LUCRARE APARUTA CU SPRIJINUL

MINISTERULUI CULTURII
Danielle Fouilloux, Anne Langlois,
Alice Le Moigne, Spiess,
Madeleine Thibault, Renee Trebuchon
DICTIONAR CULTURAL AL BI
,
Traducere din limba franceza de ANA V
ifj
Stilizare de DIANA SIMIONESClJf;::,
N
NM8I
1998
LUCRARE APARUTA CU SPRIJINUL
MINISTERULUI CULTURII
Danielle Fouilloux, Anne Langlois,
Alice Le Moigne, Spiess,
Madeleine Thibault, Renee Trebuchon
DICTIONAR CULTURAL AL BI
,
Traducere din limba franceza de ANA V
ifj
Stilizare de DIANA SIMIONESClJf;::,
N
NM8I
1998
r
Coperta de RAZV AN LUSCOV
Danielle Fouilloux, Anne Langlois, Alice Le Moigne,
Fran90ise Spiess, Madeleine Thibault, Renee Trebuchon
DICTIONNAIRE CULTUREL DE LA BIBLE
1990 by Editions NATHAN,Paris
1990 by Editions du CERF, Paris
Editura Nemira, 1998
Comercializarea fn afara rara acordul editurii este interzisii.
Difuzare:
Str. Crinului nr. 19, sector 1,
Tel.: 668.54.10; 668.70.51; 223.48.54
Fax: 668.70.51
Clubul ciiriii: C.P. 26-38,
ISBN 973-569-288-8
CUV ANT INAINTE
Pentru ce acest dictionar?
Dc la Jules Ferry II1COaCe, laicitatea In s-a manikstal rrin inlilturarea rdigiei din
programele de i'l1vatilmiint. Astazi, () data cu dOl1lolirea luptelm ide()logice, III s()cielalea
franceza i'ncep sa se impunil pluralismul de opinii dreptul lu(uror la lihertatea de
Astkl fac aparitia noi atitudini fata de faptul religios, pline de (olerantil de curio-
zitate, care denota 0 cerinta de acces total la cultura. alaturi de aceasta curiozitate-
sesizahila, Intrc altele, In domcniul editorial in cinematografie - () ad,lnca ignoranta I face
ca patrimoniul cultural sa ramiina inacccsibil tinerilor sau marclui public.
Intr-adevar, din ce In ce mai multi copii adoIcscentinu primesc nici 0 instructie
rciigioasa. Oridt de Icgati am fi de laicitate - ca respect al pluralitatii - nu ne resemnam la
ignoranta. Printre disciplineie istoria, literatura, filozofia, artcle sufcra de necu-
rcferintclor fundamentale la care trimit neJncctat opcrcIc limhajul. Sc pare deci
ca, absolut distinct de invatamantul religios propriu-zis, exista ncvoia dc a transmite eheile
unui tezaur comun al intregii Europe. Dictionarul de fata a fost conceput pentru a raspunde
tocmai acestei nevoi.
Pentru cine?
Initial II destinasem liceenilor, dintre care unii provin din orizonturi culturale diverse:
. magrebini, iranieni, imigranti din Orientul Indepartat, africani islamizati. Mai apoi,
universitari, care intampinau dificuItati asemanatoare Ia cursuri, ne-au sugerat sa ne gandim
Ia studentii din primii ani de facultate. colegi s-au declarat interesati pentru ei
cerandu-ne cronologii, "De ce nu gandi la vizitatorii muzee-
lor?" ni s-a spus pe ici, pe colo. AstfeI am ajuns sa luam in eonsiderare 0 categorie mai larga
de potentiali cititori.
Acest dictionar se adreseaza tinerilor din ultimii ani de liceu deopotriva, tutu-
ror cdor care, in mod ocazionaI, din curiozitate sau din considerente pedagogice, doresc sa
descopere radacinile biblice ale culturii noastre. Dar unde sa aceste referinte, daea
I Cf. Le Alonde. 5 octombrie I 9RR, Sondaj I PSOS.
r
Coperta de RAZV AN LUSCOV
Danielle Fouilloux, Anne Langlois, Alice Le Moigne,
Fran90ise Spiess, Madeleine Thibault, Renee Trebuchon
DICTIONNAIRE CULTUREL DE LA BIBLE
1990 by Editions NATHAN,Paris
1990 by Editions du CERF, Paris
Editura Nemira, 1998
Comercializarea fn afara rara acordul editurii este interzisii.
Difuzare:
Str. Crinului nr. 19, sector 1,
Tel.: 668.54.10; 668.70.51; 223.48.54
Fax: 668.70.51
Clubul ciiriii: C.P. 26-38,
ISBN 973-569-288-8
CUV ANT INAINTE
Pentru ce acest dictionar?
Dc la Jules Ferry II1COaCe, laicitatea In s-a manikstal rrin inlilturarea rdigiei din
programele de i'l1vatilmiint. Astazi, () data cu dOl1lolirea luptelm ide()logice, III s()cielalea
franceza i'ncep sa se impunil pluralismul de opinii dreptul lu(uror la lihertatea de
Astkl fac aparitia noi atitudini fata de faptul religios, pline de (olerantil de curio-
zitate, care denota 0 cerinta de acces total la cultura. alaturi de aceasta curiozitate-
sesizahila, Intrc altele, In domcniul editorial in cinematografie - () ad,lnca ignoranta I face
ca patrimoniul cultural sa ramiina inacccsibil tinerilor sau marclui public.
Intr-adevar, din ce In ce mai multi copii adoIcscentinu primesc nici 0 instructie
rciigioasa. Oridt de Icgati am fi de laicitate - ca respect al pluralitatii - nu ne resemnam la
ignoranta. Printre disciplineie istoria, literatura, filozofia, artcle sufcra de necu-
rcferintclor fundamentale la care trimit neJncctat opcrcIc limhajul. Sc pare deci
ca, absolut distinct de invatamantul religios propriu-zis, exista ncvoia dc a transmite eheile
unui tezaur comun al intregii Europe. Dictionarul de fata a fost conceput pentru a raspunde
tocmai acestei nevoi.
Pentru cine?
Initial II destinasem liceenilor, dintre care unii provin din orizonturi culturale diverse:
. magrebini, iranieni, imigranti din Orientul Indepartat, africani islamizati. Mai apoi,
universitari, care intampinau dificuItati asemanatoare Ia cursuri, ne-au sugerat sa ne gandim
Ia studentii din primii ani de facultate. colegi s-au declarat interesati pentru ei
cerandu-ne cronologii, "De ce nu gandi la vizitatorii muzee-
lor?" ni s-a spus pe ici, pe colo. AstfeI am ajuns sa luam in eonsiderare 0 categorie mai larga
de potentiali cititori.
Acest dictionar se adreseaza tinerilor din ultimii ani de liceu deopotriva, tutu-
ror cdor care, in mod ocazionaI, din curiozitate sau din considerente pedagogice, doresc sa
descopere radacinile biblice ale culturii noastre. Dar unde sa aceste referinte, daea
I Cf. Le Alonde. 5 octombrie I 9RR, Sondaj I PSOS.
6
DICTIONAR CULTURAL AL BIBUEI
nu ai repere? Cum sa Ie interpretezi, flira un minimum de explicatii? Pentru a ajunge la
textele-sursa, trebuie sa fii ghidat, sa ai schita unui itinerar. Incercam, prin intermediul cart
ii
noastre, sa va propunem cateva asemenea itinerare.
Ce am ales?
Demersul nostru a fost mai cu seama unul pragmatic pedagogic. Experienta zilnica a
orelor de clasa ne-a ingaduit sa observam cu lacunele in materie de
religie: confundat cu Rusaliile, Fecioara Maria cu a treia f'aptura din Sfanta Treime ...
Insa monopolul ignorantei nu 11 detin elevii: Intr-o carte recent aparuta, autorii Ii atribuie,
cu multa dezinvoltura, lui Prometeu cuvintele lui loan Botezatorul: "EI trebuie sa creasca
eu trebuie sa descresc."
Mai delicata ni s-a parut dcterminarea ce pot fi numite fundamentale In
domeniul cultural. Ne-am pus intrebarea: sa ne marginim la un repertoriu de capodopere,
sau sa diu tam unele comori mai putin std'ilucitoare?
In ceea ce cultura religioasa, nu ne-am propus sa Intocmim 0 enciclopedie a
faptclor religioase, nici sa redactam 0 sinteza etno-culturala a Iumii biblice. Exista deja
savante de acest fel; In multimea de informatii pe care Ie furnizeaza, cititorii mai
neexperimentati risca sa nu esentialul. Pe de alta parte, nu am dorit nici sa ne
limitam la un "vocabular elementar" religios. Un dicponar lexical simplu cste util, desigur, dar
rareori stimuleaza curiozitatea uneori, sub pretextul claritatii, poate duce la simplificari
abuzive.
Nu am vrut nici ca, in materie literara artistica, in general, sa intocmim un inventar
exhaustiv al operelor ins pirate de Biblie: acest lucru ne posibiliHitile, fara a prezenta
un veritabil interes pedagogic. Trebuia, de fapt, sa impreunam cele doua capete ale unui lant:
pe de 0 parte, informatiile adunate clasate In marile dictionare biblice, iar pe de alta,
numaruI foarte mare de productii culturale - raspandite in timp spatiu - inc1use In diferitele
manuale
Pentru a nu-i descuraja pe cititori, am hotarat ca, in domeniul religios, sa ne marginim
la datele scrierilor biblice, lasand provizoriu deoparte (cu unele exceptii) practicile,
institutiile ec1eziale, liturghia, traditia ulterioara Noului Testament. Aceasta alegere ni s-a'
parut priori tara deoarece accesulla elementele fundamentale pe care s-a edificat
cultura occidentala.
Am retinut nume proprii, cuvinte de uz curent (suflet, inger ... ), termeni din viata rurala .
care pentru multa lume pierdut Intelesul sacru (vita de vie, neghina ... ) expresii-ima-
gine (tap poarta stramta ... ).! Acestora Ie-am indicat, adeseori, etimologia,
precizand la fiecare semnificatiadin Biblie. obiectul nostru nu I-a constituit istoria
sfanta, a trebuit sa rezumam unele episoade ale acesteia. Uneori am aratat contaminarile de
sens, datorate influentei altor culturi, sau denaturarile ce apar in folosirea curenta. Astfel,
cuvantul sufletin sensullui actual reflecta dualismul care, la filozofii greci, Ie opune celor
pe cele spirituale, pecand in Geneza, sufletul este "suflarea vietii" pe care
! Unele clivinte nll reprezinta tradllcerea lInor termeni biblici, ci forma nOli a pe care all imbracat-o
al1umitc cvenimente sall no\illni religioase (Buna-Yestire, Paresimi, mess a etc.).
,......
CUVANT iNAINTE 7
Dumnczcu 0 ofcra trupului barbatului aI femeii. AIt exempIu: am incercat, pentru
cuvintclc ia(//inicrn, sa punem In evidenta difcritelc straturi de semnificatii, unele tardive,
protcjatc dc 0 rcprelcntarc in imagini postcrioad'i Bihliei, altele provcnind dintr-o epoca In
care numeroase rcligii vorhcau despre infern ca despre monilor. Aceasta nc-a
pcrmis sa nu neglijam prca mult aportul istoriei la Imbogatirea vocahularului.
In domeniuJ productiilor culturale, am procedat Intr-un mod relativ empiric. AHituri dc
"ciasici", ale ciiror numc sc impuneau, nu trebuia oarc sa Ie faccm loc un or pictori
contcmporani, unOI' scriitori moderni, din urma adesea neglijati III programcle
Dc cc sa nu valorificam bogatele rcsurse iconografice din sccolul al XIX-lea,
respinse dc unii autori, sau de cc sa ncglijam cincmatograful? De cc sa nu trczim porta de
descopcriri. fntr-o epod In care facilitatilc reproduccrii imaginilor editiile de huzunar pun
la lndcmana tuturar -In hihlioteci sau In librarii - tot ccca cc altadata era rezervat doar unor
cunoscatori hogati sau unOI' eruditi?
Ramanca problema alegerii cuvintclor a tlumclor scmniJ'icativc. Nu il!noram doza de
arhitrar )i dc aJcatoriu a scleqiei Intreprinse, motivala lie paJcta larga a III care
am pornit. Spcram Insa ca, cum c. cu dc1'cctclc lui, acest dictionar dc rcrcrintc va fi la
fcl de Colositor ca rczumatclc din mitologia greco-romuna, larg rftspanditc clcvi.
Am tinut mai alcs ca accia carc-l vor citi, i'ic ei evrci, musulll1ani sau atci, sa nu
fic dc cxprimarca noastra.' E adcvarat ca ansamblul vocahulurului rctinut su(!crcaza
o optid mai degraba dccat cvreiasca sau musulmana. dcoarcce a"utorii, pictorii,
muzicienii care domina traditia europeana pana In pcrioada dintre cclc doua razboaie
mondialc sunt, In marca lor majoritate, intlucntati de Dc atunci, desigur, lumca
l11usulmana a iqit din cxotismul In care 0 fngradeau prcjudedltile noastre, iar scriitori
rcprczentativi ai culturii prccum Elie Wiesel sau Isaac Bashevis Singer, au cucerit
o larga audienta. Suntem primii care ca, in viitor, sa se redeseopcre $i sa se faca mai
hinc cunoseute capodopercle culturii tinute prca mult timpsub obroc, din pricina
dominatici eonfesiunilor a antisemitismelor larvare sau violente. Dar sa nu
tree em cu vederea ca scopul nostru nu cste de a rememora, pentru el fondul religios
uitat, ci mai degraba de a regasi In accsta originea, necontenit meditata reinterpretata, a
patrimoniului intelectual m'}joritar din Europa $i din America.
Autorii
I Am alcs sa scriem nllmelc "Yahve". dcvenit lin terrnen frecvent 111 cliltLIra contcmporana, dar
trebllic amintit ci1 acest cllvant nll estc pronllntat niciodata de cvrei.
6
DICTIONAR CULTURAL AL BIBUEI
nu ai repere? Cum sa Ie interpretezi, flira un minimum de explicatii? Pentru a ajunge la
textele-sursa, trebuie sa fii ghidat, sa ai schita unui itinerar. Incercam, prin intermediul cart
ii
noastre, sa va propunem cateva asemenea itinerare.
Ce am ales?
Demersul nostru a fost mai cu seama unul pragmatic pedagogic. Experienta zilnica a
orelor de clasa ne-a ingaduit sa observam cu lacunele in materie de
religie: confundat cu Rusaliile, Fecioara Maria cu a treia f'aptura din Sfanta Treime ...
Insa monopolul ignorantei nu 11 detin elevii: Intr-o carte recent aparuta, autorii Ii atribuie,
cu multa dezinvoltura, lui Prometeu cuvintele lui loan Botezatorul: "EI trebuie sa creasca
eu trebuie sa descresc."
Mai delicata ni s-a parut dcterminarea ce pot fi numite fundamentale In
domeniul cultural. Ne-am pus intrebarea: sa ne marginim la un repertoriu de capodopere,
sau sa diu tam unele comori mai putin std'ilucitoare?
In ceea ce cultura religioasa, nu ne-am propus sa Intocmim 0 enciclopedie a
faptclor religioase, nici sa redactam 0 sinteza etno-culturala a Iumii biblice. Exista deja
savante de acest fel; In multimea de informatii pe care Ie furnizeaza, cititorii mai
neexperimentati risca sa nu esentialul. Pe de alta parte, nu am dorit nici sa ne
limitam la un "vocabular elementar" religios. Un dicponar lexical simplu cste util, desigur, dar
rareori stimuleaza curiozitatea uneori, sub pretextul claritatii, poate duce la simplificari
abuzive.
Nu am vrut nici ca, in materie literara artistica, in general, sa intocmim un inventar
exhaustiv al operelor ins pirate de Biblie: acest lucru ne posibiliHitile, fara a prezenta
un veritabil interes pedagogic. Trebuia, de fapt, sa impreunam cele doua capete ale unui lant:
pe de 0 parte, informatiile adunate clasate In marile dictionare biblice, iar pe de alta,
numaruI foarte mare de productii culturale - raspandite in timp spatiu - inc1use In diferitele
manuale
Pentru a nu-i descuraja pe cititori, am hotarat ca, in domeniul religios, sa ne marginim
la datele scrierilor biblice, lasand provizoriu deoparte (cu unele exceptii) practicile,
institutiile ec1eziale, liturghia, traditia ulterioara Noului Testament. Aceasta alegere ni s-a'
parut priori tara deoarece accesulla elementele fundamentale pe care s-a edificat
cultura occidentala.
Am retinut nume proprii, cuvinte de uz curent (suflet, inger ... ), termeni din viata rurala .
care pentru multa lume pierdut Intelesul sacru (vita de vie, neghina ... ) expresii-ima-
gine (tap poarta stramta ... ).! Acestora Ie-am indicat, adeseori, etimologia,
precizand la fiecare semnificatiadin Biblie. obiectul nostru nu I-a constituit istoria
sfanta, a trebuit sa rezumam unele episoade ale acesteia. Uneori am aratat contaminarile de
sens, datorate influentei altor culturi, sau denaturarile ce apar in folosirea curenta. Astfel,
cuvantul sufletin sensullui actual reflecta dualismul care, la filozofii greci, Ie opune celor
pe cele spirituale, pecand in Geneza, sufletul este "suflarea vietii" pe care
! Unele clivinte nll reprezinta tradllcerea lInor termeni biblici, ci forma nOli a pe care all imbracat-o
al1umitc cvenimente sall no\illni religioase (Buna-Yestire, Paresimi, mess a etc.).
,......
CUVANT iNAINTE 7
Dumnczcu 0 ofcra trupului barbatului aI femeii. AIt exempIu: am incercat, pentru
cuvintclc ia(//inicrn, sa punem In evidenta difcritelc straturi de semnificatii, unele tardive,
protcjatc dc 0 rcprelcntarc in imagini postcrioad'i Bihliei, altele provcnind dintr-o epoca In
care numeroase rcligii vorhcau despre infern ca despre monilor. Aceasta nc-a
pcrmis sa nu neglijam prca mult aportul istoriei la Imbogatirea vocahularului.
In domeniuJ productiilor culturale, am procedat Intr-un mod relativ empiric. AHituri dc
"ciasici", ale ciiror numc sc impuneau, nu trebuia oarc sa Ie faccm loc un or pictori
contcmporani, unOI' scriitori moderni, din urma adesea neglijati III programcle
Dc cc sa nu valorificam bogatele rcsurse iconografice din sccolul al XIX-lea,
respinse dc unii autori, sau de cc sa ncglijam cincmatograful? De cc sa nu trczim porta de
descopcriri. fntr-o epod In care facilitatilc reproduccrii imaginilor editiile de huzunar pun
la lndcmana tuturar -In hihlioteci sau In librarii - tot ccca cc altadata era rezervat doar unor
cunoscatori hogati sau unOI' eruditi?
Ramanca problema alegerii cuvintclor a tlumclor scmniJ'icativc. Nu il!noram doza de
arhitrar )i dc aJcatoriu a scleqiei Intreprinse, motivala lie paJcta larga a III care
am pornit. Spcram Insa ca, cum c. cu dc1'cctclc lui, acest dictionar dc rcrcrintc va fi la
fcl de Colositor ca rczumatclc din mitologia greco-romuna, larg rftspanditc clcvi.
Am tinut mai alcs ca accia carc-l vor citi, i'ic ei evrci, musulll1ani sau atci, sa nu
fic dc cxprimarca noastra.' E adcvarat ca ansamblul vocahulurului rctinut su(!crcaza
o optid mai degraba dccat cvreiasca sau musulmana. dcoarcce a"utorii, pictorii,
muzicienii care domina traditia europeana pana In pcrioada dintre cclc doua razboaie
mondialc sunt, In marca lor majoritate, intlucntati de Dc atunci, desigur, lumca
l11usulmana a iqit din cxotismul In care 0 fngradeau prcjudedltile noastre, iar scriitori
rcprczentativi ai culturii prccum Elie Wiesel sau Isaac Bashevis Singer, au cucerit
o larga audienta. Suntem primii care ca, in viitor, sa se redeseopcre $i sa se faca mai
hinc cunoseute capodopercle culturii tinute prca mult timpsub obroc, din pricina
dominatici eonfesiunilor a antisemitismelor larvare sau violente. Dar sa nu
tree em cu vederea ca scopul nostru nu cste de a rememora, pentru el fondul religios
uitat, ci mai degraba de a regasi In accsta originea, necontenit meditata reinterpretata, a
patrimoniului intelectual m'}joritar din Europa $i din America.
Autorii
I Am alcs sa scriem nllmelc "Yahve". dcvenit lin terrnen frecvent 111 cliltLIra contcmporana, dar
trebllic amintit ci1 acest cllvant nll estc pronllntat niciodata de cvrei.
mCnONAR CULTURAL At BIBLIEI
CUM sA CONSULTAM DICTIONARUL
.,
Pentru comoditatea consultarii am ales ciasificarea alfabetica. Articolele Iuate sc;parat
invita la 0 cercetare pluridisciplinara 1a regrupari in jurul cate unui personaj, al unui loc,
a1 unei Jocul trimiterijor coreiateior permite ca articolele sa nu devina
excesiv de lungi, propunand piste de regrupari pentru lucrari tematice. Indicii de la sfarsitul
lucrarii folosirea dictionarului. '
La articolul "Rafail", luat ca exemplu, textul trimiterile sugereaza 0 prelungire pe tema
,.oameni lngeri" (in literatura in cinematografie). Iconografia indicele "Rembrandt"
atrag atentia asupra lui Rembrandt ca pictor al Bibliei. Lectura cartii lui Tobit (referinte)
conduce spre imaginea unui Dumnezcu binevoitor permite abordarea notiunii de "pronic/
providenta" .
Totodata Insa, fiecare cititor va putca creeze trascelc lui proprii: 0 dlatorie ini-
tiatica din Eden in Ierusalimul ceresc, 0 dlatorie geografica de la Dr pana In Egipt.
caliHorii in timp etc.
p
cultural"
cdntinahd,. in ordine:
LOC:lltiunf$lproverbe ft;&E) utifjzate in
. vorbireapurebtfi,prqveniwJrjirect din textql
bibIic:{detil1taprecis#5i:.:-ensul figareazJ in
notlJii "au In continuaica locuriwlli;
Referinte din
matii clasici ai literaturii IraIlceze -textt::ie
putand fiapologetli:e"il1Jotal i zaioare'
Siill polemice antireligioase" i[1spirate
nemijiocit ,,tin g.findjrea.bibJicli saL!
indrcptilfe carre
acesteia .. Uneori de Hunt incadratefntr-o
probiemaricli. IntHW corent.intr:.o perioada.
Referinte iconograficc" (Icon,), aJe:;eceJ
mai ade<"ea pentruxalbarea esteticli a operec
Jar. pede opane. 5i pentrlllJljlltillta <li::cesulaf
fii eTe.pe.dealtJ parte.Scu1pturi, mozaicliri.
icoane; vitraliictc. fib>l.lrNiziimreferinte. chiar
Ijiat/.lnci cfinditutoi"llJarf{m'ls ;moninl,
CUM sA CONSUlTAM DlCTIONARUl
A<;CES LO<;13T
1UN1
S!
PROVERBE;p,24? '
ACCES PRIN LlSTASCRlfTOIULOR
ClTATI; p. 248
.... ACCES PRIN LlSTA PICTORfLOR
CfTATI: p>256
9
mCnONAR CULTURAL At BIBLIEI
CUM sA CONSULTAM DICTIONARUL
.,
Pentru comoditatea consultarii am ales ciasificarea alfabetica. Articolele Iuate sc;parat
invita la 0 cercetare pluridisciplinara 1a regrupari in jurul cate unui personaj, al unui loc,
a1 unei Jocul trimiterijor coreiateior permite ca articolele sa nu devina
excesiv de lungi, propunand piste de regrupari pentru lucrari tematice. Indicii de la sfarsitul
lucrarii folosirea dictionarului. '
La articolul "Rafail", luat ca exemplu, textul trimiterile sugereaza 0 prelungire pe tema
,.oameni lngeri" (in literatura in cinematografie). Iconografia indicele "Rembrandt"
atrag atentia asupra lui Rembrandt ca pictor al Bibliei. Lectura cartii lui Tobit (referinte)
conduce spre imaginea unui Dumnezcu binevoitor permite abordarea notiunii de "pronic/
providenta" .
Totodata Insa, fiecare cititor va putca creeze trascelc lui proprii: 0 dlatorie ini-
tiatica din Eden in Ierusalimul ceresc, 0 dlatorie geografica de la Dr pana In Egipt.
caliHorii in timp etc.
p
cultural"
cdntinahd,. in ordine:
LOC:lltiunf$lproverbe ft;&E) utifjzate in
. vorbireapurebtfi,prqveniwJrjirect din textql
bibIic:{detil1taprecis#5i:.:-ensul figareazJ in
notlJii "au In continuaica locuriwlli;
Referinte din
matii clasici ai literaturii IraIlceze -textt::ie
putand fiapologetli:e"il1Jotal i zaioare'
Siill polemice antireligioase" i[1spirate
nemijiocit ,,tin g.findjrea.bibJicli saL!
indrcptilfe carre
acesteia .. Uneori de Hunt incadratefntr-o
probiemaricli. IntHW corent.intr:.o perioada.
Referinte iconograficc" (Icon,), aJe:;eceJ
mai ade<"ea pentruxalbarea esteticli a operec
Jar. pede opane. 5i pentrlllJljlltillta <li::cesulaf
fii eTe.pe.dealtJ parte.Scu1pturi, mozaicliri.
icoane; vitraliictc. fib>l.lrNiziimreferinte. chiar
Ijiat/.lnci cfinditutoi"llJarf{m'ls ;moninl,
CUM sA CONSUlTAM DlCTIONARUl
A<;CES LO<;13T
1UN1
S!
PROVERBE;p,24? '
ACCES PRIN LlSTASCRlfTOIULOR
ClTATI; p. 248
.... ACCES PRIN LlSTA PICTORfLOR
CfTATI: p>256
9
$J
(
1 S
II
.a
.ll

p
,
"
)
BIBLIA
Ceea ee este desemnat prin termenul general de "Biblie" eonstituie pentru evrei
"cartea inspirata"; aeeasta e respectata deopotriva de musulmani, care cunosc unele
parti ale ei prin intermediul Coranului. Cuvantul Biblie vine din grecescul bibJia, "Cartile"
(sfinte), provenit la randullui din bublas, "papirus", dupa numcle Byblos, eel care
detinea controlul eomertului cu papirus,
Nascuta din traditii orale, grupate transpuse In scris de-a lungul timpului, Biblia este
un ansamblu extrem de compozit, alcatuit din carti - unele semnate, altele anonime - ce au
stiluri genuri foarte diferite; aceste carti au fost create In decurs de peste zece secole (vezi
cronologia generala, p. 230).
Pentru evrei, Biblia este alcatuita din trei mari parti: Tara (sau "Lege a" , numita
Pentateucul, deoarece cuprinde primele cinci carti), Nebiim ("Prorocii" - dar aceasta
denumire acopera ceea ce altii numesc "Caqile istorice") Ketubim ("Scripturile",
adica tot restul; vezi cuprinsul Bibliei ebraice, p. 13). Se in iudaism, ca Biblia
sa fie desemnata prin termenul TaNaK (format din primele litere ale cuvintelor Tara,
Nebiim Ketubim) sau prin cuvantul Tara, inteles intr-un sens mai largo Este ceea ce
numesc "Vechiul Testament", spre deosebire de "Noul Testament" , care Ie apaqine
numai lor. Acesta din urma cuprinde ce1e patru evanghelii, Faptele Apostolilor, Epistolele
(sau "Scrisorile") Apocalipsa. Pentru mai muM yom adopta acest vocabular,
in tarile cu populatie majoritar "
Vechiul Testament, la origine scris in ebraica* 1 , contine insa cateva pasaje in aramaica.
Unele caqi, pastrate doar de iudaismul alexandrin, s-au transmis numai in Ele sunt
considerate deuterocanonice* de catre catolici apocrife* de catre evrei
protestanti. (Cinci dintre ele sunt considerate insa unanim drept apocrife; vezi cuprinsul
Bibliei p. 13.)
Nu se mai pastreaza, desigur, nici unul dintre manuscrisele originale, ci numai copii ale
unor copii. Cele mai vechi manuscrise ale Vechiului Testament au fost descoperite in 1948
la Qumran*, pe tarmul Marii Moarte (in primul rand, un suI cuprinzand cartea lui Isaia,
aproape completa, dar multe alte fragmente). Ele dovedesc uimitoarea calitate a muncii
* A se consulta articolul din dicfionaL
1 Alfabetul ebraic cuprinde nllmai consoane, In numar de 22, de unde 0 diversitate a transcripfiilor ce
restabilesc vocalele. Mlllte nllme proprii ebraice sunt ortografiate aici dupa folosirea cllrentu In franceza (n. fr.:
In romana).
$J
(
1 S
II
.a
.ll

p
,
"
)
BIBLIA
Ceea ee este desemnat prin termenul general de "Biblie" eonstituie pentru evrei
"cartea inspirata"; aeeasta e respectata deopotriva de musulmani, care cunosc unele
parti ale ei prin intermediul Coranului. Cuvantul Biblie vine din grecescul bibJia, "Cartile"
(sfinte), provenit la randullui din bublas, "papirus", dupa numcle Byblos, eel care
detinea controlul eomertului cu papirus,
Nascuta din traditii orale, grupate transpuse In scris de-a lungul timpului, Biblia este
un ansamblu extrem de compozit, alcatuit din carti - unele semnate, altele anonime - ce au
stiluri genuri foarte diferite; aceste carti au fost create In decurs de peste zece secole (vezi
cronologia generala, p. 230).
Pentru evrei, Biblia este alcatuita din trei mari parti: Tara (sau "Lege a" , numita
Pentateucul, deoarece cuprinde primele cinci carti), Nebiim ("Prorocii" - dar aceasta
denumire acopera ceea ce altii numesc "Caqile istorice") Ketubim ("Scripturile",
adica tot restul; vezi cuprinsul Bibliei ebraice, p. 13). Se in iudaism, ca Biblia
sa fie desemnata prin termenul TaNaK (format din primele litere ale cuvintelor Tara,
Nebiim Ketubim) sau prin cuvantul Tara, inteles intr-un sens mai largo Este ceea ce
numesc "Vechiul Testament", spre deosebire de "Noul Testament" , care Ie apaqine
numai lor. Acesta din urma cuprinde ce1e patru evanghelii, Faptele Apostolilor, Epistolele
(sau "Scrisorile") Apocalipsa. Pentru mai muM yom adopta acest vocabular,
in tarile cu populatie majoritar "
Vechiul Testament, la origine scris in ebraica* 1 , contine insa cateva pasaje in aramaica.
Unele caqi, pastrate doar de iudaismul alexandrin, s-au transmis numai in Ele sunt
considerate deuterocanonice* de catre catolici apocrife* de catre evrei
protestanti. (Cinci dintre ele sunt considerate insa unanim drept apocrife; vezi cuprinsul
Bibliei p. 13.)
Nu se mai pastreaza, desigur, nici unul dintre manuscrisele originale, ci numai copii ale
unor copii. Cele mai vechi manuscrise ale Vechiului Testament au fost descoperite in 1948
la Qumran*, pe tarmul Marii Moarte (in primul rand, un suI cuprinzand cartea lui Isaia,
aproape completa, dar multe alte fragmente). Ele dovedesc uimitoarea calitate a muncii
* A se consulta articolul din dicfionaL
1 Alfabetul ebraic cuprinde nllmai consoane, In numar de 22, de unde 0 diversitate a transcripfiilor ce
restabilesc vocalele. Mlllte nllme proprii ebraice sunt ortografiate aici dupa folosirea cllrentu In franceza (n. fr.:
In romana).
12 DICTIONAR CULTURAL AL BIBUEI
caci deosebirile dintre manuscrise realizate la momente diferite, In deeursul mai
multor secole. sunt nclnsemnate.
o uriasa munca de reeenzare de eomparare a tuturor manuseriselor (tinand seama
de cele vechi traduceri, mai ales in greaca, latina siriana) a permis sa se stabilcasca
un text cvasioricial, care de acum inainte ea haza pentru toate editiile in limha
originara prin urmarc, pentru to ate traducerile in alte limhi.
Manuscriselc importante pe pergament (Sinai{icus, Alcxandrinus. Vatican us)
dateaza din secolele IV -V d. Cr. eontin atat Vechiul Testament. cat Noul Testament..
Cel mai vechi papirus datat 125 d. Cr., cstc un fragment din Evanghclia lui loan,
descopcrit In Egipt: el atesta ca accasta scriere era cunoscuta. Inca de pc atunci, pana
departe de locul ci de obar)ie.
Biblia estc cartea cea mai raspandita In lumc, tradusa - i'n totalitate sau partial - in
aproximati\' I X()() de lil1lhi )i dialecte. Pc langa raptul ca a inspirat nenumarate opere de
artiL sc po ate spune ca \..'a a l11odclat. in lumca occidentala. cultura ai carci l11()stenitori
suntcm.
p
BIBlIA
13
CUPRINSUL BIBLIEI EBRAICE
Canonul Biblici cbraicc, stabilit de evreii din Palcstina la inceputul erci estc
pastrat de evrcii moderni in ccea ce VechiuI Tcstament. de protestanti. EI nu
contine de cat cartile chraice. cu exceptia cartilor scrise in grecqtc a suplimentclor
al Esterei al lui Daniel.
Biblia ebraica cuprinde trei parti, In unnatoarea ordine:
I. LEGEA (Pentateucul)
1. Gcncza (dcscmnata prin primelc cuvintc
ale textul ui: ,.La Inceput").
2. Exodul C,Accstca sunt nUl1lelc").
3. Lcviticul (.,S i I Y ahye 1 I-a chemat pc
Moisc").
4. NUl11erii c,.In pustia").
5. Dcutcronol11ul (,.Accstc<l sunt cuvintelc").
II. PROROCII
.. Proroci j an tcriorj":
6. Iosua.
7. J udedHorii.
8. Samuel (1 2 reunite).
9. Regii (1 2 reunite).
"Prorocii posteriori":
1O.Isaia.
II, Ieremia.
12. Iezechiel.
13. "Cei doisprezece" proroci, in ordinea re-
luata de Vulgata: Osea, roil, Amos, Avdie,
Iona. Mihcia. Naum. Avacum, Soronic.
Aghcu. Zaharia. Malcahi.
III. SCRIPTURILE (SAU HAGIOGRA-
PELE)
14. Psalmii sau .. Laudclc".
I5.Iov.
16. Proycrbclc (Pildelc).
17. Rut.
18. Clntarca Cantarilor.
19. Ecleziastul ("Qohclct") .
20. Plangerile.
21. Estera.
(Cirtile 17-21 sunt numite "Cele einei
suluri"; erau cititc la sarbatorile
22. Daniel.
23. Ezdra-Neemia.
24. Cronicile.
Astfel, Biblia evreiasca cuprinde douazeci patru de carti.
CUPRINSUL BIBLIEI GRECE$TI
Biblia greceasca a Septuagintei"', destinata evreilor din diaspora"', cuprinde:
1) Cartile Bibliei ebraice. traduse in cu variante In cartile Esterei a lui Daniel.
2) Carti deuterocanonice".
3) Lucrari apoerifc'" (mentionate Intre
12 DICTIONAR CULTURAL AL BIBUEI
caci deosebirile dintre manuscrise realizate la momente diferite, In deeursul mai
multor secole. sunt nclnsemnate.
o uriasa munca de reeenzare de eomparare a tuturor manuseriselor (tinand seama
de cele vechi traduceri, mai ales in greaca, latina siriana) a permis sa se stabilcasca
un text cvasioricial, care de acum inainte ea haza pentru toate editiile in limha
originara prin urmarc, pentru to ate traducerile in alte limhi.
Manuscriselc importante pe pergament (Sinai{icus, Alcxandrinus. Vatican us)
dateaza din secolele IV -V d. Cr. eontin atat Vechiul Testament. cat Noul Testament..
Cel mai vechi papirus datat 125 d. Cr., cstc un fragment din Evanghclia lui loan,
descopcrit In Egipt: el atesta ca accasta scriere era cunoscuta. Inca de pc atunci, pana
departe de locul ci de obar)ie.
Biblia estc cartea cea mai raspandita In lumc, tradusa - i'n totalitate sau partial - in
aproximati\' I X()() de lil1lhi )i dialecte. Pc langa raptul ca a inspirat nenumarate opere de
artiL sc po ate spune ca \..'a a l11odclat. in lumca occidentala. cultura ai carci l11()stenitori
suntcm.
p
BIBlIA
13
CUPRINSUL BIBLIEI EBRAICE
Canonul Biblici cbraicc, stabilit de evreii din Palcstina la inceputul erci estc
pastrat de evrcii moderni in ccea ce VechiuI Tcstament. de protestanti. EI nu
contine de cat cartile chraice. cu exceptia cartilor scrise in grecqtc a suplimentclor
al Esterei al lui Daniel.
Biblia ebraica cuprinde trei parti, In unnatoarea ordine:
I. LEGEA (Pentateucul)
1. Gcncza (dcscmnata prin primelc cuvintc
ale textul ui: ,.La Inceput").
2. Exodul C,Accstca sunt nUl1lelc").
3. Lcviticul (.,S i I Y ahye 1 I-a chemat pc
Moisc").
4. NUl11erii c,.In pustia").
5. Dcutcronol11ul (,.Accstc<l sunt cuvintelc").
II. PROROCII
.. Proroci j an tcriorj":
6. Iosua.
7. J udedHorii.
8. Samuel (1 2 reunite).
9. Regii (1 2 reunite).
"Prorocii posteriori":
1O.Isaia.
II, Ieremia.
12. Iezechiel.
13. "Cei doisprezece" proroci, in ordinea re-
luata de Vulgata: Osea, roil, Amos, Avdie,
Iona. Mihcia. Naum. Avacum, Soronic.
Aghcu. Zaharia. Malcahi.
III. SCRIPTURILE (SAU HAGIOGRA-
PELE)
14. Psalmii sau .. Laudclc".
I5.Iov.
16. Proycrbclc (Pildelc).
17. Rut.
18. Clntarca Cantarilor.
19. Ecleziastul ("Qohclct") .
20. Plangerile.
21. Estera.
(Cirtile 17-21 sunt numite "Cele einei
suluri"; erau cititc la sarbatorile
22. Daniel.
23. Ezdra-Neemia.
24. Cronicile.
Astfel, Biblia evreiasca cuprinde douazeci patru de carti.
CUPRINSUL BIBLIEI GRECE$TI
Biblia greceasca a Septuagintei"', destinata evreilor din diaspora"', cuprinde:
1) Cartile Bibliei ebraice. traduse in cu variante In cartile Esterei a lui Daniel.
2) Carti deuterocanonice".
3) Lucrari apoerifc'" (mentionate Intre

14
DICTIONAR CULTURAL AL 818LIEI
I. LEGISLA'fIE ISTORIE
Geneza.
Exodul.
Lcviticul.
Numcrii.
Deuteronomul.
Iosua.
1 udccatorii.
Rut.
Cclc patru "caqi ale domniilor": I II =
Samuel: III IV = Rcgii.
Paralipomcnele I II (= Cronicile).
Celc patru carti ale lui Ezdra: Ezdra I II =
Ezdra-Nccmia [Ezdm !II IV (numitc I II
In grca6l) apocrifc [.
culi"agmente proprii versiunii
Iudita.
Tobit.
Macabeii I II [plus III IV apocrik[.
II. POETI SI PROROCI
Psalmii.
[Odelet
Proyerbele/Pildele lui Solomon.
Ecleziastul.
Cantarea Cantarilor.
Iov.
Cartca Intelcpciunii ("In!elcpciunca lui So-
lomon").
Ecleziasticul ("Intelepciunea lui Sirah").
[Psalmii lui Solomon].
Cei doisprezcce proroci mici ("Dodckapro-
l"cton"), In ordinca urmatoare: Osca, Amos,
Mihcia. [oil. Avdic, lona, Naum, A\"<[cut11.
Sofonic. Aghcu, Zaharia. Malcahi.
lsaia.
Icrcmia.
13aruh 1-5. Plangcrilc.
Baruh () (,.Epistola lui leremia").
Iczcchicl. Daniel 13 ("Suzana").
Daniel 1-12 (3,24-90 este propriu versiunii

Daniel 14 ("Bel Balaurul").
BIBlIA CATOlICIlOR
Cele 27 de car!i ce compun Noul Testament ne-au parvenit 1n
Vechiul Testament, cum 11 accepta Biserica Catolica, numari146 de car!i.
Pentru 39 dintre ele, limba originara este ebraica, cu pasaje aramaice 1n Ezdra (4,8 pana
la 6,18; 7,12-26) Daniel (2,4b pan a la 7,28).
Celelalte 7, ca unele pasaje din Estera Daniel (aceste car!i poarta un asterisc) ne-au
parvenit 1n in traducerea denumita Septuaginta (LXX), destinata evreilor din
diaspora. Edi!iile protestante care pentru Vechiul Testament pastreaza versiunea Bibliei
ebraice - cea a evreilor din Palestina - nu includ de obicei cartile fragmentele ce urmeaza
(numite deuterocanonice):
Tobit, Iudita, 1 2 Macabeii, Baruh, Intelepciunea, Ecleziastif2ul, Estera (Vulg. 10,4
pana la 16,24), Daniel 3,24-90; 13 14.
p
BIBLIA
15
VECHIUL TESTAMENT Mihcia .................................................... Mi
Naum ...................................................... Na
rJENTATEUCUL
................................................... Gn
Exodul .................................................... Ex
Leviticul ................................................. Ly
Avacu,m .................................................. Av
Sofonic .................................................... So
..L\gheu ..................................................... Ag
Nunlerii ............................................... Num
Zaharia .................................................... Za
Deutcronomul ........................................ .Dt
MaJcahi ................................................... MI
CARTILE ISTORICE
Cartca lui losua ..................................... .Ios
Carte a ludcditorilor ............................. ..fud
NOUL TESTAMENT
Cartea lui Rut .......................................... Rt
Carlile lui Samuel.. ........................... 1S. 2S Evanghclia dupa Sninlul Matei .............. Mt
Cirtilc Rcgilor ................................. 1 R. 2R
Ciqilc Cronicilor ........................... 1 Cr, 2Cr
Cartca lui Ezdra .................................... Ezd
Cartca lui Nccmia ................................... Ne
E\"anghclia dupa Snintul Marcu ............ Mc
Evanghc1ia dupa Sninlul Luca ................ Lc
Eyanghclia dupa Snintul [oan ................. .In
Tobit' ..................................................... .Th
Faptcle ApOslolilor ................................. Fp
Iudita" ..................................................... .Idt Epistola catre Romani ........................... Rm
Estera (') ................................................ Est
Cartca Intai a Macabeilor" ..................... 1 M
Cartea a doua a Macabeilor'" ................ 2M
fntaia Epistola catre Corinteni .............. 1 Co
A doua EpistoHf catre Corintcni ........... 2Co
Epistola catre Galateni ........................... Ga
CARTII.:,E POETICE SAF'IENTIALE
Epistola catre Efeseni .............................. Ef
lov ........................................................... .Iv Epistola catre Filipeni ............................. Fil
Psalmii ..................................................... Ps
Epistola catre Coloseni ......................... Col
Proverbele (Pildele) ................................. Pr
Ecleziastul (sau Qohelet) ........................ Qo
Cantarea Cantarilor ................................. Ct
Cartea Inrelepciunii'" ............................... Int
Intaia Epistola catre Tesaloniceni ....... 1 Tes
A doua Epistola catre Tesaloniceni ..... 2Tes
Intaia Epistola catre Timotei .............. .1 Tm
Ecleziasticul'" (sau Sirah) ........................ Si
A doua Epistola catre Timotei ............. 2Tm
CARTILE PROFETICE
Isaia ........................................................... Is
1eremia ...................................................... 1r
Plangerile ................................................ Pg
Cartea lui Baruh'" ..................................... Ba
Epistola catre Tit ..................................... Tt
Epistola catre Filimon ........................... Fm
Epistola catre Evrei ................................ Ey
Epistola Sfantului 1acov ........................... Ie
Intaia Epistola a Sfantului Petru ............ .lP
Iezechiel ................................................ .Iez A doua Epistola a Sfantului Petru .......... 2P
Daniel t) ............................................... Dn
Osea ........................................................ Os
loil ............................................................ II
Amos ....................... : ............................. Am
Intaia Epistola a Sfantului loan ............. IIn
A doua Epistola a Sfantului Ioan ........... 21n
A treia Epistola a Sfantului loan ........... 3In
Avdie .................................................... Avd
Epistola Sfantului Iuda ........................ 1uda
lona ....................................................... .Ion Apocalipsa ............................................. Ap

14
DICTIONAR CULTURAL AL 818LIEI
I. LEGISLA'fIE ISTORIE
Geneza.
Exodul.
Lcviticul.
Numcrii.
Deuteronomul.
Iosua.
1 udccatorii.
Rut.
Cclc patru "caqi ale domniilor": I II =
Samuel: III IV = Rcgii.
Paralipomcnele I II (= Cronicile).
Celc patru carti ale lui Ezdra: Ezdra I II =
Ezdra-Nccmia [Ezdm !II IV (numitc I II
In grca6l) apocrifc [.
culi"agmente proprii versiunii
Iudita.
Tobit.
Macabeii I II [plus III IV apocrik[.
II. POETI SI PROROCI
Psalmii.
[Odelet
Proyerbele/Pildele lui Solomon.
Ecleziastul.
Cantarea Cantarilor.
Iov.
Cartca Intelcpciunii ("In!elcpciunca lui So-
lomon").
Ecleziasticul ("Intelepciunea lui Sirah").
[Psalmii lui Solomon].
Cei doisprezcce proroci mici ("Dodckapro-
l"cton"), In ordinca urmatoare: Osca, Amos,
Mihcia. [oil. Avdic, lona, Naum, A\"<[cut11.
Sofonic. Aghcu, Zaharia. Malcahi.
lsaia.
Icrcmia.
13aruh 1-5. Plangcrilc.
Baruh () (,.Epistola lui leremia").
Iczcchicl. Daniel 13 ("Suzana").
Daniel 1-12 (3,24-90 este propriu versiunii

Daniel 14 ("Bel Balaurul").
BIBlIA CATOlICIlOR
Cele 27 de car!i ce compun Noul Testament ne-au parvenit 1n
Vechiul Testament, cum 11 accepta Biserica Catolica, numari146 de car!i.
Pentru 39 dintre ele, limba originara este ebraica, cu pasaje aramaice 1n Ezdra (4,8 pana
la 6,18; 7,12-26) Daniel (2,4b pan a la 7,28).
Celelalte 7, ca unele pasaje din Estera Daniel (aceste car!i poarta un asterisc) ne-au
parvenit 1n in traducerea denumita Septuaginta (LXX), destinata evreilor din
diaspora. Edi!iile protestante care pentru Vechiul Testament pastreaza versiunea Bibliei
ebraice - cea a evreilor din Palestina - nu includ de obicei cartile fragmentele ce urmeaza
(numite deuterocanonice):
Tobit, Iudita, 1 2 Macabeii, Baruh, Intelepciunea, Ecleziastif2ul, Estera (Vulg. 10,4
pana la 16,24), Daniel 3,24-90; 13 14.
p
BIBLIA
15
VECHIUL TESTAMENT Mihcia .................................................... Mi
Naum ...................................................... Na
rJENTATEUCUL
................................................... Gn
Exodul .................................................... Ex
Leviticul ................................................. Ly
Avacu,m .................................................. Av
Sofonic .................................................... So
..L\gheu ..................................................... Ag
Nunlerii ............................................... Num
Zaharia .................................................... Za
Deutcronomul ........................................ .Dt
MaJcahi ................................................... MI
CARTILE ISTORICE
Cartca lui losua ..................................... .Ios
Carte a ludcditorilor ............................. ..fud
NOUL TESTAMENT
Cartea lui Rut .......................................... Rt
Carlile lui Samuel.. ........................... 1S. 2S Evanghclia dupa Sninlul Matei .............. Mt
Cirtilc Rcgilor ................................. 1 R. 2R
Ciqilc Cronicilor ........................... 1 Cr, 2Cr
Cartca lui Ezdra .................................... Ezd
Cartca lui Nccmia ................................... Ne
E\"anghclia dupa Snintul Marcu ............ Mc
Evanghc1ia dupa Sninlul Luca ................ Lc
Eyanghclia dupa Snintul [oan ................. .In
Tobit' ..................................................... .Th
Faptcle ApOslolilor ................................. Fp
Iudita" ..................................................... .Idt Epistola catre Romani ........................... Rm
Estera (') ................................................ Est
Cartca Intai a Macabeilor" ..................... 1 M
Cartea a doua a Macabeilor'" ................ 2M
fntaia Epistola catre Corinteni .............. 1 Co
A doua EpistoHf catre Corintcni ........... 2Co
Epistola catre Galateni ........................... Ga
CARTII.:,E POETICE SAF'IENTIALE
Epistola catre Efeseni .............................. Ef
lov ........................................................... .Iv Epistola catre Filipeni ............................. Fil
Psalmii ..................................................... Ps
Epistola catre Coloseni ......................... Col
Proverbele (Pildele) ................................. Pr
Ecleziastul (sau Qohelet) ........................ Qo
Cantarea Cantarilor ................................. Ct
Cartea Inrelepciunii'" ............................... Int
Intaia Epistola catre Tesaloniceni ....... 1 Tes
A doua Epistola catre Tesaloniceni ..... 2Tes
Intaia Epistola catre Timotei .............. .1 Tm
Ecleziasticul'" (sau Sirah) ........................ Si
A doua Epistola catre Timotei ............. 2Tm
CARTILE PROFETICE
Isaia ........................................................... Is
1eremia ...................................................... 1r
Plangerile ................................................ Pg
Cartea lui Baruh'" ..................................... Ba
Epistola catre Tit ..................................... Tt
Epistola catre Filimon ........................... Fm
Epistola catre Evrei ................................ Ey
Epistola Sfantului 1acov ........................... Ie
Intaia Epistola a Sfantului Petru ............ .lP
Iezechiel ................................................ .Iez A doua Epistola a Sfantului Petru .......... 2P
Daniel t) ............................................... Dn
Osea ........................................................ Os
loil ............................................................ II
Amos ....................... : ............................. Am
Intaia Epistola a Sfantului loan ............. IIn
A doua Epistola a Sfantului Ioan ........... 21n
A treia Epistola a Sfantului loan ........... 3In
Avdie .................................................... Avd
Epistola Sfantului Iuda ........................ 1uda
lona ....................................................... .Ion Apocalipsa ............................................. Ap
16 DICTIONAR CULTURAL At 81Bml
BIBLIA PROTESTANTILOR
Cuprinde cartile Bibliei ebraicc pentru Vechiul Testament, precum si Noul Testament
(vezi mai sus). . .
ORDhVEA ALFABETICA A CART/LOR
Ag
Am
Ap
Av
Avd
Sa
ICo
2Co
Col
ICr
2Cr
Ct
On
Ot
Ef
Est
Ev
Ex
Ezd
Fi!
Fm
Fp
Ga
Gn
Ie
Idt
Iez
II
In
lIn
2In
3In
Int
Ion
los
Ir
Agheu
Amos
ApocaJipsa
Avacum
Avdic
Saruh
lntaia EpistoHi. catre Corinteni
A dOlla Epistola catre Corintcni
Epistola catre Coloseni
Cartea lntai a Cronicilor
Carte a a doua a Cronicilor
Cantarea Cantarilor
Daniel
Oellteronomlll
Ecleziastlll = Qohelet (Qo)
Ecleziasticul = Sirah (Si)
Epistola catre Efeseni
Estcra
Epistola catre Evrci
Exodul
Ezdra
Epistola catre Filipeni
Epistola catre Filimon
Faptele Apostolilor
Epistola catre Galateni
Geneza
Epistola lui Iacov
Iudita
lezechiel
Ioil
Evanghelia dupa loan
1ntaia Epistola a lui loan
A doua Epistola a lui loan
A treia Epistola a lui loan
Cartea Inte1epciunii
Iona
Iosua
Ieremia
Referinte biblice
Num 35,33 trimite la cartea Numerilor,
capitolul35, versetul 33.
Tb 3,17; 12,15 trirnite la cartea lui Tobit,
capitolul versetul 17 capitolul 12,
versetul 15.
Ps 68,22 24 trimite la cartea Psalmilor,
psalmul68, versetele 22 24.
2S 7,8-16 trimite la a doua carte a lui
Samuel, capitolul 7, versete1e 8 pana Ia 16.
Is
Iuda
Iv
Jud
Lc
Lv
1M
2M
Me
Mi
Nil
Nit
Na
Nc
Num
Os
IP
2P
Pg
Pr
Ps
Qo
IR
2R
Rm
Rt
IS
2S
Si
So
Tb
ITes
2Tes
ITm
2Tm
Tt
Za
Isaia
Epistola lui Iuda
Iov
Carte a ludccatorilor
Evanghelia dupa Luca
Leviticul
1 Macabeii
2 Macabeii
Evam!helia lui Marcu
Miheia
:'1aleahi
Evanghelia dllpa Matei
Naum
Neemia
Numerii
Osca
lntaia Epistola a lui Petru
A doua Epistola a lui Petru
Plangerile
Pildclc
Psalmii
(Qohelet =) Ecleziastul
Cartea Intai a Rerrilor
Cartea a doua a Regilor
Epistoia catre Romani
Rut
Cartea Intai a lui Samuel
Cartea a dOlla a lui Samuel
(Sirah =) Ecleziasticul
Sofonie
Tobit
Intilia Epistola catre Tesaloniceni
f>. doua Epistola catre Tesaloniceni
Intilia Epistola catre Timotei
A doua Epistola catre Timotei
Epistola catre Tit
Zaharia
Abreviatii
VT Vechiul Testament
NT Noul Testament
aIde akkadian
aram. aramaic
gr. grec
eb. ebraic
lat. latin
p
PALESTINA
VECHIULUITESTAMENT
9ll0':'
6!lO,!,
'OO'!'
\OO'!'
0
l\!

267
Oherar

677

T1c[ag
Gat Eter
.
En Ocr
. '
Suiiem.. 515 ..
Megiddoe ---"6fra
Izrf?el.
,
Tanaee
682
5S8
596
,
,
,
,
I
,
MOAB
CHIR HERES


.
,
.
,
,
,
o
-l
lr ... --....-."
16 DICTIONAR CULTURAL At 81Bml
BIBLIA PROTESTANTILOR
Cuprinde cartile Bibliei ebraicc pentru Vechiul Testament, precum si Noul Testament
(vezi mai sus). . .
ORDhVEA ALFABETICA A CART/LOR
Ag
Am
Ap
Av
Avd
Sa
ICo
2Co
Col
ICr
2Cr
Ct
On
Ot
Ef
Est
Ev
Ex
Ezd
Fi!
Fm
Fp
Ga
Gn
Ie
Idt
Iez
II
In
lIn
2In
3In
Int
Ion
los
Ir
Agheu
Amos
ApocaJipsa
Avacum
Avdic
Saruh
lntaia EpistoHi. catre Corinteni
A dOlla Epistola catre Corintcni
Epistola catre Coloseni
Cartea lntai a Cronicilor
Carte a a doua a Cronicilor
Cantarea Cantarilor
Daniel
Oellteronomlll
Ecleziastlll = Qohelet (Qo)
Ecleziasticul = Sirah (Si)
Epistola catre Efeseni
Estcra
Epistola catre Evrci
Exodul
Ezdra
Epistola catre Filipeni
Epistola catre Filimon
Faptele Apostolilor
Epistola catre Galateni
Geneza
Epistola lui Iacov
Iudita
lezechiel
Ioil
Evanghelia dupa loan
1ntaia Epistola a lui loan
A doua Epistola a lui loan
A treia Epistola a lui loan
Cartea Inte1epciunii
Iona
Iosua
Ieremia
Referinte biblice
Num 35,33 trimite la cartea Numerilor,
capitolul35, versetul 33.
Tb 3,17; 12,15 trirnite la cartea lui Tobit,
capitolul versetul 17 capitolul 12,
versetul 15.
Ps 68,22 24 trimite la cartea Psalmilor,
psalmul68, versetele 22 24.
2S 7,8-16 trimite la a doua carte a lui
Samuel, capitolul 7, versete1e 8 pana Ia 16.
Is
Iuda
Iv
Jud
Lc
Lv
1M
2M
Me
Mi
Nil
Nit
Na
Nc
Num
Os
IP
2P
Pg
Pr
Ps
Qo
IR
2R
Rm
Rt
IS
2S
Si
So
Tb
ITes
2Tes
ITm
2Tm
Tt
Za
Isaia
Epistola lui Iuda
Iov
Carte a ludccatorilor
Evanghelia dupa Luca
Leviticul
1 Macabeii
2 Macabeii
Evam!helia lui Marcu
Miheia
:'1aleahi
Evanghelia dllpa Matei
Naum
Neemia
Numerii
Osca
lntaia Epistola a lui Petru
A doua Epistola a lui Petru
Plangerile
Pildclc
Psalmii
(Qohelet =) Ecleziastul
Cartea Intai a Rerrilor
Cartea a doua a Regilor
Epistoia catre Romani
Rut
Cartea Intai a lui Samuel
Cartea a dOlla a lui Samuel
(Sirah =) Ecleziasticul
Sofonie
Tobit
Intilia Epistola catre Tesaloniceni
f>. doua Epistola catre Tesaloniceni
Intilia Epistola catre Timotei
A doua Epistola catre Timotei
Epistola catre Tit
Zaharia
Abreviatii
VT Vechiul Testament
NT Noul Testament
aIde akkadian
aram. aramaic
gr. grec
eb. ebraic
lat. latin
p
PALESTINA
VECHIULUITESTAMENT
9ll0':'
6!lO,!,
'OO'!'
\OO'!'
0
l\!

267
Oherar

677

T1c[ag
Gat Eter
.
En Ocr
. '
Suiiem.. 515 ..
Megiddoe ---"6fra
Izrf?el.
,
Tanaee
682
5S8
596
,
,
,
,
I
,
MOAB
CHIR HERES


.
,
.
,
,
,
o
-l
lr ... --....-."
r
PALESTINA
NOULUI TESTAMENT
600ml
400ml
100m i
o
300

267
127

D U
677

M
940 4 '.
Sihar
M ..
(Cherlzim} , ...
/
_ /_ .... " .... - /
..... ,_ ............ "
Arimateea.
Efraim
"'
lerihon

E...........s(?}

E
IERUSALIM
Ain Karl..:' aetanla
&BeUeem
E E A
682

E
596

A
558

,
,
/

f236
f38$
.
!lOS
.
730

p
A
AARON
Fratele lui Moise", a fost primul mare
preot (arhiereu) al evreilor. I-a Hisat pe
sa se Inchine vitelului de aur" (Ex
4,14; Ex 28,1; Ex 32,1).
Lit. Pierre Emmanuel, Tu, 197X.
Muz. Arnold Schonberg, Moise .,i Aaron,
opedi,1957.
ABEL
Al fiu al lui Adam" al Evei'",
ucis de fratele sau mai mare, Cain". Cel
dintfH pastor, elli adusese lui Dumnezeu ca
jertfa un miel" (Gn 4,1). Tradit
ia
11 consi-
dera ca fiind omul cel drept persecutat de cei
dii. Este prototipul victimei nevinovate.
Lit. Uciderea lui Abel este evocata adesea In
literaturii, dar personajul Cain a retinut mai mult
aten(ia scriitorilor. Salomon Gessner, Moartea lui
Abel,1758.
Icon. Ofranda lui Abel, San Vitale din Ravenna,
mozaic din sec. VI; San Savino, fresca din sec. XII.
Schnorr von Carosfeld, Biblia in imagini, 1852.
Cain ucigandu-l pe Abel, Catedrala din Gerona,
sec. XII. William Blake, Adam $i Eva descope-
rind trupul lui Abel, 1826, Londra. William
Bouguereau, Cel dintai doliu, 1888, Buenos Aires.
Muz. Leonardo Leo, La Morte di Abele,
oratoriu,1732.
ABNER
Nume purtat de un general din armata
lui Saul" (2S In timpul rivalitat
ii
dintre
Saul David'" , a fost ucis prin tradare.
Lit. Jean Racine, Atalia, 1691. Imprumutand
acest nume din istoria biblidi, Racine i-I dii unui
ofi(er ce refuza cu1tul lui Baal" II sprijinii pc
marele preot load' la destituirea Ataliei". Estc
yorba de un personaj fictiv. EI pronun(a primcJc
versuri ale piesei: "Da, yin In allui Templu sa rna
Inch in Celui Ve5
nic
."
ABSALON
Cel de-al treilea fiu allui David'", pune la
cale asasinarea fratelui sau dupa tata pentru
a razbuna violul surorii sale Tamar. Unel-
Impotriva tatalui sau trebuie sa fuga
din Ierusalim. Parul i se prinde In crengile
unui copac, unde ramane atamat. Ioab, v3.ruI
lui, general allui David, 11 omoara, ill pofida
poruncilor regelui (vezi 2S 13-18).
Lit. John Dryden, Absalon $i Ahitofel, 16111:
poem satiric care adapteaza povestirea biblicl:i la
situa(ia politicl:i a epocii. William Faulkner,
Absalon! Absalon!, 1936: personajul principal,
tntemeietorul unei familii, este un om violent. Ura
rasiala, incestul, omorul (fiul eroului e ucis de
fratele sau vitreg) fac din viata familiei un
adevarat inferno
Icon. Moartea lui Absalon, pavimentul de mar-
mudi al Catedralei din Siena, sec. XV; Gustave
Sffinta Scripturli, Paris, 1866.
ABSOLVIREA DE PA.CATE
Durnnezeu este milostiv: el nu-i cere tot-
deauna omului sa plateasca pretu1
sale; tot astfel, un creditor poate sa scuteasca
pe cineva de datorie ("absolvirea" de dato-
rie). Asemenea lui Dumnezeu, oamenii
r
PALESTINA
NOULUI TESTAMENT
600ml
400ml
100m i
o
300

267
127

D U
677

M
940 4 '.
Sihar
M ..
(Cherlzim} , ...
/
_ /_ .... " .... - /
..... ,_ ............ "
Arimateea.
Efraim
"'
lerihon

E...........s(?}

E
IERUSALIM
Ain Karl..:' aetanla
&BeUeem
E E A
682

E
596

A
558

,
,
/

f236
f38$
.
!lOS
.
730

p
A
AARON
Fratele lui Moise", a fost primul mare
preot (arhiereu) al evreilor. I-a Hisat pe
sa se Inchine vitelului de aur" (Ex
4,14; Ex 28,1; Ex 32,1).
Lit. Pierre Emmanuel, Tu, 197X.
Muz. Arnold Schonberg, Moise .,i Aaron,
opedi,1957.
ABEL
Al fiu al lui Adam" al Evei'",
ucis de fratele sau mai mare, Cain". Cel
dintfH pastor, elli adusese lui Dumnezeu ca
jertfa un miel" (Gn 4,1). Tradit
ia
11 consi-
dera ca fiind omul cel drept persecutat de cei
dii. Este prototipul victimei nevinovate.
Lit. Uciderea lui Abel este evocata adesea In
literaturii, dar personajul Cain a retinut mai mult
aten(ia scriitorilor. Salomon Gessner, Moartea lui
Abel,1758.
Icon. Ofranda lui Abel, San Vitale din Ravenna,
mozaic din sec. VI; San Savino, fresca din sec. XII.
Schnorr von Carosfeld, Biblia in imagini, 1852.
Cain ucigandu-l pe Abel, Catedrala din Gerona,
sec. XII. William Blake, Adam $i Eva descope-
rind trupul lui Abel, 1826, Londra. William
Bouguereau, Cel dintai doliu, 1888, Buenos Aires.
Muz. Leonardo Leo, La Morte di Abele,
oratoriu,1732.
ABNER
Nume purtat de un general din armata
lui Saul" (2S In timpul rivalitat
ii
dintre
Saul David'" , a fost ucis prin tradare.
Lit. Jean Racine, Atalia, 1691. Imprumutand
acest nume din istoria biblidi, Racine i-I dii unui
ofi(er ce refuza cu1tul lui Baal" II sprijinii pc
marele preot load' la destituirea Ataliei". Estc
yorba de un personaj fictiv. EI pronun(a primcJc
versuri ale piesei: "Da, yin In allui Templu sa rna
Inch in Celui Ve5
nic
."
ABSALON
Cel de-al treilea fiu allui David'", pune la
cale asasinarea fratelui sau dupa tata pentru
a razbuna violul surorii sale Tamar. Unel-
Impotriva tatalui sau trebuie sa fuga
din Ierusalim. Parul i se prinde In crengile
unui copac, unde ramane atamat. Ioab, v3.ruI
lui, general allui David, 11 omoara, ill pofida
poruncilor regelui (vezi 2S 13-18).
Lit. John Dryden, Absalon $i Ahitofel, 16111:
poem satiric care adapteaza povestirea biblicl:i la
situa(ia politicl:i a epocii. William Faulkner,
Absalon! Absalon!, 1936: personajul principal,
tntemeietorul unei familii, este un om violent. Ura
rasiala, incestul, omorul (fiul eroului e ucis de
fratele sau vitreg) fac din viata familiei un
adevarat inferno
Icon. Moartea lui Absalon, pavimentul de mar-
mudi al Catedralei din Siena, sec. XV; Gustave
Sffinta Scripturli, Paris, 1866.
ABSOLVIREA DE PA.CATE
Durnnezeu este milostiv: el nu-i cere tot-
deauna omului sa plateasca pretu1
sale; tot astfel, un creditor poate sa scuteasca
pe cineva de datorie ("absolvirea" de dato-
rie). Asemenea lui Dumnezeu, oamenii
20
ADAM
trebuie sa ierte lor (Mt 18,23-34).
--+ IERTARE, PACAT, TATAL NOSTRU.
ADAM
Cuvantul ebraic adam fnseamna "om",
in sens colectiv (neamul omenesc), Ge-
neza (Gn 1,27) precizeaza ca eI a fost creat
de Dumnezeu ca "biirbat femeie". Gn 2,7
apropie cuvantul adam de adama, "tarana",
"pamantul", pentru a sublinia originea omu-
lui. Aici, in a doua povestire a Creatiunii",
cuvantul capata apoi un sens mai ingust:
pcntru ca primul barbat sa nu dimana singur,
Dumnezeu ii da 0 sotie, plamadita dintr-una
din coastele sale; ea este numita is-sah, "fe-
meie", fiindca se trage din is, "barbat".
Adam devine apoi numele propriu al
primului barbat (Gn 4,25).
de Dumnezeu in gradina Eden"
cu femeia lui, Eva':', Adam 0 urmeaza pe
aceasta In nesupunere: ei incalca interdictia
de a manca din fructul pomului*
ca Dumnezeu Ii din Eden. Pri-
mul cuplu va cunoaste atunci munca isto-
vitoare, suferinta --+ CADERE.
Prin aceste istorisiri bogate in metafore,
sub 0 aparenta uneori naiva, se exprima 0
reflectie asupra conditiei umane.
In ansamblul VT se fae putine referiri la
Adam. Cartea Siracidului 11 mai
presus de orice raptura vie (Si 49,16); Cartea
InteIepciunii 11 "tata al lumii",
afirmand ca eI a fost aparat de in!elepciunea
lui Dumnezeu (Int 10,1).
NT. Luca impinge genealogia lui Isus
pana la el ("Fiullui Set, fiullui Adam, fiul
lui Dumnezeu", Lc 3,38). Pavel subliniaza
contrastul dintre Adam, omul pacatos,
Isus, noul Adam. Cel dintai se desparte de
Dumnezeu, aceasta este 0 moarte; prin eel
de-al doilea Yin renasterea, viata (lCo
15,45). --+ DEZBRACAREA OMUL
CEL VECHI, PACATUL ORIGINAR.
Lit. Personajele Adam Eva sunt In centrul
unei abundente literaturi apocrife* In greaca
siriana, din sec. I pana In sec. IV d. Cr. Exista de
asemenea versiuni arabe etiopiene.
Adam apare In teatrul medieval drept cel
dintai pacatos: Jocullui Adam. sec. XII. In sec.
XVI, Maurice Sceve dezvolta un veritabil mit al
lui Adam ca "mare plugar"', "mare datator de
Microcosm, 1562. Byron imagineaza un
Adam pe care 1I Inspaimanta povara raspunderii
sale pentru destinul oamenilor. dupa uciderea lui
Cain: Cain, I R21. Michel Tournier a conceput un
Adam surprinzator, initial bisexuat: "Familia
Adam", COCO.5ui de munte, 197R.
Icon. Jan Van Eyck, Adam. retablul Mielului
mistic, 1432. Catedrala Saint-Bavon. Gand.
Michelangelo, Crearea (facerea) omului, 1509,
Roma. Adam Eva: Lucas Cranach, sec. XVI,
Londra; Albrecht DLirer, 1507. Madrid. P;'icawi
originar. Paolo Ucello. 1450. Florcnta; Tintoretto,
1564. Venetia. Tommaso Masaccio, Adam si Eva
izgoniti din miul pJnJilntesc, 1426. Florenta.' Piero
della Francesca, lwoartea lui Adam, XV,
Arezzo.
Muz. Jocullui Adwll, sec. XII. drama semili-
turgicajucata si cantata In latina, In gregoriana
In limba romana. lean-Franc;;ois Le Sueur,
Moartea lui Adam, IR09.
ADEVAR
Conform vlzmnii ei concrete asupra
lucrurilor, Biblia nu limiteaza adevarulla 0
conceptie intelectuala (expresie a ceea ce
corespunde realitatii). Ea are 0 viziune mai
completa mai dinarnica: este adevarat ceea
ce dureaza, ce rezista. Dumnezeu si omul
sunt adevarati fiindca sunt ceea
ce fac concorda cu ceea ce au prin
viu grai, se poate avea Incredere In ei
(contrar "omului mincinos").
Notiunea de adevar corespunde deci altor
teme: fidelitatea (credinta) lui Dumnezeu
fata de Legamant* mila (Indurarea) lui,
sfintia lui, dar revelatia "tainei" Mantuirii.
De notat: cuvantul amin* (tradus de obi-
cei prin "asa sa fie"), rostit la sfiirsitul rucra-
, , t>
ciunii, nu exprima ill primul rand 0 dorinta,
ci credinta ca ceea ce s-a spus e adevarat.
Se citeaza uneori illtrebarea lui Pilat:
"Ce este adevarul?" (In 18,38) ca expresie a
scepticismului fata de afrrmatiile credintei.
, , ,
p
ADONAI
In ebraica, Adoni inseamna "Stapane",
"Doamne"; Adonai reprezinta un plural de
maiestate sau de intensitate. Evreii, recu-
noscand stapanirea (domnia) lui
asupra lor, 11 numesc "Adonai". Acest ter-
men de politete devine un nume propriu al
lui Dumnezeu. Cand textul ebraic al Bibliei
este citit cu voce tare, acest nume 11 inlo-
pe cel - nepronuntabil - de YHVH
(Yahve':'); adeseori e tradus, cum 0 face
textul grecesc (Kyrios), prin "Domnul".
ADORMIREA MAICII DOMNULUI
(N. tr.: La 15 august, Biserica Ortodoxa
Adormirea Maicii Domnului.
Aidoma catolicilor, ortodoqii cred ca trupul
Sfintei Fecioare Maria, cea care I-a purtat in
pantece pe Isus Cristos, nu putea ramane in
pamant. Fecioara Maria, cu trupul preschim-
bat, viu preaslavit, a fost inaltata la ceruri
prin puterea iubirea Mantuitorului nostru
Isus Cristos, fiul sau.)
Aceeasi sarbiitoare, la aceeasi data, este
numita catolicii francezi
(lat. assumptio, de la assumere, "a ridica, a
rapi"), Inaltarea la ceruri a Sfintei Fecioare.
Dogma catolicii a fost definita de catre Papa
Pius al XII-lea, in 1950, pornind de la unele
traditii neatestate de Biblie. Asa cum Maria
nu fost supusa la pacatului
originar* prin a sa imaculata conceptie, tot
astfel a fost crutata de la a zace in mormant
prin ridicarea ceruri. Protestantii refuza
aceasta dogma.
Monarhia (n. tr.: franceza) a celebrat cu
mare fast ziua de 15 august, conform dorin-
tei lui Ludovic al XIII-lea, care inchinase
Franta Sfintei Fecioare. Napoleon I Napo-
leon al III-lea au fix at la aceasta data Sfantul
Napoleon.
Icon. Fecioara se lnalta deasupra credincio-
curtea cereasca 0 Correggio, 1430,
Parma; Tommaso Masolino, 1435, Napoli; Titian,
1518, Venetia; EI Greco, 1608, Toledo; Rubens,
ADUlTER 21
dOllasprezece panze, sec. XVII, Bruxelles, Viena,
Anvers; Charles-Antoine Bridau, sClIlptura. strana
corlilui Catedralei din Chartres, 1773.
Aluz. Messa As.mmpta est /viaria. Palestrina.
sec. XVI; Marc Antoine Charpentier. sec. XVII.
ADULTER
Conform Bibliei, comit adulter
(preacurvesc) femeia maritata sau logodita
(in sensul ebraic al termenului) care
respecta angajamentele, precum barbatul
care isi inseala nevasta cu 0 femeie maritata.
Decaiogui'" (Ex 20,14) condamna formal
aduIterul In caz de flagrant delict, cei doi
vinovati sunt condamnati la moarte (Lv
20,10).' Daca de vina femeia, sotul sc
poate multumi sa 0 repudieze.
NT rcia condamnarea crimei de preacurvic
si chiar extinde domeniul acesteia, de vreme
Isus, dupa ce citase Decalogul, adauga:.
"Oricine se uita la 0 femeie ca s-o pofteasca
a preacurvit cu ea" (Mt 5,27-28).
In fata unei femei prinse asupra faptului, pc
care 'se pregateau s-o ucida cu pietre, Isus Ii
infrunta pe carturari* pe farisei*: "Care
dintre voi este fara de pacat sa arunce cel
dintai piatra"; atunci ei s-au retras unul cate
unul, incepand cu cei mai batrani. Isus,
ramas singur cu femeia, Ii spune: "Nici eu
nu te osandesc" (In 8 ,2-11).
In VT, notiunea de preacurvie s-a extins,
prin analogie, la raporturile dintre
nezeu poporul pe care I-a ales cu care
s-a logodit prin Legamant (Cartea pro-
rocului Osea). Cand Israel se prosterneaza
in fata idolilor sau se inchina altor zei, el
un popor care starnind
gelozia Dumnezeului sau. Osea, Ieremia,
Iezechiel nu gasesc termeni suficient
de aspri pentru a condamna aceste tra-
dari ale lui Israel devenit "prostituata". --+
LOGODNA.
L.&P. A azvarli cuiva piatra: a anmca primul
cu piatra .
Lit. Alfred de Vigny, Poeme antice Iji moder-
ne, 1837, "Femeia adultera", inspirat de In R,2-II.
20
ADAM
trebuie sa ierte lor (Mt 18,23-34).
--+ IERTARE, PACAT, TATAL NOSTRU.
ADAM
Cuvantul ebraic adam fnseamna "om",
in sens colectiv (neamul omenesc), Ge-
neza (Gn 1,27) precizeaza ca eI a fost creat
de Dumnezeu ca "biirbat femeie". Gn 2,7
apropie cuvantul adam de adama, "tarana",
"pamantul", pentru a sublinia originea omu-
lui. Aici, in a doua povestire a Creatiunii",
cuvantul capata apoi un sens mai ingust:
pcntru ca primul barbat sa nu dimana singur,
Dumnezeu ii da 0 sotie, plamadita dintr-una
din coastele sale; ea este numita is-sah, "fe-
meie", fiindca se trage din is, "barbat".
Adam devine apoi numele propriu al
primului barbat (Gn 4,25).
de Dumnezeu in gradina Eden"
cu femeia lui, Eva':', Adam 0 urmeaza pe
aceasta In nesupunere: ei incalca interdictia
de a manca din fructul pomului*
ca Dumnezeu Ii din Eden. Pri-
mul cuplu va cunoaste atunci munca isto-
vitoare, suferinta --+ CADERE.
Prin aceste istorisiri bogate in metafore,
sub 0 aparenta uneori naiva, se exprima 0
reflectie asupra conditiei umane.
In ansamblul VT se fae putine referiri la
Adam. Cartea Siracidului 11 mai
presus de orice raptura vie (Si 49,16); Cartea
InteIepciunii 11 "tata al lumii",
afirmand ca eI a fost aparat de in!elepciunea
lui Dumnezeu (Int 10,1).
NT. Luca impinge genealogia lui Isus
pana la el ("Fiullui Set, fiullui Adam, fiul
lui Dumnezeu", Lc 3,38). Pavel subliniaza
contrastul dintre Adam, omul pacatos,
Isus, noul Adam. Cel dintai se desparte de
Dumnezeu, aceasta este 0 moarte; prin eel
de-al doilea Yin renasterea, viata (lCo
15,45). --+ DEZBRACAREA OMUL
CEL VECHI, PACATUL ORIGINAR.
Lit. Personajele Adam Eva sunt In centrul
unei abundente literaturi apocrife* In greaca
siriana, din sec. I pana In sec. IV d. Cr. Exista de
asemenea versiuni arabe etiopiene.
Adam apare In teatrul medieval drept cel
dintai pacatos: Jocullui Adam. sec. XII. In sec.
XVI, Maurice Sceve dezvolta un veritabil mit al
lui Adam ca "mare plugar"', "mare datator de
Microcosm, 1562. Byron imagineaza un
Adam pe care 1I Inspaimanta povara raspunderii
sale pentru destinul oamenilor. dupa uciderea lui
Cain: Cain, I R21. Michel Tournier a conceput un
Adam surprinzator, initial bisexuat: "Familia
Adam", COCO.5ui de munte, 197R.
Icon. Jan Van Eyck, Adam. retablul Mielului
mistic, 1432. Catedrala Saint-Bavon. Gand.
Michelangelo, Crearea (facerea) omului, 1509,
Roma. Adam Eva: Lucas Cranach, sec. XVI,
Londra; Albrecht DLirer, 1507. Madrid. P;'icawi
originar. Paolo Ucello. 1450. Florcnta; Tintoretto,
1564. Venetia. Tommaso Masaccio, Adam si Eva
izgoniti din miul pJnJilntesc, 1426. Florenta.' Piero
della Francesca, lwoartea lui Adam, XV,
Arezzo.
Muz. Jocullui Adwll, sec. XII. drama semili-
turgicajucata si cantata In latina, In gregoriana
In limba romana. lean-Franc;;ois Le Sueur,
Moartea lui Adam, IR09.
ADEVAR
Conform vlzmnii ei concrete asupra
lucrurilor, Biblia nu limiteaza adevarulla 0
conceptie intelectuala (expresie a ceea ce
corespunde realitatii). Ea are 0 viziune mai
completa mai dinarnica: este adevarat ceea
ce dureaza, ce rezista. Dumnezeu si omul
sunt adevarati fiindca sunt ceea
ce fac concorda cu ceea ce au prin
viu grai, se poate avea Incredere In ei
(contrar "omului mincinos").
Notiunea de adevar corespunde deci altor
teme: fidelitatea (credinta) lui Dumnezeu
fata de Legamant* mila (Indurarea) lui,
sfintia lui, dar revelatia "tainei" Mantuirii.
De notat: cuvantul amin* (tradus de obi-
cei prin "asa sa fie"), rostit la sfiirsitul rucra-
, , t>
ciunii, nu exprima ill primul rand 0 dorinta,
ci credinta ca ceea ce s-a spus e adevarat.
Se citeaza uneori illtrebarea lui Pilat:
"Ce este adevarul?" (In 18,38) ca expresie a
scepticismului fata de afrrmatiile credintei.
, , ,
p
ADONAI
In ebraica, Adoni inseamna "Stapane",
"Doamne"; Adonai reprezinta un plural de
maiestate sau de intensitate. Evreii, recu-
noscand stapanirea (domnia) lui
asupra lor, 11 numesc "Adonai". Acest ter-
men de politete devine un nume propriu al
lui Dumnezeu. Cand textul ebraic al Bibliei
este citit cu voce tare, acest nume 11 inlo-
pe cel - nepronuntabil - de YHVH
(Yahve':'); adeseori e tradus, cum 0 face
textul grecesc (Kyrios), prin "Domnul".
ADORMIREA MAICII DOMNULUI
(N. tr.: La 15 august, Biserica Ortodoxa
Adormirea Maicii Domnului.
Aidoma catolicilor, ortodoqii cred ca trupul
Sfintei Fecioare Maria, cea care I-a purtat in
pantece pe Isus Cristos, nu putea ramane in
pamant. Fecioara Maria, cu trupul preschim-
bat, viu preaslavit, a fost inaltata la ceruri
prin puterea iubirea Mantuitorului nostru
Isus Cristos, fiul sau.)
Aceeasi sarbiitoare, la aceeasi data, este
numita catolicii francezi
(lat. assumptio, de la assumere, "a ridica, a
rapi"), Inaltarea la ceruri a Sfintei Fecioare.
Dogma catolicii a fost definita de catre Papa
Pius al XII-lea, in 1950, pornind de la unele
traditii neatestate de Biblie. Asa cum Maria
nu fost supusa la pacatului
originar* prin a sa imaculata conceptie, tot
astfel a fost crutata de la a zace in mormant
prin ridicarea ceruri. Protestantii refuza
aceasta dogma.
Monarhia (n. tr.: franceza) a celebrat cu
mare fast ziua de 15 august, conform dorin-
tei lui Ludovic al XIII-lea, care inchinase
Franta Sfintei Fecioare. Napoleon I Napo-
leon al III-lea au fix at la aceasta data Sfantul
Napoleon.
Icon. Fecioara se lnalta deasupra credincio-
curtea cereasca 0 Correggio, 1430,
Parma; Tommaso Masolino, 1435, Napoli; Titian,
1518, Venetia; EI Greco, 1608, Toledo; Rubens,
ADUlTER 21
dOllasprezece panze, sec. XVII, Bruxelles, Viena,
Anvers; Charles-Antoine Bridau, sClIlptura. strana
corlilui Catedralei din Chartres, 1773.
Aluz. Messa As.mmpta est /viaria. Palestrina.
sec. XVI; Marc Antoine Charpentier. sec. XVII.
ADULTER
Conform Bibliei, comit adulter
(preacurvesc) femeia maritata sau logodita
(in sensul ebraic al termenului) care
respecta angajamentele, precum barbatul
care isi inseala nevasta cu 0 femeie maritata.
Decaiogui'" (Ex 20,14) condamna formal
aduIterul In caz de flagrant delict, cei doi
vinovati sunt condamnati la moarte (Lv
20,10).' Daca de vina femeia, sotul sc
poate multumi sa 0 repudieze.
NT rcia condamnarea crimei de preacurvic
si chiar extinde domeniul acesteia, de vreme
Isus, dupa ce citase Decalogul, adauga:.
"Oricine se uita la 0 femeie ca s-o pofteasca
a preacurvit cu ea" (Mt 5,27-28).
In fata unei femei prinse asupra faptului, pc
care 'se pregateau s-o ucida cu pietre, Isus Ii
infrunta pe carturari* pe farisei*: "Care
dintre voi este fara de pacat sa arunce cel
dintai piatra"; atunci ei s-au retras unul cate
unul, incepand cu cei mai batrani. Isus,
ramas singur cu femeia, Ii spune: "Nici eu
nu te osandesc" (In 8 ,2-11).
In VT, notiunea de preacurvie s-a extins,
prin analogie, la raporturile dintre
nezeu poporul pe care I-a ales cu care
s-a logodit prin Legamant (Cartea pro-
rocului Osea). Cand Israel se prosterneaza
in fata idolilor sau se inchina altor zei, el
un popor care starnind
gelozia Dumnezeului sau. Osea, Ieremia,
Iezechiel nu gasesc termeni suficient
de aspri pentru a condamna aceste tra-
dari ale lui Israel devenit "prostituata". --+
LOGODNA.
L.&P. A azvarli cuiva piatra: a anmca primul
cu piatra .
Lit. Alfred de Vigny, Poeme antice Iji moder-
ne, 1837, "Femeia adultera", inspirat de In R,2-II.
r
22 AGAPA
Selma Lagerlof, fn Inelul pescarului, 1939,
.Jnscriptia pe pamant". nuveIa.
., Icon. Pieter Brueael. Cristo.,' si femeia adultera,
sec. XVI. Londra. . .
AGAPA.
(Gr. agape, "dragoste".) Masa frateasdi
a primilor legata, fara indoiala, de
euharistie"; In 1Co 11,17-34, Pavel opune
masa pe care 0 ia fiecare "Cinei Domnului",
care presupune 0 celebrare comuna intru
milostenie':'. Astazi, agapa fnseamna pur
simplu un ospat.
AGONIE (a lui Isus)
(Gr. agon, "lupta, a sufletului,
spaima" .) Dupa Cina cea de Taina*, Isus s-a
dus cu apostolii in gradina Ghetsemani, la
poalelc Muntelui Maslinilor. S-a departat de
ei la 0 aruncatura de piatra. Fata cu moartea
ce se apropia, a fost cuprins de 0 mare spai-
rna. L-a rugat pe Dumnezeu sa indeparteze
de la el acest pahar al durerii; dupa Luca, 0
sudoare de sange i-a acoperit trupul un
Inger a venit sa-l fmbarbateze. Apostolii
adormisera (Mt 26,36; Me 14,32-42; Lc
22,40-46). Aceasta lupta interioara mar-
cheaza inceputul agoniei lui Isus, care va
continua pe cruce*.
Lit. Blaise Pascal, Cugetari, 1670, "Taina lui
Isus" (ed. Brunschvicg, 553): 0
singuratafii unui Dumnezeu care sufera cauta
alinare din partea oamenilor. .. dar nu
o caparu, fiinddi ucenicii sill dorm". Victor Hugo,
Sffir$itllllui Satan, 1886, ,,1nceputul spaimei".
Alfred de Vigny, Muntele MasliniJor, 1839,
inspirat de poetul german Jean-Paul Richter
(Siebenkaa,5, 1796): Vigny evoca propria sa
spaima religioasa prin cea pe care i-a atribuie lui
Isus; Isus n cheama zadarnic fn ajutor pe TataI
ceresc, "mut, orb surd" la fiipturilor create
de el, ca mesajul sau eliberator va fi tradat.
Gerard de Nerval, "Cristos la MasIini" (Himerele,
1854), suita de cinci sonete, inspirate tot de Jean-
Paul: fn gradina Maslinilor, Domnul, deznadajduit,
fncearca fnainte de a muri sa Ie destainuie ucenicilor
sai "vestea": "Dumnezeu din altarul pe care
cad eu jertfi1...lDumnezeu nu e! Dumnezeu nu mai
e!!darei dormeau mai departe! ... "
Opera lui Georges Bernanos multiplica
scenele de agonie: eroul din fumalul Urlui preot de
rara, 1936, este "prizonierul sfintei agonii". Max
Jacob In "Agonie", Ultimele poeme, 1945,
evoca propria sa moarte, iminenta, In lagarul de Ia
Drancy, unde fusese Incarcerat.
Icon. Agonia din gradina Maslinilor: Andrea
Mantegna, 1460, Tours; Giovanni Bellini, sec.
XV, Londra; El Greco, sec. XV, Budapesta;
Delacroix, 1826, Paris, St. Paul-St. Louis.
Muz. Ludwig van Beethoven, pe
Muntele Ma.,Jjnilor, oratoriu, IS01. Francis
Poulenc, Dialogul Cannelitelor, 1957, opera, dupa
scrierile lui Bernanos. Hjalmar Borgstrom, sec.
XX, [,,u", Getsemane.
Cin. Robert Bresson, fumalul unui preot de
tara, 1950, inspirat din opera lui Bernanos; Pro-
cesul foanei d'Arc, 1961: preotul din Ambricourt
imagini ale lui Cristos In agonie.
AHAB
Fiu allui Omri, cel de-al rege al
lui Israel (874-853; vezi 1R 16-22). Atras la
idolatrie de sotia sa Izabela, fiica regelui fe-
nician al Sidonului, este blestemat de prorocul
IIie". Mai apoi, neluand In seama avertismen-
tul prorocului Miheia, Ii infrunta pe arameeni
pierde viata pe campul de luptii.
Lit. Jean Racine, Atalia, 1691. Herman Melville,
Moby Dick, 1851: mama capitanului Ahab i-a dat
fiului ei un nume biblic, parca predestinat unui
destin sangeros.
Cin. Romanullui Melville a fost ecranizat In
1956 de John Huston.
(ASUERUS)
Rege ahemenid al Persiei, Ksayarsa I
(485-465) este cunoscut sub numele grecesc
Xerxes, iar in Biblie, sub numele ebraic
(latinizat, Asuerus) (Ezd 4,6).
Devenit celebru In urma luptelor sale
impotriva grecilor (victoria de la Termopile,
Infrangerea de la Salamina), a 0
revoWi in Egipt 0 alta in Babilon. In
cetatea Susa, a luat-o de sotie pe evreica
Estera, in locul La cererea
acesteia, a revocat ordinul de exterminare a
poporului evreu obtinut de Aman (Est 4,8).
Lit. Jean Racine, Estera, 1689.
p
ALELUIA
(Eb. hallelu-yah, "Iaudati-l pe Dumnc-
zeu".) Aclamatie liturgicii. -+ HALLEL.
. ]Ir[l/z. Aria "Aleluia" din oratoriul Mesia de
Haendel, 1742. este cantatii adesea ca piesii
separata.
Cin. King Vidor. H;i1lcIuy;;h. 1929. Drama din
IUl11ea negrilor al11ericani: emu!. Zeke. devme
evanahelisL boteaza In apele iluviului predicii
In care se Indrcaptii spre lad spre Rai.
ALES
Estc numita "alcasa" pcrsoana, comuni-
[atca sau colcctivitatea a\"llta 111 vcdere de
Dumnezeu pentru () \"()c<ltic (chemare) sau 0
misiunc.
In VT, alcgerca lui lsrad scmnifidi
faptul ca Dumnczcu a dcscmnat un
care ii va apartine: aceastrl idec a c1ectlUlll.l
este stnlns legata de cea a Legamantului"
(Dt 14,2). Inauntrul poporului sau, Dumne-
zeu a ales de asemenca anumite pcrsoane:
patriarhii, Moise Aaron, levitii, rcgii (Gn
12-22; 11,26-37; lS3; 16,l-13).Nuscindi-
ca nici 0 justificare pentru aceasta
fiindca Dumnezeu este stapan atotputermc
si Iiber. Dar faptul de a fi ales presupune
unor responsabilitati.
In NT, cuvantul se apJica
alesi de Isus pentru a vesti Imparatia lui
(Lc 6,13; 9, 57-61). Isus este nu-
mit el Insusi "alesul lui Dumnezeu" (Lc
9,35).-+ HAR, LEGAMANT.
L.&P. Multi chemati. putini (Mt 22,14):
se spune, de exemplu, despre un concurs, despre
o cariera Tn care multi pot incerca norocul, dar
pufini
Lit. Dante, Divina Comedie, 1307-132/: poetul
este condus de Beatrice de pe muntele purgato-
riului* catre paradisul* cclor Agrippa
d'Aubigne, Tragicele, 1616 (VII, "Judecata"): la
sfiirsitul Judeditii de Apoi, Dumnezeu Ii
dreapta sa pe cei judecatorul - devenit
de-acum fratele lor - Ii invita "sa triumfe In
veci/ln Imparafia a biruintei a pacii".
Massillon (sec. XVIII): Predica de.'pre numi1rul
mic al ce/or include a impresionanta evocare
a ludeditii de Apoi.
ANA 23
In nUl11eroase opere literare alegerea divinii
apare ca ambivalentii: ea constitllie 0 ragiiduint
a
de marire. dar 'ii de sufcrima. ,A,stfel cstc traitii de
Moise si losua. III Poeme ;tnticc si modcme de
Vianv, '1 X37: ca marchea;;:a poporui cvrell. rapt cc
din opera lui Wiesel. lui Singer )i a
multor altora. "Un ale, cste lin om pe degetul
lui Dumnezeu II la zid": Dhwolul ,i
Bunul DUlllllezcu de Sartrc. 1951:. ilustreadl
dintrc cxistcnta lui DlI!11l1elel!
libcrtatea
ALFA SI OME(iA
si ultima litera din alfahctul grc-
cesc. In Apocalipsa'. bus dec lara: .. Ell sunt
alfa si omel!a", ceca cc II1SC<lmna lilceputul
ultimul, Cel Viu prin
cxcclcntil.
Lit. VCI.i intcrprctarca inspil'utll!ui pak
o
l1t(lill"
Pierre de CharJin 111 Fl'i]()lllcf)ui um;ill.
1955 (epilog): DUIliIlCZCU. supn::l11a l'inalit:IIC carc
triiieste ,i :!ftndcste. c .... te plinctul omega. "cxistand
frtptui'l1cllll stl:iii"undul clIget:itoarc".
AMIN
Cuvant ebraic a carui radilcina trimitc la
mai multe idei: statornicie, incrcdere, ade-
var. A rosti amin inscamna a proclama ca
fiind adevarat ceea ce s-a spus. Traducerea
"asa sa fie", care exprima 0 dorinta, nu reda
exact al termenului.
L.&P. A spline amin Ia toute: a aproba orice, a
consimti la orice.
lWUZ. Cuvantul amin a servit adesea ca subiect
pentru compozitorii ge muzicii religiii
asa
(Palestrina, Haendel, Cararo etc.) .
AMOS
Unul dintre cei doisprezece proroci mici.
Acest cultivator iudeu a profetit in regatul
lui Israel pe timpul domniei lui Ieroboam al
II-lea (sec. IX i. Cr.). El s-a ridicat in ter-
meni foarte energici impotriva nedreptatilor
a idolatriei.
ANA
Nume purtat de mai multe personaje fe-
minine din VT NT, cum ar fi: mama
r
22 AGAPA
Selma Lagerlof, fn Inelul pescarului, 1939,
.Jnscriptia pe pamant". nuveIa.
., Icon. Pieter Brueael. Cristo.,' si femeia adultera,
sec. XVI. Londra. . .
AGAPA.
(Gr. agape, "dragoste".) Masa frateasdi
a primilor legata, fara indoiala, de
euharistie"; In 1Co 11,17-34, Pavel opune
masa pe care 0 ia fiecare "Cinei Domnului",
care presupune 0 celebrare comuna intru
milostenie':'. Astazi, agapa fnseamna pur
simplu un ospat.
AGONIE (a lui Isus)
(Gr. agon, "lupta, a sufletului,
spaima" .) Dupa Cina cea de Taina*, Isus s-a
dus cu apostolii in gradina Ghetsemani, la
poalelc Muntelui Maslinilor. S-a departat de
ei la 0 aruncatura de piatra. Fata cu moartea
ce se apropia, a fost cuprins de 0 mare spai-
rna. L-a rugat pe Dumnezeu sa indeparteze
de la el acest pahar al durerii; dupa Luca, 0
sudoare de sange i-a acoperit trupul un
Inger a venit sa-l fmbarbateze. Apostolii
adormisera (Mt 26,36; Me 14,32-42; Lc
22,40-46). Aceasta lupta interioara mar-
cheaza inceputul agoniei lui Isus, care va
continua pe cruce*.
Lit. Blaise Pascal, Cugetari, 1670, "Taina lui
Isus" (ed. Brunschvicg, 553): 0
singuratafii unui Dumnezeu care sufera cauta
alinare din partea oamenilor. .. dar nu
o caparu, fiinddi ucenicii sill dorm". Victor Hugo,
Sffir$itllllui Satan, 1886, ,,1nceputul spaimei".
Alfred de Vigny, Muntele MasliniJor, 1839,
inspirat de poetul german Jean-Paul Richter
(Siebenkaa,5, 1796): Vigny evoca propria sa
spaima religioasa prin cea pe care i-a atribuie lui
Isus; Isus n cheama zadarnic fn ajutor pe TataI
ceresc, "mut, orb surd" la fiipturilor create
de el, ca mesajul sau eliberator va fi tradat.
Gerard de Nerval, "Cristos la MasIini" (Himerele,
1854), suita de cinci sonete, inspirate tot de Jean-
Paul: fn gradina Maslinilor, Domnul, deznadajduit,
fncearca fnainte de a muri sa Ie destainuie ucenicilor
sai "vestea": "Dumnezeu din altarul pe care
cad eu jertfi1...lDumnezeu nu e! Dumnezeu nu mai
e!!darei dormeau mai departe! ... "
Opera lui Georges Bernanos multiplica
scenele de agonie: eroul din fumalul Urlui preot de
rara, 1936, este "prizonierul sfintei agonii". Max
Jacob In "Agonie", Ultimele poeme, 1945,
evoca propria sa moarte, iminenta, In lagarul de Ia
Drancy, unde fusese Incarcerat.
Icon. Agonia din gradina Maslinilor: Andrea
Mantegna, 1460, Tours; Giovanni Bellini, sec.
XV, Londra; El Greco, sec. XV, Budapesta;
Delacroix, 1826, Paris, St. Paul-St. Louis.
Muz. Ludwig van Beethoven, pe
Muntele Ma.,Jjnilor, oratoriu, IS01. Francis
Poulenc, Dialogul Cannelitelor, 1957, opera, dupa
scrierile lui Bernanos. Hjalmar Borgstrom, sec.
XX, [,,u", Getsemane.
Cin. Robert Bresson, fumalul unui preot de
tara, 1950, inspirat din opera lui Bernanos; Pro-
cesul foanei d'Arc, 1961: preotul din Ambricourt
imagini ale lui Cristos In agonie.
AHAB
Fiu allui Omri, cel de-al rege al
lui Israel (874-853; vezi 1R 16-22). Atras la
idolatrie de sotia sa Izabela, fiica regelui fe-
nician al Sidonului, este blestemat de prorocul
IIie". Mai apoi, neluand In seama avertismen-
tul prorocului Miheia, Ii infrunta pe arameeni
pierde viata pe campul de luptii.
Lit. Jean Racine, Atalia, 1691. Herman Melville,
Moby Dick, 1851: mama capitanului Ahab i-a dat
fiului ei un nume biblic, parca predestinat unui
destin sangeros.
Cin. Romanullui Melville a fost ecranizat In
1956 de John Huston.
(ASUERUS)
Rege ahemenid al Persiei, Ksayarsa I
(485-465) este cunoscut sub numele grecesc
Xerxes, iar in Biblie, sub numele ebraic
(latinizat, Asuerus) (Ezd 4,6).
Devenit celebru In urma luptelor sale
impotriva grecilor (victoria de la Termopile,
Infrangerea de la Salamina), a 0
revoWi in Egipt 0 alta in Babilon. In
cetatea Susa, a luat-o de sotie pe evreica
Estera, in locul La cererea
acesteia, a revocat ordinul de exterminare a
poporului evreu obtinut de Aman (Est 4,8).
Lit. Jean Racine, Estera, 1689.
p
ALELUIA
(Eb. hallelu-yah, "Iaudati-l pe Dumnc-
zeu".) Aclamatie liturgicii. -+ HALLEL.
. ]Ir[l/z. Aria "Aleluia" din oratoriul Mesia de
Haendel, 1742. este cantatii adesea ca piesii
separata.
Cin. King Vidor. H;i1lcIuy;;h. 1929. Drama din
IUl11ea negrilor al11ericani: emu!. Zeke. devme
evanahelisL boteaza In apele iluviului predicii
In care se Indrcaptii spre lad spre Rai.
ALES
Estc numita "alcasa" pcrsoana, comuni-
[atca sau colcctivitatea a\"llta 111 vcdere de
Dumnezeu pentru () \"()c<ltic (chemare) sau 0
misiunc.
In VT, alcgerca lui lsrad scmnifidi
faptul ca Dumnczcu a dcscmnat un
care ii va apartine: aceastrl idec a c1ectlUlll.l
este stnlns legata de cea a Legamantului"
(Dt 14,2). Inauntrul poporului sau, Dumne-
zeu a ales de asemenca anumite pcrsoane:
patriarhii, Moise Aaron, levitii, rcgii (Gn
12-22; 11,26-37; lS3; 16,l-13).Nuscindi-
ca nici 0 justificare pentru aceasta
fiindca Dumnezeu este stapan atotputermc
si Iiber. Dar faptul de a fi ales presupune
unor responsabilitati.
In NT, cuvantul se apJica
alesi de Isus pentru a vesti Imparatia lui
(Lc 6,13; 9, 57-61). Isus este nu-
mit el Insusi "alesul lui Dumnezeu" (Lc
9,35).-+ HAR, LEGAMANT.
L.&P. Multi chemati. putini (Mt 22,14):
se spune, de exemplu, despre un concurs, despre
o cariera Tn care multi pot incerca norocul, dar
pufini
Lit. Dante, Divina Comedie, 1307-132/: poetul
este condus de Beatrice de pe muntele purgato-
riului* catre paradisul* cclor Agrippa
d'Aubigne, Tragicele, 1616 (VII, "Judecata"): la
sfiirsitul Judeditii de Apoi, Dumnezeu Ii
dreapta sa pe cei judecatorul - devenit
de-acum fratele lor - Ii invita "sa triumfe In
veci/ln Imparafia a biruintei a pacii".
Massillon (sec. XVIII): Predica de.'pre numi1rul
mic al ce/or include a impresionanta evocare
a ludeditii de Apoi.
ANA 23
In nUl11eroase opere literare alegerea divinii
apare ca ambivalentii: ea constitllie 0 ragiiduint
a
de marire. dar 'ii de sufcrima. ,A,stfel cstc traitii de
Moise si losua. III Poeme ;tnticc si modcme de
Vianv, '1 X37: ca marchea;;:a poporui cvrell. rapt cc
din opera lui Wiesel. lui Singer )i a
multor altora. "Un ale, cste lin om pe degetul
lui Dumnezeu II la zid": Dhwolul ,i
Bunul DUlllllezcu de Sartrc. 1951:. ilustreadl
dintrc cxistcnta lui DlI!11l1elel!
libcrtatea
ALFA SI OME(iA
si ultima litera din alfahctul grc-
cesc. In Apocalipsa'. bus dec lara: .. Ell sunt
alfa si omel!a", ceca cc II1SC<lmna lilceputul
ultimul, Cel Viu prin
cxcclcntil.
Lit. VCI.i intcrprctarca inspil'utll!ui pak
o
l1t(lill"
Pierre de CharJin 111 Fl'i]()lllcf)ui um;ill.
1955 (epilog): DUIliIlCZCU. supn::l11a l'inalit:IIC carc
triiieste ,i :!ftndcste. c .... te plinctul omega. "cxistand
frtptui'l1cllll stl:iii"undul clIget:itoarc".
AMIN
Cuvant ebraic a carui radilcina trimitc la
mai multe idei: statornicie, incrcdere, ade-
var. A rosti amin inscamna a proclama ca
fiind adevarat ceea ce s-a spus. Traducerea
"asa sa fie", care exprima 0 dorinta, nu reda
exact al termenului.
L.&P. A spline amin Ia toute: a aproba orice, a
consimti la orice.
lWUZ. Cuvantul amin a servit adesea ca subiect
pentru compozitorii ge muzicii religiii
asa
(Palestrina, Haendel, Cararo etc.) .
AMOS
Unul dintre cei doisprezece proroci mici.
Acest cultivator iudeu a profetit in regatul
lui Israel pe timpul domniei lui Ieroboam al
II-lea (sec. IX i. Cr.). El s-a ridicat in ter-
meni foarte energici impotriva nedreptatilor
a idolatriei.
ANA
Nume purtat de mai multe personaje fe-
minine din VT NT, cum ar fi: mama

24 ANATEMA
prorocului Samuel, nevasta biHranului Tobit
0 prorocita care, dupa evangheIia lui Luca
(Lc 2,36-37), I-a Intampinat pe pruncul Isus
In Templul din Ierusalim.
Dupa 0 traditie acesta este
numele mamei Mariei, sotia lui Ioachim.
Foarte multe reprezentari 0 Inva-
tand-o carte pe Maria; unele dintre ele relJ-
ncsc cele trei generatii ale Sfintei Familii:
Ana, Maria Isus.
De asemenea, este numele marelui preot
cvrcu, socrullui Caiafa, care I-a interogat pe
Isus, dupa ce acesta a fost prins.
Icon. Fedoara "i Sffinta Ana, Leonardo da Vinci,
i -199. l.uvru; sculptura In Icmn, Semur-en-Auxois.
"c.: . .\ V. Rembrandt. Strinta A na, I 63 I . Amsterdam.
ANATEMA.
(Gr. anathema, "of rand a votiva"; eb.
herem, "a pune deoparte", "a interzice folo-
sirii profane".) Acest cuvant desernneaza 0
regula pe care Israel trebuia s-o respecte ill
razboaiele lui Iehova: prada uneori
nii Infranti erau Inchinati lui Iehova -
nimiciti. Sc aplica de asemenea la pedepsirea
idolatrilor. "Daca se cu adevarat ca
s-a petrecut aceasta In mijlocul tau,
sa treci prin sabiei pe locuitorii
cetatii aceIeia, iar cetatea toata prada din ea
sa fie arse inaintea Dornnului Durnnezeului
tau" (Dt 13,13-19).
In textele iudaice mai recentc .:;i in NT,
anafemaii pe indivizi; prin exdude-
rea lui din comunitate, vinovatul - eel care
a mintit sau eel care nu s-a tinut de cuvLt-
lasat in seama judecatii lui Dumnczeu.
In Fp 23,12, evreii ai lui PavcI*
jura ca vor face greva foamei pana cand 11
vor ucide, chemand asupra lor cele mai
cumplite pedepse (anatema)
daca vor tine promisiunea.
Conciliile au formulat anateme pana la
primul ConciIiu de la Vatican (1869-70),
Vatican II fiind poate eel dintai care nu a
mai rJ")J1untat nici una.
Musulmanii i-au pastrat anatemei, ca
blestem, intreaga fort a pasionala.
ANDREI
(Gr. andreios, "viril".) Unul dintre cei
doisprezece apostoli *. Era fratele lui Simon-
pescar ca ella Capernaum; mai
intai ucenic al lui loan Botezatorul, I-a
urmat dupa aceea pe Isus (Mt 4,18-20).
Conform unei traditii, dupa moartea lui Isus,
lui i-ar fi fost incredintata evanghelizarea
Rusiei (n. tr.: .'5i a popoarelor de la gurile
Dunarii, romanilor). Se crede ca a
murit la Patras, in Grecia, rastignit pe 0
cruce In forma de X, numita mai apoi
"Crucea Smntului Andrei".
Lit. Bossuet. P:.megiricul Sffinw/ui Andrei.
apo"to/u/. predici1 carmelitelor din cartierul
Saint-Jacques (Sf. Iacov), Paris, la 3() noiembrie
I 66X. Paul Claudel, Corona benignitatis anni Dei,
"Sfantul Andrei", I 9 I 5.
ANGELUS
In traditia catolica, rugacmne rostita
dimineara, la pranz seara, amintind
Buna-Vestire* - mesajul ad us de arhan-
ghelul GavriiI Mariei, mama lui Isus.
Icon. Jean-Fran90is Millet, Angelus, [858,
Luvru.
ANTICRIST
Dupa Epistolele* Sfantului Pavel si
Apocalipsa*, lui Dumnezeu -
Anticrist -ineearea sa se impuna prin fort
a
ori prin vicIenie, dar pan a la urma va fi
nimicit de Cristos. EI nu se intrupeaza
intr-un personaj istoric anume, ci ii des em-
neaza tori aceia care se impotrivese inte-
meierii Imparatiei lui Cristos (lIn 2,18; Ap
13; Mt 24,24; 2Tes 2,4). --+ SATANA.
Lit. Fiecare cu Anticristul lui! De exemplu,
pentru Agrippa d'Aubigne, In Tragicele, [616,
Anticristul este papa, "fiul cel mai mare al Sata-
nei" - dupa parerea reformafilor. La Dostoievski,
In Fratii Karamazov, [880, marele inchizitor este
fntruchipare a lui Anticrist; papa al zbirilor, el
p
rcprczinta catolicismul !"Oman. dar totodata
so'cialisl1lul atcu capitalisl1lul l1lodcrn. care
pl'Ol1lit l1lul\imii t'cricirea l1latcrialft In schimbu[
liberta\ii. Dupa i\ictzsche, Anticristul nu e altul
. decat .. Dul1lnezeu degencrat In antiteza vietii. In
10': sa fie ctcrna ei transforl1larc. ctcrna ei
aCirmarc": Anticristu/. I XXX. Pcguy .In ')\'ot;1 in.,o-
ritoarc asupra D-Jui Dc.,carte.'. 191-1. considcra
banii ca fiind Anticristul IUl1lii l1lodcrnc,
Cin. John Huston. Cel I'ic/c:m. 1979.
ANTIOHUS
Nume purtat de treisprezeee regi
Seleucizi (una dintrc dinastiile ee
Impartit imperilll lui Alexandru) care
au domnit In Asia Mica. Antiohus al III-lea
(223-1 X7 I. CL). rege al Siriei, a trchuit sa se
Inchine wmanilor. Antiohus al IV-lea
Epiranul (175-164) a ocupat Egiptul. de
unde a Cost izgonit dc romani. Politica lui de
elenizarc fort;ta a pwvoeat revolta e"reilor.
condusa de fratii Maeabci' (cartca Maca-
hcilor sau cartea martirilor lui Israel).
APA.
Apa
Apa estc un simbol universal al vietii al
puritatii. Cosmogoniile celc mai diverse evo-
ca apele primordiale; de pilda, In expunerea
creatiunii din Geneza se arata: "Duhul lui
plutea deasupra apelor" (Gn 1,2).
In numeroase pasaje din Biblie se sub-
liniaza cat de neeesara este apa pentru viata
eotidiana. Dar, fiindca se greu, tre-
buie sapate fantani sau instalate cisterne
pentru strangerea apei de ploaie trebuie
construite sisteme de irigatie.
In VT, poporul lui Dumnezeu, ehinuit
de sete In mijlocul Ii cere lui
Moise sa-i aduea apa. Dumnezeu ii spune
lui Moise: "Ia-ti toiagul In mana; vei lovi
stafrea, din ea va apa poporul va avea
ce sa bea" (Ex 17). Sunt reunite astfel trei
teme esentiale: grija lui Dumnezeu; increde-
rea evlaviosului; daruirea apei sau daruirea
vietii.
APA 25
Insemnand viata sub to ate formelc, apa
joaca un wI In vindecarea bolilor: prorocul
'Elisei, de excmplu, I-a trimis pe un general
sirian Iepros, Naaman, sa se scalde In
Iordan. Accsta a din apa cu piclea
vindccat, fiindca avusese crcdinta In
Dumnczcu, care vorbea prin gura lui Elisci
(2R 5). Istorisirca a fost interpretata In
ca prcfigurarca botezului care
,.vindedf' de piicat.
Orice puriricarc este un fcl de vindccare.
Legea I ui Israel prcscria folosirea apdor
lustralc pentru a curati oamcnii 5i lucrurilc
impure (Num I lJ): se rcspectau In mod ritual
prescrip!iiic de ablutiuni de a
cupc!or. a \aselor. a In
evreii indeplincall ritual uri de purificarc -
deopotrid. ri/.ica moralJ - prin cufun-
darea in hazine cu apa curata (la intrarca In
T cmplu) sau in piscine ritllale (Qumran).
In NT, loan Evangbclistlll amintqte
Intalnirca lui Isus, In apropierca unui din
Samaria, cu 0 femeic care venea sa ia apa
dintr-o i'antana. Isus i-a eerut sa bea
potolindu-5i setea, i-a vestit apa vietii
ce spunand: "Cel ce va bea apa ce-i voi da eu
nu va mai Inseta In veci" (In 4). aici izvorul
simbolizeaza daruirea vietii
celui care crede. --+ SAMARITEANCA.
Apa distrugatoare
Simbol ambivalent, apa poate fi
aducatoare de prapad de moarte; astfel
sunt apele potopului*, ape de sus ce tree prin
stavilarele cerului deschise de Dumnezeu.
Marea", lacuriIe, Intinderile vaste de apa
Ii Inspaimantau pe evrei, care nu aveau vo-
calie de navigatori, ca fenicieniL Se temeau
de furtuni, naufragii, revarsari de ape.
Datorita lui Isus, In apeIe adanci ale lacului
Tiberiadei sunt scufundate, sub forma de
porci, duburile necurate care-l chinuiau pe
un demonizat (Mc 5,12-13).
Apa Botezulu(
Asociaza cele doua valori, viata/moarte:
se scufundii In apa omul cel vechi (omul

24 ANATEMA
prorocului Samuel, nevasta biHranului Tobit
0 prorocita care, dupa evangheIia lui Luca
(Lc 2,36-37), I-a Intampinat pe pruncul Isus
In Templul din Ierusalim.
Dupa 0 traditie acesta este
numele mamei Mariei, sotia lui Ioachim.
Foarte multe reprezentari 0 Inva-
tand-o carte pe Maria; unele dintre ele relJ-
ncsc cele trei generatii ale Sfintei Familii:
Ana, Maria Isus.
De asemenea, este numele marelui preot
cvrcu, socrullui Caiafa, care I-a interogat pe
Isus, dupa ce acesta a fost prins.
Icon. Fedoara "i Sffinta Ana, Leonardo da Vinci,
i -199. l.uvru; sculptura In Icmn, Semur-en-Auxois.
"c.: . .\ V. Rembrandt. Strinta A na, I 63 I . Amsterdam.
ANATEMA.
(Gr. anathema, "of rand a votiva"; eb.
herem, "a pune deoparte", "a interzice folo-
sirii profane".) Acest cuvant desernneaza 0
regula pe care Israel trebuia s-o respecte ill
razboaiele lui Iehova: prada uneori
nii Infranti erau Inchinati lui Iehova -
nimiciti. Sc aplica de asemenea la pedepsirea
idolatrilor. "Daca se cu adevarat ca
s-a petrecut aceasta In mijlocul tau,
sa treci prin sabiei pe locuitorii
cetatii aceIeia, iar cetatea toata prada din ea
sa fie arse inaintea Dornnului Durnnezeului
tau" (Dt 13,13-19).
In textele iudaice mai recentc .:;i in NT,
anafemaii pe indivizi; prin exdude-
rea lui din comunitate, vinovatul - eel care
a mintit sau eel care nu s-a tinut de cuvLt-
lasat in seama judecatii lui Dumnczeu.
In Fp 23,12, evreii ai lui PavcI*
jura ca vor face greva foamei pana cand 11
vor ucide, chemand asupra lor cele mai
cumplite pedepse (anatema)
daca vor tine promisiunea.
Conciliile au formulat anateme pana la
primul ConciIiu de la Vatican (1869-70),
Vatican II fiind poate eel dintai care nu a
mai rJ")J1untat nici una.
Musulmanii i-au pastrat anatemei, ca
blestem, intreaga fort a pasionala.
ANDREI
(Gr. andreios, "viril".) Unul dintre cei
doisprezece apostoli *. Era fratele lui Simon-
pescar ca ella Capernaum; mai
intai ucenic al lui loan Botezatorul, I-a
urmat dupa aceea pe Isus (Mt 4,18-20).
Conform unei traditii, dupa moartea lui Isus,
lui i-ar fi fost incredintata evanghelizarea
Rusiei (n. tr.: .'5i a popoarelor de la gurile
Dunarii, romanilor). Se crede ca a
murit la Patras, in Grecia, rastignit pe 0
cruce In forma de X, numita mai apoi
"Crucea Smntului Andrei".
Lit. Bossuet. P:.megiricul Sffinw/ui Andrei.
apo"to/u/. predici1 carmelitelor din cartierul
Saint-Jacques (Sf. Iacov), Paris, la 3() noiembrie
I 66X. Paul Claudel, Corona benignitatis anni Dei,
"Sfantul Andrei", I 9 I 5.
ANGELUS
In traditia catolica, rugacmne rostita
dimineara, la pranz seara, amintind
Buna-Vestire* - mesajul ad us de arhan-
ghelul GavriiI Mariei, mama lui Isus.
Icon. Jean-Fran90is Millet, Angelus, [858,
Luvru.
ANTICRIST
Dupa Epistolele* Sfantului Pavel si
Apocalipsa*, lui Dumnezeu -
Anticrist -ineearea sa se impuna prin fort
a
ori prin vicIenie, dar pan a la urma va fi
nimicit de Cristos. EI nu se intrupeaza
intr-un personaj istoric anume, ci ii des em-
neaza tori aceia care se impotrivese inte-
meierii Imparatiei lui Cristos (lIn 2,18; Ap
13; Mt 24,24; 2Tes 2,4). --+ SATANA.
Lit. Fiecare cu Anticristul lui! De exemplu,
pentru Agrippa d'Aubigne, In Tragicele, [616,
Anticristul este papa, "fiul cel mai mare al Sata-
nei" - dupa parerea reformafilor. La Dostoievski,
In Fratii Karamazov, [880, marele inchizitor este
fntruchipare a lui Anticrist; papa al zbirilor, el
p
rcprczinta catolicismul !"Oman. dar totodata
so'cialisl1lul atcu capitalisl1lul l1lodcrn. care
pl'Ol1lit l1lul\imii t'cricirea l1latcrialft In schimbu[
liberta\ii. Dupa i\ictzsche, Anticristul nu e altul
. decat .. Dul1lnezeu degencrat In antiteza vietii. In
10': sa fie ctcrna ei transforl1larc. ctcrna ei
aCirmarc": Anticristu/. I XXX. Pcguy .In ')\'ot;1 in.,o-
ritoarc asupra D-Jui Dc.,carte.'. 191-1. considcra
banii ca fiind Anticristul IUl1lii l1lodcrnc,
Cin. John Huston. Cel I'ic/c:m. 1979.
ANTIOHUS
Nume purtat de treisprezeee regi
Seleucizi (una dintrc dinastiile ee
Impartit imperilll lui Alexandru) care
au domnit In Asia Mica. Antiohus al III-lea
(223-1 X7 I. CL). rege al Siriei, a trchuit sa se
Inchine wmanilor. Antiohus al IV-lea
Epiranul (175-164) a ocupat Egiptul. de
unde a Cost izgonit dc romani. Politica lui de
elenizarc fort;ta a pwvoeat revolta e"reilor.
condusa de fratii Maeabci' (cartca Maca-
hcilor sau cartea martirilor lui Israel).
APA.
Apa
Apa estc un simbol universal al vietii al
puritatii. Cosmogoniile celc mai diverse evo-
ca apele primordiale; de pilda, In expunerea
creatiunii din Geneza se arata: "Duhul lui
plutea deasupra apelor" (Gn 1,2).
In numeroase pasaje din Biblie se sub-
liniaza cat de neeesara este apa pentru viata
eotidiana. Dar, fiindca se greu, tre-
buie sapate fantani sau instalate cisterne
pentru strangerea apei de ploaie trebuie
construite sisteme de irigatie.
In VT, poporul lui Dumnezeu, ehinuit
de sete In mijlocul Ii cere lui
Moise sa-i aduea apa. Dumnezeu ii spune
lui Moise: "Ia-ti toiagul In mana; vei lovi
stafrea, din ea va apa poporul va avea
ce sa bea" (Ex 17). Sunt reunite astfel trei
teme esentiale: grija lui Dumnezeu; increde-
rea evlaviosului; daruirea apei sau daruirea
vietii.
APA 25
Insemnand viata sub to ate formelc, apa
joaca un wI In vindecarea bolilor: prorocul
'Elisei, de excmplu, I-a trimis pe un general
sirian Iepros, Naaman, sa se scalde In
Iordan. Accsta a din apa cu piclea
vindccat, fiindca avusese crcdinta In
Dumnczcu, care vorbea prin gura lui Elisci
(2R 5). Istorisirca a fost interpretata In
ca prcfigurarca botezului care
,.vindedf' de piicat.
Orice puriricarc este un fcl de vindccare.
Legea I ui Israel prcscria folosirea apdor
lustralc pentru a curati oamcnii 5i lucrurilc
impure (Num I lJ): se rcspectau In mod ritual
prescrip!iiic de ablutiuni de a
cupc!or. a \aselor. a In
evreii indeplincall ritual uri de purificarc -
deopotrid. ri/.ica moralJ - prin cufun-
darea in hazine cu apa curata (la intrarca In
T cmplu) sau in piscine ritllale (Qumran).
In NT, loan Evangbclistlll amintqte
Intalnirca lui Isus, In apropierca unui din
Samaria, cu 0 femeic care venea sa ia apa
dintr-o i'antana. Isus i-a eerut sa bea
potolindu-5i setea, i-a vestit apa vietii
ce spunand: "Cel ce va bea apa ce-i voi da eu
nu va mai Inseta In veci" (In 4). aici izvorul
simbolizeaza daruirea vietii
celui care crede. --+ SAMARITEANCA.
Apa distrugatoare
Simbol ambivalent, apa poate fi
aducatoare de prapad de moarte; astfel
sunt apele potopului*, ape de sus ce tree prin
stavilarele cerului deschise de Dumnezeu.
Marea", lacuriIe, Intinderile vaste de apa
Ii Inspaimantau pe evrei, care nu aveau vo-
calie de navigatori, ca fenicieniL Se temeau
de furtuni, naufragii, revarsari de ape.
Datorita lui Isus, In apeIe adanci ale lacului
Tiberiadei sunt scufundate, sub forma de
porci, duburile necurate care-l chinuiau pe
un demonizat (Mc 5,12-13).
Apa Botezulu(
Asociaza cele doua valori, viata/moarte:
se scufundii In apa omul cel vechi (omul po
26 APOCALIPSA
paeatos), care moare, iese un am nou,
spalat de toate paeatele. -+ CREA TIUNE,
FURTUNA DOMOLITA.
Lit. Paul Claudel, Cinci Illuri ode. 191 () ... Duhul
Apa". Jean-Claude Renard, De.Kilntecul ,tpelor.
1961.
APOCALIPSA
(Din gr. apocaiuptci"n, "a dezvalui".) Gen
literar in care, fntr-o cpoea de criza, pentru a
mentine credinta speranta
prorocii" dezvaluic istoriei. Pesimist
rata dc un prezent plin de pacatc, nenorociri
::;i sufcrinte, discurslll apocaliptic cste
optimist raUi de viitor. care va
instaurarc Imparatici lui Dumnezeu.
Un anllmit numar de textc apocaliptice
rigllrcaza in VT (Is 24-27, On 10-12). dar
aces! gcn literar va inllori mai ales In
pcrioada intertcstamentara, din sec. II f. Cr.
pana In sec. I d. Cr. Ascmenea apoealipse,
prceum Tcstamcntui cclar 12 patriarhi sau
Apocaiipsa saptamiiniior, sunt considerate
apocrife.
Apocalipsa lui loan, ultima earte din
NT, a fost serisa cu siguranta in jurul anilor
95-100, probabil nu de apostolul loan,
ei sub influenta acestuia. Cristos in slava ii
apare lui loan, exilat la Patmos, ii porun-
sa serie catre biserici din Asia.
Apoi loan este eondus in eer. Aeolo i'l vede
pe Dumnezeu pe tron, inconjurat de eetele
tinand in mana cartea cu
peceti pe care i-a da mielului jertfit*. Mielul
sfarama pecetile, fiecare sfaramare fiind
semnul unor aparitii. Primele patru fac sa
apara calaretii: part, pe atunci
spaima romanilor, Razboiul, Foametea
Ciuma(Moartea) pe un cal balan, care vor
face prapad pe pamant (Ap 6). Apare apoi
Femeia, mama a unui copil de parte
biirbateasca pe care Balaurul Satana* vrea
sa-l devoreze. Izgonit de Mihail* de
ingere$ti, Balaurul i$i transmite puterea
Fiarei care sus tine Babilonul: marea eurva
(simbol al Imperiului Roman prigonitor al
Ap 17). loan evoca in continuare
Noul Icrusalim", cetatea smnta pogorata din
eer unde Dumnczcu impreuna
eu oamenii CAp 21).
In aceasta apocalipsa Isus este
reeunoseut ea Mcsia"', promisiunile lui
Dumnezeu sc Indeplinese sc
Rcvclatia. -+ JUDECATA DE APOI, MAN-
TUIRE. PARUSIE, RAsCUMPARARE.
Ut. Genul apncaliptic a inllorit in antichitatca
i na: Hernws. Pi/stom/. ciitrc 1.:1{) d. Cr.
Apocalipsa poatc fi ulll11nd dc a citi istoria IUl11ii:
unui pro.cm sau unlli \ iitor apropial plin dc
cataclisl11c dC7.oiare ii va url11a 0 cpnca dc
Opcrclc apocal ipticc sc prezint;l
adcsca slih Conn:.! cpid. intr-un dccor cosmic.
l.'l11bcrto Eco. in ,\'ulllc1c Tmf)(/;lfi'rului. 19XO.
ill1agincazCi dl,irul crimelor Ia
mflilastire In 1327 unncazu ordinca prevc,airilor
de la deschidcrca cclei dc-a peccti (roman
transpus pc eCl'Hn dc Jean-Jacljucs Annaud).
Prin Crllmusetea sa alegoridi prin rona
viziunilor, Apocalipsa a hrallit il11agillatia multor
poeti. ca Blake. Lamartine sau Hugo. Aeeente
apocalipticc se gascsc la Shelley, Prometeu
eliberut, IX20, drama In care, III actul al IV-lea,
este debandada ce a cuprins for(ele
raului, la Wagner, Alllurgul Zeilor, lX74,
autori flIpt legaturile eu giindirea
bibliciL aidoma lui D.H. Lawrence, care serie
Apoculypse (1931) dintr-un sentiment de ura
impotriva Revelatiei, socotita speranta celor slabi.
Convulsiile istoriei - revolutii, razboaie uria-
- suscita adesea in literatura 0 intoarcere la
acest tip de inspiratie, complet laicizata in
literatura printre altele.
Icon. Apocalip .. ;a de la Suint-Sever, manuseris
ilustrat, 102X. Timpanul de la Moissac, sec. XII.
Tapiserii de Nicolas Bataille, 13X7, Angers; de
Jean Lun;at, 1950, Assy. Correggio, Viziunea
Sfantului 101m la Patmos, 1524. Albrecht DUrer,
De"'chiderea pecetilor dupli Apocalip.'ili, gravura,
149X; EI Greco, 1614, New York. William Blake,
Moartea pe un cal bitlan, 1 X05, Londra. Frae:is
Danby, sec. XIX, Dublin. Arnold BOcklin, Rliz-
boil/I, I X96, Dresda. Edward Goerg, Apoculip,,a.
serie de gravuri. 1943.
. 1\f1lZ. Franz Schmidt, Cartea cu peceti.
1937. Olivier Messiaen: Cl'urtet pcntru
F
Plimanwlui, 1941; cea de-a treia Midi Liturghie,
1944; Cu/orile Cetlitii 1963; De la Canioane
Ia Stele, 1974. Pierre Henry, Apocalipsa lui loan,
1968. Twelve gates to the City, negro-spiritual.
'. Cin. Bergman, fn A !japtCii pecete, 1956, ilustrea-
za cele doua sensuri ale cuviintului apoeaJipsa:
sfiirsitullumii, cu foamete ciuma in Evul Mediu,
dar revelatia eshatologicil analoga deschiderii
celei de-a pece(i in Apocalipsa lui loan.
Francis Ford Coppola, Apocalypse now, 1979: tn
aeest film despre ri1zboiui american din Vietnam
este re(inut numai sensul modern de catastrofii.
APOCRIFE
Scrieri care n-au fost recunoscute ca
facand parte din "canonul" Sfintei Scripturi.
Exista numeroase apocrife ale VT: cartea lui
Enoh, cea dc-a patra carte a lui Ezdra, Testa-
mentul celor 12 patriarhi etc., adesea marc ate
accentuat de curentul apoca:!iptic*. Se cunosc
evanghelii apocrife: Evanghelia lui Toma,
Evanghelia lui Petru a:!tele. Acestea,
neautorizate, au pastrat uneori vechi traditii
valoroase, dar caracterizate printr-un gust
excesiv pentru miraculos.
Unele texte sunt numite apoerife de tradi-
!ia protestanta $i deuterocanonice * de cea
catoIica.
APOSTOL
(Gr. apostolos, "trimis", de1egat ,?ficial,
persoana care a primit 0 misiune.) In sens
strict, cei 12 ucenici ale$i de Isus pentru a-i
fi cei mai apropiati martorii sai
inaintea 1umii propovaduitorii Evanghe-
liei* sale. NT ii in genera:!, "cei
doisprezece". Ei sunt: Petru*, Andrei*,
Iacov* si loan * - cei dintai chemati; Filip *,
Matei*, Toma*, fiul1ui
A1feu*, Tadeu (sau Iuda), Simon* Iuda*
Iscarioteanul (Me 3,17-19). Petru apare
totdeauna in frunte. Iuda, dupa tradare, a
fost Inlocuit de Matia (Fp 1,15-26).
Cat despre Pavel*, dupa moartea lui Isus,
l$i ia nume1e de "apostol a:! neamurilor",
ARAMAICA 27
adicii al neevreilor, ca urmare a convertirii
lui 1?e drumul Damascului".
In sens mai larg, cuvantul "apostol" 11
desemneaza pe cel care trans mite mesajul
Evangheliei, sau, la modul genera:! astazi, pe
cel care apiira 0 idee sau 0 cauza generoasa.
L.&P. Drojdia in alaat (Lc 13,20-21): cum
ajunge doar pu\ina drojdie in trei masuri de filina
ca sa dospeasca tot aluatlll, cei 12 apostoli, vestind
lmparat
ia
lui Dumnezell, vor transforma numai ei
fntreg pamantul. tn vorbirea curenta, expresia Ii
desemneaza pe toti aceia care. Tn ciuda numaruiui
lor mic, fac sa "dospeasca" idei, sentimente,
pasiuni 1'ntr-o lume care, filra ei, ar fi inertil.
Lit. Paul Claudel, Corona benignitati.'i itnni
Dei.,.CeataApostolilor",1915.
Icon. Trimitereu ilpG.'itolilor. sculpt., sec. XII,
Vezelay. Hugo Van derGoes, Moarteu Feciourei.
Bruges. Apo.,tolii, Di.irer, 1526, Mtinchen;
EI Greco, 16()X, Toledo. Eugene BlImand, Ucenicii
Petru ,,'i Io<m a/erl!ilnd la mormilnt, 1898, Paris .....
CINA'CEA DE TAINA, RUSALII.
APROAPELE
Legea mozaica stipula respectul pentru
aproape, in primul rand pentru fratele israe-
lit: "Sa iube$ti pe aproapele tau ca pe tine
insut
i
" (Lv 19,17-18), dar pentru straini
(Lv 19,34).
Intrebat de un invatator a:! Legii, Isus
raspunde ca mantuirea se 'afla in dragostea * de
Dumnezeu de aproape, iar pentru a contura
identitatea acestuia, e1 poveste$te pilda
bunului samaritean* (Lc 10,30). Isus arata aid
cii orice om "care se mi10stive$te" devine
aproapele celuila:!t, mergand chiar panll 1a a
predica dragostea de (Mt 5,45).
ARAMAIC A
Limba micilor triburi arameene a
in importanta: cand, spre anul 500 1. Cr., a
devenit limba oficiala a Imperiu1ui Persan,
exercita pe atunci dominatia asupra
intregului Orient Mijlociu, din India pana
in Egipt. Evreii din Pa1estina 0 vor folosi
pana in sec. II d. Cr. Deci este limba vorbita
pe timpu11ui lsus. Cateva pasaje din caqile po
26 APOCALIPSA
paeatos), care moare, iese un am nou,
spalat de toate paeatele. -+ CREA TIUNE,
FURTUNA DOMOLITA.
Lit. Paul Claudel, Cinci Illuri ode. 191 () ... Duhul
Apa". Jean-Claude Renard, De.Kilntecul ,tpelor.
1961.
APOCALIPSA
(Din gr. apocaiuptci"n, "a dezvalui".) Gen
literar in care, fntr-o cpoea de criza, pentru a
mentine credinta speranta
prorocii" dezvaluic istoriei. Pesimist
rata dc un prezent plin de pacatc, nenorociri
::;i sufcrinte, discurslll apocaliptic cste
optimist raUi de viitor. care va
instaurarc Imparatici lui Dumnezeu.
Un anllmit numar de textc apocaliptice
rigllrcaza in VT (Is 24-27, On 10-12). dar
aces! gcn literar va inllori mai ales In
pcrioada intertcstamentara, din sec. II f. Cr.
pana In sec. I d. Cr. Ascmenea apoealipse,
prceum Tcstamcntui cclar 12 patriarhi sau
Apocaiipsa saptamiiniior, sunt considerate
apocrife.
Apocalipsa lui loan, ultima earte din
NT, a fost serisa cu siguranta in jurul anilor
95-100, probabil nu de apostolul loan,
ei sub influenta acestuia. Cristos in slava ii
apare lui loan, exilat la Patmos, ii porun-
sa serie catre biserici din Asia.
Apoi loan este eondus in eer. Aeolo i'l vede
pe Dumnezeu pe tron, inconjurat de eetele
tinand in mana cartea cu
peceti pe care i-a da mielului jertfit*. Mielul
sfarama pecetile, fiecare sfaramare fiind
semnul unor aparitii. Primele patru fac sa
apara calaretii: part, pe atunci
spaima romanilor, Razboiul, Foametea
Ciuma(Moartea) pe un cal balan, care vor
face prapad pe pamant (Ap 6). Apare apoi
Femeia, mama a unui copil de parte
biirbateasca pe care Balaurul Satana* vrea
sa-l devoreze. Izgonit de Mihail* de
ingere$ti, Balaurul i$i transmite puterea
Fiarei care sus tine Babilonul: marea eurva
(simbol al Imperiului Roman prigonitor al
Ap 17). loan evoca in continuare
Noul Icrusalim", cetatea smnta pogorata din
eer unde Dumnczcu impreuna
eu oamenii CAp 21).
In aceasta apocalipsa Isus este
reeunoseut ea Mcsia"', promisiunile lui
Dumnezeu sc Indeplinese sc
Rcvclatia. -+ JUDECATA DE APOI, MAN-
TUIRE. PARUSIE, RAsCUMPARARE.
Ut. Genul apncaliptic a inllorit in antichitatca
i na: Hernws. Pi/stom/. ciitrc 1.:1{) d. Cr.
Apocalipsa poatc fi ulll11nd dc a citi istoria IUl11ii:
unui pro.cm sau unlli \ iitor apropial plin dc
cataclisl11c dC7.oiare ii va url11a 0 cpnca dc
Opcrclc apocal ipticc sc prezint;l
adcsca slih Conn:.! cpid. intr-un dccor cosmic.
l.'l11bcrto Eco. in ,\'ulllc1c Tmf)(/;lfi'rului. 19XO.
ill1agincazCi dl,irul crimelor Ia
mflilastire In 1327 unncazu ordinca prevc,airilor
de la deschidcrca cclei dc-a peccti (roman
transpus pc eCl'Hn dc Jean-Jacljucs Annaud).
Prin Crllmusetea sa alegoridi prin rona
viziunilor, Apocalipsa a hrallit il11agillatia multor
poeti. ca Blake. Lamartine sau Hugo. Aeeente
apocalipticc se gascsc la Shelley, Prometeu
eliberut, IX20, drama In care, III actul al IV-lea,
este debandada ce a cuprins for(ele
raului, la Wagner, Alllurgul Zeilor, lX74,
autori flIpt legaturile eu giindirea
bibliciL aidoma lui D.H. Lawrence, care serie
Apoculypse (1931) dintr-un sentiment de ura
impotriva Revelatiei, socotita speranta celor slabi.
Convulsiile istoriei - revolutii, razboaie uria-
- suscita adesea in literatura 0 intoarcere la
acest tip de inspiratie, complet laicizata in
literatura printre altele.
Icon. Apocalip .. ;a de la Suint-Sever, manuseris
ilustrat, 102X. Timpanul de la Moissac, sec. XII.
Tapiserii de Nicolas Bataille, 13X7, Angers; de
Jean Lun;at, 1950, Assy. Correggio, Viziunea
Sfantului 101m la Patmos, 1524. Albrecht DUrer,
De"'chiderea pecetilor dupli Apocalip.'ili, gravura,
149X; EI Greco, 1614, New York. William Blake,
Moartea pe un cal bitlan, 1 X05, Londra. Frae:is
Danby, sec. XIX, Dublin. Arnold BOcklin, Rliz-
boil/I, I X96, Dresda. Edward Goerg, Apoculip,,a.
serie de gravuri. 1943.
. 1\f1lZ. Franz Schmidt, Cartea cu peceti.
1937. Olivier Messiaen: Cl'urtet pcntru
F
Plimanwlui, 1941; cea de-a treia Midi Liturghie,
1944; Cu/orile Cetlitii 1963; De la Canioane
Ia Stele, 1974. Pierre Henry, Apocalipsa lui loan,
1968. Twelve gates to the City, negro-spiritual.
'. Cin. Bergman, fn A !japtCii pecete, 1956, ilustrea-
za cele doua sensuri ale cuviintului apoeaJipsa:
sfiirsitullumii, cu foamete ciuma in Evul Mediu,
dar revelatia eshatologicil analoga deschiderii
celei de-a pece(i in Apocalipsa lui loan.
Francis Ford Coppola, Apocalypse now, 1979: tn
aeest film despre ri1zboiui american din Vietnam
este re(inut numai sensul modern de catastrofii.
APOCRIFE
Scrieri care n-au fost recunoscute ca
facand parte din "canonul" Sfintei Scripturi.
Exista numeroase apocrife ale VT: cartea lui
Enoh, cea dc-a patra carte a lui Ezdra, Testa-
mentul celor 12 patriarhi etc., adesea marc ate
accentuat de curentul apoca:!iptic*. Se cunosc
evanghelii apocrife: Evanghelia lui Toma,
Evanghelia lui Petru a:!tele. Acestea,
neautorizate, au pastrat uneori vechi traditii
valoroase, dar caracterizate printr-un gust
excesiv pentru miraculos.
Unele texte sunt numite apoerife de tradi-
!ia protestanta $i deuterocanonice * de cea
catoIica.
APOSTOL
(Gr. apostolos, "trimis", de1egat ,?ficial,
persoana care a primit 0 misiune.) In sens
strict, cei 12 ucenici ale$i de Isus pentru a-i
fi cei mai apropiati martorii sai
inaintea 1umii propovaduitorii Evanghe-
liei* sale. NT ii in genera:!, "cei
doisprezece". Ei sunt: Petru*, Andrei*,
Iacov* si loan * - cei dintai chemati; Filip *,
Matei*, Toma*, fiul1ui
A1feu*, Tadeu (sau Iuda), Simon* Iuda*
Iscarioteanul (Me 3,17-19). Petru apare
totdeauna in frunte. Iuda, dupa tradare, a
fost Inlocuit de Matia (Fp 1,15-26).
Cat despre Pavel*, dupa moartea lui Isus,
l$i ia nume1e de "apostol a:! neamurilor",
ARAMAICA 27
adicii al neevreilor, ca urmare a convertirii
lui 1?e drumul Damascului".
In sens mai larg, cuvantul "apostol" 11
desemneaza pe cel care trans mite mesajul
Evangheliei, sau, la modul genera:! astazi, pe
cel care apiira 0 idee sau 0 cauza generoasa.
L.&P. Drojdia in alaat (Lc 13,20-21): cum
ajunge doar pu\ina drojdie in trei masuri de filina
ca sa dospeasca tot aluatlll, cei 12 apostoli, vestind
lmparat
ia
lui Dumnezell, vor transforma numai ei
fntreg pamantul. tn vorbirea curenta, expresia Ii
desemneaza pe toti aceia care. Tn ciuda numaruiui
lor mic, fac sa "dospeasca" idei, sentimente,
pasiuni 1'ntr-o lume care, filra ei, ar fi inertil.
Lit. Paul Claudel, Corona benignitati.'i itnni
Dei.,.CeataApostolilor",1915.
Icon. Trimitereu ilpG.'itolilor. sculpt., sec. XII,
Vezelay. Hugo Van derGoes, Moarteu Feciourei.
Bruges. Apo.,tolii, Di.irer, 1526, Mtinchen;
EI Greco, 16()X, Toledo. Eugene BlImand, Ucenicii
Petru ,,'i Io<m a/erl!ilnd la mormilnt, 1898, Paris .....
CINA'CEA DE TAINA, RUSALII.
APROAPELE
Legea mozaica stipula respectul pentru
aproape, in primul rand pentru fratele israe-
lit: "Sa iube$ti pe aproapele tau ca pe tine
insut
i
" (Lv 19,17-18), dar pentru straini
(Lv 19,34).
Intrebat de un invatator a:! Legii, Isus
raspunde ca mantuirea se 'afla in dragostea * de
Dumnezeu de aproape, iar pentru a contura
identitatea acestuia, e1 poveste$te pilda
bunului samaritean* (Lc 10,30). Isus arata aid
cii orice om "care se mi10stive$te" devine
aproapele celuila:!t, mergand chiar panll 1a a
predica dragostea de (Mt 5,45).
ARAMAIC A
Limba micilor triburi arameene a
in importanta: cand, spre anul 500 1. Cr., a
devenit limba oficiala a Imperiu1ui Persan,
exercita pe atunci dominatia asupra
intregului Orient Mijlociu, din India pana
in Egipt. Evreii din Pa1estina 0 vor folosi
pana in sec. II d. Cr. Deci este limba vorbita
pe timpu11ui lsus. Cateva pasaje din caqile
r
28 AReA
bibIice (Ezdra* Daniel'') sunt scrise In
aceasta Iimbii semitica, apropiata de ebrai-
cli'; folosind caractere.
Pentru cult, lecturile In ebraica nemai-
fiind Intelese, a fost nevoie de traduceri In
aramaica: targum. Dintre
acestea, ciiteva ne-au parvenit (unele tacand
parte din manuscrisele gasite la Qumran*).
Literatura veche In limba aramaica este
de mare importanta.
NT. Incheie Epistola catre Co-
rinteni cu urmatoarele cuvinte aramaice:
marana tha, "Vino, Doamne", care corespund
apelului final din ApocaIipsa (Ap 22,20).
Prezenta, In textul grecesc, a acestei formule
liturgice aramaice arata riidacinile ei in
traditia palestiniana.
ARCA.
cuvant latin: area, "sipet", tradu-
ce doi termeni ebraici: unul (aron) des em-
neaza chivotul Legamantului, iar celalalt
(tevah) e intrebuintat pentru a numi leaganul
lui Moise arca lui Noe.
Area lui Noe
o corabie construita la porunca lui Dum-
nezeu, in care Noe a Imbarcat cate doua
exemplare, mascul femela, din toate spe-
ciile traitoare. Dumnezeu vroia sa salveze
astfel creatiunea de la potopul pe care mania
sa II starnise (Gn 6,19-22).
Arca lui Noe simbolizeaza ocrotirea pe
care 0 acorda Dumnezeu celor drepti atunci
cand se afia In nenorocire; ea reprezinta
leaganul unei vieti noi dupa Incercare. Este
interesant de facut 0 apropiere Intre aceasta
corabie leaganul Impletit din papirus,
plutind pe Nil, In care fiica lui Faraon I-a
gasit pe Moise, dupa ce suveranul egiptean
poruncise uciderea tuturor copiilor de parte
barbateasca ai evreilor (Ex 2). --. POTOP.
Lit. SupervieIle, Area lui Nae, 1938: culegere
de dintre care unele sunt inspirate din
Biblie.
Icon. Area lui Nae, mozaic la San Marco,
Vene(ia. sec. XIV; sculpt. Tn Catedrala din
Bourges. sec. XIII; Paolo Ucello. 145(J. Floren(a;
Michelangelo. 1512, Roma. Jacopo Bassano.
Canstruirea areei, sec. XVI. Marsilia. Vitraliul de
la St. Etienne-du-Mont. sec. XVII. Paris. Jean
Lun;:at. Canteeul Lumii. tapiserie. 1957. Angers.
11,1uz. Benjamin Britten. Area lui Nae. 1957.
dupa un mister din sec. XIV. Erich Sternberg.
Area lui Nae. 196(J.
Chivotul Legamantului (Chivot de
Legamant)
Un fel de sipet din lemn ce continea
tablcle Legii (Ex 25,10-22). Era
cu ajutorul unor stinghii din lernn, sub un cort
sfintit, invelit in piei de berbec. Cortul care
acopera chivotul e considerat lacasul lui
Dumnezeu, iar chivotul reprezinta ;emnul
vizibil al prezentei sale printre Astfel,
chivotul este stant nimeni nu trebuie sa-l
atinga (vezi IS 5). David I-a adus cu mare
veseIie In Ierusalim, pe care tocmai iI cuce-
rise (2S 6), iar Solomon a construit Templul
ca sa-l adaposteasca. Descrierea pe care ne-o
da Exodul (Ex 37,1-9) corespunde chiv.otului
din Templul lui Solomon, sub aripile
intinse ale heruvirnilor; toate erau placate cu
aur. Chivotul a disparut la nimicirea
Ierusalimului, in anul 587 1. Cr.
Icon. Fresca, Doura-Europos, sec. III. Basore-
lief, sinagoga din Capernaum, sec. III. Mozaic,
Germigny, sec. IX. Vitraliu, St. Denis, sec. XII.
Timpan, Notre-Dame din Paris, sec. XII.
Cin. Steven Spielberg, A venturierii ehivatului
pierdut, 1981. Un arheoIog, care este un mare
aventurier, fntreprinde 0 expeditie In Egipt ca sa
gaseasca chivotul Legamantului evreilor, cautat
deopotriva de
ARGILA. (LUT)
Prelucrarea argilei se practica din cele
mai vechi timpuri. Framantata cu picioarele,
amestecata cu nisip sau cu var, argila era
lucrata la roata de olar, rezultand obiecte
utilitare figurine de oameni sau animale.
Biblia II compara pe Dumnezeu-creatorul
p
cu olarul pe om cu un vas de lut (Iv 10,8;
Ir 18,6; Is 64,7).
Lit. Imaginea unui Dumnezeu-olar prelucrand
lutul este luata din Ieremia (Ir 18) de Pierre
Emmanuel, Babel, 1952: .,Iata omul, Tn mainile
olarului nebun ce se l'ncapataneaza sihi creeze
capodopera din nimic."
ARHANGHEL
Inseamna "conducator" (in
arkhos) al ingerilor. Traditia Ii
numeste pe trei dintre MihaiI" (Dn
10,13; Ap 12,7), Rafail* (Tb 3,17), Gavriil*
(Dn 8,16; Lc 1,26); traditia evreiasca, pe
mai multi. --. INGER.
Lit. Edgar Quinet, Aha.werus. 1833; Tn prolog.
arhanghelii joaca. Inaintea lui Dumnczeu a
sfintilor.o piesa ce prezinta istoria lumii apusc.
Icon. --. GAVRIIL, MIHAIL. RAFAIL.
ARHIEREU (MARE PREOT)
Arhiereul era preotul cu rangul cel mai
inalt printre fratii sai (Lv 21,10), singurul
caruia ii era ingiiduit sa intre, 0 data pe an, in
Smnta Sfintelor"', de Sarbiitoarea
(Yom Kipur).
Aaron"', frateIe lui Moise"', a fost primul
mare preot; BibIia descrie ungerea lui
solemna (Ex 28-29). Incepand de la David
pana in sec. II 1. Cr., alegerea arhiereilor s-a
fkut din semintia lui Sadoc. De la dornnia
lui lrod (37 1. Cr.), ei au fost desemnati
autoritatea politica, adica de ocupantuI"
roman si contestati de unii. Caiafa era cel
care functie In momentul
mortii lui Isus. De la nimicirea Templului
din Ierusalim, in anul 70 d. Cr., nu mai
exista arhiereu de origine evreiasca.
Autorul Epistolei catre Evrei
figura profetica a arhiereului pentru a-I
pe Isus: "Un astfel de arhiereu se
cuvenea sa avem: sfant, fara de rautate, rara
de pata, osebit de cei fiind mai
presus decat cerurile" (Bv 7,26).
Icon. Imaginea despre arhiereu este aplicatii
preotului Zaharia In Oil;iitaria Feeiaarei, unde
AVE MARIA
29
oficiaza casatoria Mariei cu losif. -+ CASATO-
RIA SFINTEI FECIOARE.
ATALIA
Piica lui Ahab'" si a Izabelei, regina a
Ierusalimului. In sec. IX 1. Cr., poporul evreu
este scindat in doua regate: Israel Iuda.
Israel isi uita credinta In Yehova si se inchina
unor straini. Ahab, Ataliei,
in Samaria un templu lui Baal.
In epoca, familiiIe conducatoare ale
celor doua rivale se intr-o serie
de masacre. In cursul unuia dintre acestea,
Izabela, mama Ataliei, este aruncata la caini.
Atunci fiica ei neamul lui David ca
sa poata domni la Icrusalim. Va fi Intr-ade-
var regina intre anii 841 835. Dar un copil
scapat de la macel crescut in taina, Ioas, 0
va expulza. MareIe preot load va porunci
uciderea Ataliei, precum distrugerea
idolilor (2R 11; 2Cr 22-23).
Lit. Accasta poveste siingeroasa I-a inspirat pe
Racine, astfel Iuiind tragedia Atalia (169 1);
Jean-Baptiste Moreau a compus muzica coruriIor,
iar Franc,:ois-Adrien Boieidieu a rescris-o In 1810.
Muz. HaendeI, Atalia, oratoriu, 1733.
A V ACUM (HABACUC)
Proroc contemporan cu Ieremia (sec.
VII -VI). Lanseaza imprecatii fulminante
impotriva asupritorilor (asirieni sau cal-
deeni) se arata scandalizat de tacerea lui
Dumnezeu "cand cel nelegiuit pe
omul cel drept" (A v 1,13), dar continua
puna nadejdea in interventia lui Dumnezeu
"impotriva neamului care ne .
Lit. Edouard Roditi, "Habacuc", sec. XX,
poem dtat de Pierre Hai'at, Antalagia poeziei
evreieljti,1985.
AVE MARIA
"A ve Maria, gratia plena; Dominus
tecum: benedicta tu in mulieribus, et
benedictus fructus ventris tui, Jesus. Sancta
Maria, Mater Dei, ora pro nobis peccatoribus,
r
28 AReA
bibIice (Ezdra* Daniel'') sunt scrise In
aceasta Iimbii semitica, apropiata de ebrai-
cli'; folosind caractere.
Pentru cult, lecturile In ebraica nemai-
fiind Intelese, a fost nevoie de traduceri In
aramaica: targum. Dintre
acestea, ciiteva ne-au parvenit (unele tacand
parte din manuscrisele gasite la Qumran*).
Literatura veche In limba aramaica este
de mare importanta.
NT. Incheie Epistola catre Co-
rinteni cu urmatoarele cuvinte aramaice:
marana tha, "Vino, Doamne", care corespund
apelului final din ApocaIipsa (Ap 22,20).
Prezenta, In textul grecesc, a acestei formule
liturgice aramaice arata riidacinile ei in
traditia palestiniana.
ARCA.
cuvant latin: area, "sipet", tradu-
ce doi termeni ebraici: unul (aron) des em-
neaza chivotul Legamantului, iar celalalt
(tevah) e intrebuintat pentru a numi leaganul
lui Moise arca lui Noe.
Area lui Noe
o corabie construita la porunca lui Dum-
nezeu, in care Noe a Imbarcat cate doua
exemplare, mascul femela, din toate spe-
ciile traitoare. Dumnezeu vroia sa salveze
astfel creatiunea de la potopul pe care mania
sa II starnise (Gn 6,19-22).
Arca lui Noe simbolizeaza ocrotirea pe
care 0 acorda Dumnezeu celor drepti atunci
cand se afia In nenorocire; ea reprezinta
leaganul unei vieti noi dupa Incercare. Este
interesant de facut 0 apropiere Intre aceasta
corabie leaganul Impletit din papirus,
plutind pe Nil, In care fiica lui Faraon I-a
gasit pe Moise, dupa ce suveranul egiptean
poruncise uciderea tuturor copiilor de parte
barbateasca ai evreilor (Ex 2). --. POTOP.
Lit. SupervieIle, Area lui Nae, 1938: culegere
de dintre care unele sunt inspirate din
Biblie.
Icon. Area lui Nae, mozaic la San Marco,
Vene(ia. sec. XIV; sculpt. Tn Catedrala din
Bourges. sec. XIII; Paolo Ucello. 145(J. Floren(a;
Michelangelo. 1512, Roma. Jacopo Bassano.
Canstruirea areei, sec. XVI. Marsilia. Vitraliul de
la St. Etienne-du-Mont. sec. XVII. Paris. Jean
Lun;:at. Canteeul Lumii. tapiserie. 1957. Angers.
11,1uz. Benjamin Britten. Area lui Nae. 1957.
dupa un mister din sec. XIV. Erich Sternberg.
Area lui Nae. 196(J.
Chivotul Legamantului (Chivot de
Legamant)
Un fel de sipet din lemn ce continea
tablcle Legii (Ex 25,10-22). Era
cu ajutorul unor stinghii din lernn, sub un cort
sfintit, invelit in piei de berbec. Cortul care
acopera chivotul e considerat lacasul lui
Dumnezeu, iar chivotul reprezinta ;emnul
vizibil al prezentei sale printre Astfel,
chivotul este stant nimeni nu trebuie sa-l
atinga (vezi IS 5). David I-a adus cu mare
veseIie In Ierusalim, pe care tocmai iI cuce-
rise (2S 6), iar Solomon a construit Templul
ca sa-l adaposteasca. Descrierea pe care ne-o
da Exodul (Ex 37,1-9) corespunde chiv.otului
din Templul lui Solomon, sub aripile
intinse ale heruvirnilor; toate erau placate cu
aur. Chivotul a disparut la nimicirea
Ierusalimului, in anul 587 1. Cr.
Icon. Fresca, Doura-Europos, sec. III. Basore-
lief, sinagoga din Capernaum, sec. III. Mozaic,
Germigny, sec. IX. Vitraliu, St. Denis, sec. XII.
Timpan, Notre-Dame din Paris, sec. XII.
Cin. Steven Spielberg, A venturierii ehivatului
pierdut, 1981. Un arheoIog, care este un mare
aventurier, fntreprinde 0 expeditie In Egipt ca sa
gaseasca chivotul Legamantului evreilor, cautat
deopotriva de
ARGILA. (LUT)
Prelucrarea argilei se practica din cele
mai vechi timpuri. Framantata cu picioarele,
amestecata cu nisip sau cu var, argila era
lucrata la roata de olar, rezultand obiecte
utilitare figurine de oameni sau animale.
Biblia II compara pe Dumnezeu-creatorul
p
cu olarul pe om cu un vas de lut (Iv 10,8;
Ir 18,6; Is 64,7).
Lit. Imaginea unui Dumnezeu-olar prelucrand
lutul este luata din Ieremia (Ir 18) de Pierre
Emmanuel, Babel, 1952: .,Iata omul, Tn mainile
olarului nebun ce se l'ncapataneaza sihi creeze
capodopera din nimic."
ARHANGHEL
Inseamna "conducator" (in
arkhos) al ingerilor. Traditia Ii
numeste pe trei dintre MihaiI" (Dn
10,13; Ap 12,7), Rafail* (Tb 3,17), Gavriil*
(Dn 8,16; Lc 1,26); traditia evreiasca, pe
mai multi. --. INGER.
Lit. Edgar Quinet, Aha.werus. 1833; Tn prolog.
arhanghelii joaca. Inaintea lui Dumnczeu a
sfintilor.o piesa ce prezinta istoria lumii apusc.
Icon. --. GAVRIIL, MIHAIL. RAFAIL.
ARHIEREU (MARE PREOT)
Arhiereul era preotul cu rangul cel mai
inalt printre fratii sai (Lv 21,10), singurul
caruia ii era ingiiduit sa intre, 0 data pe an, in
Smnta Sfintelor"', de Sarbiitoarea
(Yom Kipur).
Aaron"', frateIe lui Moise"', a fost primul
mare preot; BibIia descrie ungerea lui
solemna (Ex 28-29). Incepand de la David
pana in sec. II 1. Cr., alegerea arhiereilor s-a
fkut din semintia lui Sadoc. De la dornnia
lui lrod (37 1. Cr.), ei au fost desemnati
autoritatea politica, adica de ocupantuI"
roman si contestati de unii. Caiafa era cel
care functie In momentul
mortii lui Isus. De la nimicirea Templului
din Ierusalim, in anul 70 d. Cr., nu mai
exista arhiereu de origine evreiasca.
Autorul Epistolei catre Evrei
figura profetica a arhiereului pentru a-I
pe Isus: "Un astfel de arhiereu se
cuvenea sa avem: sfant, fara de rautate, rara
de pata, osebit de cei fiind mai
presus decat cerurile" (Bv 7,26).
Icon. Imaginea despre arhiereu este aplicatii
preotului Zaharia In Oil;iitaria Feeiaarei, unde
AVE MARIA
29
oficiaza casatoria Mariei cu losif. -+ CASATO-
RIA SFINTEI FECIOARE.
ATALIA
Piica lui Ahab'" si a Izabelei, regina a
Ierusalimului. In sec. IX 1. Cr., poporul evreu
este scindat in doua regate: Israel Iuda.
Israel isi uita credinta In Yehova si se inchina
unor straini. Ahab, Ataliei,
in Samaria un templu lui Baal.
In epoca, familiiIe conducatoare ale
celor doua rivale se intr-o serie
de masacre. In cursul unuia dintre acestea,
Izabela, mama Ataliei, este aruncata la caini.
Atunci fiica ei neamul lui David ca
sa poata domni la Icrusalim. Va fi Intr-ade-
var regina intre anii 841 835. Dar un copil
scapat de la macel crescut in taina, Ioas, 0
va expulza. MareIe preot load va porunci
uciderea Ataliei, precum distrugerea
idolilor (2R 11; 2Cr 22-23).
Lit. Accasta poveste siingeroasa I-a inspirat pe
Racine, astfel Iuiind tragedia Atalia (169 1);
Jean-Baptiste Moreau a compus muzica coruriIor,
iar Franc,:ois-Adrien Boieidieu a rescris-o In 1810.
Muz. HaendeI, Atalia, oratoriu, 1733.
A V ACUM (HABACUC)
Proroc contemporan cu Ieremia (sec.
VII -VI). Lanseaza imprecatii fulminante
impotriva asupritorilor (asirieni sau cal-
deeni) se arata scandalizat de tacerea lui
Dumnezeu "cand cel nelegiuit pe
omul cel drept" (A v 1,13), dar continua
puna nadejdea in interventia lui Dumnezeu
"impotriva neamului care ne .
Lit. Edouard Roditi, "Habacuc", sec. XX,
poem dtat de Pierre Hai'at, Antalagia poeziei
evreieljti,1985.
AVE MARIA
"A ve Maria, gratia plena; Dominus
tecum: benedicta tu in mulieribus, et
benedictus fructus ventris tui, Jesus. Sancta
Maria, Mater Dei, ora pro nobis peccatoribus,
30 AVRAAM
nunc et in hora mortis nostrae. Amen." -
ANGELUS, BVNA-VESTIRE.
Lit. "Te salut (Bucura-te), Marie", acest Ince-
put de mgaciune tradifionala a catolicilor, apare ca
refren In ,.Rugaciunea", text de Francis Jammes
(Biserica 'imbracata in fnmze) , popularizat de
interpretareadlntarefului Georges Brassens, 1953.
Se rediseste In strofele consacrate de Louis
pr1zonierelor de la Auschwitz (Muzeul
Grevin, 1946).
Icon. Petrus Christus, Fccioara ,'} pomul uscut.
1452, Lugano: de crengile copacului atarna
Iitere "A" simbolizand rugaciunea Ave Maria.
Muz. Ave IVfariu. messa pc voci de
Palestrina, sec. XVI. Melodii de Schubert de
Gounod, sec. XIX.
Cin. Jean-Luc Godard, Bucurii-te. Marie. 19!16.
A VRAAM (ABRAHAM)
Avraam (vezi Gn 12-25) a trait la i'nce-
putul mileniului al II-lea i. Cr. al
unui neam politeist stabilit la Ur, in Caldeea,
a primit de la Dumnezeu porunca
paraseasca patria sa pIece intr-o tara
necunoscuta, ce avea sa devina Tara Faga-
duintei* .
Dupa 0 in Egipt, se in
Canaan* cu femeia lui, Sara, cu nepotul
sau, Lot.
Acolo Dumnezeu face legamant cu el
Ii acel pamant pentru el urma-
lui. Dar Sara, neavand copii, 11 indeamna
sa se impreuneze cu slujnica ei Agar, care ii
un fiu, pe Ismail; dar nu acesta
este promis.
Un nou Legamant* intre Dumnezeu
Avraam taierea imprejur (circum-
cizia*) ca sernn al acestuia.
Inca 0 data Dumnezeu i se arata lui
Avraam (Gn 18,1 urm.), acum sub forma
a trei oameni care-l vestesc ca in curand i se
va un fiu, in ciuda varstei i'naintate a
Sarei. Ca sa-l puna la incercare, Dumnezeu
ii cere apoi patriarhului sa i-I jertfeasca pe
acest fiu, Isaac*, dar in fata credintei a su-
punerii sale, jertfa interzice orice
sacrificiu omenesc in vii tor.
A vraam, numit "Parintele
lor" (Rm 4), este recunoscut a trei
religii monoteiste: iudaism,
islamism.
Copiii lui Avraam
Impreuna cu Isaac cu Iacov, A vraam e
considerat poporului ales. EI este
parintele poporului caruia i-a fost data Tara
Fagaduintei. Expresia "copiii lui A vraam"
(Mt 3,9; Lc 13,16; 19,9 ... ) nu indica numai
o descendenta camala. Toti cei care martu-
risesc credinta sunt de asemenea "fiji lui
Avraam" (Mt 1,1; Rm 4).
Sanul lui A vraam
Sanul lui A vraam desemneaza locul de
odihna al dreptilor, unde nu exista durere. E
un loc de ce precede 0 fericire de-
plina. Imaginea apare in parabola bogatului
nemilostiv a sarmanului Lazar (Lc 16,19).
Lit. Povestea jertfirii lui Isaac i-a inspirat pe
scriitori s-a suprapus In imaginarul occidental
peste tema sacrificiului Ifigeniei.
In Evul Mediu, numeroase mistere
istoria lui Avraam, punand In lumina diferite
aspecte ale dramei sale. Nici nu e mai
saraca In aceasta privinta. Sa-l citam pe Theodore
de Beze, Avraam la sacrificiu, 1550 (teatm). In
Paradisul pierdut de Milton, 1667, cartea XII,
arhanghelul Mihailli lui Adam misiunea
lui AVraam, barbat plin de credinta care, urmand
cuvantullui Dumnezeu, va parasi patria adoratii
Ur, din Caldeea, pentm a ca,5tiga Tara Fagaduintei
pentm siii a deveni parintele credin-

