P. 1
proiect panouri solare

proiect panouri solare

|Views: 313|Likes:

More info:

Published by: Silviu Marian Tanasa on May 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/21/2015

pdf

text

original

Introducere

Energia solarã reprezintã una din potenţialele viitoare surse de energie, folositã fie la înlocuirea definitivã a surselor convenţionale de energie cum ar fi: cãrbune, petrol, gaze naturale etc, fie la folosirea ei ca alternativã la utilizarea surselor de energie convenţionale mai ales pe timpul verii, cea de a doua utilizare fiind în momentul de faţã cea mai raspânditã utilizare din întreaga lume. Poate cel mai evident avantaj, în vederea utilizãrii acesteia, pe care îl are, este acela de a nu produce poluarea mediului înconjurãtor, deci este o sursã de energie curatã; un alt avantaj al energiei solare este faptul cã sursa de energie pe care se bazeazã întrega tehnologie este gratuitã.[1] Utilizarea energiei solare apare din timpurile istoriei ca prezentã în viaţa oamenilor sub diferite forme: armã, curioziotate, utilizare efectivã; astfel în secolul al III-lea î.H., matematicianul grec Arhimede (287 - 212 î.H.) a apãrat cetatea Siracuza (Sicilia) de atacuri, cu ajutorul unor oglinzi uriaşe care orientau fasciculele de luminã focalizatã spre navele inamice, incendiindu-le.[2]

Figura.1 [2]

în 1767, apare şi termenul de energie termosolarã, când omul de ştiinţã eleveţian Horace de Saussure a inventat "cutia fierbinte", în fapt cel dintâi colector solar iar în 1830 astrologul Sir John Hershel utilizeazã "cutia fierbinte" pentru a gãti în timpul unei expediţii în sudul Africii ori în anul 1891 când are loc patentarea primului sistem comercial de încãlzire a apei de cãtre Clarence Kemp.[2]

Dintre toate sursele de energie care intrã în categoria surse ecologice şi regenerabile cum ar fi: energia eolianã, energia geotermalã, energia mareelor; energia solarã se remarcã prin instalaţiile simple şi cu costuri reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi în jur de 100°C, temperaturã folositã pentru încãlzirea apei cu peste 40 grade

Rusia. creşterea temperaturii unui fluid (în general apă). Canada şi Germania. la rândul său. deci trebuie să îndeplinească relaţia : α + τ + ρ = 100% (1) De asemenea trebuie ţinut cont de faptul că aceşti coeficienţi α / τ / ρ sunt variabili în funcţie de caracteristicile lungimii de undă λ. De aceea. [4] Suprafaţa unui corp. Lumina soarelui.75 % raportat la energia razelor solare incidente (200 .[5] 2 . şi reprezintă radiaţia solară “deviată” de la traseul său direct şi care ajunge pe suprafaţa orizontală a corpului). alcătuită din acest „fascicul” de unde electromagnetice. va putea: . Deoarece aproape întreg spectrul radiației solare este utilizat pentru producerea de energie termică. lungimile de undă λ caracteristice luminii solare sunt cuprinse între 0.A. Panourile solare Panourile solare sunt echipamente care permit transformarea energiei solare radiante în energie termică .Să absoarbă aceste radiaţii solare cu un procent α al energiei iniţiale E. dar se propagă tocmai prin „unde” de energie: aceste unde prezintă nişte “răsturnări (loviri)”. . adică permit. prin expunerea razelor solare pe aceste panouri. anotimp și vreme). Tehnologia echipamentului pentru instalaţiile solare de încãlzire a clãdirilor este deja destul de bine pusã la punct într-o serie de ţãri ca Japonia.Să reflecte aceste radiaţii solare cu un procent ρ al energiei iniţiale E. la rândul său.. un colector solar. este deosebit de atractivã ideea utilizãrii energiei solare în scopul încãlzirii locuinţelor şi se pare cã acesta va fi unul dintre cele mai largi domenii de aplicaţie a energiei solare în urmãtorul secol. S.3 şi 3. Australia. este posibilă obţinerea energiei pentru încălzirea utilizatorilor cum ar fi . . transportă o cantitate de energie E pe suprafaţa unui corp expus la soare.peste temperatura mediului ambiant.[3] Lumina solară este alcătuită dintr-un fascicul de unde electromagnetice. suma radiaţiilor absorbite / transmise / reflectate trebuie să fie egală cu radiaţia incidentă originară.Să transmită aceste radiaţii solare cu un procent τ al energiei iniţiale E. instalaţii folosite la încãlzirea apei menajere sau a clãdirilor. Această cantitate de energie E reprezintă radiaţia globală incidentă pe o suprafaţă orizontală . Evident. care la rândul său este constituită din radiaţia directă (care vine perpendicular de la soare) plus radiaţia difuză (care vine din toate direc ţ iile cerului. distanţa între aceste “răsturnări” se numeşte “lungimea undei” λ. etc. în funcție de latitudine. (captator solar. panou solar termic) este o instalație ce captează energia solară conținută în razele solare și o transformă în energie termică. din care. Israel. care nu au o traiectorie rectilinie în timp. randamentul acestor colectoare este ridicat fiind în jur de 60 % . Spre deosebire de panourile solare fotovoltaice. Franţa. boilerele. de exemplu.1000 W/m² în Europa.U.

