Diploma - WWW - Tocilar

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.
Aspecte analitice privind procedeul optim de sudare. Analiza constructiva a sudurilor
Capitolul 1
Prezentarea produsului. Caracteristicile tehnico-funcionale ale produsului
Tema prezentului proiect este stabilirea tehnologiei de fabricaie a unui recipient de transport al produselor petroliere realizat din K52.
Probleme care se propun a fi studiate : - comportarea la sudarea a oelului K52 ;

Pagina 1 din 104
- tehnologiile de sudare utilizate in procesul de fabricaie al produsului respectiv ; - tehnologia de sudare va conine i studiul necesitii anumitor tratamente termice pre i post sudare ; - tehnologia de sudare va respecta prescripiile tehnice cu privire la execuia si controlul mbinrilor sudate ale construciilor mai sus menionate ; - omologarea procedeelor se face innd cont de urmtorii factori : materialul de baza, materialul de adaos, tipul mbinrii sudate, poziia de sudare si tehnologia de sudare.
Caracteristici tehnico-funcionale ale structurii sudate i stabilirea clasei de execuie. Recipientul este format din: 2 virole cilindrice; 2 funduri; 2 picioare de susinere. Temperatura de funcionare 330 C Temperatura de proiectare... 450 C Durata de funcionare 20 ani/fr ntrerupere Presiunea de proiectare35barr Presiunea de ncercare52,5barr Volumul recipientului 22m3 Materialul folosit la construcia recipientului este un otel de tip K52 (este materialul folosit la realizarea tuturor parilor componente ale recipientului). Stabilirea clasei de execuie ncadrarea mbinrilor sudate intr-una din cele cinci clase de execuie se face funcie de : calitatea otelului; nivelul si tipul solicitrilor; modul de solicitare a construciei sudate; temperatura de exploatare; presiunea de lucru; agresivitatea mediului; grosimea elementelor mbinrii; Pentru realizarea recipientului am ales clasa de execuie II .
Pagina 2 din 104
Clasele de execuie a mbinrilor sudate prin topire a otelurilor sunt prezentate in STAS 9398-83. Acestea se noteaz prin cifre romane, conform STAS 735-79 si se prevd in documentaia de execuie. In standard sunt prevzute cinci clase de execuie (IV), pentru care condiiile de calitate sunt stabilite funcie de : Materiale de sudat, pentru care condiiile tehnice de calitate si verificri sunt: uzuale pentru toate cele cinci clase, conform standardelor de materiale de in vigoare; suplimentare, pentru clasa II se verifica fisurabilitatea controlata prin ncercri, conform STAS 10221-83 (la cald) si STAS 10882-84 (la rece) Tipul mbinrii, conform tabelelor 1.2.1 si 1.2.2. Tabel 1.2.1 Clasa de execuie II Fr pregtirea rostului Cu margini In I rsfrnte Nu se admite Se admite complet patruns Cu pregtirea rostului Fr resudare la Cu resudare rdcina Se admite la rdcina Se admite sudare
Tabel 1.2.2. Clasa de execuie II Cu margini suprapuse Nu se admite Nu se admite Unilaterale Bilaterala patruns Nu se admite neptruns Nu se admite Unilaterala Cu resudare Se admite Fr resudare Se admite
c) Pregtirea pieselor in vederea sudarii, care se face conform standardelor si documentaiei tehnice a produsului. Pregtirea rostului, care se face innd cont de urmtoarele indicaii: debitarea si prelucrarea mecanica se admite pentru toate clasele; pentru clasa II debitarea si tratamentul termic se admit cu condiia indeprtrii zonei influenate termic (ZIT) prin prelucrare mecanica; modul si condiiile de prindere provizorie in vederea sudarii se stabilesc in documentaia de execuie;
Pagina 3 din 104
este obligatoriu curirea rostului de oxizi, bavuri sau alte defecte provenite de la executarea acestuia prin taiere. Tehnologia de sudare, care se executa conform documentaiei tehnologice a produsului, pentru clasa II, neomindu-se urmtoarele prescripii tehnologice: ordinea de sudare, prevederea cu plcute prelungitoare, tratamente termice, prelucrarea custurii sudate, energia lineara, temperatura intre straturi, numrul si grosimea straturilor, etc. La controlul mbinrilor sudate se va tine seama de urmtoarele considerente: calificarea sudorilor se atesta in baza examinrii, conform STAS 9532/1-74 si STAS 9532/2-74; pentru clasa II, sudorul este obligat sa marcheze custura conform tehnologiei de execuie; condiiile de ncadrare in clasa de execuie se stabilesc pe baza controlului defectoscopic nedistructiv, conform tabelului 1.2.3.
Tabelul 1.2.3. Clasa de execuie II
Defecte
Metoda de control
Volumul minim de control
Interior Exterior
Radiografic si ultrasonic Vizual , cu pulberi magnetice sau lichide penetrante
Sudare smiautomat si automata 100%
100%
Capitolul 2
Analiza constructiv a sudurilor
2.1. Prezentarea mbinrilor sudate. Materiale, forme geometrice,dimensiuni. Recipientul, din prezentul proiect, contine : suduri cap la cap longitudinale :V2, V4;
Pagina 4 din 104
suduri cap la cap circulare :V1, V3, V5, V6, V7, V8,V9, V10, V11, V12, V13; suduri de colt cu margini suprapuse : L1, L2, L3, L4, L5, L6, L7, L8 ; suduri de col : LI1, LI2, LI3, LI4, LI5, LI6, LI7, LI8; suduri n T : T1, T2, T3, T4.
L3 V12 L13
V11 1 8 L11 V10 6 V1 L2
L12
L16
L6 2 L7 L14 L4 L8 V5
L15 V13
L5
T1
T2
T6 T3
T4
mbinrile sudate necesare realizrii recipientului vor fi prezentate n tabelul 1.1. Pentru a obtine aceste suduri marginile pieselor trebuie prelucrate asfel incat arcul electric sa poata patrunde si la radacina imbinarii si nu numai. Rostul de sudare reprezinta spatiul dintre marginile pieselor pregatite penru sudare.
Dintre criteriile de alegere a rosturilor amintim: fluxul de forte pe care cusatura il transmite celor 2 componente;
Pagina 5 din 104
procedeul de sudare folosit; poziia de sudare; accesibilitatea arcului electric; criteriul economic; deformarea piesei sudate; grosimea componentelor de sudat. Elementele componente ale unei mbinri sudate sunt prezentate n figura..:
Latimea sudurii
Lu ng im ea ro st u lu i
Unghiul rostului
Deschiderea rostului
Fig. Elementele componente ale mbinrii sudate
2.2. Geometria rosturilor mbinrile sudate vor fi prezentate n tabelul de mai jos: Tipul Nr. Crt. mbinrilor Nr. Simbo sudu -rii 1 2 3 4 V1 V2 V3 V4
Pagina 6 din 104
Dimen Gros Schia mbinrii ime de mate rial 3999 2000 1100 150 siunea cordonului [mm]
Volumul de materi -al [cm3] 418 209 418 115
Cantit a-tea de materi al [Kg] 3,2 1,6 3,2 0,92
-lizare
5 22 30
V5 V6 V7
S1
Sudur cap la cap 50
S1=1 3 S2=1 3
718 3999 1571
15 75 418
0,1 0,5 3,2
6 16 31
V8 V9 V10
S2
Sudura cap la cap 60
S1=1 3
2 S2
1445 1571 1445
178 194 178
1,3 1,5 1,3
S1
S2=1 3 S1=S
2
11
V11
502
62
0,5
10,9 14 V12 7 S1=S

2
1131
139
1,0
= 1005 124 0,96
15
V13
12,7 S1=S
2
10,9 7 7 9 12 18 21 23 24 25 32 L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 2513 1005 1507 3015 879 3437 3437 600 4800 106 42 63 127 37 145 145 25 501 0,82 0,32 0,5 0,98 0,28 1,1 1,1 0,2 3,91
Sudura de colt cu margini suprapuse Tc
S2 S1
S1=1 3 S2=1 3
8 10 13 15 17 20
LI1 LI2 LI3 LI4 LI5 LI6
S dura d colt u e S 2
45
S1=1 3
S 3
S2=1 0,97 S3=1
1445 502 1131 1571 1005 1571
188 65 147 205 134 205
1,46 0,6 1,2 1,6 1,04 1,6
Pagina 7 din 104
S1
3 5 26 27 28 29 31 33 T1 T2 T3 T4 T5 T6 2400 800 800 2400 1720 10160 374 256 256 374 234 1798 2.92 2,0 2,0 2,92 2,4 12,2
S d ra d co u u e lt S 2
S1=1 3 S2=1
S1 tc
2.3. Semifabricate pentru elementele supuse sudrii Virole corp - virol 1 L1=2000 mm - virol 2 L2=1100 mm
1100
14
2
d1
d2
3500 (d1-d2) < 1
NOT: 1. Pe suprafaa tablei nu se admit rizuri, exfolieri, adncituri, urme de lovituri sau alte defecte de laminare care s depeasc abaterea negativ la grosime. 2. Tabla utilizat va fi controlat complet US.
Pagina 8 din 104
3. Execuie conform: COD ASME seciunea VIII div1 Ed. 1998- U
Fund elipsoidal
341 50
5
1100
NOT: 1. Pe suprafaa tablei nu se admit rizuri, exfolieri, adncituri, urme de lovituri sau alte defecte de laminare care s depeasc abaterea negativ la grosime. 2. Tabla utilizat va fi controlat complet cu US. 3. Dimensiuni conform: ASME CODE SECTION VIII div. 1, 1998 ED U STAMP. 4. Condiii tehnice i abateri conform: ASME CODE 5. Grosimea minim dup ambutisare: 14mm 6. Diametrul discului desfurat: 1439,2 mm (teoretic).
Fund elipsoidal
Pagina 9 din 104
189,5 40
5
550
NOT: 1. Pe suprafaa tablei nu se admit rizuri, exfolieri, adncituri, urme de lovituri sau alte defecte de laminare care s depeasc abaterea negativ la grosime. 2. Tabla utilizat va fi controlat complet cu US. 3. Dimensiuni conform: ASME CODE SECTION VIII div. 1, 1998 ED U STAMP. 4. Condiii tehnice i abateri conform: ASME CODE 5. Grosimea minim dup ambutisare: 14mm 6. Diametrul discului desfurat: 1439,2 mm (teoretic).
4.Virol gur de vizitare
Pagina 10 din 104

2
508
14
2
217,5
d1
d2
1552 (d1-d2) < 1
NOT: 1. Pe suprafaa tablei nu se admit rizuri, exfolieri, adncituri, urme de lovituri sau alte defecte de laminare care s depeasc abaterea negativ la grosime. 2. Tabla utilizat va fi controlat complet US. 3. Execuie conform: COD ASME seciunea VIII div1 Ed.
Capitolul 3
Analiza procedeului optim de sudare
Procedeul optim de sudare pentru realizarea mbinrilor sudate l vom determina prin metoda ELECTRE. Notm cu S={S1,S2,S3,S4,S5,S6} procedeele de sudare care se pot aplica n acest caz. S1=SE; S2=SF; S3=MIG; S4=MAG; S5=WIG; S6=SBZ, unde: SE= sudare manual cu electrozi nvelii; MIG= sudare n mediu de gaze inerte cu electrod fuzibil; MAG= sudare n mediu de gaze active cu electrod fuzibil;
Pagina 11 din 104
217,5
WIG= sudare n mediu de gaze inerte cu electrod nefuzibil; SBZ= sudare n baie de zgur; Pentru a se putea adopta decizia optim se aleg urmtoarele criterii de apreciere, criterii pe care le notm cu X: X1=Calitate; X2=Posibilitate de sudare; X3=Productivitate; X4=Automatizare/Mecanizare; K1=3; K2=2; K3=1; K4=3; K5=1 Se ntocmete tabelul: Variantele proceselor de sudare S1 S2 S3 S4 S5 S5 Pondere K Criterii X1 8 9 7 7 8 9 3 X5=Costul procesului de sudare.
Acestor criterii li se ataeaz nite coeficieni de importan:
X2 10 9 8 8 7 3 2
X3 4 10 8 8 5 10 1
X4 3 10 8 8 3 10 3
X5 10 6 7 7 8 6 1
Pentru a obine decizia optim, calculm indicatorii de concordan i discordan. Indicatorul de concordan ntre dou variante Sg i Sh se calculeaz cu relaia: C( S g Sh ) = K j /( K1 + K 2 + ... + K m ) a gj ahi
Suma se face dup acei indici j dup care: C(S1,S2)=1/10=0,1 C(S1,S3)=3+1+1/10=0,5 C(S1,S4)=3+1+1/10=0,5 C(S1,S5)=3+1+3+1/10=0,8 C(S1,S6)=1/10=0,1
. C(S2,S1)=3+2+1+3/10=0,9 C(S2,S3)=3+2+1+3/10=0,9 C(S2,S4)=3+2+1+3/10=0,9 C(S2,S5)=3+2+1+3/10=0,9 C(S2,S6)=3+2+1+3+1/10=1,0
C(S3,S1)=2+1+3/10=0,6 C(S3,S2)=1/10=0,1
Pagina 12 din 104
C(S4,S1)=2+1+3/10=0,6 C(S4,S2)=1/10=0,9
C(S3,S4)=3+2+1+3+1/10=1 C(S3,S5)=2+1+3/10=0,6 C(S3,S6)=2+1/10=0,3
C(S4,S3)=3+2+1+3+1/10=1 C(S4,S5)=2+1+3/10=0,6 C(S4,S6)=2+1/10=0,3
C(S5,S1)=3+2+3/10=0,8 C(S5,S2)=1/10=0,1 C(S5,S3)=3+1/10=0,4 C(S5,S4)=3+1/10=0,4 C(S5,S6)=1+1/10=0,2
C(S6,S1)=3+2+3/10=0,8 C(S6,S2)=2+3+1/10=0,6 C(S6,S3)=3+2+3/10=0,8 C(S6,S4)=3+2+3/10=0,8 C(S6,S5)=3+2+3/10=0,8
Matricea coeficienilor de concordan este:

0,1 0,9 0,6 0,6 0,8 0,8 0,1 0,1 0,1 0,6 0,5 0,9 1 0,4 0,8 0,5 0,9 1 0,4 0,8 0,8 0,9 0,6 0,6 0,8 0,1 1 0,3 0,3 0,2
Indicatorul de discordan ntre dou variante Sg i Sh se calculeaz cu relaia: D( S g Sh ) = 0 , pentru ahi < agi; j=1m max. (ahi agi)/d. Maximul se calculeaz pentru acei indici j pentru care: ahi>agi. d= diferena maxim ntre valorile aij ale coloanelor j. D(S1,S2)=7/8=0,815 D(S1,S3)=5/8=0,625 D(S1,S4)=5/8=0,625 D(S1,S5)=1/8=0,125 D(S1,S6)=7/8=0,875 D(S2,S1)=4/8=0,5 D(S2,S3)=1/8=0,125 D(S2,S4)=1/8=0,125 D(S2,S5)=2/8=0,125 D(S2,S6)=0/8=0 D(S3,S1)= 3/8=0,375 D(S3,S2)=3/8=0,375 D(S3,S4)=0/8=0 D(S3,S5)=1/8=0,125 D(S3,S6)=0,25
D(S4,S1)=3/8=0,375 D(S4,S2)=3/8=0,375
D(S5,S1)=3/8=0,375 D(S5,S2)=7/8=0,875
Pagina 13 din 104
D(S6,S1)=7/8=0,875 D(S6,S2)=6/8=0,75
D(S4,S3)=0,8=0 D(S4,S5)=1/8=0,125 D(S4,S6)=2/8=0,25 Matricea de discordan este:

0,815 0,5 0,375 0,375 0,375 0,875 0,375 0,375 0,875 0,75
D(S5,S3)=5/8=0,625 D(S5,S4)=5/8=0,625 D(S5,S6)=7/8=0,875
D(S6,S3)=5/8=0,625 D(S6,S4)=5/8=0,625 D(S6,S5)=4/8=0,5
0,625 0,125 0 0,625 0,625
0,625 0,125 0 0,625 0,625
0,125 0,125 0,125 0,125 0,5
0,875 0 0,25 0,25 0,875
Un procedeu de sudare Si, surclaseaz alt procedeu de sudare Sk dac: C( Si ,Sk ) p i D( Si ,Sk ) q
p,q= valori prag , arbitrar alese, cuprinse ntre 0 i 1. Alegem: p=0,4 i q=0,6.
n urma comparrii, se obin variantele: (1,5); (2,1);(2,3);(2,4);(2,5);(2,6); (3,1);(3,4);(3,5); (4,1);(4,3);(4,5); (5,1)
Se ntocmete graful urmtor:
2 3 4
Pagina 14 din 104
Din acest graf se observ c varianta S2 surclaseaz toate celelalte variante. Deci aceast variant corespunde procedeului optim i ea reprezint procedeul de sudare automat sub strat de flux. Procedeul de sudare sub flux SF este mecanizat : att deplasarea arcului electric in lungul rostului ct i aducerea metalului de adaos MA n arcul electric realizndu-se cu mecanisme adecvate. Interveniile sudorului sunt : pornirea i oprirea sudurii , meninerea parametrilor tehnologici primari PT1 la valorile prescrise i alte operaii 8 umplerea rezervorului etc. ) Desfurarea proceselor de sudare la SF arcul electric srma de sudare metal de baz baia de sudur flux topit strat de flux acopermnt de zgur custur tub de aducerea fluxului bobina cu srm de sudur rezervorul de flux contacte electrice sursa de energie electric tablou de comand i control cu flux ,
vs 13 5 ve 2 11
P
schimbarea bobinei de srm
9 4
Re
Rs
Pagina 15 din 104
Pornirea i oprirea sudurii cu procedeul SF se face ori de cte ori este posibil , pe plci terminale din acelai material , cu grosimi i cu acelai rost ca la componentele ce se sudeaz. Lungimea lor Lpt trebuie s fie suficient de mare pentru a stabiliza procesul cnd arcul electric trece la sudarea componentelor.
componentele de sudat placi terminale

