinul ilustrat de pictor `n Sticl\ [i pahar de vin pe o mas\. ~n final, c`nd r\m\seser\ o clip\ singuri, se s\rutaser\ pasional. Ea plecase, mul]umit\ de interpretarea tomografiei, mai z\bovise c`teva ore la Hard Rock Cafe, apoi luase avionul, ajunsese cu bine dup\ ni[te zg`l]`ituri deranjante, care `i d\duser\ grea]\ [i anxietate, vorbiser\ la telefon ore, zile de-a r`ndul, se admiraser\, `[i proiectaser\ aceast\ idil\ cu toate dorin]ele lor, care probabil nu aveau s\ se `mplineasc\ niciodat\. Vorbiser\ despre decolarea rachetelor c\tre cosmos, despre filme thats the way it goes, but dont forget, it goes the other way too citase ea la un moment dat un personaj din True Romance, lui `i pl\cuse, era adev\rat [i pentru deciziile din via]a lui, apoi despre literatur\, am`ndoi erau fascina]i, R\zboiul sf`r[itului lumii, Cartea de nisip, C\l\torie la cap\tul nop]ii, Pastorala american\, Foxtrot XX. Mai departe nebunia despre Leonard Cohen [i Janis Joplin. Partea t`rzie a unei dimine]i de s`mb\t\ nu era o alegere at`t de nefericit\ pentru a ie[i `n Centrul Vechi, `n cele din urm\. Dorin a g\sit loc de parcare undeva l`ng\ Banca Na]ional\, pe str\zi erau destul de pu]ini gur\-casc\, s-au putut ]ine lini[ti]i de m`n\. I-a ar\tat [i cl\direa CEC, pe care el o considera cea mai frumoas\ din Bucure[ti. Plimbarea pe str\du]e nu se [tie c`t a durat, timpul se contracta `n reciprocitatea lor generoas\. Terasele de abia se deschideau, au ales una la `nt`mplare. Ea a b\ut dou\ Caipirinha, se g`ndeau c\ ar putea ajunge `mpreun\

Proz\
pe plaja Copacabana, la Rio, acolo unde scria `n meniu c\ s-ar fi inventat acest coctail, el a b\ut doar ap\ mineral\ [i cafea, `[i imaginau [i c\ ar putea merge `n Statele Unite, unde se lanseaz\ misiunile spa]iale, s\ priveasc\ de la distan]\ o asemenea decolare incredibil\, la Centrul Spa]ial John F. Kennedy, `n Florida, chiar [i c\ ar fugi p`n\ la casa lui de la ]ar\ `mpreun\, `ntr-un week-end. ~[i admirau reciproc m`inile, care sem\nau. Se atingeau din c`nd `n c`nd tandru, s-au s\rutat de dou\ ori c`nd aparent nu-i privea nimeni. Femeile care v`nd scump flori [i cer[etorii care las\ nimicuri pe mas\ pentru a primi ceva pe ele i-au `ntrerupt poate de prea multe ori. De la teras\ se vedea ie[irea c\tre Splai, `ntr-o lumin\ galben-murdar\, perspectiva Bucure[tilor devenea neclar\ undeva la cel mult 40-50 de metri, ca `ntr-o stamp\ veche. Acas\ la Dorin au ajuns vreo trei ore mai t`rziu, au f\cut dragoste aproape ne`ncetat p`n\ spre sear\, au ascultat un cd adus de ea, numai c`ntece americane, love songs, `n principiu. Dorin i-a recitat versuri, ea p\rea fericit\, vorbea `ncontinuu, avea o energie debordant\, `[i amintea cu glas tare de copil\rie, de fo[tii aman]i, de inunda]ii, de izolarea `n care se aruncase cu bun\ [tiin]\ de c`teva luni. Ajunsese s\ tr\iasc\ `n c\r]i [i filme, `l descoperea acum pe Dorin, care p\rea c\ face parte din aceast\ lume complicat\, cu multe reguli, [i ele tr\date la un moment dat din capriciu. El, pe de alt\ parte, avea o aventur\ incredibil\ cu o femeie frumoas\, de[teapt\, cult\, spectaculoas\. Ce `[i putea dori mai mult? ~l cucerise [i iat\ c\ acum se [i `nt`mpla, `i putea sim]i trupul `ncordat, pieptul lipit de pieptul lui, o putea privi `n ochii larg deschi[i `n timp ce o f\ceau, era totul foarte sus, dragostea lor devenea unul dintre personajele suspendate ale lui C`l]ia. ~n timp ce se iubeau, se amuzau vorbind `n englez\ ea `i [optea: You are within the fucking meI would like to keep you this way, I am also already into you and with you, not only within you, baby. We are like Bonnie and Clyde in this unfair life., `i r\spundea, aproape strig`nd. Romeo and Juliet are gone, they are not for our times, baby! Hamlet and Ophelia were too sad! Penelope was stupid after all! John Kennedy and Marilyn Monroe a tragic story! ~n cele din urm\, atunci c`nd tensiunea s-a `nduplecat s\ lase loc pl\cerii, strig\tul a devenit treptat un fel de lini[te savuroas\, pe fondul c\reia Bob Dylan s-a auzit din nou cu Mr. Tambourine Man. El [i-a a[ezat capul pe pieptul ei [i i-a auzit inima bubuind. Dup\ c`teva clipe, venind ca dintr-un vis, a realizat c\ nu este `n regul\. A `nceput s\ numere, dar nu avea de fapt nevoie s\ numere, ascultase mii de inimi `n via]a sa. Ritmul era de peste 150 pe minut. A `nceput, brusc s\ se g`ndeasc\ la asta. {i-a adus aminte cum de diminea]\, c`nd o a[teptase la aeroport, o `ntrebase dac\ `i era frig, ea `i r\spunsese c\ niciodat\ nu-i este frig. Era foarte frumoas\, dar era slab\, `ntr-adev\r. A `nceput s\ a[tepte, cu capul pe pieptul ei, s\ vad\ dac\ ritmul scade. Nu-i vedea fa]a, o sim]ea fericit\, `i sim]ea `nc\ fiorul acela `n trup. Timpul nu exista, numai ceasul vechi Slava, adus de tat\l s\u de la Moscova, `l putea ajuta. Dup\ 5 minute duduiturile pieptului acela superb nu conteneau, o tamburin\ se g\sea dintr-o dat\ [i sub urechea lui. CD-playerul relua aceea[i melodie, la nesf`r[it. Erau deja zece minute. Yes, to dance beneath the diamond sky with one hand waving free / Silhouetted by the sea, circled by the circus sands / With all memory and fate driven deep beneath the waves / Let me forget about today until tomorrow. {i-ar fi dorit [i el s\ uite p`n\ a doua zi, dar din acel moment nu mai putea. Era prima dat\ c`nd punea un diagnostic f\c`nd dragoste. Doctorul omor`se deja `ndr\gostitul. O crim\ perfect\, la care nu s-ar fi a[teptat niciodat\. Spera c\ m\car era ultima. Pui, eu zic s\ termini cu nebuniile astea ale tale, relaxeaz\-te, vezi tot timpul numai boli, e ca [i c`nd ai vedea mon[trii, crede-m\, m\ simt bine, [i m-am sim]it at`t de bine cu tine. Nu, pe bune, trebuie s\-]i faci analize, nu e de glumit, te rog. Bine, `mi fac acas\ c`nd m\ `ntorc, de gura ta, dar acum hai s\ nu mai discut\m, ok?. Dorin `ncerc\ s\ glumeasc\: M-am uitat pe net la tabloul cu sticla [i paharul de vin al lui Picasso. E o bucat\ de ziar lipit\ peste linii trase cu un c\rbune. Vinul s-ar putea s\ fie foarte bun, nimic de zis, dar cred c\ este o mare gogori]\ habar n-au ei ce sticl\ de vin o fi reprezentat prietenul Pablo acolo. Dorin, e[ti nedrept, am fost la muzeu, e o poveste frumoas\ [i m-am bucurat s\ `ncerc s\ te cuceresc cu un cadou culwww.timpul.ro

Ultima*
pu]in `mi pas\ de body-guardul lui. Dar ce a p\]it? O coast\ rupt\, ok. La nunt\, am `n]eles. Pe la [i jumate ies eu [i le dau sincron, s\ ne lase. Domnule Pavelescu, ave]i boala Parkinson. {tiu c\ poate p\rea o veste proast\ dar nu e chiar a[a. Nu se vindec\, dar este boala neurodegenerativ\ care se trateaz\ cel mai eficient. Ve]i fi bine, ve]i vedea. ~n maxim o lun\ de la `nceperea tratamentului v\ ve]i mi[ca mult mai u[or, mersul [i scrisul vor fi bune. Ve]i putea continua lini[tit serviciul. Eu am auzit c\ se poate opera, domnu doctor. Domnu Pavelescu, se poate opera la un moment dat, atunci c`nd nu mai pute]i fi bine cu medicamente. Noi nici nu am `nceput tratamentul. Eu zic s\ ave]i pu]in\ `ncredere [i r\bdare. Opera]ia o vom discuta la momentul c`nd se va pune problema, probabil peste c`]iva ani. Eu m\ g`ndeam s\ m\ duc la Viena, dac\ zice]i, [i s\ m\ operez, dac\ e Parkinson, c\ p`n\ acum nu mi-a zis niciun doctor clar ce este. Asistenta, acoperind telefonul cu m`na, nu [tia c`nd s\ intervin\. P`n\ la urm\ prinse momentul: Iar\[i direc]ia, domnule doctor. Da, Stela. Las\-m\ [i pe mine o clip\, s\ termin m\car cu un pacient. Roag\-i pe to]i s\ ias\ `n fa]a spitalului, vin [i le dau interviu tuturor o dat\, s\ nu m\ sune fiecare din 5 `n 5 minute. M\i, s\ ne lase, `n]elegi? Dac\ p\]ea ceva Andrei Ple[u Doamne fere[te! nu veneau at`]ia, pentru body-guardul manelistului s-au str`ns to]i. Domnu Pavelescu, problema este de `ncredere. Uite, eu nu zic s\ merge]i pe m`na mea neap\rat. Alege]i-v\ un doctor `n care chiar ave]i `ncredere dar apoi urma]i-i sfaturile. Chiar dac\ citi]i pe internet, nu pute]i ajunge s\ le [ti]i pe toate [i s\ v\ purta]i singur de grij\. Nu se pune problema, domnu doctor, acuma c\ v-am g\sit, numai la dumneavoastr\ vin. Da, Ana. De parafat? Vino `ncoace. Cami l-a v\zut pe cel de la chirurgie cardiovascular\? Are ischemie periferic\, dar neurologic? Nu ai trecut diagnosticul pe re]et\, nici data... M\i, nu mai simplifica]i lucrurile a[a, ce naiba! Te rog eu trece acum tot, de fa]\ cu mine. Alo, da. Da, am `n]eles. P\i veni]i duminic\ pe 22, s`nt de gard\. Nu, mai devreme e imposibil. Dac\ ave]i o urgen]\ merge]i la colegii mei `n gard\ `n orice zi. Nu am ce s\ fac, `n]elege]i-m\, `mi pare r\u. {tiu din partea cui suna]i, dar nu am ce face. Bine, toate bune. M\i Ana, `nnebunesc, \la de la minister, \la de la prim\rie, \la de la pres\. S`ntem o ]ar\ de rela]ii `n loc s\ fim o ]ar\ de reguli. }ine minte! C`nd e[ti rezident\, cum e[ti tu acum, vrei s\ `nve]i [i s\ fii cunoscut\, s\ ai pacien]i. C`nd ajungi ca mine nu mai [tii ce s\ faci, vrei s\ fugi, s\ te ascunzi. To]i vor acum, nu au niciun respect pentru via]a ta, sun\ la [ase diminea]a, la unsprezece noaptea. Domnu doctor Iar s`nte]i stresat. Da, ai dreptate, trag aer `n piept. A[ vrea s\ m\ ejectez din via]a asta, s\ ap\s pe buton acum.. Parafa tic\i pe pagini, `n c`teva r`nduri. Dorin o surprinse, prin u[a deschis\, pe Bianca, st\tea `n picioare cu m`inile `ncruci[ate la piept [i privea lateral [i `n jos, `n gol, a[tept`nd. Plicul acela mare [i alb, care con]inea tomografia, `i atingea coapsa [i ea se leg\na u[or, `mping`ndu-l parc\ pu]in mai `n spate pe scaunul pe care `l a[ezase. Domnu Pavelescu, ne-am `n]eles? Uita]i scrisoarea medical\, merge]i cu ea la medicul din policlinic\ [i v\ va da re]et\ gratuit\. A[tept un semn peste o lun\ s\ `mi spune]i cum v\ sim]i]i. Pacientul se ridic\ [i reu[i s\ p\[easc\, `i str`nse cordial m`na [i `[i lu\ politicos [i cu `ncredere la revedere. O pofti pe Bianca, nu f\r\ o oarecare emo]ie, pentru c\ un rest de speran]\ mai rezista celor 40 de ani ai lui, `n care via]a personal\ `i fusese jucat\ la loterie aproape o dat\ pe an, prin spatele sutelor de s\pt\m`ni petrecute cu bolnavii sau cu experimentele [tiin]ifice de tot felul. Dincolo de v\lul atrac]iei aceleia globale, compozite, din primul moment, Dorin `ncepu s\ observe detalii. Degetele ei erau frumoase, lungi, cu unghii vopsite ro[u `nchis, pe m`inile suple i se z\reau tendoanele [i venele, ceea ce lui `i pl\cea. Cu oarecare nepricepere aceste m`ini frumoase `ncercau s\ scoat\ filmul din plicul mare, alb, dreptunghiular, el o ajut\, dup\ ce mai `nt`i o l\s\, politicos, s\ `ncerce, pre] de c`teva secunde. A[ez\ cu o precizie previzibil\ primul film pe ecranul luminos de pe perete [i o `ntreb\: Bianca, prietenul t\u ce zici c\ are? Dureri de cap, Dorin, din ce `n ce mai rele. De

BOGDAN O. POPESCU
Consulta `n cabinet, era mult\ foial\, ca de obicei, mai mul]i a[teptau la u[\, telefoanele sunau `ncontinuu, s\ fi fost pe la zece diminea]a, nu apucase s\ bea dec`t o gur\ de cafea, c`nd prin dou\ u[i deschise, de-a lungul culoarului, a z\rit-o. {tia c\ va veni, o recomandase un prieten, ea sunase mai devreme [i situa]ia fusese st`njenitoare pentru c\ ajunsese la un alt spital, `n fine, p`n\ la urm\ se poate `nt`mpla, era din alt ora[, `n Capital\ se confund\ toate cu toate, se repet\ nume, multe spitale s`nt de urgen]\, pu]ini indivizi s`nt suficient de amabili s\ te `ndrume. Nu a z\rit-o numai, a con[tientizat-o. Asta pentru c\ se potrivea cu un model construit probabil de creierul lui. Sau cel pu]in a[a explica el studen]ilor simpatia [i antipatia la prima vedere. ~n sensul c\ mintea noastr\ integreaz\ multe tipuri de informa]ii vizuale, auditive, olfactive [i le compar\ `n permanen]\ cu experien]ele din trecut, pl\cute sau nepl\cute. Dac\ ai avut un coleg necioplit cu spr`ncene groase `n [coala general\, spr`ncenele groase devin `n compozitul general un element de antipatie la prima vedere. Dac\ prima ta iubit\ a fost peltic\, alte persoane peltice vor avea [ansa s\ `]i fie simpatice la prima vedere. La fel cu numele dac\ ai ur`t pe cineva Codrin, un nou Codrin va avea un dezavantaj `n a-]i fi pe plac. Creierul nostru este `ntruc`tva populat de astfel de matri]e, de care s`ntem mai mult sau mai pu]in con[tien]i, spunea el, [i credea ce spunea. A con[tientizat-o de[i era departe, poate la vreo cincisprezece metri distan]\. ~l privea `n ochi, parc\ `l recunoscuse, de[i nu se `nt`lniser\ mai `nainte. Bine, mul]i c\utau informa]ii despre el pe net, unde g\seau [i poze, al]ii `l v\zuser\ la televizor. Uneori situa]ia devenea de-a dreptul enervant\, cu o zi `nainte se oprise la un magazin din alt cartier [i la cas\ fusese `nt`mpinat cu un z`mbet [i cu Bun\ seara, domnule doctor. Pl\tise cu cardul, v`nz\toarea se uitase la nume [i rostise, cu lumini]e `n ochi: Chiar dumneavoastr\ s`nte]i, domnule doctor. O t`mpenie. P`n\ la urm\, anonimatul are un mare farmec dac\ nu vrei cu nesa] s\ ajungi politician sau cine [tie ce altceva la care s\ `]i foloseasc\ popularitatea. Ea era departe dar avea ochii larg deschi[i, st\tea foarte dreapt\, afi[a o atitudine disponibil\ de[i `[i ]inea, cu ambele m`ini, po[eta `n fa]\, ca `ntr-un act de studiat\ cochet\rie gestual\. Era `mbr\cat\ `n negru complet, cu o fust\ destul de lung\, tocuri `nalte, cu p\rul drept care `i c\dea impecabil mai jos de umeri, c`t s\-i permit\ s\-[i schimbe imaginea cu un mic gest nervos al capului. O asemenea situa]ie `l stresa, nu [tia ce s\ fac\ mai `nt`i. Avea lucruri pe care nu le putea am`na, era `ntr-un consult. Se hot\r` dup\ o scurt\ ezitare s-o `nt`mpine Bianca? S\rutm`na, iart\-m\, trebuie s\ m\ a[tep]i pu]in. Ea z`mbise, supus\ de acest prim contact. Bine, Dorin, vreau numai s\ `]i ar\t o tomografie a unui prieten, s\ `mi spui ce p\rere ai. O privise foarte scurt `n ochi [i `n]elesese c\ este ea. Ea, cea care se potrivea at`t de mult cu modelul din creierul lui. Domnule doctor, v\ sun\ de la direc]ie se auzise, ca de obicei, vocea asistentei care nu pierduse ocazia s\ analizeze contururile Bianc\i [i s\ z`mbeasc\. Da, vor iar\[i s\ filmeze. Habar n-am cine e manelistul \sta [i cu at`t mai

aprilie 2011

Proz\
tural. Da, cert, m-ai [i cucerit, baby, ai sim]it-o deja pe pielea ta. Nu [tiu, Dorin, something is very wrong, you know, now I dont feel you as a lover, but as a doctor, it is very fucking weird. Come on, disease is usual for me, is part of my reality, it makes no difference, I like you so much, `ncerca el s\ pareze. Se l\uda. Se sim]ea un cretin, se g`ndea la ce form\ de boal\ putea fi, dac\ se trateaz\, c`t de ok va fi, nu o mai vedea pe ea ca pe femeia lui, femeia fatal\cuminte, cum i-ar fi pl\cut s\ cread\, `[i imagina numai cum o putea ajuta, nu cum o putea iubi, se retr\gea, cu stil, e adev\rat, [i cu o experien]\ remarcabil\ de `nv`rtitor de cuvinte [i st\ri. Gesturi frumoase, de altfel, via]\ h\r]uit\, dorin]i peste dorin]i, anticipate, `mplinite `n fug\, ratate, consemnate, iat\, `n cele din urm\. Pentru Dorin imaginile, trecutul, alegerile, se derulau uneori prin fa]\ cu vitez\ ame]itoare, se plictisise s\ aib\ dreptate. Eternal Sunshine of the Spotless Mind. Mul]i paraliza]i. Oameni `n stop cardio-respirator, resuscita]i. Demen]i, epileptici, oameni de tot felul, familii suferinde. Un z`mbet, mereu a reu[it un z`mbet. Hey, baby, wake up, what are you doing? Vocea Bianc\i era cristalin\ [i culmea [i dr\g\stoas\. Auzi, m\ g`ndeam, m`ine la c`t ai avionul? Trebuie s\ fiu la aeroport pe la 5 dup\-amiaz\. Ok, eu trebuie s\ fiu de diminea]\ la spital, nu te trezesc. C`nd pleci la[i cheile la vecinul din spate. Au urmat o t\cere lung\, rotocoale de fum, priviri care ar fi vorbit despre dou\ zile incredibile care trebuiau s\ ia sf`r[it; viitorul `ncerca s\ se `ndese [i el undeva `n aceast\ stare, `ntr-un col], [i nu reu[ea. C`inii au l\trat necontenit pe strad\ la `ntoarcere. Luna nu avea putere s\ lumineze dec`t partea de sus a copacilor cei mai `nal]i. Corinelu, hai la vizit\. Mergea pe culoarele astea de paisprezece ani, le str\b\tuse `ncolo [i `ncoace de mii de ori, se `ntreba uneori dac\ exist\ vreun centimetru p\trat pe care s\ nu fi c\lcat. Erau dou\ astfel de culoare pe fiecare dintre cele patru aripi, unul pe st`nga, cel\lalt pe dreapta. ~n total opt culoare. Plus holul central, acela cu lifturi. Se g`ndea uneori c\ via]a este un fel de du-te-vino accelerat, acelea[i boli, alte fiin]e, acelea[i suferin]e, al]i suferinzi. {i c`]i `nainte de el, c`]i dup\ el, treb\luind s\ afle [i s\ aline aceste neputin]e, pe c`te culoare b\tute cu pasul. Zi, Corinelu. Doamna e cu afazie, domnu doctor, o [ti]i. Da, fibrila]ie cronic\, netratat\ acas\, primul eveniment ischemic, trebuie anticoagulat\. INR-ul? Azi e 1,8, `i d\m trei sferturi.Febr\ a f\cut, e diabetic\, tensiunea c`t e? Hai, de fiecare dat\ trebuie s\ trag eu de voi, v-am zis s\ prezenta]i cazurile de la cap la coad\. M\i, [i nu mai vreau s\ v\d toate hainele astea ale apar]in\torilor pe paturi, s`nt pline de microbi. D\m banii apoi pe antibiotice, pacien]ii se complic\, prelungim durata de spitalizare, ce Dumnezeu? Doamn\, cu scuzele de rigoare, da pe dumneavoastr\ v-am rugat [i ieri s\ nu mai pune]i toate lucrurile astea pe pat. ~i periclita]i via]a mamei dumneavoastr\, `n]elege]i? Dup\ accident vascular e[ti mult mai sensibil la infec]ii [i infec]iile evolueaz\ mult mai grav. V\ rog mult s\ lua]i totul de pe pat [i s\ ave]i grij\. Alo, da. Despre speran]\? Da, cred c\ va ie[i un num\r mi[to de Dilema Veche. Scriu, `n c`t timp `]i trebuie, Ana-Maria? A, dou\ s\pt\m`ni e excelent, `l fac cu mare drag, e ok. Bine, d\-mi un mail s\ am adresa ta [i `]i trimit c`nd e gata. Te pup, mersi [i eu. Domnu doctor, v\ a[teapt\ o ziarist\ `n holul central. Mersi, Ana, dup\ vizit\, s\ aib\ r\bdare, nu s`nt pl\tit ca purt\tor de cuv`nt. Aici spune-mi, cum a]i tratat hiponatremia, aha, a]i calculat dup\ formul\, v\d `n foaie. ~ntrebare: care e complica]ia tratamentului intempestiv al hiponatremiei? Mielinoliza. Da, super [i cum se manifest\ clinic? Dorin era `n form\, de[i extrem de obosit. Se enerva c\, mai nou, `i ie[ea tot timpul c\ma[a din pantaloni, probabil pentru c\ reu[ise s\ sl\beasc\ 5 kilograme. ~n ultima lun\ mersese la `not `n fiecare zi. Era o piscin\ mic\ la club, de doisprezece metri [i jum\tate lungime, reu[ea s\ `noate `ntro or\ optzeci de lungimi, deci un kilometru. M`ncase ardei, vinete, ro[ii, dovlecei, mult\ salat\ verde. Se sf\tuise cu prietenul lui bun R\zvan, medic diabetolog [i nutri]ionist. Nenea Dorin, ai f\cut treab\ bun\. B\tr`ne, acum trebuie doar s\ te men]ii, dac\ bagi o friptur\, ziua urm\toare te ab]ii. Prin geamurile salonului se vedea un mall `n construc]ie. Imaginea era dezolant\, de acolo de sus se vedea `n primul r`nd p\m`ntul galben, o clis\ acoperit\ de unelte abandonate. P`n\ `n urm\ cu trei luni se auziser\, imprevizibil, din timp `n timp, ni[te bubuiwww.timpul.ro

TIMPUL
turi infernale folosiser\ explozibil. Ca o inim\ care b\tea foarte rar, dar foarte puternic. Acum p\rea c\ nim\nui nu-i mai pas\ [i c\ imaginea aceea a demol\rii pripite avea s\ defineasc\, pentru o perioad\ semnificativ\, cartierul `n care se afla spitalul. ~n holul central se aflau cel pu]in 25 de persoane. Dorin `ncepu s\ studieze fiecare alur\, pentru a deduce cine `l a[teapt\. Nu avu de a[teptat dec`t foarte pu]in. Domnul doctor Dorin Cernat? Da, s\rutm`na. De la Radio s`nt [i a[ vrea s\ vorbim pu]in. O `ndrum\ c\tre cabinet, deschise u[a destul de greoi, av`nd o leg\tur\ mare de chei din care trebui s\ aleag\. Se a[ezar\ la biroul mic, de o parte [i de cealalt\. Era [aten\, cu p\rul ondulat, ochi c\prui, `nalt\, st\tea pu]in coco[at\, 25-30 de ani, `mbr\cat\ `n blugi, cu o bluz\ larg\ [i un fel de espadrile ciudate. Se a[ez\ picior peste picior, foarte str`ns, fiind slab\, [i scoase un reportofon zg`riat din geanta mare ca un clopot. Domnule doctor, m\ numesc Carina Voicu, lucrez la Radio Ever FM [i am venit la dumneavoastr\ pentru c\ s`nte]i foarte cunoscut. Am citit multe lucruri frumoase despre dumneavoastr\ pe internet. A[ vrea s\ `mi da]i un interviu despre vise. Avem o emisiune foarte ascultat\ de popularizarea [tiin]ei. ~mi pune]i `ntreb\ri, sau cum facem?Sincer\ s\ fiu, nu am apucat s\ m\ preg\tesc. Dac\ vre]i, m\ documentez [i revin. Ideea ar fi s\ explica]i ascult\torilor no[tri de ce avem vise [i la ce ne ajut\ ele. ~n mintea lui Dorin, c`teva revolu]ii s-au reactivat, multe cuvinte s-au mu[cat `ntre ele, dorin]a de a deveni omul p\ianjen s-a f\cut, mai mult ca niciodat\, sim]it\. Nu, `nregistr\m acum, pentru c\ nu mai avem c`nd altc`ndva, voi pleca `n cur`nd `n concediu. Carina fix\ reportofonul cu ambele m`ini, cu ar\t\torul st`ng ap\s\ tasta fatal\, ledul ro[u se aprinse cu succes. Visele s`nt o parte aproape necunoscut\ a fiin]ei umane. De[i, pe unele dintre ele cel pu]in, ni le reamintim p`n\ la cel mai mic detaliu. Creierul nostru codific\ tot comportmentul con[tient, dar [i proiec]iile, aspira]iile, pe care numai `n parte le con[tientiz\m. Unii sus]in c\ `n vis avem chiar o alt\ via]\, `n care exist\ un destin, cunoa[tem persoane, rezolv\m probleme. Poate c\ de aceea se [i spune noaptea e un sfetnic bun, pentru c\ prin visele noastre vedem altfel lucrurile de zi cu zi. Somnul `n general [tim c\ e important pentru consolidarea memoriei. Experimentele f\cute cu oameni care au fost priva]i de somn au dovedit c\ ace[tia `[i pierd memoria. Mai ales dac\ s`nt trezi]i din somn atunci c`nd `ncep s\ viseze. Visul poate fi identificat printr-o investiga]ie care se cheam\ polisomnografie. De fapt aceasta identific\ un stadiu al somnului REM de la rapid eye movements, `n care apar majoritatea viselor. ~n timpul somnului REM oamenii au musculatura foarte relaxat\ [i au mi[c\ri involuntare ale globilor oculari. Diver[i indivizi au diferite tipuri de vise unii viseaz\ `n culori, al]ii nu. Unii au vise foarte dinamice, cu ac]iuni complicate, pentru al]ii se perind\ doar ni[te imagini. Cred c\ tipul de vis este `n leg\tur\ [i cu activitatea profesional\ [i cu personalitatea noastr\. Spre exemplu, [tiu un scriitor pentru care visele s`nt o surs\ constant\ de inspira]ie. Prilej cu care putem constata c\ visele s`nt bune. Eu am avut co[maruri c`nd eram mic, deci visele pot fi [i rele. Vedeam `n vis ceva mult prea mare `n compara]ie cu mine, care se apropia foarte `ncet. Atrag aten]ia: extrem de chinuitoare erau aceste dou\ lucruri: era foarte mare [i se apropia foarte `ncet. Uneori ne amintim visele, alteori nu. Se zice c\ depinde `n ce stadiu de somn te treze[ti, imediat dup\ REM `]i aminte[ti, `n faza de a[a-zis somn lent, nu. Dar multe dintre aceste afirma]ii nu au fost dovedite cu adev\rat `n mod [tiin]ific [i pot fi specula]ii. Dac\ stau bine [i m\ g`ndesc, de data asta `n ipostaza mea de scriitor [i nu de om de [tiin]\, cred c\ [i multe dintre visele mele au fost o specula]ie. Vreau s\ spun o specula]ie a incon[tientului meu fa]\ de con[tientul meu. Sau mai mult, un atac, o amenin]are [i o falsificare. Cred c\ exist\, mai bine zis, un sistem de spionaj `n visele noastre, ale tuturor. Spre exemplu, dup\ ce am intrat la facultate, am visat luni de-a r`ndul c\ d\deam examen [i nu [tiam s\ scriu la subiectele respective. C`nd m\ trezeam `mi aminteam precis cum erau

