Sunteți pe pagina 1din 7

ARTA BIZANTINA

se na te din ceea ce numim arta paleocre tin n jurul anului 500. n timpulcrizei iconoclaste (730-843) marea majoritate a icoanelor au fost distruse, astfel nct, pentru un studiu efectiv al acestei arte n zilele noastre orice nou descoperire ascunde o mai bun n elegere a acesteia. Dup reluarea produc iei de icoane, din 843 i pn n 1453, arta bizantin a suferit foarte pu ine ad ugiri, n ciuda sau poate tocmai din cauza declinului lent al Imperiului. Cu centrul artistic n Constantinopol, arta bizantin este deseori identificat dup calitatea materialului folosit i a m iestriei artistului. Aceast art a atins apogeul prin monumentalele fresce i mozaicuri realizate n biserici sub form de dom, (marea majoritate a acestora fiind pierdut , fie din cauza dezastrelor naturale, fie din cauza transform rii bisericilor n moschee).

Arta bizantin

Arta bizantina este o componenta a artei medievale europene in totalitatea ei.Inceputurile artei bizantine cat si afirmarea ei in forme impunatoare, originale si caracteristice se situeaza in sec. VI d.Hr , in timpul lui Iustinian cand are loc si difuziunea ei in toate provinciile Imperiului.Un rol important il joaca aportul Orientului in definirea culturii bizantine , concretizat in : viziunea despre lume , in conceptia estetica , formele preferate si in genurile de arta adoptate. Din Alexandria , marele centru de iradiere intelectuala si artistica, s-a transmis Bizantului tehnica mozaicului si prototipul icoanelor - , . De aici au fost imprumutate in arhitectura tehnica arcului, a boltii si a cupolei. Persia , al carui cult imperial , plin de fast , a constituit modelul etichetei Curtii bizantine si a dat Bizantului exemplul grandorii palatelor sale si gustul pentru luxul si rafinamentul tehnicilor si efectelor cromatice vii ale artelor decorative.

Din Orientul Apropiat vine o noua conceptie despre lume diferita de cea a lumii clasice.Mazdeismul iranian scindeaza universul in doua puteri ireconciliabile : lumina si intunericul , binele si raul.

Pictura si sculptura bizantina nu tinde , nu reproduce , nu copiaza si nu imita modelele pamantesti ci se apropie de Dumnezeu tinzand sa patrunda in lumea divinitatii. Obiectul artei bizantine nu este lumea schimbatoare si trecatoare a fenomenelor perceptibile de organele simturilor , ci esenta si ideea lumii eterne si imoabile care se deschid numai privirilor mintii. In locul frumosului sensibil intilnit in viata si in natura , se introduce conceptul de Frumos Absolut al divinitatii ; deci din frumosul divin , emana frumosul sensibil care capata o semnificatie simbolica. In reprezentarea figurii ochii intereseaza cel mai mult , privirea interioara , ochii sufletului . Arta bizntina este o arta mistica si simbolica care emotioneaza , care inalta spiritul spre revelatia necunoscutului apropiindu-l de divin.

Pictura si mozaicul
In arta bzantina fresca a fost folosita alaturi de mozaic ambele tehnici adoptand aceleasi teme iconografice si supunandu-se acelorasi canoane. Frescele bisericilor bizantine anterioare sec. XIV s-au pierdut in cea mai mare parte , cele ramase provin din bisericile de la periferia Imperiului cum este cazul celor executate in encaustica ( procedeu de diluare a culorilor in ceara ) , de la manastirea Sf.Ecaterina de pe muntele Sinai si cele pastrate in Muzeul de Arta Orientala din Kiev. Cele mai vechi fresce sunt cele de la Castelseprio Lombardia , sec. VII - VIII , care constituie un adevarat monument de referinta pentru arta bizantina prin realismul tratarii episoadelor din viata lui Iisus.