Lpt Lpt
n mod obinuit Lpt = 100.200 mm. La sudurile puternic solicitate s-au de mare importan n structur , plcile terminale se aleg mai lungi , pentru a extrage din ele epruvetele necesare ncercrilor , respectiv se pstreaz drept ,, martore ale sudurii componentelor. Dirijarea procesului de sudare se efectueaz de sudor , folosind tabloul de comand i control pe care cruciorul pentru sudare SF l are. Pe acest tablou trebuie s existe cel puin urmtoarele : ampermetrul A , voltmetrul V , i vitezometrul S pentru controlul parametrilor tehnologici primari PT1: reostatul destinat reglrii vitezei srmei de sudur Ve , notat cu e i cu Rs ; butoanele de pornire oprire P i O. Avantajele procedeului SF sunt : custura este mai omogen i mai uniform dect la alte procedee fiindc intervenia sudorului n proces este minim ; stropiri practic nu exist , cantitatea de fum degajat la sudare este minim ; gradul de folosire al metalului de adaos GMA este foarte aproape de unitate ; la o bobin de srm se prind numai cele dou capete. Productivitatea este mare fiindc rata depunerii Ap este nalt i procedeul mecanizat , se pot folosi cureni de sudare Is mult mai mari la aceleai !!!! de fa de SE fiindc Is parcurge o poriune mic din srma de sudur i fiindc sudorul nu particip efectiv. Dezavantajele: Sudarea SF se poate face numai orizontal i la suduri de col i lateral ; se pot suda n mod eficient numai suduri drepte i circulare , a cror lungime depete 1 m ; productivitatea procedeului este mare mai ales la sudarea cu o trecere ; pe custur rmne zgura ce trebuie ndeprtat , ceea ce implic cheltuieli suplimentare i reduce eficiena sudurii n mai multe straturi. Se sudeaz: oeluri nalt aliate cu puin carbon i slab aliate , unele oeluri inoxidabile i dintre materialele neferoase : nichelul , cuprul i aliaje de tip Monel , ndeosebi placarea automat cu band sub strat de flux. Sudarea celorlalte componente
Posibiliti Calitatea Criterii Nr. crt. (x1) Procedeu 1 SE 2 SF 3 WIG 4 MIG 5 MAG 6 SBZ 7 SP 8 Ki KI = 20 10 7 10 10 10 6 10 4 (x2) 7 7 9 8 10 5 9 6 de sudare mbinrii sudate
Productivitatea
Posibiliti de mecanizare si automatizare
(x3) 8 10 10 9 10 10 10 6
(x4) 2 10 10 10 10 5 10 1
Se calculeaza coeficientii de concordanta:
C(2,1)= 0,65 k1 + k 2 + k 3 13 ki = 20 = 0,65 C(1,2)= C(2,3)= 0,35 k1 + k 3 7 ki 20 C(1,3)= = = 0,35 C(2,4)= 0,35 k1 + k 3 7 ki 20 C(1,4)= = = 0,35 C(2,5)= 0,35 k1 + k 3 7 ki 20 C(1,5)= = = 0,35 C(2,6)= 0,35 k1 + k 2 + k 3 13 ki = 20 = 0,65 C(1,6)= C(2,7)= 0,5 k1 + k 3 7 ki 20 C(1,7)= = = 0,35 C(4,1) = 0,85 C(5,1) = 0,85 C(6,1) = 0,35 C(4,2) = 0,7 C(5,2) = 1 C(6,2) = 0,3 C(4,3) = 0,4 C(5,3) = 1 C(6,3) = 0,3 C(4,5) = 0,4 C(5,5) = 1 C(6,4) = 0,3 C(4,6) = 0,7 C(5,6) = 1 C(6,5) = 0,3 C(4,7) = 0,4 C(5,7) = 1 C(6,7) = 0,45 Calculm coeficientii de discordan:
C(3,1)= 0,85 C(3,2)= 0,85 C(3,4)= 1 C(3,5)= 0,7 C(3,6)= 1 C(3,7)= 0,85 C(71) = 0,85 C(7,2) = 0,85 C(7,3) = 0,85 C(7,4) = 0,85 C(7,5) = 0,85 C(7,6) = 1
D(1,2) = D(1,3) = D(1,4) = D(1,5) = D(1,6) = D(1,7) = D(5,1) = D(5,2) = D(5,3) = D(5,4) = D(5,6) = D(5,7) =
3 8 3 8 3 8 3 8 2 8 6 8 2 8 2 8 1 8 1 8 3 8 1 8
= 0,38 = 0,38 = 0,38 = 0,38 = 0,25 = 0,75 = 0,25 = 0,25
2 D(2,1) = 8 = 0,25 D(2,3) = 0 1 D(2,4) = 8 = 0,13 D(2,5) = 0 1 D(2,6) = 8 = 0,13 1 D(2,7) = 8 = 0,13 2 D(6,1) = 8 = 0,25 D(6,2) = 0 D(6,3) = 0
2 D(3,1) = 8 = 0,25 2 D(3,2) = 8 = 0,25 1 D(3,4) = 8 = 0,13 D(3,5) = 0 3 D(3,6) = 8 3 D(3,7) = 8 2 D(7,1) = 8 2 D(7,2) = 8 D(7,3) = 0
1 D(4,1) = 8 = 0,13 1 D(4,2) = 8 = 0,13 D(4,3) = 0 D(4,5) = 0 3 D(4,6) = 8 = 0,38 3 D(4,7) = 8 = 0,38
= 0,38 = 0,38 = 0,25 = 0,25
= 0,13 = 0,13 = 0,38 D(6,7) = 0 = 0,13 4 D(7,6) = 8 = 0,5 1 D(6,4) = 8 = 0,13 D(6,5) = 0 1 D(7,4) = 8 = 0,13 D(7,5) = 0
Se realizeaza graful de ordonare al multimilor conform noilor limite:
5 1 4
Din graf se observa ca procedeul optim este (5) adica sudarea prin procedeul MAG.
MIG- Sudarea in mediu protector de gaz activ Procedeul MAG (Metal Activ Gas) este un procedeu de sudare prin topire la care arcul electric se formeaza intre un electrod sarma si piesa de sudat, iar atmosfera protectoare in care arde arcul electric este formata dintr-un gaz activ insuflat in zona de sudare. Procedeul MAIG, se poate utiliza in varianta mecanizata, automatizata sau robotizata. Sudarea se realizeaza in curent continuu, polaritatea inversa, sursa de sudare avand caracteristica externa rigida. Controlul arcului electric la sudare se realizeaza prin mecanismul de autoreglare (reglare interna), viteza de introducere a sarmei in baia de metal lichid fiind constanta. Procedeul are un inalt grad de universalitate atat sub aspectul materialelor de baza sudabile cat si ca pozitie de sudare. Procedeul se remarca printr-o rata mare a depunerii.
In functie de diametrul sarmei utilizate, rata depunerii poate ajunge la circa 10kg/h la o calitate suficienta a imbinarii sudate. 10 R8 a t6 a 4 d e2 p s a 0 100 200 300 400 500 [kg/h] Is [A]
Dependenta rata depunerii functie de diametrul sarmei si a curentului de sudare. Procesul de sudare se caracterizeaza printr-un grad inalt de utilizare a materialuui de adaos si cantitate redusa de fum. Sudura nu este acoperita cu zgura. Procedeul ridica cerinte relativ scazute penru pregatirea sudorului. Procedeul ofera nsa o flexibilitate mai redusa decat sudarea cu electrozi inveliti, pentru efectuarea sudurii fiind necesar un spatiu de acces mai mare. In acelasi timp, distanta dintre pistoletul de sudare si sursa este limitata la valori de circa 4 m, ea putand fi marita prin utilizarea unor sisteme speciale de antrenare a sarmei pana la cca 16m. Utilajul de sudare este mai complicat si deci mai scump. Procedeul prezinta o sensibilitate la defecte de legatura la inceputul sudarii, ca urmare a faptului ca avansul sarmei demareaza simultan cu inceperea procesului de degajare a energiei. In timpul procesului pot aparea improscari (stropi). Procedeul se poate utilza la sudarea unor piese cu grosimi de peste 1 mm.
Tabelul 2.1.2.1 Domenii uzuale ale parametrilor de sudare la procedeul MIG Parametrul Diametrul srmei [mm] Curentul de sudare [A] Tensiunea arcului [V] Viteza de sudare [cm/min] Debitul de gaz [l/min] Domeniul de valori 0.82.4 60500 2030 20150 820
Se pot suda orice fel de materiale, dar de regula procedeul MIG se folosete pentru sudarea otelurilor aliate si a metalelor neferoase. Sarma de sudare se livreaz in bobine la diametre standardizate, diametrele uzuale fiind de 0.8; 1.0; 1.2; 1.6. Suprafata sarmei trebuie sa fie curata. Pentru imbunatatirea contactului electric sarma se poate cupra.azul de protectie folosit la sudaea MG este un gaz inert (Ar n combinaie cu CO2). Insusirile chimice ale gazului de protectie influenteaza comportarea metalurgica a acestuia, precum si suprafata sudurii. O comparatie a efectelor gazului de protectie asupra unor caracteristici ale procesului de sudare si ale imbinarii sudate sunt indicate in tabelul urmtor : Caracteristica Patrunderea Pozitia normala Pozitia dificila Solicitarea termica a arztorului Grad de oxidare Porozitate Stropiri Q introdusa Ar + % CO2 Buna Mai sigura cu cresterea continutului de CO2 Mai mica cu cresterea continutului de CO2 Creste cu coninutul CO2 Scade cu coninutul CO2 Creste cu coninutul CO2 Creste cu coninutul CO2 nalta nalta Foarte sensibil Nr. mic de stropi Cea mai mica, viteza de racire mare, pericol de Caract. mecanice Posibilitatea nchiderii rostului Tipul transferului de material prin arc bune Mai buna cu scaderea continutului CO2 Arc scurt Arc intermediar Prin pulverizare fisurare Bune Bune idem Ar + % O2 Buna
Prin impulsuri Capitolul 4
Prezentarea materialului de baz i celui de adaos
4.1. Prezentarea i analiza materialului de baz. Compoziie chimic, caracteristici fizico mecanice, analiza sudabilitii, criterii de evaluare. Compoziie chimic Materialul din care este fabricat recipientul, este K 52 un oel destinat tablelor de cazane i recipiente sub presiune pentru temperatur ambiant i ridicat. Conform STAS 2883/3 80 oelul marca K 52 are urmtoarea compoziie chimic: Marca oelului K 52 Compoziia chimic C max. Mn 0,24 0,851,05
Si 0,380,62
S max. 0,045
P max. 0,0454
Cr -
Mo -
OBSERVAII: 1. coninutul elementelor reziduale: Cr, Ni, Cu nu va depi 0,30% pentru fiecare element n parte, iar suma lor va fi max. 0,70%. 2. Coninutul de As va fi max. 0,08%. 3. Coninutul de Al metalic va fi limitat la max. 0,40% fiind permis dezoxidarea suplimentar cu Ti, n care caz coninutul acestuia pe produs va fi de max. 0,03%.
Caracteristici fizico-mecanice Conform aceluiai STAS 2883/3 80 oelul marca K 52 are urmtoarele proprieti fizico-mecanice:
Tabelul Marca oelulu i Limita de curgere Rc, Rp 0,2, RcH