Cu ajutorul acestui agent termic. componenta principală a colectorului solar este elementul absorbant care transformă energia razelor solare în energie termică și o cedează unui agent termic (apă. fie utilizată direct (ex. colectoare ce se bazează pe tehnici simple și care se utilizează la încălzirea bazinelor de înot. La mijlocul secolului al XIX-lea francezul Augustin Mouchot a dezvoltat colectorul lui Saussure adăugându-i oglinzi concave. energia este preluată de la colector și este fie stocată. iar în anul 1878 la expoziția mondială din Paris a expus o mașină cu abur acționată cu energie solară și a făcut propunere utilizării acesteia pentru generarea de electricitate.Colectoare plate[3] 3 . Încă din antichitate Arhimede a incendiat flota romană concentrând razele solare cu ajutorul oglinzilor . o cutie simplă de lemn. În funcție de tehnica utilizată în acest scop se deosebesc: • • • colectoare ce utilizează materiale izolatoare obișnuite. În secolul al XVIII-lea naturalistul Horace-Bénédict de Saussure a construit precursorul colectorului solar de azi. apă caldă de consum). cu interiorul vopsit în negru și acoperită cu sticlă. colectoare în care izolarea termică se realizează cu ajutorul vidului dar au o tehnologie de fabricație costisitoare. este nevoie de o izolare termică a elementului absorbant de mediul înconjurător. antigel). Pentru a reduce pierderile termice inevitabile. Figura 2.[4] Principiu de funcț ionare Din punct de vedere funcțional. Cu acest prim colector solar s-a atins o temperatură de 87 °C.Ideea utilizării efectului termic al radiației solare este veche.

se apelează totuși de regulă la circuite separate. razele solare cad pe o suprafață care absoarbe aproape întregul domeniu spectral al acestora. La colectoarele solare moderne se utilizează sticlă specială. mai ales la colectoarele cu vid. astfel încât.[5] 4 . pe de o parte. un colector solar are o carcasă metalică de formă dreptunghiulară în care se află montate celelalte elemente. La colectoarele cu vacuum. colectorul fiind izolat termic în toate părțile. Energia calorică rezultată nu se pierde. să absoarbă o gamă cât mai largă de radiație solară și. poate prezenta o selectivitate față de lungimea de undă. cum este cazul în principal al instalațiilor funcționând pe principiul termosifonului. datorată temperaturii proprii. pentru a reduce emisia de căldură. pe de altă parte. Din circuitul primar căldura este transferată prin intermediul unui schimbător de căldură apei din circuitul secundar. Elementul absorbant. ceea ce înseamnă că prin conductele colectorului circulă chiar apa necesară utilizatorului. echilibrul termic conducând la o temperatură mai înaltă decât în situația fără geam. cel al colectorului conține un lichid rezistent la îngheț (antigel). Acest efect este cunoscut sub numele de efect de seră. cu un conținut cât mai mic posibil de fier și cu o rezistență mărită la grindină și încărcare cu zăpadă. Căldura de radiație. este de asemenea împiedicată de geamul de sticlă care este opac pentru lungimile de undă mai mari. În regiunile cu pericol de îngheț mai mare. aceasta este aproape în întregime eliminată. Căldura de convecție spre exterior este limitată de unul sau mai multe geamuri. Unele instalații solare au circuitul agentului termic deschis. Această căldură este reținută în interiorul colectorului. Circuitul primar. Agentul termic transportă energia calorică la utilizator sau la un recipient de stocare. cel al utilizatorului. să aibă o emisie cât mai redusă în domeniul de infraroșu apropiat.Elementul absorbant cedează căldura agentului termic ce curge prin conductele de cupru sau aluminiu atașate acestuia. Printr-un geam de sticlă.Colector solar În principiu.