11
formulate subiectele `n vis [i realizam c\ acestea nu erau din bibilografia de examen. Eu cred c\ asta este o uneltire a unui sistem `mpotriva reu[itei personale [i a ceea ce se nume[te selfesteem. Acum, cu ocazia acestui interviu, [i `nc\ o dat\, `n calitate de scriitor [i nu de om de [tiin]\, `mi dau seama c\ s-ar putea s\ existe cineva care s\ controleze visele tuturor [i care s\ unelteasc\ `mpotriva noastr\. Un Morfeu, un demon cu aripi, cine [tie cine este [i cum arat\. Cercet\torii ne-au f\cut s\ credem aici [i media are o vin\, [i dumneavoastr\, doamn\ Voicu, pentru c\ r\sp`ndi]i toate aceste idei c\ de fapt creierul nostru, al fiec\ruia, este autorul exclusiv al acestor vise. Eu a[ vrea s\ argumentez aici, de aceast\ dat\ `n calitate de om de [tiin]\ [i nu de scriitor. Cine `mi poate demonstra c\ dac\ nu a[ fi asistat la un deces impresionant, al unei persoane pe care nu am mai putut-o salva, al c\rui s`nge l-am v\zut, a c\rei inim\ s-a oprit sub ap\s\rile mele repetate, puternice, pe stern, a[ fi visat oricum, ur`t? {i cine a decis ca tocmai acea persoan\ s\ moar\, dintre toate, `n acela[i moment exist`nd probabil sute de doctori `n lume f\c`nd acelea[i manevre de resuscitare pentru persoane aparent exact `n aceea[i situa]ie? ~n concluzie, cred c\ visele noastre s`nt, cu adev\rat, sabotate din exterior [i c\ ele nu s`nt un simplu rezultat al activit\]ii incon[tiente a creierului nostru. Mai mult, dragi ascult\tori ai postului Ever FM, dumneavoastr\ a]i visat probabil brotaci oribili, lilieci ag\]\tori, bestii care smulg carnea cu din]ii, crede]i c\ s`nt din mintea dumneavoastr\? Nu! Toate acestea s`nt organizate, ca o armat\, de ni[te fiin]e invizibile [i periculoase. De altfel, chiar mass-media preg\te[te `n mod sistematic `ncet\]enirea ideilor prin care noi s`ntem de vin\ pentru visele noastre, care dup\ aceea, ne distrug, treptat, via]a. Nu, doamna Voicu, l\sa]i-m\ s\ vorbesc, nu m\ `ntrerupe]i, eu am experien]\, nu s`nt `n bran[\ de azi, de ieri, nu s`nt ca to]i cet\]enii r\t\ci]i ai talk-showurilor de la televiziuni. Uite, la emisiunea asta `nregistr\m, nu lu\m telefoane `n direct, dar `mi imaginez c\ un b\iat de [aisprezece ani ar vrea s\ ne `ntrebe dac\ este vina lui c\ a visat c\ p\rin]ii lui nu mai au bani s\-i cumpere jocuri pe calculator. Da]i-mi voie s\-i r\spund. Nu este vina lui! Dar jocurile pe calculator nu s`nt altceva dec`t ni[te vise externalizate impuse de aceea[i re]ea criminal\ sus]inut\ public de posturile de televiziune [i de ziare! Presupun, mai departe, c\ primim telefon de la o t`n\r\ care a visat c\ a fost violat\. Este vina ei? Nu! Este vina [tirilor cu violuri, care r\sp`ndesc plaga `n min]ile noastre. Acum, cred c\ este momentul s\ fac [i eu o confesiune `n leg\tur\ cu visele mele. L\sa]i-m\, doamna Voicu, m\car acum s\ pot spune ceva. Am visat, ceea ce nu mi se pare exagerat, [i am putut avea acest vis, ascunz`ndu-l cu aten]ie de agen]ia de control a viselor, c\ pot fi fericit cu o femeie. ~n via]a real\ am cunoscut aceast\ femeie, [i, pentru c\ s`nt un om puternic, atrag c\tre `nt`mpl\rile vie]ii mele ceea ce este bun `n visele pe care le am. Am fost fericit cu ea, a fost fericit\ cu mine, pentru aproape dou\ zile. Apoi, sistemul `mpu]it de spionaj al viselor a func]ionat, am realizat c\ acea femeie este bolnav\, am diagnosticat-o [i am trimis-o s\ se trateze. Acest tratament diabolic `mi este aplicat mie `n mod special, pentru c\ eu `n]eleg toat\ aceast\ `nscenare [i supraveghere, [i astfel s`nt supus sistemului de tortur\ impersonal prin propriile mele vise. V\ spun: oameni buni, eu s`nt scriitor, eu nu am nevoie s\ dorm ca s\ visez. Eu visez cu ochii deschi[i. L\sa]i-m\ s\ `mi `mplinesc visele! L\sa]i-m\ s\ `mi `mplinesc visele! L\sa]i-m\ s\ `mi `mplinesc visele! Dorin! Dorin! Bianca `l scutura cu totul [i el bolborosea, de parc\ se certa cu el `nsu[i. Se `ntorcea nervos, d\dea din m`ini, aproape gesticula. Dorin! Se trezi `n cele din urm\. Se `ntinse ca un motan alergat, o s\rut\ `ndelung, `i puse m`na pe coapsa st`ng\ [i o `ntreb\: O cafea? Yes, baby, and an early fuck. El r`se ca o pisic\ s\lbatic\, se opri cu urechea pe pieptul ei [i ascult\ atent. Maxim 70 pe minut. Ea era ultima, [i era ok. Bianca, baby, ce zi e azi? Pe cuv`nt `mi placi, e duminic\ diminea]\. Plec m`ine. Mai avem o `ntreag\ zi. Ea pornise muzica deja, se f\cuse loc de Easy like a Sunday morning. Dorin a intrat pur [i simplu `n du[, f\r\ s\ se mai `ntrebe nimic. * Povestirea Ultima face parte din volumul Via]\ de aruncat de Bogdan O. Popescu, `n curs de apari]ie `n colec]ia Ego. Proz\ a editurii Polirom.

aprilie 2011

12

TIMPUL

Dosar

Mircea Eliade Henry Pernet Coresponden]\. 1961-1986*

MIHAELA GLIGOR
~n ultimii ani au ie[it la iveal\ mai multe scrieri inedite ale lui Mircea Eliade, fie ele scrisori sau buc\]i de proz\. Fiecare dintre acestea ajut\, ne`ndoielnic, la completarea tabloului Eliade, at`t prin noile informa]ii despre via]a celebrului istoric al religiilor, c`t [i prin detaliile privind cronologia scrierilor literare [i nu numai. Cuprinz`nd un schimb epistolar `ntins pe 25 de ani, volumul de fa]\ spune povestea a doi oameni care s-au apropiat [i au devenit prieteni, au lucrat `mpreun\ [i au `mp\r]it bune [i rele. Pe 21 februarie 1961, un t`n\r student `n [tiin]e economice [i `n [tiin]e sociale [i politice la Universitatea din Lausanne cu un mare interes `n studiul psihologiei, sociologiei [i istoriei religiilor `i scria timid, dar curajos `n acela[i timp, profesorului Mircea Eliade, `ntreb`nd dac\ `i poate trimite c\r]ile ce le avea deja pentru ca profesorul s\ `i scrie o dedica]ie. ~n mai pu]in de o lun\, studentul Henry Pernet prime[te r\spunsul mult a[teptat: Drag\ Domnule, V\ mul]umesc pentru scrisoarea dvs. din 21 februarie. S`nt fericit [i flatat de interesul pe care `l ave]i pentru cercet\rile mele. E inutil s\ v\ spun cu c`t\ bucurie voi scrie dedica]ii pe c\r]ile mele unui student `n [tiin]e economice [i sociale (Eliade c\tre Pernet, 15 martie 1961). Era prima scrisoare [i, poate, primul semn c\ lui Henry Pernet i se deschidea `n fa]\ o nou\ [i fascinant\ cale: istoria religiilor; iar tovar\[ de drum `i era nimeni altul dec`t tat\l disciplinei, Mircea Eliade. Scrisorile care urmeaz\ acestui moment exprim\ admira]ia fa]\ de lucr\rile lui Eliade: Poseda]i un dar minunat pentru explicitarea ritualurilor, pentru a pune `n lumin\ structurile marilor mituri, [i un talent f\r\ egal pentru sintez\. Simt `ntotdeauna, de-a lungul studiilor dvs., prezen]a umanului, nu a[a cum poate fi el postulat de o [tiin]\, ci a[a cum e el cu adev\rat (Pernet c\tre Eliade, 8 aprilie 1962). Henry [i-a urmat visul [i a ajuns la Chicago. A studiat cu Mircea Eliade, Joseph M. Kitagawa [i Charles H. Long [i a ob]inut un doctorat `n istoria religiilor. ~mprejur\ri mai pu]in fericite l-au adus `ns\ `napoi `n Elve]ia unde, de[i implicat `n afacerile familiei, a g\sit timp s\ fac\ [i ceea ce `i pl\cea mai mult: istoria religiilor. S-a implicat activ `n Societatea elve]ian\ pentru [tiin]a religiilor, a participat la congrese [i `nt`lniri ale asocia]iilor de istoria religiilor din SUA [i Europa [i a scris articole de specialitate pentru unele dintre cele mai importante reviste din domeniu: History of Religions, Numen, Revue de thologie et de philosophie, Revue de lHistoire des Religions. Mai mult, a ajutat la preg\tirea c`torva edi]ii `n francez\ ale operelor lui Eliade, a tradus Jung [i a colaborat la Encyclopedia of Religion. Prin aceast\ culegere, specialistul `n Eliade [i cititorul obi[nuit descoper\ un Eliade cald [i deschis, prietenos, dornic s\ ajute [i s\ `ndrume, deschis la critic\, recunosc\tor pentru ajutorul oferit. Volumul ofer\, `n acela[i timp, importante detalii despre lucr\rile scrise [i activit\]ile academice ale lui Eliade din acea perioad\. 1961-1986 au fost anii maximei influen]e [i vizibilit\]i interna]ionale a lui Eliade [i unele dintre operele sale majore au fost scrise sau preg\tite `ntre ace[ti ani: The Encyclopedia of Religion (16 volume), The History of Religious Ideas (3 volume), mare parte a memorialisticii [i c`teva romane. Dincolo de scrisorile c\tre [i de la Mircea Eliade, volumul con]ine altele extrem de importante, semnate de Ioan Petru Culianu sau J. M. Kitagawa. Acestea, scrise dup\ moartea lui Eliade, redau confuzia [i conflictul din jurul celui de-al patrulea volum al The History of Religious Ideas [i explic\ de ce acesta nu a fost publicat `n Fran]a sau Statele Unite. Henry explic\ motivele pentru care nu a colaborat la acest ultim volum al Istoriei, cu toate c\ numele lui era confirmat de Eliade `nsu[i `ntr-o scrisoare c\tre Jean-Luc Pidoux-Payot la 15 februarie 19861. Retragerea lui Henry din acest proiect, finalizat `n cele din urm\ de Ioan Petru Culianu2, confirm\ principiile solide ale unui om nedispus la compromisuri. Ca o concluzie general\, prezentul volum de coresponden]\ completeaz\ cu succes imaginea lui Eliade [i ne confirm\, dac\ mai era nevoie, c\ `n spatele operei extraordinare st\ un om extraordinar.
1 Vezi scrisoarea lui Mircea Eliade c\tre Jean-Luc Pidoux-Payot, 15 februarie 1986, redat\ `n Mircea Eliade, Europa, Asia, America, Coresponden]\, Vol. al II-lea, I-P, Cuv`nt `nainte [i `ngrijirea edi]iei de Mircea Handoca, Humanitas, Bucure[ti, 2004, pp. 480-482. 2 Mircea Eliade, Geschichte der religisen Ideen. Vom Zeitalter der Entdeckungen bis zur Gegenwart, Herder Verlag, Freiburg-Basel, 1991. Edi]ia `n limba rom=n\: Mircea Eliade, Istoria credin]elor [i ideilor religioase. 4. De la epoca marilor descoperiri geografice p`n\ `n prezent. Volum coordonat de Ioan Petru Culianu, Ia[i, Polirom, 2007.

Prima `nt`lnire Fragment din Introducere

HENRY PERNET
Pe 20 august [1961] diminea]a, iau [...] trenul din Lausanne [i pentru a preg\ti convorbirea cu Eliade m\ afund imediat `n notele pe care le luasem atunci c`nd citisem c\r]ile lui. ~ntruc`t `mi lipsea cultura `n istoria religiilor, evident c\ `mi era imposibil s\ discut tezele lui Eliade opun`ndu-i, de exemplu, tezele altor autori pe care-i ignoram complet. A[adar, mai degrab\ c\utam s\ ob]in de la el o prezentare clar\ [i simpl\ a concep]iei sale a istoriei religiilor, pentru uzul cititorilor revistei Gazette littraire. De la Locarno, un autobuz m\ duce `n pia]a de la Ascona. Arunc o privire `mprejur [i ]in drumul principal p`n\ pe malul Lacului Maggiore. Urmez cheiul, la st`nga mea, p`n\ ce descop\r Casa Tamaro. E un mare noroc, `ntruc`t aparatul de `nregistrat `ncepe s\ devin\ greu. S`nt nervos ca [i `n momentul `n care a[ avea un examen. Trec strada, urc c`]iva pa[i [i m\ anun] la recep]ie. ~ntr-un minut, Mircea Eliade apare `n susul sc\rii [i coboar\ repede p`n\ la mine. E zvelt, mult mai scund dec`t mine, st\ u[or aplecat de spate, dar ceea ce m\ impresioneaz\ mai ales e o frunte `nalt\ [i mare [i o privire c\lduroas\, `ns\ lucid\, ascuns\ `n spatele unor ochelari gro[i de miop. Are o tres\rire la vederea aparatului de `nregistrat [i imediat m\ informeaz\ c\ so]ia lui `[i face siesta `n camera lor [i c\, a[adar, nu va fi posibil s\ punem aparatul `n priz\. Dar, adaug\ el, n-ave]i nevoie de asta. L\sa]i-l aici [i s\ mergem s\ bem o cafea. Facem c`]iva pa[i de-a lungul cheiului apoi ne `ntoarcem

cu spatele la lac pentru a urca o str\du]\ p`n\ la un mic loc umbros unde ne a[ez\m la terasa unei cafenele. ~ntruc`t e[ueaz\ proiectul de a-l `nregistra pe interlocutorul meu [i apoi de a realiza un articol, scot cu team\ carnetul [i m\ `ntreb cum m\ voi descurca. ~i ofer o t\ietur\ dup\ articolul meu despre C. G. Jung et le procs Eichmann [i, la cererea lui, `i povestesc na[terea acestui articol. Era curios s\ [tie cum am ajuns s\ m\ intereseze Jung, pe scurt el m\ intervieva. Sesizez o aluzie din partea lui, legat\ de coresponden]a noastr\, care-mi permite s\ o iau de la cap\t [i s\-i spun c\, dup\ cum i-am scris, a[ dori s\-[i prezinte concep]ia despre istoria religiilor cititorilor revistei Gazette littraire, care nu s`nt speciali[ti, dar s`nt persoane cultivate. Eliade `ncepe s\ vorbeasc\ [i, v\z`nd c\ iau febril note, se opre[te: Pentru articolul dumneavoastr\, ave]i totul aici [i `mi `ntinde un extras din History of religions and a new humanism, articolul s\u care deschidea primul num\r al revistei History of Religions1. Din acel moment, conversa]ia ia o turnur\ mult mai destins\ `ntruc`t s`ntem am`ndoi elibera]i de grija interviului. Cu vivacitate [i cu un entuziasm contagios, Eliade descrie un univers fascinant. El insist\ asupra importan]ei culturale a studiului comparat al religiilor. [...] ~n aceast\ perspectiv\, istoricul religiilor nu se poate limita la studiul unei singure forme religioase, el trebuie s\ adopte un orizont foarte larg. De altfel, e unul din scopurile m\rturisite ale revistei pe care a fondat-o la Chicago: s\-i permit\ specialistului s\ r\m`n\ la curent cu avansarea cercet\rilor `n toate domeniile istoriei religiilor. ~l ascult vorbind despre aceast\ c\utare a sensului [i m\ simt pu]in atras de aventura pe care o implic\ [i care r\spunde acestei nevoi interioare care m-a f\cut s\ m\ afund `n psihologia profunzimilor. Remarca asupra revistei ne face s\ vorbim despre Chicago. Eliade m\rturise[te c\ i-a fost greu s\ p\r\seasc\ Europa [i mai ales Parisul, dar ceea ce `i oferea Chicago era at`t de consistent `nc`t nu putea refuza: s\ coordoneze departamentul de istorie a religiilor cu ceea mai mare libertate [i neav`nd dec`t cinci luni de cursuri pe an, fapt care `i permitea s\ petreac\ mai multe luni `n Europa [i s\ consacre mai mult timp de[i niciodat\ prea mult, pentru gustul s\u c\r]ilor sale.

Universitatea din Chicago, precizeaz\ el, este o insul\ de cultur\ `n mijlocul unui cartier defavorizat `n sudul ora[ului. Ea dispune de resurse importante, `n particular de o bibliotec\ care posed\ colec]ii considerabile `n toate domeniile. {i dac\ nu au o carte, ei o pot procura de la o alt\ bibliotec\ `n cel mai scurt timp. Asta e esen]ial pentru munca lui. ~n mod foarte natural ajungem s\ discut\m despre planul de studiu. Principala constr`ngere decurge din integrarea departamentului de istoria religiilor `n facultatea de teologie (Divinity School): studen]ii `n istoria religiilor trebuie s\ realizeze condi]iile de baz\ din aceast\ facultate `nainte de a se specializa. Cu un sur`s mali]ios, Eliade recunoa[te c\ ar prefera ca departamentul s\u s\ fie integrat unei facult\]i de litere, dar putem ra]ionaliza situa]ia actual\ relev`nd faptul c\ e bine s\ cunoa[tem cum trebuie propriul context cultural `nainte de a ne lansa `n studiul crea]iilor spirituale ale altuia. Aceast\ conversa]ie face s\ creasc\ `n mine dorin]a de a merge la Chicago pentru a studia cu el. I-am spus asta [i, cu mult\ c\ldur\, el m\ `ncurajeaz\ [i `mi promite c\ `mi va trimite toate informa]iile necesare atunci c`nd se va re`ntoarce `n America. Dup\ o ultim\ cafea [i un pahar de ap\, ne relu\m drumul spre Casa Tamaro, cu regret pentru mine, deoarece simplitatea [i c\ldura contactului cu Eliade m\ face s\ doresc prelungirea acestui moment privilegiat. La `ntoarcerea noastr\ la hotel, Eliade vede un grup de domni a[eza]i `n salon [i angaja]i `ntr-o discu]ie care pare foarte animat\: s`nt participan]i la Eranos; v\ voi prezenta. ~n grup, nu e dec`t un nume care `mi e familiar, Henry Corbin, c\ruia i-am citit Limagination cratrice dans le soufisme dIbn Arabi2; c`nd `l salut vreau s\-i spun c`teva cuvinte, `ns\ Eliade `mi [opte[te trebuie s\-i vorbe[ti tare, e greu de urechi. Eliade se `ntoarce [i salut\ un participant care tocmai intra: Roland, a[ vrea s\-]i prezint pe domnul H. Pernet; el a scris un articol despre Jung [i procesul Eichmann. Cum, dumneavoastr\ s`nte]i?, m\ `ntreab\ Roland Cahen, directorul public\rii `n francez\ a operelor lui Jung. Sur`z`nd, schi]ez un gest de protec]ie, ca [i cum ar urma s\ m\ loveasc\: Ce vre]i s\ spune]i? M\ g`ndeam c\ s`nte]i mult mai `n v`rst\! Tocmai am f\cut dou\zeci [i unu de ani Dac\ ave]i un moment, a[

Mircea Eliade, 1963 fotografie de Henry Pernet

www.timpul.ro

aprilie 2011

Dosar

TIMPUL
buie s\ citeasc\ scrisorile `nsele, iar la final s\ reciteasc\ [i savureze introducerea. History of Religions Editors: Mircea Eliade/ Joseph M. Kitagawa/ Charles H. Long Editorial Assistant: Norman J. Girardot Swift Hall, University of Chicago, Chicago, Illinois 60637 An International Journal for Comparative Historical Studies 20 mai 1969

13
THE UNIVERSITY OF CHICAGO CHICAGO ILLINOIS 60637
THE DIVINITY SCHOOL

Swift Hall 7 iulie 1969

Dragul meu prieten,

M\ simt ru[inat c\ r\spund at`t de t`rziu la scrisoarea dvs. din 15 iunie. Am petrecut cele mai deprimante dou\ s\pt\m`ni din ultimii, poate, zece sau doisprezece ani: am fost (`nc\ s`nt!) obosit, incapabil s\ lucrez cum trebuie, deprimat. Cel mai sup\r\tor: s`nt `n procesul de a termina ultimul capitol a unei c\r]i `ncepute `n 1955 (De Zalmoxis Gengis Khan) [i de-abia avansez... ~n fine, vom vedea! Sper c\ a]i primit cecul. Evident, deducerea impozitelor va fi sarcina mea; ve]i primi diferen]a de `ndat\ ce Doamna Denney `mi va comunica suma exact\. ~n ciuda oboselii mele ([i a dezgustului fa]\ de orice problem\ academic\) am citit [i am meditat, cu interes, la dezvolt\rile dvs. din work in progress. S`nt complet de acord. Mai ales partea a treia mi se pare pasionant\, cu toate aventurile pe care le propune unei discipline (c\ci, ce e mai aventuros dec`t o discu]ie metodologic\ asupra unei discipline care tocmai `[i constituie identitatea?). Inutil s\ v\ spun cu ce ner\bdare a[tept manuscrisul dvs. V\ voi scrie dup\ scurta mea [edere la Santa Barbara. Omagiile mele so]iei dvs. cordial, al dvs, Mircea Eliade * Mircea Eliade Henry Pernet. Coresponden]\. 1961-1986, Prefa]\ de Mac Linscott Ricketts, Introducere de Henry Pernet, Traducere de Mihaela Gligor [i C\lin-Cristian Pop, Postfa]\ de Mihaela Gligor, Edi]ie `ngrijit\ [i Indice de Mihaela Gligor (`n curs de apari]ie la Editura Casa C\r]ii de {tiin]\, Cluj-Napoca, 2011).

Drag\ prietene,
Re`ntors din Argentina acum c`teva zile am g\sit dou\ capitole [i azi am primit scrisoarea dvs. din 16 mai. Mul]umesc pentru toate! Presat de promisiunea dvs de a trimite ultimul capitol `nainte de sf`r[itul lunii, i-am scris lui Robert Gallimard promi]`ndu-i manuscrisul c\tre 10-15 iunie. Luna petrecut\ `n Argentina ne-a entuziasmat. Am vizitat Bariloche, `n Patagonia, aproape de Anzi ]ar\ senza]ional\, mun]i de 3000 de metri [i lacuri comunicante (`n fapt, un labirint lacustru), care ne-a amintit de Elve]ia. Principala diferen]\: `n p\duri (aproape virgine) po]i `nt`lni admirabili papagali alba[tri-verzi... Marea surpriz\ a fost interesul formidabil pentru... istoria religiilor, la toate nivelurile: jurnalism, mediile de avangard\, saloane, universit\]i, etc. Am fost primit precum J. P. Sartre; interviuri la sosirea pe aeroport, televiziune, radio, etc. Timp de dou\ s\pt\m`ni, toate ziarele importante public\ articole [i interviuri cu fotografii oribile. {i pentru c\ Ministrul Afacerilor Externe a citit c\ nu am nici o na]ionalitate, mi-a propus, foarte amabil, `n audien]a aranjat\ de Rector, un pa[aport argentinian... A[adar, istoria religiilor merge peste tot, cu singura condi]ie s\-i r\m`nem fideli!... Adaug c\ Argentina nu a abolit imaginea paradisiac\ a Santei Barbara. De la noi doi, la voi doi cordial, Mircea Eliade

vrea s\ v\ vorbesc. M\ tem c\ nu am prea mult timp, m\ gr\besc s\ ajung la tren. V\ conduc la gar\; vom vorbi pe drum. ~mi iau r\mas bun de la Eliade, mul]umindu-i pentru primirea [i generozitatea sa, recuperez aparatul de `nregistrat [i ies cu R. Cahen. ~n ma[in\, el `mi vorbe[te despre difuzarea g`ndirii lui C. G. Jung `n ]\rile de limba francez\ [i m\ invit\ s\ particip. Face de asemenea aluzie la posibilitatea de a intra `n grupul s\u de traduc\tori. Povestim astfel p`n\ la ora plec\rii trenului, [i dup\ ce am f\cut schimb de adrese, ne hot\r`m s\ p\str\m leg\tura. {i sar `n tren. ~n fapt, aceast\ zi a fost at`t de bogat\ [i mi-a deschis at`tea perspective noi `nc`t aproape c\ m\ gr\besc s\ m\ v\d singur pentru a face bilan]ul. Trenul se pune `n mi[care [i `mi sprijin fruntea de geam, sper`nd c\ r\ceala lui `mi va calma durerea de cap care m-a apucat. Deschid servieta, scot carnetul [i `ncep s\ notez pentru a-mi calma exuberan]a [i g`ndurile care-mi trec prin cap. ~nainte ca trenul s\ intre `n gar\ la Domodossola, decizia mea era luat\: voi pleca la Chicago s\ studiez cu Mircea Eliade.
1 Mircea Eliade. 1961. History of religions and a new humanism. History of Religions 1 (1): 1-8. 2 Henry Corbin. 1958. Limagination cratrice dans le soufisme dIbn Arabi. Paris: Flammarion.