Pascal, In Memorial, 1654, Ii opune pe "Dum-
nezeullui Avraam, Dumnezeullui Isaac, Dumne-
zeul lui Iacov" pe "Dumnezeul filozofilor, al
savantilor"; altfel spus, exista un Dumnezeu care
a stabilit 0 legatura personala cu oamenii un
altul, abstract, descoperit prin speculatie intelec-
tualii.
Kierkegaard, Spaima Cutremur, 1843: eseu
asupra spaimei ce 0 alesului
rnaintea lui Dumnezeu. Pentru Kierkegaard, Incer-
carea dificilii careia i se supune AVraal1l este
F
modul cel mai acut In care poate triii
credinciosuI propria-i convingere.
Icon. Avraam cei trei ingeri, sau Ospitalitatea
lui Avraam: San Zeno, sec. XII, Verona; San
Vitale, sec. VI, Ravena; Andrei Rubliov, 1427,
Moscova; Marc ChagaIl, 1954, Nisa. Sacrificiullui
Avraam, Alonso Bemlguete, sculpt. In Iemn, sec.
XVI, Valladolid: Rembrandt, pe aceea5i tema, la
Leningrad; Andrea Del Sarto, la Prado. A vraam
tinandu-i la san pc cei Catedrala din BOllrges,
sec. XIV. Agar in Fnmcisco Cozza, sec.
XVII, Amsterdam; Camille Corot, I !l35, New York.
Muz. A vraam Isaac, Giacomo Carissimi,
oratorill, sec. XVII; Igor Stravinski, balada sacra,
1964. Rock my sOLlI, .,Leganafi-mi sufletlll In
sanllilui Avraam", negro-spiritual.
AlIMA 31
AZIMA
(Gr. a - privativ dzume, "drojdie".)
Se spune despre painea fad drojdie, ne-
dospita. Evreii consumau asemenea paini,
numite matsot, in timpul sarbatorilor de
in amintirea parasirii Egiptului:
poporul, urmandu-l pe Moise, plecase in
graba, tara sa sa creasca painea (Ex
12,39). Isus, la Cina cea de Taina*, a mancat
tara indoiala 0 astfel de paine. bise-
ricilor latine, armene, maronite se impar-
cu (bucatele) de paine nedospi-
ta, "paine azima".
30 AVRAAM
nunc et in hora mortis nostrae. Amen." -
ANGELUS, BVNA-VESTIRE.
Lit. "Te salut (Bucura-te), Marie", acest Ince-
put de mgaciune tradifionala a catolicilor, apare ca
refren In ,.Rugaciunea", text de Francis Jammes
(Biserica 'imbracata in fnmze) , popularizat de
interpretareadlntarefului Georges Brassens, 1953.
Se rediseste In strofele consacrate de Louis
pr1zonierelor de la Auschwitz (Muzeul
Grevin, 1946).
Icon. Petrus Christus, Fccioara ,'} pomul uscut.
1452, Lugano: de crengile copacului atarna
Iitere "A" simbolizand rugaciunea Ave Maria.
Muz. Ave IVfariu. messa pc voci de
Palestrina, sec. XVI. Melodii de Schubert de
Gounod, sec. XIX.
Cin. Jean-Luc Godard, Bucurii-te. Marie. 19!16.
A VRAAM (ABRAHAM)
Avraam (vezi Gn 12-25) a trait la i'nce-
putul mileniului al II-lea i. Cr. al
unui neam politeist stabilit la Ur, in Caldeea,
a primit de la Dumnezeu porunca
paraseasca patria sa pIece intr-o tara
necunoscuta, ce avea sa devina Tara Faga-
duintei* .
Dupa 0 in Egipt, se in
Canaan* cu femeia lui, Sara, cu nepotul
sau, Lot.
Acolo Dumnezeu face legamant cu el
Ii acel pamant pentru el urma-
lui. Dar Sara, neavand copii, 11 indeamna
sa se impreuneze cu slujnica ei Agar, care ii
un fiu, pe Ismail; dar nu acesta
este promis.
Un nou Legamant* intre Dumnezeu
Avraam taierea imprejur (circum-
cizia*) ca sernn al acestuia.
Inca 0 data Dumnezeu i se arata lui
Avraam (Gn 18,1 urm.), acum sub forma
a trei oameni care-l vestesc ca in curand i se
va un fiu, in ciuda varstei i'naintate a
Sarei. Ca sa-l puna la incercare, Dumnezeu
ii cere apoi patriarhului sa i-I jertfeasca pe
acest fiu, Isaac*, dar in fata credintei a su-
punerii sale, jertfa interzice orice
sacrificiu omenesc in vii tor.
A vraam, numit "Parintele
lor" (Rm 4), este recunoscut a trei
religii monoteiste: iudaism,
islamism.
Copiii lui Avraam
Impreuna cu Isaac cu Iacov, A vraam e
considerat poporului ales. EI este
parintele poporului caruia i-a fost data Tara
Fagaduintei. Expresia "copiii lui A vraam"
(Mt 3,9; Lc 13,16; 19,9 ... ) nu indica numai
o descendenta camala. Toti cei care martu-
risesc credinta sunt de asemenea "fiji lui
Avraam" (Mt 1,1; Rm 4).
Sanul lui A vraam
Sanul lui A vraam desemneaza locul de
odihna al dreptilor, unde nu exista durere. E
un loc de ce precede 0 fericire de-
plina. Imaginea apare in parabola bogatului
nemilostiv a sarmanului Lazar (Lc 16,19).
Lit. Povestea jertfirii lui Isaac i-a inspirat pe
scriitori s-a suprapus In imaginarul occidental
peste tema sacrificiului Ifigeniei.
In Evul Mediu, numeroase mistere
istoria lui Avraam, punand In lumina diferite
aspecte ale dramei sale. Nici nu e mai
saraca In aceasta privinta. Sa-l citam pe Theodore
de Beze, Avraam la sacrificiu, 1550 (teatm). In
Paradisul pierdut de Milton, 1667, cartea XII,
arhanghelul Mihailli lui Adam misiunea
lui AVraam, barbat plin de credinta care, urmand
cuvantullui Dumnezeu, va parasi patria adoratii
Ur, din Caldeea, pentm a ca,5tiga Tara Fagaduintei
pentm siii a deveni parintele credin-

Pascal, In Memorial, 1654, Ii opune pe "Dum-
nezeullui Avraam, Dumnezeullui Isaac, Dumne-
zeul lui Iacov" pe "Dumnezeul filozofilor, al
savantilor"; altfel spus, exista un Dumnezeu care
a stabilit 0 legatura personala cu oamenii un
altul, abstract, descoperit prin speculatie intelec-
tualii.
Kierkegaard, Spaima Cutremur, 1843: eseu
asupra spaimei ce 0 alesului
rnaintea lui Dumnezeu. Pentru Kierkegaard, Incer-
carea dificilii careia i se supune AVraal1l este
F
modul cel mai acut In care poate triii
credinciosuI propria-i convingere.
Icon. Avraam cei trei ingeri, sau Ospitalitatea
lui Avraam: San Zeno, sec. XII, Verona; San
Vitale, sec. VI, Ravena; Andrei Rubliov, 1427,
Moscova; Marc ChagaIl, 1954, Nisa. Sacrificiullui
Avraam, Alonso Bemlguete, sculpt. In Iemn, sec.
XVI, Valladolid: Rembrandt, pe aceea5i tema, la
Leningrad; Andrea Del Sarto, la Prado. A vraam
tinandu-i la san pc cei Catedrala din BOllrges,
sec. XIV. Agar in Fnmcisco Cozza, sec.
XVII, Amsterdam; Camille Corot, I !l35, New York.
Muz. A vraam Isaac, Giacomo Carissimi,
oratorill, sec. XVII; Igor Stravinski, balada sacra,
1964. Rock my sOLlI, .,Leganafi-mi sufletlll In
sanllilui Avraam", negro-spiritual.
AlIMA 31
AZIMA
(Gr. a - privativ dzume, "drojdie".)
Se spune despre painea fad drojdie, ne-
dospita. Evreii consumau asemenea paini,
numite matsot, in timpul sarbatorilor de
in amintirea parasirii Egiptului:
poporul, urmandu-l pe Moise, plecase in
graba, tara sa sa creasca painea (Ex
12,39). Isus, la Cina cea de Taina*, a mancat
tara indoiala 0 astfel de paine. bise-
ricilor latine, armene, maronite se impar-
cu (bucatele) de paine nedospi-
ta, "paine azima".
BAAL
(Eh. ha 'ai . .. so\. stap,ln propriclar'.)
Nut11c dallui Hadad. zcul turtllnii.dc scmitii
oceidentali. EI trimitea atat ploaia aduCil-
10are de roadc. dtt si trasnctul dislrll0:alur.
In Biblic. Baal Ii descmneaza pc 17)\i zcii
Dupa () scccla Indclungata im-
pusa de Dumnczcu, proroeul Ilic" i-a ehc-
mat pe pro[c\ii lui Baal pe Muntc1c Carmel
ca sa Ie dovedeasca cvrcilor ca Baal nu
exist!L Intr-adevar. jcrtfa pregatita de pro-
roeii nu a luat foe, In timp ce
jcrtfa pregatita de IJie, udata mai rnainte
cu apa la porunca lui, a f()st mistuita de focul
lui Dumnczeu. Dupa cc a dovcdit existenta
Dumnezeului sau, IIie i-a Injunghiat pe cei
450 de proroci ai lui Baal OR 18,20-40).
Icon. Baal din Ugarit, sculpt., I'nceputul mile-
niului II, Luvru.
BABEL
(Eb. Babel; gr. Babylon.) Descrierea
biblica a tumului Babel se inspira de la pira-
midele In trepte numite Zigurat, din care
s-au gasit numeroase vestigii In Mesopo-
tamia. Dupa ce au descoperit arderea cara-
mizii, oamenii au vrut sa construiasca un
strajuit de un turn Inalt pan a la ceL Ca
sa Ie pedepseasca trufia, Dumnezeu i-a dez-
binat prin Inmuitirea limbilor i-a Im-
(Gn 11,9). Etimologia populara data
de textul biblic conduce la folosirea cuvan-
B
tului .. Babel" in sensul Ineurcarii limbilor,
pe cand Bahilon i'nscamn,l poarta zcului. --.
RUSALII.
In afara pcclepsirii vinii colcctive. accst
cpisod poale fi cilit ea () condamnarc it
civilizatici urbane.
L&P. Aici c Wnwllui B;lbc!: toata IlIl11C:! \'01"-
bc)tc dcudata.
Lit. Dante .. ,lnfcrnul" din Diy-ina Comcdic
(1307-1321), cantu I 31: in jurul filntanii din cel
de-al 9-lca cere al Infemuilli sunt adllnati toti cei
care au tradal: printre ci Nimrod, care, Inccrcand
sa Inalte turnul Babel. In lume vrajba.
discordia. Jorge Luis Borges. Fictillni, 1942,
,.Biblioteca din Babel": Roger Caillois observa ca
aceasta biblioteca ilustreaza simbolisl11ul nonbi-
blic al labirintuilli, real sau metaforic, matern,
moral sau cerebral. Pierre Emmanuel, Babel,
1952: omul vrea sa fie asemenea lui Dumnezeu
prin proicCtlll de a constrlli lumea va fi pedepsit
pentru !ipsa lui de masura.
Icon. TlIrnlil Babel. St. Savin, fresca din sec.
XII; Pieter Bruegel, 1563, Viena; Hippolyte
Flandrin, IX62, St. Germain-des-Pres, Paris.
Construirea Tumului Babel, San Marco din
mozaic din sec. XIII.
Muz. Anton Rubinstein, Tumul Babel. ora-
torill, I X72. Igor Stravinski, Babel, cantatiL 1944.
BABILON
(Akk. Bab-ilu, "poarta zeului".) Oras
antic situat pe Eufrat. Intemeiat probabii
prin mileniul III de sumerieni, capata
importanta sub dinastia I (2225-1925) in
special sub domnia lui Hammurabi. Dupa
p
aceea este distrus, apoi reconstruit de cal-
deeni si, sub Nabucodonosor*, frumusetea
edificihor face din el una dintre minunile
lumii (ruine1e constructiilor de aeolo au fost
la lumina de Koldervey, la Inceputul
sec. XX).
Nabucodonosor Ierusalimul
fl distrucre, iar pe locuitori Ii deporteaza. Dar
lsaia* itvestise pe Ezechia* ca intr-o zi bo-
cratii1e din palatul sau vor lua drumul Babi-
Exilul dureaza 50 de ani (587-538).
in aceasta perioada, leremia* Ii indeamna
pe exilati sa nu dea ascultare
mincinosi, sa nu-i venereze pe zen babllo-
nienilor: Caderea Babilonului, prevestita
adesea de profeti ca fiind pedeapsa lui
Dumnezeu raZbuna poporul asuprit
(Ir 50-51), are loc In cand al
Persiei cucereste orasul. Intoarcerea evrellor
in ludeea apa;e ca 0 'replica a dezrobirii din
Egipt.
Babilonul reprezinta simbolul tuturor
care se impotrivese lui Dumne-
zeu poporului sau, iar regele Nabucodo-
nosor, tipul al pangaritorului.
Orasul este "eurva cea mare", aliata lui
Antierist*. In Apocalipsa* (Ap 18,9-24),
Roma e numita "Babilonul eel mare"; ea va
fi nimicita pentru idolatria perseeutiile
praeticate acolo. -t EXIL .
Lit. Sf. Augustin, Cetatea lui Dumnezeu,
413-424: in eartea XIX, autorullatin opune cele
doua cetap - Babilonul, cea profana, Ierusali-
mul, cea sfanta.
Icon. Degas, Semiramida construind Babilo-
nUl, 1861, Paris.
Muz. Rossini, Cirofn Babylorua,oratorill, 1812.
Cin. In partea a doua a filmului lntoleranta de
Griffith, 1917, Babilonul este ocupatde trupele lui
Cirus. In Good Morning, Babylonia al
Taviani, 1986, eroii descopern America - Babilonul
modern. Partial, actiunea se petrece in momentul
turnarii filmului lntoleranfi[ de Griffith.
BALAAM (V ALAAM)
Proroc* pe care rege1e din Moab, Balae, II
aduce din Mesopotamia ca sa-i blesteme pe
BALTAZAR 33
israeliti. Desi nu doreste s-o faca, Balaam
la drum'spre Moab, spun and
insa ca nu va putea sa-i dea ascultare decat
lui Dumnezeu. Textul biblic, intr-o relatare
bogata in fapte, ca Dumnezeu,
nemultumit ca-l vede plecand, ii In
drum un Inger, iar magarita lui Balaam,
speriata, refuza de trei ori sa mai Inainteze.
Ajuns, in fine, la Balac, proroculli binecu-
vanteaza pe israelitii pe care trebuia sa-i
blesteme (Num 22-24).
Icon. Balaam magarita lui. St. Andoche din
Saulieu, sec. XII; Rembrandt, sec. XVII, Paris.
BALAUR
Animal fabulos, reprezentat in general
cu gheare de leu, cu aripi cu coada de
In Apocalipsa lui loan, balaurul flin-
truchipeaza pe Satana", infruntat de Mihail
de ingerii sai, care II doboara la pamant.
El trans mite puterea Fiarei (lmperiul
Roman,Ap 12; 13; 16; 20).-t LEVlATAN.
Icon. DUrer, ApocaJipsa Sfiintului loan,
gravuri, 149X. Rafael, Sfiintlll Mihail omoriind
balaurul, 1518, Luvru. Sfantul Mihail* este
adesea rapunand balaurul din Apocalipsa.
Sfantul Gheorghe Tnfrunta un alt balaur, care nu e
Satana: Paolo UeeIlo, 1460, Londra; Vittore
Carpaccio, Sfantul Gheorghe "dei Schiavoni",
1507,
BALTAZAR
Regent al Babilonului*, a fost detronat
ucis de Cirus in anul 539 1. CL Cartea lui
Daniel* ea, la un ospat, Baltazar
a adus, din trufie, vase1e sfintite ce fuses era
luate odinioara de Nabucodonosor din Tem-
plul de la lerusalim. Atunci a vazut 0 mana
seriind pe perete semne misterioase:
mene, teqel, parsin ("masurat, cantlirit, Im-
paqit"). Proroeul Daniel i-a talmaeit aeeste
semne: ele ii prevesteau moartea impar-
tirea regatului sau (Dn 5).
Baltazar este (dimpreuna cu Melchior
Gaspar) numele traditional al unuia dintre
BAAL
(Eh. ha 'ai . .. so\. stap,ln propriclar'.)
Nut11c dallui Hadad. zcul turtllnii.dc scmitii
oceidentali. EI trimitea atat ploaia aduCil-
10are de roadc. dtt si trasnctul dislrll0:alur.
In Biblic. Baal Ii descmneaza pc 17)\i zcii
Dupa () scccla Indclungata im-
pusa de Dumnczcu, proroeul Ilic" i-a ehc-
mat pe pro[c\ii lui Baal pe Muntc1c Carmel
ca sa Ie dovedeasca cvrcilor ca Baal nu
exist!L Intr-adevar. jcrtfa pregatita de pro-
roeii nu a luat foe, In timp ce
jcrtfa pregatita de IJie, udata mai rnainte
cu apa la porunca lui, a f()st mistuita de focul
lui Dumnczeu. Dupa cc a dovcdit existenta
Dumnezeului sau, IIie i-a Injunghiat pe cei
450 de proroci ai lui Baal OR 18,20-40).
Icon. Baal din Ugarit, sculpt., I'nceputul mile-
niului II, Luvru.
BABEL
(Eb. Babel; gr. Babylon.) Descrierea
biblica a tumului Babel se inspira de la pira-
midele In trepte numite Zigurat, din care
s-au gasit numeroase vestigii In Mesopo-
tamia. Dupa ce au descoperit arderea cara-
mizii, oamenii au vrut sa construiasca un
strajuit de un turn Inalt pan a la ceL Ca
sa Ie pedepseasca trufia, Dumnezeu i-a dez-
binat prin Inmuitirea limbilor i-a Im-
(Gn 11,9). Etimologia populara data
de textul biblic conduce la folosirea cuvan-
B
tului .. Babel" in sensul Ineurcarii limbilor,
pe cand Bahilon i'nscamn,l poarta zcului. --.
RUSALII.
In afara pcclepsirii vinii colcctive. accst
cpisod poale fi cilit ea () condamnarc it
civilizatici urbane.
L&P. Aici c Wnwllui B;lbc!: toata IlIl11C:! \'01"-
bc)tc dcudata.
Lit. Dante .. ,lnfcrnul" din Diy-ina Comcdic
(1307-1321), cantu I 31: in jurul filntanii din cel
de-al 9-lca cere al Infemuilli sunt adllnati toti cei
care au tradal: printre ci Nimrod, care, Inccrcand
sa Inalte turnul Babel. In lume vrajba.
discordia. Jorge Luis Borges. Fictillni, 1942,
,.Biblioteca din Babel": Roger Caillois observa ca
aceasta biblioteca ilustreaza simbolisl11ul nonbi-
blic al labirintuilli, real sau metaforic, matern,
moral sau cerebral. Pierre Emmanuel, Babel,
1952: omul vrea sa fie asemenea lui Dumnezeu
prin proicCtlll de a constrlli lumea va fi pedepsit
pentru !ipsa lui de masura.
Icon. TlIrnlil Babel. St. Savin, fresca din sec.
XII; Pieter Bruegel, 1563, Viena; Hippolyte
Flandrin, IX62, St. Germain-des-Pres, Paris.
Construirea Tumului Babel, San Marco din
mozaic din sec. XIII.
Muz. Anton Rubinstein, Tumul Babel. ora-
torill, I X72. Igor Stravinski, Babel, cantatiL 1944.
BABILON
(Akk. Bab-ilu, "poarta zeului".) Oras
antic situat pe Eufrat. Intemeiat probabii
prin mileniul III de sumerieni, capata
importanta sub dinastia I (2225-1925) in
special sub domnia lui Hammurabi. Dupa
p
aceea este distrus, apoi reconstruit de cal-
deeni si, sub Nabucodonosor*, frumusetea
edificihor face din el una dintre minunile
lumii (ruine1e constructiilor de aeolo au fost
la lumina de Koldervey, la Inceputul
sec. XX).
Nabucodonosor Ierusalimul
fl distrucre, iar pe locuitori Ii deporteaza. Dar
lsaia* itvestise pe Ezechia* ca intr-o zi bo-
cratii1e din palatul sau vor lua drumul Babi-
Exilul dureaza 50 de ani (587-538).
in aceasta perioada, leremia* Ii indeamna
pe exilati sa nu dea ascultare
mincinosi, sa nu-i venereze pe zen babllo-
nienilor: Caderea Babilonului, prevestita
adesea de profeti ca fiind pedeapsa lui
Dumnezeu raZbuna poporul asuprit
(Ir 50-51), are loc In cand al
Persiei cucereste orasul. Intoarcerea evrellor
in ludeea apa;e ca 0 'replica a dezrobirii din
Egipt.
Babilonul reprezinta simbolul tuturor
care se impotrivese lui Dumne-
zeu poporului sau, iar regele Nabucodo-
nosor, tipul al pangaritorului.
Orasul este "eurva cea mare", aliata lui
Antierist*. In Apocalipsa* (Ap 18,9-24),
Roma e numita "Babilonul eel mare"; ea va
fi nimicita pentru idolatria perseeutiile
praeticate acolo. -t EXIL .
Lit. Sf. Augustin, Cetatea lui Dumnezeu,
413-424: in eartea XIX, autorullatin opune cele
doua cetap - Babilonul, cea profana, Ierusali-
mul, cea sfanta.
Icon. Degas, Semiramida construind Babilo-
nUl, 1861, Paris.
Muz. Rossini, Cirofn Babylorua,oratorill, 1812.
Cin. In partea a doua a filmului lntoleranta de
Griffith, 1917, Babilonul este ocupatde trupele lui
Cirus. In Good Morning, Babylonia al
Taviani, 1986, eroii descopern America - Babilonul
modern. Partial, actiunea se petrece in momentul
turnarii filmului lntoleranfi[ de Griffith.
BALAAM (V ALAAM)
Proroc* pe care rege1e din Moab, Balae, II
aduce din Mesopotamia ca sa-i blesteme pe
BALTAZAR 33
israeliti. Desi nu doreste s-o faca, Balaam
la drum'spre Moab, spun and
insa ca nu va putea sa-i dea ascultare decat
lui Dumnezeu. Textul biblic, intr-o relatare
bogata in fapte, ca Dumnezeu,
nemultumit ca-l vede plecand, ii In
drum un Inger, iar magarita lui Balaam,
speriata, refuza de trei ori sa mai Inainteze.
Ajuns, in fine, la Balac, proroculli binecu-
vanteaza pe israelitii pe care trebuia sa-i
blesteme (Num 22-24).
Icon. Balaam magarita lui. St. Andoche din
Saulieu, sec. XII; Rembrandt, sec. XVII, Paris.
BALAUR
Animal fabulos, reprezentat in general
cu gheare de leu, cu aripi cu coada de
In Apocalipsa lui loan, balaurul flin-
truchipeaza pe Satana", infruntat de Mihail
de ingerii sai, care II doboara la pamant.
El trans mite puterea Fiarei (lmperiul
Roman,Ap 12; 13; 16; 20).-t LEVlATAN.
Icon. DUrer, ApocaJipsa Sfiintului loan,
gravuri, 149X. Rafael, Sfiintlll Mihail omoriind
balaurul, 1518, Luvru. Sfantul Mihail* este
adesea rapunand balaurul din Apocalipsa.
Sfantul Gheorghe Tnfrunta un alt balaur, care nu e
Satana: Paolo UeeIlo, 1460, Londra; Vittore
Carpaccio, Sfantul Gheorghe "dei Schiavoni",
1507,
BALTAZAR
Regent al Babilonului*, a fost detronat
ucis de Cirus in anul 539 1. CL Cartea lui
Daniel* ea, la un ospat, Baltazar
a adus, din trufie, vase1e sfintite ce fuses era
luate odinioara de Nabucodonosor din Tem-
plul de la lerusalim. Atunci a vazut 0 mana
seriind pe perete semne misterioase:
mene, teqel, parsin ("masurat, cantlirit, Im-
paqit"). Proroeul Daniel i-a talmaeit aeeste
semne: ele ii prevesteau moartea impar-
tirea regatului sau (Dn 5).
Baltazar este (dimpreuna cu Melchior
Gaspar) numele traditional al unuia dintre
34 BARABA
magii veniti sa se fnchine pruncului Isus la
Bctlcem. -+ EPIFANIE.
Lit. Torgny Lindgren. Bii(,'ebil. 19X5:cumcsii
Cii una dintre fellleilc puternicului rege David sa
participi la condl/cere.
Lit. Michel Toumier, Giisp;lrd. Mc!chior.
B;litha/.ar. 19HtJ.
Icon. B;it,;ebii. -"eria de tilpi.,'erii ;tlc lui Dilvid.
1520. Bmxclies. [mMindu-se. Rembrandt.
1564. Luvru, D;wid Bat,;'ebii. Marc ChagalJ.
1956. Nisa.
IcUll. OspJ.wl lui Bidtaziir. capitel. Vczelay.
'cc. XI L sculpt.. Catedrala din Amiens, scc. XIII:
J(1I111 iV!artin. scc. XIX. Toronto.
.lIlIy.. Willial11 Walton. BeI,hanar's rei/st.
oJ"aloriu.1931.
BATRANI
BAR ABA
Talhar sau al rczistcntei fmpotriva
romanilor, In celc din urma a fost intemnitat.
Cu prikjul sarhatoririi Pa5tclui". Pilat pro-
punc cJiherarea unui prizonicr: Isu<;" sau
Saraoa. \1ultimca. la IndcmnuI arhicreilor.
II akge pe Baraoa (Mt27,15-17).
tit. Chl-islopher \lariowe. EvrclJI dill .\htltil.
I {J3(J. Baral);l. crou!. cstc pril11ul eHeu important
din (catrul cnglcz. in pofida dragO,'itci salc pcntru
b;lfli. rezistcn\a pc care 0 opllnc crc)tinilor II
rran'i/lllllli! Illtr-lIll per'ioni(i demn de respect: Ia slar-
situl picsci. c1 de\'inc un lIciga) illsetat de razbullarc.
\lichcl dc Ghcldcrodc. Biiraba. 192X. tcatrll. Par
Lagcrkvist. Barabii. 1950: alltonil recompunc
bingrafia personajului biblic; erolll caliti! crcdin1a.
i'ar,'i sa 0 poata gasi.
Cillo Biirabii. AII' Sjliberg. 1952: Richard
Flcischer. 1961, inspirat din opera lui Lagerkvist.
BARUH
Discipol secretar al prorocului Ieremia
(sec. VII 1. Cr.). Bibliile ii atribuie
o culcgere compozita care reflecta senti-
mentele evreilor din diaspora *, In particular
ale celor apaI1inand comunitatii din Alexan-
dria (sec. III 1. Cr.).
BATSEBA
Intr-o seara, de pe teras a palatului sau,
regele a zarit 0 femeie care se scal-
da. Cuprins de dorinta, a s-o seduca.
Dar femeia era casatorita cu un mercenar
din slujba lui David, pe nume Urie Hititul;
David I-a trimis pe acesta lntr-o misiune
prime.i9ioasa, ca gaseasca moartea
acolo. Intr-adevar, soldatul a pierit. David
s-a casatorit cu care I-a nascut apoi
pc (2S 11-12).
Sunt capii de 1'amilie ai unci scmintii (Dt
31,28), fnteleptii al caror cuvant este respec-
tat. Ei impart dreptatea. Inca de la drumuI
prin Moise reune5tc 0 adunarc for-
mata din 70 de hatrani (Num 11,16). Aceasta
institutic va deveni Sanhedrinul".
In NT. hatr<.lnii (gr. prcsbutcroi) apartin
cornunitatii (Lc 7,3) sau grupului
(Fp 15,2). La smr5itul ccici dc-a
trcia calatorii. Pavel ia rarnas-hun de Ia
hatranii din Efcs. raspunzatori de soarta
comunitatii fncurajandu-i sa fie huni
pazitori (gr. cpiscopoi) ai accstci Biscrici
locale (Fp 20,17-28). -+ SACERDOTIU.
BENIAMIN
Ultimul dintre cei doisprezcce iii ai lui
Iacov*, a costat viata mamei sale,
Aceasta II numise Ben-Oni: fiu al neno-
rocirii meIe. Tatal sau i-a schimbat numele
In Beniamin: fiu al dreptei mele, al bucuriei
mele. Impreuna cu Iosie, este copilul
preferat allui Iacov (Gn 35; 43-45).
In timpul foametei, trimite
fiii sa caute grane In Egipt, dar 1I pastreaza
pe Beniamin langa sine. Puternicul guver-
nator al Faraonului accepta sa le dea strai-
nilor ceva merinde, dar 11 pe unul
dintre ei ca ostatic, cerand sa-l vada pe cel
mai mic fiu allui Iacov. Astfel, Beniamin Ii
pe fratii sai mai mari lntr-o a
doua calatorie. In cele din urma, guverna-
torul Ie dezvaluie ca nu este altcineva decat
fratele lor, Iosif, pe care odinioara 11 van-
dused conducatorului unei caravane, din
gelozie. Iosif 1I pe Beniamin cu
daruri aduce toatil familia In Egipt.
F
Semintia care poarta numele lui Benia-
min, desi e intr-un loc impor-
tant: se afla pe teritoriul ei.
Fiind un neam de luptiitori, numai sHit va fi
de ryge aI Israelului,
Saul, este un belllamllllt.
L.&P. In vorbirea curenta (n. tr.: franceza),
beniaminul familiei n desemneaza pe copilul cel
maimic.
BETANIA
Sat pe versantul oriental. al
Muntclui Maslinilor, la 5 km de Ierusahm,
astazi El Azarieyh. Isus avea cativa prieteni
acolo: pe Simon leprosul (Mc 14,3) - la el
se afla Isus cand s-a apropiat 0 femeie cu un
vas din aIabastru continand un parfum foarte
pretios pe care i I-a viirsat pe cap, In
mesei, spre marea indignare" a
care osandeau risipa; pe Laziir-' pe suronle
lui Marta* si Maria*.
, Dupa In '11, in Betania I-a inviat Isus pe
Lazar, care murise de trei zile.
BETLEEM
(Eb. bet iehem, "casa painii".) Sat din
Iudeea la 8 km de Ierosalim, celebru pentro
faptul 'ca acolo s-a nascut Isus, aidoma
sau David.
Icon. Pieter Bruegel eel Battan, NUmifrJtoarea
din Redeem, 1566, Bruxelles.
BIBLIA -+ BIBLIA, p. 11
L.&P. Legea Prorocii: partea esentiala a
revelatiei lui Dumnezeu a lui (Mt
7,12; Rm 3,21). Se spune astazi despre ceva ce se
impune fara discutie.
Lit. -+ BIBLIA LITERATURA, p. 225
Primele texte Iiterare inspirate de
Biblie sunt adunate sub numele cuprinzator de
Patristica: scrierile Parintilor Bisericii. Inca din
sec. II d. Cr., scriitorii Antichitatii, greci latini,
apoi tncepand din sec. IV, sirieni.
facut exegeza comentariul VechlUIUl Noullll
Testament. Dintte Tertulian, Origene,
Amobe, Sfilntul Ambrozie Sfilntul
BIBLIA
35
Augustin au avut 0 considerabiUifn Evul
Mediu chiar mai tarziu.
Alltorii evrei, la randul lor, au de-a
lun"ul veacurilor 0 importanta activitate de
explicare a Legii Prorocilor. sec. X,II,
Spania araba a cunoscut apogeulltteraturIl ebralce
medievale: Moise Maimonide (1135-1204) este
filozoful care exprima cel mai bine iudaismul
ortodox. -+ IUDAISM, TALMUD.
Nasterea criticii istorice filozofice, tn sec.
XVII (Richard Simon 5i Spinoza), a trezit, scrii-
torii de mai tarziu, interesul pentru cronologla fap-
telor In Biblie 5i pentnt cercetarea auto-
rilar cartilor biblice: fn Encic/opedie, 1751-1772,
"Biblie", "Canon", "Cronologie sfilnta";
Voltaire, Biblia. In sffir..';it explicatii. 1776. Conser-
vatorii i-au lnvinuit de impietate pe aceia care pu-
neau la fndoiala Iiteralitatea afirm4iilor din
pe cand trageau concluzia
ell mesajui biblic 5i-a pierdut lnsemnatatea in
tilllpurile modeme.
Sec. XIX inspiratiei bi-
blice In literatura. Scriitorii sunt In mod
diferit de l110da orientalisl11ului, de progresele
istorice., de refleqiile politice asupra
istoriei omenirii.
tn sec. XX, Paul Claude! a reluat traditia pa-
tristica si medievala a cOlllentariilor a interpre-
tarilor Bibliei. Mai recent, Elie Wieselnu rezerva
numai evreilor meditatiile sale inspirate
din Biblie si din evreiasdi: Celebrat1e
biblica, 1975; Celebratie ha.,idicii. 1976.
Pentru 0 teorie a Bibliei ca "sllrsa" ori "cod" al
literaturii, a se consulta: Northrop Frye, Mare/e
Cod, Paris, 1984.
In sfilrsit, traducerea Bibliei a fost 0 ocazie
pentru unor veritabile opere.
Ancrlia Versiunea autorizatii a Sfmtel Rlblll ,
160'4-/611; tn Germania, Luther a contribuit prin
traducerea sa la formarea limbii germane moderne
(1534) .In zilele poetii sunt ei de
acest exercitiu fascinant: Jean GrosJean,
Apocalipsa, 1962, Henri Meschonnic, Cele
cinci suiuri, 1970.
Icon. Gustave Dore, Santa Ribiie, 1866,240
de gravuri.
Muz. Giacomo Carissimi, 18 Povestiri bibIice,
In latineste, sec. XVII. Marc Antoine Charpentier,
24 Sfinte. sec. XVII. Johann Kuhnau,
Sonate biblice, 1700. Biblia este cantata .rn
negro-spirituals; dupa cum explidi Marguerite
Y ourcenar, cantaretii negri au atins un asemenea
34 BARABA
magii veniti sa se fnchine pruncului Isus la
Bctlcem. -+ EPIFANIE.
Lit. Torgny Lindgren. Bii(,'ebil. 19X5:cumcsii
Cii una dintre fellleilc puternicului rege David sa
participi la condl/cere.
Lit. Michel Toumier, Giisp;lrd. Mc!chior.
B;litha/.ar. 19HtJ.
Icon. B;it,;ebii. -"eria de tilpi.,'erii ;tlc lui Dilvid.
1520. Bmxclies. [mMindu-se. Rembrandt.
1564. Luvru, D;wid Bat,;'ebii. Marc ChagalJ.
1956. Nisa.
IcUll. OspJ.wl lui Bidtaziir. capitel. Vczelay.
'cc. XI L sculpt.. Catedrala din Amiens, scc. XIII:
J(1I111 iV!artin. scc. XIX. Toronto.
.lIlIy.. Willial11 Walton. BeI,hanar's rei/st.
oJ"aloriu.1931.
BATRANI
BAR ABA
Talhar sau al rczistcntei fmpotriva
romanilor, In celc din urma a fost intemnitat.
Cu prikjul sarhatoririi Pa5tclui". Pilat pro-
punc cJiherarea unui prizonicr: Isu<;" sau
Saraoa. \1ultimca. la IndcmnuI arhicreilor.
II akge pe Baraoa (Mt27,15-17).
tit. Chl-islopher \lariowe. EvrclJI dill .\htltil.
I {J3(J. Baral);l. crou!. cstc pril11ul eHeu important
din (catrul cnglcz. in pofida dragO,'itci salc pcntru
b;lfli. rezistcn\a pc care 0 opllnc crc)tinilor II
rran'i/lllllli! Illtr-lIll per'ioni(i demn de respect: Ia slar-
situl picsci. c1 de\'inc un lIciga) illsetat de razbullarc.
\lichcl dc Ghcldcrodc. Biiraba. 192X. tcatrll. Par
Lagcrkvist. Barabii. 1950: alltonil recompunc
bingrafia personajului biblic; erolll caliti! crcdin1a.
i'ar,'i sa 0 poata gasi.
Cillo Biirabii. AII' Sjliberg. 1952: Richard
Flcischer. 1961, inspirat din opera lui Lagerkvist.
BARUH
Discipol secretar al prorocului Ieremia
(sec. VII 1. Cr.). Bibliile ii atribuie
o culcgere compozita care reflecta senti-
mentele evreilor din diaspora *, In particular
ale celor apaI1inand comunitatii din Alexan-
dria (sec. III 1. Cr.).
BATSEBA
Intr-o seara, de pe teras a palatului sau,
regele a zarit 0 femeie care se scal-
da. Cuprins de dorinta, a s-o seduca.
Dar femeia era casatorita cu un mercenar
din slujba lui David, pe nume Urie Hititul;
David I-a trimis pe acesta lntr-o misiune
prime.i9ioasa, ca gaseasca moartea
acolo. Intr-adevar, soldatul a pierit. David
s-a casatorit cu care I-a nascut apoi
pc (2S 11-12).
Sunt capii de 1'amilie ai unci scmintii (Dt
31,28), fnteleptii al caror cuvant este respec-
tat. Ei impart dreptatea. Inca de la drumuI
prin Moise reune5tc 0 adunarc for-
mata din 70 de hatrani (Num 11,16). Aceasta
institutic va deveni Sanhedrinul".
In NT. hatr<.lnii (gr. prcsbutcroi) apartin
cornunitatii (Lc 7,3) sau grupului
(Fp 15,2). La smr5itul ccici dc-a
trcia calatorii. Pavel ia rarnas-hun de Ia
hatranii din Efcs. raspunzatori de soarta
comunitatii fncurajandu-i sa fie huni
pazitori (gr. cpiscopoi) ai accstci Biscrici
locale (Fp 20,17-28). -+ SACERDOTIU.
BENIAMIN
Ultimul dintre cei doisprezcce iii ai lui
Iacov*, a costat viata mamei sale,
Aceasta II numise Ben-Oni: fiu al neno-
rocirii meIe. Tatal sau i-a schimbat numele
In Beniamin: fiu al dreptei mele, al bucuriei
mele. Impreuna cu Iosie, este copilul
preferat allui Iacov (Gn 35; 43-45).
In timpul foametei, trimite
fiii sa caute grane In Egipt, dar 1I pastreaza
pe Beniamin langa sine. Puternicul guver-
nator al Faraonului accepta sa le dea strai-
nilor ceva merinde, dar 11 pe unul
dintre ei ca ostatic, cerand sa-l vada pe cel
mai mic fiu allui Iacov. Astfel, Beniamin Ii
pe fratii sai mai mari lntr-o a
doua calatorie. In cele din urma, guverna-
torul Ie dezvaluie ca nu este altcineva decat
fratele lor, Iosif, pe care odinioara 11 van-
dused conducatorului unei caravane, din
gelozie. Iosif 1I pe Beniamin cu
daruri aduce toatil familia In Egipt.
F
Semintia care poarta numele lui Benia-
min, desi e intr-un loc impor-
tant: se afla pe teritoriul ei.
Fiind un neam de luptiitori, numai sHit va fi
de ryge aI Israelului,
Saul, este un belllamllllt.
L.&P. In vorbirea curenta (n. tr.: franceza),
beniaminul familiei n desemneaza pe copilul cel
maimic.
BETANIA
Sat pe versantul oriental. al
Muntclui Maslinilor, la 5 km de Ierusahm,
astazi El Azarieyh. Isus avea cativa prieteni
acolo: pe Simon leprosul (Mc 14,3) - la el
se afla Isus cand s-a apropiat 0 femeie cu un
vas din aIabastru continand un parfum foarte
pretios pe care i I-a viirsat pe cap, In
mesei, spre marea indignare" a
care osandeau risipa; pe Laziir-' pe suronle
lui Marta* si Maria*.
, Dupa In '11, in Betania I-a inviat Isus pe
Lazar, care murise de trei zile.
BETLEEM
(Eb. bet iehem, "casa painii".) Sat din
Iudeea la 8 km de Ierosalim, celebru pentro
faptul 'ca acolo s-a nascut Isus, aidoma
sau David.
Icon. Pieter Bruegel eel Battan, NUmifrJtoarea
din Redeem, 1566, Bruxelles.
BIBLIA -+ BIBLIA, p. 11
L.&P. Legea Prorocii: partea esentiala a
revelatiei lui Dumnezeu a lui (Mt
7,12; Rm 3,21). Se spune astazi despre ceva ce se
impune fara discutie.
Lit. -+ BIBLIA LITERATURA, p. 225
Primele texte Iiterare inspirate de
Biblie sunt adunate sub numele cuprinzator de
Patristica: scrierile Parintilor Bisericii. Inca din
sec. II d. Cr., scriitorii Antichitatii, greci latini,
apoi tncepand din sec. IV, sirieni.
facut exegeza comentariul VechlUIUl Noullll
Testament. Dintte Tertulian, Origene,
Amobe, Sfilntul Ambrozie Sfilntul
BIBLIA
35
Augustin au avut 0 considerabiUifn Evul
Mediu chiar mai tarziu.
Alltorii evrei, la randul lor, au de-a
lun"ul veacurilor 0 importanta activitate de
explicare a Legii Prorocilor. sec. X,II,
Spania araba a cunoscut apogeulltteraturIl ebralce
medievale: Moise Maimonide (1135-1204) este
filozoful care exprima cel mai bine iudaismul
ortodox. -+ IUDAISM, TALMUD.
Nasterea criticii istorice filozofice, tn sec.
XVII (Richard Simon 5i Spinoza), a trezit, scrii-
torii de mai tarziu, interesul pentru cronologla fap-
telor In Biblie 5i pentnt cercetarea auto-
rilar cartilor biblice: fn Encic/opedie, 1751-1772,
"Biblie", "Canon", "Cronologie sfilnta";
Voltaire, Biblia. In sffir..';it explicatii. 1776. Conser-
vatorii i-au lnvinuit de impietate pe aceia care pu-
neau la fndoiala Iiteralitatea afirm4iilor din
pe cand trageau concluzia
ell mesajui biblic 5i-a pierdut lnsemnatatea in
tilllpurile modeme.
Sec. XIX inspiratiei bi-
blice In literatura. Scriitorii sunt In mod
diferit de l110da orientalisl11ului, de progresele
istorice., de refleqiile politice asupra
istoriei omenirii.
tn sec. XX, Paul Claude! a reluat traditia pa-
tristica si medievala a cOlllentariilor a interpre-
tarilor Bibliei. Mai recent, Elie Wieselnu rezerva
numai evreilor meditatiile sale inspirate
din Biblie si din evreiasdi: Celebrat1e
biblica, 1975; Celebratie ha.,idicii. 1976.
Pentru 0 teorie a Bibliei ca "sllrsa" ori "cod" al
literaturii, a se consulta: Northrop Frye, Mare/e
Cod, Paris, 1984.
In sfilrsit, traducerea Bibliei a fost 0 ocazie
pentru unor veritabile opere.
Ancrlia Versiunea autorizatii a Sfmtel Rlblll ,
160'4-/611; tn Germania, Luther a contribuit prin
traducerea sa la formarea limbii germane moderne
(1534) .In zilele poetii sunt ei de
acest exercitiu fascinant: Jean GrosJean,
Apocalipsa, 1962, Henri Meschonnic, Cele
cinci suiuri, 1970.
Icon. Gustave Dore, Santa Ribiie, 1866,240
de gravuri.
Muz. Giacomo Carissimi, 18 Povestiri bibIice,
In latineste, sec. XVII. Marc Antoine Charpentier,
24 Sfinte. sec. XVII. Johann Kuhnau,
Sonate biblice, 1700. Biblia este cantata .rn
negro-spirituals; dupa cum explidi Marguerite
Y ourcenar, cantaretii negri au atins un asemenea
r
36
BlelUlHE
Iirism gratie cadentelor de mare fntindere ale tra-
ducerii engleze. Antonin Dvohik. Clntecc biblicc.
I X94. Darius Milhaud. Cantatil biblicii. 1965.
John Huston, Bibliil, 1966:
ce ilustreaza VT de la Creatiune pana la sacrificiul
lui Avraam. Marcel Carne, Biblia. 1975: de la
facerea lumii pana la Invierea lui Isus: film
inspirat din mozaicurile de la Monrcalc. Sicilia. si
dominat de figura Pantocratorului. .
BICIUIRE (FLAGELARE)
Biciuirea era 0 pedeapsa prevazuta In
Iegca ebraidl (Dt 25,1 -3): bici cu trci cureJe
ecl mult patruzeci de lovituri.
de ascmenea 0 pedeapsa aplicata de romani
soldatilor )i sclavilor: biei din franghie
prevawt eu oseioare sau cu hucatelc din
metal. Inainte de rastignire, era de
obicei bieiuit pentru a i se mic)ora rezistenta.
Dc aceea Pilat'" a poruncit ea Isus sa 1:ie
hiciuit (Mt 27,26).
Icon. Holbein. Biciuirea lui Isu.,. 1495'
Sebastiano del Piombo, 1525. Roma. Velazljuez:
Cnstos dup,I biciuire su17etului crestin.
162X. Londra. William Bouguereau. Biciufrea.
I XXO. La Rochelle. Georges Desvallieres. O'i,tos
la Mfilp. 1910, Saint-Germain-en-Laye.
BISERICA
(Eb. qahal gr. ekklesia, "adunare".)
Cuvantul ebraic numeste adunarea
poporului lui Israel chemat de Dumnezeu la
(Dt 5) co.munitatea evreiasca dupa
mtoarcerea eI dm exil (Ne 8,2). Pavel*
cuvantul grecesc ekklesia cand se
adreseaza bisericilor (comunitati locale).
Dupa Evanghelia lui Matei, Isus i-a spus
ucenicului sau Simon-Petru*: "Tu esti Petru
(Piatra), pe aceasta piatra vol ridica
Biserica mea" (Mt 16,18).
Lit. Eusebill (265-340 d. Cr.J.istoria ec!ezii:lsticii:
de. informatii despre Biseriea la
el (scaune episeopale. literatura .
perseeutll); Cronica: Eusebiu se sa aseze
fn istoria universal!L fncepand la
Avraam. Pascal. Scrisori ciitre DOlllni''()i:lra de
Roannez. 1656: profesiune de credintii fn 'Biserica
socotita ca fiind tnJpullui Isus '
J'\I!lIz. <.?Iivier Messiaen. Aparilia Bi.'ericii
vC,mlce.19,,1. .
BLASFEMIE (HULA)
(G:'
A
bJasphCmia, "cuvant de rau augur".)
A huh lllseamna a pronun(a 0 vorha sau a
co mite 0 fapta injurioasa [a (a de Dumnezeu.
cel care blestema numelc Dumne-
zeului sau ori eel care i'l invodf pentru a susti-
ne 0 minciuna: "Sa nu ici In desert nume'le
!?umnezeului tau" '(Ex 20,7);
legea lUi MOise prevcdea pelltru aecasta vina
moartea prin lapidare (Lv 24,10-16). Hulqte,
de asemenea, cel care In zadar
Dumnczcu; din respect, evreii au
aJuns pana la a nu-l mai pronunta.
I-a invinuil marele preot pe Isus,
atuncl cand a fost adus inaintea sa (Mc 14
in ochii evreilor, Isus se
mtr-adevar vinovat de a fi revendicat un
rang divino
te:ma, mai mult sau mai putin su--
perstltlOasa, de a folosi numele lui Dumne-
zeu, in injuraturi au ramas doar niste aluzii
(n. tr.: este yorba de cele
parbleu, morbleu, palsambleu ...
Don Juan, II, 1 3), unde "bleu" tine loc
"Dieu" (Dumnezeu). '
Lit. In Don Juan de Moliere, 1665, Don Juan
0 de aur saraeuiui daca aecepta
sa lllJure, adlca sa huleasca, blestemandu-I pe
DlImnezeu pentru ca-I lasa prada nevoilor fn
pofida rugaciunilor sale; saracul refuza sa comita
unA asemenea (Don JUi:ln, III, 2). Lautreamont,
Cantece/e llii Mi:lldoror, iX69. Rimbaud, Poezii.
i R71 , "Omui eel drept".
Bisericile (Ortodoxa, Reformata, Catoli-
cit) se recunosc ca "popor al lui Dumnezeu *".
se considera un trup* al carui cap este
Cnstos, dupa formularea lui Pavel (Col
1,18).
(fara majuscula) desemneaza
cIadlrea in care se aduna
BOGAr
In VT, bogatia, un dar allui Dumnezeu
constituie rasplata sau a muncii. E ud
F
bun demn de ravnit, iar bogatul, demn de
admiral. Insa bogatia poate sa indepilrteze
de oameni sau de Dumnezeu, mai ales cand
agonisita pe cai necinstite. Serierile
sapientiale subliniaza primejdia bogatiei (Si
5,1; 27,1; 31,1) faptul cit ea nu este de
ajuns pentru a asigura fericirea CPr 15,16-17;
16,8). In NT, Isus arata de unde vine peri-
colul: "Nu puteti sluji lui Dumnczeu, lui
Mamona" (Lc 16,13; Mt 6, 24). Evanghelia
lui Luca se cea mai critica rata de
bogatic. In epistolcle neotestamentare se
promite 0 alta bogatie: cea a bunurilor
spirituale. ---+ MAMONA. SARAC.
L&I'. ,\1ai u,,'or Ii va Ii e,/milei .. ;;1 tread prill
urechile <lcului. "cdt bO!lawlui ,,,I illtre III
Imp;ir,Iria cerurilor (Le I X .25 J.
BOOZ
Cartea lui Rut ne povestea
unei farnilii din Betlecm':' izgonitc de foamete
In tinutul Moab. Barbatul eei doi fii mor
acolo. Femeia, Noemina, se intoarce acasa
Insotita de una dintre nurori, Rut - de origine
moabita - care n-a vrut sa 0 paraseasca, ba
chiar a trecut la credinta ei. Booz, ruda cu
Noemina, 0 0 protejeaza pe
straina, dandu-i voie sa adune spicele ramase
nestranse dupa platind-o mai mult
decat prevedea Legea pentru cei sarmani.
Apoi actioneaza ca gael ("rascumparator",
ruda apropiata care avea datoria sa nu lase sa
se instraineze patrimoniul familial) rascum-
para ogorul ce Ii aparpnuse sotului Noerninei.
In "leviratul"*, Booz 0
ia de sotie pe Rut, care ii un fiu,
Obed, tatal lui Iesei, tatal lui David.
Cartea lui Rut arata cum este rasplatita
credinta in Dumnezeul lui Israel. Aceasta
povestire, in spirit universalist, insista asupra
faptului cit 0 femeie straina face parte dintre
regelui David. Booz Rut, moa-
bita, apar ei in genealogia lui Isus (Mt 1).
Lit. Victor Hugo. Legendi:l .,eco/e/or. IX59,
"Booz adormir'; "Poem de pace biblica, patriar-
BOTEl 37
hala, noeturnii". scrie Peguy comentandu-I afec-
tuos fn Victor-Marie Conte Hugo (1910).
Icon. Rut Booz. Nicolas Poussin, In Vant.
1660. LuvnJ; Aert de Gelder, sec. XVII, Budapcsta.
l'dllz. Jean-Fran<;;ois Le Sueur. Rut .yi Booz.
IX35.
Cin. Henry Koster. POI'C.'(C,t Illi Rut. 1960.
BOTEZ
(Gr. baptizcin, "a se cufunda".) E vorba
de 0 imersie In apa, de 0 scufundare in
moarte pentru a la 0 viata purifieata.
In biscricile ritul a evoluat de la
imersia totaJa la stropirea pe frunte cu pu(inii
apa. Astazi. hotezul marcheaza inlrarea III
comunitatea Bisericii. ---+ SARE. SEMN
(AL CRUCIl). TArNA..
Botewl lui loan Botezatorur"
loan Botezatorul ii boteza In Iordan pc
toti eei care verreau.la cl: acesta era un rit
purificator ee trebuia sa fie Inso(it de 0
convertire morala; dar el ave a 0 valoare
profetidi: prevestea sosirea lui cel
care, mai mare decat loan, va boteza "cu
Duh Sfant cu foc" (Mt 3,11).
Botezul lui Isus* (primit de)
Isus a venit sa fie botezat de loan in ape-
Ie lordanului. Mai intai loan a dat inapoi:
"Eu am trebuin!a sa fiu botezat de Tine,
Tu vii la mine?" (Mt 3,13). lsus a staruit:
primind botezul din mainile lui loan,
asuma solidaritatea cu oamenii Cei
patru descriu teofania* care a
urmat dupa botezul lui Isus: Duhul lui
Dumnezeu coborand asupra lui sub forma
unui porumbel* (Lc 3,22).
Botezul ucenicilor lui Isus
lsus nu botezat ucenicii. Dar, dupa
Inviere. el le-a poruncit sa boteze toate nea-
murile "in numele Tatalui, al Fiului, al
Sfantului Duh" (Mt 28,18-20). Dupa
Rusalii*, botezul a fost practicat la crestini ca
un rit de la sine inteles (Fp 2,38-41). acele
timpuri, botezul se Iacea prin imersiune co-
lectiva. Sensul lui este cel al unei noi
r
36
BlelUlHE
Iirism gratie cadentelor de mare fntindere ale tra-
ducerii engleze. Antonin Dvohik. Clntecc biblicc.
I X94. Darius Milhaud. Cantatil biblicii. 1965.
John Huston, Bibliil, 1966:
ce ilustreaza VT de la Creatiune pana la sacrificiul
lui Avraam. Marcel Carne, Biblia. 1975: de la
facerea lumii pana la Invierea lui Isus: film
inspirat din mozaicurile de la Monrcalc. Sicilia. si
dominat de figura Pantocratorului. .
BICIUIRE (FLAGELARE)
Biciuirea era 0 pedeapsa prevazuta In
Iegca ebraidl (Dt 25,1 -3): bici cu trci cureJe
ecl mult patruzeci de lovituri.
de ascmenea 0 pedeapsa aplicata de romani
soldatilor )i sclavilor: biei din franghie
prevawt eu oseioare sau cu hucatelc din
metal. Inainte de rastignire, era de
obicei bieiuit pentru a i se mic)ora rezistenta.
Dc aceea Pilat'" a poruncit ea Isus sa 1:ie
hiciuit (Mt 27,26).
Icon. Holbein. Biciuirea lui Isu.,. 1495'
Sebastiano del Piombo, 1525. Roma. Velazljuez:
Cnstos dup,I biciuire su17etului crestin.
162X. Londra. William Bouguereau. Biciufrea.
I XXO. La Rochelle. Georges Desvallieres. O'i,tos
la Mfilp. 1910, Saint-Germain-en-Laye.
BISERICA
(Eb. qahal gr. ekklesia, "adunare".)
Cuvantul ebraic numeste adunarea
poporului lui Israel chemat de Dumnezeu la
(Dt 5) co.munitatea evreiasca dupa
mtoarcerea eI dm exil (Ne 8,2). Pavel*
cuvantul grecesc ekklesia cand se
adreseaza bisericilor (comunitati locale).
Dupa Evanghelia lui Matei, Isus i-a spus
ucenicului sau Simon-Petru*: "Tu esti Petru
(Piatra), pe aceasta piatra vol ridica
Biserica mea" (Mt 16,18).
Lit. Eusebill (265-340 d. Cr.J.istoria ec!ezii:lsticii:
de. informatii despre Biseriea la
el (scaune episeopale. literatura .
perseeutll); Cronica: Eusebiu se sa aseze
fn istoria universal!L fncepand la
Avraam. Pascal. Scrisori ciitre DOlllni''()i:lra de
Roannez. 1656: profesiune de credintii fn 'Biserica
socotita ca fiind tnJpullui Isus '
J'\I!lIz. <.?Iivier Messiaen. Aparilia Bi.'ericii
vC,mlce.19,,1. .
BLASFEMIE (HULA)
(G:'
A
bJasphCmia, "cuvant de rau augur".)
A huh lllseamna a pronun(a 0 vorha sau a
co mite 0 fapta injurioasa [a (a de Dumnezeu.
cel care blestema numelc Dumne-
zeului sau ori eel care i'l invodf pentru a susti-
ne 0 minciuna: "Sa nu ici In desert nume'le
!?umnezeului tau" '(Ex 20,7);
legea lUi MOise prevcdea pelltru aecasta vina
moartea prin lapidare (Lv 24,10-16). Hulqte,
de asemenea, cel care In zadar
Dumnczcu; din respect, evreii au
aJuns pana la a nu-l mai pronunta.
I-a invinuil marele preot pe Isus,
atuncl cand a fost adus inaintea sa (Mc 14
in ochii evreilor, Isus se
mtr-adevar vinovat de a fi revendicat un
rang divino
te:ma, mai mult sau mai putin su--
perstltlOasa, de a folosi numele lui Dumne-
zeu, in injuraturi au ramas doar niste aluzii
(n. tr.: este yorba de cele
parbleu, morbleu, palsambleu ...
Don Juan, II, 1 3), unde "bleu" tine loc
"Dieu" (Dumnezeu). '
Lit. In Don Juan de Moliere, 1665, Don Juan
0 de aur saraeuiui daca aecepta
sa lllJure, adlca sa huleasca, blestemandu-I pe
DlImnezeu pentru ca-I lasa prada nevoilor fn
pofida rugaciunilor sale; saracul refuza sa comita
unA asemenea (Don JUi:ln, III, 2). Lautreamont,
Cantece/e llii Mi:lldoror, iX69. Rimbaud, Poezii.
i R71 , "Omui eel drept".
Bisericile (Ortodoxa, Reformata, Catoli-
cit) se recunosc ca "popor al lui Dumnezeu *".
se considera un trup* al carui cap este
Cnstos, dupa formularea lui Pavel (Col
1,18).
(fara majuscula) desemneaza
cIadlrea in care se aduna
BOGAr
In VT, bogatia, un dar allui Dumnezeu
constituie rasplata sau a muncii. E ud
F
bun demn de ravnit, iar bogatul, demn de
admiral. Insa bogatia poate sa indepilrteze
de oameni sau de Dumnezeu, mai ales cand
agonisita pe cai necinstite. Serierile
sapientiale subliniaza primejdia bogatiei (Si
5,1; 27,1; 31,1) faptul cit ea nu este de
ajuns pentru a asigura fericirea CPr 15,16-17;
16,8). In NT, Isus arata de unde vine peri-
colul: "Nu puteti sluji lui Dumnczeu, lui
Mamona" (Lc 16,13; Mt 6, 24). Evanghelia
lui Luca se cea mai critica rata de
bogatic. In epistolcle neotestamentare se
promite 0 alta bogatie: cea a bunurilor
spirituale. ---+ MAMONA. SARAC.
L&I'. ,\1ai u,,'or Ii va Ii e,/milei .. ;;1 tread prill
urechile <lcului. "cdt bO!lawlui ,,,I illtre III
Imp;ir,Iria cerurilor (Le I X .25 J.
BOOZ
Cartea lui Rut ne povestea
unei farnilii din Betlecm':' izgonitc de foamete
In tinutul Moab. Barbatul eei doi fii mor
acolo. Femeia, Noemina, se intoarce acasa
Insotita de una dintre nurori, Rut - de origine
moabita - care n-a vrut sa 0 paraseasca, ba
chiar a trecut la credinta ei. Booz, ruda cu
Noemina, 0 0 protejeaza pe
straina, dandu-i voie sa adune spicele ramase
nestranse dupa platind-o mai mult
decat prevedea Legea pentru cei sarmani.
Apoi actioneaza ca gael ("rascumparator",
ruda apropiata care avea datoria sa nu lase sa
se instraineze patrimoniul familial) rascum-
para ogorul ce Ii aparpnuse sotului Noerninei.
In "leviratul"*, Booz 0
ia de sotie pe Rut, care ii un fiu,
Obed, tatal lui Iesei, tatal lui David.
Cartea lui Rut arata cum este rasplatita
credinta in Dumnezeul lui Israel. Aceasta
povestire, in spirit universalist, insista asupra
faptului cit 0 femeie straina face parte dintre
regelui David. Booz Rut, moa-
bita, apar ei in genealogia lui Isus (Mt 1).
Lit. Victor Hugo. Legendi:l .,eco/e/or. IX59,
"Booz adormir'; "Poem de pace biblica, patriar-
BOTEl 37
hala, noeturnii". scrie Peguy comentandu-I afec-
tuos fn Victor-Marie Conte Hugo (1910).
Icon. Rut Booz. Nicolas Poussin, In Vant.
1660. LuvnJ; Aert de Gelder, sec. XVII, Budapcsta.
l'dllz. Jean-Fran<;;ois Le Sueur. Rut .yi Booz.
IX35.
Cin. Henry Koster. POI'C.'(C,t Illi Rut. 1960.
BOTEZ
(Gr. baptizcin, "a se cufunda".) E vorba
de 0 imersie In apa, de 0 scufundare in
moarte pentru a la 0 viata purifieata.
In biscricile ritul a evoluat de la
imersia totaJa la stropirea pe frunte cu pu(inii
apa. Astazi. hotezul marcheaza inlrarea III
comunitatea Bisericii. ---+ SARE. SEMN
(AL CRUCIl). TArNA..
Botewl lui loan Botezatorur"
loan Botezatorul ii boteza In Iordan pc
toti eei care verreau.la cl: acesta era un rit
purificator ee trebuia sa fie Inso(it de 0
convertire morala; dar el ave a 0 valoare
profetidi: prevestea sosirea lui cel
care, mai mare decat loan, va boteza "cu
Duh Sfant cu foc" (Mt 3,11).
Botezul lui Isus* (primit de)
Isus a venit sa fie botezat de loan in ape-
Ie lordanului. Mai intai loan a dat inapoi:
"Eu am trebuin!a sa fiu botezat de Tine,
Tu vii la mine?" (Mt 3,13). lsus a staruit:
primind botezul din mainile lui loan,
asuma solidaritatea cu oamenii Cei
patru descriu teofania* care a
urmat dupa botezul lui Isus: Duhul lui
Dumnezeu coborand asupra lui sub forma
unui porumbel* (Lc 3,22).
Botezul ucenicilor lui Isus
lsus nu botezat ucenicii. Dar, dupa
Inviere. el le-a poruncit sa boteze toate nea-
murile "in numele Tatalui, al Fiului, al
Sfantului Duh" (Mt 28,18-20). Dupa
Rusalii*, botezul a fost practicat la crestini ca
un rit de la sine inteles (Fp 2,38-41). acele
timpuri, botezul se Iacea prin imersiune co-
lectiva. Sensul lui este cel al unei noi
38 BUNA-VESTIRE
(se regasc$te In expresiilc popularc: "a primi
hotezul focului, al aerului" etc.).
Lit. Voltaire. Scrisori !//ozo{icc. 173-L
"Quakerii"; ;\';1ivul. 1767: parodie a ritului
bapti ,mal.
Icon. Botczul lui Cristo,.;. Baptisteriul arta-
sec. V. Ravena; Piero della Francesca.
I-lAX. Londra: Gerard David. 150X. Bruges;
Jllachim Patenier. sec. XVI. Viena: Jean-Baptiste
Lemoyne. ,wtuie. sec. XVI II. St. Rocll. Paris:
George" Rouetult. 191 I. Paris.
BUNA-VESTIRE
McsajulingcruJui Gavriil caIre Fccioara
Maria, ca sa 0 anunte ca va fi maica lui ISlls
(Lc 1 ,16-3Xl. esle

rugaciunii A H.' Nlaria: ,.Bueura-tc, Marie. eea
plina de har, Domnul este cu tine; bine-
cuvantata e$ti tu Intre femei, $i binecuvantat
este Isus, rodul pantecclui tau." Traditia
ulterioara a adiiugat: "Sfanta Marie,
lui Dumnczcu, roagii-te pentru noi, sarmani
paciito$i, acum $i In ccasul moriii noastre."
........ AVE MARIA, MARIA.
Ut. Paul Claude!. \/c"tirca adu,';,1 M;1rici. 1912.
Marie Noel. .Vi:itJniilc bucuriilor. 1930 .. ,Bu ..
n,t- V estire". Pierre EIl1I1l,tIluel. Evan!!iJc/i:lr.
197X ... Buna-Ve.;tire",
[COil. Bunil- \festire. Simone Martini. 132X. si
Fra Angelico. 1'+50. Floren[a: Carlo Crivelli, I'+X2.
Londra: Rogier Van der Wevden. sec. XV. Luvru;
Donatello. statuie. I.+.+(). Florellla: Martin
Sch\)ngauer. sec. XV, Colmar: 'Griinewald.
Rctablul dill 1,,'ClliJcillJ. 1516. Colmar: ElI\!cnc
Amaury-Du\',tI. XIX. :Vlllzeul din Orsay."
F
c
CAFARNAUM (CAPERNAUM)
din Galileca, pc malul lacului
Tiberiadei. loe de ad optic pentru Isus
eentru de aetiune la ineeputul vie\ii sale pu-
blicc. Aeolo adunat ucenicii. A predical
in sinagoga din Cafarnaum (In 6,22-55) a
facut vindccari. Indco:-ehi cea a unui para ..
litic (sHihiinog): easa unde se ana Isus era
atat de plina, Incat infirmul a trehuit sa fie
coborat pc acopcri$ (Mc 2,1-12). Dar entu ..
ziasmul a Cost urmat curand de neincredere
de atunci Isus a parasit Galileea
pentru Iudeea.
L&P. In limbaj familiar. Lin cafarnau/11 desem-
neaza un loe Linde domnesc dezordinea confuzia,
CAIAFA
Ginerele lui Ana, mare preot al evreilor
de la anul 18 la 36; prezidand Sanhedrinul*,
a recomandat eliminarea lui lsus ca sa se
asigure pacea publica (In 11 ,48). Colabo-
rand de buna voie cu proeuratoruI roman
Pilat*, Caiafa a eondus proeesullui Isus (Mt
26,57 .. 66), precum $i pc eel al apostolilor
Petru loan, dupa Rusalii (Fp 4,6-21) .........
TEMPLU.
Lit. Victor Hugo tn Sfarliiwllui Satan, IRR6,II
pe Caiafa: "Spanzuratoarea", "Irod
Caiafa".
CAIN
Fiul cel mai mare allui al
Numele sau ebraic, Quayin, inseamna "uerar"
In uncle limbi semite. Dar Genoa apropie
aeest nume de vcrhul qwwh . .. a dohan'eli":
.. Eva I-a naseul pc Cain a spus: am dohan-
dit un om eu ajutorullui Dumnczcu" (Gn 4,1).
Fiind agrieultor, Cain Ii okra lui Dum ..
nezeu produsul reeoltelor sale. Dar Dumne-
zeu prel'crii ofrandelc fratcl ui mai mic.
Ahe!", pastorul. Gclos, Cain 11 omoara pc
Abel, devcnind ast[el primul din isto-
ria umanitiitii. Atunci Dumnezcu 11 osan ..
sa rataceascii prin !ume, erutandu-i
astfel viata. Traditia spune cii dupa
lui Enoh, fiu! sau, Cain a devcnit constructor
de (Gn 4,1-24) ......... PACAT .
L..&P. Expresia: Sunt eu oare piizitorul fratelui
mell? are 'In acest episod criminal. Ea
semnifidi refuzul de a-ti aSLIma responsabilitatca
pentru faptele unei persoane apropiate.
Lit. Pana'ln sec. XIX, confonTI traditiei, Figura
lui Cain este 'In primul rand cea a lInui uciga5, a
unui vinovat, 'In opozitie cu Abel, cel pur. In partea
a doua din ioculllli Adam, sec. XII, Cain, (aran
zgarcit, refuza sa plateasca dijma dupa crima, va
ajunge In iad. Pentru d' Aubigne. 'In Tragice/e,
1616, Cain II reprezinta pe calilul hughenotilor.
Imaginea lui Cain evollleaza tn sec. XVIII. Per-
sonaj chinuit de tndoieli 'In Illcrarea lui Klopstock
(Moartea lui Adam, 1757), Cain II personifica mai
apoi, la Hugo, pe vinovatulLirmarit de
tn Legenda ... eco/e/or. I X59): "EI se
temea de toate, 5i toate se temeall de el :'
Pentru Baudelaire. ca ,i, anterior, pentru
Byron (Cain. 1 R21), Cain apartine categoriei cclor
revoltati LAbel 5i Cain", Fiorile nit/lui, I X57), a
celar care se revolta tmpotriva insesi ordinii lumii.
38 BUNA-VESTIRE
(se regasc$te In expresiilc popularc: "a primi
hotezul focului, al aerului" etc.).
Lit. Voltaire. Scrisori !//ozo{icc. 173-L
"Quakerii"; ;\';1ivul. 1767: parodie a ritului
bapti ,mal.
Icon. Botczul lui Cristo,.;. Baptisteriul arta-
sec. V. Ravena; Piero della Francesca.
I-lAX. Londra: Gerard David. 150X. Bruges;
Jllachim Patenier. sec. XVI. Viena: Jean-Baptiste
Lemoyne. ,wtuie. sec. XVI II. St. Rocll. Paris:
George" Rouetult. 191 I. Paris.
BUNA-VESTIRE
McsajulingcruJui Gavriil caIre Fccioara
Maria, ca sa 0 anunte ca va fi maica lui ISlls
(Lc 1 ,16-3Xl. esle

rugaciunii A H.' Nlaria: ,.Bueura-tc, Marie. eea
plina de har, Domnul este cu tine; bine-
cuvantata e$ti tu Intre femei, $i binecuvantat
este Isus, rodul pantecclui tau." Traditia
ulterioara a adiiugat: "Sfanta Marie,
lui Dumnczcu, roagii-te pentru noi, sarmani
paciito$i, acum $i In ccasul moriii noastre."
........ AVE MARIA, MARIA.
Ut. Paul Claude!. \/c"tirca adu,';,1 M;1rici. 1912.
Marie Noel. .Vi:itJniilc bucuriilor. 1930 .. ,Bu ..
n,t- V estire". Pierre EIl1I1l,tIluel. Evan!!iJc/i:lr.
197X ... Buna-Ve.;tire",
[COil. Bunil- \festire. Simone Martini. 132X. si
Fra Angelico. 1'+50. Floren[a: Carlo Crivelli, I'+X2.
Londra: Rogier Van der Wevden. sec. XV. Luvru;
Donatello. statuie. I.+.+(). Florellla: Martin
Sch\)ngauer. sec. XV, Colmar: 'Griinewald.
Rctablul dill 1,,'ClliJcillJ. 1516. Colmar: ElI\!cnc
Amaury-Du\',tI. XIX. :Vlllzeul din Orsay."
F
c
CAFARNAUM (CAPERNAUM)
din Galileca, pc malul lacului
Tiberiadei. loe de ad optic pentru Isus
eentru de aetiune la ineeputul vie\ii sale pu-
blicc. Aeolo adunat ucenicii. A predical
in sinagoga din Cafarnaum (In 6,22-55) a
facut vindccari. Indco:-ehi cea a unui para ..
litic (sHihiinog): easa unde se ana Isus era
atat de plina, Incat infirmul a trehuit sa fie
coborat pc acopcri$ (Mc 2,1-12). Dar entu ..
ziasmul a Cost urmat curand de neincredere
de atunci Isus a parasit Galileea
pentru Iudeea.
L&P. In limbaj familiar. Lin cafarnau/11 desem-
neaza un loe Linde domnesc dezordinea confuzia,
CAIAFA
Ginerele lui Ana, mare preot al evreilor
de la anul 18 la 36; prezidand Sanhedrinul*,
a recomandat eliminarea lui lsus ca sa se
asigure pacea publica (In 11 ,48). Colabo-
rand de buna voie cu proeuratoruI roman
Pilat*, Caiafa a eondus proeesullui Isus (Mt
26,57 .. 66), precum $i pc eel al apostolilor
Petru loan, dupa Rusalii (Fp 4,6-21) .........
TEMPLU.
Lit. Victor Hugo tn Sfarliiwllui Satan, IRR6,II
pe Caiafa: "Spanzuratoarea", "Irod
Caiafa".
CAIN
Fiul cel mai mare allui al
Numele sau ebraic, Quayin, inseamna "uerar"
In uncle limbi semite. Dar Genoa apropie
aeest nume de vcrhul qwwh . .. a dohan'eli":
.. Eva I-a naseul pc Cain a spus: am dohan-
dit un om eu ajutorullui Dumnczcu" (Gn 4,1).
Fiind agrieultor, Cain Ii okra lui Dum ..
nezeu produsul reeoltelor sale. Dar Dumne-
zeu prel'crii ofrandelc fratcl ui mai mic.
Ahe!", pastorul. Gclos, Cain 11 omoara pc
Abel, devcnind ast[el primul din isto-
ria umanitiitii. Atunci Dumnezcu 11 osan ..
sa rataceascii prin !ume, erutandu-i
astfel viata. Traditia spune cii dupa
lui Enoh, fiu! sau, Cain a devcnit constructor
de (Gn 4,1-24) ......... PACAT .
L..&P. Expresia: Sunt eu oare piizitorul fratelui
mell? are 'In acest episod criminal. Ea
semnifidi refuzul de a-ti aSLIma responsabilitatca
pentru faptele unei persoane apropiate.
Lit. Pana'ln sec. XIX, confonTI traditiei, Figura
lui Cain este 'In primul rand cea a lInui uciga5, a
unui vinovat, 'In opozitie cu Abel, cel pur. In partea
a doua din ioculllli Adam, sec. XII, Cain, (aran
zgarcit, refuza sa plateasca dijma dupa crima, va
ajunge In iad. Pentru d' Aubigne. 'In Tragice/e,
1616, Cain II reprezinta pe calilul hughenotilor.
Imaginea lui Cain evollleaza tn sec. XVIII. Per-
sonaj chinuit de tndoieli 'In Illcrarea lui Klopstock
(Moartea lui Adam, 1757), Cain II personifica mai
apoi, la Hugo, pe vinovatulLirmarit de
tn Legenda ... eco/e/or. I X59): "EI se
temea de toate, 5i toate se temeall de el :'
Pentru Baudelaire. ca ,i, anterior, pentru
Byron (Cain. 1 R21), Cain apartine categoriei cclor
revoltati LAbel 5i Cain", Fiorile nit/lui, I X57), a
celar care se revolta tmpotriva insesi ordinii lumii.
40
CALVAR
consideraru ca nedreapta; la fel la Leconte de
Lisle ("Qain", Poeme barbaJ"C, 1862). In sec. XX,
Michel Toumier, i'n "Familia Adam", de
munte. 197R, prezinta confnmtarea dintre Cain
Abel ca 0 imagine a i'nfruntarii dintre pastori
agricultori, dintre nomazi sedentari, conflict
care se i'ncheie cu victoria lui Cain.
Icon. Of rand a lui Cain ,,'i a lui Abel, fresca la
St. Savin, sec. XII. Rubens, Cain omorandu-l pe
Abel, 1610, Londra. Pierre-Paul Prudhon, Drepta-
tea Si Razbunarea urmarind Crima. 1808, Luvru.
Gustave Dore. Sfflnta Biblie, 1866, Paris.
Muz. Darius Milhaud, Cain ,"i Abel, 1942.
Cin. Gerard Benhamou. Adam SiW lui
Abel. 1977.
CALVAR
Din latina: calvariae locus, "locul capa-
tanii", traducerea aramaicului golgotha*,
colina unde a avut loc rastignirea lui Isus.
"Calvarullui Cristos" desemneaza martiriul
acestuia pe Golgota. Prin urmare, Cuvantul
cvoca 0 lunga grea suferinta ..
Lit. Victor Hligo, Satan. 1886,
"Spanzuratoarea" .
Icon. Calvaruri bretone sculptate: Tronoen,
sec. XV; Pleyben, 1555; St. Thegonnec, 1610.
Paul Gauguin, Calvarul breton, 1889, Bruxelies.
Calvaruri baroce germanice: Arzl, Tyrol, 1664;
Schontal, Wurtemberg, sec .. XVII; Bamberg,
1714; Fulda, 1734. Calvar,Budapesta, 1747.
Muz. Pierre Cal mel , Maria la Calvar,oratoriu
pe un text de Peguy, sec. XX.
Cin. julien Duvivier, Golgota, 1935: drama po-
litica rasiala.
CANA (Nunta din"')
Lit. Max Jacob, Poemele lui Morvan Gaelicul,
1953, "Nunta din Cana".
Icon. Nunta din Cana, Veronese, 1563, Luvru;
Murillo, 1650. Birmingham; Abraham Bosse, sec.
XVII, Paris; Julius Schnorr von Carosfeld, 1819,
Hamburg.
Cin. David Griffith, Intoleranta, 1916: 0 sec-
venta, cea a nuntii din Cana, evoca fericirea dra-
gostei binecuvantate de Dumnezeu. Luis BUlluel,
Calea Lactee, J 969.
CANAAN
(Eb., "tara purpurei".) Acest teritoriu se
intindea din sudul Feniciei (Tyr* Sidon)
pana la Negeb. Vechii locuitori erau
grupati in neamuri (Gn 10,15-18); cel mai
des pomeniti sunt amori!ii, ghirgasit
ii
, hititii,
hevitii, iebusitii ferezitii (Dt 7,1; los 3,10).
Tara Canaanului spre care la drum
Avraam* (Gn 11,31), unde se stabileste
impreuna cu familia si unde traiesc Isaac'si
Iacov, este Fagactuintei", ca,;e
trebuie cercetat apoi cucerit prin Iupta.
Ca urmare a blestemului lui Noe:
Canaan, fiul lui Ham, este supus lui Sem,
strabunullui Israel (Gn 9,24-26). In pofida
anatemelor* aruncate de israeliti impotriva
canaaneenilor a lor, sub-
zista; sunt numeroase casatoriile mixte, ca si
practicile idolatre (Iud 3,5-6; Ezd 9,1-2),
dupa cum arata 0 serie de avertismente (Ex
34,15-16; Lv 18,3; Dt 7,4-6). -t EVREr.
Lit. Canaanul este evocat de Apollinaire In
Cflntecul celui Neiubit, 1909, drept tara binecu-
vilntata a dragostei care acum s-a stins: "Cale
Lactee, tu sora luminoasl!! A dalbelor parauri din
Canaan."
Zeii canaaneeni (Baal, Astarte etc.) i-au
inspirat pe poetii evrei Saul Cernikovski
Jonathan Ratosh, sec. XX. Claude Vigee, Canaan
aJ exiJului, 1962; din Canaan, 1967.
Icon. Gustave Dore, "infrangerea amoritilor".
Sfanta Biblie, 1866.
Intr-o zi, Isus este invitat la Cana, un
din Galileea, la un ospa! de nunta. In
cursul petrecerii, mama lui observa ca
gazdele nu mai au yin pentru oaspeti. Maria
il roaga pe fiul ei sa intervina. Atunci Isus .
cere, in mod discret, sa fie umplute cu apa
vase mari; starostele mesei se mira cat
de bun este vinul ce i s-a adus la urma (In
2,1-12). Aceasta minune, ca si cea a inmultirii
painilor, a fost interpretata'drept un simbol
al euharistiei *. -t NUNT A.
CANAANEANCA
Femeie neevreica din tinutul fenician
care tine piept aparentei duritati a lui Isus,
p
eerandu-i sa-i vindece copila. Isus ii admira
credinta 0 pe fiica ei (Mt
15,22; Me 7,26).
CANON (al Scripturilor)
(Gr. kanon, "norma" .) Ansamblu al carp-
lor recunoscute ca fiind ins pirate de Durnne-
zeu acceptate de 0 comunitate religioasa:
Listele s-au constituit incetul cu incetul, uneon
aparand discutii in
Canonul evreiesc, ZlS palestIman (care
va fi adoptat de protestanti), a fost stabilit de
Academia din Yabne (sau Iamnia) spre sfar-
sec. I d. Cr. EI cuprinde numai cartile in
ebraica.
Canonul catolic ortodox a urmat ale-
gerea Septuagintei*, adoptand cateva carti
redactate ill .
Pentru NT au fost selectionate progreslV
27 de carti, primele la sec. II d.
(canonul zis "de Muratori"). Lista lor defim-
tiva apare in scrisoarea lui Atanasie din anul
367. unele carti (Ev, Iuda, Ap, Ie) au
fost inlaturate de Luther in sec. XVI, ele
figureaza acum in editiile protestante. -t
APOCRIFE, BIBLIA, DEUTEROCA-
NONIC.
CAPTIVITATEA (ROBIA) iN BABILON
Biblia relateaza doua deportari colective:
cea a triburilor din Nord, dupa caderea
Samariei in anul 721, cea a locuitorilor
regatului Iuda, intre 606 586, deportati la
Babilon de Nabueodonosor. Unii prizonieri
au fost luati in slujba regelui Asiriei, altii au
practicat comequl.
perioada a fost fecunda pe planA
Psalmii (indeosebi al 137-lea), Plangenle,
cartea lui Iezechiel, Isaia 2, "traducerile
sacerdotale" .
Cirus, regele Persiei, a cucerit Babilonul
a pus capat robiei israelitilor in anul 538
1. Cr. -t EXIL.
Muz. -+ NABUCODONOSOR.
CARNE 41
CARMEL (Muntele"')
Lant calcaros formand un promontoriu
cu inaItimea de 500 de metri, ce apara golful
Sfantuiui loan din Accra, care altfel ar fi
inghitit de nisipuri. Acolo s-au
urme ale "omului de la Muntele Carmel ,
din epoca paleolitica. .
Pe acest munte se oficia, in aer hber,
cultullui Baal*; impotriva preotilor lui, !lie
a Iacut un apella minune pentru a dovedi ca
Dumnezeul sau era singurul Dumnezeu (lR
18,19-43). Prorocii au recunoscut maretia
rodnicia muntelui, cea din urma indicata
chiar de numele "Carmel" (eb. "livada") (Is
35,2; Ir 46,18; 50,19).
Loaodnica din Cantarea Cantarilor com-
o
para capul barbatului preaiubit cu varfuI
acestui munte (Ct 7,6).
Ascetii crestini care traiau pe Muntele
Carmel 'in cruciadelor au fondat
Ordinul Carmelului.
Lit. Chateaubriand. Itinerarde la Paris fa Jeru-
.o;alim, 1806: dupa caIatoria pe mare, pelerinii so-
sesc in Tara Sfanta. Ceea ce zarescmai intai este
Carmel, "ca 0 pata rotunda sub razele
soarelui"; vederea lui "teama respect".
CARNE (TRUP)
In VT, termenul basar trupul
viu, omulin intregime. Gandirea ebraica nu
desparte trupul de suflet, considerat a se afla
in sange; in NT, "carnea sangele" defi-
nesc faptura umana (In 1,14).
Cartea Intelepciunii* Pavel*, sub
influenta filozofiilor veld in carne 0
inchisoare in care sufletul e eaptiv, de unde
o depreciere a trupului - supus patimilor
sclav al pikatului*. "Duhul este plin de
ravna, dar carnea este neputincioasa", zice
Matei (Mt 26,41). Spre deosebire de greci,
pentru care trupul lua calea mortii fa:a
intoarcere, rei au ideea evrelasca
tarzie despre 0 inviere a trupului, adica a
omului intreg. -t INTRUPARE, TRUP.
40
CALVAR
consideraru ca nedreapta; la fel la Leconte de
Lisle ("Qain", Poeme barbaJ"C, 1862). In sec. XX,
Michel Toumier, i'n "Familia Adam", de
munte. 197R, prezinta confnmtarea dintre Cain
Abel ca 0 imagine a i'nfruntarii dintre pastori
agricultori, dintre nomazi sedentari, conflict
care se i'ncheie cu victoria lui Cain.
Icon. Of rand a lui Cain ,,'i a lui Abel, fresca la
St. Savin, sec. XII. Rubens, Cain omorandu-l pe
Abel, 1610, Londra. Pierre-Paul Prudhon, Drepta-
tea Si Razbunarea urmarind Crima. 1808, Luvru.
Gustave Dore. Sfflnta Biblie, 1866, Paris.
Muz. Darius Milhaud, Cain ,"i Abel, 1942.
Cin. Gerard Benhamou. Adam SiW lui
Abel. 1977.
CALVAR
Din latina: calvariae locus, "locul capa-
tanii", traducerea aramaicului golgotha*,
colina unde a avut loc rastignirea lui Isus.
"Calvarullui Cristos" desemneaza martiriul
acestuia pe Golgota. Prin urmare, Cuvantul
cvoca 0 lunga grea suferinta ..
Lit. Victor Hligo, Satan. 1886,
"Spanzuratoarea" .
Icon. Calvaruri bretone sculptate: Tronoen,
sec. XV; Pleyben, 1555; St. Thegonnec, 1610.
Paul Gauguin, Calvarul breton, 1889, Bruxelies.
Calvaruri baroce germanice: Arzl, Tyrol, 1664;
Schontal, Wurtemberg, sec .. XVII; Bamberg,
1714; Fulda, 1734. Calvar,Budapesta, 1747.
Muz. Pierre Cal mel , Maria la Calvar,oratoriu
pe un text de Peguy, sec. XX.
Cin. julien Duvivier, Golgota, 1935: drama po-
litica rasiala.
CANA (Nunta din"')
Lit. Max Jacob, Poemele lui Morvan Gaelicul,
1953, "Nunta din Cana".
Icon. Nunta din Cana, Veronese, 1563, Luvru;
Murillo, 1650. Birmingham; Abraham Bosse, sec.
XVII, Paris; Julius Schnorr von Carosfeld, 1819,
Hamburg.
Cin. David Griffith, Intoleranta, 1916: 0 sec-
venta, cea a nuntii din Cana, evoca fericirea dra-
gostei binecuvantate de Dumnezeu. Luis BUlluel,
Calea Lactee, J 969.
CANAAN
(Eb., "tara purpurei".) Acest teritoriu se
intindea din sudul Feniciei (Tyr* Sidon)
pana la Negeb. Vechii locuitori erau
grupati in neamuri (Gn 10,15-18); cel mai
des pomeniti sunt amori!ii, ghirgasit
ii
, hititii,
hevitii, iebusitii ferezitii (Dt 7,1; los 3,10).
Tara Canaanului spre care la drum
Avraam* (Gn 11,31), unde se stabileste
impreuna cu familia si unde traiesc Isaac'si
Iacov, este Fagactuintei", ca,;e
trebuie cercetat apoi cucerit prin Iupta.
Ca urmare a blestemului lui Noe:
Canaan, fiul lui Ham, este supus lui Sem,
strabunullui Israel (Gn 9,24-26). In pofida
anatemelor* aruncate de israeliti impotriva
canaaneenilor a lor, sub-
zista; sunt numeroase casatoriile mixte, ca si
practicile idolatre (Iud 3,5-6; Ezd 9,1-2),
dupa cum arata 0 serie de avertismente (Ex
34,15-16; Lv 18,3; Dt 7,4-6). -t EVREr.
Lit. Canaanul este evocat de Apollinaire In
Cflntecul celui Neiubit, 1909, drept tara binecu-
vilntata a dragostei care acum s-a stins: "Cale
Lactee, tu sora luminoasl!! A dalbelor parauri din
Canaan."
Zeii canaaneeni (Baal, Astarte etc.) i-au
inspirat pe poetii evrei Saul Cernikovski
Jonathan Ratosh, sec. XX. Claude Vigee, Canaan
aJ exiJului, 1962; din Canaan, 1967.
Icon. Gustave Dore, "infrangerea amoritilor".
Sfanta Biblie, 1866.
Intr-o zi, Isus este invitat la Cana, un
din Galileea, la un ospa! de nunta. In
cursul petrecerii, mama lui observa ca
gazdele nu mai au yin pentru oaspeti. Maria
il roaga pe fiul ei sa intervina. Atunci Isus .
cere, in mod discret, sa fie umplute cu apa
vase mari; starostele mesei se mira cat
de bun este vinul ce i s-a adus la urma (In
2,1-12). Aceasta minune, ca si cea a inmultirii
painilor, a fost interpretata'drept un simbol
al euharistiei *. -t NUNT A.
CANAANEANCA
Femeie neevreica din tinutul fenician
care tine piept aparentei duritati a lui Isus,
p
eerandu-i sa-i vindece copila. Isus ii admira
credinta 0 pe fiica ei (Mt
15,22; Me 7,26).
CANON (al Scripturilor)
(Gr. kanon, "norma" .) Ansamblu al carp-
lor recunoscute ca fiind ins pirate de Durnne-
zeu acceptate de 0 comunitate religioasa:
Listele s-au constituit incetul cu incetul, uneon
aparand discutii in
Canonul evreiesc, ZlS palestIman (care
va fi adoptat de protestanti), a fost stabilit de
Academia din Yabne (sau Iamnia) spre sfar-
sec. I d. Cr. EI cuprinde numai cartile in
ebraica.
Canonul catolic ortodox a urmat ale-
gerea Septuagintei*, adoptand cateva carti
redactate ill .
Pentru NT au fost selectionate progreslV
27 de carti, primele la sec. II d.
(canonul zis "de Muratori"). Lista lor defim-
tiva apare in scrisoarea lui Atanasie din anul
367. unele carti (Ev, Iuda, Ap, Ie) au
fost inlaturate de Luther in sec. XVI, ele
figureaza acum in editiile protestante. -t
APOCRIFE, BIBLIA, DEUTEROCA-
NONIC.
CAPTIVITATEA (ROBIA) iN BABILON
Biblia relateaza doua deportari colective:
cea a triburilor din Nord, dupa caderea
Samariei in anul 721, cea a locuitorilor
regatului Iuda, intre 606 586, deportati la
Babilon de Nabueodonosor. Unii prizonieri
au fost luati in slujba regelui Asiriei, altii au
practicat comequl.
perioada a fost fecunda pe planA
Psalmii (indeosebi al 137-lea), Plangenle,
cartea lui Iezechiel, Isaia 2, "traducerile
sacerdotale" .
Cirus, regele Persiei, a cucerit Babilonul
a pus capat robiei israelitilor in anul 538
1. Cr. -t EXIL.
Muz. -+ NABUCODONOSOR.
CARNE 41
CARMEL (Muntele"')
Lant calcaros formand un promontoriu
cu inaItimea de 500 de metri, ce apara golful
Sfantuiui loan din Accra, care altfel ar fi
inghitit de nisipuri. Acolo s-au
urme ale "omului de la Muntele Carmel ,
din epoca paleolitica. .
Pe acest munte se oficia, in aer hber,
cultullui Baal*; impotriva preotilor lui, !lie
a Iacut un apella minune pentru a dovedi ca
Dumnezeul sau era singurul Dumnezeu (lR
18,19-43). Prorocii au recunoscut maretia
rodnicia muntelui, cea din urma indicata
chiar de numele "Carmel" (eb. "livada") (Is
35,2; Ir 46,18; 50,19).
Loaodnica din Cantarea Cantarilor com-
o
para capul barbatului preaiubit cu varfuI
acestui munte (Ct 7,6).
Ascetii crestini care traiau pe Muntele
Carmel 'in cruciadelor au fondat
Ordinul Carmelului.
Lit. Chateaubriand. Itinerarde la Paris fa Jeru-
.o;alim, 1806: dupa caIatoria pe mare, pelerinii so-
sesc in Tara Sfanta. Ceea ce zarescmai intai este
Carmel, "ca 0 pata rotunda sub razele
soarelui"; vederea lui "teama respect".
CARNE (TRUP)
In VT, termenul basar trupul
viu, omulin intregime. Gandirea ebraica nu
desparte trupul de suflet, considerat a se afla
in sange; in NT, "carnea sangele" defi-
nesc faptura umana (In 1,14).
Cartea Intelepciunii* Pavel*, sub
influenta filozofiilor veld in carne 0
inchisoare in care sufletul e eaptiv, de unde
o depreciere a trupului - supus patimilor
sclav al pikatului*. "Duhul este plin de
ravna, dar carnea este neputincioasa", zice
Matei (Mt 26,41). Spre deosebire de greci,
pentru care trupul lua calea mortii fa:a
intoarcere, rei au ideea evrelasca
tarzie despre 0 inviere a trupului, adica a
omului intreg. -t INTRUPARE, TRUP.
42 CAOERE
Luerarea trupului: unirea sexual a (Me
10,8).
Caderea Ingerilor: Milton, Pitradi.,ul pierciut.
J Lamartine, Ciiderea unui Inger. I X3X.
Vietor Hugo. Sutun. IXX6.
dupa trup: familia, "legaturile
de sange".
Faptura carnii: oriee fiinta vie.
L.&P. DlIhll/ e vrednie. diU' c"mea e .--li/b,r.
Lit. !extele literare de inspirarie biblicii sau
pseudoblblieii folosesc cLlvantul cu (l dublii retea
Illai frecventii este
tarana. slablclune, sexualitate. vil1oviirie.l1loarte.
.. legiituri ale truplIlui si IUllliiJCe 1111
mii piiriisiri eand eu V-am (Corneille.
Po/yellete. 1(43). Cealaltii se rct'erii la soliditatea
tlimensiul1ii l10astre (ii!.!iiciuitc eter-
Ilitiitii. de pildii. la pClltru piimflll-
:ulul carnal. .. trllpul .si sulktul Sllll[ ca dou:! Illiilli
IIlC
Obsesia .,trupului" care conduce I:t riitiiciri
se.xllalc apare ciaI' III operele ll1arcate de sL'nsibilitatc
puntanii: Hawthorne. Scri,oare;; purpuric. 1 X5().
CADERE
"Caderea omului"
expresie a i'ost folosita de
pcntru a desemna consecintele (Tre-
lui Adarr:", eonsiderat drept
eazut, el trebUIc sa paraseasea Raiuf' paman-
tese, 0 lume a armoniei a nevinovatiei.
!extul biblie (Gn 3) nu nici
"cade!e", nici eel de "greseala". ---.
MANTUIRE, MANTlrrTOR.
Caderea ingerilor rebeli
Apocalipsa* evoca lupta lui MihaiI eu
eel care este numit Diavolul* sau
doborat la pamant impreuna
eu sal, cadere ee simbolizeaza biruin-
!a lUI Dumnezeu asupra puterilor raului (Ap
12,7-10).
Tema vine de departe, din Genezii,
.5
1
ciiderea legata de piieat. Ea intra fn
Sllnetne eu tema fnaltarii (Lamartine, Baudelaire).
Ciiderea omului: "Omlll este lin dllmnezeu
care f5i de eeruri", Lamartine
meditatii poetiee. I X20, "Omlll".
rela notillnea fn povestirea sa Crderea. 1966, dar
despnnziind-o din contextul biblic.
CAMILA
de Arabia, de rapt dromaderul,
de povanl ideal in Re-
gma dm Sa?a; exemplu, a ajuns la regelc
iolosmd camile "ineareatc cu
aur pietrc prefioase" OR 10).
EvreIlor nu Ie era ingaduit sa consume
acestui animal impur, nici pc cea de
sau de pore (Dt 14,7-8). Parul de ca-
mIla servea la eonfcqionarea unor vesmin-
te de klul celor purtatc dc' Toan
BOlczatorul (Mc 1,6).
aparc In uncle expresii plastiee:
Ma.tci 0 invectiva a lui Isus Ia adre-
:a care "strccoara tantarul. dar
mghlt. canllla" (Mt 23.24) a
care cu greu vor intra In Imparatia
Ccrunlor (Mt 19,24). .
L&P. 5,1 vrei s,l treei c;lmil" prin lIreehi/e
acullll (Mt 19,24).
CARTURARI (INV ATATORI)
Carturarii erau cei ea;e transmiteau Inva-
!atura eu privire la Lege.
. 0 intamplare din copilana
lUI m care apar Isus copil
In fiecare an eu parin!ii sai la
pentru sarbatorile ui. La
de la 0 asemenea sarbatoare,
IOSlf Marla I-au pierdut din oehi pe fiullor
de dOlsprezeee ani in inghesuiala (Trupurilor
foarte numeroase
b
in acea
Speria!i, I-au gas it pana la urma
m. Templu, printre earturarii care se
mmunau de priceperea de inteli(Tenta lui
"Oare nu ea intre eele ale
sa fiu?" Ie-a raspuns Isus
pann!Ilor sal.. Iar ad aug a ca
aeeste vorbe II s-au parut eiudate (Le 2,50).
Lit. Pierre Emmanuel. Tll, 197X, "lsus
cartllrarii" .
F
Icon. hu.' In mijloeul dirturilrilor: Duccio di
Buoninsegna. 131 X. Siena: DOrer, 1505. Roma.
Holman Hunt. M,lnttJitoflll af7itt la Templll, I X60,
Birmingham; Georges Rouault. I X93. Colmar.
cAsATORIE
In veehime, In tot Orientul Apropiat,
poligamia era dar cvreii par s-o fi
practicat in general eu moderatie (vczi jude-
cata numeroaselor femei ale regclui Solomon,
1 R,11 ). Dc altfel, easatoria costa seump:
trebuia ca logodnieul sa plateasea 0 suma de
bani (mohar) sau eehivalcntul In munca al
acesteia(Gn 29,15-30). Mohar-ulli ramanca
sotici In caz de rcpudicrc. Ccrcmonia casato-
rici constituia un prilcj de fcstivitiW prclun-
giteA(Jud 14JO-12: vezi In 2,1 urm.).
Incetul eu incetul s-a impus valoarca
monogamiei. Povestirea Genezei Ii prezinUi
pc Adam pc Eva ea prototip al euplului
monogam, semn al eredin!ei Intr-un singur
Dumnczeu.
Proroeul de una dintre sotii,
pc care 0 iubea, a InreJes ca Dumnezeu era
de Israel, cand acesta Ie aducea jertfe
Baal-ilor, zeilor straini (Os 3). La fel ea pro-
roeul Isaia (54,6), el a ajuns sa compare rapor-
tul dintre Dumnezeu poporul sau cu eel din-
tre un SO! soria lui multiubita. ---. NUNT A.
Ointarea Cantarilor*, eulegere de poeme
de dragoste considerate drept canteee de
nunta, a fost soeotita ea fiind 0 oda a
dintre Dumnezeu poporul sau.
In NT, textele des pre easatorie sunt rare.
Pavel insista asupra faptului ea responsabilii
eomunitiHii nu trebuie sa fi fost casatoriti
decat 0 singura data. Pentru a te eonsac;a
Domnului, el erede ea eelibatul este prefera-
bil, dar intelege rostul casatoriei: "Mai
bine sa se casatoreasea, decat sa arda"
(lCor 7,1-9). In Ef 5,21-23, legatura dintre
barbat femeie este eomparata cu legatura
dintre Cristos si Biserica. ---. LOGODNA
NUNTA. . ,
L.&P. Ce a fmprellllitt DlImnezell omll/ :;anll
de.'parta (Mt 19,6).
CANTAREA CANTARILOR 43
Casatoria Stintei Fecioare
Conform evangheliilor apocrife", Maria
a fost creseuta la Tcmplu. Ca sa 0 marite,
preotii au facut ape I la vaduvii din cas a lui
David. Vointa divina I-a desemnat pe Iosie
fiindca toiagul lui Intlorise un porumbel
se pc el.
Icon. Rcprezentarea Cih,ltoriei Fecio;trei, CLi
Inccpere de la Giotto. evocii unirea mftinilor si
pllnerca pe deget a ineluilli In fata preotull;i
Zaharia: Giotto. 1305. Padova: Jean FOlil/liet.
1455. Chal1tilly: Perugil1o. 150". Cacn: Rafael.
15()4.l\lil,(no.
Casatoria mistica
[COli. T:lbltlllri din sec:. XV si XVI Ini'iitiseal.a
Ch;'iloria mi.-lic;! ;r S/if)[ci Ea
de Ia prul1cullsus. aSCl.at pc gellul1chii milmci s:t1c.
inellil de CClsCltorie care 0 Cll Cristos, mirelc
L'i: :vtcllliing. let/'). Bruges; Correggio, sec. XVI.
Napoli: Verollese. 1575. Venetia. Montpellier.
CA.NTAREA C\NTARILOR
hnn de dragostc omeneasca. In einei
pocme de un lirism pasionat, Preaiubitul si
Preaiubita canta unul altuia
parfumul, comparandu-se eu plantele (Ct
5,13), eu fruetele, cu pietrele pretioase (Ct
6,11), ba ehiar eu muntii Libanului si
Carmelului. Ei se cauta unul pe altul pri'n
gradini se regasese in voioase:
ea 0 peeete pe inima ta, ca 0
peeete pe bratul tau. Caci dragostea e tare ea
moartea" (Ct 8,6).
Intr-o epoca in care femeia era cons ide-
rata slujitoarea barbatului, aeeste eanteee
care eelebreaza iubirea unuia pentru celalalt
exprima 0 mare tandrete. Atribuite regelui
Solomon, ele reprezinta probabil 0 culegere
de veehi poeme de dragoste cantate la nunti
la Gradina din Cantarea Cantari-
lor pare a fi un al doilea Eden *, loe al iubirii
In care toate eele cinei sim!uri sunt eople-
Interpretat ea 0 alegorie, aeest poem
simbolizeaza, pentru evrei, iubirea lui Dum-
nezeu pentru poporul sau a lui Israel pen-
tru Dumnezeul sau. au vazut in el
42 CAOERE
Luerarea trupului: unirea sexual a (Me
10,8).
Caderea Ingerilor: Milton, Pitradi.,ul pierciut.
J Lamartine, Ciiderea unui Inger. I X3X.
Vietor Hugo. Sutun. IXX6.
dupa trup: familia, "legaturile
de sange".
Faptura carnii: oriee fiinta vie.
L.&P. DlIhll/ e vrednie. diU' c"mea e .--li/b,r.
Lit. !extele literare de inspirarie biblicii sau
pseudoblblieii folosesc cLlvantul cu (l dublii retea
Illai frecventii este
tarana. slablclune, sexualitate. vil1oviirie.l1loarte.
.. legiituri ale truplIlui si IUllliiJCe 1111
mii piiriisiri eand eu V-am (Corneille.
Po/yellete. 1(43). Cealaltii se rct'erii la soliditatea
tlimensiul1ii l10astre (ii!.!iiciuitc eter-
Ilitiitii. de pildii. la pClltru piimflll-
:ulul carnal. .. trllpul .si sulktul Sllll[ ca dou:! Illiilli
IIlC
Obsesia .,trupului" care conduce I:t riitiiciri
se.xllalc apare ciaI' III operele ll1arcate de sL'nsibilitatc
puntanii: Hawthorne. Scri,oare;; purpuric. 1 X5().
CADERE
"Caderea omului"
expresie a i'ost folosita de
pcntru a desemna consecintele (Tre-
lui Adarr:", eonsiderat drept
eazut, el trebUIc sa paraseasea Raiuf' paman-
tese, 0 lume a armoniei a nevinovatiei.
!extul biblie (Gn 3) nu nici
"cade!e", nici eel de "greseala". ---.
MANTUIRE, MANTlrrTOR.
Caderea ingerilor rebeli
Apocalipsa* evoca lupta lui MihaiI eu
eel care este numit Diavolul* sau
doborat la pamant impreuna
eu sal, cadere ee simbolizeaza biruin-
!a lUI Dumnezeu asupra puterilor raului (Ap
12,7-10).
Tema vine de departe, din Genezii,
.5
1
ciiderea legata de piieat. Ea intra fn
Sllnetne eu tema fnaltarii (Lamartine, Baudelaire).
Ciiderea omului: "Omlll este lin dllmnezeu
care f5i de eeruri", Lamartine
meditatii poetiee. I X20, "Omlll".
rela notillnea fn povestirea sa Crderea. 1966, dar
despnnziind-o din contextul biblic.
CAMILA
de Arabia, de rapt dromaderul,
de povanl ideal in Re-
gma dm Sa?a; exemplu, a ajuns la regelc
iolosmd camile "ineareatc cu
aur pietrc prefioase" OR 10).
EvreIlor nu Ie era ingaduit sa consume
acestui animal impur, nici pc cea de
sau de pore (Dt 14,7-8). Parul de ca-
mIla servea la eonfcqionarea unor vesmin-
te de klul celor purtatc dc' Toan
BOlczatorul (Mc 1,6).
aparc In uncle expresii plastiee:
Ma.tci 0 invectiva a lui Isus Ia adre-
:a care "strccoara tantarul. dar
mghlt. canllla" (Mt 23.24) a
care cu greu vor intra In Imparatia
Ccrunlor (Mt 19,24). .
L&P. 5,1 vrei s,l treei c;lmil" prin lIreehi/e
acullll (Mt 19,24).
CARTURARI (INV ATATORI)
Carturarii erau cei ea;e transmiteau Inva-
!atura eu privire la Lege.
. 0 intamplare din copilana
lUI m care apar Isus copil
In fiecare an eu parin!ii sai la
pentru sarbatorile ui. La
de la 0 asemenea sarbatoare,
IOSlf Marla I-au pierdut din oehi pe fiullor
de dOlsprezeee ani in inghesuiala (Trupurilor
foarte numeroase
b
in acea
Speria!i, I-au gas it pana la urma
m. Templu, printre earturarii care se
mmunau de priceperea de inteli(Tenta lui
"Oare nu ea intre eele ale
sa fiu?" Ie-a raspuns Isus
pann!Ilor sal.. Iar ad aug a ca
aeeste vorbe II s-au parut eiudate (Le 2,50).
Lit. Pierre Emmanuel. Tll, 197X, "lsus
cartllrarii" .
F
Icon. hu.' In mijloeul dirturilrilor: Duccio di
Buoninsegna. 131 X. Siena: DOrer, 1505. Roma.
Holman Hunt. M,lnttJitoflll af7itt la Templll, I X60,
Birmingham; Georges Rouault. I X93. Colmar.
cAsATORIE
In veehime, In tot Orientul Apropiat,
poligamia era dar cvreii par s-o fi
practicat in general eu moderatie (vczi jude-
cata numeroaselor femei ale regclui Solomon,
1 R,11 ). Dc altfel, easatoria costa seump:
trebuia ca logodnieul sa plateasea 0 suma de
bani (mohar) sau eehivalcntul In munca al
acesteia(Gn 29,15-30). Mohar-ulli ramanca
sotici In caz de rcpudicrc. Ccrcmonia casato-
rici constituia un prilcj de fcstivitiW prclun-
giteA(Jud 14JO-12: vezi In 2,1 urm.).
Incetul eu incetul s-a impus valoarca
monogamiei. Povestirea Genezei Ii prezinUi
pc Adam pc Eva ea prototip al euplului
monogam, semn al eredin!ei Intr-un singur
Dumnczeu.
Proroeul de una dintre sotii,
pc care 0 iubea, a InreJes ca Dumnezeu era
de Israel, cand acesta Ie aducea jertfe
Baal-ilor, zeilor straini (Os 3). La fel ea pro-
roeul Isaia (54,6), el a ajuns sa compare rapor-
tul dintre Dumnezeu poporul sau cu eel din-
tre un SO! soria lui multiubita. ---. NUNT A.
Ointarea Cantarilor*, eulegere de poeme
de dragoste considerate drept canteee de
nunta, a fost soeotita ea fiind 0 oda a
dintre Dumnezeu poporul sau.
In NT, textele des pre easatorie sunt rare.
Pavel insista asupra faptului ea responsabilii
eomunitiHii nu trebuie sa fi fost casatoriti
decat 0 singura data. Pentru a te eonsac;a
Domnului, el erede ea eelibatul este prefera-
bil, dar intelege rostul casatoriei: "Mai
bine sa se casatoreasea, decat sa arda"
(lCor 7,1-9). In Ef 5,21-23, legatura dintre
barbat femeie este eomparata cu legatura
dintre Cristos si Biserica. ---. LOGODNA
NUNTA. . ,
L.&P. Ce a fmprellllitt DlImnezell omll/ :;anll
de.'parta (Mt 19,6).
CANTAREA CANTARILOR 43
Casatoria Stintei Fecioare
Conform evangheliilor apocrife", Maria
a fost creseuta la Tcmplu. Ca sa 0 marite,
preotii au facut ape I la vaduvii din cas a lui
David. Vointa divina I-a desemnat pe Iosie
fiindca toiagul lui Intlorise un porumbel
se pc el.
Icon. Rcprezentarea Cih,ltoriei Fecio;trei, CLi
Inccpere de la Giotto. evocii unirea mftinilor si
pllnerca pe deget a ineluilli In fata preotull;i
Zaharia: Giotto. 1305. Padova: Jean FOlil/liet.
1455. Chal1tilly: Perugil1o. 150". Cacn: Rafael.
15()4.l\lil,(no.
Casatoria mistica
[COli. T:lbltlllri din sec:. XV si XVI Ini'iitiseal.a
Ch;'iloria mi.-lic;! ;r S/if)[ci Ea
de Ia prul1cullsus. aSCl.at pc gellul1chii milmci s:t1c.
inellil de CClsCltorie care 0 Cll Cristos, mirelc
L'i: :vtcllliing. let/'). Bruges; Correggio, sec. XVI.
Napoli: Verollese. 1575. Venetia. Montpellier.
CA.NTAREA C\NTARILOR
hnn de dragostc omeneasca. In einei
pocme de un lirism pasionat, Preaiubitul si
Preaiubita canta unul altuia
parfumul, comparandu-se eu plantele (Ct
5,13), eu fruetele, cu pietrele pretioase (Ct
6,11), ba ehiar eu muntii Libanului si
Carmelului. Ei se cauta unul pe altul pri'n
gradini se regasese in voioase:
ea 0 peeete pe inima ta, ca 0
peeete pe bratul tau. Caci dragostea e tare ea
moartea" (Ct 8,6).
Intr-o epoca in care femeia era cons ide-
rata slujitoarea barbatului, aeeste eanteee
care eelebreaza iubirea unuia pentru celalalt
exprima 0 mare tandrete. Atribuite regelui
Solomon, ele reprezinta probabil 0 culegere
de veehi poeme de dragoste cantate la nunti
la Gradina din Cantarea Cantari-
lor pare a fi un al doilea Eden *, loe al iubirii
In care toate eele cinei sim!uri sunt eople-
Interpretat ea 0 alegorie, aeest poem
simbolizeaza, pentru evrei, iubirea lui Dum-
nezeu pentru poporul sau a lui Israel pen-
tru Dumnezeul sau. au vazut in el
44
CEI DINTAIICEI DE PE URMA
lui Cristos cu Biserica, precum
dlalogul dintre suf1et Dumnezeu.
Lit. Poemele de iubire mistica se inspirii
adesea. in privin(a nllldului de exprimare, din
Cilntarea Cilntiirilor: de pildii, Clntilreil spirilililli1
a Sfilntului loan al Crucii, sec. XVI. In Tilti11
lImilit de Paul Claude!' 1916. Pensee (Gilndirea).
so(ul. ,e exprimii ca Preaiubita.
Icon. Gustave rvioreau. Cdnrare,l ClnrJrilor.
I X53. Marc Chagall consacrii Cilntiirii Cantiirilor
cinci pilnze. in culoarc predominant trandafirie.
din ciclul Mesaj Biblic (1950. Nisa).
,\Juz. Clntarl-'a ClnUri/or: ivlonteverdi.
Palestrina. Arthur Honegger (operii coraliil, Daniel
1953. Darius .\lilhaucl.Cantata 1l1lpri,,"I.
I )-, /. HtldJllg Rosenberg. SlIn/OIJl,t a \I-a. 19.+-L
CE! DlNT..\IICEI DE PE URMA
In VT, Dumnczcu nistoarna adcsca
ordinca de valori sau rangurile stabilite de
oameni (vezi primul nascut''). Tn NT. acest
lucru este exprimat roarte explicit:
Dumnezeu "cobonlt-a pc cei puternici de pe
tronuri a Inaltat pe cei smeriri" (Le 1,52).
.. dintrc cei dintai vor fi pe urma,
cel de pe urma vor fi cei dintai" (Mt 19,30).
L.&P. Cei de pe lIJ"mi1 vor fi cei dintili: acestei
formul.e i se atribuie adesea un Intcles apropiat
dc: "CJIle se va Iniilta pc sine se va smeri; cine se
va smeri pc sine se va 1niilta" (Mt 23,12).
CENACLU
(Lat. cenacuJum, "sufragerie".) Asa este
numita incaperea in care, la IerusaIim: Isus a
serbat ultimul cinand cu apostolii
(Mc 14,14-16). In indipere, desigur,
s-au strans dupa moartea lui, acolo Ii
Isus aeolo au primit, dupa
Duhul Rusaliilor* (Fp 2,1).
Lit. "Cenaclul": numele gmpului de tineri
romantici eare au colaborat, In 1 X23 1824, la
Muza frallcezi1. Ei se adunau 111 salonul lui
Charles Nodier de la Arsenal, apoi, Incepilnd din
1827, la Victor Hugo.
CER
Firmamentul. Tn Biblie, cerul ca firma-
ment este balta ce des parte lumea de jos de
apele de sus care potopesc distrug. Acest
tavan solid, luminat de astre (Iuminatoare)
se sprijina pc coloane ce se continua
stiilpii pamantului, i'nfipti In adancuri.
Im'iltime inaccesibila omului, cerul
constituie locul simbolic al transcendentei
divine: "Tatal nostru care In ceruri".
Dumnczeul bihlic estc desemnat uncori prin
tcrmenul metaforic "Preai'naltul""; cerul e
lui (Gn 14,18). Tn Macahci si In
Evanghclia dupa Malci, mai ales, cuvintul
"Cer" II pc cel de Dumnezeu, pc
care cvrClI se icrcau sa-I rosteasca din respect
pcnlru marctia divina. Limha franceza cla-
sica a paslral metonimia.
. Bihlia ,[sociaza imaginii ccrului pe cca a
JuIgerului' a trasnctului, simholuri ale
puterii divine (Ps 29): dar oUlul trehuie sa se
fcreasca de a-I confunda pe creator cu
opc[c1c sale inchiniindu-sc astrelor din cer.
Imparatia cenlrilor, sala?ul cclor alesi.
Paradisul. intrebuinteaza In
cchivalcnt tcrmenii "Rai" (Paradis) sau
"Cer" pentru a cvoca nemaruinita bucurie de _ b
a h pururi cu Dumnezeu dupa moarte. Ter-
menul "Rai" grildina incantiltoare
"A se ridica la Cer" trimite la
lui Isus (Lc 24,50; Fp 1,6).
Llmbajul popular actual continua sa aso-
cieze cerul eu ferieirea: "a fi in al noualea
eer" .
Sub influenta tardiva a Greciei si a aan-
dirii astronomice, eerul a eapatat o' altl va-
loare in lumea cea a unei minunate
armonii, a unei perfeqiuni absolute, eonee-
pute de 0 inteligenta divina. Sfera celesta si
regulata al astrelor Ii dau
imaginea unui destin ordonat, luminos con-
trastand cu dezordinea intunecimea
lui pamantene. Aeeasta ar fi semnificatia
eupolei bisericilor bizantine romanice.
Lit. In tcxtelc mistice, imaginea cerului Instelat
inspirii dorinta de a rupe legiiturile ce ne Inliintuie
de piimilnt, pentru a ajunge la arll10nia
Luis dc Leon, Noche seremt, sec. XVI.
F
Autorii romantici piistreazii simbo-
listica: cerul este Idealulla care aspirii omui. Unii.
sub influenta lui Swedenborg. Centl lnfemtll.
I 75H.cred Intr-o .. corespondentii a tuturor lucrurilor
cu toate cdc Aceastii teorie
ilull1inista i-a inspirat pc Balzac In Ser<tphita. 1835,
pe Baudelaire In .,Elevatie. Fiorile r,tlllui. 1857.
Sceptic, Mallanne nu-i mai atribuic Azurului decat
o .,scninii ironic" fata de cianllrilc nnastrc spre
pcrfcctiune: AzurllI. I X60.
CER8/CApRIOARA
Caprioarclc, cerbii gazelclc sunt ani-
male aprcciatc pcntru frumusetea ginga?ia
lor: de accea cle figureaza in uncle tcxte
hiblicc(2S 22J4: Ps 18,34). Undcya Icrcmia
evoca dragostca materna a caprioarci
(Ir 14,5).
Dc asemcnca, in BibJic aparc comparatia
dintrc caprioara cel drcpt, insctat de izvo-
rul cu apa vic care cstc cuviintullui Dumne-
zeu: "Cum tiinje5tc caprioara dupa apa vie,
sut1etul mcu catre Tine, Dum-
nezeul meu" (Ps 42).
CETATE
In traditia lumii occidentale, are
ddacinile in Grccia antica, termenul desem-
neaza creatia tipica geniului uman: omul
modeleaza lumea formuleaza legi carora,
libe! responsabiI, Ii se supune.
In semnifieatia lui teologica, cuvantul nu
se refera la opera omului, ci la aceea pe care
Dumnezeu a pregatit-o pentru lume, prefi-
gurata de Ierusalim * .
Ierusalimul este Cetatea prin excelenta
pentru ca aici Dumnezeu aici
se afla Templur:', ea fiind totodata semnul
intangibil al mantuirii lui Israel
prin eI, tuturor popoarelor. Intr-o zi,
va fi locul unde toti oamenii iI vor intalni pe
Dumnezeu (Is 60-62).
In NT, Cetatea este Imparatia* lui Dum-
nezeu, care se mai noul Ierusa-
lim, Ierusalimul ceresc (Ev 12,22; Gal 4,26;
Ap 3,12), Cetatea Dumnezeului celui viu
CEZAR 45
(Ev 12,22) sau Cetatea ce va veni (Ev
13,14), avand temelii trainice pentru ca
Dumnezeu ii este arhitectul constructorul.
Aceasta imparatie va fi ceea ce Ierusalimul
nu facea dedit sa vesteasca, in chipuri luate
din realitatca pamanteasca sprc a rct1ccta
realitatea dumnezeiasca. i'ndrep-
tandu-se catre accasta cetate, 15i dorcsc sa
ajunga la ea 1ntr-o zi.
Lit, Ierusalilllul. cetatea prin excclenta. ClI
momentclc grcle prill carc a trecut. c pr'ezentii la
loc de i"runte In opera scriitorilor de origille
evreiasca: Elie Wiese!. Isaac Bashevis Singer'.
David Shahar IERUS,-\UIvl.
Augustin cste pril11l1i care aseaza In opozitie
Cetatea pall1:'lltea,ca si Cetatea ccrcasca: .. Dou,'
iubiri au I.idit dOll[, cetati. Ilibirea de sine pfll1:i I"
dispre[lil de DUll1nc/.eu. Cetatea pall1iinteasc:i.
lubirca de DUl11nczcu pana la disprqul de sinc.
Cetatea cereascii" (Cct.ttca lui DUl11nCLcu.
.+ 13-.+2.+). Cclc doua cctati sc Il1trcpiitrund aici pe
pamfmt, iar apartencnta la ambclc
dificliitati In via(a politica, pc care idealuI
unui stat Ie va putea evita .
Antiteza biblica - cetatea"sfilntii, Icrusalimul,
cetatea blestclllatii, Babilonul - strabate poczia.
pennitilnd interpretarca evenimentelor istorice.
Astfcl, Rimbaud In "Orgia pariziana", Poezii. 1 H71.
drcpt "Cetatea aleasii", "Cetatea
sfilntii, la occident", dar, In timp,
drept "curva Paris", "curtezana
Combinilnd utopia platonicianii a unei cetiiti
perfecte eea a primelor
despre care vorbesc Faptele'" Apostolilor, cetiitile
utopice schiteaza planurilc
ideale: Thomas Moms, Utopia, 1516. Peguy, In
DiaIogul istoriei :ji aI sLlfietulLli carnal, 1909, ima-
gineazii Biserica drept cetatea cea nouii, deopotrivii
temporaUi camalii, al ciirei prim este
Isus "In datii In drept,ln cauza, 111 fapt, In ardine,
111 ierarhie, In demnitate, In eminen\ii" - cetate pe
care 0 prefigura vremeinic cetatea anticii, ai ciirci
locuitori erau
CEZAR
Supranumele gintei (gens) Iulia, deve-
nita celebra prin Iuliu Cezar (100-441. Cr.).
Cezar August este titlul oficial al tuturor
imparatilor romani. Pentru a-I pune in
44
CEI DINTAIICEI DE PE URMA
lui Cristos cu Biserica, precum
dlalogul dintre suf1et Dumnezeu.
Lit. Poemele de iubire mistica se inspirii
adesea. in privin(a nllldului de exprimare, din
Cilntarea Cilntiirilor: de pildii, Clntilreil spirilililli1
a Sfilntului loan al Crucii, sec. XVI. In Tilti11
lImilit de Paul Claude!' 1916. Pensee (Gilndirea).
so(ul. ,e exprimii ca Preaiubita.
Icon. Gustave rvioreau. Cdnrare,l ClnrJrilor.
I X53. Marc Chagall consacrii Cilntiirii Cantiirilor
cinci pilnze. in culoarc predominant trandafirie.
din ciclul Mesaj Biblic (1950. Nisa).
,\Juz. Clntarl-'a ClnUri/or: ivlonteverdi.
Palestrina. Arthur Honegger (operii coraliil, Daniel
1953. Darius .\lilhaucl.Cantata 1l1lpri,,"I.
I )-, /. HtldJllg Rosenberg. SlIn/OIJl,t a \I-a. 19.+-L
CE! DlNT..\IICEI DE PE URMA
In VT, Dumnczcu nistoarna adcsca
ordinca de valori sau rangurile stabilite de
oameni (vezi primul nascut''). Tn NT. acest
lucru este exprimat roarte explicit:
Dumnezeu "cobonlt-a pc cei puternici de pe
tronuri a Inaltat pe cei smeriri" (Le 1,52).
.. dintrc cei dintai vor fi pe urma,
cel de pe urma vor fi cei dintai" (Mt 19,30).
L.&P. Cei de pe lIJ"mi1 vor fi cei dintili: acestei
formul.e i se atribuie adesea un Intcles apropiat
dc: "CJIle se va Iniilta pc sine se va smeri; cine se
va smeri pc sine se va 1niilta" (Mt 23,12).
CENACLU
(Lat. cenacuJum, "sufragerie".) Asa este
numita incaperea in care, la IerusaIim: Isus a
serbat ultimul cinand cu apostolii
(Mc 14,14-16). In indipere, desigur,
s-au strans dupa moartea lui, acolo Ii
Isus aeolo au primit, dupa
Duhul Rusaliilor* (Fp 2,1).
Lit. "Cenaclul": numele gmpului de tineri
romantici eare au colaborat, In 1 X23 1824, la
Muza frallcezi1. Ei se adunau 111 salonul lui
Charles Nodier de la Arsenal, apoi, Incepilnd din
1827, la Victor Hugo.
CER
Firmamentul. Tn Biblie, cerul ca firma-
ment este balta ce des parte lumea de jos de
apele de sus care potopesc distrug. Acest
tavan solid, luminat de astre (Iuminatoare)
se sprijina pc coloane ce se continua
stiilpii pamantului, i'nfipti In adancuri.
Im'iltime inaccesibila omului, cerul
constituie locul simbolic al transcendentei
divine: "Tatal nostru care In ceruri".
Dumnczeul bihlic estc desemnat uncori prin
tcrmenul metaforic "Preai'naltul""; cerul e
lui (Gn 14,18). Tn Macahci si In
Evanghclia dupa Malci, mai ales, cuvintul
"Cer" II pc cel de Dumnezeu, pc
care cvrClI se icrcau sa-I rosteasca din respect
pcnlru marctia divina. Limha franceza cla-
sica a paslral metonimia.
. Bihlia ,[sociaza imaginii ccrului pe cca a
JuIgerului' a trasnctului, simholuri ale
puterii divine (Ps 29): dar oUlul trehuie sa se
fcreasca de a-I confunda pe creator cu
opc[c1c sale inchiniindu-sc astrelor din cer.
Imparatia cenlrilor, sala?ul cclor alesi.
Paradisul. intrebuinteaza In
cchivalcnt tcrmenii "Rai" (Paradis) sau
"Cer" pentru a cvoca nemaruinita bucurie de _ b
a h pururi cu Dumnezeu dupa moarte. Ter-
menul "Rai" grildina incantiltoare
"A se ridica la Cer" trimite la
lui Isus (Lc 24,50; Fp 1,6).
Llmbajul popular actual continua sa aso-
cieze cerul eu ferieirea: "a fi in al noualea
eer" .
Sub influenta tardiva a Greciei si a aan-
dirii astronomice, eerul a eapatat o' altl va-
loare in lumea cea a unei minunate
armonii, a unei perfeqiuni absolute, eonee-
pute de 0 inteligenta divina. Sfera celesta si
regulata al astrelor Ii dau
imaginea unui destin ordonat, luminos con-
trastand cu dezordinea intunecimea
lui pamantene. Aeeasta ar fi semnificatia
eupolei bisericilor bizantine romanice.
Lit. In tcxtelc mistice, imaginea cerului Instelat
inspirii dorinta de a rupe legiiturile ce ne Inliintuie
de piimilnt, pentru a ajunge la arll10nia
Luis dc Leon, Noche seremt, sec. XVI.
F
Autorii romantici piistreazii simbo-
listica: cerul este Idealulla care aspirii omui. Unii.
sub influenta lui Swedenborg. Centl lnfemtll.
I 75H.cred Intr-o .. corespondentii a tuturor lucrurilor
cu toate cdc Aceastii teorie
ilull1inista i-a inspirat pc Balzac In Ser<tphita. 1835,
pe Baudelaire In .,Elevatie. Fiorile r,tlllui. 1857.
Sceptic, Mallanne nu-i mai atribuic Azurului decat
o .,scninii ironic" fata de cianllrilc nnastrc spre
pcrfcctiune: AzurllI. I X60.
CER8/CApRIOARA
Caprioarclc, cerbii gazelclc sunt ani-
male aprcciatc pcntru frumusetea ginga?ia
lor: de accea cle figureaza in uncle tcxte
hiblicc(2S 22J4: Ps 18,34). Undcya Icrcmia
evoca dragostca materna a caprioarci
(Ir 14,5).
Dc asemcnca, in BibJic aparc comparatia
dintrc caprioara cel drcpt, insctat de izvo-
rul cu apa vic care cstc cuviintullui Dumne-
zeu: "Cum tiinje5tc caprioara dupa apa vie,
sut1etul mcu catre Tine, Dum-
nezeul meu" (Ps 42).
CETATE
In traditia lumii occidentale, are
ddacinile in Grccia antica, termenul desem-
neaza creatia tipica geniului uman: omul
modeleaza lumea formuleaza legi carora,
libe! responsabiI, Ii se supune.
In semnifieatia lui teologica, cuvantul nu
se refera la opera omului, ci la aceea pe care
Dumnezeu a pregatit-o pentru lume, prefi-
gurata de Ierusalim * .
Ierusalimul este Cetatea prin excelenta
pentru ca aici Dumnezeu aici
se afla Templur:', ea fiind totodata semnul
intangibil al mantuirii lui Israel
prin eI, tuturor popoarelor. Intr-o zi,
va fi locul unde toti oamenii iI vor intalni pe
Dumnezeu (Is 60-62).
In NT, Cetatea este Imparatia* lui Dum-
nezeu, care se mai noul Ierusa-
lim, Ierusalimul ceresc (Ev 12,22; Gal 4,26;
Ap 3,12), Cetatea Dumnezeului celui viu
CEZAR 45
(Ev 12,22) sau Cetatea ce va veni (Ev
13,14), avand temelii trainice pentru ca
Dumnezeu ii este arhitectul constructorul.
Aceasta imparatie va fi ceea ce Ierusalimul
nu facea dedit sa vesteasca, in chipuri luate
din realitatca pamanteasca sprc a rct1ccta
realitatea dumnezeiasca. i'ndrep-
tandu-se catre accasta cetate, 15i dorcsc sa
ajunga la ea 1ntr-o zi.
Lit, Ierusalilllul. cetatea prin excclenta. ClI
momentclc grcle prill carc a trecut. c pr'ezentii la
loc de i"runte In opera scriitorilor de origille
evreiasca: Elie Wiese!. Isaac Bashevis Singer'.
David Shahar IERUS,-\UIvl.
Augustin cste pril11l1i care aseaza In opozitie
Cetatea pall1:'lltea,ca si Cetatea ccrcasca: .. Dou,'
iubiri au I.idit dOll[, cetati. Ilibirea de sine pfll1:i I"
dispre[lil de DUll1nc/.eu. Cetatea pall1iinteasc:i.
lubirca de DUl11nczcu pana la disprqul de sinc.
Cetatea cereascii" (Cct.ttca lui DUl11nCLcu.
.+ 13-.+2.+). Cclc doua cctati sc Il1trcpiitrund aici pe
pamfmt, iar apartencnta la ambclc
dificliitati In via(a politica, pc care idealuI
unui stat Ie va putea evita .
Antiteza biblica - cetatea"sfilntii, Icrusalimul,
cetatea blestclllatii, Babilonul - strabate poczia.
pennitilnd interpretarca evenimentelor istorice.
Astfcl, Rimbaud In "Orgia pariziana", Poezii. 1 H71.
drcpt "Cetatea aleasii", "Cetatea
sfilntii, la occident", dar, In timp,
drept "curva Paris", "curtezana
Combinilnd utopia platonicianii a unei cetiiti
perfecte eea a primelor
despre care vorbesc Faptele'" Apostolilor, cetiitile
utopice schiteaza planurilc
ideale: Thomas Moms, Utopia, 1516. Peguy, In
DiaIogul istoriei :ji aI sLlfietulLli carnal, 1909, ima-
gineazii Biserica drept cetatea cea nouii, deopotrivii
temporaUi camalii, al ciirei prim este
Isus "In datii In drept,ln cauza, 111 fapt, In ardine,
111 ierarhie, In demnitate, In eminen\ii" - cetate pe
care 0 prefigura vremeinic cetatea anticii, ai ciirci
locuitori erau
CEZAR
Supranumele gintei (gens) Iulia, deve-
nita celebra prin Iuliu Cezar (100-441. Cr.).
Cezar August este titlul oficial al tuturor
imparatilor romani. Pentru a-I pune in
46 CHEIE
incurelitura pe Isus, fariseii I-au intrebat
dadi era ingaduit sa se plateaseli impozit
Cezarului. Dupa ce a privit efigia inscrip-
de pe un dinar, el a raspuns afirmativ:
"Dati Cezarului ce este al CezaruIui lui
Dumnezeu ce este allui Dumnezeu", refu-
zand sa confunde sa opuna puterea Iu-
measeli puterea spiri!uala (Mt 22,17). ---.
OCUPATIA ROMANA.
L.&P. Dati Cezarului ce este al Cezarului.
CHEIE
In Biblie, cheile sunt semn de putere (Is
22,22).
Cel care detine cheiIe unei case are puterea
de a patrunde Inauntrul ei de a permite sau
de a refuza accesul altor persoane.
Imparatia') cerurilor este comparata cu
un antic Inconjurat de ziduri prevazute
cu portio In Mt 16,19; Ap 3,7, Isus of era
puterea de a ingadui sau de a refuza accesul
in Imparatie. EI cheia
(Ap 1,18), adica puterea de a
invia. In schimb, Ie invatatoriIor
Legii eli ii impiedieli pe oameni sa ajunga la
ei au cheile, dar nu
Ie foIosesc nici pentru ei, nici pentru ceilalti
(Lc 11,52). -+ (A) LEGA/(A) DEZLEGA.
L.&P. Chei/e Sfiintullli Petru: autoritatea
Sfantului Scaun. Cheile impariitiei.
CHIP
(Lat. imago, "reproducere exacta sau
reprezentare analogica a unei fapturi, a unui
lucru; asemanare".)
"Sa nu-ti faci chip cioplit... Sa nu te
inchini lor; nici sa Ie (Ex 20,4-5).
DecaloguI'" interzicea orice reprezentare fi-
gurativa, pentru a-I indepiicta pe Israel de
slujirea zeilor a intan ideea uni-
tatii, a transcendentei a spiritualitatii divi-
ne. Interdiqia nu a fost absoluta, din mo-
ment ce s-au admis in chivot doi heruvimi
0 vreme, de arama - dar aici nu
era yorba de idoli*, cum fusese viteluI de
aur; israelitii nu au facut niciodata 'chipuri
ale lui Dumnezeu.
SmntuI Pavel arata ca Isus Cristos este
chipul lui Dumnezeu cel nevazut (Coli ,15);
Tatal ceresc poate fi deci cunoscut prin fiul
sau, fara sa existe imagini materiale ale lui
Dumnezeu.
In sec. xv XVI, imaginile reIigioase,
tablouri sculpturi, erau adesea obiectul
unui adevarat cult, tinzand catre idolatrie in
ochii unora. Reformatorii au respins vene-
rare a acelor reprezentari, mergand uneori
pana la a ordona sa fie distruse. Calvin, mai
ales, va recomanda ca eIe sa fie tndepartate
din de cult. Luther se va arata mai
concesiv, recunoscandu-le 0 anumita va-
loare pedagogica.
Icon. ---+ DUMNEZEU (traditia catolicil).
Lit. Hai'm Potok, Mil nUIllesc Lev,
roman al dirui subiect este ostilitatea fata de arta
figurativiL .
CINA (CEA DE TAINA.)
(Lat. cena, "masa de seara".) este
nurnita ultima masa pe care a luat-o Isus cu
apostolii, in ajunul mortii sale, pentru a
celebra Dupa In 13 ,1-30, e momen-
tul in care Isus a spruat picioareIe ucenicilor
sai, pentru a Ie da un exemplu 0 porunca
de smerenie de milostenie frateasca. Dupa
cei patru Isus, in cursul acele-
mese, a anuntat tradarea lui Iuda.
Matei, Marcu,Luca Pavel (lCo 11,23-
25) relateaza, inainte sau dupa dialogul
dintre Isus Iuda, instituirea EUharistiei*:
Isus a luat painea, a pronuntat binecuvantarea
rituala, apoi a frant-o a impaqit-o aposto-
IiIor zicand: "Luati, mancati, acesta este
trupul meu." Apoi a luat 0 cupa, a inchinat
le-a dat-o zicand: "Acesta este sangele meu,
sangele legamantului*, care pentru multi se
varsa." Dupa Luca Pavel, eI a adaugat:
"Faceti aceasta intru pomenirea mea."
nii amintesc cuvintele gesturile lui Isus,
r
rcpetandu-Ic, in ritul frangerii painii la Sfanta
Cina (protestanti), al messer' (catolici) sau al
Srintei Jertfe - masa simbolieli
fratcaseli.
Lit. Masa In jurul careia se aduna Cavalerii
Mcsci Rotunde e asemanata eu masa Cinei eelci
dc Taina. Evoeata de Victor Hugo In ,.Dupa
Pastc" (Starsitullui S'lt:,m. Cin<.! cea de
Taina este p'arodiata irevercntios de Prcvert In
"Cina" (\forbe. 1946).
Icon. Cinu CCll de Tain.l. Lconardo da Vinci.
1497. Milano; Martin Sehongauer. sec. XV.
Ccllmm; Tintorctto. 1547. Madrid. 1594.
Venctia: Emil Nolde. 1909. ScebuIl: Salvador
Dali. 1955. Washinl!toll. Cristo., .,p;1/Dlldll-i
picimrdc SI:lllwllli Petru. Pietro LOIcl1l.ctti. I 32().
Assisi; ford jvhtddox Brown. I X51 . Londra.
Muz. Wagner. CiIw :Jp0.'ilnliloL I X43.
Cill. Luis Bllll11el. Virhlial1a. 19() I: pal'()dic
dllPCt Cina cca de TainCt.
CIRCUMCIZIE
Excizie rituala a practicata
hiiictilor cvrci si musulmani. In Biblic, cstc
Icgamintului':' dintrc Dumnezeu
Avraam (Gn 17,11). Ca dovada a respectarii
acestuia, Avraam I-a circumcis pe Isaac intr-
a opta zi dupa (Gn 21,4). La fel a
fkut si cu fiul sau Ismael. In conformitate
cu Legea (Lv 12,3); Isus a fost el circum-
cis in a opt a zi de la (Lc 2,21).
Aceasta practieli a fost parasita de Biserica"
primitiva. Dupa Srantul Pavel, circumcizia
nu trebuie practicata asupra trupwui: "Ea
este a inimii, cea care tine de Duh, nu de
litera", cum propovactuisera prorocii
mai inainte (Ir 4,4).
Icon. Usa de bronz din Benevent, sec. XI.
Mantegna, 1468, Florenta. Luea Signorelli, sec.
XV, Londra. Giovanni Bellini, 1510, Londra.
Philippe Quentin, 1635, Dijon. Zurbanln, 1639,
Grenoble. Guereino, sec. XVII, Lyon.
CIRUS AL II-LEA CEL MARE
Fiul lui Cambize si intemeietorul Impe-
riului persan ahemenid pe ruinele Imperiului
medic, 550-530 i. Cr. Dupa cucerirea Lydici,
COAPSE 47
Cirus a atacat coloniile ioniene din Asia
Midi, apoi a cucerit Babilonur:', de un de i-a
eJiberat pe evrcii captivi. continuat
inaintarea spre est, pana dnd persanii au
ajuns sa domine tot dintre Marea
Caspica India. A sa asocieze diferite1e
populatii la prosperitatea impcriului.
Prorocul anunta poporului exilat
sosirea unui clihcrator (Is 41), apoi II
dcscmneaza pe Cirus ca fiind mana dreapta
a lui Dumnezcu, pastorul, unsul (Is 45,1).
Cirus a hotarat rcconstruirca Tcmplului din
Icrusalim a inapoiat vasek sfintc luatc de
Nahucoclollosor (Ezd 1.1-5: 1,7).
CIUMA
Accasta hoala'colltagioasa, originarii din
Asia, a taClIt mari ravagii in Europa il1 sec .
VI, in sec. XIV (ciuma ncagra), apoi adesea
din sec. XV pana 111 sec. XVIU; dupa aceea
nu s-a mai manifcstat dedit In Asia. Tral1smi-
sa de puriccle ea se raspandea
prin contagiunc In porturi, necesittl.nd pune-
rea In carantina a vapoarelor.
In Biblie, ciuma desemneaza toate ma-
rile cpidemii inspaimantatoare, fiind adesea
anuntata ca 0 pedeapsa dumnezeiaseli. Al
patruiea cruaret al Apocalipset este Ciuma,
eliIare pe un cal balan, e urmat de Hades
(Ap 6,7).
Lit. Albert Camus, CiuIlla, 1947: iezuitul
Paneloux se adreseaza concetatenilor sai de
flagel, evodlnd plagile Egiptului Inaintea Exo-
dului cerandu-Ie sa se pocaiasca. Dar autorul,
prin gur.l eroului sau Rieux, obiecteaza: "Am trait
prea mult prin spitale ca sa pot ideea de
pedeapsa eolectiva."
Icon. William Blake. Moartea pe Ull cal Mlan,
1805, Londra.
COAPSE (RARUNCHI)
Coapsele desemneaza sediul vigorii fizi-
ce a barbatului, al puterii sale procreatoare;
Pavel despre cei care au din
"coapsa" lui A (Ev 7,5).
46 CHEIE
incurelitura pe Isus, fariseii I-au intrebat
dadi era ingaduit sa se plateaseli impozit
Cezarului. Dupa ce a privit efigia inscrip-
de pe un dinar, el a raspuns afirmativ:
"Dati Cezarului ce este al CezaruIui lui
Dumnezeu ce este allui Dumnezeu", refu-
zand sa confunde sa opuna puterea Iu-
measeli puterea spiri!uala (Mt 22,17). ---.
OCUPATIA ROMANA.
L.&P. Dati Cezarului ce este al Cezarului.
CHEIE
In Biblie, cheile sunt semn de putere (Is
22,22).
Cel care detine cheiIe unei case are puterea
de a patrunde Inauntrul ei de a permite sau
de a refuza accesul altor persoane.
Imparatia') cerurilor este comparata cu
un antic Inconjurat de ziduri prevazute
cu portio In Mt 16,19; Ap 3,7, Isus of era
puterea de a ingadui sau de a refuza accesul
in Imparatie. EI cheia
(Ap 1,18), adica puterea de a
invia. In schimb, Ie invatatoriIor
Legii eli ii impiedieli pe oameni sa ajunga la
ei au cheile, dar nu
Ie foIosesc nici pentru ei, nici pentru ceilalti
(Lc 11,52). -+ (A) LEGA/(A) DEZLEGA.
L.&P. Chei/e Sfiintullli Petru: autoritatea
Sfantului Scaun. Cheile impariitiei.
CHIP
(Lat. imago, "reproducere exacta sau
reprezentare analogica a unei fapturi, a unui
lucru; asemanare".)
"Sa nu-ti faci chip cioplit... Sa nu te
inchini lor; nici sa Ie (Ex 20,4-5).
DecaloguI'" interzicea orice reprezentare fi-
gurativa, pentru a-I indepiicta pe Israel de
slujirea zeilor a intan ideea uni-
tatii, a transcendentei a spiritualitatii divi-
ne. Interdiqia nu a fost absoluta, din mo-
ment ce s-au admis in chivot doi heruvimi
0 vreme, de arama - dar aici nu
era yorba de idoli*, cum fusese viteluI de
aur; israelitii nu au facut niciodata 'chipuri
ale lui Dumnezeu.
SmntuI Pavel arata ca Isus Cristos este
chipul lui Dumnezeu cel nevazut (Coli ,15);
Tatal ceresc poate fi deci cunoscut prin fiul
sau, fara sa existe imagini materiale ale lui
Dumnezeu.
In sec. xv XVI, imaginile reIigioase,
tablouri sculpturi, erau adesea obiectul
unui adevarat cult, tinzand catre idolatrie in
ochii unora. Reformatorii au respins vene-
rare a acelor reprezentari, mergand uneori
pana la a ordona sa fie distruse. Calvin, mai
ales, va recomanda ca eIe sa fie tndepartate
din de cult. Luther se va arata mai
concesiv, recunoscandu-le 0 anumita va-
loare pedagogica.
Icon. ---+ DUMNEZEU (traditia catolicil).
Lit. Hai'm Potok, Mil nUIllesc Lev,
roman al dirui subiect este ostilitatea fata de arta
figurativiL .
CINA (CEA DE TAINA.)
(Lat. cena, "masa de seara".) este
nurnita ultima masa pe care a luat-o Isus cu
apostolii, in ajunul mortii sale, pentru a
celebra Dupa In 13 ,1-30, e momen-
tul in care Isus a spruat picioareIe ucenicilor
sai, pentru a Ie da un exemplu 0 porunca
de smerenie de milostenie frateasca. Dupa
cei patru Isus, in cursul acele-
mese, a anuntat tradarea lui Iuda.
Matei, Marcu,Luca Pavel (lCo 11,23-
25) relateaza, inainte sau dupa dialogul
dintre Isus Iuda, instituirea EUharistiei*:
Isus a luat painea, a pronuntat binecuvantarea
rituala, apoi a frant-o a impaqit-o aposto-
IiIor zicand: "Luati, mancati, acesta este
trupul meu." Apoi a luat 0 cupa, a inchinat
le-a dat-o zicand: "Acesta este sangele meu,
sangele legamantului*, care pentru multi se
varsa." Dupa Luca Pavel, eI a adaugat:
"Faceti aceasta intru pomenirea mea."
nii amintesc cuvintele gesturile lui Isus,
r
rcpetandu-Ic, in ritul frangerii painii la Sfanta
Cina (protestanti), al messer' (catolici) sau al
Srintei Jertfe - masa simbolieli
fratcaseli.
Lit. Masa In jurul careia se aduna Cavalerii
Mcsci Rotunde e asemanata eu masa Cinei eelci
dc Taina. Evoeata de Victor Hugo In ,.Dupa
Pastc" (Starsitullui S'lt:,m. Cin<.! cea de
Taina este p'arodiata irevercntios de Prcvert In
"Cina" (\forbe. 1946).
Icon. Cinu CCll de Tain.l. Lconardo da Vinci.
1497. Milano; Martin Sehongauer. sec. XV.
Ccllmm; Tintorctto. 1547. Madrid. 1594.
Venctia: Emil Nolde. 1909. ScebuIl: Salvador
Dali. 1955. Washinl!toll. Cristo., .,p;1/Dlldll-i
picimrdc SI:lllwllli Petru. Pietro LOIcl1l.ctti. I 32().
Assisi; ford jvhtddox Brown. I X51 . Londra.
Muz. Wagner. CiIw :Jp0.'ilnliloL I X43.
Cill. Luis Bllll11el. Virhlial1a. 19() I: pal'()dic
dllPCt Cina cca de TainCt.
CIRCUMCIZIE
Excizie rituala a practicata
hiiictilor cvrci si musulmani. In Biblic, cstc
Icgamintului':' dintrc Dumnezeu
Avraam (Gn 17,11). Ca dovada a respectarii
acestuia, Avraam I-a circumcis pe Isaac intr-
a opta zi dupa (Gn 21,4). La fel a
fkut si cu fiul sau Ismael. In conformitate
cu Legea (Lv 12,3); Isus a fost el circum-
cis in a opt a zi de la (Lc 2,21).
Aceasta practieli a fost parasita de Biserica"
primitiva. Dupa Srantul Pavel, circumcizia
nu trebuie practicata asupra trupwui: "Ea
este a inimii, cea care tine de Duh, nu de
litera", cum propovactuisera prorocii
mai inainte (Ir 4,4).
Icon. Usa de bronz din Benevent, sec. XI.
Mantegna, 1468, Florenta. Luea Signorelli, sec.
XV, Londra. Giovanni Bellini, 1510, Londra.
Philippe Quentin, 1635, Dijon. Zurbanln, 1639,
Grenoble. Guereino, sec. XVII, Lyon.
CIRUS AL II-LEA CEL MARE
Fiul lui Cambize si intemeietorul Impe-
riului persan ahemenid pe ruinele Imperiului
medic, 550-530 i. Cr. Dupa cucerirea Lydici,
COAPSE 47
Cirus a atacat coloniile ioniene din Asia
Midi, apoi a cucerit Babilonur:', de un de i-a
eJiberat pe evrcii captivi. continuat
inaintarea spre est, pana dnd persanii au
ajuns sa domine tot dintre Marea
Caspica India. A sa asocieze diferite1e
populatii la prosperitatea impcriului.
Prorocul anunta poporului exilat
sosirea unui clihcrator (Is 41), apoi II
dcscmneaza pe Cirus ca fiind mana dreapta
a lui Dumnezcu, pastorul, unsul (Is 45,1).
Cirus a hotarat rcconstruirca Tcmplului din
Icrusalim a inapoiat vasek sfintc luatc de
Nahucoclollosor (Ezd 1.1-5: 1,7).
CIUMA
Accasta hoala'colltagioasa, originarii din
Asia, a taClIt mari ravagii in Europa il1 sec .
VI, in sec. XIV (ciuma ncagra), apoi adesea
din sec. XV pana 111 sec. XVIU; dupa aceea
nu s-a mai manifcstat dedit In Asia. Tral1smi-
sa de puriccle ea se raspandea
prin contagiunc In porturi, necesittl.nd pune-
rea In carantina a vapoarelor.
In Biblie, ciuma desemneaza toate ma-
rile cpidemii inspaimantatoare, fiind adesea
anuntata ca 0 pedeapsa dumnezeiaseli. Al
patruiea cruaret al Apocalipset este Ciuma,
eliIare pe un cal balan, e urmat de Hades
(Ap 6,7).
Lit. Albert Camus, CiuIlla, 1947: iezuitul
Paneloux se adreseaza concetatenilor sai de
flagel, evodlnd plagile Egiptului Inaintea Exo-
dului cerandu-Ie sa se pocaiasca. Dar autorul,
prin gur.l eroului sau Rieux, obiecteaza: "Am trait
prea mult prin spitale ca sa pot ideea de
pedeapsa eolectiva."
Icon. William Blake. Moartea pe Ull cal Mlan,
1805, Londra.
COAPSE (RARUNCHI)
Coapsele desemneaza sediul vigorii fizi-
ce a barbatului, al puterii sale procreatoare;
Pavel despre cei care au din
"coapsa" lui A (Ev 7,5).
48 COBORAREA DE PE CRUCE
Rarunchii indica adeseori sediul sentimen-
tel or ascunse al patimilor violente. Iov*
(16,13) se plange ca Dumnezeu "i-a strapuns
rarunchii fara mila"; Matatia, vazand cum un
evreu aduce jertfe pe aItarullui Madin, simte
ca "i se zbuciuma rarunchii" se lasa cuprins
de furie lndreptiitita (lM 2,24).
In acest sens, rarunchii sunt asociati ade-
sea inimii, intr-un cuplu complementar: In
timp ce inima este sediul cugetarii, al inteli-
gentei, al sentimentelor rarunchii
sunt sediul patimilor al pornirilor in-
"Inima rarunehii" desemneaza
ansamblul foqelor interioare ale tap-
turii
L.&P. A cerceta inima riinmchii fnseamna a
patrunde gandurile cele mai intime
cele mai secrete. Singur Dumnezeu poate sa 0
facii CPs 7,10; 26,2; Ir 11,20; Int 1,6).
COBORAREA DE PE CRUCE
Iosif din Arimateea, un evreu de vaza,
membru al Sanhedrinului*, i-a cerut lui Pilat
eorpullui Isus rastignit pentru a se conforma
legii care interzicea ca trupul unui
osandit sa fie lasat peste noapte atarnat pe
lemn, mai ales de Sabat (Dt 21 ,22). L-a
desprins din cuie I-a lntr-un
giulgiu, apoi I-a lntr-un mormant (Mt
27,58).
Icon. tn jurul trupului lui Isus coborat de pe
cruce, au reprezentat-o pe Fecioara Maria
de durere, sustinuta de Sfantul loan, pe
sfintele femei, pe Iosif din Arimateea cu slujitorii
sai. Punerea in mormiJnt sau coborfirea de pe
cruce: Rogier Van der Weyden, sec. XV, Madrid;
Albrecht DUrer, 1500, MUnchen; Louis Brea,
1515, Nisa; Juan de Juni, sec. XVI, Segovia;
Rubens, 1614, Anvers; Rembrandt, 1633,
MUnchen; lohan Thorn Prikker, 1892, OtterIo;
Lovis Corinth, sec. XX, Koln.
Cin. tn Speran{a, Sierra de TerueI, 1939, de
Andre Malraux, scena In care un aviator mort si
unul ranit sunt scosi dintre riimasitele
este 0 "coborare de'pe cruce". ..
COBORAREA LUI ISUS LA lAD
Dupa eosmologia evreiasca, universul
este compus din trei spatii suprapuse: eeru-
rile, pamantul "cele de sub pamant" (Fil
2,10). "Cele de sub pamant"* (traducere a
termenului ebraie se afla la nivelul
cel mai de jos, cel mai indepiirtat de prezen-
ta divina, este moqilor; dupa unii,
tot acolo se afla ingerii cazuti, demonii,
legati in lanturi (cartea lui Enoh*); dupa
altii, duhurile vor
acolo sufletele dreptilor, care
venirea lui Isus ca sa intre dupa el in Ceta-
tea cereasca*.
Evangheliile nu vorbesc explicit despre
eoborarea lui Isus la iad in rastimpul dintre
moartea lnvierea sa. Dar Pavel (lCo
15,20), Petru intr-una dintre epistole* OP
3,19) loan in Apocalipsa* (Ap 1,18) fae
aluzie la ea; pictori se vor inspira
din aceasta tema.
Coborarea lui Isus la iad lnseamna dom-
nia lui asupra lntregului univers, puterea lui
eIiberatoare pentru toate spiriteIe biruinta
lui asupra raului a moqii.
Lit. Elzear de Sabran (apropiat al Doamnei de
Stael), RemLl\icare, 1817: va trebui ca Isus Cristos
sa coboare la iad pentru mantuirea Ingerului
Ithuriel, pe care Satana I-a tarat In revolta sa.
Alexandre Soumet, Divina Epopee, 1840: {sus, Fiul
lui Dumnezeu, s-a coborlit la iad ca sa Indure 0 a
doua patimire, pentru rascumpararea osanditilor.
Satana este primul cuprins de chiar eI
II va alina pe Isus In timpul celor "trei ceasuri ale
noului
Icon. Anastasis (gr. "inaltare" la ceruri a celor
ce se afla in Iimburi): mozaicuri la Daphni,
Grecia, sec. XI. Fresce la Kariye Jami, Istanbul,
sec. XIV. Sf. Clement din Ohrida, sec. XIV,
pictura pe lemn. Andrea da Firenze, frescele de la
Santa Maria Novella, 1437, FIorenta. Tintoretto,
San Cassiano, sec. XVI, Venetia.
COLOS CU PICIOARE DE LUT
Regelui Nabucodonosor, suveranul Ba-
bilonului, i s-a aratat intr-un vis 0 statuie
mas iva din aur si bronz ce se InaIta in fata
lui. Picioarele erau din lut
statuie s-a dnd a fost atinsa de' 0
pietricica (Dn 2).
r
L.&P. A spune despre cineva sau ceva: E LIn
Llria., CLI picioare de /Lltinseamna a subinrelege ca
puterea lui nu este dedit aparenta.
COPILARIA LUI CRISTOS
La lneeputul evangheliilor lor, Matei
Luca descriu tineretea lui Isus*.
Aceste povestiri apartin unui' gen literar
eunoscut in VT (de exemplu, copiHiria lui
Isaac, a lui Samson, a lui Samuel). Mai tarziu,
apoerifi* au infrumusetat dupa
plae relatarile lui Matei Luea.
Matei arata modulln care Isus, inca de la
apoi de-a lungul copilariei sale,
ragilduielile racute lui Israel: ca
" fiu adoptiv al lui Iosif, el este din spit
a
regal a a lui David; ca fiu al Fecioarei Maria,
cl este aceI Emanuel promis de Isaia lui
Ahaz; nascut la Betleem, el este pastorullui
Israel tagilduit de profetul Miheia; perse-
eutat de lrod, care vrea sa-l omoare, el este
noul Moise prigonit de Faraon; instalat la
Nazaret dupa intoarcerea sa din Egipt, este
numit "Nazarineanul" dupa oracolul proro-
eului (Mt 2,23).
Perspectiva lui Luca e diferita: el face
paralela dintre loan Botezatorul*, ultimul
profet" allui Israel, Isus, Mesia* pe care
Israel 11 pentru eliberarea lui defini-
tiva. In aceasta calitate a fost intampinat la
Templul din Ierusalirp. de Simion
de prorocita Ana. -t INT AMPINAREA LA
TEMPLU, NUNC DIMITTIS.
Doisprezece ani dupa dnd
Maria si Iosif11 gas esc pe Isus la Templu, in
invatatorilor Legii, copilul
dupa Luca - este cel care se pe sine
fiu al TataIui. "Oare nu ca intre cele ale
Piirintelui meu se cildea sa fiu?" ii intreabii
el pe parinti (Lc 2,49).
Lit. Pierre Emmanuel, TLI, 1978, "Isus
dirturarii" .
Icon. Simone Martini, La Maesta, copiJ,
1315, Siena. Giovanni BeIlini, Fecioara CLI pmncuI,
sec. XV, Venetia. Leonardo da Vinci, SfiJnta
Familie, 1500, Luvru. DUrer, [sus in mijlocu/
CRAclUN 49
ciirturari/or, sec. XVI, Roma. Rembrandt, Simion
/a Temp/u, 1669, Stockholm. John Evarist MilJais.
Cri.,'tos in ca.\'8 pJrinti/or sJi, 1849, Londra. Sfimta
Fami/ie, pictura pe sticla, sec. XIX. col. part.
Muz. Hector Berlioz, Copi/iiria lui
oratoriu. 1 R56. Olivier Messiaen, DOLliizeci de
asupra copilului Isus. piese pentru pian,
1944.
CORAN
Numele dat de musulmani Revelatiei
proclamate de Mahomed (in araba, koran
inseamna proclamare sau recitare) intre anii
610 si 632 ai erei noastre. Auditorii lui
se straduiau sa invete Coranul pe
dinafara 11 transeriau eu grafisme simple
pe diferite suporturi. Hafsa, sotia lui
Mahomed si fiiea lui Omar, calif de la 634
la 644, a la constituirea celei
dintai culegeri a acestor Revelatii, adunate
in Surate. Cele 114 capitole sunt in
ordinea descrescatoare a lungimii lor. Dupa
perfectionarea scrierii arabe, textul Coranu-
lui, cu unele variante, a fost difuzat in marile
centre de viata religioasa: Bassra, Damasc,
apoi Bagdad.
Pentru musulmani, Coranul este expresia
araba a Cuvantului pururea prezent intru
Dumnezeu, transmis mai intai lui A vraam" ,
Moise" si Isus", iar in cele din urma lui
Mahomdd prin arhanghelul Gavriil*.
Musulmanii invata sa citeasca sa scrie
studiind recitand Coranul. ---. ISLAM .
CRACIUN
Sarbiitoare a nasterii lui Isus, inserisa in
ealendarul inca din anul 336, la
Roma. Sarbatoarea Craciunului apare, la
origini, ca 0 celeb rare a soarelui in apropie-
rea solstitiului de iarna.
In Orlent, predicatorii preotii pun ac-
centul pe taina uniunii divinului eu umanul
in faptura lui Isus, pe dnd in Occident, mai
ales incepand din sec. XIII, se insista asupra
smereniei aspectului omenesc al impreju-
riirilor lui Isus.
48 COBORAREA DE PE CRUCE
Rarunchii indica adeseori sediul sentimen-
tel or ascunse al patimilor violente. Iov*
(16,13) se plange ca Dumnezeu "i-a strapuns
rarunchii fara mila"; Matatia, vazand cum un
evreu aduce jertfe pe aItarullui Madin, simte
ca "i se zbuciuma rarunchii" se lasa cuprins
de furie lndreptiitita (lM 2,24).
In acest sens, rarunchii sunt asociati ade-
sea inimii, intr-un cuplu complementar: In
timp ce inima este sediul cugetarii, al inteli-
gentei, al sentimentelor rarunchii
sunt sediul patimilor al pornirilor in-
"Inima rarunehii" desemneaza
ansamblul foqelor interioare ale tap-
turii
L.&P. A cerceta inima riinmchii fnseamna a
patrunde gandurile cele mai intime
cele mai secrete. Singur Dumnezeu poate sa 0
facii CPs 7,10; 26,2; Ir 11,20; Int 1,6).
COBORAREA DE PE CRUCE
Iosif din Arimateea, un evreu de vaza,
membru al Sanhedrinului*, i-a cerut lui Pilat
eorpullui Isus rastignit pentru a se conforma
legii care interzicea ca trupul unui
osandit sa fie lasat peste noapte atarnat pe
lemn, mai ales de Sabat (Dt 21 ,22). L-a
desprins din cuie I-a lntr-un
giulgiu, apoi I-a lntr-un mormant (Mt
27,58).
Icon. tn jurul trupului lui Isus coborat de pe
cruce, au reprezentat-o pe Fecioara Maria
de durere, sustinuta de Sfantul loan, pe
sfintele femei, pe Iosif din Arimateea cu slujitorii
sai. Punerea in mormiJnt sau coborfirea de pe
cruce: Rogier Van der Weyden, sec. XV, Madrid;
Albrecht DUrer, 1500, MUnchen; Louis Brea,
1515, Nisa; Juan de Juni, sec. XVI, Segovia;
Rubens, 1614, Anvers; Rembrandt, 1633,
MUnchen; lohan Thorn Prikker, 1892, OtterIo;
Lovis Corinth, sec. XX, Koln.
Cin. tn Speran{a, Sierra de TerueI, 1939, de
Andre Malraux, scena In care un aviator mort si
unul ranit sunt scosi dintre riimasitele
este 0 "coborare de'pe cruce". ..
COBORAREA LUI ISUS LA lAD
Dupa eosmologia evreiasca, universul
este compus din trei spatii suprapuse: eeru-
rile, pamantul "cele de sub pamant" (Fil
2,10). "Cele de sub pamant"* (traducere a
termenului ebraie se afla la nivelul
cel mai de jos, cel mai indepiirtat de prezen-
ta divina, este moqilor; dupa unii,
tot acolo se afla ingerii cazuti, demonii,
legati in lanturi (cartea lui Enoh*); dupa
altii, duhurile vor
acolo sufletele dreptilor, care
venirea lui Isus ca sa intre dupa el in Ceta-
tea cereasca*.
Evangheliile nu vorbesc explicit despre
eoborarea lui Isus la iad in rastimpul dintre
moartea lnvierea sa. Dar Pavel (lCo
15,20), Petru intr-una dintre epistole* OP
3,19) loan in Apocalipsa* (Ap 1,18) fae
aluzie la ea; pictori se vor inspira
din aceasta tema.
Coborarea lui Isus la iad lnseamna dom-
nia lui asupra lntregului univers, puterea lui
eIiberatoare pentru toate spiriteIe biruinta
lui asupra raului a moqii.
Lit. Elzear de Sabran (apropiat al Doamnei de
Stael), RemLl\icare, 1817: va trebui ca Isus Cristos
sa coboare la iad pentru mantuirea Ingerului
Ithuriel, pe care Satana I-a tarat In revolta sa.
Alexandre Soumet, Divina Epopee, 1840: {sus, Fiul
lui Dumnezeu, s-a coborlit la iad ca sa Indure 0 a
doua patimire, pentru rascumpararea osanditilor.
Satana este primul cuprins de chiar eI
II va alina pe Isus In timpul celor "trei ceasuri ale
noului
Icon. Anastasis (gr. "inaltare" la ceruri a celor
ce se afla in Iimburi): mozaicuri la Daphni,
Grecia, sec. XI. Fresce la Kariye Jami, Istanbul,
sec. XIV. Sf. Clement din Ohrida, sec. XIV,
pictura pe lemn. Andrea da Firenze, frescele de la
Santa Maria Novella, 1437, FIorenta. Tintoretto,
San Cassiano, sec. XVI, Venetia.
COLOS CU PICIOARE DE LUT
Regelui Nabucodonosor, suveranul Ba-
bilonului, i s-a aratat intr-un vis 0 statuie
mas iva din aur si bronz ce se InaIta in fata
lui. Picioarele erau din lut
statuie s-a dnd a fost atinsa de' 0
pietricica (Dn 2).
r
L.&P. A spune despre cineva sau ceva: E LIn
Llria., CLI picioare de /Lltinseamna a subinrelege ca
puterea lui nu este dedit aparenta.
COPILARIA LUI CRISTOS
La lneeputul evangheliilor lor, Matei
Luca descriu tineretea lui Isus*.
Aceste povestiri apartin unui' gen literar
eunoscut in VT (de exemplu, copiHiria lui
Isaac, a lui Samson, a lui Samuel). Mai tarziu,
apoerifi* au infrumusetat dupa
plae relatarile lui Matei Luea.
Matei arata modulln care Isus, inca de la
apoi de-a lungul copilariei sale,
ragilduielile racute lui Israel: ca
" fiu adoptiv al lui Iosif, el este din spit
a
regal a a lui David; ca fiu al Fecioarei Maria,
cl este aceI Emanuel promis de Isaia lui
Ahaz; nascut la Betleem, el este pastorullui
Israel tagilduit de profetul Miheia; perse-
eutat de lrod, care vrea sa-l omoare, el este
noul Moise prigonit de Faraon; instalat la
Nazaret dupa intoarcerea sa din Egipt, este
numit "Nazarineanul" dupa oracolul proro-
eului (Mt 2,23).
Perspectiva lui Luca e diferita: el face
paralela dintre loan Botezatorul*, ultimul
profet" allui Israel, Isus, Mesia* pe care
Israel 11 pentru eliberarea lui defini-
tiva. In aceasta calitate a fost intampinat la
Templul din Ierusalirp. de Simion
de prorocita Ana. -t INT AMPINAREA LA
TEMPLU, NUNC DIMITTIS.
Doisprezece ani dupa dnd
Maria si Iosif11 gas esc pe Isus la Templu, in
invatatorilor Legii, copilul
dupa Luca - este cel care se pe sine
fiu al TataIui. "Oare nu ca intre cele ale
Piirintelui meu se cildea sa fiu?" ii intreabii
el pe parinti (Lc 2,49).
Lit. Pierre Emmanuel, TLI, 1978, "Isus
dirturarii" .
Icon. Simone Martini, La Maesta, copiJ,
1315, Siena. Giovanni BeIlini, Fecioara CLI pmncuI,
sec. XV, Venetia. Leonardo da Vinci, SfiJnta
Familie, 1500, Luvru. DUrer, [sus in mijlocu/
CRAclUN 49
ciirturari/or, sec. XVI, Roma. Rembrandt, Simion
/a Temp/u, 1669, Stockholm. John Evarist MilJais.
Cri.,'tos in ca.\'8 pJrinti/or sJi, 1849, Londra. Sfimta
Fami/ie, pictura pe sticla, sec. XIX. col. part.
Muz. Hector Berlioz, Copi/iiria lui
oratoriu. 1 R56. Olivier Messiaen, DOLliizeci de
asupra copilului Isus. piese pentru pian,
1944.
CORAN
Numele dat de musulmani Revelatiei
proclamate de Mahomed (in araba, koran
inseamna proclamare sau recitare) intre anii
610 si 632 ai erei noastre. Auditorii lui
se straduiau sa invete Coranul pe
dinafara 11 transeriau eu grafisme simple
pe diferite suporturi. Hafsa, sotia lui
Mahomed si fiiea lui Omar, calif de la 634
la 644, a la constituirea celei
dintai culegeri a acestor Revelatii, adunate
in Surate. Cele 114 capitole sunt in
ordinea descrescatoare a lungimii lor. Dupa
perfectionarea scrierii arabe, textul Coranu-
lui, cu unele variante, a fost difuzat in marile
centre de viata religioasa: Bassra, Damasc,
apoi Bagdad.
Pentru musulmani, Coranul este expresia
araba a Cuvantului pururea prezent intru
Dumnezeu, transmis mai intai lui A vraam" ,
Moise" si Isus", iar in cele din urma lui
Mahomdd prin arhanghelul Gavriil*.
Musulmanii invata sa citeasca sa scrie
studiind recitand Coranul. ---. ISLAM .
CRACIUN
Sarbiitoare a nasterii lui Isus, inserisa in
ealendarul inca din anul 336, la
Roma. Sarbatoarea Craciunului apare, la
origini, ca 0 celeb rare a soarelui in apropie-
rea solstitiului de iarna.
In Orlent, predicatorii preotii pun ac-
centul pe taina uniunii divinului eu umanul
in faptura lui Isus, pe dnd in Occident, mai
ales incepand din sec. XIII, se insista asupra
smereniei aspectului omenesc al impreju-
riirilor lui Isus.
50 CREATIUNE
"Colindele" sunt cantarile In limba vulga-
ra (alta decat latina) din perioada Cdiciunului.
Lit. Juan del Encina, Egioga de Craciun, sec.
XVI. Dickens, Povestiri de Craciun, 1843.
Poveste de Craciun, 1880. Theophile
Gautier, Smalfuri Camee, 1852, "Criiciun".
Marie Noel, Mataniile bucuriiior, 1930. Paul
Claudel, "Noaptea de Criiciun", 1914, sub titlul
general: Poeme de razboi, 1915. Lucien Scheler
(apropiat al lui Eluard), Lampa-Furtuna, 1945,
"Criieiun cu svastieii".
CREATIQ,NE (F ACE REA LUMII)
(Povestiri despre-)
Toate popoarele au In traditia lor 0 po-
veste despre originile lumii (cosmogonie).
Pentru Biblie, cosmogonia nu e
de 0 teogonie (originea zeilar), caci Dum-
nezeu este necreat.
Geneza ofera doua relatari ale facerii
lumii omului, lntre care se deceleaza
diferente sensibile. Numai prima relatare
(Gn 1-2, 4a), posterioara celei din Gn 2,
4a-25, este cu adevarat 0 cosmogonie,
descriind aparitia luminii, despilrtirea apelor
de uscat arhitectura universului. Ea a
suferit probabil influenta cosmogoniilor me-
sopotamiene, cunoscute din vremea exilului
la Babilon.
In Gn 1 sunt etapele care au
premers omului, marcand astfel
lnceputul istoriei:
1. crearea luminii a zilei ca unitate de
timp;
2. lntocmirea arhitecturii generaIe a uni-
versului;
3. despaqirea pamantului de ape;
4. crearea plantelor;
5. crearea stelelor a marilor luminatori