Colector solar cu tuburi vidate. Tubul din interior este înconjurat de o suprafață absorbantă de care este atașat un tub de cupru prin care circulă un agent termic. energia absorbită este aproape constantă în cursul zilei. Vidul dintre tuburi reduce la minimum pierderile de căldură prin convecție și conducție.3.[6] 5 . utilizarea lor în zone calde justificânduse doar în instalații tehnice unde este nevoie de temperaturi mai mari.Colectoare cu tuburi vidate Figura.[4] O construcție specială prezintă colectoarele solare cu tuburi vidate.Detaliu colector solar cu tuburi vidate.4. Tuburile vidate se compun din două tuburi de sticlă concentrice intre care este vid. permițând obținerea de performanțe superioare (randament și temperaturi mai mari). Un alt avantaj îl reprezintă faptul că suprafața absorbantă fiind mereu perpendiculară pe direcția razelor solare. Datorită temperaturilor mai mari instalația de încălzire poate necesita elemente speciale pentru eliminarea pericolului supraîncălzirii.[4] Figura. Ele se compun din tuburi paralele în spatele cărora se află reflectoare pentru concentrarea radiației solare. Astfel de colectoare sunt mai eficiente în zonele cu temperatură moderată.

Energia solară E în mod experimental are valoarea de 1. . [7] Inclinarea colectoarelor În ceea ce priveşte înclinaţia colectoarelor.Utilizare pe timp de vară: înclinare = latitudine localitate L . Schema constructiva [7] Ansamblul suprafaţă opacă alcătuit din tub (prin care curge fluidul) şi placa care conţine acest tub constituie un schimbător de căldură. Figura. care la rândul său cedează energia fluidului termo – vector.Utilizare pe timp de iarnă: înclinare = latitudine localitate L + 15° (se exploatează cât mai mult radiaţia solară cu soarele jos pe orizont). dar această valoare e valabilă pe suprafaţa externă atmosferei.6. trebuie luate în considerare şi pierderile date de latitudine. Uinghiuri de inclinare a panourilor [7] Eficienta unui panou solar 6 . .15° (se exploatează cât mai mult radiaţia solară cu soarele sus pe orizont).Schema constructiva a unui colector solar Figura. energia care pătrunde în placă se transmite tubului. care împreună duc la diminuarea acestei energii.5.4 kW/m2.Utilizare continuă pe timp de vară + pe timp de iarnă: înclinare = latitudine localitate În general înclinaţia razelor solare este egală cu 60° pe timp de iarnă şi cu 30° pe timp de vară (valoare care poate fi considerată ca înclinare medie optimă). de anotimp şi de starea vremii. aceasta este raportată la anotimpul de utilizare şi anume: .