Fragment din Prefa]\

MAC LINSCOTT RICKETTS
Ceea ce face coresponden]a lui Henry Pernet at`t de valoroas\ este faptul c\ aceasta
www.timpul.ro

este complet\ [i arunc\ lumin\ asupra continuei rela]ii personale a lui Eliade, `ntins\ pe un sfert de secol, cu un om care `nc\ se `ntreab\ cum de Profesorul a putut avea o r\bdare at`t de nemaipomenit\ [i o deschidere at`t de mare `n a ajuta un t`n\r student care-l h\r]uia (a[a cum Henry se descrie `ntr-un e-mail trimis mie). At`t scrisorile trimise c`t [i cele primite au fost p\strate cu pre]uirea discipolului, aparent f\r\ vreun g`nd legat de publicarea lor. Cititorul aflat `n c\utarea unui portret intim al familiei Eliade se va bucura citind scrisorile pe care Henry Pernet s-a hot\r`t s\ le dea lumii. Trebuie s\ avem `n vedere faptul c\ ace[tia au fost anii maximei influen]e [i vizibilit\]i a lui Eliade. Cu toate c\ s\n\tatea i s-a deteriorat `n ultima parte a perioadei acoperite de aceast\ coresponden]\, profesorul Eliade a produs unele dintre operele sale majore `n acei ani: The Encyclopedia of Religion (16 volume), The History of Religious Ideas (3 volume complete, din 4 pl\nuite), al doilea volum al Memoriilor [i c`teva romane. A[a cum arat\ scrisorile, el a avut mari dureri fizice [i nu a fost `ntotdeauna mul]umit cu ceea ce a produs. Volumul se `ncheie cu un appendix ce con]ine un num\r de scrisori scrise dup\ moartea lui Eliade, aproape toate ar\t`nd confuzia [i conflictul din jurul celui de-al patrulea volum al History of Religious Ideas [i explic`nd de ce acesta nu a fost publicat `n Fran]a sau Statele Unite. Cum ar trebui s\ procedeze o persoan\ care deschide aceast\ carte? Bine`n]eles, mai `nt`i trebuie citit\ Introducerea lui Henry Pernet. Este plin\ de surprize [i va preg\ti cititorul pentru miezul volumului. Apoi, tre-

Coresponden]\ Mircea Eliade, pagini de manuscris din arhiva Henry Pernet

aprilie 2011

14

TIMPUL

Chestiunea universitar\

Evolu]ia `nv\]\m`ntului academic privat `n Rom=nia post-comunist\ (IV)

Actuala lege a educa]iei
`nv\]\m`ntul academic. Abia aceast\ persoan\ juridic\ parcurgea etapele necesare ajungerii la momentul acredit\rii, moment din care ea devenea fondatoare a universit\]ii nou-create. Fondatorii persoanelor juridice care au ajuns la momentul `nfiin]\rii de c\tre Guvern a universit\]ilor s-au erijat `n fondatori ai universit\]ilor acreditate `n sens juridic. Dar, ei s`nt fondatori ai acestora doar `n sens moral, sub aspect juridic fiind fondatorii fondatorilor universit\]ilor `nfiin]ate prin lege. ~ncerc`nd s\ clarifice situa]ia fondatorilor, Legea 480/2006 a reu[it mai mult s\ o `ncurce, fiindc\ a introdus `n categoria aceasta [i persoanele fizice. Nu doresc s\ comentez aici motivele pentru care s-a ajuns la acea form\ ce a contrazis restul legisla]iei, fiindc\ ele s`nt lesne de `n]eles. ~n actuala lege, lucrurile s`nt clare, fiindc\ avem o defini]ie a fondatorilor, la Art. 22 (3): Ini]iativa `nfiin]\rii institu]iei de `nv\]\m`nt superior de stat apar]ine Guvernului. Ini]iativa `nfiin]\rii institu]iei de `nv\]\m`nt superior particular [i confesional apar]ine unei funda]ii, unei asocia]ii sau unui cult religios ori altui furnizor de educa]ie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit fondator. Au disp\rut persoanele fizice, m\rul discordiei `n problema fondatorilor. A existat o `ntreag\ disput\ pe aceast\ tem\, fiindc\ `n joc este patrimoniul acestor universit\]i. Persoanele fizice care se prezentau drept fondatori ai universit\]ilor `nfiin]ate prin lege sus]ineau ([i `[i trecuser\ `n Cart\) c\ patrimoniul le apar]inea. Lucru evident fals din moment ce patrimoniul era donat prin lege (detaliat `n anexa la legea de `nfiin]are) de c\tre o persoan\ juridic\. ~n actuala lege, lucrurile stau c`t se poate de clar. Ar putea ap\rea urm\toarea `ntrebare: ce rol mai poate avea fondatorul `n universitate `n actuala condi]ie? Noua lege este foarte clar\ `n acest sens, d`nd fondatorului (persoan\ juridic\) puteri pe care legisla]ia precedent\ nu le prev\zuse. Fondatorul este prezent `n universitatea privat\ prin consiliul de administra]ie. Art. 211 (7) stabile[te urm\torul lucru: Consiliul de administra]ie al universit\]ilor particulare este numit de c\tre fondatori. Acest consiliu are ca atribu]ii gestionarea patrimoniului, fapt stabilit de Art. 229 (3): Toate deciziile privind patrimoniul institu]iilor de `nv\]\m`nt superior particulare [i confesionale particulare s`nt luate de c\tre consiliul de administra]ie. Consiliul mai are ca atribu]ie [i stabilirea cuantumului taxelor (Art. 119 (2)). Fondatorilor le mai este rezervat\ luarea unei decizii foarte importante pentru existen]a universit\]ilor private. Art. 230 (1) stabile[te c\ Ini]iativa desfiin]\rii institu]iilor de `nv\]\m`nt superior particulare sau confesionale particulare poate apar]ine fondatorilor. Faptul c\ universit\]ile private nu s`nt finan]ate din bani publici nu atrage dup\ sine un alt concept de autonomie universitar\. Autonomia economico-financiar\ stabile[te `n mod corect [i legal faptul c\ administrarea fondurilor unei astfel de institu]ii este de competen]a exclusiv\ a conducerii [i a consiliului de administra]ie, f\r\ implicarea autorit\]ii publice. Diferen]a dintre universit\]ile de stat [i cele private acreditate se clarific\ `n formularea regimului de proprietate.

SORIN BOCANCEA
~n episoadele precedente, am prezentat reperele istorice [i conceptuale ale evolu]iei `nv\]\m`ntului academic privat din Rom=nia post-comunist\. Am ar\tat c\ au existat trei perioade istorice marcate de apari]ia unor prevederi legale: perioada fond\rilor (1990-1993); perioada cursei pentru autorizare [i acreditare (1993-2002), ce `ncepe odat\ cu apari]ia Legii 88/1993 privind acreditarea institu]iilor de `nv\]\m`nt superior [i recunoa[terea diplomelor [i perioada consolid\rii institu]ionale [i a clarific\rii statutului juridic (din 2002 p`n\ `n prezent). Apoi, am prezentat acest fenomen sub forma unei analize ce a vizat patru concepte-cheie: acreditarea/ `nfiin]area, statutul fondatorilor, autonomia universitar\ [i regimul propriet\]ii. Dup\ cum am anun]at `n finalul episodului precedent, voi analiza acum modul `n care este reglementat `nv\]\m`ntul academic privat `n Legea educa]iei na]ionale1, ce a intrat `n vigoare pe data de 10 februarie 2011. Voi lua `n aten]ie modul `n care s`nt reglementate cele patru concepte-cheie pe care leam amintit, pentru c\ acestea fac diferen]a dintre `nv\]\m`ntul de stat [i cel privat. ~n rest, toate prevederile se aplic\ deopotriv\ la stat [i la privat.

4. Regimul de proprietate
Legea 84/1995 stabilea, la Art. 104 (a), c\ `nv\]\m`ntul particular func]ioneaz\ potrivit legii dac\ este organizat [i func]ioneaz\ pe principiul nonprofit. ~n noua lege, la Art. 114 (3), se prevede: Institu]iile de `nv\]\m`nt superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste institu]ii au personalitate juridic\, au caracter nonprofit, s`nt de interes public [i s`nt apolitice. Este clar c\ nimeni nu este patron al unei universit\]i particulare, acestea nu s`nt nici SA-uri [i nici SRL-uri dup\ cum gre[it s-a `n]eles. Potrivit Art. 231, sursele de finan]are ale universit\]ilor private s`nt compuse din: a) sumele depuse de fondatori; b) taxele de studiu [i alte taxe [colare; c) sponsoriz\ri, dona]ii, granturi [i finan]\ri acordate pe baz\ de competi]ie, exploatarea rezultatelor cercet\rii, dezvolt\rii, inov\rii [i alte surse legal constituite. ~n actuala lege, regimul propriet\]ii este foarte clar stabilit, preciz`ndu-se, la Art. 229, c\ universit\]ile private dispun de patrimoniu pe durata existen]ei lor. Potrivit Art. 230 (2), ~n caz de desfiin]are, dizolvare sau lichidare, patrimoniul institu]iilor de `nv\]\m`nt superior particulare [i confesionale revine fondatorilor. Dac\ p`n\ acum au mai existat ambiguit\]i legislative `n ceea ce prive[te statutul [i func]ionarea universit\]ilor private, ce au permis interpret\ri excesive [i chiar aberante, actuala lege a educa]iei aduce clarific\rile necesare. Putem spune c\ odat\ cu ea se `ncheie ultima etap\ istoric\ de care am vorbit la `nceput (a consolid\rii institu]ionale [i a clarific\rii statutului juridic). Vom vedea ce se va petrece cu `nv\]\m`ntul academic privat `n urm\torii ani, fiindc\ un singur lucru nu poate prevedea prezenta lege: imposibilitatea ca pe termen scurt sau mediu s\ fie modificat\ `n sensul recomplic\rii lucrurilor `n acest domeniu.
1 Legea 1/2011 a educa]iei na]ionale, publicat\ `n Monitorul Oficial al Rom=niei, Partea I, nr. 18/10 ianuarie 2011, pp. 1-63. 2 Legea 480/2006 pentru modificarea [i completarea Legii `nv\]\m`ntului nr. 84/1995, republicat\, publicat\ `n Monitorul Oficial al Rom=niei, Partea I, nr. 1025 din 22 decembrie 2006.

1. Acreditarea/ `nfiin]area universit\]ilor

~n vechea legisla]ie, se prevedea c\ institu]iile de `nv\]\m`nt superior se `nfiin]eaz\ prin lege, acreditarea `nsemn`nd practic `nfiin]area prin lege a unei noi persoane juridice, diferit\ de persoana juridic\ ce a f\cut demersurile necesare acestui act. A[a cum am ar\tat, `n legile de `nfiin]are ale tuturor universit\]ilor private din Rom=nia este formulat\ sintagma universitatea nou-`nfiin]at\, ce dovede[te diferen]a dintre aceast\ persoan\ juridic\ [i institu]ia care a fost autorizat\ s\ func]ioneze provizoriu. Actuala lege nu aduce nici o modificare `n acest sens. Art. 22 prevede: (2) Institu]iile de `nv\]\m`nt superior de stat [i particulare se `nfiin]eaz\ prin lege, cu respectarea dispozi]iilor legale privind acreditarea, stabilite conform Ordonan]ei de urgen]\ a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calit\]ii educa]iei, aprobat\ cu modific\ri prin Legea nr. 87/2006, cu modific\rile ulterioare. Acreditarea mai este reglementat\ [i la Art. 228: (1) O institu]ie de `nv\]\m`nt superior particular\ [i confesional\ particular\ trebuie s\ parcurg\ toate procedurile de autorizare provizorie [i acreditare stabilite de prezenta lege. (2) Institu]iile de `nv\]\m`nt superior particulare [i confesionale particulare s`nt acreditate prin lege, ini]iat\ de c\tre Guvern la propunerea Ministerului Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului. Practic, `n ceea ce prive[te `nfiin]area institu]iilor de `nv\]\m`nt private nu se aduce nici o modificare. Toate condi]iile de autorizare [i acreditare s`nt prev\zute `n lege [i s`nt acelea[i pentru toate institu]iile de `nv\]\m`nt superior, indiferent de statutul lor (de stat, particulare sau confesionale particulare).

3. Autonomia universitar\
~n Legea `nv\]\m`ntului nr. 84/1995, autonomia universitar\ era definit\ ca dreptul comunit\]ii universitare de a se conduce, de a-[i exercita libert\]ile academice f\r\ nici un fel de ingerin]e ideologice, politice sau religioase, de a-[i asuma un ansamblu de competen]e [i obliga]ii `n concordan]\ cu op]iunile [i orient\rile strategice na]ionale ale dezvolt\rii `nv\]\m`ntului superior, stabilite prin lege. Ea viza domeniile conducerii, structur\rii [i func]ion\rii institu]iei, ale activit\]ii didactice [i de cercetare [tiin]ific\, ale administr\rii [i ale finan]\rii. A[a cum am mai ar\tat, acest concept a suferit modific\ri, fiind parazitat de introducerea, prin Legea 480/2006, a conceptului de autonomie academic\ valabil pentru universit\]ile particulare. Dar, prin Deciziile nr. 730, nr. 731 [i nr. 732 din 7 mai 2009 ale Cur]ii Constitu]ionale, s-au adus clarific\ri, stabilindu-se c\ `n sistemul na]ional de `nv\]\m`nt exist\ o singur\ autonomie universitar\, indiferent de forma de proprietate a universit\]ilor. ~n actuala lege, autonomia universitar\ este enumerat\ printre principiile pe baza c\rora func]ioneaz\ sistemul na]ional de `nv\]\m`nt superior (Art. 118). La Art. 123 este formulat acest concept: (2) Autonomia universitar\ d\ dreptul comunit\]ii universitare s\ `[i stabileasc\ misiunea proprie, strategia institu]ional\, structura, activit\]ile, organizarea [i func]ionarea proprie, gestionarea resurselor materiale [i umane, cu respectarea strict\ a legisla]iei `n vigoare. C`t prive[te universit\]ile particulare, la autonomia universitar\ se adaug\ cea economico-financiar\. Art. 227 (2) precizeaz\: Institu]iile de `nv\]\m`nt superior particulare au autonomie universitar\, conform prevederilor prezentei legi, [i autonomie economico-financiar\, av`nd drept fundament proprietatea privat\, garantat\ de Constitu]ie.

2. Statutul fondatorilor
Unele prevederi din legisla]ia anterioar\ au st`rnit dispute pe marginea statutului fondatorilor. Reamintesc faptul c\ Legea 480/20062, la Art. 1161 (2) preciza: Universit\]ile particulare s`nt fondate din ini]iativa [i cu resursele materiale [i financiare ale unei persoane fizice, ale unui grup de persoane fizice, ale unei funda]ii, asocia]ii, ale unui cult religios sau ale unui alt furnizor de educa]ie, `n condi]iile legii. Mul]i au interpretat acest articol `n sensul c\ o persoan\ fizic\ ar putea fonda o universitate acreditat\. Au fost ignorate (cu sau f\r\ [tiin]\) prevederile Legii 88/1993, care se reg\seau `n paragraful (3) al aceluia[i articol, potrivit c\rora: ~nfiin]area universit\]ilor particulare se face prin lege. De fapt, nu s-a f\cut distinc]ie `ntre fondare [i `nfiin]area prin lege. A[a cum am ar\tat, momentul `n care o persoan\ era fondatoare era doar acela `n care ea `nfiin]a persoana juridic\ ce avea ca activitate

aprilie 2011

www.timpul.ro

Chestiunea universitar\

TIMPUL

15
contribuie la `mbog\]irea informa]iilor [i la clarificarea unuia sau a mai multor capitole din cultura local\ [i universal\ sau introduc o tem\ na]ional\ `n context universal. Ele pot fi considerate crea]ii [tiin]ifice-culturale de v`rf `n cazul `n care s`nt realizate `n acord cu setul de valori pe care [tiin]ele umaniste `l profeseaz\ `n institutele de studii avansate `n [tiin]ele umaniste [i sociale. Calitatea antologiilor este probat\ de recenziile [i notele din reviste de mare prestigiu2

Universitatea secolului al XXI-lea

O nou\ filozofie a educa]iei?
VICTOR NEUMANN
Ce schimb\ri presupune integrarea european\? S`nt crea]iile cultural\ [i [tiin]ific\ prioritare `n politicile na]ionale sau `n acelea ale Uniunii Europene? Este rela]ia dintre [tiin]\ [i educa]ie una esen]ial\ congenerilor no[tri? O reg\sim `n managementul [i `n lidership-ul universit\]ilor? De ce este util\ schimbarea codului cultural [i a reflexelor mentale `n Europa Central\ [i de Sud-Est? Cine s`nt cei ce g`ndesc, formuleaz\ [i aplic\ reforma curricular\ `n fostele state comuniste? Este universitatea capabil\ s\ dezbat\ [i s\ rearanjeze sistemul de `nv\]\m`nt f\r\ implicarea politicului? ~ntreb\rile de mai sus le-am formulat cu g`ndul de a c\uta r\spunsuri noi `ntr-un sector foarte important al devenirii umane precum educa]ia. Inten]ia mea este s\ identific motivele crizei de con[tiin]\ din acest debut de mileniu [i de a formula c`teva noi ipoteze de lucru privind reforma `nv\]\m`ntului. Am considerat c\ o mare responsabilitate `n redefinirea principiilor [i strategiilor form\rii omului revine universit\]ii, institu]ia capabil\ s\ a[eze acolo unde se cuvine valorile rezultate din idei, inova]ie [i cunoa[tere [tiin]ific\, orientate acestea de spiritul care le-a generat. Prin reprezentan]ii ei, universitatea, al\turi de academie, este aceea care continu\ s\ fac\ marile descoperiri [tiin]ifice, prin urmare, tot ea trebuie s\ clarifice [i destinul cunoa[terii umane. ~n acest din urm\ sens, institutele, departamentele sau catedrele universitare s`nt menite nu numai s\ `mbog\]easc\ propria [tiin]\ prin cercet\ri specifice [i valoroase descoperiri, dar [i s\ le contextualizeze, ceea ce este posibil prin `nnoirea limbajelor educa]ionale, respectiv prin resemantizarea conceptelor-cheie precum [tiin]\, cultur\, educa]ie, comunicare, globalism, cosmopolitism, multiculturalism, religie. E vorba de acele concepte ce ajut\ la reg`ndirea periodic\ a setului de valori [i, deci, la stabilirea reperelor formatoare ale comportamentului uman, compatibile cu aspira]iile sale de ast\zi. Ceea ce voi `ncerca s\ prezint se va concentra asupra schimb\rii opticii `n mediile intelectual-[tiin]ifice, asupra importan]ei transferului universit\]ilor `n m`inile exper]ilor, a acelora ce reprezint\ `n mod real [tiin]ele [i educa]ia [i care au deja o recunoa[tere `n interiorul breslelor lor. Voi aduce `n discu]ie [i c`teva particularit\]i ale Europei Central-Sud-Estice, acolo unde argumentele `n favoarea exper]ilor [i nu a managerilor, a profesioni[tilor [i nu a oamenilor politici, pretind a fi cunoscute [i asumate [i atunci c`nd este vorba de alegerea liderilor. Peste tot `n lume, discu]iile [i deciziile `n privin]a educa]iei indic\ un proces anevoios de `n]elegere [i de punere `n valoare a exper]ilor `n activit\]ile, serviciile profesionale [i `n arta organiz\rii1. ~n sf`r[it, inten]ia mea este ca, pornind de la c`teva principii de referin]\ universal\ ce se cer a fi implementate `n universit\]ile Europei Central-SudEstice, s\ sugerez o viziune de ansamblu [i c`teva solu]ii alternative privind concep]ia universitar\, solu]ii ce pot veni `n `nt`mpinarea reformei sistemului educa]ional `n general. Ele vor fi eviden]iate ]in`nd seama de pervertirea organiz\rii [i coordon\rii procesului cunoa[terii `n deceniile totalitarismelor fascist [i comunist. Voi `ncepe prin a sugera normele necesare pentru o reform\ a universit\]ilor din zona amintit\. Acestea au `n vedere introducerea metodologiei moderne, put`nd contribui la profesionalizarea facult\]ilor [i institutelor de cercetare. ~n cazul [tiin]elor umaniste [i aici referin]ele se bazeaz\ pe experien]a mea `n universit\]ile din Rom=nia , buna func]ionare a cercet\rii trebuie s\ ia `n considerare urm\toarele: analiza produc]iei [tiin]ifice a fiec\rui cercet\tor raportat de c\tre universitate `n domeniile [tiin]elor umaniste: filologie, istorie, filozofie; `n acest scop, de referin]\ s`nt articolele publicate `n reviste interna]ionale cotate ISI [i ERIH A, B, C [i articole indexate `n Baza de date Interna]ionale;
www.timpul.ro

articolele publicate `n reviste na]ionale clasificate; articolele publicate `ntr-un volum colectiv interna]ional sau de tip proceedings, ap\rute `n edituri str\ine recunoscute din punct de vedere al produc]iei [tiin]ifice; articolele publicate `ntr-un volum colectiv interna]ional sau de tip proceedings, ap\rut `ntr-o editur\ na]ional\ recunoscut\ [tiin]ific; studiile introductive la traduceri ale unor texte surs\ [i/sau din texte apar]in`nd patrimoniului cultural universal; studiile introductive la traduceri din literatura de specialitate, edi]ii critice la opere fundamentale [i edi]ii de documente; studiile introductive la volume colective na]ionale sau interna]ionale. ~n temeiul analizei selective a articolelor [i c\r]ilor [tiin]ifice, evaluatorul atribuie unul din urm\toarele calificative: nivel interna]ional de v`rf; nivel interna]ional; nivel na]ional; nivel local. Recunoa[terea interna]ional\ de v`rf inclusiv `n domeniul [tiin]elor umaniste rezult\ din `nsu[irea modelelor sugerate de produsele universit\]ilor de top precum Cambridge, Oxford, Harvard, Pennsylvania, Stanford, Princeton, Yale etc. O asemenea transformare este posibil\ prin promovarea `n context interna]ional a temelor orientative din punct de vedere metodologic [i conceptual; prin valorificarea temelor locale, na]ionale [i zonale `n context interna]ional; prin alegerea acelora ce dezvolt\ subiecte cu un con]inut transna]ional, folosind metode de lucru novatoare sau similare acelora profesate `n mediile [tiin]ifice universal recunoscute. Chiar [i atunci c`nd `n discu]ie este nivelul [tiin]ific na]ional, evaluarea lui trebuie s\ ]in\ seam\ de contextul zonal [i interna]ional, de noutatea tematicii, de importan]a studiilor pentru dezvoltarea cercet\rii `n acord cu direc]iile interna]ionale `n domeniu, procesul de `nv\]\m`nt din domeniu. Ceea ce intereseaz\ `n toate ocaziile s`nt contribu]iile documentare, precum [i `nnoirea interpretativ\ `n domeniu. ~n istorie, sociologie sau filozofie, teoretizarea poate contribui la explicarea fenomenelor, la formularea unor puncte de vedere sau concluzii `nnoitoare sau chiar la schimb\ri de paradigm\ cu un impact social-politic major. Recunoa[terea articolelor [i c\r]ilor doar la nivel local, prin cit\ri `n reviste de specialitate cu impact redus, nu este de luat `n considerare sub raport [tiin]ific. ~n evaluarea produc]iei `n [tiin]ele umaniste, se iau `n considerare c\r]ile de cercetare, sintezele, tratatele, monografiile [i volumele editate, publicate `n edituri din str\in\tate [i `n edituri na]ionale de prestigiu. De asemenea, traducerile, edi]iile critice la opere fundamentale, edi]iile de documente. De pild\, `n cazul edi]iilor, se cere ca ele s\ aduc\ o contribu]ie la repunerea `n circula]ie a unui text fundamental al istoriografiei na]ionale, europene sau universale, `n genere, a culturii umaniste. Traducerea sau edi]ia critic\ realizat\ dup\ standarde [tiin]ifice universal valabile `ncurajeaz\ reforma `n cercetarea umanist\, gener`nd cunoa[terea [i `n]elegerea temei `ntr-un nou context interpretativ [i explicativ. Accesul la textele vechi prin transliterarea lor `n alfabetul modern al limbii `n care e realizat\ traducerea [i explicitarea lor istorico-literar\, politologic\, filozofic\ sau teologic\ au o importan]\ cov`r[itoare `n procesul de `nv\]\m`nt din domeniul [tiin]elor umaniste. Ceea ce se cuvine a fi examinat cu deosebit\ aten]ie este treapta a treia a procesului de `nv\]\m`nt universitar, anume [colile doctorale care preg\tesc viitorii speciali[ti. ~n acest demers, prioritar\ este calitatea de coordonator de doctorat a unui profesor, nivelul preg\tirii studen]ilor, calitatea tezelor de doctorat demonstrat\ prin publica]ii, validarea rezultatelor cercet\rii doctorale pe baza unor granturi c`[tigate, participarea la proiecte de cercetare `n colaborare interna]ional\, burse postdoctorale. Calitatea se stabile[te `n func]ie de rezultatele muncii de cercetare a doctoranzilor; implicarea doctoranzilor `n cercet\ri desf\[urate `n cadrul unor proiecte na]ionale [i interna]ionale; valoarea [tiin]ific\ a fragmentelor de tez\ publicate sub form\ de

studii; tezele publicate sub form\ de carte [i recunoa[terea acestora `n mediile [tiin]ifice. Coordonatorul tezelor de doctorat desf\[oar\ o activitate [tiin]ific\ interna]ional\, este membru `n echipele de cercetare interna]ionale [i autor de proiecte de cercetare `n care s`nt implica]i proprii s\i doctoranzi, precum [i profesori [i doctoranzi din universit\]i recunoscute la nivel interna]ional. {coala Doctoral\ este realizat\ `n parteneriat cu una sau mai multe universit\]i na]ionale [i str\ine de v`rf, beneficiaz\ de o sus]inere financiar\ (din partea unei funda]ii de renume local sau interna]ional, selec]ia `ns\[i fiind o garan]ie a nivelului [tiin]ific de v`rf al aplicantului) [i a dob`ndit o recunoa[tere `n mediile academice din ]ar\ [i str\in\tate. Ea sus]ine cu argumente modalit\]ile [i rostul `nnoirii teoretice [i practice a studiilor `n domeniu; aduce inova]ii conceptuale prin cooperarea transna]ional\, prin organizarea de conferin]e [i prin editarea de volume colective `nsemn`nd autentice contribu]ii `n domeniu. Doctoranzii fiind la zi, preg\tirea lor va beneficia de cursurile, dezbaterile [i `ndrumarea metodologic\ a profesorului coordonator, precum [i de cursurile [i conferin]ele profesorilor invita]i din ]ar\ [i str\in\tate. Publicarea articolelor doctoranzilor [i a tezelor lor de doctorat asigur\ vizibilitate, respectiv recunoa[terea {colii `n via]a universitar\ interna]ional\. Ele s`nt publicate `ntr-o limb\ na]ional\ [i/ sau `ntr-o limb\ de circula]ie [i editate `n reviste [i edituri cu un renume academic na]ional [i/ sau interna]ional. Pentru dep\[irea notei subiective, examinarea standardelor {colii Doctorale [i a valorii [tiin]ifice a tezelor se va face de c\tre o comisie interna]ional\. Un alt element care confer\ calitate mediului academic, `n genere instruc]iei superioare este organizarea de conferin]e [tiin]ifice cu participare na]ional\ [i interna]ional\. Aceasta se stabile[te `n func]ie de tematic\, valoarea [tiin]ific\ a comunic\rilor, num\rul [i calitatea participan]ilor, publica]iile rezultate, ecoul conferin]elor `n revistele de specialitate [i `n presa cotidian\ din ]ar\ [i din str\in\tate. Tema aleas\ trebuie s\ fie foarte important\ din punctul de vedere al progresului cercet\rilor `n domeniu [i de mare actualitate prin schimb\rile sugerate. Pentru ca s\ devin\ un reper, ea trebuie s\ fie valoroas\ prin comunic\rile sus]inute [i prin volumul/ volumele colective publicate sub coordonarea profesorului care organizeaz\ manifestarea [tiin]ific\. Volumul publicat `ntr-o limb\ na]ional\ [i `ntr-o limb\ de circula]ie, comentariile pozitive `n revistele [tiin]ifice de prestigiu vor da seam\ asupra rostului `nt`lnirii. Conferin]a este de v`rf prin contribu]iile `n domeniu, valoarea dezbaterilor [i buna receptare (ecoul) `n mediile profesionale [i general intelectuale. De asemenea, ea este merituoas\ de `ndat\ ce se dovede[te a fi deschiz\toare de drum `n [tiin]e [i este urmat\ de altele similare sau/ [i de integrarea [i citarea `n programe interna]ionale de top a rezultatelor aduse de participan]i, de multiple note [i observa]ii apreciative asupra manifest\rii [tiin]ifice. Calitatea este sporit\ prin editarea de antologii de texte sau de documente care asigur\ un acces mai larg la literatura domeniului. Antologiile vor fi g`ndite `n beneficiul unui public de specialitate provenind din medii de diverse limbi [i culturi. Ele au `n vedere o structur\ unitar\ [i o calitate irepro[abil\ din punct de vedere tematic, ideatic [i stilistic. Indic\ o construc]ie obiectiv\, liber\ de orice partizanate social-comunitare [i politice. Antologiile ]in seama de normele interna]ionale de editare, de un public mai larg dec`t cel de specialitate c\ruia i se adreseaz\ [i care trebuie s\ beneficieze de informa]ii de baz\ `n domeniu, de `ndrumare `n lectur\, de orientare asupra temelor [i textelor selectate, a autorilor antologa]i. ~n felul acesta `ndepline[te un rol educa]ional major. Pentru a fi recunoscute ca antologii de nivel interna]ional, acestea trebuie s\ acopere un gol de informa]ie reclamat de cititorul interesat de domeniu, s\ fie concepute ca opere formatoare de g`ndire `n domeniul [tiin]elor umaniste ori ca repere culturale pentru dezvoltarea unei judec\]i de valoare cu privire la trecut [i la prezent. De `ndat\ ce s`nt publicate `ntr-o limb\ de circula]ie, antologiile