Printre exemplele cele mai vechi si mai cunoscute de iradiere a picturii bizantine sunt frescele unor biserici din Bulgaria ca : Bacikovo , sec. XII , Bojana , sec. XIII , Tarnovo , sec. XIV ; Rusia Apuseana : Kiev , sec. XI , unde mesteri bizantini au creat sin scoala de la Novgorod ; Iugoslavia : Sf. Sofia , sec. XI Nerez sec. XII ; Tara Romaneasca , Biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Arges sec. XIV. Temele iconografice bizantine si modalitatea de reprezentare a lor au suferit influente orientale cum este cazul in reprezentarea scenei cu cei trei magi care sunt infatisati cu scufia sacerdotilor persani ai cultului Ahura Mazda ; in episodul invierii lui Lazar , corpul mortului este infasurat asemenea unei mumii egiptene ; imaginea lui Iisus cu barba deriva din Siria si Irak unde a fost inspirata de aspectul exterior al regilor parti , in timp ce Iisus imbreb , tanar aminteste de Egipt , prototipul fiind zeul Horus. Dumnezeu Tatal nu este niciodata reprezentat. Hristos este figurat in ipostaze diferite legate de etapele istoriei crestinismului. Astfel in primele secole , figura lui este blanda , milostiva , plina de umanitate. In epoca ereziilor si dupa victoria Bisericii , Hristos este infatisat ca un luptator , iar dupa Conciliul de la Niceea care a stabilit dogma unitatii Tatalui si Fiului intr-o unica si atotputernica Fiinta , figura lui este cea a unui triumfator si suveran al lumii : Pantokrator. A treia ipostaza a Trinitatii , Sf Duh , apare reprezentata sub forma unui fascicul luminos coborand din cer ; sau limbi de foc sau porumbel. Figurile ingerilor sant supuse si ele unor norme iconografice precise inspirate din cosmogonia neoplatonica. Ei apar imbracati in zale si cu tunici de brocard , inarmati cu spade. Fecioara Maria este reprezentata iconografic in diferite ipostaze (dupa ce Sinodul de la Calcedon o reafirma ca Maica Domnului) , pe tron , ca imparateasa ; calauzitoare (Hodigritia) , triumfatoare , cu Fiul pe genunchi sau alaptandu-l. Aceasta ultima ipostaza este reluata cel mai des in pictura occidentala. Alte reprezentari ale Maicii Domnului :

Fecioara Oranta sau Vlahernitissa , Platytera cu Iisus bust pe piept. Reprezentarea de tip Deisis : Iisus in costum de mare arhiereu imbracat in saccos cu cruci si omofor , pe cap poarta o mitra brodata cu perle si pietre pretioase. Capul este inconjurat de un nimb , cruciger , cu mana dreapta binecuvanteaza , iar cu stanga tine deschisa cartea cu inscriptia : Veniti binecuvantatii Tatalui Meu si mosteniti Imparatia pregatita voua . Costumul Fecioarei este un costum imparatesc , pe cap poarta o coroana cu pietre pretioase asezate peste un val alb. Maforionul a fost transformat intr-o pelerina brodata cu perle si tivita cu fir. Lorosul imperial cu Thorakion intregesc costumul imparatesc. In dreaptatronului , Ioan Botezatorul tine cu dreapta rotulul desfasurat cu textul rugaciunii Sale.

Sculptura
In domeniul statuarului pot fi amintite doar cateva productii din prima faza cronologica a civilizatiei bizantine : grupul statuar in porfir al tetrarhilor de la San Marco , statuia ecvestra a lui Iustinian din piata Augusteon di Constantinopol , Colosul din Barletta - Puglia , N Italiei - Statuia de bronz a lui Valentinianus I ( sec. IV ). Dupa sinodul de la Niceea din 787 acest gen de arta este condamnata . In domeniul reliefului se pastreaza pana in faza mijlocie traditia sarcofagelor , decorate cu simboluri crestine in relif plat.

In plastica mica - fildesuri si orfevrarie - traditia va persista si dupa caderea Constantinopolului. Ferecaturile de icoane si carti de cult vor reproduce in relief scene istorice de traditie evanghelica sau teme hagiografice.