Puterea (capacitatea) utilă Qu ce se poate obţine de la colector. Colector MTS standard În schimb în schema următoare.). împiedică transmisia acesteia.). energia solară transmisă Et (indicată cu A) poate fi de 93%. [4] În caz contrar eficienţa unui colector creşte odată cu: • creşterea puterii (capacităţii) absorbite Q a (dată de reducerea. în plus va exista şi o dispersie de energie prin transmisia căldurii către exteriorul panoului (capacitate pierdută pe care o vom numi Qc). • creşterea ariei colectorului (ce se poate ob ţ ine în faza de proiect). aceasta din cauza: • dispersiilor de energie cauzate de reflectările suprafeţelor transparente. în timp ce partea de putere E 1 primită dar nereţinută (care în orice caz contribuie parţial la încălzire deoarece se reflectă în întregime) poate fi de 50/60% Figura. ce se poate obţine în faza de proiect.Eficienţa unui panou solar poate fi definită ca şi: cantitatea puterii utile luată (extrasă) de la colector faţă de puterea radiaţiei solare incidentă pe colector. reprezentarea colectorului solar MTS TOP. • dispersiilor de energie cauzate de părţile neabsorbante de energie . în unitatea de timp: (2) S-a observat că placa receptoare a unui colector solar absoarbe doar o parte din puterea (capacitatea) dată de radiaţia solară incidentală. depunându-se pe suprafaţa transparentă. a dispersiilor de energie de reflectare /pulbere / etc. • creşterea puterii radiaţiei solare E (factor dependent de parametrii geografici şi climatici cum ar fi orientarea /înclinarea /etc. deci energia solară transmisă Et (indicata cu A) 7 . deoarece nu sunt lovite (pătrunse) de radiaţia solară.7. • dispersiilor de energie cauzate de pulberi care. • diminuarea puterii (capacităţii) pierdute Qc (ce se poate obţine în faza de proiect) În schema următoare vom vedea că în colectorul solar MTS standard. care va servi la creşterea temperaturii sistemului.absorbitorul are o putere de absorbţie mai mare. nu va fi egală cu Puterea (capacitatea) absorbită Qa deoarece parţial este pierdută prin dispersiile de energie mai sus descrise.

şi să o transforme în căldură.8.poate fi de 95%.4 . utilizabilă în producţia în serie. Actualmente cel mai extins procedeu este cel de depunere în atmosferă de gaz inert a unui strat de titan de culoare albastră (procedeul PVD). se va acoperi partea absorbantă cu un strat foarte selectiv. Aceste lacuri sunt foarte rezistente la căldură şi de regulă sunt de culoare neagră pentru a avea gradul de absorbţie cel mai mare posibil pentru radiaţia solară. Acesta se aplică pe suprafeţele de aluminiu sau cupru prin galvanizare. în timp ce partea de putere E1 primită dar nereţinută scade până la 5%: aceasta pentru că placa absorbantă din cupru este tratată la suprafaţă cu “TINOX”. În acelaşi timp aceste lacuri au un nivel destul de înalt de emisie în zona de mijloc a radiaţiei infraroşii – ca urmare o parte a căldurii captate va fi emisă din nou. O modalitate elaborată dar care însă nu a mai fost pusă în fabricaţie a avut ca bază acoperirea cu nichel. Pentru a reduce la minimum pierderile de energie. Pe suprafaţa metalului apar firicele de crom care captează între ele razele de lumină. Colector MTS cu suprafata tratata Elementul absorbant Elementul absorbant trebuie să capteze cât mai bine radiaţia solară. dar datorită mărimii lor reduse nu permit emiterea de lungimi de undă mai mari.[4] Una din primele acoperiri cu materiale cu absorbţie selectivă. care cu toate că în comparaţie cu negrul din cazul acoperirii cu crom are un coeficient de absorbţie mai mic. Primele acoperiri de acest tip s-au elaborat în Germania şi au fost lansate pe piaţă de către TiNOX GmbH [7] 8 ..[6] Până prin anul 1977 procedeul de cromare era dominant pe piaţă. a fost acoperirea cu crom. şi prin renunţarea la procesele galvanice sunt mai ecologice din punct de vedere al producţiei şi reciclării pe de altă parte. atât cea directă cât şi cea difuză. Figura. Între timp au apărut noi modalităţi de acoperire cu strat absorbant care permit obţinerea de randamente mai mari pe de o parte.8 µm lungime de undă şi coeficienţi de emisie de 6 % pentru lungimea de undă de 7. 0. În acelaşi timp căldura cedată sub formă de radiaţie să fie cât se poate de mică. prezintă o emisie mult mai slabă şi ca atare un randament total mai mare. În termeni tehnici aceasta înseamnă că trebuie să se comporte selectiv faţă de lungimile de undă corespunzătoare celor două procese. Astfel se pot obţine coeficienţi de absorbţie de 94 % în banda de 0. În ţările cu climă mai caldă se întrebuinţează adeseori componente acoperite doar cu aşa numitele lacuri solare.5 µm corespunzătoare radiaţiei proprii a materialului absorbant..