***
Recunoa[terea comunit\]ii academice trimite la mi[carea de idei transcultural\ [i transna]ional\, la capacitatea omului de [tiin]\ de a dob`ndi [i a profesa o perspectiv\ multi- [i interdisciplinar\, contribuind la progresul propriului domeniu de cercetare. Metodei pozitiviste i se va al\tura aceea euristic\, cercet\torul fiind interesat s\ problematizeze, s\ caute semnifica]iile faptelor [i fenomenelor, s\ conceptualizeze [i astfel s\ explice rolurile emi]\torului [i receptorului, guvernantului [i guvernatului. Respect`nd regulile, dar av`nd [i aplecare c\tre descifrarea simbolurilor, el faciliteaz\ `n]elegerea diversit\]ii straturilor sociale, cultura politic\ a elitelor [i aceea a masei, setul de valori formator al structurii de g`ndire. Dinamica mediului de cercetare [tiin]ific\ indic\ sensul conservator sau reformator al institu]iei de `nv\]\m`nt superior. Cea de-a doua perspectiv\ devine posibil\ acolo unde cei ce decid construc]ia sistemului educa]ional [i de cercetare stimuleaz\ universit\]ile, singurele capabile s\ produc\ bre[a necesar\ schimb\rilor profunde. Astfel, `ntreaga societate va beneficia de un nou concept de educa]ie, rata[at aspira]iilor tinerei genera]ii, o structur\ institu]ional\ admis\ ca alternativ\ la aceea vetust\. Speciali[tii preg\ti]i `n acord cu normele [tiin]ifice contemporane, sensibili [i curio[i, vor deveni elitele de m`ine, modelele sociale, cei ce vor avea ca obliga]ie moral\ [i intelectual\ s\ rezolve provoc\rile lumii prin metode de lucru mai sofisticate, rezult`nd din performana]a atins\ `n mai multe domenii [i printr-o fecund\ inventivitate spiritual\. ~n limbajele culturale [i politice central-sudest europene multe concepte s`nt controversate [i de aceea ele provoac\ dispute politice. De exemplu, acelea de democra]ie, politic\, om politic, Europa, istorie, progres, constitu]ie, proprietate, na]iune. Odat\ studiate [i clarificate sensurile lor din secolele trecute [i din prezent, ele vor ar\ta cu asupra de m\sur\ rostul schimb\rilor metodologice [i importan]a reevalu\rii culturii [i structurii de g`ndire al societ\]ilor din zona noastr\ geografic\. O prim\ cercetare de o atare factur\ am valorificat-o `n cartea Istoria Rom=niei prin concepte3, realizat\ printr-o cooperare interna]ional\ [i prilejuind o nou\ diagnosticare a problemelor Rom=niei `n modernitate [i contemporaneitate. Ea valorific\ experien]ele cu g`ndul la `nnoirea [tiin]ei [i a culturii, la impactul asupra societ\]ii [i politicii. Evolu]ia formelor lingvistice [i renegocierea lor relativizeaz\ discursul despre trecut, apropiind [ansa autenticei emancip\ri de sub servitu]ile lui. C`t despre conceptul de educa]ie, el este unul fundamental pentru culturile din Europa Central\ [i de SudEst, analiza evolu]iei lui `n diverse limbi [i culturi fiind necesar\ `n scopul resemantiz\rii potrivit dinamicii schimb\rilor [tiin]ifice, tehnologice, sociale, politice. Iat\ de ce cred c\ o reform\ cultural\ [i educa]ional\ autentic\ `n fostele state comuniste se va baza `n primul r`nd pe reg`ndirea curriculei, pe universitatea capabil\ s\ dezbat\ [i s\ rearanjeze sistemul de `nv\]\m`nt [i odat\ cu acesta, sistemul de valori f\r\ implicarea politicului. Motorul acestei transform\ri va fi expertul [i nu managerul, el fiind liderul adev\rat al sistemului universitar, asupra c\ruia are cea mai bun\ expertiz\4
1 Vezi Amanda H. Goodall, Socrates in the Boardroom. Why Research Universities Should Be Led by Top Scholars, Princeton University Press, 2009. 2 ~n cursul anului academic 2009-2010, am elaborat ghidul de evaluare [tiin]ific\ pentru [tiin]e umaniste [i teologie din universit\]ile rom=ne[ti la solicitarea Consiliului Na]ional al Cercet\rii {tiin]ifice, organism ce face parte din Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii, Tineretului [i Sportului. 3 Victor Neumann, Armin Heinen (editori coordonatori), Istoria Rom=niei prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Ia[i, 2010. 4 Amanda H. Goodall, Socrates in the Boardroom. Why Research Universities Should Be Led by Top Scholars, Princeton University Press, 2009. Vezi capitolul Why Choose Leaders Who are Scholars?. What University Presidents Say about it, p. 79-105.

aprilie 2011

16

TIMPUL

Cronici din tranzi]ie

De ce ne place Despre dragoste?

MARCELA CIORTEA
Liviu Antonesei, Despre dragoste. Anatomia unui sentiment, Editura Ideea European\, Bucure[ti, 2010, http://www.ideeaeuropeana.ro/despre-dragoste-anatomiaunui-sentiment-p-187.html

Nu e un miracol faptul c\ po]i `nv\]a ceva din romane? Le cite[ti f\r\ s\ vrei, aproape. Le cite[ti pentru c\ e vorba de o dragoste, acolo; pentru c\, de[i ai mai citit c\r]i despre dragoste, te intereseaz\ foarte mult dragostea asta; le cite[ti a[a, fiindc\ te fur\ ele, te cheam\ ele s\-]i spun\ povestea pe care o au pe suflet. {i pe urm\, toate astea se consum\. Iar din cartea pe care ai citit-o `]i r\m`ne doar c`te un aspect social sau numele unei str\zi din Londra lucruri pentru care n-ai citit cartea, care nu existau pe c`nd o citeai [i care r\m`n acum cu tine, vitale; `n timp ce restul acela, insistent alt\ dat\, s-a `ngropat undeva, pentru totdeauna. Pentru ce se cite[te, de pild\, Forsyte Saga? Pentru c\ e o fresc\ a societ\]ii engleze din secolul al XIX-lea [i contemporane? Asta o vei crede dup\ ce vei fi sf`r[it volumele. Dar, c`nd le cite[ti, o faci pentru c\ `n volumul `nt`i e dragostea [], `n volumul al doilea, dragostea [], iar celelalte volume le cite[ti pentru [] dragoste []. O fresc\ a societ\]ii engleze? Bine`n]eles. [] {i toate astea, venite a[a, pe deasupra, accesorii la ni[te `nt`mpl\ri cu dragoste C\ci at`ta tot s`nt romanele. Dar via]a este ea mai mult dec`t at`t? O `nt`mplare cu dragoste, dac\ vre]i [i una cu foame, cu sete, cu sport [i cu somn. O tr\im direct, f\r\ nici un calcul, prin[i de intriga ei care e intriga noastr\, consum`nd-o p`n\ la cap\t cu poft\, citind-o febril [i zilnic, pe ea, romanul nostru de toate zilele. Doamne, d\-ne romanul nostru cel de toate zilele ca s\ putem tr\i.1

De ceea ce este el depinde tonul corpului na]ional. Prin asta nu vreau, nici g`nd, s\ neg c\ indivizii ilu[tri, figurile eminente pot avea o interven]ie puternic\ `n destinele unei rase. F\r\ ei n-ar fi nimic care s\ merite osteneala. Dar oricare le-ar fi excelen]a [i des\v`r[irea, ei nu vor ac]iona istoric dec`t `n m\sura `n care exemplul [i influen]a lor `l impregneaz\ omului mediu. N-avem ce face! Istoria este, implacabil, domnia mediocrului. Omenirea are ca majuscul\ doar prima liter\ cu care o decor\m tipografic. Cea mai mare genialitate e[ueaz\ izbindu-se de for]a nelimitat\ a vulgarit\]ii. Planeta a fost fabricat\, pare-se, pentru ca omul mediocru s\ domneasc\ de-a pururi. De aceea e important ca nivelul mediu s\ fie c`t mai ridicat cu putin]\. {i ceea ce face magnifice popoarele nu s`nt `n primul r`nd marii lor oameni, ci altitudinea nenum\ra]ilor modiocri.5 Dar nu numai `n liceu este ignorat eseul profesorului Antonesei, ci [i `n universit\]i, c`nd discut\m deja cu adul]i, chiar dac\ afla]i la prima tinere]e; este ignorat r\m`ne un fel de a spune, pentru c\ tinerii `l citesc pe t\cute `n edi]ia on line de la Editura LiterNet6, iar unii v`rstnici `l paseaz\ spre lectur\ `n semiclandestinitate cumva, mai ales acum, c`nd, la Editura Ideea European\, a ap\rut a treia edi]ie. S\ fie una din cauzele t\cerii abordarea dezarmant de sincer\ a subiectului? S\ fie cronica deloc favorabil\ a dlui Alex {tef\nescu7, la prima edi]ie, ap\rut\ la Ia[i, `n anul 2000, la Editura Ars Longa? Greu de crezut [i una [i alta din aceste dou\ variante, mai ales acum, c`nd spargerea tiparelor `n registru lingvistic este unanim recunoscut\ [i acceptat\ ca atare; iar cine l-a citit, `n timp, pe dl Alex {tef\nescu, [i numai `n Revista Rom=nia literar\ ori `n Ziarul financiar, [tie c\, `n ciuda condeiului exersat `n depistarea imposturii literare [i a non-valorii, exist\ cel pu]in

c`teva situa]ii `n care judecata excelentului nostru critic a fost pripit\.

***
Revenind la aceast\ a treia edi]ie a eseului Despre dragoste, vom spune mai `nt`i ce nu nea pl\cut, anume coperta! E foarte adev\rat c\, dup\ o edi]ie de calitatea celei de la Editura LiterNet, excelent ilustrat\, e dificil de g\sit un ceva ilustrativ care s-o `ntreac\. Cu toate acestea, s`ntem de p\rere c\ putea fi g\sit\ o imagine pentru copert\ cel pu]in de calitatea celor din anterioara edi]ie. Spunem aceasta pentru c\, `n lectura noastr\, chipul femeii de pe copert\ nu are nimic `n comun cu femeia prezent\ `n carte. Pentru c\, `n dragoste, corpul se simte bine, e `n form\, sufletul se simte la fel de bine `n corpul t\u. ~n corpul vostru comun. P\[e[ti altfel pe strad\. ~n dans cu jum\tatea, evoluezi cu o virtuozitate de maestru coregraf, `n intimitate deplin\, `n fuziune, f\r\ nimic vulgar sau obscen. Un cuplu de `ndr\gosti]i dans`nd se distinge imediat `n massa pur [i simplu monden\. ~n Sexus, Henry dans`nd cu Mara Mona. Sau, aiurea, `n c\r]i [i memorie, Sissy `ndr\gostit\ simul`nd, prin dans, p`n\ la orgasm, `mplinirea trupeasc\. Pielea devine luminoas\, ochii cap\t\ nuan]e aurii dincolo de culoarea din na[tere. Corpurile `ndr\gostite s`nt frumoase, aproape indiferent de datele de plecare, de o frumuse]e `n care natura are prea pu]ine de spus. Nu spunem c\ femeia de pe copert\ este ur`t\; dar este mat\, lipsit\ de str\lucirea `ndr\gostirii. De ce ne place Despre dragoste? ~n primul r`nd, fiindc\ educ\, de[i inten]ia m\rturisit\ a autorului este aceea de a r\m`ne str\in de orice didacticism. Acest am\nunt a fost deja sesizat de colegi ai no[tri, profesori, care au inclus fragmente din eseul de fa]\ `n variante de lucru

***
Programa disciplinei Limba [i literatura rom=n\, pentru clasa a IX-a2, cuprinde o bibliografie generoas\ pentru tema Iubirea3, iar manualul de Limba [i literatura rom=n\ de la Editura Humanitas, la unitatea de `nv\]are nr. 4 Dragostea, subscrie acestei teme un capitol intitulat chiar a[a, Anatomia unui sentiment4. Dac\ pentru v`rsta aceasta fraged\, eseul lui Liviu Antonesei e posibil s\ nu se poat\ plia `n lectur\ integral\, deoarece analizeaz\ dragostea la maturitate, dac\ el este p\strat deoparte [i la capitolul Eseu, din manualele de clasa a X-a, p\rerea noastr\ este c\ se putea citi cel pu]in pe fragmente la capitolul Deixis, de exemplu, ori la m\rcile eului liric, la instan]ele comunic\rii narative sau, `n cursul superior al liceului, la perioada optzecist\. Un fragment bine ales din eseul unui psiholog poate fi subiect de conversa]ie [i, totodat\, de medita]ie, pentru un adolescent aflat `n pragul maturit\]ii. Iat\ un exemplu: {i, totu[i, de ce scriu despre dragoste? {i, totu[i, pentru cine scriu? Scriu pentru c\ dragostea exist\. Tot ce-am scris mai sus e adev\rat, dar dragostea exist\: fragmentar, mici insule ale iubirii `n lumea c\reia i-am f\cut tabloul. Fragil\, primejduit\, inutil\ `ntr-o lume at`t de pozitiv\, f\r\ mister, f\r\ metafizic\, supravie]uind anevoie, ea exist\ mai mult, mai intens dec`t noi to]i laolalt\. Oricine i-ar putea face experien]a, dar cei mai mul]i fug de ea, pentru c\ e riscant\, e sf`[ietoare, e intens\, epuizant\, reticent\ la compromisuri. Foarte pu]ini reu[esc s-o `nt`lneasc\ cu adev\rat, `ns\ a lor va fi, a lor este `mp\r\]ia. Ei s`nt ale[ii, elita despre care am vorbit. Pentru ei scriu, `n primul r`nd. Dar scriu [i pentru cei care ar putea fi ale[i, dac\ ar avea puterea s\ opreasc\ dragostea atunci c`nd trece pe l`ng\ ei. Nu e o elit\ din na[tere, nu e dependent\ de avere, de statutul social, nici m\car de inteligen]a subiec]ilor. Este, probabil, cea mai democratic\ dintre elite De ce este important acest fragment? Pentru c\ el arat\ explicit inten]ia auctorial\ m\rturisit\ de a scrie nu pentru exper]i `n problemele dragostei, ci pentru aceia care s-ar putea ridica la `n\l]imea ei. C`t de interesant [i c`t de productiv ar fi un eseu care s\ pun\ `n leg\tur\ fragmentul citat mai sus cu altul, desprins din Studiile despre iubire ale lui Jos Ortega Y Gasset, prezent `n programa [colar\: S\ not\m c\ decisiv `n istoria unui popor este omul mediu.

pentru scrierea argumentativ\8. Apoi, pentru prospe]imea, efervescen]a, luminiscen]a, clocotul [i pasiunea9 ce r\zbat dintre r`nduri. {i nu `n ultimul r`nd, pentru maniera cu totul personal\ de a filtra, dac\ nu exhaustiv experien]ial, cel pu]in teoretic par]ial, marile pove[ti de dragoste ale lumii10. Ne oprim aici, pentru c\ toat\ lumea [tie nu e u[or s\ scrii despre c\r]ile prietenilor. Dar nu `nainte de a l\sa autorului ultimul cuv`nt, o prob\ at`t pentru construirea discursului propriu, c`t [i pentru m`nuirea citatului: ~n tr\irea erotic\, ca [i `n cea propriu-zis mistic\, fuziunea devine vizibil\ `ntruc`t se exercit\ `n cuprinsul unei a doua fuziuni. ~n aceast\ situa]ie, privilegiat\ `ntre toate, nu doar c\ nu exist\ interior [i exterior, dar noua fiin]\ este alc\tuit\ nu din trei, ci din [ase dimensiuni aflate `ntr-o impecabil\ co-manifestare. Iar c`nd spun impecabil\ p\strez [i sensul etimologic ini]ial rela]ia este `ntr-adev\r f\r\ p\cat. ~n noua fiin]\, de nereg\sit `n nici o alt\ conjunctur\ existen]ial\, totul este lumin\ [i s\rb\toare, chiar suferin]a este dureros de dulce, dup\ cum inspirat spunea poetul, el `nsu[i `ndr\gostit. ~ndr\gostit f\r\ limite, f\r\ r\gaz, `n `ntregime ne-`n]elept. Pentru c\ `n]elepciunea are aripi de cear\ [i este inamicul cel mai redutabil al iubirii. Asta nu `nseamn\, desigur c\, `n iubire n-ar exista o prise de conscience asupra tr\irii, numai c\ aceasta nu are nimic exclusiv ra]ional `n alc\tuirea sa. Este vorba, mai degrab\, de fulgura]ii sc`nteietoare, de revela]ii de o intensitate infinit\, trimi]`nd spre un fel de intui]ie global\ [i nu spre o manifestare foarte specializat\ a capacit\]ilor noastre de cunoa[tere. Despre aceast\ calitate a spiritului care nu este exclusiv spiritual\ gnosticii [tiau chiar mai mult dec`t au avut `ncredere s\ ne spun\ sau dec`t vremurile au avut bun\voin]a s\ ne lase din ceea ce ei au spus. Gnosticii [i, bine`n]eles, urma[ii lor din tradi]ia noastr\ ascuns\, ocultat\. Iat\ cum sun\ `n Panarion aceast\ chestiune: ...dar eu eram pe un munte `nalt, [i eu am v\zut o femeie, o femeie frumoas\, de diamant, [i eu auzeam o voce, [i eu am `naintat s\ o ascult, [i ea mi-a spus: Eu s`nt tu [i tu e[ti eu, [i unde e[ti tu acolo s`nt [i eu [i `n toate lucrurile eu s`nt sem\nat\. {i, dac\ vrei, `mi vei sem\na, [i dac\ tu `mi semeni, atunci vei sem\na cu tine `nsu]i.
1 Constantin Noica, ~nt`mpl\ri cu dragoste, publicat `n revista Rampa (1933), reluat `n Eseuri de Duminic\, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1992. ~n manualul de Limba [i literatura rom=n\, clasa a X-a, Editura Humanitas, Bucure[ti, 1999, la capitolul Eseu (din Unitatea de `nv\]are Romanul), pp. 247-248. 2 Programa pentru ciclul inferior al liceului (2009), online la data de 6 aprilie 2011, pe site-ul http://www.edu.ro/ index.php/articles/curriculum/c556+587/?startnum=21 [i http://www.limba-romana.net/lectie/Programa-Limba-siLiteratura-Romana-clasa-a-IX-a/40/. Anexa 2 la OM nr. 3854 / 9. 03. 2004, `n vigoare pentru {coala de arte [i meserii, on line la aceea[i dat\, pe site-ul http://www.edu.ro/index.php/articles/curriculum/c565+580+681/?startnum=21. 3 Extras din programa [colar\ citat\ mai sus, p. 13: G. Galaction, De la noi la Cladova; G. Ibr\ileanu, Adela; Mircea Eliade, Maitreyi; Radu Petrescu, Matei Iliescu; Mircea C\rt\rescu, Travesti; Shakespeare, Romeo [i Julieta; poezii de M. Eminescu (Dorin]a, Floare albastr\, Sara pe deal etc.), G. Co[buc (M`nioas\, Nu te-ai priceput, Rea de plat\ etc.), Lucian Blaga (Nu-mi presim]i, Lumina raiului, Izvorul nop]ii etc.), Tudor Arghezi (Creion, Morgenstimmung etc.), poezii de Ion Minulescu, Nichita St\nescu (Adolescen]i pe mare etc.), Mircea C\rt\rescu (C`nd ai nevoie de dragoste, Poema chiuvetei, Mica elegie etc.), C`ntarea c`nt\rilor, Octavio Paz, Dubla flac\r\ etc. 4 Capitolul include urm\toarele texte auxiliare: Zbur\torul, de I. H. R\dulescu; O motocliclet\ parcat\ sub stele, de Mircea C\rt\rescu; Balada crinilor ce [i-au scris frumos, de Emil Brumaru. 5 Jos Ortega Y Gasset, Studii despre iubire, traducere din spaniol\ de Sorin M\rculescu, edi]ia a III-a, rev\zut\, Editura Humanitas, Bucure[ti, 2007, p. 92. 6 Vezi site-ul Editurii Liternet, http://editura.liternet.ro/carte/115/Liviu-Antonesei/Despre-dragosteAnatomia-unui-sentiment.html, on-line la data de 7 aprilie 2011, unde eseul este `nso]it de o excelent\ recenzie semnat\ de Luiza Palanciuc. 7 Vezi Alex {tef\nescu, Iubirea, bibelou de por]elan, `n Rom=nia literar\, nr. 3/2001, pe site-ul revistei, http://www.romlit.ro/iubirea_bibelou_de_porelan, accesat la data de 7 aprilie 2011. 8 Vezi site-ul www.didactic.ro/materiale-didactice/descarcare/39191, on line la data de 7 aprilie 2011. 9 Carmen C\tunescu, Despre Liviu Antonesei: Anatomia unui sentiment, `n revista Niram Art, Madrid, 1 martie/2010, http://revistaniramart.wordpress.com/2010/03/ 01/despre-liviu-antonesei-anatomia-unui-sentiment-decarmen-catunescu/, on line la data de 7 aprilie 2011. 10 Vezi Constantina Raveca Buleu, Despre dragoste, `n Revista Apostrof, nr. 3/2011, http://www.revista-apostrof.ro/ articole.php?id=1402, on line la data de 7 aprilie 2011.