6. crearea rapturilor vii, a barbatului si a
femeii dupa chipul asemanarea' lui
Dumnezeu.
Aceasta organizare rezulta din Cuvantul
divin: "Dumnezeu a zis: Sa fie lumina, si
a fost lumina" (Fiat lux). Ea se
prin vointa sa atotputernica libera.
Scrisa lntr-o epoca In care Sabatul* era
important, aceasta relatare prezinta facerea
lumii in zile, cea de-a fiind zi de
odihna. Autorii au transferat asupra crea-
tiuni
i
legea care Ie guverna modul de via!a
lntr-un scop religios, nu lntr-unul
tific; e zadarnic sa cautam 0 co-
respondenta lntre "zilele" Genezei si erele
geologice.' ,
Cea de-a doua relatare cuprinde facerea
omului din tarana pamantului pe cea a fe-
meii din trupul barbatului. Ea evoca raiul -
Eden * cu patru fluvii. In pune pro-
blema originii raului a condi!iei umane,
afirmand, ca prima relatare, existen!a unui
Dumnezeu unic, care Ii incredinteaza omului
creatia sa pentru a deveni domeniul acestuia.
Viziunea biblica da dovada de un opti-
mism temperat prin luciditatea privind lirni-
tele umane: ea invita la credinta fntr-un Dum-
nezeu bun, care 0 plina de via!a,
oamenii fiind sortiti sa fie stilpanii paman-
tului. "Cresteti si va inmultiti": aceasta for-
mula de in'vitade la viatil 0 varianta a
cuvintelor din Gn 1,28: :,Si i-a binecuvantat
Durnnezeu pe ei le-a Fi!i roditori va
lnmultiti..." ....... ADAM, EVA, HAOS.
Lit. Sfantul Vasile, Hexameron, sec. IV, eo-
rnentariu asupra lucriirii celor zile. Sfantul
Grigorie din Nyssa, Tratat despre facerea omului,
sec. IV.
Spiritul bibIic, optimist (creatiunea este 0
binecuvantare) irnpregneazii 0 serle de opere:
Maurice Seeve, Microcosm, 1562. G. du Bartas,
Saptamana sau Facerea iumii, 1578. Milton,
Paradisul pierdut, 1667, cartea VII. rnai aproape
de noi,Jules SupervieIIe, Fabula Lumii, 1938.
Pentru Lope de Vega (Facerea Lumii $i prima
gre$eaia a omului, spre 1630), facerea lurnii con-
duce spre povestea ornului care se naste fericit
apoi cade, iar in cele din urmii este d;
Cristos.
in sec. XVIII, fiIozofii contestii, in nurnele
ideea faeerii lurnii in zile.
Rarnanand "intr-o indoialii respectuoasii" fata de
F
,
Revelatie,Rousseau scrie: ,Jdeea de crea(iune rna
scapa Intelegerii mde: 0 cred doar
In masura In care 0 pot concepe; dar )tiu ea EI a
zamislit universul tot ceca ce exista, ca a fiicut
. totul. a ordonat totul" (,.Profesiunea de credinta a
vicarului savoiard", Emile. 1762).
Tema unui creator care, dintI'll Inceput. I-a
osandit pe om la nenorocire este raspandita in
literatura sec. XIX, aparand mai intai la Byron .. ,Ce
crima Wll fiicut pentru a Ii meritat sa ne se
intreaba Lamartine In ISIS. Asemenea lui Ivan
Karamazov (Dostoievski, Fnlfii K:.mmwzov. ISSO).
Rieux. eroul lui Camus (Ciullla. 1947). exclama:
.. Voi respingc pana la nloarte aceasta creatiune In
care sunt
Valerv SUi!ereazii ideea ca IUlllea nu poate fi
dedit cil mice crcatic e,te (]
Fwmccc . .. Schita de 1922.
IcolJ. Faccrc;/ lumii. LorenZe) Ghiberti.
din bronz ale baptisteriului de Ia Floren(a. sec.
XV. Hieronymus Bosch. panourilc exterioare ale
Gn7dillii dc.,IJt;iri/or. sec. X V. Prade). Rafael.
C!aleriile Vaticanului la Roma, 150S. Capcla St.
Gonery de Ia Plougreseant. sec. XVI. Biblia III
inwgilli. Schnorr von Carosreld, IS52.
.1Wllz. Joseph Haydn, Creatiunea. 1790, orato-
riu inspirat din Paradislil picrdut al lui Milton.
Darius Milhaud. 11Imii. 1923. Mauricio
Kagel, Desfacerea lumii, 19S0, parodie: un zeu
rilu ii pe muritori.
Cin. Jean Eiffel, Facerea lumii. desen animat.
Pierre Alibert, Geneza. 1974, desen animat pentm
copii.
CREDINTA/CREDINCIOS
Cuvantul ;,credinW' inseamna astazi
"credin!a In Dumnezeu"; dar pentru omul
Bibliei, ipoteza unei necredinte in sensul
modern nu exista. In Biblie, credinta este
adeziunea neclintita a omului, in ciuda in-
cercarilor, la cuvantul Dornnului la voin-
ta divina. A avea credin!a, a fi credincios,
inseamna a te conforma toata viata angaja-
mentului reciproc al Legamantului*.
Potrivit etimologiei Iatine (fides, "cuvan-
tul dat") , credinciosul (fidelul) e cel care se
leaga prin cuvantul dat altcuiva. Dumnezeu
este cel dintai credincios, deoarece nu
ia inapoi promisiunea iubirii pentru
CREDINTA 51
poporul sau. Primul model de om credincios
11 constituic A justificat prin crcdin-
ta sa; Pavel, in Epistola catre Romani, dez-
voM pe larg tema mantuirii') prin eredintiL
Necrcdinciosul, in schimb, lSi tradeaza
promisiunile: el este precum un sot
care camite aduiterul. Iezechiel 11 compara
pc Israel ccl nclegiuit cu 0 sotie care sc
prostitucaza in mod nerusinat (Iez 16).
Asemenca sotului, Dumnezcu 0 va face
dcscopcre dar 0 va ierta pentru tot cc
a t'acut. nclcgiuiti Si
sunt oamcnii care aite culturi
decat pc eel al Dumnezeului lui A vraam si
nu respccUi porunciic Dccaloguluj".
lncredcrea cstc Icgata de credinta: "Pu(in
Ii sc adrcscaza Isus uccni-
cilor inspaimanta(i de 0 i'urtuna (Mt 8,26).
Credinciosul arc incrcdere in cficaeitatea
rugaciunii, intcmeiata pc i'agaduinta rcluata
dc Isus: "Ccrqi Si vi se va da, cautati veti
gasi" (Mt 7,7).
L.&P. 0 crcdint;i cc Illllt;i Illuiltii dill loc:
credinta face minuni. Aceasta expresie vine de la
Mt 17.20-21.
A {j ascmellea lui Toma necredincioslI/: a nl!
erede decat In fapte atestate sau pe care le-ai
verificat tl! insuti. -> TOMA.
Limbajul curent (francez) opune acestei
atitudini credinta carbunarului, credulitatea naiva .
Tot plini de iluzii, fiindca imposibilul.
sunt cei despre care intelepciunea populara
spune ironic: Numai credinfa te mBntuie. Aluzie la
prin credintii prin fapte (Ie
2,14), se pare ca expresia ar fi de origine pro-
testanta.
Lit. I. Credinta si Ratiune
Gandirea filozofica, atat la cat la evrei, s-
-a'oprit asupra raporturilor dintre credinta ratiune.
Clement din Alexandria in Stromate, sec. II d. Cr.
(titiul tratatului evoca 0 tesaturii, 0 Incurcatura), se
sa demonstreze compatibilitatea lor sa
construiasca 0 filozofie cre)tina. Sfantul Vasile.
Omilie de . .,pre credinfii, sec. IV. Moise Maimonide,
CJ!auza nltiicitilor, sec. XII.
Pentru Montaigne Pascal, Dumnczcu nu
poate face obiectulunei credinta IlU
se printr-un rationament. Montaigne.
50 CREATIUNE
"Colindele" sunt cantarile In limba vulga-
ra (alta decat latina) din perioada Cdiciunului.
Lit. Juan del Encina, Egioga de Craciun, sec.
XVI. Dickens, Povestiri de Craciun, 1843.
Poveste de Craciun, 1880. Theophile
Gautier, Smalfuri Camee, 1852, "Criiciun".
Marie Noel, Mataniile bucuriiior, 1930. Paul
Claudel, "Noaptea de Criiciun", 1914, sub titlul
general: Poeme de razboi, 1915. Lucien Scheler
(apropiat al lui Eluard), Lampa-Furtuna, 1945,
"Criieiun cu svastieii".
CREATIQ,NE (F ACE REA LUMII)
(Povestiri despre-)
Toate popoarele au In traditia lor 0 po-
veste despre originile lumii (cosmogonie).
Pentru Biblie, cosmogonia nu e
de 0 teogonie (originea zeilar), caci Dum-
nezeu este necreat.
Geneza ofera doua relatari ale facerii
lumii omului, lntre care se deceleaza
diferente sensibile. Numai prima relatare
(Gn 1-2, 4a), posterioara celei din Gn 2,
4a-25, este cu adevarat 0 cosmogonie,
descriind aparitia luminii, despilrtirea apelor
de uscat arhitectura universului. Ea a
suferit probabil influenta cosmogoniilor me-
sopotamiene, cunoscute din vremea exilului
la Babilon.
In Gn 1 sunt etapele care au
premers omului, marcand astfel
lnceputul istoriei:
1. crearea luminii a zilei ca unitate de
timp;
2. lntocmirea arhitecturii generaIe a uni-
versului;
3. despaqirea pamantului de ape;
4. crearea plantelor;
5. crearea stelelor a marilor luminatori

6. crearea rapturilor vii, a barbatului si a
femeii dupa chipul asemanarea' lui
Dumnezeu.
Aceasta organizare rezulta din Cuvantul
divin: "Dumnezeu a zis: Sa fie lumina, si
a fost lumina" (Fiat lux). Ea se
prin vointa sa atotputernica libera.
Scrisa lntr-o epoca In care Sabatul* era
important, aceasta relatare prezinta facerea
lumii in zile, cea de-a fiind zi de
odihna. Autorii au transferat asupra crea-
tiuni
i
legea care Ie guverna modul de via!a
lntr-un scop religios, nu lntr-unul
tific; e zadarnic sa cautam 0 co-
respondenta lntre "zilele" Genezei si erele
geologice.' ,
Cea de-a doua relatare cuprinde facerea
omului din tarana pamantului pe cea a fe-
meii din trupul barbatului. Ea evoca raiul -
Eden * cu patru fluvii. In pune pro-
blema originii raului a condi!iei umane,
afirmand, ca prima relatare, existen!a unui
Dumnezeu unic, care Ii incredinteaza omului
creatia sa pentru a deveni domeniul acestuia.
Viziunea biblica da dovada de un opti-
mism temperat prin luciditatea privind lirni-
tele umane: ea invita la credinta fntr-un Dum-
nezeu bun, care 0 plina de via!a,
oamenii fiind sortiti sa fie stilpanii paman-
tului. "Cresteti si va inmultiti": aceasta for-
mula de in'vitade la viatil 0 varianta a
cuvintelor din Gn 1,28: :,Si i-a binecuvantat
Durnnezeu pe ei le-a Fi!i roditori va
lnmultiti..." ....... ADAM, EVA, HAOS.
Lit. Sfantul Vasile, Hexameron, sec. IV, eo-
rnentariu asupra lucriirii celor zile. Sfantul
Grigorie din Nyssa, Tratat despre facerea omului,
sec. IV.
Spiritul bibIic, optimist (creatiunea este 0
binecuvantare) irnpregneazii 0 serle de opere:
Maurice Seeve, Microcosm, 1562. G. du Bartas,
Saptamana sau Facerea iumii, 1578. Milton,
Paradisul pierdut, 1667, cartea VII. rnai aproape
de noi,Jules SupervieIIe, Fabula Lumii, 1938.
Pentru Lope de Vega (Facerea Lumii $i prima
gre$eaia a omului, spre 1630), facerea lurnii con-
duce spre povestea ornului care se naste fericit
apoi cade, iar in cele din urmii este d;
Cristos.
in sec. XVIII, fiIozofii contestii, in nurnele
ideea faeerii lurnii in zile.
Rarnanand "intr-o indoialii respectuoasii" fata de
F
,
Revelatie,Rousseau scrie: ,Jdeea de crea(iune rna
scapa Intelegerii mde: 0 cred doar
In masura In care 0 pot concepe; dar )tiu ea EI a
zamislit universul tot ceca ce exista, ca a fiicut
. totul. a ordonat totul" (,.Profesiunea de credinta a
vicarului savoiard", Emile. 1762).
Tema unui creator care, dintI'll Inceput. I-a
osandit pe om la nenorocire este raspandita in
literatura sec. XIX, aparand mai intai la Byron .. ,Ce
crima Wll fiicut pentru a Ii meritat sa ne se
intreaba Lamartine In ISIS. Asemenea lui Ivan
Karamazov (Dostoievski, Fnlfii K:.mmwzov. ISSO).
Rieux. eroul lui Camus (Ciullla. 1947). exclama:
.. Voi respingc pana la nloarte aceasta creatiune In
care sunt
Valerv SUi!ereazii ideea ca IUlllea nu poate fi
dedit cil mice crcatic e,te (]
Fwmccc . .. Schita de 1922.
IcolJ. Faccrc;/ lumii. LorenZe) Ghiberti.
din bronz ale baptisteriului de Ia Floren(a. sec.
XV. Hieronymus Bosch. panourilc exterioare ale
Gn7dillii dc.,IJt;iri/or. sec. X V. Prade). Rafael.
C!aleriile Vaticanului la Roma, 150S. Capcla St.
Gonery de Ia Plougreseant. sec. XVI. Biblia III
inwgilli. Schnorr von Carosreld, IS52.
.1Wllz. Joseph Haydn, Creatiunea. 1790, orato-
riu inspirat din Paradislil picrdut al lui Milton.
Darius Milhaud. 11Imii. 1923. Mauricio
Kagel, Desfacerea lumii, 19S0, parodie: un zeu
rilu ii pe muritori.
Cin. Jean Eiffel, Facerea lumii. desen animat.
Pierre Alibert, Geneza. 1974, desen animat pentm
copii.
CREDINTA/CREDINCIOS
Cuvantul ;,credinW' inseamna astazi
"credin!a In Dumnezeu"; dar pentru omul
Bibliei, ipoteza unei necredinte in sensul
modern nu exista. In Biblie, credinta este
adeziunea neclintita a omului, in ciuda in-
cercarilor, la cuvantul Dornnului la voin-
ta divina. A avea credin!a, a fi credincios,
inseamna a te conforma toata viata angaja-
mentului reciproc al Legamantului*.
Potrivit etimologiei Iatine (fides, "cuvan-
tul dat") , credinciosul (fidelul) e cel care se
leaga prin cuvantul dat altcuiva. Dumnezeu
este cel dintai credincios, deoarece nu
ia inapoi promisiunea iubirii pentru
CREDINTA 51
poporul sau. Primul model de om credincios
11 constituic A justificat prin crcdin-
ta sa; Pavel, in Epistola catre Romani, dez-
voM pe larg tema mantuirii') prin eredintiL
Necrcdinciosul, in schimb, lSi tradeaza
promisiunile: el este precum un sot
care camite aduiterul. Iezechiel 11 compara
pc Israel ccl nclegiuit cu 0 sotie care sc
prostitucaza in mod nerusinat (Iez 16).
Asemenca sotului, Dumnezcu 0 va face
dcscopcre dar 0 va ierta pentru tot cc
a t'acut. nclcgiuiti Si
sunt oamcnii care aite culturi
decat pc eel al Dumnezeului lui A vraam si
nu respccUi porunciic Dccaloguluj".
lncredcrea cstc Icgata de credinta: "Pu(in
Ii sc adrcscaza Isus uccni-
cilor inspaimanta(i de 0 i'urtuna (Mt 8,26).
Credinciosul arc incrcdere in cficaeitatea
rugaciunii, intcmeiata pc i'agaduinta rcluata
dc Isus: "Ccrqi Si vi se va da, cautati veti
gasi" (Mt 7,7).
L.&P. 0 crcdint;i cc Illllt;i Illuiltii dill loc:
credinta face minuni. Aceasta expresie vine de la
Mt 17.20-21.
A {j ascmellea lui Toma necredincioslI/: a nl!
erede decat In fapte atestate sau pe care le-ai
verificat tl! insuti. -> TOMA.
Limbajul curent (francez) opune acestei
atitudini credinta carbunarului, credulitatea naiva .
Tot plini de iluzii, fiindca imposibilul.
sunt cei despre care intelepciunea populara
spune ironic: Numai credinfa te mBntuie. Aluzie la
prin credintii prin fapte (Ie
2,14), se pare ca expresia ar fi de origine pro-
testanta.
Lit. I. Credinta si Ratiune
Gandirea filozofica, atat la cat la evrei, s-
-a'oprit asupra raporturilor dintre credinta ratiune.
Clement din Alexandria in Stromate, sec. II d. Cr.
(titiul tratatului evoca 0 tesaturii, 0 Incurcatura), se
sa demonstreze compatibilitatea lor sa
construiasca 0 filozofie cre)tina. Sfantul Vasile.
Omilie de . .,pre credinfii, sec. IV. Moise Maimonide,
CJ!auza nltiicitilor, sec. XII.
Pentru Montaigne Pascal, Dumnczcu nu
poate face obiectulunei credinta IlU
se printr-un rationament. Montaigne.
52
Escuri, 11.12 (I SX(J-XX), .. Apologia lui Raymond
Sebonu": dadi nn1ll1 nu poatc avea 0 cunoa)tere
sigma. nu cu ra(illnca va putca cl jlldcca desprc
Dumnczcu. a ciirui natura difcra radical de cca
umana. Pascal. CugctJri (Br 241.)i 27X):
,.Crcdinta c altccva dccat dovada: una cste
omcncasca. ccalalta cstc un dar dc]a Dumnczcll":
.. Cu inima II simti pe DlImnczcll, nu cu mintca.
lata tc Inscamna credinta:'
Ra(ionalismul scc. XVlfl II cauta pc Dumnczcu
altfel dccftt prin crcdinta. Dumnczcul pc carc-i
admitc - atitudine deista - cste autonil natllrii:
.. l' ni \'ersul pune In Incurcatura )i nu pot gfll1di
c::i acest (lml(1giu exist::i C::ira un ceasornicar"
Caha/de. satir::i In ver,uri. 1772).
Adcliutle:l la 0 re\ciatic obscur::i e luat::i In
lkr:lderc'. Crnlinta devine incompatibil::i cu
.. Cr'cdir*l consta In a credc nu ceca ce
e,te :lrat. c'i tm:lllai ceca ce c"te t"als pentru
rl<1aQrX' (Volt:lire. Dictionar Ii/om/Ie.
176-1.. ar-riuliul .. Credin(::i"),
II. Credinta clatm-ata vizrhilului. sau cut"undata
dineolo dc vizibiP
Rousseau (Emile. 1762. ..Profesiul1ca de
crcdin(a a vicarului savoiard") Inccarca sa puna dc
acord ,.Iuminilc" naturalc si scntimentul sau
liiuntric. pc carc-Inumc)tc credinta: "Privi(i specta-
colul naturii. asculta(i vocca intcrioara: amandGua
vorbcsc despre existenta Fiintei Supreme:'
Chateaubriand va dezvolta aceea)i idee, In dorinta
dc a-i aducc la Dumnezeu pc contemporanii sai
(Geniul lX()2). Fiinta Suprema )i
Dumnezeul vencrat de crcdinta nu ar
fi dccat unul )i Dumnezeu. Totu)i, Musset
constata ca crcdinta a naruita din Incercarea
scepticismului 5i a rationalismului (RoIIa, I X33).
De unde paradoxul surprinzatGarei declaratii a lui
Peguy (Poarta mi...-teru/ui celei de-a dOlla virtllti.
191 [) (Dumnezeu estecel care "Credinta
vine de la sine ... credinta nu ma ... Eu
stralucesc atilt de putemic In creatia mea ... I'n to ate
creaturile mele." Textul pare a se afla In contradiqie
cu expcrienta mistica a Credintei In noapte: "A nu
Te vedea Inseamna a Te vedea. Prezenta Ta ma
declara Pierre Emmanuel, Iacov. [970.
Dar cum ar putea sa fie descrisa experienta
credinciosului'l ,.Limbile au ostenit sa explice,
ideile celor inteligenti all ramas In urma" (Iuda
Halevi, sec, XI-XIf).
Cin. Patimilc Ioanei d'Arc. de Carl Dreyer, 1917,
Procesu/ Ioanei d'Arc, de Robert Bresson, 1962,
rcprezinta mcditatii asupra misterului crcdintei.

Cre5tinismul s-a constituit pornind de la
invatatura lui Isus" din Nazaret, a5a cum au
redat-o comunitatile primitive in evanghe-
Iii". Crqtinii vad 1n Isus mai muIr decat un
proroc: EI cste Trimisul care intemeiaza Im-
paratia' lui Dumnezeu.
Dupa moartea lui Cristos", uccnicii ii
aduna pc toti aceia care cred in invierea sa:
putin cate putin, ei descifreaza In viata Tri-
misuJui semncJc prezentei lui Dumnezeu
cauta in Scripturile sfintc vestiri ale figurii
sale mesianice, Rcprczentand la Inceput 0
sccti"i e\Tciasca printrc altele, ci se dcspart de
iudaism. rcnuntand la circumcizic inte-
grand nee\Tei, dar un timp continua sa parti-
cipe la rugaciunilc din sinagoga. Caderea
Icrusalimului. In anul 70, criza cvreiasd
ce a urmat au sapat 0 prapastie intre
nismuJ proaspat IncoJtit iudaism.
FapteJe Apostojjjor EpjstolcJc", Indco-
scbi scrisorilc lui Pavel, aduc 0 marturie
despre viata acestor prime grupuri crc?tinc,
asuPEa intrebarilor ?i a lor: Ce
cste Invierea? Dar viata cand va
incepe domnia definitiva a lui Dumnezeu?
Trcbuie sa despartit de lume, sau sa
cauti sa aduci semcnilor mesajul lui Isus?
Elaborarea tcologica a credintei crestine
prinde viata din raspunsurile pc ?i
evangheli?tii Ie dau la aceste intrebiiri; Pavel
dezvolta de asemenea 0 refleqie etid im-
portanta, intemeiata pe libertatea de constiin-
ta individuala pe milostenie. '
Prin hati?ul unor aprige controverse asu-
pra Treimii*, a divinitatii lui Isus, a harulut
etc. ce jaloneaza primele veacuri ale erei
Biserica define?te crezul, mai
ales la conciliul de la Niceea, reunit in anul
325, in timpul domniei lui Constantin. In
perioada, se institutio-
nalizeaza, devenind 0 societate
cu doctrinele cu riturile ei (rugaciunea
Tatal Nostru"', Euharistia"'),
Diferentierile culturale treptate dintre
Orient Occident duc mai tilrziu la 0 sepa-
rare intre Ortodoxia greco-bizantina tra-
ditia latina (1054). Ulterior, refor-
matoare agita comunitatile pun in
discutie rolul ierarhiei ecleziastice predica
intoarcerea la izvoare.
Saracia sexualitatea sunt in centrul
dezbaterilor morale din Evul Mediu. Refor-
ma cea mai importanta, in sec. XVI - sub
impulsullui Luther, apoi allui Calvin - da
Protestantismului. Acesta afirma
autoritatea suverana a Bibliei in materie de
Credinta, propovaduind citirea Cartii de
fiecare credincios. "Orice protestant e papa,
cu 0 Biblie in mana" (Boileau, Satira XII,
1711). Fata de protestanti, Catolicismul
insista asupra autoritatii Bisericii a im-
portantei Traditiei in transmiterea mesajului
crestin. ---. EV ANGHELIE, MESIA,
RA'sCUMPARARE.
CREZ
Crezul desemneaza una dintre formu-
liirile scurte ale credintei ce se folo-
in Biserica (i se mai spune "simbolul
credintei") .
Crezul este recitat la fiecare slujba
de duminica: ori e yorba de simbolul*
Apostolilor, numit astfel fiindca multa vreme
s-a crezut ca acest text a fost redactat de ei in
ziua de Rusalii* (in realitate, in versiunea
actuala, Crezul dateaza din sec. IX); ori se
recita simbolul de laNiceea-Constantinopole,
dupa numele celor doua concilii ecumenice
(Niceea, 325; Constantinopole, 381) care au
redactat cea mai mare parte a textului.
NT cuprinde numeroase formuliiri scurte
in care se enunta credinta in Isus - Domn
Mantuitor (Fp 8,37). S-ar putea spune ca
aceste formule sunt embrionul Crezului.
CRISMA
Monograma lui Cristos, ce figureaza
adesea pe vechile monumerite Este
CRISTOS 53
constituita din literele khi IO in-
trepatrunse - primele doua litere ale
numelui Cristos.
CRISTOS
(Gr. christos, "uns, sfintit prin mirungere";
traducere a eb. mashiah, de unde "mesia".)
In VT, regii arhiereii erau (pri-
meau mirungerea), ceea ce ii investea cu 0
autoritate provenita de la Dumnezeu .
In NT, cuvantul Cristos, ca adjectiv sau
substantiv, il desemneaza numai pe Isus":
Cristos, Cristosul, Isus Cristosul, adica un-
suI lui Dumnezeu, Mesia. Cuvantul apare
doar rareori in Evanghelii. Isus Ie
recomanda ucenicilor sai sa nu spuna
nimanui ca eI este Cristos, de teama ca
evreii sa nu-I numeasd regele lor con-
ducatorul unei posibile de eliberare
nationala. inainte de Patimi*, arhie-
reului care-l intreaba dad el este Cristosul,
Fiul Celui Binecuvantat, Isus ii raspunde:
"Eu sunt" (Mc 14,61-62). Dar gasim deseori
numele "Cristos" cand se despre
Isus in Faptele Apostolilor"', la Pavel ill
Apocalipsa*: acest nume se asociaza atunci
slavei sale de inviat din mo:qi: "Dumnezeu
I-a Iacut Domn Cristos pe acest Isus pe
care voi l-ati rastignit" (Fp 2,36).
Termenul a devenit obisnuit la crestini
pentru a-I desemna pe subs'tan-
tivul vine de la "Cristos"; el apare
in jurul anului 40 d. Cr. (mai intai ca 0 po-
recla) pentru a-i numi pe ucenicii lui Isus din
Antiohia (Fp 11,26), dovada ca ei formau 0
comunitate distincta de iudaism. ---. MESIA.
Lit. ---. ISUS.
Icon. Cristos binecuvantand, mozaic la Sfanta
Sofia din Istanbul, 912, Cristos In slava, fresca
din Tahull, I [23, Barcelona; vitraliula Strasbourg,
sec. XI; sculpturi, timpane din Autun, Conques,
Vezelay, Beaulieu, Chartres, Moissac, sec. XII.
Cristos atotp[lternic (pantocrator), mozaicuri din
sec. XII In Sicilia, la Monreale, Cefalu, Palermo.
Giovanni Bellini, Cri,,'tos mort plans de doi Ingeri,
sec. XV, Venetia. Holbein, Cristos mort, 1521,
52
Escuri, 11.12 (I SX(J-XX), .. Apologia lui Raymond
Sebonu": dadi nn1ll1 nu poatc avea 0 cunoa)tere
sigma. nu cu ra(illnca va putca cl jlldcca desprc
Dumnczcu. a ciirui natura difcra radical de cca
umana. Pascal. CugctJri (Br 241.)i 27X):
,.Crcdinta c altccva dccat dovada: una cste
omcncasca. ccalalta cstc un dar dc]a Dumnczcll":
.. Cu inima II simti pe DlImnczcll, nu cu mintca.
lata tc Inscamna credinta:'
Ra(ionalismul scc. XVlfl II cauta pc Dumnczcu
altfel dccftt prin crcdinta. Dumnczcul pc carc-i
admitc - atitudine deista - cste autonil natllrii:
.. l' ni \'ersul pune In Incurcatura )i nu pot gfll1di
c::i acest (lml(1giu exist::i C::ira un ceasornicar"
Caha/de. satir::i In ver,uri. 1772).
Adcliutle:l la 0 re\ciatic obscur::i e luat::i In
lkr:lderc'. Crnlinta devine incompatibil::i cu
.. Cr'cdir*l consta In a credc nu ceca ce
e,te :lrat. c'i tm:lllai ceca ce c"te t"als pentru
rl<1aQrX' (Volt:lire. Dictionar Ii/om/Ie.
176-1.. ar-riuliul .. Credin(::i"),
II. Credinta clatm-ata vizrhilului. sau cut"undata
dineolo dc vizibiP
Rousseau (Emile. 1762. ..Profesiul1ca de
crcdin(a a vicarului savoiard") Inccarca sa puna dc
acord ,.Iuminilc" naturalc si scntimentul sau
liiuntric. pc carc-Inumc)tc credinta: "Privi(i specta-
colul naturii. asculta(i vocca intcrioara: amandGua
vorbcsc despre existenta Fiintei Supreme:'
Chateaubriand va dezvolta aceea)i idee, In dorinta
dc a-i aducc la Dumnezeu pc contemporanii sai
(Geniul lX()2). Fiinta Suprema )i
Dumnezeul vencrat de crcdinta nu ar
fi dccat unul )i Dumnezeu. Totu)i, Musset
constata ca crcdinta a naruita din Incercarea
scepticismului 5i a rationalismului (RoIIa, I X33).
De unde paradoxul surprinzatGarei declaratii a lui
Peguy (Poarta mi...-teru/ui celei de-a dOlla virtllti.
191 [) (Dumnezeu estecel care "Credinta
vine de la sine ... credinta nu ma ... Eu
stralucesc atilt de putemic In creatia mea ... I'n to ate
creaturile mele." Textul pare a se afla In contradiqie
cu expcrienta mistica a Credintei In noapte: "A nu
Te vedea Inseamna a Te vedea. Prezenta Ta ma
declara Pierre Emmanuel, Iacov. [970.
Dar cum ar putea sa fie descrisa experienta
credinciosului'l ,.Limbile au ostenit sa explice,
ideile celor inteligenti all ramas In urma" (Iuda
Halevi, sec, XI-XIf).
Cin. Patimilc Ioanei d'Arc. de Carl Dreyer, 1917,
Procesu/ Ioanei d'Arc, de Robert Bresson, 1962,
rcprezinta mcditatii asupra misterului crcdintei.