rezultând de aici o circulaţie de flux fără mijloace mecanice. pe spatele plăcii absorbante fiind sudată o a doua placă. până mai recent. Chiar şi în acest caz pentru transportul căldurii cu ajutorul agentului termic se utilizează conducte de cupru care se racordează prin sudare laser cu partea absorbantă. Frecvente sunt soluţiile ce utilizează o placă metalică ce acoperă toată suprafaţa interioară a colectorului. mai ales în cazul modelelor mai vechi a fost posibilă utilizarea doar a benzilor. Dar pentru că producătorii. Agentul termic circulă printre cele două plăci. O a treia formă este asemănătoare unei perne. O altă tehnologie a fost elaborată în anii 90 de către firma Interpane care creează o structură de ceramică – metal (probabil tot pe bază de titan) care străluceşte într-un ton de negru-albăstrui. În principiu prima variantă de realizare prezintă eficienţa cea mai mare. producătorii se disting şi prin forma de realizare a părţii absorbante. la început au putut utiliza noile procedee de obţinere a straturilor foarte selective doar în cazul plăcilor de cupru cu dimensiuni limitate. Cele două procedee de acoperire.[7] Utilizări Instalaţii cu colectoare solare Instalaţia cea mai simplă poate fi gândită ca un panou care poate băga apa într-un boiler de acumulare în următoarele moduri: • Pe cale naturală (instalaţie numită “cu circulaţie naturală”). formată prin stanţare. Benzile mai apoi sunt racordate prin sudură la cele două capete la o conductă colectoare. 9 .Teoretic se pot obţine şi alte culori ale stratului de acoperire. ceea ce asigură o mai mare flexibilitate în variantele de fabricaţie. pentru aluminiu tehnici corespunzătoare au apărut doar de puţin timp pe piaţă. care exploatează principiul fizic conform căruia “…fluide de temperaturi diferite au o densitate diferită”. care însă nu au acelaşi randament. erau posibile doar pe suprafeţe de cupru. Fluidul încălzit cedează căldură boilerului şi ajunge în punctul cel mai de jos al circuitului colectorului: deci este necesar ca boilerul să fie la un nivel mai ridicat decât colectorul. pe de altă parte permite adaptarea mai uşoară la forma acoperişurilor (colectoare cu dimensiuni la cerere). În acest caz conducta este sudată/lipită în formă de harfă sau serpentină pe spatele plăcii. Pe lângă materialul de acoperire utilizat. În schimb utilizarea benzilor pe de o parte face posibilă doar asamblarea în formă de harfă. Pe lângă aceasta există construcţii pe bază de benzi de cca 10-15cm lăţime pe reversul cărora se află câte o conductă sudată. Între timp noile tehnologii permit fabricarea de plăci de până la 1200 mm lăţime. dar care oricum trebuie să îndeplinească condiţia ca temperatura apei la ieşirea de la colector să fie mai mare decât temperatura apei din rezervor.

Instalatie cu circulatie naturala [8] 10 .• Pe cale mecanică printr-o pompă (instalaţie numită “cu circulaţie forţată”). care în general este controlată (comandată) de un panou de comanda si control care arată temperaturile fluidului din boiler şi din colectoare şi face pompa să pornească atunci când temperatura la ieşirea din colector este mai mare decât cea din boiler. în plus trebuie evaluat numărul panourilor ce trebuie instalate. În schemele de dimensionare este important să se ţină seama de faptul că temperatura apei ce se poate obţine de la colector trebuie să fie de circa 40°C. Figura.9. In ambele cazuri este posibilă instalarea unei rezistenţe electrice care poate “integra” energia solară şi poate încălzi boilerul în perioadele când radiaţia solară este scăzută (printr-un termostat montat în boiler şi setat la temperatura dorită). Pentru a evita supraîncălzirea la utilizare se recomandă instalarea unui mixer (amestecător) în partea de jos a rezervorului între tur şi retur apă menajeră. Instalaţie cu circulaţie naturală Vom vedea o schema de maximă pentru un colector solar conectat la un boiler: boierul trebuie să fie mereu situat la un nivel mai înalt decât cel al colectorului.