aprilie 2011

www.timpul.ro

Eseu

TIMPUL

17

Don Quijote [i goropizorul

VALERIU GHERGHEL
Pentru a ilustra acest viciu, Feuer a imaginat un dialog instructiv, `n care Robinson Crusoe este adeptul lui Ockham, iar Vineri e un discipol al lui Goropis. ~ntr-una din zile, cei doi observ\ o urm\ pe ]\rm. Robinson deduce c\ prin acel loc a trecut un om. Vineri spune c\ au fost, de fapt, doi oameni [i c\ al doilea om era, probabil, purtat `n c`rc\ de primul. Robinson r\spunde c\, `n acest caz, urma din nisip ar fi fost mai ad`nc\. Vineri afirm\ c\ al doilea om a plutit, de fapt, prin v\zduh (precum p\s\rile, Zeppelinul [i serafimii), sus]inut de o umbrel\. Robinson observ\ c\, `n ultimele zile, ]inutul lor nu a fost vizitat de v`nt. Din contra, Vineri sus]ine c\ v`ntul a suflat cu putere, dar numai `n timpul lor de odihn\. Nu au b\gat de seam\ nimic, fiindc\ dormeau foarte ad`nc. Robinson declar\ c\ paginile Bibliei nu s-au clintit din loc (se oprise la cartea lui Iov), iar Biblia s-a aflat tot timpul pe masa din curte. V`ntul i-ar fi r\scolit paginile [i ar fi deschis-o la psalmi. Vineri replic\ Et caetera. Et caetera. Se `n]elege c\ Vineri nu e dispus s\ cedeze prea u[or. Este gata s\ inventeze o nou\ ipotez\. {i mai alambicat\. Cum vedem, pentru a explica un fapt precis (urma din nisip), goropizorul este gata s\ produc\ la fiece stadiu al discu]iei o ipotez\ suplimentar\: un om a zburat prin v\zduh, a fost purtat de v`nt, insula a fost r\v\[it\ de o furtun\ etc. etc. El refuz\ eviden]a, dovada empiric\, proba faptelor. Construie[te mereu [i mereu ipoteze ramificate, care se sprijin\ pe ipoteze [i mai ramificate. E un risipitor. ~n loc s\ simplifice, complic\. Pentru fiece dificultate, goropizorul preg\te[te o nou\ ipotez\. Dar supozi]ia lui ridic\ o dificultate [i mai mare. {irul conjecturilor nu se `nchide niciodat\. Sau, c`nd succesiunea de ipoteze e finit\ [i goropizorul se opre[te, ultima conjectur\ trimite la o pretins\ existen]\ luminoas\ prin ea `ns\[i, la un semnificat transcendental, la un articol de credin]\ (divinitatea, diavolul, Dulcineea sau o combina]ie a lor). Dar, `n principiu, [irul ipotezelor continu\ indefinit. Pentru acest motiv, nici una din teoriile goropizorului nu se poate verifica. El evit\ orice confruntare cu faptele, fiindc\ se teme pur [i simplu de ele ori le dispre]uie[te profund. Ii este groaz\ de simplitate. Abhor\ economia. E complicat [i stufos. Vrea cu orice pre] s\ fie original. {i e `ntotdeauna lanatic. Oricum ar fi, repet, Johannes Goropius Becanus nu a fost nicidecum cel dint`i goropizor din istoria umanit\]ii, iar Vineri (din apologul lui Feuer) nu a fost al doilea. Pre c`t `mi dau seama, Miguel de Cervantes Saavedra a descris un goropizor absolut, `n persoana bravului, neasemuitului Cavaler al Tristei Figuri, renumitul Don Quijote de la Mancha, vraciul mihnirilor, t\m\duitorul nedrept\]ilor, m`ntuitorul neamului omenesc, ap\r\torul v\duvelor [i orfanilor, vestitorul v`rstei de aur. mori de v`nt, dar tot uria[i r\m`n [i nu mori de v`nt (I: 8). Confruntarea cu adev\rul a dat `nc\ o dat\ gre[. Al treilea exemplu [i ultimul. ~n r\t\cirea lui, Don Quijote `nt`lne[te doi nobili c\l\ri [i un grup de p\stori cu cre[tetele `ncununate de ghirlande de chiparos [i de laur. Intr\ `n vorb\ cu nobilii, discut\ despre tagma cavalerilor [i teoretizeaz\ iubirea pasiune, `nainte de Denis de Rougemont. Drume]ii pricep din polilogia lui Don Quijote c\ ]ine de esen]a oric\rui cavaler r\t\citor s\ fie `ndr\gostit [i devin curio[i. Cine este aleasa? Iat\ r\spunsul cavalerului: Eu n-a[ putea spune dac\ dulcea mea vr\jma[\ dore[te sau nu s\ [tie lumea c\ `i s`nt serv; tot ce [tiu, dac\ ar fi s\ r\spund la ceea ce s`nt `ntrebat cu at`ta cuviin]\, este c\ numele ei e Dulcineea, patria `i este Toboso, localitate din provincia La Mancha; rangul trebuie s\-i fie cel pu]in de principes\, de vreme ce-mi este regin\ [i st\p`n\; frumuse]ea, supraomeneasc\, pentru c\ `n ea se adeveresc toate mai cu neputin]\ de g`ndit [i mai himerice atribute de frumuse]e din c`te dau poe]ii iubitelor lor, c\ci cosi]ele-i s`nt de aur, fruntea `i e o c`mpie elisean\, spr`ncenele i-s curcubee, ochii sori, obrajii trandafiri, buzele corali, din]ii perle, g`tul alabastru, [i marmur\ pieptul, filde[ m`inile, z\pad\ albea]a pielii, iar p\r]ile pe care cuviin]a le ascunde ochiului omenesc s`nt `n a[a fel, pe c`t g`ndesc [i socot eu, `nc`t numai o `n]eleapt\ pudoare le-ar putea cel mult c`nta laude, c\ci a le asemui cu ceva pe lumea asta nici nu poate fi vorba (I: 13). ~n fa]a acestui portret axiomatic, compus din toate truismele poeziei, orice `ndoial\ se cade a `nceta. A t\g\dui existen]a domni]ei e f\r\ rost. Dulcineea nu e o realitate, ci un postulat. Nu e o fic]iune, ci o dogm\. Drume]ii `l ascult\ cu evlavie, de[i numai Sancho Pan]a `l crede pe cuv`nt.

Limba adamic\
~ntr-un moment de inspira]ie lexical\, Gottfried Wilhelm Leibniz a inventat verbul a goropiza. De la verb p`n\ la substantivul corespunz\tor e numai un pas. Vorbind ca domnul Jourdain, goropizorul e individul care goropizeaz\. De[i necesar `n metafizic\ (nu mai spun de ce), cuv`ntul nu a avut succes printre filosofi. Verbul a goropiza vine, desigur, de la numele unui savant proverbial, Johannes Goropius Becanus (1519-1572), medic flamand, care s-a ocupat `ndeosebi cu investiga]iile etimologice. ~n Origines antwerpianae (1569), Goropius a presupus c\ limba originar\, limba adamic\, pentru a vorbi ca Jacob Bhme, a fost, `n realitate, o versiune a idiomului saxon. A numit-o, `n consecin]\, grai cimbric [i a ad\ugat c\ semin]ia cimbrilor se `nrudea cu cimerienii (care au `ntemeiat ora[ul Antwerp) [i, prin ei, cu familia lui str\mo[ului Iaphet. Cimbrica, a mai scris Goropius Becanus, prezenta mai multe semne de originaritate dec`t ebraica `ns\[i. Leibniz nu a contestat opinia `ndr\zne]ului lingvist. ~n Noi eseuri asupra intelectului omenesc (III: 2), i-a dat binecuv`ntarea. Din graiul cimbric (asem\n\tor cu flamanda), a crescut apoi, ca dintr-o r\d\cin\ viguroas\, arborele tuturor celorlalte rostiri omene[ti. Mul]i au crezut, totu[i, c\ limba originar\, limba vorbit\ de Dumnezeu, de Eva, de [arpe, de Adam, `n mijlocul Edenului, a fost ebraica. Printre ei, sf`ntul Augustin (cf. De civitate Dei, XVI: 11, 1). C`]iva au pariat, `n schimb, pe arab\, pe greac\ sau pe latin\. Theodoret din Cyr, de-o pild\, s-a g`ndit la siriac\. Asemenea ilustrului Goropius Becanus, Leibniz a admis c\ vechea limb\ german\ p\stra urme ne`ndoioase din limba natural\. Dar, `n deosebire de precursorul lui olandez, s-a ferit de orice exagerare. Patima originilor a fost `n mai multe r`nduri ridiculizat\. ~n opusculul Die Sprachen des Paradises (1688, 47 de pagini), sub pseudonimul Simon Simplex, un contemporan al lui Leibniz, Andreas Kempe, s-a amuzat s\ afirme c\ [arpele a `n[elat-o pe Eva `n francez\, c\ Adam [i-a exprimat sentimentele `n danez\, iar Dumnezeu a poruncit `n limba suedezilor. Paradisul a fost, a[adar, din capul locului un t\r`m poliglot.

Goropi-quijotizarea
Cum procedeaz\ Don Quijote? Nu foarte simplu. Ia morile de v`nt drept uria[i, c\lug\rii benedictini drept vr\jitori (I: 8) [i dac\ i se spune c\ morile de v`nt s`nt numai mori de v`nt (sau c\lug\rii ni[te c\lug\ri literali), el respinge observa]ia [i propune o ipotez\ suplimentar\, o interpretare delirant\. Nici experien]a, nici `ncerc\rile, nici observa]iile lui Sancho Panza nu-l conving. Don Quijote e un realist metafizic, care nu crede ochilor, ci doar min]ii sale `nfierb`ntate. Construie[te alegorii, modific\ universul dup\ ceea ce a citit `n c\r]i. ~n cazul lui, sim]ul v\zului e nul. Dar puterea intelectului imaginativ, nelimitat\.

Post scriptum
Nu am uitat nici o clip\, c`nd am scris acest eseu, c\ Don Quijote nu a fost, propriu vorbind, un om de [tiin]\ sau un hermeneut [i c\ nu a fost nici m\car ens reale, ci ens rationale, fictum, o fiin]\ de h`rtie [i cuvinte. Numai Don Quijote a fost Don Quijote. Nu poate fi confundat. Dar mul]i oameni de [tiin]\ [i hermeneu]i au procedat ca Don Quijote: au goropiquijotizat.

Portretul Dulcineea ca ipotez\

Dac\ nu m\ `n[el, nimeni nu a remarcat `nc\ afinitatea esen]ial\ dintre Goropius [i Don Quijote. Am`ndoi nutresc aceia[i indispozi]ie fa]\ de solu]ia simpl\. Am`ndoi ador\ `nc`lcitul [i eschiva. G`ndesc aproape la fel. Au o viziune filosofic\ asem\n\toare. Resping trivialul. Goropizeaz\ sau quijotizeaz\. ~n arta de a ocoli eviden]a, Don Quijote e ne`ntrecut. Voi oferi, `n eseul de fa]\, din motive de economie, numai trei exemple dintr-o sut\. Cel dint`i exemplu. ~n timpul primei sale ie[iri `n lume, c`nd nu e `nso]it de Sancho Panza, Don Quijote se `nt`lne[te la o r\scruce cu un grup de negu]\tori. Le vorbe[te de frumuse]ea incomparabil\, cereasc\ a Dulcineei del Toboso. Negustorii r\m`n increduli [i `i pretind s\ le-o prezinte. Uluit de at`ta scepticism, Don Quijote exclam\: Dac\ v-a[ ar\ta-o, cu ce mare isprav\ v-a]i mai putea l\uda m\rturisind un adev\r at`t de v\dit? Lucrul de c\petenie este s\ crede]i f\r\ s-o fi v\zut, s\ m\rturisi]i, s\ declara]i, s\ jura]i [i s\ sus]ine]i c\ Dulcineea del Toboso e cea mai frumoas\ femeie din lume (Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha, I: 4). Unul dintre negustori `i cere s\ le arate m\car un portret al domni]ei. Dar asta e o insult\ strig\toare la cer. Cavalerul Tristei Figuri are s`ngele iute, se `nfurie [i d\ s\-l pedepseasc\ pe eretic. Rocinate se poticne[te [i cade cu tot cu cavaler la jum\tatea drumului. Al doilea exemplu. Dup\ ce se `ntoarce acas\, iar preotul, b\rbierul [i chel\reasa `i pun biblioteca pe foc (dar numai `n parte, fiindc\ preotul e un cenzor luminat), Don Quijote se `n]elege cu Sancho Panza [i porne[te din nou `n c\utarea aventurilor. Cavalerul ajunge `n fa]a morilor de v`nt. S`nt uria[i, strig\ Don Quijote. Nu-s uria[i, ci mori de v`nt, precizeaz\ Sancho Panza. ~n pofida eviden]ei, Don Quijote se n\puste[te asupra lor. Sf`r[itul `ncle[t\rii e previzibil: una din aripile morii `l tr`nte[te pe cavaler la p\m`nt. Sancho exclam\: Vai de p\catele mele! Nu am spus eu lumin\]iei tale c\ s`nt doar ni[te mori de v`nt?. Dar sublimul cavaler nu poate fi p\c\lit at`t de u[or. Don Quijote g\se[te un r\spuns definitiv, care e, `n realitate, cercul cel mai vicios vicios cu putin]\: de fapt, morile de v`nt s`nt ni[te uria[i preschimba]i de c\tre magul Frestn `n

Etimologii [i elucubra]ii
De[i nu a respins ipoteza lui Goropius, Gottfried Wilhelm Leibniz a g\sit c\ ipotezele acestui savant erau, adesea, elucubrante [i, de cele mai multe ori, de-a dreptul stupide. Pentru a identifica idiomul originar, este nevoie, bine`n]eles, de studiul comparativ al cuvintelor, de harta migra]iei lor `n oikumene [i de [tiin]a etimologiilor obscure. Lingvi[tii barocului se `ntorceau, astfel, la pasiunea terminologic\ a ilustrului Isidor din Sevilla, pentru care cuv`ntul cadaver semnifica nici mai mult, dar nici mai pu]in dec`t caro data vermibus. Etimologiile pot r\t\ci. Dac\ nu s`nt verificate [i prin alte indicii, spune cu umor Leibniz, e u[or s\ goropizezi, id est s\ ba]i c`mpii. ~n treac\t fie spus, faimosul Johannes Goropius Becanus nu a fost, vai, primul goropizor (dar nici ultimul), a[a cum Platon nu a fost, din fericire, primul filosof platonician (dar nici ultimul). Cu timpul, frenezia adamic\ a diminuat [i s-a stins. Erudi]ii au fost cuprin[i de alte [i alte pasiuni [tiin]ifice. La sf`r[itul sf`r[itului, dup\ judecata de ob[te, `n ce limb\ vor comunica ferici]ii? ~n ebraic\, `n sanscrit\, `n flamand\, `n germana lui Leibniz, `n francez\, `n franglez\ sau `ntr-un idiom cu totul [i cu totul nou? Cum va suna limba noului Ierusalim? Iat\ o tem\ de cercetare pentru un doctorat `n lingvistic\...

Robinson [i Vineri
Mai aproape de noi, `n 1957, Lewis S. Feuer a v\zut `n goropizorul lui Gottfried Wilhelm Leibniz prototipul savantului care nu accept\ principiul simplit\]ii. Goropizorul are defectul de a c\uta, de fiecare dat\, explica]iile cele mai complicate. El nu se mul]ume[te cu explica]ia frust\. O g\se[te banal\, neinteresant\, vulgar\. Goropizorul multiplic\ f\r\ oprire entit\]ile, distinc]iile, ipotezele auxiliare. Dar a sprijini ipoteze pe alte ipoteze [i a lungi la nesf`r[it seria conjecturilor `nseamn\ a suferi de p\catul goropiz\rii.
www.timpul.ro

aprilie 2011

18

TIMPUL

Est-Vest

Poeme de Elaine Feinstein

Elaine Feinstein s-a n\scut `n Lancashire, `n 1930. Este autoare de poezii, de romane, de piese de teatru [i de biografii [i, nu `n ultimul r`nd, traduc\toare. A c`[tigat dea lungul timpului nenum\rate premii printre care, cel mai notabil, Cholmondeley Award (1990). ~n poeziile sale reg\sim influen]e ale unor scriitori cunoscu]i, precum Ezra Pound, Willian Carlos Williams [i Charles Reznikoff. mult mai la sud de propriul ei ora[ cu ap\ [i foamete. Caut\ pip\ind o rochie veche, m\tase chinezeasc\, brodat\ cu un dragon, tivul s-a descusut, dar nu conteaz\ `ncerc`nd s\ se g`ndeasc\ numai la lumea din jurul ei: votc\, piersici, ofi]eri polonezi chipe[i, dar nu se poate descotorosi de umbra faptului c\ [tie de moartea unei mari poete `n singur\tate. Se uit\ peste margine `n `ntunericul propriei plec\ri, ne[tiind c\ va supravie]ui unei alte genera]ii de crime, c\ va fi surprins\ de onoruri t`rzii, [i c\ ultimul s\u pat de spital se afl\ la o distan]\ de un sfert de secol. Ca turi[ti, popul\m un ora[ de juc\rie: Hotel Venice are canale [i gondolieri, o imita]ie a Sf`ntului Marcu, un cer fals pentru a ]ine `n\untru s\lbaticul aer condi]ionat. Dac\ m\ `ntreba]i de ce `mi plac aceste c\su]e pentru p\pu[i [i acest ora[ al jocurilor pe care nu le joc, l\sa]i-m\ s\ v\ explic: mi se pare c\ este un t\r`m al neru[inatei abunden]e acel goldene medina al s\r\ciei din ghetouri care se poate risipi `n v`nturile `nte]ite din Asia. Vrea s\ parieze cineva pe River? Traducere de Oana Badea

Ziua Sfintei Lucia

S`ntem la jum\tatea perioadei `ntunecate. Ei simt asta `n r\d\cinile lor, copacii de iarn\: A[adar, chiar [i c`nd stau peste clape, [i m\ uit `nspre gr\din\, z\pada a[tern`ndu-se, G`nduri de prim\var\ `mi coloreaz\ `nchipuirile. ~ns\ ast\zi mi-am z\rit `n treac\t chipul `ntr-o fotografie [i am recunoscut patosul `n liniile gurii mele o dorin]\ de a face pe plac, nu-i a[a? Nu-mi place. Voi lucra mai bine c`nd va fi vremea mai cald\. C`t despre posteritate, acea n\scocire minunat\, nimeni nu [tie care via]\ va fi ]inut\ minte: Numele omului care a inventat roata a fost uitat, `mpreun\ cu limba, cu zeii, cu pove[tile lui. Unde s`nt oasele lui? piatra lui funerar\? Cine i-a v\zut fantoma?

Autobuzul
~n ora dinainte ca cerul s\ se albeasc\ `n spatele plopilor, un autobuz gol complet luminat, f\r\ pasageri trece pe strada mea, pe el scrie defect, `n el nu se vede vreun [ofer. Opre[te aproape de casa mea, ca un vehicul-fantom\ dintr-un film din copil\rie. De ce invent\m aceste fantome, [i le p\str\m esen]a p`n\ la b\tr`ne]e, de parc\ spiritele noastre ar avea nevoie de aceste prostii: Nu este lumea real\ suficient de `nfrico[\toare? Planeta Nevada ~n afara balonului, s`nt 41 de grade. Farurile ma[inilor de-a lungul autostr\zii noaptea str\lucesc, albe, ca ni[te pe[ti electrici. ~n hol, robo]eii Dalek se zg`l]`ie [i sclipesc, o fat\ sl\bu]\, cu papuci `n picioare, `[i bag\ ultimii bani `n aparat. Deasupra unui vechi Izvor din de[ertul Mohave, Las Vegas, odinioar\ un avanpost al Mafiei [i al Rat Pack, acum ne apar]ine nou\.

Fantoma Marinei
Umbrele noastre tr\iesc ve[nic Anna Akhmatova Pe c`nd viseaz\, profilul ei ascu]it de parc\ ar fi b\tut pe o moned\, ea `[i t`r`ie picioarele prin noroiul `nghe]at, p`n\ la sc`ndura de peste o pant\, o colib\ dintr-un sat, cuiul, un colac de sfoar\... se treze[te cu un ritm al inimii nefiresc: simte aer cald pe piele, `n Tashkent, unde garoafele miros a Asia, BURSA C|R}ILOR

N. Steinhardt, Em. Neuman, Eseu despre o concep]ie catolic\ asupra iudaismului. Iluzii [i realit\]i evreie[ti, traducere de Giuliano Sfichi, edi]ie `ngrijit\, studiu introductiv, note, referin]e critice [i indici de Ioan Chiril\, repere biobibliografice de Virgil Bulat, Edi]ie cartonat\, Editura Polirom, 2011, 360 p., pre]: 39,95 lei. O scriere care ne relev\ dou\ con[tiin]e vii ale iudaismului interbelic, dou\ con[tiin]e gata s\ asume responsabilitatea propriei religii [i dou\ con[tiin]e vigilente, ce exprim\ aten]ion\ri ferme atunci c`nd se produc devieri conjunctural politice `n defavoarea credin]ei [i a epifaniz\rii sale `n morala personal\ [i comunitar\. ~n Essai sur une conception catholique du Judasme, autorii nu se rezum\ la mediul religios, ei abordeaz\ socialul `n integralitatea sa, formuleaz\ concluzii etice de politic\ [i de politici economice sau aprecieri permanente cu privire la structur\rile institu]ional-religioase [i geopolitice. Illusions et ralits juives este dedicat\ analizei situa]iei concrete a iudaismului din Europa acelei perioade. Se opteaz\ pentru demistificare [i s`nt comb\tute atitudinile subiective [i generalizatoare cu argumente pertinente din s`nul

sociologiei [i al unei foarte bogate bibliografii pe aceast\ tem\. (Ioan Chiril\) N. Steinhardt se na[te la Bucure[ti pe 29 iulie 1912. ~[i face debutul publicistic foarte de timpuriu `n revista Liceului Spiru

Haret. ~[i ia bacalaureatul `n 1929 [i frecventeaz\ cenaclul Sbur\torul, iar `n 1932 `[i ia licen]a `n Drept. ~n 1934 `ncepe s\ colaboreze la Revista burghez\ [i public\ sub pseudonimul Antisthius volumul parodic ~n genul tinerilor. ~[i ia doctoratul `n Drept `n 1936. ~n 1935 [i 1937 public\ `mpreun\ cu Emanuel Neuman studiile Essai sur une conception catholique du Judasme [i Illusions et ralits juives. Colaboreaz\ la Libertatea [i la Revista Funda]iilor Regale. Dup\ r\zboi, public\ pentru scurt\ vreme `n Universul literar, Victoria, Tribuna poporului [i, din nou, Revista Funda]iilor Regale. Refuz\ s\ colaboreze cu noul regim. ~n 1960 este anchetat, apoi condamnat `n lotul Noica-Pillat la 12 ani de munc\ silnic\. Trece prin `nchisorile Jilava (unde este botezat de p\rintele Mina Dobzeu), Gherla [i Aiud. Eliberat `n august 1964, va reveni dup\ c`]iva ani `n lumea literar\ prin traduceri, medalioane, cronici etc. ~n 1972 termin\ prima versiune a capodoperei sale, Jurnalul fericirii. Public\ volume de eseuri [i de critic\ foarte bine primite, de[i unele s`nt puternic cenzurate. Monah din 1980, r\m`ne activ pe terenul eseisticii [i al criticii. Se stinge la 30 martie 1989. Emanuel Neuman (Manole din Jurnalul fericirii) a fost unul dintre cei mai buni

prieteni ai lui N. Steinhardt, `nt`lnirea cu el fiind considerat\ de memorialist cel mai semnificativ eveniment de p`n\ la botez. Coleg cu N. Steinhardt la Facultatea de Drept, este pasionat de dreptul constitu]ional. Ob]ine titlul de doctor `n Drept cu teza Limitele puterii statului (1937). ~n 19341935 colaboreaz\ la Revista burghez\, unde de]ine rubrica Economic, social [i monden [i unde public\ un fragment de roman, cu titlul Freud [i Conul Costake. Este mentor al t`n\rului Steinhardt, ini]iindu-l `n probleme culturale, ideologice sau de filosofie identitar\. Cei doi `ncearc\ s\ se integreze `n Sinagog\, dar tentativa lor e[ueaz\. Neuman se va `ndrepta spre agnosticism, Steinhardt spre cre[tinism. Dintre proiectele lor comune fac parte o Istorie a parlamentarismului rom=nesc [i La religion anti-smite (Du socialisme au national-socialisme), proiecte care nu vor fi `ns\ duse p`n\ la cap\t. C\s\torit cu Gertrude Steinhardt, vara lui N. Steinhardt, Emanuel Neuman pleac\ `n anii 60 la Bruxelles, unde lucreaz\ ca ma`tre de recherches la Institut International des Sciences Administratives [i public\ recenzii `n revista institutului respectiv. Se stinge la Bruxelles `n 1995.
www.timpul.ro

aprilie 2011

Labirint

TIMPUL

19

Salman Rushdie [i democra]ia

DANA B|DULESCU

~ntre Orient [i Occident

Din ce `n ce mai pregnant [i de multe ori chiar traumatizant `n ultima vreme, mediile [i contextele politice, democra]ia [i, prin opozi]ie, curentele nedemocratice `[i pun amprenta at`t asupra culturii `n sens larg c`t [i asupra artelor [i literaturii. Michel Foucault a surprins infiltrarea insidioas\ a politicului `n toate aspectele vie]ii umane, p`n\ la formele cele mai abuzive de control fizic [i psihic prin no]iunea de biopolitic\ [i bioputere. Spre deosebire de modelele clasice de exercitare a puterii, politicul contemporan `[i difuzeaz\ puterea printr-o plas\ care o face imposibil de localizat. Via]a, activitatea public\ [i scrisul lui Salman Rushdie s`nt emblematice pentru acest tip de rela]ie a culturii cu politicul. ~ntr-un interviu publicat `ntr-un ziar rom=nesc, Rushdie declara c\ se afl\ cu un picior `n Orient [i cel\lalt `n Occident. De fapt, tocmai acest echilibru periculos `i hr\ne[te personalitatea [i scrisul. Salman Rushdie vede emigrarea ca pe o experien]\ pozitiv\. Scriitorul `[i interpreteaz\ hibriditatea cultural\ ca pe o `nr\d\cinare multipl\, tipic\ societ\]ilor moderne [i postmoderne, care face posibil\ extinderea r\d\cinilor unui individ `n mai multe spa]ii. Atunci c`nd viziteaz\ India, locul `n care s-a n\scut [i unde are mul]i prieteni, Rushdie nu se simte str\in. ~n acela[i timp, pentru el Londra este tot acas\. Mai recent America, mai ales spa]iul cosmopolit al New York-ului, este pentru el acas\. Aceea[i liminalitate despre care vorbe[te Homi Bhaba `n contextul culturii postcoloniale este [i marca lumilor imaginare ale lui Rushdie. ~n Ultimul suspin al Maurului, lumile se `ntrep\trund liminal: `n Cochin, fost centru al mirodeniilor, acum inima comercial\ a statului Kerala, aflat succesiv sub domina]ie portughez\, olandez\ [i britanic\, se amestec\ evrei, portughezi [i indieni. Cu toate acestea, inima lumii din geografia liminal\ a Ultimului suspin este Bombay, a c\rui centralitate face din metropola indian\ un omphalos, spa]iul unei Indii esen]iale tocmai prin hibriditate [i pluralism, `n care punctele cardinale se `ntretaie [i `n care toate r`urile s-au rev\rsat `n inima umanit\]ii sale, un ocean de pove[ti. Maurul, naratorul [i `n acela[i timp personajul din lumea fluid\ [i hibrid\ a Ultimului suspin `[i `ncheie periplul `ntr-un sat din Andalusia: Benengeli. Posibil urma[ al legendarului Boabdil, Maurul `[i d\ ultima suflare-suspin ca un ecou al ultimului suspin al ultimului sultan Maur, st\p`nul unei Andalusii hibride [i estetizante, a c\rei inim\ b\tea la Alhambra. {i cel mai recent roman al lui Rushdie, Seduc\toarea din Floren]a (2008), este o `ntret\iere liminal\ a dou\ lumi prin care autorul sugereaz\ existen]a `n paralel a dou\ Rena[teri: Floren]a familiei de Medici [i India sultanilor Moguli. Precum `n Ultimul suspin, tensiunile, nu conflictele, violen]a [i `n general Eriniile istoriei `[i g\sesc contrapunctul `n apolinicul artei. Impuritatea a devenit brand-ul lui Rushdie, celebrat la fiecare cotitur\ de fraz\, `ntr-o limb\ `n care engleza devine un teritoriu cucerit de colocvialisme colorate `n Hindi, `n Urdu, `n spaniol\, cu ecouri de portughez\ [i italian\. ~n opinia cunoscutului autor, hibriditatea cultural\ poate fi o binecuv`ntare pentru un scriitor. ~n cazul s\u, scrisul a fost `n acela[i
www.timpul.ro

timp un pericol, dar [i o salvare a vie]ii, prin calitatea sa compensatorie. Situa]ia lui Rushdie este semnificativ\ pentru modul `n care valorile democra]iei [i amenin]\rile la adresa acestor valori se reflect\ `n literatur\ [i arte.