Cre5tinismul s-a constituit pornind de la
invatatura lui Isus" din Nazaret, a5a cum au
redat-o comunitatile primitive in evanghe-
Iii". Crqtinii vad 1n Isus mai muIr decat un
proroc: EI cste Trimisul care intemeiaza Im-
paratia' lui Dumnezeu.
Dupa moartea lui Cristos", uccnicii ii
aduna pc toti aceia care cred in invierea sa:
putin cate putin, ei descifreaza In viata Tri-
misuJui semncJc prezentei lui Dumnezeu
cauta in Scripturile sfintc vestiri ale figurii
sale mesianice, Rcprczentand la Inceput 0
sccti"i e\Tciasca printrc altele, ci se dcspart de
iudaism. rcnuntand la circumcizic inte-
grand nee\Tei, dar un timp continua sa parti-
cipe la rugaciunilc din sinagoga. Caderea
Icrusalimului. In anul 70, criza cvreiasd
ce a urmat au sapat 0 prapastie intre
nismuJ proaspat IncoJtit iudaism.
FapteJe Apostojjjor EpjstolcJc", Indco-
scbi scrisorilc lui Pavel, aduc 0 marturie
despre viata acestor prime grupuri crc?tinc,
asuPEa intrebarilor ?i a lor: Ce
cste Invierea? Dar viata cand va
incepe domnia definitiva a lui Dumnezeu?
Trcbuie sa despartit de lume, sau sa
cauti sa aduci semcnilor mesajul lui Isus?
Elaborarea tcologica a credintei crestine
prinde viata din raspunsurile pc ?i
evangheli?tii Ie dau la aceste intrebiiri; Pavel
dezvolta de asemenea 0 refleqie etid im-
portanta, intemeiata pe libertatea de constiin-
ta individuala pe milostenie. '
Prin hati?ul unor aprige controverse asu-
pra Treimii*, a divinitatii lui Isus, a harulut
etc. ce jaloneaza primele veacuri ale erei
Biserica define?te crezul, mai
ales la conciliul de la Niceea, reunit in anul
325, in timpul domniei lui Constantin. In
perioada, se institutio-
nalizeaza, devenind 0 societate
cu doctrinele cu riturile ei (rugaciunea
Tatal Nostru"', Euharistia"'),
Diferentierile culturale treptate dintre
Orient Occident duc mai tilrziu la 0 sepa-
rare intre Ortodoxia greco-bizantina tra-
ditia latina (1054). Ulterior, refor-
matoare agita comunitatile pun in
discutie rolul ierarhiei ecleziastice predica
intoarcerea la izvoare.
Saracia sexualitatea sunt in centrul
dezbaterilor morale din Evul Mediu. Refor-
ma cea mai importanta, in sec. XVI - sub
impulsullui Luther, apoi allui Calvin - da
Protestantismului. Acesta afirma
autoritatea suverana a Bibliei in materie de
Credinta, propovaduind citirea Cartii de
fiecare credincios. "Orice protestant e papa,
cu 0 Biblie in mana" (Boileau, Satira XII,
1711). Fata de protestanti, Catolicismul
insista asupra autoritatii Bisericii a im-
portantei Traditiei in transmiterea mesajului
crestin. ---. EV ANGHELIE, MESIA,
RA'sCUMPARARE.
CREZ
Crezul desemneaza una dintre formu-
liirile scurte ale credintei ce se folo-
in Biserica (i se mai spune "simbolul
credintei") .
Crezul este recitat la fiecare slujba
de duminica: ori e yorba de simbolul*
Apostolilor, numit astfel fiindca multa vreme
s-a crezut ca acest text a fost redactat de ei in
ziua de Rusalii* (in realitate, in versiunea
actuala, Crezul dateaza din sec. IX); ori se
recita simbolul de laNiceea-Constantinopole,
dupa numele celor doua concilii ecumenice
(Niceea, 325; Constantinopole, 381) care au
redactat cea mai mare parte a textului.
NT cuprinde numeroase formuliiri scurte
in care se enunta credinta in Isus - Domn
Mantuitor (Fp 8,37). S-ar putea spune ca
aceste formule sunt embrionul Crezului.
CRISMA
Monograma lui Cristos, ce figureaza
adesea pe vechile monumerite Este
CRISTOS 53
constituita din literele khi IO in-
trepatrunse - primele doua litere ale
numelui Cristos.
CRISTOS
(Gr. christos, "uns, sfintit prin mirungere";
traducere a eb. mashiah, de unde "mesia".)
In VT, regii arhiereii erau (pri-
meau mirungerea), ceea ce ii investea cu 0
autoritate provenita de la Dumnezeu .
In NT, cuvantul Cristos, ca adjectiv sau
substantiv, il desemneaza numai pe Isus":
Cristos, Cristosul, Isus Cristosul, adica un-
suI lui Dumnezeu, Mesia. Cuvantul apare
doar rareori in Evanghelii. Isus Ie
recomanda ucenicilor sai sa nu spuna
nimanui ca eI este Cristos, de teama ca
evreii sa nu-I numeasd regele lor con-
ducatorul unei posibile de eliberare
nationala. inainte de Patimi*, arhie-
reului care-l intreaba dad el este Cristosul,
Fiul Celui Binecuvantat, Isus ii raspunde:
"Eu sunt" (Mc 14,61-62). Dar gasim deseori
numele "Cristos" cand se despre
Isus in Faptele Apostolilor"', la Pavel ill
Apocalipsa*: acest nume se asociaza atunci
slavei sale de inviat din mo:qi: "Dumnezeu
I-a Iacut Domn Cristos pe acest Isus pe
care voi l-ati rastignit" (Fp 2,36).
Termenul a devenit obisnuit la crestini
pentru a-I desemna pe subs'tan-
tivul vine de la "Cristos"; el apare
in jurul anului 40 d. Cr. (mai intai ca 0 po-
recla) pentru a-i numi pe ucenicii lui Isus din
Antiohia (Fp 11,26), dovada ca ei formau 0
comunitate distincta de iudaism. ---. MESIA.
Lit. ---. ISUS.
Icon. Cristos binecuvantand, mozaic la Sfanta
Sofia din Istanbul, 912, Cristos In slava, fresca
din Tahull, I [23, Barcelona; vitraliula Strasbourg,
sec. XI; sculpturi, timpane din Autun, Conques,
Vezelay, Beaulieu, Chartres, Moissac, sec. XII.
Cristos atotp[lternic (pantocrator), mozaicuri din
sec. XII In Sicilia, la Monreale, Cefalu, Palermo.
Giovanni Bellini, Cri,,'tos mort plans de doi Ingeri,
sec. XV, Venetia. Holbein, Cristos mort, 1521,
54
CRUCE
Basel (in Idiotu/ de Dostoievski, Hippolyte
mediteazii in fata aceswi tablou). Jean Delville.
Omu!-Dulllne7.Cu. 1903, Bruges.
,tIlIZ. Franz Liszt. Christu.". I X67. Anton
Rubinstein. Cri.''{O.', I X95. Gustav Mahler, Simfonia
a J1I-a. IX96. Francis Poulenc. [mINarea. sec. XX.
Cin. -. ISUS.
CRUCE/RA.STIGNIREA PE CRUCE
Crucea (Iat. crux) este un fcl de spanzura-
((lare formati din doua bucati de lemn a5ezate
perpendicular una pc cealalta. Supliciul cru-
cii reprezenta, la romani, pedeapsa capitala
rezervata sclavilor rehclilor - 0
infamanta. Osanditul era tintuit In
cuic de 1l1cheieturilc muinilor (cuielc nu i sc
Infigeau in palme) de picioare. Moartca
survcnca prin asfixic progrcsivLl.
fsus, din ordinul proeuratorului roman al
fudeei, Pilat, la instigarca Sanhcdrinulut,
autoritatea suprema a cvreilor, a fost con-
damnat la supliciul erucii. A fost rastignit pc
Goigota"'. Crucea lui se ana Intre ccle rielicate
pentru doi raufacatori - doi talharj"'. Agonia
i-a fost rclativ scurta: rastignit la ceasul al
3-lea (ora 9 diminea!a) sau, dupa loan, la
ceasul al 6-lea, dat duhul catre ceasul al
9-lea (ora 3 dupa-amiaza), dupa ce scosese
un strigat puternic. Langa el se aflau Maria",
mama sa, Maria din Magdala"', sfintele
femei''' precum apostolul loan" (In 19,25).
Dupa loan, soldatii romani nu i-au mai
zdrobit picioarele pentru a-i scurta agonia,
fiindca la sosirea lor era deja mort, dar unul
dintre ei I-a strapuns cu sulita Intr-o coasta,
iar din rana a sange apa (In 19,31-
35). -. CAL V AR, MIEL.
Crucea, instrument al unui supliciu infa-
mant, a devenit pentru simbolul
rascumpararii" oamenilor prin Isus. -.
MANTUITOR.
L&P. A-$i pllrta crllcea (In 19,17): a tndura
toate tneercarile precum ISllS.
Lit. Lactantill, InMitutionlim Divinal'llm
Epitome ( .. Rezumatul Institutiilor divine"), ciltre
3()5: autorulapara aici taina mortii dezonorante a
lui Isus pe cruce, 0 pentru pagiini.
Punand accentul pe valoarea rascumparatoare
a suferintei, Bossuet, in Predica i/!iUpnt Putimi/or,
1661, invita sa se alature calvarului lui
Isus: "Sa mergem la cruce, acoin vom
putea sa ne scufundam tntr-un potop din siingele
lui Isus:'
Imaginea lui Cristos pe cruce ii pe
romantici. Pentru multi dintre ei. durerea este cea
care pe Isus. ,"vlusset. Spovedu-
nhl lI11lli copil 'II !ieco/u/Ili. IX36: "DurerC<1 te-<t
(acut Dumnezeu:' Patill1ile devin () Ia
Victor Hugo: "Crucil'ixul se Isus Cristos
devine azur" (Contemphlrii. I X56, 1.29). Dar in
dolorismul lamartinian crucii'ixul IllI Ilwi e dedit
un 0 rei icvil de fall1i1 ic (;Voi/e Mcdil;ttii.
I X23. "Cnlcifixul"). Dc pe .. Cruce:! de abal1()':' a
lui Jvlussct, .. cadavrul cel'esc" s-a dcstrCtll1at in
pulbere impreuntl cu el. credin[a poctului
(Ro/Ia. I X33).
Joris-Kw'l Huysmans. Ac%. 1:-<91: Durtal
in anull1ite opere de artCt 0
l11ijlocire intre gusturile sale de artist si clwwrile
sale ll1istice; el II evodi In speci,t1 pe C'ristosullui
M'lthias GrOnewald. "capodopera artei somate sa
sublill1eze deznadejde a sul1etului".
Paul Claudel, Un poet crucea. 1938.
Albert Camus, traducere din 1953 a inchinJrii In
fara crucii de Calder6n, 1633, piesa istorica
religioasa.
Icon. Masaecio, 1426, Napoli;
Antonello da Messina, sec. XV. Anvers: Mathias
Griinewald, retabIul din Issenheim, 1516. Colmar;
Veronese, sec. XVI, Paris. El Greco,
dezbriIcat de 1577, MUnchen. Rubens,
Lovitura de 1620, Anvers. Van Dyck,
pe cruce, 1630, Genova, Rembrandt, Cele
trei cruci, gravura, sec. XVII, Paris. Pierre-Paul
Prudhon, RiIstignirea, sec. XIX, Lllvru: llnul
dintre cele mai copiate tablouri din Franta tn sec.
XIX. Gauguin, ga/ben, I XXX.
Ernst StOhr, 1914, Viena; Graham Sutherland:
1947, Roma. Salvador Dali, Sfilntului
loan al Crucii, 1951, Glasgow. Paul Delvaux,
RiIstignire, 1952, Bruxelles.
Muz. Cele 8<Jpte cLivinte ale lui Cn\to.\ pe
cruce, Heinrich SchUtz, sec. XVII; Haydn, 1796 .
Cin. Pier Paolo Pasolini, Mamma Roma. 1962.
Fiul unei prostituate (tn rolul feminin:' Anna
Magnani) moare - victima rastignita - pe un pat
de spital.
r
CUPTOR
In cartea lui Danie(, cel care nu eon-
simtea sa se inchine la statuia din aur pe
0 ridicase regele Nabucodonosor tre-
buia sa fie aruncat In "cuptorul cu foe ar-
zator". Trei tineri evrei denuntat
i
condam-
nati au fost azvarliti in cuptor; ei au fost
izbaviti de (Dn 3).
Icon. lcoana Sfintei Ecaterina din Sinai, sec.
VIL Capitel din Moissac, sec. XII. Gustave Dorc.
.,Tinerii In cuptor". Sfi111ta Biblic. I X6(,. William
Turner, $udrac In ('[[ptor. I X31. Londra.
Mllz. Shadnlck. negro-spi ritual.
CURA.TIRE (PUIUFICARE)
fcmeie cvrcica, In urma unci
nastcri. trebuia sa sc la Templu"
a Ii curatita. La treizeci trei de zilc
dupa unui biliat sau la
de ziJc dupa unci fete ca trebuia sa
aduca jertfa un mid" sau doua turturclc pentru
ardcrea de to{ (holocaust) ca jertfa pcntru
pacat (Lv 12). -. IERTARE, NECURATIE.
CUVA.NT
(Latinescul verbum, "cuvant, vorba" tra-
duce ebraicul dabar, "cuvant" "eveni-
ment".) Notiunea ebraica de cuvant este
mult mai cuprinzatoare mai putin abstrac-
ta decat conceptul grecesc de logos ("rat
iu
-
ne, intelepciune") ca semnifica-
tie sensulliteral al termenului latin verbum.
CUVANT
55
Cuvantul viu, faptuitor II pe cel
de la care emana. Dc aceea are fort a crea-
toare mantuitoare: prin cuvantullui Dum-
nezeu a fast creata lumea (Gn 1) prin ell$i
comunica Dumnezeu intentia de Mantuire"
prin intermediul Legii (Decaloguj"), a pro-
rocirilor, a 'intelepciunii popoarelor, a ru-
gaciunii.
Cuvantul lui Dumnezeu. inca din Vc-
chiul Testament, "Iucrcaza" lumca (crearea
unui univers autonom, transformarea inimi-
lor a raporturilor umane). In cartca Intclcp-
ciunii, acest cuvant pare Srl aiba chiar 0 oare-
care personalitatc ,.pc Hinga Dumnczeu'.
o nuua semnifica\ie apare 0 data cu KT.
111 E\'anghclia lui loan: ,.La Inccput era
Cuvrllltul si Cuvantul era la Dumnezcu
era Cllvuntul. .. Si Cuvantul s-a
facut trup s-a (ntre noi" (In 1,1-
14). Cuvantullui Dumnczeu un
ehip - pc cel al iui Isus din Nazaret. Aceasta
afirmatic i-a I'ascinat pe poeti, pe filozofi
tcologi, nu numai prin statutul pe care i-I da
Cuvantului (la i'nceput), ci prin afirmarea
unei difercnticri In faptura lui Dumnezcu.
Accst text cstc unul dintre fundamentele
doctrinei Sfintei Treimi'< (Dumnezeu: Tata,
Fiu Duh) a Intruparii" (Isus: om
Dumnezeu).
Lit. lean-Claude Renard, [ntr-o singLIriI vie,
1959, .,Limba sfinreniei": ,.lntiilnirea cuviintului
cu Cuviintul" (Andre Alter).
54
CRUCE
Basel (in Idiotu/ de Dostoievski, Hippolyte
mediteazii in fata aceswi tablou). Jean Delville.
Omu!-Dulllne7.Cu. 1903, Bruges.
,tIlIZ. Franz Liszt. Christu.". I X67. Anton
Rubinstein. Cri.''{O.', I X95. Gustav Mahler, Simfonia
a J1I-a. IX96. Francis Poulenc. [mINarea. sec. XX.
Cin. -. ISUS.
CRUCE/RA.STIGNIREA PE CRUCE
Crucea (Iat. crux) este un fcl de spanzura-
((lare formati din doua bucati de lemn a5ezate
perpendicular una pc cealalta. Supliciul cru-
cii reprezenta, la romani, pedeapsa capitala
rezervata sclavilor rehclilor - 0
infamanta. Osanditul era tintuit In
cuic de 1l1cheieturilc muinilor (cuielc nu i sc
Infigeau in palme) de picioare. Moartca
survcnca prin asfixic progrcsivLl.
fsus, din ordinul proeuratorului roman al
fudeei, Pilat, la instigarca Sanhcdrinulut,
autoritatea suprema a cvreilor, a fost con-
damnat la supliciul erucii. A fost rastignit pc
Goigota"'. Crucea lui se ana Intre ccle rielicate
pentru doi raufacatori - doi talharj"'. Agonia
i-a fost rclativ scurta: rastignit la ceasul al
3-lea (ora 9 diminea!a) sau, dupa loan, la
ceasul al 6-lea, dat duhul catre ceasul al
9-lea (ora 3 dupa-amiaza), dupa ce scosese
un strigat puternic. Langa el se aflau Maria",
mama sa, Maria din Magdala"', sfintele
femei''' precum apostolul loan" (In 19,25).
Dupa loan, soldatii romani nu i-au mai
zdrobit picioarele pentru a-i scurta agonia,
fiindca la sosirea lor era deja mort, dar unul
dintre ei I-a strapuns cu sulita Intr-o coasta,
iar din rana a sange apa (In 19,31-
35). -. CAL V AR, MIEL.
Crucea, instrument al unui supliciu infa-
mant, a devenit pentru simbolul
rascumpararii" oamenilor prin Isus. -.
MANTUITOR.
L&P. A-$i pllrta crllcea (In 19,17): a tndura
toate tneercarile precum ISllS.
Lit. Lactantill, InMitutionlim Divinal'llm
Epitome ( .. Rezumatul Institutiilor divine"), ciltre
3()5: autorulapara aici taina mortii dezonorante a
lui Isus pe cruce, 0 pentru pagiini.
Punand accentul pe valoarea rascumparatoare
a suferintei, Bossuet, in Predica i/!iUpnt Putimi/or,
1661, invita sa se alature calvarului lui
Isus: "Sa mergem la cruce, acoin vom
putea sa ne scufundam tntr-un potop din siingele
lui Isus:'
Imaginea lui Cristos pe cruce ii pe
romantici. Pentru multi dintre ei. durerea este cea
care pe Isus. ,"vlusset. Spovedu-
nhl lI11lli copil 'II !ieco/u/Ili. IX36: "DurerC<1 te-<t
(acut Dumnezeu:' Patill1ile devin () Ia
Victor Hugo: "Crucil'ixul se Isus Cristos
devine azur" (Contemphlrii. I X56, 1.29). Dar in
dolorismul lamartinian crucii'ixul IllI Ilwi e dedit
un 0 rei icvil de fall1i1 ic (;Voi/e Mcdil;ttii.
I X23. "Cnlcifixul"). Dc pe .. Cruce:! de abal1()':' a
lui Jvlussct, .. cadavrul cel'esc" s-a dcstrCtll1at in
pulbere impreuntl cu el. credin[a poctului
(Ro/Ia. I X33).
Joris-Kw'l Huysmans. Ac%. 1:-<91: Durtal
in anull1ite opere de artCt 0
l11ijlocire intre gusturile sale de artist si clwwrile
sale ll1istice; el II evodi In speci,t1 pe C'ristosullui
M'lthias GrOnewald. "capodopera artei somate sa
sublill1eze deznadejde a sul1etului".
Paul Claudel, Un poet crucea. 1938.
Albert Camus, traducere din 1953 a inchinJrii In
fara crucii de Calder6n, 1633, piesa istorica
religioasa.
Icon. Masaecio, 1426, Napoli;
Antonello da Messina, sec. XV. Anvers: Mathias
Griinewald, retabIul din Issenheim, 1516. Colmar;
Veronese, sec. XVI, Paris. El Greco,
dezbriIcat de 1577, MUnchen. Rubens,
Lovitura de 1620, Anvers. Van Dyck,
pe cruce, 1630, Genova, Rembrandt, Cele
trei cruci, gravura, sec. XVII, Paris. Pierre-Paul
Prudhon, RiIstignirea, sec. XIX, Lllvru: llnul
dintre cele mai copiate tablouri din Franta tn sec.
XIX. Gauguin, ga/ben, I XXX.
Ernst StOhr, 1914, Viena; Graham Sutherland:
1947, Roma. Salvador Dali, Sfilntului
loan al Crucii, 1951, Glasgow. Paul Delvaux,
RiIstignire, 1952, Bruxelles.
Muz. Cele 8<Jpte cLivinte ale lui Cn\to.\ pe
cruce, Heinrich SchUtz, sec. XVII; Haydn, 1796 .
Cin. Pier Paolo Pasolini, Mamma Roma. 1962.
Fiul unei prostituate (tn rolul feminin:' Anna
Magnani) moare - victima rastignita - pe un pat
de spital.
r
CUPTOR
In cartea lui Danie(, cel care nu eon-
simtea sa se inchine la statuia din aur pe
0 ridicase regele Nabucodonosor tre-
buia sa fie aruncat In "cuptorul cu foe ar-
zator". Trei tineri evrei denuntat
i
condam-
nati au fost azvarliti in cuptor; ei au fost
izbaviti de (Dn 3).
Icon. lcoana Sfintei Ecaterina din Sinai, sec.
VIL Capitel din Moissac, sec. XII. Gustave Dorc.
.,Tinerii In cuptor". Sfi111ta Biblic. I X6(,. William
Turner, $udrac In ('[[ptor. I X31. Londra.
Mllz. Shadnlck. negro-spi ritual.
CURA.TIRE (PUIUFICARE)
fcmeie cvrcica, In urma unci
nastcri. trebuia sa sc la Templu"
a Ii curatita. La treizeci trei de zilc
dupa unui biliat sau la
de ziJc dupa unci fete ca trebuia sa
aduca jertfa un mid" sau doua turturclc pentru
ardcrea de to{ (holocaust) ca jertfa pcntru
pacat (Lv 12). -. IERTARE, NECURATIE.
CUVA.NT
(Latinescul verbum, "cuvant, vorba" tra-
duce ebraicul dabar, "cuvant" "eveni-
ment".) Notiunea ebraica de cuvant este
mult mai cuprinzatoare mai putin abstrac-
ta decat conceptul grecesc de logos ("rat
iu
-
ne, intelepciune") ca semnifica-
tie sensulliteral al termenului latin verbum.
CUVANT
55
Cuvantul viu, faptuitor II pe cel
de la care emana. Dc aceea are fort a crea-
toare mantuitoare: prin cuvantullui Dum-
nezeu a fast creata lumea (Gn 1) prin ell$i
comunica Dumnezeu intentia de Mantuire"
prin intermediul Legii (Decaloguj"), a pro-
rocirilor, a 'intelepciunii popoarelor, a ru-
gaciunii.
Cuvantul lui Dumnezeu. inca din Vc-
chiul Testament, "Iucrcaza" lumca (crearea
unui univers autonom, transformarea inimi-
lor a raporturilor umane). In cartca Intclcp-
ciunii, acest cuvant pare Srl aiba chiar 0 oare-
care personalitatc ,.pc Hinga Dumnczeu'.
o nuua semnifica\ie apare 0 data cu KT.
111 E\'anghclia lui loan: ,.La Inccput era
Cuvrllltul si Cuvantul era la Dumnezcu
era Cllvuntul. .. Si Cuvantul s-a
facut trup s-a (ntre noi" (In 1,1-
14). Cuvantullui Dumnczeu un
ehip - pc cel al iui Isus din Nazaret. Aceasta
afirmatic i-a I'ascinat pe poeti, pe filozofi
tcologi, nu numai prin statutul pe care i-I da
Cuvantului (la i'nceput), ci prin afirmarea
unei difercnticri In faptura lui Dumnezcu.
Accst text cstc unul dintre fundamentele
doctrinei Sfintei Treimi'< (Dumnezeu: Tata,
Fiu Duh) a Intruparii" (Isus: om
Dumnezeu).
Lit. lean-Claude Renard, [ntr-o singLIriI vie,
1959, .,Limba sfinreniei": ,.lntiilnirea cuviintului
cu Cuviintul" (Andre Alter).
D
DALILA
Femeia de care s-a indragostit Samson".
Tocl1lit:l de Cilistel1i. i-a accstuia
sccrctul putcrii. care sc alla ill p1ctc!e lui.
Dalila a porul1cit sa i se taie parul I-a dat
pc mina (Jud J6,4-20).
, lui. Ultime1c capito1c. scrise In grc-
sunt prin urmare deuterocanonic;:'.
Lit . .fonil lui O;tI7id. ,;cc . .\ I I. Victor Hu;:o.
Lit. Alfrcd (Ie Vigny. Dc,tine/c. IX6.+ ... \1fll1ia
lui Samsoil": .. $i. mai l11ult saul11ai putin. fcmcia
estc totdciluna Dalila."
[COIl. SilJlJm17 Dalila. Rubcns. scc. XVII.
Londra: Solomol1 J. Solol11on. scc. XIX.
Liverpool.
11,1uz. SaJlJ.\Dn Dalila. Etienne Mchlli. opera.
IXO?: Camille Saint-Saens. IX77.
DANIEL
Biblia il prezinta pe Daniel drept un tanar
iudeu deportat la curtea din Babilon sub
Nabucodonosor, Baltazar':', Darius si Cirus*
Inzestrat cu cIarviziune, el poate
teze visurile (statui a cu picioare de lut, po-
mul cel mare) $i viziunile (de la ospatul lui
Baltazar). din invidie, de mai-ma-
rii Imparatiei, este aruncat In groapa cu lei,
dar scapa nevatamat prime$te multe ono-
ruri. Cariera lui de cea a lui Iosit'
la curtea faraonului. Viziunile lui Daniel vor
fi reluate In Apocalipsi:C'.
Cartea lui Daniel a fost elaborata in tim-
pul persecutiei lui Epifanul, ca
sa-i incurajeze pe evreii persecutati prin
excmplul edificator al lui Daniel al tova-
Le,!'.enL/a ",ccole/or. I X50. cu'lc'a II ... Lci i".
[COIl. Ctrtca lui Danid. 1l1,1I111scrj, ilustr'at cu
l11iniatllri. allat in continuarca Apocalip,'ci de la
Saint-ScI cr. scc. XI. Oanid Tn ,!'.ro,tpa ell lei.
capitcl Lie la .\10i..;sac. sec. XII. \1iniatura din
Ore/e lui Henrie al II-lea. IS'+7. Bibliotcca
Na(ionala. Profetlll Daniel. statui: Claus Slutcr.
ffll1tfll1:t Miln<'istirii din Champmol. 1404. Dijon;
Bernini. 166 I. Roma: Alei iadinho. la Con;:onhas
do Campo. sec. XV!!!. Br;lzilia. Britten Rivierc.
Dctniel in groapa eLI lei, scc. X I X. Li verpoo l. .
Afuz. Darius Milhaud. Minunile credintei
(Daniel lnaintea lui Nabucodonosor.
Darius), sec. XX. '
DANS
Dansul a insemnat 0 forma importanta
de expresie reIigioasa la israeliti: ei executau
dansuri rituaIe In Templu (Ps' 87,7; 149,3;
150,4); la inapoierea triumfala a
Ia Ierusalim, David casa lui I-au Insotit
dans and (2S 6; lCr 13,8). Dansurile
indispensabile pentru ceIebrarea CulesuIui
ViiI or (J ud 21,19) sau a unei biruinte (Ex
15,20; J ud 11 ,34). EIe Insoteau si
ospetele: la intoarcerea fiului s-'a
dansat s-a taiat vitelul cel gras (Lc 15,25).
Cind lrod* sarbatorit ziua de nastere
a dansat Inaintea lui (Me 6,22). '
[COIl. Gustave Moreau, Salomeect dctm;ind
desen, I X76. Paris. '
r
DANS MACABRU
Termenul apare in see. XIV desem-
neaza un dans in care moartea, reprezcntata
de schclete, Ii tragc dupa ca pc cei vii,
bogati saraci deopotriva. Epidemia de
ciuma neagra $i nclncetatelc razboaie expli-
ea spaima in fata mortii exprimata de arta
rcligioasa.
[COIl. La Chaisc-Dieu (Tronul lui DU1l1nc/.cu).
frcsce din sec. XV. Hans Holbcin cel Tanar.
Simulacrc/e morrii. gravuri. 153X. Lyon. Siam.
sculpturile din ()suar. scc. XVI. Fini..;tcr.
DAVID
Regc al I ui Israel de la I () 10 la 970
(aprox.): Ciullui Iesei, strahul1ul lui bus (vczi
IS 16la IR2). In timpul \ic\ii lui Sau]".
Da\'id la Bctlccm ungcrca. care faee
din cI rcgele ales de Dumnczeu (IS 16). Ad-
mis ca muzician la curte, se Cace rcmarcat
omorandu-l dintr-o singura lovitura de
pc filistcan Goliat. In pofida prietcniei
eu Ionatan", fiullui Saul, a casatoriei sale
eu MihaIa, fiiea regelui. estc urmarit de
gelozia suvcranuIui fugc in pustie.
La moartea lui Saul, David e rccunoscut
drcpt rege de triburile din Sud, iar apoi i se
alatura ceIe din Nord. Alege drept capitala
IerusaIimul, unde aduce Chivotul Legaman-
tuIui. In cursul domniei sale, obtine victoria
definitiva asupra filistenilor teri-
toriullui Israel.
David apare ca un barbat plin de curaj,
marinimos foarte cucernic. patima
lui adultera pentru ii atrage re-
profetului Natan. vietii ii
este intunecat de revolta fiului sau, Absalon.
Inainte de a muri, llfncoroneaza ca rege pe
celalalt fiu, Solomon, nascut de
Poet muzician, David a compus, con-
form tradiriei, 73 de psalmi. El a marcat re-
galitatea cu 0 amprenta definitiva, astfel ca
tronullui I.srael a devenit "tronuI lui David".
Lui i-a Iacut Dumnezeu promisiunea: "fi voi
un loc poporului meu, Israel... Nu va
DEBORA 57
mai fi stramutat eei rai nu-l vor mai asu-
pri" (2S 7,10).
Pentru Petru cre$tini, Isus e eel care va
indeplini promisiunca divina Intemeind
Imparatia ceruriIor, cea fara de prin
biruinta sa asupra mortii (Fp 2,29).
Lit. David cstc 0 figura schimbatoarc.ln operc
dramatice incgale: plina dc contraste in dramcie
rcligioasc ale EIlIlui :Y1cdiu (Misteml Vcchiuiui
Testament. scc. XV): pUS[l In slujba
militantis1l1ului religios In Tnt,!'.cdiile ,";'I/ntc de
Louis Dcs1l1asurcs. scc. XVI: caricaturizata in
tragicomcdia lui Voltaire. Saul. 1763: pioasa In
drama lui Klops[()ck. David. 1767: complcx:! in
opcra lui AICicri. S,tUl. 17X3: patctica in Saul allui
Gidc.1903,
Crcatia litcrarf, nu rc\ine dcdit anu!11itc
tr:lsaturi ale pcrsol1aiului biblic: dar in 1l1111.icii
Cigura lui cap:tta () dil11cnsiunc l11itic:1.
[con. David ,i Co/iat. fl'c..;d din Tahul!. 1123.
Barcclona. David. Dc'natclio. sculpt.. 1'+'+(1.
Floren\a. :vlichelangclo. sculpt.. IS()'+. Florcn\a:
tapiscria lui David. atciicrcle din Bruxellcs. 152(J.
Ecouen. Bernini. sculpt., 1623. Roma: Orazio
Gcntileschi. Roma: Guido Reni. Luvru.
Rcmbrandt. Saulyi David. sec. XVII. La Hayc.
Georges Rouault. RTtdinul Rege. 1936, Pittsburgh.
+ lVIuz. Josljuin Des Pres, Pla17xit ;wtelll Dctvid.
motet pe 4 voci, sec. XV-XVI. Clement Janeljuin.
Doi p,almi ai lui Dctvid, sec. XVI. Heinrich Schlitz.
Douiizeci ,,'ilse de psctlmi ai lui David, sec. XVII.
Carissimi, Dctvid ,,'i [oncttan. sec. XVII. Marc
Antoine Charpentier, David "i [onatctn, drama
sacra, [688. Domenico Scarlatti, Davidis pugnct et
victorict, sec. XVIII. Haendel. Saul, sec. XVIII.
Mozart. Dctvid penitente, [78S. Arthur Honegger,
Regele Dctvid, oratoriu, [921. Erich Sternberg,
Pove,,'tect lui David Coliat, 1927. Igor Stravinski,
Simfonia psctImilor, 1930. Darius Milhaud, Dctvid,
1955. PendereckL P"ialmii Illi David, 1952- [968.
Este tema multor negro-spirituals, de exemplu:
Little Dctvid. plcty on your hctlp.
Cin. Henry King, David,:;i Bctt,'ieba. 1951. Bruce
Beresford, Regele David, [984: reconstituire,
pornind de la textele biblice, a vie(ii lui David cu
ajutoruI unor tablouri succesive. adeseori specta-
culoase, dar lIneori frizilnd ridicolul.
DEBORA
(Eb., "albina".) Prorocita care se bucura
de increderea israelitilor Ie judeca litigiilc.
D
DALILA
Femeia de care s-a indragostit Samson".
Tocl1lit:l de Cilistel1i. i-a accstuia
sccrctul putcrii. care sc alla ill p1ctc!e lui.
Dalila a porul1cit sa i se taie parul I-a dat
pc mina (Jud J6,4-20).
, lui. Ultime1c capito1c. scrise In grc-
sunt prin urmare deuterocanonic;:'.
Lit . .fonil lui O;tI7id. ,;cc . .\ I I. Victor Hu;:o.
Lit. Alfrcd (Ie Vigny. Dc,tine/c. IX6.+ ... \1fll1ia
lui Samsoil": .. $i. mai l11ult saul11ai putin. fcmcia
estc totdciluna Dalila."
[COIl. SilJlJm17 Dalila. Rubcns. scc. XVII.
Londra: Solomol1 J. Solol11on. scc. XIX.
Liverpool.
11,1uz. SaJlJ.\Dn Dalila. Etienne Mchlli. opera.
IXO?: Camille Saint-Saens. IX77.
DANIEL
Biblia il prezinta pe Daniel drept un tanar
iudeu deportat la curtea din Babilon sub
Nabucodonosor, Baltazar':', Darius si Cirus*
Inzestrat cu cIarviziune, el poate
teze visurile (statui a cu picioare de lut, po-
mul cel mare) $i viziunile (de la ospatul lui
Baltazar). din invidie, de mai-ma-
rii Imparatiei, este aruncat In groapa cu lei,
dar scapa nevatamat prime$te multe ono-
ruri. Cariera lui de cea a lui Iosit'
la curtea faraonului. Viziunile lui Daniel vor
fi reluate In Apocalipsi:C'.
Cartea lui Daniel a fost elaborata in tim-
pul persecutiei lui Epifanul, ca
sa-i incurajeze pe evreii persecutati prin
excmplul edificator al lui Daniel al tova-
Le,!'.enL/a ",ccole/or. I X50. cu'lc'a II ... Lci i".
[COIl. Ctrtca lui Danid. 1l1,1I111scrj, ilustr'at cu
l11iniatllri. allat in continuarca Apocalip,'ci de la
Saint-ScI cr. scc. XI. Oanid Tn ,!'.ro,tpa ell lei.
capitcl Lie la .\10i..;sac. sec. XII. \1iniatura din
Ore/e lui Henrie al II-lea. IS'+7. Bibliotcca
Na(ionala. Profetlll Daniel. statui: Claus Slutcr.
ffll1tfll1:t Miln<'istirii din Champmol. 1404. Dijon;
Bernini. 166 I. Roma: Alei iadinho. la Con;:onhas
do Campo. sec. XV!!!. Br;lzilia. Britten Rivierc.
Dctniel in groapa eLI lei, scc. X I X. Li verpoo l. .
Afuz. Darius Milhaud. Minunile credintei
(Daniel lnaintea lui Nabucodonosor.
Darius), sec. XX. '
DANS
Dansul a insemnat 0 forma importanta
de expresie reIigioasa la israeliti: ei executau
dansuri rituaIe In Templu (Ps' 87,7; 149,3;
150,4); la inapoierea triumfala a
Ia Ierusalim, David casa lui I-au Insotit
dans and (2S 6; lCr 13,8). Dansurile
indispensabile pentru ceIebrarea CulesuIui
ViiI or (J ud 21,19) sau a unei biruinte (Ex
15,20; J ud 11 ,34). EIe Insoteau si
ospetele: la intoarcerea fiului s-'a
dansat s-a taiat vitelul cel gras (Lc 15,25).
Cind lrod* sarbatorit ziua de nastere
a dansat Inaintea lui (Me 6,22). '
[COIl. Gustave Moreau, Salomeect dctm;ind
desen, I X76. Paris. '
r
DANS MACABRU
Termenul apare in see. XIV desem-
neaza un dans in care moartea, reprezcntata
de schclete, Ii tragc dupa ca pc cei vii,
bogati saraci deopotriva. Epidemia de
ciuma neagra $i nclncetatelc razboaie expli-
ea spaima in fata mortii exprimata de arta
rcligioasa.
[COIl. La Chaisc-Dieu (Tronul lui DU1l1nc/.cu).
frcsce din sec. XV. Hans Holbcin cel Tanar.
Simulacrc/e morrii. gravuri. 153X. Lyon. Siam.
sculpturile din ()suar. scc. XVI. Fini..;tcr.
DAVID
Regc al I ui Israel de la I () 10 la 970
(aprox.): Ciullui Iesei, strahul1ul lui bus (vczi
IS 16la IR2). In timpul \ic\ii lui Sau]".
Da\'id la Bctlccm ungcrca. care faee
din cI rcgele ales de Dumnczeu (IS 16). Ad-
mis ca muzician la curte, se Cace rcmarcat
omorandu-l dintr-o singura lovitura de
pc filistcan Goliat. In pofida prietcniei
eu Ionatan", fiullui Saul, a casatoriei sale
eu MihaIa, fiiea regelui. estc urmarit de
gelozia suvcranuIui fugc in pustie.
La moartea lui Saul, David e rccunoscut
drcpt rege de triburile din Sud, iar apoi i se
alatura ceIe din Nord. Alege drept capitala
IerusaIimul, unde aduce Chivotul Legaman-
tuIui. In cursul domniei sale, obtine victoria
definitiva asupra filistenilor teri-
toriullui Israel.
David apare ca un barbat plin de curaj,
marinimos foarte cucernic. patima
lui adultera pentru ii atrage re-
profetului Natan. vietii ii
este intunecat de revolta fiului sau, Absalon.
Inainte de a muri, llfncoroneaza ca rege pe
celalalt fiu, Solomon, nascut de
Poet muzician, David a compus, con-
form tradiriei, 73 de psalmi. El a marcat re-
galitatea cu 0 amprenta definitiva, astfel ca
tronullui I.srael a devenit "tronuI lui David".
Lui i-a Iacut Dumnezeu promisiunea: "fi voi
un loc poporului meu, Israel... Nu va
DEBORA 57
mai fi stramutat eei rai nu-l vor mai asu-
pri" (2S 7,10).
Pentru Petru cre$tini, Isus e eel care va
indeplini promisiunca divina Intemeind
Imparatia ceruriIor, cea fara de prin
biruinta sa asupra mortii (Fp 2,29).
Lit. David cstc 0 figura schimbatoarc.ln operc
dramatice incgale: plina dc contraste in dramcie
rcligioasc ale EIlIlui :Y1cdiu (Misteml Vcchiuiui
Testament. scc. XV): pUS[l In slujba
militantis1l1ului religios In Tnt,!'.cdiile ,";'I/ntc de
Louis Dcs1l1asurcs. scc. XVI: caricaturizata in
tragicomcdia lui Voltaire. Saul. 1763: pioasa In
drama lui Klops[()ck. David. 1767: complcx:! in
opcra lui AICicri. S,tUl. 17X3: patctica in Saul allui
Gidc.1903,
Crcatia litcrarf, nu rc\ine dcdit anu!11itc
tr:lsaturi ale pcrsol1aiului biblic: dar in 1l1111.icii
Cigura lui cap:tta () dil11cnsiunc l11itic:1.
[con. David ,i Co/iat. fl'c..;d din Tahul!. 1123.
Barcclona. David. Dc'natclio. sculpt.. 1'+'+(1.
Floren\a. :vlichelangclo. sculpt.. IS()'+. Florcn\a:
tapiscria lui David. atciicrcle din Bruxellcs. 152(J.
Ecouen. Bernini. sculpt., 1623. Roma: Orazio
Gcntileschi. Roma: Guido Reni. Luvru.
Rcmbrandt. Saulyi David. sec. XVII. La Hayc.
Georges Rouault. RTtdinul Rege. 1936, Pittsburgh.
+ lVIuz. Josljuin Des Pres, Pla17xit ;wtelll Dctvid.
motet pe 4 voci, sec. XV-XVI. Clement Janeljuin.
Doi p,almi ai lui Dctvid, sec. XVI. Heinrich Schlitz.
Douiizeci ,,'ilse de psctlmi ai lui David, sec. XVII.
Carissimi, Dctvid ,,'i [oncttan. sec. XVII. Marc
Antoine Charpentier, David "i [onatctn, drama
sacra, [688. Domenico Scarlatti, Davidis pugnct et
victorict, sec. XVIII. Haendel. Saul, sec. XVIII.
Mozart. Dctvid penitente, [78S. Arthur Honegger,
Regele Dctvid, oratoriu, [921. Erich Sternberg,
Pove,,'tect lui David Coliat, 1927. Igor Stravinski,
Simfonia psctImilor, 1930. Darius Milhaud, Dctvid,
1955. PendereckL P"ialmii Illi David, 1952- [968.
Este tema multor negro-spirituals, de exemplu:
Little Dctvid. plcty on your hctlp.
Cin. Henry King, David,:;i Bctt,'ieba. 1951. Bruce
Beresford, Regele David, [984: reconstituire,
pornind de la textele biblice, a vie(ii lui David cu
ajutoruI unor tablouri succesive. adeseori specta-
culoase, dar lIneori frizilnd ridicolul.
DEBORA
(Eb., "albina".) Prorocita care se bucura
de increderea israelitilor Ie judeca litigiilc.
58
DECALOG
In epoca ei (sec. XII I. Cr.), Israel este asuprit
de eanaaneeni. Ea ii da ordin lui Barae sa
mearga rara teama impotriva regelui canaa-
neenilor (Iud 4). Dupa biruin!a, Debora
intoneaza un cantee - probabil eel mai vechi
text din Biblie. Razboinieii, bine-
cuvanteaza puterea lui Dumnezeu: "Cei eare
te iubesc sa fie ascmenca soarclui cand
rasarc in toata stralucirca lui" (Iud 5,31).
DECALOG
(Gr. d6ka, ..zeec" logos, .,euvant".)
"Zcec euvinte" sau "zeec porunei" date de
Dumnczeu evreilor.ln prin interme-
diullui Moise". Text seris pc tahle din piatra
(Ex 24,12) numitc .. Tahlc!c !cgii".
Biblia nu cuvantul .. decalog",
ci cnun!a precepte!c Legamantului'" eu Dum-
nezeu (Ex 20 ,2-17 Dt 5,6-21). Cde doua
versiuni ineep eu formula solcmna: "Eu sunt
Domnul Dumnezcul tau, care tc-a seos din
tara Egiptului, din easa robici." Urmeaza 0
enumcrare:
"Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
Sa nu-ti faci ehip cioplit...
Lucreaza zile ... Iar ziua a este
odihna Domnului Dumnezeului tau ...
Sa nu iei numele, Domnului Dumne-
zeului tau in
pe tatal tau pe mama ta ...
Sa nu ucizi.
Sa nu fii desfranat.
Sa nu furi.
Sa nu stramb impotriva
aproapelui tau.
Sa nu femeia aproapelui tau ... "
(Dt 5).
Esentialul dreptului lui Dumnezeu al
dreptului oamenilor este prezentat in zece
articole, mult mai condensate mai explicite
In comparatie cu alte coduri stravechi, ca de
cxemplu codullui Hammurabi.
Decalogul ramane fundamentul moralei
ebraice Coranul" s-a inspirat de
ascmcnea din cl.
Lit. In BlIcittc/e piimiintullli. 1 X97. Andre Gide
se ridica impotriva poruncilor lui Dumnezeu, care
.. i-au indurerat sutletul".
Cin. Cecil B. De Mille, Ccle zece porunci.
1956, film de mare spectacoL (intind succesul
comercial. Krzysztof Kieslowski. Decalogul.
serie TV. 19XX.
'DEMON
Etimologic, eu vantul grceesc daii110n
dcscmncaza, la singular, 0 Hiptura divina,
In particular un zcu protector: la pI ural,
tapturi inferioarc, spiritc niutaditoare.
VT sc face ccoul ercdin!clor populare
care divinizcaza for!e!c ascunse In spatelc
rclelor omenirii. dar suhliniaza totdcauna
atotputernieia lui Dumnczcu.
NT uncle dintre aeeste cre-
dinte, de exemplu 1Clulln care descmneaza
rcIcIc: cand prin tcrmcnul de stapanirc a
demonilor, cand prin eel de hoala: Isus "ta-
sau demonii (Lc 8,27).
Tot astfel.ln literatura demonul
care in om pcrsonifica raul: el a
devcnit sinonimul diavolului", al Satanei, In
timp ce in literatura greaea, demonul era
"voce a intcrioara", indrumatorul actiunilor
omului, ca de pilda demonullui Socrate. -+
LUCIFER, VICLEAN.
Iudaismul tarziu dezvolta 0 adevarata
demonologie, in particular privitoare la ar-
mata Satanei*, legiune de demoni care-i
ehinuiesc pe oameni.
L.&P. Demonul amiezii: ispita pe care 0 poate
incerca omul ajuns la maturitate in privinta
simturilor a sentimentelor. Expresia vine de la
Psalmul 91: "Nu te vei teme de noapte, de sageata
ce zboara ziua in amiaza."
Lit. Literatura dezvolta din abundenta tema
stapanirilor fie elc colective, in
fenomenele de vrajitorie (Michelet, VriIjitoarca,
I !!62), fie individuale (Bernanos, Sub soare/e
Satanei, 192X). Dupa Baudelaire, demonii sunt
interiori: "Tn creierele noastre colcaie un popor
de demoni" (FIorile riiului, 1 !!57, "Cititorului").
Dostoievski, Po.,cd.lrii, 1 R73, citeaza din Lc 7,32-
36 ca sa explice titlul romanului, carllia ii da 0
interprctare in cap. VII: lumea moderna a caZllt
r
prada demonilor - ateism. nihilism etc.; aceasta
concep(ie se in opere ale sec XX, cum
ar fi Domnul Quine de Bernanos. 1946 .
Icon. Demonii cei mici sunt reprezenta(i cu
coarne si CLl gheare atat In reprezenti1rile Judedtii
de Apoi. und; Ii chinuiesc pc cei osanditi: cat in
scenele Coboriirii lui Cri.o;tm, la iaci. Luca Signorelli,
JudecaW de Apoi, sec. XV, Orvieto:
Hieronymus Bosch, in sec. XVI. picteazii dcmol1l
combinand trupLlri de animale diferite.
In Caw! {lin Gri1dinu (b1i7ti1ri/or. Madrid.
Prado. sallin Jucicc,lta de Apoi. Brllges.
Cin. Roman Polanski. buby. 196)\.
Ken Russel. Di:wo/ii. 1971. adaptarc a cscului lui
Huxley. Di,II'C)/ii dill LOllcilln. Alan Parkcr. Allg.::!
He'lIt. 19X7.
DESERT
Estc dcopotrivu 0 realitate geowal:ica
un simbol foarte important 111 rciIgla lUi
Israel in din primclc
In Biblic. simbolismul este
dublu: Exodul, Numcrii. Deuteronomul in-
sista asupra greutatilor ispitelor intalnitc
de evrei In cursul cclor 40 de ani In care au
strabatut in NT apare,
asemenea, ca fiind locul ispitirii (Lc 4,1
urm.) si domeniul demonilor (Mt 4,1-8).
acest loc de temut e totodata cel al
Intalnirii cu Dumnezeu, de la revelatia lui
Moise pe Muntele Sinai". Pentru proroci,
desertul reprezinti1 idealul puriHitii al ere-
originare, inainte de a fi aparut
vietii usuratice si a idolatriei in Canaan (vezl
" '
Os 2,16-17).
Desertul va alimenta 0 importanta expe-
rient
a
pe linia prorocului Ille (vezi
1R 19,4), apoi a pustnicilor In Evul
Mediu, pustnici (sau eremiti, gre-
cescul eremos, oameni sfint
1
care
vietuiau in locuri retrase saIbatice, eel mai
in pacturi, devin personaje specifice
ale basmelor legendelor, biruitoare in lupta
impotriva diavolului.
L.&P. A predica in a vorbi fara a .n
ascultat. Expresia, care vine de la prorocul Isala
("Un glas striga: in prcgatiti caile Dom-
DE$ERTACIUNE
59
nului"J. se referii, conform NT. la loan Botezii-
tond, cu punctua(ia Septuagintei a Vulgatei
e.gla' ce striga In putin diferitii de
originalul ebraic.
Lit. In marc parte, opera lui Edmond Jabes este
o Illedita(ie asupra experien(ei Cilrtca
intreb;/ri/o['. 1963. Cartell
1976-19XO.
DESERTA.CIUNE
Termenul ebraic tradus prin
ne. vanitatc" inseamna "ahur, sul1are de
vunt". EI parte din rcpcrtoriul de ima-
gini care, 111 gandirca cbraica, ilustreaza
fragilitatea omcncasca (impreuna cu apa.
umhra fumul).
Tel11a .. dqcrtaciunii" cstc tema Eclc-
ziastului (sau Qoi1cld').
L&P. ce ,IIlWi !()st Vii /lwi Ii. ,.;i cecil cc
,,'-a ;llt<lll1plat ,"e v,lll1i1i pctr'Ccc. c<1ci Iltt e,.;te nilllic
IlOLl "LIb ,';O'lrc (Qo 1.9 J.
Lit. Sfilntui loun Guru de Aur (Crisostol11ul).
Pel1tru Eutropie. omilie, sec. IV: Eutropie
dizgmtiat se adapostise la picioarele cruell;
reia comenteazi1 pentru el
ciunea desertuciunilor" din Qohelet: .. Unde sunt
acum stri1'lucitoarele tnsemne ale consulatului?
U nde sunt aplauzele, corurile. ospctele, serbarile? ...
Toate acestea erau noapte vis:'
De rcmarcat traducerea cartii Ecleziastului tn
versiunea uutorizata a Bibliei tn
( 1611 ), de 0 mare valoare poetica.
Montaicrne In II, 12 (15XO-XX) se
'" I
refera implicit la Qohelet ca sa-I intoarca pc om .a
smerenie, denuntand relele antropocentnsmllllll:
"Intelepciunea noastra nll este decat In
fata lui Dumnezeu; dintre toate cea
este omul."
Bossuet, Qrarie funebriI pentru Henriette Il
Angliei, rostitala 21 august 1670 la Saint-Denis:
inaintea acestei tinere prin(ese. moarta la 21 de
ani oratorul lsi invita auditorii sa cugete aSllpra
nes'tatorniciei . iluziei a tot ce este mare(ie
pamanteasca, referindu-se la (,,0,
desertaciune! 0, nimicnicie! 0. munton necu-
ai soartei lor").
Camus. In Miwllui 1942, refuza sa vadi1
tn Don "un om hranit cu Ecleziastul": pentrll
Don Juan, Intr-adcvar. nimic tn viata nu este
.. .In afara sperantei intr-o alta via(a.
58
DECALOG
In epoca ei (sec. XII I. Cr.), Israel este asuprit
de eanaaneeni. Ea ii da ordin lui Barae sa
mearga rara teama impotriva regelui canaa-
neenilor (Iud 4). Dupa biruin!a, Debora
intoneaza un cantee - probabil eel mai vechi
text din Biblie. Razboinieii, bine-
cuvanteaza puterea lui Dumnezeu: "Cei eare
te iubesc sa fie ascmenca soarclui cand
rasarc in toata stralucirca lui" (Iud 5,31).
DECALOG
(Gr. d6ka, ..zeec" logos, .,euvant".)
"Zcec euvinte" sau "zeec porunei" date de
Dumnczeu evreilor.ln prin interme-
diullui Moise". Text seris pc tahle din piatra
(Ex 24,12) numitc .. Tahlc!c !cgii".
Biblia nu cuvantul .. decalog",
ci cnun!a precepte!c Legamantului'" eu Dum-
nezeu (Ex 20 ,2-17 Dt 5,6-21). Cde doua
versiuni ineep eu formula solcmna: "Eu sunt
Domnul Dumnezcul tau, care tc-a seos din
tara Egiptului, din easa robici." Urmeaza 0
enumcrare:
"Sa nu ai alti dumnezei afara de Mine.
Sa nu-ti faci ehip cioplit...
Lucreaza zile ... Iar ziua a este
odihna Domnului Dumnezeului tau ...
Sa nu iei numele, Domnului Dumne-
zeului tau in
pe tatal tau pe mama ta ...
Sa nu ucizi.
Sa nu fii desfranat.
Sa nu furi.
Sa nu stramb impotriva
aproapelui tau.
Sa nu femeia aproapelui tau ... "
(Dt 5).
Esentialul dreptului lui Dumnezeu al
dreptului oamenilor este prezentat in zece
articole, mult mai condensate mai explicite
In comparatie cu alte coduri stravechi, ca de
cxemplu codullui Hammurabi.
Decalogul ramane fundamentul moralei
ebraice Coranul" s-a inspirat de
ascmcnea din cl.
Lit. In BlIcittc/e piimiintullli. 1 X97. Andre Gide
se ridica impotriva poruncilor lui Dumnezeu, care
.. i-au indurerat sutletul".
Cin. Cecil B. De Mille, Ccle zece porunci.
1956, film de mare spectacoL (intind succesul
comercial. Krzysztof Kieslowski. Decalogul.
serie TV. 19XX.
'DEMON
Etimologic, eu vantul grceesc daii110n
dcscmncaza, la singular, 0 Hiptura divina,
In particular un zcu protector: la pI ural,
tapturi inferioarc, spiritc niutaditoare.
VT sc face ccoul ercdin!clor populare
care divinizcaza for!e!c ascunse In spatelc
rclelor omenirii. dar suhliniaza totdcauna
atotputernieia lui Dumnczcu.
NT uncle dintre aeeste cre-
dinte, de exemplu 1Clulln care descmneaza
rcIcIc: cand prin tcrmcnul de stapanirc a
demonilor, cand prin eel de hoala: Isus "ta-
sau demonii (Lc 8,27).
Tot astfel.ln literatura demonul
care in om pcrsonifica raul: el a
devcnit sinonimul diavolului", al Satanei, In
timp ce in literatura greaea, demonul era
"voce a intcrioara", indrumatorul actiunilor
omului, ca de pilda demonullui Socrate. -+
LUCIFER, VICLEAN.
Iudaismul tarziu dezvolta 0 adevarata
demonologie, in particular privitoare la ar-
mata Satanei*, legiune de demoni care-i
ehinuiesc pe oameni.
L.&P. Demonul amiezii: ispita pe care 0 poate
incerca omul ajuns la maturitate in privinta
simturilor a sentimentelor. Expresia vine de la
Psalmul 91: "Nu te vei teme de noapte, de sageata
ce zboara ziua in amiaza."
Lit. Literatura dezvolta din abundenta tema
stapanirilor fie elc colective, in
fenomenele de vrajitorie (Michelet, VriIjitoarca,
I !!62), fie individuale (Bernanos, Sub soare/e
Satanei, 192X). Dupa Baudelaire, demonii sunt
interiori: "Tn creierele noastre colcaie un popor
de demoni" (FIorile riiului, 1 !!57, "Cititorului").
Dostoievski, Po.,cd.lrii, 1 R73, citeaza din Lc 7,32-
36 ca sa explice titlul romanului, carllia ii da 0
interprctare in cap. VII: lumea moderna a caZllt
r
prada demonilor - ateism. nihilism etc.; aceasta
concep(ie se in opere ale sec XX, cum
ar fi Domnul Quine de Bernanos. 1946 .
Icon. Demonii cei mici sunt reprezenta(i cu
coarne si CLl gheare atat In reprezenti1rile Judedtii
de Apoi. und; Ii chinuiesc pc cei osanditi: cat in
scenele Coboriirii lui Cri.o;tm, la iaci. Luca Signorelli,
JudecaW de Apoi, sec. XV, Orvieto:
Hieronymus Bosch, in sec. XVI. picteazii dcmol1l
combinand trupLlri de animale diferite.
In Caw! {lin Gri1dinu (b1i7ti1ri/or. Madrid.
Prado. sallin Jucicc,lta de Apoi. Brllges.
Cin. Roman Polanski. buby. 196)\.
Ken Russel. Di:wo/ii. 1971. adaptarc a cscului lui
Huxley. Di,II'C)/ii dill LOllcilln. Alan Parkcr. Allg.::!
He'lIt. 19X7.
DESERT
Estc dcopotrivu 0 realitate geowal:ica
un simbol foarte important 111 rciIgla lUi
Israel in din primclc
In Biblic. simbolismul este
dublu: Exodul, Numcrii. Deuteronomul in-
sista asupra greutatilor ispitelor intalnitc
de evrei In cursul cclor 40 de ani In care au
strabatut in NT apare,
asemenea, ca fiind locul ispitirii (Lc 4,1
urm.) si domeniul demonilor (Mt 4,1-8).
acest loc de temut e totodata cel al
Intalnirii cu Dumnezeu, de la revelatia lui
Moise pe Muntele Sinai". Pentru proroci,
desertul reprezinti1 idealul puriHitii al ere-
originare, inainte de a fi aparut
vietii usuratice si a idolatriei in Canaan (vezl
" '
Os 2,16-17).
Desertul va alimenta 0 importanta expe-
rient
a
pe linia prorocului Ille (vezi
1R 19,4), apoi a pustnicilor In Evul
Mediu, pustnici (sau eremiti, gre-
cescul eremos, oameni sfint
1
care
vietuiau in locuri retrase saIbatice, eel mai
in pacturi, devin personaje specifice
ale basmelor legendelor, biruitoare in lupta
impotriva diavolului.
L.&P. A predica in a vorbi fara a .n
ascultat. Expresia, care vine de la prorocul Isala
("Un glas striga: in prcgatiti caile Dom-
DE$ERTACIUNE
59
nului"J. se referii, conform NT. la loan Botezii-
tond, cu punctua(ia Septuagintei a Vulgatei
e.gla' ce striga In putin diferitii de
originalul ebraic.
Lit. In marc parte, opera lui Edmond Jabes este
o Illedita(ie asupra experien(ei Cilrtca
intreb;/ri/o['. 1963. Cartell
1976-19XO.
DESERTA.CIUNE
Termenul ebraic tradus prin
ne. vanitatc" inseamna "ahur, sul1are de
vunt". EI parte din rcpcrtoriul de ima-
gini care, 111 gandirca cbraica, ilustreaza
fragilitatea omcncasca (impreuna cu apa.
umhra fumul).
Tel11a .. dqcrtaciunii" cstc tema Eclc-
ziastului (sau Qoi1cld').
L&P. ce ,IIlWi !()st Vii /lwi Ii. ,.;i cecil cc
,,'-a ;llt<lll1plat ,"e v,lll1i1i pctr'Ccc. c<1ci Iltt e,.;te nilllic
IlOLl "LIb ,';O'lrc (Qo 1.9 J.
Lit. Sfilntui loun Guru de Aur (Crisostol11ul).
Pel1tru Eutropie. omilie, sec. IV: Eutropie
dizgmtiat se adapostise la picioarele cruell;
reia comenteazi1 pentru el
ciunea desertuciunilor" din Qohelet: .. Unde sunt
acum stri1'lucitoarele tnsemne ale consulatului?
U nde sunt aplauzele, corurile. ospctele, serbarile? ...
Toate acestea erau noapte vis:'
De rcmarcat traducerea cartii Ecleziastului tn
versiunea uutorizata a Bibliei tn
( 1611 ), de 0 mare valoare poetica.
Montaicrne In II, 12 (15XO-XX) se
'" I
refera implicit la Qohelet ca sa-I intoarca pc om .a
smerenie, denuntand relele antropocentnsmllllll:
"Intelepciunea noastra nll este decat In
fata lui Dumnezeu; dintre toate cea
este omul."
Bossuet, Qrarie funebriI pentru Henriette Il
Angliei, rostitala 21 august 1670 la Saint-Denis:
inaintea acestei tinere prin(ese. moarta la 21 de
ani oratorul lsi invita auditorii sa cugete aSllpra
nes'tatorniciei . iluziei a tot ce este mare(ie
pamanteasca, referindu-se la (,,0,
desertaciune! 0, nimicnicie! 0. munton necu-
ai soartei lor").
Camus. In Miwllui 1942, refuza sa vadi1
tn Don "un om hranit cu Ecleziastul": pentrll
Don Juan, Intr-adcvar. nimic tn viata nu este
.. .In afara sperantei intr-o alta via(a.
60 DEUTEROCANONIC
In ochii lui Camus ... acest nebun este un marc
JIl(clept". deoarece .. viata 1l daruieste eu daruri
din belsug".
,\1uz. Brahms. Patru e2nteee grave. I ?-:9(i.
Georgcs \ligot. Ec!ezia,rul. 1963.
DEUTEROCANONIC
Intru sfintenia adevarului" (El' 422-24). ---.
ADAM.
Text admis Intr-o a doua etapa In Cano-
nul" Scripturii. Evreii, urmati de protestanti, .
au limitat textele eanonice (din gr. kaIloIl.
.. regula, norma") la cdc pastrate In ebraica
In aramaidl). Catolicii (n. tr.: 0110-
admit, In afara accstora, un anumit
numar de tcxtc pastratc doar In
care nc-au fost transmisc de versiunea Bi-
b.!iei numita Scptuaginta". Elc sunt numite
apocriCc de catrc protestanti, care Ie intro-
duc uneori in Bihlia lor. dar lc deosebesc de
tcxtcJe canonice. Pcntru unele dintre aecste
serieri a fost gasit originalul ebraic.
Acestor eonvertiti Ii se cere sa renunte Ia
raul care i-ar fi putut atrage inainte de bo-
tez". spre a deveni oameni noi ("a se im-
braca" face aluzie Ia ve$mantul alb ce se
pune la botcz).
DIACON
(Gr. (/iakollos. "slujitor".) Tntr-un sens
Ian.>:, accst cm'ant din NT cste tradus prin
slujitur (vezi: sluga") sau ministru, dar el
mai dcscmncaza 0 funqie anume: cand
Pavel Ie scrie din Filipi.
..;e rckra la diaconi ca la ni)tc oamcni carc
au rcsponsahilitati rata de semeni. Lui
Ti!11otci Ii prccizcaza calitatilc diaconilor
alc diaconcselor (lTm
Putin catc putin, In Biserica Catolica
(n. tr.: Ortodoxa) diaconatul a devcnit 0
ctapa catre sacerdotiu. Astazi el cstc conl'erit
unor barbati ce pot fi casatoriti $i accept a 0
misiunc: acc5tia sunt diaconii permanenti.
DEUTERONOM
(Gr. dcuteronomion. "a doua lege".)
Cartea a cincea a PentateucuIui". Sc prczinta
ca 0 suita de discursuri ale lui Moise", care
dezvaluie sensu! evenimentclor din Exod"
de pe Muntele Sinat, chemand poporul Le-
gamantu!ut la Se termina printr-o
bineeuvantare a lui Moise catre cele doua-
sprezeee neamuri $i prin relatarea mortii
sale pe Muntde Nebo. Originea aeestei cart
i
trebuie cautata in regatul din Nord. Adusa la
Ierusa!im dupa caderea Samariei (721), ea
este desigur eartea deseoperita in Templu
(4R 22,8-10) eare a inspirat reforma regelui
Iosia (640-609 i. Cr.).
DEZBRAcAREA DE OMUL CEL
VECHI
Pave! folose$te aeeasta expresie adre-
safldu-se adul!ilor proaspat botezati: "Sa va
dezbraeati de vietuirea voastra de mai
inainte, de omu! eel veehi ... Si sa va in-
noiti ... Si sa va imbracati In omu! eel nou,
eel dupa Dumnezeu, zidit intru dreptate $i
DIASPORA
Cuvantul grceese diaspora desemneaza,
ill acela$i timp, exilul comunitatilor evreic$ti
in afara Israelului $i ansamblul acestor
comunitati.
este leg at a de exilurile in-
durate de poporul lui Israel dupa cueerirea
Samariei, in 721, sau dupa cea a Ierusali-
mului, in 586: evreii nu s-au mai intors eu
totii in Israel. Comunitati numeroase se sta-
bilisera in sec. IV In Babilonia" in Egipt.
Cea din Alexandria, in curs de elenizare,
ne-a lasat traducerea Bibliei in limba greaca
(traducere'a Septuagintei), In sec. III 1. Cr.
Deportarea prizonierilor de razboi de catre
Pompei (631. Cr.), Titus (70 d. Cr.) Hadrian
(135 d. Cr) au statomicit aIte la
Roma $i in jurul intregii Mediterane. Inee-
pand din 135 nu s-a mai vorbit des pre
diaspora, fiindea toti evreii erau dispersati,
Ierusalim fiindu-le interzis.
De la crearea statului Israel, la 15 mai
1948, se din nou termenul de di-
aspora pentru a desemna cele 12 de
evrei care traiese in afara statulm evreu,
unde se afla trei milioane.
Prin extensie, termenul a fost folosit
pentru alte popoare, ea de exemplu pentru
armem.
DIAVOL
(Gr. diabolos, "calomniatorul", traduce
ebraicul Satan.) In NT, el devine personi-
ficarea raului, ispititorul (Le 4,1), capetenia
demonilor (Mt 25,41). Ineepand din sec. XI,
Diavolul ocupa un loc din ce in ce mai
important in mentalitatea religioasa, $i multe
fenomene tulburiltoare (boala mintala, per-
versiune, vrajitorie) sunt atribuite stapanirii
diavolesti. Chiar daca Biserica afirma
Diavolului In fata lui Dumnezeu,
tendinta maniheista ce-i opune pe unul
ca doua forte egale se pastreaza
intr-un mod mai mult sau mai putin explieit.
--t ANTICRIST, DEMON, SATANA.
Lit. In Evul Mediu Uoeul lui Adam, sec. XII)
diavolul este considerat ispititoml care ti lingu-
pe oameni dezbina primul cuplu, ridican-
du-I fmpotriva lui Dumnezeu.
Tema pactului cu diavolul (care a dat
mitului lui Faust) nu are legatura cu Blbha:
Rutebeuf, Miracolullui TMophile, sec. XIII.
Reprezentat sub 0 forma monstmoasa ori
burlesca, diavolul a prin a intra tn foldoml
international si a deveni subiect de parodie
(Molie;e, $coala femeilor, 1662); el poate aparea
chiar glumet simpatic (Luis Velez de Guevara,
Diavolul '7chiop, 1641, adaptat de Lesage, 1707;
Frederic Soulie, Memoriile diavolului, 1838).
Diavolul, figura fantastica, sufera tot felul de
metamorfoze: Cazotte, Diavolullndriigostit, 1767.
Nodier. Valea omului mort. Balzac, "Melmoth
tmpacat" tn Studii Filozofice, 1835.
Personajul Mefisto (Goethe, Faust, 1808-1832)
se ridica deasupra acestor categorii simple: el este
tn timp diavol medieval, Don Juan
luciferic destin antic.
DRAGOSTE 61
Henri Pichette, Epifaniile, 1948: unui Domn
Diavol. seducator blazat caliiu, proiecfie a unei
dorinte de putere de distrugere, Poetulli opune
creatia artistica - veritabila forta eliberatoare. Se
pot 'consulta lucrarile lui Bern.ard Teyssedn.::
Nasterea diavolului Diavolul $1 Infemul, 198).
Dupa el, diavolul, tn sec. XX, se afla in noi in
afara noastra.
Avatarurile diavolului In sec. XX apar mai
ales in cinema.
Icon. Diavolul este un personaj Inspaiman-
tator: DUrer, Ciiliiretul, Moartea !ji Diavolul,
"ravura. 1513. Urs Graf, Stafia
diavoluiui, gravura, 1512. Goya, In Scenele de
vriijitorie, pic tate In 1798, II pe
"Marele tap", care n-are nimic biblic.
Muz. Hector Berlioz, Damnatiunea lui Fau.,t,
1846. Charles Gounod, 1859, opera. Peter
Benoit Lucifer. 1866. Krzysztof Penderecki,
Diavolli din Loudun, 1969, opera. Mauricio
Kagel, TrJdarea, 1983, " veritabila epopee
a diavolului", dupa cum afirma
autontl ei.
Cin. Rene Clair, Frumllsetea diavoluilli, 1930.
Marcel Carne, Musafirii de 1942.
DINAR
Moneda romana, de aproximativ 3,86 g
de argint, eu efigia $i inscriptia imparatu.lui.
Pe timpul lui Isus ea servea la plata 1m-
pozitului (Mt
platii pentru 0 Zl de munca a unm lucra!or
agricol (Mt 20,2).
DRAGOSTE
VT. In ebraica, verbul ahab, "a iubi", e
intrebuintat curent, oricare ar fi obiectul
Dumnezeu, aproapele, bogatiile.
Termenii folositi pentru a vorbi despre dra-
gostea pe care i-a poarta Dumne.zeu
rului sau evoea un lreversibil
(hesed) 0 dragoste duioasa (rahamim).
voi logodi cu mine in unire In
(Os 2,21), Ii spune Dumnezeu omulUl.
Rugaciunea psalmilor constituie celebra-
rea acestei iubiri, chemarea Increzatoare
adresata lui Dumnezeu: "Cum este dra-
gostea unui parinte pentru fiii sai, iubitor
60 DEUTEROCANONIC
In ochii lui Camus ... acest nebun este un marc
JIl(clept". deoarece .. viata 1l daruieste eu daruri
din belsug".
,\1uz. Brahms. Patru e2nteee grave. I ?-:9(i.
Georgcs \ligot. Ec!ezia,rul. 1963.
DEUTEROCANONIC
Intru sfintenia adevarului" (El' 422-24). ---.
ADAM.
Text admis Intr-o a doua etapa In Cano-
nul" Scripturii. Evreii, urmati de protestanti, .
au limitat textele eanonice (din gr. kaIloIl.
.. regula, norma") la cdc pastrate In ebraica
In aramaidl). Catolicii (n. tr.: 0110-
admit, In afara accstora, un anumit
numar de tcxtc pastratc doar In
care nc-au fost transmisc de versiunea Bi-
b.!iei numita Scptuaginta". Elc sunt numite
apocriCc de catrc protestanti, care Ie intro-
duc uneori in Bihlia lor. dar lc deosebesc de
tcxtcJe canonice. Pcntru unele dintre aecste
serieri a fost gasit originalul ebraic.
Acestor eonvertiti Ii se cere sa renunte Ia
raul care i-ar fi putut atrage inainte de bo-
tez". spre a deveni oameni noi ("a se im-
braca" face aluzie Ia ve$mantul alb ce se
pune la botcz).
DIACON
(Gr. (/iakollos. "slujitor".) Tntr-un sens
Ian.>:, accst cm'ant din NT cste tradus prin
slujitur (vezi: sluga") sau ministru, dar el
mai dcscmncaza 0 funqie anume: cand
Pavel Ie scrie din Filipi.
..;e rckra la diaconi ca la ni)tc oamcni carc
au rcsponsahilitati rata de semeni. Lui
Ti!11otci Ii prccizcaza calitatilc diaconilor
alc diaconcselor (lTm
Putin catc putin, In Biserica Catolica
(n. tr.: Ortodoxa) diaconatul a devcnit 0
ctapa catre sacerdotiu. Astazi el cstc conl'erit
unor barbati ce pot fi casatoriti $i accept a 0
misiunc: acc5tia sunt diaconii permanenti.
DEUTERONOM
(Gr. dcuteronomion. "a doua lege".)
Cartea a cincea a PentateucuIui". Sc prczinta
ca 0 suita de discursuri ale lui Moise", care
dezvaluie sensu! evenimentclor din Exod"
de pe Muntele Sinat, chemand poporul Le-
gamantu!ut la Se termina printr-o
bineeuvantare a lui Moise catre cele doua-
sprezeee neamuri $i prin relatarea mortii
sale pe Muntde Nebo. Originea aeestei cart
i
trebuie cautata in regatul din Nord. Adusa la
Ierusa!im dupa caderea Samariei (721), ea
este desigur eartea deseoperita in Templu
(4R 22,8-10) eare a inspirat reforma regelui
Iosia (640-609 i. Cr.).
DEZBRAcAREA DE OMUL CEL
VECHI
Pave! folose$te aeeasta expresie adre-
safldu-se adul!ilor proaspat botezati: "Sa va
dezbraeati de vietuirea voastra de mai
inainte, de omu! eel veehi ... Si sa va in-
noiti ... Si sa va imbracati In omu! eel nou,
eel dupa Dumnezeu, zidit intru dreptate $i
DIASPORA
Cuvantul grceese diaspora desemneaza,
ill acela$i timp, exilul comunitatilor evreic$ti
in afara Israelului $i ansamblul acestor
comunitati.
este leg at a de exilurile in-
durate de poporul lui Israel dupa cueerirea
Samariei, in 721, sau dupa cea a Ierusali-
mului, in 586: evreii nu s-au mai intors eu
totii in Israel. Comunitati numeroase se sta-
bilisera in sec. IV In Babilonia" in Egipt.
Cea din Alexandria, in curs de elenizare,
ne-a lasat traducerea Bibliei in limba greaca
(traducere'a Septuagintei), In sec. III 1. Cr.
Deportarea prizonierilor de razboi de catre
Pompei (631. Cr.), Titus (70 d. Cr.) Hadrian
(135 d. Cr) au statomicit aIte la
Roma $i in jurul intregii Mediterane. Inee-
pand din 135 nu s-a mai vorbit des pre
diaspora, fiindea toti evreii erau dispersati,
Ierusalim fiindu-le interzis.
De la crearea statului Israel, la 15 mai
1948, se din nou termenul de di-
aspora pentru a desemna cele 12 de
evrei care traiese in afara statulm evreu,
unde se afla trei milioane.
Prin extensie, termenul a fost folosit
pentru alte popoare, ea de exemplu pentru
armem.
DIAVOL
(Gr. diabolos, "calomniatorul", traduce
ebraicul Satan.) In NT, el devine personi-
ficarea raului, ispititorul (Le 4,1), capetenia
demonilor (Mt 25,41). Ineepand din sec. XI,
Diavolul ocupa un loc din ce in ce mai
important in mentalitatea religioasa, $i multe
fenomene tulburiltoare (boala mintala, per-
versiune, vrajitorie) sunt atribuite stapanirii
diavolesti. Chiar daca Biserica afirma
Diavolului In fata lui Dumnezeu,
tendinta maniheista ce-i opune pe unul
ca doua forte egale se pastreaza
intr-un mod mai mult sau mai putin explieit.
--t ANTICRIST, DEMON, SATANA.
Lit. In Evul Mediu Uoeul lui Adam, sec. XII)
diavolul este considerat ispititoml care ti lingu-
pe oameni dezbina primul cuplu, ridican-
du-I fmpotriva lui Dumnezeu.
Tema pactului cu diavolul (care a dat
mitului lui Faust) nu are legatura cu Blbha:
Rutebeuf, Miracolullui TMophile, sec. XIII.
Reprezentat sub 0 forma monstmoasa ori
burlesca, diavolul a prin a intra tn foldoml
international si a deveni subiect de parodie
(Molie;e, $coala femeilor, 1662); el poate aparea
chiar glumet simpatic (Luis Velez de Guevara,
Diavolul '7chiop, 1641, adaptat de Lesage, 1707;
Frederic Soulie, Memoriile diavolului, 1838).
Diavolul, figura fantastica, sufera tot felul de
metamorfoze: Cazotte, Diavolullndriigostit, 1767.
Nodier. Valea omului mort. Balzac, "Melmoth
tmpacat" tn Studii Filozofice, 1835.
Personajul Mefisto (Goethe, Faust, 1808-1832)
se ridica deasupra acestor categorii simple: el este
tn timp diavol medieval, Don Juan
luciferic destin antic.
DRAGOSTE 61
Henri Pichette, Epifaniile, 1948: unui Domn
Diavol. seducator blazat caliiu, proiecfie a unei
dorinte de putere de distrugere, Poetulli opune
creatia artistica - veritabila forta eliberatoare. Se
pot 'consulta lucrarile lui Bern.ard Teyssedn.::
Nasterea diavolului Diavolul $1 Infemul, 198).
Dupa el, diavolul, tn sec. XX, se afla in noi in
afara noastra.
Avatarurile diavolului In sec. XX apar mai
ales in cinema.
Icon. Diavolul este un personaj Inspaiman-
tator: DUrer, Ciiliiretul, Moartea !ji Diavolul,
"ravura. 1513. Urs Graf, Stafia
diavoluiui, gravura, 1512. Goya, In Scenele de
vriijitorie, pic tate In 1798, II pe
"Marele tap", care n-are nimic biblic.
Muz. Hector Berlioz, Damnatiunea lui Fau.,t,
1846. Charles Gounod, 1859, opera. Peter
Benoit Lucifer. 1866. Krzysztof Penderecki,
Diavolli din Loudun, 1969, opera. Mauricio
Kagel, TrJdarea, 1983, " veritabila epopee
a diavolului", dupa cum afirma
autontl ei.
Cin. Rene Clair, Frumllsetea diavoluilli, 1930.
Marcel Carne, Musafirii de 1942.
DINAR
Moneda romana, de aproximativ 3,86 g
de argint, eu efigia $i inscriptia imparatu.lui.
Pe timpul lui Isus ea servea la plata 1m-
pozitului (Mt
platii pentru 0 Zl de munca a unm lucra!or
agricol (Mt 20,2).
DRAGOSTE
VT. In ebraica, verbul ahab, "a iubi", e
intrebuintat curent, oricare ar fi obiectul
Dumnezeu, aproapele, bogatiile.
Termenii folositi pentru a vorbi despre dra-
gostea pe care i-a poarta Dumne.zeu
rului sau evoea un lreversibil
(hesed) 0 dragoste duioasa (rahamim).
voi logodi cu mine in unire In
(Os 2,21), Ii spune Dumnezeu omulUl.
Rugaciunea psalmilor constituie celebra-
rea acestei iubiri, chemarea Increzatoare
adresata lui Dumnezeu: "Cum este dra-
gostea unui parinte pentru fiii sai, iubitor
62 DREPT
este Dumnezcu pentru cei ce se tern de EI"
(Ps 103). Acesteia Ii n'ispunde dragostca'lui
Israel catre Dumnezeu: "Asculta, Israele,
spune Icgea mozaica, sa-I pe Dum-
nezcul tau din toata inima, din tot sui1etul
cu toata puterea ta" (Dt 6,4).
NT. Limba greaca numqte eros (de
unde vine erotism) dragostea-dorinta a carci
forma cste, pentru Platon,
aspiratia catre frumosul absolut. NT 1'010-
cuvantul agape" (ce pare a fi 1'0st
cunoscut inaintca crqtinismului) pentru a
desemna dragostca-daruirc: dragostca lui
Dumnezeu pentru fiinta creata de cI merge
p,lna la daruirca fiului sau. "Dumnezcu cstc
dragoste", scric loan (1 In 4,1 6). Dragostca
oamenilor pentru Dumnezeu iubirca Intrc
scmcni propovaduita de Isus rczuma escn-
Oal ul din mesajul Lcgii 5i Prorocilor in doua
porunci: "Sa-I iubqti pc Domnul Dumnc-
zeul tau din toata inima ta, din tot sui1ctul
tau din tot duhul tau" - iata cca dintai 5i
cca mai importanta porunca. Cea de-a doua
este asemanatoare: "Sa-I pe aproa-
pc Ie " tau ca pe tine insuti" (Mt 22,37-38).
Pavel Ie va scrie corintenilor: "Daca imi lip-
dragostea, nimic nu sunt..." (lCo 13).
In limbaj teologic, una dintre eele trei
virtuti teologale este Milostenia (alaturi de
Credinta de Speranta). Deoareee cuvantul
"milostenie" capata adesea sensul restrans
de "pomana", In traducerile curente ale Bi-
bliei este adoptat astazi cuvantul "dragoste".
L.&P. Mana ta stanga sa nil ce face dreapta
(Mt 6,3): Isus explidi, In mod plastic, discretia pe
care e bine sii 0 arate cei ce fac gestul milosteniei:
dam rile nu trebuie Iacute cu ostentatie.
Lit. De la Cantarea Cantarilor*, limbajul poe-
ziei mistiee este eel al poeziei de dragoste. Sfiinta
Tereza d' Avila, lallntric, 1577. Sfiintul
Franeise din Sales, Tratat de dragoste pentru
DlIl11neZell, 1616, introdueere In viata mistieii,
inspirat de Sfiinta Tereza d' Avila.
Pascal, In ClIgetari, 1670, subliniazii intaie-
tatea milosteniei In raport eu adeviirul: "Ne faeem
un idol din adeviir, dar adeviirul fiirii milostenie nu
este Dumnezeu, ei este 0 Inchipuire, un idol. care
nu trebuie nici iubit. nici sliivit" (ed. Brunsehvicg.
5X2) .. 1o,1ilostenia are ordinea ei proprie,
puternica decat eea a spiritelor. cum aeeasta e
mai puternidi decat cea a trupurilor (ibid., 793).
peguy. in Poart,t mistcrullli celei de-a dOlla
virtll(i. 1911. concepe milostenia ea fiind (1 mamii
iubitoare, inimoasii. mediteazii asupra miste-
rului milostelliei lui Dumnezeu ratii de om.
Pelltru dOll1eniul evreiesc. a se vedea Anto-
loght poczici din to'ltii lumc,t, de Pierre
Ha'(at. 19X5,
DREPTIDREPTATE
Drcptatca divina nu Inscamna rcpartitia
cchitahila a bincfacerilor Intrc toti oamenii.
In Bihlie. Dumnezcu e drept pen'tru ca raz-
huna ncdreptatilc facute poporului sau slab.
ncvinovat. victima a unor adversari ne-
Icgiuiti. EI face aceasta din fidcJitatc rata de
Legamantul" eu Israel. -. RAzBUNATOR.
Psalmii proroeii vorbcsc despre spe-
ranta In Dumnezeu, Soarele dreptatii (Ps 19;
MI 3,20) care, In Ziua'" lui Yahve, va face
deosebirea Intre cei drepti cei rai (soarele
In vechiul Orient simboliza dreptatea). -.
JUDECATA DE APOI.
Pentru Iaptura omeneasca, dreptatea este
raspunsul la iubirea lui Dumne-
zeu. Cel drept 11 pe Dumnezeu, nu
se abate de la legea lui pastreaza 0 Incre-
dere absoluta in dreptatea divina, in ciuda
tuturor Incercarilor (Ps 22,92,119).
in NT, cel drept prin exce1enta este Isus,
nevinovatul prigonit (Mt 27 ,46). EI
In parabola'" lucratorilor viei, arata ca iubi-
rea divina trece dincolo de dreptatea paman-
teasca (Mt 20,1-16).
La Smntul Pavel, tema dreptatii ia 0 am-
ploare deosebita, mai ales In Epistola catre
Romani. Adevarata dreptate ce caracteri-
zeaza viata nu vine din faptele
pe care Ie faci, ci este un har", "coboara din
cer" (Rm 1,17; 3,21) si transforma omenirea.
invierea lui Isus Cristos are ca scop "indrep-
tarea no astra" (Rm 4,25).
r
i
De la Smntul Pavel se va revendica
Luther dnd va insista asupra Indreptarii
numai numai prin credinta (sola fide).
, Lit. Arthur Rimbaud, Poezii, 1857, "Cel drept
riimanea nepleeat..:: invectivii la adresa omului
supunerilor (Isus), "plangiiretul de la Miislini",
ciimia poetul i-I preferii pe "eel Blestemat", man-
dru de revolta dezgustul pe care Ie fncearcii.
tncepand din sec. XIX, scriitori se
revoltii fmpotriva nedreptiitii lui Dllmnezeu, care
ingiiduie suferinta celor nevinovati, ba chiar pe
cea a propriullii siiu fiu: Vigny, Muntele
niJor, 1844; Nerval, la MasIini, 1844;
Dostoievski, Fratii Karamazov, 1880; Camus,
Cilll11a, 1947, Omul revoltat. 195 I.
Andre Schwartz-Bart, Cel din urma dintre
drepti, 1959: neprihiinitii cad pe rugurile istoriei,
stillpii lumii se Cel drept tot
riiul care se afla pc piimant 11 ia In inima lui". -+
IOV,SOAH.
DRUMUL CRUCII
Este drumul - via dolorosa: "calea du-
rerii" - pe care I-a urmat Isus, cu crucea In
spate, strabatand Ierusalimul de la pretoriu
guvernatorului roman), unde a
fost condamnat la moarte, pana pe Golgota" ,
unde a fost rastignit. Nu se itinera-
rul exact, dar, din epoca cruciatilor, traditia
a propus un traseu bazat pe identificarea
pretoriului cu fortareata Antonia din apro-
pierea Templului.
in majoritatea bisericilor catolice exista
tablouri, basoreliefuri sau simple cruci care
evoca In 14 "statii" acest drum: 1. Isus este
osandit la moarte. 2. Lui Isus i se pune cru-
cea In spate. 3. Isus cade pentru Intaia oara.
4. Isus se IntaIneste cu maica sa. 5. Isus este
ajutat de Simon din Cirene. 6. Veronica* Ii
fata lui Isus. 7. Isus cade pentru a
doua oara. 8. Isus femeile din
Ierusalim. 9. lsus cade pentru a treia oara.
10. Isus este dezbracat de 11. Isus
este tintuit pe cruce. 12. Isus moare pe
cruce. 13. Isus este coborat de pe cruce. 14.
Isus este pus in mormant.
DUH 63
mediteaza asupra acestui
drum dureros mai cu seama In Vinerea
Mare, zi In care se comemoreaza moartea
lui Isus. -. CRUCE, RASTIGNIRE.
Muz. Franz Liszt, Via crtlcis, 1879. Marcel
Dupre, Drul11ul crucii, 1932.
DRUMUL DAMASCULUI
Aluzie la celebrul episod al convertirii
lui Pavel (Fp 9). Pe cand era In drum spre
Damasc cu 0 trupa Inarmata pentru a-i cauta
pe considerati de evreii
drept disidenti nelegiuiti, Pavel, care Inca
se numea Saul, a fost cuprins deodata de 0
tulburare a vederii. Cu totii au fost inv<lluiti
Intr-o lumina orbitoare au auzit un glas
din cer: "Saule, Saule, de ce rna
Atunci el pierdut vazul. Ajuns In a
aderat la cultul pe care il prigonea a primit
botezul. vederea, a Inceput
sa propovaduiasca credinta in Invierea lui
Isus.
L.&P. Expresia: A-iji gasi drtll11l1l DamasclIiui
a devenit proverb, desemnand 0 schimbare radi-
calii a ideilor, 0 tntorsiitura completli, 0 convertire,
aparutii uneori dupii 0 i1uminare.
Lit. Victor Hugo, Willial11 Shakespeare, 1864.
Printre cei care condue omenirea, autonil 11
pe Sfantul Pavel: "Drumul Damaseului
este necesar pcntm existenta progresului. A
elidea In adevlir a te ridiea om drept, 0 cli-
dere-transfigllrare, iatii ceva sublim. Este povestea
Sfantului Pavel. Istoria omenirii tncepe de la
Sfantul Pavel. Progresul se va realiza printr-o
serie de pierderi ale viizului."
Icon. -+ PAVEL.
Cin. Max Glass, Drul11ui DamascIIlui, 1953:
reconstituire ce se 'vrea grandioasli, dar trlideazli
textele saere.
DUH/DUHUL SF ANT (SPIRIT)
(N. tr.: Cuvantul romanesc este de ori-
gine slava.) (Lat. spiritus, care traduce gr.
pneuma eb. ruah, cuvinte desemneaza
sufiarea, vantul sau Spiritul.) In VT, sufiarea
omului vine de la Dumnezeu (Gn 2,6) se
intoarce la Dumnezeu In c1ipa moqii (I v
62 DREPT
este Dumnezcu pentru cei ce se tern de EI"
(Ps 103). Acesteia Ii n'ispunde dragostca'lui
Israel catre Dumnezeu: "Asculta, Israele,
spune Icgea mozaica, sa-I pe Dum-
nezcul tau din toata inima, din tot sui1etul
cu toata puterea ta" (Dt 6,4).
NT. Limba greaca numqte eros (de
unde vine erotism) dragostea-dorinta a carci
forma cste, pentru Platon,
aspiratia catre frumosul absolut. NT 1'010-
cuvantul agape" (ce pare a fi 1'0st
cunoscut inaintca crqtinismului) pentru a
desemna dragostca-daruirc: dragostca lui
Dumnezeu pentru fiinta creata de cI merge
p,lna la daruirca fiului sau. "Dumnezcu cstc
dragoste", scric loan (1 In 4,1 6). Dragostca
oamenilor pentru Dumnezeu iubirca Intrc
scmcni propovaduita de Isus rczuma escn-
Oal ul din mesajul Lcgii 5i Prorocilor in doua
porunci: "Sa-I iubqti pc Domnul Dumnc-
zeul tau din toata inima ta, din tot sui1ctul
tau din tot duhul tau" - iata cca dintai 5i
cca mai importanta porunca. Cea de-a doua
este asemanatoare: "Sa-I pe aproa-
pc Ie " tau ca pe tine insuti" (Mt 22,37-38).
Pavel Ie va scrie corintenilor: "Daca imi lip-
dragostea, nimic nu sunt..." (lCo 13).
In limbaj teologic, una dintre eele trei
virtuti teologale este Milostenia (alaturi de
Credinta de Speranta). Deoareee cuvantul
"milostenie" capata adesea sensul restrans
de "pomana", In traducerile curente ale Bi-
bliei este adoptat astazi cuvantul "dragoste".
L.&P. Mana ta stanga sa nil ce face dreapta
(Mt 6,3): Isus explidi, In mod plastic, discretia pe
care e bine sii 0 arate cei ce fac gestul milosteniei:
dam rile nu trebuie Iacute cu ostentatie.
Lit. De la Cantarea Cantarilor*, limbajul poe-
ziei mistiee este eel al poeziei de dragoste. Sfiinta
Tereza d' Avila, lallntric, 1577. Sfiintul
Franeise din Sales, Tratat de dragoste pentru
DlIl11neZell, 1616, introdueere In viata mistieii,
inspirat de Sfiinta Tereza d' Avila.
Pascal, In ClIgetari, 1670, subliniazii intaie-
tatea milosteniei In raport eu adeviirul: "Ne faeem
un idol din adeviir, dar adeviirul fiirii milostenie nu
este Dumnezeu, ei este 0 Inchipuire, un idol. care
nu trebuie nici iubit. nici sliivit" (ed. Brunsehvicg.
5X2) .. 1o,1ilostenia are ordinea ei proprie,
puternica decat eea a spiritelor. cum aeeasta e
mai puternidi decat cea a trupurilor (ibid., 793).
peguy. in Poart,t mistcrullli celei de-a dOlla
virtll(i. 1911. concepe milostenia ea fiind (1 mamii
iubitoare, inimoasii. mediteazii asupra miste-
rului milostelliei lui Dumnezeu ratii de om.
Pelltru dOll1eniul evreiesc. a se vedea Anto-
loght poczici din to'ltii lumc,t, de Pierre
Ha'(at. 19X5,
DREPTIDREPTATE
Drcptatca divina nu Inscamna rcpartitia
cchitahila a bincfacerilor Intrc toti oamenii.
In Bihlie. Dumnezcu e drept pen'tru ca raz-
huna ncdreptatilc facute poporului sau slab.
ncvinovat. victima a unor adversari ne-
Icgiuiti. EI face aceasta din fidcJitatc rata de
Legamantul" eu Israel. -. RAzBUNATOR.
Psalmii proroeii vorbcsc despre spe-
ranta In Dumnezeu, Soarele dreptatii (Ps 19;
MI 3,20) care, In Ziua'" lui Yahve, va face
deosebirea Intre cei drepti cei rai (soarele
In vechiul Orient simboliza dreptatea). -.
JUDECATA DE APOI.
Pentru Iaptura omeneasca, dreptatea este
raspunsul la iubirea lui Dumne-
zeu. Cel drept 11 pe Dumnezeu, nu
se abate de la legea lui pastreaza 0 Incre-
dere absoluta in dreptatea divina, in ciuda
tuturor Incercarilor (Ps 22,92,119).
in NT, cel drept prin exce1enta este Isus,
nevinovatul prigonit (Mt 27 ,46). EI
In parabola'" lucratorilor viei, arata ca iubi-
rea divina trece dincolo de dreptatea paman-
teasca (Mt 20,1-16).
La Smntul Pavel, tema dreptatii ia 0 am-
ploare deosebita, mai ales In Epistola catre
Romani. Adevarata dreptate ce caracteri-
zeaza viata nu vine din faptele
pe care Ie faci, ci este un har", "coboara din
cer" (Rm 1,17; 3,21) si transforma omenirea.
invierea lui Isus Cristos are ca scop "indrep-
tarea no astra" (Rm 4,25).
r
i
De la Smntul Pavel se va revendica
Luther dnd va insista asupra Indreptarii
numai numai prin credinta (sola fide).
, Lit. Arthur Rimbaud, Poezii, 1857, "Cel drept
riimanea nepleeat..:: invectivii la adresa omului
supunerilor (Isus), "plangiiretul de la Miislini",
ciimia poetul i-I preferii pe "eel Blestemat", man-
dru de revolta dezgustul pe care Ie fncearcii.
tncepand din sec. XIX, scriitori se
revoltii fmpotriva nedreptiitii lui Dllmnezeu, care
ingiiduie suferinta celor nevinovati, ba chiar pe
cea a propriullii siiu fiu: Vigny, Muntele
niJor, 1844; Nerval, la MasIini, 1844;
Dostoievski, Fratii Karamazov, 1880; Camus,
Cilll11a, 1947, Omul revoltat. 195 I.
Andre Schwartz-Bart, Cel din urma dintre
drepti, 1959: neprihiinitii cad pe rugurile istoriei,
stillpii lumii se Cel drept tot
riiul care se afla pc piimant 11 ia In inima lui". -+
IOV,SOAH.
DRUMUL CRUCII
Este drumul - via dolorosa: "calea du-
rerii" - pe care I-a urmat Isus, cu crucea In
spate, strabatand Ierusalimul de la pretoriu
guvernatorului roman), unde a
fost condamnat la moarte, pana pe Golgota" ,
unde a fost rastignit. Nu se itinera-
rul exact, dar, din epoca cruciatilor, traditia
a propus un traseu bazat pe identificarea
pretoriului cu fortareata Antonia din apro-
pierea Templului.
in majoritatea bisericilor catolice exista
tablouri, basoreliefuri sau simple cruci care
evoca In 14 "statii" acest drum: 1. Isus este
osandit la moarte. 2. Lui Isus i se pune cru-
cea In spate. 3. Isus cade pentru Intaia oara.
4. Isus se IntaIneste cu maica sa. 5. Isus este
ajutat de Simon din Cirene. 6. Veronica* Ii
fata lui Isus. 7. Isus cade pentru a
doua oara. 8. Isus femeile din
Ierusalim. 9. lsus cade pentru a treia oara.
10. Isus este dezbracat de 11. Isus
este tintuit pe cruce. 12. Isus moare pe
cruce. 13. Isus este coborat de pe cruce. 14.
Isus este pus in mormant.
DUH 63
mediteaza asupra acestui
drum dureros mai cu seama In Vinerea
Mare, zi In care se comemoreaza moartea
lui Isus. -. CRUCE, RASTIGNIRE.
Muz. Franz Liszt, Via crtlcis, 1879. Marcel
Dupre, Drul11ul crucii, 1932.
DRUMUL DAMASCULUI
Aluzie la celebrul episod al convertirii
lui Pavel (Fp 9). Pe cand era In drum spre
Damasc cu 0 trupa Inarmata pentru a-i cauta
pe considerati de evreii
drept disidenti nelegiuiti, Pavel, care Inca
se numea Saul, a fost cuprins deodata de 0
tulburare a vederii. Cu totii au fost inv<lluiti
Intr-o lumina orbitoare au auzit un glas
din cer: "Saule, Saule, de ce rna
Atunci el pierdut vazul. Ajuns In a
aderat la cultul pe care il prigonea a primit
botezul. vederea, a Inceput
sa propovaduiasca credinta in Invierea lui
Isus.
L.&P. Expresia: A-iji gasi drtll11l1l DamasclIiui
a devenit proverb, desemnand 0 schimbare radi-
calii a ideilor, 0 tntorsiitura completli, 0 convertire,
aparutii uneori dupii 0 i1uminare.
Lit. Victor Hugo, Willial11 Shakespeare, 1864.
Printre cei care condue omenirea, autonil 11
pe Sfantul Pavel: "Drumul Damaseului
este necesar pcntm existenta progresului. A
elidea In adevlir a te ridiea om drept, 0 cli-
dere-transfigllrare, iatii ceva sublim. Este povestea
Sfantului Pavel. Istoria omenirii tncepe de la
Sfantul Pavel. Progresul se va realiza printr-o
serie de pierderi ale viizului."
Icon. -+ PAVEL.
Cin. Max Glass, Drul11ui DamascIIlui, 1953:
reconstituire ce se 'vrea grandioasli, dar trlideazli
textele saere.
DUH/DUHUL SF ANT (SPIRIT)
(N. tr.: Cuvantul romanesc este de ori-
gine slava.) (Lat. spiritus, care traduce gr.
pneuma eb. ruah, cuvinte desemneaza
sufiarea, vantul sau Spiritul.) In VT, sufiarea
omului vine de la Dumnezeu (Gn 2,6) se
intoarce la Dumnezeu In c1ipa moqii (I v
64 DUMNEZEU
34,14). A-ti da ruah-ul In mainile Domnului
lnseamna a-i lncredinta comoara vietii, in-
faptura ta.
Duhul lui Dumnezeu constituie 0 forta
ce transforma personalita!ile -
regi, proroci (Is 61,1). Intregul popor al lui
Israel este chemat sa primeasdi acest Duh
(Iez 39,29), de pe atunci numit Duh smnt (Is
63,10-11). Cuvantullui Dumnezeu Duhul
lui ac!ioneaza impreuna: eel dintai se face
auzit cunoscut din exterior; Duhul lui
Dumnezeu, nevazut, se reveleaza in taina
spiritului uman. Biblia despre el cu
ajutorul simbolurilor: vantul, apa, focuI...
Evangheliile ne spun ca Duhul smnt II
face pe Isus fiul lui Dumnezeu inca din pan-
tecele mamei sale (Lc 1,35). Prezentat de
loan Botezatorul drept eel care va boteza cu
Duh smnt cu foe (Mt 3,11), Isus fap-
intru Duhul smnt de-a lungul Intregii
sale vieti promite ca va trimite alor sai
Duhul, atunci eand el va fi alaturi de Tatal
ceresc (In 14,16).
NT prezinta lucrarea Duhului ca 0 putere
ce-i mana pe apostoli pana la marginile
pamantului (Fp l,8), transformandu-i atat
pe pagani, eat pe evrei. Pentru credincios
pentru Intreaga el este izvor de viata,
de rugaciune de unitate. -. RUSALII,
TREIME.
L.&P. Duhulsuflii unde (In 3,8): inspi-
ratia divina este imprevizibilii.
Litera ucide, iar duhul dii viata (2Co 3,6).
Prin lucrarea Duhului Sfant printr-un mijloc
misterios eficient, precum Duhul stant In
conceperea lui Isus din Fecioara.
Lit. Stantul Vasile, Tratat despre Sfantul Duh,
sec. IV. Imn In latina: Veni creatorspiritus,cfultat
mai ales de Rusalii.
Claudel, Corona benignitatis anni Dei, 1915,
"Imnul Rusaliilor"; Cinci mari ode, 1906, "Duhul
Apa": duhul e suflul creator care a dat nastere
pamantului omului. EI continua sa
din haos, sa rapeascii sufletul ca sa n aducii
In preajma lui Dumnezeu. EI este "dragostea, mai
presus de orice cuvfult".
Teilhard de Chardin. "Puterea spiritllaIa a
naturii'" 1919, In Imnul Universului. 1961:
spiritul se desprinde progresiv de el fUnd
mai degraba sorocul decM originea. ,,0, cat de
frumos este Spiritul curarat de
ciiutarile in Natura, fiu al
omuluilCufunda-te in ea ... Si te va purta pana la
Dumnezeu:'
DUMNEZEU
(Lat. domine, deus.) In Biblie, Dumne-
zeu apare ca 0 persoana. Ceilalti i se adre-
seaza chemandu-l pe unul dintre 'numele lui:
Adonai", El*, Eloah*, Elohim", Sfantul" lui
Israel, Preainaltul, Cel dar pentru
Israel, numele lui adevarat, revel at lui Moise,
este YHVH, nume at at de smnt, in eat nu e
permisa pronuntarea lui. In NT, Dumnezeu
este numit Domn Tata. -. Y AHVE.
Chiar daca Dumnezeul Bibliei apare ca 0
faptura in sine, el este foarte deosebit de zeii
antropomorfi ai religiilor politeiste. Intreaga
Biblie afirma cu putere unicitatea lui Dum-
nezeu: jnainte de Mine n-a fost Dumnezeu
nici dupa Mine nu va mai fi! Eu, eu sunt
Domnul nu este izbavitor afara de Mine!"
(Is 43,10-12). Cele trei religii care au la baza
Biblia (iudaism, islamism) sunt
monoteiste. -. ISRAEL.
Geneza" II arata pe Dumnezeu drept
creatorul a tot ceea ce exista. Biblia, in an-
samblul ei, II vede ca pe "Atotputernicul lui
Iacov" (Gn 49,24), stapan al universului si
al timpului, care intervine in istoria
niIor; ca pe "Cel Viu" (lR 17,1), care "nu
doarme nici nu (Ps 121,4); ca
fiind "izvorul de apa vie" (Ir 2,13). Scriptura
mai de Dumnezeu ca de Smntul*,
de Smntullui Israel, de Cel de trei ori Sfant,
avand semnificatia: Cel Altfel, eel Desplli.1it,
Negraitul, dlruia omul nu-i poate vedea
fara sa moara (Ex 33,20).
In decursul timpului se afmna - in VT,
apoi in NT - imaginea unui Durnnezeu-Tarn:
paternitatea lui se intinde mai rntai in mod
privilegiat asupra poporului pe care El I-a
r
ales, Israel (Ex 4,22), oriearc ar fi
accstuia (Is 64,8), Dupa exil (Is 56,7) tn
NT (Mt 21,13), ea sc cxtindc asupra intregii
omcniri - evrei ncevrei. Dumnczcu aparc
s(ca un Dumnczeu-Mama, de cxemplu in Is
49,15: "Oarc femeia uita pc pruncul ci de
rodul pantecelui ci n-are ea mila'?" sau in
Os 11,8. In cclc din urma, un Dumnezcu al
dragostci al sc rcvcleaza putin
cate putin prin proroci !5i (Ps
103,13), iar tn NT prin Isus, care
aceasta revclatic In centrul mesajuilli sau
(I In 4,16: ,.DumnczclI cste dragoste"). --
DRAGOSTE.
Dupa intcrprctarea pc (:arc 0 da tcxtuilli
NT cca mai marc parte a Biscridlor
accst Dumnczell al dragoslci cstc un Intrcit
Dumnezeu. Dcsigur, Dllmnczcu clinic, dar
Dumnezeu In trei .,pcrsoanc": Tatril, Fi ul -
Cuvantu!':' lui Dumnezeu Intrupat tn Isus -
Srantul Duh. Intrc aceste trci 1'apturi exista {)
dragostc atat de tl1cat, trci,
elc slint Unul. -. TREIME.
L&P. Miinu lui DUlllnczeu. bratul lui
Dumnezeu. expresii care desemneaza puterea
divina. Dellewllui Dumnezeu - intervenria lui In
evenimentelor lumii. A sti! de-u
dreaptuilli Dumnezeulnseamna a sta pe loeul de
onoare, la dreapta stapanului caseL
Lit. Ne Yom man!ini sa eitam 0 antologie, cea
a lui Pierre Hai'at, poetii siii, 19X7,
sa prezentam In linii mari acest concept In
literatura franeeza.
Evul Mediu Ii confera lui Dumnezeu 0
imagine de creator de tata. EI Ii judeca pe
oameni, care spera. tn Indurarea lui se tern de
dreptatea divina: Putimile de Arnoul Greban, sec.
XV. Literatura sec. XVI devine uneori militanta
(Tragicele de Agrippa d' Aubigne, Imnuri
Discllrsllri de Ronsard), alteori scepticii (Eseuri,
cartea III, de Michel de Montaigne).
Acest scepticism inspira, In parte, curenwl
libertin din sec. XVII: Theophile de Viau, Cyrano
de Ber!!crac. Pascal se straduiestc sa convinga
spiritel; Incapatanate de existenta lui Dumnezcu
(CllgetiIri: disproportia omului)
despre un Dumnezeu "sim(it cu inima",
DUMNEZEU 65
iar Bossuet reafirma lucrarea lui DUlllnezeli In
istorie.
f n sec. XVlll. scepticismul se radical izeaza
faUl de literalitatea textelor biblice: B'IYIc. apoi
V;lltairc In al sau Dictionur filozonc. Voltaire
refuza ideea de Dumllezeu-"providell!a"
(emdiC/c). vazfmd In el doar pc arhitectul suprcm
al uni versului. Apare Ull material ism (La
Mcttrie. Didcrot). pc cand Rousseau vrea sa
l'I'cada Intr-un Dumllczeu care II va justi fica .,i 11
va (llIlSOla.
In sec. XIX ,lfC 1m: .uncori prin rcdcscopcrirca
valorilor Evului rvlcdiu. () 111toarccrc la iZ\llarclc
(Clwtcallbriand. Gcniul Crc.,{i-
ni.,mllillil. D,lr In timp poqii crccal.[1
propria lor imaginc a lui DlIlllnCI.ClI (Lamartinc.
Vigny. Hugo -Indcosebi In pocll1ul cpic intitlll,lt
f)UIl1I1C/L'U. public<lt in I Xl) I).
Scc. XX prcl.inta un contrast violent intrc
scriitorii I pcguy. Claudcl. Bcman"s.
Picrre Emmanuel etc.) cei pentru carc. lII'm[ln-
dll-I pc :"o1ictzschc. moartca lui DlIl11l1C1.ClI estc (1
C\'idcnp (Beckett. Artalld. Bataillc): unii lupta
chim ell cOl1vingere Il11potriva accstlli .. cadavrll
vechi" SartI"c. Prcvcrt).
Icon. DlIl1ll1C7.ell Tatal nll a 1'ost repraentat In
Occident dedit Incepfmd di 11 sec. X I. Cll tras::itllrile
lInlii Imparat Incoronat: apoi. Incepand din sec.
XII. asociat Cll Filii rastignit Cll porllmbelul*
Sfantullii Duh. Se atunci despre tronul
harullli: Trcimeil. aparrinfmd din
Flel11aIle, Frankfllrt.
In sec. XIV, Treil1lea este lIneori reprezentata
printr-lin cap cu trei fere un singur tnlp. Aceasta
ima!!ine a fost In scurt timp interzisa ca nefireasca,
Dumnezeu I-a creat pe om dupa chipul
asemanarea sa.
in sec. XVsunt lIneori trei persoane
egale: Tatal ca un batran - dar alblll pletelor este
- Fiul ca un adult Sfantul
Dlih ca un tanar. Rafael Michelangelo au sta-
bilit, desigur fara lor, imaginea TatiHui ca un
Jupiter. "foarte Bun. foarte Mare", dar Inspaiman-
tator; prin uzura, ea a devenit Figura bllnicuilli
binevoitor din iconografia pioasa de pana tn sec.
XIX. Dumnezeu, vitraliu la Chartres, sec. XII.
"Dumnezeu fiidindu-I pe Adam", Michel de
Wohlaemuth. 1498, Cronicile de lu Niimberg.
luilezechiel, Rafael, l5 1 8, Floren!a.
B,ltranul zilelor, William Blake, 1795. Manchester:
Miinu lui Dumnezeu. Rodin. 1898.
64 DUMNEZEU
34,14). A-ti da ruah-ul In mainile Domnului
lnseamna a-i lncredinta comoara vietii, in-
faptura ta.
Duhul lui Dumnezeu constituie 0 forta
ce transforma personalita!ile -
regi, proroci (Is 61,1). Intregul popor al lui
Israel este chemat sa primeasdi acest Duh
(Iez 39,29), de pe atunci numit Duh smnt (Is
63,10-11). Cuvantullui Dumnezeu Duhul
lui ac!ioneaza impreuna: eel dintai se face
auzit cunoscut din exterior; Duhul lui
Dumnezeu, nevazut, se reveleaza in taina
spiritului uman. Biblia despre el cu
ajutorul simbolurilor: vantul, apa, focuI...
Evangheliile ne spun ca Duhul smnt II
face pe Isus fiul lui Dumnezeu inca din pan-
tecele mamei sale (Lc 1,35). Prezentat de
loan Botezatorul drept eel care va boteza cu
Duh smnt cu foe (Mt 3,11), Isus fap-
intru Duhul smnt de-a lungul Intregii
sale vieti promite ca va trimite alor sai
Duhul, atunci eand el va fi alaturi de Tatal
ceresc (In 14,16).
NT prezinta lucrarea Duhului ca 0 putere
ce-i mana pe apostoli pana la marginile
pamantului (Fp l,8), transformandu-i atat
pe pagani, eat pe evrei. Pentru credincios
pentru Intreaga el este izvor de viata,
de rugaciune de unitate. -. RUSALII,
TREIME.
L.&P. Duhulsuflii unde (In 3,8): inspi-
ratia divina este imprevizibilii.
Litera ucide, iar duhul dii viata (2Co 3,6).
Prin lucrarea Duhului Sfant printr-un mijloc
misterios eficient, precum Duhul stant In
conceperea lui Isus din Fecioara.
Lit. Stantul Vasile, Tratat despre Sfantul Duh,
sec. IV. Imn In latina: Veni creatorspiritus,cfultat
mai ales de Rusalii.
Claudel, Corona benignitatis anni Dei, 1915,
"Imnul Rusaliilor"; Cinci mari ode, 1906, "Duhul
Apa": duhul e suflul creator care a dat nastere
pamantului omului. EI continua sa
din haos, sa rapeascii sufletul ca sa n aducii
In preajma lui Dumnezeu. EI este "dragostea, mai
presus de orice cuvfult".
Teilhard de Chardin. "Puterea spiritllaIa a
naturii'" 1919, In Imnul Universului. 1961:
spiritul se desprinde progresiv de el fUnd
mai degraba sorocul decM originea. ,,0, cat de
frumos este Spiritul curarat de
ciiutarile in Natura, fiu al
omuluilCufunda-te in ea ... Si te va purta pana la
Dumnezeu:'
DUMNEZEU
(Lat. domine, deus.) In Biblie, Dumne-
zeu apare ca 0 persoana. Ceilalti i se adre-
seaza chemandu-l pe unul dintre 'numele lui:
Adonai", El*, Eloah*, Elohim", Sfantul" lui
Israel, Preainaltul, Cel dar pentru
Israel, numele lui adevarat, revel at lui Moise,
este YHVH, nume at at de smnt, in eat nu e
permisa pronuntarea lui. In NT, Dumnezeu
este numit Domn Tata. -. Y AHVE.
Chiar daca Dumnezeul Bibliei apare ca 0
faptura in sine, el este foarte deosebit de zeii
antropomorfi ai religiilor politeiste. Intreaga
Biblie afirma cu putere unicitatea lui Dum-
nezeu: jnainte de Mine n-a fost Dumnezeu
nici dupa Mine nu va mai fi! Eu, eu sunt
Domnul nu este izbavitor afara de Mine!"
(Is 43,10-12). Cele trei religii care au la baza
Biblia (iudaism, islamism) sunt
monoteiste. -. ISRAEL.
Geneza" II arata pe Dumnezeu drept
creatorul a tot ceea ce exista. Biblia, in an-
samblul ei, II vede ca pe "Atotputernicul lui
Iacov" (Gn 49,24), stapan al universului si
al timpului, care intervine in istoria
niIor; ca pe "Cel Viu" (lR 17,1), care "nu
doarme nici nu (Ps 121,4); ca
fiind "izvorul de apa vie" (Ir 2,13). Scriptura
mai de Dumnezeu ca de Smntul*,
de Smntullui Israel, de Cel de trei ori Sfant,
avand semnificatia: Cel Altfel, eel Desplli.1it,
Negraitul, dlruia omul nu-i poate vedea
fara sa moara (Ex 33,20).
In decursul timpului se afmna - in VT,
apoi in NT - imaginea unui Durnnezeu-Tarn:
paternitatea lui se intinde mai rntai in mod
privilegiat asupra poporului pe care El I-a
r
ales, Israel (Ex 4,22), oriearc ar fi
accstuia (Is 64,8), Dupa exil (Is 56,7) tn
NT (Mt 21,13), ea sc cxtindc asupra intregii
omcniri - evrei ncevrei. Dumnczcu aparc
s(ca un Dumnczeu-Mama, de cxemplu in Is
49,15: "Oarc femeia uita pc pruncul ci de
rodul pantecelui ci n-are ea mila'?" sau in
Os 11,8. In cclc din urma, un Dumnezcu al
dragostci al sc rcvcleaza putin
cate putin prin proroci !5i (Ps
103,13), iar tn NT prin Isus, care
aceasta revclatic In centrul mesajuilli sau
(I In 4,16: ,.DumnczclI cste dragoste"). --
DRAGOSTE.
Dupa intcrprctarea pc (:arc 0 da tcxtuilli
NT cca mai marc parte a Biscridlor
accst Dumnczell al dragoslci cstc un Intrcit
Dumnezeu. Dcsigur, Dllmnczcu clinic, dar
Dumnezeu In trei .,pcrsoanc": Tatril, Fi ul -
Cuvantu!':' lui Dumnezeu Intrupat tn Isus -
Srantul Duh. Intrc aceste trci 1'apturi exista {)
dragostc atat de tl1cat, trci,
elc slint Unul. -. TREIME.
L&P. Miinu lui DUlllnczeu. bratul lui
Dumnezeu. expresii care desemneaza puterea
divina. Dellewllui Dumnezeu - intervenria lui In
evenimentelor lumii. A sti! de-u
dreaptuilli Dumnezeulnseamna a sta pe loeul de
onoare, la dreapta stapanului caseL
Lit. Ne Yom man!ini sa eitam 0 antologie, cea
a lui Pierre Hai'at, poetii siii, 19X7,
sa prezentam In linii mari acest concept In
literatura franeeza.
Evul Mediu Ii confera lui Dumnezeu 0
imagine de creator de tata. EI Ii judeca pe
oameni, care spera. tn Indurarea lui se tern de
dreptatea divina: Putimile de Arnoul Greban, sec.
XV. Literatura sec. XVI devine uneori militanta
(Tragicele de Agrippa d' Aubigne, Imnuri
Discllrsllri de Ronsard), alteori scepticii (Eseuri,
cartea III, de Michel de Montaigne).
Acest scepticism inspira, In parte, curenwl
libertin din sec. XVII: Theophile de Viau, Cyrano
de Ber!!crac. Pascal se straduiestc sa convinga
spiritel; Incapatanate de existenta lui Dumnezcu
(CllgetiIri: disproportia omului)
despre un Dumnezeu "sim(it cu inima",
DUMNEZEU 65
iar Bossuet reafirma lucrarea lui DUlllnezeli In
istorie.
f n sec. XVlll. scepticismul se radical izeaza
faUl de literalitatea textelor biblice: B'IYIc. apoi
V;lltairc In al sau Dictionur filozonc. Voltaire
refuza ideea de Dumllezeu-"providell!a"
(emdiC/c). vazfmd In el doar pc arhitectul suprcm
al uni versului. Apare Ull material ism (La
Mcttrie. Didcrot). pc cand Rousseau vrea sa
l'I'cada Intr-un Dumllczeu care II va justi fica .,i 11
va (llIlSOla.
In sec. XIX ,lfC 1m: .uncori prin rcdcscopcrirca
valorilor Evului rvlcdiu. () 111toarccrc la iZ\llarclc
(Clwtcallbriand. Gcniul Crc.,{i-
ni.,mllillil. D,lr In timp poqii crccal.[1
propria lor imaginc a lui DlIlllnCI.ClI (Lamartinc.
Vigny. Hugo -Indcosebi In pocll1ul cpic intitlll,lt
f)UIl1I1C/L'U. public<lt in I Xl) I).
Scc. XX prcl.inta un contrast violent intrc
scriitorii I pcguy. Claudcl. Bcman"s.
Picrre Emmanuel etc.) cei pentru carc. lII'm[ln-
dll-I pc :"o1ictzschc. moartca lui DlIl11l1C1.ClI estc (1
C\'idcnp (Beckett. Artalld. Bataillc): unii lupta
chim ell cOl1vingere Il11potriva accstlli .. cadavrll
vechi" SartI"c. Prcvcrt).
Icon. DlIl1ll1C7.ell Tatal nll a 1'ost repraentat In
Occident dedit Incepfmd di 11 sec. X I. Cll tras::itllrile
lInlii Imparat Incoronat: apoi. Incepand din sec.
XII. asociat Cll Filii rastignit Cll porllmbelul*
Sfantullii Duh. Se atunci despre tronul
harullli: Trcimeil. aparrinfmd din
Flel11aIle, Frankfllrt.
In sec. XIV, Treil1lea este lIneori reprezentata
printr-lin cap cu trei fere un singur tnlp. Aceasta
ima!!ine a fost In scurt timp interzisa ca nefireasca,
Dumnezeu I-a creat pe om dupa chipul
asemanarea sa.
in sec. XVsunt lIneori trei persoane
egale: Tatal ca un batran - dar alblll pletelor este
- Fiul ca un adult Sfantul
Dlih ca un tanar. Rafael Michelangelo au sta-
bilit, desigur fara lor, imaginea TatiHui ca un
Jupiter. "foarte Bun. foarte Mare", dar Inspaiman-
tator; prin uzura, ea a devenit Figura bllnicuilli
binevoitor din iconografia pioasa de pana tn sec.
XIX. Dumnezeu, vitraliu la Chartres, sec. XII.
"Dumnezeu fiidindu-I pe Adam", Michel de
Wohlaemuth. 1498, Cronicile de lu Niimberg.
luilezechiel, Rafael, l5 1 8, Floren!a.
B,ltranul zilelor, William Blake, 1795. Manchester:
Miinu lui Dumnezeu. Rodin. 1898.
66 DUMNEZEU
Spiritul rati<lnalist al sec. XVII si XVIII a
rreferal adcsea. in loeul i'l1rmci' omencsti.
eehilateral. semn al perCcqiunii. 'eu
sau iarCl ochiul divino Papa Benedict al XIV-lea
a hotarat asupra legitimitatii illlaginilor lui
DUlllncl.eu. rcamintind printr-un lext din
17-+5. ca cl e,lc Spirit Pur.
. /vil/x. Olivier Messiaen. CVartct pcntrll vizill-
nile. Drago.,-rei. Trci mici liturghii ille prezcnrei
tiJvlne. 196.4. Pierre Henry. Dllmnezcll. dupa
poel11ul lUI Hugo. 1977. Nenul11arate Tc
DClltll-uri: Marc Antoine Charpentier. Lullv.
Delalande. Purcell. Clcral11bault. Haydn.
Bruckner. Goullod.
r
E
EBRAICA.
Una dintrc limhik SCl11ltlee (impreuna
eu limhile din Mesopotamia. aramaiea.
araha etc.). Dcnul11itii . .Iimha lui Canaan"
sau .. iudaica". chraiea reprczinUllimba VT.
Ea este eunOscllta si dintr-o serie de inserip-
(ii ::;i (cxtc ncbihliee (manllscriselc din
Qumran, drti Ie apoeri rc). Pentru a 0 seric.
'i-a folosit mai i'ntai alfahetul fcnieian,
format cxclusiv din consoane; accstuia i s-a
substituit apoi alfahetul ce sc azi
(ebraic patrat), proven it din scrierea oficiaHi
din epoea pcrsanii. Notatia vocalelor In
textul bib lie , efeetuata de catre "massoret
i
",
dateaza din sec. VII-IX d. Cr.
Ebraica a fost inloeuita treptat de ara-
maidi, limba ee s-a raspandit mai intai In
paturile superioare ale populatiei (Is 36,11),
iar apoi, dupa exil, s-a impus ea limba de
eireulat
ie
in tot Orientul persan.
ebraiea a supravietuit ea limba a textelor
sfinte in liturghie de-a lungul Evului Me-
diu, in literatura savanta (teologie, mistica,
filozofie, poezie,
Aeeasta supravietuire a limbii ebraice
pana In epoea eontemporana i-a favorizat
a permis instituirea ei ea limba
ofieiala a statului Israel. Ebraiea modema
(ivrit) nu difera de ebraiea veehe niei prin
seriere, niei prin struetura (eonstructia pomind
de la radaeini de trei litere). Este limba
imbogatita. eu termeni ereati
pentru a raspundc ncvoilor vietii modcmc.
ECCE HOMO
AecslL' eU\'inte - .,latJ ()l11ul!" - au fost
rostilL' dc procuratorul Pilat din Pont
pc !sus Illultimii. dupJ ec II
judccasc(\n 19j).
l.it. Vid,)r Hl!go. SI;1r-iwl lui Sa!;Jn. IXXh.
.. EeL'<:: 1 j0I110". :\ ictzsche. ee'c',' Homo. au top' lrtret
al lui .. Dionys()s rClstignitlll" III chip de geniu.
Aragon. Diana 1;;111(.'(;1. 1 ':J-l--+: .. Cantccul i'rancti-
rorllllli" COlllpara Franta Re/.istcntei cu Crist<ls
b'ltjocorit.
Icun. !sus a 1'ost biciuit: cl este ineoronat eu
spini':'.ul11crii Ii sunt acoperili cu 0 mantic
tine 0 trestie In chip de seeptru: un rege al iudeilor
ciizut In deriziune. In luerarile intitulate Ecce
Homo. Isus apare Inaintea multimii: Quentin
Matsys. Inceputul sec. XVI, Madrid; DUrer.
gravura, 1505, Paris; Titian, (54)\, Venetia;
Caravaggio, 1604, Genova. Alteori, Cristos este
singur: Catedrala din Viena, sculpt., sec. XVI;
Constantin Meunier, sculpt. In bronz, sec. XIX;
Georges Rouault, 1939, Paris. Luerari preeum
Cristos ill milei. Cristos batjocorit, /.<;us intristat.
seulptate In Polonia, sau Omul durerilorilustreaza
aproape tema.
Cin. Carl Dreyer, Patimile IOanei d'Arc, (92)\:
ehipul loanei pe rug n evoea pe eel al lui "Cristos
batjoeorit" din pieturi. La fel ehipullui Manfredi.
militalltul eOl11unist care moare torturat, din filmul
Ramo.. ora!' deschi,'i de Robelto Rossellini, 1945.
Luis Bunuel, Nazarin, 195X: preotul raspopit
devine subieet de b<ottjocura, la fel ea Isus.
EDEN
Nume!e unui tinut fad localizare geo-
grafica precisa. "Dumllczeu a rasadit 0
66 DUMNEZEU
Spiritul rati<lnalist al sec. XVII si XVIII a
rreferal adcsea. in loeul i'l1rmci' omencsti.
eehilateral. semn al perCcqiunii. 'eu
sau iarCl ochiul divino Papa Benedict al XIV-lea
a hotarat asupra legitimitatii illlaginilor lui
DUlllncl.eu. rcamintind printr-un lext din
17-+5. ca cl e,lc Spirit Pur.
. /vil/x. Olivier Messiaen. CVartct pcntrll vizill-
nile. Drago.,-rei. Trci mici liturghii ille prezcnrei
tiJvlne. 196.4. Pierre Henry. Dllmnezcll. dupa
poel11ul lUI Hugo. 1977. Nenul11arate Tc
DClltll-uri: Marc Antoine Charpentier. Lullv.
Delalande. Purcell. Clcral11bault. Haydn.
Bruckner. Goullod.
r
E
EBRAICA.
Una dintrc limhik SCl11ltlee (impreuna
eu limhile din Mesopotamia. aramaiea.
araha etc.). Dcnul11itii . .Iimha lui Canaan"
sau .. iudaica". chraiea reprczinUllimba VT.
Ea este eunOscllta si dintr-o serie de inserip-
(ii ::;i (cxtc ncbihliee (manllscriselc din
Qumran, drti Ie apoeri rc). Pentru a 0 seric.
'i-a folosit mai i'ntai alfahetul fcnieian,
format cxclusiv din consoane; accstuia i s-a
substituit apoi alfahetul ce sc azi
(ebraic patrat), proven it din scrierea oficiaHi
din epoea pcrsanii. Notatia vocalelor In
textul bib lie , efeetuata de catre "massoret
i
",
dateaza din sec. VII-IX d. Cr.
Ebraica a fost inloeuita treptat de ara-
maidi, limba ee s-a raspandit mai intai In
paturile superioare ale populatiei (Is 36,11),
iar apoi, dupa exil, s-a impus ea limba de
eireulat
ie
in tot Orientul persan.
ebraiea a supravietuit ea limba a textelor
sfinte in liturghie de-a lungul Evului Me-
diu, in literatura savanta (teologie, mistica,
filozofie, poezie,
Aeeasta supravietuire a limbii ebraice
pana In epoea eontemporana i-a favorizat
a permis instituirea ei ea limba
ofieiala a statului Israel. Ebraiea modema
(ivrit) nu difera de ebraiea veehe niei prin
seriere, niei prin struetura (eonstructia pomind
de la radaeini de trei litere). Este limba
imbogatita. eu termeni ereati
pentru a raspundc ncvoilor vietii modcmc.
ECCE HOMO
AecslL' eU\'inte - .,latJ ()l11ul!" - au fost
rostilL' dc procuratorul Pilat din Pont
pc !sus Illultimii. dupJ ec II
judccasc(\n 19j).
l.it. Vid,)r Hl!go. SI;1r-iwl lui Sa!;Jn. IXXh.
.. EeL'<:: 1 j0I110". :\ ictzsche. ee'c',' Homo. au top' lrtret
al lui .. Dionys()s rClstignitlll" III chip de geniu.
Aragon. Diana 1;;111(.'(;1. 1 ':J-l--+: .. Cantccul i'rancti-
rorllllli" COlllpara Franta Re/.istcntei cu Crist<ls
b'ltjocorit.
Icun. !sus a 1'ost biciuit: cl este ineoronat eu
spini':'.ul11crii Ii sunt acoperili cu 0 mantic
tine 0 trestie In chip de seeptru: un rege al iudeilor
ciizut In deriziune. In luerarile intitulate Ecce
Homo. Isus apare Inaintea multimii: Quentin
Matsys. Inceputul sec. XVI, Madrid; DUrer.
gravura, 1505, Paris; Titian, (54)\, Venetia;
Caravaggio, 1604, Genova. Alteori, Cristos este
singur: Catedrala din Viena, sculpt., sec. XVI;
Constantin Meunier, sculpt. In bronz, sec. XIX;
Georges Rouault, 1939, Paris. Luerari preeum
Cristos ill milei. Cristos batjocorit, /.<;us intristat.
seulptate In Polonia, sau Omul durerilorilustreaza
aproape tema.
Cin. Carl Dreyer, Patimile IOanei d'Arc, (92)\:
ehipul loanei pe rug n evoea pe eel al lui "Cristos
batjoeorit" din pieturi. La fel ehipullui Manfredi.
militalltul eOl11unist care moare torturat, din filmul
Ramo.. ora!' deschi,'i de Robelto Rossellini, 1945.
Luis Bunuel, Nazarin, 195X: preotul raspopit
devine subieet de b<ottjocura, la fel ea Isus.
EDEN
Nume!e unui tinut fad localizare geo-
grafica precisa. "Dumllczeu a rasadit 0
68 EFATA
gdidina In Eden, la rasarit" (Gn 2,8). Edenul
este preafericit de unde au fost iz-
goniti Adam" Eva" ca l!lrmare a nesupu-
nerii lor (Gn 3,24). Din acest cuvant se trage
adjectivul "edenic", ce evodi 0 fericire ab-
solum. -. CREATIUNE, RAI (PARADIS).
Lit. Cel dintai Eden sau Edenul biblic.
Milton, Paradi,ml pierdut, 1667, plaseaza
Edenul pe varful alunei stancoase.
In descrierea lui se armonizeaza spiritul Bibliei cu
visele 0 griidinii primaviiraticii,
fnfiorita, luminoasa, tmbalsiimata, tn care dmta
privighetoarea fngerii neviizuti. In mijloc,
pomul vietii, cu fnlctullui de aur vegetal; alaturi,
pomul
Hugo, "Sfintirea Femeii" tn Legenda secole-
lor. I X59, recreeazii un paradis de nevinovatie
de fraternitate piitruns de panteism: "Fiiptura fn-
florea. Unul tn Toate, Toate in Unul"; "Natura
radea, naiva colosala."
Peguy, la Inceputul poemului Eva, 19 13.
evocii prima griidina in care Dumnezeu,
deopotrivii taniir ... Veghea cu 0 privire
parinteasca... Lumea ridiciind ancora pentru
caliitorie."
Edenul regiisit.
In Evul Mediu, gr:idinile dmgostei sunt locuri
imprejmuite tn care cele cinci simturi sunt
(poezia de curte). Apoi urmeazii epoca
navigatorilor: se va redescoperi oare Edenul
pierdut, va fi el aflat undeva departe, tn tinuturi
exotice unde omul nu piicatul (Bernardin
de Saint-Pierre, Paul Iii Virginia, 1788), sau po ate
fi reinstaurat in sanul generos al Naturii (Jean-
Jacques Rousseau, Noua Eloiza, 1761: griidina
Iuliei la Clarens)?
EFATA
(Aram., "deschide-te".) Marcu
cum I-a vindecat Isus pe un surdomut pu-
nandu-i degetele In urechi atingandu-i
limba cu saliva lui. Apoi i-a spus: Eiata!
urechile is-au deschis legatura limbii lui
Indata s-a dezlegat" (Mc 7,34-35).
EFRAIM
Fiullui Iosif*, nascut in Egipt, este adop-
tat de Iacov", care-l prefera fratelui sau mai
mare, Manase (Gn 48,1-20). Strabun epo
nim al poporului ce da numele teritoriului pe
care 11 ocupa. Neamul teritoriul
prin lupte devine atat de important, Incat
In sec. VIII este sinonimullui Israel (regatul
din Nord) (los 16,5-10; Ir 31,18-20; Is
11,13).
EGIPT
, Tara aflata pe cursul inferior al Nilului,
la extremitatea sud-vestica a eomului (triun-
ghiului) fertil, Egiptul a cunoscut, eu ince-
pere din mileniul III, organizarea unui
imperiu. EI intra In istoria biblica In epoca
patriarhilor ca loc de refugiu pentru
Avraam" (Gn 12,10; 13,1). Iacov" trimite
fiii In Egipt pentru a se aproviziona In
vremea unei foamete; acolo 11 afla pe fratele
lor Iosif, pe care II vandusera candva,
devenit intre timp ministru al faraonului.
Iacov se el in Egipt (Gn 46,6-
27), iar lui se (Ex 1,6-7).
Tara devine un pamant al asupririi sub
faraonii Hyksos, intre 1720 1552 (Ex 1,8-
14), prin intermediullui Moise" allui
Aaron (Ex 3,10-12), Dumnezeu deter-
mina poporul sa paraseasca acele loeuri
inmultind semnele minunile, plagile"
Egiptului (Ex 7-12), catre anul1250 1. Cr.
in timpul Exodului, evreii vor re-
greta aeeasta tara a (Num 11,4-6)
dupa lor in Canaan, Israel va fi
uneori ademenit de 0 alianta politidi cu
Egiptul (2R 18,21-24). Prorocii amintesc
atunci ca acest focar de cultura intelep-
ciune este de fapt un perieol de contaminare
idolatrica (Lv 18,3; Ezd 9,1); Dumnezeu se
va ridica impotriva trufiei egiptene (lez
32,12-15).
In mai multe randuri egiptenii au con-
trolat Partial sau total Palestina - de la 2030
la 1720, de la 1550 la 1070 si, in sfarsit, de
la 304la 197. Incepand din IV 1. Cr., 0
colonie evreiasca puternica se la
Elefantina Alexandria (2M 1,1-10; Fp
r
I
I
I
2,5-10). Romanii pun stapanire pe Egipl
dupa Infrangcrca lui Antaniu, sotul Clco-
patrci a Vll-a Filopalor, la Actium, In anul
311. Cr.
losif Ii ducc In Egipt pe Maria pc
pruncul Isus, I'!. adilpost de cruzimca lui
lrod. -. FUGA IN EGIPT .
EL
L&1'. Cepelc din Egipt. aluzic la rccriminiil'iIe
poporului C\'rcu rat[K'ind prin pustic dupel clibe-
I I j-7). ccpclc din Egipt sClllnil'icCt
unei \'ic(i ll1atcrialc l11ai indc,(ulate. dar
lipsitc de libertatc.
,\lIIZ. llacndcl. I.'Tad ill nrat(lriu. I -:::;l) ,
Eslc eel mai vcclli numc scmilic "I di-
vinilatii. Insc<lmna. t'ilra i'ndoialil. ooPUlCI-c".
Evrcii'i'l t'oloscsc ca dcnumirc a I)umllczcu-
lui lor, vorhind dcspre .,EI al lui A\Taam
OO
sau dcsprc .,EI al lui Isaac" penlru a-I nUl11i
pe Dumnezcul carc a t'acut Icgilmant cu
lor.
rildilcinil, "cI", sc ai1a Intr-unclc
1l11!l1C proprii: IIie (Dumnezeul meu), Elisci,
(judeciltorul meu: Dumnezeu),
Gauiil/Gabriel (viteazul lui Dumnczeu),
Millail (eel asemenea lui Dumnezeu), Rafail
(Dunmczeu vindecil), Emanuel (Dumnezeu
eu noi) etc. -. ADONA!, ELOAH, ELOHIM,
IEHOVA, PREAINALT, SFANT, Y AHVE /
IAHVE.
ELI, ELI, LEMA SABAHT ANI
Dupa Mt 27 ,46 Mc 15,34, Isus, In
cursul agoniei sale pe cruce, a rostit cu glas
putemic aceste cuvinte ce Insearnna: "Dum-
nezcul meu, Dumnezeul meu, pentru ce
m-ai parasit?" Printre eei de fata, unii, au-
zind cuvantul Eli, au erezut ori s-au preHicut
a erede, pentru a-I Iua in deradere pe Isus, cil
implorii ajutorul sau venirea profetului Ilie,
precursor aI lui Cristos.
Aceste cuvinte ale lui Isus par a fi 0
marturisire a a disperarii. De [apt,
cle sunt inceputul psalmuluj') 22, care sc In-
ELlOOOR 69
cheie cu un cant dc Incredere In Dumnezeu:
asadar, este In timp strigatul de dcz-
rugaciunea de multumire'" a cclui
drcpt" anat In suferintil. Farillndoiala, Isus
pc moartc a continuat recitarea lui in Hh.:cre,
-. RASTIGNIRE.
Ccle "euvinte" (haze) alc lui
Cristos pe cruce: Eli, Eli, lema saiJ<lht<lIli
C.Dumnezeul meu, Dumnezcul meu, pcntru
cc m-ai pilrasit?" Ps 22, Mt 27.46 Me
15.34): "TaHi. iarUi-1c lor, cil nu ec fac'"
(Lc 23,34): ditre lfl.lharul eel bun: ooAdcvilr
lie. astazi vei n Cll minc In rai" (Le
23.43): .'.TaULi'1l mainilc talc i'l1)i dau duhul
mcu" (Lc 23.46): maicii sale Maria lui
loan: ooFcmcic. iata fiul tau: riule. iata l11aiea
ta" (In 10.26-27): ,.Mi-e sclc" (In 10.2X:
\'CI.i Ps 6')22): (In 10JO).
Lit. Chark, PCl!uv. Mi,,'(crul milo.;{cniL'i IO;1I1L'i
,1'Arl'. 19 Ill: .. Singu;' ccl drcpt dat glas plfll1gcl'ii
crerne ... Stril![ltui ce va raslIlla dc-a pururi.
dc-a plIrllri, cc IlU sc va stinge in vccii vc-
cilnr." Jean Grosjean, Profcrii. 1955 ... PIangcrilc'".
JJlIZ. Hcinrich Schlitz. Celc cUliintc alc
lui Cri;;to,,' pe cruce, sec. XVII. 1.S, Bach. Cantata
BWV 56: . Ich will kreuztab gerne tmgen. sec.
XVII. Haydn. Cele cuvinte ale lui Cri;;to" pc
cruce. I 796. Charles Tournemire, $itpte poe-
Illc-coritle pentru cde c[lvinte ale lui Cristo;;.
piesa pentru orga, 1937.
Cin. Ber(!man, CIIIllineditorii. 1962: dascalul
fi pastorului tulburarca spairna lui
bus la apropierea moI1ii, precum strigatllllui:
.. Eli. Eli .. :' .In fata tiicerii lui Dumnczeu.
ELIACIN
(Eb. Elyaqin, "Dumnezeu ridica".) Este
numele mai multor personaje secundare din
Biblie. Racine 11 astfel pe Ioas",
capilul scilpat din masacrul familiei regale
poruncit de Atalia'".
ELIODOR
Prim-ministru al suveranul ui seleueid
Seleucus al IV-lea FiIopatar (187-1751. Cr.).
Trimis Ia Ierusalim pentru a sustrage tezaurul
din Templu, a fost aruncat la pilmant de
68 EFATA
gdidina In Eden, la rasarit" (Gn 2,8). Edenul
este preafericit de unde au fost iz-
goniti Adam" Eva" ca l!lrmare a nesupu-
nerii lor (Gn 3,24). Din acest cuvant se trage
adjectivul "edenic", ce evodi 0 fericire ab-
solum. -. CREATIUNE, RAI (PARADIS).
Lit. Cel dintai Eden sau Edenul biblic.
Milton, Paradi,ml pierdut, 1667, plaseaza
Edenul pe varful alunei stancoase.
In descrierea lui se armonizeaza spiritul Bibliei cu
visele 0 griidinii primaviiraticii,
fnfiorita, luminoasa, tmbalsiimata, tn care dmta
privighetoarea fngerii neviizuti. In mijloc,
pomul vietii, cu fnlctullui de aur vegetal; alaturi,
pomul
Hugo, "Sfintirea Femeii" tn Legenda secole-
lor. I X59, recreeazii un paradis de nevinovatie
de fraternitate piitruns de panteism: "Fiiptura fn-
florea. Unul tn Toate, Toate in Unul"; "Natura
radea, naiva colosala."
Peguy, la Inceputul poemului Eva, 19 13.
evocii prima griidina in care Dumnezeu,
deopotrivii taniir ... Veghea cu 0 privire
parinteasca... Lumea ridiciind ancora pentru
caliitorie."
Edenul regiisit.
In Evul Mediu, gr:idinile dmgostei sunt locuri
imprejmuite tn care cele cinci simturi sunt
(poezia de curte). Apoi urmeazii epoca
navigatorilor: se va redescoperi oare Edenul
pierdut, va fi el aflat undeva departe, tn tinuturi
exotice unde omul nu piicatul (Bernardin
de Saint-Pierre, Paul Iii Virginia, 1788), sau po ate
fi reinstaurat in sanul generos al Naturii (Jean-
Jacques Rousseau, Noua Eloiza, 1761: griidina
Iuliei la Clarens)?
EFATA
(Aram., "deschide-te".) Marcu
cum I-a vindecat Isus pe un surdomut pu-
nandu-i degetele In urechi atingandu-i
limba cu saliva lui. Apoi i-a spus: Eiata!
urechile is-au deschis legatura limbii lui
Indata s-a dezlegat" (Mc 7,34-35).
EFRAIM
Fiullui Iosif*, nascut in Egipt, este adop-
tat de Iacov", care-l prefera fratelui sau mai
mare, Manase (Gn 48,1-20). Strabun epo
nim al poporului ce da numele teritoriului pe
care 11 ocupa. Neamul teritoriul
prin lupte devine atat de important, Incat
In sec. VIII este sinonimullui Israel (regatul
din Nord) (los 16,5-10; Ir 31,18-20; Is
11,13).
EGIPT
, Tara aflata pe cursul inferior al Nilului,
la extremitatea sud-vestica a eomului (triun-
ghiului) fertil, Egiptul a cunoscut, eu ince-
pere din mileniul III, organizarea unui
imperiu. EI intra In istoria biblica In epoca
patriarhilor ca loc de refugiu pentru
Avraam" (Gn 12,10; 13,1). Iacov" trimite
fiii In Egipt pentru a se aproviziona In
vremea unei foamete; acolo 11 afla pe fratele
lor Iosif, pe care II vandusera candva,
devenit intre timp ministru al faraonului.
Iacov se el in Egipt (Gn 46,6-
27), iar lui se (Ex 1,6-7).
Tara devine un pamant al asupririi sub
faraonii Hyksos, intre 1720 1552 (Ex 1,8-
14), prin intermediullui Moise" allui
Aaron (Ex 3,10-12), Dumnezeu deter-
mina poporul sa paraseasca acele loeuri
inmultind semnele minunile, plagile"
Egiptului (Ex 7-12), catre anul1250 1. Cr.
in timpul Exodului, evreii vor re-
greta aeeasta tara a (Num 11,4-6)
dupa lor in Canaan, Israel va fi
uneori ademenit de 0 alianta politidi cu
Egiptul (2R 18,21-24). Prorocii amintesc
atunci ca acest focar de cultura intelep-
ciune este de fapt un perieol de contaminare
idolatrica (Lv 18,3; Ezd 9,1); Dumnezeu se
va ridica impotriva trufiei egiptene (lez
32,12-15).
In mai multe randuri egiptenii au con-
trolat Partial sau total Palestina - de la 2030
la 1720, de la 1550 la 1070 si, in sfarsit, de
la 304la 197. Incepand din IV 1. Cr., 0
colonie evreiasca puternica se la
Elefantina Alexandria (2M 1,1-10; Fp
r
I
I
I
2,5-10). Romanii pun stapanire pe Egipl
dupa Infrangcrca lui Antaniu, sotul Clco-
patrci a Vll-a Filopalor, la Actium, In anul
311. Cr.
losif Ii ducc In Egipt pe Maria pc
pruncul Isus, I'!. adilpost de cruzimca lui
lrod. -. FUGA IN EGIPT .
EL
L&1'. Cepelc din Egipt. aluzic la rccriminiil'iIe
poporului C\'rcu rat[K'ind prin pustic dupel clibe-
I I j-7). ccpclc din Egipt sClllnil'icCt
unei \'ic(i ll1atcrialc l11ai indc,(ulate. dar
lipsitc de libertatc.
,\lIIZ. llacndcl. I.'Tad ill nrat(lriu. I -:::;l) ,
Eslc eel mai vcclli numc scmilic "I di-
vinilatii. Insc<lmna. t'ilra i'ndoialil. ooPUlCI-c".
Evrcii'i'l t'oloscsc ca dcnumirc a I)umllczcu-
lui lor, vorhind dcspre .,EI al lui A\Taam
OO
sau dcsprc .,EI al lui Isaac" penlru a-I nUl11i
pe Dumnezcul carc a t'acut Icgilmant cu
lor.
rildilcinil, "cI", sc ai1a Intr-unclc
1l11!l1C proprii: IIie (Dumnezeul meu), Elisci,
(judeciltorul meu: Dumnezeu),
Gauiil/Gabriel (viteazul lui Dumnczeu),
Millail (eel asemenea lui Dumnezeu), Rafail
(Dunmczeu vindecil), Emanuel (Dumnezeu
eu noi) etc. -. ADONA!, ELOAH, ELOHIM,
IEHOVA, PREAINALT, SFANT, Y AHVE /
IAHVE.
ELI, ELI, LEMA SABAHT ANI
Dupa Mt 27 ,46 Mc 15,34, Isus, In
cursul agoniei sale pe cruce, a rostit cu glas
putemic aceste cuvinte ce Insearnna: "Dum-
nezcul meu, Dumnezeul meu, pentru ce
m-ai parasit?" Printre eei de fata, unii, au-
zind cuvantul Eli, au erezut ori s-au preHicut
a erede, pentru a-I Iua in deradere pe Isus, cil
implorii ajutorul sau venirea profetului Ilie,
precursor aI lui Cristos.
Aceste cuvinte ale lui Isus par a fi 0
marturisire a a disperarii. De [apt,
cle sunt inceputul psalmuluj') 22, care sc In-
ELlOOOR 69
cheie cu un cant dc Incredere In Dumnezeu:
asadar, este In timp strigatul de dcz-
rugaciunea de multumire'" a cclui
drcpt" anat In suferintil. Farillndoiala, Isus
pc moartc a continuat recitarea lui in Hh.:cre,
-. RASTIGNIRE.
Ccle "euvinte" (haze) alc lui
Cristos pe cruce: Eli, Eli, lema saiJ<lht<lIli
C.Dumnezeul meu, Dumnezcul meu, pcntru
cc m-ai pilrasit?" Ps 22, Mt 27.46 Me
15.34): "TaHi. iarUi-1c lor, cil nu ec fac'"
(Lc 23,34): ditre lfl.lharul eel bun: ooAdcvilr
lie. astazi vei n Cll minc In rai" (Le
23.43): .'.TaULi'1l mainilc talc i'l1)i dau duhul
mcu" (Lc 23.46): maicii sale Maria lui
loan: ooFcmcic. iata fiul tau: riule. iata l11aiea
ta" (In 10.26-27): ,.Mi-e sclc" (In 10.2X:
\'CI.i Ps 6')22): (In 10JO).
Lit. Chark, PCl!uv. Mi,,'(crul milo.;{cniL'i IO;1I1L'i
,1'Arl'. 19 Ill: .. Singu;' ccl drcpt dat glas plfll1gcl'ii
crerne ... Stril![ltui ce va raslIlla dc-a pururi.
dc-a plIrllri, cc IlU sc va stinge in vccii vc-
cilnr." Jean Grosjean, Profcrii. 1955 ... PIangcrilc'".
JJlIZ. Hcinrich Schlitz. Celc cUliintc alc
lui Cri;;to,,' pe cruce, sec. XVII. 1.S, Bach. Cantata
BWV 56: . Ich will kreuztab gerne tmgen. sec.
XVII. Haydn. Cele cuvinte ale lui Cri;;to" pc
cruce. I 796. Charles Tournemire, $itpte poe-
Illc-coritle pentru cde c[lvinte ale lui Cristo;;.
piesa pentru orga, 1937.
Cin. Ber(!man, CIIIllineditorii. 1962: dascalul
fi pastorului tulburarca spairna lui
bus la apropierea moI1ii, precum strigatllllui:
.. Eli. Eli .. :' .In fata tiicerii lui Dumnczeu.
ELIACIN
(Eb. Elyaqin, "Dumnezeu ridica".) Este
numele mai multor personaje secundare din
Biblie. Racine 11 astfel pe Ioas",
capilul scilpat din masacrul familiei regale
poruncit de Atalia'".
ELIODOR
Prim-ministru al suveranul ui seleueid
Seleucus al IV-lea FiIopatar (187-1751. Cr.).
Trimis Ia Ierusalim pentru a sustrage tezaurul
din Templu, a fost aruncat la pilmant de
70 ELiSABETA
fapturi supranaturale, ramanand In
viata numai datorita rugaciunii arhiereului.
Ca urmare a acestei incercari, s-a convertit
(2M 3). L-a asasinat pe Seleucus al IV-lea,
dar nu a izbutit sa ia puterea.
Icon. pe gree
bIeIuIt de mgeri (1512). Eugene Delaeroix a reluat
tern a la Saint-Sulpiee, Paris, I H62.
ELISABETA
(Eb., "Dumnezeul meu este pliniHate"
sau "Dumnezeu a jurat".) Descendenta a lui
Aaron':', sotia lui Zaharia".
Asemenea Sarei Rebecai, ea a fost
multa vreme stearpa (Gn 11 ,30; 25,21)
I-a intr-un tarziu pe Toan Boteza-
toru}"', prorocuI (Lc 1 urm.). Ruda ei,
Maria, a venit sa 0 viziteze. - VIZIT AREA.
ELISEI
Ucenicul lui Ilie", care 0 parte
dubla din duhul prorociei cum fiul mai
mare 0 parte dubla din mostenirea
parinteasca); imbracand mantaua
rului, el apare ca adevaratuI sau urmas.'
Ciclul lui Elisei (vezi 2R 2-13)
o serie de minuni, in special cea a inmultirii
pilinilor, a Invierii fiului unei vaduve si a
decani unui lepros, Neeman, capetenia ostirii
regelui Siriei, care s-a convertit Intru Yaiwe.
ELOAH
Termen ce inseamna "Dumnezeu" In
ebraica, In aramaica fn araba (flah - AIah -
Al flah: Dumnezeul). II Intalnim mai ales In
cartea lui Iov. - ADONAI, EL, ELOHIM,
IEHOVA, PREAINALTUL, PREAS FAN-
TUL, Y AHVEIIAHVE.
ELOHIM
Numele cel mai des Intrebuintat In Biblia
ebraica pentru a-I desemna pe Dumnezeu.
De fapt, este pluralul de la Eloah *, "Dumne-
zeu". Acest plural de excelenta si de abstrac-
tie inscamna: "divinitatea". -' ADONAI, EL,
IEHOVA, PREAINALTUL, PREAS FAN-
TUL, Y AHVE/lAHVE.
Lit. Printr-o sehimbare de sens. datorata pro-
babil eontaminarii eu religiile orientale, Elohim
devine la Gerard de Nerval, in Ciiliitorie in Orient
IH5I. inAurelia, IH55, un plural de
eitate: Elollnii. genii primitive din neamul lui
Cain. fiul foeului. Adonai" sau lehova" n-ar fi
dedit unlil dintre aee5tia.
EMANUEL
(Eb. imanu el, "Dumnezeu cu noi".)
Numele copilului fagi'iduit de Isaia* lui
Ahaz,regele lui Iuda" (736-716i. Cr.),ca un
scmn de mantuire in fata sai:
"lata, Fecioara va ramane insarcinaUi, va
un fiu va pune numele Emanuel"
(Is 7,14).
Evanghelistul Matei vede in nasterea lui
Tsus", fiul Marie(', implinirea ace;tei faaa-
duinte in cele din urma (Mt 1,22-23), ia; in
Isus pe Emanuel cel promis de
Dumnezeu.
EMAUS
Locul unde Iuda Macabeul 0 lupta
impotriva lui Nicanor (lM 3,40) si unde
Bacchide 0 fortareata (lM 9,5'0). Isus
inviat Ii s-a aratat in acest loc Ia doi ucenici'
dupa ce au umblat impreuna cu el, I-au
noscut dupa frangerea * painii (Lc 24,13-31).
Localizarea acestui sat, despre care Luca
precizeaza ca se afia la 60 de stadii (12 km)
de Ierusalim, nu e pe deplin lamurita.
Lit. Pierre Emmanuel, Iacov, 1970, "Emaus":
"Bineeuvantat Cuvantul care la fiecare
pe Emaus."
Icon. Caravaggio, Gna de fa Emaus, 1600,
Londra. Rembrandt, Pelerinii de la Emaus, 1629
$i 1648, Paris.
Muz. Peregrinus, drama liturgica din sec. XII,
euprinde un episod privitor la Emaus.
ENOH
biblic de dinainte de Potop; fiu
alIm Cam' , constructor de (Gn 4,17)
r
sau, dupa alta genealogie, al lui Set
(Gn 5,18) care "a mers cu Dumnezeu" a
fost rapit de el cum va fi IIie*. Traditia bi-
blica ii face elogiul (Si 44,16; 49,14) nu-
meroase apocrife* reclama patronajul sau.
EPIFANIE
(Gr., "aparitie".) Trei "magi"*
de aparitia unei stele Yin din Rasarit la leru-
salim sa se inchine lui lsus, regele evreilor.
In pofida cererii lui ei pleaca inapoi
[ilra sa-i dea de veste (Mt 2,1-l3). Traditia
le-a dat numcle Gaspar, Melchior si
Epifania este drep-
turilor mesianice ale lui Isus din Nazaret de
catre neevrei, este acceptarea lui Isus In
lumea pagana. 0 traditie tarzie a vorbit
des pre regi. (crai) magi, fara indoiala pentru
a intari slava lui Isus.
L.&P. SErbiitourea Regilor e, pentru catolicii
francezi, numele familiar al sarbatorii Epifaniei.
(N. tr.: la data, adica la 6 ianuarie, orto-
sarbatorese Boboteaza - botezul lui lsus
primit de la loan Botezatorul.)
Lit. Fenelon, Predica de"pre Epifanie, 1685:
raspandirea Evangheliei atinge hotarele Orien-
tului. Jose-Maria de Heredia, Trofeele, IH93,
"Epifanie" .
Icon. Pentru pictori, vizita regilor magi la iesle
este 0 ocazie de a personaje orientale
imbracate somptuos: mozaicurile de la San
Apollinario Nuovo, Ravenna, sec. VI. fnchinarea
magilor. Dieriek Bouts, sec. XV, Madrid; Fra
Angelico, sec. XV, Pieter Bruegel eel
Batran, 1564, Londra; Rubens, 1624, Anvers.
Capitelurile de la Saint-Lazare d' Autun, sec.
XII, fnchinarea regilor magi
magilor. Jean Fouquet, Orele llli Etienne
Chevalier, sec. XV, "tnt1l.lnirea regilor magi".
Muz. Luciano Berio, Epifanie, 1961.
EPISTOLE
Cuvantul vine din gr. epistoIe, "scrisoare".
Sub acest titlusunt grupate treisprezece
scrisori ale lui Pavel* catre diferiti desti-
natari, Epistola catre Evrei, anonima, uneori
atribuita (fapt contestat i'nca din
EPISTOLE 71
Antichitate), epistole catolice, adica
adresate intregii Biserici.
Epistolele lui Pavel
Unele sunt foarte personale: catre
Filimon, catre Tit catre Timotei. Celelalte
sunt adresate unei comunitati sau mai
multora: doua tesalonicenilor, doua corinte-
nilor, una galatenilor, una romanilor. Mai
sunt, i'n scrisori catre filipeni, catre
coloseni catre efescni.
Aceste epistole cuprind 0 fnvatatura doc-
trinara centrata pe persoana lui lsus pe
mesajul sau de Corintenii, foarte
elenizati, trebuie facuti sa accepte "nehunia
crucii" invierea In trup; galatenilor ro-
manilor e necesar sa Ii se explice raporturile
dintre legea lui Moise lucrarea lui Cristos.
Colosenilor efesenilor Ie este expusa di-
mensiunea cosmicil a mantuirii aduse de
Cristos at at pentru pagani, cat pentru
evrei.
Pe plan moral, apostolul Pavel cheama
adeseori la unire intru milostenie fata de
aproape.
In fine, epistolele ne ofera date asupra
personalitatii autorului lor, a zbuciumatei
sale vie!i dedicate misiunii religioase, ca
asupra diverselor polemici ce framantau
tinerele comunita!i.
Epistola ditre Evrei
Reprezinta un fel de tratat metodic desti-
natunor de origine evreiasca; auto-
rulle arata acestora superioritatea lui Cristos
asupra arhiereilor vechiului leg amant. Fiind
mai presus de i'ngeri de Moise, Cristos este
adevaratul arhiereu al unui nou leg amant.
Epistolele catolice
Autorii acestora suntlacov*, Petru* (2),
luda, loan (3). Scrisoarea intai a lui Petru
evoca furtuna persecutiilor pe
fiecare poarte curajos crucea. lacov
compune 0 lectie de morala (lucru frecvent
intalnit in Biblie), ridicandu-se i'mpotriva
bogatilor. loan, in prima epistola, reia tema lui
Cristos-Iumina, a Dumnezeului-dragoste, ce
70 ELiSABETA
fapturi supranaturale, ramanand In
viata numai datorita rugaciunii arhiereului.
Ca urmare a acestei incercari, s-a convertit
(2M 3). L-a asasinat pe Seleucus al IV-lea,
dar nu a izbutit sa ia puterea.
Icon. pe gree
bIeIuIt de mgeri (1512). Eugene Delaeroix a reluat
tern a la Saint-Sulpiee, Paris, I H62.
ELISABETA
(Eb., "Dumnezeul meu este pliniHate"
sau "Dumnezeu a jurat".) Descendenta a lui
Aaron':', sotia lui Zaharia".
Asemenea Sarei Rebecai, ea a fost
multa vreme stearpa (Gn 11 ,30; 25,21)
I-a intr-un tarziu pe Toan Boteza-
toru}"', prorocuI (Lc 1 urm.). Ruda ei,
Maria, a venit sa 0 viziteze. - VIZIT AREA.
ELISEI
Ucenicul lui Ilie", care 0 parte
dubla din duhul prorociei cum fiul mai
mare 0 parte dubla din mostenirea
parinteasca); imbracand mantaua
rului, el apare ca adevaratuI sau urmas.'
Ciclul lui Elisei (vezi 2R 2-13)
o serie de minuni, in special cea a inmultirii
pilinilor, a Invierii fiului unei vaduve si a
decani unui lepros, Neeman, capetenia ostirii
regelui Siriei, care s-a convertit Intru Yaiwe.
ELOAH
Termen ce inseamna "Dumnezeu" In
ebraica, In aramaica fn araba (flah - AIah -
Al flah: Dumnezeul). II Intalnim mai ales In
cartea lui Iov. - ADONAI, EL, ELOHIM,
IEHOVA, PREAINALTUL, PREAS FAN-
TUL, Y AHVEIIAHVE.
ELOHIM
Numele cel mai des Intrebuintat In Biblia
ebraica pentru a-I desemna pe Dumnezeu.
De fapt, este pluralul de la Eloah *, "Dumne-
zeu". Acest plural de excelenta si de abstrac-
tie inscamna: "divinitatea". -' ADONAI, EL,
IEHOVA, PREAINALTUL, PREAS FAN-
TUL, Y AHVE/lAHVE.
Lit. Printr-o sehimbare de sens. datorata pro-
babil eontaminarii eu religiile orientale, Elohim
devine la Gerard de Nerval, in Ciiliitorie in Orient
IH5I. inAurelia, IH55, un plural de
eitate: Elollnii. genii primitive din neamul lui
Cain. fiul foeului. Adonai" sau lehova" n-ar fi
dedit unlil dintre aee5tia.
EMANUEL
(Eb. imanu el, "Dumnezeu cu noi".)
Numele copilului fagi'iduit de Isaia* lui
Ahaz,regele lui Iuda" (736-716i. Cr.),ca un
scmn de mantuire in fata sai:
"lata, Fecioara va ramane insarcinaUi, va
un fiu va pune numele Emanuel"
(Is 7,14).
Evanghelistul Matei vede in nasterea lui
Tsus", fiul Marie(', implinirea ace;tei faaa-
duinte in cele din urma (Mt 1,22-23), ia; in
Isus pe Emanuel cel promis de
Dumnezeu.
EMAUS
Locul unde Iuda Macabeul 0 lupta
impotriva lui Nicanor (lM 3,40) si unde
Bacchide 0 fortareata (lM 9,5'0). Isus
inviat Ii s-a aratat in acest loc Ia doi ucenici'
dupa ce au umblat impreuna cu el, I-au
noscut dupa frangerea * painii (Lc 24,13-31).
Localizarea acestui sat, despre care Luca
precizeaza ca se afia la 60 de stadii (12 km)
de Ierusalim, nu e pe deplin lamurita.
Lit. Pierre Emmanuel, Iacov, 1970, "Emaus":
"Bineeuvantat Cuvantul care la fiecare
pe Emaus."
Icon. Caravaggio, Gna de fa Emaus, 1600,
Londra. Rembrandt, Pelerinii de la Emaus, 1629
$i 1648, Paris.
Muz. Peregrinus, drama liturgica din sec. XII,
euprinde un episod privitor la Emaus.
ENOH
biblic de dinainte de Potop; fiu
alIm Cam' , constructor de (Gn 4,17)
r
sau, dupa alta genealogie, al lui Set
(Gn 5,18) care "a mers cu Dumnezeu" a
fost rapit de el cum va fi IIie*. Traditia bi-
blica ii face elogiul (Si 44,16; 49,14) nu-
meroase apocrife* reclama patronajul sau.
EPIFANIE
(Gr., "aparitie".) Trei "magi"*
de aparitia unei stele Yin din Rasarit la leru-
salim sa se inchine lui lsus, regele evreilor.
In pofida cererii lui ei pleaca inapoi
[ilra sa-i dea de veste (Mt 2,1-l3). Traditia
le-a dat numcle Gaspar, Melchior si
Epifania este drep-
turilor mesianice ale lui Isus din Nazaret de
catre neevrei, este acceptarea lui Isus In
lumea pagana. 0 traditie tarzie a vorbit
des pre regi. (crai) magi, fara indoiala pentru
a intari slava lui Isus.
L.&P. SErbiitourea Regilor e, pentru catolicii
francezi, numele familiar al sarbatorii Epifaniei.
(N. tr.: la data, adica la 6 ianuarie, orto-
sarbatorese Boboteaza - botezul lui lsus
primit de la loan Botezatorul.)
Lit. Fenelon, Predica de"pre Epifanie, 1685:
raspandirea Evangheliei atinge hotarele Orien-
tului. Jose-Maria de Heredia, Trofeele, IH93,
"Epifanie" .
Icon. Pentru pictori, vizita regilor magi la iesle
este 0 ocazie de a personaje orientale
imbracate somptuos: mozaicurile de la San
Apollinario Nuovo, Ravenna, sec. VI. fnchinarea
magilor. Dieriek Bouts, sec. XV, Madrid; Fra
Angelico, sec. XV, Pieter Bruegel eel
Batran, 1564, Londra; Rubens, 1624, Anvers.
Capitelurile de la Saint-Lazare d' Autun, sec.
XII, fnchinarea regilor magi
magilor. Jean Fouquet, Orele llli Etienne
Chevalier, sec. XV, "tnt1l.lnirea regilor magi".
Muz. Luciano Berio, Epifanie, 1961.
EPISTOLE
Cuvantul vine din gr. epistoIe, "scrisoare".
Sub acest titlusunt grupate treisprezece
scrisori ale lui Pavel* catre diferiti desti-
natari, Epistola catre Evrei, anonima, uneori
atribuita (fapt contestat i'nca din
EPISTOLE 71
Antichitate), epistole catolice, adica
adresate intregii Biserici.
Epistolele lui Pavel
Unele sunt foarte personale: catre
Filimon, catre Tit catre Timotei. Celelalte
sunt adresate unei comunitati sau mai
multora: doua tesalonicenilor, doua corinte-
nilor, una galatenilor, una romanilor. Mai
sunt, i'n scrisori catre filipeni, catre
coloseni catre efescni.
Aceste epistole cuprind 0 fnvatatura doc-
trinara centrata pe persoana lui lsus pe
mesajul sau de Corintenii, foarte
elenizati, trebuie facuti sa accepte "nehunia
crucii" invierea In trup; galatenilor ro-
manilor e necesar sa Ii se explice raporturile
dintre legea lui Moise lucrarea lui Cristos.
Colosenilor efesenilor Ie este expusa di-
mensiunea cosmicil a mantuirii aduse de
Cristos at at pentru pagani, cat pentru
evrei.
Pe plan moral, apostolul Pavel cheama
adeseori la unire intru milostenie fata de
aproape.
In fine, epistolele ne ofera date asupra
personalitatii autorului lor, a zbuciumatei
sale vie!i dedicate misiunii religioase, ca
asupra diverselor polemici ce framantau
tinerele comunita!i.
Epistola ditre Evrei
Reprezinta un fel de tratat metodic desti-
natunor de origine evreiasca; auto-
rulle arata acestora superioritatea lui Cristos
asupra arhiereilor vechiului leg amant. Fiind
mai presus de i'ngeri de Moise, Cristos este
adevaratul arhiereu al unui nou leg amant.
Epistolele catolice
Autorii acestora suntlacov*, Petru* (2),
luda, loan (3). Scrisoarea intai a lui Petru
evoca furtuna persecutiilor pe
fiecare poarte curajos crucea. lacov
compune 0 lectie de morala (lucru frecvent
intalnit in Biblie), ridicandu-se i'mpotriva
bogatilor. loan, in prima epistola, reia tema lui
Cristos-Iumina, a Dumnezeului-dragoste, ce
72 ESAU
apare In cea dc-a patra Evanghclie; eI Ii
combate pc "ereticii" care refuza sa admita In-
lruparea, adica realitatea unui Dumnezeu-om.
ESAU
(Eb., "paros".) Fiullui Isaac al Rebccai,
nascut Inaintea geamanului sau, Iacov':'.
Vanator iscusit. de accea prct'cratul lui
Isaac. Ii cedeaza lui lacO\:, pastoruL dreptul
sau de Tntai-nascut pentru un blid de linte
(GI1 25,29-34).0 data cu hinecuvantarca ce
II1Sotca acest drept. ia ca sotii fiicc ale
Canaanului. se desparte de t'ratcle sau se
111 ram Scir. apoi se fmpaca cu c1 (Gn
:;:;.1 - 1 (Y'. Esau cste identi fieat ell Edotl1.
cdomitilor. adcseori ri\'ali ai israc-
lililnf". E1 pare a fi respins de DUl11l1CZell,ln
timp ,:c Lleu\ se hucura de favoarea divina.
PRIi\IUL NAsCUT.
L.&I'. A-Ii vil1de dn:pru/ de illt,li-I1,l.oiClit pe lin
blid de linte.
[COil. Corneille de Lyon. E."ilU ced.tndu-i lui
lacol' dreptul .. iilu de Intili-Il,1.o;Clll. sec, XVI. Orleans,
ESHATO LOG IE
(Gr. cskhatos. oollltimu1.) Antichitatea,
In general, admite lumii. Eshatolo-
gia prcsupune un al lumii.
In VT, de la Intoarcerea din exit In sec.
VI 1. Cr., evrl'ii 0 Innoire a univer-
su1ui. ,.eu ccruri noi un pamant nou" (Is
65,17). Accasta spcranta sc exprima in apo-
cal ipse':': cca a lui Isaia (24) salt cea a lui
Daniel (10-12).
In NT, discursul al
lui Isus (Mt 24) alinge In timp trei
teme: nimicirea Icrusalimullli. accstei
lumi sosirea plina de slava a Filllui':' onmlui.
Imaginile stilului apocaliptic Illl rae prcci/ari
niei asupra epocii cand se va pl'trl'ce, niei
asupra modalitatiIor lumii.
ESTERA
(In traditia rabinicii, "cea ascunsa".)
E' ,'[' L'anii cu nume - un soi de
povestc populara. Estera e 0 evreica I"ru-
moasa care la Susa; ea dcvinc sotia
regelui La indemnul unchiului si
tatalui ei adoptiv, Mardocheu, exercit'a
int1uenta sprc a Impiedica genocidul evrei-
lor pHinuit de viziru1 Aman. Cel din urma
este ucis cvrcii pc tree timp de doua zile,
bucurandu-sc de elibcrarea lor: aceasta e
sarbi'itoarea Purim. Cartca Esterei rcprczinta
eel mai important dintre "eelc cinci su1uri"
(cinci scurle seril'ri cititl' solemn cu ocazia
anumitor sarhatori Cantarca Can-
tarilor, Rut, Plangerilc. Ecleziaslul. Estcra.
Lit. In E\'lIl ;\kdiu. ll1ai Il1l1lle ll1ist..:rc se
din bk'r;t. dc I.'XCll1plll (\ p;trl..: din .\li'le-
I'lII Vcchiului Ti..,t'i1llclll (s..:c. XV J: ac..:c;tsi
de inspirati..: pcntrll Anloine d..: 7n
Alllill1 ,',Ill Adc\'i;rul. dC,!:!ie dr.ll1lillid. I (if) I.
Acest text af0st clinosclit. fiir:"t 7ndnial:"t. de
Racine, a drui tragcdie E"tcr:l. f6X9. a rn,t snisi!
pcntrll tinerclc fetc de fa pensionlll S;tint-Cvr. la
cererca DO,lJ1lnci de Mainlcnon: prin
blanda ESlera. Dlimnezell duce la Indeplinire
intcn(iile. In Spania, Lope de Vega In
Frumoil .. ia E."ten.J. 1610,0 eroinii care cste instrll-
mentlll naiv al providentei divine. In timp ce In
Italia, Federico della Valle (E.,'tefu, (627) face din
ea un personaj foarte UJ1lan.
[COil. Antoine Coypel, E,tera In fut" lui
sec. XVII, Paris. Theodore Chasseriau.
Toulet" E.,terei. IX46,Paris.
Muz. Mario Castelnuovo Tedesco, The Book
ofE.'ither.1962.
Cin. Raoul Walsh, E,teru Regele. 1960.
EUHARISTIE
(Gr., "rugaciune de multumire"; cf. in gr.
moderna efcharisto, "multumesc!") La cea
de pe urma dna pe care a Iuat-o impreuna cu
apostolii, in ajunul mortii sale, Isus i-a mul-
tumit lui Dumnezeu, apoi a impartit painea
vinuI zicand: "Luati, mancati, acesta este
trupul meu; beti dintru acesta toti, acesta
este
A
sangele meu" (Sfintirea).
IncetuI cu incetul, cuvantul "euharistie"
a ajuns sa desemneze comemorarea rituala a
Cinei eelei de Tainii" de catre crestini, si In
particular, sf1ntirea impartirea painii a
r
vinului. --+ FRANGEREA pAINII, aSTIE,
SLUJBA.
EVA
(Eb. Havvah, interpretat ca 0 forma
verbului hayah, "a trai".) Conform
de-a doua relatari a creatiunii din Geneza",
este numele pe care i-I da Adam", dupa
cadere*, femeii pe care Dumnezeu a creat-o
dintr-o coasta de-a lui ca sa-i fie sotie:
"Offiul a chemat-o pe femeia sa pe numele
Eva, pentru cii ea a fost mama tuturor celor
vii" (Gn 3,20). --+ ISPITIRE, SARPE.
Lit. Eva din literatllra estc femeia prezentaru In
raport cu barbatul cu umanitatea. Deoarece au-
tonI! fie ramane lidelliterei Genezei (SupervieIle),
fie lsi elaboreaza un sincretism personal (van
ea apare In ipostaze foarte diferitc.
In operele medievale. e 0 personificare a
harului, dar a slabiciunii, fiind instrumentul
cUderii omului: JocLlllui Adam, sec. XII.
Incetlll cu lncetul, figura Evei se
la Lope de Vega (Faeereu LLlmii.'ji
u omu/Lli, catre 1630), ca la Milton (Paradl.'wl
pierdut, 1667), ea ,dorin5a de
Chiar daca Eva a lUi Milton
mai slaba dedit Adam, se femela
gradinarita, gazda a Ingerilor,
cu seama tndragostita - dragoste deopotnva
carnal a si spirituala pe care tngeml Rafail i-a
elogiaza'lui Adam: "E seara pe care poti sa urci
pana la dragostea cereasca."
Eva apare ca un simbol al matemirutii. "Vei
fi numita maica neamului omenesc", Ii spune
tncrerul femeii proaspat create, tn Paradi.owl
M . E
pierdut, ea 0 pe ana, noua va.
Dupa Hugo ("Sfintirea femeii", tn Legenda
... eeolelor, 1859), Eva, vinovaru de un. pacat
necunoscut, n-a avut dreptul din partea naturii la
respect ca Adam, pana tn zi ua ea ,.'i -va
aparut mai augusru" decat barbatul: pahda,
Eva simti ell pantecele i se
Pecruy, in Eva, 1913, mediteaza tndelung
asupraoEvei, "tnhumaru tn afara celei dintili
dini": te iubesc atat de mult, 0, tu, cea dmtal
sarmana, prima supusa a legii moI1ii."
Tot de aceastlJ. Eva alungata din Eden se
apropie Marie-Jeanne Durry tn ZiLla a opta;
1949-1967, si in Eden, 1970: aventura umana
lncepe, fiind pusa tn de dragoste.
EVAN6HELIE
Foarte personala ramane viziunea propusa de
Charles van Lerberghe tn CBnteeul Evei, 19()4:
"Femeia este ispitita de tflOarul zeu Amor, de
Venus de fortele personificate ale Naturii; In
Natura, Eva descopera moartea de asemenea,
absenta lui Dumnezeu: EI nu existlL EI nu mai
exista. canta ea, triumful ei orchestreaza
marile idei nietzscheene despre moartea lui
Dumnezeu despre nevinovatia universala"
(Pierre Albouy).
Icon. Gislebertus, I.,pitireu Evei, 1130, Autun.
Jan Van Eyek, Evu, retablul Miclu/ui* mi ... tic,
1432. Gand. Michel de Wohlgemuth, Faeereil Evei,
149X. EVil. Lucas Cranach, sec, XVI, Florenra;
Albrecht DOrer. 1507, Madrid. William Blake,
Dumnezeu 0 binec(JvBnteuziIpe EI''', I XOO, Boston.
Muz. Julcs Massenet. Evu, I X75. Georges
Migot. El'u 1945.
EVANGHELIE
(Lat. evangclium; gr. profan evangelion,
"veste buna".) In Iimbajul curent, evan-
crhelia este 0 scriere ce viata lui
e '" ........
Isus. De fapt, cuvantul grecesc mseamna, In
primul rand, 0 1mbucuratoare, ca de
pilda 0 biruinta sau pacea romana.
In VT, Isaia * misiunea de ',;a
duce vestea cea buna saracilor" (Is 61,1). In
NT Isus isi insuseste acest cuvant (Lc 4,16-
21)' se propovaduitor al
Evangheliei (Mt 4,23). In acest sens ("vestea
cea buna"), "Evanghelia" este totdeauna la
singular, semnificand fericita anuntare a
venirii lui Dumnezeu in persoana lui Isus.
In decursul sec. II, cand se
canonul* Scripturilor, comunitatile
primesc si recunosc patru texte, denumite
Evangheliile dupa Matei*,
Luca* Marcu* si Ioan*, fiecare cu stilul sau
cu aIegeri teologice. Nu
niste biografii ale lui Isus, ci patru mar-tum
de'spre persoana lui, in care il
viid pe acela ce Scripturile.
L.&P. Nu e JiteriI de evanghelie: nu e 0
afirmatie sigura, indiscutabila.
De 0 ,simplitate evanghe1iciI sau bibliei1: un
lucru foarte de tnteles.
72 ESAU
apare In cea dc-a patra Evanghclie; eI Ii
combate pc "ereticii" care refuza sa admita In-
lruparea, adica realitatea unui Dumnezeu-om.
ESAU
(Eb., "paros".) Fiullui Isaac al Rebccai,
nascut Inaintea geamanului sau, Iacov':'.
Vanator iscusit. de accea prct'cratul lui
Isaac. Ii cedeaza lui lacO\:, pastoruL dreptul
sau de Tntai-nascut pentru un blid de linte
(GI1 25,29-34).0 data cu hinecuvantarca ce
II1Sotca acest drept. ia ca sotii fiicc ale
Canaanului. se desparte de t'ratcle sau se
111 ram Scir. apoi se fmpaca cu c1 (Gn
:;:;.1 - 1 (Y'. Esau cste identi fieat ell Edotl1.
cdomitilor. adcseori ri\'ali ai israc-
lililnf". E1 pare a fi respins de DUl11l1CZell,ln
timp ,:c Lleu\ se hucura de favoarea divina.
PRIi\IUL NAsCUT.
L.&I'. A-Ii vil1de dn:pru/ de illt,li-I1,l.oiClit pe lin
blid de linte.
[COil. Corneille de Lyon. E."ilU ced.tndu-i lui
lacol' dreptul .. iilu de Intili-Il,1.o;Clll. sec, XVI. Orleans,
ESHATO LOG IE
(Gr. cskhatos. oollltimu1.) Antichitatea,
In general, admite lumii. Eshatolo-
gia prcsupune un al lumii.
In VT, de la Intoarcerea din exit In sec.
VI 1. Cr., evrl'ii 0 Innoire a univer-
su1ui. ,.eu ccruri noi un pamant nou" (Is
65,17). Accasta spcranta sc exprima in apo-
cal ipse':': cca a lui Isaia (24) salt cea a lui
Daniel (10-12).
In NT, discursul al
lui Isus (Mt 24) alinge In timp trei
teme: nimicirea Icrusalimullli. accstei
lumi sosirea plina de slava a Filllui':' onmlui.
Imaginile stilului apocaliptic Illl rae prcci/ari
niei asupra epocii cand se va pl'trl'ce, niei
asupra modalitatiIor lumii.
ESTERA
(In traditia rabinicii, "cea ascunsa".)
E' ,'[' L'anii cu nume - un soi de
povestc populara. Estera e 0 evreica I"ru-
moasa care la Susa; ea dcvinc sotia
regelui La indemnul unchiului si
tatalui ei adoptiv, Mardocheu, exercit'a
int1uenta sprc a Impiedica genocidul evrei-
lor pHinuit de viziru1 Aman. Cel din urma
este ucis cvrcii pc tree timp de doua zile,
bucurandu-sc de elibcrarea lor: aceasta e
sarbi'itoarea Purim. Cartca Esterei rcprczinta
eel mai important dintre "eelc cinci su1uri"
(cinci scurle seril'ri cititl' solemn cu ocazia
anumitor sarhatori Cantarca Can-
tarilor, Rut, Plangerilc. Ecleziaslul. Estcra.
Lit. In E\'lIl ;\kdiu. ll1ai Il1l1lle ll1ist..:rc se
din bk'r;t. dc I.'XCll1plll (\ p;trl..: din .\li'le-
I'lII Vcchiului Ti..,t'i1llclll (s..:c. XV J: ac..:c;tsi
de inspirati..: pcntrll Anloine d..: 7n
Alllill1 ,',Ill Adc\'i;rul. dC,!:!ie dr.ll1lillid. I (if) I.
Acest text af0st clinosclit. fiir:"t 7ndnial:"t. de
Racine, a drui tragcdie E"tcr:l. f6X9. a rn,t snisi!
pcntrll tinerclc fetc de fa pensionlll S;tint-Cvr. la
cererca DO,lJ1lnci de Mainlcnon: prin
blanda ESlera. Dlimnezell duce la Indeplinire
intcn(iile. In Spania, Lope de Vega In
Frumoil .. ia E."ten.J. 1610,0 eroinii care cste instrll-
mentlll naiv al providentei divine. In timp ce In
Italia, Federico della Valle (E.,'tefu, (627) face din
ea un personaj foarte UJ1lan.
[COil. Antoine Coypel, E,tera In fut" lui
sec. XVII, Paris. Theodore Chasseriau.
Toulet" E.,terei. IX46,Paris.
Muz. Mario Castelnuovo Tedesco, The Book
ofE.'ither.1962.
Cin. Raoul Walsh, E,teru Regele. 1960.
EUHARISTIE
(Gr., "rugaciune de multumire"; cf. in gr.
moderna efcharisto, "multumesc!") La cea
de pe urma dna pe care a Iuat-o impreuna cu
apostolii, in ajunul mortii sale, Isus i-a mul-
tumit lui Dumnezeu, apoi a impartit painea
vinuI zicand: "Luati, mancati, acesta este
trupul meu; beti dintru acesta toti, acesta
este
A
sangele meu" (Sfintirea).
IncetuI cu incetul, cuvantul "euharistie"
a ajuns sa desemneze comemorarea rituala a
Cinei eelei de Tainii" de catre crestini, si In
particular, sf1ntirea impartirea painii a
r
vinului. --+ FRANGEREA pAINII, aSTIE,
SLUJBA.
EVA
(Eb. Havvah, interpretat ca 0 forma
verbului hayah, "a trai".) Conform
de-a doua relatari a creatiunii din Geneza",
este numele pe care i-I da Adam", dupa
cadere*, femeii pe care Dumnezeu a creat-o
dintr-o coasta de-a lui ca sa-i fie sotie:
"Offiul a chemat-o pe femeia sa pe numele
Eva, pentru cii ea a fost mama tuturor celor
vii" (Gn 3,20). --+ ISPITIRE, SARPE.
Lit. Eva din literatllra estc femeia prezentaru In
raport cu barbatul cu umanitatea. Deoarece au-
tonI! fie ramane lidelliterei Genezei (SupervieIle),
fie lsi elaboreaza un sincretism personal (van
ea apare In ipostaze foarte diferitc.
In operele medievale. e 0 personificare a
harului, dar a slabiciunii, fiind instrumentul
cUderii omului: JocLlllui Adam, sec. XII.
Incetlll cu lncetul, figura Evei se
la Lope de Vega (Faeereu LLlmii.'ji
u omu/Lli, catre 1630), ca la Milton (Paradl.'wl
pierdut, 1667), ea ,dorin5a de
Chiar daca Eva a lUi Milton
mai slaba dedit Adam, se femela
gradinarita, gazda a Ingerilor,
cu seama tndragostita - dragoste deopotnva
carnal a si spirituala pe care tngeml Rafail i-a
elogiaza'lui Adam: "E seara pe care poti sa urci
pana la dragostea cereasca."
Eva apare ca un simbol al matemirutii. "Vei
fi numita maica neamului omenesc", Ii spune
tncrerul femeii proaspat create, tn Paradi.owl
M . E
pierdut, ea 0 pe ana, noua va.
Dupa Hugo ("Sfintirea femeii", tn Legenda
... eeolelor, 1859), Eva, vinovaru de un. pacat
necunoscut, n-a avut dreptul din partea naturii la
respect ca Adam, pana tn zi ua ea ,.'i -va
aparut mai augusru" decat barbatul: pahda,
Eva simti ell pantecele i se
Pecruy, in Eva, 1913, mediteaza tndelung
asupraoEvei, "tnhumaru tn afara celei dintili
dini": te iubesc atat de mult, 0, tu, cea dmtal
sarmana, prima supusa a legii moI1ii."
Tot de aceastlJ. Eva alungata din Eden se
apropie Marie-Jeanne Durry tn ZiLla a opta;
1949-1967, si in Eden, 1970: aventura umana
lncepe, fiind pusa tn de dragoste.
EVAN6HELIE
Foarte personala ramane viziunea propusa de
Charles van Lerberghe tn CBnteeul Evei, 19()4:
"Femeia este ispitita de tflOarul zeu Amor, de
Venus de fortele personificate ale Naturii; In
Natura, Eva descopera moartea de asemenea,
absenta lui Dumnezeu: EI nu existlL EI nu mai
exista. canta ea, triumful ei orchestreaza
marile idei nietzscheene despre moartea lui
Dumnezeu despre nevinovatia universala"
(Pierre Albouy).
Icon. Gislebertus, I.,pitireu Evei, 1130, Autun.
Jan Van Eyek, Evu, retablul Miclu/ui* mi ... tic,
1432. Gand. Michel de Wohlgemuth, Faeereil Evei,
149X. EVil. Lucas Cranach, sec, XVI, Florenra;
Albrecht DOrer. 1507, Madrid. William Blake,
Dumnezeu 0 binec(JvBnteuziIpe EI''', I XOO, Boston.
Muz. Julcs Massenet. Evu, I X75. Georges
Migot. El'u 1945.
EVANGHELIE
(Lat. evangclium; gr. profan evangelion,
"veste buna".) In Iimbajul curent, evan-
crhelia este 0 scriere ce viata lui
e '" ........
Isus. De fapt, cuvantul grecesc mseamna, In
primul rand, 0 1mbucuratoare, ca de
pilda 0 biruinta sau pacea romana.
In VT, Isaia * misiunea de ',;a
duce vestea cea buna saracilor" (Is 61,1). In
NT Isus isi insuseste acest cuvant (Lc 4,16-
21)' se propovaduitor al
Evangheliei (Mt 4,23). In acest sens ("vestea
cea buna"), "Evanghelia" este totdeauna la
singular, semnificand fericita anuntare a
venirii lui Dumnezeu in persoana lui Isus.
In decursul sec. II, cand se
canonul* Scripturilor, comunitatile
primesc si recunosc patru texte, denumite
Evangheliile dupa Matei*,
Luca* Marcu* si Ioan*, fiecare cu stilul sau
cu aIegeri teologice. Nu
niste biografii ale lui Isus, ci patru mar-tum
de'spre persoana lui, in care il
viid pe acela ce Scripturile.
L.&P. Nu e JiteriI de evanghelie: nu e 0
afirmatie sigura, indiscutabila.
De 0 ,simplitate evanghe1iciI sau bibliei1: un
lucru foarte de tnteles.
74 EVANGHELI$TI
EV ANGHELISTI
In NT, sunt pur simplu eei care anunta
Evanghelia * , in sensul de "veste buna" . Dar
de la sfarsitul sec. II, aeest termen ii des em-
neaza strict pe Matei, Mareu, Luca loan,
autorii evangheliilor canonice.
Monumente primitive ale
1l infatiseaza adeseori pe Cristos pe un
munte care izvorasc patru curs uri de apa,
simbol al celor patru
au fost reprezentati mai tarziu prin patru
embleme. Matei: un barhat tanar, deoarece
evanghelia lui incepe cu genealogia lui Isus.
Marcu: un leu, animal al fiinddi
Marcu descrie mai intai propovaduirea lui
loan Botezatorul in Luca: un taur,
animal al sacrificiilor,pentru ca evanghelia
lui incepe in Templu. loan: un in
zhor, fiindd in deschiderea evangheliei lui
face 0 serie de consideratii teologice inalte.
Aceste simboluri provin din viziunea lui
Iezechiel (Iez 1,10), reluata in Apocalipsa
(Ap 4,7-8). Patru animale ii apar lui
Iezechiel, fiecare avand dite patru aripi
patru fete: una de leu, una de taur, una de
om si una de vultur (Iez 1,4-13). Aspectul
lor trimite eu gandul la anumite statui din
palatele babiloniene.
Lit. Victor Hugo, 1854, cu sim-
bolurile respective, poem aparut In Toata lira
(1893).
Icon. Reprezentandu-i pe cei patru evanghe-
cele patru fapturi din viziunea lui Iezechiel*
Il Inconjoara pe Cristos Tn slava: Apocalipsa, la
Chartres Ia Moissac (sculpt., sec. XII). Evan-
sunt arareori pictati Tmpreuna In
tablou: Jacob Jordaens, Cei patru
sec. XVII, Anvers.
EVREI
(Eb. ibri, de la strabunul eponim Eber,
descendent al lui Sem; radacina 1l desem-
neaza pe "eel de dineolo" de fluviul Eufrat.)
Termenul "evrei" este eitat de 34 de ori in
Biblie (Geneza cartea lui Samuel), in
opozi!ie eu egiptenii filistenii.
S-a propus apropierea acestui termen de
habiru apiru men!ionati in textele meso-
potamiene egiptene, dar nu e sigur dad el
se refera la un popor, sau mai degraba la 0
"clasa" social a (muncitori itineranti, merce-
nari, banditi).
Bihlia (Gn 11 ,31) ca, in
fruntea unui neam evreu de pastori semino-
mazi, A vraam pleaca din Ur indreptandu-se
spre Haran eu tatal sau, Terah, apoi para-
Haranul pentru Canaan. Neamul se
practicand vitelor agri-
cultura. Aproape un seeol mai tarziu, eu
oeazia unei foamete, neamul lui Iacov se
instaleaza in Egipt. Catre 1250, sub con-
ducerea lui Moise, evreii paras esc Egiptul
cucerese CanaanuI, sub eondueerea lui losua.
La adunarea de la Sichem, acesta constituie
poporul lui Israel din neamurile risipite,
dintre care unele nici nu au trait Exodul*.
Termenul "evreu" dispare, fiind inlocuit
de "israelit"*, in timpul domniei lui David. EI
nu mai este folosit de profetul Ierernia, in sec.
VI, decat i'ntr-un sens solemn dupa i'ntoar-
cerea din exil, devine mai frecvent termenul
"iudeu"* (de la Iuda, unul dintre fiii lui
Iacov). In Faptele Apostolilor, "evrei" sunt
numi!i iudeii autohtoni, spre deosebire de
iudeii eleniza!i (Fp 6,1). Epistola catre Evrei
Ie este adresata aeestora, in anul67 d. Cr.
EXIL
Aeest termen desemneaza deportarea in
Babilon, dupa cucerirea Ierusalimului de
catre Nabucodonosor* in anul586 1. Cr. Re-
gele, aristocratia au fost
deporta!i (Ir 39,1-14). Inca din anul 605,
Nabucodonosor luase ca!iva tineri evrei in
serviciul sau (Dn 1,1-3). Exilatii au practicat
comequl; unii dintre ei au
refuzat sa se mai intoardi in Palestina in
anul 538, atunci cand Cirus, regele Persiei,
care invinsese Imperiul babilonian, le-a
oferit aceasta posibilitate (Ezd 1-2).
r
Pcntru majoritatea israclitilor, exilurilc
ulterioare au dezvoltat grija pentru pastrarca
'dentitatii si dorinta de a se intoaree. -.
I .. A
CAPTIVIT A TEA IN BABILON.
Lit. Robcrt Garnier. EHcice/c. 15X3. tragedic
liric;1: co nil tincrelnr evreice sc
1l1:l11d teama de riizbllnarea lui Nabucodonosor
Jeportarea In Babilon.
E\'enimcntele din yiata politidi a see. XIX
rcinsulletesl' tcma a exilului departc de
patrie (CI;atcaubriand. Hugo.i.c.c ,e intrepiitrunde cu
teIlla il.>.!\lnirii din rai.;I cCldem. Lamartine: "OIllul
c,tc un" I.CU e:vul de cerun"
(.\1ccfilafii pOL'licc. ! X2(). "OIllul"):
"OIllul c.;tc un c,Xilat pc piimilnt. adc\ iirata lUI patne
['iind In ,'cr", ClJlinlcIc lI11ui crc<iillcio.';. I X3.+).
Durcrc"'';'' lc'lnii a cxilului hr:ineste 0 Inarc
partc a Iltcraluri i C\ rciesti. din to,ltc
PC>.!UV. Ti/lc'r\'!c':! /lo;!,lr;/. [<J[O. "Sd III In ,Iit.1
[Xl;tc ... 111,lrc'a \cK'atic a acestui pllpor;".po?or
pentru care piau'a easel va II totdcauna panza.
tului"). TeIlla rcvine ca un IaltIllotl\' Ia
din secolul XX: Elie Wiesel. Nelly Sach,. Stelan
Zweig (vezi Pierre Ha'(at. Alll%gia poc/iei
cvreic',-ri.capitolul "Dc Ia r[ltiicire la ex""). Claude
POCJ17l1/ illloarccrii. 1962.
-[con. Basorclief de !a Ninive. palatul lui
Sennacherib. sec. VII. Londra. David Roberts.
P/ccnrca EvreiJor. see. XIX. Birmingham.
EXOD A ..
(Gr., "pleeare".) In sec. XIII 1. Cr.,
eondusi de Moise* au plecat din Eglpt' ,
unde in robie, ea sa mearga in
Canaan. Dupa ce au scapat de soldatn
faraonului, au petrecut 40 de ani in
Cartea Exodului, eea de-a doua dIll
Pentateuc*, israeli!ilor din
ElDRA 75
Egipt. Ea rohia I"or, $i
chemarea lui Moise, plagile' EglptulUl,
eerca Marii Rosii. Drumul prin de$crt tn:
mite la ccle do wi rclatari ale Legamantului"
ee incadreaza episodul vitelului de
Sanetuarul, eu alcatuirea mobilicrul lUI:
estc dcscris amanunlit. Aeecntul eade mal
ales pc cliberarca din robie pc
lui Dumnezeu eu poporul sau prIn mtcr-
mcdiul lui Moise.
I it. In ROJ17;tllll/ .\lulllici. 1 X5X. Thc\lphilc
Gau;ici' I'cia unek cpisoadc din cal'tca biblid a
Exodului.
EXTERl\lINATOR AI. PIER-
ZANfEI)
. Mcsacr insarcinat ell razhunilrik di\'inc
(Ex J 2 Accst ingcr"
crutiind doar easclc fiilor lui Israel Il1SCI11-
eu siingclc miclului pascal.
Lit. Camus. CillJ17<l. I <J.+ 7. Piirimclc Pancloux
0 predid clesprc urgiik trimise de
nezeu. pcntru a sili poporul sf, retleeteze:
accst Inger al ciul11ei. i'ruIllos ca LUClier
str:ilucitc;;: ca riiul Insu-:;i, lniiltat peste .....
Cin. Luis BlInliel. ingeru/ cxterminalor. 1962.
EZDRA
Urmas al lui Aaron*, scrib insareinat cu
afaeerile la curtea regelui
Artaxerxes (sec. V I. Cr.), a contribUIt .la
refacerea comunitatii din Ierusahm
dupa intoarcerea din e.xilul Este
prezentat in cartea ce poarta
(cap. 7) In cartea lUI Neemla, unde da cltrre
Legii In mod solemn (cap. 8).
74 EVANGHELI$TI
EV ANGHELISTI
In NT, sunt pur simplu eei care anunta
Evanghelia * , in sensul de "veste buna" . Dar
de la sfarsitul sec. II, aeest termen ii des em-
neaza strict pe Matei, Mareu, Luca loan,
autorii evangheliilor canonice.
Monumente primitive ale
1l infatiseaza adeseori pe Cristos pe un
munte care izvorasc patru curs uri de apa,
simbol al celor patru
au fost reprezentati mai tarziu prin patru
embleme. Matei: un barhat tanar, deoarece
evanghelia lui incepe cu genealogia lui Isus.
Marcu: un leu, animal al fiinddi
Marcu descrie mai intai propovaduirea lui
loan Botezatorul in Luca: un taur,
animal al sacrificiilor,pentru ca evanghelia
lui incepe in Templu. loan: un in
zhor, fiindd in deschiderea evangheliei lui
face 0 serie de consideratii teologice inalte.
Aceste simboluri provin din viziunea lui
Iezechiel (Iez 1,10), reluata in Apocalipsa
(Ap 4,7-8). Patru animale ii apar lui
Iezechiel, fiecare avand dite patru aripi
patru fete: una de leu, una de taur, una de
om si una de vultur (Iez 1,4-13). Aspectul
lor trimite eu gandul la anumite statui din
palatele babiloniene.
Lit. Victor Hugo, 1854, cu sim-
bolurile respective, poem aparut In Toata lira
(1893).
Icon. Reprezentandu-i pe cei patru evanghe-
cele patru fapturi din viziunea lui Iezechiel*
Il Inconjoara pe Cristos Tn slava: Apocalipsa, la
Chartres Ia Moissac (sculpt., sec. XII). Evan-
sunt arareori pictati Tmpreuna In
tablou: Jacob Jordaens, Cei patru
sec. XVII, Anvers.
EVREI
(Eb. ibri, de la strabunul eponim Eber,
descendent al lui Sem; radacina 1l desem-
neaza pe "eel de dineolo" de fluviul Eufrat.)
Termenul "evrei" este eitat de 34 de ori in
Biblie (Geneza cartea lui Samuel), in
opozi!ie eu egiptenii filistenii.
S-a propus apropierea acestui termen de
habiru apiru men!ionati in textele meso-
potamiene egiptene, dar nu e sigur dad el
se refera la un popor, sau mai degraba la 0
"clasa" social a (muncitori itineranti, merce-
nari, banditi).
Bihlia (Gn 11 ,31) ca, in
fruntea unui neam evreu de pastori semino-
mazi, A vraam pleaca din Ur indreptandu-se
spre Haran eu tatal sau, Terah, apoi para-
Haranul pentru Canaan. Neamul se
practicand vitelor agri-
cultura. Aproape un seeol mai tarziu, eu
oeazia unei foamete, neamul lui Iacov se
instaleaza in Egipt. Catre 1250, sub con-
ducerea lui Moise, evreii paras esc Egiptul
cucerese CanaanuI, sub eondueerea lui losua.
La adunarea de la Sichem, acesta constituie
poporul lui Israel din neamurile risipite,
dintre care unele nici nu au trait Exodul*.
Termenul "evreu" dispare, fiind inlocuit
de "israelit"*, in timpul domniei lui David. EI
nu mai este folosit de profetul Ierernia, in sec.
VI, decat i'ntr-un sens solemn dupa i'ntoar-
cerea din exil, devine mai frecvent termenul
"iudeu"* (de la Iuda, unul dintre fiii lui
Iacov). In Faptele Apostolilor, "evrei" sunt
numi!i iudeii autohtoni, spre deosebire de
iudeii eleniza!i (Fp 6,1). Epistola catre Evrei
Ie este adresata aeestora, in anul67 d. Cr.
EXIL
Aeest termen desemneaza deportarea in
Babilon, dupa cucerirea Ierusalimului de
catre Nabucodonosor* in anul586 1. Cr. Re-
gele, aristocratia au fost
deporta!i (Ir 39,1-14). Inca din anul 605,
Nabucodonosor luase ca!iva tineri evrei in
serviciul sau (Dn 1,1-3). Exilatii au practicat
comequl; unii dintre ei au
refuzat sa se mai intoardi in Palestina in
anul 538, atunci cand Cirus, regele Persiei,
care invinsese Imperiul babilonian, le-a
oferit aceasta posibilitate (Ezd 1-2).
r
Pcntru majoritatea israclitilor, exilurilc
ulterioare au dezvoltat grija pentru pastrarca
'dentitatii si dorinta de a se intoaree. -.
I .. A
CAPTIVIT A TEA IN BABILON.
Lit. Robcrt Garnier. EHcice/c. 15X3. tragedic
liric;1: co nil tincrelnr evreice sc
1l1:l11d teama de riizbllnarea lui Nabucodonosor
Jeportarea In Babilon.
E\'enimcntele din yiata politidi a see. XIX
rcinsulletesl' tcma a exilului departc de
patrie (CI;atcaubriand. Hugo.i.c.c ,e intrepiitrunde cu
teIlla il.>.!\lnirii din rai.;I cCldem. Lamartine: "OIllul
c,tc un" I.CU e:vul de cerun"
(.\1ccfilafii pOL'licc. ! X2(). "OIllul"):
"OIllul c.;tc un c,Xilat pc piimilnt. adc\ iirata lUI patne
['iind In ,'cr", ClJlinlcIc lI11ui crc<iillcio.';. I X3.+).
Durcrc"'';'' lc'lnii a cxilului hr:ineste 0 Inarc
partc a Iltcraluri i C\ rciesti. din to,ltc
PC>.!UV. Ti/lc'r\'!c':! /lo;!,lr;/. [<J[O. "Sd III In ,Iit.1
[Xl;tc ... 111,lrc'a \cK'atic a acestui pllpor;".po?or
pentru care piau'a easel va II totdcauna panza.
tului"). TeIlla rcvine ca un IaltIllotl\' Ia
din secolul XX: Elie Wiesel. Nelly Sach,. Stelan
Zweig (vezi Pierre Ha'(at. Alll%gia poc/iei
cvreic',-ri.capitolul "Dc Ia r[ltiicire la ex""). Claude
POCJ17l1/ illloarccrii. 1962.
-[con. Basorclief de !a Ninive. palatul lui
Sennacherib. sec. VII. Londra. David Roberts.
P/ccnrca EvreiJor. see. XIX. Birmingham.
EXOD A ..
(Gr., "pleeare".) In sec. XIII 1. Cr.,
eondusi de Moise* au plecat din Eglpt' ,
unde in robie, ea sa mearga in
Canaan. Dupa ce au scapat de soldatn
faraonului, au petrecut 40 de ani in
Cartea Exodului, eea de-a doua dIll
Pentateuc*, israeli!ilor din
ElDRA 75
Egipt. Ea rohia I"or, $i
chemarea lui Moise, plagile' EglptulUl,
eerca Marii Rosii. Drumul prin de$crt tn:
mite la ccle do wi rclatari ale Legamantului"
ee incadreaza episodul vitelului de
Sanetuarul, eu alcatuirea mobilicrul lUI:
estc dcscris amanunlit. Aeecntul eade mal
ales pc cliberarca din robie pc
lui Dumnezeu eu poporul sau prIn mtcr-
mcdiul lui Moise.
I it. In ROJ17;tllll/ .\lulllici. 1 X5X. Thc\lphilc
Gau;ici' I'cia unek cpisoadc din cal'tca biblid a
Exodului.
EXTERl\lINATOR AI. PIER-
ZANfEI)
. Mcsacr insarcinat ell razhunilrik di\'inc
(Ex J 2 Accst ingcr"
crutiind doar easclc fiilor lui Israel Il1SCI11-
eu siingclc miclului pascal.
Lit. Camus. CillJ17<l. I <J.+ 7. Piirimclc Pancloux
0 predid clesprc urgiik trimise de
nezeu. pcntru a sili poporul sf, retleeteze:
accst Inger al ciul11ei. i'ruIllos ca LUClier
str:ilucitc;;: ca riiul Insu-:;i, lniiltat peste .....
Cin. Luis BlInliel. ingeru/ cxterminalor. 1962.
EZDRA
Urmas al lui Aaron*, scrib insareinat cu
afaeerile la curtea regelui
Artaxerxes (sec. V I. Cr.), a contribUIt .la
refacerea comunitatii din Ierusahm
dupa intoarcerea din e.xilul Este
prezentat in cartea ce poarta
(cap. 7) In cartea lUI Neemla, unde da cltrre
Legii In mod solemn (cap. 8).
FAMILIE (Sfanta"")
Expresia desemneaza familia lui Isus
adiea Iosif, Maria fiullor. '
Hlmilie Ii de obicci pc
pruncul Isus Inconjurati sau nu de
stln(1 de donatori; uncori apar alilturi de ei si loan
Botezatorul sau Sfanta Ana: Rafael. Sfanw Familie
(a lui Francisc I), 151 S, Paris. Michclan!!elo. 1504,
Floren(a. El.Grcco, 1547. Toledo.
F APTELE (APOSTOLILOR)
Carte a NT pe care evanghelistul Luca"
o prezinta drept continuarea evangheliei
sale. Amandoua sunt adresate unui anume
1.:P' 0 relatru:e a Inceputu-
nlor Blsencu' , de la IniHtarea" lui Isus pana
la captivitatea lui Pavel" la Roma, In 61-63.
Dupa 0 privire asupra tinerei
din Ierusalim compuse
dm evrel, Faptele evidentiaza deschiderea
catre pagani (neevrei).
In prima jumatate a cartii, Petru" este
personajul principal, iar In cea de-a doua
Pavel, prin calatoriile sale misionare. Textui
poate fi datat In jurul anului 70 d. Cr. Luca,
care traditia 11 identifica drept
lUI Pavel (Col 4,14), a folosit In scrieri amin-
tiri personale marturii ale comunitatilor
primitive. .
Lit. Arno,ut Simon Greban, Faptele Aposto-
Mar, a doua Jumatate a sec. XV; unul dintre miste-
din Evul Mcdiu,
Cin. Rossellini, Faptele Apostolilor,
1965, reahzat pcntm televiziune: lIcenicii lui Isus,
F
sc zbat In sarlicie, Infrunta institutiile carc
rcfuzil sa vadli In el pe Mesia. '
FARAON
(Egipteana pcr-aa, "casa cea mare", asa
cum se spune.a des pre "curte" In Franta'.)
Acest substantIv comun 11 desemna pe regele
Egiptului antic.
FARISEU
(Eb. peru$im, "cei despartiti".) Aproape
de era evreii se Impart In mai multe
grupari politico-religioase: saducheii" ese-
nie?ii din Qumran *, zelotii fariseii (cei
:n
al
din urma, organizati
m mlCl fratn, aveau printre ei un mare
numar de scribi de cilcturari* -Invatatori
ai legii: Ei pun accentul pe studiul Tore] pe
o foarte stricti! In respectarea legii,
deosebmdu-se de saduchei (care urmau
preceptele din textele scrise) prin respectul
pentru "Tora oral a" .
Dupa cucerirea Ierusalimului de catre
romani (70 d. Cr.), a supravietuit numai
curentul fariseic. EI formeaza nucleul
rabin.ic: care garanteaza pastra-
tradltnlor rehgloase In ciuda pierderii
mdependentei politice.
Cu toate ca doctrina lor cea a lui Isus
aveau multe puncte comune, fariseii s-au
In cu proaspat
El sunt de evanghelisti (mai
cu seama de Matei) Intr-o lumina extrem de
r
,
nefavorabila, ea "fiitarnici", Icgati mai
mult de litera Icgii dccat de spiritul ei (vezi
Mt 23,13-32).
Cuvantul "fariseu" a pastrat In timp, pc
nedrcpt, un sens peiorativ pentru a desemna
o ostentatie ipoerita de virtute de pietate,
care, dc fapt, nu arc nimic de-a facc cu ade-
varatul spirit fariseie.
I,it. Fran<;ois Mal/hac. F:lri.'icc<l. 19.+ I:
f;lriscismul unci I'cmei din mare;l burghezic
provinciala de 141 Inccputul sccolului XX, SigUl'Cl
de propria-i pcrl'cc\iunc. sc V[lrClln sullctul altura
ca sa Ie il11punCllcgea ci rigida. convingClIldusc pe
sine ca c Icgea lui DUl11nCICU, Ea eslc aeuzala din
pl'llcesul intcnt;ll de !vlauriac religici pe l'arc a
CulltlScUl-oln c()pilClric,
FATA (CHIP)
Fata lui Dumnt!zt!u
In sens strict, omul nu poalc sta .Ja\a
catre raW' cu Dumnezeu, intr-atat cstc de
orhitoare slava':' lui. "Fata mea insa nu vei
putea sa 0 vezi, ca nu poate vcdea omul rata
mea sa traiasca", i-a spus Dumnezcu lui
Moise'" (Ex 33,20; Is 6,5). -+ SLA vA.
Dar "fata" lui Dumnezeu mai semnifiea
prezenta sa invizibila in sanetuarul din
lerusalim la modul general, In mijloeul
poporului sau. "A cauta rata lui Dumnezeu"
Inseamna a vrea sa-l sa In
preajma lui (Ps 27,8-9; 42,3) sa respeqi
legea lui (Os 5,15).
Fata lui Cristos sau Sfanta Fata
Isus avea chipul unui barb at.
dupa Matei, Mareu Luca, Intr-o zi "el s-a
schimbat la [ata" Inaintea lui Petru, Iacov
loan: "Chipul i-a stralucit ea soarele" (Mt
17,1): figura sa omeneasea se
in slava lui Dumnezeu. -+ SCHIMBAREA
LA FArA.
Dupa 0 traditie apocrifa, una dintre
femeile care I-au urmat pe Cristos pe drumul
Cal varul ui" , numita Veronica * , s-a indreptat
spre el, a luat 0 panza i-a sudoarea
sangcle ce-i curgeau pe rata: se spune ca
FAGADUINTA 77
trasaturilc chipului au ram as imprimate pe
panza: cstc "naframa" Veronicai.
Dupa moartca lui Isus, ucenicii sai I-au
intr-un lintoliu i-au acoperit rata
cu un giulgiu. La Torino sc poate vedea un
asemenea val, impropriu numit "smntul
giulgiu", cc poarta urmclc ehipului ale
trupului unui harbat supliciat. Multi
vor sa rccunoasca in cle urmelc trupului
mort al lui Isus; dar dupa ultimcIc cercetari
(carhon 14), acest Iintoliu ar data din Evul
Mediu, -+ GIULGIU,
LS:P. <lcopcri /;I{:I (Ex -'hi, gcst dc
spai1l1:1 Inaimca tr;lIlsccndcnici divinc, [n lil11baj
a rci'llza SCI \'czi 0 rc;t\ilah.' (Intrc
buinial adcsc(lri IlllllOd il'(lnici,
Lit. Rcne-Guy Cadou. E!clw sail
Icgctal. 1'151: .. :\Ia Illdn.:pl.Cll singuf'. ,pre (a\a slr;'i-
Illcitoare a lui DUl11neZcll," Pierrc Emmanucl.
lacoI', 197t1 ... Cuv[lIlt Chip": .. Fata ;1 lui Cristos.
L'nica aSClllanarc / Niciciind IllI a :
Pcale tale bUIC sfiinta noastra idcntitate,"
ICOI1. !cO;tlW Smnwlui Chip. scc, XII. Mosco-
va, Georgcs Rouault. Sl'fin(a Fat.L 1933. Paris,
FA.GA.DUINTA
Dumnezeul Bibliei cstc Dumnezeul Fa-
giiduintei. Inca din povcstirea Genezei, crea-
torullasa sa se inteleaga ca, in lupta omului
impotriva biruinta va fi a celui
dintai. Dupa Potop", Dumnezeu Incheie un
Lcgaman( eu Noe, fagaduindu-i ca-l va
ocroti eu credinta: Inchei aeest legamant
eu voi, cit nici 0 faptura nu va mai 11 nimicita
de ape1e potopului nu va mai veni potop
ca sa pustiasca pamantul" (Gn 9,11).
Istoria poporului ales Incepe eu faga-
duinta lui Dumnezeu facuta lui el
va fi parintele multora, sai vor
stapani tara Canaan. Dupa aeeasta, alte faga-
duinte jaloneaza istoria poporului lui Dum-
nezeu: de eliberare din robie, de perenitate a
casei lui David, de i'ntoarcere din captivitate
de nimieire a (Ir 46,27-28) .
Pcntru Isus, "fiu" al lui David,
promisiunilc din VT. La randul
I
!
FAMILIE (Sfanta"")
Expresia desemneaza familia lui Isus
adiea Iosif, Maria fiullor. '
Hlmilie Ii de obicci pc
pruncul Isus Inconjurati sau nu de
stln(1 de donatori; uncori apar alilturi de ei si loan
Botezatorul sau Sfanta Ana: Rafael. Sfanw Familie
(a lui Francisc I), 151 S, Paris. Michclan!!elo. 1504,
Floren(a. El.Grcco, 1547. Toledo.
F APTELE (APOSTOLILOR)
Carte a NT pe care evanghelistul Luca"
o prezinta drept continuarea evangheliei
sale. Amandoua sunt adresate unui anume
1.:P' 0 relatru:e a Inceputu-
nlor Blsencu' , de la IniHtarea" lui Isus pana
la captivitatea lui Pavel" la Roma, In 61-63.
Dupa 0 privire asupra tinerei
din Ierusalim compuse
dm evrel, Faptele evidentiaza deschiderea
catre pagani (neevrei).
In prima jumatate a cartii, Petru" este
personajul principal, iar In cea de-a doua
Pavel, prin calatoriile sale misionare. Textui
poate fi datat In jurul anului 70 d. Cr. Luca,
care traditia 11 identifica drept
lUI Pavel (Col 4,14), a folosit In scrieri amin-
tiri personale marturii ale comunitatilor
primitive. .
Lit. Arno,ut Simon Greban, Faptele Aposto-
Mar, a doua Jumatate a sec. XV; unul dintre miste-
din Evul Mcdiu,
Cin. Rossellini, Faptele Apostolilor,
1965, reahzat pcntm televiziune: lIcenicii lui Isus,
F
sc zbat In sarlicie, Infrunta institutiile carc
rcfuzil sa vadli In el pe Mesia. '
FARAON
(Egipteana pcr-aa, "casa cea mare", asa
cum se spune.a des pre "curte" In Franta'.)
Acest substantIv comun 11 desemna pe regele
Egiptului antic.
FARISEU
(Eb. peru$im, "cei despartiti".) Aproape
de era evreii se Impart In mai multe
grupari politico-religioase: saducheii" ese-
nie?ii din Qumran *, zelotii fariseii (cei
:n
al
din urma, organizati
m mlCl fratn, aveau printre ei un mare
numar de scribi de cilcturari* -Invatatori
ai legii: Ei pun accentul pe studiul Tore] pe
o foarte stricti! In respectarea legii,
deosebmdu-se de saduchei (care urmau
preceptele din textele scrise) prin respectul
pentru "Tora oral a" .
Dupa cucerirea Ierusalimului de catre
romani (70 d. Cr.), a supravietuit numai
curentul fariseic. EI formeaza nucleul
rabin.ic: care garanteaza pastra-
tradltnlor rehgloase In ciuda pierderii
mdependentei politice.
Cu toate ca doctrina lor cea a lui Isus
aveau multe puncte comune, fariseii s-au
In cu proaspat
El sunt de evanghelisti (mai
cu seama de Matei) Intr-o lumina extrem de
r
,
nefavorabila, ea "fiitarnici", Icgati mai
mult de litera Icgii dccat de spiritul ei (vezi
Mt 23,13-32).
Cuvantul "fariseu" a pastrat In timp, pc
nedrcpt, un sens peiorativ pentru a desemna
o ostentatie ipoerita de virtute de pietate,
care, dc fapt, nu arc nimic de-a facc cu ade-
varatul spirit fariseie.
I,it. Fran<;ois Mal/hac. F:lri.'icc<l. 19.+ I:
f;lriscismul unci I'cmei din mare;l burghezic
provinciala de 141 Inccputul sccolului XX, SigUl'Cl
de propria-i pcrl'cc\iunc. sc V[lrClln sullctul altura
ca sa Ie il11punCllcgea ci rigida. convingClIldusc pe
sine ca c Icgea lui DUl11nCICU, Ea eslc aeuzala din
pl'llcesul intcnt;ll de !vlauriac religici pe l'arc a
CulltlScUl-oln c()pilClric,
FATA (CHIP)
Fata lui Dumnt!zt!u
In sens strict, omul nu poalc sta .Ja\a
catre raW' cu Dumnezeu, intr-atat cstc de
orhitoare slava':' lui. "Fata mea insa nu vei
putea sa 0 vezi, ca nu poate vcdea omul rata
mea sa traiasca", i-a spus Dumnezcu lui
Moise'" (Ex 33,20; Is 6,5). -+ SLA vA.
Dar "fata" lui Dumnezeu mai semnifiea
prezenta sa invizibila in sanetuarul din
lerusalim la modul general, In mijloeul
poporului sau. "A cauta rata lui Dumnezeu"
Inseamna a vrea sa-l sa In
preajma lui (Ps 27,8-9; 42,3) sa respeqi
legea lui (Os 5,15).
Fata lui Cristos sau Sfanta Fata
Isus avea chipul unui barb at.
dupa Matei, Mareu Luca, Intr-o zi "el s-a
schimbat la [ata" Inaintea lui Petru, Iacov
loan: "Chipul i-a stralucit ea soarele" (Mt
17,1): figura sa omeneasea se
in slava lui Dumnezeu. -+ SCHIMBAREA
LA FArA.
Dupa 0 traditie apocrifa, una dintre
femeile care I-au urmat pe Cristos pe drumul
Cal varul ui" , numita Veronica * , s-a indreptat
spre el, a luat 0 panza i-a sudoarea
sangcle ce-i curgeau pe rata: se spune ca
FAGADUINTA 77
trasaturilc chipului au ram as imprimate pe
panza: cstc "naframa" Veronicai.
Dupa moartca lui Isus, ucenicii sai I-au
intr-un lintoliu i-au acoperit rata
cu un giulgiu. La Torino sc poate vedea un
asemenea val, impropriu numit "smntul
giulgiu", cc poarta urmclc ehipului ale
trupului unui harbat supliciat. Multi
vor sa rccunoasca in cle urmelc trupului
mort al lui Isus; dar dupa ultimcIc cercetari
(carhon 14), acest Iintoliu ar data din Evul
Mediu, -+ GIULGIU,
LS:P. <lcopcri /;I{:I (Ex -'hi, gcst dc
spai1l1:1 Inaimca tr;lIlsccndcnici divinc, [n lil11baj
a rci'llza SCI \'czi 0 rc;t\ilah.' (Intrc
buinial adcsc(lri IlllllOd il'(lnici,
Lit. Rcne-Guy Cadou. E!clw sail
Icgctal. 1'151: .. :\Ia Illdn.:pl.Cll singuf'. ,pre (a\a slr;'i-
Illcitoare a lui DUl11neZcll," Pierrc Emmanucl.
lacoI', 197t1 ... Cuv[lIlt Chip": .. Fata ;1 lui Cristos.
L'nica aSClllanarc / Niciciind IllI a :
Pcale tale bUIC sfiinta noastra idcntitate,"
ICOI1. !cO;tlW Smnwlui Chip. scc, XII. Mosco-
va, Georgcs Rouault. Sl'fin(a Fat.L 1933. Paris,
FA.GA.DUINTA
Dumnezeul Bibliei cstc Dumnezeul Fa-
giiduintei. Inca din povcstirea Genezei, crea-
torullasa sa se inteleaga ca, in lupta omului
impotriva biruinta va fi a celui
dintai. Dupa Potop", Dumnezeu Incheie un
Lcgaman( eu Noe, fagaduindu-i ca-l va
ocroti eu credinta: Inchei aeest legamant
eu voi, cit nici 0 faptura nu va mai 11 nimicita
de ape1e potopului nu va mai veni potop
ca sa pustiasca pamantul" (Gn 9,11).
Istoria poporului ales Incepe eu faga-
duinta lui Dumnezeu facuta lui el
va fi parintele multora, sai vor
stapani tara Canaan. Dupa aeeasta, alte faga-
duinte jaloneaza istoria poporului lui Dum-
nezeu: de eliberare din robie, de perenitate a
casei lui David, de i'ntoarcere din captivitate
de nimieire a (Ir 46,27-28) .
Pcntru Isus, "fiu" al lui David,
promisiunilc din VT. La randul
I
!
78 FANTANA
lui, face eI fiigaduinte: "Oricine
crede In mine nu va muri nicicand" (In
11 ,26); "Va voi trimite Duhul Adevarului"
(In 15,,26). sunt oameni de credinta,
copii ai Fagaduintei ......... IMPA.RA TIE, MAN-
TUIRE.
L.&P. Perifraza "popor al fagiiduintei" ii de-
semneaza pe evreii ai fagaduin(ei fa-
cute de Dumnezeu lui A vraam: credinfa lor ramane
nezdruncinata oricat de lung ar fi timpul scurs pana
la indeplinirea promisiunii, in pofida perioadelor de
deznadejde sau de orbire (Is 42,1 X-22) ,
FANTANA
De 0 Insemnatate capitala Intr-un tinut
arid, fantanile sunt disputate intre pastori.
Saparea unei fantani reprezinta 0 sarcina
grea, la care participa conducatorii semin-
tiilor (Num 21 ,16-17). FantaniIe sunt astupa-
te adesea cu piituri (2S 17,19) sau cu lespezi
de piatra; Iacov da lespedea la 0 parte ca sa
adape vite1e Rahilei (Gn 29,2-10).
E locul de intalnire de formare a
cuplurilor: Isaac - prin rnijlocirea lui Eliazar
- Rebeca (Gn 24,15), Moise Sefora (Ex
2,16-22).
Fantanile pastreaza amintirea patriar-
hilor. Isus 0 pe samariteanca* la
fantana lui Iacov" (In 4,6-15).
FECIOARAIFECIORIE
Fecioria face parte din dispozitiile legale
privitoare la casatorie. Deuteronomul" pre-
vede pedeapsa cu moartea prin lapidare pen-
tru rnireasa pe care sotul 0 acuza public, daca
nu poate aduce dovezile de virginitate in ziua
casatoriei. In ceea ce-l pe sot, invi-
nuit de defiiimare in cazul in care rnireasa
este nevinovata, el 0 pedeapsa
trebuie sa-i plateasca 0 amenda tatalui fetei ca
sa spele dezonoarea (Dt 22,13-20).
In NT, la aceasta lege face aluzie Evan-
ghelia lui Matei dnd este yorba de Maria*
de Iosif*, care a vrut s-o repudieze pe 10-
godnica sa vazand ca e insarcinata
(Mt 1,18-20).
Fecioarele nebunelFecioarele
Aluzie la 0 parabola evanghelica eMt
25,1-13). Zeee fete mireIe toata
noaptea; cinci "nebune" (neprevazatoare) nu
luat destul ulei pentru lampa se due
sa cumpere, iar dnd mirele ele nu
sunt acolo pentru a intra cu elin sala nuntii.
Dupa interpretarea alegorica, fecioarcle
reprezinta sufletele" In lui Dum-
nezeu sau ajudecatii: "Vegheati, fiindca nu
cunoasteti nici ziua, nici eeasul." ........ IMPA-
RA TIE, NUNT A.
Lit. Drama I iturgica In FeciOarefe
fnrefepte FeciOarefe nebune, sec, XL la limita
dintre teatrll ceremonia religioasa.
Icon. Cele zece fecioare au fost sculptate in
arcadele bisericilor roman ice gotice, gravate in
Cllpru de Martin Schongauer, sec. XV.
Abraham Bosse, sec. XVII. Exista pu(ine scene de
ansamblu: fresca de la Sf. Cecilia din Albi, 1512;
William Blake, acuareJa. I X26, Londra.
FEMEI (Sfintele .... )
Termenulle desemneaza pe femeile care
I-au urmat pe Isus au jucat un rol mai ales
in timpul Rastignirii", Invelirii punerii In
mormant. Maria Salomeea, nevasta lui
Zevedei, mama apostolilor Iacov" eel Mare
loan, II urmeaza pe Isus pomind din
Galileea, paua la cruce se duce
la mormant sa-i imbalsameze trupul (Mt
27,55-56; Me 15,40; 16). Maria, mama lui
Iacov" eel Mic, asista la Ingroparea lui Isus
e martora la Inviere (Mt 28,9-10). Maria,
mama lui Marcu, In casa ei prima
eomunitate din Ierusalim (Fp 12,12).
........ MARIA DIN BETANIA, MARIA DIN
MAGDALA (zisa Maria-Magdalena).
FENICIENI
Popor semit stabilit pe tarmul Meditera-
nei, intre Muntele Carmel golful A1exan-
dretta, fenicienii au fost eivili-
zatiei canaaneene din mileniile III II. Au
r
i
construit regale: Arvad. Biblos, Sidon,
Tvr. Traind din din comert,
intemeiat colonii In Cipru, pe tarmul
Marii Egee, In Mediterana occidental a pana
la Peninsula Iherica au fondat Cartagina,
In anul 8141. Cr. Alfabetullor (spre 1350) a
fost adoptat dc popoarc1e vccine, iar
sugarii fcnieicni. rceunoseuti pentru pricc-
pe;ca lor, au fost angajati la eonstruirea
Templului din Icrusalim (Hiram din Tyr).
Atinsi de c1enizare In sec. IV, au fost Ineor-
111 pro\'ineia [Omana a Siriei In anul
MI. Cr.
FENIX
(Gr. phoinix. In milologia egip-
Leana. pasare fahuloasa eare lraia ll1ai ll1ulte
seeole: ardea pc rug, apoi din pro-
pria-i Psalmul 103, eu loale ca v.or-
despre vultur, face aluzie ciaI' la 1111tul
pasarii fenix (Ps 103,5). Aeeasta apare
ulleori ea simholul lui Isus, mort lnviat.
Lit. Apollinaire. A/con/uri. 1913. ,.zona": pen-
tnlun rei de apoteozacristicii, sosesc pasiiri-soli ai
diferitelor continente reiigii; printre ele. fcnixul.
"acest rug ce s,e aprinde singur". II pc
Isus la InaIpre'.
FERICIRILE
(Lat. beatitudo, "fericire" , substantiv creat
de Cicero plecand de Ia beatus, "fericit,
preaferieit".) La inceputul "Predicii de pe
Munte" (Mt 5,1-11; vezi Lc 6,20-26), Isus,
in fraze solemne paradoxaIe, Ii proclama
,,fericiti" tocmai pe aceia pe care lumea Ii
considera necajiti, naivi ori sortiti
Fericiti cei saraci cu duhul.. .
" .
Fericiti cei blanzi ...
Fericiti cei ce plang... ,
Fericiti cei ce flamanzesc si Inseteaza de
. '
dreptate ...
Ferieiti cei milostivi ...
Ferieiti eei eurati eu inima ...
Fericiti fiiditorii de pace ...
FILACTERE
79
Fcriciti eci pcntru dreptate ... "
(Mt 5,3-10). -. SARAC.
Lit. La Incepuwl romanului picaresc spaniol
Lr7.ariJlo de Tonllc". sec, XVI, lntalnilll 0 aluzic
parodica la cea de-a opta rcricirc: . Ferici\i cei cc
sufcra din caUl-a Justi[ici" (in !'Oman c vorba
dcsprc un hot ajuns la InchisoCllC). Andre Gide.lll
"'ni/e Bucatc. 1935. astlel eca de-a
trcia fericirc: "Pril11ul cu"fmt al lui Cristos cstc
pcntl'll a tristc\eCl inti'll bucurie:
Fcriei\i eei cc plang .. ." rilu In[clcge accasta
vorba eel ce IllI \'ede In ea dedIt de a
plan\!c," Luc [:C'/kiri/c. 19-+5, Pierrc
l',l/(),
'\IlIz. Cesar Frall,k. i"criciri/c.<)r;ltoriu. IN91,
FIAT
(Lat.. conjuneti\'. p<.'rs. a trcia. de la fieri.
.. a fi faeut": ,.Sa se raea!") Ingerului GavriiJ'.
care 0 vesteste ca va un fill diruia
Dumnczeu Ii 'va da twnul lui David. Maria"
Ii raspundc: "Fic-mi mic dupa euvantul
tau!" - In VUlgata": Fjat mihj secundum
verbum tuum (Le Prin accste
euvintc ea aecepta sa devina mama lui lsus.
-. BUNA-VESTIRE.
L&P. Formula preseurtata Fiat Inseamna
acceptarea vointci lui Dumnezcll;;r splIne . .fiilt":
a consimti la misiunca sau Ia 111CerCarea propusa
de Dumnezeu.
FIERE
(Lat. tel, "bila, fiere".) Evanghelistul
Matei ca, pe Golgota, lui Isus i
s-a dat sa bea vin amestecat cu fiere (Mt
27,34).
Mentiunea evanghelistului trirnite la psaI-
mul 69 (,,$i mi-au dat spre mancarea
fiere si In setea mea m-au adapat cu otet"). In
supliciatii erau Imbatati eu Yin
l::l " '
amestecat cu smirna, pentru a Ii se
suferintele. Isus a refuzat.
FILACTERE
(Gr. phylacterion, "ceca ce ocrote?te"; eb.
tefilin, ri'id1icina ca tcfilah, "ruga-
ciune".) Cutiute cilindrice conti nand suluri
78 FANTANA
lui, face eI fiigaduinte: "Oricine
crede In mine nu va muri nicicand" (In
11 ,26); "Va voi trimite Duhul Adevarului"
(In 15,,26). sunt oameni de credinta,
copii ai Fagaduintei ......... IMPA.RA TIE, MAN-
TUIRE.
L.&P. Perifraza "popor al fagiiduintei" ii de-
semneaza pe evreii ai fagaduin(ei fa-
cute de Dumnezeu lui A vraam: credinfa lor ramane
nezdruncinata oricat de lung ar fi timpul scurs pana
la indeplinirea promisiunii, in pofida perioadelor de
deznadejde sau de orbire (Is 42,1 X-22) ,
FANTANA
De 0 Insemnatate capitala Intr-un tinut
arid, fantanile sunt disputate intre pastori.
Saparea unei fantani reprezinta 0 sarcina
grea, la care participa conducatorii semin-
tiilor (Num 21 ,16-17). FantaniIe sunt astupa-
te adesea cu piituri (2S 17,19) sau cu lespezi
de piatra; Iacov da lespedea la 0 parte ca sa
adape vite1e Rahilei (Gn 29,2-10).
E locul de intalnire de formare a
cuplurilor: Isaac - prin rnijlocirea lui Eliazar
- Rebeca (Gn 24,15), Moise Sefora (Ex
2,16-22).
Fantanile pastreaza amintirea patriar-
hilor. Isus 0 pe samariteanca* la
fantana lui Iacov" (In 4,6-15).
FECIOARAIFECIORIE
Fecioria face parte din dispozitiile legale
privitoare la casatorie. Deuteronomul" pre-
vede pedeapsa cu moartea prin lapidare pen-
tru rnireasa pe care sotul 0 acuza public, daca
nu poate aduce dovezile de virginitate in ziua
casatoriei. In ceea ce-l pe sot, invi-
nuit de defiiimare in cazul in care rnireasa
este nevinovata, el 0 pedeapsa
trebuie sa-i plateasca 0 amenda tatalui fetei ca
sa spele dezonoarea (Dt 22,13-20).
In NT, la aceasta lege face aluzie Evan-
ghelia lui Matei dnd este yorba de Maria*
de Iosif*, care a vrut s-o repudieze pe 10-
godnica sa vazand ca e insarcinata
(Mt 1,18-20).
Fecioarele nebunelFecioarele
Aluzie la 0 parabola evanghelica eMt
25,1-13). Zeee fete mireIe toata
noaptea; cinci "nebune" (neprevazatoare) nu
luat destul ulei pentru lampa se due
sa cumpere, iar dnd mirele ele nu
sunt acolo pentru a intra cu elin sala nuntii.
Dupa interpretarea alegorica, fecioarcle
reprezinta sufletele" In lui Dum-
nezeu sau ajudecatii: "Vegheati, fiindca nu
cunoasteti nici ziua, nici eeasul." ........ IMPA-
RA TIE, NUNT A.
Lit. Drama I iturgica In FeciOarefe
fnrefepte FeciOarefe nebune, sec, XL la limita
dintre teatrll ceremonia religioasa.
Icon. Cele zece fecioare au fost sculptate in
arcadele bisericilor roman ice gotice, gravate in
Cllpru de Martin Schongauer, sec. XV.
Abraham Bosse, sec. XVII. Exista pu(ine scene de
ansamblu: fresca de la Sf. Cecilia din Albi, 1512;
William Blake, acuareJa. I X26, Londra.
FEMEI (Sfintele .... )
Termenulle desemneaza pe femeile care
I-au urmat pe Isus au jucat un rol mai ales
in timpul Rastignirii", Invelirii punerii In
mormant. Maria Salomeea, nevasta lui
Zevedei, mama apostolilor Iacov" eel Mare
loan, II urmeaza pe Isus pomind din
Galileea, paua la cruce se duce
la mormant sa-i imbalsameze trupul (Mt
27,55-56; Me 15,40; 16). Maria, mama lui
Iacov" eel Mic, asista la Ingroparea lui Isus
e martora la Inviere (Mt 28,9-10). Maria,
mama lui Marcu, In casa ei prima
eomunitate din Ierusalim (Fp 12,12).
........ MARIA DIN BETANIA, MARIA DIN
MAGDALA (zisa Maria-Magdalena).
FENICIENI
Popor semit stabilit pe tarmul Meditera-
nei, intre Muntele Carmel golful A1exan-
dretta, fenicienii au fost eivili-
zatiei canaaneene din mileniile III II. Au
r
i
construit regale: Arvad. Biblos, Sidon,
Tvr. Traind din din comert,
intemeiat colonii In Cipru, pe tarmul
Marii Egee, In Mediterana occidental a pana
la Peninsula Iherica au fondat Cartagina,
In anul 8141. Cr. Alfabetullor (spre 1350) a
fost adoptat dc popoarc1e vccine, iar
sugarii fcnieicni. rceunoseuti pentru pricc-
pe;ca lor, au fost angajati la eonstruirea
Templului din Icrusalim (Hiram din Tyr).
Atinsi de c1enizare In sec. IV, au fost Ineor-
111 pro\'ineia [Omana a Siriei In anul
MI. Cr.
FENIX
(Gr. phoinix. In milologia egip-
Leana. pasare fahuloasa eare lraia ll1ai ll1ulte
seeole: ardea pc rug, apoi din pro-
pria-i Psalmul 103, eu loale ca v.or-
despre vultur, face aluzie ciaI' la 1111tul
pasarii fenix (Ps 103,5). Aeeasta apare
ulleori ea simholul lui Isus, mort lnviat.
Lit. Apollinaire. A/con/uri. 1913. ,.zona": pen-
tnlun rei de apoteozacristicii, sosesc pasiiri-soli ai
diferitelor continente reiigii; printre ele. fcnixul.
"acest rug ce s,e aprinde singur". II pc
Isus la InaIpre'.
FERICIRILE
(Lat. beatitudo, "fericire" , substantiv creat
de Cicero plecand de Ia beatus, "fericit,
preaferieit".) La inceputul "Predicii de pe
Munte" (Mt 5,1-11; vezi Lc 6,20-26), Isus,
in fraze solemne paradoxaIe, Ii proclama
,,fericiti" tocmai pe aceia pe care lumea Ii
considera necajiti, naivi ori sortiti
Fericiti cei saraci cu duhul.. .
" .
Fericiti cei blanzi ...
Fericiti cei ce plang... ,
Fericiti cei ce flamanzesc si Inseteaza de
. '
dreptate ...
Ferieiti cei milostivi ...
Ferieiti eei eurati eu inima ...
Fericiti fiiditorii de pace ...
FILACTERE
79
Fcriciti eci pcntru dreptate ... "
(Mt 5,3-10). -. SARAC.
Lit. La Incepuwl romanului picaresc spaniol
Lr7.ariJlo de Tonllc". sec, XVI, lntalnilll 0 aluzic
parodica la cea de-a opta rcricirc: . Ferici\i cei cc
sufcra din caUl-a Justi[ici" (in !'Oman c vorba
dcsprc un hot ajuns la InchisoCllC). Andre Gide.lll
"'ni/e Bucatc. 1935. astlel eca de-a
trcia fericirc: "Pril11ul cu"fmt al lui Cristos cstc
pcntl'll a tristc\eCl inti'll bucurie:
Fcriei\i eei cc plang .. ." rilu In[clcge accasta
vorba eel ce IllI \'ede In ea dedIt de a
plan\!c," Luc [:C'/kiri/c. 19-+5, Pierrc
l',l/(),
'\IlIz. Cesar Frall,k. i"criciri/c.<)r;ltoriu. IN91,
FIAT
(Lat.. conjuneti\'. p<.'rs. a trcia. de la fieri.
.. a fi faeut": ,.Sa se raea!") Ingerului GavriiJ'.
care 0 vesteste ca va un fill diruia
Dumnczeu Ii 'va da twnul lui David. Maria"
Ii raspundc: "Fic-mi mic dupa euvantul
tau!" - In VUlgata": Fjat mihj secundum
verbum tuum (Le Prin accste
euvintc ea aecepta sa devina mama lui lsus.
-. BUNA-VESTIRE.
L&P. Formula preseurtata Fiat Inseamna
acceptarea vointci lui Dumnezcll;;r splIne . .fiilt":
a consimti la misiunca sau Ia 111CerCarea propusa
de Dumnezeu.
FIERE
(Lat. tel, "bila, fiere".) Evanghelistul
Matei ca, pe Golgota, lui Isus i
s-a dat sa bea vin amestecat cu fiere (Mt
27,34).
Mentiunea evanghelistului trirnite la psaI-
mul 69 (,,$i mi-au dat spre mancarea
fiere si In setea mea m-au adapat cu otet"). In
supliciatii erau Imbatati eu Yin
l::l " '
amestecat cu smirna, pentru a Ii se
suferintele. Isus a refuzat.
FILACTERE
(Gr. phylacterion, "ceca ce ocrote?te"; eb.
tefilin, ri'id1icina ca tcfilah, "ruga-
ciune".) Cutiute cilindrice conti nand suluri
80 FILISTENI
mici de pergament pc carc sunt scrisc diferitc
vcrscte hiblicc; cvrcii Ie poarta Icgate la
hrate pc fruntc In timpul rugaciunii, confor-
mandu-se poruncii bihlicc CDt 6,8): "Cuvin-
tde accstca ... Sa Ie lcgi ca scmn la mana si sa
Ie ai ca pe 0 tablita ta." In Mt 2'3,5,
Isus Ie carturarilor" fariscilor':' ca
latcsc filactcrelc", dar n u sunt
spiritului Lcgii lui Dumnczcu.
FILISTENI
"Popor al l11arii" de origine erctana
(ncscmiUi). au navalit In Egipt catrc anul
1175 I. Cr .. dar au i"ost respin::;i sprc Canaan,
undc au Intclllciat Gala,
Gat Eqron (Pentapolis). Au dat
nlllllck lor acestei regiuni de eoasUi, nume
extins apoi. suh forma lui latinizata - Pa-
kstina - la toata tara.
A vand l1lonopolul lierului ( 1 S 13 .19-20),
rilistcnii crau hinc Inarl1lati. Au rcpurtat
numcroasc victorii asupra lui Israel In cpoca
ludecatorilor la inecputurilc rcgalitiitii (SCc.
XI-X i. Cr.); au chiar sa eapturcze
Chivotul (Arca':') Lcgamantului (1S 4-6).
Episodul cel mai eunoseut al luptei
Impotriva filistenilor este batalia tanarului
David':' Impotriva Goliat"'. Saul'" a
Ineereat zadarnie sa scuture jugul filistean
a murit In lupta, Impreuna eu eci trei fii ai
sai (1 S 31,8). David Solomon au
sa-i tina In frau. Ulterior, fiIistenii au devenit
vasalii asirienilor ai babilonienilor, iar In
eele din urma au fost Incorporati In Imperiul
persan, apoi elenistic.
Civilizatia lor, care a fost stralucita, a
lasat 0 serie de vestigii. Filistenii adorau In
special trei divinitati: Dagon, Astarte
Baal-Zebu!.
FIRMAMENT
Tennen provenit din latina Vulgatei"'. Este
ereat pornind de la 0 radaeina care Inseamna
tane, fennitate, stabilitate. Confonn Genezei,
ecru!'" - finnamentul - ascmcnea unei holti
solide, dcspartc apcle dc sus de pamant, ceea
ce permite cxistenta vietii (Gn 1,6).
FIUL LUI DUMNEZEU
In VT, Israel, la modul coJcctiv (Ex
4,22), precum israelitii ca indivizi (Dt
14,1) sunt numiti "fii ai lui Dumnczeu"
(vczi Os 2,1). Regclc-mcsia cstc cI
adoptat de Dumnczcu, devenindu-i fiu (Ps
2,7; 89,27-28).
Dc asemcnca, NT accastii cx-
prcsic pcntru a-i dcsemna pc toti eci oolezati
inlr-un sens superior, pe !sus.
Evanghclia lui loan (' stnlhiituta dc
laitlllotivul uniunii lui Isus eu tatal sau (vezi
In 14,11). Aeeastii filiatie ce sc
situcaza in afara oricarui proces biologic
natural, exprima 0 cOl11uniune structural,l
Intrc Isus Dumnezeu. Cei botezati devin
la randul lor fii ai lui DUl1lnezeu, Insa prin
adoptiunc, nu prin firca lor; ca Ufl11arC, ci
Ii pot spune: "Tatal Nostru ... " (Mt 6,9).
Fiul lui David
Denumire a lui lsus carc-l Intr-o
stirpe (deseendenta) pamantcasca. Evanghe-
Matei Luca stabilese 0 genealogie'" a
lui Isus: prin tatal sau dupa lege, Iosif, el
s-ar trage din barhatii A vraam
David. In Evanghclia dupa Marcu, Isus
face 0 exegeza asupra lui Cristos ca fiu
Domn allui David, dar nu afinna explicit ca
el este Mesia" (Mc 12,35-37). --. MOSTE-
NIRE, TATA. .
Fiul Omului
Expresia, folosita de prorocul Daniel
(Dn 7,13), se apJica unui personaj ce vine pe
nori, a carui Imparatie asupra popoarelor va
fi Impanitia are deci 0 semnificatie
mesianica.
Isus da titlul de Fiu al Omului:
"Fiul Omului nu are rezema capul"
(Mt 8,20), subliniind contrastul dintre con-
ditia lui omeneasca viitoarea Intoarcere
In atotputernicie 5i slava (Mt 24, 30). -+
MESIA.
r
Lit, Jean Grosjean. Fiul Ol11ului. 1953. Fran\;ois
Mauriac, Fiu/ Of1)ului. 195X: meditatie asupra lui
lsus dedicata lui Elie Wiesel. "care'a fost un prune
evreu rastignit".
FLORII
Cu 0 saptamana'inainte de Isus a
intrat In Ierusalim ciilare pc un asin;
muitimea celor sositi pentru sarbatoare a
tiliat ramuri din eopaeii din jur 5i I-a aclamat
pc Isus: "Osana"! Binccuvantat este eel cc
vine Intru numclc Domnului!" (Mt 21,1-11;
Me 11,1-1 L Lc 19,2H-38; In 12,12-16).
Accasta Inseamna di oamenii
In cI pc Mcsia' regesc. cel de evrei.
celchreazii intrarca lui Isus In
Icrusalim In Duminiea Floriilor, cu ()
saptamana inaintea
Icoll. Cri"lo.o; itltdnd ill icru":llim ill i'iuiI (Ic
F/orii: St-Etienne dAuxerre. i'resca din criptfl. sec.
XI: Daphni.Grecia.mozaic din sec. XI: Dliccio di
Blioninsegna. sec. Xli I. Siena; Friedrich
Overbeck, I X24. LUbeck: Hippolyte Flandrin.
I X54. St-Germain-c1es-Pres. James Ensor./tltfilrca
lui Cristo,,' in Bruxcllcs. I XXX. Anvers.
FOAMETE
Este un flagel deseori mention at In
Biblie, printre cauze numarandu-sc: ari-
ditatea solului, seceta, grindina, invazia
lileustelor, molimeIe, razboaiele (Ir 14,1-6;
II 1); eo pedeapsa a cerului (Ps 105,16). In
Apocalipsa, sosirea urgiilor - foamete,
ciuma, razboi, navala fiarelor salbatice -
anunta Imperiului Roman
(Ap 6).
In afara perioadelor de foamete pro-
priu-zisa, evreii au suferit de lipsa hranei In
dupa plecarea lor din Egipt. Atunci Ii
s-a intamplat uneori sa regrete vremea ro-
biei, cand cel putin puteau sa manance carne
paine (Num 11). Prin contrast, fagiiduin-
tele lui Durnnezeu Izbavitorul (II 2,19-26; Is
25,6) Intemeierea Imparatiei* sunt traduse
adeseori de Biblie prin viziuni ale
gului. --. OSPA.r.
Foe 81
FOC
Focul oeupa un loc aparte in imaginarul
biblic. Apare rarcori in folosirile lui
curente - In camin, In vatra, In curte sau la
gatit. Ceca ce frapeaza imaginatia evreilor
este foeul furtunii, admirat In dubla sa
ipostaza: trasnetul care distruge furluna
carc aduce ploaia binefacatoarc.
Foeul devine semn al lui Dumnezeu,
decor al l11anifestarilor sale. AstfeL Dum-
nezcu a Incheiat Icgamantul eu A vraam
trimitand 0 para de foc (Gn 15,17). 1 i se
arata lui Moisc printr-un rug de milrikini
aprins (Ex 3,2). In pustic. merge Inaintea
poporului, noaptea, sub forma unui stalp dc
foc (Ex 13.2 I). I se arata lui Isaia lui
Iczeehicl In mijlocul focului. IIie cste rapit
la Dumnezeulntr-un car de foc (2R 2.11) .
Semn al lui Dumnezeu, foeul cudi-
te5te necuratia: ingcrul apropic un carbunc
aprins dc buzele tanarului Isaia, in ziua
ehemarii sale (Is 6,6-7); Israel estc curiitit
prin focul exilului (Is 48,10). Autorii psal-
milor eunosc valoarea purificatoare a
f'oeului (Ps 26,2), la fcl cei ai Apocalipsci,
care vild In foe imagineajudeciitii discrimi-
natorii a lui Dumnezeu (Ap 20,9-10,14-15):
focul vqnic, nestins, e menit sa arda ceca ce
nu a putut fi curatit mai Inainte.
Aceasta tema, preluata din VT, apare
frecvent In evanghelii.
Focul este simbolul lui Dumnezeu
care izbaveste si lumineaza. De Rusalii CFp
2,1-4), primesc un dar aparte. In
odaia In care fae rugaciunea, se
aude un vuiet ca de vant, pc fiecare dintre ei
se "limbi" ca de foc: sunt
de Duhul Smnt capata darul de a vorbi In
aIte limbi. -+ GHEENA, lAD, RUSALII.
Lit. Focul iadului este reprezentarea cea mai
a chinurilor care-l pe pacatosul
inrait. In Paradisul picrdutde Milton, 1667, ingerii
rebeli sunt azv1trIi!i In .,focul ce Don
Juan, in Don Juan de Moliere, 1665, estc ars, In
cele din unna, de un foe nevazut cade Intr-un
hau din care ies t1acari mari.
80 FILISTENI
mici de pergament pc carc sunt scrisc diferitc
vcrscte hiblicc; cvrcii Ie poarta Icgate la
hrate pc fruntc In timpul rugaciunii, confor-
mandu-se poruncii bihlicc CDt 6,8): "Cuvin-
tde accstca ... Sa Ie lcgi ca scmn la mana si sa
Ie ai ca pe 0 tablita ta." In Mt 2'3,5,
Isus Ie carturarilor" fariscilor':' ca
latcsc filactcrelc", dar n u sunt
spiritului Lcgii lui Dumnczcu.
FILISTENI
"Popor al l11arii" de origine erctana
(ncscmiUi). au navalit In Egipt catrc anul
1175 I. Cr .. dar au i"ost respin::;i sprc Canaan,
undc au Intclllciat Gala,
Gat Eqron (Pentapolis). Au dat
nlllllck lor acestei regiuni de eoasUi, nume
extins apoi. suh forma lui latinizata - Pa-
kstina - la toata tara.
A vand l1lonopolul lierului ( 1 S 13 .19-20),
rilistcnii crau hinc Inarl1lati. Au rcpurtat
numcroasc victorii asupra lui Israel In cpoca
ludecatorilor la inecputurilc rcgalitiitii (SCc.
XI-X i. Cr.); au chiar sa eapturcze
Chivotul (Arca':') Lcgamantului (1S 4-6).
Episodul cel mai eunoseut al luptei
Impotriva filistenilor este batalia tanarului
David':' Impotriva Goliat"'. Saul'" a
Ineereat zadarnie sa scuture jugul filistean
a murit In lupta, Impreuna eu eci trei fii ai
sai (1 S 31,8). David Solomon au
sa-i tina In frau. Ulterior, fiIistenii au devenit
vasalii asirienilor ai babilonienilor, iar In
eele din urma au fost Incorporati In Imperiul
persan, apoi elenistic.
Civilizatia lor, care a fost stralucita, a
lasat 0 serie de vestigii. Filistenii adorau In
special trei divinitati: Dagon, Astarte
Baal-Zebu!.
FIRMAMENT
Tennen provenit din latina Vulgatei"'. Este
ereat pornind de la 0 radaeina care Inseamna
tane, fennitate, stabilitate. Confonn Genezei,
ecru!'" - finnamentul - ascmcnea unei holti
solide, dcspartc apcle dc sus de pamant, ceea
ce permite cxistenta vietii (Gn 1,6).
FIUL LUI DUMNEZEU
In VT, Israel, la modul coJcctiv (Ex
4,22), precum israelitii ca indivizi (Dt
14,1) sunt numiti "fii ai lui Dumnczeu"
(vczi Os 2,1). Regclc-mcsia cstc cI
adoptat de Dumnczcu, devenindu-i fiu (Ps
2,7; 89,27-28).
Dc asemcnca, NT accastii cx-
prcsic pcntru a-i dcsemna pc toti eci oolezati
inlr-un sens superior, pe !sus.
Evanghclia lui loan (' stnlhiituta dc
laitlllotivul uniunii lui Isus eu tatal sau (vezi
In 14,11). Aeeastii filiatie ce sc
situcaza in afara oricarui proces biologic
natural, exprima 0 cOl11uniune structural,l
Intrc Isus Dumnezeu. Cei botezati devin
la randul lor fii ai lui DUl1lnezeu, Insa prin
adoptiunc, nu prin firca lor; ca Ufl11arC, ci
Ii pot spune: "Tatal Nostru ... " (Mt 6,9).
Fiul lui David
Denumire a lui lsus carc-l Intr-o
stirpe (deseendenta) pamantcasca. Evanghe-
Matei Luca stabilese 0 genealogie'" a
lui Isus: prin tatal sau dupa lege, Iosif, el
s-ar trage din barhatii A vraam
David. In Evanghclia dupa Marcu, Isus
face 0 exegeza asupra lui Cristos ca fiu
Domn allui David, dar nu afinna explicit ca
el este Mesia" (Mc 12,35-37). --. MOSTE-
NIRE, TATA. .
Fiul Omului
Expresia, folosita de prorocul Daniel
(Dn 7,13), se apJica unui personaj ce vine pe
nori, a carui Imparatie asupra popoarelor va
fi Impanitia are deci 0 semnificatie
mesianica.
Isus da titlul de Fiu al Omului:
"Fiul Omului nu are rezema capul"
(Mt 8,20), subliniind contrastul dintre con-
ditia lui omeneasca viitoarea Intoarcere
In atotputernicie 5i slava (Mt 24, 30). -+
MESIA.
r
Lit, Jean Grosjean. Fiul Ol11ului. 1953. Fran\;ois
Mauriac, Fiu/ Of1)ului. 195X: meditatie asupra lui
lsus dedicata lui Elie Wiesel. "care'a fost un prune
evreu rastignit".
FLORII
Cu 0 saptamana'inainte de Isus a
intrat In Ierusalim ciilare pc un asin;
muitimea celor sositi pentru sarbatoare a
tiliat ramuri din eopaeii din jur 5i I-a aclamat
pc Isus: "Osana"! Binccuvantat este eel cc
vine Intru numclc Domnului!" (Mt 21,1-11;
Me 11,1-1 L Lc 19,2H-38; In 12,12-16).
Accasta Inseamna di oamenii
In cI pc Mcsia' regesc. cel de evrei.
celchreazii intrarca lui Isus In
Icrusalim In Duminiea Floriilor, cu ()
saptamana inaintea
Icoll. Cri"lo.o; itltdnd ill icru":llim ill i'iuiI (Ic
F/orii: St-Etienne dAuxerre. i'resca din criptfl. sec.
XI: Daphni.Grecia.mozaic din sec. XI: Dliccio di
Blioninsegna. sec. Xli I. Siena; Friedrich
Overbeck, I X24. LUbeck: Hippolyte Flandrin.
I X54. St-Germain-c1es-Pres. James Ensor./tltfilrca
lui Cristo,,' in Bruxcllcs. I XXX. Anvers.
FOAMETE
Este un flagel deseori mention at In
Biblie, printre cauze numarandu-sc: ari-
ditatea solului, seceta, grindina, invazia
lileustelor, molimeIe, razboaiele (Ir 14,1-6;
II 1); eo pedeapsa a cerului (Ps 105,16). In
Apocalipsa, sosirea urgiilor - foamete,
ciuma, razboi, navala fiarelor salbatice -
anunta Imperiului Roman
(Ap 6).
In afara perioadelor de foamete pro-
priu-zisa, evreii au suferit de lipsa hranei In
dupa plecarea lor din Egipt. Atunci Ii
s-a intamplat uneori sa regrete vremea ro-
biei, cand cel putin puteau sa manance carne
paine (Num 11). Prin contrast, fagiiduin-
tele lui Durnnezeu Izbavitorul (II 2,19-26; Is
25,6) Intemeierea Imparatiei* sunt traduse
adeseori de Biblie prin viziuni ale
gului. --. OSPA.r.
Foe 81
FOC
Focul oeupa un loc aparte in imaginarul
biblic. Apare rarcori in folosirile lui
curente - In camin, In vatra, In curte sau la
gatit. Ceca ce frapeaza imaginatia evreilor
este foeul furtunii, admirat In dubla sa
ipostaza: trasnetul care distruge furluna
carc aduce ploaia binefacatoarc.
Foeul devine semn al lui Dumnezeu,
decor al l11anifestarilor sale. AstfeL Dum-
nezcu a Incheiat Icgamantul eu A vraam
trimitand 0 para de foc (Gn 15,17). 1 i se
arata lui Moisc printr-un rug de milrikini
aprins (Ex 3,2). In pustic. merge Inaintea
poporului, noaptea, sub forma unui stalp dc
foc (Ex 13.2 I). I se arata lui Isaia lui
Iczeehicl In mijlocul focului. IIie cste rapit
la Dumnezeulntr-un car de foc (2R 2.11) .
Semn al lui Dumnezeu, foeul cudi-
te5te necuratia: ingcrul apropic un carbunc
aprins dc buzele tanarului Isaia, in ziua
ehemarii sale (Is 6,6-7); Israel estc curiitit
prin focul exilului (Is 48,10). Autorii psal-
milor eunosc valoarea purificatoare a