2 Nmm
Caracteristici mecanice la traciune
ndoirea la rece la 1800 pe dorn cu
Reziliena KCU 30012 la +200C (Kgf.mcm2)
Energia de rupere KVJ (Kgfm) La La 00C 200C
Rezistena la rupere, Rm N/mm2 (Kgf/mm2)
Alungirea la rupere, A
diametrul J/cm2 d
(Kgf/mm2)min
pentru table de grosime a, mm a 16 16<a<40 40<a 6 -K52 325 (33) 315 (32) 0 295 (32) 510-610 (52-62)
-19
-d=3,5a
a 60
----
59 (6)
Observaie: valorile caracteristicilor mecanice prezentate n tabel sunt valori minime. Temperatura de utilizare: 0-6500C; Structur: ferito-perlitic; Stare de livrare: tabl laminat.
Analiza sudabilitii, criterii de evaluare Comportarea la sudare este influenat de: - materialul de baz; - tehnologia de sudare; - concepia structurii sudate. Considernd legtura ntre dou din cele trei elemente menionate rezult trei noiuni derivate: - comportarea metalurgic la sudare, definit ca reacia materialului de baz fa de procesul de sudare care i se aplic; - comportarea tehnologic la sudare sau posibilitatea de a realiza suduri n mod corespunztor cu o anumit tehnologie de sudare;
- comportarea constructiv la sudare determinat de capacitatea de a realiza o structur sudat dintr-un anumit material care s funcioneze corespunztor n condiiile de exploatare.
Material
n co
e tar ud or la s mp v a Co ucti str
me Com tal urg port ica are la su da re
Sudabilitate
are
Tehnologie
Comportare tehnologica la sudare
Constructie
Comportarea metalurgic la sudare a unui material este cu att mai bun cu ct factorii de material au o influen mai mic la stabilirea tehnologiei de sudare pentru o anumit structur sudat. Comportarea metalurgic la sudare este influenat de urmtorii factori ce caracterizeaz materialul de baz: compoziia chimic, structura metalografic, grosimea materialului i nsuirile fizice. Comportarea tehnologic la sudare se apreciaz prin ansamblul caracteristicilor ce se obin la suduri realizate cu o tehnologie dat. Comportarea tehnologic la sudare este influenat de urmtorii factori: - pregtirea pentru sudare (procedeul de sudare, materiale de adaos, tipuri de mbinri, prenclzire); - realizarea sudurilor (cantitatea de cldur introdus, modul de introducere al ei n pies, ordinea de sudare); - tratament termic dup sudare. Comportarea constructiv la sudare este cu att mai bun cu ct factorii constructivi intervin mai puin la alegerea materialului de baz n condiiile unei anumite tehnologii de sudare. Ea este influenat de: - concepia constructiv a structurii (fluxul de fore, distribuia sudurilor n structur, grosimea materialului); - starea de tensiuni (mrimea i felul tensiunilor, temperatura de exploatare).
Determinarea comportrii metalurgice Aprecierea comportrii metalurgice la sudare a unui material se face cu ajutorul unui ansamblu de ncercri care pot fi grupate n: - ncercri pentru caracterizarea materialului de baz; - ncercri pentru aprecierea transformrilor din zona influenat termic; - ncercri pentru evaluarea efectelor factorilor fragilizani. Structura metalografic depinde de compoziia chimic i se determin prin analiz microscopic. Aceasta trebuie s ofere informaii referitoare la: - componentele structurale, cantitatea lor, mrimea granulaiei, defectele de structur; - incluziuni, segregaii, structuri dendritice de turnare, structuri specifice de laminare. Caracteristicile mecanice sunt condiionate de compoziia chimic i de structura metalografic. Este necesar determinarea cel puin a urmtoarelor caracteristici: - rezistena la rupere, limita de curgere, alungirea i contracia transversal, determinate prin ncercri de traciune, - energia de rupere prin oc, la diferite temperaturi, determinat prin ncercri de ncovoiere prin oc pe epruvete de rezilien cu cresttur n V sau U; - unghiul de ncovoiere static fr apariia fisurilor, determinat prin ncercarea la ndoire. Aprecierea susceptibilitii la ruperea fragil Procesele de sudare pot provoca fragilizarea materialului de baz i a structurii sudate, prin fragilizare nelegndu-se pierderea plasticitii. Pierderea plasticitii, adic fragilizarea, poate s fie reversibil sau ireversibil. Temperatura materialului, viteza de solicitare sunt factori care produc o pierdere reversibil a plasticitii. Fragilizarea ireversibil poate fi produs de o anumit structur metalurgic (constitueni fragili martensit, bainit, granulaie mare), de deformarea plastic la rece (ecruisarea), de prezena hidrogenului. Pentru reducerea pericolului de rupere fragil se recomand: - realizarea unor structuri cu grosime ct mai mic; - reducerea tensiunilor interne produse prin alegerea unei tehnologii de sudare corespunztoare, respectiv detensionare dup sudare; - evitarea efectelor de cresttur.
Sudabilitatea este o noiune complex care caracterizeaz aptitudinea unui material de a fi sudabil fr precauii speciale, printr-un anumit procedeu i pentru un anumit scop, respectiv dac ntr-o construcie constituit din mai multe elemente poate asigura, mpreun cu mbinrile sudate, caracteristicile locale i generale prescrise pentru construcia sudat. Comportarea la sudare, sudabilitatea, este influenat de: materialul de baz; tehnologia de sudare; concepia structurii sudate. Fisurarea la cald: Si Ni 3 C S + P + + 10 25 10 HCS = 3Mn + Cr + Mo + V indicele de fisurare la cald 0,62 3 0,24 0 + 0 + 10 25 HCS = = 1,072 3 1,85 + 0 + 0 Avem: exist risc sczut de fisurare la cald. Fisurarea la rece: PCM = C + calculul parametrului de fisurare
Si Mn Cu Ni Cr Mo V + + + + + + + 5B 30 20 20 60 20 15 10 PCM = 0,24 + 0,82 1,85 + = 0,35 pericol sczut de fisurare la rece 30 20 T pr = 1440 PC 392 0 C = 137,2 0 C de fisurare definit de relaia
Avem:
calculul temperaturii de prenclzire: unde PC = PCM + PC reprezint
parametrul
H S 0,4 0,045 + = 0,35 + + = 0,35711 60 100 60 100
Fisurare prin destrmare lamelar
Defecte ce apar n zonele influenate termic la suduri din table laminate cu grosime mai mare de 15mm. Tablele folosite in construcia recipientului ce face obiectul acestui proiect, sunt sub 15mm grosime. Fisurarea la renclzire (la detensionare) Se produce , de regul, la temperaturi de 500-6000C. Susceptibilitatea unui material fa de fisurare la renclzire se poate aprecia pe baza compoziiei chimice prin urmtoarele mrimi: - parametrul de fisurare la renclzire G = 3,3Mo + Cr + 8,1V 2 Avem: G = 2 + 0,3 = 1,7 i deci G 0 cnd materialul nu prezint
susceptibilitate la fisurare la prenclzire.
Aprecierea susceptibilitii la mbtrnire mbtrnirea conduce la o pierdere a plasticitii materialului. Fenomenul poate sa apar la structuri sudate mai ales dac se produc deformaii plastice n timpul procesului de fabricaie. Testele se fac prin ncercarea la ncovoiere prin oc cu cresttura n U a unor epruvete supuse unui tratament termic de mbtrnire artificial n prealabil (deformare plastic 10%, urmat de o nclzire la cca. 3000C, cu meninere timp de 1,5 ore). Se consider c materialul are sensibilitate spre mbtrnire dac raportul dintre reziliena n stare mbtrnit i ce n starea de livrare este mai mic dect 0,5. Pentru a elimina pericolul de mbtrnire a unor structuri sudate se recomand, dac acestea au fost deformate plastic la rece n timpul fabricaiei (la o deformare de peste 5%), structurile respective s fie supuse unui tratament termic de normalizare.
Comportarea la sudare
Comportarea oelurilor din aceasta clas, avnd o utilizare destul de larg, este determinat de compoziia chimic.. Ea este apreciat n mod uzual pe baza carbonului echivalent (Ce). Exist un numr foarte mare de formule de determinare a Ce. Voi folosi formula IIW (a Institutului Internaional de Sudur, Deaderden-ONeill) deoarece avem un coninut de carbon relativ ridicat (>0,18%) i o rezisten la rupere cuprins ntre 400 i 700N/mm2 : CeIIW = C + Mn Cr + Mo + V Ni + Cu + + 6 5 15 1,65 = 0,515 6
Avem:
CeIIW = 0,24 +
n cazul n care carbonul echivalent depete o valoare critic, dependent i de grosimea pieselor i tipul mbinrii sudate, sudarea trebuie s se fac cu precauii speciale. Acestea se refer n primul rnd la prenclzire, sudare cu energie liniar mare, tratament termic dup sudare. Tabelul indic valorile maxime ale carbonului echivalent IIW respectiv ale coninuturilor unor elemente de aliere i grosimea maxim la depirea crora sunt necesare astfel de precauii. Deci aici sunt prezentate valori limit ale compoziiei chimice i grosimii materialului pentru sudarea cu precauie. Tabelul Rezistena la rupere a MB, N/mm2 500-700 Grosime maxim mm 25 Compoziia chimic, % C Mn Si 0,20 1,60 0,55 P, S 0,04 Ce 0,45
La Ce>0,45 rezult urmtoarele recomandri tehnologice pentru sudare: electrozi/fluxuri nebazice i prenclzire la 100-2000C electrozi/fluxuri bazice cu coninut sczut de hidrogen. Temperatura de prenclzire trebuie determinat innd seama de condiiile de constrngeri i rezistena materialului. Metodele recente de prevenire a fisurrii la rece a mbinrilor sudate se bazeaz pe stabilirea unor criterii care s ia n considerare cmpul termic la sudare, n special prin urmtoarele mrimi:
timpul de rcire t8/5 ntre 800 i 5000C, care cuantific efectul ciclului termic asupra structurii; timpul de rcire pn la 1000C (t100) sau ntre 300 i 1000C (t3/1), care exprim posibilitatea de difuziune a hidrogenului din sudur. Determinarea tendinei de fisurare la rece Fisurarea la rece este periculoas fiindc are loc dup un timp mai lung sau mai scurt de la terminare operaiei de sudare. Fisurile sunt localizate de regul in zona de influen termic. Factorii principali care produc fisurarea la rece sunt: - fragilizarea Z.I.T. -ului datorit formrii constituenilor structurali duri - tensiunile interne care apar n structura sudat STAS 10882-77, cuprinde metodele i condiiile tehnice de ncercare pentru determinarea tendinei de fisurare la rece a mbinrilor de oel carbon i aliaje sudate cu arc electric i material de adaos. Funcie de tipul mbinrii sudate, prezentul standard se refer la urmtoarele metode de ncercare: - metoda de ncercare cu prob sudat cap la cap - metoda de ncercare cu prob sudat n col cu eclisa - metoda de ncercare cu prob sudat n col n cruce Pentru proiectul de fa ne intereseaz primele dou metode. Pentru fiecare metod n parte se supun ncercrii min. 3 probe, iar ncercrile se execut n condiiile atmosferei ambiante de ncercare conf. STAS 6300-34. a) Metoda de ncercare pe mbinri sudate cap la cap a.1. Sudarea probelor ncercarea se execut pe probe sudate din table, avnd forma i dimensiunile din figur:
a.2. Examinarea probelor: - Dup sudare probele se pstreaz 24 de ore n atmosfera ambiant, dac nu se prevede astfel n standardul sau n documentaia tehnic a produsului. - Dac acest interval de timp, pe suprafaa probelor se aplic lichide penetrante i se supun unei examinri vizuale, folosind o lup de 10X n vederea evidenierii prezenei fisurilor. - Probele se prelucreaz prin achiere pe faa inferioar, folosind lichide de rcire pn la nivelul rdcinii custurii dup care se aplic lichide penetrante n vederea evidenierii fisurilor la rdcin Suprafeele probelor de ncercare se supun unui atac metalografic in soluie de 2-4% acid azotic in alcool etilic si apoi se examineaz la o mrime de cel puin 100X. a.3.Aprecierea rezultatelor Tendina de fisurare la rece se apreciaz prin: - indicele de fisurare la suprafaa I. Fs prin relaia:
`
l
I. F . =
` s
fsi
lc
100%
- indicele de fisurare la rdcin prin relaia:
l
I. F . =
` r
fri
lc
100%
- indicele de fisurare in seciunea transversala
l
hc I. Ft . =
`
fti
100%
Unde: lfsi - lungimea unei fisuri oarecare la suprafaa (mm) lfri- lungimea unei fisuri oarecare la rdcin (mm) hc nlimea cordonului de sudura (mm) b)Metode de ncercare pe mbinare sudata in colt cu eclisa b.1. Sudarea probelor ncercarea se executa pe probe sudate din table avnd forma si dimensiunile probelor din figura:
b.2. Examinarea probelor - Dup sudare, probele se pstreaz cel puin 72 ore n atmosfer ambiant dac nu se prevede altfel n standardul sau documentaia tehnic a produsului. - Dup acest interval de timp, pe suprafeele probelor se aplic lichide penetrante i se supun unei examinri, folosind o lup de mrire 10X n vederea evidenierii fisurilor.
- Probele se prelucreaz prin achiere, folosind lichide de rcire, conform figurii n 3 seciuni transversale pe custurile de ncercare 3 i 4 dup liniile uu; vv; ww dup ce n prealabil s-au decupat epruvetele dup liniile xx, yy, zz. Suprafeele probelor prelucrate se supun unui atac metalografic n soluie de 2-4% acid azotic n alcool etilic i apoi se examineaz la o mrime de cel puin 100X. b.3. Aprecierea rezultatelor Tendina de fisurare la rece se apreciaz prin indicele de fisurare I.F. calculat cu relaia:
l
I.F. = 3d
fi
100%
unde lfi - lungimea unei fisuri oarecare (mm) d - cateta custurii (mm)
Apariia fenomenelor de coroziune.
Precipitarea carburilor de crom si coroziunea intercristalin La aceste oteluri, rezistenta la coroziune este condiionat de prezenta in soluia solida a unei concentraii de Cr. Diminuarea rezistentei la coroziune este determinata de reducerea coninutului de crom ca urmare a fenomenului de formare a carburii de crom la limita dintre cristale. In timpul meninerii la temperaturi relativ ridicate, cromul din aceste zone se leag cu carbonul fata de care are o mare afinitate. Acest fenomen are loc in domeniul de temperaturi intre 4008000 C si in mod deosebit intre 6007000 C. Zona srcita de carbon poate fi atacata mai uor de agenii corozivi dect interiorul cristalului intact (vezi figura 2.1.1.4) nlturarea sau ameliorarea acestui fenomen se face printr-o nclzire la o temperatura cuprinsa intre 1100 12000 C si apoi o rcire rapida. La otelurile stabilizate cu titan, fenomenul este nlturat datorita faptului ca acesta are o afinitate mai mare fata de carbon dect cromul. Carbonul este consumat pentru formarea carburilor de titan, iar cromul rmne liber.
Sens naintare coroziune 1 a) b) Formarea zonei de precipitare a carburilor si aciunea de corodare intercristalin a 1= zone de precipitare intercristalin intr-un otel inoxidabil stabilizat; b schema micrografiei unui otel inoxidabil supus coroziunii intercristaline Tipuri de coroziune intercristalin. Forma cea mai des ntlnita este cea localizata pe zona relativ larga, la o anumita distanta de linia de topire(figura 2.1.1.5) Aceasta zona corespunde unor poriuni nclzite in procesul de sudare intr-un interval critic de temperatura. l
c B Localizare coroziune Coroziunea intercristalin in ZIT Unde : l=linia de fuziune c= custura B= metalul de baza. l
c B
Localizare coroziune Coroziunea intercristalin n custur In figur este redata cea de-a treia forma de coroziune intercristalin, care este localizata in imediata apropiere a liniei de topire. Ea se mai numete si coroziunea intercristalin in forma de cuit.
l c B
Localizare coroziune Coroziunea in forma de cuit Pentru asigurarea comportrii in exploatare a custurilor sudate in ceea ce privete sensibilitatea la aciune de corodare intercristalin, se fac o serie de probe conform STAS 7114-80. Coroziunea generala Aceasta apare ca rezultat al dizolvrii metalului in medii agresive, ca urmare a unor aciuni de natura chimica sau electrochimica pe seama apariiei unor cupluri galvanice. Dup configuraia geometrica si amplasarea zonei corodate se deosebesc mai multe tipuri de coroziune :
a) b)
c) d)
e) Tipuri de coroziune a=uniforma; b= in custura; c= zonala; d= pe linia de fuziune; e= prin fuziune;
4.2. Prezentarea i analiza materialului de adaos n aceast seciune a proiectului, vom alege materialele de adaos pentru fiecare procedeu de sudare folosit. Am folosit, pentru alegerea acestor materiale, un catalog de materiale de adaos, echipamente i consumabile ale firmei suedeze ESAB. Alegerea materialului de adaos pentru procedeul de sudare MAG Pentru sudarea MIG/MAG se utilizeaz ca materiale de sudare srma de sudare i gazul de protecie. Clasificarea i simbolizarea materialului depus prin sudare n mediu de gaz protector este standardizat. Srma de sudare se livreaz n bobine la diametrele standardizate. Suprafaa ei trebuie s fie curat. Pentru mbuntirea contactului electric, de obicei, srma se cupreaz. Compoziia chimic a srmei pentru sudarea MAG, trebuie astfel aleas, nct s conin elemente dezoxidante i n primul rnd, mangan i siliciu.
Gazul de protecie se alege avnd n vedere influena sa asupra procesului de sudare. nsuirile fizice ale gazului influeneaz transferul de material prin arcul electric, procesul de umectare al materialului topit, forma sudurii i mrime ptrunderii, viteza de sudare utilizabil, uurina de amorsare i stabilitatea arcului electric. Marca comercial : OK Autorod 12.50 GMAW (Gas metal arc welding) Certificri: AWS, 3SA, 3YSA. Compoziie chimic: C - 0,08% Si 0,9% Mn 1,5% Proprieti mecanice: A5= 25% Diametrul srmei 0,6 electrod [mm] Curent de sudare recomandat [A] Tensiunea arcului [V] Gazul de protecie este recomandat tot de firma ESAB ca fiind: amestec Ar/20 CO 2 fapt ce conduce la o mbuntire a stabilitii procesului de sudare i la reducerea mprocrilor prin stropi, comparativ cu folosirea CO2 pur. 30-100 15-20 0,8 60-200 18-24 0,9 70-250 18-26 1,0 80-300 18-32 1,2 120-380 18-34 1,4 150-420 22-36 1,6 225-550 28-38
Alegerea materialului de adaos pentru procedeul de sudare sub flux Ca materiale de sudare la acest procedeu se utilizeaz srme i fluxuri. Clasificarea srmelor i fluxurilor i cuplurilor srm flux este standardizat SR EN 756. Srmele pentru sudarea sub flux se livreaz n srme sa n colaci, avnd diametrul srmei n domeniul 2-8 mm, uzual 3-5 mm. Compoziia chimic a srmei se adapteaz compoziiei chimice a materialului de baz, lund n considerare i efectele metalurgice ale fluxului.
De cele mai multe ori srmele sunt cuprate pentru a mbunti contactul electric i protejarea fa de oxidare. Fluxurile au funcia principal de a asigura protecia bii topite. n acelai timp, fluxul are efecte favorabile prin stabilizarea arderii arcului, alierea metalului depus i micorarea vitezei de rcire a sudurii prin intermediul stratului de zgur pe care l produce. Marca comercial: Arosarc 51 FCAW (Flux covered arc welding) - srm tubular cu flux rutilic n miez, special proiectat pentru sudarea automat. Protecie de CO2 dac se sudeaz n mediu de gaz protector. Are o ptrundere foarte bun i creeaz suprafa convex a custurii. Curent de sudare: DC+ Poziia de sudare: orizontal Clasificare: AWS A5 20-79; E 70T-1 Certificare: TUV Compoziie chimic: C 0,05% Si 0,5% Mn 1,5% Proprieti mecanice: A5 = 28% Diametrul srmei [mm] Curent de sudare [A] Tensiune de sudare [V] 3,2 280-600 30-60 4,0 350-700 32-38
Tot firma ESAB recomand pentru acest tip de srm, fluxul: Marca comercial: OK Flux 10.80 Tip: neutru
Densitate: 1,1 Kg/dm3 Indice de bazicitate: 1,1
Alegerea materialului de adaos pentru procedeul WIG Marca comercial: OK Tigrod 13.32 GTAW
Certificri: AWS,DIN Compoziie chimic: C 0,07% Si 0,4% Mn 0,5% Ni 0,2% Mo 0,6% Proprieti mecanice: A5=20% Rm=680MPa Diametru srm [mm] 1,6 2,0 3,2 4 Capitolul 5 Lungimea [mm] 1000 1000 1000 1000
Tehnologia de sudare
5.1. Pregtirea semifabricatelor, prelucrarea marginilor, aezarea componentelor n vederea sudrii
La fabricarea recipientului, semifabricatelor li se aplica urmatoarele operatii: curatirea si deconservarea; indreptarea; trasarea; taierea si prelucrarea marginilor; roluirea (curbarea ) tablelor; asezarea componentelor in vederea sudarii; pregatirea suprafetelor pentru sudare; verificarea corectitudinii; prinderea in puncte de sudura a componentelor. Deconservarea si curatirea semifabricatelor. Semifabricatele au de regula, suprafetele acoperite cu staturi de rugina, uleiuri, oxizi, impuritati mecanice (rezultate in timpul transportului sau depozitarii lor inainte de folosire) sau straturi din produse specifice aplicate pentru protectia suprafetelor. Toate acestea au influente negative asupra calitatii imbinarii sudate iar din acest motiv ele trebuie indepertate. Rugina produsa ca urmare a coroziunii fierului in prezenta oxigenului si a apei, se formeaza frecvent pe semifabricatele din otel. In timpul sudarii, datorita disocierii apei din rugina, sub actiunea arcului electric, se formeaza H2 si O2 ce se dizolv in cusatura. Prezenta H2 produce porozitati la solidificare sau degajarea lui sub forma atomica in microporozitatile otelului solid. H atomic degajat in microporozitati, se recombina in molecule ce nu mai pot difuza, generand microfisuri. Acest fenomen determina scaderea plasticitatii si cresterea tendintei spre rupere fragila a imbinarii sudate. Oxizii ce se formeaza de obicei pe suprafetele semifabricatele din otel sunt de tipul Fe3O4. In timpul sudariii, odata cu topirea, au loc si reactii de reducere a acestor oxizi, cu formarea FeO, ce se distribuie intre cusatura nesolidificata si zgura. Prezenta FeO in cusatura micsoreaza sensibil caracteristicile de plasticitate a inbinarilor. Aceasta influenta negativa poate fi eliminata sau diminuata prin utilizarea la sudare a unor materiale de adaos cu continuturi corespunzatoare a elementelor dezoxidande(Si,Mn,Al).