şi o Figura 10. păcură. Teoretic se poate asigura căldura necesară consumului casnic pe parcursul întregului an. în Europa Centrală se poate asigura apa necesară pentru spălat și baie pe întreg pe o perioadă de cca. Cele mai cunoscute și frecvente utilizări ale colectoarelor solare este în prepararea apei calde menajere.) sau electricitate devenind nerentabil. o jumătate de an (sezonul de vară). Instalarea de colectoare solare a primit un impuls suplimentar în Germania datorită sprijinului guvernamental federal și celui al landurilor. Chiar şi procese industriale utilizează energia termică solară. dar în acest caz este nevoie de o suprafață mai mare acoperită cu colectoare. pot înlocui sau completa sursele de energie termică într-un procent suficient de mare contribuția la prepararea apei calde variind între 30 % și 100 % raportat la un an întreg.[6] 11 . Colectoare dimensionate economic. Conectarea in serie a panourilor solare Conectarea în paralel se recomandă atunci când trebuie să se utilizeze o capacitate mare la o temperatura medie a apei menajere: trebuie să se ţină mereu cont de faptul că intrarea apei reci trebuie să treacă prin toate colectoarele în acelaşi mod. recomandat: 18 mm (de la 2 la 4 colectori) / 22 mm (de la 5 la 7 colectori).Conectări în serie şi în paralel Se poate efectua conectarea mai multor colectori în serie când numărul colectorilor începe de la 2 până la 7: pentru un număr mai mare de 8 colectori se recomandă conectarea în grupuri de câte 4. randamentul investiției semnificativ mai mari va fi redus și nu va fi compensat de economia de combustibili fosili (gaz.[4] Primele suprafețe mari acoperite cu colectoare solare au apărut după criza petrolieră din anii 70 fiind utilizate la încălzirea apei din bazinele de înot publice și private. La montare corespunzătoare a colectoarelor și a rezervorului. Conectarea în serie se recomandă atunci când se cere o capacitate limitată temperatura ridicată a apei menajere la utilizare. Diametrul tuburilor. Un exemplu în acest sens îl prezintă încălzirea biomasei în procesul de preparare al biogazului. rezultând un exces de apă caldă pe perioada verii. lemn etc. La o astfel de supradimensionare.

deci nu se depune zapada si rezista la vant.[6] Amortizarea unei instalaţii solare pentru producerea apei calde este posibilă în cca. 20 t) din mijlocul clădirii sau subsolul acesteia.000 mp iar capacitatea anuala de productie este de 8. Sistemele fotovoltaice oferite de Wolf ofera performante de top si durabilitate in timp. 12 . Compania dispune de o suprafata de productie si depozitare de 3. În cazul unei exigenţe mai mari la întregul sistem se poate racorda un rezervor de stocare sezonieră a căldurii ceea ce va permite acumularea de suficientă energie calorică pentru a putea complet elimina utilizarea altor combustibili. Sc Duo Best Group SRL detine marca "SolarDuoBest" inregistrata la OSIM cu numarul M 2007 08404 CL11:produce sisteme solare simple sau complexe de incalzire a apei. incalzirea piscinelor si aport la incalzirea locuintei -Tuburi vidate cu heat-pipe Wolf Heiztechnik este unul dintre cei mai mari producatori de panouri fotovoltaice si panouri solare plane din Germania.si personalizate pentru iernile din Romania si Europa. functionare si la simpla lumina a zilei.Dacă instalaţiile cu colectoare solare se racordează şi la instalaţiile de încălzire. -Solutii complete pentru uz privat si pentru centrale fotovoltaice -Proiectare de specialitate asistata de calculator pentru predictia rezultatelor.E. în cel mai simplu caz poate fi o cantitate suficientă de apă sau pietriş (cca. 20 ani. 8 ani în condiţiile unei construcţii optime.000 Gama de produse comercializare sunt : -Colectori solari presurizati avand la baza tehnologia heat-pipe cu tub vidat -Boilere termice cu volume intre 100 si 300 litri cu 1-2 serpentine -Stocatoare termice cu volume intre 300 si 600 litri -Automatizari solare destinate solutiilor pentru apa calda menajera. -Sistemele au tuburi vidate super-eficiente.[6] Producatori de panouri solare PANOSOL este primul producator roman de panouri solare cu tuburi vidate si accesori. respective utilizată. Produse certificate conform normativelor C. -Eficienta maxima. Un astfel de rezervor de stocare de căldură. a unei utilizări raţionale şi a existenţei unui sprijin din partea statului la tendinţele actuale de pe piaţa combustibililor fosili. se poate contribui şi la reducerea costului cu încălzirea cu până la câteva zeci de procente. Producătorii livrează colectoare solare cu o durată de viaţă previzibilă de cca. -Colectorii nu au reflector. -Sistemele sunt compatibile cu toate tipurile de centrale termice. Durate de amortizare de peste 16 ani sunt posibile doar dacă instalaţia a fost necorespunzător proiectată.