Rushdie [i democra]ia
Hibriditatea cultural\ a lui Rushdie hr\ne[te din interior Versetele satanice, a c\ror publicare, `n 1988, a st`rnit un scandal de propor]ii `n lumea islamic\. ~n consecin]\, la data de 14 februarie 1989, s-a proclamat o fatwa care cerea executarea lui Rushdie, iar cartea a fost declarat\ oficial o blasfemie la adresa Islamului. S-a oferit o recompens\ pentru uciderea lui Rushdie, iar scriitorul a fost nevoit s\ tr\iasc\ sub protec]ia poli]iei un num\r de ani dup\ aceea. Scandalul a crescut `n intensitate [i anvergur\, p`n\ c`nd a condus la un colaps diplomatic: libr\riile care puneau `n v`nzare c\r]ile au fost bombardate, iar persoanele asociate public\rii sau traducerii c\r]ii au fost atacate, r\nite grav sau chiar ucise. Dup\ aceast\ experien]\, Rushdie a solicitat o reform\ `n Islam. ~n august 2005, afirma `n The Washington Post [i The Times: este nevoie de o dep\[ire a tradi]iei, adic\ nici mai mult nici mai pu]in dec`t o mi[care de reform\ care s\ aduc\ acele concepte de baz\ ale Islamului `n epoca modern\, o Reformare Musulman\ care s\ `i combat\ nu doar pe ideologii jihadului, ci [i lec]iile pr\fuite ale tradi]ionali[tilor [i care s\ deschid\ larg ferestrele pentru a l\sa aerul at`t de necesar s\ intre. {i sublinia: g`ndirea cu orizont este sora toleran]ei; g`ndirea deschis\ este sora p\cii. Condi]ia pe care Rushdie [i-a asumat-o uneori cu team\, de [i mai multe ori cu temeritate se dovede[te a fi aceea de scriitor situat dramatic [i periculos `ntre Orient [i Occident, care `ncearc\ s\ le concilieze prin g`ndirea cu orizont [i g`ndirea deschis\, democratic\ [i ra]ional\. Rushdie a sus]inut campania condus\ de SUA pentru `ndep\rtarea guvernului Taliban din Afganistan care `ncepuse `n 2001, dar a fost, `n acela[i timp, [i un critic virulent al r\zboiului din Irak, din 2003. A semnat manifestul Together Facing the New Totalitarianism (Confrunt`ndu-ne `mpreun\ cu noul totalitarism), care avertizeaz\ asupra riscurilor extremismului religios, publicat `n s\pt\m`nalul Charle Hebdo, `n martie 2006. ~n profida acestor pozi]ii de mediere, Rushdie continu\ s\ fie prins `n r\zboiul dintre Orient [i Occident. Criticul literar Terry Eagleton, un fost admirator al operei sale, i-a atacat pozi]iile declar`nd c\ Rushdie a jubilat v\z`nd valorile Pentagonului triumf`nd `n Irak [i Afganistan, pentru ca mai t`rziu s\ se scuze c\ i-ar fi interpretat gre[it punctele de vedere. Pe de alt\ parte, atacurile din partea Islamului nu au `nt`rziat s\ apar\ atunci c`nd Rushdie a primit, pe data de 16 iunie 2007, titlul de cavaler pentru servicii `n domeniul literaturii. Demonstra]ii masive `mpotriva `nnobil\rii scriitorului au avut loc `n Pakistan [i `n Malaezia. ~n unele dintre ele se cerea public moartea lui Rushdie, iar Al-Quaeda a afirmat c\ titlul pe care l-a conferit Marea Britanie scriitorului de origine indian\ este o insult\ la adresa Islamului.

Royal Society of Literature. Este `n acela[i timp [i primul Pre[edinte al Parlamentului Interna]ional al Scriitorilor, din care face parte [i Toni Morrison, scriitoarea american\ de culoare, c`[tig\toare a premiului Nobel pentru literatur\ `n 1993, [i din care a f\cut parte, printre mul]i al]ii, [i Jacques Derrida, filosof francez n\scut `n Alger. ~n aceast\ calitate, Rushdie a adresat o declara]ie de independen]\, menit\ s\ fie carta fondatoare a Parlamentului. Textul declara]iei este `n mod evident `nsufle]it de principiile de baz\ ale democra]iei: Acest Parlament al scriitorilor exist\ `n scopul de a sus]ine scriitorii oprima]i [i a lupta `mpotriva tuturor care `i persecut\ pe ei [i operele lor [i pentru a reitera mereu declara]ia de independen]\ f\r\ care scrisul este imposibil; [i nu doar scrisul, ci visarea; [i nu doar visarea, ci g`ndul; [i nu doar g`ndul, ci `ns\[i libertatea.

Din punct de vedere cultural [i lingvistic, opera sa este oglinda intersec]iilor lumii contemporane globalizate. Rushdie nu este doar un scriitor postcolonial, ci [i unul postglobal. Opera sa amestec\ savuros culturi, pove[ti, istorii, mitologii [i limbi ale Orientului [i ale Occidentului. ~n scrisul lui Rushdie, cuvintele `n Hindi [i cele `n Urdu condimenteaz\ `ntr-at`t engleza `nc`t par s\ o transforme `ntr-un ingredient al acestui veritabil chutney pus `n mi[care de autor.

***
~n Democracy and Islam: The Cultural Dialectic (Democra]ia [i Islamul: dialectica cultural\, Annals, AAPSS, 524, noiembrie 1992), William Zartman afirma c\ aceste dou\ curente se `nt`lnesc oric`nd apar discu]ii `n privin]a guvern\rii `n ]inutul Islamului (dar al-Islam), dar se `nt`lnesc `n acela[i timp [i pe str\zile Parisului, `n locuin]a secret\ a lui Salman Rushdie, autorul Versetelor Satanice, [i `n sediul guvermului municipal din Washington D. C., atunci c`nd acesta a fost preluat de secta Hanafi `n 1977. Exemplelor lui Zartman le putem ad\uga un alt eveniment de cotitur\ `n istoria contemporan\: 9/11. ~nainte ca tragedia s\ se fi produs, Rushdie a surprins `nc\rc\tura exploziv\ a m`niei globale `n romanul Fury, cu vizionarismul de care dau dovad\ doar marii scriitori.

Republica limbilor dezlegate

~n repetate r`nduri, Rushdie a subliniat importan]a libert\]ii - principiul fundamental al democra]iei. Cum citim `n textul aceleia[i declara]ii, scriitorii s`nt cet\]eni ai multor ]\ri: ]ara cu frontiere a realit\]ii observabile [i a vie]ii de zi cu zi, regatul f\r\ grani]e al imagina]iei, ]inutul pe jum\tate uitat al amintirii, federa]iile inimii cu ger [i canicul\, statele unite ale min]ii (calme [i n\valnice, largi [i `nguste, organizate [i haotice), na]iunile celeste [i infernale ale dorin]ei [i poate locuin]a noastr\ cea mai de pre] republica limbilor dezlegate.

Scriitorul ca lider de opinie

Recent, Rushdie a devenit emblema scriitorului ca lider de opinie. El este pre[edintele PEN American Center [i membru al

aprilie 2011

20

TIMPUL

Labirint

Ideea Ibr\ileanu
NICOLAE CRE}U
S`nt trei sferturi de secol, acum, `n martie 2011, de la moartea lui Ibr\ileanu: un nume, un om, o oper\ at`t de legate de Ia[i, de devenirea esen]ial\, `n secolul trecut, a literaturii rom=ne [i a unei critici care `[i descoper\, la noi, voca]ia analizei [i interpret\rii, prin el, prin studiile [i eseurile sale, mai mult dec`t prin oricare altul dintre ceilal]i critici ai aceleia[i genera]ii. Nu e un portret reductibil la numai c`teva linii, [i acelea amenin]ate s\-[i piard\ vibra]ia, acoperite de sumare etichete cli[eizate: poporanism, tradi]ionalism, chiar specific na]ional A fost un om al timpului s\u [i tot ce se leag\ de personalitatea sa are o coeren]\ de profunzime, un sens, o energie, transmisibile mult dincolo de `ncheierea unei vie]i omene[ti: `ntr-o posteritate vie. Ce ne spune el nou\, celor de azi, `ntr-o Rom=nie mereu `n tranzi]ie, `n care se simte, poate mai acut dec`t oric`nd, o nevoie de clarific\ri, de op]iuni definitorii, `ntemeiate pe autentice valori [i [anse, de c`nt\rit cu luciditate, dincolo de zarva imediat\ a actualit\]ii, de fapt a efemeridei? S`nt `ntreb\ri la care merit\ reflectat [i c\rora mo[tenirea lui Ibr\ileanu, nu `n litera, ci `n spiritul ei citit\, ascultat\, se poate dovedi fecund\. Scriind despre Maiorescu, criticul ie[ean `i elogia, `nainte de toate, gustul rafinat [i sigur, ironia [i necru]area rece ale unei critici neezitante, de sintez\ general\ `n atac, menit\ s\ combat\ grave confuzii axiologice, s\ aduc\ literatura, poezia mai ales, `n matca proprie a adev\ratei lor naturi: esteticul (nu politicul, nici cel pu]in, nu `n sine eticul). P`n\ [i minusurile, deloc ascunse, ori minimalizate, proprii modului Maiorescu de a face critic\, nu doar sintetic, ci [i r\spicat apodictic, didactic-judec\tore[te, f\r\ pierderi [i dilu\ri `n analize [i nuan]e, `i ap\reau lui Ibr\ileanu ca selectate de epoc\, adecvate urgen]elor acelui timp de proliferante confuzii, de contagioas\ impostur\, climat pseudo-cultural c\ruia criticul de la Junimea i-a diagnosticat, cu siguran]\ deplin\, maladia [i i-a administrat [i o terapie pe m\sur\: situa]ie benefic\ pentru tot ce a urmat unei asemenea necesare limpeziri. N-ar fi nevoie [i `n zilele noastre de o revenire la un soi de postulate-cheie, temelii elementare ale actului critic, dac\ e ca el s\-[i merite cu adev\rat numele? Cum de apar, sub ochii no[tri, ai tuturor, at`tea biete `njgheb\ri verbale date drept literare, bune s\ umple liste de opere ale unor autori `nsp\im`nt\tor de prolifici, mul]i dintre ei p\trun[i (listele de c\r]i, ce mai opera) [i `n Uniunea Scriitorilor? E una din urm\rile libert\]ii, sigur, editori s`nt destui [i, cu bani sau m\car rela]ii, po]i publica orice, absolut orice, nu ca sub comunism, c`nd scriitori adev\ra]i, pe deplin forma]i, nu reu[eau dec`t cu greu s\ debuteze ([i atunci, `n volume involuntar colective). Cine s\ stea s\ vad\, s\ parcurg\ o atare produc]ie editorial\, s\ scrie denun]`nd ridicolul ei? O mai fac uneori c`teva voci izolate, de regul\ nu `n paginile unor reviste care s\ se bucure de o real\, `ndeajuns de larg\ audien]\, singurul combatant neobosit pe frontul unei asemenea r\zboiri (sisifice) cu impostura r\m`n`nd tot Alex {tef\nescu. Mul]i socotesc c\ nu merit\ s\-]i pierzi timpul cu a[a ceva [i c\ abundenta pleav\ a veleitarilor, neput`nd oricum s\ fie `n vreun fel st\vilit\, despre ea ar fi mai bine, mai eficient, s\ se tac\ pur [i simplu. {i poate c\ chiar a[a s-ar cuveni s\ se `nt`mple, dac\ boala autorl`cului nu ar avea conexiunile ei, destul de vizibile, cu o degradare de ansamblu a exigen]elor culturii autentice, tot mai uitate, tot mai impetuos marginalizate. Frapeaz\ mai cu seam\ dou\ simptome, aflate `ntr-o efectiv\ conjugare, c`t se poate de semnificativ\: indulgen]a cu care se distribuie, `n dreapta [i `n st`nga, vocabule cu aer de certificate (poet, prozator, romancier etc) [i corelativul ei de demers critic, simularea analizei [i interpret\rii, c`nd textul-obiect al discu]iei, al comentariului nu are ce complexitate s\-[i ofere unei reale scrut\ri analitice [i, consecin]\ a unei abord\ri false din start, nici ce `n\l]a dinspre rezultatele analizei c\tre o configura]ie interpretativ\ `ntemeiat\ pe ele, pe o coeren]\ organic\ a lor. Autor de versuri [i poet nu s`nt dou\ formul\ri diferite pentru unul [i acela[i lucru, num\rul celor care scriu [i public\ versuri poate fi de ordinul sutelor, al miilor chiar, nu [i al poe]ilor, mult mai pu]in numero[i, a[a c\ `ns\[i pretinsa sinonimie e un semn al demisiei spiritului critic care, `n fapt, nu ar avea de ce s\ m`nuiasc\ cu at`ta neglijen]\ astfel de vocabule-cheie. Urmare a `ng\duin]ei, tendin]a de ansamblu este c\tre o necurmat\ infla]ie de superlative, comunicate mai ales oral, publicului de la lans\ri (dar apar destule [i `n scris, `ntr-o anume critic\ de `nt`mpinare, `ndatorat\ editurilor, autorilor). C`t prive[te analiza [i interpretarea simulate, ele slujesc tocmai ascunderii unei judec\]i de valoare tran[ante `n faldurile unui discurs hermeneutic practicat cu aerul c\ simpla sa e[afodare ar afirma, implicit, o valoare at`t de sigur\, `nc`t nici nu mai este nevoie de rostirea unei asemenea judec\]i clare, explicite. Ibr\ileanu a jucat un rol decisiv `n maturizarea criticii literare rom=ne[ti, `n dob`ndirea de c\tre aceasta a unei con[tiin]e de sine care, nemairezum`ndu-se la verdicte trecuse vremea lor judec\tore[ti, fundamenteaz\ totul pe analiz\ [i interpretare, e adev\rat, `ns\ nu f\r\ acea orientare pe care i-o dau impresia [i gustul, de la care de fapt se pleac\ firesc. Iar analiza [i interpretarea, `n conjugarea lor, oric`t de edificatoare prin ele `nsele, nu pot dispensa pe nimeni de necesara treapt\ a evalu\rii finale, limpede, ferm\. Aleg`nd s\ scrie analitico-interpretativ despre clasicii no[tri, despre Caragiale, Eminescu sau Creang\, criticul nu ezita, totu[i, s\ formuleze [i rezerve c`nd le avea, fa]\ de scrieri ale t`rgove]ului din Creang\, fa]\ de un Ric\ Venturiano prea [arjat, de pild\, ori `n fa]a unei strofe socotit\ inutil\, redundant\, `n considera]iile tehnice la Pe l`ng\ plopii f\r\ so]. ~n timp ce, de la o vreme, se `nmul]esc cronicile f\r\ nici cea mai mic\ `ndoial\ a criticului fa]\ de ce public\ at`]ia mai-multdec`t-clasici `n via]\, semn al unui inevitabil progres, se vede. Nu numai accentul pus pe analiz\ [i interpretare `n corela]ie (de fundamentare a ei) cu evaluarea estetic\ distinge locul [i rolul lui Ibr\ileanu `n istoria criticii literare la noi, decisiv `n trecerea sa c\tre genera]ia lui C\linescu, ci [i deschiderea unui atare demers c\tre filosofie, sociologie, psihologie social\, `n general c\tre domeniul umanioarelor. De obicei criticul asociaz\ imperativul hermeneutic `n critica literar\ cu apelul, recursul la perspectiva oferit\ de psihologie, asupra autorului `nsu[i (dominantele imaginarului poetic eminescian, atmosfer\ [i tonalitate, semnalmente stilistice ale v`rstelor crea]iei), ca [i asupra personajelor [i, prin ele, la nivelul integrator al sintezei de ansamblu, asupra viziunii unui autor, de pild\: Caragiale. ~n timpurile noastre deschiderea interdisciplinar\ a criticii este un bun c`[tigat de destul\ vreme ca o astfel de abordare s\ nu mai trezeasc\ nim\nui nici un fel de reticen]e, proces istoric derulat pe o linie ce `l are pe Ibr\ileanu drept proeminent deschiz\tor de rodnic drum. Dar el subordona orice asemenea alian]\ interdisciplinar\ aspira]iei, inten]iei centrale de a aprofunda studiul artei literare, de a-i defini acesteia identitatea irepetabil\ [i inconfundabil\. {i claritatea desemn\rii acestui raport `ntre literar [i sugestii venite `n sprijinul interpret\rii, din afara literarit\]ii, previne [i evit\ orice form\ de exces teoretizant, metodologic etc. amplificat parazitar, cum mai t`rziu se va `nt`mpla, altora, nu o dat\. Ibr\ileanu nu `nt`rzie `n pedante, fastidioase digresiuni interdisciplinare, nu are nevoie de gender studies ca s\ reliefeze regimul estetic diferit al personajelor feminine vs. masculine la Caragiale, nici de sociologie, politologie, psihologie social\, ca ample excursuri de fundamentare conceptual-metodologic\, el prinde `n pu]ine cuvinte acel nerv extraliterar care incit\, amorseaz\ interpretarea [i roadele ei pe linia aprofund\rii esteticului ne conving astfel mult mai firesc, mai pu]in c\znit, dec`t ar face-o de sub mult prea masive acumul\ri de instrumente prealabile [i `n mare parte sortite s\ r\m`n\ exterioare exegezei literare propriu-zise. Altfel spus, interdisciplinaritatea este nu numai folosit\ inteligent, cu un sim] al m\surii invidiabil, dar supunerea la obiect `i dicteaz\ criticului selectarea din acel corpus extraliterar, surs\ de sugestii pentru analiz\ [i interpretare, doar strict a ceea ce poate sluji unei mai bune `n]elegeri a implica]iilor imaginarului literar, a artei autorului ca sintez\ de viziune [i stil. O strategie clar\, f\r\ abateri de la esen]ialul literarit\]ii, ferit\ astfel at`t de usc\ciunea criticii estetice, repudiat\ pentru purismul devitalizant, c`t [i de pericolul simetric opus, fagocitarea naturii estetice a beletristicii de c\tre un aport dilatat steril al unor instrumente uzurpatoare, hipertrofiate. Deschis\ interdisciplinar, critica r\m`ne literar\, nu devine pretext, nici alibi pentru altceva, care s\ i se substituie: ceea ce, desigur, ar falsifica, deopotriv\, [i actul critic, [i obiectul s\u central: arta literar\. Vie r\m`ne [i op]iunea criticului ie[ean pentru un stil (`n `n]eles l\rgit, ireductibil la combinatoria verbal\, a[adar implic`nd [i morfologia demersului analitico-interpretativ: ipoteze, premise, argumenta]ie a interpret\rii) aproape colocvial al criticii, nu aulic, ca acela maiorescian, nici paradoxal [i metaforic, cum va fi, urm`ndu-i, cel c\linescian. Din nou, o m\sur\, c\reia `i repugn\ orice exces, fie [i unul perfec]ionist. Tinere]ea socialist\, poporanismul [i ideea datoriei morale indicau `n continuitatea mai ad`nc\ a unui releu de idei-atitudine o matrice axiologic\ a g`ndirii lui Ibr\ileanu, c\reia el `i asociaz\ inseparabil con[tiin]a unei func]ii superior pedagogice, modelatoare, a literaturii ca art\ [i, de asemenea, a criticii, care `[i ia ca obiect identitatea estetic\ specific\, proprie acestei arte literare, a cuv`ntului. Via]a rom=neasc\ nu e un nume dat `nt`mpl\tor marii reviste ie[ene, ea se a[eaz\ `n linia istoric\ deschis\ de Dacia literar\, continuat\ [i la Junimea [i Convorbiri literare, ca teoria specificului na]ional, ea `n special, [i orientarea estetic\ dominant\ inspirat\ din ea, liant al grup\rii de scriitori din jurul lui Ibr\ileanu, de la Via]a rom=neasc\, s\ aib\ un impact major [i asupra viziunii c\linesciene (Istoria literaturii, din 1941) asupra dialecticii raporturilor: tradi]ie vs. modernitate. Succesiunea momentelor amintite mai sus implica o permanen]\ demn\ de, cum s-a [i `nt`mplat, o audien]\ na]ional\, nu regional\. A fost spre c`[tigul, `nnoirea [i `mbog\]irea cu valori a literaturii rom=ne, nu numai programul modernist (sincronizare etc.) al cenaclului lovinescian, ci [i cel de la Ia[i, (Via]a rom=neasc\), ca [i de la altfel G`ndirea, din Cluj, de rezisten]\ la excesele mimetice, legate de mode literare ale timpului, importate mai cu seam\ din Fran]a (B. Fundoianu sau Eugen Ionescu, dar [i C\linescu, el `nsu[i romancier, balzacian `ns\, `n reac]ia sa fa]\ de proustieni, gidieni, dostoievskieni, nu erau mai pu]ini severi dec`t Ibr\ileanu `n judecata lor asupra at`tor semne de spirit imitativ `n literatura noastr\, modern\) de stimulare a unei produc]ii literare rom=ne[ti cu adev\rat, inclusiv `n eventuale formule estetice de stilizare modern\ a tradi]iei, pe teme [i motive ale unei tradi]ii ad`nci (nu decorativ\), cu r\d\cini arhetipale. Romanul rom=nesc ar fi fost mai s\rac f\r\ Sadoveanu, cu capodopere ca Baltagul [i Creanga de aur, chiar Ionel Teodoreanu (La Medeleni, `n special), [i interpret\ri critice mai noi (Paul Cernat, Angelo Mitchievici [i Ioan Stanomir) arat\ tendin]a simptomatic\ a unei reexamin\ri de amploare a evalu\rilor [i ierarhiz\rilor mo[tenite, oarecum iner]iale, venite dinspre, mai ales, Lovinescu [i C\linescu, multe dintre aceste tentative, reu[ite, incitante, fiind `n esen]a lor `n convergen]\ mai cur`nd cu spiritul dominant la Via]a rom=neasc\. {i nu numai de proz\ e vorba, c\ci un poet ca Al. A. Philippide, dintre ie[eni, ca [i ardeleanul Lucian Blaga, legat de G`ndirea, nu s`nt mai pu]in moderni dec`t contemporani ai lor ca Bacovia sau Arghezi. Privite din timpul de azi, polemicile [i prejudec\]ile de atunci p\lesc `n favoarea unei impresii de sintez\ ultim\, omologare de valori puternice `n diversitatea lor [i a orient\rilor, a op]iunilor estetice pe care crea]ia lor le reprezint\, distinct, cu personalitate, nu le ilustreaz\ obedient [i f\r\ har. Putea Lovinescu s\ combat\ lirismul moldovenesc `n proz\, pled`nd programatic, modernist, pentru obiectivarea [i citadinizarea romanului, Sadoveanu a r\mas el `nsu[i, a creat un imaginar al s\u, inconfundabil (nu numai `n capodoperele deja citate, ci [i `n Locul unde nu s-a `nt`mplat nimic, `n Nop]ile de S`nziene, `n Ostrovul lupilor) [i curgerea vremii a ar\tat c\, dincolo de imperativul de atunci, al obiectiv\rii, Sadoveanu era mai `n convergen]\ dec`t mul]i al]ii cu marele roman al secolului trecut, nu numai subiectiv-proustian, ci [i parabolic sau mitic, chiar infuzat de lirism, odat\ cu autori ca Joyce, Kafka, Faulkner, Thomas Mann, Virginia Woolf: [i [irul de nume ar putea continua. Lec]ia pentru acum, valabil\ pretutindeni, nu numai la Ia[i, datorat\ lui Ibr\ileanu [i Sadoveanu, ca [i Vie]ii rom=ne[ti, e cea a unui ethos indestructibil, al identit\]ii umane [i creatoare: a [ti [i a avea t\ria de a fi ceea ce e[ti, a nu mima ce se poart\, a nu `ncerca s\ pari ce nu e[ti. {i c`nd Sadoveanu a uitat acest imperativ interior al consecven]ei cu sine c\derea s-a v\zut `nc\ de atunci, cum era [i de a[teptat. Se poate oare deslu[i un set de `ndemnuri peste timp, de la acela al lui Ibr\ileanu, c\tre al nostru? Da, cred ca da, [i nu numai `n orizont limitat, doar ie[ean. O literatur\ a vie]ii rom=ne[ti de acum, cu dimensiunile socialului (deloc de minimalizat), psihologiilor [i psihosocialului de sub ochii no[tri (munca, familia, valori [i pseudo-valori, noi ideologii, noi imposturi, circ mediatic [i politic, `nving\tori [i perdan]i, forme de rezisten]\ ale lui a fi vs. a avea etc.) necesitatea unei Idei mari-vector [i liant al creativit\]ii [i competitivit\]ii, de pild\, chiar cea a `ncrederii `n poten]ialul creator (nu doar `n literatur\) rom=nesc, nu `nchis autarhic `n sine, dar `ntr-o comunicare selectiv\, `n spirit critic, demn antimimetic\, antiepigonic\ totodat\, cu ceilal]i, ca [i cu acumul\rile tradi]iei noastre vii, a[adar deschise, selectiv, nesclerozat\, nici abandonat\ de dragul europeismului acelora c\rora sintagma identitate etno-cultural\ le sun\, vai, tribal. Adev\ratul spirit al unei Europe altceva dec`t un al doilea (imitativ) melting pot, dup\ cel american, va fi unul al comunic\rii reciproc `mbog\]itoare `n diversitatea indelebil\ a identit\]ilor etno-culturale de pe continent [i crea]ia rom=neasc\ `n ordinea culturii, a literaturii [i artei `n special, va interesa `n afar\ at`t c`t va interesa ceea ce ne distinge de al]ii `n opere ale noastre, nu imita]ii, oric`t de me[te[ugit disimulate, a[adar nu ecouri ale unor mode deja defuncte `n spa]iile care le-au lansat. S`nt, poate, destule motive s\ recitim spiritul care anim\ structural, din ad`nc, Opera [i Fapta lui Ibr\ileanu, la cei 75 de ani de la intrarea `n posteritate: cu g`ndul, `ns\, la prezent [i, `nc\ [i mai [i, la deschiderea acestuia c\tre viitor, acum [i aici, `n ora[ul [i `n ]ara care `i datoreaz\ mult [i nu l-au uitat.
www.timpul.ro

aprilie 2011

Labirint

TIMPUL

21

Spa]iul public la Hannah Arendt

MIHAELA MORARIU
Hannah Arendt a fost una dintre cele mai influente voci ale filosofiei politice din secolul al XX-lea. Teoriile enun]ate de autoare nu [i-au pierdut nimic din actualitate, numele s\u fiind un reper major `n literatura despre totalitarism. A fost descris\ adesea ca fiind filosof, de[i a refuzat `ntotdeauna aceast\ etichet\, motiv`nd c\ este un teoretician politic, deoarece munca sa este centrat\ pe oameni, `n vreme ce filosofia se concentreaz\ pe om la singular, argument`nd prin faptul c\: oamenii, nu Omul, tr\iesc pe p\m`nt [i populeaz\ lumea (Hannah Arendt, Condi]ia uman\, traducere de Claudiu Vere[ [i Gabriel Chindea, Editura Idea Design & Print [i Casa C\r]ii de {tiin]\, Cluj, 2007, p. 13). Public\ `n 1958 Condi]ia uman\ un studiu original de antropologie filosofic\, ce avea s\ devin\ [i cea mai influent\ oper\ a sa `n care pledeaz\ pentru o diviziune tripartit\ `ntre activit\]ile umane de munc\, lucru [i de ac]iune. aceea, autoarea subliniaz\ `n mod repetat c\ dintre cele trei tipuri de activit\]i, doar ultima ac]iunea apar]ine `n mod exclusiv omului; aceasta presupune `n mod necesar existen]a celorlal]i, f\r\ de care nici nu poate fi imaginat\. Arendt subliniaz\, de asemenea, faptul c\ dintre cele trei, ac]iunea este `nr\d\cinat\ `n natalitate, deoarece noul-venit posed\ capacitatea de a `ncepe ceva nou (p. 14); posibilitatea de a aduce ceva cu totul nea[teptat, [i anume: faptul c\ omul este capabil de ac]iune `nseamn\ c\ de la el se poate a[tepta nea[teptatul [...]. (p. 149). A[adar, omul are puterea de a face ceea ce este infinit [i improbabil [i acest lucru este posibil `ntruc`t fiecare om este unic, astfel c\, odat\ cu fiecare na[tere, ceva nou [i unic vine pe lume. (p. 149).