Impuritatile
mecanice
(pamant,
nisip,
argila,etc.
aflate
pe
suprafetele
semifabricatelor, pot modifica intr-o anumita masura si caracteristicile cusaturii, motiv pentru care trebuie indepartate. Acoperile de conservare, aplicate pe unele semifabricate in scopul protejarii lor impotriva coroziunii, fiind in majoritatea cazurilor de provenienta organica ( unsori, hartie impregnata, etc.), pot avea la sudare influentele negative. Metode de deconservare si curatire. Necesitatea eliminarii influentei nocive ale straturilor mentionate anterior, asupra calitatii imbinarii sudate, impune curatirea si deconservarea semifabricatelor inainte de sudare. Operatia de curatire si deconservare trebuie sa asigure indepartarea completa a ruginei, oxizilor, impuritatilor, defectelor superficiale si acoperirilor de protectie, din zonele adiacente locurilor de amplasare a cusaturilor sudate. Marimea acestor zone conform ISCIR C4-78 se recomanada a fi de cel putin 20 mm.
Metode de deconservare si curatare. Nr crt. Metoda tehnologica Deconservare 1.1 Indepartarea mecanica a unsorilor, hartiei, foliei metalice, cu razuitoare din lemn 1.2a 1.2b 1.3 1.4a 1.4b material plastic,cauciuc,etc. Suflare cu abur Spalare cu apa calda (70900C) Stergerea cu perii sau produse textile udate cu petrol, benzina, etc. Suflare cu aer comprimat Uscare in uscatoare la 60800C Domeniul de aplicare Indepartarea prealabila a unor acoperiri groase Indepartarea acoperirilor ramase dupa aplicarea metodei 1.1 Indepartarea straturilor subtiri.
1.4c Stergere cu produse textile uscate Curatire ( indepartare oxizi, rugina, defecte superficiale,etc.) A. Procedee mecanice.
2.1a 2.1b 2.1c 2.2
Curatire cu discuri abrazive Curatire cu perii metalice Sablare cu nisip sau alice din fonta alba Sablarea cu particole abrazive antrenate cu un
Indepartarea defectelor superficiale,adanci Indepartarea defectelor superficiale medii Indepartarea defectelor superficiale medii sau mici Indepartarea defectelor superficiale medii sau mici Indepartarea oxizilor si a altor produse de coroziune Idem 2.3 dar cu imbunatatitrea si scuratrea procesului de curatire
jet de apa B Procedee chimice 2.3 Decaparea cu acizi sau baze,prin pulverizare 2.4 sau prin cufundare in bai Decapare in bai speciale, continand acizi sau baze, prin care trec unde ultrasonore
In cazul recipeintului nostru nu se recomanda a se utiliza procedee de curatire termice datorita naturii materialului de baza, otel inoxidabil. Indreptarea semifabricatelor Din cauza formelor si dimensiunilor mari pe care le au semifabricatele, rigiditatea acestora este scazuta, astfel ca, in urma diverselor manipulari, a transportului si depozitarii se pot deforma capatand abateri de diverse forme si dimensiuni de la forma naturala. Utilizarea lor in aceasta stare, conduce la imprecizie in fabricarea elementelor componente ale utilajului tehnologic si, ceea ce este mai important, afecteaza stabilitatea acestuia in exploatare. Astfel, se impune ca, inainte de utilizare, semifabricatele sa fie supuse indreptarii. Indreptarea se poate face astfel: la presa; pe masini cu role ( pentru indreptarea profilelor) sau cilindrii (pentru indreptarea tablelor);
F 2
Shema de principiu a indreptarii la presa. Indreptarea la presa se face asezand semifabricatul pe reazemele 1, cu portiunea de indreptat intre aceste reazeme si apasandu-l cu berbecul 2 pana se obtine deformatia remanenta necesara. Deoarece pe masura ce se produce indreptarea, pasul ondulatiilor se micsoreaza, reazemele 1 sunt prevazute cu posibilitatea de a se apropia sa departa dupa necesitate. Dezavantajele acestui procedeu sunt productivitatea scazuta, precizie scazuta, puternice deformari ale materialului in zona de contact cu reazemele si cu berbecul presei. Indreptarea pe masini cu cilindrii consta in aceea ca, semifabricatul este indoit elestoplastic, in sensuri diferite, la trecerea printre 2 randuri orizontale de cilindrii dispusi in zig-zag
a 1 3 5 7 semifabricat
Indreptarea pe masini cu cilindrii. a,b cilindrii de ghidaj; 1,2..7 cilindriii de indreptare. Ca urmare a indoirilor succesive si in sensuri diferite, se obtine deformarea plastica a materialului corespunzator indreptarii. Cilindrii se executa din otel si sunt caliti superficial la 50.60 HRC sau din fonta speciala cu suprafata dura.; ei sunt in numar impar n=517 si au diametrul D=(0.9..,.0.95)p, unde p=pasul cilindrilor. Pentru indreptarea semifabricatelor din acest proiect se alege acest procedeu de indreptare si masina de indreptat de tip 7/150.In tabelul 2.1.6.3. sunt date caracteristicile tehnice ale acestei masini.
Caracteristicile tehnice ale masinii de indreptat tip 7/150 Masina tip Latimea uzuala Grosimea de indreptat [mm]] role Vit de Indrepta Nr. seturi de contra
[mm] 7/150 2000 2500
min 5 5
max 19 17
Nr. 7 7
Diam [mm] 180 180
re 6 6
cilindrii 1 1
Trasarea semifabricatelor Trasarea reprezinta transpunerea si marcarea conturului piesei finite pe semifabricat. In cazul in care din aceeasi foaie de tabla se executa mai multe piese, prin decupare, la trasare, se urmareste ca, prin croire, consumul de material sa fie minim (deseuri minime). La trasare se pot folosi doua metode : trasarea pe baza desenelor desfasuratelor elaborate de seviciul tehnologic, care dau toate elementele necesare efectuarii trasajului; trasarea pe baza desenelor de executie elaborate de constructor. Tehnica trasarii Trasarea se face pornind de la o linie de referinta. Linia de referinta este constituita din totalitatea liniilor sau punctelor in raport cu care se determina celelalte linii sau puncte. Ca prima linie dereferinta (baza bruta ) la trasarea tablei se foloseste una dintre marginile acesteia. Se traseaza apoi bazele constructive si de masurare ( axa de simetrie, centre ale gaurilor,etc.) fata de care se traseaza conturul desfasuratelor. Trasajul se executa dupa metodologia clasica: acoperiri cu vopsea alba; trasarea conturului; punctarea; trasarea reperelor de control care raman dupa decupare. Tolerantele de trasare :+(-)13 mm pentru lungimi de pana la 10 m. Nu trebuie omis ca timpii pierduti la trasare sunt timpi nepruductivi, tocmai din acest motiv se pot folosi instalatii automate de taiere, ce ghideaza scula direct dupa desen sau sablon. Taierea si prelucrarea marginilor Taierea semifabricatelor se realizeaza prin: aschiere; forfecare;
folosind o sursa termica. Se opteaza pentru debitarea prin forfecare pura. F
F Schema debitarii prin forfecare. Dupa forfecare, materialul prezinta aspectul redat in figura:
a b
c b a Aspectul suprafetei materialului dupa forfecare Zonele a, a sunt zonele exterioare si contin straturi comprimate. Zonele b, b sunt zonele intermediare si au un aspect lucios si contin straturi in care s-au in care s-au produs deformatii plastice de alunecare. Zonele c este zona din mijloc are un aspect grauntos, datorita forfecarii propriu-zise a materialului. Grosimea zonelor deformate plastic creste cu cat valoarea tenacitatii materialului este mai mare. Trebuie avut in vedere ca modificarile de structura produse in zona de debitare inrautatesc proprietatile materialului. Pentru debitarea tablelor, care vor constitui semifabricate pentru virole, se foloseste debitarea prin forfecare cu cutite drepte de tip inchis.
Foarfecele cu cutite drepte de tip inchis sau ghilotinele, au o larga utilizare;pot debita table groase cu grosimea s=160 mm . Prelucrarea rostului se face prin taiere cu plasma si apoi prin prelucrare mecanica pe strunguri carusel. Tipurile de rosturi alese au fost prezentate in cap. Analiza sudurilor. Roluirea (curbarea) tablelor. Roluirea tablelor se poate face la cald sau la rece. In timpul roluirii la rece materialul, semifabricatului este deformat. Procesul roluirii la rece poate fi aplicat atunci cand materialul semifabricatului este deformat la un grad de deformatii mai mic decat gradul critic; daca aceasta conditie nu este indeplinita roluirea se face la cald. Pentru realizarea virolelor din cadrul acestui proiect se foloseste masina de roluit cu trei cilindrii (valturi), masina folosita atat la realizarea virolelor cilindrice cat si a celor tronconice. Cilindrii acestei masini au partea activa de diferite lungimi. In cazul in care partea activa a acestora depaseste 3m, pentru micsorarea sagetii cilindrilor laterali, sub acestia se instaleaza role de reazem. Cilindrii sunt dispusi conform figurii :
Varianta de deplasare a cilindrilor masinii de roluit. Aceasta varianta da posibilitatea micsorarii latimii marginilor plane (la capetele tablei la intrarea intre cilindrii si la iesire ramane o zona necurbata). Pentru ca virolele incheiate (roluite complet si eventual prinse in puncte de sudura) sa poata fi scoase de pe masina de curbat,cilindrul superior al masinii este prevazut cu lagar rabatabil. Roluirea tablelor pentru obtinerea virolelor pe masini cu trei cilindrii dispusi simetric se realizeaza in 2 faze. Intr-o prima faza se executa precurbarea capetelor tablei, iar in a doua faza se realizeaza roluirea propriu-zisa. Etapele roluirii sunt redate in figura :
a) b) c)
d) e) f)
1 cilindrii g) Etapele roluirii tablelor pe masina cu trei cilindrii, cu reglare pe orizontala. a, b, c-indoirea unui capat; d, e, f- indoirea celuilat capat; g- roluirea cilindrica. Curbarea conica pe masina cu 3 cilindrii dispusi simetric se realizeaza prin asezarea inclinata in plan vertical a cilindrului superior
Ds H1 H Di
L1 l Lo Pozitia cilindrilor la curbarea (roluirea) conica pe masina cu trei cilindrii dispusi simetric.
In timpul roluirii atunci cand raza de curbura este prea mare in raport cu grosimea, apare pericolul pierderii stabilitatii. Pentru a se evita acest lucru, se vor folosi dispozitive speciale de sustinere atat lateral cat si in partea superioara. Defectele care pot la roluirea tablelor, cauzele dar si metodele de evitare sunt indicate in tabelul urmtor: Defect (forma) Forma elicoidala Schita Cauze Introducerea incorecta a tablei intre cilindrii masinii( perpendicul Suprapunerea capetelor virolei ara pe axa acestora Stabilirea incorecta a Curbarea repetata a tablei cu pozitiei reciproce a cilindrilor cilindrii asezati in pozitie corecta Metode de corectare. Reintroducerea tablelor intre cilindrii
Forma tronconica
Asezarea defectuoasa a clindrilor laterali sau a cilindrului principal Sageata excesiva ,a cilindrilor masinii, capata sub actiunea solicitarilor
Reglarea cilindrilor in pozitie corecta
Forma parabolica (de butoi)
Se roluieste trptat tabla astfel incat solicitarile din cilindrii sa fie mai mici Reglarea cilindrilor laterali asfel incat axele lor sa fie paralele
Forma hiperbolica
Axele cilindrilor laterali sunt necoplanare
Calibrarea virolelor se aplica, virolelor rigide care nu se indoaie sub greutatea proprie, in scopul eliminarii abaterilor de la forma cilindrica a acestora. Alegerea clasei de calitate a imbinarilor In faza de proiectare a unei constructii sudate, stabilirea clasei de calitate pentru alegerea marci de otel care sa asigure fiabilitate in exploatare se realizeaza cu urmatoarele metode: metoda clasificarii factorilor de infuenta si metoda analitica. In cazul de fata vom folosi metoda analitica. Metoda a fost elaborata, de Institutul International de Sudura pe stabilirea indicelui de periculozitate la rupere fragila G, sub influenta factorilor determinati de forma geometrica, modul de solicitare, tehnologia de executie, conditiile de exploatare, grosimea elementelor etc. G = K*S*B unde: K -factor constructiv B -factor S -coeficient de avarie G = 2*1*1 = 2 Conform graficului pentru alegerea clasei de calitate a otelurilor din Constructii sudate rezulta ca pentru recipientul A2 clasa de calitate este clasa 2 . Asezarea componentelor pentru sudare In timpul sudarii din diferite motive, componentele pot sa-si schimbe pozitiile una fata de alta. De aceea trebuie ca ele sa fie fixate astfel incat rostul, unde se face sudarea, sa nu se modifice. Daca deschiderea rostului se mareste apare pericolul ca baia de sudura sa se scurga (strapungere), iar daca se micsoreaza, patrunderea cusaturii scade. Evitarea acestor situatii se poate face in doua moduri: a) prin fixarea cu suduri de prindere la distanta de 20...50mm sau suduri asezate la distante de 300...500mm unele fata de altele. La aceasta operatie se vor efectua suduri ca cele folosite la realizarea imbinarii folosind aceleasi materiale de sudare si tehnologie ca la sudarea de imbinare. componentele se introduc intr-un dispozitiv care le tine in pozitia dorita si nu le permite sa se deplaseze una fata de alta.
Pregatirea suprafetelor pentru sudare In aceasta etapa va avea loc curatirea componentelor folosind aceeasi metoda utilizata si la curatirea si deconservarea semifabricatelor. Verificarea corectitudinii asamblarii Aceasta etapa are la baza ideea, unanim recunoscuta, ca timpul consumat pentru pregatirea in cat mai bune conditii a imbinarilor sudate e recuperat in timpul executiei intregului produs. Practica a dovedit ca executia in bune conditii a imbinarilor sudate este conditionata de realizarea formei si dimensiunilor rosturilor si cusaturilor sudate intre anumite limite. Depasirea acestor limite inrautateste conditiile de executie si comportarea in exploatare a imbinarilor realizate. Prinderea cu sudura la asamblarea componentelor de sudat Prinderea cu sudura se face pentru a asigura precizia de asamblare si rigidizarea pieselor impotriva deformatiilor. De obicei, sudurile de prindere sunt incluse in cordonul de sudura, rezulta ca se vor efectua cu regimul si materialele utilizate la sudarea primului strat de sudura. Datorita sudurilor de prindere, materialul de baza este supus unei incalziri locale de scurta durata si unei raciri locale rapide. Din aceasta cauza sudurile de prindere vor fi controlate foarte atent pentru detectarea eventualelor defecte. Sudurile de prindere la care se identifica fisuri vor fi indepartate prin polizare. Operatia de sudare are urmatoarele reguli generale: - amorsarea arcului electric se face intotdeauna intr-un punct care urmeaza sa fie acoperit cu sudura; este interzisa amorsarea arcului in afara imbinarii, pe materialul de baza. - craterul de inchidere va fi in mod obligatoriu umplut prin intoarcerea arcului si mentinerea lui pe loc timp de cateva secunde, astfel incat sa ajunga acolo o cantitate suficienta de metal; - sarma utilizata pentru sudarea de prindere, trebuie sa permita o apropiere suficienta de partea inferioara a rostului, in asa fel incat sa se obtina o patrundere completa la radacina; - intrucat sudura propriu-zisa se executa fara preinncalzire, pentru suduara de prindere, nu se va face preincalzirea in vederea realizarii sudurilor de prindere.
Sudura de prindere se va executa de la mijloc spre capete sudand alternativ in stanga si dreapta sau plasandu-le dupa cum o cere miscarea tablelor.
5.2. Necesitatea prenclzirii i a tratamentelor termice finale Datorit grosimii de perete mici, nu se recomand aplicarea tratamentelor termice de detensionare, mai ales c sudarea se va face pe ambele pri n cazul custurilor cap la cap. Verificarea temperaturii de prenclzire Pentru verificarea valorii temperaturii de prenclzire se folosete metoda IIS sau metoda SEFERIAN [1]. Metoda SEFERIAN se bazeaz pe determinarea temperaturii de prenclzire prin calcularea carbonului echivalent (Cech) cu relaia: 360 Cech = 360C + 40(Mn + Cr) + 20Ni + 28Mo Temperatura de prenclzire se determin cu relaia: Tpr = 350 Ct 0,25 n care Ct = Cech + Cs componentelor Cs = 0,005. Cech, s fiind grosimea tablelor sudate. Rezult Ct = (1 + 0,005s)Cech Operaia de prenclzire trebuie corelat cu procedeul de sudare utilizat pentru a nu se introduce n material o cantitate de cldur prea mare. n cazul de fa rezult urmtoarele valori calculate ale temperaturii de prenclzire. 2.6
Cs este un coeficient al carbonului echivalent care ine cont de efectul grosimii
Cech = 0,38; Ct = 0,29; Tpr = 1800C. Verificarea practic a temperaturii de prenclzire se poate face cu ajutorul probei CTS, standardizate. Calculul parametrilor de sudare i consumul de materiale pentru sudarea sub flux
50
S1=S2=13mm
S1
S2
sudarea cap la cap longitudinal i transversal a virolelor.
Se va folosi: un strat de rdcin WIG urmtoarele straturi sudare sub flux
WIG cu material de adaos OK Tigrod 13.32 SAF flux OK Flux 10.80
- srm ( Arosarc 51 Stratul de rdcin: OK Tigrod 13.32 (4 Poziia de sudare: orizontal Gaz de protecie: Ar (15 l /min) (Tip A) Electrod: Wolfram cu thoriu Is=180 250 A Is=200A
Ua= 10 0,04Is= 10+8=18V Straturi de completare OK Flux 10.80 4 Poziie de sudare: orizontal Flux: OK Flux 10.80 (neutru) Is=6,5*de2+157,74*de-138,5=596 Is=600A Us=2,125*10-2*Is+16,5=13V 50 *10 3 de
U a = 20 +
* 15 1 = 34V
vs = Ec =
14 * 10 3 14 *10 3 = = 23m / h Is 600 =38 cm/min=0,6 cm/sec UaIs 34 * 600 = 0,85 = 32 KJ / cm vs 0,6
Aria rostului: Ar= 37 mm2 Consum de MA i flux la 1m de sudur: OK Tigrod 13.32 - 0,5Kg/m OK Flux 10.80 - 0,4 Kg/m
Calculul parametrilor de sudare i consumul de materiale pentru sudarea MAG
S1=S2=10,97mm
60
S1
S2
Material de adaos: OK Autorod 12.50 Gaz de protecie: Ar/20 CO2 Is= 129,4*de-35,25=115,23A Is=120A Lungime liber: 15 20 mm Poziia de sudare: orizontal Debit gaz de protecie: 18 l /min Temperatura ntre straturi: 200oC va= 4 m/min Ua=0,05Is+13,34= 20V vs=100m/min UaIs 20 * 120 = 0,90 = 15KJ / cm vs 0,16
El =
Consum de MA la 1m de sudur: : OK Autorod 12.50 22,3 Kg/m Aria rostului: Ar=61 mm2 Aria primului strat: Istrat= 6*de=6*1,2=7,2 mm2 IIstrat=8*de=8*1,2=9,2 mm2 6 straturi pentru umplerea rostului ntocmirea documentaiei tehnologice
Aptitudinea de utilizare a produselor sudate este determinata in mare parte de proprietatile imbinrii sudate. Tehnologia de sudare utilizata in procesul de fabricatie, incluzand pregatirea si tratamentele ulterioare, este un factor important pentru proprietatile imbinarilor sudate, deci si pentru aptitudinea de utilizare a intregului produs. Specificatiile tehnologiilor de sudare sunt necesare in scopul punerii la dispozitie a unei baze clar definite pentru planificarea operatiilor de sudare si pentru controlul calitatii in timpul sudrii. Specificatia este un document care stabileste conditiile carora trebuie sa li se conformeze un produs, proces sau serviciu. Elaborarea unei specificatii a tehnologiei de sudare constituie o baza necesara, dar, in sine, nu asigura ca sudurile indeplinesc conditiile impuse. Anumite abateri, in special imperfectiunile si deformatiile, pot fi evaluate prin examinari nedistructive pe produsul finit. Standardul EN 288-1/1992/100 stabileste reguli generale pentru specificarea si aprobarea tehnologiilor de sudare prin topire a materialelor metalice. Acest standard stabileste definitiile a 30 de termeni dintre care amintim: Tehnologia de sudare succesiune specificata de actiuni care trebuiesc efectuate in vederea realizarii unei suduri, incluzand referiri la materialele de pregatit, preincalzire, metoda si controlul sudurii, tratamentul termic post-sudare si echipamentul necesar utilizat. Specificatie preliminara a tehnologiei de sudare(pWPS) proiect de specificatie a unei tehnologii de sudare, considerat ca adecvat de productor, dar care nu a fost aprobat. Sudarea probelor de incercare, necesare pentru aprobarea unei specificatii a tehnologiei de sudare, trebuie efectuat pe baza unei specificatii preliminare a tehnologiei de sudare(pWPS). Specificatia tehnologiei de sudare(WPS) document prevazand in detaliu factorii de influenta ceruti pentru o aplicatie specifica, in scopul asigurarii repetabilitatii. Proces verbal de aprobarea tehnologiei de sudare(WPAR) proces verbal continand toate datele relevante referitoare la sudarea unei probe de incercare necesare pentru aprobarea unei specificatii a tehnologiei de sudare, precum si toate rezultatele incercarilor efectuate asupra sudurii de incercare. Toate operatiile de sudare trebuie sa fie planificate in mod adecvat inainte de inceperea productiei, planificarea incluzand prevederea de specificatii ale tehnologiilor de sudare pentru toate imbinrile sudate. Nivelul specificatiei trebuie sa fie compatibil cu metoda de aprobare aleasa. Datele care trebuie cuprinse intr-o specificatiea unei tehnologii de sudare cu arc electric sunt prezentate in standardul european EN 288-2:1992/101/. Specificatia cuprinde