maturatie la temperatura inalta. Izolatia in bazine: izolatia este produsa de o spumare unica la temperatura constanta sub presiune mare.tanc incorporat de 160 litri. . adopta principiul scanarii de puls a nivelului de apa pt a simti temperatura si nivelul apei in mod clar. eficacitate mare) sunt invelite / captusite cu ajutorul tehnologiei de invelire interferentiala brevetata.160/2. si prin fractionare la 110°C). .160/2.09 produs de HIMIN SOLAR ENERGY. . pulverizare electrostatica. rezolvand problema gradarii / cantaririi si a pierderii de apa cauzata de senzorii traditionali din cauciuc. Carcteristici tehnice a panoului solar nepresurizat QBJ1.tuburile sunt rezistente la ingheţ. .distribuitor si incalzitor electric alternativ. Mai mult decat atat.HIMIN SOLAR ENERGY este pe pozitia 4 in topul producatorilor mondiali de panouri solare si numarul unu in CHINA. [10] E. sudarea cu arc de argon va mari durata de viata a bazinului. astfel izolarea va fi mai buna. Caracteristici QBJ1. Suporti: Facuti din placa galvanizata. El adopta protectia pierderii electrice.[10] 13 .09: .16 bucati. si alti 2 pasi care protejeaza de supra-incalzire (oprire prin controlul temperaturii la 70°C.Bazinul interior este facut din SUS304. . [10] D. pentru a asigura stabilitatea si anti-coroziunea lor.[10] B. Tuburile vide: tuburi (rezistente la temperaturi inalte si si la temperaturi foarte scazute. fosforescentizare. etc. este excelent prin anticoroziune si ardere uscata.09 mp. continutul ridicat de Crom si Nichel facand rezistenta la coroziune eficienta. facut din Incoloy 800. Generatorul electric. suportii sunt procesati in 14 pasi.L = 1800 mm. Senzorul de impuls: Senzorul de puls tip pol. Intregul system de incalzire auxiliar a primit Certificatul Obligatoriu Chinezesc.China. atingand absorbanta ridicata de 96% si putere emisiva scazuta de 4%. .sensor de temperatura si nivel. . cum ar fi degresare.acopera consumul pentru 4 persoane de apa calda. Gradul de vid este de 100 ori mai scazuta decat a tuburilor obisnuite.[10] C. 2. facut in totalitate din US316L.set panou solar cu tuburi colectoare vidate .[10] Detalii: A.plus controler digital.

-evaporator. -supapa de expansiune . 365 de zile pe an. 24 de ore pe zi. care a descoperit termodinamica în anul 1840. -compresor. în medie. Sistemele solare termodinamice utilizează tehnologia solara termală cu o eficienţă energetică foarte mare. -condensator.09 160 290 36°:1436x2040x1508 42°: 1436x1732x1262 50°: 1436x1585x1880 Posibilitate de optimizare a panoului solar QBJI-160/2. cu 3 sau patru ore de soare. pe baza principiului enunţat de fizicianul francez Nicolas Carnot. 14 . Mulţumită acestui principiu. Solutia de optimizare ar constitui introducerea unui lichid refrigerant. Iarna. este lumină numai 7 ore pe zi. Lichidul refrigerant intră în panouri sub formă de lichid la temperaturi negative.09/0-B De multe ori soarele este acoperit de nori. Pentru optimizarea panoului solar este necesara adaugarea in circuit a urmatoarelor componente: -pompa de recirulare. Aceasta caracteristică permite sistemului să capteze căldura din atmosferă cu o eficienţă foarte mare şi la temperaturi exterioare mult mai scăzute decât în cazul panourilor solare cu apă sau cu glicol. Secretul succesului acestui sistem constă în utilizarea unui refrigerant în panouri în loc de apă sau glicol.09/0-B φ58 1800 16 2. panourile solare termodinamice sunt capabile să capteze căldura din atmosferă pe timp de ploaie şi vânt. Gazul cald trece printr-o serpentină din interiorul unui boiler şi cedează căldura apei din acesta.Model Diametru tub vidat (mm) Lungime tub vidat (mm) Nr. Pe măsură ce circulă prin panouri. fapt ce creează limitări funcţionării panourilor solare tradinionale şi chiar şi panourilor cu tuburi vidate. absoarbe căldura din atmosferă şi se transformă în gaz la temperaturi ridicate. Tuburi Suprafata colectorului (mp) Volum (l) Greutate bruta (kg) Dimensiuni (mm) QBJI-160/2.