Raportul dintre public [i privat

O importan]\ deosebit\ `n discursul H. Arendt este acordat\ raportului dintre public [i privat [i dinamicii permanente specifice acestor concepte. Pornind `n fiecare caz de la sensul originar al celor dou\ concepte, autoarea identific\ o serie de condi]ii [i mecanisme prin care se impune unul sau cel\lalt `n s`nul umanit\]ii. Domeniul public desemneaz\ ceea ce este comun. Exist\ `ns\ dou\ aspecte ale acestui comun, fiecare dintre ele instituind la r`ndul s\u o dimensiune a domeniului public. ~n primul r`nd, prin ceea ce este comun se `n]elege ceva ce este v\zut, perceput de toat\ lumea. ~n al doilea r`nd, este avut\ `n vedere lumea care ne este comun\, un tot unitar ce ne str`nge pe to]i laolalt\. Astfel, `ns\[i existen]a realit\]ii este un aspect ce decurge din sentimentul aferent a ceea ce este comun. Acest tot unitar c\ruia `i apar]inem fiecare a constituit fundamentul perspectivei cre[tine care vedea umanitatea ca pe un corpus, pornind de la modelul corpului uman; p\r]ile componente ale acestui corpus erau oamenii individuali. Obiectivitatea este pus\ `n discu]ie doar pornind de la realitatea domeniului public, iar ea nu semnific\ nicidecum ceva ce r\m`ne total independent de om, ci are ca substrat ceea ce este comun multitudinii de perspective: [...] realitatea domeniului public se bizuie pe prezen]a simultan\ a nenum\ratelor perspective [i aspecte `n care lumea comun\ se prezint\ ea `ns\[i [i pentru care nu s-ar putea n\scoci vreodat\ nici m\sur\, nici numitor comun. (p. 52). Sf`r[itul lumii comune s-ar produce atunci c`nd nu ar mai fi privit\ dec`t dintr-o singur\ perspectiv\; `n acest caz nu ar mai putea exista ceva care s\ fie comun [i ar fi afectat `nsu[i conceptul de obiectivitate. Pornind de la aceste considerente, observ\m c\ `nsu[i domeniul public, `ntemeiat pe ceea ce este comun, are ca fundament manifestarea individualit\]ii, a unor individualit\]i multiple care doar `mpreun\ pot delimita un spa]iu al comunului. Pe de alt\ parte, vom vedea c\ [i privatul se constituie tocmai `n cadrul acestei raport\ri dinamice la ceea ce este public, subliniind aceast\ complementaritate, at`t conceptual\ c`t [i existen]ial\, a celor dou\ domenii. Domeniul privat, dup\ cum am amintit, se refer\ la origine la ceva privativ [i anume are `n vedere acele lucruri esen]iale, singurele cu adev\rat umane: Caracterul privativ al privatului st\ `n absen]a celorlal]i; fa]\ de ei, omul privat nu se arat\ [i, de aceea, este ca [i cum nu ar exista. (p. 53). Cel care duce o via]\ exclusiv privat\ nu se poate face remarcat; orice ar face, acest lucru nu este v\zut de c\tre ceilal]i. Elementul definitoriu al privatului este constituit de proprietate, lucru care nu trebuie confundat cu bog\]ia; bog\]ia nu este `n mod necesar rezultatul propriet\]ii. Proprietatea privat\ a avut `ntotdeauna un caracter sacru, `ntruc`t [...] a fi proprietar `nsemna nici mai mult, nici mai pu]in dec`t a avea un loc `ntr-o anumit\ parte a lumii [i a apar]ine deci sistemului politic, adic\ a fi capul uneia dintre familiile care, `mpreun\, alc\tuiau domeniul public. (p. 55). Proprietatea privat\ nu de]ine ini]ial o valoare `n sine, dec`t `n m\sura `n care legitimeaz\ participarea individului la via]a politic\. ~n acela[i timp, politicul reprezint\ domeniul unde se poate manifesta doar cel care de]ine proprietate privat\: Privatul era asemeni unui revers, `ntunecat [i ascuns, al domeniului politic [i dac\ a fi politic `nsemna a realiza posibilitatea suprem\ a existen]ei umane, atunci a nu avea niciun loc care s\ `]i apar]in\ `n chip propriu (ca sclavul) `nsemna a `nceta de a mai fi uman. (p. 57).

Domeniul public [i cel privat

O problem\ semnificativ\, adus\ `n discu]ie de Hannah Arendt este cea privitoare la raportul dintre politic [i social. Autoarea subliniaz\ confuzia iscat\ prin faptul c\ politic a fost tradus `n latin\ prin social, ceea ce contravine sensului atribuit de greci termenului politic. Acesta avea `n vedere faptul c\, dincolo de via]a sa privat\, individul a primit un fel de a doua existen]\ care dep\[ea lucrurile ce s`nt doar necesare [i utile. Politicul nu doar c\ nu era un dat natural, dar, mai mult, se opunea acestuia, ca mod specific uman prin faptul c\ scap\ necesit\]ii naturale. Ac]iunea (praxis) [i vorbirea (lexis) reprezentau modalit\]ile specifice ale vie]ii politice. ~n opinia autoarei, grecii delimitau `n mod esen]ial polis-ul de spa]iul locuin]ei domestice. Casa [i familia reprezentau un loc al biologicului, al necesit\]ii naturale, caracterizat de o ierarhie strict\ (deci [i de inegalit\]i), `n timp ce polis-ul era locul egalit\]ii, al libert\]ii fiec\ruia, desprins de presiunea trebuin]elor naturale. Egalitatea `nsemna tocmai acest fapt de a nu fi condus, dar [i de a nu conduce. {i `n aceast\ privin]\ se face sim]it\ o oarecare confuzie, sau, mai degrab\, o deplasare de sens, prin aceea c\ bunul comun a eclipsat domeniul politic, `ntruc`t el nu are `n vedere dec`t existen]a unor scopuri [i interese individuale convergente. Este un caz de expansiune a domesticului care, prin anumite mecanisme, a favorizat ceea ce Hannah Arendt nume[te ascensiunea socialului `n detrimentul politicului. Privatul, cu prec\dere `n perioada modern\, nu se opune politicului ci, mai ales, socialului. Ini]ial, sensul era acela de privare de ceva, de reducere a activit\]ii la domeniul domestic, adic\ privarea de participarea la via]a politic\ (activitate exclusiv uman\). Treptat, prin `mbog\]irea sferei individuale, termenul [i-a pierdut conota]ia negativ\. Celula familial\ a intrat `n declin, `n timp ce socialul a `nceput s\ func]ioneze conform structurilor familiale. Societatea a devenit un fel de mare familie a tuturor, iar domeniul public, un spa]iu rezervat individualit\]ii, unde fiecare avea [ansa de a demonstra c\ este cel mai bun. Cre[terea demografic\ a privilegiat conformismul, acea stare `n care conduita a `nlocuit ac]iunea. ~n acest context se consolideaz\ ideea de armonie natural\ a intereselor, care crede Hannah Arendt are o baz\ mai degrab\ de natur\ statistic\ dec`t metafizic\. Societ\]ile de muncitori [i de angaja]i reprezint\ rezultatul faptului c\ procesul vie]ii a fost transformat printr-o organizare public\ a acestuia: Societatea este acea form\ `n care faptul dependen]ei reciproce dintre oameni, `n vederea asigur\rii vie]ii ca atare, dob`nde[te `nsemn\tate public\, [i `n care activit\]ilor legate de supravie]uirea pur [i simplu li se `ng\duie s\ apar\ `n public. (p. 43). Expansiunea socialului a determinat o stare de fapt `n care nici privatul (intimul) nici politicul nu s-au mai putut ap\ra singure.

Vita activa [i condi]ia uman\

~ncerc\rile de a delimita domeniul naturii umane au condus, adesea, la confirmarea ideii de supraomenesc, ceea ce a aruncat o umbr\ de suspiciune chiar asupra conceptului de natur\ uman\. ~n acest context, Hannah Arendt renun]\ `n mod deliberat la aceast\ sintagm\, evit`nd, astfel, ca multitudinea conota]iilor (cu care s-a `nc\rcat acest concept de-a lungul istoriei) s\ afecteze inten]ia demersului s\u. Precizarea autoarei este l\muritoare `n acest sens: condi]ia uman\ nu este totuna cu natura uman\, iar suma activit\]ilor [i a facult\]ilor omene[ti corespunz\toare condi]iei umane nu constituie nimic de felul unei naturi umane (p. 15). Condi]ia uman\ include, `n aceea[i m\sur\, at`t condi]iile date vie]ii, c`t [i cele rezultate din activitatea uman\, c\ci produsele activit\]ii omului ajung s\ `l condi]ioneze `n mod constant pe acesta. Din acest motiv, termenul vita activa dob`nde[te o importan]\ deosebit\ `n discursul despre condi]ia uman\. Sensul termenului este construit pe baza sensului lui vita contemplativa, care presupune repaus `n ceea ce prive[te fiin]a uman\, condi]ie necesar\ pentru a surprinde frumuse]ea [i adev\rul kosmo-ului. Astfel, vita activa este g`ndit\ sub forma unei negativit\]i: lips\-de-repaus: [...] greutatea uria[\ a contempla]iei `n ierarhia tradi]ional\ a estompat distinc]iile [i structura existente `n `ns\[i vita activa [...]. (p. 20). Pornind de la aceste considera]ii, Hannah Arendt `ncearc\ s\ recupereze conceptual acest domeniu desemnat de vita activa, s\-l descrie [i s\-i identifice morfologia: Prin termenul vita activa sus]ine autoarea `mi propun s\ desemnez trei activit\]i omene[ti fundamentale: munca, lucrul [i ac]iunea. (p. 13). Fiecare activitate descrie un c`mp specific `n domeniul condi]iei umane: munca (activitate corespunz\toare biologicului, corpului omenesc) are drept condi]ie uman\ via]a `ns\[i; lucrul (corespunz\tor caracterului nenatural al existen]ei umane) se manifest\ `n condi]ia uman\ `n forma apartenen]ei-la-lume [i ac]iunea (singura activitate ce se petrece `ntre oameni, f\r\ mijlocirea obiectelor) exprim\ condi]ia pluralit\]ii, prin urmare, condi]ia oric\rei vie]i politice. At`t Platon c`t [i Aristotel vedeau omul ca pe o entitate social\ capabil\ s\ `[i g\seasc\ fericirea numai `n cadrul comunit\]ii; o fiin]\ politic\ care nu poate tr\i `n afara tov\r\[iei oamenilor (p. 26), de[i ei nu considerau aceast\ `nsu[ire apar]in`nd exclusiv vie]ii omene[ti, ci, c\ ar fi comun\ cu cea animal\. De
www.timpul.ro

niului privat. Arendt remarc\ `ns\ faptul c\ substratul privat nu se soldeaz\ cu o participare mai accentuat\ la domeniul politic a[a cum ar fi trebuit s\ se `nt`mple pornind de la natura esen]ial\ a privatului , ci, dimpotriv\: Atunci c`nd a p\truns pentru `nt`ia dat\ `n domeniul public, societatea a luat masca unei organiza]ii a proprietarilor care, `n loc s\ revendice accesul la domeniul public, dat\ fiind bog\]ia lor, au cerut s\ fie proteja]i `mpotriva lui, pentru a putea acumula [i mai mult\ bog\]ie. (p. 60). Expansiunea socialului a avut drept consecin]\ muta]ii importante `n ceea ce prive[te rolul domeniului public [i al celui privat. Pe de o parte, sfera public\ a devenit o func]ie a sferei private, pe de alt\ parte, sfera privat\ a devenit singura preocupare comun\ care a mai r\mas. Proprietatea [i-a pierdut treptat caracterul obiectual, lu`nd forma for]ei de munc\, iar privatul s-a restr`ns [i consolidat `n sfera intimit\]ii, ca ultim spa]iu de refugiu `n fa]a acestei situa]ii. ~n acest fel, deosebirea dintre domeniul public [i cel privat, v\zut\ mai cur`nd din punctul de vedere al privatului dec`t al corpului politic, echivaleaz\ cu distinc]ia dintre lucruri care trebuie ar\tate [i lucruri care trebuie ]inute ascunse. (p. 63). Distinc]ia public-privat, conchide Hannah Arendt, sugereaz\ `n ultim\ instan]\ un fapt simplu: anume c\ unele realit\]i, pentru a putea exista, trebuie ]inute `n ascuns, altele, dimpotriv\, trebuie expuse `n public, iar fiecare activitate omeneasc\ trimite la locul din lume care `i este propriu. Acest lucru este valabil pentru toate cele trei activit\]i umane: lucrul, munca [i ac]iunea. Exist\ `ns\ `n istorie [i o excep]ie: bun\tatea promovat\ de cre[tinism. Dar bun\tatea con]ine `n sine un caracter paradoxal: pe de o parte, pentru manifestarea ei este nevoie de cel\lalt, dar cel\lalt este exclus `n calitate de evaluator al acesteia, c\ci ea refuz\ orice expunere `n domeniul public, ba mai mult, chiar [i celui privat; [...] Dumnezeu, singurul martor imaginabil al faptelor bune [...] (p. 67). ~ntreaga palet\ de delimit\ri conceptuale, distinc]ii [i fenomene pe care Hannah Arendt le propune `n studiul s\u, urm\resc, a[a cum declar\ autoarea, nu epuizarea sferei lui vita activa, ci doar implica]iile [i semnifica]iile politice ale activit\]ilor puse `n discu]ie: lucrul, munca [i ac]iunea.
Referin]e: Hannah Arendt, Condi]ia uman\, traducere de Claudiu Vere[ [i Gabriel Chindea, Editura Idea Design & Print [i Casa C\r]ii de {tiin]\, Cluj, 2007. Dana-Richard Villa, Arendt and Heidegger: The Fate of the Political, Princeton University Press, New Jersey, 1996. Internet Encyclopedia of Philosophy: A PeerReviewed Academic Resource: Hannah Arendt, URL: http://www.iep.utm.edu/arendt/ Stanford Encyclopedia of Philosophy: Hannah Arendt, URL: http://plato.stanford.edu/entries/arendt/

Socialul [i privatul
O caracteristic\ a societ\]ilor actuale este expansiunea socialului asupra privatului, `n paralel cu o dezvoltare f\r\ precedent a dome-

aprilie 2011

22
INSCRIP}II POEZIE

TIMPUL

Vitraliu

Epistola lui Constantin Arcu ~nt`ia c\tre bucovineni

CONSTANTIN ARCU
leg m-a `ntrebat dac\ nu vreau s\ fac o plimbare cu ma[ina. Avea treburi la Ulma [i a socotit c\ vreau s\ cunosc zona. V\d [i acum cu ochii min]ii p\durile mirifice peste care se pulveriza lumina g\lbuie a dup\ amiezii de toamn\ bucovinean\. Se desenau pe dealuri ca ni[te covoare, `ntr-o palet\ de verde, galben, alb, ar\miu, dup\ amestecul de foioase [i conifere. Mi se p\rea c\ tr\iesc un vis frumos. {i c`]iva ani am fost convins c\ aici totul este la fel de la `nceputul veacurilor, iar voi muri]i doar pentru a rena[te de `ndat\. A fost o iluzie! nu-l `nso]esc dec`t patimile (be]ia, hula etc.). Aici, ca [i aiurea `n ]ar\, se constat\ o disolu]ie a moralit\i]i. Nu v-a]i ales dec`t cu o fal\ de[art\ ce v\ nimice[te [i bruma de virtute r\mas\. Iar cu timpul Bucovina a devenit p\m`nt sterp. Trupul ei e sf`rtecat de pr\d\tori nes\]io[i. Pe[tii nu mai exist\ de ani [i ani, probabil a]i secat [i p`r`ul cu l\comia voastr\. P\durile au fost t\iate pentru a `mbog\]i c`]iva nemernici. Politicienii t\i s`nt corup]i [i ho]i p`n\ `n m\duva oaselor. Fiecare ga[c\ pe care a]i adus-o la putere prin votul vostru nes\buit a smuls c`te o halc\ zdrav\n\ din trupul Bucovinei. Din m\re]ia ei de odinioar\ n-a mai r\mas dec`t amintirea. E o epav\. O corabie e[uat\ pe un banc de nisip, care a `nceput s\ putrezeasc\. Iar matelo]ii zac mahmuri [i stor[i de vlag\ pe puntea plin\ de jeg [i m`luri. Cred c\ din nou a venit timpul s\ se `mbrace `n doliu. Umile[te-te, frumoas\ Bucovin\, numai a[a vei putea rena[te! Nu este alt\ cale, orgoliul t\u `nseamn\ numai am\gire [i slav\ de[art\. Aminte[te-]i: Oricine se `nal]\ pe sine va fi umilit, iar cel ce se smere[te pe sine se va `n\l]a (Luca, 18, 14). Voi fi poate acuzat de `nalt\ tr\dare, expus oprobriului public, dar s`nt preg\tit suflete[te s\-mi duc crucea. Cei ce vor veni dup\ noi vor `n]elege c\ eu nu v-am vrut dec`t binele. N-a[ fi ie[it `n v\zul lumii s\ v\ atrag aten]ia dac\ n-a[ crede c\ `nc\ v\ pute]i reface, `n primul r`nd, moral. De unde a `nceput dec\derea voastr\. O spun cu durere `n suflet. Nu arunc piatra pentru c\ `n timp am devenit unul dintre voi. Nu s`nt cu nimic mai vrednic, `mi asum toate p\catele voastre. ~ns\ deocamdat\ ipochimeni f\r\ `nsu[iri se dau mari filosofi [i, scobindu-se cu gravitate [i nu f\r\ oarecare distinc]ie `n cavitatea nazal\, cujet\ la nemurirea sufletului sau la alte chestiuni pentru care n-au nici un fel de pricepere. G`ndindu-se numai la interesele lor. Iat\ cine se `ngrije[te de viitorul copiilor vo[tri. Dar nimic nu-i definitiv pierdut. E nevoie de un om drept care s\ uneasc\ energiile voastre `mpr\[tiate, e nevoie de credin]\ [i de unitate. De asumarea p\catelor voastre. Sper c\ se vor alege din r`ndul vostru b\rba]i vrednici de un trecut m\re]! Salutare. Harul fie cu voi! Amin.

DAN GIOSU JR.

I. Salutare. Desc\lecatul `n Bucovina

Salut, fra]i bucovineni, [i Domnul s\ v\ aib\ `n paz\! ~n urm\ cu aproape trei decenii, descindeam `n Bucovina, convins c\ p\trund `ntr-un ]inut de poveste. Renun]asem la oportunit\]i mult mai tentante, prefer`nd un post de avocat `n R\d\u]i. Am cobor`t `ntr-o noapte din tren [i am ajuns pe b`jb`ite (luminile stradale nu erau aprinse, se str`ngea cureaua pentru plata datoriilor externe), `ntreb`nd din om `n om, la singurul hotel din ora[. Nu aveam mul]i bani `n buzunar [i am c\p\tat un pat ieftin, `ntr-o camer\ cu `nc\ vreo [apte cantaragii care reparau bascule `n zon\. Erau ni[te tineri veseli, cu o sticla cu lichior [i o bucat\ de salam pe masa din mijlocul `nc\perii, din care am gustat [i eu. V\z`ndu-mi blugii uza]i, au f\cut haz pe seama preten]iilor mele c\ a[ fi avocat `n t`rg, degeaba le-am ar\tat reparti]ia. Dar m-au tratat cu mult\ ospitalitate. ~n diminea]a urm\toare, zi de duminic\ la mijloc de august, am ie[it `n ora[. Imaginea idilic\ despre Bucovina a prins s\ capete un contur [i mai ad`nc. {i o vreme m-am sim]it ca `ntr-un basm `n care dai peste miracole la tot pasul. Prin t`rg `[i f\cea drum un p`r`ia[ s\getat de c`rduri de pe[ti. Erau probabil socotite f\pturi ale lui Dumnezeu, nim\nui nu-i d\dea prin cap s\ arunce vreo plas\. ~n dup\ amiezile de duminic\ st\team ore `n [ir pe un pod dintr-un cartier m\rgina[ al t`rgului [i pres\ram firimituri de p`ine admir`ndu-le zbenguiala. Pe la `nceputul lunii octombrie din acela[i ani, un coRAME

II. Lep\darea de sine

Cine a tr\it `ntre voi `n ultimii treizeci de ani poate observa c\ mentalit\]ile voastre s-au schimbat. ~ntocmai cum [arpele `[i leap\d\ pielea, `n cazul vostru a avut loc o lep\dare de sine. {i dac\ [arpele `[i leap\d\ o hain\, dac\ pot spune astfel, aleg`ndu-se dup\ un timp cu alta nou\, voi a]i r\mas goi, cu pielea bobotit\ de citrice. Privind `n ad`ncul istoriei, constat\m c\ bucovinenii au primit vr`nd-nevr`nd un dar de mare valoare. Str\ini cu un `nalt grad de civiliza]ie v-au imprimat un spirit nou [i voi v-a]i l\sat `nv\lui]i `n acel suflu. A]i v\zut apoi c\ e bine [i a]i `nceput s\ v\ f\li]i, a[a [i pe dincolo, iat\ cine s`ntem noi! Dar tot la fel, duhul civilizator s-a retras dup\ un timp `n locurile din care venise [i voi v-a]i trezit dezgoli]i. Nu imediat, au trebuit s\ treac\ zeci [i zeci de ani p`n\ s\ `n]eleag\ lumea c\ nu ave]i motive de laud\. Din spiritul bucovinean de alt\dat\, gospod\resc, poate u[or rigid, dar disciplinat [i eficient din cale afar\, s-a ales praful. Nu a mai r\mas dec`t o palid\ amintire. Numai ce-l vezi pe c`te unul cum se `mbat\ [i zbiar\ b\t`ndu-se cu pumnii `n piept c\ el e bucovinean get-beget, nu cumva s\-l calci pe b\t\tur\. Nu-i jignire mai mare dec`t s\-i spui c\-i moldovean ca to]i ceilal]i. Exista un sentiment naiv, dar viguros de patriotism local, de superioritate, o m`ndrie van\ [i f\r\ acoperire pe care o etaleaz\ la tot pasul. E o lume de mitici veritabili, de po]i crede ca e[ti `n mijlocul Bucure[tiului. S\ nu ne am\gim. Homo bucovinensis este gol,

Iluzii
Degeaba `ncerc s\ rezist c`nd totul sentoarcempotrivami. Colind nes\rate hotaren a[teptarea luminii supreme, `n orizontul p\tat de m\mpr\[tii [i c`nt a[teptarea triste]e

mut, orb [i `nchis, dar cu auzul mereu c\tre tine.

Netotul a[teapt\ pe linia vie]ii lumina, trec\torii uit`ndu[i la el cu cea mai aspr\ privire decide s\ curme aceast\ durere [i `n ceasul din urm\ s\[i acopereauzul clocotind de t\cere. cu valuri

Plutim
Azi ninge peste noi [i ne e bine... ~mi ]ii de cald can plin\ zi de mai. {i r\t\cesc [inghe]i pe l`nga mine, [i m\ tope[ti, sim]indum\ can rai.

Ne reg\sim `n sunete `nalte, `n iarba moale facem melodii {i apele ne par at`t de calde [i cerul sigur nu se va clinti.

Privirea c`inelui
LIVIU FRANGA
Zilele trecute [i-au amintit, printre altele, din nou, edilii unui sector din Bucure[ti c\ b`ntuie peste tot `n perimetrul lui patrupede l\tr\toare f\r\ st\p`n, drept care au decis s\-i trimit\ pe hingheri `n razie. Se termina luna [i, la capitolul `n cauz\, nu se raportase la prefectur\ nici o activitate. Nu la prim\ria general\, aceea fiind intens ocupat\ cu multe alte chestiuni prioritare dintr-o list\ ampl\ de priorit\]i. Fire[te, edilitare. Astfel `nc`t, dotate cu tot echipamentul regulamentar prev\zut, dubele s-au pornit [i, numai la o prim\ tur\ de girofar, echipajele au adunat, imune la orice fel de proteste locale spontane, dintre care cele umane vocale dublau, `ntr-o perfect\ consonan]\ armonic\, l\tr\turile `n cor ale patrupedelor `ncol]ite, zeci de exemplare sugrumate `n la] [i aruncate `n cu[ti grele de fier. Ce a urmat n-am cum s\ [tiu, fiindc\ n-am mai avut nici cum, prin bun\voin]a jandarmilor `nso]itori ai misiunii, s\ v\d direct. Pot, desigur, presupune, de[i [i `n acest caz numai cu o oarecare aproxima]ie. Mai exact, pot scrie, aici, pe marginea a doar ceea ce una sau alta din televiziunile centrale de [tiri vesperalnocturne a considerat benefic pentru procentajul cotidian de rating s\ includ\ `n desf\[ur\tor. Adu[i `n for]\ la ad\post, c`inii se `ntreceau `n zbateri, l\tr\turi [i c\]\r\ri cu labele din fa]\ pe plasele metalice [i pe z\brelele groase. De toate taliile, se aruncau `ncolo [i-ncoace, `[i ar\tau dantura p`n\-n fundul g`tului, s\reau spre plafonul cu[tii, se izbeau de vergele, le mu[cau, alergau dintr-un col] `n altul, se ridicau pe labele din fa]\ [i-[i `n]epeneau grumazul `ntors undeva spre cer, parc\ ar fi v\zut luna `nghi]it\ de v`rcolaci. Editorul de imagine ne cru]ase urechile de vacarmul l\tr\turilor, din boturile c\scate se [tersese orice miime de sunet. Lentila camerei trecea meticulos de la un c`ine la altul, altern`nd cu efect prim-planul cu gros-planul. Imaginea de ansamblu era aceea a unei zbateri continue, `nd`rjite, furioase, asemenea pe[tilor prin[i `n plasele pescadorului oceanic, care `i ridic\ netulburat din valuri, `n timp ce dispera]ii se arcuiesc `n n\voade, `nnebuni]i de dispari]ia apei [i de usc\ciunea aerului. Doar `ntr-un col], un c`ine chircit st\tea `n agita]ia furibund\ nemi[cat. Avea botul `nchis. Privea dintr-o parte. Camera s-a apropiat [i l-a fixat `n cadru. Tremura tot. Dar privea dintr-o parte. Ochii lui `mi spuneau: Nu v\ apropia]i de mine! L\sa]i-m\-n pace! Din ochii lui care priveau `ntr-o parte am sim]it, `n acele c`teva secunde c`t l-a fixat camera, c\ ies ur\ [i furie [i neputin]\ `n [iroaie. Dar c`inele doar privea dintr-o parte. {i tremura. Capul `i tremura, botul, labele `ntinse paralel `n fa]\, blana r\rit\ pe spinare. Privirea c`inelui mi-era [tiut\. Sigur o mai v\zusem pe la noi, pe undeva. Brusc, `nchiz`nd televizorul, mi-am amintit-o. Am v\zuto `n ochii pensionarului care zg`l]`ia gardurile metalice de protec]ie din jurul palatului parlamentului, dup\ ce aruncase inutila pancart\. Am v\zut-o `n ochii bolnavei evacuate `n c\rucior, cu perfuziile at`rn`nd, ca s\ elibereze patul din spitalul ce primise noi destina]ii. Am v\zut-o `n ochii femeii care, ap\r`ndu-[i cu propriul corp culcat pe gr\m\joara de pungi de detergen]i oferite de supermarket la promo]ie `n prima zi la deschidere, st\tea pe ele ca s\ nu i le fure cineva pe dedesubt.
www.timpul.ro

O, trestie de ap\n m`ng`iere oric`t a[ vrea de mult a[a s\ fim [i cerul \sta parc\ nu mai piere [i ne privim [i calm [ii calm, u[or, plutim.