toate informatiile relevante privind operatia de sudare si se poate referi la un anumit domeniu de grosimi ale pieselor imbinate sau la un domeniu de metale de baza si chiar de metale de adaos. Informatiile mentionate in standard sunt adecvate majoritatii tehnologiilor de sudare. Autorizarea sudorilor pentru realizarea produsului Sudorii care urmeaz s execute construcii sudate de rspundere (cazane de abur i ap fierbinte, recipiente sub presiune, conducte, rezervoare, ascensoare, macarale, nave, echipamente nucleare etc.) trebuie s fie calificai pentru categoriile de lucrri pe care le vor executa, iar ulterior examinai i autorizai sau atestai. Sudorii care trebuie s fie autorizai n conformitate cu prescripiile tehnice colecia ISCIR- trebuie s ndeplineasc o serie de condiii, respectiv s fie calificai n meserie i specializai pentru operaiile n care urmeaz s fie autorizai, s aib vrsta minim de 18 ani i s fie api din punct de vedere medical pentru meseria de sudor. Sudorii care se autorizeaz conform prescripiilor RNR trebuie s aib o vechime n specialitatea n care urmeaz s fie autorizai de cel puin un an. Pentru obinerea autorizaiilor de a execut lucrri de sudare la elementele din oel ale instalaiilor sub presiune i ale instalaiilor de ridicat, funcie de natura lucrrilor pe care le vor executa, sudorii vor fi examinai din punct de vedere practic i teoretic. Ca regul general, proba sudat autorizeaz sudorul nu numai pentru condiiile folosite la autorizare, ci i pentru toate mbinrile care se consider mai uor de sudat. Fiecare autorizare corespunde unui procedeu. O schimbare de procedeu necesit o nou autorizare. De aceea este posibil ca pentru un sudor s se fac verificri cu mai multe procedee. Domeniul sudurilor pentru care sudorul este autorizat n funcie de prob este indicat n tabelul 8; sunt aplicabile urmtoarele criterii: Autorizarea pentru suduri cap la cap la evi include sudurile cap la cap la table; Autorizarea pentru suduri cap la cap la table ntr-o anumit poziie include sudurile cap la cap la evi cu diametrul 500 mm n poziia corespondent; pentru evi n rotaie se aplic c) Autorizarea pentru suduri cap la cap la table sudate n poziie orizontal (PA) sau orizontal pe perete vertical (PC) include autorizarea pentru suduri cap la cap la evi cu diametrul 150 mm;
Sudarea dintr-o parte fr suport include sudurile dintr-o parte cu suport i sudurile din ambele pri cu sau fr scobire la rdcin; Sudarea la table sau la evi cu suport include sudurile realizate din ambele pri, dar nu i sudurile fr supori; Sudurile cap la cap includ sudurile n col pentru condiii similare de sudare; n cazul n care n producie predomin sudurile n col, se recomand ca sudorul s fie autorizat printr-o prob de sudur n col adecvat; Sudarea din ambele pri fr scobire include sudurile dintr-o parte cu suport i sudurile din ambele pri cu scobire; Autorizarea pentru suduri cap la cap la evi fr suport include autorizarea pentru racorduri n limitele domeniilor. Pentru o sudur de racord domeniul de autorizare se bazeaz pe diametrul racordului; n cazul n care n producie predomin racordurile sau implic un racord complex, se recomand ca sudorul s primeasc instruire special. n ambele cazuri autorizarea se face pe un racord.
ANEXA ROMANIA INSPECTIA DE STAT PENTRU CONTROLUL CAZANELOR, RECIPIENTELOR SUB PRESIUNE SI INSTALATIILOR DE RIDICAT I.S.C.I.R. AUTORIZATIA DE SUDOR NOTARI: NUMELE: PRENUMELE: DATA NASTERII: LOCUL NASTERII: UNITATEA: POANSON NR. : PROCES VERBAL NR. : PROCEDURA DE SUDARE Detaliile probei sudate .. . Domeniul de valabilitate Fotografie
(WPS): Variabile Procedeul de sudare: Tipul imbinarii: Pozitia de sudare: Tabla sau teava: Grosimea probei, mm: Diametrul exterior al tevii, mm: Grupa metal de baza: Tip metal de adaos: Gaze de protectie: Materiale auxiliare pentru sudare: Scobire/support la radacina: Alte date: .. .... .. Tipul verificarii Vizual Radiografic Indoire Rupere Macroscopic PM/LP Verificari suplimentare Data emiterii: . Nr.: . Valabil pana la: . Unitatea eminescenta ISCIR.. care a Semnatura si stampila sudorul .. .. Semnatura si stampila Numele: examinat Inspectorul ISCIR
Executat si acceptat
Nr. buletin
PRELUNGIREA VALABILITATII AUTORIZATIEI PROCES VALABILITATE INSPECTOR ISCIR
VERBAL Nr. si data
de la
pana la
Semnatura si stampila
ANEXA B COMPARATIE INTRE GRUPELE DE OTELURI
Comparatie intre grupele de oteluri din prescriptiile tehnice CR 996, colectia ISCIR pentru autorizarea sudorilor si presriptiile tehnice CR 7-96, colectia ISCIR, pentru omologarea procedurilor de sudare.
Grupe de otel Autorizarea sudorilor W 01 W 02 W 03
Omologarea procedurilor de sudare Conform CR 7-96 1 4, 5, 6 2, 3, 7 otel cu continut de nichel 5 < Ni% < 9 nu se include 1) 8 9
W 04 W 11 1) Se cere o omologare speciala ANEXA C Unitatea.. INSPECTOR ISCIR Nume, semnatura, stampila Proces verbal Nr. .
Referitor la autorizarea sudorilor conform CR 9-96 Data sustinerii examenului: SUDORI NUMELE PRENUMELE 1 2 3 4 5 NUMAR POANSON 1 2 3 4 5
Procedeul de sudare:. Specificatia procedurii
Pozitia de sudare:
de sudare (WPS): Tip imbinare: METALE DE BAZA METALE DE ADAOS Denumire: . Grupa: ... Grosime: mm Diametru: mm Alte date: ... CARACTERISTICI ELECTRICE Natura si polaritatea curentului. Intensitatea.A Tensiunea...V Alte date: ... Dimensiuni: mm Tip invelis electrod..mm Alte date: ... TEHNICA DE SUDARE Viteza de sudare: ..cm/min Viteza de avns a sarmei: cm/min Rand filiform sau pendulat: Pendulare: Craituire radacina:. Alte date: TRATAMENT TERMIC.Temperatura: . Mentinere:...Racire: . EXAMINARE RADIOGRAFICA Nr. Bulletin: . Natura radiatiilor: . Rezultatul: Alte date: .. .. Denumire:
INCERCAREA LA INDOIRE/RUPERE Nr. poanson Indicativ Rezultatul epruveta
Nr. buletin
Laborator
Alte examinari:. :. DOMENIUL DE VALABILITATE AUTORIZATIE Procedeul de sudare: .. Pozitia de sudare: Tip de imbinare: . Metal de baza: Dimensiuni: Metal de adios: .. Tip invelis electrod: .. Concluzii privind autorizarea: .. .... . Calificativul la examenul teoretic:. Calificativul la examenul practice:.
ANEXA D
Unitatea: Localitatea: Str.nr Jud
ADEVERINTA DE SPECIALIZARE Nr..din.
Domnul salariat al unitatatii de la data de.
nascut a
la
data cursul
de de
..in specializare
localitatea pentru
.judetul in specialitatea
absolvit sudori . .. Cursul s-a desfasurat la data de ..pana la data de .. In decursul perioadei de scolarizare domnul ..si-a insusit in bune conditii notiunile teoretice predate, iar la pregatirea practica, rezultatele incercarilor de laborator effectuate asupra epruvetelor prelevate din probele executate a fost corespunzatoare. Prezenta adeverinta s-a eliberat pentru a-l servi la examenul de autorizare ca sudor.
DIRECTOR,
RESPONSABILUL CURSULUI
Tabelul 1 Proba (tabla sau teava) si domeniul de valabilitate al autorizari Grosimea probei t (mm) t3 3 t < 12 t 12 pentru sudare 311: t pana la 1,5t pentru sudare 311: 3 mm pana la 1,5t Tabelul 2 Diametrul probei si domeniul de valabilitate al autorizari Diametrul probei D1) Domeniul de valabilitate al autorizarii mm D < 50 D pana la 2D 50 D 150 0,5 D 2D (minim50 mm) D 150 0,5D 1) pentru sectiuni tubulare de constructie, D este dimensiunea celei mai mici laturi Tabelul 3 Domeniul de valabilitate pentru verificari pe imbinari cap la cap (Detaliile tipului de sudura) Domeniul de valabilitate al autorizarii t pana la 2t1) 3 < t < 2t2) 5 mm
Domeniul de valabilitate al autorizarii Suduri cap la cap la table Detaliile tipului de sudura Sudur a cap la cap la table Sudur a cap la cap la tevi ss nb x x x x bs ss mb nb gg ng ss mb * x x x bs gg x x * x
Suduri cap la cap la tevi Ss Mb 1) 1) 1) 1)
nb * -
ng x *
Nb 1) -
mb
* X
Tabelul 4 Domeniul de valabilitate al autorizarii pentru metalul de baza Grupa de material a probei W 01 W 02 W 03 W 04 W 11 W 01 * X X W 02 * W 03 * W 04 * W 11 * Domeniul de valabilitate al autorizarii
Tabelul 5 Domeniul de valabilitate al autorizarii pentru imbinari din diferite materiale Grupa de material al probei W 02 W 03 W 04 W 11 Domeniul de valabilitate al autorizarii W 02 sudat cu W 01 1) W 03 sudat cu W 01 1) W 03 sudat cu W 02 3) W 04 sudat cu W 01 4) W 04 sudat cu W 02 4) W 11 sudat cu W 01 2) W 11 sudat cu W 02 2)
W 11 sudat cu W 03 2) W 11 sudat cu W 04 2) pentru o imbinare de metale diferite metalul de adaos trebuie sa corespunda grupei unui material de baza cand se foloseste metal de adaos din grupa W 11 cand se foloseste metal de adaos din grupa W 03 cand se foloseste metal de adaos din grupa W 04 Capitolul 6
Tehnologia de control
Prezentarea principalelor categorii de defecte care pot aprea la sudare DEFECTE Defecte plane CONDIII DE ACCEPTARE Nu se admit Nu se admit
Fisuri
Lips de topire lateral Lips de topire ntre straturi Abaterea de la grosimea sudurii Arsuri ale peretelui evii Rsfrngerea sudurii n interiorul evii Incluziuni de zgur sau alte incluziuni solide (de ex. wolfram)
Grosimea maxim a sudurii 0,7s la sudarea cu o trecere S la sudarea cu mai multe treceri Nu se admit S nu depeasc 0,5mm la evile cu diametrul de pn la 25mm inclusiv i 1mm la evile cu diametru de peste 25mm Incluziuni izolate - lungimea mai mic dect s - limea mai mic dect 0,2 s Dimensiunile incluziunilor transversale pe grosime trebuie s nu reduc grosimea minim a sudurii sub valoarea specific Diametrul mai mic dect 0,5s. Dimensiunile porilor transversali pe grosime trebuie s nu
Pori izolai
reduc grosimea sudurii sub valoarea specific. Goluri Sufluri tubulare Sufluri aliniate Goluri Sufluri sferoidale uniform rect. Arderea captului evii Lungimea mai mic dect 0,5s. Suflurile tubulare trebuie s nu reduc dimensiunea sudurii sub valoarea specificat. Nu se admit Pot indica lips de topire Suma tuturor suflurilor pe seciune nu trebuie s reduc dimensiunile sudurii sub valoarea specific. Nu se admit n cazul n care se reduc dimensiunile sudurii sub dimensiunile prescrise n proiectul de execuie. Organizarea controlului n funcie de fluxul de fabricaie n scopul realizrii unor mbinri de calitate corespunztoare vasul va fi controlat naintea execuiei pe parcursul execuiei i n faza final cu privire la: - calitatea materialelor de baz i de adaos n ce privete corespondena acestora cu proiectul, condiiile tehnice din proiect, norma de produs i caracteristicile de calitate. - dimensiunile elementelor (virole, racorduri, supori) i ncadrarea acestora n abaterile admise prin proiect i norma de produs; - starea suprafeelor elementelor (corp / plci / racorduri) i ncadrarea n prevederile proiectului i norma de produs; respectarea tehnologiei de sudare pentru mbinrile: suduri longitudinale ale virolelor, suduri circulare (manta-virole), sudarea elementelor interioare. Reglementrile referitoare la execuia structurii sudate privesc n special: - omologarea tehnologiei i a procedeelor de sudare i control; - autorizarea sudorilor; - pregtirea (dimensiuni, aspecte) rostului n vederea sudrii; - respectarea parametrilor de sudare (intensitate-tensiune); - depunerea straturilor, temperatura materialelor de baz n timpul sudrii, temperatura electrozilor, curirea ntre straturi etc; - respectarea tehnologiei de tratament termic (dac este cazul), temperaturile, timpul de meninere, condiiile de rcire, dotarea cuptorului cu aparate de msurare;
- efectuarea controlului pe parcursul realizrii sudurilor, aspect, dimensiuni, examinri nedistructive; - asigurarea lipsei unor defecte i a reducerii de grosime a materialului nzonele n care au fost executate suduri de prindere, a unor piese dup ndeprtarea acestora. - evidena marcajelor, numrul i anul fabricaiei, marca, arja i / sau lotul materialelor, norma de produs, indicativele sudrilor; - ncercarea la presiune hidraulic; - verificarea documentaiei de garanie a produsului(cartea tehnic); de control uzuale (materiale, aspect, dimensiune etc); n detaliu operaiile de control, documentele pe baza crora se execut acestea, fazele n care se realizeaz procesul, metodele i mijloacele utilizate ct i documentele care trebuiesc emise sunt prezentate n "Planul de control". Se recomand ca unitatea s fie autorizat (ISCIR, ASME, TUV, etc.) pentru a executa o lucrare din acest domeniu. Se menioneaz faptul c n cazul n care lucrarea nu se va executa de o unitate autorizat ISCIR se impune ca, nainte de nceperea lucrrii, unitatea care urmeaz s execute lucrarea s fie verificat n ceea ce privete capacitatea tehnic (utilaje, aparatur de control, personal de execuie) de a realiza utilajul innd seama i de condiiile prevzute n prezenta lucrare. Se recomand ca la realizarea capacitii tehnice s fie avute n vedere i prevederile STAS 11595-83 i cele ale prescripiilor tehnice CR 2-86. Vom aborda n continuare aspecte legate de controlul asamblrii realizate prin sudarea virolelor n vederea obinerii corpului recipientului. Controlul va decurge n urmtoarele etape: - Controlul naintea sudrii; - Controlul n timpul sudrii; - Controlul dup sudare. Controlul naintea sudrii n cadrul acestei etape se efectueaz controlul nedistructiv al tuturor elementelor care intr n componena ansamblului sudat. Aceasta presupune controlarea dimensiunilor, a - existena i instruirea personalului specializat pentru executarea examinrilor nedistructive i a operaiilor
geometriei i a caracteristicilor mecanice (conform documentelor de livrare a materialului) ale materialelor de baz i de adaos. Se controleaz starea suprafeelor, se verific existena unor defecte interioare datorate procesului de elaborare. Dup realizarea rosturilor pentru sudare se verific geometria acestora, se verific tehnologia de sudare, de prenclzire i prindere n puncte n vederea sudrii.
Controlul n timpul sudrii Aceast etap demareaz n momentul n care semifabricatele sunt instalate la locul de sudare. Se execut de ctre personalul operator i continu cu inginerul tehnolog, personalul de control i eventual reprezentantul unui organism de control independent. Se realizeaz: - controlul parametrilor regimului de sudare; - parametrii geometrici ai sudurii (lime, supranlare, ptrundere), folosind instrumente specifice: rigle, ublere, abloane etc; - n cazul sudrii multistrat, se va aplica operaia de control nedistructiv dup efectuarea fiecrui strat (control optico-vizual, controlul cu lichide penetrante a primului strat, 100%); - se va acorda o atenie deosebit ndeprtrii zgurii, stropilor sau impuritilor rezultate dup sudare. Controlul dupa sudare n cadrul acestei etape se urmrete verificarea formei i dimensiunilor construciei, poziia reciproc a elementelor, deformaiile sau rupturile aprute. Se execut prin tehnici specifice controlului optico-vizual i prin msurtori. Se trece la efectuarea controlului defectelor mbinrilor sudate n cadrul cruia se urmresc: defecte exterioare(de suprafa - control optico-vizual, cu lichide penetrante, cu pulberi magnetice, cu cureni turbionari) i defecte interioare (cu radiaii penetrante, cu ultrasunete). Dup montarea integral se execut controlul global al etaneitii (proba hidraulic, pneumatic, cu gaze trasoare etc.) Stabilirea metodelor posibile de control Controlul optico-vizual (OV)
Constituie cea mai simpl form de control defectoscopic nedistructiv. Controlul se poate efectua cu ochiul liber (control optic) sau cu ajutorul unor aparate optice (control optic). Controlul vizual permite detectarea a numeroase defecte ca: fisuri, pori, sufluri, retasuri, cratere, incluziuni de suprafa, stropi, scurgeri i mprocri de metal, deteriorri accidentale, urme ale sculelor, anuri marginale, supranlri excesive, mrime necorespunztoare i neuniform a solzilor etc. Pentru ca rezultatele controlului s fie satisfctoare, este necesar ca suprafaa controlat s fie suficient de bine iluminat. Controlul optic asigur o sensibilitate mai bun a controlului, deoarece se efectueaz cu ajutorul unor aparate optice cu putere de mrire nedepind, n mod obinuit, x 40. Aparatele optice folosite sunt: lupele de diferite tipuri i puteri de mrire, microscoapele, endoscoapele etc. Controlul cu lichide penetrante (LP) Controlul defectoscopic nedistructiv cu lichide penetrante se bazeaz pe proprietatea unor lichide de a umecta suprafeele corpurilor solide i de a ptrunde n cavitile defectelor acestor suprafee. Intruct ptrunderea lichidelor n interiorul defectelor are loc prin capilaritate, metodele de control cu lichide penetrante sunt cunoscute i sub denumirea de metode capilare. In principiu controlul cu lichide penetrante comport mai multe etape: 1- pregtirea suprafeei supus controlului 2- depunerea penetrantului 3- ndeprtarea excesului de penetrant 4- developarea 5- examinarea Operaia de pregtire a suprafeei are drept scop ndeprtarea murdriei, oxizilor i substanelor grase de pe suprafa, astfel nct s se asigure accesul penetrantului la cavitile defectelor. Operaia de penetrare const n aplicarea i meninerea, un anumit timp pe suprafaa controlat, a unui strat continuu de lichid cu capacitate mare de umectare(penetrant) care va ptrunde n defectele existente pe suprafa. Dup ndeprtarea excesului de penetrant de pe suprafaa controlat, lichidul penetrant va rmne numai n cavitile defectelor, de unde este extras printr-o operaie de developare. Aceasta se realizeaz prin depunerea pe suprafaa controlat a unui developant cu putere mare de absorbie a lichidelor.
Developantul extrage penetrantul rmas n cavitile defectelor aprnd n locurile respective indicaiile de defect. Acestea sunt observate i nregistrate n timpul operaiei finale de examinare. Controlul cu LP este destinat punerii n eviden a defectelor de suprafa dar i a celor de profunzime deschise: pori, sufluri deschise, fisuri, crpturi, rupturi, stratificri. Sensibilitatea controlului cu lichide penetrante este foarte mare, permind detectarea unor fisuri deschise la suprafa cu lime minim de 0,001mm, adncime minim de 0,01mm i lungime minim de 0,1mm. Controlul cu pulberi magnetice (PM) Se aplic pieselor confecionate din materiale feromagnetice, n scopul detectrii defectelor de suprafa sau a defectelor aflate n imediata vecintate a suprafeei. Orice discontinuitate existent ntr-o pies magnetizat va produce o perturbare a cmpului magnetic, liniile de for ale cmpului ocolind discontinuitatea deoarece ea reprezint un obstacol cu permeabilitate magnetic mic. n condiii de laborator, cu materiale i aparatur de calitate, sensibilitatea metodei de control este ridicat.
Controlul cu radiaii penetrante (RP) Prin radiografiere se nelege o metod de defectoscopie nedistructiv cu radiaii penerante la care rezultatul conversiei imaginii radiante n imagine vizibil constituie un document al controlului. Radiaia penetrant poate fi radiaie electromagnetic sau corpuscular, a crei lungime de und este mai mic dect distanele interatomice din materiale.Radiaiile electromagnetice pot fi: radiaii roentgen(X), al crei spectru de lungimi de und este cuprins ntre10-13...10-19 mm i radiaii gama() al crei spectru de lungimi de und este cuprins ntre 10-13...10-10mm. Principalele proprieti ale radiaiilor de care trebuie s se in seama la folosirea lor n controlul nedistructiv sunt: penetrabilitatea , atenuarea, absorbia i variaia intensitii. Obiectul radiografiei l constituie obinerea imaginii structurii macroscopice a materialului cu ajutorul radiaiilor i nregistrarea acestei imagini pe film. Astfel, pe film
apare imaginea intern a materialului controlat, avnd la baz atenuarea diferit a radiaiilor care l-au strbtut n funcie de neomogenitatea macroscopic a acestuia. Pentru punerea n eviden a conformaiei interioare a unui corp este necesar ca acesta s fie astfel aranjat nct proiecia poriunii interne care intereseaz s fie orientat perpendicular pe direcia de propagare a radiaiilor. Controlul cu ultrasunete (US) Este o metod de control cu sensibilitate bun, care se aplic n cazul exigenelor mari i care ofer rezultate n timp real. Se utilizeaz n special pentru detectarea defectelor interioare de toate tipurile. Personalul care execut controlul trebuie s aib o pregtire special. Principiul metodei de control cu ultrasunete: aparatul (defectoscop ultrasonic), compus dintr-un generator de impulsuri de nalt frecven, trimite, prin intermediul unui bloc de emisie, impulsuri electrice palpatorului (dispozitiv folosit pentru producerea ultrasunetelor). Palpatorul transform impulsurile electrice n oscilaii mecanice ce se transmit piesei controlate. Undele ultrasonice care se reflect pe suprafaa opus piesei sau pe defecte ajung dup un timp la palpator care le recepioneaz, le transform n semnale electrice i le transmite unui bloc de amplificare. Vizualizarea impulsurilor se face pe un tub catodic. Imbinrile de col se controleaz mai greu cu ultrasunete dect mbinrile sudate cap la cap. Controlul trebuie efectuat cu frecvene cu att mai joase cu ct grosimea este mai mare. De asemenea, defectoscoapele trebuie s asigure o amplificare ct mai ridicat, de peste 90 - 100 dB, un nivel de suprimare a zgomotului de fond de cel puin 12 dB, precum i posibiliti de conectare prin transmisie. n vederea asigurrii unei ptrunderi suficiente a undelor n custur, fasciculul trebuie anume orientat fa de marginea custurii i fa de direcia de cristalizare. Aceast condiie implic controlul pe distana (domeniul de adncime) corespunztoare unui semipas de examinare, p/2, de pe ambele pri i de pe ambele suprafee ale mbinrii. Controlul etaneitii (PH) Se realizeaz utiliznd proba hidraulic. Presiunea de ncercare este de 4,375 kg/cm2 g.