f'oeului (Ps 26,2), la fcl cei ai Apocalipsci,
care vild In foe imagineajudeciitii discrimi-
natorii a lui Dumnezeu (Ap 20,9-10,14-15):
focul vqnic, nestins, e menit sa arda ceca ce
nu a putut fi curatit mai Inainte.
Aceasta tema, preluata din VT, apare
frecvent In evanghelii.
Focul este simbolul lui Dumnezeu
care izbaveste si lumineaza. De Rusalii CFp
2,1-4), primesc un dar aparte. In
odaia In care fae rugaciunea, se
aude un vuiet ca de vant, pc fiecare dintre ei
se "limbi" ca de foc: sunt
de Duhul Smnt capata darul de a vorbi In
aIte limbi. -+ GHEENA, lAD, RUSALII.
Lit. Focul iadului este reprezentarea cea mai
a chinurilor care-l pe pacatosul
inrait. In Paradisul picrdutde Milton, 1667, ingerii
rebeli sunt azv1trIi!i In .,focul ce Don
Juan, in Don Juan de Moliere, 1665, estc ars, In
cele din unna, de un foe nevazut cade Intr-un
hau din care ies t1acari mari.
82 FRATI
Prin roc au fast trecu[isi cei invinui[i de erezie:
In Tragiccle. 1616 (IV, .,Focuri), Agrippa
d' Aubignc evodi lungul almartirilor protestan[i.
Asemenea Sfantului Augustin, autorii rran-
cezi din sec. XVI! concep hanI! ca fiind un roc
divin care-I dezrobeste pe om de patillli dorin[e.
chiar de ccle mai legitime.
Atins de har. Polyeucte allui Corneille spune:
.. Tu. roc divin pc care nimic nu-I poute stinge
/
!\,1a
wi race s-o vad pe Pauline fiirCt sama tem de ca"
(Po/yeucte IV. 3.16-1-3), Misticii compara cu un
roc in l10apte iluillinarea datoratCt Intiilnirii cu
DUlllnezeu: P'lscal. CugetJri. 16 7(J ... lv1clllorial.
Descl'iind dragostea pcntru DUlllnezeu. SffLnwl
loan al Crucii t"olo'ie,te Illctafol'a Iladirii:
vic;t dr,u.!.m(ci. J 5X-I-. Acee,lsi Illctafora este imre-
huin(at:i -ill lillliJa.illl pl\:tios '- d,lr de Racine -
c:t1KJ se \'ol'heste dcspre' dl'a"llsk'a (11l1ClleaSca,
lubil'ca pcntru DlIlllnc/cli C f(lcul purincator
carc nilllicc)te p(lcatuJ. Vcrlainc. f17!c!cpciunc.
J XX I: .. Dra"o,tc'llllea cstc roeu! cc di,tru"c pen-
tru totdcaun,uTrupul nccugctat.. ...
Hayilll Nahraille B iali k (Palestina. 1);73-193-1-)
sllb semnul focului for!a a
unui Dumnezeu al .. calm cUlllplit.
zat pc un tron de foe in Illijlocul unci mari de
tladiri. ;\1antia sa este purpuric. estrada ii c
Invilluita de jaratic (Su/u/ de lac. eb.).
Icon. --, NORI DE FOe.
FRATI
Cuvantul, destul de des folosit in Biblie,
se aplica unor copii avand tata
mama, dar:;;i unor rude apropiate. In
sensul acesta ii mentioneaza Evanghclia pe
fratii lui Isus. Mai mult, Isus ii
,,fraW' pc toti cei care, crezand in misiunea
lui divina, i se alatura (Lc 8,21).
Petru se adreseaza celor care ii imparta-
credinta cu apclativul: "FratiIor" (Fp
1,15). Aceasta legatura frateasca nu se
bazeaza pe rudenia de sange, ci pe inrudirea
intru Spirit (Rm 8). --+ APROAPELE.
Deoarece toti se considera frati
prin botez, Bossuet :;;i predicatorii
pana de curand, in anii din urma, Ince-
peau predicile cu: "Fratilor. .. "
Lit. Cfintarea fiipturi/or, atribuita Sfiintului
Francise din Assisi (sec. XIII). extinde calitatea de
Crate la toate creariile lui DUl11nezeu: .,Fratele meu
soareIe .....
Franr,:ois Villon. Bahlda .'pfinzurati/oL 1462:
.. Fra[ilor oameni ce triiiri dupa noi/Nu va
Impietriti inimile Impotriva noastra": eriminalii
llsiindi[i de .iustitia omeneasca. amintind dl to!i
oalllenii au din Adam din Eva, implora
mila trecatorilor.
Pentru acelewii motive. Voltaire se arata in-
lii"nat de groaznicul tratament la care I-au supus
aibii pe negrul din Surinam. varul lor primal'
(Candide. cap. XIX. 175-1-).
Albert Cohen. O. I'oi, li'ari o;ll11cni, 1972: prin
antiscmiti"nlllilor dovedcsc d
.. lin1i'ostca de aproape". fratel'l1itate'l intemciata
pc' I'cculwastcrca unui .. Dumncl.clI cvreu". tata al
lUlul"I. IHI c dedt D,lr al' trebui ca
l11aC,lr <, Ilu-i untsc;} pc l'ci care. In fa!a n1Urtii. k
SlllH c"aIi.
FRAN(;EREA PAINII
La ultima cina pe care a luat-o cu aposto-
Iii sai, Isus a frant painca lc-a Impartit-o
zicand: "Luati, mancati, accsta este trupul
meu" (Mt 26,26). In NT, ,,frangcrca painii"
desemncaza adunarca la care crqtinii, In
amintirea acestui gcst al lui Isus, Impart
rntre ei painea sfintita (Fp 2,42). --+ CINA
CEA DE TAINA., EUHARISTIE, MESSA..
FRUCT (ROD)
Tennenul ebraic peri cel grecesc karpos
numesc in Biblie toate produsele comestibile
ale pomilor ale plantelor lemnoase (Gn
3,2), respectiv toate alimentele de origine
vegetal a (Gn 4,3). Dar termeni sunt
intrebuintati adeseori la figurat: copiii sunt
roadcle pantecelor (Lc 1,42); cuvintele,
roadele buzelor (Is 57,18). Faptele oamenilor
poarta roadele lor, bune sau rele (Ir 17,1 0).
L.&P. A judeca pomu/ dupii made, inspirat din
Mt 12,33: "Caei dupa roade se pomul",
inseal11na a judeca 0 hotarare, 0 aqiune, 0 ideolo-
gic dllpa rezllltatele lor.
FUGA iN EGIPT
Dupa 0 revclatie nocturna asupra inten-
tiilor criminale ale lui Irod"', IosiC" ii duce pc
r
Maria pc pruncul.Isus In Egipt, unde ra-
man pana la moartea regelui; apoi, In urma
aJtci revclatii, Ii aduce Inapoi in Galileea .
Matei estc singurul cvanghelist care po-
accasta intamplare, interpretata de
unii ca un nou Exod" (Mt 2,13).
Icon. Flipil /n Egipt: l'apiteluri sculptate la
St-Laz'lre d' Autun. St-Andoche din Saulieu, sec.
XII. In pictura: Giotto. 13()5, Padova. Mclchi(1['
Brocderiam. sec. XIV, Dijon. Adam Eisheimer.
J(,(J9. Mlincilen. Philipp Otto Runge. IX()).
H.lmbur". Schnorr von CarosCcld. I X2X.
Dli ssc ill< 1rl".
FlJLGEI{, TRAsNET
SCI11ne tradi(ionalc cc inso\esC mani-
(cstarea majestii!ii divine (Teofanii'').
FULGER 83
Cand poporul evreu a ajuns la poalele
Sinaiului dupa din Egipt, Dum-
nezeu i-a vorbit lui Moise sub ochii
Intregului popor, manifcstat puterea
prin hubuituri de tunet fulgere pc munte
(Ex 19,16). Dar fulgerul nu e un atribut
specific lui Dumnezeu, preCUI11 trasnetul
lui Jupiter: el nu este decat 0 exprcsie
vizihila, simboliea a fortei sale transcen-
dente. Nici un fenol11en natural, nu po ate
satisfacator prczenta supra-
naturalului. InUllnirca eu IIie" 0 dove-
DUl11l1cZCU nu s-a aratat nici In
vijelie, nici In cutrel11ur de pamiint, niei In
f(;e, ci intr-o .,adkre de v.tnt lin" (IR 19.9
Llrm.).-- FOe.
82 FRATI
Prin roc au fast trecu[isi cei invinui[i de erezie:
In Tragiccle. 1616 (IV, .,Focuri), Agrippa
d' Aubignc evodi lungul almartirilor protestan[i.
Asemenea Sfantului Augustin, autorii rran-
cezi din sec. XVI! concep hanI! ca fiind un roc
divin care-I dezrobeste pe om de patillli dorin[e.
chiar de ccle mai legitime.
Atins de har. Polyeucte allui Corneille spune:
.. Tu. roc divin pc care nimic nu-I poute stinge
/
!\,1a
wi race s-o vad pe Pauline fiirCt sama tem de ca"
(Po/yeucte IV. 3.16-1-3), Misticii compara cu un
roc in l10apte iluillinarea datoratCt Intiilnirii cu
DUlllnezeu: P'lscal. CugetJri. 16 7(J ... lv1clllorial.
Descl'iind dragostea pcntru DUlllnezeu. SffLnwl
loan al Crucii t"olo'ie,te Illctafol'a Iladirii:
vic;t dr,u.!.m(ci. J 5X-I-. Acee,lsi Illctafora este imre-
huin(at:i -ill lillliJa.illl pl\:tios '- d,lr de Racine -
c:t1KJ se \'ol'heste dcspre' dl'a"llsk'a (11l1ClleaSca,
lubil'ca pcntru DlIlllnc/cli C f(lcul purincator
carc nilllicc)te p(lcatuJ. Vcrlainc. f17!c!cpciunc.
J XX I: .. Dra"o,tc'llllea cstc roeu! cc di,tru"c pen-
tru totdcaun,uTrupul nccugctat.. ...
Hayilll Nahraille B iali k (Palestina. 1);73-193-1-)
sllb semnul focului for!a a
unui Dumnezeu al .. calm cUlllplit.
zat pc un tron de foe in Illijlocul unci mari de
tladiri. ;\1antia sa este purpuric. estrada ii c
Invilluita de jaratic (Su/u/ de lac. eb.).
Icon. --, NORI DE FOe.
FRATI
Cuvantul, destul de des folosit in Biblie,
se aplica unor copii avand tata
mama, dar:;;i unor rude apropiate. In
sensul acesta ii mentioneaza Evanghclia pe
fratii lui Isus. Mai mult, Isus ii
,,fraW' pc toti cei care, crezand in misiunea
lui divina, i se alatura (Lc 8,21).
Petru se adreseaza celor care ii imparta-
credinta cu apclativul: "FratiIor" (Fp
1,15). Aceasta legatura frateasca nu se
bazeaza pe rudenia de sange, ci pe inrudirea
intru Spirit (Rm 8). --+ APROAPELE.
Deoarece toti se considera frati
prin botez, Bossuet :;;i predicatorii
pana de curand, in anii din urma, Ince-
peau predicile cu: "Fratilor. .. "
Lit. Cfintarea fiipturi/or, atribuita Sfiintului
Francise din Assisi (sec. XIII). extinde calitatea de
Crate la toate creariile lui DUl11nezeu: .,Fratele meu
soareIe .....
Franr,:ois Villon. Bahlda .'pfinzurati/oL 1462:
.. Fra[ilor oameni ce triiiri dupa noi/Nu va
Impietriti inimile Impotriva noastra": eriminalii
llsiindi[i de .iustitia omeneasca. amintind dl to!i
oalllenii au din Adam din Eva, implora
mila trecatorilor.
Pentru acelewii motive. Voltaire se arata in-
lii"nat de groaznicul tratament la care I-au supus
aibii pe negrul din Surinam. varul lor primal'
(Candide. cap. XIX. 175-1-).
Albert Cohen. O. I'oi, li'ari o;ll11cni, 1972: prin
antiscmiti"nlllilor dovedcsc d
.. lin1i'ostca de aproape". fratel'l1itate'l intemciata
pc' I'cculwastcrca unui .. Dumncl.clI cvreu". tata al
lUlul"I. IHI c dedt D,lr al' trebui ca
l11aC,lr <, Ilu-i untsc;} pc l'ci care. In fa!a n1Urtii. k
SlllH c"aIi.
FRAN(;EREA PAINII
La ultima cina pe care a luat-o cu aposto-
Iii sai, Isus a frant painca lc-a Impartit-o
zicand: "Luati, mancati, accsta este trupul
meu" (Mt 26,26). In NT, ,,frangcrca painii"
desemncaza adunarca la care crqtinii, In
amintirea acestui gcst al lui Isus, Impart
rntre ei painea sfintita (Fp 2,42). --+ CINA
CEA DE TAINA., EUHARISTIE, MESSA..
FRUCT (ROD)
Tennenul ebraic peri cel grecesc karpos
numesc in Biblie toate produsele comestibile
ale pomilor ale plantelor lemnoase (Gn
3,2), respectiv toate alimentele de origine
vegetal a (Gn 4,3). Dar termeni sunt
intrebuintati adeseori la figurat: copiii sunt
roadcle pantecelor (Lc 1,42); cuvintele,
roadele buzelor (Is 57,18). Faptele oamenilor
poarta roadele lor, bune sau rele (Ir 17,1 0).
L.&P. A judeca pomu/ dupii made, inspirat din
Mt 12,33: "Caei dupa roade se pomul",
inseal11na a judeca 0 hotarare, 0 aqiune, 0 ideolo-
gic dllpa rezllltatele lor.
FUGA iN EGIPT
Dupa 0 revclatie nocturna asupra inten-
tiilor criminale ale lui Irod"', IosiC" ii duce pc
r
Maria pc pruncul.Isus In Egipt, unde ra-
man pana la moartea regelui; apoi, In urma
aJtci revclatii, Ii aduce Inapoi in Galileea .
Matei estc singurul cvanghelist care po-
accasta intamplare, interpretata de
unii ca un nou Exod" (Mt 2,13).
Icon. Flipil /n Egipt: l'apiteluri sculptate la
St-Laz'lre d' Autun. St-Andoche din Saulieu, sec.
XII. In pictura: Giotto. 13()5, Padova. Mclchi(1['
Brocderiam. sec. XIV, Dijon. Adam Eisheimer.
J(,(J9. Mlincilen. Philipp Otto Runge. IX()).
H.lmbur". Schnorr von CarosCcld. I X2X.
Dli ssc ill< 1rl".
FlJLGEI{, TRAsNET
SCI11ne tradi(ionalc cc inso\esC mani-
(cstarea majestii!ii divine (Teofanii'').
FULGER 83
Cand poporul evreu a ajuns la poalele
Sinaiului dupa din Egipt, Dum-
nezeu i-a vorbit lui Moise sub ochii
Intregului popor, manifcstat puterea
prin hubuituri de tunet fulgere pc munte
(Ex 19,16). Dar fulgerul nu e un atribut
specific lui Dumnezeu, preCUI11 trasnetul
lui Jupiter: el nu este decat 0 exprcsie
vizihila, simboliea a fortei sale transcen-
dente. Nici un fenol11en natural, nu po ate
satisfacator prczenta supra-
naturalului. InUllnirca eu IIie" 0 dove-
DUl11l1cZCU nu s-a aratat nici In
vijelie, nici In cutrel11ur de pamiint, niei In
f(;e, ci intr-o .,adkre de v.tnt lin" (IR 19.9
Llrm.).-- FOe.
G
(;ALILEEA
Rcgiune din nordul pamantului lui
IsraeL Intre Kinncrct",
eu altitudini Intre SOO I20() m. A rost
teritoriul scminnilor lui Zcbulon 5i Ncftali.
Ra/boaielc dcporlariic au amcstccat po-
poarele de aici, ca dovada porecla dc "Gali-
Icea neamurilor" (Is 8,23-9,1), Foartc desehi-
sa inl1uentelor paganc, era privita eu dispret
dc cei din Iudeea. In epoea lui Isus fikea
parte din tetrarhia lui lrod Antipas"; eapitala
ei era pe atunci Tiberiada,
Isus, care petrecut tineretea in
Galileca, recrutat apostolii de acolo (Mt
4,18); pc acele meleaguri a propovaduit
Vestea eea buna. Tot aeolo Ie-a dat intalnire
ueenicilor sai dupa Inviere (Mt 26,32),
GAVRIIL
(Eb" "viteazul sau omullui Dumnezeu" ,)
El dezvaluie tainele lui Dumnezeu, expli-
candu-i lui Daniel viziunile pe care Ie avu-
sese (Dn 8,16; 9,21), Ii lui Zaharia
lui loan Botezatorul Mariei
rea lui Isus (Le 1 ,19 26-37), -. ARHAN-
GHEL, INGER,
Icon. Gavriil este reprezentat mai ales In
BlInele- Vestirt: Filippo Lippi, sec. XV, Napoli.
La pictorii italieni,el apare In chip de adolescent;
uneoricapatii trasaturile unui barbat
il11petuos (Mathias Grunewald, la Colmar). In
lumea hispanicii din sec. XVI XVII, Gavriil, In
costUI11 de curte, poarta 0 archebuza. Miniaturile
II arutCI dil,iul.illdu-I pc :\!ahoilled 111 ,'ala-
toria lui Illistica de Ia !\lcca Ia lerusalillli sec. XVI.
Istanbul ).
GELOS
Epitet ec i se aplid lui Dlll11naeu:
"Domnul Dllmnc/cul tau cstc un foe
mistuitor, un Dumne/cll gelos" (Dt 4.24);
aeest eali1ieativ traduce euvantul ebraie qClnCl,
.. zelos.plin de ravna".
Gelozia e descrisa ca tiind grija banuitoare eu
care-i ineonjuram pc cei iubiti pcntru a-i
proteja. Aceasta forma de dragoste a lui
Dumnezeu se totodata exigenta
exclusiva: ea nu tolereaza infidelitatea lui
Israel, ispitit de cultele idolatriee (Ir 7). -.
MANIE, RAZBUNATOR.
Lit. Racine, Atalia. 1691: "Unde sunt sage(ile
ce Ie aruneai, Dumnezeule Mare, In Indrepta(ita-(i
l11iinie?IAu nu mai tu Dumnezeul cel gelos?
Au nu mai tu Dumnezeul razbunarilor?"
(IV,6).
GENEALOGIE
Geneza rezuma (Gn 10,11), sub forma
unei genealogii, ideea pe care 0 aveau cei
vechi despre unitatea omenirii: toti oamenii
se trag din cei trei fii ai lui Noe se rasp an-
dese pe fata pamantului intemeind diferitele
natiuni, cu limbile lor. 0 alta povestire
introduce tema turnului Babel.
VT cuprinde numeroase genealogii, in
particular la inceputul primei caqi a Cronic i-
r
I
I
lor: gcncalogia lui David (lCr 2,10); rudclc
lui Moise Aaron (Num 3,14). Cartea lui
Rut subliniaza ca aceasta, 0 straina, estc
strabuna lui David CRt 4,18-22). -. BOOZ.
. In NT, Matci incepc cvanghelia eu 0
genealogic a lui Isus, pomind dc la stra-
sau A vraam; Luca mcrge pan a la
Adam (Mt 1,1 Lc 3,23-38). Doar put inc
nume sc rcgascsc pc ambclc liste.
Lit. Rabelais. PiintagrllcI. 15.:12. cap. I. paro-
diazii genealllgiile antice. Ascendenta ef'Oului sau
('ste anterill<lrii potopului. dar. dupa cum se Illtrea-
ba ironic uutoruI: .. Cum se po ate sa i'ie de
Heme ce In tilllpul potopului a pierit t(lata
Intr-un cu totul alt registru. pcguy. In \Iicto/,-
;\hric. Conte 191().mediteaza asupra genea-
logiei descendcnte a lui Matei geneulogicj
asccndente ,I lui Luca.ce merge de la Isus I"
EI sc amuzii Incerc:1nd sa ckscopcrc 111 cc miisurii a
rcspectat Dumnczcu Icgile ereditiitii In
Intruparea':' fiului sau: ,.Trcbuie s-o miirturisilll:
lui Isus este Illspiiimfll1tiitor. Putini
oameni. al(i oamcni. au avut poute atltia
Inca atiit de criminali. Indcosebi atatde
carnal criminali. In parte. acest Iucru dii Intrupiirii
Intregul ei pre(.; --> INTRUPARE.
GENEZA (F ACEREA)
(Gr. genesis, "origine".) Prima carte din
Pentateuc':' (Tora) din Biblie. Geneza este
un vast ansamblu de texte ce povestesc felul
cum creat Dumnezeu un popor pentru
a-i fi martor intre to ate neamurile.
Prima parte se refera la originile univer-
sului ale omenirii (ereatiunea*, raiul*
ispitirea*, potopul* povestea lui Noe*, tur-
nul Babel*).
Parte a a doua constituie povestea origi-
nilor lui Israel: istoria patriarhilor
Isaac*, Iaeov) a lui Iosif'. Este vremea ta-
gaduintelor lui Dumnezeu, a pregatirii po-
porului ce se va din Exod .
Alcatuirea ciirtii Facerii (Geneza) a durat
mult timp, incheindu-se abia dupa exil.
Intamplarile din vcchime, transmise mai
Intai oral, mereu actualizate, au fost intre-
tesute spre a se obtine forma [inala.
GHEENA 85
Textul nu trcbuie citit ca 0 expuncre
istorica, ci mai degraba ca afirmarea vointei
a intentiei lui Dumnezeu In vremea oamc-
nilor - lucru valabil mai ales pcntru prima
parte. Autorii au preluat uncle clemente
(potop, turnul Babel etc.) din tradi\iile poli-
teistc alc Orientului Apropiut, dar accstea
nu sunt decat cadrul in care sc cxprima cre-
dinta intr-unul Dumnezeu, Dumnc/cul unic,
crcatorul cerului al pamantului. .-+
CREATIUNE.
(;HEDEON
AI cincilea dintre cd doispre/ccc jll-
deditori mcntiortati In eartea .I udcdttorilor"
(vczi .Iud a-H). Originar din ncamul lui
Manasc. cstc trimis dc Dumnc/cll pcntru a-I
dczrobi pc Isracl de asuprirca madianitilor
(trib nomad din tinutul Sinai). Luptator al lui
Yahvc Impotriva lui Baa(, al carlli altar II
el poarta un adevarat razboi sfant,
caci Dumnczeu Ii aducc biruinta.
Ghedcon are i'ntelepciunca de a rcfuza
tronul regal ce Ii estc atunci propus; va muri
Indestulat respectat, inconjurat de cci 70
de fii.
Din nefericire, dupa moartea lui, in tim-
pul domniei fiului sau Abimelec, Israel se
va rei'ntoarce la idolatrie.
GHEENA
(Eb. Gc-Hinnom.) Rapa la sud de Ierusa-
lim. Acolo se afla "loeul arderii", al sacrifica-
rii unor copii prin foe, dupa un rit canaanean
condamnat violent de Biblie (Lv 18,21; 2R
16,3; 21,6 etc.). Numele a ajuns sa desernneze
locul de tortura, ba chiar i'nsa.5i tortura paca-
dupa moarte: "Serpi, pui de vipere,
cum Yeti sdipa de osanda gheenei?" exclama
Isus (Mt 23,33). -. lAD (INFERN).
L.&P. Acolo va fi p/{ingerea
dintilor. Isus despre Iocul linde, la
Iumii, vor fi azviirii(i to(i faptuitorii de
faradelegi (Mt 13,42). In vorbirea curentii. ame-
nin(area Cll gheena Inseamna un avertisment
pelltru cei rai.
G
(;ALILEEA
Rcgiune din nordul pamantului lui
IsraeL Intre Kinncrct",
eu altitudini Intre SOO I20() m. A rost
teritoriul scminnilor lui Zcbulon 5i Ncftali.
Ra/boaielc dcporlariic au amcstccat po-
poarele de aici, ca dovada porecla dc "Gali-
Icea neamurilor" (Is 8,23-9,1), Foartc desehi-
sa inl1uentelor paganc, era privita eu dispret
dc cei din Iudeea. In epoea lui Isus fikea
parte din tetrarhia lui lrod Antipas"; eapitala
ei era pe atunci Tiberiada,
Isus, care petrecut tineretea in
Galileca, recrutat apostolii de acolo (Mt
4,18); pc acele meleaguri a propovaduit
Vestea eea buna. Tot aeolo Ie-a dat intalnire
ueenicilor sai dupa Inviere (Mt 26,32),
GAVRIIL
(Eb" "viteazul sau omullui Dumnezeu" ,)
El dezvaluie tainele lui Dumnezeu, expli-
candu-i lui Daniel viziunile pe care Ie avu-
sese (Dn 8,16; 9,21), Ii lui Zaharia
lui loan Botezatorul Mariei
rea lui Isus (Le 1 ,19 26-37), -. ARHAN-
GHEL, INGER,
Icon. Gavriil este reprezentat mai ales In
BlInele- Vestirt: Filippo Lippi, sec. XV, Napoli.
La pictorii italieni,el apare In chip de adolescent;
uneoricapatii trasaturile unui barbat
il11petuos (Mathias Grunewald, la Colmar). In
lumea hispanicii din sec. XVI XVII, Gavriil, In
costUI11 de curte, poarta 0 archebuza. Miniaturile
II arutCI dil,iul.illdu-I pc :\!ahoilled 111 ,'ala-
toria lui Illistica de Ia !\lcca Ia lerusalillli sec. XVI.
Istanbul ).
GELOS
Epitet ec i se aplid lui Dlll11naeu:
"Domnul Dllmnc/cul tau cstc un foe
mistuitor, un Dumne/cll gelos" (Dt 4.24);
aeest eali1ieativ traduce euvantul ebraie qClnCl,
.. zelos.plin de ravna".
Gelozia e descrisa ca tiind grija banuitoare eu
care-i ineonjuram pc cei iubiti pcntru a-i
proteja. Aceasta forma de dragoste a lui
Dumnezeu se totodata exigenta
exclusiva: ea nu tolereaza infidelitatea lui
Israel, ispitit de cultele idolatriee (Ir 7). -.
MANIE, RAZBUNATOR.
Lit. Racine, Atalia. 1691: "Unde sunt sage(ile
ce Ie aruneai, Dumnezeule Mare, In Indrepta(ita-(i
l11iinie?IAu nu mai tu Dumnezeul cel gelos?
Au nu mai tu Dumnezeul razbunarilor?"
(IV,6).
GENEALOGIE
Geneza rezuma (Gn 10,11), sub forma
unei genealogii, ideea pe care 0 aveau cei
vechi despre unitatea omenirii: toti oamenii
se trag din cei trei fii ai lui Noe se rasp an-
dese pe fata pamantului intemeind diferitele
natiuni, cu limbile lor. 0 alta povestire
introduce tema turnului Babel.
VT cuprinde numeroase genealogii, in
particular la inceputul primei caqi a Cronic i-
r
I
I
lor: gcncalogia lui David (lCr 2,10); rudclc
lui Moise Aaron (Num 3,14). Cartea lui
Rut subliniaza ca aceasta, 0 straina, estc
strabuna lui David CRt 4,18-22). -. BOOZ.
. In NT, Matci incepc cvanghelia eu 0
genealogic a lui Isus, pomind dc la stra-
sau A vraam; Luca mcrge pan a la
Adam (Mt 1,1 Lc 3,23-38). Doar put inc
nume sc rcgascsc pc ambclc liste.
Lit. Rabelais. PiintagrllcI. 15.:12. cap. I. paro-
diazii genealllgiile antice. Ascendenta ef'Oului sau
('ste anterill<lrii potopului. dar. dupa cum se Illtrea-
ba ironic uutoruI: .. Cum se po ate sa i'ie de
Heme ce In tilllpul potopului a pierit t(lata
Intr-un cu totul alt registru. pcguy. In \Iicto/,-
;\hric. Conte 191().mediteaza asupra genea-
logiei descendcnte a lui Matei geneulogicj
asccndente ,I lui Luca.ce merge de la Isus I"
EI sc amuzii Incerc:1nd sa ckscopcrc 111 cc miisurii a
rcspectat Dumnczcu Icgile ereditiitii In
Intruparea':' fiului sau: ,.Trcbuie s-o miirturisilll:
lui Isus este Illspiiimfll1tiitor. Putini
oameni. al(i oamcni. au avut poute atltia
Inca atiit de criminali. Indcosebi atatde
carnal criminali. In parte. acest Iucru dii Intrupiirii
Intregul ei pre(.; --> INTRUPARE.
GENEZA (F ACEREA)
(Gr. genesis, "origine".) Prima carte din
Pentateuc':' (Tora) din Biblie. Geneza este
un vast ansamblu de texte ce povestesc felul
cum creat Dumnezeu un popor pentru
a-i fi martor intre to ate neamurile.
Prima parte se refera la originile univer-
sului ale omenirii (ereatiunea*, raiul*
ispitirea*, potopul* povestea lui Noe*, tur-
nul Babel*).
Parte a a doua constituie povestea origi-
nilor lui Israel: istoria patriarhilor
Isaac*, Iaeov) a lui Iosif'. Este vremea ta-
gaduintelor lui Dumnezeu, a pregatirii po-
porului ce se va din Exod .
Alcatuirea ciirtii Facerii (Geneza) a durat
mult timp, incheindu-se abia dupa exil.
Intamplarile din vcchime, transmise mai
Intai oral, mereu actualizate, au fost intre-
tesute spre a se obtine forma [inala.
GHEENA 85
Textul nu trcbuie citit ca 0 expuncre
istorica, ci mai degraba ca afirmarea vointei
a intentiei lui Dumnezeu In vremea oamc-
nilor - lucru valabil mai ales pcntru prima
parte. Autorii au preluat uncle clemente
(potop, turnul Babel etc.) din tradi\iile poli-
teistc alc Orientului Apropiut, dar accstea
nu sunt decat cadrul in care sc cxprima cre-
dinta intr-unul Dumnezeu, Dumnc/cul unic,
crcatorul cerului al pamantului. .-+
CREATIUNE.
(;HEDEON
AI cincilea dintre cd doispre/ccc jll-
deditori mcntiortati In eartea .I udcdttorilor"
(vczi .Iud a-H). Originar din ncamul lui
Manasc. cstc trimis dc Dumnc/cll pcntru a-I
dczrobi pc Isracl de asuprirca madianitilor
(trib nomad din tinutul Sinai). Luptator al lui
Yahvc Impotriva lui Baa(, al carlli altar II
el poarta un adevarat razboi sfant,
caci Dumnczeu Ii aducc biruinta.
Ghedcon are i'ntelepciunca de a rcfuza
tronul regal ce Ii estc atunci propus; va muri
Indestulat respectat, inconjurat de cci 70
de fii.
Din nefericire, dupa moartea lui, in tim-
pul domniei fiului sau Abimelec, Israel se
va rei'ntoarce la idolatrie.
GHEENA
(Eb. Gc-Hinnom.) Rapa la sud de Ierusa-
lim. Acolo se afla "loeul arderii", al sacrifica-
rii unor copii prin foe, dupa un rit canaanean
condamnat violent de Biblie (Lv 18,21; 2R
16,3; 21,6 etc.). Numele a ajuns sa desernneze
locul de tortura, ba chiar i'nsa.5i tortura paca-
dupa moarte: "Serpi, pui de vipere,
cum Yeti sdipa de osanda gheenei?" exclama
Isus (Mt 23,33). -. lAD (INFERN).
L.&P. Acolo va fi p/{ingerea
dintilor. Isus despre Iocul linde, la
Iumii, vor fi azviirii(i to(i faptuitorii de
faradelegi (Mt 13,42). In vorbirea curentii. ame-
nin(area Cll gheena Inseamna un avertisment
pelltru cei rai.
86 GHETSEMANI
GHETSEMANI
(Aram., "teasc de masline".) Dupa Cina
cea de Taina", Isus apostolii s-au dus
lntr-o griidina lmprejmuita de la marginea
Ierusalimului, la poalele Muntelui Masli-
nilor: griidina Ghetsemani. ---. AGONIE
(A LUI ISUS).
GIULGIU
Panza folosita pentru a inveli fata unui
mort; prin extensie, lintoliu.
La punerea in mormant, fata lui a
fost acoperita cu un giulgiu. ---. FATA.
GOG
Personaj identificat uneori cu Gyges,
rege in Lydia. Pentru Iezechiel (38-39),
acest "print din Magog" este cucerito-
rului barbar venit din Nord. Intr-o viziune
apocaliptica, prorocul descrie batalia cran-
cena pe care Gog 0 va purtaJmpotriva popo-
rului lui Durnnezeu pacea
ce va urma dupa infrangerea lui.
In NT, Gog Magog sunt doi regi, sim-
boluri ale neamurilor pagane ce lupta impo-
triva cetatii lui Dumnezeu (Ap 20,7-10).
GOLGOTA
(Aram., "capatana".) Locul unde a fost
rastignit Isus, aflat pe atunci in afara zidu-
rilor cetiWi Ierusalimului. -. CAL V AR,
PA TIMI, RASTIGNIRE.
r
GOLIAT
In cursulluptei dintre filisteni armata
lui Saul", Goliat, purtand de
arama, lanseaza 0 provocare israeli til or.
Tanarul pastor David, care se ridica impo-
triva lui in chip de luptator allui Dumnezeu,
il rapune cu 0 lovitura de piatra pornita
dintr-o apoi ii taie capul, consfintind
astfel biruinta lui Israel (1 S 17,4 urm.). ---.
DAVID.
GOYIM
Pluralul ebraic goyim desemneaza nea-
murile pagane, implicand 0 nuanta de
dispret. Traducerea greceasca a Septua-
gintei" transcrie: ethnikoi, iar Vulgata":
gentiles, adica "neamuri, natiuni".
GRAUNTE
"Daca grauntele de grau nu cade in
pamant nu moare, ramane singur; daca
moare, poarta multa roada. Cel ce
sufletul 11 va pierde, iar cel ce
sufletul in lumea aceasta il va pastra pentru
viata (In 12,24). Isus compara
moartea cu cea a grauntelui ajuns in pamant,
care aduce apoi 0 recolta bogata.
Lit. Andre Gide, Dad! griiuntele nu moare,
1926.
H
HALLEL
(Eb., "lauda".) Hallel este un ansamblu
de psalmi de lauda recitati la anumite
sarbatori, mai ales micul Hallel, psalmii
113-118, marele Hallel, psalmul136. Isus
apostolii sai, la Cinei celei de
Taina*, au intonat un asemenea cantec de
slava (Mt 26,30; Mc 14,26).
HAM
Cel de-al doilea fiu allui Noe" tata al
lui Canaan. Dupa potop, Noe, om al
pamantului, a rasiidit vita de vie. Intr-o zi,
imbatandu-se, s-a dezgolit in somn. Ham i-a
vazut goliciunea a Iacut haz de aceasta in
fata fratilor scli, Sem* si Iafet. Cei doi I-au
pe tatallor cu 0 haina. Cand s-a trezit
a aflat ce se intamplase, Noe I-a blestemat
pe Ham pe fiul acestuia: "Blestemat fie
Canaan! Robul robilor sa fie la fratii sai!"
(Gn 9,25). In sec. XIX, unii au considerat ca
Ham sm la originea rasei negre, justifican-
rasismul prin pretinse argumente
biblice.
Lit. "Fiul eu rasul infam": Victor Hugo, In
lui Satan, t886, 11 pe Ham
Nimrod' , legendarullntemeietor al
dinastiei babiloniene "eel dintai rege din
domnia sabiei".
HAOS
Poemul Facerii (Geneza) descrie paman-
tul creat de Dumnezeu mai intai ca "netoc-
mit gol", in eb. tohu wabohu, de unde
vine "tohu-bohu". Acest pustiu inconjurat
de jPtuneric este Haosul (Gn 1). Cuvantul
apartine vocabularului grecesc, opu-
nand HaosuI Cosmosul, adica lumea fara
forma lumea organizata ce va din ea.
-. CREATIUNE.
L.&P. Termenul "tahu-bohu" a intrat In lim-
bajul curent (n. tr,: francez) pentru a desemna 0
mare dezordine.
Lit. Sa semnalam, printre dlatoriile fanteziste
ale lui Pantagruel, treeerea lui prin insulele Tohu
Bohu: Rabelais, Quart Livre (A patra carte
despre Pantagruel), 1552.
HAR (GRATIE)
(Lat. gratia, "favoare, har, iertare, recu-
.)
Rugaciunea de muIfumire: rugaciune
ce exprima lauda pentru darnl
primit. -. EUHARISTIE, MAGNIFICAT.
HaruI: In NT, cuvantul har (gr. charis)
rezuma caracterizeaza era cea noua
instaurata prin venirea lui Isus Cristos, in
opozitie cu vremea vechiului Legamant,
dominam de Lege (Rm 6,14; In 1,17). Harul
este un dar de la Dumnezeu care Ie cuprinde
pe toate ce1elalte. Inca din VT (cf. eb. hesed) ,
a dilrui a ierta, raspandi dragostea,
bunatatea, binecuvantarile reprezentau
gesturi facute de Dumnezeu. Venirea lui
Isus Cristos arata pana unde merge genero-
zitatea divina: pana la a-I dilrui pe propriul
86 GHETSEMANI
GHETSEMANI
(Aram., "teasc de masline".) Dupa Cina
cea de Taina", Isus apostolii s-au dus
lntr-o griidina lmprejmuita de la marginea
Ierusalimului, la poalele Muntelui Masli-
nilor: griidina Ghetsemani. ---. AGONIE
(A LUI ISUS).
GIULGIU
Panza folosita pentru a inveli fata unui
mort; prin extensie, lintoliu.
La punerea in mormant, fata lui a
fost acoperita cu un giulgiu. ---. FATA.
GOG
Personaj identificat uneori cu Gyges,
rege in Lydia. Pentru Iezechiel (38-39),
acest "print din Magog" este cucerito-
rului barbar venit din Nord. Intr-o viziune
apocaliptica, prorocul descrie batalia cran-
cena pe care Gog 0 va purtaJmpotriva popo-
rului lui Durnnezeu pacea
ce va urma dupa infrangerea lui.
In NT, Gog Magog sunt doi regi, sim-
boluri ale neamurilor pagane ce lupta impo-
triva cetatii lui Dumnezeu (Ap 20,7-10).
GOLGOTA
(Aram., "capatana".) Locul unde a fost
rastignit Isus, aflat pe atunci in afara zidu-
rilor cetiWi Ierusalimului. -. CAL V AR,
PA TIMI, RASTIGNIRE.
r
GOLIAT
In cursulluptei dintre filisteni armata
lui Saul", Goliat, purtand de
arama, lanseaza 0 provocare israeli til or.
Tanarul pastor David, care se ridica impo-
triva lui in chip de luptator allui Dumnezeu,
il rapune cu 0 lovitura de piatra pornita
dintr-o apoi ii taie capul, consfintind
astfel biruinta lui Israel (1 S 17,4 urm.). ---.
DAVID.
GOYIM
Pluralul ebraic goyim desemneaza nea-
murile pagane, implicand 0 nuanta de
dispret. Traducerea greceasca a Septua-
gintei" transcrie: ethnikoi, iar Vulgata":
gentiles, adica "neamuri, natiuni".
GRAUNTE
"Daca grauntele de grau nu cade in
pamant nu moare, ramane singur; daca
moare, poarta multa roada. Cel ce
sufletul 11 va pierde, iar cel ce
sufletul in lumea aceasta il va pastra pentru
viata (In 12,24). Isus compara
moartea cu cea a grauntelui ajuns in pamant,
care aduce apoi 0 recolta bogata.
Lit. Andre Gide, Dad! griiuntele nu moare,
1926.
H
HALLEL
(Eb., "lauda".) Hallel este un ansamblu
de psalmi de lauda recitati la anumite
sarbatori, mai ales micul Hallel, psalmii
113-118, marele Hallel, psalmul136. Isus
apostolii sai, la Cinei celei de
Taina*, au intonat un asemenea cantec de
slava (Mt 26,30; Mc 14,26).
HAM
Cel de-al doilea fiu allui Noe" tata al
lui Canaan. Dupa potop, Noe, om al
pamantului, a rasiidit vita de vie. Intr-o zi,
imbatandu-se, s-a dezgolit in somn. Ham i-a
vazut goliciunea a Iacut haz de aceasta in
fata fratilor scli, Sem* si Iafet. Cei doi I-au
pe tatallor cu 0 haina. Cand s-a trezit
a aflat ce se intamplase, Noe I-a blestemat
pe Ham pe fiul acestuia: "Blestemat fie
Canaan! Robul robilor sa fie la fratii sai!"
(Gn 9,25). In sec. XIX, unii au considerat ca
Ham sm la originea rasei negre, justifican-
rasismul prin pretinse argumente
biblice.
Lit. "Fiul eu rasul infam": Victor Hugo, In
lui Satan, t886, 11 pe Ham
Nimrod' , legendarullntemeietor al
dinastiei babiloniene "eel dintai rege din
domnia sabiei".
HAOS
Poemul Facerii (Geneza) descrie paman-
tul creat de Dumnezeu mai intai ca "netoc-
mit gol", in eb. tohu wabohu, de unde
vine "tohu-bohu". Acest pustiu inconjurat
de jPtuneric este Haosul (Gn 1). Cuvantul
apartine vocabularului grecesc, opu-
nand HaosuI Cosmosul, adica lumea fara
forma lumea organizata ce va din ea.
-. CREATIUNE.
L.&P. Termenul "tahu-bohu" a intrat In lim-
bajul curent (n. tr,: francez) pentru a desemna 0
mare dezordine.
Lit. Sa semnalam, printre dlatoriile fanteziste
ale lui Pantagruel, treeerea lui prin insulele Tohu
Bohu: Rabelais, Quart Livre (A patra carte
despre Pantagruel), 1552.
HAR (GRATIE)
(Lat. gratia, "favoare, har, iertare, recu-
.)
Rugaciunea de muIfumire: rugaciune
ce exprima lauda pentru darnl
primit. -. EUHARISTIE, MAGNIFICAT.
HaruI: In NT, cuvantul har (gr. charis)
rezuma caracterizeaza era cea noua
instaurata prin venirea lui Isus Cristos, in
opozitie cu vremea vechiului Legamant,
dominam de Lege (Rm 6,14; In 1,17). Harul
este un dar de la Dumnezeu care Ie cuprinde
pe toate ce1elalte. Inca din VT (cf. eb. hesed) ,
a dilrui a ierta, raspandi dragostea,
bunatatea, binecuvantarile reprezentau
gesturi facute de Dumnezeu. Venirea lui
Isus Cristos arata pana unde merge genero-
zitatea divina: pana la a-I dilrui pe propriul
88 HARISMA
sau fiu (Rm 8.32), asupra earuia haru!,
adevarul (veli In 1,17), dreptatea" se revarsa
din ea asupra Mariei. eea "plina de
har" (Le 1,28).
In teologia harul este un dar al
lui Dumnezeu care Ie ingaduic oamenilor sa
ia parte la viata lui cat timp traiese, dar
d upa moartc. De-a I ungul seeolclor, in
comunitatilc crc5tine s-au purtat dezbateri
In Icgatura cu harul.
In' scc. XVI, Erasm 5i Luther se despart
In privinta prohlcmci mantuirii. Pcntru
umanistul olandc/. Ol11ul ia cl parte la
propria-i mantuirc: Dc fihcf'() !lrhitrio, 1524,
caUi Hemc Luther prctinde dt mantuirea
este numai nllmai un dar allui Dumnclcu,
.. n Imlntuire prin hal"': Dc servo arhdrio,
J 525. Calvin,ln In"titll?iii Rcligici Crc!jtinc,
afirma cii Dumnc/ell, In lihertatea-i suvc-
rana, acorda harullui cdor pe care vrea sa-i
Im'intuiasca, refuzandu-I celorlalti, care vor
fi osanditi". Aceasta este doctrina predesti-
narii, declarata ereticii de Biserica Catoliea.
In sec. XVII, In Franta, dezbaterea asu-
pra harului devine mai aprinsa, opu-
nandu-i pe pc iezuiti. Oeniullui
Pascal, eare a intervenit In disputa de partea
a dat 0 stralueire durabila aeestei
dezbateri teologiee. sustineau
ideilc din Augustinus, publieat In 1640 de
catre Jansenius, episeop de Ypres: dupa ei,
haru1 nu este daruit tuturor oamenilor;
Dumnezeu, In deplina lui libertate, poate sa
Ii-I refuze ehiar dreptilor*, iar Isus n-a
murit decat pentru mantuirea unui mic nu-
mar de (aeeasta Inseamna, tara Indo-
iaHi, bratele In forma de "V" - nu larg
desfaeute - ale lui Isus In erueifixurilc de
inspiratie jansenista).
La randullor, iezuitii, mai eu seama
iezuitul spaniol Molina, sustineau un punet
de vedere mai putin lipsit de speranta: fieeare
daca praetica insufletit de eredinta
sfintele taine, rugaeiunea virtutile, poate
sa merite harul lui Dumnezeu sa fie
mantuit. Molinismul voia astfel sa Impaee
teza lihertatii omului eu aeeea a efieacitatii
atotputemiee a harului dumnezeiese.
Intre iezuiti, (domi-
nieani, discipoli ai Srantului Toma d' Aquino)
aparau 0 pozitie de mijloe: Dumnezeu Ie
tuturor oamenilor un har Indestu-
lator, dar numai unora lc dil harul eficace
nccesar pentru ca harul Indestulator
arate roadek. Pascal ave a de ce sa ironizeze
acest har indcstulator care nu e de
ajuns!
In spalclc acestor dezhateri Inlre experti -
fncepute de fapt Inca din sec. V d. Cr. fntre
Augustin Pclagius. continuate In sec.
XVIII In pofida hulei papale Unigcnitlls
(171:) care condamna doctrina jansenista -
se punca, pentru 0 Intrehare grava:
cum sa impaci, In straduinta pentru mantuire,
libertatca umana ell atotputernicia divina?
Ut. Srftntul Augustin. M:irturi.,iri. 39X. Jean
Calvin. /m;titutia Rcligici 1541. Pascal,
Provincialcle. scriso(lrea IV. 165i. John Bunyan
(seriitor mistie englez). At7uxul Hurului, 1666,
Cilliltoriit Pclerinului, 16X4. Paul Claude!. Cinci
nwri ode, 1913, "Muza care este hanIl": dialogul
poctului ell muza care, pu\in cate pu\in, devine har.
Cin. Eroii filmului lui Robert Bresson, pana
In agonie, sunt harului, ea preotul din
Ambrieollrt: jUITIit/u/ unui preot de {itri/, 1950,
dupa Georges Bernanos.
HARISMA.
(Or. kharisma, de la kharis, "har".) Cu-
vant utilizat mai ales de apostolul Pavel*:
Israel a primit darurile lui Dumnezeu (ha-
risme) care "nu se pot Iua inapoi", fiind date
pentru totdeauna (Rm 11,29); pentru
acest dar nepretuit este "viata Intru
Cristos Isus" (Rm 6,23).
Cuvantul are un sens mai res trans:
"Ficeare a primit de la Dumnezeu darulIui"
(lCo 7,7). "Darurile sunt felurite, dar e ace-
Duh" (lCo 12,4). Toate sunt oferite
"spre folos" (lCo 12,7).
r
Uncle grupuri religioase acorda astazi
mare importanta unor harisme (darul tama-
duirii, darul limbilor) eunoseute de
din Corint. In ceca ce-I pe Sfantul
Pavel, cI insista asupra milosteniei (dra-
gostei), cea mai importanta dintre toate
harismcIe (lCo 12,31; 13,8).
HERUVIM
Creaturi mitologice provenite din cultura
bahiloniana, hcruvimii sunt reprczentati
sustinand twnul lui Dumnczeu (Ps 80,2:
99,1), tragandu-i carul (Ex 25,20) sau
purtandu-lin spate (Ps I ILl I): dc ascmenea,
apar pc capacul Ch ivotul ui (Ex 25.20).
In iconograria Evului Mediu. sunt picta\i
In alhastru pentru a simholiza eerul: fiecare
dintre hcruvimi arc catc patm aripi. Traditia
Ii In randul ingcrilor':'.
l-it. Cintccullui Roland. sec. XII: la Illoartea
lui Roland. DUl1lnezeu .,11 trimite pe ingerul sau
heruvim (Rai'ail) pe Sfilntul Mihail al Primej-
diei; Ii Sfiintul Guvriil. Ei due sutletul
eontelui In Parudis" (strofa CLXXVI).
HOLOFERN 89
HOLOCAUST (ARDERE DE TOT)
(Or. ho10s, "tot, intrcg" kausis, "ac-
tiunea de a arde".) Holoeaustul reprezinta
saerificarea unui animal (taUf, mid, pasarc)
eonsumata In intregime pe altar - ritual
deseris de Levitic (Lv 1). Este mai eu seama
un sacrifieiu expiator. Cuvantul 0 desem-
ncaza uneori chiar pe vietima
In zilele noastrc, tcrmenul se fO/(lse5tc
curent pentru a numi cxterminarea evreilor
de catre dar multi prefera Inlocuirea
lui Cll !joa1{': catastrofa. -. DREPT, rO\!.
I,it. Salllul'i Joseph /\gl1tln. Foeul,i LClllllul.
sec. XX. Nelly Sachs. Rlltlul cniglllc/o('. 1967.
Cill. \1ani 11 Cholllsky. l1o/o(,;IlI.,-r. [9i9.
HOLOFERN
General allui Nahucodonosor". in cursul
unci expeditii la vestul rcgatuJui asirian, d
ameninta ludcea (fdt 4,7). Pc cand are Joc
asediul Bctulici, Iudita'" sa-i taic
capul, datorita ercdin{ci, a a
Indraznelii ei (Jdt 13,6-10).
88 HARISMA
sau fiu (Rm 8.32), asupra earuia haru!,
adevarul (veli In 1,17), dreptatea" se revarsa
din ea asupra Mariei. eea "plina de
har" (Le 1,28).
In teologia harul este un dar al
lui Dumnezeu care Ie ingaduic oamenilor sa
ia parte la viata lui cat timp traiese, dar
d upa moartc. De-a I ungul seeolclor, in
comunitatilc crc5tine s-au purtat dezbateri
In Icgatura cu harul.
In' scc. XVI, Erasm 5i Luther se despart
In privinta prohlcmci mantuirii. Pcntru
umanistul olandc/. Ol11ul ia cl parte la
propria-i mantuirc: Dc fihcf'() !lrhitrio, 1524,
caUi Hemc Luther prctinde dt mantuirea
este numai nllmai un dar allui Dumnclcu,
.. n Imlntuire prin hal"': Dc servo arhdrio,
J 525. Calvin,ln In"titll?iii Rcligici Crc!jtinc,
afirma cii Dumnc/ell, In lihertatea-i suvc-
rana, acorda harullui cdor pe care vrea sa-i
Im'intuiasca, refuzandu-I celorlalti, care vor
fi osanditi". Aceasta este doctrina predesti-
narii, declarata ereticii de Biserica Catoliea.
In sec. XVII, In Franta, dezbaterea asu-
pra harului devine mai aprinsa, opu-
nandu-i pe pc iezuiti. Oeniullui
Pascal, eare a intervenit In disputa de partea
a dat 0 stralueire durabila aeestei
dezbateri teologiee. sustineau
ideilc din Augustinus, publieat In 1640 de
catre Jansenius, episeop de Ypres: dupa ei,
haru1 nu este daruit tuturor oamenilor;
Dumnezeu, In deplina lui libertate, poate sa
Ii-I refuze ehiar dreptilor*, iar Isus n-a
murit decat pentru mantuirea unui mic nu-
mar de (aeeasta Inseamna, tara Indo-
iaHi, bratele In forma de "V" - nu larg
desfaeute - ale lui Isus In erueifixurilc de
inspiratie jansenista).
La randullor, iezuitii, mai eu seama
iezuitul spaniol Molina, sustineau un punet
de vedere mai putin lipsit de speranta: fieeare
daca praetica insufletit de eredinta
sfintele taine, rugaeiunea virtutile, poate
sa merite harul lui Dumnezeu sa fie
mantuit. Molinismul voia astfel sa Impaee
teza lihertatii omului eu aeeea a efieacitatii
atotputemiee a harului dumnezeiese.
Intre iezuiti, (domi-
nieani, discipoli ai Srantului Toma d' Aquino)
aparau 0 pozitie de mijloe: Dumnezeu Ie
tuturor oamenilor un har Indestu-
lator, dar numai unora lc dil harul eficace
nccesar pentru ca harul Indestulator
arate roadek. Pascal ave a de ce sa ironizeze
acest har indcstulator care nu e de
ajuns!
In spalclc acestor dezhateri Inlre experti -
fncepute de fapt Inca din sec. V d. Cr. fntre
Augustin Pclagius. continuate In sec.
XVIII In pofida hulei papale Unigcnitlls
(171:) care condamna doctrina jansenista -
se punca, pentru 0 Intrehare grava:
cum sa impaci, In straduinta pentru mantuire,
libertatca umana ell atotputernicia divina?
Ut. Srftntul Augustin. M:irturi.,iri. 39X. Jean
Calvin. /m;titutia Rcligici 1541. Pascal,
Provincialcle. scriso(lrea IV. 165i. John Bunyan
(seriitor mistie englez). At7uxul Hurului, 1666,
Cilliltoriit Pclerinului, 16X4. Paul Claude!. Cinci
nwri ode, 1913, "Muza care este hanIl": dialogul
poctului ell muza care, pu\in cate pu\in, devine har.
Cin. Eroii filmului lui Robert Bresson, pana
In agonie, sunt harului, ea preotul din
Ambrieollrt: jUITIit/u/ unui preot de {itri/, 1950,
dupa Georges Bernanos.
HARISMA.
(Or. kharisma, de la kharis, "har".) Cu-
vant utilizat mai ales de apostolul Pavel*:
Israel a primit darurile lui Dumnezeu (ha-
risme) care "nu se pot Iua inapoi", fiind date
pentru totdeauna (Rm 11,29); pentru
acest dar nepretuit este "viata Intru
Cristos Isus" (Rm 6,23).
Cuvantul are un sens mai res trans:
"Ficeare a primit de la Dumnezeu darulIui"
(lCo 7,7). "Darurile sunt felurite, dar e ace-
Duh" (lCo 12,4). Toate sunt oferite
"spre folos" (lCo 12,7).
r
Uncle grupuri religioase acorda astazi
mare importanta unor harisme (darul tama-
duirii, darul limbilor) eunoseute de
din Corint. In ceca ce-I pe Sfantul
Pavel, cI insista asupra milosteniei (dra-
gostei), cea mai importanta dintre toate
harismcIe (lCo 12,31; 13,8).
HERUVIM
Creaturi mitologice provenite din cultura
bahiloniana, hcruvimii sunt reprczentati
sustinand twnul lui Dumnczeu (Ps 80,2:
99,1), tragandu-i carul (Ex 25,20) sau
purtandu-lin spate (Ps I ILl I): dc ascmenea,
apar pc capacul Ch ivotul ui (Ex 25.20).
In iconograria Evului Mediu. sunt picta\i
In alhastru pentru a simholiza eerul: fiecare
dintre hcruvimi arc catc patm aripi. Traditia
Ii In randul ingcrilor':'.
l-it. Cintccullui Roland. sec. XII: la Illoartea
lui Roland. DUl1lnezeu .,11 trimite pe ingerul sau
heruvim (Rai'ail) pe Sfilntul Mihail al Primej-
diei; Ii Sfiintul Guvriil. Ei due sutletul
eontelui In Parudis" (strofa CLXXVI).
HOLOFERN 89
HOLOCAUST (ARDERE DE TOT)
(Or. ho10s, "tot, intrcg" kausis, "ac-
tiunea de a arde".) Holoeaustul reprezinta
saerificarea unui animal (taUf, mid, pasarc)
eonsumata In intregime pe altar - ritual
deseris de Levitic (Lv 1). Este mai eu seama
un sacrifieiu expiator. Cuvantul 0 desem-
ncaza uneori chiar pe vietima
In zilele noastrc, tcrmenul se fO/(lse5tc
curent pentru a numi cxterminarea evreilor
de catre dar multi prefera Inlocuirea
lui Cll !joa1{': catastrofa. -. DREPT, rO\!.
I,it. Salllul'i Joseph /\gl1tln. Foeul,i LClllllul.
sec. XX. Nelly Sachs. Rlltlul cniglllc/o('. 1967.
Cill. \1ani 11 Cholllsky. l1o/o(,;IlI.,-r. [9i9.
HOLOFERN
General allui Nahucodonosor". in cursul
unci expeditii la vestul rcgatuJui asirian, d
ameninta ludcea (fdt 4,7). Pc cand are Joc
asediul Bctulici, Iudita'" sa-i taic
capul, datorita ercdin{ci, a a
Indraznelii ei (Jdt 13,6-10).
IACOV
(Duhla hazata pe un joc de
cuvinte - populara: ;J(jch . .. eare vine din
urmiL savanta: din chrai-
eul ya 'aqoh-cf, Inscmniind, Cad Indoiala,
,.Doamnc ajuta".) Fiu al lui Isaac':' al
Rcbecai", frate geaman cu Esau':' (Isav).
naseut tinand In mana calciiiul i"ratelui sau,
lacov Ii ia kicul acestuia
dreptul de Intiii-nascut numai cu un blid de
linte (Gn apoi obtinand prin
latorie de Ia tatal sau, care orbise, binecu-
vantarea cuvenita fiului cclui mai mare (Gn
27 ,1-40).
Ca sa scape de mania lui Esau, pleaca in
Mesopotamia; pe drum, ailandu-se Ia Betel,
vede in vis 0 scara pe care urea ingerii ee-l
slujese pe Dumnezeu; atunei Domnul il
bineeuvanteaza ii promite 0 descendenta
numeroasa (Gn 28,10-20). Unehiul sau
Laban il ia ca pentru ani, dar il
dandu-i-o de sotie pe fiica sa Lia,
eand Iaeov voia sa se insoare eu Rahila,
cealalta fiidL AstfeI, trebuie sa mai siujeasca
inca ani ca sa 0 ia de solie pe cea
ravnita; in urmatorii ani se
in dauna unehiului sau. Pe drumul de
intoarcere, Iacov infrunta un neeunoseut (Gn
32,25-31) in care-I pe Dumnezcu:
acesta il binccuvanteaza si ii schimba numele
in Israel *, "biruitorul lui Dumnezeu". Apoi
Iacov se impaca, in finc,eu Esau.
I
Spre vietii, Iacov cmigrcaza In
Egipt din prieina Coametei II pc
fiul [osit'. Inaintc de a muri. Ii hine-
cuviintcaza pc cci doisprczccc fii ai sai (Gn
.:J.9.I-2X). cponimi ai eclor doua-
sprezece ncamuri arc lui Israel.
In istoria patriarhilor, lacov cstc consi-
derat omul se credc ca
viclcnia 11 ajuta numai pcntru ca cl c cel pc
carc libera vointa divina il prcfera lui Esau,
el fiind cel caruia Dumnezeu ii
promisiunile [acute lui Avraam.
Lit. Agrippa d' Aubigne, Trilgicele, 1616 (I.
,.Suferinte'): partidul catolic partidul protestant
mama, Fmnta. sunt asemenea lui Esau
lacov certandu-se "pentru sfiircurile hriinitoare";
Iacov, alcsul lui Dumnezeu, reprezintii partidul
protestant. Lamartine, Noile Meditatii poctice.
1 X23, "Duhul lui Dumnezeu": lupta lui Iacov cu
ingerul. Norge, BlIcllriil in sliflete, 1941, "Iacov si
[ngerul'. Thomas Mann, fOI;if Iii fratii .,iii, 1943:
aici lacov este, fiirii Indoialii, sprijinit de harul divino
dar dragostea nemiisuratii pentru Iosif, pe care-\
cu daruri In dauna celorla\ti fii, va fi
sursii de conflicte Intre descendenti.
Pierre Emmanuel, filcov, 1970: dincolo de fi-
gum biblicii a lui Iacov, paetul urmeazii ciiu-
tarea sensului, a In(eJesului. Elie Wiesel: "Iacov
sau lupta Cll noaptea" constituie 0 parte din
CeIebriltii bib/ice. 1975.
Icon. fntEInirea lui facov ClI RahiliI: Luca
Giordano, sec. XVII, Lausanne; William Dyee,sec.
XIX. Leicester; Josef von Flihrich. IX36, Viena.
Visul Illi facov: $coala de la Avi(!non. 1490.
Avignon; Jose de Ribera, 1639. Mad;id; William
Turner. sec. XIX. Londra. Llipta lui lacol' ClI
r
fngcru/: Salvator Rosa. sec. XVI!. Derbyshire:
Delacroix. 1 X62, St-Slilpice. Paris. Jacopo Bassano.
fntoarccrca lui facov. 1565, Venetia. Gauguin.
Vi7iullca dup;7 PrcciiC<i, 1 XXX. Edinburg. Ford
!,vladdox Brown. colorat,l, sec. XIX,
Liverpool.
+ lHuz. Arnold Sch()nberg, Scaril Illi hicov.
oratoriu. 1917.
laeov eel Mare: riullui Zcvedci, [ratelc
mai marc allui loan, ea acesta unul dintre
eei doispre/eee apostoli", ca acesta supra-
I1u11lit Boanen!hcs, adica .,fiu al tunetului".
Impreuna ell Petru eu loan, a fost prezent
la evenimente importante din viata lui Isus:
Sehimharea la Fata" (Mt 17.1). invierea
fiieci lui lair (le XAO-56). agonia in gradi-
na Ghctsemani (Mt 26.37).
[aem" a murit ea un martir':',
catre anul41 d. Cr. din ordinullui lrod Agripa
[ (Fp 12,2). Dupa Matci Marcu. Isus
ii prevcstise aceasta moarte care urma
sa-I uneasca de-a pururi cu el, cand Iacov
fratele lui avuscsera Indrazneala de a-i cerc
sa fie Ul1ul dc-a dreapta. celalalt dc-a
stanga lui, In siava (Me 10,35-40). Conform
unei legende, Iacov cel Mare ar fi evanghc-
lizat Spania; el este cinstit indeosebi la Sfan-
tuI Iacov din Compostella.
Iaeov fiul lui Alfeu: unul dintre cei
doisprezece apostoli" (Mc 3,18).
Iaeov eel Mic: este adesea confundat cu
Iacov fiullui Aifeu. De fapt, Iacov cel Mic,
ruda cu Isus, fiul lui Cleopa al Mariei,
una dintre sfintele femei*, nu se numara
printre cei doisprezece apostoli*; el nu a fost
nici macar ucenic allui Isus in timpul vietii
acestuia. Dar dupa aceea a devenit condu-
catorul a jucat un rol
de prim rang in comunitatea din Ierusalim,
indeosebi cu ocazia controversei asupra ne-
cesitatii de a Ie impune circumcizia paga-
nilor convertiti (Fp 15,13-21).
I sc atribuie Epistola lui Iacov, prima
epistola catolica (vezi Biblia catolicilor,
p. 14), atribuire contestata astazi. Dupa
lAD 91
spuscle istorieului Josephus Flavius (37-100
d. Cr.), a fost ucis cu pietre in anul 62.
lAD (lNFERN)
(Lat. infcrnum, de la inferum, "cel de
dedcsubt, de .ios".) In cosmologia evrciasca,
de dedesubt, numitc sunt
partea inferioara a universului.
Initial, VT desprc iad ea despre
.. loeul de intaInire al tutuwr muritorilor" (Iv
3(),23), fiind Evreii
imagincaza supravietuirca lor acolo In-
tr-o .. umhra de cxistenta". intr-o lumina eare
seamana eu eea a noptii. Soarta a tuturor
oamenilor. pentru ei nu cste obiect
de re\olta. dad sc ajungc aeolo dupa 0 viata
Indclungata: in aeel loe I(i pori intiilni stra-
Conotatii dramatice apar ahia atunci
cand iadul inghitc un 0111 III plina putcre,,,la
amiaza zilclor" sale (Is 0).
Dar in decursul timpului, aceasta con-
eeptic desprc .>co1 se modifica: din
propriu-zis al mortilor, cI devine loc de pc-
deapsa pcntru sulletelc rcle. Isaia il ame-
ninta cu .:;co1-uI pc regele Babilonului: "In
iad s-a pogorat l11arirea ta, in cantecul harfe-
lor tale. Sub tine sc vor vicrmii,
viermii vor fi acoperiimantul tau" (Is 14,11).
Imaginile Sodomei Gomorei* mistuite
de foc (Gn 19,23) sau a Tofetului in valea
gheenei, devenita Ioc al groazei, schimba
putin cate putin ideea pe care formasera
evreii despre .:;eol: moqilor devine
lac al pedepsei eshatologice*, al unor
chinuri atroce. In paralel apare ideea unei
riisplatiri a celor drepti a unei invieri (2M
12,43; Int 3,1-10). n-au facut
altceva decat sa preia imaginile cele mai
inspaimantatoare din stilul profetic. Predica-
tarii Ie-au asigurat raspan-
dire de mai tarziu. - COBORAREA LUI
ISUS LA lAD.
Lit. [mpiirii(ie a lui Satana a osanditilor, iadul
este tiiramlll de dincolo evocat In Vi.'lIl de"pre iad
de Raoul de Houdenc. Ilingii povcstire datand de
IACOV
(Duhla hazata pe un joc de
cuvinte - populara: ;J(jch . .. eare vine din
urmiL savanta: din chrai-
eul ya 'aqoh-cf, Inscmniind, Cad Indoiala,
,.Doamnc ajuta".) Fiu al lui Isaac':' al
Rcbecai", frate geaman cu Esau':' (Isav).
naseut tinand In mana calciiiul i"ratelui sau,
lacov Ii ia kicul acestuia
dreptul de Intiii-nascut numai cu un blid de
linte (Gn apoi obtinand prin
latorie de Ia tatal sau, care orbise, binecu-
vantarea cuvenita fiului cclui mai mare (Gn
27 ,1-40).
Ca sa scape de mania lui Esau, pleaca in
Mesopotamia; pe drum, ailandu-se Ia Betel,
vede in vis 0 scara pe care urea ingerii ee-l
slujese pe Dumnezeu; atunei Domnul il
bineeuvanteaza ii promite 0 descendenta
numeroasa (Gn 28,10-20). Unehiul sau
Laban il ia ca pentru ani, dar il
dandu-i-o de sotie pe fiica sa Lia,
eand Iaeov voia sa se insoare eu Rahila,
cealalta fiidL AstfeI, trebuie sa mai siujeasca
inca ani ca sa 0 ia de solie pe cea
ravnita; in urmatorii ani se
in dauna unehiului sau. Pe drumul de
intoarcere, Iacov infrunta un neeunoseut (Gn
32,25-31) in care-I pe Dumnezcu:
acesta il binccuvanteaza si ii schimba numele
in Israel *, "biruitorul lui Dumnezeu". Apoi
Iacov se impaca, in finc,eu Esau.
I
Spre vietii, Iacov cmigrcaza In
Egipt din prieina Coametei II pc
fiul [osit'. Inaintc de a muri. Ii hine-
cuviintcaza pc cci doisprczccc fii ai sai (Gn
.:J.9.I-2X). cponimi ai eclor doua-
sprezece ncamuri arc lui Israel.
In istoria patriarhilor, lacov cstc consi-
derat omul se credc ca
viclcnia 11 ajuta numai pcntru ca cl c cel pc
carc libera vointa divina il prcfera lui Esau,
el fiind cel caruia Dumnezeu ii
promisiunile [acute lui Avraam.
Lit. Agrippa d' Aubigne, Trilgicele, 1616 (I.
,.Suferinte'): partidul catolic partidul protestant
mama, Fmnta. sunt asemenea lui Esau
lacov certandu-se "pentru sfiircurile hriinitoare";
Iacov, alcsul lui Dumnezeu, reprezintii partidul
protestant. Lamartine, Noile Meditatii poctice.
1 X23, "Duhul lui Dumnezeu": lupta lui Iacov cu
ingerul. Norge, BlIcllriil in sliflete, 1941, "Iacov si
[ngerul'. Thomas Mann, fOI;if Iii fratii .,iii, 1943:
aici lacov este, fiirii Indoialii, sprijinit de harul divino
dar dragostea nemiisuratii pentru Iosif, pe care-\
cu daruri In dauna celorla\ti fii, va fi
sursii de conflicte Intre descendenti.
Pierre Emmanuel, filcov, 1970: dincolo de fi-
gum biblicii a lui Iacov, paetul urmeazii ciiu-
tarea sensului, a In(eJesului. Elie Wiesel: "Iacov
sau lupta Cll noaptea" constituie 0 parte din
CeIebriltii bib/ice. 1975.
Icon. fntEInirea lui facov ClI RahiliI: Luca
Giordano, sec. XVII, Lausanne; William Dyee,sec.
XIX. Leicester; Josef von Flihrich. IX36, Viena.
Visul Illi facov: $coala de la Avi(!non. 1490.
Avignon; Jose de Ribera, 1639. Mad;id; William
Turner. sec. XIX. Londra. Llipta lui lacol' ClI
r
fngcru/: Salvator Rosa. sec. XVI!. Derbyshire:
Delacroix. 1 X62, St-Slilpice. Paris. Jacopo Bassano.
fntoarccrca lui facov. 1565, Venetia. Gauguin.
Vi7iullca dup;7 PrcciiC<i, 1 XXX. Edinburg. Ford
!,vladdox Brown. colorat,l, sec. XIX,
Liverpool.
+ lHuz. Arnold Sch()nberg, Scaril Illi hicov.
oratoriu. 1917.
laeov eel Mare: riullui Zcvedci, [ratelc
mai marc allui loan, ea acesta unul dintre
eei doispre/eee apostoli", ca acesta supra-
I1u11lit Boanen!hcs, adica .,fiu al tunetului".
Impreuna ell Petru eu loan, a fost prezent
la evenimente importante din viata lui Isus:
Sehimharea la Fata" (Mt 17.1). invierea
fiieci lui lair (le XAO-56). agonia in gradi-
na Ghctsemani (Mt 26.37).
[aem" a murit ea un martir':',
catre anul41 d. Cr. din ordinullui lrod Agripa
[ (Fp 12,2). Dupa Matci Marcu. Isus
ii prevcstise aceasta moarte care urma
sa-I uneasca de-a pururi cu el, cand Iacov
fratele lui avuscsera Indrazneala de a-i cerc
sa fie Ul1ul dc-a dreapta. celalalt dc-a
stanga lui, In siava (Me 10,35-40). Conform
unei legende, Iacov cel Mare ar fi evanghc-
lizat Spania; el este cinstit indeosebi la Sfan-
tuI Iacov din Compostella.
Iaeov fiul lui Alfeu: unul dintre cei
doisprezece apostoli" (Mc 3,18).
Iaeov eel Mic: este adesea confundat cu
Iacov fiullui Aifeu. De fapt, Iacov cel Mic,
ruda cu Isus, fiul lui Cleopa al Mariei,
una dintre sfintele femei*, nu se numara
printre cei doisprezece apostoli*; el nu a fost
nici macar ucenic allui Isus in timpul vietii
acestuia. Dar dupa aceea a devenit condu-
catorul a jucat un rol
de prim rang in comunitatea din Ierusalim,
indeosebi cu ocazia controversei asupra ne-
cesitatii de a Ie impune circumcizia paga-
nilor convertiti (Fp 15,13-21).
I sc atribuie Epistola lui Iacov, prima
epistola catolica (vezi Biblia catolicilor,
p. 14), atribuire contestata astazi. Dupa
lAD 91
spuscle istorieului Josephus Flavius (37-100
d. Cr.), a fost ucis cu pietre in anul 62.
lAD (lNFERN)
(Lat. infcrnum, de la inferum, "cel de
dedcsubt, de .ios".) In cosmologia evrciasca,
de dedesubt, numitc sunt
partea inferioara a universului.
Initial, VT desprc iad ea despre
.. loeul de intaInire al tutuwr muritorilor" (Iv
3(),23), fiind Evreii
imagincaza supravietuirca lor acolo In-
tr-o .. umhra de cxistenta". intr-o lumina eare
seamana eu eea a noptii. Soarta a tuturor
oamenilor. pentru ei nu cste obiect
de re\olta. dad sc ajungc aeolo dupa 0 viata
Indclungata: in aeel loe I(i pori intiilni stra-
Conotatii dramatice apar ahia atunci
cand iadul inghitc un 0111 III plina putcre,,,la
amiaza zilclor" sale (Is 0).
Dar in decursul timpului, aceasta con-
eeptic desprc .>co1 se modifica: din
propriu-zis al mortilor, cI devine loc de pc-
deapsa pcntru sulletelc rcle. Isaia il ame-
ninta cu .:;co1-uI pc regele Babilonului: "In
iad s-a pogorat l11arirea ta, in cantecul harfe-
lor tale. Sub tine sc vor vicrmii,
viermii vor fi acoperiimantul tau" (Is 14,11).
Imaginile Sodomei Gomorei* mistuite
de foc (Gn 19,23) sau a Tofetului in valea
gheenei, devenita Ioc al groazei, schimba
putin cate putin ideea pe care formasera
evreii despre .:;eol: moqilor devine
lac al pedepsei eshatologice*, al unor
chinuri atroce. In paralel apare ideea unei
riisplatiri a celor drepti a unei invieri (2M
12,43; Int 3,1-10). n-au facut
altceva decat sa preia imaginile cele mai
inspaimantatoare din stilul profetic. Predica-
tarii Ie-au asigurat raspan-
dire de mai tarziu. - COBORAREA LUI
ISUS LA lAD.
Lit. [mpiirii(ie a lui Satana a osanditilor, iadul
este tiiramlll de dincolo evocat In Vi.'lIl de"pre iad
de Raoul de Houdenc. Ilingii povcstire datand de
92 lAIR
la Inccputul sec. XII. precum locul chinLlrilor
descris de Dante In prima parte a Divinei Comeciii
(/n/ernul) (13m-1321). sumii poeticii a spaimelor
umanitiitii mcdievalc. Aici. gcografia IllfcrnLllui e
aleiituitii din llouii eercuri. lmpiir(ite la nlndullor
III zone gropi. unde se dczliin(Llie uraganele. tlii-
ciirile. Pentru Agrippa dAubigne.
In Tra!:Jicclc. 1610 (VII. "Judecata'). iadul
constituie Incul pcdepsei .... .Dill iad nu
ieselDecflt imposibila sete de imposibila moarte."
Baudelaire situeazii iadul ciliar III om. el fiind
piicatlll In care omlll se afundii l'iira sperantii.
Rimbuud. eel din Un :Illo(imp III iild. IX73
(..Carnetlll mell de oS[lI1dit). l'iillrit un iud
mental sub inriucnta. III acelasi timp
detest'lta. a S'ltanei: .. Ca sii 0 g::ttlli. pc oricc
bucuric al11 .;iirit Cll salail surd al i'iarei siilbatice."
ill FraTii K"rama/.()\ dc Dostoie\ski. I XX(J.
stmclul Zosillla iadlll drept ... ,uferinta
de a nu l11ai putea illbi". Dupa Nerval. Aurelia.
I X55. nebunia .11' ri un rei de cuborare In in/crnul
din interiorul I'iintei pl'Opdi.
Re,ditatca exterioara poate de\eni ea
iadul. Astfel este Incilisoarea Chiitelet. unde a fost
Il1tcmni(at Marot: ladul. 1539; u,Hcl sllnt
moderne pc care Ie deserie Aragon In ROlllilllul
neterminat, 1956, ori Primul cere (aluzie la
Infernul lui Dante) ul lIniversului peniteneiur
sovietie de Soljenitln.
Icon. ladul este reprezentat In iudeditile de
Apot. Auguste Rodin s-a inspirat dill Divin;/ Co-
medie pentru Poartil iildului, care n-a fost nicio-
data terminatii.
lAIR
Una dintre persoanele de vaza din
Capernaum, tatal unei fetite care moare la
varsta de 12 ani. La rugamintea lui lair, Isus
reinvie fetita (Mt 9,18-19; 23-26).
Icon. invierea fiicei ILii lair, sareofage Ia ArIes
Latran, see. IV; mozaie la Monreale, sec. XU;
Rembrandt, desen In penita, 1632, Rotterdam.
ICOANA
(Gr. eikon, "chip, portret".) Imagini
pictate ale lui Cristos*, ale Fecioarei Maria*,
ale ingerilor sfintilor, icoanele fac obiec-
tul unui cult privat deopotriva liturgic in
bisericile orientale. Ele au fost autorizate in
mod solemn la conciliul din Niceea II, in
T
anul 787. Veneratia (rugaciune, candela,
sarutare) nu se adreseaza ohiectului, ci pro-
totipului, adica fapturii reprezentate, eu care
credinciosul comunica prin privire.
Iconoclasm: de protest mani-
testata prin distrugerea imaginilor religioase
In Imperiul bizantin (sec. VIII IX).
lc()n. Icouncle sunt pictute dupa rcguli I'ourtc
striete. dar nu prctind vreo uscmanarc. Fccio;Jra
din Vli/dimir. scc. XII, iVloscova. Sfi7nta Pap. sec.
XIII. \1oseova. Fccio;/ra Cris(o." R:hcllmp;)-
r:ltorul. sec. XrV.Oilrid. Andrci Rublinv. Trcimc:l.
1..+25. Moscovu. Illi ISII'. scc. XVI.
,\1l1SCOVH. Cri.,{o.' arhicrcli Intrc Fccio:/ril yi loan
inilinlc-;\1i:ry;)(onti. sec. XVI. Sofia. SI/nlc/C lo..'l11ci
iil.Hoo)):int. $l'oala din Nord. 'icc. XVII.
Cill . .. \lllli"ei T;Jrk(\\'ski . . -\ndrci Rllh/iol. 1l)(17.
mol.,
Tefmcnul grc,,'cse' cid%ll numca 0
rcprczcntare oareeare, matcriala sau ima-
ginativa. A prin a Inscmna 0 imagine
0 divinitatc careia i sc aduee un
cult (sacrificiu, libatie, tamaiere) ca cum
ar fi ea acea divinitate.
Textele biblice (Exodul, Deuteronomul)
au Indepartat cu scarba imaginilc';' sacre ale
zeilor straini, dar pe cea a lui Dumnczeu,
ca vitelul de aur (sau mai curand taurul de
aur) adoptat de poporul lui Israel atunci
cand Moise era pe Muntele Sinai (Ex 32).
Lupta i'mpotriva idolilor este 0 temii i'ndra-
gitii a prorocilor (Is 40,19-20; 44,9-20; Ir
10,1-5).
L.&P. inchinatorii la vite/LiI de aLII'. Astiizi, ex-
presia Ii desemneaza pc cei care divinizeaza banul.
Lit. Tertulian, In Despre idalatrie, Inceputul
sec. III, se ridica violent Impotri va eelor mai mici
eoneesii fiieute obiceiurilor pagane. Minucius
Felix, Octavil/!;, sec. III: dialog Intre un pagan
un autorul bate joe de idolii pagani,
care iau ochii nUlTIai gra(ie talentului
Calvin, Tratat de"pre relicve, 1543. eondamna
idolatria ce s-a streeurat. dupa piirerea lui, In cuitul
eatolic 0 data eu Inchinarea Ia ehipuri
Comeille, Polyeucte, 1643: tanarul pagan
Polyeuete. abia botezat, fuge sa darame idolii,
"zei din piatra sau din lemn".
I
tn cea de-a treia mare 0di1, "Magnificat", 1907,
Ciaudelli lui Dumnezeu pentru cal-a
scapat de idolii care sunt ideologiile - Dreptatea,
Progresul, Adevarul, Divinitatea, Umanitatea,
_ Legile Naturii, Arta, - convingandu-l
sa se Inchine numai numai lui Dumnezeu. Pierre
Emmanuel, TLI, 1978, "Taurul de aur".
Muz. Charles Gounod, FaLl.,t, 1859: Mefisto,
deghizat In nobi!, dinta Intr-o taverna cantecul
vitelului de aur.
IEFTAE
Ieftae Galaaditul a fost unul dintre cei
doisprezece judecatori" ai lui Israel. Cartea
Judecatorilor ne spune ca, dupa biruinta sa
asupra amonitilor, a trebuit, pentru a respec-
ta legamantul, s-o jertfeascii pe fiica sa prin
ardere de tot (holocausf). In mod curios,
naratorul nu pare a condamna acest sacrifi-
ciu omenesc, un asemenea act era inter-
zis categoric de povestirea cauta mai
ales sa explice, printr-un rit de doliu, 0
sarbatoare canaaneima* (Jud 10,6-12,7).
Lit. Vigny, Poeme antice .,i mocierne, "Fata lui
Ieftae", 1837: Vigny pune sub acuzare pc Dumne-
zeu "cruzimea" sa.
Icon. Fiica lLii leftae, capitel de la Vezelay, sec.
XII; Lucas din Leyda, sec. XVI, Rotterdam;
Simon Vouet, tapiserie de Ia Gobelins, 1627;
Antoine Coypel, 1711, Laon; Degas, sec. XIX,
Smith College.
Muz. Giacomo Carissimi, leftae, oratoriu,
1656. Haendel, lefta, oratoriu, 1752.
IEHOIADA (lOAD)
Mai-marele preotilor din Ierusalim, Ieho-
iada (sau load) a condus 0 revolta impotriva
Ataliei* I-a proclamat rege pe tfularul Ioas*,
regatului (2R 11).
Lit. Racine, Atalia, 1691.
IEHOVA
Nume creat pomind de la consoanele
numelui divin YHVH (care, din respect, nu
era pronuntat) de la vocale ce amin-
tesc, mai mult sau mai putin, de cuvantul
IEREMIA 93
Adonai (Domnul). - TETRAGRAMA,
Y AHVE/IAHVE.
Lit. Prin acest nume II desemneaza mai ales
Lamartine Victor Hugo pe Dumnezeu aI Ve-
ehiullli Testament". Lamartine, Annanii poetice
religioase, 1830, "Iehova sau ideea de Dumnezeu"
(Armonia a opta). Victor Hugo: In poemul
"Nomen, numen, lumen" (Contemplatii, VI), scris
In 1855, cele litere ale numelui "Iehovah" de-
yin "cei ai negrului septentrion".
IEREMIA
Niiscut in jurul anului 6501. Cr. intr-o fa-
milie sacerdotala din Anatot, un sat de langii
Ierusalim, Ieremia exercitii ministeriul
i'ntre 627 si 587, lntr-una dintre perioadele
cele mai i'ntunecate ale istoriei Ierusalimu-
lui; el a vazut sosirea babilonienilor, distru-
gerea incendierea Templului, ple-
carea i'n robie - pe scurt, nimicirea a tot ceea
ce simboliza religia speranta lui Israel.
Viata personala a lui Ieremia a fost mar-
cata ea de suferinta, iar cartea lui este 0
marturie foarte emotionanta in acest sens,
Ieremia se ridica impotriva idolatriei a
coruptiei morale. Prin cuvinte actiuni
simbolice, el ataca falsele certitudini nestra-
mutate - cult, templu, circumcizie -
vesteste nenorocirea. _
cuvintele sale nu au pliicut, a
fost prins supus la cazne (Ir 26). Cu aju-
torul scribului Baruh, a inceput sa transmita
mesaje scrise (Ir 36). Atunci a fost momen-
tul cand, proroc plin de i'ntelepciune,
scris plangerile, necontenind afirme
credinta in Dumnezeu (Ir 19,7-18).
La 'cucerirea Ierusalimului, in anul 587,
Ieremia a fost luat cu sila in Egipt, unde
scris ultimele profetii.
Lui Ieremia i-a fost atribuita in mod
eronat cartea PIangerilor, ansamblu de dnci
tanguiri la ruinele Ierusalimului.
L.&P. leremiade: necontenite. Nu-
mele vine de la cartea PIangerilor
atribuita lui Ieremia.
------1
92 lAIR
la Inccputul sec. XII. precum locul chinLlrilor
descris de Dante In prima parte a Divinei Comeciii
(/n/ernul) (13m-1321). sumii poeticii a spaimelor
umanitiitii mcdievalc. Aici. gcografia IllfcrnLllui e
aleiituitii din llouii eercuri. lmpiir(ite la nlndullor
III zone gropi. unde se dczliin(Llie uraganele. tlii-
ciirile. Pentru Agrippa dAubigne.
In Tra!:Jicclc. 1610 (VII. "Judecata'). iadul
constituie Incul pcdepsei .... .Dill iad nu
ieselDecflt imposibila sete de imposibila moarte."
Baudelaire situeazii iadul ciliar III om. el fiind
piicatlll In care omlll se afundii l'iira sperantii.
Rimbuud. eel din Un :Illo(imp III iild. IX73
(..Carnetlll mell de oS[lI1dit). l'iillrit un iud
mental sub inriucnta. III acelasi timp
detest'lta. a S'ltanei: .. Ca sii 0 g::ttlli. pc oricc
bucuric al11 .;iirit Cll salail surd al i'iarei siilbatice."
ill FraTii K"rama/.()\ dc Dostoie\ski. I XX(J.
stmclul Zosillla iadlll drept ... ,uferinta
de a nu l11ai putea illbi". Dupa Nerval. Aurelia.
I X55. nebunia .11' ri un rei de cuborare In in/crnul
din interiorul I'iintei pl'Opdi.
Re,ditatca exterioara poate de\eni ea
iadul. Astfel este Incilisoarea Chiitelet. unde a fost
Il1tcmni(at Marot: ladul. 1539; u,Hcl sllnt
moderne pc care Ie deserie Aragon In ROlllilllul
neterminat, 1956, ori Primul cere (aluzie la
Infernul lui Dante) ul lIniversului peniteneiur
sovietie de Soljenitln.
Icon. ladul este reprezentat In iudeditile de
Apot. Auguste Rodin s-a inspirat dill Divin;/ Co-
medie pentru Poartil iildului, care n-a fost nicio-
data terminatii.
lAIR
Una dintre persoanele de vaza din
Capernaum, tatal unei fetite care moare la
varsta de 12 ani. La rugamintea lui lair, Isus
reinvie fetita (Mt 9,18-19; 23-26).
Icon. invierea fiicei ILii lair, sareofage Ia ArIes
Latran, see. IV; mozaie la Monreale, sec. XU;
Rembrandt, desen In penita, 1632, Rotterdam.
ICOANA
(Gr. eikon, "chip, portret".) Imagini
pictate ale lui Cristos*, ale Fecioarei Maria*,
ale ingerilor sfintilor, icoanele fac obiec-
tul unui cult privat deopotriva liturgic in
bisericile orientale. Ele au fost autorizate in
mod solemn la conciliul din Niceea II, in
T
anul 787. Veneratia (rugaciune, candela,
sarutare) nu se adreseaza ohiectului, ci pro-
totipului, adica fapturii reprezentate, eu care
credinciosul comunica prin privire.
Iconoclasm: de protest mani-
testata prin distrugerea imaginilor religioase
In Imperiul bizantin (sec. VIII IX).
lc()n. Icouncle sunt pictute dupa rcguli I'ourtc
striete. dar nu prctind vreo uscmanarc. Fccio;Jra
din Vli/dimir. scc. XII, iVloscova. Sfi7nta Pap. sec.
XIII. \1oseova. Fccio;/ra Cris(o." R:hcllmp;)-
r:ltorul. sec. XrV.Oilrid. Andrci Rublinv. Trcimc:l.
1..+25. Moscovu. Illi ISII'. scc. XVI.
,\1l1SCOVH. Cri.,{o.' arhicrcli Intrc Fccio:/ril yi loan
inilinlc-;\1i:ry;)(onti. sec. XVI. Sofia. SI/nlc/C lo..'l11ci
iil.Hoo)):int. $l'oala din Nord. 'icc. XVII.
Cill . .. \lllli"ei T;Jrk(\\'ski . . -\ndrci Rllh/iol. 1l)(17.
mol.,
Tefmcnul grc,,'cse' cid%ll numca 0
rcprczcntare oareeare, matcriala sau ima-
ginativa. A prin a Inscmna 0 imagine
0 divinitatc careia i sc aduee un
cult (sacrificiu, libatie, tamaiere) ca cum
ar fi ea acea divinitate.
Textele biblice (Exodul, Deuteronomul)
au Indepartat cu scarba imaginilc';' sacre ale
zeilor straini, dar pe cea a lui Dumnczeu,
ca vitelul de aur (sau mai curand taurul de
aur) adoptat de poporul lui Israel atunci
cand Moise era pe Muntele Sinai (Ex 32).
Lupta i'mpotriva idolilor este 0 temii i'ndra-
gitii a prorocilor (Is 40,19-20; 44,9-20; Ir
10,1-5).
L.&P. inchinatorii la vite/LiI de aLII'. Astiizi, ex-
presia Ii desemneaza pc cei care divinizeaza banul.
Lit. Tertulian, In Despre idalatrie, Inceputul
sec. III, se ridica violent Impotri va eelor mai mici
eoneesii fiieute obiceiurilor pagane. Minucius
Felix, Octavil/!;, sec. III: dialog Intre un pagan
un autorul bate joe de idolii pagani,
care iau ochii nUlTIai gra(ie talentului
Calvin, Tratat de"pre relicve, 1543. eondamna
idolatria ce s-a streeurat. dupa piirerea lui, In cuitul
eatolic 0 data eu Inchinarea Ia ehipuri
Comeille, Polyeucte, 1643: tanarul pagan
Polyeuete. abia botezat, fuge sa darame idolii,
"zei din piatra sau din lemn".
I
tn cea de-a treia mare 0di1, "Magnificat", 1907,
Ciaudelli lui Dumnezeu pentru cal-a
scapat de idolii care sunt ideologiile - Dreptatea,
Progresul, Adevarul, Divinitatea, Umanitatea,
_ Legile Naturii, Arta, - convingandu-l
sa se Inchine numai numai lui Dumnezeu. Pierre
Emmanuel, TLI, 1978, "Taurul de aur".
Muz. Charles Gounod, FaLl.,t, 1859: Mefisto,
deghizat In nobi!, dinta Intr-o taverna cantecul
vitelului de aur.
IEFTAE
Ieftae Galaaditul a fost unul dintre cei
doisprezece judecatori" ai lui Israel. Cartea
Judecatorilor ne spune ca, dupa biruinta sa
asupra amonitilor, a trebuit, pentru a respec-
ta legamantul, s-o jertfeascii pe fiica sa prin
ardere de tot (holocausf). In mod curios,
naratorul nu pare a condamna acest sacrifi-
ciu omenesc, un asemenea act era inter-
zis categoric de povestirea cauta mai
ales sa explice, printr-un rit de doliu, 0
sarbatoare canaaneima* (Jud 10,6-12,7).
Lit. Vigny, Poeme antice .,i mocierne, "Fata lui
Ieftae", 1837: Vigny pune sub acuzare pc Dumne-
zeu "cruzimea" sa.
Icon. Fiica lLii leftae, capitel de la Vezelay, sec.
XII; Lucas din Leyda, sec. XVI, Rotterdam;
Simon Vouet, tapiserie de Ia Gobelins, 1627;
Antoine Coypel, 1711, Laon; Degas, sec. XIX,
Smith College.
Muz. Giacomo Carissimi, leftae, oratoriu,
1656. Haendel, lefta, oratoriu, 1752.
IEHOIADA (lOAD)
Mai-marele preotilor din Ierusalim, Ieho-
iada (sau load) a condus 0 revolta impotriva
Ataliei* I-a proclamat rege pe tfularul Ioas*,
regatului (2R 11).
Lit. Racine, Atalia, 1691.
IEHOVA
Nume creat pomind de la consoanele
numelui divin YHVH (care, din respect, nu
era pronuntat) de la vocale ce amin-
tesc, mai mult sau mai putin, de cuvantul
IEREMIA 93
Adonai (Domnul). - TETRAGRAMA,
Y AHVE/IAHVE.
Lit. Prin acest nume II desemneaza mai ales
Lamartine Victor Hugo pe Dumnezeu aI Ve-
ehiullli Testament". Lamartine, Annanii poetice
religioase, 1830, "Iehova sau ideea de Dumnezeu"
(Armonia a opta). Victor Hugo: In poemul
"Nomen, numen, lumen" (Contemplatii, VI), scris
In 1855, cele litere ale numelui "Iehovah" de-
yin "cei ai negrului septentrion".
IEREMIA
Niiscut in jurul anului 6501. Cr. intr-o fa-
milie sacerdotala din Anatot, un sat de langii
Ierusalim, Ieremia exercitii ministeriul
i'ntre 627 si 587, lntr-una dintre perioadele
cele mai i'ntunecate ale istoriei Ierusalimu-
lui; el a vazut sosirea babilonienilor, distru-
gerea incendierea Templului, ple-
carea i'n robie - pe scurt, nimicirea a tot ceea
ce simboliza religia speranta lui Israel.
Viata personala a lui Ieremia a fost mar-
cata ea de suferinta, iar cartea lui este 0
marturie foarte emotionanta in acest sens,
Ieremia se ridica impotriva idolatriei a
coruptiei morale. Prin cuvinte actiuni
simbolice, el ataca falsele certitudini nestra-
mutate - cult, templu, circumcizie -
vesteste nenorocirea. _
cuvintele sale nu au pliicut, a
fost prins supus la cazne (Ir 26). Cu aju-
torul scribului Baruh, a inceput sa transmita
mesaje scrise (Ir 36). Atunci a fost momen-
tul cand, proroc plin de i'ntelepciune,
scris plangerile, necontenind afirme
credinta in Dumnezeu (Ir 19,7-18).
La 'cucerirea Ierusalimului, in anul 587,
Ieremia a fost luat cu sila in Egipt, unde
scris ultimele profetii.
Lui Ieremia i-a fost atribuita in mod
eronat cartea PIangerilor, ansamblu de dnci
tanguiri la ruinele Ierusalimului.
L.&P. leremiade: necontenite. Nu-
mele vine de la cartea PIangerilor
atribuita lui Ieremia.
------1
94 IERIHON
Lit. Robert Garnier. bTCicelc. 15X3: proi"etul
care intervine Tn actul I ca sa ill1plme Tndurarea lui
DUll1nel.eu Tn actul V ca sa relatel.e cUlllplitul
deznodaillant al revoltei lui Sedechia. regele
lerusal ill1ului. Tll1potriva lui N
regele Asiriei (sec. VI T. Cr.). nu este altul dedtl
proi"etulleremia din Biblie. La cl
zile Ill,ai bune pentru lerusalim venirca lui
Mesia'. Stefan Zweig. Icremi;/s. 191 X.
[con. Prof'ctllllcrcmiil. statuie la Moissac. sec.
XII. Clm!s Sluter. FJIlI;IIl;/ promcilor. Dijun.
I..j.()..j.. Rembrandt. Icremia plJIlp.c /;/ willdc Icru-
s;tiimlllui. 163('. A Il1sterdal11.
.l1I1z. Igor Str'(I'inski. Thrclli. ill C,[ lamell-
t.ltiolle" .fcremi;/e prophet;/c. I 93:::.
Bernslein. Jeremiah ".I/llphoIlY. I')+:::.
IEIUHON
situat la eca mai jo;tsa altitudinc din
lumc (,3()O m suh nivelul McditcranciL
Icrihonul se ana la 35 km nord-cst de
Icrusalim, la nordul Marii Moarte. Intr-o
oaza vestita pentru 1Crtilitatca ei. Sapaturilc
arhcologicc au atestat existenta a 17
succcsive pc acclloc, Incepand dinmilcniul
VII, ceea ce face din Ierihon unul dintre
cde mai vechi orase.
In cartea lui se arata ca cctatea a
inceput sa se dariime la sunetul tdimbitelor
din corn de berbcc din cercmoniile
liturgice) strigatului de razboi scos de
poporullui Israel in timp ce ChivotuL (Arca*)
Legamantului era purtat In procesiune In
jurul asediat (los 6). Iosua a aruncat
asupra cetatii i-a maceUirit pe
locuitori, lasand-o In viata numai pe prosti-
tuata Rahab, care Ie gazduise pe iscoadele
lui Israel (los 2,1-21).
Istorisire tipica de razboi sfant toto-
data povestire liturgica, acest text nu este
confirmat de arheologie, Intrucat nu s-a gasit
nici 0 urma a vreunei distrugeri a Ierihonu-
I ui In jurul sec. XIII I. Cr.
Oricum, a fost reeonstruit de
Ahab In sec. IX, apoi fortificat In sec. III, In
vremea Macabeilor". Irod cIadit aeolo
un palat.
Isus s-a oprit adesea la Icrihon: e locul
un de a vindecat doi 'orbi, I-a impaeat eu
Dumnezeu pc Zahcu" vamqui (Le 19,1-9);
pc drumul dintre Icrusalim Ierihon
plaseaza Isus actiunea din parabola "bunului
samaritcan" (Lc 10,30).
Icon. Cadcrea zidurilor lerihonului eslc
!epn:l.entata Tn l11ol.aic la Santa l'vlaria iVi<lggiore .
Roma. 'ec. IV. Lorellzo Ghiberti. in
brollz. baptisteriului din sec. XV.
de Jean FouLJuet in AllIichit;7ri iudaice.
1..j.7(l. Paris.
. \[11:1.. .I()shu;/ J( llIp.ht the !J;JttIc' oj' Jericho.
IlC,SI'< l-spi ritual.
IERTARE
In l3ihlie. icrlarca Ill! cstc Ilumai Illla-
turarca pedcpsei pentru sau lJ<lcat".
ci 1l11pacarca dintre ecl care a (pa-
cat<;sul) eel caruia i-a (Dumnczcu).
In VT, eonditiilc acestci Impacari sun!
marturisirea pacatului supuncrca In rata
hotararii lui Dumnezeu, care e un .,Dumne-
zeu al icrtarilor, ncgrabnic la manic bogat
in mila" (Nc 9,17). pacatu-
lui ca ruperc a Legamantulut ca necredinta
dc se In cult prin
practica rituala a sacrificiului de animale In
ziua Iertarii celei Mari (Yom Kipur): varsa-
rea sangelui realizeaza purificarea. Astazi,
aceasta sarbatoare* evreiasca se ceIebreaza
post rugaciuni.
In NT, pacatelor se savarseste
prin jertfa lui Cristos (Ev 1,3), Ii
Impaca atat pe oameni cu Dumnezeu, cat
pe muritori intre ei; epistolele lui Pavel
dezvoIta aceasta tema. -. ABSOL VIREA
DE PACATE, TAllON.
L.&P. A intinde ccliilalt obraz (Lc 6,29).
Isus Ie spune ucenicilor siii: "Celui care te
peste un obraz Tntoarce-i obrazul celiilalt:'
Lit. lertarea greselilor
Sfantul loan Crisostomul. Omilie
intoarcerea lui Flaviall, sec .IV: oratorul face apel
la clementa lui Teodosie pentru a-i ierta pe locuito-
rii Antiohiei fiindca au daramat statuile Tmparatului.
Mateo Aleman, Guzman de Alfarache, 1.4, 16( )4:
contine un lung cOlllentariu asupra generol.itatii
fata de asupra iertarii
Boui-daloue, Predica de.'pre iertarea imultclor.
sec. XVII.
[eltarea raeatelor
Liturghia i"ace din inceputul psalmu-
lui 130 rugaciunea pacatosului Tncrezator ill ier-
tarca lui Dumllezeu: Dc proillndi.,.
Villon implora iertarea divina Tn acel Dc
pro/llndi., care este Epilafiil In f(mn;7 de balad.7.
",tU 8alada sp.11J7.lImrilor. sec. XV: .. Dar ruga[i-I pc
Dumnel.eu sCI vrea sa ne absolve pe toti."
Un i"r,tgment de coni'csiulle a lui O,scar Wilde
int:ep.: t:u cu\inte: Dc pm/llndis.
:-':um:.ti 1i'.olda.I't picio<1I'ele pustnicului. IlU se
simte Ilici raspull/.iil(lare. nici I'illo\alii: Ogrill.
ii Tndcamna p.: :.tman[ii adulleri sii se
ciiiasc:1. deoaret:e .. Ilimcni Ilu-I pu,tle absolvi pc
piiciilosul Ilcpociiit": RO/lwnul lui Tristan "i
,/O/c!;/. sprc I 362-1..j.:::O.
mRUSALIM
sfant al iudaismul ui, venerat
dcopotriva de de musulmani. Fara
Indoiala, este cu Ursalimmu,
pacii", despre care vorbesc textele asiriene.
Traditia biblica il In Salem,
regelui Melhisedec (Gn 14,18); car-
tea Cronicilor il Iebus, dupa nume-
Ie primilor sai locuitori, iebusitii (1 Cr 11,4).
Catre anul 1000 I. Cr., David" a ales Ie-
rusalimul drept capitala a eel or douaspre-
zece neamuri ale lui Israel. De la aducerea in
a Chivotului de Legamant mai ales
de la construirea Templului" in timpul rege-
lui Solomon *, a devenit centrul religios al
evreilor: aeolo se eelebra maretia lui Dum-
nezeu cea a casei lui David.
Ierusalimul a cunoscut apoi numeroase
drame: mai intai schisma de la 933 dintre
regatul din Nord eel din Sud, In urma
careia a ramas doar capital a micului tinut al
lui Iuda; a urmat nimicirea sa, in 587, si
exilullocuitorilor la BabiIon*. '
Reconstruit incetul eu incetul ca urmare
a edictului lui Cirus (538 1. Cr.) care a per-
IERUSALIM 95
mis intoarcerea exilatilor, a ciizut apoi sub
elcnistica. A fost eliberat pentru
scurta vremc prin revo/ta Macabeilor, in 166
I. Cr., dupa care a 1'ost cucerit de Pompei
(681. Cr.) supus Romci.
In anul 70 d. Cr., Titus, in fruntea legiu-
nilor romane, a nimicit apoi Tem-
plul. In 135, Hadrian a ras din temelii ceca
ee mai ramascsc din lerusalim; a
trecut, dc-a lungul sceolclor, dintr-o mana
Intr-alta.
Dad de la i'ntoarcerca din exil Icrusa-
limul nu mai avca politica, cl
pastra un !'OI dc prima importanta pc
plan religios. Dc prctutindcni, evrcii sc
i'ntorceau catre cl vcnind In pelerinaj (Ps
122). Era socotit lui Dumnezcu (Ps
46), chcmat sa dcvina mama tuturor
neamurilor (Ps avea 0 vocatie de sfin-
tcnic, dc crcdinta. amintita dc profeti, care
nu incctau sa-I chemc la convertire.
In NT, Ierusalimul arc un loc important
In ceIc patru evanghclii, mai ales in cea a lui
Luca. Aici Inccpc el
marturia des pre fiul Domnului, in
relief inaintarea lui Isus catre capitala unde
trebuie sa se patimile moartea
sa (Lc 9,31).
In anul50 d. Cr., la Ierusalim s-a 0
adunare a responsabililor pentru a
hotari ee atitudine sa fie adoptata fata de
acesta a fost primul conciliu.
Inca de pe atunei prorocii aspirau la un
Ierusalim ideal, cel al timpurilor.
Reluand aeeasta speranta, Epistolele lui
Pavel Apocalipsa vorbesc 1a modul
simbolic despre noul Ierusalim: ,,$i am
vazut Cetatea Sfanta, noul Ierusalim,
pogorandu-se din cer, de la Dumnezeu" (Ap
21,2).
Lit. In literatura religioasa, lerusalimul este
visaL nadajduit; dar, dad lerusa-
limul autorilor inspirati de iudaism (Salomon Ibn
Gabirol. sec. XI; luda Halevi, Sionizii, sec. XII)
ramane situat geografic Tn Palestina.
scriitorii de origine se Tntorc de cde mai
94 IERIHON
Lit. Robert Garnier. bTCicelc. 15X3: proi"etul
care intervine Tn actul I ca sa ill1plme Tndurarea lui
DUll1nel.eu Tn actul V ca sa relatel.e cUlllplitul
deznodaillant al revoltei lui Sedechia. regele
lerusal ill1ului. Tll1potriva lui N
regele Asiriei (sec. VI T. Cr.). nu este altul dedtl
proi"etulleremia din Biblie. La cl
zile Ill,ai bune pentru lerusalim venirca lui
Mesia'. Stefan Zweig. Icremi;/s. 191 X.
[con. Prof'ctllllcrcmiil. statuie la Moissac. sec.
XII. Clm!s Sluter. FJIlI;IIl;/ promcilor. Dijun.
I..j.()..j.. Rembrandt. Icremia plJIlp.c /;/ willdc Icru-
s;tiimlllui. 163('. A Il1sterdal11.
.l1I1z. Igor Str'(I'inski. Thrclli. ill C,[ lamell-
t.ltiolle" .fcremi;/e prophet;/c. I 93:::.
Bernslein. Jeremiah ".I/llphoIlY. I')+:::.
IEIUHON
situat la eca mai jo;tsa altitudinc din
lumc (,3()O m suh nivelul McditcranciL
Icrihonul se ana la 35 km nord-cst de
Icrusalim, la nordul Marii Moarte. Intr-o
oaza vestita pentru 1Crtilitatca ei. Sapaturilc
arhcologicc au atestat existenta a 17
succcsive pc acclloc, Incepand dinmilcniul
VII, ceea ce face din Ierihon unul dintre
cde mai vechi orase.
In cartea lui se arata ca cctatea a
inceput sa se dariime la sunetul tdimbitelor
din corn de berbcc din cercmoniile
liturgice) strigatului de razboi scos de
poporullui Israel in timp ce ChivotuL (Arca*)
Legamantului era purtat In procesiune In
jurul asediat (los 6). Iosua a aruncat
asupra cetatii i-a maceUirit pe
locuitori, lasand-o In viata numai pe prosti-
tuata Rahab, care Ie gazduise pe iscoadele
lui Israel (los 2,1-21).
Istorisire tipica de razboi sfant toto-
data povestire liturgica, acest text nu este
confirmat de arheologie, Intrucat nu s-a gasit
nici 0 urma a vreunei distrugeri a Ierihonu-
I ui In jurul sec. XIII I. Cr.
Oricum, a fost reeonstruit de
Ahab In sec. IX, apoi fortificat In sec. III, In
vremea Macabeilor". Irod cIadit aeolo
un palat.
Isus s-a oprit adesea la Icrihon: e locul
un de a vindecat doi 'orbi, I-a impaeat eu
Dumnezeu pc Zahcu" vamqui (Le 19,1-9);
pc drumul dintre Icrusalim Ierihon
plaseaza Isus actiunea din parabola "bunului
samaritcan" (Lc 10,30).
Icon. Cadcrea zidurilor lerihonului eslc
!epn:l.entata Tn l11ol.aic la Santa l'vlaria iVi<lggiore .
Roma. 'ec. IV. Lorellzo Ghiberti. in
brollz. baptisteriului din sec. XV.
de Jean FouLJuet in AllIichit;7ri iudaice.
1..j.7(l. Paris.
. \[11:1.. .I()shu;/ J( llIp.ht the !J;JttIc' oj' Jericho.
IlC,SI'< l-spi ritual.
IERTARE
In l3ihlie. icrlarca Ill! cstc Ilumai Illla-
turarca pedcpsei pentru sau lJ<lcat".
ci 1l11pacarca dintre ecl care a (pa-
cat<;sul) eel caruia i-a (Dumnczcu).
In VT, eonditiilc acestci Impacari sun!
marturisirea pacatului supuncrca In rata
hotararii lui Dumnezeu, care e un .,Dumne-
zeu al icrtarilor, ncgrabnic la manic bogat
in mila" (Nc 9,17). pacatu-
lui ca ruperc a Legamantulut ca necredinta
dc se In cult prin
practica rituala a sacrificiului de animale In
ziua Iertarii celei Mari (Yom Kipur): varsa-
rea sangelui realizeaza purificarea. Astazi,
aceasta sarbatoare* evreiasca se ceIebreaza
post rugaciuni.
In NT, pacatelor se savarseste
prin jertfa lui Cristos (Ev 1,3), Ii
Impaca atat pe oameni cu Dumnezeu, cat
pe muritori intre ei; epistolele lui Pavel
dezvoIta aceasta tema. -. ABSOL VIREA
DE PACATE, TAllON.
L.&P. A intinde ccliilalt obraz (Lc 6,29).
Isus Ie spune ucenicilor siii: "Celui care te
peste un obraz Tntoarce-i obrazul celiilalt:'
Lit. lertarea greselilor
Sfantul loan Crisostomul. Omilie
intoarcerea lui Flaviall, sec .IV: oratorul face apel
la clementa lui Teodosie pentru a-i ierta pe locuito-
rii Antiohiei fiindca au daramat statuile Tmparatului.
Mateo Aleman, Guzman de Alfarache, 1.4, 16( )4:
contine un lung cOlllentariu asupra generol.itatii
fata de asupra iertarii
Boui-daloue, Predica de.'pre iertarea imultclor.
sec. XVII.
[eltarea raeatelor
Liturghia i"ace din inceputul psalmu-
lui 130 rugaciunea pacatosului Tncrezator ill ier-
tarca lui Dumllezeu: Dc proillndi.,.
Villon implora iertarea divina Tn acel Dc
pro/llndi., care este Epilafiil In f(mn;7 de balad.7.
",tU 8alada sp.11J7.lImrilor. sec. XV: .. Dar ruga[i-I pc
Dumnel.eu sCI vrea sa ne absolve pe toti."
Un i"r,tgment de coni'csiulle a lui O,scar Wilde
int:ep.: t:u cu\inte: Dc pm/llndis.
:-':um:.ti 1i'.olda.I't picio<1I'ele pustnicului. IlU se
simte Ilici raspull/.iil(lare. nici I'illo\alii: Ogrill.
ii Tndcamna p.: :.tman[ii adulleri sii se
ciiiasc:1. deoaret:e .. Ilimcni Ilu-I pu,tle absolvi pc
piiciilosul Ilcpociiit": RO/lwnul lui Tristan "i
,/O/c!;/. sprc I 362-1..j.:::O.
mRUSALIM
sfant al iudaismul ui, venerat
dcopotriva de de musulmani. Fara
Indoiala, este cu Ursalimmu,
pacii", despre care vorbesc textele asiriene.
Traditia biblica il In Salem,
regelui Melhisedec (Gn 14,18); car-
tea Cronicilor il Iebus, dupa nume-
Ie primilor sai locuitori, iebusitii (1 Cr 11,4).
Catre anul 1000 I. Cr., David" a ales Ie-
rusalimul drept capitala a eel or douaspre-
zece neamuri ale lui Israel. De la aducerea in
a Chivotului de Legamant mai ales
de la construirea Templului" in timpul rege-
lui Solomon *, a devenit centrul religios al
evreilor: aeolo se eelebra maretia lui Dum-
nezeu cea a casei lui David.
Ierusalimul a cunoscut apoi numeroase
drame: mai intai schisma de la 933 dintre
regatul din Nord eel din Sud, In urma
careia a ramas doar capital a micului tinut al
lui Iuda; a urmat nimicirea sa, in 587, si
exilullocuitorilor la BabiIon*. '
Reconstruit incetul eu incetul ca urmare
a edictului lui Cirus (538 1. Cr.) care a per-
IERUSALIM 95
mis intoarcerea exilatilor, a ciizut apoi sub
elcnistica. A fost eliberat pentru
scurta vremc prin revo/ta Macabeilor, in 166
I. Cr., dupa care a 1'ost cucerit de Pompei
(681. Cr.) supus Romci.
In anul 70 d. Cr., Titus, in fruntea legiu-
nilor romane, a nimicit apoi Tem-
plul. In 135, Hadrian a ras din temelii ceca
ee mai ramascsc din lerusalim; a
trecut, dc-a lungul sceolclor, dintr-o mana
Intr-alta.
Dad de la i'ntoarcerca din exil Icrusa-
limul nu mai avca politica, cl
pastra un !'OI dc prima importanta pc
plan religios. Dc prctutindcni, evrcii sc
i'ntorceau catre cl vcnind In pelerinaj (Ps
122). Era socotit lui Dumnezcu (Ps
46), chcmat sa dcvina mama tuturor
neamurilor (Ps avea 0 vocatie de sfin-
tcnic, dc crcdinta. amintita dc profeti, care
nu incctau sa-I chemc la convertire.
In NT, Ierusalimul arc un loc important
In ceIc patru evanghclii, mai ales in cea a lui
Luca. Aici Inccpc el
marturia des pre fiul Domnului, in
relief inaintarea lui Isus catre capitala unde
trebuie sa se patimile moartea
sa (Lc 9,31).
In anul50 d. Cr., la Ierusalim s-a 0
adunare a responsabililor pentru a
hotari ee atitudine sa fie adoptata fata de
acesta a fost primul conciliu.
Inca de pe atunei prorocii aspirau la un
Ierusalim ideal, cel al timpurilor.
Reluand aeeasta speranta, Epistolele lui
Pavel Apocalipsa vorbesc 1a modul
simbolic despre noul Ierusalim: ,,$i am
vazut Cetatea Sfanta, noul Ierusalim,
pogorandu-se din cer, de la Dumnezeu" (Ap
21,2).
Lit. In literatura religioasa, lerusalimul este
visaL nadajduit; dar, dad lerusa-
limul autorilor inspirati de iudaism (Salomon Ibn
Gabirol. sec. XI; luda Halevi, Sionizii, sec. XII)
ramane situat geografic Tn Palestina.
scriitorii de origine se Tntorc de cde mai
96 IESLE
multe ori catre lerusalimul ceresc: Racine, Atalia,
1691, viziunca lui load: William Blake,Jeru,,'aJem,
I X2().
istoric apare ca un loc generator de
contlicte Intrc cOl11unitati rivale, ca 0 cetate
divizata. pradata. Cuccrirea icrusiiiimuiui
(franc. veche. sec. X I I) descrie cucerirea
lerusalil11ului de catre Godefroi de Bouillon. Si
Tasso. icru,,'.tlimul elibcr<lt. 1593. evoca acest
eyeniment sangeros. La reI. Y.L. Gordon Vilna.
Ciidcrc<licrus:tlimului. poeme. scc. XIX,
In sec. nUlllai atrage clow'pelerini
soldati. ci deopotri\::! calatori arhcologi:
Chatcaubriand. Itillcr<Jr dc hi Paris la [erusalim.
I X II: Lamartinc. Cihitorie /17 Orient, I X33: Pierrc
Loti. !crus<Jlim. 1 X,)6. imaginc a Icrusalil11ului
contclllp<)r,iIl (ste okrit::i dc scriitorii israclieni.ln
particular de Salllucl.loscpil Agnon. POlc"tiri din
!cru,,,dim. 1959: D,,\id ShahaI'. cu titlll.
Palatul \';I/clor,p:ll'Ic. 197:-1: Elic Wicsel. Ccr-
dill Icru"alim. 196:-1. Revista Autremcnt
(Alttcl) i-a con,acrat Icrusalilllului nUIll::!rul4 (111'.
special) din 19X3.
+ leon. Cetatea lerlisalilllului aparc uneori ea
decor al unei scene: Vittore Carpaecio, $tc/ill1
propov.lduind la icrus;ilim. 152(), Paris. Marc
Chagall. Clllt<Jrc<J Clnt.irilor. 1956, Nisa. Vitraliu,
Cateclraia din Sens. sec. XII.
lerusalilllul eeresc al Apoealipsei este repre-
zentat l11ult l11ai des: mozaic'urile de la Sf.
Prudentiana, sec. IV: Santa Maria Maggiore, sec.
V; Sf. Praxedra. sec. IX.la ROllla. Frescele de la
St-Savin, sec. XII; Sf. Petru din Civate (Lombar-
dia), sec. XII. Tot In sec. XII, miniaturi de evan-
gheliare: St-Medard de Soissons; eel al Cetiitii lui
Dumnezeu a Sf. Augustin, Praga. Obiecte de cult:
coroana de lumina, Hildesheim, Aix-Ia-ChapelIe;
ciidelnita, Seitenstetten (Austria).
Muz. Antonio Vivaldi, Liilldii Jemsiilem,
compozitie cu cor dublu, sec. XVlII.
IESLE
Locul unde se pune nutretul pentru hrana
vitelor. Dupa evanghelia lui Luca, Intr-o
iesle I-a culcat Fecioara Maria pe prune
dupa ce s-a nascut, la Betleem, Intr-un staul
sau Intr-o (Lc 2,7).
De la catolici, In case In
biserici sunt improvizate "iesle" care amin-
tesc de staulul sau din Betleem.
Cinstirca ieslei Incepe din timpul Sfantului
Francisc din Assisi (sec. XIII). -.
NASTEREA DOMNULUI.
IEZECHIEL
Proven it dintr-o familie sacerdotala, el
preoL Iczechiel este unul dintre cei
patru proroci mari. E deportat la Babilon '"
Impreuna cu regele Ioiachim In anul 597.
Tulburat de acest cxil, trecc de la mutenie
(3,26) la 0 bruscii cxuberanta (6,1 I). Int;ebat
asupra proximiUitii Intuarcerii la Icrusalim"',
proroeul iminenta a ora-
(R) )i dcnun\a idolalria care ameninta
[Joporul (I4A-II). Dupa dldcrea Ierusali-
mului In SR7, III rata unui [Jopor deznadaj-
duit, cl pedcpsirca neamuri lor
(prilltre altelc, Tyrul cel bogat
croeodilul egiplcan etc., 25-2R), In-
toarcerea pe pamantul natal reeonstruirea
sanctuarului lui Dumnezeu.
Textul sau abunda In viziuni grandioase:
carul eu patru roti purtand animale
fabuloase pc ale caror aripi se sprijina tronul
lui Dumnezeu (l,4-27), oasele uscate ce
prind viata (37), Templul eel nou fluviul
care din eI (40-48).
IezechieI, ca ceilalti proroci,denunta
idolatria (20,7), aduce aminte de Lege,
insista asupra lui Dumnezeu
in semnele date lui Israel. Dar este singurul
care explica responsabilitatea individuala a
paciitosului: parintilor nu vor ciidea
asupra fiilor. De asemenea, el critica ne-
dreptatea sociala promovata de cei bogati.
Interpretarea pe care 0 da istoriei lui
Israel este pesimista (16, 20-23; 36,16-20):
el descurajeaza orice speranta politica
nascuta din Infriingerea Babilonului sau
Intemeiata pe sprijinuI egiptean. Dar expli-
cand nimicirea Ierusalimului exilul, Ieze-
chiel restructureaza gandirea contempo-
rani lor sai In jurul unui Dumnezeu exigent.
+ leon. Sinagoga de la Doura-Europos, invierea
morrilor. dllp;l lezechieJ, 245 d. Cr. Rafael:
r
Viziunea lui [ezechiel, 15 I (), FIore nta,
canil lui Dumnezeu. J. Saecleler, lezeehiel. gra-
vura, sec. XIX. Paris.
+ /\Juz. Olivier Mcssiaen, Cartea pentru orgii, In
-care sunt evocate viziunile lui IezechieL 1951.
EzeehicI "<lW the whecI, negro-spiritual.
ILIE
eEb. cJiyah sau cJiyau, "Dumnezeul meu
estc Yah".) Accst proroc allui Israel (vczi 1 R
17; 2R 2) cste unul dintrc ceIe mai populare
pcrsonaje din Biblie: In prima carte a Regilor
si la Ineeputul eelei de-a doua a rust inserat
eielu de povestiri despre persoana lui
despre minunile i'nJ'aptuite de el.
Ilie traic)te In rcgatul de Nord III vrcmea
lui Ahal-{ (R74-RS3) a sotiei sale, Izabda".
La porunea lui Dumnezeu, ploaia
timp de lrei ani; c! sc aseunde la pa-
raul Cherit, unde eorbi i'i adue de man-
care dimineata seara. In timpul unei foa-
mete, 0 vaduva din Sarepta (i'ntre Tyr 5i
Sidon) II hranc5te cu ultimul pumn de faina
cu ultimele picaturi de ulei ce-i mai rama-
sesera pentru ea fiul ei. Dupa aceea, pro-
viziile vaduvei nu aveau sa se mai ispra-
veasca niciodata.
Hie II provoaca pe regele Ahab, care ac-
eepta, sa adune pe Muntele Carmel* poporul
pe preotii lui Baal*. Izabelei 11
pe IIie sa fuga, dar se Intoarce ca sa-i
miruiasca pe Iehu Elisei*; pe cel din urma
il lasa lui, apoi e rapit la cer
intr-un car de foe (2R 2,11). Aceasta ridi-
care la cer sta la originea unei Intregi mistici,
eea a Inaltarii* sufletelor catre Dumnezeu.
Prorocii vestesc Intoarcerea lui Hie In
I timpuri mesianice, astfel ca, In NT,
unii 11 iau pe Isus drept IIie (Me 6, 15).
Cand are loc Schimbarea la Fata* (Mt
17), Moise IIie sunt martori ai slavei ai
maririi lui Cristos.
+ leon. Rubens, /lie hriinit de eorbi, 1625, Paris.
Gianbattista Piazetta, lfie riipit ia eer i'ntr-un car de
foe. sec. XVIII, Washington.
IMN 97
+ llJlIz. Felix Mendelssohn-Bartholdy, lIie. ora-
toriu,
IMACULAT A CONCEPTIE
(Lat. in-macula, "fiira pata".) Este privi-
legiul de a fi fost conceput fara pacat.
Dupa 0 dogma a Bisericii Catolicc ro-
mane formulata in lR54 de papa Pius al
IX-lea, Maria a fost singura dintre toate
fapturilc, de la Adam Eva, scutita de pata
pacatului'" originar.
Aeeasta dogma nu sc Intemeiaza pe
textuI scripturilor. ei arc radacinilc i'ntr-o
traditie populara ['oarte vcche. Bernadette
poveste)te c3. atunei cand i-a aparut Doamna
la Lourdes, ea i s-a prezentat astl'cl: "Eu sunt
Imaculata Conceptic:'
Dupa cum se vede, Imaculala Concep\ie
nu trebuie confundata neaparat cu virginala
eoneeperc a lui Isus de catre Maria. --t
BUNA- VESTIRE.
IMN
(Din grecescuI hymnos, care Inseamna
"cantec", Indeosebi "cantec In einstea unui
zeu sau a unui erou".) Compozitie poeticii
religioasa formata din mai multe strofe can-
tate. Poemele lirice ale Bibliei sunt numite
mai free vent cantari sau psalmi. -. RU-
GACIUNE.
Imnurile sau psalmii i'l lauda eele-
breaza pe Dumnezeu. Numeroase pasaje din
Coran ce-l glorifica pe Allah creatiunea
prezinta asemanari cu imnuriIe.
+ Lit. In sec. IV, Sfiintlll Ambrozie creeazil. 0
poezie liturgica popularil. cu patru imnuri, dintre
care Duminica de Laude.
Prudentiu (sec. IV-V), Liber Cathemerinon
(Cartea ocuparjjJor de peste Zl): douasprezece im-
nuri celebrand diferite ore ale zilei cateva sarba-
tori din an, dupa simbolismul - "Imn inainte
de somn"; "Imn de Craciun"; "Imnul fOClllui cel
nOll la sabatu! de Libel' Peri,,'tephanon
(Despre eomane) glorifica eroismul martirilor:
"Oda despre martiriul Sfintei Eulalia".
Imne liturgice In sec. VI-XII (aici
cuvantul este de gen feminin): Vexilla regis, de
------1
96 IESLE
multe ori catre lerusalimul ceresc: Racine, Atalia,
1691, viziunca lui load: William Blake,Jeru,,'aJem,
I X2().
istoric apare ca un loc generator de
contlicte Intrc cOl11unitati rivale, ca 0 cetate
divizata. pradata. Cuccrirea icrusiiiimuiui
(franc. veche. sec. X I I) descrie cucerirea
lerusalil11ului de catre Godefroi de Bouillon. Si
Tasso. icru,,'.tlimul elibcr<lt. 1593. evoca acest
eyeniment sangeros. La reI. Y.L. Gordon Vilna.
Ciidcrc<licrus:tlimului. poeme. scc. XIX,
In sec. nUlllai atrage clow'pelerini
soldati. ci deopotri\::! calatori arhcologi:
Chatcaubriand. Itillcr<Jr dc hi Paris la [erusalim.
I X II: Lamartinc. Cihitorie /17 Orient, I X33: Pierrc
Loti. !crus<Jlim. 1 X,)6. imaginc a Icrusalil11ului
contclllp<)r,iIl (ste okrit::i dc scriitorii israclieni.ln
particular de Salllucl.loscpil Agnon. POlc"tiri din
!cru,,,dim. 1959: D,,\id ShahaI'. cu titlll.
Palatul \';I/clor,p:ll'Ic. 197:-1: Elic Wicsel. Ccr-
dill Icru"alim. 196:-1. Revista Autremcnt
(Alttcl) i-a con,acrat Icrusalilllului nUIll::!rul4 (111'.
special) din 19X3.
+ leon. Cetatea lerlisalilllului aparc uneori ea
decor al unei scene: Vittore Carpaecio, $tc/ill1
propov.lduind la icrus;ilim. 152(), Paris. Marc
Chagall. Clllt<Jrc<J Clnt.irilor. 1956, Nisa. Vitraliu,
Cateclraia din Sens. sec. XII.
lerusalilllul eeresc al Apoealipsei este repre-
zentat l11ult l11ai des: mozaic'urile de la Sf.
Prudentiana, sec. IV: Santa Maria Maggiore, sec.
V; Sf. Praxedra. sec. IX.la ROllla. Frescele de la
St-Savin, sec. XII; Sf. Petru din Civate (Lombar-
dia), sec. XII. Tot In sec. XII, miniaturi de evan-
gheliare: St-Medard de Soissons; eel al Cetiitii lui
Dumnezeu a Sf. Augustin, Praga. Obiecte de cult:
coroana de lumina, Hildesheim, Aix-Ia-ChapelIe;
ciidelnita, Seitenstetten (Austria).
Muz. Antonio Vivaldi, Liilldii Jemsiilem,
compozitie cu cor dublu, sec. XVlII.
IESLE
Locul unde se pune nutretul pentru hrana
vitelor. Dupa evanghelia lui Luca, Intr-o
iesle I-a culcat Fecioara Maria pe prune
dupa ce s-a nascut, la Betleem, Intr-un staul
sau Intr-o (Lc 2,7).
De la catolici, In case In
biserici sunt improvizate "iesle" care amin-
tesc de staulul sau din Betleem.
Cinstirca ieslei Incepe din timpul Sfantului
Francisc din Assisi (sec. XIII). -.
NASTEREA DOMNULUI.
IEZECHIEL
Proven it dintr-o familie sacerdotala, el
preoL Iczechiel este unul dintre cei
patru proroci mari. E deportat la Babilon '"
Impreuna cu regele Ioiachim In anul 597.
Tulburat de acest cxil, trecc de la mutenie
(3,26) la 0 bruscii cxuberanta (6,1 I). Int;ebat
asupra proximiUitii Intuarcerii la Icrusalim"',
proroeul iminenta a ora-
(R) )i dcnun\a idolalria care ameninta
[Joporul (I4A-II). Dupa dldcrea Ierusali-
mului In SR7, III rata unui [Jopor deznadaj-
duit, cl pedcpsirca neamuri lor
(prilltre altelc, Tyrul cel bogat
croeodilul egiplcan etc., 25-2R), In-
toarcerea pe pamantul natal reeonstruirea
sanctuarului lui Dumnezeu.
Textul sau abunda In viziuni grandioase:
carul eu patru roti purtand animale
fabuloase pc ale caror aripi se sprijina tronul
lui Dumnezeu (l,4-27), oasele uscate ce
prind viata (37), Templul eel nou fluviul
care din eI (40-48).
IezechieI, ca ceilalti proroci,denunta
idolatria (20,7), aduce aminte de Lege,
insista asupra lui Dumnezeu
in semnele date lui Israel. Dar este singurul
care explica responsabilitatea individuala a
paciitosului: parintilor nu vor ciidea
asupra fiilor. De asemenea, el critica ne-
dreptatea sociala promovata de cei bogati.
Interpretarea pe care 0 da istoriei lui
Israel este pesimista (16, 20-23; 36,16-20):
el descurajeaza orice speranta politica
nascuta din Infriingerea Babilonului sau
Intemeiata pe sprijinuI egiptean. Dar expli-
cand nimicirea Ierusalimului exilul, Ieze-
chiel restructureaza gandirea contempo-
rani lor sai In jurul unui Dumnezeu exigent.
+ leon. Sinagoga de la Doura-Europos, invierea
morrilor. dllp;l lezechieJ, 245 d. Cr. Rafael:
r
Viziunea lui [ezechiel, 15 I (), FIore nta,
canil lui Dumnezeu. J. Saecleler, lezeehiel. gra-
vura, sec. XIX. Paris.
+ /\Juz. Olivier Mcssiaen, Cartea pentru orgii, In
-care sunt evocate viziunile lui IezechieL 1951.
EzeehicI "<lW the whecI, negro-spiritual.
ILIE
eEb. cJiyah sau cJiyau, "Dumnezeul meu
estc Yah".) Accst proroc allui Israel (vczi 1 R
17; 2R 2) cste unul dintrc ceIe mai populare
pcrsonaje din Biblie: In prima carte a Regilor
si la Ineeputul eelei de-a doua a rust inserat
eielu de povestiri despre persoana lui
despre minunile i'nJ'aptuite de el.
Ilie traic)te In rcgatul de Nord III vrcmea
lui Ahal-{ (R74-RS3) a sotiei sale, Izabda".
La porunea lui Dumnezeu, ploaia
timp de lrei ani; c! sc aseunde la pa-
raul Cherit, unde eorbi i'i adue de man-
care dimineata seara. In timpul unei foa-
mete, 0 vaduva din Sarepta (i'ntre Tyr 5i
Sidon) II hranc5te cu ultimul pumn de faina
cu ultimele picaturi de ulei ce-i mai rama-
sesera pentru ea fiul ei. Dupa aceea, pro-
viziile vaduvei nu aveau sa se mai ispra-
veasca niciodata.
Hie II provoaca pe regele Ahab, care ac-
eepta, sa adune pe Muntele Carmel* poporul
pe preotii lui Baal*. Izabelei 11
pe IIie sa fuga, dar se Intoarce ca sa-i
miruiasca pe Iehu Elisei*; pe cel din urma
il lasa lui, apoi e rapit la cer
intr-un car de foe (2R 2,11). Aceasta ridi-
care la cer sta la originea unei Intregi mistici,
eea a Inaltarii* sufletelor catre Dumnezeu.
Prorocii vestesc Intoarcerea lui Hie In
I timpuri mesianice, astfel ca, In NT,
unii 11 iau pe Isus drept IIie (Me 6, 15).
Cand are loc Schimbarea la Fata* (Mt
17), Moise IIie sunt martori ai slavei ai
maririi lui Cristos.
+ leon. Rubens, /lie hriinit de eorbi, 1625, Paris.
Gianbattista Piazetta, lfie riipit ia eer i'ntr-un car de
foe. sec. XVIII, Washington.
IMN 97
+ llJlIz. Felix Mendelssohn-Bartholdy, lIie. ora-
toriu,
IMACULAT A CONCEPTIE
(Lat. in-macula, "fiira pata".) Este privi-
legiul de a fi fost conceput fara pacat.
Dupa 0 dogma a Bisericii Catolicc ro-
mane formulata in lR54 de papa Pius al
IX-lea, Maria a fost singura dintre toate
fapturilc, de la Adam Eva, scutita de pata
pacatului'" originar.
Aeeasta dogma nu sc Intemeiaza pe
textuI scripturilor. ei arc radacinilc i'ntr-o
traditie populara ['oarte vcche. Bernadette
poveste)te c3. atunei cand i-a aparut Doamna
la Lourdes, ea i s-a prezentat astl'cl: "Eu sunt
Imaculata Conceptic:'
Dupa cum se vede, Imaculala Concep\ie
nu trebuie confundata neaparat cu virginala
eoneeperc a lui Isus de catre Maria. --t
BUNA- VESTIRE.
IMN
(Din grecescuI hymnos, care Inseamna
"cantec", Indeosebi "cantec In einstea unui
zeu sau a unui erou".) Compozitie poeticii
religioasa formata din mai multe strofe can-
tate. Poemele lirice ale Bibliei sunt numite
mai free vent cantari sau psalmi. -. RU-
GACIUNE.
Imnurile sau psalmii i'l lauda eele-
breaza pe Dumnezeu. Numeroase pasaje din
Coran ce-l glorifica pe Allah creatiunea
prezinta asemanari cu imnuriIe.
+ Lit. In sec. IV, Sfiintlll Ambrozie creeazil. 0
poezie liturgica popularil. cu patru imnuri, dintre
care Duminica de Laude.
Prudentiu (sec. IV-V), Liber Cathemerinon
(Cartea ocuparjjJor de peste Zl): douasprezece im-
nuri celebrand diferite ore ale zilei cateva sarba-
tori din an, dupa simbolismul - "Imn inainte
de somn"; "Imn de Craciun"; "Imnul fOClllui cel
nOll la sabatu! de Libel' Peri,,'tephanon
(Despre eomane) glorifica eroismul martirilor:
"Oda despre martiriul Sfintei Eulalia".
Imne liturgice In sec. VI-XII (aici
cuvantul este de gen feminin): Vexilla regis, de
------1
98 I.N.R.I.
Venantius Fortunat (StindardeIe ref!elui fnain-
teazii): cantata fn Vinerea Mare celebreaza
biruinfa lui Isus prin cruce. Veni, Creator Spiritus
Wino, Duh Creator), cantata la Rusalii cu ocazia
confirmarii fn bisericile catolice. Ave. mari., StelIa
(SaIutare, Stea a mari,), fn cinstea Mariei. Te Iucis
ante terminum (/nainte de sfarliitul ziIeI), cantata
la slujba de vecernie, adica la caderea
Martin Luther, Jmnuri sfinte, sec. XVI, dintre
care uneJe sunt inspirate de psalmi. Paul Gerhardt,
sec. XVII: Imnurile sale, celebre pan a azi, Imbina
misticismul inspirat cu 0 stricta ortodoxie luterana.
Ronsard, Jmnuri, 1556:
miturile pagune se amesteca.
I.N.R.I.
Abreviatie a formulei Iesus Nazarenus
Rex Judaeorum, care de titulus,
adica de inscriptia ce indica, cum era
obiceiulla romani, motivul condamnarii lui
lsus: "Accsta cstc lsus, rcgele iudeilor" (Mt
27,37).
Cin. Robert Wiene, IN.R.J.. 1923: film care
trimite cu gandulla pictura expresionista germana.
lOAN
(Eb. Yohanan, "Dumnczeu da har".
. Luca evanghelistul - Lc 1,59-63 - insista
asupra valorii aeestui nume ce i s-a dat fiului
Elisabctei.) NT mentioncaza eel putin doua
pcrsonajc numitc loan.
loan, "ueenicul eel mult-iubit"
Unul dintre cei doisprezece apostoli*,
fiullui Zevedei si fratele lui laeov*. Autorul
celei de-a patra' evanghelii. In mare parte
independenta de primele trei (Sinopticele*),
evanghelia lui loan nu deserie instituirea
Euharistiei*, dar este singura care relateaza
despre spaIarea picioarelor la ultima cina
luata de lsus impreuna cu ucenicii sai (13,1-
20). De-a lungul intregii evanghelii, loan
insista asupra semnificatiei unor "semne"
(2,11) care permit lui Mesia,
Fiul Domnului, in persoana lui lsus. Este
indoielnic ca Apocalipsa * lui loan din Patmos
i-ar putea fi atribuita, dar cu siguranta in ea
se resimte influenta evanghelistului. A fost
martor al Sehimbarii la Fata* a lui lsus'
, ,
inainte de a muri, acesta i-a Incredintat-o pe
mama sa (In 19,25-27).
Lit. Victor Hugo, Contemplatiil!:(V, 14), 1856:
"Ascultati, eu sunt loan. Am vawt lucruri Intune_
cate ... ", poem consacrat presupusului autor al
Apocalipsei. Guy Hocquenghem, Mania mieIullli,
roman, 1985: "Pavel este omul pacatului si loan al
fnvierii" (postfata). Autorul se inspira In parte din
D.H. Lawrence, Apoca/ipsa, 193 I, pe fondulunor
sangeroase.
Icon. loan apare alaturi de Maria la picioarele
crucii: --> PUNEREA IN MORMANT, RASTIG-
NIREA. Singur: Suplicilll cazanllllli cu ulei
clocotit (din care iese nevatamat), porticul de la
Sf. loan din Lateran, Roma, sec. VII. de
la Moulins, Anne de Beaujell Cll Sfantul loan
evanghelistuI, 1500, Paris. Sfanwl loan: fresca de
la St-Macaire, Gironde, sec. XIV; Tilman
Riemenschneider, Inceputul sec. XVI, Berlin.
loan 1a Patmos: Matteo Giovanetti, 1347,
Avignon; Hans Memling, 1489, Bruges;
Hieronymus Bosch, sec. XVI, Berlin; Velazquez,
sec. XVII, Londra.
Muz. J.S. Bach, Patimile dupii SfanwI Joan,
1723. Musorgski, Noaptea de Sf. loan pe Muntele
Ple$uv,1867.
loan Botezatorul
Fiullui Zaharia* al Elisabetei* - pere-
che in varsta, socotita stearpa (Lc 1,7).
sa, anuntata de arhanghelul
Gavriil, 0 precede cu putin pe eea a lui lsus,
a carui mama era ruda cu Elisabeta. Proroc
fiind, el propovaduia in de$ertul ludeei eon-
vertirea inimilor, vestind totodata apropierea
Imparatiei* lui Dumnezeu. lsus s-a dus la el
pentru a primi botezul* inainte de a-si
incepe misiunea sfanta. Intemnitat de lrod
Antipas*, pe care nu se sfiise mustre
pentru eea de-a doua disatorie a sa, loan a
fost decapitat la porunca reginei lrodiada.
Uneori e supranumit "Inainte-Mergatorul"
(cel care vine inaintea altuia spre a-I
anunta).
Lit. Flaubert, Trei povestiri, 1877, face din eJ
un personaj esential al povestirii "Herodias", sub
numeJe "exotic" Iaokannan.
Icon. Donatello, loan BoteziitoruI, 1456, Paris,
Siena. Memling, Ciisiitoria misticii a Sfintei
Caterina, sec. XV, Bmges. Gerard de Saint-Jean,
foan Botezatorul in de$ert, sec. XV, Berlin.
Leonardo da Vinci, loan Boteziitorul, 1515, Paris .
. Abraham Bloemaert, loan Botezatoml predic/ind,
sec. XVI, Amsterdam. Angiolo Bronzino, Bote-
ziitoml taniir, sec. XVI, Roma. Rodin, Joan Bo-
teziitoml, 1880, Paris.--> BOTEZUL LUI ISUS.
lOAS
Fiul lui Ahazia, regele lui luda*, $i
nepotul Ataliei *. A sdipat de la masacrul fa-
miliei regale poruncit de bunica lui $i a fost
crescut pe ascuns in Templu. Iehoiada* I-a
suit pe tron, dar apoi a trebuit sa i se supuna
regelui Damaseului care asedia lerusalimuI
(2R 11). - IZABELA.
Lit. Racine, Atalia, 1691.
lOIACHIM
Rege allui luda* (609-598), Vasal allui
Nabucodonosor* timp de trei ani, s-a rascu-
lat impotriva Babilonului. Fiind idolatru
persecutandu-i pe proroci, $i-a atras mania
lui leremia* ("Vai de cel care i$i zide$te casa
cu nedreptate" - Ir 22,13-19) .
lONA
Cartea lui lana este 0 fictiune literara al
earei erou, un proroc din sec. VIII, e mentio-
nat in 2R 14,25. Neascultandu-l pe Dumne-
zeu atunci cand acesta I-a trimis sa propova-
duiasca impotriva eelor din Ninive, ar fi fost
aruncat in mare de marinari ea sa domo-
leasca furtuna. Inghitit de 0 balena (chit),
seapa cu viata $i, dupa trei zile, e azvarlit pe
uscat. rona se hotara$te sa mearga la Ninive,
care se converte$te dupa ce - asemenea
multor profeti - el i-a prorocit nimicirea
(Ion 3,4). Povestirea insista asupra uni-
versalitatii lui Dumnezeu $i asupra mantuirii
paganilor.
Inghitirea lui lana de chit ie$irea lui
dupa trei zile au fost soc6tite de lsus ca fiind
o imagine a mormantului $i a invierii sale
IONATAN 99
(Mt 12,39); "semnul lui lona" despre care
vorbe$te fiul Domnului sugereaza totodata
faptul ca mantuirea este daruita tuturor.
Lit. Smntul Hilarie. fmpotriva fmpiiratullli
Constantill, sec. IV: autorul regreta vremea perse-
"dici prin Iona prin Pavel, Tu (Dumne-
zeu) ne-ai Invat8t ca marea este pentru acei
care cred".
Jean-Paul de Dadelsen, lona, 1962, opera
postuma. Mitul biblic este reinterpretat: aruncati
afara din balena-mama, de balena-so-
cietate, de balena cosmica, oamenii
ratacesc fntr-o lume necunoscuta. Jean Grosjean,
lona,1985.
Icon. Povestea lui Iona este sClIlptata pe
sarcofagul din Lateran, Roma, sec. III. Mozaic In
Catedrala din Ravello, ItaIia, sec. XIII. lona dat
afarii de chit, Jan Bruegel, sec. XVI, Mlinchen;
Hippolyte Flandrin, 186(), St-Germain-des-Pres,
Paris.
Muz. Giacomo Carissimi, lona,oratorill, 1669.
Castelnuovo Tedesco, Cartea lui lona, 1952.
Jonah and the whale, negro-spiritual.
IONATAN
Fiullui Saul prietenullui David, el se
afla in centrul mai multor povestiri.
Tara fiind ocupata de filisteni, Ionatan
preia initiativa razboiului de eliberare dorit
de Saul: 11 omoara pe guvernatorul filistean
(1S 13,2-3), apoi ataca 0 tabara
ceea ee aduce victoria. Fiindca se abiituse -
de$i fara sa vrea - de la postul * impus de
Saul inainte de lupta, soqii cad asupra lui $i
este condamnat la moarte, dar poporul il
rascumpara (IS 14,24-25). Devine prietenul
lui David, caruia ii da hainele armele sale
(IS 18,1-4); ii ia apararea in fata lui Saul (IS
19), sau, dupa alta traditie, 11 ajuta sa fuga
(IS 20). Mai apoi, afland despre moartca lui
lonatan, ucis de filisteni, David 11 plange pe
acela a ciirui prietenie "a fost mai presus de
iubirea femeiasca" (2S 1,4-12; 17-27). Ca-
Iauzit de fidelitate, David il ia la el pe
Meribaal, fiullui Ionatan, $i depune osemin-
tele prietenului drag in mormantul familiei
sale.
98 I.N.R.I.
Venantius Fortunat (StindardeIe ref!elui fnain-
teazii): cantata fn Vinerea Mare celebreaza
biruinfa lui Isus prin cruce. Veni, Creator Spiritus
Wino, Duh Creator), cantata la Rusalii cu ocazia
confirmarii fn bisericile catolice. Ave. mari., StelIa
(SaIutare, Stea a mari,), fn cinstea Mariei. Te Iucis
ante terminum (/nainte de sfarliitul ziIeI), cantata
la slujba de vecernie, adica la caderea
Martin Luther, Jmnuri sfinte, sec. XVI, dintre
care uneJe sunt inspirate de psalmi. Paul Gerhardt,
sec. XVII: Imnurile sale, celebre pan a azi, Imbina
misticismul inspirat cu 0 stricta ortodoxie luterana.
Ronsard, Jmnuri, 1556:
miturile pagune se amesteca.
I.N.R.I.
Abreviatie a formulei Iesus Nazarenus
Rex Judaeorum, care de titulus,
adica de inscriptia ce indica, cum era
obiceiulla romani, motivul condamnarii lui
lsus: "Accsta cstc lsus, rcgele iudeilor" (Mt
27,37).
Cin. Robert Wiene, IN.R.J.. 1923: film care
trimite cu gandulla pictura expresionista germana.
lOAN
(Eb. Yohanan, "Dumnczeu da har".
. Luca evanghelistul - Lc 1,59-63 - insista
asupra valorii aeestui nume ce i s-a dat fiului
Elisabctei.) NT mentioncaza eel putin doua
pcrsonajc numitc loan.
loan, "ueenicul eel mult-iubit"
Unul dintre cei doisprezece apostoli*,
fiullui Zevedei si fratele lui laeov*. Autorul
celei de-a patra' evanghelii. In mare parte
independenta de primele trei (Sinopticele*),
evanghelia lui loan nu deserie instituirea
Euharistiei*, dar este singura care relateaza
despre spaIarea picioarelor la ultima cina
luata de lsus impreuna cu ucenicii sai (13,1-
20). De-a lungul intregii evanghelii, loan
insista asupra semnificatiei unor "semne"
(2,11) care permit lui Mesia,
Fiul Domnului, in persoana lui lsus. Este
indoielnic ca Apocalipsa * lui loan din Patmos
i-ar putea fi atribuita, dar cu siguranta in ea
se resimte influenta evanghelistului. A fost
martor al Sehimbarii la Fata* a lui lsus'
, ,
inainte de a muri, acesta i-a Incredintat-o pe
mama sa (In 19,25-27).
Lit. Victor Hugo, Contemplatiil!:(V, 14), 1856:
"Ascultati, eu sunt loan. Am vawt lucruri Intune_
cate ... ", poem consacrat presupusului autor al
Apocalipsei. Guy Hocquenghem, Mania mieIullli,
roman, 1985: "Pavel este omul pacatului si loan al
fnvierii" (postfata). Autorul se inspira In parte din
D.H. Lawrence, Apoca/ipsa, 193 I, pe fondulunor
sangeroase.
Icon. loan apare alaturi de Maria la picioarele
crucii: --> PUNEREA IN MORMANT, RASTIG-
NIREA. Singur: Suplicilll cazanllllli cu ulei
clocotit (din care iese nevatamat), porticul de la
Sf. loan din Lateran, Roma, sec. VII. de
la Moulins, Anne de Beaujell Cll Sfantul loan
evanghelistuI, 1500, Paris. Sfanwl loan: fresca de
la St-Macaire, Gironde, sec. XIV; Tilman
Riemenschneider, Inceputul sec. XVI, Berlin.
loan 1a Patmos: Matteo Giovanetti, 1347,
Avignon; Hans Memling, 1489, Bruges;
Hieronymus Bosch, sec. XVI, Berlin; Velazquez,
sec. XVII, Londra.
Muz. J.S. Bach, Patimile dupii SfanwI Joan,
1723. Musorgski, Noaptea de Sf. loan pe Muntele
Ple$uv,1867.
loan Botezatorul
Fiullui Zaharia* al Elisabetei* - pere-
che in varsta, socotita stearpa (Lc 1,7).
sa, anuntata de arhanghelul
Gavriil, 0 precede cu putin pe eea a lui lsus,
a carui mama era ruda cu Elisabeta. Proroc
fiind, el propovaduia in de$ertul ludeei eon-
vertirea inimilor, vestind totodata apropierea
Imparatiei* lui Dumnezeu. lsus s-a dus la el
pentru a primi botezul* inainte de a-si
incepe misiunea sfanta. Intemnitat de lrod
Antipas*, pe care nu se sfiise mustre
pentru eea de-a doua disatorie a sa, loan a
fost decapitat la porunca reginei lrodiada.
Uneori e supranumit "Inainte-Mergatorul"
(cel care vine inaintea altuia spre a-I
anunta).
Lit. Flaubert, Trei povestiri, 1877, face din eJ
un personaj esential al povestirii "Herodias", sub
numeJe "exotic" Iaokannan.
Icon. Donatello, loan BoteziitoruI, 1456, Paris,
Siena. Memling, Ciisiitoria misticii a Sfintei
Caterina, sec. XV, Bmges. Gerard de Saint-Jean,
foan Botezatorul in de$ert, sec. XV, Berlin.
Leonardo da Vinci, loan Boteziitorul, 1515, Paris .
. Abraham Bloemaert, loan Botezatoml predic/ind,
sec. XVI, Amsterdam. Angiolo Bronzino, Bote-
ziitoml taniir, sec. XVI, Roma. Rodin, Joan Bo-
teziitoml, 1880, Paris.--> BOTEZUL LUI ISUS.
lOAS
Fiul lui Ahazia, regele lui luda*, $i
nepotul Ataliei *. A sdipat de la masacrul fa-
miliei regale poruncit de bunica lui $i a fost
crescut pe ascuns in Templu. Iehoiada* I-a
suit pe tron, dar apoi a trebuit sa i se supuna
regelui Damaseului care asedia lerusalimuI
(2R 11). - IZABELA.
Lit. Racine, Atalia, 1691.
lOIACHIM
Rege allui luda* (609-598), Vasal allui
Nabucodonosor* timp de trei ani, s-a rascu-
lat impotriva Babilonului. Fiind idolatru
persecutandu-i pe proroci, $i-a atras mania
lui leremia* ("Vai de cel care i$i zide$te casa
cu nedreptate" - Ir 22,13-19) .
lONA
Cartea lui lana este 0 fictiune literara al
earei erou, un proroc din sec. VIII, e mentio-
nat in 2R 14,25. Neascultandu-l pe Dumne-
zeu atunci cand acesta I-a trimis sa propova-
duiasca impotriva eelor din Ninive, ar fi fost
aruncat in mare de marinari ea sa domo-
leasca furtuna. Inghitit de 0 balena (chit),
seapa cu viata $i, dupa trei zile, e azvarlit pe
uscat. rona se hotara$te sa mearga la Ninive,
care se converte$te dupa ce - asemenea
multor profeti - el i-a prorocit nimicirea
(Ion 3,4). Povestirea insista asupra uni-
versalitatii lui Dumnezeu $i asupra mantuirii
paganilor.
Inghitirea lui lana de chit ie$irea lui
dupa trei zile au fost soc6tite de lsus ca fiind
o imagine a mormantului $i a invierii sale
IONATAN 99
(Mt 12,39); "semnul lui lona" despre care
vorbe$te fiul Domnului sugereaza totodata
faptul ca mantuirea este daruita tuturor.
Lit. Smntul Hilarie. fmpotriva fmpiiratullli
Constantill, sec. IV: autorul regreta vremea perse-
"dici prin Iona prin Pavel, Tu (Dumne-
zeu) ne-ai Invat8t ca marea este pentru acei
care cred".
Jean-Paul de Dadelsen, lona, 1962, opera
postuma. Mitul biblic este reinterpretat: aruncati
afara din balena-mama, de balena-so-
cietate, de balena cosmica, oamenii
ratacesc fntr-o lume necunoscuta. Jean Grosjean,
lona,1985.
Icon. Povestea lui Iona este sClIlptata pe
sarcofagul din Lateran, Roma, sec. III. Mozaic In
Catedrala din Ravello, ItaIia, sec. XIII. lona dat
afarii de chit, Jan Bruegel, sec. XVI, Mlinchen;
Hippolyte Flandrin, 186(), St-Germain-des-Pres,
Paris.
Muz. Giacomo Carissimi, lona,oratorill, 1669.
Castelnuovo Tedesco, Cartea lui lona, 1952.
Jonah and the whale, negro-spiritual.
IONATAN
Fiullui Saul prietenullui David, el se
afla in centrul mai multor povestiri.
Tara fiind ocupata de filisteni, Ionatan
preia initiativa razboiului de eliberare dorit
de Saul: 11 omoara pe guvernatorul filistean
(1S 13,2-3), apoi ataca 0 tabara
ceea ee aduce victoria. Fiindca se abiituse -
de$i fara sa vrea - de la postul * impus de
Saul inainte de lupta, soqii cad asupra lui $i
este condamnat la moarte, dar poporul il
rascumpara (IS 14,24-25). Devine prietenul
lui David, caruia ii da hainele armele sale
(IS 18,1-4); ii ia apararea in fata lui Saul (IS
19), sau, dupa alta traditie, 11 ajuta sa fuga
(IS 20). Mai apoi, afland despre moartca lui
lonatan, ucis de filisteni, David 11 plange pe
acela a ciirui prietenie "a fost mai presus de
iubirea femeiasca" (2S 1,4-12; 17-27). Ca-
Iauzit de fidelitate, David il ia la el pe
Meribaal, fiullui Ionatan, $i depune osemin-
tele prietenului drag in mormantul familiei
sale.
100 IORDAN
IORDAN
Este singurul fluviu din Palestina. Cursul
lui, de la poalele Hermonului de unde
pana la Marea Moarta un de se
varsa marcheaza frontiera orientala a
"', Pamantul Fagaduintet (Num
34,12; Ez 47,19). Are mai multe vaduri-
locuri de trecere - pomenite in toata istoria
biblica. Cea mai celebra travers are a Iorda-
nului este cea a poporului evreu sub condu-
cerea lui pentru cucerirea Pamantului
Fagaduintei (los 1,2; Num 35,10).
In Iordan ii boteza loan pe cei care
veneau la el sa i-a ceara; acolo I-a botezat
pe Isus (Mt 3,5-6; 3,13; Mc 1,5; 1,9).
Dincolo de Iordan, la est, se afla Trans-
iordania, iar la vest, Cisiordania.
IOSAFAT
AI patrulea rege al lui Iuda* (870-848
1. Cr.), fiul lui
ranul regilor lui Israel Ahab'" Ahazia. II
insoara pe fiul sau Ioram cu Atalia*, fiica lui
Ahab. Domnia ii este marcata de pacea cu
poporul lui Israel (lR 22,45).
Cronicile subliniaza fermitatea lui
Iosafat, grija acestuia pentru respectarea
legii, armata lui bine structurata, reformele
sale in materie de justitie (2Cr 17 20,32).
Valea Iosafat - nume simboIic, caci
Iosafat inseamna "Dumnezeu judeca" - re-
prezinta un loc imaginar unde Dumnezeu
judecata popoarelor.
IOSIF
Primul fiu al Rahilei* (Gn 30,22-24),
sotia favorita a lui Iacov*, ramasa multa vre-
stearpa; nascut la Haran, Iosif este pre-
feratul tataIui sau. Fratii lui, il inchid
intr-o mntana secata 11 vand unor ne-
gustori madianiti (sau, dupa alta traditie,
ismaeliti), apoi este rev.anput capeteniei
garzii faraonului, Putifar"'. Invinuit pe ne-
drept de sotia acestuia ca ar fi incercat sa 0
seduca, e intemnitat, dar priceperea lui de a
interpreta visele ii aduce eliberarea ri-
dicarea la ranguI de "mai-mare al palatului"
(sau "mare vizir"). Apoi se insoara cu fiica
unui preot egiptean, de la care are doi fii,
Efraim Manase. e
Pregatindu-se pentru foametea prevestita
de visele lui Faraon, face provizii de hrana;
dnd Iipsurile ii silesc pe fratii sai sa vina
dupa provizii, decide impacarea cu ei
aducerea intregii familii in Egipt. Iosif
moare la 110 ani - varsta ideala, dupa inte-
lepciunea egipteana.
Aceasta lunga povestire (Gn 37-50),
construita asemenea unui basm, arata ca
pronia cereasca se po ate folosi chiar de
rautatea oamenilor pentru a conduce la
mantuire.
Lit. Dostoievski, Fratjj Karamazov, 1880:
fnainte de a muri, Zosima Ie
istoria vanzarii lui losif de catre fratii
sai, cu ,,0 blanda simplitate", de parca ar dori sa Ie
fie repetata copiilor, ca s-o Misterul lno-
centilor, de Charles Peguy, 1912, evocarea
pe doua voci a lui Iosif, cel vandut de fratii sai cel
care familia cu binefaceri. Thomas
Mann, losif fratii sai, 1943: losif este viizut ca un
om al progresului care intreprinde in Egipt 0 opera
sociala spiriruala, urmlirind triumful dreptlitii al
Elie Wiesel, Celebratie biblica, 1975,
"Iosif sau educatia unui om drept".
Icon. Tintoretto, Femeia lui Putifar, sec. XVI,
Madrid. Rembrandt, losif invinuit de femeia lui
Putifar, 1655, Washington; losif
visul, Amsterdam. Fran90is Gerard, losif
fratii, 1789, Angers. Cornelius
Overbeck, Povestea lui losif, fresce din cas a
Bartholdy, 1816, Berlin.
Muz. Etienne Mehul, losif, opera, 1807. Erich
Sternberg, losif fratii sai, 1959.
IOSIF din Arimateea
--+ COBOAAREA DE PE CRUCE,
POTIR.
IOSIF (Sfantul"")
Sotul Mariei* (Mt 1,16-24; Lc 1,27)
tatal legal al lui Isus (Lc 3,23; 4,22) care, prin
el, este legat de casa lui David*. EvangheIiile
sunt ioarte discrete in privinta lui: se ca
era "un om drept" (Mt 1,19), ca lucra ca
dulgher (Mt 13,55) locuia la Nazaret (Lc
? .39-40). Dupa Matei, Dumnezeu i-a cerut
;.1. recunoasca pruncul logodnicei'" sale
Maria sa-i dea numelc lsus.
leon. Capite!. fnchinarca rA(icmlriil) A1;tgi/ur.
Catcdrala din Autun. sec. XII. Georges de La
Tour. S[[llltu/ losir du/ghcr. I ()-fll. Besan','on.
Paris: Visu//ui /O!;it: 16.+1. Nantes.
IOSUA
(Eh. YC;iwt. "Dumnezeu muntuiqtc".
nume ea Isus.) Ajutor, apoi
al lui Moise'" (los 1.1), esk eel sub care
poporul lui Israel treee Iordanul (los 35)
conduc<1ndu-1 la cueerirea Canaanului-- -
I'ntamplari povestite dc-a lungul Intrcgii
carti a lui Iosua. Din aeeasta allam, printrc
cum a oprit c1 mersul soarelui al
lunii, ca sa aiba timp sa-i Infranga pc
dusmanii lui Israel (los 10,12-13).
'Tot el, adunand poporul la Siehem, a
Il1chciat un lcgamant solcmn prin care Israel
se angaja sa-i slujeasca In excIusivitate lui
Yahve se supuna Legii.
Lit. Alfred de Vigny, Poeme anticc ,,_i modeme.
1 X37 ... Moise": la moartea lui Moise, [osua apare
.,gfmditor palid", clici de pe atunci este "alesul
Celui Atotpllternic". Victor Hugo, Pedepse/e,
1853, "Sunati, mereu ... ": poetul
in Inchipuirc episodul cuceririi cetatii lerihon' In
sunetlll trambitelor lui [osua. Paul Claudel,
Maanificat, 1907: Pamantul Fligaduintei Ii apare
lui Ioslla "Intr-o lumina stralucitoare ca 0 proaspata
fecioarli..."
Icon. losua soare/e, mozaic la Santa
Maria Maggiore, Roma, sec. IV; Gianbattista
Tiepolo, sec. xvm, Milano; John Martin, 1816,
Londra.
IOV
Barbat pios drept, lov ducea viata
In fericire. Insa Dumnezeu i-a
ingiiduit "satanei" (acuzatorul, adversarul)
sa-i puna la Incercare credinta. Dc aceea Iov
pierdut copiii turmele; eI s-a
IOV 101
acoperit de bube pc tot corpul. Dar a indurat
toate chinurile fara piarda credinta.
cIamandu-$i nevinovatia atunci cand prie-
tenii Ii diideau ghes sa se caiasca, neaecep-
tand traditia conform carcia toate neno-
rocirile pedcapsa pacatelor comise. In
cele din urma, Dumnelcu Jntors rata
catre lov I-a eu hincfacerilc lui.
Iov estc imai!inea nevinovatului care
lupta cu tcncbrele .... 5i demonstreazii
tezelor prea facile asupra scnsului nenoro-
cirii. lata noutatea originalitatca cartii lui
[OY, care marcheaza marea cotitura III
gandirea eyreiasca despre rau. Arc loe lre-
eereCt de la 0 teorie simplista: cei buni sunt
raspliititi, eei riii sunt pedcpsi(i, Ia () rellcqie
asupra tainci riiului ec intcIcgerea
omcneasca. Aceasta povcstirc nu apartinc
i!enului istorie (Iov n-a cxistat): ea arata apa-
;cnta nedreptate a victii 5i imposibilitatca
. de a-I reduce pe Dumnezeu la wlul de jan-
darm universal.
Lit. lov este rigura exe111plara a disper:iri i
In fata sut'erintei pc care nimic n-o pllate
Indreptati.
Sec. XV: Mi.,"{erul R,lbdfirii lui 101'; Fran\=ois
Villon, 1461: ,Zilele mi s-au dus
ratikind/precum, zis-a lov, se destmma firele/unei
panze."
In sec. XVI apare In prim-plan imaginea lInlli
lov stoic In fata Incerci1rilor: Chassignet, lov .,au
despre carie. Aceasta imagine se tn
saloanele mondene, in sec. XVII, lov va Figura
alatllri de marii suplicia(i ai mitologiei
eroi ai poemelor amoroase: Benserade, SonetuJ
lui lev. 1653. Dar lov pastreaza chiplli tragic la
Pascal, Racine Bossliet.
Sec. XVIII: Frederic alII-lea, eitind Candide
de Voltaire (1759), exclama: "Este lov imbracat
In haine moderne!"
Sec. XIX: lov al romanticilor este martorul
omuilli. allngrijorffi9i lui, al dorului sau de
infinit. Chateaubriand cu sora lui, Lucile,
.,cele mai triste pasaje din lov": Memorii de din-
co/a de mormant. 1841 . Hugo vede In [ov un far
un "titan al mizeriei"; dezolarea lui
impregneaza poe1l1ullui Yigny Moi.,c (I X26).
100 IORDAN
IORDAN
Este singurul fluviu din Palestina. Cursul
lui, de la poalele Hermonului de unde
pana la Marea Moarta un de se
varsa marcheaza frontiera orientala a
"', Pamantul Fagaduintet (Num
34,12; Ez 47,19). Are mai multe vaduri-
locuri de trecere - pomenite in toata istoria
biblica. Cea mai celebra travers are a Iorda-
nului este cea a poporului evreu sub condu-
cerea lui pentru cucerirea Pamantului
Fagaduintei (los 1,2; Num 35,10).
In Iordan ii boteza loan pe cei care
veneau la el sa i-a ceara; acolo I-a botezat
pe Isus (Mt 3,5-6; 3,13; Mc 1,5; 1,9).
Dincolo de Iordan, la est, se afla Trans-
iordania, iar la vest, Cisiordania.
IOSAFAT
AI patrulea rege al lui Iuda* (870-848
1. Cr.), fiul lui
ranul regilor lui Israel Ahab'" Ahazia. II
insoara pe fiul sau Ioram cu Atalia*, fiica lui
Ahab. Domnia ii este marcata de pacea cu
poporul lui Israel (lR 22,45).
Cronicile subliniaza fermitatea lui
Iosafat, grija acestuia pentru respectarea
legii, armata lui bine structurata, reformele
sale in materie de justitie (2Cr 17 20,32).
Valea Iosafat - nume simboIic, caci
Iosafat inseamna "Dumnezeu judeca" - re-
prezinta un loc imaginar unde Dumnezeu
judecata popoarelor.
IOSIF
Primul fiu al Rahilei* (Gn 30,22-24),
sotia favorita a lui Iacov*, ramasa multa vre-
stearpa; nascut la Haran, Iosif este pre-
feratul tataIui sau. Fratii lui, il inchid
intr-o mntana secata 11 vand unor ne-
gustori madianiti (sau, dupa alta traditie,
ismaeliti), apoi este rev.anput capeteniei
garzii faraonului, Putifar"'. Invinuit pe ne-
drept de sotia acestuia ca ar fi incercat sa 0
seduca, e intemnitat, dar priceperea lui de a
interpreta visele ii aduce eliberarea ri-
dicarea la ranguI de "mai-mare al palatului"
(sau "mare vizir"). Apoi se insoara cu fiica
unui preot egiptean, de la care are doi fii,
Efraim Manase. e
Pregatindu-se pentru foametea prevestita
de visele lui Faraon, face provizii de hrana;
dnd Iipsurile ii silesc pe fratii sai sa vina
dupa provizii, decide impacarea cu ei
aducerea intregii familii in Egipt. Iosif
moare la 110 ani - varsta ideala, dupa inte-
lepciunea egipteana.
Aceasta lunga povestire (Gn 37-50),
construita asemenea unui basm, arata ca
pronia cereasca se po ate folosi chiar de
rautatea oamenilor pentru a conduce la
mantuire.
Lit. Dostoievski, Fratjj Karamazov, 1880:
fnainte de a muri, Zosima Ie
istoria vanzarii lui losif de catre fratii
sai, cu ,,0 blanda simplitate", de parca ar dori sa Ie
fie repetata copiilor, ca s-o Misterul lno-
centilor, de Charles Peguy, 1912, evocarea
pe doua voci a lui Iosif, cel vandut de fratii sai cel
care familia cu binefaceri. Thomas
Mann, losif fratii sai, 1943: losif este viizut ca un
om al progresului care intreprinde in Egipt 0 opera
sociala spiriruala, urmlirind triumful dreptlitii al
Elie Wiesel, Celebratie biblica, 1975,
"Iosif sau educatia unui om drept".
Icon. Tintoretto, Femeia lui Putifar, sec. XVI,
Madrid. Rembrandt, losif invinuit de femeia lui
Putifar, 1655, Washington; losif
visul, Amsterdam. Fran90is Gerard, losif
fratii, 1789, Angers. Cornelius
Overbeck, Povestea lui losif, fresce din cas a
Bartholdy, 1816, Berlin.
Muz. Etienne Mehul, losif, opera, 1807. Erich
Sternberg, losif fratii sai, 1959.
IOSIF din Arimateea
--+ COBOAAREA DE PE CRUCE,
POTIR.
IOSIF (Sfantul"")
Sotul Mariei* (Mt 1,16-24; Lc 1,27)
tatal legal al lui Isus (Lc 3,23; 4,22) care, prin
el, este legat de casa lui David*. EvangheIiile
sunt ioarte discrete in privinta lui: se ca
era "un om drept" (Mt 1,19), ca lucra ca
dulgher (Mt 13,55) locuia la Nazaret (Lc
? .39-40). Dupa Matei, Dumnezeu i-a cerut
;.1. recunoasca pruncul logodnicei'" sale
Maria sa-i dea numelc lsus.
leon. Capite!. fnchinarca rA(icmlriil) A1;tgi/ur.
Catcdrala din Autun. sec. XII. Georges de La
Tour. S[[llltu/ losir du/ghcr. I ()-fll. Besan','on.
Paris: Visu//ui /O!;it: 16.+1. Nantes.
IOSUA
(Eh. YC;iwt. "Dumnezeu muntuiqtc".
nume ea Isus.) Ajutor, apoi
al lui Moise'" (los 1.1), esk eel sub care
poporul lui Israel treee Iordanul (los 35)
conduc<1ndu-1 la cueerirea Canaanului-- -
I'ntamplari povestite dc-a lungul Intrcgii
carti a lui Iosua. Din aeeasta allam, printrc
cum a oprit c1 mersul soarelui al
lunii, ca sa aiba timp sa-i Infranga pc
dusmanii lui Israel (los 10,12-13).
'Tot el, adunand poporul la Siehem, a
Il1chciat un lcgamant solcmn prin care Israel
se angaja sa-i slujeasca In excIusivitate lui
Yahve se supuna Legii.
Lit. Alfred de Vigny, Poeme anticc ,,_i modeme.
1 X37 ... Moise": la moartea lui Moise, [osua apare
.,gfmditor palid", clici de pe atunci este "alesul
Celui Atotpllternic". Victor Hugo, Pedepse/e,
1853, "Sunati, mereu ... ": poetul
in Inchipuirc episodul cuceririi cetatii lerihon' In
sunetlll trambitelor lui [osua. Paul Claudel,
Maanificat, 1907: Pamantul Fligaduintei Ii apare
lui Ioslla "Intr-o lumina stralucitoare ca 0 proaspata
fecioarli..."
Icon. losua soare/e, mozaic la Santa
Maria Maggiore, Roma, sec. IV; Gianbattista
Tiepolo, sec. xvm, Milano; John Martin, 1816,
Londra.
IOV
Barbat pios drept, lov ducea viata
In fericire. Insa Dumnezeu i-a
ingiiduit "satanei" (acuzatorul, adversarul)
sa-i puna la Incercare credinta. Dc aceea Iov
pierdut copiii turmele; eI s-a
IOV 101
acoperit de bube pc tot corpul. Dar a indurat
toate chinurile fara piarda credinta.
cIamandu-$i nevinovatia atunci cand prie-
tenii Ii diideau ghes sa se caiasca, neaecep-
tand traditia conform carcia toate neno-
rocirile pedcapsa pacatelor comise. In
cele din urma, Dumnelcu Jntors rata
catre lov I-a eu hincfacerilc lui.
Iov estc imai!inea nevinovatului care
lupta cu tcncbrele .... 5i demonstreazii
tezelor prea facile asupra scnsului nenoro-
cirii. lata noutatea originalitatca cartii lui
[OY, care marcheaza marea cotitura III
gandirea eyreiasca despre rau. Arc loe lre-
eereCt de la 0 teorie simplista: cei buni sunt
raspliititi, eei riii sunt pedcpsi(i, Ia () rellcqie
asupra tainci riiului ec intcIcgerea
omcneasca. Aceasta povcstirc nu apartinc
i!enului istorie (Iov n-a cxistat): ea arata apa-
;cnta nedreptate a victii 5i imposibilitatca
. de a-I reduce pe Dumnezeu la wlul de jan-
darm universal.
Lit. lov este rigura exe111plara a disper:iri i
In fata sut'erintei pc care nimic n-o pllate
Indreptati.
Sec. XV: Mi.,"{erul R,lbdfirii lui 101'; Fran\=ois
Villon, 1461: ,Zilele mi s-au dus
ratikind/precum, zis-a lov, se destmma firele/unei
panze."
In sec. XVI apare In prim-plan imaginea lInlli
lov stoic In fata Incerci1rilor: Chassignet, lov .,au
despre carie. Aceasta imagine se tn
saloanele mondene, in sec. XVII, lov va Figura
alatllri de marii suplicia(i ai mitologiei
eroi ai poemelor amoroase: Benserade, SonetuJ
lui lev. 1653. Dar lov pastreaza chiplli tragic la
Pascal, Racine Bossliet.
Sec. XVIII: Frederic alII-lea, eitind Candide
de Voltaire (1759), exclama: "Este lov imbracat
In haine moderne!"
Sec. XIX: lov al romanticilor este martorul
omuilli. allngrijorffi9i lui, al dorului sau de
infinit. Chateaubriand cu sora lui, Lucile,
.,cele mai triste pasaje din lov": Memorii de din-
co/a de mormant. 1841 . Hugo vede In [ov un far
un "titan al mizeriei"; dezolarea lui
impregneaza poe1l1ullui Yigny Moi.,c (I X26).
102 IROD ANTI PAS
La sfiir,itul sccolului, lov, din omul ccl drcpt
all at In sliferin(a, devine filozoC. Ca lIrmare a
traducerii lui Renan, Incepc sa fie perceput ca un
mesia al umanita(ii, Acum lsi si
dimensiunea sa modcrna, de om
lume absurda. Pentru Flaubert. cartea biblicii a lui
lov devine una dintre cartile de capatiii: Rimbaud
si Lautreamont se inspira din ea spre lansa sar-
casl11ele la adrcsa unui Dumnczcu crud )i gelos.
In sec. XX, lov ne apare foartc apropiat prin
spaima pc carc Ie rcsimte. In Dad
gf"iluntc!c nl! moarc. 192(1. Gidc m[lrturiscste
inlluenta hotariltoarc a lui lov asupra sulletuilli
s:1L1 de copil. :Vlalraux \edc In el pc prill1ul carc a
Indriiznit s:1-1 intcrpclezc pc Dlrll1nCl-Cl1. Inccl'cand
,:1-1 scoata din taccl'ea lui. 1m' estc () rcfcrinta
con,tanta pcntru Julien Grcen: 0 Illic de druf))l;!"i
(/cschisc. 19(,,+.
De la al doilea r:"lzboi IllUndialincoacc, ccoul
strigatului lui Inv dc\ inc si mai putcrnic.lllncsco
.. sc sill1tc lov" )i sc opreste la inrrcbarca funda-
Il1cntala: .. Cc arc cu mine')" (L'n Of)) tn discl!tie.
1977). 0pcl'a lui Beckctt. .. acest al
lui 10\/", cum II dcfinc.,te lonesco. e patrunsa de
angoasa singLirata[ii. a parasirii. Nu cstc oare si
cazul multora dintrc tcxtcle lui Kafka"? .
La scriitorii evrci. lov devine 0 obsc-
danta. Elie Wiesel I-a Intiilnit pc toate
Europci (CeJebriitie bibfiCi1. 1975). Identificfllld
soarta evreilor In .yoah* cu destinul lui lov, unii nu
ezita sa se pronun(e aSlipra mortii lui Dumnezeu
la Auschwitz (Adorno) sau a nebuniei sale
(Wiesel); altii, precum Karl Wolfskehl (lov si eeJe
patfll ogJjnzi, 1950), regasesc speranta
fiindca "lacrimile sunt vinul aspru al sufletului".
(Dupa M. Bochet In revista Coneilium, nov. 19X7,
pentru literatura franceza.)
Icon. Sculpturi la Daurade, Toulouse, sec. XII;
Reims, sec. XI!L Miniatura de Jean Fouquet,
"Iov", Grefe fui Etienne Chevalier, 1455, Chantilly.
DUrer, lov sotia lui, sec. XVI, Frankfurt.
William Blake, Satana azvarlind buba rea asupra
lUI loy. I X26, Londra. loy. Leon Bonnat I XXO
Paris; Francis Gruber, 1945, Londra. ' ,
Muz. Orlando di Lasso, motete, sec. XVI.
Brahms, MotetuJ op. 74 nr. J. lX77.
Williams, balet, 1931, dupa Blake, Nikolai
Nabokov, oratoriu. pe un text de Jacques
Maritain, 1933.
On. Bergman. Strigate 1972: eroina,
Agnes, va muri de cancer; din jurnalul pe care 11
tine razbat ecouri ale spaimei lui lov.
IROD ANTI PAS
Tetrari1 al Galileei al Perei (4 i. Cr.-39
d. Cr.), fiullui lrod cel Mare. S-a instalat la
Tiberiada", pc care 11 intemeiase. A
poruncit exccutarea lui loan
deoarece blamase ciisiitoria lui cu lrodiada
sotia fratc1ui sau Filip (Mc 6,14-29). '
Icon. Benozzo Gozzoli, Dan-'lIJ SaJolllcci.
[-1-62. Washington.
IROD eEL MARE
Guvemator al Galilcei, a fost 1acut rege al
iudeilor de catre romani: a trehuit sa
cucereasca Icrusalimul. In 37, luptand lm-
potriva lui Antigon, ultimul dintre suveranii
asmoneeni. A Infrumusetat cu palate, a
disPllS ridicarea noului Templu' a f()rtarqei
Antonia. A Intemeiat Cczarcca; de
asemenca. a edifieat un numar de palate-!()[-
tareata (Masada, Machcronte Herodium).
Dictator sangeros, a poruncit masacrul
de sex din Betlecm putin
dupa lui Isus (uciderca pruneilor
nevinovatt, Mt 2,16), ba chiar si-a asasinat
fiii (73 i. Cr.-4 d. Cr.). .
L.&P. BatrEn ea '!rod: [oarte batran. lrod cel
Mare a fost numit Irod eel Batran,
Lit. Vietor Hugo, SfEr,yituJ Jui SaWn, IXX6,
"Irod Caiafa".
Icon. Lorenzo Ghiberti, G"patu! lui lrod,
baptisteriul din Floren\a, see. XV, bronz.
On. Viaeeslav Turjanski, Rege/e eeJ crud, 1959.
ISAAC
(Eb., "eI [Dumnezeu] a zambit",) Nascut
din A vraam * , centenar si Sara * nona
'. , ,
Isaac este fiul fagaduit (Gn 15,4-5; 18,9-15;
vezi Rm Legamantulut
permanentei aeestuia (Gn 17).
Avraam aecepta sa-I jertfeasca (Gn 22), dar,
in uitimul moment, IngeruI* Domnului H
in locul lui Isaac este omorat un
?erbec gasit intr-un Aceasta povestire a
Jucat un rol insemnat in condamnarea sacri-
ficiilor de copii. Pe de alta parte, Isaac apare
aici ca prefigurarea lui Cristos. EI 0 va lua de
sot
ie
pe Rebeca" va deveni tatill gemenilor
Iacov':' Esau" (Isav).
Lit. Elie Wiesel, CeJcbratie bibliC<1. 1975.
' .. Sacrificarea lui Isaac: povestea supravie[uitoru-
lui". losif Brodsky, Popus III 1970 .. ,Isaac
Avraam", poem.
Icon. Sacrificarea lui Isaac cuprinde patrll
. .razc": pregatirca altarului de sacririciu, Avraam
ridiciind clltitul ca sa-l Injunghie pc riul sau,
prindcrea berbecului Intr-un turi) In
mana lui DUl11nCZeU (sau Ingerllilui) oprinci bra\ul
lui Avraam: fresca din sinagoga de la Doura-
Eumpos. sec. III: sculpt.: usile din bronz de [a sr.
Zcnon din VC!"l1na, ale baptisteriului din Florenta
de LorenlO Ghibcrti. 1-1-25: Caravaggio. 1 o()3.
Florenta: Rembrandt. 1635. ;'vllinchen. Govaert
Flinck. haac bincclIl";ill[Endu-1 pc /;ICOI". 163X.
.-\msterdaill.
ISAIA
Prorocul Isaia, nascut in jurul anului 765
I. Cr., activitatea intrc anii
740 701, in timpul domnici lui Ahaz" a
lui Ezechia. Apropiat al putcrii regale, a
participat activ la viata politiciL A murit, pro-
babil martirizat, in timpul domniei nele-
giuitului rege Manase.
Isaia a fost un mare scriitor, dupa cum 0
cartea ce-i poarta numele (chiar
daca numai capitolele 1-23 28-35ii pot fi
atribuite). Anumite pasaje, precum povesti-
rea viziunii sale din Templu (cap. 6) sau
prorociile Impotriva neamurilor (10,13) ori
descrierea pacii viitoare (cap. 11) se numara
printre cele mai frumoase pagini din intrea-
ga literatura biblica.
Temele dragi lui Isaia sunt maretia lui
Dumnezeu totala incredere pe care 0
pretinde (deopotriva in domeniul politicii),
denuntarea nedreptatilor, precum speranta
in viitor.
Cea de-a doua parte a cartii lui Isaia (Is
40-55) este un mesaj de consolare catre cei
exilati in Babilon (550). Ea cuprinde patru
piese lirice foarte cunoscute, numite "poe-
mele slugii". Partea a treia, mai eterogena,
ISLAM 103
aduna elemente de origini diverse care, in
ansamhlullor, datcaza de la i'ntoarcerea din
exil. recunosc unanim, in partile
a doua 5i a trcia, opera unor discipoli
continuatori ai marelui profet care au dorit
sa-i dudi. mai dcparte mesajul.
Lit.' PROROC.
Icon. Pro/CtlIJ ].;ai;c SOli iliac. scul pt., sec. XII:
de la Aix. 1-1--1-5. Rotterdam: McloZ7.o da
Forli. 1.+77, Loretto.
.Huz' .-'\le,Xandre Tal1slllan. h;lia promclIl.
[lJ5(). Darius ivlillnud. F;ig;1duinta lui DUiJ1IlC7.cu.
[971 (pc textc de I,aia si de k:zechicl).
ISLAM
(Araha. pune nJdejdca In Dumnc-
zeu".) Mailol11cd. 57()-o32. negLlstor din
cetatca Mecca. 111 Arahia, a primit de la
ingerul Gavriil revdatia divina. pc care Ie-a
recitat-o (recitare = ill-koran) cOl11patriot
il
o
r
sai Incepand din 610. Izhindu-se de ostili-
tatea c1anurilor din a plecat in anul 622
(hegira) In oaza Yatrib, la 430 km spre nord.
A recucerit Mecca sfaramand idolii
pagani, a dcdicat pelerinajul singurului
Dumnezcu, Allah. Revelatiile sale, notate
de discipoli, au fost adunate intre 634 644.
Coranu!'" este cartea sranta a Islamului, a
di.rui comunitate, Umma, e formata din
musulmani.
Mahomed bine mediul evreiesc
din Yatrib (Medina). Acesta atirma ca este
ultimul dintre profeti - dupa Adam, A vraam,
Moise Isus - venit sa aduca Cuvantul
divin arabilor, descendenti ai lui
prin Ismael*, cum li-I transmi-
sese evreilor. Mahomed considera Pentateu-
cul* drept inceputul revelatiei Dumnezeului
unic, el primind sarcina de a risipi
erorile. Astfel, Isus, nascut din Fecioara
Maria, este trimisul lui Dumnezeu, nu fiul
sau; el nu este intruparea* lui Dumnezeu
nu a murit pc cruce ea sa rascumpere
lile oamenilor, dar va prezida Judecata din
urma la Ierusalim. Mortii inviati vor fi
102 IROD ANTI PAS
La sfiir,itul sccolului, lov, din omul ccl drcpt
all at In sliferin(a, devine filozoC. Ca lIrmare a
traducerii lui Renan, Incepc sa fie perceput ca un
mesia al umanita(ii, Acum lsi si
dimensiunea sa modcrna, de om
lume absurda. Pentru Flaubert. cartea biblicii a lui
lov devine una dintre cartile de capatiii: Rimbaud
si Lautreamont se inspira din ea spre lansa sar-
casl11ele la adrcsa unui Dumnczcu crud )i gelos.
In sec. XX, lov ne apare foartc apropiat prin
spaima pc carc Ie rcsimte. In Dad
gf"iluntc!c nl! moarc. 192(1. Gidc m[lrturiscste
inlluenta hotariltoarc a lui lov asupra sulletuilli
s:1L1 de copil. :Vlalraux \edc In el pc prill1ul carc a
Indriiznit s:1-1 intcrpclezc pc Dlrll1nCl-Cl1. Inccl'cand
,:1-1 scoata din taccl'ea lui. 1m' estc () rcfcrinta
con,tanta pcntru Julien Grcen: 0 Illic de druf))l;!"i
(/cschisc. 19(,,+.
De la al doilea r:"lzboi IllUndialincoacc, ccoul
strigatului lui Inv dc\ inc si mai putcrnic.lllncsco
.. sc sill1tc lov" )i sc opreste la inrrcbarca funda-
Il1cntala: .. Cc arc cu mine')" (L'n Of)) tn discl!tie.
1977). 0pcl'a lui Beckctt. .. acest al
lui 10\/", cum II dcfinc.,te lonesco. e patrunsa de
angoasa singLirata[ii. a parasirii. Nu cstc oare si
cazul multora dintrc tcxtcle lui Kafka"? .
La scriitorii evrci. lov devine 0 obsc-
danta. Elie Wiesel I-a Intiilnit pc toate
Europci (CeJebriitie bibfiCi1. 1975). Identificfllld
soarta evreilor In .yoah* cu destinul lui lov, unii nu
ezita sa se pronun(e aSlipra mortii lui Dumnezeu
la Auschwitz (Adorno) sau a nebuniei sale
(Wiesel); altii, precum Karl Wolfskehl (lov si eeJe
patfll ogJjnzi, 1950), regasesc speranta
fiindca "lacrimile sunt vinul aspru al sufletului".
(Dupa M. Bochet In revista Coneilium, nov. 19X7,
pentru literatura franceza.)
Icon. Sculpturi la Daurade, Toulouse, sec. XII;
Reims, sec. XI!L Miniatura de Jean Fouquet,
"Iov", Grefe fui Etienne Chevalier, 1455, Chantilly.
DUrer, lov sotia lui, sec. XVI, Frankfurt.
William Blake, Satana azvarlind buba rea asupra
lUI loy. I X26, Londra. loy. Leon Bonnat I XXO
Paris; Francis Gruber, 1945, Londra. ' ,
Muz. Orlando di Lasso, motete, sec. XVI.
Brahms, MotetuJ op. 74 nr. J. lX77.
Williams, balet, 1931, dupa Blake, Nikolai
Nabokov, oratoriu. pe un text de Jacques
Maritain, 1933.
On. Bergman. Strigate 1972: eroina,
Agnes, va muri de cancer; din jurnalul pe care 11
tine razbat ecouri ale spaimei lui lov.
IROD ANTI PAS
Tetrari1 al Galileei al Perei (4 i. Cr.-39
d. Cr.), fiullui lrod cel Mare. S-a instalat la
Tiberiada", pc care 11 intemeiase. A
poruncit exccutarea lui loan
deoarece blamase ciisiitoria lui cu lrodiada
sotia fratc1ui sau Filip (Mc 6,14-29). '
Icon. Benozzo Gozzoli, Dan-'lIJ SaJolllcci.
[-1-62. Washington.
IROD eEL MARE
Guvemator al Galilcei, a fost 1acut rege al
iudeilor de catre romani: a trehuit sa
cucereasca Icrusalimul. In 37, luptand lm-
potriva lui Antigon, ultimul dintre suveranii
asmoneeni. A Infrumusetat cu palate, a
disPllS ridicarea noului Templu' a f()rtarqei
Antonia. A Intemeiat Cczarcca; de
asemenca. a edifieat un numar de palate-!()[-
tareata (Masada, Machcronte Herodium).
Dictator sangeros, a poruncit masacrul
de sex din Betlecm putin
dupa lui Isus (uciderca pruneilor
nevinovatt, Mt 2,16), ba chiar si-a asasinat
fiii (73 i. Cr.-4 d. Cr.). .
L.&P. BatrEn ea '!rod: [oarte batran. lrod cel
Mare a fost numit Irod eel Batran,
Lit. Vietor Hugo, SfEr,yituJ Jui SaWn, IXX6,
"Irod Caiafa".
Icon. Lorenzo Ghiberti, G"patu! lui lrod,
baptisteriul din Floren\a, see. XV, bronz.
On. Viaeeslav Turjanski, Rege/e eeJ crud, 1959.
ISAAC
(Eb., "eI [Dumnezeu] a zambit",) Nascut
din A vraam * , centenar si Sara * nona
'. , ,
Isaac este fiul fagaduit (Gn 15,4-5; 18,9-15;
vezi Rm Legamantulut
permanentei aeestuia (Gn 17).
Avraam aecepta sa-I jertfeasca (Gn 22), dar,
in uitimul moment, IngeruI* Domnului H
in locul lui Isaac este omorat un
?erbec gasit intr-un Aceasta povestire a
Jucat un rol insemnat in condamnarea sacri-
ficiilor de copii. Pe de alta parte, Isaac apare
aici ca prefigurarea lui Cristos. EI 0 va lua de
sot
ie
pe Rebeca" va deveni tatill gemenilor
Iacov':' Esau" (Isav).
Lit. Elie Wiesel, CeJcbratie bibliC<1. 1975.
' .. Sacrificarea lui Isaac: povestea supravie[uitoru-
lui". losif Brodsky, Popus III 1970 .. ,Isaac
Avraam", poem.
Icon. Sacrificarea lui Isaac cuprinde patrll
. .razc": pregatirca altarului de sacririciu, Avraam
ridiciind clltitul ca sa-l Injunghie pc riul sau,
prindcrea berbecului Intr-un turi) In
mana lui DUl11nCZeU (sau Ingerllilui) oprinci bra\ul
lui Avraam: fresca din sinagoga de la Doura-
Eumpos. sec. III: sculpt.: usile din bronz de [a sr.
Zcnon din VC!"l1na, ale baptisteriului din Florenta
de LorenlO Ghibcrti. 1-1-25: Caravaggio. 1 o()3.
Florenta: Rembrandt. 1635. ;'vllinchen. Govaert
Flinck. haac bincclIl";ill[Endu-1 pc /;ICOI". 163X.
.-\msterdaill.
ISAIA
Prorocul Isaia, nascut in jurul anului 765
I. Cr., activitatea intrc anii
740 701, in timpul domnici lui Ahaz" a
lui Ezechia. Apropiat al putcrii regale, a
participat activ la viata politiciL A murit, pro-
babil martirizat, in timpul domniei nele-
giuitului rege Manase.
Isaia a fost un mare scriitor, dupa cum 0
cartea ce-i poarta numele (chiar
daca numai capitolele 1-23 28-35ii pot fi
atribuite). Anumite pasaje, precum povesti-
rea viziunii sale din Templu (cap. 6) sau
prorociile Impotriva neamurilor (10,13) ori
descrierea pacii viitoare (cap. 11) se numara
printre cele mai frumoase pagini din intrea-
ga literatura biblica.
Temele dragi lui Isaia sunt maretia lui
Dumnezeu totala incredere pe care 0
pretinde (deopotriva in domeniul politicii),
denuntarea nedreptatilor, precum speranta
in viitor.
Cea de-a doua parte a cartii lui Isaia (Is
40-55) este un mesaj de consolare catre cei
exilati in Babilon (550). Ea cuprinde patru
piese lirice foarte cunoscute, numite "poe-
mele slugii". Partea a treia, mai eterogena,
ISLAM 103
aduna elemente de origini diverse care, in
ansamhlullor, datcaza de la i'ntoarcerea din
exil. recunosc unanim, in partile
a doua 5i a trcia, opera unor discipoli
continuatori ai marelui profet care au dorit
sa-i dudi. mai dcparte mesajul.
Lit.' PROROC.
Icon. Pro/CtlIJ ].;ai;c SOli iliac. scul pt., sec. XII:
de la Aix. 1-1--1-5. Rotterdam: McloZ7.o da
Forli. 1.+77, Loretto.
.Huz' .-'\le,Xandre Tal1slllan. h;lia promclIl.
[lJ5(). Darius ivlillnud. F;ig;1duinta lui DUiJ1IlC7.cu.
[971 (pc textc de I,aia si de k:zechicl).
ISLAM
(Araha. pune nJdejdca In Dumnc-
zeu".) Mailol11cd. 57()-o32. negLlstor din
cetatca Mecca. 111 Arahia, a primit de la
ingerul Gavriil revdatia divina. pc care Ie-a
recitat-o (recitare = ill-koran) cOl11patriot
il
o
r
sai Incepand din 610. Izhindu-se de ostili-
tatea c1anurilor din a plecat in anul 622
(hegira) In oaza Yatrib, la 430 km spre nord.
A recucerit Mecca sfaramand idolii
pagani, a dcdicat pelerinajul singurului
Dumnezcu, Allah. Revelatiile sale, notate
de discipoli, au fost adunate intre 634 644.
Coranu!'" este cartea sranta a Islamului, a
di.rui comunitate, Umma, e formata din
musulmani.
Mahomed bine mediul evreiesc
din Yatrib (Medina). Acesta atirma ca este
ultimul dintre profeti - dupa Adam, A vraam,
Moise Isus - venit sa aduca Cuvantul
divin arabilor, descendenti ai lui
prin Ismael*, cum li-I transmi-
sese evreilor. Mahomed considera Pentateu-
cul* drept inceputul revelatiei Dumnezeului
unic, el primind sarcina de a risipi
erorile. Astfel, Isus, nascut din Fecioara
Maria, este trimisul lui Dumnezeu, nu fiul
sau; el nu este intruparea* lui Dumnezeu
nu a murit pc cruce ea sa rascumpere
lile oamenilor, dar va prezida Judecata din
urma la Ierusalim. Mortii inviati vor fi
104 ISMAEl
judeca(i dupa faptcle lor: dreptii vor fi
primiti In paradis, iar cei dii vor merge In
iad, la Satana.
Mahomed a stahilit pcntru
cinci reguli, stalpii Islamului: profesiunea
de crcdinta - "Allah este singurul Dumne-
zeu Mahomcd cste profetul sau"; ruga-
ciunea de cinci ori pc zi. precedata de abluti-
uni; postul diurn din luna Ramadanului;
pomana pentru saraci; pelerinajulla Mecca
o data In via(a. Indeplinirea rituri a
fost explicitata dc Traditie, sau Surma, por-
nind de la h'l(fjl. marturii ale pro-
I'ctului. care au dat la patru de
Islamul ilU dcsparte viata rcligioasa
de via(a socialii de cea politica. ---+ SAR-
BATORI.
ISMAEL
Inaintea l1<l:;terii lui Isaac", fiul Sarei",
Avraam" a avut de la slujnica ei, Agar, un
aIt fiu, pc Tsmacl. Sara a izgonit-o pc Agar,
Imprcuna cu Ismael, pcn.tru ca acesta din
urma sa nu capete lui Avraam
(Gn 21,12-14). Ismacl este epo-
nim ("care a dat numele") al celor doua-
sprezece triburi arabe din Transiordania
din nordul Arabiei (Gn 25,12).
ISOP
Nume dat unei plante aromatice neiden-
tificate precis (po ate maghiran) care servea
pentru riturile de purificare (Lv 14,4; vezi Ps
51,9); 0 ramura eu frunze se folosea pentru
aspersiuni, iar plantei intra in eom-
pozi!ia apei lustrale (Num 19,6).
ISPITIRE
Viata omului este socotita In Biblie ea
fiind un drum ee trebuie strabatut avandu-l
pe Dumnezeu drept eruauza (Le-
gamantu('): ehemarea lui Avraam,
din Egipt intrarea in Tara Fifgaduintei etc.
Fieeare om - sau poporul intreg - mai poate
sa urmeze alte cifHiuze (reIe), Insa atunei
r
se pc dnlmul eel diu. Fiind liber sa
alcaga Intre mai multe drumuri, omul este
expus ispitei, care Inseamna at at 0 pun ere la
ineercare, un factor de progres, dar un rise
major. De unde earaeterul sau ambiguu:
poate sa vina de la Dumnezeu, dar de la
ciflauzelc celc mincinoase, mai mult sau mai
putin diavolqti.
Loeul de predilectie al Bihlici pentru
ispitire estc cci 40 de ani ai Exo-
dului. eelc 40 de zile ale drumului lui Ilie
ciltre Sinai ale lui Isus In dqcrt (Mt 4).
Ascmenca cxpericn(e au avut loc ulterior,
mai ales In Egipt, In cazul unor calugari sau
pustnici, dintre carc eel mai vcstit S cantul
Antol1.-+ OIA VOL.
L&I'. A PUIlC pc CinCI;! pc arip:i tcmplu/ui
Uvlt 4.5): diavolul. ca sa-I ispitcascii pc Isus. Ii
suic pc Tel11plului (aripa) si Ii propunc
o glorie ol11cnc'lscii. De unde sensul de a Inalta pc
cineva cleasupra tuturor celorlalti.
Lit. originea In doua povestiri biblice
esentiale - i,pitirea lui Adam a Evei. precum
cea a lui Isus In - tema ispitirii a clevenit
frecventa: este vorb,l despre to ate primejdiile ce-I
panclesc pe am pe drumul mantuirii. Joeu/ lui
Adam. sec. XII: ispitirea Evei de catre diavol.
Pierre Emmanuel, Tu, 197H. ,,/spitirea In pustie".
"fmbrikati-va cu annura lui Dumnezeu, ca sa
pllteti sta Impotriva uneitirilordiavolllllli ... Tn toate
IUati pavaza credintei... Lua(i 5i eoiflll mantllirii, si
sabia Duhului Sfilnt" (Ef 6,11-17). Aceste
stau la originea a numeroase alegorii,
fiind reprezentat ca un dilare( asaltat de
puterile raului (Edmund Spenser, zanelor,
1596) sau ca 0 cetate asediata de DiaboIus (John
Bunyan, RJzboilil "fant, 16X2).
John Bunyan, Ciiliitoria Pelerinlilui, 16X4.
Thackeray, BEleM 1 X42. Fiaubert,
J.'pitirea Sfantuilli Anton, 1 X74. Dostoievski,
Fratii Karamazov, I XXO: mareIe inchizitor Ii re-
pro5eaza lui Isus ca nu a cedat la ceIe trei ispitiri
ale lui Satan; vrand ca oamenii sa ramana Iiberi,
refuzand sa-i subjuge prin faima minunilor, i-a
lasat nefericiti 5i descumpani(i, i-a osandit sa
caute ve5nic inaintea cui sa se inchine.
Apollinaire, Aleoo/uri, 1913, "Pustnicul".
T.S. Eliot, 01110r In eatedl'lilJ, 1935, tragedie cu
cor: Thomas Becket, lord cancelaI' al Angliei,
ajuns arhiepiscop de Canterbury, este hotarat sa
apere autonomia Bisericii in fata puterii regale.
Thomas Infrunta patru ispititori - alegorii ale unor
ispite viclenc: sellzualitatea, setea de putcre, tra-
darca. slava mucenicici.
Icon. Llicrari Ie cu tcma I,'pitirca lui Cristos
doua personaje, Isus Satana, 5i
lIneori mai llluite scene: St-Lazare dAutun.
St-Andoche de Saulieu.capiteluri din scc. XII; Pol
de Lilllbourg. Orefe Ducc/lli de BeflY, 1416,
Chantilly: Ghiberti. U5a din bronz a baptistcriullii
din Florcn(a. 1425: Bottieclli. Capcla Sixtinala
ROl11u. 14X I: altorelicl'ul din eorul Catedralei din
Chartres. 1612: Ary Schcl'rer. I X54. Liverpool.
r'pitirc:I Sttillwllli Anton cstc pentru pictori 0
('cal.ic de a illlagina diferiti Malhias
Griincwald. rctablul din Isscnhcim. la Colmai'.
1516: \htnin Schongaucr. gr:lvura. 1+73:
H ierol1vl11us Bosch. triplicul /.'pitiri i. Lisabol1a.
in scc: XIX. la Bruxelles. Fclicicl1 Rc)ps
Fcrnand Khnopfi'.
ISRAEL
Cand Iacov'" s-a luptat eu Ingcrul, a
primit numele Israel, caruia erimologia
populara Ii da Intelcsul de "biruitorul lui
Dumnezcu" (Gn 32,28).
La moartea regelui Solomon':', tara s-a
despartit In doua: regatullui Israel In nord
regatul lui Iuda In sud. Numele Israel de-
semna pe atunei 0 parte a populatiei (IR
12,19). Dupa eueerirea regatului de Nord de
catre asirieni, in anul 7211. Cr., tennenul a
ajuns sa desemneze comunitatea politieo-
religioasa a evreilor. Israel are intelesul
spiritual de popor al lui Dumnezeu, ere-
dincios Legamantului* lui Avraam allui
Moise, fiind folosit ehiar de cu aeest
sens.
La 14 mai 1948, David ben Gurion a
procIamat crearea statului Israel, dupa ple-
earea trupelor engleze ee ocupau Palestina
Impartirea acesteia de catre ONU.
Israelian: locuitor al statului Israel
Intemeiat In 1948. Majoritatea israelienilor
sunt israeliti, iar restul - musul-
mani (palestinienii).
IS US 105
Israelit: termenul a aparut In limha
franeeza In 1583. Este sinonim cu evreu
In sens restrans, Inseamna adept al religiei
mozaiee (iudaism").
Lit. Credinta religioasa evreiasdi are
radacinile In chemarea lui Avraal11. care pa-
rasit pentru a merge catre Pamantul Faga-
dllintei. Eret Israel, Palestina. este patria rcli-
gioasa. centrul lumii pentru toti evreii rilspanditi
In cele patru colturi ale pamantului. lucIa Halevi
(spaniol, sec. XI-XII). Siollii'ii: .. Dar cfllld visez la
Intoarcerea robilor Uii. sunt 0 vibrfll1d dc
imnurile talc."
Multi exilati s-au rclntors In (:Ira duptl pogl"(\-
murilc sal1geroasc din Rusia. din ce,l dc-a doua
treimc a scc. XIX. Treptat s-a constitllit () litera-
tura nationala 111 cbraidi ... tat:ll" accsteia i'iind
Hayill1 Kahrull1c Bialik (IX73-1034). Cando in
1917. accHsta cl11igratie dupCt
exprcsia ebraidi) c frfmata de Re\'olutia din
Octoll1brie.litcratura ebraica se alla In plin proccs
de Inllorirc. ce a\ca sa continue In trei locuri: 111
Polonia.ln Statelc Unite In Palestina - decIaratCt
..rocar national".
De la crearea statului ls rae I In 194X sosirea
noilor valuri de emigranti.literatura ebraica natio-
nala este dominata de Figura lui Samuel Joseph
Agnon. Premiyl Nobel 1966: fnzclit!'ilrCa logod-
Ilicei, 1931; III adElleu/ Oceanului, 1935 (vezi
Simon Halkine, Istoria literaturii cbraiec modcl7lc.
1964).
Cin. Otto Preminger, 1960, dupa ro-
manullui Leon Uris.
ISTORIA SF ANT A
o istorie sfanta este 0 prezentare In rezu-
mat a marilor episoade ale Bibliei, Incer-
dnd sa evidentieze intaptuirile divine prin
care omenirea - in particular poporul lui
Israel - a fost pregatita pentru rascumpara-
rea" prin Isus Cristos.
ISUS
(Eb. Ye$ua Yeho$ua, adica "Dumne-
zeu Numele lui Iosua al
multor altora.) Isus este figura principal a a
evangheliilor" . Existenta istoriea a lui Isus e
atestata de serierile ucenicilor sai eonfir-
mata de seriitori antiei: Iosephus
104 ISMAEl
judeca(i dupa faptcle lor: dreptii vor fi
primiti In paradis, iar cei dii vor merge In
iad, la Satana.
Mahomed a stahilit pcntru
cinci reguli, stalpii Islamului: profesiunea
de crcdinta - "Allah este singurul Dumne-
zeu Mahomcd cste profetul sau"; ruga-
ciunea de cinci ori pc zi. precedata de abluti-
uni; postul diurn din luna Ramadanului;
pomana pentru saraci; pelerinajulla Mecca
o data In via(a. Indeplinirea rituri a
fost explicitata dc Traditie, sau Surma, por-
nind de la h'l(fjl. marturii ale pro-
I'ctului. care au dat la patru de
Islamul ilU dcsparte viata rcligioasa
de via(a socialii de cea politica. ---+ SAR-
BATORI.
ISMAEL
Inaintea l1<l:;terii lui Isaac", fiul Sarei",
Avraam" a avut de la slujnica ei, Agar, un
aIt fiu, pc Tsmacl. Sara a izgonit-o pc Agar,
Imprcuna cu Ismael, pcn.tru ca acesta din
urma sa nu capete lui Avraam
(Gn 21,12-14). Ismacl este epo-
nim ("care a dat numele") al celor doua-
sprezece triburi arabe din Transiordania
din nordul Arabiei (Gn 25,12).
ISOP
Nume dat unei plante aromatice neiden-
tificate precis (po ate maghiran) care servea
pentru riturile de purificare (Lv 14,4; vezi Ps
51,9); 0 ramura eu frunze se folosea pentru
aspersiuni, iar plantei intra in eom-
pozi!ia apei lustrale (Num 19,6).
ISPITIRE
Viata omului este socotita In Biblie ea
fiind un drum ee trebuie strabatut avandu-l
pe Dumnezeu drept eruauza (Le-
gamantu('): ehemarea lui Avraam,
din Egipt intrarea in Tara Fifgaduintei etc.
Fieeare om - sau poporul intreg - mai poate
sa urmeze alte cifHiuze (reIe), Insa atunei
r
se pc dnlmul eel diu. Fiind liber sa
alcaga Intre mai multe drumuri, omul este
expus ispitei, care Inseamna at at 0 pun ere la
ineercare, un factor de progres, dar un rise
major. De unde earaeterul sau ambiguu:
poate sa vina de la Dumnezeu, dar de la
ciflauzelc celc mincinoase, mai mult sau mai
putin diavolqti.
Loeul de predilectie al Bihlici pentru
ispitire estc cci 40 de ani ai Exo-
dului. eelc 40 de zile ale drumului lui Ilie
ciltre Sinai ale lui Isus In dqcrt (Mt 4).
Ascmenca cxpericn(e au avut loc ulterior,
mai ales In Egipt, In cazul unor calugari sau
pustnici, dintre carc eel mai vcstit S cantul
Antol1.-+ OIA VOL.
L&I'. A PUIlC pc CinCI;! pc arip:i tcmplu/ui
Uvlt 4.5): diavolul. ca sa-I ispitcascii pc Isus. Ii
suic pc Tel11plului (aripa) si Ii propunc
o glorie ol11cnc'lscii. De unde sensul de a Inalta pc
cineva cleasupra tuturor celorlalti.
Lit. originea In doua povestiri biblice
esentiale - i,pitirea lui Adam a Evei. precum
cea a lui Isus In - tema ispitirii a clevenit
frecventa: este vorb,l despre to ate primejdiile ce-I
panclesc pe am pe drumul mantuirii. Joeu/ lui
Adam. sec. XII: ispitirea Evei de catre diavol.
Pierre Emmanuel, Tu, 197H. ,,/spitirea In pustie".
"fmbrikati-va cu annura lui Dumnezeu, ca sa
pllteti sta Impotriva uneitirilordiavolllllli ... Tn toate
IUati pavaza credintei... Lua(i 5i eoiflll mantllirii, si
sabia Duhului Sfilnt" (Ef 6,11-17). Aceste
stau la originea a numeroase alegorii,
fiind reprezentat ca un dilare( asaltat de
puterile raului (Edmund Spenser, zanelor,
1596) sau ca 0 cetate asediata de DiaboIus (John
Bunyan, RJzboilil "fant, 16X2).
John Bunyan, Ciiliitoria Pelerinlilui, 16X4.
Thackeray, BEleM 1 X42. Fiaubert,
J.'pitirea Sfantuilli Anton, 1 X74. Dostoievski,
Fratii Karamazov, I XXO: mareIe inchizitor Ii re-
pro5eaza lui Isus ca nu a cedat la ceIe trei ispitiri
ale lui Satan; vrand ca oamenii sa ramana Iiberi,
refuzand sa-i subjuge prin faima minunilor, i-a
lasat nefericiti 5i descumpani(i, i-a osandit sa
caute ve5nic inaintea cui sa se inchine.
Apollinaire, Aleoo/uri, 1913, "Pustnicul".
T.S. Eliot, 01110r In eatedl'lilJ, 1935, tragedie cu
cor: Thomas Becket, lord cancelaI' al Angliei,
ajuns arhiepiscop de Canterbury, este hotarat sa
apere autonomia Bisericii in fata puterii regale.
Thomas Infrunta patru ispititori - alegorii ale unor
ispite viclenc: sellzualitatea, setea de putcre, tra-
darca. slava mucenicici.
Icon. Llicrari Ie cu tcma I,'pitirca lui Cristos
doua personaje, Isus Satana, 5i
lIneori mai llluite scene: St-Lazare dAutun.
St-Andoche de Saulieu.capiteluri din scc. XII; Pol
de Lilllbourg. Orefe Ducc/lli de BeflY, 1416,
Chantilly: Ghiberti. U5a din bronz a baptistcriullii
din Florcn(a. 1425: Bottieclli. Capcla Sixtinala
ROl11u. 14X I: altorelicl'ul din eorul Catedralei din
Chartres. 1612: Ary Schcl'rer. I X54. Liverpool.
r'pitirc:I Sttillwllli Anton cstc pentru pictori 0
('cal.ic de a illlagina diferiti Malhias
Griincwald. rctablul din Isscnhcim. la Colmai'.
1516: \htnin Schongaucr. gr:lvura. 1+73:
H ierol1vl11us Bosch. triplicul /.'pitiri i. Lisabol1a.
in scc: XIX. la Bruxelles. Fclicicl1 Rc)ps
Fcrnand Khnopfi'.
ISRAEL
Cand Iacov'" s-a luptat eu Ingcrul, a
primit numele Israel, caruia erimologia
populara Ii da Intelcsul de "biruitorul lui
Dumnezcu" (Gn 32,28).
La moartea regelui Solomon':', tara s-a
despartit In doua: regatullui Israel In nord
regatul lui Iuda In sud. Numele Israel de-
semna pe atunei 0 parte a populatiei (IR
12,19). Dupa eueerirea regatului de Nord de
catre asirieni, in anul 7211. Cr., tennenul a
ajuns sa desemneze comunitatea politieo-
religioasa a evreilor. Israel are intelesul
spiritual de popor al lui Dumnezeu, ere-
dincios Legamantului* lui Avraam allui
Moise, fiind folosit ehiar de cu aeest
sens.
La 14 mai 1948, David ben Gurion a
procIamat crearea statului Israel, dupa ple-
earea trupelor engleze ee ocupau Palestina
Impartirea acesteia de catre ONU.
Israelian: locuitor al statului Israel
Intemeiat In 1948. Majoritatea israelienilor
sunt israeliti, iar restul - musul-
mani (palestinienii).
IS US 105
Israelit: termenul a aparut In limha
franeeza In 1583. Este sinonim cu evreu
In sens restrans, Inseamna adept al religiei
mozaiee (iudaism").
Lit. Credinta religioasa evreiasdi are
radacinile In chemarea lui Avraal11. care pa-
rasit pentru a merge catre Pamantul Faga-
dllintei. Eret Israel, Palestina. este patria rcli-
gioasa. centrul lumii pentru toti evreii rilspanditi
In cele patru colturi ale pamantului. lucIa Halevi
(spaniol, sec. XI-XII). Siollii'ii: .. Dar cfllld visez la
Intoarcerea robilor Uii. sunt 0 vibrfll1d dc
imnurile talc."
Multi exilati s-au rclntors In (:Ira duptl pogl"(\-
murilc sal1geroasc din Rusia. din ce,l dc-a doua
treimc a scc. XIX. Treptat s-a constitllit () litera-
tura nationala 111 cbraidi ... tat:ll" accsteia i'iind
Hayill1 Kahrull1c Bialik (IX73-1034). Cando in
1917. accHsta cl11igratie dupCt
exprcsia ebraidi) c frfmata de Re\'olutia din
Octoll1brie.litcratura ebraica se alla In plin proccs
de Inllorirc. ce a\ca sa continue In trei locuri: 111
Polonia.ln Statelc Unite In Palestina - decIaratCt
..rocar national".
De la crearea statului ls rae I In 194X sosirea
noilor valuri de emigranti.literatura ebraica natio-
nala este dominata de Figura lui Samuel Joseph
Agnon. Premiyl Nobel 1966: fnzclit!'ilrCa logod-
Ilicei, 1931; III adElleu/ Oceanului, 1935 (vezi
Simon Halkine, Istoria literaturii cbraiec modcl7lc.
1964).
Cin. Otto Preminger, 1960, dupa ro-
manullui Leon Uris.
ISTORIA SF ANT A
o istorie sfanta este 0 prezentare In rezu-
mat a marilor episoade ale Bibliei, Incer-
dnd sa evidentieze intaptuirile divine prin
care omenirea - in particular poporul lui
Israel - a fost pregatita pentru rascumpara-
rea" prin Isus Cristos.
ISUS
(Eb. Ye$ua Yeho$ua, adica "Dumne-
zeu Numele lui Iosua al
multor altora.) Isus este figura principal a a
evangheliilor" . Existenta istoriea a lui Isus e
atestata de serierile ucenicilor sai eonfir-
mata de seriitori antiei: Iosephus
106 ISUS
Flavius (catre 93 d. Cr.), Pliniu cel Tanar
(112 d. Cr.), Tacit (116 d. Cr.), Suetoniu
(120 d. Cr.).
Despre viata lui putine lucruri:
evangheliile nu se constituie intr-o biografie
a lui Isus. S-a nascut la Betleem*, in timpul
domniei lui Irod cel Mare", in anul 4 sau 6
i. Cr. Era fiul Mariei; parinteIe sau legal,
rosiC, dulgher la Nazare(, se tragea din
neamullui David". Timp de 30 de ani, Isus
a dus acolo viata obscura a unui copil, apoi
a unui tanar evreu: a studiat Scripturile"
s-a patruns de ele. Singurul episod cunoscut
din 30 de ani de "viata ascunsa" ni-l
arata, la varsta de 12 ani, la Ierusalim, in
mijlocul carturarilor* al invatatorilor
Legii, "ascuItandu-i intrebandu-i" (Lc
2,46). Para indoiala, a exercitat me-
serie ca Iosif.
A urmat "viata sa publica"; ea a durat,
dupa unii, trei ani, iar dupa altii, doar un an.
Aceasta a inceput prin botezul" pe care I-a
prirnit de la roan Botezatorul* in raul Iordan'".
Apoi, impreuna cu cei doisprezece
pe care alesese, a strabatut Palestina pro-
poviiduind venirea Imparatiei* lui Dumne-
zeu, tamiiduind bolnavi, atragand langa el
ucenici, adresandu-se adesea in parabole*
unor multirni de ascultatori uneori
osti!i, sau, alteori, cuceriti de spuse1e lui.
Intr-o zi a lunii Nisan (aprilie), in anul30
sau 33, a fost prins de autorWitile
deferit puterii romane, judecat condam-
nat; a doua zi a fost distignit, apoi in-
morrnantat. In duminica urrnatoare, femeile
care-l insotisera in cursul anilor de "viata
publica" au afrrmat ca, ducandu-se acolo sa
terrnine imbalsamarea trupului sau, au gasit
morrnantul gol. Apostolii au sustinut ca I-au
intalnit, viu, ca au vorbit cu el cii au man-
cat impreuna; pana la moarte, ei au miirturisit
despre invierea* lui.
Evanghelii1e se vor un ecou cat mai fidel
al invataturii sale, destinat celor care nu 0
cunosc'. In esenta, Isus afirrna cu tarie -
uneori chiar in mod provocator - intaietatea
dragostei de Dumnezeu de aproape"
asupra tuturor celorlalte precepte ale Legit.
Unind faptele cu vorbele, el langa
sine fapturi dispretuite in vremea
aceea: (perceptori) care strang im-
pozite pentm ocupantur:. roman, cum este
samariteni* pe care evreii ii
urasc, femei - inclusiv prostituate. Toate
aces tea ar putea fi acceptabile pentru un bun
fariseu'". Dar Isus merge mai departe: el
declara ca se afla intr-o relatie deosebita cu
Dumnezeu", pe care sa-l nu-
meascii Tatal sau (in aramaica: Abba). Cu-
vintele faptele deopotriva ii atrag ostili-
tatea autoritatilor.
cand vorbesc despre Isus,
evangheliile il prezinta drept Mesia, Unsul
lui Dumnezeu, cel pe care il Israel,
cel care pentru
totdeauna promisiunile facute
relatate in VT.
vad in Isus pe Mesia" cel
fagiiduit lui Israel, mergand pana la a afirma
ca acest Mesia este singurul fiu" allui Dum-
nezeu intmpat - concept care nu a fost
admis nici imediat, nici farii greutate. Isus e
acela care, prin viata, moartea invierea
lui, deschide omenirii intregi accesul in
Imparatia lui Dumnezeu. Ei il numesc Isus
Cristos, Isus Mesia.
Evreii admit istoricitatea lui Isus. Sunt
sensibili la ceea ce, in invatatura lui, merge
pe fiml drept al traditiei iudaice. Dar nu
recunosc in el pe Mesia cel fagiiduit de
Durnnezeu parintilor lor pentru mantuirea
lui Israel. Astfel incat evreilor
continua inca.
Islamul il considera pe Isus un profet
care-l anunta pe Mahomed. Coranul 11 nu-
"Mesia", "Slujitorullui Durnnezeu",
"Cuvantullui Allah", dar altrninteri refuza
sa vada in el mai mult decat un om sfant. -+
CRISTOS, PATIMI.
Lit. Scriitorii si personajul istoric
David Friedrich Strauss, Viil{a lui Isus. I X35:
wate faptele prezentate In evanghelii nu sunt dedit
mit. Isus este 0 Figura mesianica a carei realitate
istorica nu are consisten(a. Ernest Renan, Via{a lui
ISlI.'. I X63: .,crisa Intr-un spirit ra(ionalist. dar
respectuos fa(a de "individul care a Ingiiduit
speciei sale sa faci! celmai mare pas catre divin",
Franc;ois Mauriac. Via {a lui I;;us, 1937: autorul
Inlreprinde 0 analiza psihologici! pornind de la
cele mai importante episoade ale evangheliilor.
Mika Waltari, Taina fl7lpiini(iei, 1979: povestire
roman(ata. bazata pe 0 docul11enta(ie sol ida. a
ultil11elor zile ale lui Isus.
Isus Ra<;cul11paratOI'ul. sall inviitiitor al
Iiloralei
Penlru scriitorii crestini.lsus nu poate fi dual'
initiatorul unci morale sau un indep:lJ'tal I11:tcslru
spiritual. Faplura supt'analmala. l11ijl()citnr :ntrc
Dutllnc/cu si oailleni. Rascumpiiriitor, cl rcprc-
zinlii iz\orul intregii viqi spiritualc, Pascal. Cu<!c-
r;iri. I () 7( t: .. acest mijlocitor nu cste cu putintii
comunicarea cu Dumnezeu,"
Via(a crestina tincic spre unit'ca. "pre
identiCicarea cu Isus. Corneillc. In scc. XVII. si
Lamellilais. In sec. XIX. traduc ImiCa!ia lui Isll.';
Cri.,t(h'. lucrare allonimii III latillii din sec. XV.
Pascal In spirit Patimile lui Isus: .. Taina
lui Isus" (Cugetiin). La fel. eroii obidi(i, bolnavii.
siiracii'" lui Dostoievski Bernanos sunt chipuri
ale lui [sus In suferin(ii: Bernanos, iurnalllillnui
preotde (ara, 1936.
Chiar atunci cand e supus chinurilor. unirea
cu Dumnezeu prin Isus Ii dii omului putere
miire(ie, datorita grandorii celui ne triiie:;te
via(a" (Pascal, "Taina lui Isus"). In elanul mistie
se contopirea preafericitii a sufietului,
caruia Ii Cuvantut", cu Dumnezeu:
"Sufietul II vede doar pe [sus/care face ca
dragostea lui sa fie (Madame Guyon,
MijloclIl SClIrt Iji lIljor de a (inc predica, 1685).
Isus filra Cristos
Negand divinitatea lui lsus, din
sec. XVIII fac 0 paraleli! Intre acesta Socrate.
Rousseau 11 prefera pe Isus ("Profdiunea de
. a viearului savoiard", Emile, 1762, cartea
IV). opun "figura blanda simpla" a lui
Isus, pe de-a parte, puternicei intolerantei Bise-
rici, pe de alta: Voltaire, "Religie'" In Chestiuni
a.'lIpra Enciclopediei, 1771.
In see, XrX,literatura anticlericala va relnnoi
aceasta opozi(ie. Hugo, Pedep.,ele, 1853: Isus este
eel asuprit, iar Biserica. aliata asupritorilor.
ISUS 107
Toistoi. aflat In contlict cu autoritatile religioase
ruse, neaga divinitatea lui Isus. pe care-l admira
totu;;i pentru a-i fi dat omcnirii un ideal de
perfeqiune moralii: postf'a(a la SonaCa KreLIl7.er,
IX9(),
Dimpotriv[l. Nietzsche dctesta din instinct
acest ideal .. al inimilor curate. al suferinzilor. al
rata(ilor" (Ancicriscul. I XXX). Rimbaud. sensibil ca
,:;i giinditorul german la vointa de putere la glo-
rificarea \'iqii.1I acuzii pc Isus de a n .. ve;;nicul Cur
de energii": Poc7.ii. I X71, .,Primele COl11uniuni'.
I,us mitic
Unii scriilori ai Renasterii. prelufll1d ideilc lui
Erasm ,:;i Bude, au cautat in mitologia antica
prci'igurat'i ale .. rcligici cclei adevarate", Ei au
:.tpropiat cu indriizncal::i pcrsonajele Hcrcule;;i
Isu,. c'onsidcrandu-I pc ecl din urm[t .. adc\aratlll
Iktude carc. pt'i n \ pi i na dc dun.:re. a birllit
,i :t imblftllzit toti 111011;;trii" (Bude). lar Ronsard.
.. HcrclIlc ne)titl", Iml1uri. 1556. cl1l1mcrii optsprc-
Ieee :ll1alogii intrc inccrC:lrilc lui Hcrculc .,i ale lui
Isus. RntJ'Ou. Hcrculc pc f))o;trCc. 1636.
,\Ite rcintrebuin(:tri ale miturilor alltice
combinate cu imaginea lui Isus incearc:t. In sec.
XX. Pierre Jean Jouve Pierre Emmanuel. ale
caror Illedita(ii slitera inlluen(e l'reudiene: Pierre
Emmanuel. Monmintullui Orrell. 1941. Orfiee.
1942. Cat despre Jean I' Anselme. acesta istori-
seste cu umor viata lui Isus. Insa Wrii a-I
blasfemia, In Copilul cel trist, 1955.
Isus al romanticilor este mai cu seamii omul
dureri i, al deznade jdi i atiit de Incat
ajunge sa provoace descumpanirea, ba chiar
incredulitatea unor poe(i ca Vigny Nerval. AI(i
au tori afirma pcntru Cristos eel
din copilaria lor, ca Lamartine: Annonii poetice:ji
re/igioi1!.e, 1830, "Imn lui Cristos'.
Isus devine 0 Figura legendara, fiindca "Vai!
Astazi omul nu mai crede, ci viseaza": Hugo, Ra-
zele Umbrele, 1840. Idealist visator, cel dintai
revolu(:ionar, eel dintai socialist, "vagabondul
biciuit" (Hugo),el este protagonistul unui gigantic
mit al omenirii. In aceasta ealitate, Ie inspira
respect chiar celor (Michelet,
Biblia Omenirii, 1864) Inca speran(e
mesianice, Intr-o epoca ce are nevoie sa creada.
In sec. XX, Faulkner, Parabola, 1954, moder-
nizeaza figura mitici! a lui Isus, pc care-I face sa
retraiasca In timpul primului razboi mondial.
Icon. -4 CRISTOS. Emil Nolde, Cristos In
mUloclll copiilor, 1910, New York. Pawel Joez,
lsus din 1\iazaret, sculpt., 19X2. Paris.
106
ISUS
Flavius (catre 93 d. Cr.), Pliniu cel Tanar
(112 d. Cr.), Tacit (116 d. Cr.), Suetoniu
(120 d. Cr.).
Despre viata lui putine lucruri:
evangheliile nu se constituie intr-o biografie
a lui Isus. S-a nascut la Betleem*, in timpul
domniei lui Irod cel Mare", in anul 4 sau 6
i. Cr. Era fiul Mariei; parinteIe sau legal,
rosiC, dulgher la Nazare(, se tragea din
neamullui David". Timp de 30 de ani, Isus
a dus acolo viata obscura a unui copil, apoi
a unui tanar evreu: a studiat Scripturile"
s-a patruns de ele. Singurul episod cunoscut
din 30 de ani de "viata ascunsa" ni-l
arata, la varsta de 12 ani, la Ierusalim, in
mijlocul carturarilor* al invatatorilor
Legii, "ascuItandu-i intrebandu-i" (Lc
2,46). Para indoiala, a exercitat me-
serie ca Iosif.
A urmat "viata sa publica"; ea a durat,
dupa unii, trei ani, iar dupa altii, doar un an.
Aceasta a inceput prin botezul" pe care I-a
prirnit de la roan Botezatorul* in raul Iordan'".
Apoi, impreuna cu cei doisprezece
pe care alesese, a strabatut Palestina pro-
poviiduind venirea Imparatiei* lui Dumne-
zeu, tamiiduind bolnavi, atragand langa el
ucenici, adresandu-se adesea in parabole*
unor multirni de ascultatori uneori
osti!i, sau, alteori, cuceriti de spuse1e lui.
Intr-o zi a lunii Nisan (aprilie), in anul30
sau 33, a fost prins de autorWitile
deferit puterii romane, judecat condam-
nat; a doua zi a fost distignit, apoi in-
morrnantat. In duminica urrnatoare, femeile
care-l insotisera in cursul anilor de "viata
publica" au afrrmat ca, ducandu-se acolo sa
terrnine imbalsamarea trupului sau, au gasit
morrnantul gol. Apostolii au sustinut ca I-au
intalnit, viu, ca au vorbit cu el cii au man-
cat impreuna; pana la moarte, ei au miirturisit
despre invierea* lui.
Evanghelii1e se vor un ecou cat mai fidel
al invataturii sale, destinat celor care nu 0
cunosc'. In esenta, Isus afirrna cu tarie -
uneori chiar in mod provocator - intaietatea
dragostei de Dumnezeu de aproape"
asupra tuturor celorlalte precepte ale Legit.
Unind faptele cu vorbele, el langa
sine fapturi dispretuite in vremea
aceea: (perceptori) care strang im-
pozite pentm ocupantur:. roman, cum este
samariteni* pe care evreii ii
urasc, femei - inclusiv prostituate. Toate
aces tea ar putea fi acceptabile pentru un bun
fariseu'". Dar Isus merge mai departe: el
declara ca se afla intr-o relatie deosebita cu
Dumnezeu", pe care sa-l nu-
meascii Tatal sau (in aramaica: Abba). Cu-
vintele faptele deopotriva ii atrag ostili-
tatea autoritatilor.
cand vorbesc despre Isus,
evangheliile il prezinta drept Mesia, Unsul
lui Dumnezeu, cel pe care il Israel,
cel care pentru
totdeauna promisiunile facute
relatate in VT.
vad in Isus pe Mesia" cel
fagiiduit lui Israel, mergand pana la a afirma
ca acest Mesia este singurul fiu" allui Dum-
nezeu intmpat - concept care nu a fost
admis nici imediat, nici farii greutate. Isus e
acela care, prin viata, moartea invierea
lui, deschide omenirii intregi accesul in
Imparatia lui Dumnezeu. Ei il numesc Isus
Cristos, Isus Mesia.
Evreii admit istoricitatea lui Isus. Sunt
sensibili la ceea ce, in invatatura lui, merge
pe fiml drept al traditiei iudaice. Dar nu
recunosc in el pe Mesia cel fagiiduit de
Durnnezeu parintilor lor pentru mantuirea
lui Israel. Astfel incat evreilor
continua inca.
Islamul il considera pe Isus un profet
care-l anunta pe Mahomed. Coranul 11 nu-
"Mesia", "Slujitorullui Durnnezeu",
"Cuvantullui Allah", dar altrninteri refuza
sa vada in el mai mult decat un om sfant. -+
CRISTOS, PATIMI.
Lit. Scriitorii si personajul istoric
David Friedrich Strauss, Viil{a lui Isus. I X35:
wate faptele prezentate In evanghelii nu sunt dedit
mit. Isus este 0 Figura mesianica a carei realitate
istorica nu are consisten(a. Ernest Renan, Via{a lui
ISlI.'. I X63: .,crisa Intr-un spirit ra(ionalist. dar
respectuos fa(a de "individul care a Ingiiduit
speciei sale sa faci! celmai mare pas catre divin",
Franc;ois Mauriac. Via {a lui I;;us, 1937: autorul
Inlreprinde 0 analiza psihologici! pornind de la
cele mai importante episoade ale evangheliilor.
Mika Waltari, Taina fl7lpiini(iei, 1979: povestire
roman(ata. bazata pe 0 docul11enta(ie sol ida. a
ultil11elor zile ale lui Isus.
Isus Ra<;cul11paratOI'ul. sall inviitiitor al
Iiloralei
Penlru scriitorii crestini.lsus nu poate fi dual'
initiatorul unci morale sau un indep:lJ'tal I11:tcslru
spiritual. Faplura supt'analmala. l11ijl()citnr :ntrc
Dutllnc/cu si oailleni. Rascumpiiriitor, cl rcprc-
zinlii iz\orul intregii viqi spiritualc, Pascal. Cu<!c-
r;iri. I () 7( t: .. acest mijlocitor nu cste cu putintii
comunicarea cu Dumnezeu,"
Via(a crestina tincic spre unit'ca. "pre
identiCicarea cu Isus. Corneillc. In scc. XVII. si
Lamellilais. In sec. XIX. traduc ImiCa!ia lui Isll.';
Cri.,t(h'. lucrare allonimii III latillii din sec. XV.
Pascal In spirit Patimile lui Isus: .. Taina
lui Isus" (Cugetiin). La fel. eroii obidi(i, bolnavii.
siiracii'" lui Dostoievski Bernanos sunt chipuri
ale lui [sus In suferin(ii: Bernanos, iurnalllillnui
preotde (ara, 1936.
Chiar atunci cand e supus chinurilor. unirea
cu Dumnezeu prin Isus Ii dii omului putere
miire(ie, datorita grandorii celui ne triiie:;te
via(a" (Pascal, "Taina lui Isus"). In elanul mistie
se contopirea preafericitii a sufietului,
caruia Ii Cuvantut", cu Dumnezeu:
"Sufietul II vede doar pe [sus/care face ca
dragostea lui sa fie (Madame Guyon,
MijloclIl SClIrt Iji lIljor de a (inc predica, 1685).
Isus filra Cristos
Negand divinitatea lui lsus, din
sec. XVIII fac 0 paraleli! Intre acesta Socrate.
Rousseau 11 prefera pe Isus ("Profdiunea de
. a viearului savoiard", Emile, 1762, cartea
IV). opun "figura blanda simpla" a lui
Isus, pe de-a parte, puternicei intolerantei Bise-
rici, pe de alta: Voltaire, "Religie'" In Chestiuni
a.'lIpra Enciclopediei, 1771.
In see, XrX,literatura anticlericala va relnnoi
aceasta opozi(ie. Hugo, Pedep.,ele, 1853: Isus este
eel asuprit, iar Biserica. aliata asupritorilor.
ISUS 107
Toistoi. aflat In contlict cu autoritatile religioase
ruse, neaga divinitatea lui Isus. pe care-l admira
totu;;i pentru a-i fi dat omcnirii un ideal de
perfeqiune moralii: postf'a(a la SonaCa KreLIl7.er,
IX9(),
Dimpotriv[l. Nietzsche dctesta din instinct
acest ideal .. al inimilor curate. al suferinzilor. al
rata(ilor" (Ancicriscul. I XXX). Rimbaud. sensibil ca
,:;i giinditorul german la vointa de putere la glo-
rificarea \'iqii.1I acuzii pc Isus de a n .. ve;;nicul Cur
de energii": Poc7.ii. I X71, .,Primele COl11uniuni'.
I,us mitic
Unii scriilori ai Renasterii. prelufll1d ideilc lui
Erasm ,:;i Bude, au cautat in mitologia antica
prci'igurat'i ale .. rcligici cclei adevarate", Ei au
:.tpropiat cu indriizncal::i pcrsonajele Hcrcule;;i
Isu,. c'onsidcrandu-I pc ecl din urm[t .. adc\aratlll
Iktude carc. pt'i n \ pi i na dc dun.:re. a birllit
,i :t imblftllzit toti 111011;;trii" (Bude). lar Ronsard.
.. HcrclIlc ne)titl", Iml1uri. 1556. cl1l1mcrii optsprc-
Ieee :ll1alogii intrc inccrC:lrilc lui Hcrculc .,i ale lui
Isus. RntJ'Ou. Hcrculc pc f))o;trCc. 1636.
,\Ite rcintrebuin(:tri ale miturilor alltice
combinate cu imaginea lui Isus incearc:t. In sec.
XX. Pierre Jean Jouve Pierre Emmanuel. ale
caror Illedita(ii slitera inlluen(e l'reudiene: Pierre
Emmanuel. Monmintullui Orrell. 1941. Orfiee.
1942. Cat despre Jean I' Anselme. acesta istori-
seste cu umor viata lui Isus. Insa Wrii a-I
blasfemia, In Copilul cel trist, 1955.
Isus al romanticilor este mai cu seamii omul
dureri i, al deznade jdi i atiit de Incat
ajunge sa provoace descumpanirea, ba chiar
incredulitatea unor poe(i ca Vigny Nerval. AI(i
au tori afirma pcntru Cristos eel
din copilaria lor, ca Lamartine: Annonii poetice:ji
re/igioi1!.e, 1830, "Imn lui Cristos'.
Isus devine 0 Figura legendara, fiindca "Vai!
Astazi omul nu mai crede, ci viseaza": Hugo, Ra-
zele Umbrele, 1840. Idealist visator, cel dintai
revolu(:ionar, eel dintai socialist, "vagabondul
biciuit" (Hugo),el este protagonistul unui gigantic
mit al omenirii. In aceasta ealitate, Ie inspira
respect chiar celor (Michelet,
Biblia Omenirii, 1864) Inca speran(e
mesianice, Intr-o epoca ce are nevoie sa creada.
In sec. XX, Faulkner, Parabola, 1954, moder-
nizeaza figura mitici! a lui Isus, pc care-I face sa
retraiasca In timpul primului razboi mondial.
Icon. -4 CRISTOS. Emil Nolde, Cristos In
mUloclll copiilor, 1910, New York. Pawel Joez,
lsus din 1\iazaret, sculpt., 19X2. Paris.
108 IUDA
;WlIZ. Charles Gounod, Istl.\ pe lactll Tibe-
riiidei, 1 xn. Michel Ciry, Tainii lui I.,u.,, sec. XX.
Cin. Filme de mare spectacol
Cecil B. De Mille, Regele Regilor, 1927.
Nicholas Ray. Regele Regilor, 1961: remake al
celui precedent. Cll 0 interpretare politica a datelor
biblice Intr-o tonalitate antinazistii. Georf!e
Stevens, Ceilnwi m{irea(.1 pove"'(e pove.,tit,1 vre";-
datJ, 1965: lin ISllS viril, destLlI de crcdibil.
Norman lewison, Jesus Chri.,t Super.,IaL 1973:
mimodramii dansatii pe lll11zica pop rock: ulti-
mele zilc din vielta lui ISll';.
Fillllc de autor
Luis Buiiucl, ViricliillW. 1961: parodic a v
Illi ISllS: textclc NOllllli Testament servesc :tdcsea
ca pretcxt pentrll caricatura, satira umor
Calc,1 Llctcc, 1969: ISllS, lin om ascmenca
cclur/al[i. carui,1 Ii placc sa r[lda. sa bca sa ma-
nftncc. iar uncori sc Infuric. Calltarca adev[trllllli')
BatjoclIrii'! Provocarc.' Picr Paolo Pasolini.
EI'lIJghelia dupil Sh7n/ul Miltci, I <)6'+. Roberto
Rossellini. Mesiil. 1976. Martin Scorsese. Ultillli!
i.'pitire iI lui Oi,(o.,. 19XX.
Franco ZclTirclii. /.;'u.\ din NaZi/ret, 1977:
ofcrii 0 imagine dcstul de a Illi Isus,
dar sc amtil grijuliu Cll autenticitatea socio-isto-
rica. Denys Arcand, ISll!; din Montreal, 19X9: un
personaj care In ficcare seariijoaca rolullui Isus.
Filme inspiratc de romane de succes
William Wyler, Ben Hur, 1959. Quo Vi/di.,.
dupa romanul lui Henryk Sienkiewicz (lX96):
Invatatura lui ISllS se la Roma In
vremea lui Neron; realizatori: Ferdinand Zecca,
190 I 1907, Enrico Guazzoni, 19 I 2 (epopee
profana bibl ica), Georg J aeoby, 1924, Mervyn
Lc Roy, 1951.
Se constata abundenta filmelor inspirate din
viata lui Isus, dar mediocritatea multora dintre
ele, cu exceptia eelor eu aeeente parodice.
IUDA
AI patrulea fiu al lui Iacov* al Liei.
Apare ca un moderator in certurile familiale
dintre Iosif" ceilalti frati ai sai, iritati de
preferinta paterna pentru acesta. Din gelo-
zie, au vrut chiar sa-l omoare pe Iosif; dupa
traditia yahvista, Iuda s-a impotrivit, propu-
nand sa fie vandut unor nomazi care plecau
in Egipt (Gn 37,25-27). Mult mai tarziu, In
timpul unei foamete, fiii lui Iacov s-au dus
in Egipt pentru a cumpara grane, tara sa
ca Iosif ajunsese acolo un inalt dregator.
Acesta a pretins sa-l pastreze ca selav pe
Beniamin, ultimul nascut al lui lacov; atunci
Iuda a intcrvenit din nou, ofcrindu-se ca
ostatic in locul copilului (Gn 44,18-34).
Nearnul lui Iuda
Estc cel mai numeros mai important
din istoria lui Israel. A asimilat diL'erite
populatii strainc, in particular pe canaanccni
(Gn 38). "Binccuvantarea lui Iacov" (Gn
49,8-12) proclama int<iietatea puterea lui
luda (,Juda cstc un leu tanar") asupra nca-
murilor invecinatc. MultJ Hcmc s-a dezvol-
tat independent de celclalte. ins a David",
.Jiu al lui luda". i-a asigurat suprcl1latia.
Iuda ocupa sudul Palcstinci (capitala:
Sion"'), in timp cc la nord domina Efraim
(sau "casa lui Iosil"). Isus, riu al lui David,
cste "rasarit din Iuda" (Ev 7,14).
Regatul lui Iuda
Reunite sub David Solomon (2S 5,1-
3), Iuda si Israel au ramas totusi entitati
distincte '(lR 1,35). Regele era' cel
asigura unitatea acestui regat dublu. Iuda
ocupa partea de sud a teritoriului palestinian
Hebron, Ierusalim, Betleem). Dupa
moartea lui Solomon (931), neamurile din
nord s-au despartit de neamul lui Iuda
timp de mai bine de doua secole, au
coexistat doua reg ate - Israel Iuda - ade-
sea rivale. Neamullui Iuda a ramas credin-
cios "casei lui David".
Senaherib, regele Asiriei, a atacat si a
pustiit in anul 701 (2Cr 32,1-8).
limul a scapat ca prin minune de la nimicire
(2R 19). imperiului asirian
reformele lui Iosia (640-609) i-au favorizat
intlorirea pentru 0 vreme. prins in
intre Egipt Babilon, regatul s-a
(sec. VI); poporul lui Iuda a fost
dus in robie la Babilon (587).
Cand edictullui Cirus (538) a autorizat
rcIntoarcerea, "un mic rest" a venit inapoi in
palestina, dar evrei, deveniti
prosperi, au ramas in Babilon.
Incepand din acest moment, nu se mai
de regatul lui luda, ci de provincia
lu'i Iuda, sau Iudeea') (dupa grecescul
Ioudaia) , sau tara evrcilor, cu toate ca multi
dintre ei traiau in afara granitelor - in
GaliJeea Samaria - ba chiar in afara
PaJcstinei. ---. IUDAISM, IUDEEA.
lUDA ISCARIOTEANUL
("Omul din Keriot", din Iuda, sau
"omul minciunii", sau naimit".)
Era unul dintrc cei doisprezecc apostoli" pe
carc aJcsesc lsus, poatc trczorierul
grupului. EI a fost eel care I-a predat pc Isus
autoritatiloc ca pret al trJdarii sale, a capiitat
30 de arginti ("sicli", nu dinari, cum
se spune in mod curcnt). adica pretul unui
scla v. Apoi, dupa Matei (27,3-10), cuprins
de a dat hanii lnapoi s-a
spanzurat.
Evangheli!:itii propun di1Critc motivatii
pentru tradarea lui luda: likomia de bani
(Mt 26,15; In 12,4-6) sau stapanirea Satanei
(Lc 22,3; In 6,70; 13,2). Marcu sugereaza 0
alta explicatie: Iuda ar fi apartinut ramurii
inarmate a unui partid extremist (vezi
naimit"), cel al zelotilor*; el ar fi
vazut in Isus pe eliberatorul po sibil al lui
Israel, pe cel capabil sa indemne poporulla
rascoala impotriva ocupantului* roman;
refuzul lui Isus de a folosi de a
Incerca luarea puterii l-ar fi dezamagit, ceea
ce l-ar fi determinat sa-l predea autorita!ilor.
Iuda a devenit simbolul tradatorului in
tradi!ia occidentala; in un
"judas" inseamna 0 mica deschiziltura pe
care un rauvoitor 0 poate folosi pentru a
spiona fara sa fie vazut. ---. SARUTAREA
LUI IUDA.
Lit. CJliitorii/ SfiintuJui Brendam, povestire
multa vreme celebra, scrisa la tnceputul sec. XII,
reprezinta odiseea unui ciilugar irlandez din sec. V
care vrea sa vada Raiul; In cursulunei ciilatorii de
IUDA MACABEUL 109
100 de ani, bogatii In Incerciiri Intil.mpliiri
minunate, Stantul Brendam pe luda In
intern: "Eu sunt luda, cel care I-a sllljit pc Isus
I-a tradat. Eu I-am vandut pe Domnul meu
m-am spanzurat de durere. prefacandu-ma ca-I
sarut din dragoste, cand de fapt II uralll:' luda
apare Intr-o scena din Patil7lile de ArnOlil Greban,
sec. XV: ispitit de deillonul Dczniidcjde, el se 111-
toarce de la pociiintii se sinucide, ceea ce II
definitiv; (rumos dialogul Illtre Dez-
Iliidejdc luda.
Victor Hugo. S{;7r.,itul lui Satall. 1 XX6:
"Grinda". "lucia" ... Sabia". "Mai riiu dedlt [uda".
,.Ogorul olarului".
Paul Claude!. Moartca Illi lud", 1933: schita
ullci pscudoreabilitari a lui luda.
[COil. Moartealui lu(/a. sculptura din sec. XII.
Catcdrala din Autull. CJi,HtO. SiIrutul lui luda.
1306. Pack)\a. Rcmbrandt. luda illapohl7il t'ci
trei7.cci de al'Fin!i. 1()2X. Yorkshirc.
Cill. Cincmatograi'ul prezinta pcntru luda fi-
S!uri foarte banalc. de oameni slabi si lasi. conform
publicului. In fapt, intrupiiri
ale riiului.
Armand Bour. Silrutullui ludi/, 1909. Cecil B.
De Mille, Regcle RegiloL 1927. Julien Duvivicr.
GoJgota, 1935. Henry Koster, TuniCa, 1953.
Nicholas Ray, Regcle Regilor, 196 I. Irving
Rapper, POn(ill Pilat. 1961 actorli' inter-
preteazii pe Isus, pe luda). Pier Paolo
Pasolini, EVangheJia dup.1 Sfiintlll Matei, 1964.
George Stevens, Cea fwli miireLI{ii poveste
povestitii vreodatii, [965. Andrzej Wajda, Pilat
ceilalti, 1972. David Greene, GodspelJ, 1973.
Norman Jewison, JeSllH Christ Sllperstar, 1973.
Franco Zeffirelli, din Ni/zaret. 1977.
IUD A MACABEUL
(Poreda vine poate de la cuvantul ebraic
maqqebet, "ciocan".) Iuda Macabeul,
renumit pentru vitejia sa, era al trei1ea dintre
cei cinci fii ai marelui preot Matatia. EI a
organizat rezisten!a impotriva asupritorului
grec, adunand in juru-i partizani.
A luptat mai ales impotriva lui Antiohus al
IV-lea Epifanul, in 166-164, apoi impotriva
lui Antiohus al V-lea Demetrius 1. A pur-
tat numeroase campanii impotriva popoare-
lor vecine a armatelor comandate
de Nicanor Bachides; a incheiat 0 alianta
108 IUDA
;WlIZ. Charles Gounod, Istl.\ pe lactll Tibe-
riiidei, 1 xn. Michel Ciry, Tainii lui I.,u.,, sec. XX.
Cin. Filme de mare spectacol
Cecil B. De Mille, Regele Regilor, 1927.
Nicholas Ray. Regele Regilor, 1961: remake al
celui precedent. Cll 0 interpretare politica a datelor
biblice Intr-o tonalitate antinazistii. Georf!e
Stevens, Ceilnwi m{irea(.1 pove"'(e pove.,tit,1 vre";-
datJ, 1965: lin ISllS viril, destLlI de crcdibil.
Norman lewison, Jesus Chri.,t Super.,IaL 1973:
mimodramii dansatii pe lll11zica pop rock: ulti-
mele zilc din vielta lui ISll';.
Fillllc de autor
Luis Buiiucl, ViricliillW. 1961: parodic a v
Illi ISllS: textclc NOllllli Testament servesc :tdcsea
ca pretcxt pentrll caricatura, satira umor
Calc,1 Llctcc, 1969: ISllS, lin om ascmenca
cclur/al[i. carui,1 Ii placc sa r[lda. sa bca sa ma-
nftncc. iar uncori sc Infuric. Calltarca adev[trllllli')
BatjoclIrii'! Provocarc.' Picr Paolo Pasolini.
EI'lIJghelia dupil Sh7n/ul Miltci, I <)6'+. Roberto
Rossellini. Mesiil. 1976. Martin Scorsese. Ultillli!
i.'pitire iI lui Oi,(o.,. 19XX.
Franco ZclTirclii. /.;'u.\ din NaZi/ret, 1977:
ofcrii 0 imagine dcstul de a Illi Isus,
dar sc amtil grijuliu Cll autenticitatea socio-isto-
rica. Denys Arcand, ISll!; din Montreal, 19X9: un
personaj care In ficcare seariijoaca rolullui Isus.
Filme inspiratc de romane de succes
William Wyler, Ben Hur, 1959. Quo Vi/di.,.
dupa romanul lui Henryk Sienkiewicz (lX96):
Invatatura lui ISllS se la Roma In
vremea lui Neron; realizatori: Ferdinand Zecca,
190 I 1907, Enrico Guazzoni, 19 I 2 (epopee
profana bibl ica), Georg J aeoby, 1924, Mervyn
Lc Roy, 1951.
Se constata abundenta filmelor inspirate din
viata lui Isus, dar mediocritatea multora dintre
ele, cu exceptia eelor eu aeeente parodice.
IUDA
AI patrulea fiu al lui Iacov* al Liei.
Apare ca un moderator in certurile familiale
dintre Iosif" ceilalti frati ai sai, iritati de
preferinta paterna pentru acesta. Din gelo-
zie, au vrut chiar sa-l omoare pe Iosif; dupa
traditia yahvista, Iuda s-a impotrivit, propu-
nand sa fie vandut unor nomazi care plecau
in Egipt (Gn 37,25-27). Mult mai tarziu, In
timpul unei foamete, fiii lui Iacov s-au dus
in Egipt pentru a cumpara grane, tara sa
ca Iosif ajunsese acolo un inalt dregator.
Acesta a pretins sa-l pastreze ca selav pe
Beniamin, ultimul nascut al lui lacov; atunci
Iuda a intcrvenit din nou, ofcrindu-se ca
ostatic in locul copilului (Gn 44,18-34).
Nearnul lui Iuda
Estc cel mai numeros mai important
din istoria lui Israel. A asimilat diL'erite
populatii strainc, in particular pe canaanccni
(Gn 38). "Binccuvantarea lui Iacov" (Gn
49,8-12) proclama int<iietatea puterea lui
luda (,Juda cstc un leu tanar") asupra nca-
murilor invecinatc. MultJ Hcmc s-a dezvol-
tat independent de celclalte. ins a David",
.Jiu al lui luda". i-a asigurat suprcl1latia.
Iuda ocupa sudul Palcstinci (capitala:
Sion"'), in timp cc la nord domina Efraim
(sau "casa lui Iosil"). Isus, riu al lui David,
cste "rasarit din Iuda" (Ev 7,14).
Regatul lui Iuda
Reunite sub David Solomon (2S 5,1-
3), Iuda si Israel au ramas totusi entitati
distincte '(lR 1,35). Regele era' cel
asigura unitatea acestui regat dublu. Iuda
ocupa partea de sud a teritoriului palestinian
Hebron, Ierusalim, Betleem). Dupa
moartea lui Solomon (931), neamurile din
nord s-au despartit de neamul lui Iuda
timp de mai bine de doua secole, au
coexistat doua reg ate - Israel Iuda - ade-
sea rivale. Neamullui Iuda a ramas credin-
cios "casei lui David".
Senaherib, regele Asiriei, a atacat si a
pustiit in anul 701 (2Cr 32,1-8).
limul a scapat ca prin minune de la nimicire
(2R 19). imperiului asirian
reformele lui Iosia (640-609) i-au favorizat
intlorirea pentru 0 vreme. prins in
intre Egipt Babilon, regatul s-a
(sec. VI); poporul lui Iuda a fost
dus in robie la Babilon (587).
Cand edictullui Cirus (538) a autorizat
rcIntoarcerea, "un mic rest" a venit inapoi in
palestina, dar evrei, deveniti
prosperi, au ramas in Babilon.
Incepand din acest moment, nu se mai
de regatul lui luda, ci de provincia
lu'i Iuda, sau Iudeea') (dupa grecescul
Ioudaia) , sau tara evrcilor, cu toate ca multi
dintre ei traiau in afara granitelor - in
GaliJeea Samaria - ba chiar in afara
PaJcstinei. ---. IUDAISM, IUDEEA.
lUDA ISCARIOTEANUL
("Omul din Keriot", din Iuda, sau
"omul minciunii", sau naimit".)
Era unul dintrc cei doisprezecc apostoli" pe
carc aJcsesc lsus, poatc trczorierul
grupului. EI a fost eel care I-a predat pc Isus
autoritatiloc ca pret al trJdarii sale, a capiitat
30 de arginti ("sicli", nu dinari, cum
se spune in mod curcnt). adica pretul unui
scla v. Apoi, dupa Matei (27,3-10), cuprins
de a dat hanii lnapoi s-a
spanzurat.
Evangheli!:itii propun di1Critc motivatii
pentru tradarea lui luda: likomia de bani
(Mt 26,15; In 12,4-6) sau stapanirea Satanei
(Lc 22,3; In 6,70; 13,2). Marcu sugereaza 0
alta explicatie: Iuda ar fi apartinut ramurii
inarmate a unui partid extremist (vezi
naimit"), cel al zelotilor*; el ar fi
vazut in Isus pe eliberatorul po sibil al lui
Israel, pe cel capabil sa indemne poporulla
rascoala impotriva ocupantului* roman;
refuzul lui Isus de a folosi de a
Incerca luarea puterii l-ar fi dezamagit, ceea
ce l-ar fi determinat sa-l predea autorita!ilor.
Iuda a devenit simbolul tradatorului in
tradi!ia occidentala; in un
"judas" inseamna 0 mica deschiziltura pe
care un rauvoitor 0 poate folosi pentru a
spiona fara sa fie vazut. ---. SARUTAREA
LUI IUDA.
Lit. CJliitorii/ SfiintuJui Brendam, povestire
multa vreme celebra, scrisa la tnceputul sec. XII,
reprezinta odiseea unui ciilugar irlandez din sec. V
care vrea sa vada Raiul; In cursulunei ciilatorii de
IUDA MACABEUL 109
100 de ani, bogatii In Incerciiri Intil.mpliiri
minunate, Stantul Brendam pe luda In
