USAMV Bucuresti Facultatea de Agricultura Specializarea Silvicultura

REFERAT LA DISCIPLINA DENDROLOGIE

Tema: Morfologia plantelor lemnoase

Student: U IONEL

Bucuresti 2008

Capitolul I. Morfologia radacinii

Tinand seama de origine , grad de dezvoltare si functii indeplinite, radacinile pot fi normale, adventive si metamorfozate. Radacinile normale sunt acelea care se dezvolta din radicula embrionului si indeplinesc functiile specifice, de fixare si de absorbtie a apei cu saruri minerale. Radacina principala se ramifica prin formarea de radicelecare devin radacini secundare, care la randul lor se ramifica in radacini tertiare. Tipurile principale de inradacinare, formate de radacinile principale, sunt: inradacinarea pivotanta; inradacinarea pivotant trasanta; inradacinarea trasanta; Tipuri de inradacinare

Radacinile adventive sunt acelea care se dezvolta pe tulpini, pe ramuri sau pe frunze, avand caracteristici morfoanatomice si functionale normale. Radacinile metamorfozate sunt radacinile care pe langa functia principala, indeplinesc si alte functii secundare care pe masura ce devin dominante, duc la schimbarea infatisarii externe si a structurii interne. Tipurile de radacini metamorfozate sunt urmatoarele: radacini aeriene fixatoare, ex. la Hedera helix; radacini cu muguri aditionali, ex.la tei, carpen; radacini cu pneumatofori, ex.la chiparosul de balta; 2

Capitolul II. Morfologia tulpinii

Tulpina este organul vegetativ cu simetrie radiara si cu crestere terminala, care indeplineste doua functii principalesi anume: conducerea sevei brute si elaborate; sustinerea frunzelor si a organelor de reproducere; Tulpina se individualizeaza odata cu formarea embrionului si isi continua dezvoltarea dupa germinare. Dupa ramificare tulpinile pot fi: Tulpini cu ramificare monopodiala-se realizeaza prin cresterea nedefinita a axului principal si formarea unor ramuri din mugurii axilari, ex.rasinoasele, fagul frasinul, stejarul; Tulpini cu ramificarea simpodiala, frecventa la foioase se realizeaza prin cresterea definita a axului principal si formarea unor ramuri din mugurii axilari; Tulpini cu ramificare dicotomica, se formeaza prin bifurcarea conului vegetativ; Dupa mediul in care traiesc, se disting: tulpini aeriene- care dupa orientarea in spatiu pot fi : ortotrope(indreptate vertical) si plagiotrope(cu pozitie oblica sau orizontala); tulpini subterane; tulpini acvatice;

Tipuri de tulpini

Capitolul III. Morfologia frunzei

Este organul cu structura dorsiventrala, simetrie bilaterala, crestere limitata si durata de viata scurta, care ca functii principale fotosinteza si transpiratia Frunza este constituita din limb, petiol si teaca. Frunzele simple se clasifica in functie de limb, astfel: rotunde; subrotunde; eliptice; ovata; obovata; spatulata; ovat-lanceolata; lanceolata; oblanceolata; liniara; aciculara; subulata; romboidala; cordata; In functie de marginea limbului, frunzele se clasifica, astfel; cu marginea intreaga; dintata; 4

 serata; crenata; sinuata; In functie de inciziunile limbului, clasificarea se prezinta, astfel: penat -lobata, atunci cand lobii se dispun perpendicular de o parte si de alta a nervurii principale, impartite in : penat- lobate propriu-zise; penat- fidata; penat partita; penat sectata; imparipenat compusa; paripenat compusa; palmat lobata, atunci cand lobii sunt dispusi radiar impartite in : palmat- lobate propriu-zise; palmat- fidata; palmat partita; palmat sectata; palmat compusa; trifoliate;

In functie de varful limbului foliar, frunzele se clasifica, astfel: trunchiate; rotunjite; obtuze; acute; acuminate; spinoase; mucuronate; emarginate; In functie de baza limbului foliar, clasificarea este, urmatoarea: trunchiate; rotunjite; ingustate; cuneate; sagitate; hastata; asimetrica; auriculata; cordata; reniforma; In functie de nervatiuni, frunzele se clasifica, astfel: uninervate; dicotomice; curbinervate penate; palmate; 5

In functie de petiol, acestea se clasifica astfel: frunze petiolate; sesile; amplexicaule; perfoliata; conate; Frunzele compuse se clasifica in functie de modul de dispunere a foliolelor, astfel: penat -compuse; palmat- compuse; imparipenat- compuse; paripenat compuse; Tipuri de frunze

Capitolul IV. Morfologia mugurilor

Mugurele este un ax format din internoduri foarte scurte, purtatoare de primordii si acoperit de frunzisoare protectoare. In functie de modul cu sunt asezati in lungul axului, acestia se clasifica, astfel: alterni; opusi; verticilati; suprapusi; alaturati; Dupa forma lor mugurii sut clasificat, astfel: sferici; ovoizi; conici; fusiformi; Dupa natura organelor pe care le formeaza, acestia se clasifica in : foliari; florali; micsti; Tipuri de muguri 7

Capitolul V. Morfologia florilor

Floarea este organul cu structura particulara care constituie aparatul reproducator. Floarea este formata din peduncul floral, receptacul, periant Dupa modul de asociere pe tulpina florile sunt: solitare; grupate in inflorescente, care la rtandul lor pot fi de mai multe feluri: monopodiale, clasificate, astfel: racem; corimb; spic; spadice; umbela; capitul; calatidiu; simpodiale, clasificate, astfel: dicaziu; monocaziu; pleiocaziu; compuse, clasificate, astfel: 9

Tipuri de flori

umbela compusa; panicul; corimb cu cima; racem cu cima-tirsa;

10

Capitolul V. Morfologia fructului

Fructul este organul care isi are originea in ovar, dar la unele plante la formarea lui mai pot participa si alte parti ale florii:receptaculul, invelisurile florale si stilul. Fructele formate dintr-un ovar monocarpelar sau pluricarpelar sincarp sunt fructe simple, care dupa consistenta , pot fi carnoase sau uscate. Fructele carnoase se clasifica in : - drupe; - bace; - drupa dehiscenta; Fructele uscate se clasifica in: achene; samare; disamare; folicule; pastaie; silicva; silicula; capsula; Fructele provenite dintr-o floare cu ovar pluricarpelar apocarp sunt fructe multiple, clasificate in: polifolicula; poliachena; polidrupa; 11

Fructele la formarea carora participa si alte parti florale sunt fructe false, clasificate in : poame; pseudodrupe; pseudodrupe dehiscente; Fructele care provin dintr-o intreaga inflorescenta sunt fructe compuse. Tipuri de fructe

12