Universul este intreaga lume inconjuratoare, nemarginita spatial sau temporal si aflata in permanenta miscare si transformare, asa dar

in continua evolutie. Universul mai este numit si Cosmos ( din grecescul Kosmos=lume, univers ordonat ), originea si evolutia sa constituind obiectul de studiu al Cosmologiei. Limita Universului observabil ( metagalaxia ) este intr-o continua extindere, pe masura perfectionarii instrumentelor si metodelor de observatie astronomica. In cazul Universului materia nu este repartizata uniform. Exista, pe de o parte, spatii care se caracterizeza printr-o concentrare a materiei in diverse structuri cosmice, iar, pe de alta parte, imense zone in care aceasta este extrem de rarefiata. Materia din Univers se prezinta sub doua forme esentiale: - Organizata in corpuri cosmice ( stele, planete etc. ) - Neorganizata, ca praf cosmic si gaze instelare.

Materia din Univers

Universul

Universul este alcatuit din: - Galaxii; - Stele, planete; - Nebuloase gazoase; - Alte corpuri ceresti; Galaxiile sunt cele mai cunoscute aglomerari de materie din univers. Ca structuri cosmice bine definite, sunt formate dintr-un numar foarte mare ( de la milioane la miliarde ) de stele si din materie interstelara foarte rarefiata, reprezentata de gaze, pulberi si particule subatomice. Calea Lactee ( Calea Laptelui ), galaxia din care face parte si Sistemul Solar.

Nebuloasele constituie o grupare a materiei neorganizate sub forma de mari aglomerari de gaze si praf cosmic. Sunt numite astfel intrucat se prezinta ca niste pete luminoase, fie datorita reflexiei luminii stelare, fie emisii proprii de lumina.

O gaur neagr este un obiect astronomic limitat de o suprafa n interiorul creia cmpul gravitaional este att de puternic, nct nimic nu poate scpa din interiorul aceastei suprafae, cunoscut i sub denumirea de orizontul evenimentului. Nici mcar radiaia electromagnetic (de ex.lumina) nu poate scpa dintr-o gaur neagr, astfel nct interiorul unei guri negre nu este vizibil, de aici provenind i numele. Gaura neagr are n centrul ei o regiune cunoscut i drept singularitate". La suprafaa limit gravitaia este att de mare, nct nicio raz (particol) de lumin din interiorul gurii nu are energie suficient pentru a scpa n afar. La aceast suprafa limit deplasarea gravitaional spre rou este infinit de mare.

O stea este in general un anumit tip de corp ceresc, deseori cu forma de sfera, masiv si stralucitor, format din plasma. Multe stele se pot vedea ca puncte stralucitoare pe cerul noptii, ce tremura sau clipesc, datorita insa, efectului atmosferei terestre. Soarele este o exceptie notabila, fiind singura stea suficient de aproape de Terra pentru a fi vizibila ca un disc (nu ca un punct). Cu ochiul liber se pot observa aproape 5.000 de stele, dar folosind un telescop optic se pot observa sute de mii de stele din galaxia noastra; cu un radiotelescop se pot cerceta chiar milioane de galaxii din Univers (numarul acestora fiind extrem de mare, circa 70.000.000.000.000.000.000.000 sau 7 la puterea 22). In galaxia noastra, exista aproximativ 300 de miliarde de stele.

Cometele sunt corpuri cereti mici, de aparen nebuloas, care se rotesc n jurul unui Soare. n mod normal este vorba de Soarele Sistemului nostru Solar. Simbolul astronomic pentru comete () const dintr-un disc cu o coad format din trei linii. Multe comete trec prin zonele marginale ale Sistemului Solar. Uneori, unele din ele ajung totui i n apropierea Soarelui, unde capetele lor luminoase i cozile lor lungi i strlucitoare constitue o imagine spectaculoas. Majoritatea cometelor sunt formate din trei pri: - un nucleu central, solid; - o coam rotund sau cap care nconjoar nucleul; - o coad lung de gaze i praf n prelungirea capului.

Asteroizii, numii i planete minore sau planetoizi, sunt corpuri cereti mai mici dect planetele, dar mai mari dect meteoriii (care pot avea diametrul de pn la circa 10 metri), i nu sunt comete. Deosebirea dintre asteroizi i comete se face n momentul n care este descoperit corpul respectiv, dup aspectul su vizual: cometele trebuie s aib o "coam" perceptibil (o "atmosfer" dens), n timp ce asteroizii nu au aa ceva. Asteroizii variaz foarte mult ca mrime, de la cteva sute de kilometri n diametru pna la roci de numai cteva zeci de metri. Civa dintre cei mai mari au form sferic i se aseamn cu planete n miniatur. Totui, n vasta lor majoritate asteroizii sunt mult mai mici i au o form neregulat. Compoziia fizic a asteroizilor este divers, i n multe cazuri e prea puin ineleas. Astfel, unii asteroizi sunt corpuri solide de roc cu un coninut metalic mai mic sau mai mare, n timp ce alii constau ntr-un conglomerat de roci, format datorit forei gravitaiei.

By: Havrisciuc Robert cl a IX-a B