Proba hidraulic se realizeaz n trei trepte de ncercare, pn la atingerea presiunii de ncercare. Pentru evitarea atingerii limitei de instabilitate, se msoar variaiile de diametru i de form. Presiunea de ncercare se menine pn n momentul n care nu se mai nregistreaz variaii ale mrimilor msurate. In cazul n care apar scderi ale presiunii, se determin cauzele acestora, se remediaz defectele i se reface proba de ncercare. Cu ct tensiunea superficial a lichidului utilizat este mai mic, cu att sensibilitatea de detectare exprimat prin volumul de scpri n unitatea de timp este mai mare, deci se pot detecta defecte mai fine. Se utilizeaz ap cu detergeni. Sensibilitatea metodei este 10-2 bar cm3/s. ncercarea const n creterea presiunii pn la presiunea de ncercare (90 bar), meninerea sub presiune a recipientului timp de 10 minute. Proba hidraulic se consider reuit dac nu se constat deformaii vizibile cu ochiul liber, picturi sau scurgeri de lichid n zona mbinrilor sudate. Se va ntocmi matricea metode posibile de control/defecte Tabel : Matricea metode posibile de control nedistructiv/defecte Felul defectului Fisuri Sufluri Incluziuni Lips de topire Lips de ptrundere Crestturi Legend: OV - examinare optico vizual LP - lichide penetrante R - radiaii penetrante CT - cureni turbionari US - ultrasunete D - recomandabil L - limitat funcie de grosimea materialului, mrimea, orientarea i poziia defectului N - nu poate fi aplicat Metode de examinare OV LP CT D1 D1 D D1 D1 L N N L N N L N N L D L L
R L D D D D L
US D L D D D L
1 - numai pe suprafa
3.5 Prezentarea tehnicilor de examinare
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI CU LICHIDE PENETRANTE COD: CAT S 01 Ediia: 1/20.01.2000 Revizia: 0/01.01.2000 Exemplar NR-1
Exemplar Nr.:
Proprietar: Laboratorul de Defectoscopie UPB
CONTROLAT Acest exemplar este difuzat n regim: INFORMATIV Not: 1. Prezenta procedur de lucru este destinat utilizrii exclusive pentru propriile cerine. 2. Utilizarea integral sau parial a acestei proceduri n orice scop sau activitate sau reproducerea parial / integral n orice publicaie i prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzis fr acordul scris al autorului/elaboratorului.
Intocmit: UNIVERSITATEA
Verificat: PROCEDUR SPECIFIC
Aprobat: Ediia: 1/01.01.2000
POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE Capitolul: Pagina de gard
DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI CU
Revizia: 0/01.01.2000 Exemplar nr. 1
LICHIDE PENETRANTE Cod: CAT S 01 CONTROLAT Acest exemplar este difuzat n regim: INFORMATIV Not:
Pagina: 1 din 12
1. Prezenta procedur de lucru este destinat utilizrii exclusive pentru propriile cerine. 2. Utilizarea integral sau parial a acestei proceduri n orice scop sau activitate sau reproducerea parial / integral n orice publicaie i prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzis fr acordul scris al autorului/elaboratorului.
Intocmit: UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE
Verificat: PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI CU
Aprobat: Ediia: 1/01.01.2000 Revizia: 0/01.01.2000 Exemplar nr. 1
DEFECTOSCOPIE LICHIDE PENETRANTE Capitolul: N.E. Cod: CAT S 01 NOTE EXPLICATIVE
Pagina: 2 din 12
Toate paginile acestei proceduri aparin ediiei menionate pe pagina de gard. Procedura este supus reviziilor pariale, ori de cte ori este cazul. Revizia aplicabil este cea menionat pe fiecare pagin n parte i n cadrul indicatorului reviziilor. Data reviziei reprezint data de aplicare a respectivei revizii.
Difuzarea n regim controlat a procedurii i a fiecrei revizii se face pe baz de list de difuzare, list aprobat concomitent cu aprobarea procedurii. Listele de difuzare se gestioneaz de ctre responsabilul calitii i nu se anexeaz la exemplarele de lucru ale procedurii. Indicatorul reviziilor se ine la zi, se gestioneaz de ctre responsabilul calitii i nu se anexeaz la exemplarele de lucru ale procedurii.
DEFECTOSCOPIE LICHIDE PENETRANTE Capitolul: L.D. Cod: CAT S 01 LIST DE DIFUZARE
Pagina: 3 din 12
Compartiment
Numele i prenumele
Semntura
Data
Intocmit: UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE
Verificat: PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI CU LICHIDE PENETRANTE
Capitolul: I.R. Cod: CAT S 01 INDICATORUL REVIZIILOR
Pagina: 4 din 12
Ediia
Revizia
Nr. pag. / paragraful revizuit
Numele i prenumele persoanei care a introdus modificrile n procedur
Semntura
Data revizuirii
Intocmit: UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE Capitolul: Cuprins CUPRINS
Verificat: PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI CU LICHIDE PENETRANTE Cod: CAT S 01
Pagina: 5 din 12
Nr. ctr.
Denumirea capitolului Pagina de gard Note explicative Lista de difuzare Indicatorul reviziilor Cuprins 1. Scop 2. Domeniu de aplicare 3. Documente de referin 4. Definiii, prescurtri 5. Condiii preliminare 6. Materiale i aparate 7. Procedura de examinare 8. Msuri de asigurarea calitii 9. Protecia muncii Intocmit: Verificat: UNIVERSITATEA PROCEDUR SPECIFIC
Pagina 1 2 3 4 5 6 6 6 6 7 7 7 11 11 Aprobat: Ediia: 1/01.01.2000
POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE Capitolul: 1, 2, 3, 4 1. Scop Prezenta procedur:
DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI CU LICHIDE PENETRANTE Cod: CAT S 01
Revizia: 0/01.01.2000 Exemplar nr. 1
Pagina: 6 din 12
- se refer la examinarea cu lichide penetrante - precizeaz condiiiile tehnice i criteriile de admisabilitate la efectuarea controlului cu lichide penetrante la mbinrile sudate cap la cap i de col 2. Domeniu Procedura de examinare cu lichide penetrante a mbinrilor sudate cap la cap i de col se poate aplica: - dup fiecare strat desudur - la finalul mbinrii sudate Prezenta procedur se aplic conform proiectului de execuie sau altor innstruciuni tehnice sau conform normelor ISCIR CR6-82 3.Documente de referin - STAS 10214 - 84 Defectoscopia cu lichide penetrante - STAS 12589 - 87 - codurile ASME - CR6 - 82 Prescripii tehnice, Colecia ISCIR - SR EN 571 - 99 4. Definiii i prescurtri Terminologia utilizat este conform STAS 10041 - 75. Se menin definiiile specificate n "Manualul de asigurarea calitii".
Controlul calitii - totalitatea aciunilor dedeterminare a caracteristicilor calitative ale produselor i compararea acesstora cu cerinele specificate, n vederea conformitii lor. (Inspecia calitii -n ISO 8402).
DEFECTOSCOPIE LICHIDE PENETRANTE Capitolul: 5 Cod: CAT S 01 Pagina: 7 din 12 Criteriu principiu, norm la care se fac referiripentru definirea, aprecierea si clasificarea situaiilor sau obiectelor n scopul lurii unei decizii. 5. Condiii preliminare Laboratorul pentru examinarea cu lichide penetrante trebuie s fie echipat cu materiale necesare bunei desfurri a controlului: set de lichide penetrante, agent emulgator, developant, bloc de control, surs de lumin alb. Personalul care efectueaz examinri cu lichide penetrante trebuie s fie calificat i autorizat de ctre organe competente. Suprafaa de examinat i zonele adiacente pe o distan de 25 mm se cur de oxizi i alte straturi neaderente: zgur, stropi, grsimi, uleiuri, vopsea, acoperiri de protecie i orice alt material strin. Dup curire, suprafaa de examinat se spal cu ap, se terge i se usuc prin evaporare natural sau forat. Se admite folosirea aerului cald sau rece sub presiune numai cu condiia filtrrii lui de impuriti uleioase. Utilizatorul lichidelor penetrante efectueaz verificri la recepia lichidelor penetrante i periodic, n timpul utilizrii acestora, conform STAS 12589 - 87. Pentru asigurarea obinerii unor rezultate concludente i reproductibile la controlul nedistructiv cu lichide penetrante, se recomand verificarea eficacitii aparaturii i a materialelor utilizate. Verificarea sensibilitii lichidelor se face prin comparare cu un bloc de control, conform STAS 10214 84. Se verific intensitatea surselor de lumin alb i luminiscena penetranilor , conform STAS 10214 84.
6. Materiale i aparate Se folosesc lichide penetrante n contrast de culoare, ndeprtabile cu solvent, produse n sistem de asigurare a calitii. Se folosesc penetrani colorai sau fluoresceni, conform normelor MIL, AECL, ADF, ASME, care nu conin substane toxice, produi de firma Namicon.
DEFECTOSCOPIE LICHIDE PENETRANTE Capitolul: 6, 7.1, 7.2, 7.3 Cod: CAT S 01 7.Procedura de examinare 7.1 Definirea temei
Pagina: 8 din 12
S se ntocmeasc tehnologia de control cu lichide penetrante a structurii sudate "TAMBUR" 7.2 Alegerea tipului de penetrant Pentru realizarea controlului se va utiliza metoda colorrii la care penetrantul este un lichid colorat(de obicei rou), iar examinarea se face n lumin alb , obinuit . Indicaiile de defect apar ca pete de culoare roie pe fondul alb al developantului. 7.3 Pregtirea suprafeelor controlate Operaia de pregtire a suprafeelor cntrolate are un rol deosebit de important pentru buna desfurare a controlului. O suprafa bine pregtit va permite o penetrare foarte bun a defectelor i implicit detectarea acestora ca urmarea obinerii unor indicaii de defect bine conturate. Suprafeele ce urmeaz a se examina se cur de oxizi, zgur, substane grase, vopsea etc. O atenie deosebit se va acorda prezenei uleiurilor i unsorilor, care, prin
influenarea nefavorabil a tensiunii superficiale a penetrantului, va mpiedica ptrunderea acestuia n cavitile defectelor. Curirea suprafeelor se va efectua printr-o curire chimic prin decapare fiind cel mai sigur mod de curare a suprafeei piesei fr a denatura defectele acesteia. Vom alege compoziia chimic a bii de decapare, n funcie de natura materialului decapat i anume 230g/l de acid clorhidric. Regimul de lucru recomandat este: temperatura de lucru 18-200C, durata de meninere 5 min. In timpul procesului de decapare acid, aciunea reactivilor utilizai nu se rezum numai la ndepratrea straturilor de oxizi de la suprafaa piesei ci se extinde i asupra metalului de baz, corodndu-l, de aceea n soluii se vor aduga limitatori de decapare care inhib reaciile nedorite.
DEFECTOSCOPIE LICHIDE PENETRANTE Capitolul: 7.4, 7.5, 7.6, 7.7 Cod: CAT S 01 Pagina: 9 din 12 Aceti inhibatori sunt n general substane organice cu mas molecular mare : amidon, gelatin, cleiuri etc. Pentru ca decaparea n baie acid s dea rezultate bune se va executa, n prealabil, o degresare a suprafeelor piesei cu solveni organici. Curirea prin decapare va cuprinde deci urmtoarele operaii: degresare - neutralizare - decapare - splare cu ap - uscare. Neutralizarea urmelor de acizi de pe suprafaa pieselor i din cavitile defectelor se face n circa 1...3min i va fi urmat de o splare cu ap cald i uscare cu aer cald, astfel nct s se elimine apa din cavitile defectelor Dup efectuarea controlului, darnu mai trziu de 4...5h de la nceperea acestuia prin curare chimic se va asigura protecia anticoroziv a pieselor prin pasivizare, unsoare etc. 7.4 Aplicarea penetrantului
Are drept scop depunerea unui strat subire i uniform de penetrant pe suprafaa ce urmeaz a se controla, dup pregtirea prealabil a acestora. Penetrantul va fi aplicat prin pulverizare, aceast metod asigurnd cea mai mare sensibilitate, datorit depunerii penetrantului ntr-un strat uniform. Pulverizarea se va face cu aerosoli(spray) folosind freon sau alt substan volatil. Datorit mprtierii picturilor foarte fine de penetrant n spaiul nconjurtor este necesar o bun ventilaie a locul de munc 7.5 Penetrarea Stratul de penetrant depus pe suprafaa controlat este meninut un timp, astfel nct s poat ptrunde ct mai adnc n cavitile defectelor. Principalul parametru ce caracterizeaz aceast etap este timpul de penetrare. Acesta va fi conform STAS 10214 - 75, pentru penetranii solubili n ap, de 60min. Respectarea ntocmai a regimului de lucru prescris are o importan deosebit n asigurarea sensibilitii ridicate a controlului.
DEFECTOSCOPIE LICHIDE PENETRANTE Capitolul: 7.8, 7.9, 7.10 Cod: CAT S 01 7.6 Indeprtarea excesului de penetrant
Pagina: 10 din 12
Dup scurgerea timpului de penetrare, excesulde penetrant se va nltura ct mai bine de pe suprafaa controlat. In urma acestei operaii trebuie s mai rmn penetrant numai n cavitile defectelor. Penetrantul ales fiind solubil n ap, se va ndeprta prin cltire sau stopire cu jetde ap i tergere prin tampoane din materiale textile fr scame. Se va folosi ap caldd la 500C la o presiune de 2...2,5bar. 7.7 Uscarea suprafeei
Suprafaa examinat se va usca prin evaporare natural accelerat(suflare cu aert cald) interval de maximum 15 min dela ndeprtarea excesului de penetrant. Temperatura suprafeei sau a aerului insuflat nu trebuie s depeasc 500C. 7.8 Developarea Const n depunerea unui strat subire de developant pe suprafaa controlat. Se va utiliza un developant pulbere aplicat, pe suprafaa controlat, prin pulverizare. Developantul trebuie s asigure : - depunerea unui strat ct mai uniform pe suprafaa controlat - extragerrea ct mai bun a penetrantului din cavitile defectelor - asigurarea unui bun contrast ntre indicaia de defect i fond - ndeprtarea uoar dup control prin splare sau tergere. Se va utiliza, ca developant, oxidul de magneziu sub form de pulbere umed. Pentru obinerea unor rezultate bune se vor respecta condiiile impusede productorul developantului n special cea referitoare la timpul dedevelopare. Totodat acest timp poate fi determinbat curelaia: td =(0,5-1)tp , td =,5*60 = 30min ; unde: tp - timp de penetrare td - timpde developare
Intocmit: UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE Capitolul: 7.11, 8, 9 7.9 Examinarea
Verificat: PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI CU LICHIDE PENETRANTE Cod: CAT S 01
Pagina: 11 din 12
Examinarea optic se va realiza n lumin alb. Pentru o mai bun edificare asupra defectului depistat se va ndeprta stratul de developant, locul defect examinndu-se cu lupa sau cu microscopul. Rezultatele controlului vor fi trecute n buletinul de examinare. Curirea final se va face, dup efectuarea controlului, prin splare cu ap sau solveni i apoi se usuc. 7.10 Responsabiliti Personalul care execut examinarea, interpretarea i nregistrarea examinrii cu lichide penetrante este responsabil pentru respectarea ntocmai a prezentei proceduri. Atelierele care solicit examinarea cu lichide penetrante sunt responsabile pentru pregtirea suprafeelor de examinat i respectarea fazelor tehnologice din documentaie. eful laboratorului este responsabil de modul n care este realizat examinarea cu lichide penetrante, interpretarea rezultatelor, modul n care sunt ntocmite documentele de control, asigurarea calitii controlului, calificarea personalului. 7.11 Inregistrri - nregistrarea datelor i rezultatelor examinrii cu lichide penetrante a mbinrilor sudate se va face n "Registrul de eviden a controalelor cu lichide penetrante" - rezultatul examinrii va fi consemnat n "Buletinul de examinare cu lichide penetrante" 8. Msuri de aigurare a calitii Toate piesele care se vor prezenta pentru examinarea cu lichide penetrante vor fi nsoite de o cerere de examinare care va fi nregistrat. Operatorul care a fcut interpretarea rezultatelor va marca piesele promovate n poansonul personal. Se va elibera un buletin de examinare cu lichide penetrante n care sunt nscrise rezultatele examinrii.
Intocmit:
Verificat:
Aprobat:
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE
PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI CU
Ediia: 1/01.01.2000 Revizia: 0/01.01.2000 Exemplar nr. 1
DEFECTOSCOPIE LICHIDE PENETRANTE Capitolul: 7.11, 8, 9 Cod: CAT S 01 Pagina: 12 din 12 Se va face avizarea fiei de examinare nedistructiv de ctre factorii de avizare, aceiai cu cei care ntocmesc procedura de examinare. In cazul depistrii unor defecte remediabile, se va emite o fi de remediere a defectelor. Dup remediere, CTC va emite o cerere de reexaminare. 9.Msuri de protecia muncii Materialele folosite la controlul cu lichide penetrante pot fi volatile, toxice i chiar inflamabile. Lichidele penetrante trebuie manevrate i depozitate cu grij n ncperi aerisite sau ventilate, departe de surse de cldur i foc i astfel nct s nu fie supuse aciunii directe a razelor solare.
Intocmit: Verificat: Aprobat: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE
BULETIN DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE
Beneficiar...........................................................Adresa.................................................... ....................................................................................................................................................... ................ Comanda nr. .................................................................. Data efecturii examinrii Proba nr................................ Materialul : 16Mo5
Procedeul de obinere: SUDARE MAG Metoda de examinare: lichide penetrante(metoda colorrii) Modul de pregtire a produsului pentru examinare: curire chimic prin decapare Standardul de metod folosit: STAS 10214 - 75 Criteriul: Admis/Respins Condiiile tehnice de efectuare a examinrii Tipul lichidului penetrant(productorul): NAMICON Temperatura mediului ambiant: 150C Temperatura piesei examinate: 150C Timpul de penetrare: 60min Timpul de emulsionare: Timpul de developare: 30min Modul de splare(ndeprtare a excesuluide penetrant): ap cald Tipul i puterea lmpii : 125W Distana dintre lamp i pies: 500mm Examinarea s-a efectuat INAINTE / DUP tratamentul termic: Examinarea n cazul sudurilor s-a efectuat: n stare final, dup primul strat i pe stratul de rdcin Rezultatele examinrii Defecte constatate(denumire / simbol): nus-a constatat nici un defect Decizia: ADMIS
EXAMINAT Numele i
VERIFICAT
APROBAT ef laborator
DATA
prenumele Semntura UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA
CONTROLULUI CU RADIAII PENETRANTE COD: CAT S 01 Ediia: 1/20.01.2000 Revizia: 0/01.01.2000 Exemplar NR-1
Exemplar Nr.:
CONTROLAT Acest exemplar este difuzat n regim: INFORMATIV Not: 1. Prezenta procedur de lucru este destinat utilizrii exclusive pentru propriile cerine. 2. Utilizarea integral sau parial a acestei proceduri n orice scop sau activitate sau reproducerea parial / integral n orice publicaie i prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzis fr acordul scris al autorului/elaboratorului.
Intocmit: UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE Capitolul: Pagina de gard
RADIAII PENETRANTE Cod: CAT - S - 02 CONTROLAT Acest exemplar este difuzat n regim: INFORMATIV Not:
Pagina: 1 din 10
1. Prezenta procedur de lucru este destinat utilizrii exclusive pentru propriile cerine.
2. Utilizarea integral sau parial a acestei proceduri n orice scop sau activitate sau reproducerea parial / integral n orice publicaie i prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzis fr acordul scris al autorului/elaboratorului.
DEFECTOSCOPIE RADIAII PENETRANTE Capitolul: N.E. Cod: CAT S - 02 NOTE EXPLICATIVE
Pagina: 2 din 10
Toate paginile acestei proceduri aparin ediiei menionate pe pagina de gard. Procedura este supus reviziilor pariale, ori de cte ori este cazul. Revizia aplicabil este cea menionat pe fiecare pagin n parte i n cadrul indicatorului reviziilor. Data reviziei reprezint data de aplicare a respectivei revizii. Difuzarea n regim controlat a procedurii i a fiecrei revizii se face pe baz de list de difuzare, list aprobat concomitent cu aprobarea procedurii. Listele de difuzare se gestioneaz de ctre responsabilul calitii i nu se anexeaz la exemplarele de lucru ale procedurii. Indicatorul reviziilor se ine la zi, se gestioneaz de ctre responsabilul calitii i nu se anexeaz la exemplarele de lucru ale procedurii.
Intocmit:
Verificat:
Aprobat:
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE
PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI CU
Ediia: 1/01.01.2000 Revizia: 0/01.01.2000 Exemplar nr. 1
DEFECTOSCOPIE RADIAII PENETRANTE Capitolul: L.D. Cod: CAT S - 02 LIST DE DIFUZARE
Pagina: 3 din 10
Compartiment
Numele i prenumele
Semntura
Data
Verificat: PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI CU RADIAII PENETRANTE
Capitolul: I.R. Cod: CAT S - 02 INDICATORUL REVIZIILOR
Pagina: 4 din 10
Ediia
Revizia
Semntura
Data revizuirii
Verificat: PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI CU RADIAII PENETRANTE Cod: CAT S - 02
Pagina: 5 din 10
Nr. ctr.
Denumirea capitolului Pagina de gard Note explicative Lista de difuzare Indicatorul reviziilor Cuprins 1. Scop 2. Domeniu de aplicare 3. Documente de referin 4. Definiii, prescurtri 5. Condiii preliminare 6. Materiale i aparate 7. Procedura de examinare 8. Msuri de asigurarea calitii 9. Protecia muncii Intocmit: Verificat: UNIVERSITATEA PROCEDUR SPECIFIC POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE Capitolul: 1, 2, 3, 4, 5 1) Scop DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI CU RADIAII PENETRANTE Cod: CAT S - 02
Pagina 1 2 3 4 5 6 6 6 6 6 7 7 10 10 Aprobat: Ediia: 1/01.01.2000 Revizia: 0/01.01.2000 Exemplar nr. 1
Pagina: 6 din 10