intern: "Eu sunt luda, cel care I-a sllljit pc Isus
I-a tradat. Eu I-am vandut pe Domnul meu
m-am spanzurat de durere. prefacandu-ma ca-I
sarut din dragoste, cand de fapt II uralll:' luda
apare Intr-o scena din Patil7lile de ArnOlil Greban,
sec. XV: ispitit de deillonul Dczniidcjde, el se 111-
toarce de la pociiintii se sinucide, ceea ce II
definitiv; (rumos dialogul Illtre Dez-
Iliidejdc luda.
Victor Hugo. S{;7r.,itul lui Satall. 1 XX6:
"Grinda". "lucia" ... Sabia". "Mai riiu dedlt [uda".
,.Ogorul olarului".
Paul Claude!. Moartca Illi lud", 1933: schita
ullci pscudoreabilitari a lui luda.
[COil. Moartealui lu(/a. sculptura din sec. XII.
Catcdrala din Autull. CJi,HtO. SiIrutul lui luda.
1306. Pack)\a. Rcmbrandt. luda illapohl7il t'ci
trei7.cci de al'Fin!i. 1()2X. Yorkshirc.
Cill. Cincmatograi'ul prezinta pcntru luda fi-
S!uri foarte banalc. de oameni slabi si lasi. conform
publicului. In fapt, intrupiiri
ale riiului.
Armand Bour. Silrutullui ludi/, 1909. Cecil B.
De Mille, Regcle RegiloL 1927. Julien Duvivicr.
GoJgota, 1935. Henry Koster, TuniCa, 1953.
Nicholas Ray, Regcle Regilor, 196 I. Irving
Rapper, POn(ill Pilat. 1961 actorli' inter-
preteazii pe Isus, pe luda). Pier Paolo
Pasolini, EVangheJia dup.1 Sfiintlll Matei, 1964.
George Stevens, Cea fwli miireLI{ii poveste
povestitii vreodatii, [965. Andrzej Wajda, Pilat
ceilalti, 1972. David Greene, GodspelJ, 1973.
Norman Jewison, JeSllH Christ Sllperstar, 1973.
Franco Zeffirelli, din Ni/zaret. 1977.
IUD A MACABEUL
(Poreda vine poate de la cuvantul ebraic
maqqebet, "ciocan".) Iuda Macabeul,
renumit pentru vitejia sa, era al trei1ea dintre
cei cinci fii ai marelui preot Matatia. EI a
organizat rezisten!a impotriva asupritorului
grec, adunand in juru-i partizani.
A luptat mai ales impotriva lui Antiohus al
IV-lea Epifanul, in 166-164, apoi impotriva
lui Antiohus al V-lea Demetrius 1. A pur-
tat numeroase campanii impotriva popoare-
lor vecine a armatelor comandate
de Nicanor Bachides; a incheiat 0 alianta
110 IUDAISM
eu romanii (l M 8,19), dar a fost ueis de
Baehides. Iuda a instituit doua sarbatori:
Hanuka, pentru a edebra purifiearea Tem-
plului (2M 10,1-8), ziua lui Nieanor (2M
15,36). -+ SARBATORI.
IUDAISM
Istoria lui Incept eu exilu( In Babilon
(587 I. Cr.) care mareheaza rega-
tului evrcu. Termenul pare a n Cost ales In
sec. II I. Cr. de evreii din diaspora pentru a
se defini In raport cu elenism'ul (2M 2,21):
In NT, nu este Intrehuinpt dedit 0 data (Ga
1,13-14),
Evreii din Palcstina cei care traiesc
dcparte (la Alexandria. In Babilonia etc)
formeaza 0 comunitatc religioasa unita prin
crcdinta monoteista. prin studiul Lcgii
(Tora) 5i prin speranta mesianica.
Putin dupa Intoarecrea din exil, activi-
tatea rcligioasa la Templul din lcrusalim" e
rcluata, iudaismul palestinian 15i Inte-
meiaza noi institutii: Sanhedrinur" sina-
goga':', In eadrul carora scribii, carturarii
Invatatorii* Legii caplita din ee In ee mai
multa importanta.
Inca din seeolul I I. Cr., iudaismul de-
vine 0 lume polimorfa, eea pe care a eu-
noscut-o Isus; este fragmentat In numeroase
curente: farisei*, saduehei*, esenieni din
Qumran*, zeloti*, etc. In mijlocul
acestei multitudini de tendinte ia
crestinismul.
Dupa distrugerea Templului* (70 d. Cr.),
se mai mentin doar fariseii; unul dintre ei,
Johanan ben Zakkai, intemeiaza academia din
Iamnia (labne) reorganizeaza iudaismuI,
permitandu-i sa supravietuiasea dupa ea-
tastrofa din anul 135 d. Cr. -+ OCUPA TIA
ROMANA..
In aeest mediu se dezvolta traditia rabi-
nica, ee separa "Tora serisa", cuprinsa in
Pentateue, de" Tora orala" (Talmud); ambele
sunt considerate de origine divina, fiindu-i
revel ate In timp lui Moise pe Mun-
tele Sinai.
Ca sa traiasdi intru Tora, un evreu ere-
dincios respeeta, mai presus de toate, patru
demente: bineeuvantarea ("Fii binecuvan-
tat, Cel ee ... "), studiul biblie,
rugaeiunea" (textuI eel mai imp<)rtant este
.5cma") poruneilc (mirvot). Printre aecstea,
circumcizia", eelebrarea Sabatulur'
respectarea interdictiilor alimcntare (mfmeare
cliscr) sunt, astazi ea ieri, semnele iden-
titatii evreiqti. -+ EVREU.
Suh ,efcctul de emancipare,
unii evrei care au parasit practicarea riturilor
se declara ca apartinfll1d iudaismului prin
patrimoniul cultural intclectual com un.
Secolul XX marcheaza unor
politice laice asimilarea iudaismului cu 0
entitate nationaliL Obieetivul urmarit de
aeum Inainte este rdntemeierea unui stat
evreiese chiar pc pamantul strabunilor.
Aceasta a dus la fondarea statu lui
Israel In anul 1948, Stat laic la Ineeput,
importanta aspectului rcligios pe zi
ce treee. Astfel, iudaismul, eea mai veehe
dintre eele trei religii monoteiste - ferment
Inca aetiv In lumea moderna - cauta sa
rdnnoade Iegatura eu propriile lui izvoare
ehiar pc pamantul unde s-a naseut, conti-
nuand sa cuitive relatii privilegiate cu toate
comunitatile din diaspora.
Religie de la sa, eultura speci-
fica vreme de muite secole, entitate nation a-
la de putin timp, realitatea complex a a iu-
daismului scapa unci definitii simple.
Lit. Samuel Joseph Agnon, Mu.,afirul in
trecere, 1968, roman scris in ebraidi: document
despre 0 comunitate evreiasdi din Europa de Est
a anului 1930, despre credinta, pietatea, riturile
acesteia. Traditiile obiceiurile iudaismului polo-
nez sunt adeseori descrise, In de povestitorul
Isaac Bashevis Singer (Premiul Nobel, 1978) mai
ales in Nuvele.
Edmond Jabes, Cartea intrebiirilor, 1963-73.
Elic Wiesel, Celebrafie 1973; Celebra[ie
biblici1, 1975. Pierrc Habt, Antologia poezici
19H5.
Nll trebuie sllbestimata nici importanta gan-
dirii filozofice nilscllte din iudaism, de la Moise
Maimonide pan a la Emmanuel Levinas, contem-
poranul nastru. (A. Neher. Chci pcntru ilidili.\'llJ.
1976). -+ EVREU, IERUSAUM. ISRAEL.
TALMUD.
Icun. Mane-Katz, Rabinul ell Toril. 192H,
Genna. Sulul Torei In teaca lui. inceputul sec
XVIII, Cluny.
Cin. Michael Waszynski. Dibllk. 1937.
IUDEEA
Aeest termen (vezi Iuda) dcsemneaza, 111
pcrioada persana (583-333), rcgiunea din
jurul Icrusalimului unde se a)czasera repa-
lriatii din exil (care au Inccput sa fie numi\i
"cvrci", "jidovi"); acolo sc bucurau de () ma-
rc autonomic rcligioasa politica. fn epoea
Maeabeilor". teritoriul s-a marit datorita
unor euecriri succcsive. fn cpoea romana,
provincia Iudeca, carcia i se adaugase Sa-
maria, a fost Incredintata unui "procurator"
sau guvernator (Lc 3,1), total
autonomia. Dupa raseoala din 132-135, ea a
devenit colonic romana evreii au fost
izgoniti. -+ OCUPATIA ROMANA..
IUDEU (JIDOV, JIDAN)
(Gr. Ioudaios.) Termen care, la origine,
Ii desemneaza pe Iocuitorii Iudeei. Ineepand
din era elenistica, Ii se aplica tuturor loeui-
tori lor Paiestinei ee apartin religiei poporu-
lui evreu. De la infrangerea de clitre romani
(70 d. Cr.) dispersarea aeestora, termenul
Ii pe toti eei care adera Ia iudaism *,
fara considerente geografiee. Termenii
distinqi "iudeu" (jidov) "israelit"* se im-
pun 0 data cu aparitia unui iudaism laic, mai
[ntai intelectual, apoi de inspiratie nationala,
pentru a-i deosebi pe cei care continua sa
practice riturile religioase de cei care, Ie
parasese, Ie eonsidera ca apaqinand unui pa-
trimoniu cultural comun. Definirca jidovilor
JUDEU 111
(jidanilor) ca rasa este 0 inventie aberanta a
ideologiei naziste.
Lit. Suntem siliti sa constatilm cil Europa, unde
predominantc sunt confesiunile a dispre-
(uit )i a tinut Il.1Ultil vrcme deoparte comllnitatile
cvreiqti. lucht'" reprezenta arhetipuillnanim recu-
noscut al evreullli deicid. lacolll tradator; OITIul
de ori!2ine evreia,ca era considerat si fratele eel
mare ::;i bIcstemat preellI11 Cain ,:': ExcIuderile
,()ciale pre,iudeciitiIc deellrgand din aeestea au
dat na.,tere unor tipuri literare celebre, de pilda
camiltarii: Shylock din Ncgur,Itorul din Vcneti,/
de Shakespeare. 1596; Gobseck din Gob,cd de
Balzac. IX3(J. sau Yanke!. lllodcIul evreului
respingalor ,i ridicol din literatura rusa. III Tilra.\
Bulba de Gog"!' 1 X35. Pcrsccutarea cvreilor lua
ades..:a i'orl1l": \iolcntc. pe c,lre Ie vor condal11na
i'ilnwi'ii din sec. XVIII in lupta lor Impotr'iva ill-
loIcranlei rdigi\laSe .'ii a bnatisllllllui: Montesljllieu:
Seri.,uri {Jc'I\:lIlC. 1721. .. Prea lllllile repI\lSllri
catre inchizilorii din Spania .,i Portugalia".
Spirirullcgi/orlXXV, 13). 174H: .,Va rugam sta-
ruitor SCI vii purtari cu noi cum s-ar pllrta chiar
el I!sus) daca err mai fi pe pam ant. ..
In Europa de Est, comllnitiltiIc adll-
nate In ghetouri sau .:otctl IPolonia) I)i ll;entillcau
neatillse traditiile::;i credinteIc. faurindll-.,i 0 limba
comllna. limba Operele lui Salom Alchem
(Tcvic hIpt<trul, 1925), Isaac Lcib Peretz (Basme
populare, hasidice, Inceputul sec. XX)
Isaac Bashevis Singer (Cornul berbccului, 1935,
Familia 1950) viata aces tor
populatii cazute prada batjocurilor, insultelor (n.
tr.: denllmirea de .. jidov' sau "jidan" are 0
conotatie insul tatoare), v iolen\ei. Vezi, de aseme-
nea, III ebraica: Samuel Joseph Agnon, "Zestrea
logodnicei", Opere complete, 1964.
Treptat, in Europa oceidentala, sub infiuenta lui
Spinoza, se produce 0 desacralizare a istoriei sfinte.
Evreulmodem se dezbara de strilvechiul mod de a
privi lucruri1c de riturile separatiste; integrandu-se
in lume, eJ se avanta in inima Iuptelor progresiste,
universaliste, In vreme ce Lessing predica to1cranta
Intre cele trei religii-surori: islamul, iudaismul
crestinismul, creand un alt tip de personaj - evreul
simpatie: Nathan inteleptl.ll, 1779. Dar prejudeciifile
ura persista. AsimiIarea este ImposibiIa. Heine
se Intoarce atunci la revendicarea originilor: lvfelodii
cbraice, I H5 1 .
De fapt, mitllrile au viata lunga: eel aI jido-
vului ratacitor, izvorat dintr-o Iegenda medievala,
rccapata vigoare In sec. XIX. PoporuI evreu,
110 IUDAISM
eu romanii (l M 8,19), dar a fost ueis de
Baehides. Iuda a instituit doua sarbatori:
Hanuka, pentru a edebra purifiearea Tem-
plului (2M 10,1-8), ziua lui Nieanor (2M
15,36). -+ SARBATORI.
IUDAISM
Istoria lui Incept eu exilu( In Babilon
(587 I. Cr.) care mareheaza rega-
tului evrcu. Termenul pare a n Cost ales In
sec. II I. Cr. de evreii din diaspora pentru a
se defini In raport cu elenism'ul (2M 2,21):
In NT, nu este Intrehuinpt dedit 0 data (Ga
1,13-14),
Evreii din Palcstina cei care traiesc
dcparte (la Alexandria. In Babilonia etc)
formeaza 0 comunitatc religioasa unita prin
crcdinta monoteista. prin studiul Lcgii
(Tora) 5i prin speranta mesianica.
Putin dupa Intoarecrea din exil, activi-
tatea rcligioasa la Templul din lcrusalim" e
rcluata, iudaismul palestinian 15i Inte-
meiaza noi institutii: Sanhedrinur" sina-
goga':', In eadrul carora scribii, carturarii
Invatatorii* Legii caplita din ee In ee mai
multa importanta.
Inca din seeolul I I. Cr., iudaismul de-
vine 0 lume polimorfa, eea pe care a eu-
noscut-o Isus; este fragmentat In numeroase
curente: farisei*, saduehei*, esenieni din
Qumran*, zeloti*, etc. In mijlocul
acestei multitudini de tendinte ia
crestinismul.
Dupa distrugerea Templului* (70 d. Cr.),
se mai mentin doar fariseii; unul dintre ei,
Johanan ben Zakkai, intemeiaza academia din
Iamnia (labne) reorganizeaza iudaismuI,
permitandu-i sa supravietuiasea dupa ea-
tastrofa din anul 135 d. Cr. -+ OCUPA TIA
ROMANA..
In aeest mediu se dezvolta traditia rabi-
nica, ee separa "Tora serisa", cuprinsa in
Pentateue, de" Tora orala" (Talmud); ambele
sunt considerate de origine divina, fiindu-i
revel ate In timp lui Moise pe Mun-
tele Sinai.
Ca sa traiasdi intru Tora, un evreu ere-
dincios respeeta, mai presus de toate, patru
demente: bineeuvantarea ("Fii binecuvan-
tat, Cel ee ... "), studiul biblie,
rugaeiunea" (textuI eel mai imp<)rtant este
.5cma") poruneilc (mirvot). Printre aecstea,
circumcizia", eelebrarea Sabatulur'
respectarea interdictiilor alimcntare (mfmeare
cliscr) sunt, astazi ea ieri, semnele iden-
titatii evreiqti. -+ EVREU.
Suh ,efcctul de emancipare,
unii evrei care au parasit practicarea riturilor
se declara ca apartinfll1d iudaismului prin
patrimoniul cultural intclectual com un.
Secolul XX marcheaza unor
politice laice asimilarea iudaismului cu 0
entitate nationaliL Obieetivul urmarit de
aeum Inainte este rdntemeierea unui stat
evreiese chiar pc pamantul strabunilor.
Aceasta a dus la fondarea statu lui
Israel In anul 1948, Stat laic la Ineeput,
importanta aspectului rcligios pe zi
ce treee. Astfel, iudaismul, eea mai veehe
dintre eele trei religii monoteiste - ferment
Inca aetiv In lumea moderna - cauta sa
rdnnoade Iegatura eu propriile lui izvoare
ehiar pc pamantul unde s-a naseut, conti-
nuand sa cuitive relatii privilegiate cu toate
comunitatile din diaspora.
Religie de la sa, eultura speci-
fica vreme de muite secole, entitate nation a-
la de putin timp, realitatea complex a a iu-
daismului scapa unci definitii simple.
Lit. Samuel Joseph Agnon, Mu.,afirul in
trecere, 1968, roman scris in ebraidi: document
despre 0 comunitate evreiasdi din Europa de Est
a anului 1930, despre credinta, pietatea, riturile
acesteia. Traditiile obiceiurile iudaismului polo-
nez sunt adeseori descrise, In de povestitorul
Isaac Bashevis Singer (Premiul Nobel, 1978) mai
ales in Nuvele.
Edmond Jabes, Cartea intrebiirilor, 1963-73.
Elic Wiesel, Celebrafie 1973; Celebra[ie
biblici1, 1975. Pierrc Habt, Antologia poezici
19H5.
Nll trebuie sllbestimata nici importanta gan-
dirii filozofice nilscllte din iudaism, de la Moise
Maimonide pan a la Emmanuel Levinas, contem-
poranul nastru. (A. Neher. Chci pcntru ilidili.\'llJ.
1976). -+ EVREU, IERUSAUM. ISRAEL.
TALMUD.
Icun. Mane-Katz, Rabinul ell Toril. 192H,
Genna. Sulul Torei In teaca lui. inceputul sec
XVIII, Cluny.
Cin. Michael Waszynski. Dibllk. 1937.
IUDEEA
Aeest termen (vezi Iuda) dcsemneaza, 111
pcrioada persana (583-333), rcgiunea din
jurul Icrusalimului unde se a)czasera repa-
lriatii din exil (care au Inccput sa fie numi\i
"cvrci", "jidovi"); acolo sc bucurau de () ma-
rc autonomic rcligioasa politica. fn epoea
Maeabeilor". teritoriul s-a marit datorita
unor euecriri succcsive. fn cpoea romana,
provincia Iudeca, carcia i se adaugase Sa-
maria, a fost Incredintata unui "procurator"
sau guvernator (Lc 3,1), total
autonomia. Dupa raseoala din 132-135, ea a
devenit colonic romana evreii au fost
izgoniti. -+ OCUPATIA ROMANA..
IUDEU (JIDOV, JIDAN)
(Gr. Ioudaios.) Termen care, la origine,
Ii desemneaza pe Iocuitorii Iudeei. Ineepand
din era elenistica, Ii se aplica tuturor loeui-
tori lor Paiestinei ee apartin religiei poporu-
lui evreu. De la infrangerea de clitre romani
(70 d. Cr.) dispersarea aeestora, termenul
Ii pe toti eei care adera Ia iudaism *,
fara considerente geografiee. Termenii
distinqi "iudeu" (jidov) "israelit"* se im-
pun 0 data cu aparitia unui iudaism laic, mai
[ntai intelectual, apoi de inspiratie nationala,
pentru a-i deosebi pe cei care continua sa
practice riturile religioase de cei care, Ie
parasese, Ie eonsidera ca apaqinand unui pa-
trimoniu cultural comun. Definirca jidovilor
JUDEU 111
(jidanilor) ca rasa este 0 inventie aberanta a
ideologiei naziste.
Lit. Suntem siliti sa constatilm cil Europa, unde
predominantc sunt confesiunile a dispre-
(uit )i a tinut Il.1Ultil vrcme deoparte comllnitatile
cvreiqti. lucht'" reprezenta arhetipuillnanim recu-
noscut al evreullli deicid. lacolll tradator; OITIul
de ori!2ine evreia,ca era considerat si fratele eel
mare ::;i bIcstemat preellI11 Cain ,:': ExcIuderile
,()ciale pre,iudeciitiIc deellrgand din aeestea au
dat na.,tere unor tipuri literare celebre, de pilda
camiltarii: Shylock din Ncgur,Itorul din Vcneti,/
de Shakespeare. 1596; Gobseck din Gob,cd de
Balzac. IX3(J. sau Yanke!. lllodcIul evreului
respingalor ,i ridicol din literatura rusa. III Tilra.\
Bulba de Gog"!' 1 X35. Pcrsccutarea cvreilor lua
ades..:a i'orl1l": \iolcntc. pe c,lre Ie vor condal11na
i'ilnwi'ii din sec. XVIII in lupta lor Impotr'iva ill-
loIcranlei rdigi\laSe .'ii a bnatisllllllui: Montesljllieu:
Seri.,uri {Jc'I\:lIlC. 1721. .. Prea lllllile repI\lSllri
catre inchizilorii din Spania .,i Portugalia".
Spirirullcgi/orlXXV, 13). 174H: .,Va rugam sta-
ruitor SCI vii purtari cu noi cum s-ar pllrta chiar
el I!sus) daca err mai fi pe pam ant. ..
In Europa de Est, comllnitiltiIc adll-
nate In ghetouri sau .:otctl IPolonia) I)i ll;entillcau
neatillse traditiile::;i credinteIc. faurindll-.,i 0 limba
comllna. limba Operele lui Salom Alchem
(Tcvic hIpt<trul, 1925), Isaac Lcib Peretz (Basme
populare, hasidice, Inceputul sec. XX)
Isaac Bashevis Singer (Cornul berbccului, 1935,
Familia 1950) viata aces tor
populatii cazute prada batjocurilor, insultelor (n.
tr.: denllmirea de .. jidov' sau "jidan" are 0
conotatie insul tatoare), v iolen\ei. Vezi, de aseme-
nea, III ebraica: Samuel Joseph Agnon, "Zestrea
logodnicei", Opere complete, 1964.
Treptat, in Europa oceidentala, sub infiuenta lui
Spinoza, se produce 0 desacralizare a istoriei sfinte.
Evreulmodem se dezbara de strilvechiul mod de a
privi lucruri1c de riturile separatiste; integrandu-se
in lume, eJ se avanta in inima Iuptelor progresiste,
universaliste, In vreme ce Lessing predica to1cranta
Intre cele trei religii-surori: islamul, iudaismul
crestinismul, creand un alt tip de personaj - evreul
simpatie: Nathan inteleptl.ll, 1779. Dar prejudeciifile
ura persista. AsimiIarea este ImposibiIa. Heine
se Intoarce atunci la revendicarea originilor: lvfelodii
cbraice, I H5 1 .
De fapt, mitllrile au viata lunga: eel aI jido-
vului ratacitor, izvorat dintr-o Iegenda medievala,
rccapata vigoare In sec. XIX. PoporuI evreu,
112 IUDITA
Insemnat In frunte precum Cain fiindcii nu a
recunoscut suferintele lui Cristos, este hiiriizit, la
randullui. sii rie poporul tuturor durerilor: Edgar
Quinet, A,havcru,. I X33; Eugene Sue. fidovu!
riitiicitoJ'. I X-'l-5: Apollinaire. Trcciitoru! din Praga.
191 () etc. J idovul este tapul al omenirii.
Chestiunea identitatii devine un su-
biect din ce In ce mai lierbinte In a doua jumiitate a
sec. XIX. 0 data cu dezvoltarea teoriilor rasiale
rasiste. Scrierile teoretice (Marx. Chcstiunea cvrc-
ia.'id. 1 X'+'+) litcrarc pe aceasta temii abundii.mai
ales In pcrioada di ntrc afacerca Dreyfus cel de-al
doilea r:.tzboi Illondial. Spiritelc autorilor evrei
osciicazrl Intrc tcndin!elc particulariste oPliullile
unilcrsaliste .Intrc asimilare revcndicarc. cum
"do\edcsc per . .;on:ljcic lui Proust - Swann Bloch
- din mlll:tnul i[J c:7l1tilrca timpu!ui pien/ut (1913-
1927). sau L'cl al lui KaCka ... Raport pcntru (]
acadcmic". In Mctwllor/i)7a. 1915. Cabula desprc
e\TCld din OCL'ident care-lmaiIllU!':ilc':ite pe nccvrell.
ROl11anlllllli Jacljlles de Lacretelle. Si!bcrmall[J.
1922.lupt:.t Ill1pntriva antisell1itismlllui din .iur.
\hi rccent. Sartrc. Rc/7ccrii il.'iUpra chestiu[Jii
19.+6 (antisemitisl11ul este cel care creeaza
evreul). Albert Memmi. Portretu! u[Jui cvrcu.
1962. refuzii no!iul1ca de mister evreiesc: . Misterul
acesta e veninos:' Ei se opununor scriitori ca Leon
Bloy. /v/!intuirea prin Evrei. 1 X92; Peguy. Tincrereil
noa.,tr;/. 1910; Claudel. Evanghelia!ui I.,aia. 1951.
care dau problemei 0 interpretare religioasii:
.,Cunosc prea bine acest popor; nu are pe pielea lui
nici un punct care sa nu fie dureros ... Cincizeci de
secole de siibii In coaste 11 Imping Inainte" (Peguy).
Sartre.la randul sau. e contestat de acei evrei
care viid In holocaustul nazist 0 consacrare prin
foc a pretentiei lor la iredllctibila striiiniitate, sau
chiar prilejuillnei refnnoiri spirituale a iudaismuilli.
De la crearea statului Israel, In I 94X, chestiunii
i s-a substitllit pe arena internationalii
cea a statuilli evreiesc modem.
Icon. Marc Chagall. fidovul riitiicitor, 1925,
Geneva.
IVDITA
(Eb. Yehudit, "evreidi".) Eroina ciirtii
ce-i poartii numele. Este 0 viiduvii taniirii
care salveazii cetatea Betuliei asediatii de asi-
rieni: ea piitrundc la generalullor, Holofern",
ii taie capul. Cu bunii autorul se
distanteaza de rcaJitiitile istorice geo-
grafice, dutand doar sii fad din croina sa
personificarea poporului evreu, care, incre-
zandu-sc in Dumnczeu, ii poate infrilnge
chiar 5i pc cei mai tcmuti dU5mani.
Lit. Jean Girauclollx. /udita. trageclie In trei
acte. 1931: dramaturglll reia firlll povestirii bi-
blice. dar 0 Illlpestriteaz:.t ell anaeronisll1e, ll1ai
alcs ludita Indragostita de Hololcrn.
cleci Illlpanitii Intre datorie drago-;te.
Icon. !udita: Botticelli. 1-+73. Florel1ta: Quentyn
i\1atsys. sec. XVI. Anlers: Lucas Cranach. sec.
XVI. Viena: Gustav Klill1t. 1909. Vicn<l.
/-f%/crn: Donatcllo. bronz. sec. XV. Flmcnta:
Artemisia Gentilesehi. I h21 . Napoli: Jean Coekau.
cI11nn pcntrll (l tapiseric de Aubu,son. sec. XX.
;\1I1Z. Vivaldi. Judith triul7lphall.'. oratoriu.
Arthur Htlnegger. /udita. npcr[l. 192().
Cin. Griffith. /udita dill Bcw/ia. 1913.
IZABELA
Soria lui Ahab"', rcge al lui Israel (IR
16,31). Perechca nclcgiuitii se deda cultului
lui Baal (lR 18,19) comitc numeroase
Prorocul Ilie 0 blcstemii
veste5tc Izabelci cii va fi de caini
langa via din Nabot, pe care 0 luase in
stiipanire prin crimii (lR 21). -+ ATALIA.
Lit. Agrippa d'Aubigne, Tragice!e, 1616: in
spatele acestui nume blestemat se ascuncle Eca-
terina de Medicis, perseclltoarea protestantilor,
in mod general, toti mai-marii regatlliui Frantei:
"Cainii s-au Imbllibat cu semeteie sfarcurilpe care
ti Ie umflai de trufie" (VI, "Riizbunari'). Racine,
Atalia, 169 I, actul II, scena 5: lzabeia Ii apare in
vis fiicei sale, Atalia, Ii Infd.ngerea
apropiatii, Inaintea "cruduiui Dumnezell al
evreilor".
Icon. Luca Giordano, Moartea Izabelei, sec.
XVlf.
iMHALSAMARE
Din cca mai In depart at a Antichitatc.
vcchii isracliti ave au datina de a se ingriji de
cadaHc (toalcta runcrariL mircsmc obtinutc
prin ardcrca unor plantc in apfopicrca
trupurilor) inaintc de a Ie punc In mormant.
1mbalsamarca cstc dc originc cgiptcanii (Gn
50,2-3 26). Mai tarziu, evreii au adoptat
obicciul de a spaJa trupurile dcfunqilor, de
a Ie parruma cu esente balsamice de a le
infii5ura intr-o panza albii, prinsii cu
A5a s-a procedat in cazullui Laziir care,
inviat de Isus, a din mormant "cu
picioarele mainile legate cu fa5ii de panzii
cu fata infii5uratii in giulgiu" (In 11,44).
La fel, cand apropiatii lui Isus i-au cobo-
rat trupul de pe cruce, "I-au cu
de panzii cu miresme, dupii obiceiul evreiesc
de inmormantare" (In 19,38-40).
IMPARATIE
Regalitatea lui Dumnezeu e afirmatii de
foarte timpuriu (Jud 8,22); Israel a refuzat mai
mtai institutia monarhicii, fiind incredintat cii
singur Dumnezeuesterege (IS 8). Mai tarziu,
chiar atunci cand institutia regalii a fiicut parte
integrantii din viata lui Israel, iar figura regelui
a fost strans legatii de cea a lui Mesia*,
poporul nu 5i-a divinizat niciodatii regelc.
Dintotdeauna psalmii ce1ebreazii regalitatea
lui Dumnezeu ca pc un fapt ce transcende
istoria: "Domnul impiiriitit... Gata este
-
I
scaunul tau de atunci. din vcac Tu
(Domn)" (Ps 93). Estc 0 regalitatc univcrsala.
cosmica.
Literatura proJCtica anunta vcstca cca
bun a cii Dumnczcu sc Intoarce Ia Sion' (Is
52,7). Spcranta unci apropiatc revcniri in
Icrusalim se eu spcranta man-
tuirii" vqnice; Isaia';' proclama cit cxilul Ia
Babilon va lua cii cvrcii vor
rcdipiita pamanturile: "Cei pc care i-a dcz-
robit Dumnczeu'se intorc" (Is 51). Prorocii
anuntii totodatii apropierea unei impariitii
de pace dreptate. Isaia cvocii in
imagini aceastii impiiriitie: cand ea va sosi,
se vor transforma "siibiile devenite nefolosi-
toare in briizdare de plug, iar lupul va sii-
lii51}!i in pace cu mielul".
Impiirii!ia constituie 0 realitate spiri-
tualii: e dortmia lui Dumnezeu In inima
omului care legea lui. NT dezvoltii
aceastii temii: "Impiiriitia lui Dumnezeu este
inliiuntrul vostru" (Lc 17,21). Isus averti-
zeazii cii se va opune celor care prevestesc
venirea impiiriitiei la 0 datii precisii. Ea nu
reprezintii 0 putere politidi, iar Isus refuzii sii
fie rege: "Impiiriitia mea nu este din Jumea
aceasta" (In 18,36); ea inseamnii instaurarea
unei legi a dragostei a unirii cu Dumnezeu,
hiiriizitii tuturor celor care, asemenea copiilor,
au 0 inimii simplii curatii (Mt 19,13).
Totu5i, chiar printre apropiatii lui Isus Ia
primii se manifestii speranta unei
restauriiri a regatului lui David';'.
112 IUDITA
Insemnat In frunte precum Cain fiindcii nu a
recunoscut suferintele lui Cristos, este hiiriizit, la
randullui. sii rie poporul tuturor durerilor: Edgar
Quinet, A,havcru,. I X33; Eugene Sue. fidovu!
riitiicitoJ'. I X-'l-5: Apollinaire. Trcciitoru! din Praga.
191 () etc. J idovul este tapul al omenirii.
Chestiunea identitatii devine un su-
biect din ce In ce mai lierbinte In a doua jumiitate a
sec. XIX. 0 data cu dezvoltarea teoriilor rasiale
rasiste. Scrierile teoretice (Marx. Chcstiunea cvrc-
ia.'id. 1 X'+'+) litcrarc pe aceasta temii abundii.mai
ales In pcrioada di ntrc afacerca Dreyfus cel de-al
doilea r:.tzboi Illondial. Spiritelc autorilor evrei
osciicazrl Intrc tcndin!elc particulariste oPliullile
unilcrsaliste .Intrc asimilare revcndicarc. cum
"do\edcsc per . .;on:ljcic lui Proust - Swann Bloch
- din mlll:tnul i[J c:7l1tilrca timpu!ui pien/ut (1913-
1927). sau L'cl al lui KaCka ... Raport pcntru (]
acadcmic". In Mctwllor/i)7a. 1915. Cabula desprc
e\TCld din OCL'ident care-lmaiIllU!':ilc':ite pe nccvrell.
ROl11anlllllli Jacljlles de Lacretelle. Si!bcrmall[J.
1922.lupt:.t Ill1pntriva antisell1itismlllui din .iur.
\hi rccent. Sartrc. Rc/7ccrii il.'iUpra chestiu[Jii
19.+6 (antisemitisl11ul este cel care creeaza
evreul). Albert Memmi. Portretu! u[Jui cvrcu.
1962. refuzii no!iul1ca de mister evreiesc: . Misterul
acesta e veninos:' Ei se opununor scriitori ca Leon
Bloy. /v/!intuirea prin Evrei. 1 X92; Peguy. Tincrereil
noa.,tr;/. 1910; Claudel. Evanghelia!ui I.,aia. 1951.
care dau problemei 0 interpretare religioasii:
.,Cunosc prea bine acest popor; nu are pe pielea lui
nici un punct care sa nu fie dureros ... Cincizeci de
secole de siibii In coaste 11 Imping Inainte" (Peguy).
Sartre.la randul sau. e contestat de acei evrei
care viid In holocaustul nazist 0 consacrare prin
foc a pretentiei lor la iredllctibila striiiniitate, sau
chiar prilejuillnei refnnoiri spirituale a iudaismuilli.
De la crearea statului Israel, In I 94X, chestiunii
i s-a substitllit pe arena internationalii
cea a statuilli evreiesc modem.
Icon. Marc Chagall. fidovul riitiicitor, 1925,
Geneva.
IVDITA
(Eb. Yehudit, "evreidi".) Eroina ciirtii
ce-i poartii numele. Este 0 viiduvii taniirii
care salveazii cetatea Betuliei asediatii de asi-
rieni: ea piitrundc la generalullor, Holofern",
ii taie capul. Cu bunii autorul se
distanteaza de rcaJitiitile istorice geo-
grafice, dutand doar sii fad din croina sa
personificarea poporului evreu, care, incre-
zandu-sc in Dumnczeu, ii poate infrilnge
chiar 5i pc cei mai tcmuti dU5mani.
Lit. Jean Girauclollx. /udita. trageclie In trei
acte. 1931: dramaturglll reia firlll povestirii bi-
blice. dar 0 Illlpestriteaz:.t ell anaeronisll1e, ll1ai
alcs ludita Indragostita de Hololcrn.
cleci Illlpanitii Intre datorie drago-;te.
Icon. !udita: Botticelli. 1-+73. Florel1ta: Quentyn
i\1atsys. sec. XVI. Anlers: Lucas Cranach. sec.
XVI. Viena: Gustav Klill1t. 1909. Vicn<l.
/-f%/crn: Donatcllo. bronz. sec. XV. Flmcnta:
Artemisia Gentilesehi. I h21 . Napoli: Jean Coekau.
cI11nn pcntrll (l tapiseric de Aubu,son. sec. XX.
;\1I1Z. Vivaldi. Judith triul7lphall.'. oratoriu.
Arthur Htlnegger. /udita. npcr[l. 192().
Cin. Griffith. /udita dill Bcw/ia. 1913.
IZABELA
Soria lui Ahab"', rcge al lui Israel (IR
16,31). Perechca nclcgiuitii se deda cultului
lui Baal (lR 18,19) comitc numeroase
Prorocul Ilie 0 blcstemii
veste5tc Izabelci cii va fi de caini
langa via din Nabot, pe care 0 luase in
stiipanire prin crimii (lR 21). -+ ATALIA.
Lit. Agrippa d'Aubigne, Tragice!e, 1616: in
spatele acestui nume blestemat se ascuncle Eca-
terina de Medicis, perseclltoarea protestantilor,
in mod general, toti mai-marii regatlliui Frantei:
"Cainii s-au Imbllibat cu semeteie sfarcurilpe care
ti Ie umflai de trufie" (VI, "Riizbunari'). Racine,
Atalia, 169 I, actul II, scena 5: lzabeia Ii apare in
vis fiicei sale, Atalia, Ii Infd.ngerea
apropiatii, Inaintea "cruduiui Dumnezell al
evreilor".
Icon. Luca Giordano, Moartea Izabelei, sec.
XVlf.
iMHALSAMARE
Din cca mai In depart at a Antichitatc.
vcchii isracliti ave au datina de a se ingriji de
cadaHc (toalcta runcrariL mircsmc obtinutc
prin ardcrca unor plantc in apfopicrca
trupurilor) inaintc de a Ie punc In mormant.
1mbalsamarca cstc dc originc cgiptcanii (Gn
50,2-3 26). Mai tarziu, evreii au adoptat
obicciul de a spaJa trupurile dcfunqilor, de
a Ie parruma cu esente balsamice de a le
infii5ura intr-o panza albii, prinsii cu
A5a s-a procedat in cazullui Laziir care,
inviat de Isus, a din mormant "cu
picioarele mainile legate cu fa5ii de panzii
cu fata infii5uratii in giulgiu" (In 11,44).
La fel, cand apropiatii lui Isus i-au cobo-
rat trupul de pe cruce, "I-au cu
de panzii cu miresme, dupii obiceiul evreiesc
de inmormantare" (In 19,38-40).
IMPARATIE
Regalitatea lui Dumnezeu e afirmatii de
foarte timpuriu (Jud 8,22); Israel a refuzat mai
mtai institutia monarhicii, fiind incredintat cii
singur Dumnezeuesterege (IS 8). Mai tarziu,
chiar atunci cand institutia regalii a fiicut parte
integrantii din viata lui Israel, iar figura regelui
a fost strans legatii de cea a lui Mesia*,
poporul nu 5i-a divinizat niciodatii regelc.
Dintotdeauna psalmii ce1ebreazii regalitatea
lui Dumnezeu ca pc un fapt ce transcende
istoria: "Domnul impiiriitit... Gata este
-
I
scaunul tau de atunci. din vcac Tu
(Domn)" (Ps 93). Estc 0 regalitatc univcrsala.
cosmica.
Literatura proJCtica anunta vcstca cca
bun a cii Dumnczcu sc Intoarce Ia Sion' (Is
52,7). Spcranta unci apropiatc revcniri in
Icrusalim se eu spcranta man-
tuirii" vqnice; Isaia';' proclama cit cxilul Ia
Babilon va lua cii cvrcii vor
rcdipiita pamanturile: "Cei pc care i-a dcz-
robit Dumnczeu'se intorc" (Is 51). Prorocii
anuntii totodatii apropierea unei impariitii
de pace dreptate. Isaia cvocii in
imagini aceastii impiiriitie: cand ea va sosi,
se vor transforma "siibiile devenite nefolosi-
toare in briizdare de plug, iar lupul va sii-
lii51}!i in pace cu mielul".
Impiirii!ia constituie 0 realitate spiri-
tualii: e dortmia lui Dumnezeu In inima
omului care legea lui. NT dezvoltii
aceastii temii: "Impiiriitia lui Dumnezeu este
inliiuntrul vostru" (Lc 17,21). Isus averti-
zeazii cii se va opune celor care prevestesc
venirea impiiriitiei la 0 datii precisii. Ea nu
reprezintii 0 putere politidi, iar Isus refuzii sii
fie rege: "Impiiriitia mea nu este din Jumea
aceasta" (In 18,36); ea inseamnii instaurarea
unei legi a dragostei a unirii cu Dumnezeu,
hiiriizitii tuturor celor care, asemenea copiilor,
au 0 inimii simplii curatii (Mt 19,13).
Totu5i, chiar printre apropiatii lui Isus Ia
primii se manifestii speranta unei
restauriiri a regatului lui David';'.
114 INAlTARE
Pc de alta parte, Paver' Apocalipsa':'
continua traditia profetica a anuntarii unci
imparatii cshatologice, a unei fcriciri inalte-
rabile ce va sa vina, pe care Isus 0
comparase cu un ospa.t; de nunta (Mt 22).
Apocalipsa 0 cu 0 cetate ce-
rcascii CAp 21) ........ CETATE, IERUSALI-
MULCERESC.
L&P. Orice Imp,lr,7{ie care sc dcxbin;7 In "iIlC
IlU va d,iillUi (;\-It 12.25): discordia nastc
INA.LTARE
lnaltarca lui Isus la ceL lui Dum-
nczcu, totodata sarhatoarc ccIchrata de
Biscrici: pcntru crqtinL Cristos il1\'iat din
l110qi a intrat in slava" lui Dumnczeu.
La evanghcliilor, Marcu Luca
po\"cstesc ca hus, ucenicii in
afara Icrusalimului, s-a despartit de ci a
fost ridicat la ceruri (Me 16,19; Lc 24,51).
In Faptelc Apostoliior, Luca plaseaza Inalta-
rca intr-a patruzecca zi dupa pc Mun-
tcle Maslinilor: un nor fI ascunde pc Isus,
aceasta chiar sub ochii uccnicilor sai (Fp
1,9).
Lit. Sfilptul Augustin (354-430). PrcdiciJ pcntru
!ni1l{iJre: .,lnvierea Domnului este speranp noastra;
Inaltarea Domnului este slava noastra."
Apollinaire, Aleooluri. 1913, "Zona": isus
rididlndu-se la eer e comparat cu aviatorii mo-
derni: "diavolii din prdpastii salta capul sa-l pri-
veasca", In timp ee "lngerii zburda In jurul frumo-
sului zburato('.
Icon. Iniiltarea lui Fra Angelico, 144()-
1447, Florenta; Mantegna, see. XV,
Florenta; Rembrandt, 1636, Miinchen; lose-Maria
Sert, 1930, Vie ('in Catalonia).
Muz. Olivier Messiaen, IniilrareiJ, meditatie
simfonica, 1933.
(A SE) INCHINA
(GL proskyno, care inseamna in acelasi
timp "a se prostema", "a se fnchina" ,:a
adora".) Cand Satana il Isus fi
spune: "Domnului Dumnezeului tau sa te
inchini, lui singur sa-i (Mt 4,10).
T
Aceste cuvinte sunt citate din VT (Dt 6,13),
unde "a te inchina" vine de la cuvantul
cbraic tradus prin "a te teme" (carc nu este
sinonim cU"a te fnspaimanta").
Cand omul devine de maretia
lui Dumnezeu de taina lui, nu e yorba de
frica, ci de respect uimirc, senti mente ce
marcheaza distanta infinita dintre om si
Dumnczeu cel Sfant"". Iezcchicl, In rata
vci" lui Dumnezeu (Icz 1,28), ca ')i In
rata lui Crist()s fnviat din morti (Fp 9,4), cad
la pamant intr-un gest de inchinarc, de auo-
ratic. Numai Dumnczcu po ate fi ado rat in
scnsul strict al tcrmcnului, numai lui poti sa
i tc Inchini.
Lit. Opera ll1i,ticilor in rug,kiuni de
adoralic. loan al Crucii. CJn{,iri 'pirilUaJc. sCc',
XVI: Fenelon. Poczii, 16X5,
(A) INCINGE
(A-SI INCINGE MI.JLOCUL)
Se intelege de la sine ca, atunci cand ca-
sau cand lucrezi, trebuie sa-ti prinzi
in cingatoare hainele mai largi.
Evreii mananca eu mijloeul
incins, cu sandalele in picioare, gata de exod*
(Ex 12,11).
Isus, la Cina eea de Taina"', se ridica de la
masa spala picioarele ueenieilor sai:
"Luand un s-a incins cu el" (In 13,4).
Expresia caplita un sens spiritual. Dum-
nezeu i-a spus lui Iov: "Incinge-ti mijlocul
ea un eu 0 sa te intreb" (Iv 40,7) lui
Ieremja'>, pe eare-l ehema in slujba profe-
tirii: ,,Iti vei incinge mijlocul" (Ir 1,17), adica:
va trebui sa fii totdeauna gata de plecare
gata de a sluji. Isus ii indeamna pe ueenicii
sai la vigilenta: "Mijloeul sa va fie incins
lampile aprinse ... ca argati
stapanuI" (Le 12,35).
INCORONAREA FECioAREI
Potrivit unei veehi traditii, Fecioara
Maria"', dupa ridiearea in slavd, a fost inco-
ronata in eeruri de fiul ei Isus.
leon. Timpane din sec. XII, Senlis, Mantes,
Notre-Dame de Longpont, Chartres, Bourges,
Strasbourg.
Pictura: Fra Angelico, sec. XV, Paris.
Enguerrand Charonton. 1453, Villeneuve-Ics-
Avignon. Veronese, I 555-5X. Venetia. Vehizyuez,
1651, Madrid.
iN(mR
Substantivul "inger" 0 functic:
cI traduee cuvantul cbraic maJ'ak (gr.
<wgc/os) fnscmnand sol (mcsager).
spiritc harazitc sa poartc solia lui
Dumnczcu.
VT. lngerii fonncaza fnjurullui Dumnc-
zeu cd unic ccrcasca" ([ R 22.19) .
Ei sunt numiti "fiii lui Dumnezeu" (ps 29.1)
.,sfintii ingcri" (Iv 5,1).
Din cde mai vechi povcstiri bihlicc, In
momcntcle-eheie apare catc un "sol al lui
Dumnezcu"; in Gcneza, accsta lransmite, in
mai multe randuri, poruneilc divine. Ase-
menea lui Dumnczeu fnsusi, vorbind si
faptuind in numele in sau,
este trimis sa-l oeroteasdi pc Israel la
treeerea Marii (Ex 14,19); vegheaza
asupra servitorului lui Avraam (Gn 24,7)
asupra lui Iacov':' (Gn 48,16). Oumnezeu
trimite ingeri ai nenorocirii pentru misiuni
funeste, preeum aeel Inger "al pierzaniei"
(exterminator) ee joadi un rol decisiv in
diverse episoade (Ex 12,29; 2R 19,35). In
ultimele eaqi ale VT, ingerii sunt inzestrati
uneori eu nume potrivite misiunii lor:
Rafail*, "I;>umnezeu vindedi", il
pe Tobit'" (Tb 3,17; 12,15); Gavriil*,
"Oumnezeu e tare", tainele
Domnului (On 8); Mihail*, "cine e ea Oum-
nezeu 7" , printul tuturor, il pe Israel
(On 10,13-21). Aceasta teologie influen-
teaza Islamul: Gavriil e eel care-i trans mite
lui Mahomed mesajul divin; Mihail are in
sarcina bunurile lumii; Azrael este ingerUl
mortii; mii de ingeri ii apar Profetului pe
dnd are loe aseensiunea lui noetuma.
INGER 115
NT. Numelor pan a aeum eunoscute
Pavel adauga pe eel de arhanghet (1 Tes
4,16). Ingerii sunt intim legati de viata pa-
manteasca a lui Cristos: intruparea (Le
1 ,26), (Lc 2,9-13), ispitirea In
(Me 1,13), agonia (Le 22,43),
Inaltarea (Fp 1,10). Ei ii oerotese pe oameni
(Mt 18,10; Fp 12,15), Ii lui
Dumnezeu rugaciunile lor si Insotesc
sulletelc dreptilor la Rai (Lc 16:22). Miilail
estc pazitorul Bisericii cc ahia ia
cum fusese al lui Israel. Evocand
destinul ultim al oamenilor inviati, Cristos
spunc ca vor ri ca ingcrii !u'j Dumne-
zeu, care nu se casalorcse nu cunosc moar-
tca (Lc 20,36) ........ HERUVIM, SATANA.
SERAFIM.
l.it. Dante Ii pc ingerii III
culori'stralucitoare: Dil,in;l Comcdic, 1307-1321.
dnturile 2X-32. In literatunt francezii. tema
lngerului rcvoitat sau cazut apare mult l11ai
frccvent dedlt aceea a Ingcrilor ca trimhi ai lui
Dumnezeu. vitcjii cavaleri din Clntecul
ILli Roland (sec, XII), In clipa dnd dau sulletul,
Ii lntind lui DUl11nezcu lor dreapta; atunci
apare Un Inger care Ie duce sulletulln Paradis. In
ZiJdig de Voltaire (1747), Ingerul Jesrad Ii
destainuie eroului intentiile Providentei.
III see. XIX, poetii imagineaza lngeri alego-
rici: i'ngerul-Libertate, creat dintr-o pana desprinsa
din aripa lui Satan (Hugo, Sfflr$iwl lui Satan,
I XX6). Ei plasmuiesc Ingeri tndragostiti de muri-
toare (Lamartine, Ciiderea L1nlli inger, IX3X), sau
de un Lucifer "tanar, trist fermecato(', ca
Eloa, nascuta dintr-o "Iacrima a lui Cristos"
(Vigny, Eloa, IX24).
in sec. XX, Cocteau imagineaza un Inoer
e
fantezist deghizat In geamgiu, vizitator al
invizibilului (Orfell, 1927). ClaUde! 11 aduce In
scena pe Ingerlll pazitor al Donei Prouheze
(Pantoful de satin, 1929).
Prin simplificare, Ingentl a devenit In une!e
expresii principiul spiritual al omului, in opozitie
ell elementul sau carnal, "animal". ,,0 I11U I nu e
nici Inger, nici dobitoc, nenorocirea este ca
acela care vrea sa faca pe lngerul face pe
dobitocu!." Pascal subliniaza aici faptul ca omul
nu este nici spirit pur, nici simplu tntp (eugetiiri,
1670).
114 INAlTARE
Pc de alta parte, Paver' Apocalipsa':'
continua traditia profetica a anuntarii unci
imparatii cshatologice, a unei fcriciri inalte-
rabile ce va sa vina, pe care Isus 0
comparase cu un ospa.t; de nunta (Mt 22).
Apocalipsa 0 cu 0 cetate ce-
rcascii CAp 21) ........ CETATE, IERUSALI-
MULCERESC.
L&P. Orice Imp,lr,7{ie care sc dcxbin;7 In "iIlC
IlU va d,iillUi (;\-It 12.25): discordia nastc
INA.LTARE
lnaltarca lui Isus la ceL lui Dum-
nczcu, totodata sarhatoarc ccIchrata de
Biscrici: pcntru crqtinL Cristos il1\'iat din
l110qi a intrat in slava" lui Dumnczeu.
La evanghcliilor, Marcu Luca
po\"cstesc ca hus, ucenicii in
afara Icrusalimului, s-a despartit de ci a
fost ridicat la ceruri (Me 16,19; Lc 24,51).
In Faptelc Apostoliior, Luca plaseaza Inalta-
rca intr-a patruzecca zi dupa pc Mun-
tcle Maslinilor: un nor fI ascunde pc Isus,
aceasta chiar sub ochii uccnicilor sai (Fp
1,9).
Lit. Sfilptul Augustin (354-430). PrcdiciJ pcntru
!ni1l{iJre: .,lnvierea Domnului este speranp noastra;
Inaltarea Domnului este slava noastra."
Apollinaire, Aleooluri. 1913, "Zona": isus
rididlndu-se la eer e comparat cu aviatorii mo-
derni: "diavolii din prdpastii salta capul sa-l pri-
veasca", In timp ee "lngerii zburda In jurul frumo-
sului zburato('.
Icon. Iniiltarea lui Fra Angelico, 144()-
1447, Florenta; Mantegna, see. XV,
Florenta; Rembrandt, 1636, Miinchen; lose-Maria
Sert, 1930, Vie ('in Catalonia).
Muz. Olivier Messiaen, IniilrareiJ, meditatie
simfonica, 1933.
(A SE) INCHINA
(GL proskyno, care inseamna in acelasi
timp "a se prostema", "a se fnchina" ,:a
adora".) Cand Satana il Isus fi
spune: "Domnului Dumnezeului tau sa te
inchini, lui singur sa-i (Mt 4,10).
T
Aceste cuvinte sunt citate din VT (Dt 6,13),
unde "a te inchina" vine de la cuvantul
cbraic tradus prin "a te teme" (carc nu este
sinonim cU"a te fnspaimanta").
Cand omul devine de maretia
lui Dumnezeu de taina lui, nu e yorba de
frica, ci de respect uimirc, senti mente ce
marcheaza distanta infinita dintre om si
Dumnczeu cel Sfant"". Iezcchicl, In rata
vci" lui Dumnezeu (Icz 1,28), ca ')i In
rata lui Crist()s fnviat din morti (Fp 9,4), cad
la pamant intr-un gest de inchinarc, de auo-
ratic. Numai Dumnczcu po ate fi ado rat in
scnsul strict al tcrmcnului, numai lui poti sa
i tc Inchini.
Lit. Opera ll1i,ticilor in rug,kiuni de
adoralic. loan al Crucii. CJn{,iri 'pirilUaJc. sCc',
XVI: Fenelon. Poczii, 16X5,
(A) INCINGE
(A-SI INCINGE MI.JLOCUL)
Se intelege de la sine ca, atunci cand ca-
sau cand lucrezi, trebuie sa-ti prinzi
in cingatoare hainele mai largi.
Evreii mananca eu mijloeul
incins, cu sandalele in picioare, gata de exod*
(Ex 12,11).
Isus, la Cina eea de Taina"', se ridica de la
masa spala picioarele ueenieilor sai:
"Luand un s-a incins cu el" (In 13,4).
Expresia caplita un sens spiritual. Dum-
nezeu i-a spus lui Iov: "Incinge-ti mijlocul
ea un eu 0 sa te intreb" (Iv 40,7) lui
Ieremja'>, pe eare-l ehema in slujba profe-
tirii: ,,Iti vei incinge mijlocul" (Ir 1,17), adica:
va trebui sa fii totdeauna gata de plecare
gata de a sluji. Isus ii indeamna pe ueenicii
sai la vigilenta: "Mijloeul sa va fie incins
lampile aprinse ... ca argati
stapanuI" (Le 12,35).
INCORONAREA FECioAREI
Potrivit unei veehi traditii, Fecioara
Maria"', dupa ridiearea in slavd, a fost inco-
ronata in eeruri de fiul ei Isus.
leon. Timpane din sec. XII, Senlis, Mantes,
Notre-Dame de Longpont, Chartres, Bourges,
Strasbourg.
Pictura: Fra Angelico, sec. XV, Paris.
Enguerrand Charonton. 1453, Villeneuve-Ics-
Avignon. Veronese, I 555-5X. Venetia. Vehizyuez,
1651, Madrid.
iN(mR
Substantivul "inger" 0 functic:
cI traduee cuvantul cbraic maJ'ak (gr.
<wgc/os) fnscmnand sol (mcsager).
spiritc harazitc sa poartc solia lui
Dumnczcu.
VT. lngerii fonncaza fnjurullui Dumnc-
zeu cd unic ccrcasca" ([ R 22.19) .
Ei sunt numiti "fiii lui Dumnezeu" (ps 29.1)
.,sfintii ingcri" (Iv 5,1).
Din cde mai vechi povcstiri bihlicc, In
momcntcle-eheie apare catc un "sol al lui
Dumnezcu"; in Gcneza, accsta lransmite, in
mai multe randuri, poruneilc divine. Ase-
menea lui Dumnczeu fnsusi, vorbind si
faptuind in numele in sau,
este trimis sa-l oeroteasdi pc Israel la
treeerea Marii (Ex 14,19); vegheaza
asupra servitorului lui Avraam (Gn 24,7)
asupra lui Iacov':' (Gn 48,16). Oumnezeu
trimite ingeri ai nenorocirii pentru misiuni
funeste, preeum aeel Inger "al pierzaniei"
(exterminator) ee joadi un rol decisiv in
diverse episoade (Ex 12,29; 2R 19,35). In
ultimele eaqi ale VT, ingerii sunt inzestrati
uneori eu nume potrivite misiunii lor:
Rafail*, "I;>umnezeu vindedi", il
pe Tobit'" (Tb 3,17; 12,15); Gavriil*,
"Oumnezeu e tare", tainele
Domnului (On 8); Mihail*, "cine e ea Oum-
nezeu 7" , printul tuturor, il pe Israel
(On 10,13-21). Aceasta teologie influen-
teaza Islamul: Gavriil e eel care-i trans mite
lui Mahomed mesajul divin; Mihail are in
sarcina bunurile lumii; Azrael este ingerUl
mortii; mii de ingeri ii apar Profetului pe
dnd are loe aseensiunea lui noetuma.
INGER 115
NT. Numelor pan a aeum eunoscute
Pavel adauga pe eel de arhanghet (1 Tes
4,16). Ingerii sunt intim legati de viata pa-
manteasca a lui Cristos: intruparea (Le
1 ,26), (Lc 2,9-13), ispitirea In
(Me 1,13), agonia (Le 22,43),
Inaltarea (Fp 1,10). Ei ii oerotese pe oameni
(Mt 18,10; Fp 12,15), Ii lui
Dumnezeu rugaciunile lor si Insotesc
sulletelc dreptilor la Rai (Lc 16:22). Miilail
estc pazitorul Bisericii cc ahia ia
cum fusese al lui Israel. Evocand
destinul ultim al oamenilor inviati, Cristos
spunc ca vor ri ca ingcrii !u'j Dumne-
zeu, care nu se casalorcse nu cunosc moar-
tca (Lc 20,36) ........ HERUVIM, SATANA.
SERAFIM.
l.it. Dante Ii pc ingerii III
culori'stralucitoare: Dil,in;l Comcdic, 1307-1321.
dnturile 2X-32. In literatunt francezii. tema
lngerului rcvoitat sau cazut apare mult l11ai
frccvent dedlt aceea a Ingcrilor ca trimhi ai lui
Dumnezeu. vitcjii cavaleri din Clntecul
ILli Roland (sec, XII), In clipa dnd dau sulletul,
Ii lntind lui DUl11nezcu lor dreapta; atunci
apare Un Inger care Ie duce sulletulln Paradis. In
ZiJdig de Voltaire (1747), Ingerul Jesrad Ii
destainuie eroului intentiile Providentei.
III see. XIX, poetii imagineaza lngeri alego-
rici: i'ngerul-Libertate, creat dintr-o pana desprinsa
din aripa lui Satan (Hugo, Sfflr$iwl lui Satan,
I XX6). Ei plasmuiesc Ingeri tndragostiti de muri-
toare (Lamartine, Ciiderea L1nlli inger, IX3X), sau
de un Lucifer "tanar, trist fermecato(', ca
Eloa, nascuta dintr-o "Iacrima a lui Cristos"
(Vigny, Eloa, IX24).
in sec. XX, Cocteau imagineaza un Inoer
e
fantezist deghizat In geamgiu, vizitator al
invizibilului (Orfell, 1927). ClaUde! 11 aduce In
scena pe Ingerlll pazitor al Donei Prouheze
(Pantoful de satin, 1929).
Prin simplificare, Ingentl a devenit In une!e
expresii principiul spiritual al omului, in opozitie
ell elementul sau carnal, "animal". ,,0 I11U I nu e
nici Inger, nici dobitoc, nenorocirea este ca
acela care vrea sa faca pe lngerul face pe
dobitocu!." Pascal subliniaza aici faptul ca omul
nu este nici spirit pur, nici simplu tntp (eugetiiri,
1670).
116
fNTAMPINAREA
Icon. ingeml zambitor, statuis, Catedrala din
Reims, sec. XIII. ingerii muzicieni, sec. XV: Fra
Angelico, Hans Memling, Anvers.
Mathias Grunewald, ingerul Bunei- Vestiri, 1516,
Colmar. Bernini, fngeml purtand coroanii de
statuie, 1669, Roma. Odilon Redon, fngerul
cfizut, sec. XIX, Bordeaux. Marc Chagall, Ciiderea
fngerului, 1947, Basel.
Muz. Prokofiev, fngeruJ de foc, opera, 1927.
Cin. Wim Wenders, AripiJe dorintei, 1987: in-
gerii bantuie pe pamant de la facerea lumii,
de de sentimente, stand langa cei dezna-
dajduiti, langa muribunzi. Unul dintre ei vrea sa
cunoasca adevarata devine om descopera,
uimit incantat, savorile, culorile, dragostea. Imn
tn cinstea
INTAMPINAREA LUI
ISUS LA TEMPLU
Legea lui Moise prevedea harazirea lui
Dumnezeu a primului nascut* a! omului al
animalului domestic. Copilul nu era jertfit,
ci rascumparat prin sacrificarea unei perechi
de turturele sau de porumbei (Ex 13,2; Lv 1-
14). Parintii lui Isus s-au conformat Legii
venind sa prunculla Templu. Ba-
tranul Simion a vestit ca Isus va fi mantuirea
lui Israel (Lc 2,22-35).
Icon. in general, gmpul reprezentat ii cuprinde
pe Maria, losif, Isus, batranul Simion alte
cateva persoane. Giotto, sec. XIV, Padova; Gentile
da Fabiano, sec. XV, Paris; Andrea Mantegna,
1468, Berlin; Simon Vouet, sec. XVII, Luvru;
Rembrandt, 1628, Hamburg.
Intampinarea Mariei la
Templu
Dupa evanghelia apocrifa* a lui Iacov,
Maria a fost adusa la Templu* pentru a fi
educata acolo pana la pubertate.
Icon. Maria urca treptele Templului, intam-
pinata de preoti de batrani. Tintoretto, sec. XVI,
Titian, 1540, Madonnadel Orto, Venetia.
INTRUPARE (INCARNARE)
(Din lat. caro, camis, "carne".) Actiunea
de a lua 0 forma concreta, de a capata trup.
In traditia ebraica, Dumnezeu este invizibil
inacc'esibil. In credinta Durnne-
zeu s-a mtrupat in persoana lui Isus - Cristos
sau Mesia - Fiul unic al lui Dumnezeu, care
a devenit om asumat in intregime
conditia de om, incIusiv moartea, fara sa
inceteze a fi Durnnezeu; 11
numesc "Dumnezeu om" sau "Cuvantul*
intrupat". Evreii musulmanii resping
credinta in divinitatea lui Isus Cristos.
Lit. Sfantul loan al Cmcii in Romante, "Despre
intrupare", sec. XVI, expune propria-i concep-
fie asupra temei. Charles Peguy, Victor-Marie,
Conte Hugo, 1910; Eva, 1913: "Sllpranaturalul
este el carnal"; Isus e "rodul unui pantece
matern" aSllma slabicillnile ale
intregii omeniri. Pierre Jean Jouve, Nunti. 1931,
"Adevaratul trup". Jorge Luis Borges, Opera
poeticii, 1925-65, "loan 1.14".
INTUNERIC
Lipsa total a de lumina ce evoca haosul
primordia! (Gn 1,2-5), spaima, (Ps
107,13-14) moartea (Ir 13,16; Iv 20-26),
dar in care Dumnezeu este prezent (Is
45,7; Iv 34,22).
In NT, "intunericul din afara" mseamna
loculde pedeapsa a! celor rai (Mt 8,12), iar
"puterea intunericului" (Lc 22,53) reprezinffi
raul ce lucreaza in lume. De asemenea, faptul
de "a din intuneric" la lumina (2Co 4,6)
sernnifica actul convertirii. -+ LUMINA.
Muz. Marc Antoine Charpentier, 28 de Lec{ii
de fntuneric, sec. XVII. Delalande, 3 Lectii de
fntuneric, Couperin, 9 Lecpi de fntuneric, dintre
care 6 pierdute, sec. XVIII.
Slujba tnrunericului este sIujba de dimineafa a
celor trei zile dinaintea stingerea lumi-
nilor care marcheaza ceremoniei simbo-
lizeaza piirasirea lui Isus de catre ucenicii saL Fie-
care slujba cuprinde trei lecturi (lectio in Iatineste,
de unde cuvanruI Iectie), texte imprurnutate din
plangerilelui Ieremia 11<.
INTELEPCIUNE
(CARTEA INTELEPCIUNII)
Cea mai tarzie scriere din Biblia gre-
ceasca: a fost redactata catre anul 50 i. Cr.
Se considera ca autorul ei ar fi Solomon; de
T
rapt, dupa obiceiul vremii, cel care a intoc-
mit lucrarea a sub patronajul unui
personaj prestigios din vechime.
Prima parte expune conceptia despre
vlata a "Din intamplare am
ajuns sa fim cum suntem ... Sa ne ineununam
cu flori de trandafir, pana nu se ...
Sa asuprim pe cel sarac drept, sa nu ne fie
mila de vaduva, de carunte!ile batranului ...
Sa nu ne Puterca noastra sa tie legea
dreptatii noastre. Cc-i slab nu este de nici un
rolos" (rnt 2). Partea a doua face elogiul in-
tclepciunii. socotiUl. un dar de la Dumnezeu.
Partea a treia inviUi la mcditatie asupra
lucdirii lui Dumnezeu In istoria lui Israel:
,.Intru toate, Doamne, ai preamarit pe po-
porul tau l-ai acoperit de cinste" (Int 19).
In NT, Pavel loan ii vor lui
Isus e!ocventa intclepciunea, el avand
"stralucirea slavei chipul fiintei" lui
Dumnezeu (Ev 1,2-3).
Lit. Racine. Clntilri .'piritlw/e. 1694 ... 0. In(e-
lepciune. cuvfmtul tau".
INVIERE
(Lat. res urrectio , de la resurgere: "a se
ridica".) A invia inseamna a se a
se trezi, a se ridica dintre morti, a prinde
viata din nou.
In VT, pana in sec. II i. Cr., Israel are
convingerea ca, dupa moarte, omul va
in $eol, loc intunecos unde
despartit chiar de Dumnezeu (Ps 88,6).
Israelitii nu ideea greceasca a
nemuririi sufletului, deoarece se opune eon-
ceptiei lor unitare despre om. In aeest fel se
departeaza de vecinii lor care celebrau cul-
turile naturii: Osiris in Egipt, Tamuz in
Mesopotamia, Baal* in Canaan - zei care
mor invie dupa ciclul anotimpurilor.
Pentru evrei, Durnnezeu cel unie
e Cel Viu, stapanul vietii al mortii:
"Domnul omoara da viata' , (IS 2,6).
Astfel, la rugamintea lui Ilie*, prorocul sau,
Dumnezeu reda suflarea unui copil (lR
iNVIERE 117
17,22). Singura supravietuire avuta in vedere
este cea familiala (prin posteritate) sau
colectiva (supravietuirea poporului, Iez 37).
Mai tarziu, interogatia indurerata in rata
suferintei dreptilor (cartea lui Iov") a mOf-
tii martirilor (sec. II 1. Cr., persecutiilc re-
gelui grce Antiohus" Epifanul) va da
unei sperante: Dumnezeu va intemeia 0
lume cu noua. Daniel" afirma
explicit, pentru intaia oara, invierea i'ndivi-
duala: "Multi dintre cci care dorm In tarana
pamantului se vor scula. unii la viata
iar altii sprc ocara (On
12.2).
Pana atunci. invierea monilor era. mai
presus de toate, 0 imagine a lui
Israel (lez. 37). eu so de ani i'nainte de
Cristos. un intclcpt astJCl dcspre
drcpti": "In ochii cdor fiira de minte. ureptii
sunt morti cu lor din
lume Ii se pare 0 mare nenorocire ... Dar ei
sunt in pace ... Nadejdea lor este plina de ne-
murire"; nu vor fi despartiti de Dum-
nezeu, ci "vor petrece eu EI intru iubire"
(Int 3,2-9).
La inceputul NT, credinta in invierea
mortilor din ziua cea de pe urma devine
subiect de controversa intre farisei sadu-
chei. Intr-o discutie cu Isus, ultimii vor sa
dovedeasca absurditatea invierii trupului.
Isus Ie raspunde: "La inviere ... sunt ca inge-
rii lui Dumnezeu in cer" (Mt 22,30). Pavel
indelung despre invierea mortilor
in prima Epistola catre Corinteni.
relateaza ea Isus a inviat-o
pe fiica lui Iair*, pe fiul vaduvei din Naim*,
ca pe prietenul sau Lazar*; aceste minuni*
trebuie asociate cu profetiile lui Ilie*.
invierea lui Cristos la este de
alta natura: nu reprezinta 0 intoareere la
existenta pamanteasca, ei trecerea la 0 viata
de-a pururi fara de moarte. Credinta in invie-
rea lui Isus constituie stalpul
"Daca Cristos n-a inviat, zadarniea este
116
fNTAMPINAREA
Icon. ingeml zambitor, statuis, Catedrala din
Reims, sec. XIII. ingerii muzicieni, sec. XV: Fra
Angelico, Hans Memling, Anvers.
Mathias Grunewald, ingerul Bunei- Vestiri, 1516,
Colmar. Bernini, fngeml purtand coroanii de
statuie, 1669, Roma. Odilon Redon, fngerul
cfizut, sec. XIX, Bordeaux. Marc Chagall, Ciiderea
fngerului, 1947, Basel.
Muz. Prokofiev, fngeruJ de foc, opera, 1927.
Cin. Wim Wenders, AripiJe dorintei, 1987: in-
gerii bantuie pe pamant de la facerea lumii,
de de sentimente, stand langa cei dezna-
dajduiti, langa muribunzi. Unul dintre ei vrea sa
cunoasca adevarata devine om descopera,
uimit incantat, savorile, culorile, dragostea. Imn
tn cinstea
INTAMPINAREA LUI
ISUS LA TEMPLU
Legea lui Moise prevedea harazirea lui
Dumnezeu a primului nascut* a! omului al
animalului domestic. Copilul nu era jertfit,
ci rascumparat prin sacrificarea unei perechi
de turturele sau de porumbei (Ex 13,2; Lv 1-
14). Parintii lui Isus s-au conformat Legii
venind sa prunculla Templu. Ba-
tranul Simion a vestit ca Isus va fi mantuirea
lui Israel (Lc 2,22-35).
Icon. in general, gmpul reprezentat ii cuprinde
pe Maria, losif, Isus, batranul Simion alte
cateva persoane. Giotto, sec. XIV, Padova; Gentile
da Fabiano, sec. XV, Paris; Andrea Mantegna,
1468, Berlin; Simon Vouet, sec. XVII, Luvru;
Rembrandt, 1628, Hamburg.
Intampinarea Mariei la
Templu
Dupa evanghelia apocrifa* a lui Iacov,
Maria a fost adusa la Templu* pentru a fi
educata acolo pana la pubertate.
Icon. Maria urca treptele Templului, intam-
pinata de preoti de batrani. Tintoretto, sec. XVI,
Titian, 1540, Madonnadel Orto, Venetia.
INTRUPARE (INCARNARE)
(Din lat. caro, camis, "carne".) Actiunea
de a lua 0 forma concreta, de a capata trup.
In traditia ebraica, Dumnezeu este invizibil
inacc'esibil. In credinta Durnne-
zeu s-a mtrupat in persoana lui Isus - Cristos
sau Mesia - Fiul unic al lui Dumnezeu, care
a devenit om asumat in intregime
conditia de om, incIusiv moartea, fara sa
inceteze a fi Durnnezeu; 11
numesc "Dumnezeu om" sau "Cuvantul*
intrupat". Evreii musulmanii resping
credinta in divinitatea lui Isus Cristos.
Lit. Sfantul loan al Cmcii in Romante, "Despre
intrupare", sec. XVI, expune propria-i concep-
fie asupra temei. Charles Peguy, Victor-Marie,
Conte Hugo, 1910; Eva, 1913: "Sllpranaturalul
este el carnal"; Isus e "rodul unui pantece
matern" aSllma slabicillnile ale
intregii omeniri. Pierre Jean Jouve, Nunti. 1931,
"Adevaratul trup". Jorge Luis Borges, Opera
poeticii, 1925-65, "loan 1.14".
INTUNERIC
Lipsa total a de lumina ce evoca haosul
primordia! (Gn 1,2-5), spaima, (Ps
107,13-14) moartea (Ir 13,16; Iv 20-26),
dar in care Dumnezeu este prezent (Is
45,7; Iv 34,22).
In NT, "intunericul din afara" mseamna
loculde pedeapsa a! celor rai (Mt 8,12), iar
"puterea intunericului" (Lc 22,53) reprezinffi
raul ce lucreaza in lume. De asemenea, faptul
de "a din intuneric" la lumina (2Co 4,6)
sernnifica actul convertirii. -+ LUMINA.
Muz. Marc Antoine Charpentier, 28 de Lec{ii
de fntuneric, sec. XVII. Delalande, 3 Lectii de
fntuneric, Couperin, 9 Lecpi de fntuneric, dintre
care 6 pierdute, sec. XVIII.
Slujba tnrunericului este sIujba de dimineafa a
celor trei zile dinaintea stingerea lumi-
nilor care marcheaza ceremoniei simbo-
lizeaza piirasirea lui Isus de catre ucenicii saL Fie-
care slujba cuprinde trei lecturi (lectio in Iatineste,
de unde cuvanruI Iectie), texte imprurnutate din
plangerilelui Ieremia 11<.
INTELEPCIUNE
(CARTEA INTELEPCIUNII)
Cea mai tarzie scriere din Biblia gre-
ceasca: a fost redactata catre anul 50 i. Cr.
Se considera ca autorul ei ar fi Solomon; de
T
rapt, dupa obiceiul vremii, cel care a intoc-
mit lucrarea a sub patronajul unui
personaj prestigios din vechime.
Prima parte expune conceptia despre
vlata a "Din intamplare am
ajuns sa fim cum suntem ... Sa ne ineununam
cu flori de trandafir, pana nu se ...
Sa asuprim pe cel sarac drept, sa nu ne fie
mila de vaduva, de carunte!ile batranului ...
Sa nu ne Puterca noastra sa tie legea
dreptatii noastre. Cc-i slab nu este de nici un
rolos" (rnt 2). Partea a doua face elogiul in-
tclepciunii. socotiUl. un dar de la Dumnezeu.
Partea a treia inviUi la mcditatie asupra
lucdirii lui Dumnezeu In istoria lui Israel:
,.Intru toate, Doamne, ai preamarit pe po-
porul tau l-ai acoperit de cinste" (Int 19).
In NT, Pavel loan ii vor lui
Isus e!ocventa intclepciunea, el avand
"stralucirea slavei chipul fiintei" lui
Dumnezeu (Ev 1,2-3).
Lit. Racine. Clntilri .'piritlw/e. 1694 ... 0. In(e-
lepciune. cuvfmtul tau".
INVIERE
(Lat. res urrectio , de la resurgere: "a se
ridica".) A invia inseamna a se a
se trezi, a se ridica dintre morti, a prinde
viata din nou.
In VT, pana in sec. II i. Cr., Israel are
convingerea ca, dupa moarte, omul va
in $eol, loc intunecos unde
despartit chiar de Dumnezeu (Ps 88,6).
Israelitii nu ideea greceasca a
nemuririi sufletului, deoarece se opune eon-
ceptiei lor unitare despre om. In aeest fel se
departeaza de vecinii lor care celebrau cul-
turile naturii: Osiris in Egipt, Tamuz in
Mesopotamia, Baal* in Canaan - zei care
mor invie dupa ciclul anotimpurilor.
Pentru evrei, Durnnezeu cel unie
e Cel Viu, stapanul vietii al mortii:
"Domnul omoara da viata' , (IS 2,6).
Astfel, la rugamintea lui Ilie*, prorocul sau,
Dumnezeu reda suflarea unui copil (lR
iNVIERE 117
17,22). Singura supravietuire avuta in vedere
este cea familiala (prin posteritate) sau
colectiva (supravietuirea poporului, Iez 37).
Mai tarziu, interogatia indurerata in rata
suferintei dreptilor (cartea lui Iov") a mOf-
tii martirilor (sec. II 1. Cr., persecutiilc re-
gelui grce Antiohus" Epifanul) va da
unei sperante: Dumnezeu va intemeia 0
lume cu noua. Daniel" afirma
explicit, pentru intaia oara, invierea i'ndivi-
duala: "Multi dintre cci care dorm In tarana
pamantului se vor scula. unii la viata
iar altii sprc ocara (On
12.2).
Pana atunci. invierea monilor era. mai
presus de toate, 0 imagine a lui
Israel (lez. 37). eu so de ani i'nainte de
Cristos. un intclcpt astJCl dcspre
drcpti": "In ochii cdor fiira de minte. ureptii
sunt morti cu lor din
lume Ii se pare 0 mare nenorocire ... Dar ei
sunt in pace ... Nadejdea lor este plina de ne-
murire"; nu vor fi despartiti de Dum-
nezeu, ci "vor petrece eu EI intru iubire"
(Int 3,2-9).
La inceputul NT, credinta in invierea
mortilor din ziua cea de pe urma devine
subiect de controversa intre farisei sadu-
chei. Intr-o discutie cu Isus, ultimii vor sa
dovedeasca absurditatea invierii trupului.
Isus Ie raspunde: "La inviere ... sunt ca inge-
rii lui Dumnezeu in cer" (Mt 22,30). Pavel
indelung despre invierea mortilor
in prima Epistola catre Corinteni.
relateaza ea Isus a inviat-o
pe fiica lui Iair*, pe fiul vaduvei din Naim*,
ca pe prietenul sau Lazar*; aceste minuni*
trebuie asociate cu profetiile lui Ilie*.
invierea lui Cristos la este de
alta natura: nu reprezinta 0 intoareere la
existenta pamanteasca, ei trecerea la 0 viata
de-a pururi fara de moarte. Credinta in invie-
rea lui Isus constituie stalpul
"Daca Cristos n-a inviat, zadarniea este
118 iNVIERE
atunci propoviiduirca noastrii, zadarnica
voastra" (lCo 15,14).
Lit. fnvierea lui Isus
Jean-Claude Renard. PilmfintlJ/ .';finfelliei.
1966. ,.Psalm de intreaga crea!iune.
asociatii la biruin!a lui Cristos asupra moqii,
devine pentru vecic .. pamantul srin!eniei":
Moartca Inlaturatii. J110artea. Intunecil1lilc
despecctluite. tot pamantul In diminea!a dc
izmii dc portocaliifPi,ltra sfaranulta .....
fnvierca mortilor
Agrippa dAubignc. TragiceJe. 1616 (VII.
. .Judccatu"): .. To(i ics din 11l0artc cum din-
tr-un \is": la uccasta il1\'icre palticipa intrcagu firc,
L:i'rane de POll1pignan. /'oc)'ii ,'ilLTe. -cc,
XVIII. inspirate din Iczcchid dcz 27): poetul
C\'OC[I deopotriv:\ "Imiercu" poporului lui I Sl'<le I
dup:\ rnbie ( . .si acest popor de I1wqi se
.Iudecata din ul'lllil.
.lcan-P:llIl Richter. Siebcnka;/, . 1 79(): edificiul
11II1lii se niiruie. l1lor(ii palizi II aud pe Cristos
destainuindu-Ie cii DUl1lnezel! nl! exist,1. dar .. ,
totul nl! este decat un al povcstitorului.
Pierre Jean Jouve, Sluvii, 1942: 0 suitii de
piese intitulatii Jnvierea mortilor" constituie
centrul operei sale; moartea via!a, ciiderea
iniil!area se confundi'i In viziunea poetului.
Icon. Hubert Jan Van Eyck, Cele trei Marii
"i morllliintul de,.'chi,.'. sec. XV, Rotterdam.
fnviereu, Piero della Francesca. 1460. Borgo San
Sepolcro; Perugino, sec. XV. Rouen: Mathias
Grlinewald, retablul de la Issenheim, ISIS.
Colmar; EI Greco. 159X, Madrid. Germain Pilon.
Cristo, .. ill flll'icrii. SCUlpt" sec. XVI. St-Paul-St-
Louis. Ia Paris. Cri,.'(o, .. din morm;illt.
SCUlpt.. Luvru.
flll'icR';1 morri/or. dupa viziunca lui lezechiel:
Codex-ul din Sec. XI. Praga: fresci! la
Br;lI1cion'''ec, XIV: Luca Signorelli. 1504.
Orvietto: Sir Arthur Spencer. flll'iere. 1 Y26
IY-P. Londra,
Mllz. Heinrich Schiitz: POl'c.,tca illl'icrii. 1623.
GustU\ Mahler. Sim/r)(Ji;/ ;[ I/-a. 1 X94. Carl OrIT.
LI COl1lllledhl de Chri;;ti RC'III'f'Cctiollc. 1':155.
Olivier Messiaen. Et cX,'pccto re,;urrcctiollem
1ll0rt1lO/'llIll. pentrll de sllflat
percu!ie. 1965.
J
JERTF A (SACRIFICIU)
Jertfa este un act ritualic prin care i se
of era ceva lui Dumnezeu (animal, of rand a
vegetal a sau libatie de yin), pentru a-i atrage
bunavointa, pentru a-i multumi sau pentru
pacatelor. Jertfa animala consta In
sacrificarea de vite sau de porumbei
turturele.
in ebraica nu exista un termen pentru a
desemna jertfa In general, ci cuvinte,
potrivit formei rituale; ce1e mai importante
sunt arderea de tot (ho1ocaustul*, Lv 1)
fele de (caz In care animalul este
consumat de preoti de Lv 3).
Legea primului nascut* (Ex 13,2; 22,28)
IT obliga pe israelit sa-l sacrifice pe acesta lui
Dumnezeu; In cazu1 copiilor se practica
discumpararea (Ex 13,13; 34,20; Num
18,15), cum Isaac* fusese Inlocuit cu un
berbec (Gn 22,13).
Jertfa omeneasca, acceptata in lumea
antica orienta1a, este abominabila in ochii
lui Dumnezeu (Lv 20,2-5); Ieftae*
jertfit fiica pentru tine promisiunea
(Jud 11,30-40). Regele Iosia a profanat ,,10-
cuI de ardere" (totet) din valea Ben Hinom
(Gheena), unde aceasta practica nu incetase,
in ciuda interdictiilor (2R 23,10).
Prorocii amintesc mereu ca dragostea de
Dumnezeu de aproape este mai impor-
tanta decat orice jertra (Is 1,11-17; IS 15,22;
Pr 21 ,3; Os 6,6).
Moartea lui Isus e prezentata In N'T ca 0
jertfa, prorocitade Isaia * prin viziunea
despre slujitorul Domnului aflat In
(Is 52,13-15; 53).
Cina cea de Taina* poate fi ca
o jertfii pascal a vestind jertfa Legamantului'"
(Ex 24,8), noul Legamant aducator de
mantuire (Mc 14,22-25; lCo 11,25; In 19,
14-31); ea poate fi Inteleasa ca 0 jertfa de
"Sangele ... pentru multi se varsa,
spre iertarea pacate10r" (Mt 26,28). -+
AVRAAM, HOLOCAUST.
Lit. Par Lagerkvist, PoveMiri crude, 1924. "loan
Mantllitorul": din fllndul azilllilli, siirmanlll loan
vrea sa se of ere ca jertfli, fiind convins ca soarta lui
este sa-i mantuiasca pe oameni.
JUDECATA DE APOI
Conform VT, Dumnezeu, judecatorul su-
prem, va veni sa-i judece pe cei vii. "Ziua lui
Y ahve", de unii cu nerabdare (Am
5,18), e vestita de proroci ca 0 zi Inspaiman-
tatoare amt pentru lui Israel (Is 13,6
urm.; Ir 46,10; II 4,9-14), cat pentru Israel
insusi. Ea este descrisa in So 1,14-18 (de unde
a fost extras imnu1 Dies irae) in Za 14 ca un
cataclism de dimensiuni cosmice.
zilei Domnului, sau a Fiului
omu1ui (Lc 17,22-23), se in NT: in
ziua intoarcerii lui Cristos (1 Tes 4,13-17),
cerul pamantul vor fi mistuite de foe
(lCor 3,13-15); atunci Isus va interveni in
lupta apocalipticii (Ap 19,11-21) ca sa-i
118 iNVIERE
atunci propoviiduirca noastrii, zadarnica
voastra" (lCo 15,14).
Lit. fnvierea lui Isus
Jean-Claude Renard. PilmfintlJ/ .';finfelliei.
1966. ,.Psalm de intreaga crea!iune.
asociatii la biruin!a lui Cristos asupra moqii,
devine pentru vecic .. pamantul srin!eniei":
Moartca Inlaturatii. J110artea. Intunecil1lilc
despecctluite. tot pamantul In diminea!a dc
izmii dc portocaliifPi,ltra sfaranulta .....
fnvierca mortilor
Agrippa dAubignc. TragiceJe. 1616 (VII.
. .Judccatu"): .. To(i ics din 11l0artc cum din-
tr-un \is": la uccasta il1\'icre palticipa intrcagu firc,
L:i'rane de POll1pignan. /'oc)'ii ,'ilLTe. -cc,
XVIII. inspirate din Iczcchid dcz 27): poetul
C\'OC[I deopotriv:\ "Imiercu" poporului lui I Sl'<le I
dup:\ rnbie ( . .si acest popor de I1wqi se
.Iudecata din ul'lllil.
.lcan-P:llIl Richter. Siebcnka;/, . 1 79(): edificiul
11II1lii se niiruie. l1lor(ii palizi II aud pe Cristos
destainuindu-Ie cii DUl1lnezel! nl! exist,1. dar .. ,
totul nl! este decat un al povcstitorului.
Pierre Jean Jouve, Sluvii, 1942: 0 suitii de
piese intitulatii Jnvierea mortilor" constituie
centrul operei sale; moartea via!a, ciiderea
iniil!area se confundi'i In viziunea poetului.
Icon. Hubert Jan Van Eyck, Cele trei Marii
"i morllliintul de,.'chi,.'. sec. XV, Rotterdam.
fnviereu, Piero della Francesca. 1460. Borgo San
Sepolcro; Perugino, sec. XV. Rouen: Mathias
Grlinewald, retablul de la Issenheim, ISIS.
Colmar; EI Greco. 159X, Madrid. Germain Pilon.
Cristo, .. ill flll'icrii. SCUlpt" sec. XVI. St-Paul-St-
Louis. Ia Paris. Cri,.'(o, .. din morm;illt.
SCUlpt.. Luvru.
flll'icR';1 morri/or. dupa viziunca lui lezechiel:
Codex-ul din Sec. XI. Praga: fresci! la
Br;lI1cion'''ec, XIV: Luca Signorelli. 1504.
Orvietto: Sir Arthur Spencer. flll'iere. 1 Y26
IY-P. Londra,
Mllz. Heinrich Schiitz: POl'c.,tca illl'icrii. 1623.
GustU\ Mahler. Sim/r)(Ji;/ ;[ I/-a. 1 X94. Carl OrIT.
LI COl1lllledhl de Chri;;ti RC'III'f'Cctiollc. 1':155.
Olivier Messiaen. Et cX,'pccto re,;urrcctiollem
1ll0rt1lO/'llIll. pentrll de sllflat
percu!ie. 1965.
J
JERTF A (SACRIFICIU)
Jertfa este un act ritualic prin care i se
of era ceva lui Dumnezeu (animal, of rand a
vegetal a sau libatie de yin), pentru a-i atrage
bunavointa, pentru a-i multumi sau pentru
pacatelor. Jertfa animala consta In
sacrificarea de vite sau de porumbei
turturele.
in ebraica nu exista un termen pentru a
desemna jertfa In general, ci cuvinte,
potrivit formei rituale; ce1e mai importante
sunt arderea de tot (ho1ocaustul*, Lv 1)
fele de (caz In care animalul este
consumat de preoti de Lv 3).
Legea primului nascut* (Ex 13,2; 22,28)
IT obliga pe israelit sa-l sacrifice pe acesta lui
Dumnezeu; In cazu1 copiilor se practica
discumpararea (Ex 13,13; 34,20; Num
18,15), cum Isaac* fusese Inlocuit cu un
berbec (Gn 22,13).
Jertfa omeneasca, acceptata in lumea
antica orienta1a, este abominabila in ochii
lui Dumnezeu (Lv 20,2-5); Ieftae*
jertfit fiica pentru tine promisiunea
(Jud 11,30-40). Regele Iosia a profanat ,,10-
cuI de ardere" (totet) din valea Ben Hinom
(Gheena), unde aceasta practica nu incetase,
in ciuda interdictiilor (2R 23,10).
Prorocii amintesc mereu ca dragostea de
Dumnezeu de aproape este mai impor-
tanta decat orice jertra (Is 1,11-17; IS 15,22;
Pr 21 ,3; Os 6,6).
Moartea lui Isus e prezentata In N'T ca 0
jertfa, prorocitade Isaia * prin viziunea
despre slujitorul Domnului aflat In
(Is 52,13-15; 53).
Cina cea de Taina* poate fi ca
o jertfii pascal a vestind jertfa Legamantului'"
(Ex 24,8), noul Legamant aducator de
mantuire (Mc 14,22-25; lCo 11,25; In 19,
14-31); ea poate fi Inteleasa ca 0 jertfa de
"Sangele ... pentru multi se varsa,
spre iertarea pacate10r" (Mt 26,28). -+
AVRAAM, HOLOCAUST.
Lit. Par Lagerkvist, PoveMiri crude, 1924. "loan
Mantllitorul": din fllndul azilllilli, siirmanlll loan
vrea sa se of ere ca jertfli, fiind convins ca soarta lui
este sa-i mantuiasca pe oameni.
JUDECATA DE APOI
Conform VT, Dumnezeu, judecatorul su-
prem, va veni sa-i judece pe cei vii. "Ziua lui
Y ahve", de unii cu nerabdare (Am
5,18), e vestita de proroci ca 0 zi Inspaiman-
tatoare amt pentru lui Israel (Is 13,6
urm.; Ir 46,10; II 4,9-14), cat pentru Israel
insusi. Ea este descrisa in So 1,14-18 (de unde
a fost extras imnu1 Dies irae) in Za 14 ca un
cataclism de dimensiuni cosmice.
zilei Domnului, sau a Fiului
omu1ui (Lc 17,22-23), se in NT: in
ziua intoarcerii lui Cristos (1 Tes 4,13-17),
cerul pamantul vor fi mistuite de foe
(lCor 3,13-15); atunci Isus va interveni in
lupta apocalipticii (Ap 19,11-21) ca sa-i
120 JUDECATORI
nimiceasca pe tot raul din lume
(2Tes 2,8) sa-i slaveasca pe cei care sunt
(Fil 2,16).
Ideea unei a moqilor nu apare
decat mai tarziu, In sec. II 1. Cr., In literatura
apocaliptica evreiasca (cartea lui Enoh *,
cartea lui Daniel*): Dumnezeu va veni sa
judece popoarele In mod colectiv, dupa In-
vierea generala. EI va fi neindurator cu ceIe
care au persecutat poporul sau; aceasta va fi
ziua maniei sau ziua lui Dumnezeu.
reiau imaginile Intoarcerii
biruitoare a Fiului omului atunci cand evoca
Judecata de Apoi: este ultima parte a
discursului eshatologic rostit de Isus pe
MunteIe Maslinilor, Inainte de Patimi. Matei
e singurul care pune In scena un proces de
judecata: Isus Ii desparte pe cei drepti de cei
care vor fi osanditi, de-o
de alta a tronului sau (Mt 25,31-46).
In Apocalipst", dupa nimicirea Vrajma-
au loc Invierea mortilor judecarea
lor: ,,$i mortii au fost judecati dupa cele
scrise In caqi, potrivit cu faptele lor" (Ap
20,11-15). Predicatorii au reluat
aceste imagini Inspaimantatoare pentru a-i
Intoarce pe oameni la drumul cel bun. Carac-
terului definitiv al judecatii i-a luat locul,
Incetul cu Incetul, 0 traditie (n. tr.: catolica)
ce a evoluat din sec. IV pana In sec. XII;
conform acesteia, purgatoriul preceda jude-
cata, astfel ca osanditii au de
pacatele de a nu mai ajunge In iad.
L.&P. Trambitele Judecapi de Apoi (dupa
Apocalipsa) (Ap 8-11).
A despiirp oile de capre (cei de cei
(Mt 25,32).
Nu $titi nici ziua, nici de
Apoi) (Mt 25,13).
Lit. Tertulian 0 descrie ca pe un spectacol: De
Spectaculis, 197-206. Agrippa d' Aubigne, cartea
VII a Tragicelor, 1616, evoca timpurilor,
dnd Dumnezeu ii va azvarli in chinurile
pe cei care-i napastuiesc pe drepti. Victor Hugo,
Legenda secolelor, 1859, "Trambita Judecatii'"
"Vazui in noapte 0 trambitil .. :" Pierre
Jouve, Slavii, 1942.
Evocarea iadului a Judecatii de Apoi a
prilejuit adeseori satirizarea defectelor omenesti
sau a "pacatosilor Quevedo, Visul despre
Judecata de Apoi, 1610; d' Aubigne, TragiceJe.
Icon. Judecata este prezidata de Cristos;
adesea, arhanghelul Mihail cantareste sufletele Cll
o balanta. se afla la dreap'ta lui Isus; Ia
stanga lui, osanditii se pravalesc in iad.
Judecata din urma figllreaza adesea in
timpanul bisericilor romanice din sec. XII, printre
altele la Autun, Conques, Bourges. Pictata, ace-
pera un perete intreg in Catedrala din Albi, sec.
XIV; Ia Orvieto, de Luca Signorelli, 1499-1504; in
Capel a Sixtina, Ia Roma, de Michelangelo, 1534.
Tablouri: Fra Angelico, 1431, Florenta; Rogier
Van der Weyden, 1443, Beaune; Hieronymus
Bosch, sec. XVI, Bruges.
Muz. Evocarea timpurilor este
prezentata la APOCALIPSA. When the saints go
marching in, negro-spiritual: drumuI celor alesi
catre Rai. .
JUDECA.TORI
In afara judeditorilor numiti de Moise
In (Ex 18,13-26; Dt 1,9-18), terme-
nul, in VT, desemneaza fie un conducator
militar eliberator allui Israelimpotriva unor
vecini cotropitori, fie un guvemator local.
Cartea Judecatorilor ne istoriseste
povestea a douasprezece asemenea inaite
personaje apartinand epocii de tranzitie
dintre stabilirea in Canaan si instituirea
regalitatii. Cel mai vestit este tradat
de 0 femeie, Dalila.
Muz. Giacomo Carissimi, Ieftae, oratoriu,
1656. Camille Saint-Saens, si Dalila
1877. ,.'
K
KA'AHA
de cult preislamic, de forma
cuhid (de unde numclc sau arab Ka 'aha.
.,cub"). considerat a fi fost construit de
A vraam" Ismael, in jurul caruia se des fa-
diferite acte ale pcicrinajului la Mecca.
Amplasarea unci pietre negre inauntrul
Ka'ahei permite stabilirea unci apropieri cu
alte de cult stravcchi, precum
tcmplul din Petra (Iordania).
KABBALA
(Eb., "traditie, Invatatura primita".)
Curent intelectual mistic proven it din
Orient, In jurul sec. XI, care a Inflorit In sec.
XII XIII mai intai In Languedoc
(Narbonne, Lunel) , apoi In Catalonia
(Gerona). Obiectivul Kabbalei era accesul la
lumii divine, conceputa ca un
ansamblu de zece energii sau puteri (sefirot)
emanate de Dumnezeu; se considera ca prin
intermediul acestora a fost creata lumea
perceptibila. Invatatura teoretica era Insotita
de 0 metoda de meditatie grefata pe ruga-
ciunea zilnica, tinzand catre contemplarea
lui Dumnezeu.
In cursul evolutiei KabbaIei, In sanul ei
s-au manifestat diverse tendinte. Cea din
Gerona (Ezra, Solomon, Azriel, Moise
Maimonide) era influentata de filozofia
neoplatonica a epocii. Cartea spiendoriior,
culegere de Invataturi kabbalistice, mai cu-
noscuta sub numelc Zoiwr, a fos! redactata
In anul 1280 (aprox.) de Moise din Lcon
a marcat pu!crnie cvolu\ia ulterioara a
doctrinei.
In sec. xv XVI, uncle cuJcgcri il1-
cearca 0 abordare ra(ionala a Invataturilor
kabhalistice. Cea mai cunoscuta estc Parde,
Rimmonim, "Gradina rodiilor", redactata de
Moise Cordovero (1522-1570) .
Dupa expulzarea evreilor din Spania in
1492, rcfugiatii rduat activitatea In
Tara Sfanta, iar centrul preferat al
sub autoritatea lui Isaac Luria
(1534-1572), a devenit Safed. Ca raspuns la
suferinta celor exilati, doctrina lui Luria
adopta 0 tendinta mesianica pronuntata,
speculatiile asupra man-
tuirii fagaduite. Invatatura lui Luria a fost
transmisa de discipolii sai (Hayyim Vital)
perpetuata pana in zilele noastre. Exista inca
centre de studiu al Kabbalei in Israel in
Statele Unite.
Kabbala 0 serie de
ebraizanti din timpul precum
Pico Della Mirandola (1463-1494) in Italia,
Reuchlin (1455-1522) In Germania
Guillaume Postel (1510-1581) In Franta,
s-au initiat In studiul textelor Kabbalei.
Abordarea lor era Insa personal a , principala
preocupare fiind de a gasi In textele
fundamentele doctrineIor Indeosebi
cea a Treimii. Protestantismul, recunoscand
120 JUDECATORI
nimiceasca pe tot raul din lume
(2Tes 2,8) sa-i slaveasca pe cei care sunt
(Fil 2,16).
Ideea unei a moqilor nu apare
decat mai tarziu, In sec. II 1. Cr., In literatura
apocaliptica evreiasca (cartea lui Enoh *,
cartea lui Daniel*): Dumnezeu va veni sa
judece popoarele In mod colectiv, dupa In-
vierea generala. EI va fi neindurator cu ceIe
care au persecutat poporul sau; aceasta va fi
ziua maniei sau ziua lui Dumnezeu.
reiau imaginile Intoarcerii
biruitoare a Fiului omului atunci cand evoca
Judecata de Apoi: este ultima parte a
discursului eshatologic rostit de Isus pe
MunteIe Maslinilor, Inainte de Patimi. Matei
e singurul care pune In scena un proces de
judecata: Isus Ii desparte pe cei drepti de cei
care vor fi osanditi, de-o
de alta a tronului sau (Mt 25,31-46).
In Apocalipst", dupa nimicirea Vrajma-
au loc Invierea mortilor judecarea
lor: ,,$i mortii au fost judecati dupa cele
scrise In caqi, potrivit cu faptele lor" (Ap
20,11-15). Predicatorii au reluat
aceste imagini Inspaimantatoare pentru a-i
Intoarce pe oameni la drumul cel bun. Carac-
terului definitiv al judecatii i-a luat locul,
Incetul cu Incetul, 0 traditie (n. tr.: catolica)
ce a evoluat din sec. IV pana In sec. XII;
conform acesteia, purgatoriul preceda jude-
cata, astfel ca osanditii au de
pacatele de a nu mai ajunge In iad.
L.&P. Trambitele Judecapi de Apoi (dupa
Apocalipsa) (Ap 8-11).
A despiirp oile de capre (cei de cei
(Mt 25,32).
Nu $titi nici ziua, nici de
Apoi) (Mt 25,13).
Lit. Tertulian 0 descrie ca pe un spectacol: De
Spectaculis, 197-206. Agrippa d' Aubigne, cartea
VII a Tragicelor, 1616, evoca timpurilor,
dnd Dumnezeu ii va azvarli in chinurile
pe cei care-i napastuiesc pe drepti. Victor Hugo,
Legenda secolelor, 1859, "Trambita Judecatii'"
"Vazui in noapte 0 trambitil .. :" Pierre
Jouve, Slavii, 1942.
Evocarea iadului a Judecatii de Apoi a
prilejuit adeseori satirizarea defectelor omenesti
sau a "pacatosilor Quevedo, Visul despre
Judecata de Apoi, 1610; d' Aubigne, TragiceJe.
Icon. Judecata este prezidata de Cristos;
adesea, arhanghelul Mihail cantareste sufletele Cll
o balanta. se afla la dreap'ta lui Isus; Ia
stanga lui, osanditii se pravalesc in iad.
Judecata din urma figllreaza adesea in
timpanul bisericilor romanice din sec. XII, printre
altele la Autun, Conques, Bourges. Pictata, ace-
pera un perete intreg in Catedrala din Albi, sec.
XIV; Ia Orvieto, de Luca Signorelli, 1499-1504; in
Capel a Sixtina, Ia Roma, de Michelangelo, 1534.
Tablouri: Fra Angelico, 1431, Florenta; Rogier
Van der Weyden, 1443, Beaune; Hieronymus
Bosch, sec. XVI, Bruges.
Muz. Evocarea timpurilor este
prezentata la APOCALIPSA. When the saints go
marching in, negro-spiritual: drumuI celor alesi
catre Rai. .
JUDECA.TORI
In afara judeditorilor numiti de Moise
In (Ex 18,13-26; Dt 1,9-18), terme-
nul, in VT, desemneaza fie un conducator
militar eliberator allui Israelimpotriva unor
vecini cotropitori, fie un guvemator local.
Cartea Judecatorilor ne istoriseste
povestea a douasprezece asemenea inaite
personaje apartinand epocii de tranzitie
dintre stabilirea in Canaan si instituirea
regalitatii. Cel mai vestit este tradat
de 0 femeie, Dalila.
Muz. Giacomo Carissimi, Ieftae, oratoriu,
1656. Camille Saint-Saens, si Dalila
1877. ,.'
K
KA'AHA
de cult preislamic, de forma
cuhid (de unde numclc sau arab Ka 'aha.
.,cub"). considerat a fi fost construit de
A vraam" Ismael, in jurul caruia se des fa-
diferite acte ale pcicrinajului la Mecca.
Amplasarea unci pietre negre inauntrul
Ka'ahei permite stabilirea unci apropieri cu
alte de cult stravcchi, precum
tcmplul din Petra (Iordania).
KABBALA
(Eb., "traditie, Invatatura primita".)
Curent intelectual mistic proven it din
Orient, In jurul sec. XI, care a Inflorit In sec.
XII XIII mai intai In Languedoc
(Narbonne, Lunel) , apoi In Catalonia
(Gerona). Obiectivul Kabbalei era accesul la
lumii divine, conceputa ca un
ansamblu de zece energii sau puteri (sefirot)
emanate de Dumnezeu; se considera ca prin
intermediul acestora a fost creata lumea
perceptibila. Invatatura teoretica era Insotita
de 0 metoda de meditatie grefata pe ruga-
ciunea zilnica, tinzand catre contemplarea
lui Dumnezeu.
In cursul evolutiei KabbaIei, In sanul ei
s-au manifestat diverse tendinte. Cea din
Gerona (Ezra, Solomon, Azriel, Moise
Maimonide) era influentata de filozofia
neoplatonica a epocii. Cartea spiendoriior,
culegere de Invataturi kabbalistice, mai cu-
noscuta sub numelc Zoiwr, a fos! redactata
In anul 1280 (aprox.) de Moise din Lcon
a marcat pu!crnie cvolu\ia ulterioara a
doctrinei.
In sec. xv XVI, uncle cuJcgcri il1-
cearca 0 abordare ra(ionala a Invataturilor
kabhalistice. Cea mai cunoscuta estc Parde,
Rimmonim, "Gradina rodiilor", redactata de
Moise Cordovero (1522-1570) .
Dupa expulzarea evreilor din Spania in
1492, rcfugiatii rduat activitatea In
Tara Sfanta, iar centrul preferat al
sub autoritatea lui Isaac Luria
(1534-1572), a devenit Safed. Ca raspuns la
suferinta celor exilati, doctrina lui Luria
adopta 0 tendinta mesianica pronuntata,
speculatiile asupra man-
tuirii fagaduite. Invatatura lui Luria a fost
transmisa de discipolii sai (Hayyim Vital)
perpetuata pana in zilele noastre. Exista inca
centre de studiu al Kabbalei in Israel in
Statele Unite.
Kabbala 0 serie de
ebraizanti din timpul precum
Pico Della Mirandola (1463-1494) in Italia,
Reuchlin (1455-1522) In Germania
Guillaume Postel (1510-1581) In Franta,
s-au initiat In studiul textelor Kabbalei.
Abordarea lor era Insa personal a , principala
preocupare fiind de a gasi In textele
fundamentele doctrineIor Indeosebi
cea a Treimii. Protestantismul, recunoscand
122
KINNERET
Biblia drept singura autoritate In materie de
Invatatura, a ignorat Kabbala.
Confuzia Intrc Kabbala evreiasca auten-
tica ritualuriIe obscure, cum ar fi practi-
ciIe de magie neagra, descmnate prin ter-
menul peiorativ "cabala" este tarzie lipsita
de orice temei.
Cabala, In sens figurat, Inseamna 0 ma-
nevra secretii Impotriva cuiva sau a ccva:
complot.
Cabalistic: adjectiv derivat de la cahaLl:
in sens figurat: "misterios, de ncintdcs".
Kahbala evreiascii exprimat adcscori
speculatiik asupra atributcIor a numclor
lui Dumnezeu prin desenc. care pentru
neinitiari sunt de ncintcles.
L&I'. A PlInt' la calc: () clba/;/ fmpolril;lc'uil'a,
Lit. Isa:Jc 8ashcvis Singer. 0 xi ell' p/;7ccrc.
I 96LJ. intr-un capitol eOllsacrat al11intirilnr din
eopililrie. autorul cvneil fascinatia cxcrcitata de
K'lbbala asupra lui prudenta adultilor. care in-
terzieeau sa rie eitita imlintea vftrstei de.+O dc ani.
KINNERET (GHENIZARET)
(Apropiat de ebraicul kin nor, "harfa".)
Lacul (sau Marea) Galileei, situat la 210 m
sub nivelul Mediteranei. Kinneret se atla In
nord-estul Tiirii Filgiiduintei (los 12,3),
lntr-o regiune deschisii intluentelor striiine.
Irod Antipas" a Intemeiat aici un numit
Tiberiada". ApeJe bogate in (Lc 5,1)
furtunile putemice (Lc 8,22) sunt descrisc in
evanghelii. lsus a striibiitut in mai multe
randuri tarmurile accstui lac a umblat pc
apcJe lui (Mt 14,24-33).
KYRIE ELEISON
Invocatie In din prima parte a
slujbci insemnand: .. Doamnc
Titlul de Kyrios (domn) dat de cI"C5tini lui
Isus cste un mod de a-I rccunoa5tc ca Dum-
nezeu, de a accepta univcrsalitatca puterii
pc care 0 prime5te de la Tatal sau. Isus e
numit .. Domn" In Epistola catre Filipeni
(2,11) 5i In Faptcle Apostolilor, legat de
arirmarea Invierii sale (Fp 2.36). In VT,
singur Dumnezeu cra Domnul, apcJativ pc
care Septuaginta il traduce prin Kyrios.
In limba franceza, prin contragere, Kyrie
eieison s-a transformat in "kyricHi": ruga-
ciune; euvantul a ciipatat apoi Intelesul de
rugaciune rcpetitiva, iar In ceJc din urma pe
cel de enumerare interminabila plic-
ticoasa. (N. tr.: In Kyrie eieison
a devenit, in unele colinde, "chiraIeisa".)
.,...
LAPIDARE
(Lal. lapis, ,.piatra".) Practicata in Grecia
antidi, uciderea prin lovituri cu pietre era
pedeapsa apl icata de colecti \' itate un ui
vinovat: evitarea oricarui contact cu acesta
suhlinia desolidarizarea de vina lui. In Icgca
cvreiasca, a ascl11enca pcdeapsa era preva-
wta in caz de idolatrie, de blasfcmic (hula),
de vrajitorie, de sacrilegiu, de inciilcare a
Sabatului sau de adultcr (Num 15,35). Cei
doi martori necesari, dupa lege, pentru orice
condamnare la moarte aveau sarcina de a
arunea prima piatra*.
Evanghelistul loan relateaza ca la lsus a
fast adusa 0 femeie atunci el s-a
multumit sa spuna: "Cel care este fara de
pacat sa arunee primul eu piatra" ,
astfel refuzul de a 0 eondamna pe femeia
paeatoasa (In 8,7). eel dintai diaeon,
a fost lapidat pentru blasfemie*, in cursul
unei razmerite (Fp 7,58).
LAZAR
Sarmanul Lazar
unei parabole povestite de lsus:
"Lazar bogatul nernilostiv". Un om bogat il
lasa in nevoie pe siirmanul Lazar, care traia Ia
poarta lui. Dupa moartea celor doi, siirmanul
Lazar a fost dus de ingeri in sanul lui
Avraam*; bogatul, ajuns in iad, I-a rugat
stiiruitor pc Avraam sa-l trimita pc Lazar pe
pamant, Ia cei cinci frati ai lui, ca sa Ie spuna
L
cc pcdeapsa Ii dupa moarte pe cei cu
inima impictrita. Dar Avraam a refuzat: fratii
nu aveau decat sa-i ascultc pc Moise" pc
proroci' , (Lc 16,19-31). Aceasta parahola nu
se vrca 0 condamnare a cclor hogati: ea este ()
chcmare i'nfocata la compatimirc un
avertisment aspru la adresa cclor care
minuni pcntru ImbHinzi inima.
In franccza vcche, din acest nume a pro-
venit "ladre", care mai intai insemna lepros,
din pricina bubeJor sarmanului Lazar, apoi
zgarcit.
Lit. Bossuet, Predica de'''pre bogatul nemi-
Imtiv, 1662: bogatuilli .,ii face plikere sa-i asu-
preasca pe cel drept pe eel sarman". Bossllet
condamna nepasarea printilor, dar asta nUlnseam-
na ca aproba rebeliunea celor aSllpriti. Lamennais
exploateaza tema dintr-o perspeetiva politica in-
versa: Cristos norodul, cei sarmani fiind
ucenicii lui isus devine modelul reva-
lutionarului eliberator al celor oropsiti (Cllvintele
IInui credincio ... , 1834).
Icon. SiIrmanlll LaziIr, capitel de la Yezelay,
sec. XII. Veronese, o."piI{1I1 bogatlllui, sec. XVI,
Venetia.
Lazar eel inviat din morti
In Betania* tfiliau Marta"', fra-
tele lor, Lazar; lsus ii vizita adesea, fiindu-Ie
prieten. Sosit in Betania la patru zile dupa
moartea lui Lazar, lsus s-a dus la mormant,
a eerut sa fie ridicata piatra tombala I-a
, strigat pc Lazar. Atunei mortul a in-
in giulgiu Iegat cu din panza
(In 11 ,1-44).
122
KINNERET
Biblia drept singura autoritate In materie de
Invatatura, a ignorat Kabbala.
Confuzia Intrc Kabbala evreiasca auten-
tica ritualuriIe obscure, cum ar fi practi-
ciIe de magie neagra, descmnate prin ter-
menul peiorativ "cabala" este tarzie lipsita
de orice temei.
Cabala, In sens figurat, Inseamna 0 ma-
nevra secretii Impotriva cuiva sau a ccva:
complot.
Cabalistic: adjectiv derivat de la cahaLl:
in sens figurat: "misterios, de ncintdcs".
Kahbala evreiascii exprimat adcscori
speculatiik asupra atributcIor a numclor
lui Dumnezeu prin desenc. care pentru
neinitiari sunt de ncintcles.
L&I'. A PlInt' la calc: () clba/;/ fmpolril;lc'uil'a,
Lit. Isa:Jc 8ashcvis Singer. 0 xi ell' p/;7ccrc.
I 96LJ. intr-un capitol eOllsacrat al11intirilnr din
eopililrie. autorul cvneil fascinatia cxcrcitata de
K'lbbala asupra lui prudenta adultilor. care in-
terzieeau sa rie eitita imlintea vftrstei de.+O dc ani.
KINNERET (GHENIZARET)
(Apropiat de ebraicul kin nor, "harfa".)
Lacul (sau Marea) Galileei, situat la 210 m
sub nivelul Mediteranei. Kinneret se atla In
nord-estul Tiirii Filgiiduintei (los 12,3),
lntr-o regiune deschisii intluentelor striiine.
Irod Antipas" a Intemeiat aici un numit
Tiberiada". ApeJe bogate in (Lc 5,1)
furtunile putemice (Lc 8,22) sunt descrisc in
evanghelii. lsus a striibiitut in mai multe
randuri tarmurile accstui lac a umblat pc
apcJe lui (Mt 14,24-33).
KYRIE ELEISON
Invocatie In din prima parte a
slujbci insemnand: .. Doamnc
Titlul de Kyrios (domn) dat de cI"C5tini lui
Isus cste un mod de a-I rccunoa5tc ca Dum-
nezeu, de a accepta univcrsalitatca puterii
pc care 0 prime5te de la Tatal sau. Isus e
numit .. Domn" In Epistola catre Filipeni
(2,11) 5i In Faptcle Apostolilor, legat de
arirmarea Invierii sale (Fp 2.36). In VT,
singur Dumnezeu cra Domnul, apcJativ pc
care Septuaginta il traduce prin Kyrios.
In limba franceza, prin contragere, Kyrie
eieison s-a transformat in "kyricHi": ruga-
ciune; euvantul a ciipatat apoi Intelesul de
rugaciune rcpetitiva, iar In ceJc din urma pe
cel de enumerare interminabila plic-
ticoasa. (N. tr.: In Kyrie eieison
a devenit, in unele colinde, "chiraIeisa".)
.,...
LAPIDARE
(Lal. lapis, ,.piatra".) Practicata in Grecia
antidi, uciderea prin lovituri cu pietre era
pedeapsa apl icata de colecti \' itate un ui
vinovat: evitarea oricarui contact cu acesta
suhlinia desolidarizarea de vina lui. In Icgca
cvreiasca, a ascl11enca pcdeapsa era preva-
wta in caz de idolatrie, de blasfcmic (hula),
de vrajitorie, de sacrilegiu, de inciilcare a
Sabatului sau de adultcr (Num 15,35). Cei
doi martori necesari, dupa lege, pentru orice
condamnare la moarte aveau sarcina de a
arunea prima piatra*.
Evanghelistul loan relateaza ca la lsus a
fast adusa 0 femeie atunci el s-a
multumit sa spuna: "Cel care este fara de
pacat sa arunee primul eu piatra" ,
astfel refuzul de a 0 eondamna pe femeia
paeatoasa (In 8,7). eel dintai diaeon,
a fost lapidat pentru blasfemie*, in cursul
unei razmerite (Fp 7,58).
LAZAR
Sarmanul Lazar
unei parabole povestite de lsus:
"Lazar bogatul nernilostiv". Un om bogat il
lasa in nevoie pe siirmanul Lazar, care traia Ia
poarta lui. Dupa moartea celor doi, siirmanul
Lazar a fost dus de ingeri in sanul lui
Avraam*; bogatul, ajuns in iad, I-a rugat
stiiruitor pc Avraam sa-l trimita pc Lazar pe
pamant, Ia cei cinci frati ai lui, ca sa Ie spuna
L
cc pcdeapsa Ii dupa moarte pe cei cu
inima impictrita. Dar Avraam a refuzat: fratii
nu aveau decat sa-i ascultc pc Moise" pc
proroci' , (Lc 16,19-31). Aceasta parahola nu
se vrca 0 condamnare a cclor hogati: ea este ()
chcmare i'nfocata la compatimirc un
avertisment aspru la adresa cclor care
minuni pcntru ImbHinzi inima.
In franccza vcche, din acest nume a pro-
venit "ladre", care mai intai insemna lepros,
din pricina bubeJor sarmanului Lazar, apoi
zgarcit.
Lit. Bossuet, Predica de'''pre bogatul nemi-
Imtiv, 1662: bogatuilli .,ii face plikere sa-i asu-
preasca pe cel drept pe eel sarman". Bossllet
condamna nepasarea printilor, dar asta nUlnseam-
na ca aproba rebeliunea celor aSllpriti. Lamennais
exploateaza tema dintr-o perspeetiva politica in-
versa: Cristos norodul, cei sarmani fiind
ucenicii lui isus devine modelul reva-
lutionarului eliberator al celor oropsiti (Cllvintele
IInui credincio ... , 1834).
Icon. SiIrmanlll LaziIr, capitel de la Yezelay,
sec. XII. Veronese, o."piI{1I1 bogatlllui, sec. XVI,
Venetia.
Lazar eel inviat din morti
In Betania* tfiliau Marta"', fra-
tele lor, Lazar; lsus ii vizita adesea, fiindu-Ie
prieten. Sosit in Betania la patru zile dupa
moartea lui Lazar, lsus s-a dus la mormant,
a eerut sa fie ridicata piatra tombala I-a
, strigat pc Lazar. Atunei mortul a in-
in giulgiu Iegat cu din panza
(In 11 ,1-44).
124 LAuNTRU
Invierea* lui Lazar constituia prefigura-
rea propriei sale biruinte asupra mortii. Dar
zvonul care s-a raspandit a autori-
tatile evreiesti: Ie era teama de iscarea unor
.. .
tulburari ce ar fi condus la interventia Romei.
Dupa loan (In 11,49-53), In clipa aceea s-ar
fi hotarat suprimarea lui Isus.
o legenda a facut din Sfantul Lazar pri-
mul episcop al Marsiliei.
Lit. Bossuet, Prediea despre moarte, 1662,
rostWi la Luvru: "Dati fuga, voi muritori, vedeti
In mormantul lui Lazar ce Inseamna omenirea;
veniti sa vedeti straduintelor voastre
Inceputul nadejdilor voastre" (exordiu).
Hugo, In lR53, "Oda
cheama poporul sa se revolte Impotriva
lui Napoleon al /II-lea: "Lazare! Lazare! Lazare!
Scoala-te!" In Legenda IH59, "Prima
Intalnire a lui Cristos cu mormantul sau", po-
Invierea lui Lazar. Jean Cayrol, Lazar
printre noi, J 950: doua studii despre fenomenul
concentrationar. Andre Malraux, Lazur, J 974: 0
interogatie despre moarte.
Icon. invierea lui Lazar. Giotto, 1305, Padova;
Caravaggio, 1609, Messina; Sa1vator Rosa, sec.
XVII, Chantilly.
Muz. J. Ch. Friedrich Bach,invierea lui Lazar,
oratoriu, sec. XVIII. Franz Schubert, Lazarus sau
Siirbiftoarea invierii, oratoriu neterminat, sec.
XIX.
LAUNTRU
In antropologia ebraica este
al dragostei de mama (radacina
euvantului francez "entrailIes" desemneaza
uterul) al emotiei. Cand e yorba despre
Dumnezeu, cuvantul trimite la dragostea
aproape materna pe care 0 poarta Durnnezeu
poporului_sau (Is 63,15; Os 11,8).
(A) LEGAI(A) DEZLEGA
Aceste verbe antinomice, apartinand
limbajului rabinic (vezi IUDAISM), se apIi-
ca domeniului disciplinar al primirii in Im-
parati,a lui Dumnezeu sau al excluderii din
aceasta; mai apoi, deciziilor doctrinare sau
juridice, eu sensul de "a interzice" (a lega)
sau "a Ingactui" (a dezlega). Initial, astfel de
puteri Ii sunt eonferite de Isus nurnai lui Petru:
"Iti voi da eheile* Imparatiei* eerurilor, ce
vei lega pe pamant legat va fi In eeruri, ce
vei dezlega pe pamant dezlegat va fi In
eeruri" (Mt 16,19). Mai departe, in Evan-
ghelia dupa Matei, Isus Ii se adreseaza uce-
nicilor* sai In general, eonferindu-Ie
putere, In termeni (Mt 18,18).
LEGAMANT
(Eb. berit, lat. testamentum, "testament"
sau "legamant" .)
Acord mutual care leaga doi sau mai
multi parteneri intr-o comunitate, implicand
drepturi i'ndatoriri; este tinut minte prin
ridiearea unar monumente (stele) sau prin
redactarea unor documente. Ruperea aeestui
legamant e considerata 0 erima. Dad unul
dintre cei doi parteneri se bucudi de 0
situatie sQeiala priviIegiata, el i'l va ajuta
II va proteja pe cel mai slab.
Legamfmtul divin din VT
Legclmintele ineheiate de Dumnezeu cu
Israel determina pe vecie, In oehii lui Israel,
religia natiunea sa, deosebindu-l de toate
eelelaIte popoare:
- Legamantul eu Noe*, dupa potop.
- Legamantul eu A vraam * .
- Legamantul eu Moise * cu poporul
ales, pecetluit pe Muntele Sinai (sau Horeb).
- Legamantul eu David*.
- Legamantul vazut de proroci*: paca-
tuind, Israel a rupt legamantul Ineheiat cu
Dumnezeu pe Sinai; Dumnezeu nu
vrea sa-l nimieeasca pe aeesta, dorind sa In-
cheie eu restul lui Israel ramas credincios un
nou legamant extins asupra paga-
nilor.-+ ALES.
Noul legamant din NT
Pentru aeest nou legamant Intre
Durnnezeu oameni se realizeaza pe deplin
In Isus, fiind peeetluit cu sangele lui; prin el
se legamantul de pe Sinai. La
Cina eea de Taina*, Isus a rostit, luana eupa
eu yin: "Beti dintru aeesta toti; acesta este
sangele meu, allegii eelei noi" (Mt 26,27-
28). Originalitatea are
la baza tocmai coneeptul legamantului eu
Dumnezeu - pilonul central al acestor
religii. -+ TESTAMENT.
Lit. Racine, Estera, 16R9: Estem fetele lui
Israel 11 roaga pe Dumnezeu aminteasca de
legamantul cu poporul sau de promisiunea
mcuta, implorandu-l sa-i ajute pe nevinovatii care
urmeaza sa fie macelariti.
LEPRA
Acest termen general In Biblie
diferite boli de piele, dintre care preotul
deosebea cazurile de lepra
dnd bolnavul era socotit "neeurat" (Lv
13,1-44). Leprosul avea un statut aparte,
fiind nevoit sa se izoleze de restul comunitatii
(Lv 13,45-46) pana la sa,
constatata de preoti. Existau numeroase
preseriptii ritualeJn privin!a a
obieetelor "leproase" mucegaite,
ziduri seorojite). -+ NECURATIE.
Lepra putea sa fie 0 pedeapsa a lui
Dumnezeu (Num 12,10). NT mentioneaza
vindecarea unor de clHre Isus (Lc
5,12-14).
Lit. Lepra a dobandit valoare de comparatie
de simbol. Joinville, Istoria lui Ludovie eel Sfant,
sec. XIII: regele compara lepra cu pacatul
de moarte, care este ,,0 lepra mai respinga-
toare" . Peguy reia acest pasaj In Tineretea noastra,
1910, aplicil.ndu-l aparatorilor lui Dreyfus, care
nu vroiau ca Franta "sa se eonstituie Intr-un stat al
pacatului de moarte" sa devina leproasa os an-
dind, din antisemitism, un nevinovat.
PaulClaudel, Frumoasa Violaine, 1898,
Vestirea adusa Mariei, 1912: Violaine, euprinsa
de mila, Ii da.o sarutare deadio arhitectului lepros
Pierre de Craon; se este respinsa de
toti. Dar Intorcandu-se spre Durnneze!l, ea va adu-
ce miraculoasa vindecare a1tor Fran<;:ois
Mauriac, Sarutul dat leprosului,1922.
LEVI
Cel de-al treilea fiu al patriarhului Iacov*
al Liei (Gn 29,34). Neamullui Levi este
LEVIATAN 125
una din cele douasprezece semintii ale 'lui
Israel (Ex 1,2). La impaqirea Canaanului,
nu eapata nici un teritoriu; in schimb, pri-
0 Insarcinare religioasa. -+ LEVIT.
Moise* Aaron* fac parte din aceasta
semintie.
In NT, un anume Levi, strangator de bi-
ruri, a fost chemat de Isus sa-l urmeze (Me
2,14). EI apare In lista celor doisprezece
apostoli sub numele Tadeu(Mt 10,3).
LEVIATAN
Cuvantul desemneaza un mitic ee
apare In mai multe randuri In poezia biblica
(Iv, Ps, Is). lui, izvorata din
Inchipuirile populare, este diversa: monstru
acvatic eu mai multe capete, asemanator
eelui al haosului de la inceputul lumii din
mitologiiIe Orientului Apropiat (Ps 74,14);
balaur marin, care fuge" (Is 27,1);
croeodil mitie (Iv 40,25) asociat eu
Behemot, hipopotamul.
Imprumutat din mitologiile pagane in
care balaurul simboliza fortele
Leviatan este 0 putere a carei
teama (Iv 3,8), fiind
poate chiar Satana *, cel mare pe
care-l va strivi Durnnezeu la
purilor (Ap 12,3-9).
Egiptul era denumit Leviatan In Iitera-
tura apocrifa "croeodilul cel
mare" in scrierile prorocilor (Iez 29,3; 32).
Lit. Hobbes, Leviatan, 1651: omul",ajuns Intr-o
conditie jalnidi" , de propria sa putere de
a aduce moarte, 11 pe Leviatan - statui
totalitar.
"Leviatan" fusese denumit eel mai mare vas
cu aburi construit vreodata (sec. XIX), tare toc-
mai din cauza dimensiunilor lui uria5e nu a putut
fi utilizat; Victor Hugo a facut din el simbolul
lumii vechi aI trecutului In "Secolul douazeci"
din Legenda secolelor, 1859.
Rimbaud,Poezii, 1871, "Corabia beata": "Am
vazut dospind navoade/ln care
prin marele Leviatan!"
124 LAuNTRU
Invierea* lui Lazar constituia prefigura-
rea propriei sale biruinte asupra mortii. Dar
zvonul care s-a raspandit a autori-
tatile evreiesti: Ie era teama de iscarea unor
.. .
tulburari ce ar fi condus la interventia Romei.
Dupa loan (In 11,49-53), In clipa aceea s-ar
fi hotarat suprimarea lui Isus.
o legenda a facut din Sfantul Lazar pri-
mul episcop al Marsiliei.
Lit. Bossuet, Prediea despre moarte, 1662,
rostWi la Luvru: "Dati fuga, voi muritori, vedeti
In mormantul lui Lazar ce Inseamna omenirea;
veniti sa vedeti straduintelor voastre
Inceputul nadejdilor voastre" (exordiu).
Hugo, In lR53, "Oda
cheama poporul sa se revolte Impotriva
lui Napoleon al /II-lea: "Lazare! Lazare! Lazare!
Scoala-te!" In Legenda IH59, "Prima
Intalnire a lui Cristos cu mormantul sau", po-
Invierea lui Lazar. Jean Cayrol, Lazar
printre noi, J 950: doua studii despre fenomenul
concentrationar. Andre Malraux, Lazur, J 974: 0
interogatie despre moarte.
Icon. invierea lui Lazar. Giotto, 1305, Padova;
Caravaggio, 1609, Messina; Sa1vator Rosa, sec.
XVII, Chantilly.
Muz. J. Ch. Friedrich Bach,invierea lui Lazar,
oratoriu, sec. XVIII. Franz Schubert, Lazarus sau
Siirbiftoarea invierii, oratoriu neterminat, sec.
XIX.
LAUNTRU
In antropologia ebraica este
al dragostei de mama (radacina
euvantului francez "entrailIes" desemneaza
uterul) al emotiei. Cand e yorba despre
Dumnezeu, cuvantul trimite la dragostea
aproape materna pe care 0 poarta Durnnezeu
poporului_sau (Is 63,15; Os 11,8).
(A) LEGAI(A) DEZLEGA
Aceste verbe antinomice, apartinand
limbajului rabinic (vezi IUDAISM), se apIi-
ca domeniului disciplinar al primirii in Im-
parati,a lui Dumnezeu sau al excluderii din
aceasta; mai apoi, deciziilor doctrinare sau
juridice, eu sensul de "a interzice" (a lega)
sau "a Ingactui" (a dezlega). Initial, astfel de
puteri Ii sunt eonferite de Isus nurnai lui Petru:
"Iti voi da eheile* Imparatiei* eerurilor, ce
vei lega pe pamant legat va fi In eeruri, ce
vei dezlega pe pamant dezlegat va fi In
eeruri" (Mt 16,19). Mai departe, in Evan-
ghelia dupa Matei, Isus Ii se adreseaza uce-
nicilor* sai In general, eonferindu-Ie
putere, In termeni (Mt 18,18).
LEGAMANT
(Eb. berit, lat. testamentum, "testament"
sau "legamant" .)
Acord mutual care leaga doi sau mai
multi parteneri intr-o comunitate, implicand
drepturi i'ndatoriri; este tinut minte prin
ridiearea unar monumente (stele) sau prin
redactarea unor documente. Ruperea aeestui
legamant e considerata 0 erima. Dad unul
dintre cei doi parteneri se bucudi de 0
situatie sQeiala priviIegiata, el i'l va ajuta
II va proteja pe cel mai slab.
Legamfmtul divin din VT
Legclmintele ineheiate de Dumnezeu cu
Israel determina pe vecie, In oehii lui Israel,
religia natiunea sa, deosebindu-l de toate
eelelaIte popoare:
- Legamantul eu Noe*, dupa potop.
- Legamantul eu A vraam * .
- Legamantul eu Moise * cu poporul
ales, pecetluit pe Muntele Sinai (sau Horeb).
- Legamantul eu David*.
- Legamantul vazut de proroci*: paca-
tuind, Israel a rupt legamantul Ineheiat cu
Dumnezeu pe Sinai; Dumnezeu nu
vrea sa-l nimieeasca pe aeesta, dorind sa In-
cheie eu restul lui Israel ramas credincios un
nou legamant extins asupra paga-
nilor.-+ ALES.
Noul legamant din NT
Pentru aeest nou legamant Intre
Durnnezeu oameni se realizeaza pe deplin
In Isus, fiind peeetluit cu sangele lui; prin el
se legamantul de pe Sinai. La
Cina eea de Taina*, Isus a rostit, luana eupa
eu yin: "Beti dintru aeesta toti; acesta este
sangele meu, allegii eelei noi" (Mt 26,27-
28). Originalitatea are
la baza tocmai coneeptul legamantului eu
Dumnezeu - pilonul central al acestor
religii. -+ TESTAMENT.
Lit. Racine, Estera, 16R9: Estem fetele lui
Israel 11 roaga pe Dumnezeu aminteasca de
legamantul cu poporul sau de promisiunea
mcuta, implorandu-l sa-i ajute pe nevinovatii care
urmeaza sa fie macelariti.
LEPRA
Acest termen general In Biblie
diferite boli de piele, dintre care preotul
deosebea cazurile de lepra
dnd bolnavul era socotit "neeurat" (Lv
13,1-44). Leprosul avea un statut aparte,
fiind nevoit sa se izoleze de restul comunitat
ii
(Lv 13,45-46) pana la sa,
constatata de preoti. Existau numeroase
preseriptii ritualeJn privin!a a
obieetelor "leproase" mucegaite,
ziduri seorojite). -+ NECURATIE.
Lepra putea sa fie 0 pedeapsa a lui
Dumnezeu (Num 12,10). NT mentioneaza
vindecarea unor de clHre Isus (Lc
5,12-14).
Lit. Lepra a dobandit valoare de comparatie
de simbol. Joinville, Istoria lui Ludovie eel Sfant,
sec. XIII: regele compara lepra cu pacatul
de moarte, care este ,,0 lepra mai respinga-
toare" . Peguy reia acest pasaj In Tineretea noastra,
1910, aplicil.ndu-l aparatorilor lui Dreyfus, care
nu vroiau ca Franta "sa se eonstituie Intr-un stat al
pacatului de moarte" sa devina leproasa os an-
dind, din antisemitism, un nevinovat.
PaulClaudel, Frumoasa Violaine, 1898,
Vestirea adusa Mariei, 1912: Violaine, euprinsa
de mila, Ii da.o sarutare deadio arhitectului lepros
Pierre de Craon; se este respinsa de
toti. Dar Intorcandu-se spre Durnneze!l, ea va adu-
ce miraculoasa vindecare a1tor Fran<;:ois
Mauriac, Sarutul dat leprosului,1922.
LEVI
Cel de-al treilea fiu al patriarhului Iacov*
al Liei (Gn 29,34). Neamullui Levi este
LEVIATAN 125
una din cele douasprezece semintii ale 'lui
Israel (Ex 1,2). La impaqirea Canaanului,
nu eapata nici un teritoriu; in schimb, pri-
0 Insarcinare religioasa. -+ LEVIT.
Moise* Aaron* fac parte din aceasta
semintie.
In NT, un anume Levi, strangator de bi-
ruri, a fost chemat de Isus sa-l urmeze (Me
2,14). EI apare In lista celor doisprezece
apostoli sub numele Tadeu(Mt 10,3).
LEVIATAN
Cuvantul desemneaza un mitic ee
apare In mai multe randuri In poezia biblica
(Iv, Ps, Is). lui, izvorata din
Inchipuirile populare, este diversa: monstru
acvatic eu mai multe capete, asemanator
eelui al haosului de la inceputul lumii din
mitologiiIe Orientului Apropiat (Ps 74,14);
balaur marin, care fuge" (Is 27,1);
croeodil mitie (Iv 40,25) asociat eu
Behemot, hipopotamul.
Imprumutat din mitologiile pagane in
care balaurul simboliza fortele
Leviatan este 0 putere a carei
teama (Iv 3,8), fiind
poate chiar Satana *, cel mare pe
care-l va strivi Durnnezeu la
purilor (Ap 12,3-9).
Egiptul era denumit Leviatan In Iitera-
tura apocrifa "croeodilul cel
mare" in scrierile prorocilor (Iez 29,3; 32).
Lit. Hobbes, Leviatan, 1651: omul",ajuns Intr-o
conditie jalnidi" , de propria sa putere de
a aduce moarte, 11 pe Leviatan - statui
totalitar.
"Leviatan" fusese denumit eel mai mare vas
cu aburi construit vreodata (sec. XIX), tare toc-
mai din cauza dimensiunilor lui uria5e nu a putut
fi utilizat; Victor Hugo a facut din el simbolul
lumii vechi aI trecutului In "Secolul douazeci"
din Legenda secolelor, 1859.
Rimbaud,Poezii, 1871, "Corabia beata": "Am
vazut dospind navoade/ln care
prin marele Leviatan!"
126 LEVIRAT
Leviatan figureazil printrc persona.icle istorice
miticc carc, III viziullea lui Apoll imiire, defi-
leazil prin fa\a morl1lantului lui Merlin, impreunil
cu Medeea. Dalila. Elena, Arhanghelul Mihail si
zeul Pan: MCJ;lf(ca vrEjilortlltlf. 1905. Julie'n
Green: LCl'iulan. 1929. roman.
LEVIRAT
Potrivit unci vechi Icgi a lui Israel, cand
un barbat moare fara sa lase nici un fiu,
rratelc lui are ohligatia sa se Insoare eu
vaduva (Dt 25,5-10), urmand ea primullor
naseut sa-I mo)tcneasdi pc defunct. Acest
obieei exista la asirieni. la hititi. Ast1"eI
scmintia sc continua femeia apartinca mai
departe ncamului. -. 800Z.
Saduchcii" fac aluzie la Icvirat In NT
(Mt
LEVIT
Dupa cum se spune In Deuteronom.
Dumnezeu a ales semintia lui Levi':' "ea sa
poarte Chivotul Domnului, sa stea Inaintea
Domnului, sa-l slujeasca, sa se roage sa
bineeuvantcze numelc sau" (Dt 10,8). Tot
acolo sc preeizcaza: "Preotii 1cviti (oata
semintia lui Levi sa n-aiba parte, nid
nire cu Israel... Caci Domnul este
lor" (Dt 18,1-2).
Dupa abolirea sanctuarelor provindale
o data eu rcforma regelui Iosia, catre anul
622 1. Cr., apare 0 distinetie intre preoti
Ieviti: acestia din urma savarsesc sacrificiul
al oferite ca'jertfa la Tem-
plu. Incepand din anul 360 1. Cr., influenta
levitilor ei pot fi nu numai
sau ci scribi,judecatori sau invatatori
(ICr 25 si 26).
In NT, un levit un preot figureaza in
bunului samaritean (Lc 10,32).
In Fapte, un levit supranumit Bamaba,
originar din Cipru, devine ucenic al lui Cristos
insotitor al lui Pavel. - SACERDOTIU.
LEVITIC
Cartea a treia a Pentateucului* (sau Torel),
numita as tiel deoarece contine regulilc cul-
tuale privitoare la preotii din semintia lUi
Lev{': ritualul jertfelor", Iegea care preci-
zeazii cc este curat necurat* etc. In aceastii
carte se afla scris: "Sii-I pe aproapele
tau ca pe tine insuti" "Strainul... sa-I iubiti
ca pe voi (Lv 18, 19 34).
LIMB URI
(LaLlimbus, "mal, margine, tarm".) Ter-
men nebiblic cc dcsemneazii loeul unde
dreptii din VT sfintii pagani
venirea lui Cristos spre a ajunge sa-I vada pc
Dumnezcu OP 3.19) ........ COBORAREA
LUI ISUS LA lAD.
Lit. Voluillul de poczii proicctat dc Baudel,tirc
s-a intitulat m,ti Illt:1i Limbllrilc: ('lIv[lIltul cr,1 1,1
mod a 111 mcdiile fouricriste ,i dcscmlla cpocik
.. inccputurilor socialc" ale ,.ncnorocirii in-
dustrialc". Pentru Baudclaire. Limbllrilc ar fi
aratat dOlllnia plictisclii - pilcatul prin excclcn\il al
IUlllii modcrne - dar arfi vorbit desprc ,lspirati,1
sullctului catre Dumnezeu. Titlul Fiorile r;TlIllIi i
sc illlpunc poetului til I X55.
Pentrll Michel TOlll'nier, \fineri .\;1lI Limbllrilc
Pucifi<'lIll1i. 1967, insula pustie a lui Robinson cste
loctll privilegiat al tinere\ii
Anlimemoriiie lui Malraux, 1967, constituie
prilllul volum dintr-un ansamblu intitulat Oglinda
limbllrilor, titlu ce semnifidi explorarea, prin me-
morie imagina\ie, a unei zone crepusculare de
supravietuire atat pentru om, cat pentru eivili-
za\ie In general.
LITURGHIE
(Gr. leitourgia, de la /eitos, "public",
ergon, "lucrare, opera".) Tot ceea ce
exprimii, in fata lui Dumnezeu, credinta unei
comunitati: gesturi, cuvinte, rituri.
In vi, liturghia este celebrata la Tem-
pI ul * zidit de Solomon * de catre Ieviti * , preot
i
in prezenta poporului; totul se
dupa un ritual bine stabilit,
existand un calendar anuaI al sarbatorilor si
pentru Sabat*. '
Incepand de la exiIuI* in Babilon si mai
ales dupa distrugerea Templului-, anul
70 d. Cr., 0 liturghie se organizeaza la
sinagoga* - eu lecturi, intonarea psalmilor,
comentarii, rugiiciuni - iar alta se celebreaza
acasii: masa de Sabat, sarbatorile de
de Sukot.
NT cii Isus participa la liturghia
evreiasca accepta chiar sa citeascii sau sa
faca unele comentarii (Lc 4,16-22).
Primele comunitati indudeau
evrei convertiti la (Fp
15,5), astfel cii liturghia lor s-a inspirat din
liturghia sinagogalii, adaugandu-i-se fran-
gerea* painii, precum rugaciuni imnuri*
specifice. Timp de patru secole, intrucat nu
a existat 0 carte liturgicii, obiceiurile au
variat considerabil de la 0 regiune la alta, iar
improvizatia s-a practicat freevent. Abia mai
tarziu s-au desprins reguliIe: ordinea tex-
telor sfinte, a gesturilor, a actiunilor, for-
mularile fiind cele consacrate de
mai ales prin liturghiiIe botezului
Euharistiei.
Orice liturghie (ortodoxa, pro-
testanta, catolicii) cuprinde 0 prodamare a
textelor biblice.
LOGODNA
In VT, termenul tradus prin "logodnici"
inseamna tineri ciisatoriti care inca nu coa-
biteaza nu consumat casatoria, dar a
caror infidelitate ar fi socotita drept
adulter.
In acest sens Luca despre
Maria, 0 "fecioara logoditii cu un barbat pe
nume Iosif' (Lc 1,26-27).
Prin Legamant*, Durnnezeu s-a logodit
cu poporul sau, Israel. Cand poporul Inge-
nuncheaza in fata idoIilor, a "amantiIor", el
devine adulter*. Atunci Dumnezeu 11
II trimite in pustie, pentru ca
intre ei sa reinceapa povestea de dragoste:
"Te voi logodi cu mine pe vecie te voi
logodi cu mine dupa dreptate buna
euviinta, intru bunatate dragoste; te voi
logodi cu intru credinta" (Os 2,21-22).
-NUNTA.
LUCA 127
LOT
Fiul lui Haran nepotul lui Avraam*,
impreuna cu care emigreazii din Ur, indrep-
tandu-se apoi ciitre Canaan. Se in
campia Iordanului, pana la Sodoma*, la
sudul Marii Moarte (Gn 13,1-14). Singurul
om drept dintr-o eetate de scapii de
prapadul ce Sodoma imprejuri-
mile ei, in timp ce "femeia lui Lot se uitii
inapoi se preface intr-un stalp de sare"
(Gn 19,1-29). Aceasta pedeapsa este amin-
tita de Isus In invatiitura despre
timpurilor (Lc 17,28-32). Moabitii amo-
nitii provin din incestul lui Lot Cll fiiceIe
sale, care imbatat tatiil vrand sa per-
petueze neamul (Gn 19,30-38).
Lit. Agrippa d'Aubigne, TragiceJe. 1616 (II,
"Prin\ii"). Poetulli Indeamna pc cei drepti sa se
Indepiirteze de curtea depravatii, cum Lot
familia lui au piiriisit Sodoma, cetatea blestematii:
"Fugiti, ca Lot, de Ineinsele Sodoma Gomora!"
Icon. Lot. din Leyda, sec. XVI, Paris; Jan
Matsys, 1565, Cognac. LOl(>i fiice/e iui, DUrer,
sec. XVI, Washington; Rubens, 1620, Luvru;
Andre Vincent, sec. XVIII,
LUCA
o traditie comuna tuturor Bisericilor Ii
atribuie cea de-a treia evanghelie.
al lui Pavel, de profesie medic
(Col 4,14), el este Ji autorul Faptelor
Apostolilor (Fp 1,1). Incepe sa scrie dupa
Ierusalimului, intre anii 70 90,
opera lui fiind destinatii de origine
pagana,nepalestinieni. De 0 inaltii calitate li-
terara, Evanghelia dupa Luca este elaboratii
cu minutiozitate; ea scoate in evidenta im-
portanta Ierusalimului, centrol intregii istorii
a mantuirii, aceentueaza tema renuntiirii la
bogatie, a rugaciunii, a milei.
Emblema sa este taurul, animalul jert-
felor rituale, deoarece Luca incepe evan-
ghelia cu evocarea preotului Zaharia slujind
in Templul din IerusaIim.
Icon. Luca evanghelistuI, Mantegna, aprox.
1450, Milano; Tilman Riemenschneider, statuie 1'n
126 LEVIRAT
Leviatan figureazil printrc persona.icle istorice
miticc carc, III viziullea lui Apoll imiire, defi-
leazil prin fa\a morl1lantului lui Merlin, impreunil
cu Medeea. Dalila. Elena, Arhanghelul Mihail si
zeul Pan: MCJ;lf(ca vrEjilortlltlf. 1905. Julie'n
Green: LCl'iulan. 1929. roman.
LEVIRAT
Potrivit unci vechi Icgi a lui Israel, cand
un barbat moare fara sa lase nici un fiu,
rratelc lui are ohligatia sa se Insoare eu
vaduva (Dt 25,5-10), urmand ea primullor
naseut sa-I mo)tcneasdi pc defunct. Acest
obieei exista la asirieni. la hititi. Ast1"eI
scmintia sc continua femeia apartinca mai
departe ncamului. -. 800Z.
Saduchcii" fac aluzie la Icvirat In NT
(Mt
LEVIT
Dupa cum se spune In Deuteronom.
Dumnezeu a ales semintia lui Levi':' "ea sa
poarte Chivotul Domnului, sa stea Inaintea
Domnului, sa-l slujeasca, sa se roage sa
bineeuvantcze numelc sau" (Dt 10,8). Tot
acolo sc preeizcaza: "Preotii 1cviti (oata
semintia lui Levi sa n-aiba parte, nid
nire cu Israel... Caci Domnul este
lor" (Dt 18,1-2).
Dupa abolirea sanctuarelor provindale
o data eu rcforma regelui Iosia, catre anul
622 1. Cr., apare 0 distinetie intre preoti
Ieviti: acestia din urma savarsesc sacrificiul
al oferite ca'jertfa la Tem-
plu. Incepand din anul 360 1. Cr., influenta
levitilor ei pot fi nu numai
sau ci scribi,judecatori sau invatatori
(ICr 25 si 26).
In NT, un levit un preot figureaza in
bunului samaritean (Lc 10,32).
In Fapte, un levit supranumit Bamaba,
originar din Cipru, devine ucenic al lui Cristos
insotitor al lui Pavel. - SACERDOTIU.
LEVITIC
Cartea a treia a Pentateucului* (sau Torel),
numita as tiel deoarece contine regulilc cul-
tuale privitoare la preotii din semintia lUi
Lev{': ritualul jertfelor", Iegea care preci-
zeazii cc este curat necurat* etc. In aceastii
carte se afla scris: "Sii-I pe aproapele
tau ca pe tine insuti" "Strainul... sa-I iubiti
ca pe voi (Lv 18, 19 34).
LIMB URI
(LaLlimbus, "mal, margine, tarm".) Ter-
men nebiblic cc dcsemneazii loeul unde
dreptii din VT sfintii pagani
venirea lui Cristos spre a ajunge sa-I vada pc
Dumnezcu OP 3.19) ........ COBORAREA
LUI ISUS LA lAD.
Lit. Voluillul de poczii proicctat dc Baudel,tirc
s-a intitulat m,ti Illt:1i Limbllrilc: ('lIv[lIltul cr,1 1,1
mod a 111 mcdiile fouricriste ,i dcscmlla cpocik
.. inccputurilor socialc" ale ,.ncnorocirii in-
dustrialc". Pentru Baudclaire. Limbllrilc ar fi
aratat dOlllnia plictisclii - pilcatul prin excclcn\il al
IUlllii modcrne - dar arfi vorbit desprc ,lspirati,1
sullctului catre Dumnezeu. Titlul Fiorile r;TlIllIi i
sc illlpunc poetului til I X55.
Pentrll Michel TOlll'nier, \fineri .\;1lI Limbllrilc
Pucifi<'lIll1i. 1967, insula pustie a lui Robinson cste
loctll privilegiat al tinere\ii
Anlimemoriiie lui Malraux, 1967, constituie
prilllul volum dintr-un ansamblu intitulat Oglinda
limbllrilor, titlu ce semnifidi explorarea, prin me-
morie imagina\ie, a unei zone crepusculare de
supravietuire atat pentru om, cat pentru eivili-
za\ie In general.
LITURGHIE
(Gr. leitourgia, de la /eitos, "public",
ergon, "lucrare, opera".) Tot ceea ce
exprimii, in fata lui Dumnezeu, credinta unei
comunitati: gesturi, cuvinte, rituri.
In vi, liturghia este celebrata la Tem-
pI ul * zidit de Solomon * de catre Ieviti * , preot
i
in prezenta poporului; totul se
dupa un ritual bine stabilit,
existand un calendar anuaI al sarbatorilor si
pentru Sabat*. '
Incepand de la exiIuI* in Babilon si mai
ales dupa distrugerea Templului-, anul
70 d. Cr., 0 liturghie se organizeaza la
sinagoga* - eu lecturi, intonarea psalmilor,
comentarii, rugiiciuni - iar alta se celebreaza
acasii: masa de Sabat, sarbatorile de
de Sukot.
NT cii Isus participa la liturghia
evreiasca accepta chiar sa citeascii sau sa
faca unele comentarii (Lc 4,16-22).
Primele comunitati indudeau
evrei convertiti la (Fp
15,5), astfel cii liturghia lor s-a inspirat din
liturghia sinagogalii, adaugandu-i-se fran-
gerea* painii, precum rugaciuni imnuri*
specifice. Timp de patru secole, intrucat nu
a existat 0 carte liturgicii, obiceiurile au
variat considerabil de la 0 regiune la alta, iar
improvizatia s-a practicat freevent. Abia mai
tarziu s-au desprins reguliIe: ordinea tex-
telor sfinte, a gesturilor, a actiunilor, for-
mularile fiind cele consacrate de
mai ales prin liturghiiIe botezului
Euharistiei.
Orice liturghie (ortodoxa, pro-
testanta, catolicii) cuprinde 0 prodamare a
textelor biblice.
LOGODNA
In VT, termenul tradus prin "logodnici"
inseamna tineri ciisatoriti care inca nu coa-
biteaza nu consumat casatoria, dar a
caror infidelitate ar fi socotita drept
adulter.
In acest sens Luca despre
Maria, 0 "fecioara logoditii cu un barbat pe
nume Iosif' (Lc 1,26-27).
Prin Legamant*, Durnnezeu s-a logodit
cu poporul sau, Israel. Cand poporul Inge-
nuncheaza in fata idoIilor, a "amantiIor", el
devine adulter*. Atunci Dumnezeu 11
II trimite in pustie, pentru ca
intre ei sa reinceapa povestea de dragoste:
"Te voi logodi cu mine pe vecie te voi
logodi cu mine dupa dreptate buna
euviinta, intru bunatate dragoste; te voi
logodi cu intru credinta" (Os 2,21-22).
-NUNTA.
LUCA 127
LOT
Fiul lui Haran nepotul lui Avraam*,
impreuna cu care emigreazii din Ur, indrep-
tandu-se apoi ciitre Canaan. Se in
campia Iordanului, pana la Sodoma*, la
sudul Marii Moarte (Gn 13,1-14). Singurul
om drept dintr-o eetate de scapii de
prapadul ce Sodoma imprejuri-
mile ei, in timp ce "femeia lui Lot se uitii
inapoi se preface intr-un stalp de sare"
(Gn 19,1-29). Aceasta pedeapsa este amin-
tita de Isus In invatiitura despre
timpurilor (Lc 17,28-32). Moabitii amo-
nitii provin din incestul lui Lot Cll fiiceIe
sale, care imbatat tatiil vrand sa per-
petueze neamul (Gn 19,30-38).
Lit. Agrippa d'Aubigne, TragiceJe. 1616 (II,
"Prin\ii"). Poetulli Indeamna pc cei drepti sa se
Indepiirteze de curtea depravatii, cum Lot
familia lui au piiriisit Sodoma, cetatea blestematii:
"Fugiti, ca Lot, de Ineinsele Sodoma Gomora!"
Icon. Lot. din Leyda, sec. XVI, Paris; Jan
Matsys, 1565, Cognac. LOl(>i fiice/e iui, DUrer,
sec. XVI, Washington; Rubens, 1620, Luvru;
Andre Vincent, sec. XVIII,
LUCA
o traditie comuna tuturor Bisericilor Ii
atribuie cea de-a treia evanghelie.
al lui Pavel, de profesie medic
(Col 4,14), el este Ji autorul Faptelor
Apostolilor (Fp 1,1). Incepe sa scrie dupa
Ierusalimului, intre anii 70 90,
opera lui fiind destinatii de origine
pagana,nepalestinieni. De 0 inaltii calitate li-
terara, Evanghelia dupa Luca este elaboratii
cu minutiozitate; ea scoate in evidenta im-
portanta Ierusalimului, centrol intregii istorii
a mantuirii, aceentueaza tema renuntiirii la
bogatie, a rugaciunii, a milei.
Emblema sa este taurul, animalul jert-
felor rituale, deoarece Luca incepe evan-
ghelia cu evocarea preotului Zaharia slujind
in Templul din IerusaIim.
Icon. Luca evanghelistuI, Mantegna, aprox.
1450, Milano; Tilman Riemenschneider, statuie 1'n
128 LUCIFER
Icmn. 1505. Berlin; Jean Goujon, basorelief.
1544. Paris. Sffintul LLica pictiind-o pe Fecioara
Mari;!, Rogier Van der Weyden, 1440, Boston;
Pinturicchio. fresca la Santa Maria del Popolo,
sec. XV, Roma; Maarten Van Heemskerk, 1532.
Renncs; Annibale Carracci, 1592, Paris; icoana
de la manastirea Moraca. Iugoslavia. sec. XVI!.
Lcgcnda care Ii atribuie lui Luca primul
portret al Fecioarei Maria face din el patrollul
pictorilor.
LUCIFER
Acest nume latin inseamna "purtator de
lumina" sc aplica planetei Venus, care In-
Indeaproape soareie, ivindu-sc dimi-
neata, putin I'naintca zorilor (Iv I 1,17: 38,32:
Ps I I (),3). Tot astfcl, Cristos cste purtatorul
de lumina din ziua cea dc pc urma (Ap
22,16; 2P 1,19). astru
soarclc la asfintit, de unde aluzia lui Isaia
(Is 14,12) din satira despre moartea unui
tiran: "Cum ai dizut din ceruri, Stea a Di-
minetii ... !"
Vulgata'" traduce "Stea a Diminetii" prin
Lucifer, iar traditia medievaHiasimileaza
dlderea astrului (Venus-Lucifer) cu aceea a
printului demonilor, al carui reprezentant
este tiranul (regele Babilonului). Astfel, din
Evul Mediu, Lucifer devine unul dintre nu-
mele Satanei*.
LUME
In afara celor doua sensuri din Biblie
(universul oamenii), termenul a capataJ,
pomindde la Evanghelia dupa loan, 0 noua
semnificatie in textele
Inca din cartea Intelepciunii*, sub in-
fluenta platonismului, se da 0 conotatie
peiorativa acestui cuvant. Lumea inseamna
ansamblul societatii preocupate de propriul
ei interes, de placeri, de fericire, de
o societate surda la chemarile lui Cristos
cu ucenicii sai. Peste ea
"stapanitorul lumii acesteia",
adica Raul (In 12,31). cad prada
ostilitatii: "Lumea i-a urat pentnrca nu sunt
din lume" (In 17,14).
Decladind ca "Imparatia mea nu este din
Iumea aceasta" (In 18,36), Isus arata lim-
pede ca nu sa obtina nici puterea,
nici bunastarea materiala pentru sine ai
sai.
Pornind de Ia asemenea pasaje, 0 anu-
mita forma de spiritualitate ajunge la un
adanc dispret pentru Iumea pamanteasea,
rcspcetiv pentru actiunca politidL Ea ii
invita pc oameni "sa paraseasca lumca"
opunc "accasta lume" (pamanteasca) "Iumii
ccleilaltc" (ecru!. viata vqnidi); expresiile
au trceut In vorhirea curcnla.
Lit. Scriind pocmul intitulat Omuf de fume.
1730. Voltaire ,c ridica In mod clar Impotriva
accstci for'mc de spiritualitatc.
LUMINA.
"Dumnezeu a zis: Sa fie lumina, a
[ost lumina. Si a vazut Dumnezeu eli este
buna lumina, a despar!it Dumnezeu
I umina de intuneric" (Gn 1,3-4).
In VT, lumina e legaili de viata (Iv 33,30)
sau este via!a (Si 22,11), in timp ee
intunerieul inseamna moartea (Iv 10,22). Ea
bucuria,ferieirea (Ps 112,4) face
parte dintre darurile cu speranta
(Is 9,1).
Se spune ca Legea inseamna lumina CPs
118,105; Ba 4,2); intelepciunii
e numita lumina (Int 7,26), iar eel care
aceasta este el
numit lumina (Is 42,6; On 12,3).
In NT, conceptia lui Pavel reia tema din
VT: Dumnezeu II smulge pe pagan din in-
tuneric (Call ,12; 1P 2,9); in.
lumina trebuie sa se poarte ca un "fiu al
luminii" CEf 5 ,8). Dupa apostolul loan, Dum-
nezeu este lumina (lIn 1 ,5), eu aceasta
lumina se identifica Isus (In 8,12; 9,5).
Opozitia lumina-intuneric in NT imbra-
ca doua aspecte:
a) lumina este tot ceea ce Adru-
rnul catre Dumnezeu: odinioara Legea, Inte-
lepciunea Cuvantul lui Dumnezeu; acum,
Cristos si arice crestin care reveleaza lumii
-' ,
desavarsirea lui Dumnezeu;
b) lu'mina, simbolul vietii, al bucuriei
fericirii, sta fata in fata cu intunericul, sim-
bolul mortii, al lacrimilor nenorocirilor:
luminii mantuirii i se intune-
rieul
Lit. Lumina materiala, imaginea lui Dum-
nezeu: in Cathemerinon (Cartea indeletnicirilor
de peste Zl), sec. IV, autorullatin scrie
un imn inchinat ceasului la care se aprinde lampa
(pentru a veghea inchinandu-te lui DlImnezeu -
adeviirata lumina a sufletelor).
Imnul vecerniei de duminica, Lucis Creator
optime ("mare Creator al celebreaza
Fiat lux din prima zi a
"Dumnezeu este lumina", afirma Milton la
Inceputul a Ill-a din Paradisul pierdut. 1667,
Sfanta Tereza d'Avila in Cartea Milostivirilor
lui Dumnezeu, sec. XVI: "Este 0 lumina ce nu cu-
noa5te noapte; pururea nu se stinge."
LUMINA 129
Ajuns intr-al X-lea cerc, Dante vede mai lntai un
fluviu de lumina din care sar scantei, apoi II
descopera pe DlImnezeu In mijlocul ca
"un trandafir de 0 stri1lucitoare" (Divina
Comedie, 1307-1321, "Paradisul", XXX-XXXI).
Cristos este lumina: "Tot vazduhul e doar un
soare; soarele stri1lucitor/Nu e dec at noapte neagra
pentru privirea ochilor sai." Cand se ive5te Dum-
nezeu, "centrul nu mai are umbra nu fuge de
lumina sa" (Agrippa d' Aubigne, Tragicele, 1616,
,,1
In dramele lui Claudel se remarca importanta
luminii, materiala simbolica; In Cap de Allr,
1889: "Da-mi lumina!'" implora Ceres pe moarte,
caci lumina i-ar risipi deznadejdea In rata
mOI1ii; dar Cap de Aur nu i-a poate da.
Imaginea ce opune lumina 5i umbra Oplll1e
deopotriva binele raul, adevarul gre5eida.
Astfel, In Pedepsele de Victor Hugo, 1853,
"S tell a" , steaua diminetii, filcand trecerea de la
"Nox" (noapte, Intuneric) la "Lux" (lumina,
veste5te sosirea ,Jngerului Libertate 5i
a uria5ului Lumina".
Muz. Simbolismul luminii ocupa un loc
important In opera lui Mozalt: I'vfessa in do minor,
1783.
128 LUCIFER
Icmn. 1505. Berlin; Jean Goujon, basorelief.
1544. Paris. Sffintul LLica pictiind-o pe Fecioara
Mari;!, Rogier Van der Weyden, 1440, Boston;
Pinturicchio. fresca la Santa Maria del Popolo,
sec. XV, Roma; Maarten Van Heemskerk, 1532.
Renncs; Annibale Carracci, 1592, Paris; icoana
de la manastirea Moraca. Iugoslavia. sec. XVI!.
Lcgcnda care Ii atribuie lui Luca primul
portret al Fecioarei Maria face din el patrollul
pictorilor.
LUCIFER
Acest nume latin inseamna "purtator de
lumina" sc aplica planetei Venus, care In-
Indeaproape soareie, ivindu-sc dimi-
neata, putin I'naintca zorilor (Iv I 1,17: 38,32:
Ps I I (),3). Tot astfcl, Cristos cste purtatorul
de lumina din ziua cea dc pc urma (Ap
22,16; 2P 1,19). astru
soarclc la asfintit, de unde aluzia lui Isaia
(Is 14,12) din satira despre moartea unui
tiran: "Cum ai dizut din ceruri, Stea a Di-
minetii ... !"
Vulgata'" traduce "Stea a Diminetii" prin
Lucifer, iar traditia medievaHiasimileaza
dlderea astrului (Venus-Lucifer) cu aceea a
printului demonilor, al carui reprezentant
este tiranul (regele Babilonului). Astfel, din
Evul Mediu, Lucifer devine unul dintre nu-
mele Satanei*.
LUME
In afara celor doua sensuri din Biblie
(universul oamenii), termenul a capataJ,
pomindde la Evanghelia dupa loan, 0 noua
semnificatie in textele
Inca din cartea Intelepciunii*, sub in-
fluenta platonismului, se da 0 conotatie
peiorativa acestui cuvant. Lumea inseamna
ansamblul societatii preocupate de propriul
ei interes, de placeri, de fericire, de
o societate surda la chemarile lui Cristos
cu ucenicii sai. Peste ea
"stapanitorul lumii acesteia",
adica Raul (In 12,31). cad prada
ostilitatii: "Lumea i-a urat pentnrca nu sunt
din lume" (In 17,14).
Decladind ca "Imparatia mea nu este din
Iumea aceasta" (In 18,36), Isus arata lim-
pede ca nu sa obtina nici puterea,
nici bunastarea materiala pentru sine ai
sai.
Pornind de Ia asemenea pasaje, 0 anu-
mita forma de spiritualitate ajunge la un
adanc dispret pentru Iumea pamanteasea,
rcspcetiv pentru actiunca politidL Ea ii
invita pc oameni "sa paraseasca lumca"
opunc "accasta lume" (pamanteasca) "Iumii
ccleilaltc" (ecru!. viata vqnidi); expresiile
au trceut In vorhirea curcnla.
Lit. Scriind pocmul intitulat Omuf de fume.
1730. Voltaire ,c ridica In mod clar Impotriva
accstci for'mc de spiritualitatc.
LUMINA.
"Dumnezeu a zis: Sa fie lumina, a
[ost lumina. Si a vazut Dumnezeu eli este
buna lumina, a despar!it Dumnezeu
I umina de intuneric" (Gn 1,3-4).
In VT, lumina e legaili de viata (Iv 33,30)
sau este via!a (Si 22,11), in timp ee
intunerieul inseamna moartea (Iv 10,22). Ea
bucuria,ferieirea (Ps 112,4) face
parte dintre darurile cu speranta
(Is 9,1).
Se spune ca Legea inseamna lumina CPs
118,105; Ba 4,2); intelepciunii
e numita lumina (Int 7,26), iar eel care
aceasta este el
numit lumina (Is 42,6; On 12,3).
In NT, conceptia lui Pavel reia tema din
VT: Dumnezeu II smulge pe pagan din in-
tuneric (Call ,12; 1P 2,9); in.
lumina trebuie sa se poarte ca un "fiu al
luminii" CEf 5 ,8). Dupa apostolul loan, Dum-
nezeu este lumina (lIn 1 ,5), eu aceasta
lumina se identifica Isus (In 8,12; 9,5).
Opozitia lumina-intuneric in NT imbra-
ca doua aspecte:
a) lumina este tot ceea ce Adru-
rnul catre Dumnezeu: odinioara Legea, Inte-
lepciunea Cuvantul lui Dumnezeu; acum,
Cristos si arice crestin care reveleaza lumii
-' ,
desavarsirea lui Dumnezeu;
b) lu'mina, simbolul vietii, al bucuriei
fericirii, sta fata in fata cu intunericul, sim-
bolul mortii, al lacrimilor nenorocirilor:
luminii mantuirii i se intune-
rieul
Lit. Lumina materiala, imaginea lui Dum-
nezeu: in Cathemerinon (Cartea indeletnicirilor
de peste Zl), sec. IV, autorullatin scrie
un imn inchinat ceasului la care se aprinde lampa
(pentru a veghea inchinandu-te lui DlImnezeu -
adeviirata lumina a sufletelor).
Imnul vecerniei de duminica, Lucis Creator
optime ("mare Creator al celebreaza
Fiat lux din prima zi a
"Dumnezeu este lumina", afirma Milton la
Inceputul a Ill-a din Paradisul pierdut. 1667,
Sfanta Tereza d'Avila in Cartea Milostivirilor
lui Dumnezeu, sec. XVI: "Este 0 lumina ce nu cu-
noa5te noapte; pururea nu se stinge."
LUMINA 129
Ajuns intr-al X-lea cerc, Dante vede mai lntai un
fluviu de lumina din care sar scantei, apoi II
descopera pe DlImnezeu In mijlocul ca
"un trandafir de 0 stri1lucitoare" (Divina
Comedie, 1307-1321, "Paradisul", XXX-XXXI).
Cristos este lumina: "Tot vazduhul e doar un
soare; soarele stri1lucitor/Nu e dec at noapte neagra
pentru privirea ochilor sai." Cand se ive5te Dum-
nezeu, "centrul nu mai are umbra nu fuge de
lumina sa" (Agrippa d' Aubigne, Tragicele, 1616,
,,1
In dramele lui Claudel se remarca importanta
luminii, materiala simbolica; In Cap de Allr,
1889: "Da-mi lumina!'" implora Ceres pe moarte,
caci lumina i-ar risipi deznadejdea In rata
mOI1ii; dar Cap de Aur nu i-a poate da.
Imaginea ce opune lumina 5i umbra Oplll1e
deopotriva binele raul, adevarul gre5eida.
Astfel, In Pedepsele de Victor Hugo, 1853,
"S tell a" , steaua diminetii, filcand trecerea de la
"Nox" (noapte, Intuneric) la "Lux" (lumina,
veste5te sosirea ,Jngerului Libertate 5
i
a uria5ului Lumina".
Muz. Simbolismul luminii ocupa un loc
important In opera lui Mozalt: I'vfessa in do minor,
1783.
MACABEU
(Eb. maqqebet, "ciocan".) Porec1a unui
anume Iuda", fiul lui Matatia. Acesta din
urma si cei cinci fii ai sai - la care a fost
extinsl1 porec1a - au condus lupta impotriva
elenizarii fortate, sub Antiohus Epifanul
succesorii lui. Intre 166 160, Iuda
s-a aflat in fruntea disculatilor. A obtinut
mari a purificat Templul din Ieru-
salim. -+ SARBATORI: Hanuka.
Cartile Macabeilor: aceste doua carti
deutero'canonice" (prima scrisa in ebraica,
dar cunoscuta numai datorita traducerii gre-
a doua scrisa in ne povestesc
intreaga istorie a rezistentei evreilor in fata
elenismului cuceritor. Caqile sunt paralele
a doua incepe termina rela-
tarea ceva mai devreme). Ele prezinta des fa-
surarea evenimentelor politice militare,
dar povestiri edificatoare (vezi mai ales
martiriul celor frati, 2M7) menite sa
incurajeze rezistenta la persecutii, dusa
uneori pana la martiriu.
Icon. Gerritt Van Honthorst, Iuda Macabeul,
sec. XVII, Gand. Gustave Dore, "Moartea lui
Eliazar Macabeul", Sfflnta Biblie, 1866.
Muz. Haendel, Iuda Macabeul, oratoriu, 1745.
MAGI
Invatati orientali sa citeasca in
astre. Matei (2,1-12) vizita ma-
gilor veniti of ere darurile "regelui iu-
deilor", a carui stea au vazut-o inaltandu-se
in cer. Magii se intereseaza la Ierusalim
asupra locului sale. Bazandu-se pe
profetiile lui Miheia, cilrturarii Invatatorii
Legii Ie spun ca Mesia* trebuie sa se nasca
la Betleem". Pentru Matei, aceasta vizita
este implinirea vechilor prorociri des pre
inchinarea pe care neamurile pagane i-a vor
aduce Dumnezeului lui Israel (Is 49,7). -+
EPIFANIE, STEA.
Lit. Michel Toumier, Ga.'par, Melchior Bal-
tazar, 1980, fantezie imaginata pomind de la
fnchinarea magilor.
Icon. -+ EPIFANIE.
MAGNIFICAT
Cu putin timp i'nainte de a-I pe
Isus, Maria s-a dus in viz ita la vara ei Eli-
sabeta" , care era ea insarcinata; ca raspuns
la salutul Elisabetei, Maria a intonat un cant
de mu1tumire - dupa cum afIi:lm din evan-
ghelia lui Luca. Acest cant incepe, In
VUlgata*, cu urmatoarele cuvinte: Magnifi-
cat anima mea Dominum ... ; "Sufletul meu 11
pe Domnul..." (Lc 1,46-55).
Rugaciunea Magnificat a Mariei este
constituita din citate sau din aluzii biblice:
Psalmii", lov", lsaia*, Geneza* etc. -+ VIZl-
TAREA.
In vorbirea curenta (n. tr.: la catolici),
un magnificat inseamna 0 rugaciune sau un
cantec de multumire.
Lit. P,IlII Claude!, Cinci mari ode. 1907. "Mag-
niticat'. Fernando Pessoa. Opcre/c poctice ale lui
Alvaro de Campo.,, 1933 . Magnificat".
I\fuz. Ma!!nificat. Orlando di Lasso. Johann
Sebastian Vivaldi. Haendel. Carl Philipp
Emmanuel Bach.
MAMONA
Termen aramaic ce dcscmncaza bogatia.
In NT, acest cuvant hanul
pc ncdrept, putere la care
sa rcnunti ca sa-I POtl slu.fI pc Dumnczcu.
.. Nici 0 sluga nu poatc sluji lui Dumnczcu,
;i lui Mamona" (Lc Ih,U). -+ BOGAT.
L.&P. ,\'u pori sli!ii la doi ,,'t;ipini: trebuie sa
sa alegi Intre interes idcal.
Lit. Pestera lui Mal110na este e\oc;ttii In Cr;7ia,"i/
nine/or. II. cantul 7. de Edmund Spenser.
1596.
MANA.
(Eb., popular, "ce-i asta'?") Hrana mira-
culoasa a israelitilor in pustie (Ex 16), se-
man and cu grauntele de coriandru avand
gust de turta cu miere. Este yorba probabiJ
despre secretia unor insecte ce traiesc pe ta-
marini; nomazii 0 folosesc acum ca I'nlo-
cuitor de zahar sau miere. Mana e culeasa de
toti deopotriva; nu se pot face provizii,
pentru Sabat. Prin acest dar,
poporul, care pastreaza
nostal(Jia bucatelor din Egipt (Num 11,4-6).
to .
L.&P. Nt! 8ii vii pice mana din cer:
mai bine sa treci la treaba, dedit sa vreo
ipotetica fmbogatire miraculoasa.
Icon. Evreii culegand mana In pllstie sllnt
Inratisati adesea alaturi de Cina cea de Taina, la
care' lsi of era trupul ca paine, zalog al vietii
vesnice: Dierick Bouts, tripticlll Cina cea de Tainii,
1468, Louvain. Mana, Tintoretto, 1592, Venetia .
Vitrdlill din sec. XVII, St-Etienne-dll-Mont, Paris.
MARCU
Traditia recunoaste In Marcu (sau
lui Isus, pe autorul
celei de-a doua evanghelii.
MARE 131
Tovaras al lui Pavel In timpul primei sale
Intemnitari la Roma, var al lui Barnaba (Col
4,10), lui Petru drept interpret la
Roma. Scrie mai ales pentru paganii con-
vcrtiti la crestinism, membri ai comunitatii
din 'imperiului. Opera lui dateaza,
eel mai probabil, din anii 65-70.
Tema ei 0 constituie revelarea trcptata a
tainei lui Isus, Fiul lui Dumnczeu, Fiul
omului.
Emblcma lui Marcu estc lcul, animal al
desertului, fiindca cvanghelia accstuia
cu propovaduirca lui loan Boteza-
torul In pus tic .
Icon. Leul Sfftntului 1\larcu reprczint{t emble-
ma or,;sului Vcnetia Linde. spLinc Icgenda. aLi rust
adusc alc si'nntului (ct: Piat:t
San-;'vlarco. coloana pe care se alla Lin leu din
bronz). Mozaicuri In bazilica San-Marco. sec. XII.
Titian. retablul Sfinwlui Marcli. 1511. San.ta
dell<! Salute. Tintoretto, cielul de la Scuola
eli San-Marco. 15.+X. In afara Venctiei: Donatello.
statuie. 1412. Florenta. Fratii Bellini. Propov;7-
dllireu Sr8.nwlui Murcu. scc. XV. Milano. DUrer.
dipticul celor Patru Apostoli. 1526. Mlinchen .
Crispin cel Biitran. St'ilnwl Marcli. sec. XVI.
Paris.
MARE
Cum in ebraica se cu-
vant pentru "mare" pentru "lac",. Biblia .
numeste patru I'ntinderi de apa: Medlterana
("Mar'ea cea mare" sau "Marea Filistenilor"),
Marea Rosie ("Marea sau
Marea lui' Sur'), Marea MoarHi ("Marea
Sarii") lacul Tiberiadei ("Marea Galileei"
sau Kinneret"), lac cu apa duIce, foarte
limpede bogata in
Desi izvor de viata, marea dezlantUlta
este de aceea multe mitolo-
O'ii au vazut ill ea un zeu sau un balaur repre-
puterile devastatoare ce trebuie
invinse pentru a putea organiza cosmosul.
Biblia pastreaza aceasta idee (Iv 7,1.2), da:
in textele biblice marea nu e conslderata
niciodata ca fiind 0 divinitate, ci un element
creat care asculta de Dumnezeu (Gn 1,6); la
MACABEU
(Eb. maqqebet, "ciocan".) Porec1a unui
anume Iuda", fiul lui Matatia. Acesta din
urma si cei cinci fii ai sai - la care a fost
extinsl1 porec1a - au condus lupta impotriva
elenizarii fortate, sub Antiohus Epifanul
succesorii lui. Intre 166 160, Iuda
s-a aflat in fruntea disculatilor. A obtinut
mari a purificat Templul din Ieru-
salim. -+ SARBATORI: Hanuka.
Cartile Macabeilor: aceste doua carti
deutero'canonice" (prima scrisa in ebraica,
dar cunoscuta numai datorita traducerii gre-
a doua scrisa in ne povestesc
intreaga istorie a rezistentei evreilor in fata
elenismului cuceritor. Caqile sunt paralele
a doua incepe termina rela-
tarea ceva mai devreme). Ele prezinta des fa-
surarea evenimentelor politice militare,
dar povestiri edificatoare (vezi mai ales
martiriul celor frati, 2M7) menite sa
incurajeze rezistenta la persecutii, dusa
uneori pana la martiriu.
Icon. Gerritt Van Honthorst, Iuda Macabeul,
sec. XVII, Gand. Gustave Dore, "Moartea lui
Eliazar Macabeul", Sfflnta Biblie, 1866.
Muz. Haendel, Iuda Macabeul, oratoriu, 1745.
MAGI
Invatati orientali sa citeasca in
astre. Matei (2,1-12) vizita ma-
gilor veniti of ere darurile "regelui iu-
deilor", a carui stea au vazut-o inaltandu-se
in cer. Magii se intereseaza la Ierusalim
asupra locului sale. Bazandu-se pe
profetiile lui Miheia, cilrturarii Invatatorii
Legii Ie spun ca Mesia* trebuie sa se nasca
la Betleem". Pentru Matei, aceasta vizita
este implinirea vechilor prorociri des pre
inchinarea pe care neamurile pagane i-a vor
aduce Dumnezeului lui Israel (Is 49,7). -+
EPIFANIE, STEA.
Lit. Michel Toumier, Ga.'par, Melchior Bal-
tazar, 1980, fantezie imaginata pomind de la
fnchinarea magilor.
Icon. -+ EPIFANIE.
MAGNIFICAT
Cu putin timp i'nainte de a-I pe
Isus, Maria s-a dus in viz ita la vara ei Eli-
sabeta" , care era ea insarcinata; ca raspuns
la salutul Elisabetei, Maria a intonat un cant
de mu1tumire - dupa cum afIi:lm din evan-
ghelia lui Luca. Acest cant incepe, In
VUlgata*, cu urmatoarele cuvinte: Magnifi-
cat anima mea Dominum ... ; "Sufletul meu 11
pe Domnul..." (Lc 1,46-55).
Rugaciunea Magnificat a Mariei este
constituita din citate sau din aluzii biblice:
Psalmii", lov", lsaia*, Geneza* etc. -+ VIZl-
TAREA.
In vorbirea curenta (n. tr.: la catolici),
un magnificat inseamna 0 rugaciune sau un
cantec de multumire.
Lit. P,IlII Claude!, Cinci mari ode. 1907. "Mag-
niticat'. Fernando Pessoa. Opcre/c poctice ale lui
Alvaro de Campo.,, 1933 . Magnificat".
I\fuz. Ma!!nificat. Orlando di Lasso. Johann
Sebastian Vivaldi. Haendel. Carl Philipp
Emmanuel Bach.
MAMONA
Termen aramaic ce dcscmncaza bogat
ia
.
In NT, acest cuvant hanul
pc ncdrept, putere la care
sa rcnunti ca sa-I POtl slu.fI pc Dumnczcu.
.. Nici 0 sluga nu poatc sluji lui Dumnczcu,
;i lui Mamona" (Lc Ih,U). -+ BOGAT.
L.&P. ,\'u pori sli!ii la doi ,,'t;ipini: trebuie sa
sa alegi Intre interes idcal.
Lit. Pestera lui Mal110na este e\oc;ttii In Cr;7ia,"i/
nine/or. II. cantul 7. de Edmund Spenser.
1596.
MANA.
(Eb., popular, "ce-i asta'?") Hrana mira-
culoasa a israelitilor in pustie (Ex 16), se-
man and cu grauntele de coriandru avand
gust de turta cu miere. Este yorba probabiJ
despre secretia unor insecte ce traiesc pe ta-
marini; nomazii 0 folosesc acum ca I'nlo-
cuitor de zahar sau miere. Mana e culeasa de
toti deopotriva; nu se pot face provizii,
pentru Sabat. Prin acest dar,
poporul, care pastreaza
nostal(Jia bucatelor din Egipt (Num 11,4-6).
to .
L.&P. Nt! 8ii vii pice mana din cer:
mai bine sa treci la treaba, dedit sa vreo
ipotetica fmbogatire miraculoasa.
Icon. Evreii culegand mana In pllstie sllnt
Inratisati adesea alaturi de Cina cea de Taina, la
care' lsi of era trupul ca paine, zalog al vietii
vesnice: Dierick Bouts, tripticlll Cina cea de Tainii,
1468, Louvain. Mana, Tintoretto, 1592, Venetia .
Vitrdlill din sec. XVII, St-Etienne-dll-Mont, Paris.
MARCU
Traditia recunoaste In Marcu (sau
lui Isus, pe autorul
celei de-a doua evanghelii.
MARE 131
Tovaras al lui Pavel In timpul primei sale
Intemnitari la Roma, var al lui Barnaba (Col
4,10), lui Petru drept interpret la
Roma. Scrie mai ales pentru paganii con-
vcrtiti la crestinism, membri ai comunitatii
din 'imperiului. Opera lui dateaza,
eel mai probabil, din anii 65-70.
Tema ei 0 constituie revelarea trcptata a
tainei lui Isus, Fiul lui Dumnczeu, Fiul
omului.
Emblcma lui Marcu estc lcul, animal al
desertului, fiindca cvanghelia accstuia
cu propovaduirca lui loan Boteza-
torul In pus tic .
Icon. Leul Sfftntului 1\larcu reprczint{t emble-
ma or,;sului Vcnetia Linde. spLinc Icgenda. aLi rust
adusc alc si'nntului (ct: Piat:t
San-;'vlarco. coloana pe care se alla Lin leu din
bronz). Mozaicuri In bazilica San-Marco. sec. XII.
Titian. retablul Sfinwlui Marcli. 1511. San.ta
dell<! Salute. Tintoretto, cielul de la Scuola
eli San-Marco. 15.+X. In afara Venctiei: Donatello.
statuie. 1412. Florenta. Fratii Bellini. Propov;7-
dllireu Sr8.nwlui Murcu. scc. XV. Milano. DUrer.
dipticul celor Patru Apostoli. 1526. Mlinchen .
Crispin cel Biitran. St'ilnwl Marcli. sec. XVI.
Paris.
MARE
Cum in ebraica se cu-
vant pentru "mare" pentru "lac",. Biblia .
numeste patru I'ntinderi de apa: Medlterana
("Mar'ea cea mare" sau "Marea Filistenilor"),
Marea Rosie ("Marea sau
Marea lui' Sur'), Marea MoarHi ("Marea
Sarii") lacul Tiberiadei ("Marea Galileei"
sau Kinneret"), lac cu apa duIce, foarte
limpede bogata in
Desi izvor de viata, marea dezlantUlta
este de aceea multe mitolo-
O'ii au vazut ill ea un zeu sau un balaur repre-
puterile devastatoare ce trebuie
invinse pentru a putea organiza cosmosul.
Biblia pastreaza aceasta idee (Iv 7,1.2), da:
in textele biblice marea nu e conslderata
niciodata ca fiind 0 divinitate, ci un element
creat care asculta de Dumnezeu (Gn 1,6); la
132 MARIA
faccrea lumii, Dumnczcu desparte apelc
uscatul (Gn 1,1 0). Psalmii cclehreaza putcrca
lui Dumnczeu care trufia marii"
CPs H8) "zdrobc5te teasta balaurilor din
apc". Isaia Ii Domnului ca a secat
apcIe "Prapastiei celei Mari" (Is 51,10). Mur-
murul neamurilor pagiinc rasculatc Impotriva
lui Dumnczeu este ascmuit eu vuictulmarilor
(Is 17,12). In apocalipse", puterilc satanice
sunt ca fiarelc cc suie din mare (Dn 72-7).
In NT, marea pastreaza simbo-
lism ceca cc permite interpretarca
multm cpisoadc c\'anghclicc: Isus
furtuml earc Ii cOl11unitatca.
pc ueenicii din harea (Mt 823): !sus ul11hlJ
pc marc (Mt 1425). Acestc minuni sunt
dc-;cri . .;c In tcrmcni cc amintcsc de trcccrca
:vlJrii la din Egipt. Ap(l-
cal ipsa (Ap 13.1) rcia imaginilc lui Danicl
cvocand ziua cand .,nu va mai fi marc" (Ap
21 .1): atunci raul moartea vor fi Infrante.
Marea Moarta
Numcie ci provinc dc la nivclul salini-
tatii (25'*, In loe de 3,5Ck de obicci) care Im-
piedica existcnta viqii. Situata In dcprcsiu-
nea Araba, la 392 m sub nivelul marii, lunga
de 76 km lata de 16, In ea se varsa apele
Iordanului. Pc 0 portiune formeaza granita
orientala a Israclului.
Marea
Golf cc despartc Asia de Africa comu-
nica cu OceanuI Indian. Traditia a identifi-
cat-o eu Marea (sau Marea
Trestiilor) din Biblie, cea prin care au trecut
evreii In mod miraculos cand a avut loc
Exodul (Ex 14,15), dar textele cele mai
vechi vorbesc numai despre "mare", fara
alte prccizari (cu exceptia Ex 15,4, care este
un text poetic). Astazi se crede ca, la Exod,
evreii ar fi travers at de fapt lacurile Amare.
MARIA
(Eb. Myriam.) Mama lui Isus. Bisericile
0 venereaza, recunoscand In ea pe
maiea sfiinta a Miintuitorului".
Luea evoca vizita fkuta Mariei de
arhanghelul Gavrii!", care 0 anunta ca J] va
pe Isus: "Duhul Smnt se va pogori
asupra ta" (Le 1,26-35). Apoi ea devine
sotia lui Iosie (Mt 1,18-20; Lc 1,27). Isus
cste adus pe lume la BetIeem" (Mt 2,1-6;
Lc 2,4-7) undell viziteaza pastorii5i magii"
(Mt 2; Lc 2). Maria il pe fiul sau
Ia Templu" (Le 2) dupa dispari(ia lui, la
varsta de 12 ani, vine la Templu sa-I caute
(Lc 2). A vcm putinc alte indicatii desprc viata
ci.O rcgasim la nunta din Cana (In 2.1 -11).
Ja picioarcIc erucii (In 1925) )i. In sUir)it,
In mijlocul uccnicilor cohorarca
Sliintului Duh la Rusalii" (Fp 1.14).
Evanghclistul Matci crecle d. prill
i\iaria, s-a Imp I init prorocia 1 ui Isaia (7.14):
.,lata, Fccioara va ramanc Insareinala, va
na)tc un fiu )i-i va punc numclc Emanuc!."
Cuvantul ehraic almah inscamna rata sau
tanara ncvasta. Scptuaginta 11 traduce prin
,Jccioara", intemcind astfel traditia conccp-
(ici virginalc a lui Isus; de aici dcnumirea
"Sfiinta Fccioara" pcntru maiea lui, Maria
(Lc 1,26-38; Mt 1,23). -. AVE MARIA,
MAGNIFICAT.
Lit. Se pare ca primul care a cantat-o pe Maria
ar fi Sfilntul Efrem Sind (aprox. 306-373):
.. Pomul vietii aSClins in mijloclil Raiului a crescllt
in Maria:' Dar literatura propriu-zis mariaHi
in cepe sa infloreasca abia din sec. VI, mai intai in
lumea greceasca, 0 data Cll Roman Melodul
Sfilntui Gherman din Constantinopole.
In lumea occidentala, incepand din sec. XII,
se dezvolta 0 poezie mariala foarte bogata (In lim
ba latina), reprezentata de Bernard de Clairvaux si
Adam de Saint-Victor. In Franta, Iiteratura
vala profana (sec. XII-XIII) numarul
povestirilor despre minunile atribllite Fecioarei.
Gautier de Coincy, sec. X III , a cules cateva, dintre
care cea mai cunoscllta este Luptiitorul i'vlaicii
Domnului, reluata de Anatole France tn Cii{l/ia
de sidef, 1892.
Poetii vad adesea in Maria pe maica atotputer
niciI langa fiul ei, plina de intelegere pentru
compatimitoare fata de cei umili
neeajiti: Minunea lui Teofil, de Rutebellf. 1262.
Franc;ois VilIon, "Balada compusa la cererea
l11al11ei ,ale ca sa se roage la Maiea DOl11nlll ui"
(Te.,rament. 1.+6 I).
Itali:.!: in Divina Comedic. 1307-1321. DantcD
evneil pe Fccioara in cantu I 23 al Paradisului. apoi
Intr-alnou:llea ccr: .. Aprinsa faclie de l11ilostivire,
de spcranta. mntana vie. l11aica fiiea a Fiului
T:lu:' Petrarca. In Le CI177.0ne VIII. 1555.ii cere
Fecioarei ... frul11oa,a.in soarc il11bracata", sa-I
despo\'areze de Ieg:lturile sa-I
.. calauzeasca spre un vad Illai bun". dupa rurtunile
dragostci olllene)ti pentrll Laura.
Scc. XVII: Sossuet. Pn:dica penl['/l .,,7rMt()a
rC,1 Iw.'k'rii Sf/ntci Fcci(l'lrc. 1652.
Sec. XIX: In poc/ia rOlllanticCl a lui Nova!is sc
c(lntope,c ami nti rea retei iubile. l1111arta Inai ntc
,ic \f'C:111C: (Sophic).)i im:'lginc:a \laric:i. Fccioara
C:I angheli illll' ... ad'llabila logodnic:l". l11:.tica Dra-
g,"ki :\t,)lputemic:e (/Illnuri ,i C:lnt;iri. 18()2).
\'el'\,al )i \'m:tii, ,e dedie:l unui cult ferlent
penlrl! l11aic:'l dil'in[l al c'Clrci ['iu este IlCldejde:'1
lumi i. poetul r:'allcez (l apropiere
lntre cultul mal'ial )i rcligiiic Iisis
C),iris. Cybela )i /\ti,,\1aria,i Isus).
In le:.u.:ulll11aculatei Conc:eptii':'.poczia.e\,la-
via dragostea realizcaz:l in \1aria 0 adevarat:l
sublimare a . cternului reminin'. Chateaubriand.
Ccniul (I. cap. 5),1802. Verlainc.
in{elcpcillnc. I: ,.Nu 0 mai pot iubi dedt pe
maica mea Maria:' AClIm ia nastere un mit al
Maieii Domnului, avand la polul figura rea-
lista a Emmei Sovary. manata de dorinta prin
urmare. decazuta. distrusa distrugatoare.
Sec. XX: Peguy, Poarti:i mi,,terului celei de-a
dOlli:i virtll{i, 1911: "Celei ee este cereascil!
Fiindca e pamanteasea ... Maiea
stapana a ingerilor fiindca este maica stapana
oamenilor"; infii{ilji:irei:i provineiei Bcauce clitre
Maiea Domnului de la Chartres, 1913, "Tapiserii".
Claudel, Poeme de riizboi, 1922, "Fecioara la
Amiaza"; Pantoful de satin, 1929: rLl!!aciunea
Donei Prouhese catre Sfilnta Fecioara. Jean
Jouve, Feeioarala Paris, 1944.
Icon. Pietro Lorenzetti, Naljterea Fecioarei,
1342, Siena. Eduearea Mariei, statuie din lemn,
sec. XV. Semur-en-Auxois. Rafael, Madona A1a-
relui Duec, 1504. Florenta. Parmiggiano. Madona
cu gf1t lung, 1534, Fecioarei
la Templu, Tintoretto, sec. XVI, Venetia; Titian,
1540. Venetia.
Printre nenumaratele Fecioilrc ell pruneul:
Maica Domnlllui (Notre Dame de la Bel1e
VelTierc). vitraliu la Chartres. sec. XII. Cimabue.
MARIA DIN MAGDALA 133
Fccioara ClI ingeri, sec. XIII. LlIvru. Jan Van
Eyck, Fecioara yi cancelarlll Rolin. 1434. Paris.
!'v1:.trtin Schl1llgauer. Fecicwrn eLi rugul dc tran-
({alfri, 1473. Colmar. Leonardo da Vinci. Fccioara
intre .,'(;tnei, 1486. Paris. Michelangelo. Fecio;ml
eu pruncul. ISO I. statuie. Sruges. Cmlvaggio. Fe
cioara ,yi pelcrinii, 1605. ROllla. Carll,s Schwabc.
Fccioimt Cll crilli. I
:vlax Ernst. Fecioara pedepsincill-f pc prunclli
1.'1I." in [;1(,1 ,I trei Ilwrtori. sec. XX: :i1ti,tuI
ironizeaza slIbtii iconografia traditi()nalil.
Jacob Lipchitz. Fecioara. dtrc i bisc:ric::.t
din Pndi)lIl d' .\ssy. sculpturil. eu urm:1toarea
iIN:ripric: ,.Jacob Lipchill .. CITCU crcdi 11\ei
str:1mosill1r .<ti. a crear ace:'ht:l Pccioar[l pentru
buna intclegcrc ciintre o:.ttneni pc pCtmflilt iXl1lrU
C:I Duhul ,il dOlill1C:,N'ii de-a pururi:'
;HlI7.. Guillaumc de \Ltchaul. .\1e":1 .\/:tici:
O()llllluilli. sec. X I V. J()hannes C)c:keghcl11 .. \ I, :[,'-
Ie pcnlru Fc(:io'Ir;!. scc. XV. P:.lic'itrin:.l. A."lIIllP!:!
c.,! ,\-I'lri:/. l11e"':1. scc. XVI. \l()ntclerdi. Ve"pro
dC/h, bCitta Virginc. I (J Ill .. V!oz;ut. Regin:t CoL'li.
K 276. sec. XVIII. Brahms. Mmicnlicder. corul'!
a cappella. ,cc XIX. Antonin D\'or:.ik. Slab;11
M'ltcr. I Francis Pouicnc. Slab,f{ .Hiltcr: S,tiI'C
Rcgina, I ':150. Pierre Call1lel. :V1ari,1 Iii calv"r.
198(). 017. MillY. dOll 't you wecp.negro-spiritual.
Cin. Maria nu apare in operelc cinematograi'ice
decat II1tr'lIn mod faarte discrct. in umbra lui Isus.
ca 0 !'emeie iubitoare buna. Trei interprctilri
originale: in Evanghe1ht dup;7 S{fintu/ Matci de
Pier Paolo Pasolini, 1964, mama cineastului ii
Imprul11uta Mariei trasatllrile ei brazdate de ani;
Olivia Hussey in din Nil7.aret, de Franco
Zeffirelli, 1977, lntrupeaza 0 !'ecioara ado]escenta:
Jean-Luc Godard arata pantecele gol al Fecioarei
In Buellrii-tc. Marie,
MARIA DIN BETANIA
Sora lui Lazar'" a Marter, prietenii lui
Isus ':'. II ascultaatent pe Isus ii
capul cu parfum inainte de moartc. Este
modelul feminin al ucenicului (In 11,5;
12,1-8; Mt 26,6-13; Lc 10,38-41). -.
FEMEI (SFINTELE).
MARIA DIN MAGDALA
(sau MARIA-MAGDALENA)
Fcmeie din Magdala, anata pc
maluI Iacului GaliIeei, care I-a urmat peIsus
132 MARIA
faccrea lumii, Dumnczcu desparte apelc
uscatul (Gn 1,1 0). Psalmii cclehreaza putcrca
lui Dumnczeu care trufia marii"
CPs H8) "zdrobc5te teasta balaurilor din
apc". Isaia Ii Domnului ca a secat
apcIe "Prapastiei celei Mari" (Is 51,10). Mur-
murul neamurilor pagiinc rasculatc Impotriva
lui Dumnczeu este ascmuit eu vuictulmarilor
(Is 17,12). In apocalipse", puterilc satanice
sunt ca fiarelc cc suie din mare (Dn 72-7).
In NT, marea pastreaza simbo-
lism ceca cc permite interpretarca
multm cpisoadc c\'anghclicc: Isus
furtuml earc Ii cOl11unitatca.
pc ueenicii din harea (Mt 823): !sus ul11hlJ
pc marc (Mt 1425). Acestc minuni sunt
dc-;cri . .;c In tcrmcni cc amintcsc de trcccrca
:vlJrii la din Egipt. Ap(l-
cal ipsa (Ap 13.1) rcia imaginilc lui Danicl
cvocand ziua cand .,nu va mai fi marc" (Ap
21 .1): atunci raul moartea vor fi Infrante.
Marea Moarta
Numcie ci provinc dc la nivclul salini-
tatii (25'*, In loe de 3,5Ck de obicci) care Im-
piedica existcnta viqii. Situata In dcprcsiu-
nea Araba, la 392 m sub nivelul marii, lunga
de 76 km lata de 16, In ea se varsa apele
Iordanului. Pc 0 portiune formeaza granita
orientala a Israclului.
Marea
Golf cc despartc Asia de Africa comu-
nica cu OceanuI Indian. Traditia a identifi-
cat-o eu Marea (sau Marea
Trestiilor) din Biblie, cea prin care au trecut
evreii In mod miraculos cand a avut loc
Exodul (Ex 14,15), dar textele cele mai
vechi vorbesc numai despre "mare", fara
alte prccizari (cu exceptia Ex 15,4, care este
un text poetic). Astazi se crede ca, la Exod,
evreii ar fi travers at de fapt lacurile Amare.
MARIA
(Eb. Myriam.) Mama lui Isus. Bisericile
0 venereaza, recunoscand In ea pe
maiea sfiinta a Miintuitorului".
Luea evoca vizita fkuta Mariei de
arhanghelul Gavrii!", care 0 anunta ca J] va
pe Isus: "Duhul Smnt se va pogori
asupra ta" (Le 1,26-35). Apoi ea devine
sotia lui Iosie (Mt 1,18-20; Lc 1,27). Isus
cste adus pe lume la BetIeem" (Mt 2,1-6;
Lc 2,4-7) undell viziteaza pastorii5i magii"
(Mt 2; Lc 2). Maria il pe fiul sau
Ia Templu" (Le 2) dupa dispari(ia lui, la
varsta de 12 ani, vine la Templu sa-I caute
(Lc 2). A vcm putinc alte indicatii desprc viata
ci.O rcgasim la nunta din Cana (In 2.1 -11).
Ja picioarcIc erucii (In 1925) )i. In sUir)it,
In mijlocul uccnicilor cohorarca
Sliintului Duh la Rusalii" (Fp 1.14).
Evanghclistul Matci crecle d. prill
i\iaria, s-a Imp I init prorocia 1 ui Isaia (7.14):
.,lata, Fccioara va ramanc Insareinala, va
na)tc un fiu )i-i va punc numclc Emanuc!."
Cuvantul ehraic almah inscamna rata sau
tanara ncvasta. Scptuaginta 11 traduce prin
,Jccioara", intemcind astfel traditia conccp-
(ici virginalc a lui Isus; de aici dcnumirea
"Sfiinta Fccioara" pcntru maiea lui, Maria
(Lc 1,26-38; Mt 1,23). -. AVE MARIA,
MAGNIFICAT.
Lit. Se pare ca primul care a cantat-o pe Maria
ar fi Sfilntul Efrem Sind (aprox. 306-373):
.. Pomul vietii aSClins in mijloclil Raiului a crescllt
in Maria:' Dar literatura propriu-zis mariaHi
in cepe sa infloreasca abia din sec. VI, mai intai in
lumea greceasca, 0 data Cll Roman Melodul
Sfilntui Gherman din Constantinopole.
In lumea occidentala, incepand din sec. XII,
se dezvolta 0 poezie mariala foarte bogata (In lim
ba latina), reprezentata de Bernard de Clairvaux si
Adam de Saint-Victor. In Franta, Iiteratura
vala profana (sec. XII-XIII) numarul
povestirilor despre minunile atribllite Fecioarei.
Gautier de Coincy, sec. X III , a cules cateva, dintre
care cea mai cunoscllta este Luptiitorul i'vlaicii
Domnului, reluata de Anatole France tn Cii{l/ia
de sidef, 1892.
Poetii vad adesea in Maria pe maica atotputer
niciI langa fiul ei, plina de intelegere pentru
compatimitoare fata de cei umili
neeajiti: Minunea lui Teofil, de Rutebellf. 1262.
Franc;ois VilIon, "Balada compusa la cererea
l11al11ei ,ale ca sa se roage la Maiea DOl11nlll ui"
(Te.,rament. 1.+6 I).
Itali:.!: in Divina Comedic. 1307-1321. DantcD
evneil pe Fccioara in cantu I 23 al Paradisului. apoi
Intr-alnou:llea ccr: .. Aprinsa faclie de l11ilostivire,
de spcranta. mntana vie. l11aica fiiea a Fiului
T:lu:' Petrarca. In Le CI177.0ne VIII. 1555.ii cere
Fecioarei ... frul11oa,a.in soarc il11bracata", sa-I
despo\'areze de Ieg:lturile sa-I
.. calauzeasca spre un vad Illai bun". dupa rurtunile
dragostci olllene)ti pentrll Laura.
Scc. XVII: Sossuet. Pn:dica penl['/l .,,7rMt()a
rC,1 Iw.'k'rii Sf/ntci Fcci(l'lrc. 1652.
Sec. XIX: In poc/ia rOlllanticCl a lui Nova!is sc
c(lntope,c ami nti rea retei iubile. l1111arta Inai ntc
,ic \f'C:111C: (Sophic).)i im:'lginc:a \laric:i. Fccioara
C:I angheli illll' ... ad'llabila logodnic:l". l11:.tica Dra-
g,"ki :\t,)lputemic:e (/Illnuri ,i C:lnt;iri. 18()2).
\'el'\,al )i \'m:tii, ,e dedie:l unui cult ferlent
penlrl! l11aic:'l dil'in[l al c'Clrci ['iu este IlCldejde:'1
lumi i. poetul r:'allcez (l apropiere
lntre cultul mal'ial )i rcligiiic Iisis
C),iris. Cybela )i /\ti,,\1aria,i Isus).
In le:.u.:ulll11aculatei Conc:eptii':'.poczia.e\,la-
via dragostea realizcaz:l in \1aria 0 adevarat:l
sublimare a . cternului reminin'. Chateaubriand.
Ccniul (I. cap. 5),1802. Verlainc.
in{elcpcillnc. I: ,.Nu 0 mai pot iubi dedt pe
maica mea Maria:' AClIm ia nastere un mit al
Maieii Domnului, avand la polul figura rea-
lista a Emmei Sovary. manata de dorinta prin
urmare. decazuta. distrusa distrugatoare.
Sec. XX: Peguy, Poarti:i mi,,terului celei de-a
dOlli:i virtll{i, 1911: "Celei ee este cereascil!
Fiindca e pamanteasea ... Maiea
stapana a ingerilor fiindca este maica stapana
oamenilor"; infii{ilji:irei:i provineiei Bcauce clitre
Maiea Domnului de la Chartres, 1913, "Tapiserii".
Claudel, Poeme de riizboi, 1922, "Fecioara la
Amiaza"; Pantoful de satin, 1929: rLl!!aciunea
Donei Prouhese catre Sfilnta Fecioara. Jean
Jouve, Feeioarala Paris, 1944.
Icon. Pietro Lorenzetti, Naljterea Fecioarei,
1342, Siena. Eduearea Mariei, statuie din lemn,
sec. XV. Semur-en-Auxois. Rafael, Madona A1a-
relui Duec, 1504. Florenta. Parmiggiano. Madona
cu gf1t lung, 1534, Fecioarei
la Templu, Tintoretto, sec. XVI, Venetia; Titian,
1540. Venetia.
Printre nenumaratele Fecioilrc ell pruneul:
Maica Domnlllui (Notre Dame de la Bel1e
VelTierc). vitraliu la Chartres. sec. XII. Cimabue.
MARIA DIN MAGDALA 133
Fccioara ClI ingeri, sec. XIII. LlIvru. Jan Van
Eyck, Fecioara yi cancelarlll Rolin. 1434. Paris.
!'v1:.trtin Schl1llgauer. Fecicwrn eLi rugul dc tran-
({alfri, 1473. Colmar. Leonardo da Vinci. Fccioara
intre .,'(;tnei, 1486. Paris. Michelangelo. Fecio;ml
eu pruncul. ISO I. statuie. Sruges. Cmlvaggio. Fe
cioara ,yi pelcrinii, 1605. ROllla. Carll,s Schwabc.
Fccioimt Cll crilli. I
:vlax Ernst. Fecioara pedepsincill-f pc prunclli
1.'1I." in [;1(,1 ,I trei Ilwrtori. sec. XX: :i1ti,tuI
ironizeaza slIbtii iconografia traditi()nalil.
Jacob Lipchitz. Fecioara. dtrc i bisc:ric::.t
din Pndi)lIl d' .\ssy. sculpturil. eu urm:1toarea
iIN:ripric: ,.Jacob Lipchill .. CITCU crcdi 11\ei
str:1mosill1r .<ti. a crear ace:'ht:l Pccioar[l pentru
buna intclegcrc ciintre o:.ttneni pc pCtmflilt iXl1lrU
C:I Duhul ,il dOlill1C:,N'ii de-a pururi:'
;HlI7.. Guillaumc de \Ltchaul. .\1e":1 .\/:tici:
O()llllluilli. sec. X I V. J()hannes C)c:keghcl11 .. \ I, :[,'-
Ie pcnlru Fc(:io'Ir;!. scc. XV. P:.lic'itrin:.l. A."lIIllP!:!
c.,! ,\-I'lri:/. l11e"':1. scc. XVI. \l()ntclerdi. Ve"pro
dC/h, bCitta Virginc. I (J Ill .. V!oz;ut. Regin:t CoL'li.
K 276. sec. XVIII. Brahms. Mmicnlicder. corul'!
a cappella. ,cc XIX. Antonin D\'or:.ik. Slab;11
M'ltcr. I Francis Pouicnc. Slab,f{ .Hiltcr: S,tiI'C
Rcgina, I ':150. Pierre Call1lel. :V1ari,1 Iii calv"r.
198(). 017. MillY. dOll 't you wecp.negro-spiritual.
Cin. Maria nu apare in operelc cinematograi'ice
decat II1tr'lIn mod faarte discrct. in umbra lui Isus.
ca 0 !'emeie iubitoare buna. Trei interprctilri
originale: in Evanghe1ht dup;7 S{fintu/ Matci de
Pier Paolo Pasolini, 1964, mama cineastului ii
Imprul11uta Mariei trasatllrile ei brazdate de ani;
Olivia Hussey in din Nil7.aret, de Franco
Zeffirelli, 1977, lntrupeaza 0 !'ecioara ado]escenta:
Jean-Luc Godard arata pantecele gol al Fecioarei
In Buellrii-tc. Marie,
MARIA DIN BETANIA
Sora lui Lazar'" a Marter, prietenii lui
Isus ':'. II ascultaatent pe Isus ii
capul cu parfum inainte de moartc. Este
modelul feminin al ucenicului (In 11,5;
12,1-8; Mt 26,6-13; Lc 10,38-41). -.
FEMEI (SFINTELE).
MARIA DIN MAGDALA
(sau MARIA-MAGDALENA)
Fcmeie din Magdala, anata pc
maluI Iacului GaliIeei, care I-a urmat peIsus
134 MARTA
a fost dezlegata de el din stapanirea a
demoni" (Le 8,2). A fost identifieata
uneori eu Maria din Betania* , sora lui Lazar
a Martei, sau cu pacatoasa nenumita care
i-a parfumat picioarele lui Isus (Lc 7,36-50).
Maria din Magdala face parte dintr-un grup
de femei prezente la rastignirea la Ingro-
parea lui Isus (Mt 27). Ea este cea
care I-a vazut dupa Inviere (In 20,11-18)
a fost trimisa la apostoli pentru a Ie da
vestea cea buna. -+ FEMEI (SFINTELE-).
Lit. Magdalena este mondena din Taina Pati-
milorde Jean Michel. 1486: "Vreau sa fiu gatita,
fmpodobita, bogat fardataiCa sa fiu
foarte admirata"lNu fin dedit la placeri, la nimic
altceva." Henri Lacordaire, Maria-Maada/ena
sec. XIX. ,
Icon. Maria din Magdala, Magdalena, este ade-
seori confundata cu femeia pacatoasa: Donatello,
statuie, 1456, Florenfa; Piero di Cosimo, sec. XVI,
Roma; Quentin Matsys, [5 [4, Anvers; Tifian,
[533, Florenfa. Georges de La Tour, Magdalena
pocifitif, [626, Luvru.
Cin. Enrico Guazzoni, Maria din Magdala,
[915, film mut. Miguel Torres, Maria Magdalena,
1945.
MARTA
Sora Mariei* si a lui Lazar*, tdiia alaturi
de ei In Betania *. 'Intr-o zi cand Isus i-a vizi-
tat, Marta I-a servit dupa obicei i-a
surorii ei ca sta la picioarele lui Isus ascul-
tandu-l, ca un ucenic Inaintea invatatorului
sau; aceasta i-a atras urmatoarele cuvinte din
partea lui Isus: "Marta, Marta, te
pentru multe te dar un singur lucru
trebuie: Maria ales partea cea mai buna,
care nu i se va lua" (Lc 10,38-42).
La moartea fratelui sau Lazar, Marta a
alergat inaintea lui Isus marturisindu-i cre-
dinta In el (In 11,27).
Potrivit interpretarii Marta re-
prezinta viata activa, iar Maria, viata con-
templativa.
L.&P. Partea cea mai buna.
Lit. Numele personajului din drama lui Claudel,
Schimbul, 190 I, avand valoare simbolica. Prin
grija pentru lucrurile reale, prin spiritul de familie
modestia ei, Marta de personajul
evanghelic.
Icon. la Marta Maria, Vermeer, 1653
Edinburgh; Velazquez, i618, Londra; Friedrich
Overbeck, 1815, Berlin.
MARTIR (MUCENIC)
(Gr. martyrein, "a marturisi".) Un martir
este, In primul rand, un martor. La
acesta prin cuvantul faptele
sale, ca Isus a Inviat din moqi. In primele
veacuri ale un asemenea gest
atragea adesea eondamnarea la 0 moarte
violenta eruda, astfel incat "martir" a
capatat sensul de "mort pentru eredinta lui";
aeest sens s-a extins apoi la toti eei care
sufera pentru 0 cauza, mergand uneori pana
la sacrificiul supremo
De timpuriu Biseriea a Inchinat un cult
entuziast martirilor ei, sfintii mucenici. Pen-
tru unii dintre exista relatari auten-
tice care atesta martiriullor (supliciu Indurat
din pricina credintei); In eazul altora, lipsa
referintelor istoriee a fost suplinita de
legende, adeseori foarte frumoase.
Lit. Sfantul Ignatiu, episcop al Antiohiei, mar-
tirizat la Roma in jurul anului 107 d. Cr., Epistola
catre Romani (in Ignatiu exprima in
aceasta scrisoare setea de mucenicie: "Usati-mli
prada fiarelor, caci astfel voi putea ajunge la
Dumnezeu. Eu sunt graullui Dumnezeu trebuie
sa fiu macinat de coitii fiarelor ca sa devin painea
curata a lui Cristos." Origene,lndemn la muce-
nicie, sec. III (tn
ComeilJe, Polyeucte, 1642. Chateaubriand,
Martirii, 1809, din care autorul a vrut sa faca ,,0
epopee acfiunea se petrece tn sec. III
d. Cr., in timpul persecupilor lui Diocletian.
Lamennais, tn Cuvinrele unui credincios, 1834, carl.
V, abordeaza teoria romantica a popoarelor-mesia *
menite a maotui celelalte prin moartea lor.
Albert Cohen, 0, voi, frati oameni, 1972,
omagiu adus martirilor evrei: "Plirintilor mei care,
de-a lungul veacurilor, au preferat sa' fie mlicelarip
in loe sa tradeze sa fie pe rug In loe sa
renege, parinfilor mei In flacari proelamaod paoli
la ultima suflare unitatea lui Dumnezeu si maretia
lor"." . .
Elie Wiesel, In iuriimfintuf de fa KofviJ/eg,
[973, insista asupra datoriei de a miiIturisi: un ba-
tran, singunrl supravie\uitor alunui pogrom din Eu-
ropa Centrala.li transmite experien\a sa unui tanar
_ deznadajduit, atlat In pragul sinueiderii: .,Acum, ca
:;tii aceasta poveste, nu mai ai dreptul sa mori."
MATEI
Traditia 11 pe Matei drept
autorul primei evanghelii.
Fiu al lui Alfeu, probabil originar din
Capernaum, e prezentat ca sau per-
ceptor (Mt 10,3); In evanghelie este evocata
chemarea lui de catre Is us (Mt 9,9). caruia Ii
devine unul dintre cei doisprezece apostoli.
EvangheJia lui se adrcscaza iudeilor
convertiti la huni cunoscatori ai
Scripturilor, pe carc autorullc citeaza foarte
des. Textul a fost rcdactat In grccc)tc catre
anul 80 sau 85, pornind prohabil de la 0
culcgcrc de cuvantari evcnimente din
viata lui Isus In limba aramaica.
Tema principala 0 constituie Intemeierea
Bisericit de catre Is us (Dumnezeu Impreuna
cu oamenii), Isus aparand ca Mesia - aceJa
care fagaduintele lui Dumnezeu
transmise prin Lege prin proroci.
Emblema lui Matei este omul, deoarece
evanghelia sa Incepe cu genealogia lui
Cristos.
Icon. Statui la Notre-Dame-de-Ia-Couture, Le
Mans, sec. XII. Altorelief, 1260, Paris. Piatra
policroma, sec. XVI, Nantes. Tablouri: Comelis
Engelbrechtsz, Convertirea lui Matei, sec. XVI,
Nantes. Caravaggio, Chemarea lui Matei, 1600,
Srf1ntlll Matei Iji !ngerul, 1602, Roma. Rembrandt,
Matei !ngerul, 1661, Paris.
In sculpturi, Matei poate fi recunoscut dupii 0
punga legata la brau, amintind ca era perceptor.
Cin. Pier Paolo Pasolini, EvangheIia dupa
Srf1ntul Matei, 1964. Pasolini refuza imaginea
du\ceaga, stereotipa, a lui Isus, prezentandu-I ca
pe un om revoltat fmpotriva ordinii stabilite,
generos provocator cu buna :;tiinfa.
MATER DOLOROSA
Stabat mater dolorosa, juxta CIUcem,
dum pendebat filius: "Maica i'ndurerata
MARGARITAR 135
?edea la picioarele crucii pe care spanzura
fiul ei". Astfcl Inccpe poemul de zece strofe
al lui Jacopone da Todi (sec. XIII) desprc
durerea Fecioarei compatimirea pc care
trebuie sa 0 resimta sul1etul
L.&P. A fUil un aer de "mater do/orchil".
Lit. Victor Hugo, Contemplil(iile. 1 g56 .. ,0010-
rosac": la doisprelece ani dupa moartea Leopol-
dinei, Hugo se adreseaza sotiei sale. maica pllter-
niea Indurcratfl ea \laria ]a pieioarek crucii_
Charles pcguy. Misccrul mifosccnici loanei
d'Arc. 191(1. avflnd ea lailmoti\: ._De trei zilc ea
plflllgea:' EVil. 1913: Pc:gllY Ie ul1e)te pe ha si pc
Maria In aceeasi a ll1alllci Inciurci-ate care
trcbuic sCisi Ingroap; riul_
IcOIl. ;\fater do/ow,:; de Sinwn \1arl1liul1.
I-j.()(). StrasbuUI-g: Titian. 15'+'+. Prado: EI Greco.
!590. \ladrilL 'P[ET.\.
Jluz. Sfilbat ,\fater a rust pus pc nute de roartc
Illulti compm:itori. printre care: Jos,-!uin des Pres.
Palestrina. Caldara. Vivaldi. Pcrgolcse. Rus,ini.
Dvorak. Poulcnc.
MATIA
Dupa Inaltare", a lost ales de cci unspre-
zece apostolt reuniti la Icrusalim, la pro-
punerea lui Petru') dupa tragere la sorti,
sa-I Inlocuiasca pe luda sa devina "martor
al invierii" lui Isus (Fp 1,23-25). De atunci
s-a numarat printre cei doisprezece apostoli" .
MATUSALEM
Fiul lui Enoh* tatal lui Lamec, este
celebru pentru longevitatea sa: 969 de ani
(Gn 5,21-27). Atingerea unei asemenea varste
In acele vremuri conduce la ideea scurtarii
treptate a vietii omului din pricina Inmultirii
pacatelor. 0 viata lunga este 0 binecuvan-
tare dumnezeiasca.
L.&P. Batran ca Matl/.';alem.
MA.RGA.RITAR
Intr-o parabola'", Isus 11 compara pe cau-
tatorul lui Dumnezeu cu un negutator cau-
tand cu febrilitate margaritare: cand
unul de preL vinde tot ce arc 11 cumpara
134 MARTA
a fost dezlegata de el din stapanirea a
demoni" (Le 8,2). A fost identifieata
uneori eu Maria din Betania* , sora lui Lazar
a Martei, sau cu pacatoasa nenumita care
i-a parfumat picioarele lui Isus (Lc 7,36-50).
Maria din Magdala face parte dintr-un grup
de femei prezente la rastignirea la Ingro-
parea lui Isus (Mt 27). Ea este cea
care I-a vazut dupa Inviere (In 20,11-18)
a fost trimisa la apostoli pentru a Ie da
vestea cea buna. -+ FEMEI (SFINTELE-).
Lit. Magdalena este mondena din Taina Pati-
milorde Jean Michel. 1486: "Vreau sa fiu gatita,
fmpodobita, bogat fardataiCa sa fiu
foarte admirata"lNu fin dedit la placeri, la nimic
altceva." Henri Lacordaire, Maria-Maada/ena
sec. XIX. ,
Icon. Maria din Magdala, Magdalena, este ade-
seori confundata cu femeia pacatoasa: Donatello,
statuie, 1456, Florenfa; Piero di Cosimo, sec. XVI,
Roma; Quentin Matsys, [5 [4, Anvers; Tifian,
[533, Florenfa. Georges de La Tour, Magdalena
pocifitif, [626, Luvru.
Cin. Enrico Guazzoni, Maria din Magdala,
[915, film mut. Miguel Torres, Maria Magdalena,
1945.
MARTA
Sora Mariei* si a lui Lazar*, tdiia alaturi
de ei In Betania *. 'Intr-o zi cand Isus i-a vizi-
tat, Marta I-a servit dupa obicei i-a
surorii ei ca sta la picioarele lui Isus ascul-
tandu-l, ca un ucenic Inaintea invatatorului
sau; aceasta i-a atras urmatoarele cuvinte din
partea lui Isus: "Marta, Marta, te
pentru multe te dar un singur lucru
trebuie: Maria ales partea cea mai buna,
care nu i se va lua" (Lc 10,38-42).
La moartea fratelui sau Lazar, Marta a
alergat inaintea lui Isus marturisindu-i cre-
dinta In el (In 11,27).
Potrivit interpretarii Marta re-
prezinta viata activa, iar Maria, viata con-
templativa.
L.&P. Partea cea mai buna.
Lit. Numele personajului din drama lui Claudel,
Schimbul, 190 I, avand valoare simbolica. Prin
grija pentru lucrurile reale, prin spiritul de familie
modestia ei, Marta de personajul
evanghelic.
Icon. la Marta Maria, Vermeer, 1653
Edinburgh; Velazquez, i618, Londra; Friedrich
Overbeck, 1815, Berlin.
MARTIR (MUCENIC)
(Gr. martyrein, "a marturisi".) Un martir
este, In primul rand, un martor. La
acesta prin cuvantul faptele
sale, ca Isus a Inviat din moqi. In primele
veacuri ale un asemenea gest
atragea adesea eondamnarea la 0 moarte
violenta eruda, astfel incat "martir" a
capatat sensul de "mort pentru eredinta lui";
aeest sens s-a extins apoi la toti eei care
sufera pentru 0 cauza, mergand uneori pana
la sacrificiul supremo
De timpuriu Biseriea a Inchinat un cult
entuziast martirilor ei, sfintii mucenici. Pen-
tru unii dintre exista relatari auten-
tice care atesta martiriullor (supliciu Indurat
din pricina credintei); In eazul altora, lipsa
referintelor istoriee a fost suplinita de
legende, adeseori foarte frumoase.
Lit. Sfantul Ignatiu, episcop al Antiohiei, mar-
tirizat la Roma in jurul anului 107 d. Cr., Epistola
catre Romani (in Ignatiu exprima in
aceasta scrisoare setea de mucenicie: "Usati-mli
prada fiarelor, caci astfel voi putea ajunge la
Dumnezeu. Eu sunt graullui Dumnezeu trebuie
sa fiu macinat de coitii fiarelor ca sa devin painea
curata a lui Cristos." Origene,lndemn la muce-
nicie, sec. III (tn
ComeilJe, Polyeucte, 1642. Chateaubriand,
Martirii, 1809, din care autorul a vrut sa faca ,,0
epopee acfiunea se petrece tn sec. III
d. Cr., in timpul persecupilor lui Diocletian.
Lamennais, tn Cuvinrele unui credincios, 1834, carl.
V, abordeaza teoria romantica a popoarelor-mesia *
menite a maotui celelalte prin moartea lor.
Albert Cohen, 0, voi, frati oameni, 1972,
omagiu adus martirilor evrei: "Plirintilor mei care,
de-a lungul veacurilor, au preferat sa' fie mlicelarip
in loe sa tradeze sa fie pe rug In loe sa
renege, parinfilor mei In flacari proelamaod paoli
la ultima suflare unitatea lui Dumnezeu si maretia
lor"." . .
Elie Wiesel, In iuriimfintuf de fa KofviJ/eg,
[973, insista asupra datoriei de a miiIturisi: un ba-
tran, singunrl supravie\uitor alunui pogrom din Eu-
ropa Centrala.li transmite experien\a sa unui tanar
_ deznadajduit, atlat In pragul sinueiderii: .,Acum, ca
:;tii aceasta poveste, nu mai ai dreptul sa mori."
MATEI
Traditia 11 pe Matei drept
autorul primei evanghelii.
Fiu al lui Alfeu, probabil originar din
Capernaum, e prezentat ca sau per-
ceptor (Mt 10,3); In evanghelie este evocata
chemarea lui de catre Is us (Mt 9,9). caruia Ii
devine unul dintre cei doisprezece apostoli.
EvangheJia lui se adrcscaza iudeilor
convertiti la huni cunoscatori ai
Scripturilor, pe carc autorullc citeaza foarte
des. Textul a fost rcdactat In grccc)tc catre
anul 80 sau 85, pornind prohabil de la 0
culcgcrc de cuvantari evcnimente din
viata lui Isus In limba aramaica.
Tema principala 0 constituie Intemeierea
Bisericit de catre Is us (Dumnezeu Impreuna
cu oamenii), Isus aparand ca Mesia - aceJa
care fagaduintele lui Dumnezeu
transmise prin Lege prin proroci.
Emblema lui Matei este omul, deoarece
evanghelia sa Incepe cu genealogia lui
Cristos.
Icon. Statui la Notre-Dame-de-Ia-Couture, Le
Mans, sec. XII. Altorelief, 1260, Paris. Piatra
policroma, sec. XVI, Nantes. Tablouri: Comelis
Engelbrechtsz, Convertirea lui Matei, sec. XVI,
Nantes. Caravaggio, Chemarea lui Matei, 1600,
Srf1ntlll Matei Iji !ngerul, 1602, Roma. Rembrandt,
Matei !ngerul, 1661, Paris.
In sculpturi, Matei poate fi recunoscut dupii 0
punga legata la brau, amintind ca era perceptor.
Cin. Pier Paolo Pasolini, EvangheIia dupa
Srf1ntul Matei, 1964. Pasolini refuza imaginea
du\ceaga, stereotipa, a lui Isus, prezentandu-I ca
pe un om revoltat fmpotriva ordinii stabilite,
generos provocator cu buna :;tiinfa.
MATER DOLOROSA
Stabat mater dolorosa, juxta CIUcem,
dum pendebat filius: "Maica i'ndurerata
MARGARITAR 135
?edea la picioarele crucii pe care spanzura
fiul ei". Astfcl Inccpe poemul de zece strofe
al lui Jacopone da Todi (sec. XIII) desprc
durerea Fecioarei compatimirea pc care
trebuie sa 0 resimta sul1etul
L.&P. A fUil un aer de "mater do/orchil".
Lit. Victor Hugo, Contemplil(iile. 1 g56 .. ,0010-
rosac": la doisprelece ani dupa moartea Leopol-
dinei, Hugo se adreseaza sotiei sale. maica pllter-
niea Indurcratfl ea \laria ]a pieioarek crucii_
Charles pcguy. Misccrul mifosccnici loanei
d'Arc. 191(1. avflnd ea lailmoti\: ._De trei zilc ea
plflllgea:' EVil. 1913: Pc:gllY Ie ul1e)te pe ha si pc
Maria In aceeasi a ll1alllci Inciurci-ate care
trcbuic sCisi Ingroap; riul_
IcOIl. ;\fater do/ow,:; de Sinwn \1arl1liul1.
I-j.()(). StrasbuUI-g: Titian. 15'+'+. Prado: EI Greco.
!590. \ladrilL 'P[ET.\.
Jluz. Sfilbat ,\fater a rust pus pc nute de roartc
Illulti compm:itori. printre care: Jos,-!uin des Pres.
Palestrina. Caldara. Vivaldi. Pcrgolcse. Rus,ini.
Dvorak. Poulcnc.
MATIA
Dupa Inaltare", a lost ales de cci unspre-
zece apostolt reuniti la Icrusalim, la pro-
punerea lui Petru') dupa tragere la sorti,
sa-I Inlocuiasca pe luda sa devina "martor
al invierii" lui Isus (Fp 1,23-25). De atunci
s-a numarat printre cei doisprezece apostoli" .
MATUSALEM
Fiul lui Enoh* tatal lui Lamec, este
celebru pentru longevitatea sa: 969 de ani
(Gn 5,21-27). Atingerea unei asemenea varste
In acele vremuri conduce la ideea scurtarii
treptate a vietii omului din pricina Inmultirii
pacatelor. 0 viata lunga este 0 binecuvan-
tare dumnezeiasca.
L.&P. Batran ca Matl/.';alem.
MA.RGA.RITAR
Intr-o parabola'", Isus 11 compara pe cau-
tatorul lui Dumnezeu cu un negutator cau-
tand cu febrilitate margaritare: cand
unul de preL vinde tot ce arc 11 cumpara
136 MARTURISIRE
(Mt 13,45-46). Astfel. pe tanarul eel bogat,
dornic sa stapaneasca "margaritarul" care
este viata Isus 11 sa vanda
tot ce arc sa-I urmeze (Mt 19,20-2)).
In "Predica de pe munte" , Isus ii Indeam-
na pc ucenici "sa nu arunce margaritare por-
cilor" (Mt 7,6): zadarnic Ie des pre
Imparatia' lui Dumnezeu celor cu inima
fcrccata.
L&P. ;\'u trcbuic .,';7 urunci 1l7,7rg;7rir,lrc porci-
lor. In \'orbirca curcnt:!. cxprcsia a dpatat 0 cono-
["ric elitist:!: clcgcaba Ie an:tti ccva frllillos cclor
carc I1lI slint Tn starc sa gllstc i"rUl110slIl.
:VI.-\ RTC R ISIRE
rvIJrturisirea crcdin(ci Inseamna procJa-
l11area in rata Inlrcgii JUl1li a minutlilor Jui
l)ul11nel.eu. Ea poatc ri co]cctiva, ca In Jau-
dele din PsalI11i In Israel', sau perso-
nala. facuta inlauntruJ suiletului. Uneori
d uce I a martiri u.
ere/,u!" cstc 0 marturisirc in
care se proclama esen(ialul credintei sale.
Expresia "marturisirea pacatelor" deriva din
precedcnta: proclamand maretia lui Dum-
nezeu, omul se descopcra pacatos. ---. PO-
CAINTA.
Lit. Sfilntul Augustin. M,lrturi,,iIi. 39g: tenne-
nul arc Tndoitul Tnrcles de ,.Iauda" de "pocainra" ,
MASLIN
Arbore mediteranean prin excelenta, este
considerat in Biblie regele pomilor (Jud
9,8), Uleiul de masline e un aliment un
unguent apreeiat (Dt 8,8; Iez 16,9). Maslinul
constituie toto data un simbol al pacii al
rodniciei: "Fiii tai: rasaduri de mas lin in
jurul mesei tale" (Ps 127,3).
Pavel ii pe de origine
pagana (Rm 11,17) drept ram uri salbatice
altoite pe maslinul adevarat (Israel).
MANIE
VT NT osandesc mania omeneasca,
dcoarece ea isea numai rele: "Cel iute la ma-
nie savar5e5te nebunii" CPr 14,17).
Biblia prctuiqte "dreapta manie" a lui
Moise') a lui lIie" impotriva idolatriet (Ex
16,20; 1R 18,40). Textul biblic indraznqte
sa vorbcasca des pre mania lui Dumnezeu:
dragostea lui pentru om fiind el nu
poate ramane indifercnt in fata pacatului,
Tot astfel, Isus, rcvoltat de actul profanarii
Templului, Ii de aco10 pe negustori
printr-un gest simholic (In 2,13-17). --. NE-
GUSTORII DIN TEMPLU.
Ziua Maniei
Pc cand ca Dumnezcu sa-i arate
cu slralucire i'avoarca lui pc pamant, poporul
lui Israel a primil un avertisment de 1a
prowcul Amos': I.iua lui Dumncl.eu va fi 0
I.i a l11anici Impotriva fatarnicilor a imbui-
ha(ilor (Am 5.1 ca constituie In
timp 0 speranta pentru cei drcpti
un moliv de spaima pentru In
vremea Exilului. poporul evrcu () ca
pe ziua restaurarii sale politice religioase;
atunci Dumnczeu Ii va pedcpsi pentru eri-
mde lor pc toti locuitorii pamantului (Is
26,20-21). reiau tema, descriind
nimieirea Ierusalimului 1umii
(Mt 24).
Laitmotivului maniei lui Dumnezeu i se
opune 0 alta afirmatie: "Dumnezeu este
indelung rabdator" (Ps 102,8); omul eare-l
pe Dumnezeu nu po ate fi precum
robul ce traieste mereu eu spaima de pe-
deapsa: "In iUbire nu este frica" (lIn 4,18).
---. GELOS, JUDECATA DE APOI, RAZ-
BUNARE,
Lit. Lactanriu (autor latin. sec. III d. Cr.), De ira
Dei (pe tema maniei lui Dumnezeu): Domnul nu
cste impasibil, ci poate sa se manie, tocmai din
spirit de dreptate din bunatate. John Steinbeck,
Stmgurii mfiniei, 1939: autorul imprumuta titlul
din imaginea apocaliptica a ingerului ce
neamurile pagane aruncandu-Ie in "teascul cel
mare al maniei lui Dumnezeu" (Ap 14,19-20).
Pierre Emmanuel, Zi de mfinie, 1942: culegere de
poeme scrise in timpul celui de-al doilea razboi
mondial, cand au fost exterminari milioane de
oameni.
l\luz. Dic.' irac. dint liturgic almcssei numite
. ,Rcquicm'. compus pl'obabil Tn sec. XIII; ulterior
a cunoscut importantc variariuni orchestrale.
Tcxtul sc i nspira din prorocul Sofonie (1.14-1 g)
,din oracolele - litcratura evreiasca din
sec. I d. Cr.
Penderccki. Die." irae, oratoriu dedicat me-
moriei victimelor dc la Auschwitz. sec. XX.
Cin. Carl Drcver. Dic.' irac. 194(). Intrcbarea
cstc: cinc va I'i n;ilntuit Tn celc din unnu') Acest
pocm vil.ual de umbrc lumini dit lin raspuns
aillbigull.
MANTUIRE
Mantuirea, ill Biblic, il1seamna in primul
rand izhavirca: Dumnczeu ii seoate din
Egipt pc evrcii captivi (Ex 15,2),.apoi ii
fcrqte de mice primcjdie, Indeoscl:l1 de co-
tropirea straina (2R 19: 1M Ie da-
pacea. Ca sa merite aceasta, poporul
c dator sa rcspecte Legca. Prorocii vor insista
asupra Icgaturii dintre mantuire
instaurarea dreptatii (Is 59: 60,17-18).
Dupa Exil, se vor contura treptat figura
unui Mcsia", purtator al mantuirii lui Dum-
nezeu nu numai pcntru Israel, ei pentru tot
pamantul (Is 49,6-8), unei man-
tuiri definitive in "ziua Domnului" (Judeca-
ta de Apoi). Rugaciunea Psalmilor proclama:
"Mantuirea dreptilor vine de la Domnul"
(Ps 37,39), iar rasunetul ei devine din ee in
ce mai puternic pe masura ee se formuleaza
ideea existentei unei vieti dupa moarte (On
12,2-3).
Pentru crestini, Isus e Mantuitorul care
da viata pent;u a-limpaca pe om cu Dum-
nezeu pentru a-I smulge din gheara paca-
tului'" si a mortii. Prin urmare, mantuirea este
de pe ea se va realiza peA depljn
la invierea din urma (Rm 5,9-10), ---. IMPA-
RA TIE RASCUMPARARE.
, '
Lit. Mantuire, dezrobire ce pune capat Raului.
--> RASCUMPARARE.
Mantuire predestinare: Jean Calvin, Insti-
wtia ReIi"'iei 1536-1560. In general, Rc-
afirma cu putere ca Mantuirea
MESIA 137
vine de la hand dumnezeiesc. fitra legatura ell
meritcle omenc)ti.-> HAR .
Dificultatea de a ajunge la Milntuire: loan al
Crllcii, Urcure;1 A1untelui Carmel. scc. XVI (cd.
postuma,161g).
Pascal defincste Mantuirea ca reprcl.entilnd
,,0 infinitatc de vi,;tii inl'initclc fcricitii" (Cuget,lri,
I 67(), argllmcntul ,.prillsorii').
MANTUITOR
Eliberator; pcrsoana care aduce ajutor,
In care se spera. Dumnezeu c mantuitoruI
prin excelcnta: "Nu cste alt Dllmnezeu afanl
de mine. Eu sunt singurul Dllmnczeu drept
si Intoarceti-va dltre mine ve(i
i'i mantuiti" (Is 4521-22).
Cresti;1ii Ii dau acest titlu lui Isus. care
ii pc cd din robia
pacatului, din stapanirca l'or\clor raului, din
puterea mortii: In fiecare credincios moarc
omul pacatului un om nou,
datorita Duhului CTt 3,5). Cristos Mantui-
torul se ana in centrul teologiei lui Pavel.
Speranta mesianica intr-o restaurare vre-
melnica a imparatiei lui David, prezenta $i
in Faptele Apostolilor (Fp 1,6), de::inc
speranta in ImparatLa':' Cerurilgf. ---. MAN-
TUIRE, MESIA, RASCUMPARARE.
, MELHISEDEC
(Eb" "regele meu este dreptate".) Rege
al Salemului (Ierusalimului) preot al Celui
Prealnalt (Gn 14,18), a rostit 0 binecuvan-
tare asupra patriarhului A vraam * , impifrtind
paine Yin.
Icon. Mozaicuri la Santa-Maria-Maggiore,
Roma, sec. V; San-Apollinario-in-Classe,
San-Vitale, Ravena, sec. VI. Fresca la St-Savin,
Poitou, sec. XII. Sculpturi din sec. XIII: Chartres
Reims (Cumineearea cavalerului sau A vraam
Melhisedec) ,
MESIA
De la cuvantul ebraic avand ace-
Ia$i sens eu grecescul khristos: "insemnat,
consacrat, uns pentru 0 misiune". Adesea
136 MARTURISIRE
(Mt 13,45-46). Astfel. pe tanarul eel bogat,
dornic sa stapaneasca "margaritarul" care
este viata Isus 11 sa vanda
tot ce arc sa-I urmeze (Mt 19,20-2)).
In "Predica de pe munte" , Isus ii Indeam-
na pc ucenici "sa nu arunce margaritare por-
cilor" (Mt 7,6): zadarnic Ie des pre
Imparatia' lui Dumnezeu celor cu inima
fcrccata.
L&P. ;\'u trcbuic .,';7 urunci 1l7,7rg;7rir,lrc porci-
lor. In \'orbirca curcnt:!. cxprcsia a dpatat 0 cono-
["ric elitist:!: clcgcaba Ie an:tti ccva frllillos cclor
carc I1lI slint Tn starc sa gllstc i"rUl110slIl.
:VI.-\ RTC R ISIRE
rvIJrturisirea crcdin(ci Inseamna procJa-
l11area in rata Inlrcgii JUl1li a minutlilor Jui
l)ul11nel.eu. Ea poatc ri co]cctiva, ca In Jau-
dele din PsalI11i In Israel', sau perso-
nala. facuta inlauntruJ suiletului. Uneori
d uce I a martiri u.
ere/,u!" cstc 0 marturisirc in
care se proclama esen(ialul credintei sale.
Expresia "marturisirea pacatelor" deriva din
precedcnta: proclamand maretia lui Dum-
nezeu, omul se descopcra pacatos. ---. PO-
CAINTA.
Lit. Sfilntul Augustin. M,lrturi,,iIi. 39g: tenne-
nul arc Tndoitul Tnrcles de ,.Iauda" de "pocainra" ,
MASLIN
Arbore mediteranean prin excelenta, este
considerat in Biblie regele pomilor (Jud
9,8), Uleiul de masline e un aliment un
unguent apreeiat (Dt 8,8; Iez 16,9). Maslinul
constituie toto data un simbol al pacii al
rodniciei: "Fiii tai: rasaduri de mas lin in
jurul mesei tale" (Ps 127,3).
Pavel ii pe de origine
pagana (Rm 11,17) drept ram uri salbatice
altoite pe maslinul adevarat (Israel).
MANIE
VT NT osandesc mania omeneasca,
dcoarece ea isea numai rele: "Cel iute la ma-
nie savar5e5te nebunii" CPr 14,17).
Biblia prctuiqte "dreapta manie" a lui
Moise') a lui lIie" impotriva idolatriet (Ex
16,20; 1R 18,40). Textul biblic indraznqte
sa vorbcasca des pre mania lui Dumnezeu:
dragostea lui pentru om fiind el nu
poate ramane indifercnt in fata pacatului,
Tot astfel, Isus, rcvoltat de actul profanarii
Templului, Ii de aco10 pe negustori
printr-un gest simholic (In 2,13-17). --. NE-
GUSTORII DIN TEMPLU.
Ziua Maniei
Pc cand ca Dumnezcu sa-i arate
cu slralucire i'avoarca lui pc pamant, poporul
lui Israel a primil un avertisment de 1a
prowcul Amos': I.iua lui Dumncl.eu va fi 0
I.i a l11anici Impotriva fatarnicilor a imbui-
ha(ilor (Am 5.1 ca constituie In
timp 0 speranta pentru cei drcpti
un moliv de spaima pentru In
vremea Exilului. poporul evrcu () ca
pe ziua restaurarii sale politice religioase;
atunci Dumnczeu Ii va pedcpsi pentru eri-
mde lor pc toti locuitorii pamantului (Is
26,20-21). reiau tema, descriind
nimieirea Ierusalimului 1umii
(Mt 24).
Laitmotivului maniei lui Dumnezeu i se
opune 0 alta afirmatie: "Dumnezeu este
indelung rabdator" (Ps 102,8); omul eare-l
pe Dumnezeu nu po ate fi precum
robul ce traieste mereu eu spaima de pe-
deapsa: "In iUbire nu este frica" (lIn 4,18).
---. GELOS, JUDECATA DE APOI, RAZ-
BUNARE,
Lit. Lactanriu (autor latin. sec. III d. Cr.), De ira
Dei (pe tema maniei lui Dumnezeu): Domnul nu
cste impasibil, ci poate sa se manie, tocmai din
spirit de dreptate din bunatate. John Steinbeck,
Stmgurii mfiniei, 1939: autorul imprumuta titlul
din imaginea apocaliptica a ingerului ce
neamurile pagane aruncandu-Ie in "teascul cel
mare al maniei lui Dumnezeu" (Ap 14,19-20).
Pierre Emmanuel, Zi de mfinie, 1942: culegere de
poeme scrise in timpul celui de-al doilea razboi
mondial, cand au fost exterminari milioane de
oameni.
l\luz. Dic.' irac. dint liturgic almcssei numite
. ,Rcquicm'. compus pl'obabil Tn sec. XIII; ulterior
a cunoscut importantc variariuni orchestrale.
Tcxtul sc i nspira din prorocul Sofonie (1.14-1 g)
,din oracolele - litcratura evreiasca din
sec. I d. Cr.
Penderccki. Die." irae, oratoriu dedicat me-
moriei victimelor dc la Auschwitz. sec. XX.
Cin. Carl Drcver. Dic.' irac. 194(). Intrcbarea
cstc: cinc va I'i n;ilntuit Tn celc din unnu') Acest
pocm vil.ual de umbrc lumini dit lin raspuns
aillbigull.
MANTUIRE
Mantuirea, ill Biblic, il1seamna in primul
rand izhavirca: Dumnczeu ii seoate din
Egipt pc evrcii captivi (Ex 15,2),.apoi ii
fcrqte de mice primcjdie, Indeoscl:l1 de co-
tropirea straina (2R 19: 1M Ie da-
pacea. Ca sa merite aceasta, poporul
c dator sa rcspecte Legca. Prorocii vor insista
asupra Icgaturii dintre mantuire
instaurarea dreptatii (Is 59: 60,17-18).
Dupa Exil, se vor contura treptat figura
unui Mcsia", purtator al mantuirii lui Dum-
nezeu nu numai pcntru Israel, ei pentru tot
pamantul (Is 49,6-8), unei man-
tuiri definitive in "ziua Domnului" (Judeca-
ta de Apoi). Rugaciunea Psalmilor proclama:
"Mantuirea dreptilor vine de la Domnul"
(Ps 37,39), iar rasunetul ei devine din ee in
ce mai puternic pe masura ee se formuleaza
ideea existentei unei vieti dupa moarte (On
12,2-3).
Pentru crestini, Isus e Mantuitorul care
da viata pent;u a-limpaca pe om cu Dum-
nezeu pentru a-I smulge din gheara paca-
tului'" si a mortii. Prin urmare, mantuirea este
de pe ea se va realiza peA depljn
la invierea din urma (Rm 5,9-10), ---. IMPA-
RA TIE RASCUMPARARE.
, '
Lit. Mantuire, dezrobire ce pune capat Raului.
--> RASCUMPARARE.
Mantuire predestinare: Jean Calvin, Insti-
wtia ReIi"'iei 1536-1560. In general, Rc-
afirma cu putere ca Mantuirea
MESIA 137
vine de la hand dumnezeiesc. fitra legatura ell
meritcle omenc)ti.-> HAR .
Dificultatea de a ajunge la Milntuire: loan al
Crllcii, Urcure;1 A1untelui Carmel. scc. XVI (cd.
postuma,161g).
Pascal defincste Mantuirea ca reprcl.entilnd
,,0 infinitatc de vi,;tii inl'initclc fcricitii" (Cuget,lri,
I 67(), argllmcntul ,.prillsorii').
MANTUITOR
Eliberator; pcrsoana care aduce ajutor,
In care se spera. Dumnezeu c mantuitoruI
prin excelcnta: "Nu cste alt Dllmnezeu afanl
de mine. Eu sunt singurul Dllmnczeu drept
si Intoarceti-va dltre mine ve(i
i'i mantuiti" (Is 4521-22).
Cresti;1ii Ii dau acest titlu lui Isus. care
ii pc cd din robia
pacatului, din stapanirca l'or\clor raului, din
puterea mortii: In fiecare credincios moarc
omul pacatului un om nou,
datorita Duhului CTt 3,5). Cristos Mantui-
torul se ana in centrul teologiei lui Pavel.
Speranta mesianica intr-o restaurare vre-
melnica a imparatiei lui David, prezenta $i
in Faptele Apostolilor (Fp 1,6), de::inc
speranta in ImparatLa':' Cerurilgf. ---. MAN-
TUIRE, MESIA, RASCUMPARARE.
, MELHISEDEC
(Eb" "regele meu este dreptate".) Rege
al Salemului (Ierusalimului) preot al Celui
Prealnalt (Gn 14,18), a rostit 0 binecuvan-
tare asupra patriarhului A vraam * , impifrtind
paine Yin.
Icon. Mozaicuri la Santa-Maria-Maggiore,
Roma, sec. V; San-Apollinario-in-Classe,
San-Vitale, Ravena, sec. VI. Fresca la St-Savin,
Poitou, sec. XII. Sculpturi din sec. XIII: Chartres
Reims (Cumineearea cavalerului sau A vraam
Melhisedec) ,
MESIA
De la cuvantul ebraic avand ace-
Ia$i sens eu grecescul khristos: "insemnat,
consacrat, uns pentru 0 misiune". Adesea
138 MESsA
aceasta consacrare se tacea prin un aere cu
mir; David, spre excmplu, ales de Dumne-
zeu sa in locullui Saul", a primit
de la Samuel" ungcrea cu mir (IS 16).
A-I pe Mesia inseamna a
un trimis providential, un eliberator politic
un restaurator religios. Prin aura proro-
cilor, Dumnezeu intretine po;orului sau
spcranta mesianica a unci restaurari a
Ierusalimului, in jurul caruia se vor aduna
toate neamurile (Is 62). VT II prezinta pc
mult Mesia uneori ca pc un rcae
. b
putcrmc, alteori ca pc un "drept" smerit 5i
dar hiruitor, ba chiar ca pc un om
dispretuiL umilit (Is 53).
In cvanghclii (Mc 14. Lc 22), lsus ii
dcclanl arhicrcului ca cl cste Mesia, Fiui'
omului, a carui putcrc sc va manifesta dcsa-
printrc norii ccrului. Dar el rcfuza
siHi atribuie vrco misiunc de ordin politic
in timp ce muHi dintre contemporanii sa;
sperau intr-o eIibcrarc dc sub stapanirca
ramana. -. CRISTOS. IMPARATIE
POPOR,UNGERE. . ,
+Jit. Isus Mesia. ---> MANTUIRE, RASCUM-
PARARE.
Mesianisme crestine
Mesianismele de dupa [sus ori cele reclaman-
du-se de la el sunt numeroase.Un curent mesianic
postrevolu(ionar din sec. XIX vede in Isus un
eliberator simbolic. Suferin(a moartea sa poarta
germenii viitorului (George Sand). Chinurile
omului prelungindu-Ie pe cele ale crucii vor
permite sa se ajunga la varsta de aur a fraternitatii
universale: Lamennais, Cartea Poporului, UBi.
Acest mesianism se laicizeaza 0 data cu
Michelet, nu fara a mai pastra conotatii reli!!ioase:
"copiii lui Dumnezeu" (poporul) chel;ati sa
vina in "cetatea protectoare", "vasta ca sanui lui
Dumnezeu" (Poporu/, 1846). Sartre denunta am-
biguitatea acestor promisiuni de fericire facute
saracilor in Diavolul BunuJ Dumnezeu, 1951:
cetatile c1adite in numele dra!!ostei sunt adesea
ceta(i ale in5eliitoriei, iar ferici;ea oamenilor nu e
decilt ,,0 fericire de oaie".
Mesianism evreiesc
Isaac Bashevis Singer, Cornul berbecu/ui,
1935: un sat evreiesc din Polonia secolului XVII
cunoa5te zile de nebunie crezand ca a venit in sfar-
Mesia (Shabatai Zelli); oamenii sunt stapani(i de
lor(ele raului dezlan(uite de falsul Mesia. Karl
Wolfskehl. lOll "i cde patm ogJinzi. 1 95(). poem ce
se incheie cu descrierea unui lov-Mesia.
+ A/LIZ. Haendel. Mesia. 1742.
+ Cin. Roberto Rossell ini. Mesia. 1976. pcntru
RAl: .;Inten(ia regizorului fiind sa-l evoce pe
Mesla 1Il cotldlanul sau istoric. in eontemporanei-
tatea sa (eel care sc opune puterii. banului
pietrificiirii legii l. era normal ea interprctul sa n;
anonim 5i - daca se po ate spune astfel - desco-
ronat (Henri Agel l.
MESSA.
(Din lat. Itc missCl cst. formula de conce-
diere.) Messa - term en specific pentru ca-
tolici - cste 0 slujba liturgica in cursul careia
participantii actualizeaza Cina eea de Taint'
masa luata de Isus cu to,ara:;ii sai
ll1all1tc de moarte. .
Messa cuprinde doua parti principalc:
- liturghia cuvantului: lectura textclor
biblice, urmata adesea de 0 predica, alter-
neaza cu rugaciuni de implorare sau de lauda
ce sunt intonate la messele solemne -
Gl?ria*, aceasta prima par-
te se mchele cu Crezur, recitat sau can taL
. - liturghia EUharistiei*: ineepe prin da-
rUlrea (of rand a) painii a vinului; se conti-
nua prin sfintirea impartirea lor credin-
care cumineca (se cu
trupul eu sangele lui Cristos. Rugaciunea
Agnus Dei e rostita inainte de cuminecatura
Formula: Ite missa est ("Mer-
geti, messa e spusa") incheie ceremonia.
Messa se intatiseaza asadar si ca 0
cateheza, ca 0 si
ca un a.ct convivial, avandu-l in 'p'e
Isus Cnstos cel inviat din morti. -. CINA
CEA DE TAINA, FRA.NGEREA PA.INII.
+. Lit. Paul .Claudel, Mes,'ia acoJo, compusa la
RIO de Janeiro, 1917. La modul umoristic: il1
Scrisori din moara mea. de Alphonse Daudet,
1869, "Cele trei messe", poveste de Craciun.
+ l\ll1z. Guillaume Dufay. messe. Joannes
Oekeghem. II messe. Jos<.juin des Pres, 19.
Clement Jane<.jllin, 2. Claudin de Sermisy. 13.
Orlando di Lasso, 53. Monteverdi. Adriaan
Willaert. messe. Palestrina, 103 messe. Marc
Antoine Charpentier. 12. Fran<,;ois Couperin. 2
messe pentru orga. Haydn. 6 mari messe. Mozart.
mari messe. Johann Sebastian Bach. A1e,','ia In .,i. si
4messe Illterane. Telemann, 7()X servieii
Domenico Scarlatti, 0 messa. Luigi Bocch;rini. 0
messa. lohan H. Roman. Me"s<I Suedezii. Wilhelm
Friedemann Bach, Deutsche ;\IIesse. Beethoven. 2
messe (Do major A1is.,a Solemni,,) Schubert.
Ales"a Illl1li bemol. Liszt. A1c,,'sa dill Gran. Anton
Bruckner. 7 mcsse. Igor Stravinski.messa.
MIEL
Simbol privilegiat in Biblie. Evrcii erau
la origine un popor de nomazi carc traiau
din crqterca animalclor domcstice; au
ramas un popor de pastori multa vrcme dupa
stabilirea In Palcstina.
Simbol universal al bHindetii, al nevi no-
vatiei 5i supuncrii, mielul (sau oaia) il repre-
zinta pe israelitul care apartine turmei lui
Dumnezeu (Is 40,11): "EI (Domnul) va
turma sa ca un pastor. . .lPe miei ii va
purta la sanul sau de aile ce alapteaza va
avea grija."
imagine se in Evan-
ghelia lui Luca intr-a lui loan .
Mielul pascal
Este prin excelenta victima jertfelor ritua-
lice. Sangele lui, eu care evreii uns por-
tile, i-a ocrotit atunci cand Dumnezeu i-a lovit
pe toti cei dintai nascuti din tara Egiptului (Ex
12,21-27). De sarh3.toarea Pastelui*, mielul
pascal trebuie mancat in familie, in aceeasi
casa lara a-i slarama nici un os (Ex 12,46).
Isus, mielul lui Dumnezeu
Vazandu-l pe Isus, loan Botezatorul ex-
cIama: "Iata mielul lui Dumnezeu, cel ee
ridica pacatullumii" (In 1 ,29). lsus, murind
chiar atunci cand este jertfit mielul pascal,
devine noul miel pascal, care, prin sangele
sau, incheie noullegamant'" lntre Dumnezeu
oameni; pe cruce, nici un os nu-i va fi
sfaramat (In 19,33-36): "Ca un miel care se
aduce spre junghicre ca 0 oaie lara de glas
MINISTERIU 139
inaintea celui ce-o tunde, nu deschis
gura sa" (Fp 8,32 reluand Is 53,7).
Mielul sacrificat va deveni mielul cel
slavit, biruitorul mortii al puterilor raului,
eel atotputemic, judecatorul pe care il evoca
Apocalipsa'" .
se explicii iconografia care-I
adesea pe Isus ca pc un miel
ceresc, purtand 0 cruce mijlocind pcntru
oameni. -. PASTE.
+ Icoll. Jan Van Eyek. retablul Mielului mi,'lic.