O importanta aparte in arta bizantina o au miniaturile . Toate bibliotecile laice ,bisericesti sau manastiresti isi aveau un scriptorium in care lucrau copistii . Spre deosebire de bibliotecile occidentale ale timpului , unde copistii erau numai calugarii , in Bizant copistii apartineau tuturor profesiunilor : medici , profesori , functionari si chiar unii imparati ca Theodosius II ( 408 - 450 ) si Ioan al VI - lea Cantacuzino. In manastiri se copiau numai texte religioase : Psaltirea si Evangheliile in timp ce in celelalte scriptorii se copiau operele lui Homer , Hesiod , Eschil , Sofocle , Strabon si altii. Manuscrisele erau deseori ilustrate cu scene , figuri votive sau motive ornamentale care reproduc de obicei modele vechi inspirate din antichitate. Cele din sec. VI au un aspectsomptuos , cum sant cele pastrate in biblioteca Vaticanului sau Biblioteca Nationala din Paris. O adevarata capodopera sant manuscrisele Omiliilor calugarului Iacob Kokkinobaphos din sec. XI. Cele mai vechi manuscrise miniate care ne-au ramas pana astazi sant : Papirusul lui Iosua din sec. VII dupa un original din sec. V aflat la Biblioteca Vaticanului ; Evangheliarul lui Rabula din 586 aflat la Biblioteca Laurenziana din Florenta. Cel mai celebru manuscris datand din sec. VI scris cu litere argintii pe pergament purpuriu este Evangheliarul de la Rossano din Calabria. Productia bizantina de obiecte de arta somptuoasa si decorativa a fost spectaculoasa de-a lungul intrgului mileniu I cunoscand un apogeu in sec. XI - XII. Seria obiectelor de lux este extrem de variata ; de la ceramica smaltuita la placile decorative de pardoseala a cladirilor si a peretilor , la porti sculptate de bronz , diptice , triptice din bronz la sticlarie de lux si vitralii la piese de mobilier decorate cu materiale pretioase ; vase din alabastru din onix , jasp , calcedoniu , vesela de argint si aur , placi sculptate de fildes ca cele care ornamenteaza tronul episcopal al lui Maximian din Ravenna. Din prima perioada a fildesurilor bizantine sec. IV - VI fac parte si dipticele consulare ,capodopera a genului fiind dipticul Barberinii aflat la Muzeul Louvre din Paris . Din a doua perioada respectiv sec. X - XII s-a pastrat celebrul basorelief cu incoronarea imparatilor

Romanos IV ( 1068 - 1071) si Eudocia aflat la Biblioteca Nationala din Paris. O mare parte a valorilor de arta bizantina au fost jefuite de cruciati in 1204 , unele dintre ele aflandu-se in bisericile si muzeele occidentale. Foarte apreciate erau tesaturile de pret , broderiile cu fir de aur si argint , matasurile cu desene si motive de inspiratie orientala , obiecte de uz liturgic , vesminte sacerdotale. Renumite sunt tesaturile din matase cu scene din tesatura , cum este Giulgiul din Tezaurul Catedralei din Sens si Giulgiul lui Carol cel Mare din Tezaurul Catedralei din Aachen (Aix la Chapelle) Traditia Bisericii afirma ca prima icoana a Mantuitorului a aparut inca in timpul vietii Sale. De fapt este vorba de achiropiite adica imaginea nefacuta de mana omului : mahrama Veronicai sau Sf. Chip adoptata de iconografia occidentala ; mahrama lui Abgar , Regele Edessei , adoptata de iconografia ortodoxa si Sf. Giulgiu de la Torino. Daca icoana lui Hristos , fundament al iconografiei crestine reproduce trasaturile Dumnezeului devenit om , icoana Maicii Domnului reprezinta , dimpitriva prima fiinta umana care a realizat telul Intruparii ; indumnezeirea omului. Tot conform traditiei crestine la putin timp dupa cinzecime , Luca ar fi pictat trei icoane ale Maicii Domnului. Programele iconografice s-au constituit in timp si s-au imbogatit pe masura ce prin intermediul Sf. Sinoade au fost lamurite disputele dogmatice si a fost definit rolul icoanei care se inscrie in continuitatea liturgica a bisericii. Amintim in acest sens canoanele sinodului Quinisext si mai cu seama dezbaterile sinodului VII , in care Sfintii Parinti dovedesc clar ca icoana ofera o viziune duhovniceasca , o imagine liturgica ce reflecta adevarurile exprimate in textele sacre ; convargenta iconografiei cu textele liturgice. Compozitiile organizate de erminii difera de la o perioada la alta si in functie de aparitia unor noi termeni. Programul iconografic cuprinde : In cupola : mandylion , keramion , episcopi sau tronul Hetimasiei si teme evanghelice sau tetramorful si Iisus Inger al Marelui Sfat , Pantocrator (din sec. VII) sau liturghiaingereasca(din sec. XIV).

In altar : teme liturgice legate de euharistie si jertfa ; cortul marturiei sau impartasireaapostolilor , cei trei ierarhi ; in proscomidiar Iisus pe disc ; o varianta o inlocuieste pe Fecioara Maria reprezentata pe conca cu Fecioara Maria oranta, sau liturghia ingereasca si teme euharistice . Iconografia naosului este dominata de ordinea Sfintelor Evanghelii ; ciclul hristologic cu patimile si minunile Mantuitorului , teme din viata Sf. Ioan Botezatorul si a Maicii Domnului , rar mucenicia Sf. Apostoli .