***
N\scut pe 18 aprilie 1993 la Ia[i, Rom=nia. Elev la Colegiul Na]ional de Arte Octav B\ncil\ din Ia[i p`n\ `n anul 2010. ~n prezent `[i continu\ studiile `n ora[ul Lorient, Franta.

aprilie 2011

Vitraliu
FIGURINE DE STIL

TIMPUL
BAZACONII TEATRALE

23

Obi[nuin]\, adaptare [i alte nevoi

CRISTINA FLORESCU
Sub diverse forme ni se aminte[te mereu c\ omul este mai puternic dec`t tot felul de dih\nii sau dih\niu]e [i pentru c\ dispune de v`na tare a adaptibilit\]ii. M\ refer, se `n]elege la p\m`ntean, deoarece, g`ndind en gros, la nivel cosmic nu se pot [ti cu adev\rat planurile Domnului pentru dezm\]ata noastr\ specie. Sigur, unii ar spune c\ delfinii [i balenele, de exemplu, s-au adaptat la vastitatea oceanului planetar, sau c\ liliacul s-a dez-[oricit prinz`nd aripi. Aceste argumente ]in de cu totul alt\ distribu]ie a faptelor biologice implicate `ntr-un darwinism pe alocuri ast\zi denigrat. (Dar cine nu este denigrat ast\zi?). Chiar [i oamenii: care mai adaptabili, care mai pu]in, unii au stomac tare [i epiderm\ groas\, al]ii s`nt sentimentaloizi consum`ndu-[i energia sufleteasc\ [i trupeasc\ pentru lucruri neb\gate `n seam\ de omul-rinocer. ~ns\ nu de oameni `n general este vorba `n aceste r`nduri. M\ refer exact la rom=nime, la noi [i la voi cum s-ar spune. S\ urm\rim c`teva aspecte. F\r\ discu]ie rom=nul este `ntr-un fel `n ]ara lui (del\s\tor, leh\me]it, agitat [i dezorganizat social) [i cu totul altfel peste grani]\. Devine harnic, tenace [i `n]elept. Ca un neam]. De ce? S-a remarcat capacitatea cona]ionalului nostru de a `nv\]a limbi str\ine. Este un fapt statistic demonstrat. Asta nu `nseamn\ c\ unchiul sau fratele meu nu poate fi perfect afon [i complet neajutorat `n mediu aloglot. Dar se accept\ axiomatic faptul c\ mai totdeauna limba rom=nului se `nml\diaz\ rapid, p\trunz`nd melodiile [i ritmurile graiurilor str\ine. Ce `nseamn\ asta? Filosofi de prestigiu, istorici [i scriitori bine b\g\tori de seam\ au subliniat modul `n care rom=nul se poate aduna social `n momente de cataclism, fie c\ se g\se[te cu tot frontul `n spate ca la M\r\[e[ti, fie c\-l calc\ bog\tanii `n picioare ca `n 1907, ori este strivit social de peste tot ca `n 1989. Rom=nul devine `ncr`ncenat numai la valurile sociale tip tzunami. Le suport\ [i le biruie cu mult efort [i multe pierderi. Poate deveni, cum s-ar spune, japonez. Ce se `nt`mpl\, de fapt? F\r\ discu]ie, toate afirma]iile mele de p`n\ acum s`nt f\cute ca s\ eviden]ieze ideea: rom=nul este o fiin]\ extrem de adaptabil\. {tie s\ m`r`ie [i s\ mu[te. Aspectul m\m\ligos, invocat frecvent cu o pl\cere masochist\, este numai aparent. Bl`nde]ea [i ospitalitatea str\mo[easc\ desemneaz\ mai mult un cli[eu lingvistic, nu acoper\, de fapt, un reper social real. Rom=nul continu\ s\ existe spa]ial `ntr-unul din punctele chinuite [i contorsionate ale Europei pentru c\, pe de o parte, este dat `ncolo (unde?) [i `ncoace (c`t?) [i, pe de alt\ parte, fiindc\ reu[e[te s\-[i p\zeasc\ bost\n\ria cu abilitate. Avem o pl\cere ancestral\ s\ ne proiect\m idilic pe cerul `nstelat pastoral cu intarsii mioritice. Orice entitate social\ (om, grup, popor) care evolueaz\, se dore[te oarecum altfel dec`t este pentru a-[i mobiliza for]ele motrice ale schimb\rii. Evolu\m numai [i numai dac\ ne
www.timpul.ro

Animalele din teatre

BOGDAN ULMU
C`nd eram mic, am v\zut un spectacol cu un cal, pe scen\. Un cal ADEV|RAT! (mi se pare c\ era vorba de Chiri]a `n provin]ie). Nu-l pot uita nici azi! Mi se p\rea formidabil faptul c\ un cal acceptase s\ apar\ al\turi de actori. Sau invers. Oricum, m-a [ocat!... Apoi, am mai v\zut o montare `n care ap\rea un curcan adev\rat, pe scen\. Mi se p\rea o prostie. De ce? Fiindc\ `ntre timp trecuser\ dou\zeci [i cinci de ani [i `nv\]asem c\ n-are rost s\ aduci pe scen\ animale reale. C\ nu-i estetic, nici igienic fie el chiar Purc\rete cel ce trimite, printre actori, un m\gar adev\rat... Eu `nsumi am b\gat o g\in\ `n O noapte furtunoas\, la Sibiu, [i-mi cer scuze pentru juvenila-mi gogom\nie. ~n cele peste trei decenii [i jum\tate de c`nd v\d [i fac teatru, m-am mai `nt`lnit cu animale vii, prin zon\: tot cu cai `n Chiri]a de la Ia[i, Hamlet-ul de la T`rgu-Mure[ [i o montare b\c\uan\; `n D\nil\ Prepeleac, tot la Ia[i, ap\reau o g`sc\ [i o capr\ care erau hr\nite din bugetul institu]iei. Au sf`r[it banal, adic\ la cuptor. Am mai observat, cu privire bazedovian\, c\ ma[ini[tii cre[teau, `n alt teatru, `n subsol, iepuri (`i mai [i vindeau!). La Baia Mare, `n podul teatrului, zburau non[alant ciori, care mai [i cronc\neau, `n timpul reprezenta]iei, spre derutarea publicului. La Bac\u, la Anima]ie, un t`mplar avea porumbei [i-i vizita de dou\ ori, pe zi. Directorul `ngrijea [i el o c\]ea (Jeni]a), care composta vizitatorii ce intrau, ca fraierii, `n birou. Iar `n WC-ul institu]iei tr\iau... broa[te! Pe scena Odeonului, `ntr-un moment dramatic, a traversat rampa un [obolan; mult\ st\p`nire de sine le-a trebuit actorilor, s\ se prefac\ indiferen]i!... (oricum, sala a scos un elocvent Ooooohhhh!!!). La Timi[oara, un alt actor cre[tea papagalii din Mutter Courage, p\s\ri care, odat\ decedate, au fost imputate milosului histrion... Mda! Iar la Br\ila, la repeti]ii, uneori [i la spectacole, o pisic\ se h`rjonea pe scen\, indiferent de ac]iunile simultane ale actorilor... Acum [ase ani, tot la Bac\u, c`nd am ie[it din cabina situat\ la etajul doi, mi-a zburat pe l`ng\ t`mpl\ un... liliac! Actorul Puiu Gheorghiu l-a [i prins, cu plasa de fluturi a Lulu]ei din Chiri]a [i apoi `[i speria colegele mai slabe de `nger... Ce poate urma? Greu de spus. Oricum, ca o concluzie, s-ar putea spune c\ multe animale au mai trecut, de-a lungul anilor [i de-a latul scenelor, prin teatre!... Unele vezi puricii de pe covorul de scen\ luate chiar... acas\, de c\tre ghinioni[tii histrioni sau nevinova]ii spectatori.

mi[c\m, ne modific\m. Trecem dincolo de, suferim tranzien]a1 noastr\ cea de toate zilele. Ne str\duim [i e `n firea lucrurilor s\ fim altfel dec`t s`ntem de fapt. Ne place s\ credem c\, o amenin]are fatal\ ca aceea transmis\ de abila oi]\ b`rsean\, ne-ar teleporta `n ipostaz\ filosofant\. Istoria [i istoricii ne spun mereu altceva dec`t folclori[tii. Totu[i noi, profanii, ne p\str\m p\rerea noastr\ mizerabil\ despre soarta noastr\, despre noi `n[ine [i nimeni nu ne poate lua aceast\ pl\cere. Iar dac\ st\m s\ ne g`ndim ap\sat, cine ar fi dispus s\ ne interzic\ o asemenea pl\cere, s\-[i consume energia social\ pe seama unei na]iuni care nu are `ncredere `n ea `ns\[i, compl\c`ndu-se `ntr-un abulism social? Da, acest abulism ar putea p\rea unora ca av`nd sonorit\]i [i vuiet de step\ slav\. Numai c\ faptele nu stau a[a fiindc\, de fapt, nu prea putem auzi nici Estul, nici Vestul din cauza h\rm\laiei permanente pe care o facem. ~n mod cert s`ntem extrem de g\l\gio[i. Ni se trage aceasta `n primul r`nd din cauza temperamentului nostru social. Departe de a fi contemplativi, sim]im to]i cum temperamentul nostru, la nivel de na]iune, se manifest\ cu vizibile excese. Ne place s\ vorbim mult, `mpr\[tiat, zbierat. Re]elele de telefonie mobil\ m\rturisesc periodic faptul c\ reprezent\m cea mai profitabil\ pia]\ de desfacere din estul european. Messenger-ienii [i blogherii no[tri s`nt printre cei mai performan]i. Avem o limb\ expresiv\ o spun to]i marii romani[ti [i to]i lingvi[tii. Timbrul vorbirii noastre este `nalt, ritmul rapid. S`ntem `n mod evident comunicabili, ceea ce reprezint\ o surs\ de vitalitate. ~ns\ ne lipse[te educa]ia social\ care s\ distribuie pe `n]eles aceast\ resurs\ vital\. Nu avem cei [apte ani de acas\ o acas\ larg `n]eleas\. Accentul pus pe NE-educa]ie rezult\ (ca `ntr-un fel de band\ Moebius acea cale pr\bu[it\ `n ea `ns\[i) din aiureala `nv\]\m`ntului din ultimele decenii. Haosul este des\v`r[it. Se vede cu ochiul liber c\ nu [tim c\ habar nu avem c\ nu [tim. S\ nu confund\m: lipsa de educa]ie nu este una [i aceea[i cu lipsa de [colire. P`n\ mai demult aceste dou\ sintagme erau relativ echivalente. Nu ast\zi. Acum mul]imea [colilor absolvite poate fi `n orice fel, adic\ aiurea propor]ional\ cu substan]a calitativ\ a acestora. Ierarhizarea [colilor, a universit\]ilor este un vis aproape irealizabil c`t\ vreme sistemul

na]ional de valori gliseaz\ `n permanen]\. Putem ierarhiza atunci c`nd avem un reper solid. Dar, mereu adaptabili, select\m propriul interes. A sus]ine profesional un prieten de familie a devenit ca o nou\ tipologie a bunului sim]. ~l sus]in pe x, `l eviden]iez pe y pentru c\ rela]ia noastr\ de prietenie / rudenie reprezint\ o garan]ie. O asemenea rela]ie ]ine de spiritul vremii noastre. Dac\ st\m bine s\ ne g`ndim, vechea expresie prezint\ garan]ii moral politice desemna exact acest lucru. Cum s-ar spune, am ajuns de unde am plecat trec`nd prin tot felul de or`nduiri sociale care mai de care mai `n neor`nduial\. Ne-am adaptat. Ne-am dovedit `nc\ o dat\, pe scara istoriei, adaptabilitatea. Cuv`ntul acesta (venit din zilele moderniz\rii noastre, format de la adjectivul adaptabil neologism intrat `n limba rom=n\ din francez\), `nainte vreme, `n limba noastr\ corespundea mai ales lui obi[nuin]\. Se spunea despre un rom=n care se adapta nevoilor sociale mereu schimb\toare, c\ s-a obi[nuit. Cu r\ul, cu vremurile, cu st\p`nirea. S`ntem, cu certitudine, un neam acoperit cu o epiderm\ social\ elastic\. Un[i cu toate alifiile, rezist\m. Supravie]uim. Ne mai `ntoarcem `nc\ o dat\ dinspre est spre vest. R`dem de cre[terea [i descre[terea imperiilor, privind c`nd spre apus, c`nd spre r\s\rit. Niciodat\ nu ne cufund\m privirea cu toat\ convingerea `n noi `n[ine. Str\batem g\l\gios crizele noului deceniu. Trece criza. N-a trecut. Abia vine. Nici n-a fost... Prea mult\ g\l\gie care ne agit\ spiritul [i ne tulbur\ orizontul. Nu mai avem timp s\ ne `ntreb\m cu adev\rat (nu retoric [i televizat), s\ `ncerc\m pe cont propriu rezolv\ri punctuale, pas cu pas, a[ezat, pe r\sadurile gr\dinii din b\t\tur\. S\ ne `ntreb\m, `n mod banal [i elementar, uit`ndu-ne `ns\ cu toat\ aten]ia la cei dragi din imediata noastr\ apropiere. Dac\ to]i tinerii ([i nu numai ei) care pleac\ ne`ncetat spre alte spa]ii nu se vor mai `ntoarce? Dac\ ceea ce vor vedea `n parametri reali (nu idealiza]i) acolo `i va face s\-[i uite graiul [i g`ndurile pe rom=ne[te n\scute? Dac\ limbile str\ine sufletului lor `i vor modifica nu neap\rat `n bine? Dac\, de data aceasta, pielea neamului meu mereu adaptabil `[i va pierde elasticitatea?
1 Cf. Alvin Toffler, {ocul viitorului (1970), Crearea unei noi civiliza]ii (1995).

CREATIV METALCO Produc]ie Publicitar\

Policromie de mari dimensiuni, litere [i sigle volumetrice, tuburi spectrale, firme luminoase, inscrip]ion\ri, copertine, totemuri, bannere, panouri,

www.creativ-metalco.ro

aprilie 2011

24

TIMPUL

Flash

Sarcofagul de h`rtie
WILLIAM TOTOK

Minte-m\
Ac]iunea noului roman al lui Richard Wagner, Minte-m\, se petrece la Bucure[ti. Acest fals roman de familie este un tablou realist al unei societ\]i bolnave, `n acela[i timp este [i un roman cu cheie, scris de c\tre un scriitor originar din Rom=nia, emigrat `n 1987 `n Germania. Minte-m\ [i spune-mi vorbe dragi,/ Cuvinte dulci `n nop]i cu cerul de smarald,/ Strecoar\-mi sufletul `n sur`sul t\u cald,/ ~n el s\mi scald tot amarul. // Minte-m\ cu ochii t\i cei vagi,/ Cu gura ta de foc cu r`su-]i cristalin,/ Coboar\ asupra mea un z`mbet calin,/ Lui s\-i-nchin dorul t\u.// Minte-m\ se nume[te acest tango din perioada interbelic\, interpretat de Cristian Vasile. Minte-m\ se nume[te [i noul roman al lui Richard Wagner. Versurile acestui c`ntec devin pentru autorul romanului formula literar\ magic\ pentru descrierea unei st\ri de fapt, ilustrat\ prin intermediul istoriei fictive [i complicate a dou\ familii cu r\d\cini `ntr-o Rom=nie deloc livresc\. Personajele graviteaz\ `n jurul propriilor minciuni, descoperind legendele ascunse ale familiilor lor, trezindu-se `ntr-o realitate construit\ pe un lung [ir de neadev\ruri. Astfel, Wagner poveste[te istoria ocultat\ a unei familii care oscileaz\ `ntre legende, minciuni sfruntate, conformism [i compromisuri. Ac]iunea romanului se desf\[oar\, `n cea mai mare parte, la Bucure[ti, un ora[ `n care trecutul interbelic [i actualitatea imediat\ se interfereaz\, se suprapune [i se prelunge[te. Sandra Horn a emigrat `n 1984, `mpreun\ cu familia, `n Germania. Ca jurnalist\ se-ntoarce, `n 2005, la Bucure[ti pentru a `nfiin]a o revist\, Lauretta. Aici `l `nt`lne[te pe fostul ei iubit Marcel, acum un prosper [i cinic om de afaceri, pe care l-a cunoscut mai de-aproape cu prilejul unei vizite `n 1988. Marcel este fiul unui istoric. Bunicul, un fost de]inut politic, acceptase s\ devin\ arhitectul regimului. Supliciile acestuia din perioada obsedantului deceniu le descrie fiul s\u `ntr-o carte interzis\ cu numele semnificativ Ac]iunea Zaraza. Aceast\ carte fictiv\ este un adev\rat panoptic al protagoni[tilor din romanul lui Wagner despre care afl\m laturile ascunse ale

existen]ei lor. Ypsilon Horn, bunicul Sandrei, un specialist pentru anchetarea comuni[tilor ilegali[ti, este `ncadrat mai t`rziu `n structurile aparatului de Securitate, unde-[i continu\ activitatea, cu acela[i zel, `ndreptat\ acum contra du[manilor poporului. Un alt prototip de ofi]er este un fost chelner dintr-un bar, implicat `n intrigi [i anchete. Una din victimele ex-chelnerului, devenit securist, este un interpret de tango, tat\l unui alt prieten al Sandrei, emigrat [i el `n Germania. Acesta descoper\ `n dosarul tat\lui s\u c\ informatorul care furniza poli]iei secrete rapoarte din Germania era tocmai tat\l Sandrei Horn. Acum revenit `n Rom=nia ca investitor [i profitor al vechilor rela]ii cu cei care t\iau [i sp`nzurau pe vremea comunismului. La prima vedere, cartea seam\n\ cu un roman de familie. Pentru cunosc\torii istoriei moderne a Rom=niei, `n afar\ de planul pur fic]ional, romanul mai are [i o dimensiune real\. ~n unele figuri pot fi recunoscute personaje reale, ca de pild\ Gheorghe Cristescu Pl\pumarul, primul lider al Partidului Comunist din Rom=nia; reprezentantul de frunte al realismului socialist, Petru Dumitriu; fiica lui Gheorghiu-Dej, actri]a Lica Gheorghiu etc. Unele figuri poart\ chiar identit\]i duble, mai mult sau mai pu]in transparente. Astfel, cartea este [i un roman cu cheie, de[i inten]ia primar\ a autorului era de a oferi cititorului o fic]iunea epic\ dens\, cu personaje literare tipice, plasate `ntr-un context social exemplar. Richard Wagner, Belge mich. Roman (Minte-m\. Roman), Aufbau, Berlin, 2011, 313 p.

Realism str`mb
Noul roman al lui C\t\lin Dorian Florescu `ntre istorie, livresc [i abisurile fic]iunii Dac\ un scriitor se decide s\ localizeze ac]iunea unui roman [i, pe deasupra, s\ foloseasc\ pentru personajele sale numele `mprumutate de la persoane reale, atunci `ntregul demers literar intr\ `n sfera unei problematici care dep\[e[te cadrul strict fic]ional. C\t\lin Dorian Florescu nici m\car nu-[i avertizeaz\ cititorii prin formula c\ orice asem\nare cu persoane sau `nt`mpl\ri reale este pur `nt`mpl\toare. Tocmai aceast\ omisiune de minim\ protec]ie scriitoriceasc\ a [i determinat pe c`]iva locuitori ai comunei b\n\]ene Tomnatic, unde este plasat\ ac]iunea, s\ protesteze, deoarece se consider\ leza]i, calomnia]i [i prezenta]i `ntro lumin\ nefavorabil\. Pe internet a ap\rut `ntre timp un asemenea protest, iar `n c`teva forumuri romanul este calificat drept un colportaj mali]ios, grotesc [i jignitor la adresa comunit\]ii [vabilor care au `nfiin]at comuna [i care, `n marea lor majoritate, s-au repatriat ast\zi `n Germania. Aceste reac]ii de respingere s`nt de natur\ extraliterar\. Unei priviri critice asupra noului roman al lui Florescu, `ns\, nu-i vor sc\pa o serie de neajunsuri at`t literare c`t [i strict istorice de care sufer\ aceast\ carte. Profit`nd de interesul st`rnit de tema deport\rilor, abordat\ de Herta Mller `n Leag\nul respira]iei, Florescu a scris acum un soi de pandant, `ncerc`nd s\ cuprind\ aproape 4 secole ale unui capitol istoric. Plecarea unor co-

loni[ti din Lorena spre Banat, un p\m`nt al f\g\duin]ei pentru oameni dispera]i de r\zboaie, crime [i s\r\cie, soarta unor protagoni[ti [i drama lor dup\ instaurarea comunismului. Sumara genealogie a familiei Obertin ofer\ autorului materialul de inspira]ie pentru inventarea unor personaje literare [i crearea unor caractere cu preten]ia de fi reprezentative pentru o anumit\ mentalitate etnic\, pentru tradi]ii arhaice [i concep]ii religioase ale unei comunit\]i. Superficialitatea cunoa[terii tocmai a acestor aspecte transpare din acest roman care pretinde c\ ofer\ o imagine exemplar\ a unui lan] de persecu]ii la care fusese supus\ minoritatea german\ din Banatul rom=nesc. Iat\ doar dou\ exemple de necunoa[tere a unor am\nunte semnificative a realit\]ii care ]ine [i de universul mental al [vabilor b\n\]eni. Din tradi]ia culinar\ a acestei popula]ii lipse[te at`t consumul de m\m\lig\ c`t [i carnea de miel. Florescu se pare c\ nu [tie nici faptul c\ la catolici spovedania se desf\[oar\ `n a[a numitul confesional, adic\ `ntr-o cabin\ `n care are loc spovedania propriu zis\. Jacob, personajul central al romanului, este descendentul unui colonist din Lorena. Tat\l s\u are o fire `nchis\, un caracter ambivalent [i violent. El nu urm\re[te nimic altceva dec`t multiplicarea bog\]iilor materiale. ~[i tr\deaz\ p`n\ [i fiul, Jacob, care se ascunde `n cimitir pentru a sc\pa de deportarea `n Uniunea Sovietic\. Acesta `ns\ reu[e[te s\ evadeze din vagonul care-i transporta pe ceilal]i, se ascunde vreo [ase ani `ntr-un sat rom=nesc [i se-ntoarce cu autostop la Tomnatic. Re`ntoarcerea aceasta este din punct de vedere istoric absolut neplauzibil\, fiindc\ localitatea situat\ `n zona de frontier\ cu Iugoslavia nu putea fi a[a de u[or accesat\. Toate c\ile de acces erau strict controlate de gr\niceri. Jacob ajunge `n satul natal din care unii vor emigra spre Lorena, adic\ acolo de unde str\mo[ii lor veniser\ `n timpul habsburgilor, iar o parte dintre cei r\ma[i pe loc vor fi deporta]i `n B\r\gan. ~n primul s\u roman Wunderzeit, din 2001 (Vremea minunilor, tradus `n limba rom=n\ `n 2005), Florescu, n\scut `n anul 1967 la Timi[oara [i stabilit azi `n Elve]ia, mai miza pe exotismul geografic [i lingvistic, onorat de critica literar\ german\. ~n cel de-al doilea roman, Der kurze Weg nach Hause, din 2002 (Drumul scurt spre cas\, ap\rut `n limba rom=n\ `n 2006) scriitura autorului deja se dizolv\ `ntr-un schematism documentar greu digerabil. ~n urm\toarele dou\ romane Der blinde Masseur, 2006 (Maseurul orb, `n traducere rom=nesc\ 2007) [i Zaira, care apare `n german\ `n 2008, iar `n rom=n\ `n 2010 aceast\ metod\ devine independent\ [i plictisitoare. C\t\lin Dorian Florescu: Jacob beschliesst zu lieben. Roman (Jacob se decide s\ iubeasc\. Roman), Verlag C. H. Beck, Mnchen, 2011. 406 p.

Revist\ ap\rut\ cu sprijinul financiar al Prim\riei Municipiului Ia[i

Colegiul de redac]ie:
{tefan Afloroaei, Al. Andriescu, Liviu Antonesei, Al. C\linescu, Emil Brumaru, Valeriu Gherghel, Liviu Leonte, Dan Petrescu, Alexandru Zub

Redactor [ef:
Gabriela Gavril

Colaboratori:
Radu Pavel Gheo Gabriela Haja Erica Ioana Moldovan Mihaela Morariu Andreea R\[canu Florin }upu Andreea Florea (PR) C\t\lina Butnaru (marketing) Cristian Dumitriu (tehnoredactor) Paul Dan Pruteanu (webmaster)

Responsabilitatea opiniilor exprimate `n paginile revistei apar]ine autorilor

Adres\ coresponden]\:
CP 1677, OP 7, Ia[i

Redac]ia:
Radu Andriescu Constantin Arcu Sorin Bocancea Claudia Fitcoschi Andreea Grinea Mihai Mocanu Elena Raicu Lucian Dan Teodorovici George {ipo[ Bogdan Ulmu

Revista de cultur\ TIMPUL poate fi desc\rcat\ gratuit de pe internet, `n format PDF, de pe site-ul www.timpul.ro

Coresponden]i externi:
J. W. Boss (Amsterdam) Paula Braga imenc (Ljubljana) Bogdan C\linescu (Paris) Eva Defeses (Lisabona) Mircea Gheorghe (Montreal) Aliona Grati (Chi[in\u) Ramona Mitric\ (Londra) Ana-Maria Pascal (Londra) Bogdan Suceav\ (Los Angeles) William Totok (Berlin)

www.timpul.ro
TIMPUL Marc\ `nregistrat\ la OSIM cu nr. 90797 E-mail: redactia@timpul.ro YM: timpul www.facebook.com/Revista.Timpul ISSN 1223-8597 Copyright Funda]ia Cultural\ Timpul, 2010

Nu pierde TIMPUL, cite[te!

Revist\ editat\ de:

Funda]ia Cultural\ Timpul Director general: Gabriel Cucuteanu Director executiv: Adi Afteni

aprilie 2011

www.timpul.ro