MIHAIL
(Eh., ,.cine e ca Dumnezeu'?'") Estc In-
gcru( ocrotitor allui Israel (Dn 10.13-21) si
al Bisericii in Apocalipsa"'. Capctcnie a
gerilor, ell upta in ccr impotriva balaurului'"
(Ap 12.7).-.... ARHANGHEL.
+ Icoll. Arlwllghdul Milwil: mO/.aic la San-
Apollinario-in-Classc. Ravena. sec. Vl; J"resca in
Catedrala din Puy, sec. XI. !coanc: Arhall!!hclul
fvlihail. sec. XIV. Atena: Mihail
te/e, scc. XIV, Pi sa. Martin Schongauer. S[ilntul
A1ihail balauml, gravura. sec. XV. Paris. Rafael,
SmlltuJ Mihail olllorilnd balaurul. 1518. Paris.
Franeisque Durer. S[ilntul Mihail doborilnd de-
mOllul, fftntana, IX60, Paris. Emmanuel Fremiet.
statuie la Mont-Saint-Michel, 1879. .
MINISTERIU
Cuvantul vine din latinescul ministerium
desemneaza 0 sarcina sau un serviciu de
indeplinit in sanul unui popor ori al unei
comuniHiti.
In Biblie, pentru poporul ales sa-i fie
martor in lume, Dumnezeu stabileste dife-
rite functiuni legate de cuvantul D;mnului
(ministeriul prorocilor), de cult (ministeriul
pre<?tilor), de regalitate.
Intr-un sens mai larg, in Biserica se vor-
despre ministerii "randuite" Cordona-
te"), eeea ce Inseamna functii stabile
(episcop, preot, diacon) in slujba eomuni-
tatii (cuvant, taina, guvernare; n. tr.: invata-
tura, savaqirea celor sfinte, conduce;ea
138 MESsA
aceasta consacrare se tacea prin un aere cu
mir; David, spre excmplu, ales de Dumne-
zeu sa in locullui Saul", a primit
de la Samuel" ungcrea cu mir (IS 16).
A-I pe Mesia inseamna a
un trimis providential, un eliberator politic
un restaurator religios. Prin aura proro-
cilor, Dumnezeu intretine po;orului sau
spcranta mesianica a unci restaurari a
Ierusalimului, in jurul caruia se vor aduna
toate neamurile (Is 62). VT II prezinta pc
mult Mesia uneori ca pc un rcae
. b
putcrmc, alteori ca pc un "drept" smerit 5i
dar hiruitor, ba chiar ca pc un om
dispretuiL umilit (Is 53).
In cvanghclii (Mc 14. Lc 22), lsus ii
dcclanl arhicrcului ca cl cste Mesia, Fiui'
omului, a carui putcrc sc va manifesta dcsa-
printrc norii ccrului. Dar el rcfuza
siHi atribuie vrco misiunc de ordin politic
in timp ce muHi dintre contemporanii sa;
sperau intr-o eIibcrarc dc sub stapanirca
ramana. -. CRISTOS. IMPARATIE
POPOR,UNGERE. . ,
+Jit. Isus Mesia. ---> MANTUIRE, RASCUM-
PARARE.
Mesianisme crestine
Mesianismele de dupa [sus ori cele reclaman-
du-se de la el sunt numeroase.Un curent mesianic
postrevolu(ionar din sec. XIX vede in Isus un
eliberator simbolic. Suferin(a moartea sa poarta
germenii viitorului (George Sand). Chinurile
omului prelungindu-Ie pe cele ale crucii vor
permite sa se ajunga la varsta de aur a fraternitatii
universale: Lamennais, Cartea Poporului, UBi.
Acest mesianism se laicizeaza 0 data cu
Michelet, nu fara a mai pastra conotatii reli!!ioase:
"copiii lui Dumnezeu" (poporul) chel;ati sa
vina in "cetatea protectoare", "vasta ca sanui lui
Dumnezeu" (Poporu/, 1846). Sartre denunta am-
biguitatea acestor promisiuni de fericire facute
saracilor in Diavolul BunuJ Dumnezeu, 1951:
cetatile c1adite in numele dra!!ostei sunt adesea
ceta(i ale in5eliitoriei, iar ferici;ea oamenilor nu e
decilt ,,0 fericire de oaie".
Mesianism evreiesc
Isaac Bashevis Singer, Cornul berbecu/ui,
1935: un sat evreiesc din Polonia secolului XVII
cunoa5te zile de nebunie crezand ca a venit in sfar-
Mesia (Shabatai Zelli); oamenii sunt stapani(i de
lor(ele raului dezlan(uite de falsul Mesia. Karl
Wolfskehl. lOll "i cde patm ogJinzi. 1 95(). poem ce
se incheie cu descrierea unui lov-Mesia.
+ A/LIZ. Haendel. Mesia. 1742.
+ Cin. Roberto Rossell ini. Mesia. 1976. pcntru
RAl: .;Inten(ia regizorului fiind sa-l evoce pe
Mesla 1Il cotldlanul sau istoric. in eontemporanei-
tatea sa (eel care sc opune puterii. banului
pietrificiirii legii l. era normal ea interprctul sa n;
anonim 5i - daca se po ate spune astfel - desco-
ronat (Henri Agel l.
MESSA.
(Din lat. Itc missCl cst. formula de conce-
diere.) Messa - term en specific pentru ca-
tolici - cste 0 slujba liturgica in cursul careia
participantii actualizeaza Cina eea de Taint'
masa luata de Isus cu to,ara:;ii sai
ll1all1tc de moarte. .
Messa cuprinde doua parti principalc:
- liturghia cuvantului: lectura textclor
biblice, urmata adesea de 0 predica, alter-
neaza cu rugaciuni de implorare sau de lauda
ce sunt intonate la messele solemne -
Gl?ria*, aceasta prima par-
te se mchele cu Crezur, recitat sau can taL
. - liturghia EUharistiei*: ineepe prin da-
rUlrea (of rand a) painii a vinului; se conti-
nua prin sfintirea impartirea lor credin-
care cumineca (se cu
trupul eu sangele lui Cristos. Rugaciunea
Agnus Dei e rostita inainte de cuminecatura
Formula: Ite missa est ("Mer-
geti, messa e spusa") incheie ceremonia.
Messa se intatiseaza asadar si ca 0
cateheza, ca 0 si
ca un a.ct convivial, avandu-l in 'p'e
Isus Cnstos cel inviat din morti. -. CINA
CEA DE TAINA, FRA.NGEREA PA.INII.
+. Lit. Paul .Claudel, Mes,'ia acoJo, compusa la
RIO de Janeiro, 1917. La modul umoristic: il1
Scrisori din moara mea. de Alphonse Daudet,
1869, "Cele trei messe", poveste de Craciun.
+ l\ll1z. Guillaume Dufay. messe. Joannes
Oekeghem. II messe. Jos<.juin des Pres, 19.
Clement Jane<.jllin, 2. Claudin de Sermisy. 13.
Orlando di Lasso, 53. Monteverdi. Adriaan
Willaert. messe. Palestrina, 103 messe. Marc
Antoine Charpentier. 12. Fran<,;ois Couperin. 2
messe pentru orga. Haydn. 6 mari messe. Mozart.
mari messe. Johann Sebastian Bach. A1e,','ia In .,i. si
4messe Illterane. Telemann, 7()X servieii
Domenico Scarlatti, 0 messa. Luigi Bocch;rini. 0
messa. lohan H. Roman. Me"s<I Suedezii. Wilhelm
Friedemann Bach, Deutsche ;\IIesse. Beethoven. 2
messe (Do major A1is.,a Solemni,,) Schubert.
Ales"a Illl1li bemol. Liszt. A1c,,'sa dill Gran. Anton
Bruckner. 7 mcsse. Igor Stravinski.messa.
MIEL
Simbol privilegiat in Biblie. Evrcii erau
la origine un popor de nomazi carc traiau
din crqterca animalclor domcstice; au
ramas un popor de pastori multa vrcme dupa
stabilirea In Palcstina.
Simbol universal al bHindetii, al nevi no-
vatiei 5i supuncrii, mielul (sau oaia) il repre-
zinta pe israelitul care apartine turmei lui
Dumnezeu (Is 40,11): "EI (Domnul) va
turma sa ca un pastor. . .lPe miei ii va
purta la sanul sau de aile ce alapteaza va
avea grija."
imagine se in Evan-
ghelia lui Luca intr-a lui loan .
Mielul pascal
Este prin excelenta victima jertfelor ritua-
lice. Sangele lui, eu care evreii uns por-
tile, i-a ocrotit atunci cand Dumnezeu i-a lovit
pe toti cei dintai nascuti din tara Egiptului (Ex
12,21-27). De sarh3.toarea Pastelui*, mielul
pascal trebuie mancat in familie, in aceeasi
casa lara a-i slarama nici un os (Ex 12,46).
Isus, mielul lui Dumnezeu
Vazandu-l pe Isus, loan Botezatorul ex-
cIama: "Iata mielul lui Dumnezeu, cel ee
ridica pacatullumii" (In 1 ,29). lsus, murind
chiar atunci cand este jertfit mielul pascal,
devine noul miel pascal, care, prin sangele
sau, incheie noullegamant'" lntre Dumnezeu
oameni; pe cruce, nici un os nu-i va fi
sfaramat (In 19,33-36): "Ca un miel care se
aduce spre junghicre ca 0 oaie lara de glas
MINISTERIU 139
inaintea celui ce-o tunde, nu deschis
gura sa" (Fp 8,32 reluand Is 53,7).
Mielul sacrificat va deveni mielul cel
slavit, biruitorul mortii al puterilor raului,
eel atotputemic, judecatorul pe care il evoca
Apocalipsa'" .
se explicii iconografia care-I
adesea pe Isus ca pc un miel
ceresc, purtand 0 cruce mijlocind pcntru
oameni. -. PASTE.
+ Icoll. Jan Van Eyek. retablul Mielului mi,'lic.

