Geneza democratiei moderne Principiile democratiei liberale.

Dupa revolutia de la 1848 intr-un sir destate europene s-au constituit regimuri reprezentative care includeau maimulte elemente cu caracter democratic.Principiul de baza al acestor regiuni era suveranitatea populara.Ea seexercita prin intermediul reprezentantilor alesi de cetatenii de sexmasculin,initial,conform unui sufragiu cenzitar,iar ultrior universal.Limitareain timp a mandatelor deputatilor(4-5ani)permitea consultarea periodica apoporului suveran.Cel de-al doilea principiu al regimurilor reprezentative era respectarealibertatilor naturale,enuntate inDeclaretia drepturilor omului si cetateanului de la 1789-dreptul laopinie,libertatea presei si a reuniunilor.Separarea puterilor in stat-a celei legislative,executive shi judiciare sirespectarea unui echilibru strict intre aceste puteri,pentru a exclude ca unadin ele sa uzurpeze prerogativele celorlalte doua puteri,constiutuia cel de-altreilea principiu.n anul 1948, o serie de revolte violente n mai toate rile Europei auurmrit s realizeze prin fora ceea ce li se refuzase pe cale legal. Revoluiileau fost iniiate de membrii clasei de mijloc i ai nobilimii care au cerutinstaurarea unor guverne reprezentative constituionale. Lor li s-au alturatapoi muncitorii i ranii, pornii s rstoarne practicile capitaliste care isrciser peste msur. Micrile revoluiilor democrate sau ntins pestePolonia, Danemarca, Germania, Italia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Croaia iRomnia. n fiecare ar, cetenii cereau ieirea de sub dominaia imperiilorcare le subjugaser. Dei realizrile revoluiilor democratice au fost i ele descurt durat, aceste micri sociale au influenat foarte mult dezvoltareaulterioar a istoriei europene, subminnd conceptul de monarhie absolut isemnnd germenii din care au rsrit mai trziu liberalismul i socialismul . Gradul de concentrare economica si de aparitie a ramurilor industrialemoderne si-a pus si el amprenta asupra procesului de organizare politica a clasei muncitoare. Nu intamplator primele ei detasa-mente organizate,primele ligi si asociatii cu caracter politic au aparut in tarile care au realizat cusucces revolutia industriala: Anglia, Franta, Germania, in industria textila,metalurgica, miniera si in transportul maritim si se dezvolta in centre siregiuni industriale precum Londra, Liverpool, Man-chester, Birmingham(Anglia); Paris, Lyon, Lille, Nantes (Franta); Silezia, Saxonia si Renania(Germania). In cunoscuta sa lucrare Situatia clasei mun-citoare in Anglia,publicata in 1845, Fr. Engels a descris in culori zgudui-toare, cu o putere desugestie rar intalnita, conditiile inumane de munca si viata ale claseimuncitoare din Anglia in timpul primei revolutii industriale. Accidentele demunca, lipsa asistentei sanitare si a locuintelor, lipsa de legi si norme juridicecare sa reglementeze relatiile de munca, drepturile economice si sociale eraudublate de rata inalta a criminalitatii si analfabetismului, de lipsa oricaruiproiect de culturalizare, ceea ce a favorizat erodarea sanatatii fizice si moralea muncitorilor. Ziua de munca de 12-14 ore, alcoolismul, exploatareanemiloasa si ilegala a muncii copiilor si femeilor, crizele economice din 1825-1847 au inrautatit si mai mult situatia clasei muncitoare din Europa. De aceea,aceste conditii de munca si de viata din deceniile 4-5 ale secolului al XIX-leavor constitui adevarata baza si punctul de plecare al tuturor misca-rilorsociale ale prezentului, caci ele reprezinta culmea mizeriei sociale celei maievidente a zilelor noastre.Dupa parerea mea,baza tuturor schimbarilor a fost si este pina inprezent dezvoltarea mentala a omului,viata grea si dispretul fata de popor acelor de la conducere.