Volumul: Stante burgeze Boema, George Bacovia

George Bacovia .este autorul unor volume de versuri i proz scrise n baza unei tehnici unice n literatura romn, cu vdite influene din marii lirici moderni francezi pe care-i admira. La nceput vzut ca poet minor de critica literar, va cunoate treptat o receptare favorabil, mergnd pn la recunoaterea sa ca cel mai important poet simbolist romn i unul dintre cei mai importani poei din poezia romn modern. Prin anecdotica sa, desi nu lipsita de unele semnificatii, viata lui Bacovia pare sa starneasca prea putin interes. Trairea faptului biografic este pozitionat in planul inferior, in timp ce operele lui de o intensitate neobisnuita detin intietate. Opera a absolvit in intregime pe poet si lipsa de indemn de a-l cerceta pe acesta in ipostaza lui umana provine tocmai din faptul ca il gasim in intregime in opera sa observa cu drept cuvant Tudor Vianu. Biografia si epoca pe care o strabate ne explica suficient motivele pe care le-a avut Bacovia pentru tristete si deruta, unde totul apare amplificat prin lupta teribila a unei sensibilitati exacerbate. STN1, stane, s. f. Strof cu neles deplin, alctuit din opt versuri cu o anumit schem de rim i formnd o unitate ritmic. TN, tane, s. f. 1. Unealt-dispozitiv format dintr-un poanson i o plac tietoare, folosit pentru prelucrarea, prin deformare plastic i prin tiere, a pieselor din tabl, mase plastice BURGHZ, - adj. Fcut de burghezie, al burgheziei. // s.m. i f. 1. (n ornduirea feudal) Locuitor al unui ora medieval (burg); orean, trgove. 2. Persoan care face parte din clasa burghez, din burghezie; capitalist. Volumul Stante burgheze a fost editat dupa cel de-al II-lea razboi mondial in anul 1946, pentru care va fi criticat de autoritatile comuniste. In prima faza este pus la index, dar la mijlocul anilor '50 este repus n circulaie . Schimbarile nefaste din viata culturala romaneasca, incepute in 1947, duc la taxarea poetului ca autor decadent. Vreme de sase ani desi continua sa scrie, nu I se mai publica nicio poezie . revine in actualitate abia in ultimii ani ai vietii, intr-o atmosfera literara marcata vizibil de influenta ideologiei comuniste. In acest volum, George Bacovia cultiv cotidianul, biograficul, stereotipia actelor umane, vocabularul prozaic, ironia discret. Fr a schimba temele i motivele liricii bacoviene, denot un autor exigent cu sine, a crui oper liric nu impresioneaz prin cantitate, ci prin virtuozitatea si profunzimea ei. Acesta a vizat in alcatuire, o individualitate a impresiilor in contrast cu stilizarile observate ulterior in celelalte volume ale sale. Despre Stante burgheze, Ion Bogdan Lefter, un mare critic al zilelor de azi, scria ca inaugureaza un nou limbaj si ca ar fi modelul tranzitiei spre postmodernism. Astfel in acest ultim volum, Bacovia se arata si mai preocupat de conflictele care macina orasul dominant (De Arta) dar si locul omului in societate. In acest decor, poetul are perspective

sigura a unui viitor cladit fastuos. Asadar deopotriva ecourile complete ale alienarii omului in societatea capitalista si acelea, de-abia conturate dar ferme exprima cu claritate idea despre lume a poetului. Daca in primele lui volume putem accepta ca recuzita simbolista este sustinuta la modul modernist de o formalizare textuala inalta (simetrii , elipse, redundante semnificative), mai greu de justificat prin poetica de acest tip sunt ultimele dezvoltari ale poeziei bacoviene: versuri <<prozaice>>, plate, dstructurate, pline de inserturi <<livresti>>, asa cum le gasim in volumele Stante burgheze sau Versete. [] Sintagmele orale, lipsa totala a metaforei, a incifrarii, a <<sensului secund>>, notatia fulguranta , descriptive, configureaza o poezie <<gestuala>>, a improvizatiei aleatorului, accidentului (Mircea Cartarescu, Postmodernismul romanesc,1999)