cauzata de intemperii. agenții frigorifici folosiți cu preponderență erau clorofluorocarburi. pâna la circa 25 de ani. Daca nu sunt supuse unor intemperii excesive. perioada mai avantajoasa de exemplu. Costurile pentru realizarea izolatiei termice si a sistemelor de încalzire sunt mai mari decât pentru cele clasice. durata lor de viata poate creste. Confort interior. asigurând protectia mediului înconjurator. Nu functioneaza pe timp de noapte. cum ar fi R-12. Achizitionarea instalatiei cu panouri solare este mai costisitoare si poate majora costul unei constructii cu cel putin 10%.Până în anii 1990. Emisii reduse de noxe. gratie asigurarii unei temperaturi.panourile fiind expuse intemperiilor. amortizarea investitiei se face in 8-12 ani. si sa nu doreasca sa plateasca in plus pentru ele. Este posibil sa creasca prima de asigurare a locuintei Cresc riscurile in caz de calamitati . teoretic. Necesita sursa auxiliara de energie cand sunt solicitate. umiditati si ventilatii potrivite. Dezavantaje si Riscuri Instalarea de panouri solare induce dificultati in revanzarea casei care are aceste panouri instalate deoarece viitorul cumparator ar putea sa nu si le doreasca. parte din clasa florurilor clasice. decat tinutul banilor in banca. Au fost inlocuiți cu hidroclorofluorocarburi. scaderea cheltuielilor.dificil de integrat in arhitectura cladirii Sunt grele si necesita suporti speciali de prindere. Este necesar un numar foarte mare de panouri . Daca sunt dimensionate corespunzator. 15 . Amplasarea imobilului pe axe geografice incorecte determina scaderea randamentului instalatiei si pericolul distrugerii panourilor. Producția acestor agenți a fost oprită in 1995 datorită impactului negativ pe care aceștia îl aveau asupra stratului de ozon. prin urmare. mai cunoscute ca R-134a Avantaje si dezavantaje instalării de panouri solare Avantaje Consum foarte redus de energie pentru încalzire si producerea apei calde menajere si.

asp 10.ro/ 5.Bibliografie 1.profisolar. http://ro.wikipedia.wikipedia.www.ro 16 .http://www.org/wiki/Colector_solar 4.ro 9.http://www.com/technology/heat-pumps-comparison/gas-vs-electricity.html 6 http://.roburcorp.ro/top_afaceri_romania.org/wiki/Energie_solar%C4%83 2.wikipedia.ro/panouri-solare-apa-calda-menajera. http://www. http://www. http://ro.panourisolareEc.listafirme.maximusenergy.energia-solara.ro 7.html 8.org/wiki/Panou_solar 3.incalzitoare-solare. http://www. http://www. http://ro.

.UNIVERSITATEA "VASILE ALECSANDRI" DIN BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE Optimizarea echipamentelor pentru procese industriale “Panouri solare..E.............P.....Tănasa Silviu Marian Specializare Master: M.........O........ Bacău 2012 Cuprins 1INTRODUCERE..1 17 ...........................................optimizare” -PROIECT- Masterand: Ing...............

.................................2 3..................2..................................................Eficienta unui panou solar..............5 5..................Principiu de functionare.......3 4........................................................................................................................................................ ................................................................6 Bibliografie..............PANOURILE SOLARE......................................................14 18 .....Colector Solar........

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->