Examinarea cu radiaii penetrante gama a mbinrilor sudate, prin topire, cap la cap a tablelor i a sudurilor de col.
2) Domeniul de aplicare Prezenta procedur stabilete condiiile tehnice pentru efectuarea examinrii prin radiografiere cu radiaii penetrante a mbinrilor sudate, prin topire, cap la cap la table i de col n conformitate cu normativele n vigoare. 3) Documente de referin - SR EN- 444/96 - SR EN - 473/94 - SR EN 25580/93 - SR ISO2919/66 - CR 20 - 85 4) Definiii i prescurtri Se menin definiiile specificate n "Manualul de asigurarea calitii". Defect - neconformitatea unui produs cucerinele impuse pentru una din caracteristicile sale. Criteriu de acceptabilitate - criteriu folosit la luarea deciziei admis/respins (sau "bun pentru exploatare"). 5) Condiii preliminare Laboratorul pentru examinarea cu radiaii penetrante trebuie s fie echipat cu materiale necesare bunei desfurri a controlului.
DEFECTOSCOPIE RADIAII PENETRANTE Capitolul: 6, 7.1, 7.2, 7.3 Cod: CAT S - 02 Pagina: 7 din 10 Personalul nsrcinat cu executarea examinrilor cu radiaii penetrante va fi autorizat ISCIR conform prevederilor ISCIR CR11. Se va verifica completarea integral cu toate informaiile a programului de control radiografic. Se va ntocmi, pe baza informaiilor primite, nota de lucru. 6) Aparate i materiale utilizate Se va utiliza o surs de radiaii gama (Ir 192). Filmul utilizat este tip GAMAGRAF G2, materialul din care este fcut fiind Pb. Indicatorii de calitate ai imaginii(ICI) folosii sunt cu fire. Sensibilitatea min conform DIN 54109 este egal cu 0,125%. 7) Procedura de examinare 7.1) Definirea temei S se ntocmeasc tehnologia decontrol cu radiaii penetrante a structurii sudate "TAMBUR". 7.2) Controlul vizual i pregtirea suprafeelor Se face pentru a avea certitudinea c radiografia obinut red detaliile din interiorul piesei. Suprafaa piesei de controlat trebuie s fie curat, fr defecte vizibile ca fisuri, cratere, denivelri exagerate etc. Suprafeele sudurilor se vor cura de stropi i de straturile de zgur de pe ambele fee. 7.3) Pregtirea filmelor i a tuturor accesoriilor Filmele vor fi livrate n casete perfect opace la aciunea luminii dar care las radiaiile s treac. Dac filmul nu este livrat n casete pregtirea casetei o va face operatorul n camera obscur. In acest caz se va acorda o atenie mare
DEFECTOSCOPIE RADIAII PENETRANTE Capitolul: 7.4, 7.5 Cod: CAT S - 02 Pagina: 8 din 10 nlturrii oricrei posibiliti de murdrire, ptare cu substane chimice a filmelor, zgrierea ecranelor, umezirea filmelor etc deoarece aceste neajunsuri influeneaz calitatea radiografiei sau pot duce la interpretri greite. Dimensiunile filmelor vor fi alese direct din seturile de dimensiuni existente n funcie de suprafaa care trebuie radiografiat. Iradierea se va executa n camere de expunere special amenajate n concordan cu prevederile legale de funcionare a instalaiilor nucleare. 7.4) Identificarea locului radiografiat Pentru identificarea locului radiografiat se vor folosi repere, simboluri i indicative. Reperele sunt sub form de semne(sgeat) care indic zone de interes deosebit. Simbolurile sunt litere sau cifre ce se aeaz pe pies, astfel nct imaginea lor pe radiografie s permit identificarea fr echivoc a poriunii examinate. Suprafaa controlat va fi marcat prin poansonare n cel puin dou locuri, astfel nct s se identifice poziia radiografiei n vederea localizrii defectelor. Plasarea simbolurilor se va face inndu-se cont de numrul pereilor strbtui de radiaii. 7.5) Amplasarea i stabilirea numrului indicatorilor de calitate(ICI) ICI alei vor fi cei cu fire. Aezarea lor se face pe suprafaa piesei dinspre sur sa de radiaii, transversal pe cordonul de sudur, la marginea filmului.cu firele mai subiri amplasate spre exterior. Deoarece sunt folosite mai multe casete pentru o expunere, pe fiecare radiografie trebuie s apar cte un ICI.
Dac sursa se va amplasa n interior(n centru) i ntreaga circumferin este radiografiat dintr-o singur expunere vor fi suficieni cel puin 3 ICI egal distribuii. La intersecia sudurilor(noduri) este obligatoriu s apar cte un ICI pe fiecare ramur a nodului.
DEFECTOSCOPIE RADIAII PENETRANTE Capitolul: 7.6, 7.7 Cod: CAT S - 02 Pagina: 9 din 10 7.6) Stabilirea geometriei de expunere i a timpului de expunere Calitatea imaginii este mult influenat de alegerea corect a geometriei expunerii. Plasarea filmului ct mai aproape posibil de pies, paralel cu aceasta i perpendicular pe direcia radiaiilor penetrante trebuie s fie n atenia operatorului. Timpul de expunere este unul dintre factorii de cea mai mare importan pentru obinerea imaginii radiografice de calitate. Metoda de calcul a timpului de expunere este cea cu ajutorul riglei sau pe baza diametrelor de expunere. Rigla de calcul const dintr-o rigl cu dou scri logaritmice, pe cea de jos fiind trecut doza de expunere n R, iar pe cea de sus timpul de expunere.Citirea timpului se face cu ajutorul a dou riglete cu cte dou scri fiecare, pe o parte pentru surse de iridiu 192, iar pe cealalt pentru cobalt 60, scrile rigletelor fiind gradate cu timpul de njumtire, grosimea piesei de radiografiat n mm echivalent oel, activitatea sursei n Cibelli, distana surs - film.
7.7) Executarea radiografiilor Echipa de operatori i va nsui toate informaiile primite n vederea executrii controlului radiografic prin nota(documentaia) de lucru. Micarea surseide radiaii se va trece n registrul de micare a surselor de radiaii.
Se va controla buna funcionare a instalaiei de radiografiere, iarcu ajutorul mijloacelor de dozimetrie existena sursei de radiaii n container la ieirea din depozitul de surse radioactive, n timpul lucrului pe teren i la intrarea n depozitul de surse radioactive. Se verific existena tuturor materialelor necesare expunerii: filme, ICI, indicative, metru de plumb, plcue avertizoare etc Se verific n teren sudurile care vor fi controlate. Se pregtete mbinarea sudat pentru radiografiere Se execut marcarea i mprejmuirea zonei periculoase a cmpului de radiaii Se realizeaz geometria i condiiile de expunere conform notei de lucru primite i se efectueaz expunerile necesare, rspunznd decalitatea lucrrii prestate. Dup executarea notei de lucru operatorii vor ntocmi "Raportul de activitate al operatorului".Va urma prelucrarea fotografic urmat decompletarea"Plicului port - film".
DEFECTOSCOPIE RADIAII PENETRANTE Capitolul: 8, 9 Cod: CAT S - 02 Pagina: 10 din 10 Rezultatele obinutevor fi interpretate, n conformitate cu normativul prevzut n proiect i comunicat n programul de control radiografic, dectre personalul autorizat n condiiile legii. Rezultatele interpretate se vor marca n programul de control i pe schemele izometrice primite, rezultate care se transmit sub semntura executantului prin "Raportul de examinare nedistructiv". 8. Msuri de aigurare a calitii Toate piesele care se vor prezenta pentru examinarea cu radiaii penetrante vor fi nsoite de o cerere de examinare care va fi nregistrat. Operatorul care a fcut interpretarea rezultatelor va marca piesele promovate n poansonul personal. Se va elibera un buletin de examinare cu radiaii penetrante n care sunt nscrise rezultatele examinrii.
Se va face avizarea fiei de examinare nedistructiv de ctre factorii de avizare, aceiai cu cei care ntocmesc procedura de examinare. In cazul depistrii unor defecte remediabile, se va emite o fi de remediere a defectelor. Dup remediere, CTC va emite o cerere de reexaminare. 9) Protecia muncii Pentru a evita pe ct posibil pericolul iradierii operatorilor, acetia vor trebui s respecte limitele de distan specifice fiecrei instalaii i s reduc la minim durata de staionare n preajma instalaiei. Personalul operator va fi special instruit, examinat periodic i autorizat s execute astfel de lucrri. Se va face periodic un control medical, iar persoanele cu contraindicaii nu vor fi acceptate s execute astfel de operaii.
Intocmit: Verificat: Aprobat: UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCURETI ANEXA1 LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE
BULETIN DE EXAMINARE CU RADIAII PENETRANTE Nr........./..........
Beneficiar......................................................Adresa......................................................... ...... Comanda nr. ........................................................................ Proba nr. ................................Materialul 16Mo5 Procedeul de obinere.......SUDARE MAG....................................................
Modul de pregtire a produsului pentru examinare: sudare Standardul de metod folosit................................................ Criteriul Admis / Respins Condiii tehnice de efectuare a examinrii Indicativul radiografiilor: Grosimea materialului de baz(mm): Parametri de lucru Natura radiaiei Dimensiunea petei focale(mm) Activitate(TBq; Ci) Tensiune(kV) Intensitate(mA) Distana focal(m) Timpul de expunere(min) Tipul filmului Ecrane Material Grosimefa(mm) Grosime spate(mm) Filtru Material Grosime Tipul ICI Sensibilitate min , mm/N, %
60 R (Ir 192)
GAMAGRAF G2 Pb 0,1 0,15 Cu fire (F 6/12) 0,125
Examinarea s-a efectuat INAINTE / DUP tratamentul termic Rezultatele examinrii sunt prezentate n fia tehnic anexat prezentului buletin de examinare, coninnd.........file. RESPONSABILITI EXAMINAT Numele i prenumele Semntura VERIFICAT APROBAT Sef de laborator DATA
ANEX LA BULETINUL DE EXAMINARE CU RADIAII PENETRANTE
Zona
Indicativul
Dimensiunea
Tipul
Rezultatul
radiografiat 1)
radiografiilo r 1)
filmului
defectelor 2)
admis/respins 3)
culoare 4)
1) - conform planului 2) - conform STAS 8299 - 78 3) - n conformitate cu criteriul deacceptabilitate a defectelor adoptat, specificat n buletinul de examinare 4) - grupa de ncadrare a defectelor dup recomandrile I.I.S.
UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI ETANEITII COD: Ediia: 1/20.01.2000 Revizia: 0/01.01.2000 Exemplar NR-1
Exemplar Nr.:
CONTROLAT Acest exemplar este difuzat n regim: INFORMATIV Not: 1. Prezenta procedur de lucru este destinat utilizrii exclusive pentru propriile cerine.
2. Utilizarea integral sau parial a acestei proceduri n orice scop sau activitate sau reproducerea parial / integral n orice publicaie i prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzis fr acordul scris al autorului/elaboratorului.
Intocmit: UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE Capitolul: Pagina de gard
Verificat: PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI
ETANEITII Cod: CAT S - 03 CONTROLAT Acest exemplar este difuzat n regim: INFORMATIV Not:
Pagina: 1 din 10
1. Prezenta procedur de lucru este destinat utilizrii exclusive pentru propriile cerine. 2. Utilizarea integral sau parial a acestei proceduri n orice scop sau activitate sau reproducerea parial / integral n orice publicaie i prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este interzis fr acordul scris al autorului/elaboratorului.
DEFECTOSCOPIE ETANEITII Capitolul: N.E. Cod: CAT S - 03 NOTE EXPLICATIVE
Pagina: 2 din 10
Toate paginile acestei proceduri aparin ediiei menionate pe pagina de gard.
Procedura este supus reviziilor pariale, ori de cte ori este cazul. Revizia aplicabil este cea menionat pe fiecare pagin n parte i n cadrul indicatorului reviziilor. Data reviziei reprezint data de aplicare a respectivei revizii. Difuzarea n regim controlat a procedurii i a fiecrei revizii se face pe baz de list de difuzare, list aprobat concomitent cu aprobarea procedurii. Listele de difuzare se gestioneaz de ctre responsabilul calitii i nu se anexeaz la exemplarele de lucru ale procedurii. Indicatorul reviziilor se ine la zi, se gestioneaz de ctre responsabilul calitii i nu se anexeaz la exemplarele de lucru ale procedurii.
DEFECTOSCOPIE ETANEITII Capitolul: L.D. Cod: CAT S - 03 LIST DE DIFUZARE
Pagina: 3 din 10
Compartiment
Numele i prenumele
Semntura
Data
Verificat: PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI ETANEITII
Capitolul: I.R. Cod: CAT S 03 INDICATORUL REVIZIILOR
Pagina: 4 din 10
Ediia
Revizia
Semntura
Data revizuirii
Verificat: PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI ETANEITII Cod: CAT S - 03
Pagina: 5 din 10
Nr. ctr.
Denumirea capitolului Pagina de gard Note explicative Lista de difuzare Indicatorul reviziilor
Pagina 1 2 3 4
1. 2. 3. 4. 5.
Cuprins Scop Domeniu de aplicare Documente de referin Definiii, prescurtri Condiii preliminare
5 6 6 6 6 6 7 9 9 Aprobat: Ediia: 1/01.01.2000 Revizia: 0/01.01.2000 Exemplar nr. 1
6. Procedura de examinare 7. Msuri de asigurarea calitii 8. Protecia muncii Intocmit: Verificat: UNIVERSITATEA PROCEDUR SPECIFIC POLITEHNICA BUCURETI LABORATORUL DE DEFECTOSCOPIE Capitolul: 1, 2, 3, 4, 5 1) Scop Prezenta procedur: - se refer la controlul etaneitii unui recipient DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA CONTROLULUI ETANEITII Cod: CAT S - 03
Pagina: 6 din 10
- ofer posibilitatea ntocmirii tehnologiei de control a etaneitii unui ansamblu obinut prin sudare. 2) Domeniul de aplicare Prezenta procedur este desstinat punerii n eviden a defectelor care strbat piesa, pe grosimea ei, n urma procesului de fabricaie(obinerea tablelor prin laminare i mbinarea prin sudare a prilor recipientului). 3) Documente de referin - cod ASME 1980 - presripii tehnice ISCIR C4 - 83 - notie curs "Controlul Imbinrilor Structurilor Sudate" - "Incercarea materialelor"(vol III) de D. MATEESCU i VOICU SAFTA 4) Definiii i prescurtri
Lips de etaneitate - existena unor scpri de fluid care strbat prin pereii obiectului controlat sau prin mbinri. Sensibilitatea metodei de control - debitul minim al scprilor sesizabil prin metoda respectiv. 5. Condiii preliminare Spaiul pentru controlul etaneitii trebuie s fie echipat cu materiale necesare bunei desfurri a controlului.
DEFECTOSCOPIE ETANEITII Capitolul: 6.1, 6.2 Cod: CAT S - 03 Pagina: 7 din 10 Personalul care efectueaz controlul etaneitii trebuie s fie calificat i autorizat de ctre organe competente. Inainte de nceperea probei, toate racordurile sau orificiile funcionale ale produsului ce urmeaz s fie probat trebuie s fie nchise etan, folosind dopuri, capace cu garnituri, lacuri de etanare, chituri sau alte materiale potrivite care pot fi repede i complet ndeprtate dup efectuarea operaiei de control a etaneitii. Pentru succesul probei sunt necesare operaii de curire a produsului de vaselin, ulei, urme de lichide sau alte impuriti. Controlul se execut n urma tratamentului termic i examinrii nedistructive a mbinrilor sudate. Dup ncercarea la presiune - etanare, se interzice orice iintervenie, care ar putea influena materialul, rezistena sau etaneitatea produsului. 6. Procedura de examinare 6.1 Definirea temei
S se ntocmeasc tehnologiade control al etaneitii al TAMBURULUI 6.2 Rezolvarea temei Pentru realizarea controlului se va utiliza "Proba hidraulic". Pentru obinerea unor rezultate reale n urma controlului de etaneitate, este necesar s se ia o serie de msuri, care s asigure nlturarea influenelor negative din exterior. Aceste msuri se refer la:pregtirea locului pentru efectuarea probei, pregtirea produsului i pregtirea instrumentelor i aparatelor. Pregtirea locului const n alegerea unui spaiu curat, fr posibiliti de contaminare a atmosferei cu praf care poate astupa temporar un por de pe produs, fr pericolul apariiei n zon a unor degajri de gaze care pot influena sensibilitatea aparatelor i departe de sursele de vibraii produse de utilajele din apropiere care pot provoca reacii eronate ale apraturii fine de control.
DEFECTOSCOPIE ETANEITII Capitolul: 6.2 Cod: CAT- S - 03 Pagina: 8 din 10 Pregtirea produsului - experiena a artat c, pentru succesul probei, sunt necesare operaii de curirea produsului de vaselin, ulei, urme de lichide sau alte impuriti. Tratamentele mecanice superficiale, cum ar fi sablarea sau polizarea, se vor evita, deoarece pot duce la o trasare superficial a materialului sau la apariia prafului n zon, avnd drept rezultat obturarea temporar a orificiilor. Proba de rezisten a produsului se va face cu ap deoarece apa ptruns n fisurile mici se poate elimina prin evaporare. Pentru a avea certitudinea obinerii unor rezultate reale, n special la cerine severe de etaneitate, se impune efectuarea nclzirii utilajului. Pentru evitarea apariiei depunerilor de rugin, se recomand evaporarea prin nclzire n vid. Durata de uscare este n funcie de sensibilitatea de detectare impus, temperatura de uscare i grosimea piesei.
Pregtirea instrumentelor i aparatelor de msur Marea majoritate a aparaturii de control folosesc elemente sensibile la detectarea scprilor, care i pot pierde sensibilitatea dup o anumit perioad de folosire sau din cauza utilizrii necorespunztoare. Pentru reglarea sau etalonarea detectoarelor de scpri, se folosete un aparat ce permite simularea unor scpri de o anumit mrime. Mrimea acestor scpri poate fi reglat prin varaia presiunii i temperaturii fluidului sau utiliznd duze cu orificii calibrate, de diverse diametre, ce stimuleaz o eventual fisur sau por. Proba hidraulic const n introducerea sub presiune a unui lichid(ap) n incinta controlat. Este esenial ca n timpul umplerii s se asigure eliminarea complet a aerului, pentru evitarea formrii unor pungi n recipient sau n racordurile acestuia. Presiunea la care este supus lichidul este indicat de ctre proiectant fiind aleas ca o presiune de ncercare, care va fimai mare ca presiunea de exploatare. In lipsa unor normative precise pentru un anumit tip de instaie sau utilaj, presiunea de ncercare se ia n limitele Pp = (1,2...1,5)Pc, unde: Pp = 1,5*2,5 = 3,75 barr - Pc - presiunea de calcul - Pp - presiunea de prob Presiunea trebuie aplicat progresiv, fr ocuri, n minimum 3 trepte de ncrcare, pn la atingerea presiunii de calcul i n minimum nc 3 trepte de ncercare, pn la atingerea presiunii maxime de prob. In timpul aplicrii treptelor de presiune i suprapresiune , se msoar variaiile de diametre, se urmresc eventualele variaii de form n vederea evitrii atingerii limitei de instabilitate.
DEFECTOSCOPIE ETANEITII Capitolul: 7, 8, 9 Cod: CAT S - 03 Pagina: 9 din 10 Presiunea de prob se menine pn cnd nu se mai nregistreaz variaii ale mrimilor msurate, dar nu mai puin de 10 minute. Dac controlul la etanare nu poate fi terminat n acest timp, presiunea se coboar la presiunea de calcul i se menine pn cnd se termin controlul.
Dac n timpul ncercrii scade presiunea, se stabilesc cauzele i se opereaz remedierile necesare, dup care ncercarea se reia. Dac n timpul ncercrii se constat scderea temperaturii sub valoarea admsi se vor lua msuri de oprire imediat a ncercrii. Atmosfera exterioar a utilajului probat va fi ct mai uscat posibil, pentru a se evita condensarea vaporilor de ap. 7. Responsabiliti Personalul care execut examinarea, interpretarea i nregistrarea examinrii etaneitii este responsabil pentru respectarea ntocmai a prezentei proceduri. Atelierele care solicit examinarea etaneitii sunt responsabile pentru pregtirea suprafeelor de examinat i respectarea fazelor tehnologice din documentaie. eful laboratorului este responsabil de modul n care este realizat controlul etaneitii, interpretarea rezultatelor, modul n care sunt ntocmite documentele de control, asigurarea calitii controlului, calificarea personalului. 8. Inregistrri - nregistrarea datelor i rezultatelor examinrii etaneitii recipientului se va face n "Registrul de eviden a controalelor etaneitii". 9. Msuri de aigurare a calitii Ansamblele care se vor prezenta pentru examinarea etaneitii vor fi nsoite de o cerere de examinare care va fi nregistrat. Operatorul care a fcut interpretarea rezultatelor va marca piesele promovate n poansonul personal.
Intocmit: UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURETI
Verificat: PROCEDUR SPECIFIC DE LUCRU PENTRU EFECTUAREA
LABORATORUL DE
CONTROLULUI
DEFECTOSCOPIE ETANEITII Capitolul: 10 Cod: CAT S - 03 Pagina: 10 din 10 Se va elibera un buletin de examinare n care sunt nscrise rezultatele examinrii. Se va face avizarea fiei de examinare de ctre factorii de avizare, aceiai cu cei care ntocmesc procedura de examinare. In cazul depistrii unor defecte remediabile, se va emite o fi de remediere a defectelor. Dup remediere, CTC va emite o cerere de reexaminare. 10.Protecia muncii Una din problemele importante, care se ridic la operaiile de control al etaneitii , este aceea a asigurrii msurilor de securitate pentru evitarea accidentelor. Teoretic aceast prob e nepericuloas ns pentru evitarea unor situaii care s-ar putea solda cu pierderi de viei omeneti se vor amplasa paravane metalice n jurul spaiului unde se efectueaz controlul. In general este recomandabil s se realizeze staduri de prob acolo unde este posibil.In anumite cazuri se va ncerca, ca organizarea acestor controale, s se execute n afara orelor de program a celorlali muncitori, cu msuri de securitate numai pentru personalul ce execut probele.
Intocmit:
Verificat:
Aprobat:

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Diploma - WWW - Tocilar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Aspecte analitice privind procedeul optim de sudare. Analiza constructiva a sudurilor

Prezentarea produsului. Caracteristicile tehnico-funcionale ale produsului

Probleme care se propun a fi studiate : - comportarea la sudarea a oelului K52 ;

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Pagina 3 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Tabelul 1.2.3. Clasa de execuie II

Volumul minim de control

Radiografic si ultrasonic Vizual , cu pulberi magnetice sau lichide penetrante

Sudare smiautomat si automata 100%

Analiza constructiv a sudurilor

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

V11 1 8 L11 V10 6 V1 L2

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Fig. Elementele componente ale mbinrii sudate

Volumul de materi -al [cm3] 418 209 418 115

Cantit a-tea de materi al [Kg] 3,2 1,6 3,2 0,92

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Sudur cap la cap 50

718 3999 1571

0,1 0,5 3,2

Sudura cap la cap 60

1445 1571 1445

178 194 178

1,3 1,5 1,3

10,9 14 V12 7 S1=S

= 1005 124 0,96

Sudura de colt cu margini suprapuse Tc

LI1 LI2 LI3 LI4 LI5 LI6

S2=1 0,97 S3=1

1445 502 1131 1571 1005 1571

188 65 147 205 134 205

1,46 0,6 1,2 1,6 1,04 1,6

Pagina 7 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3500 (d1-d2) < 1

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

3. Execuie conform: COD ASME seciunea VIII div1 Ed. 1998- U

Pagina 9 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

4.Virol gur de vizitare

Pagina 10 din 104

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

1552 (d1-d2) < 1

Analiza procedeului optim de sudare

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Acestor criterii li se ataeaz nite coeficieni de importan:

. C(S2,S1)=3+2+1+3/10=0,9 C(S2,S3)=3+2+1+3/10=0,9 C(S2,S4)=3+2+1+3/10=0,9 C(S2,S5)=3+2+1+3/10=0,9 C(S2,S6)=3+2+1+3+1/10=1,0

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

C(S3,S4)=3+2+1+3+1/10=1 C(S3,S5)=2+1+3/10=0,6 C(S3,S6)=2+1/10=0,3

C(S4,S3)=3+2+1+3+1/10=1 C(S4,S5)=2+1+3/10=0,6 C(S4,S6)=2+1/10=0,3

C(S5,S1)=3+2+3/10=0,8 C(S5,S2)=1/10=0,1 C(S5,S3)=3+1/10=0,4 C(S5,S4)=3+1/10=0,4 C(S5,S6)=1+1/10=0,2

C(S6,S1)=3+2+3/10=0,8 C(S6,S2)=2+3+1/10=0,6 C(S6,S3)=3+2+3/10=0,8 C(S6,S4)=3+2+3/10=0,8 C(S6,S5)=3+2+3/10=0,8

Matricea coeficienilor de concordan este:

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

D(S4,S3)=0,8=0 D(S4,S5)=1/8=0,125 D(S4,S6)=2/8=0,25 Matricea de discordan este:

D(S5,S3)=5/8=0,625 D(S5,S4)=5/8=0,625 D(S5,S6)=7/8=0,875

D(S6,S3)=5/8=0,625 D(S6,S4)=5/8=0,625 D(S6,S5)=4/8=0,5

0,625 0,125 0 0,625 0,625

0,625 0,125 0 0,625 0,625

0,125 0,125 0,125 0,125 0,5