MIHAIL
(Eh., ,.cine e ca Dumnezeu'?'") Estc In-
gcru( ocrotitor allui Israel (Dn 10.13-21) si
al Bisericii in Apocalipsa"'. Capctcnie a
gerilor, ell upta in ccr impotriva balaurului'"
(Ap 12.7).-.... ARHANGHEL.
+ Icoll. Arlwllghdul Milwil: mO/.aic la San-
Apollinario-in-Classc. Ravena. sec. Vl; J"resca in
Catedrala din Puy, sec. XI. !coanc: Arhall!!hclul
fvlihail. sec. XIV. Atena: Mihail
te/e, scc. XIV, Pi sa. Martin Schongauer. S[ilntul
A1ihail balauml, gravura. sec. XV. Paris. Rafael,
SmlltuJ Mihail olllorilnd balaurul. 1518. Paris.
Franeisque Durer. S[ilntul Mihail doborilnd de-
mOllul, fftntana, IX60, Paris. Emmanuel Fremiet.
statuie la Mont-Saint-Michel, 1879. .
MINISTERIU
Cuvantul vine din latinescul ministerium
desemneaza 0 sarcina sau un serviciu de
indeplinit in sanul unui popor ori al unei
comuniHiti.
In Biblie, pentru poporul ales sa-i fie
martor in lume, Dumnezeu stabileste dife-
rite functiuni legate de cuvantul D;mnului
(ministeriul prorocilor), de cult (ministeriul
pre<?tilor), de regalitate.
Intr-un sens mai larg, in Biserica se vor-
despre ministerii "randuite" Cordona-
te"), eeea ce Inseamna functii stabile
(episcop, preot, diacon) in slujba eomuni-
tatii (cuvant, taina, guvernare; n. tr.: invata-
tura, savaqirea celor sfinte, conduce;ea
140 MINUNE
Bisericii), care se deosebesc de slujirile
ocazionalc (de exemplu: 'eateheza, animatia
liturgica etc.).
MINUNE (MIRACOL)
(Lat. miracuium, de la mirari: "a se mira,
a admira".) Minunea, in sens biblie, nu este
In primul rand "ceva l1emaiauzit", adica
eeva imposibil de explieat prin legile naturii.
ei un "semn", 0 fapta de putere de
Dumnezeu, un mesaj pe care 11 adreseaza
oamenilor. Bihlia Ie reeomandii
Itlr sa nll se lase orhiti de intamplarile ne-
maivazutc sa nll se opreasca la
lor spcctaculoasa.
Trehuic sa obscrvarn ea VT ignora cau-
zck sccunde. atribuindu-i direct lui Dumne-
zcu tot ceca cc se intal11pla, indikrent daca
se pelrece sau nu conform eu legile nalurii.
Minunea cea mai irnportanta din istoria
poporului evreu este eea a Exodului":
Dumnezeu intervine in favoarea poporului
sau Intr-un mod nea$teptat, prin interventia
lui Moise"'. Acesta int'inde mana dcasupra
marii, care se des parte 'In doua, lasandu-i pe
evrei sa treaca.
EvangheliiIc rclateaza minuni facute de
Isus (aproximativ 20); prezentate intr-o
maniera foarte sobra, ele provin din marturii
directe. In NT ca si in VT, minunile sunt in
primul rand ele exprima un mesaj,
inso(esc cuvantullui Isus II confirma; este
un limbaj concret, un mod de a anun(a
tuturor Vestea cea Buna (Evanghelia) de
a face cunoscuta Implinirea speran(ei
mesianiee (Mt 11,2-6). Ciit despre minunile
care n-ar parea decat fapte nemaivazute,
Isus refuza sa Ie savaq,easca, fie chiar la
cererea 1 ui Irod"'.
Pentru a citi in perspectiva religioasa
relatarea unei minuni, important e nu sa .te
intrebi ce s-a petrecut de fapt, ei sa cauti
tiUcul intamplarii. De exemplu, Matei,
Marcu $i Luca povestesc minunea domolirii
unei furtuni; pentru noul ucenic al lui Isus
din Nazaret, ealmul subit al marii ridica 0
Intrebare: "Cine este aeest om, ca van-
turile marea aseulta de cIT (Mt 8,27). --.
MARE.
Lit. Scricri1c mcdievale relateuza 0 mlilrime de
minllni cure nll upar in cuprinsul VT NT.
Accstea nll nllmai ca sutisfac gustlll de intfll11pJari
llemaipUlllcnite. dar au si scopul de a arata cil
dr'eptatea divina este mai puternica decat i"ortcle
rCrului: LCi!cndii dill/rit,l. sec. XIII: Cd p,ttru li',i(i
AV{))OIl. XIII. In C7ntccl/I lui RolalJ(l (catre
I iO(I). DlIlllnezeu. ucroteasca pc franci.
In loe soarcle. asa ClIll1 fiicusc pentru
Insua" (CLXXX). In E\ul Mcdiu a ararllt ciliar
Ull tcatr'uI (oane arrc'ciut: \laicii
dintre ,'are cclrmli \ cstit cste ,'\1iraco-
lui lui Tc'"li'!. sec. XIII. III sec. XVII. Boileau
c\)lldall1llal lIliliz:rrca .. l11inunilor ca
lCIllCt de in"piratie peillru mli.sti. In a ':1 Ar[,1
pOl'! ie,;. I (,7-t
Reclinosculc drept scmnc ale lui DUll1llczeu
de caUc ap,)logctii (Pascal. Cugct'lri.
167(j1.ll1inunile constituic. dilllpotrivii.un obsta-
col grcu de trecut pClltru Indr de la
sec. XVI I. Fontcnelle. IstcJria (Jriu.:olefor.
I ()X6 ... Dintelc de Am": .. Credin[a mea nu c la
dispozitia pril11l1lui saitilllbanc"; Diderot. Cugcr,lri
llfozofice. 1746. Treptat se fnrcgistreazii 0 rcgre-
siune u l11iracolului-spectacolla scriitorii i"rancezi:
in Ve,,-rirca adUSit Marici, de Claudel, 1912, In-
vierea copilului mort apare fireaseii In mainile
Violainei; la Bemanos, Sub soarele lui Satan,
1926, minunea nu se produce.
MIREASMA.
Miresmele sunt mentionate adeseori in
Biblie. Se ca' oamenii par-
fumeze trupul (Rt 3,3; 2S 12,20) sau capul
CPs 23,5; Mt 6,17), dar nu in perioadele de
doliu (2S 14,2). moqii sunt eu mi-
resme (Mc 14,8). Exista de altfel chiar 0
breasla a eel or care preparau parfumuri. Dar
sunt mires me sfintite; In Ex 30,34, Dum-
nezeu ii indica lui Moise ingredientele ce
intra In compozitia tamaiei sfinte (amestecul
de tamaiat) adaugand: "Sfintenie sa va fie ea
pentru DomnuI." Preotul Zaharia
vestea lui loan Botezatorul* pe
cand tamaia in TempIu (Le 1,9). Liturghia
T
Apocalipsc( eUl?e de aur pline eu
tamaie (Ap 5,8). --. TAMAlE, UNGERE.
MISTER (TAINA)
Cuvantul "mister" provine dintr-un
termen greeese, mystcrion, ee apare tarziu
In Biblia greecasca (II gasim In special in
eartea dar a carui semnifi-
catie traverseaza Intreaga Biblie: e "taina"
lui Dumnezeu privitoare la lumc. Intr-ade-
var, este plin de cnigme (fa-
cerca lumii, dragostca etc.), ex-
pericnta suferin(ei te face sa-ti pui Intrebari
despre sensul Iumii. Este ea menita qeeului,
sau mantuirii'? .. Taina" divina consta In reVe-
larea a ceca cc ramane ascuns pentru multi:
Dumnezcu Iumca \'rca s-o salveze
de Ia pieire, toti oamcnii riind chemati catre
mantuire. Rezumatul centrul ,.mistcrului"
lui Dumnczeu_ In NT, sunt viata, crueea
(TataJ suferinta fiului)
invierea" lui Isus, care antieipeaza mantuirea
finala a omenirii. De aeeea, in voeabularuI
"taina", "misterul" inseamna mai
ales lui Isus actualizarea lui In
Euharistie (messa':', sIujba).
Lit. Aceasta dezvoltare liturgica a dat na5tere,
In Evul Mediu. unui gen dramatic nou: drama
litllrgicii sau semiliturgica (asupra unlli anllmit
din istoria biblicii; de pildii, Jocul lui
Adam, la sffir5itlll sec. XII), mai ales, In sec.
XIV si XV. ,.misterelor' proprill-zise, care pun In
scena' Patimile lui ISlIs. --> PATIMI.
MOABITI
Popor' vecin eu Israel, la est de
Marea Moarta intre sec. XIII $i VI 1. Cr.
Stramo$ul eponim este Moab, fiullui Lot'" $i
al fiieei sale mai mari; fratele lui Amon (Gn
19,37).
MOISE
In eb. Mose, a carui etimologie populara
e: "seos din ape" (Ex 7 ,10). Intr-adevar, prune
evreu naseut in vremea asupririi poporului .
sau in Egipt, Moise este "scos din ape" de
MOISE 141
fiiea faraonului" (Ex 2,5), care hotara5te sa
i sc dca 0 edueatie egipteana.
Neinteles de fratii de neam eu el
(Ex 2,11), e nevoit sa fuga In tara Madian .
Pe cand oile, Dumnezeu i se arata
in mijloeuI unui In tUcari iI
trimite elibercze poporul (Ex 3). In
ciuda opozitiei faraonului, Moise fratele
sau Aaron" izbutesc sa tread poporul evreu
prin mare (Ex 14). Toti travcrseaza apele
fara sa se ude, dar carelc urmaritorilor
egipteni sunt i'nghitite de val uri (Ex 14,27).
Moise i'i conduce pc evrci prin pan a Ia
Sinai". uncle i'l1eheie Legamantu!" eu DUI11-
nezcu (Ex 1 Sl): acolo DecaloguJ"
inscris pe tahJck Legii (Ex 24,12).
Coborand de pc munte iluminat de
i'ntalnirea Cll Dumnezeu, gasqte poporuI
inehinandu-se la vitelul de aUf, faurit cu
aprobarea lui Aaron (Ex 32). Maniat, Moise
farama in hucati statui a sparge tablele din
piatra (Ex 32,1 Sl). Dumnezeu 15i va rcinnoi
Legamantul Ii va cia noi table ale Legii
(Ex 34).
Dupa intamplarile din Sinai, evreii i?i
continua drumul prin Moise trebuie
sa indure murmurele, parerile de rau ne-
eredintele poporului fata de Legamant. In
ajung in campiile din Moab, la rasa-
rit de PamantuI'" Fagaduin(ei. Moise il
de pe Muntele Nebo, apoi moare (Dt 34,1-5).
Este greu de recompus figura istorica a
lui Moise, deoarece textele sunt izvorate din
mai multe tradi!ii, preocuparea eelor care
Ie-au redactat nefiind sa scrie 0 biografie, ci
sacelebreze mantuirea de Dumne-
zeu prin Moise. In VT, Moise e numit pro-
roe*, sluga'", -prieten al lui Dumnezeu, mij-
locitor. EI este ciilauza recunoseuta de toti
evrei.
NT ii pomene$te adeseori numele: Moise
apare ca mijloeitorul Torei*, pe care Isus
"nu a venit sa 0 strice, ci sa 0 implineasca"
(Mt5,17).
140 MINUNE
Bisericii), care se deosebesc de slujirile
ocazionalc (de exemplu: 'eateheza, animatia
liturgica etc.).
MINUNE (MIRACOL)
(Lat. miracuium, de la mirari: "a se mira,
a admira".) Minunea, in sens biblie, nu este
In primul rand "ceva l1emaiauzit", adica
eeva imposibil de explieat prin legile naturii.
ei un "semn", 0 fapta de putere de
Dumnezeu, un mesaj pe care 11 adreseaza
oamenilor. Bihlia Ie reeomandii
Itlr sa nll se lase orhiti de intamplarile ne-
maivazutc sa nll se opreasca la
lor spcctaculoasa.
Trehuic sa obscrvarn ea VT ignora cau-
zck sccunde. atribuindu-i direct lui Dumne-
zcu tot ceca cc se intal11pla, indikrent daca
se pelrece sau nu conform eu legile nalurii.
Minunea cea mai irnportanta din istoria
poporului evreu este eea a Exodului":
Dumnezeu intervine in favoarea poporului
sau Intr-un mod nea$teptat, prin interventia
lui Moise"'. Acesta int'inde mana dcasupra
marii, care se des parte 'In doua, lasandu-i pe
evrei sa treaca.
EvangheliiIc rclateaza minuni facute de
Isus (aproximativ 20); prezentate intr-o
maniera foarte sobra, ele provin din marturii
directe. In NT ca si in VT, minunile sunt in
primul rand ele exprima un mesaj,
inso(esc cuvantullui Isus II confirma; este
un limbaj concret, un mod de a anun(a
tuturor Vestea cea Buna (Evanghelia) de
a face cunoscuta Implinirea speran(ei
mesianiee (Mt 11,2-6). Ciit despre minunile
care n-ar parea decat fapte nemaivazute,
Isus refuza sa Ie savaq,easca, fie chiar la
cererea 1 ui Irod"'.
Pentru a citi in perspectiva religioasa
relatarea unei minuni, important e nu sa .te
intrebi ce s-a petrecut de fapt, ei sa cauti
tiUcul intamplarii. De exemplu, Matei,
Marcu $i Luca povestesc minunea domolirii
unei furtuni; pentru noul ucenic al lui Isus
din Nazaret, ealmul subit al marii ridica 0
Intrebare: "Cine este aeest om, ca van-
turile marea aseulta de cIT (Mt 8,27). --.
MARE.
Lit. Scricri1c mcdievale relateuza 0 mlilrime de
minllni cure nll upar in cuprinsul VT NT.
Accstea nll nllmai ca sutisfac gustlll de intfll11pJari
llemaipUlllcnite. dar au si scopul de a arata cil
dr'eptatea divina este mai puternica decat i"ortcle
rCrului: LCi!cndii dill/rit,l. sec. XIII: Cd p,ttru li',i(i
AV{))OIl. XIII. In C7ntccl/I lui RolalJ(l (catre
I iO(I). DlIlllnezeu. ucroteasca pc franci.
In loe soarcle. asa ClIll1 fiicusc pentru
Insua" (CLXXX). In E\ul Mcdiu a ararllt ciliar
Ull tcatr'uI (oane arrc'ciut: \laicii
dintre ,'are cclrmli \ cstit cste ,'\1iraco-
lui lui Tc'"li'!. sec. XIII. III sec. XVII. Boileau
c\)lldall1llal lIliliz:rrca .. l11inunilor ca
lCIllCt de in"piratie peillru mli.sti. In a ':1 Ar[,1
pOl'! ie,;. I (,7-t
Reclinosculc drept scmnc ale lui DUll1llczeu
de caUc ap,)logctii (Pascal. Cugct'lri.
167(j1.ll1inunile constituic. dilllpotrivii.un obsta-
col grcu de trecut pClltru Indr de la
sec. XVI I. Fontcnelle. IstcJria (Jriu.:olefor.
I ()X6 ... Dintelc de Am": .. Credin[a mea nu c la
dispozitia pril11l1lui saitilllbanc"; Diderot. Cugcr,lri
llfozofice. 1746. Treptat se fnrcgistreazii 0 rcgre-
siune u l11iracolului-spectacolla scriitorii i"rancezi:
in Ve,,-rirca adUSit Marici, de Claudel, 1912, In-
vierea copilului mort apare fireaseii In mainile
Violainei; la Bemanos, Sub soarele lui Satan,
1926, minunea nu se produce.
MIREASMA.
Miresmele sunt mentionate adeseori in
Biblie. Se ca' oamenii par-
fumeze trupul (Rt 3,3; 2S 12,20) sau capul
CPs 23,5; Mt 6,17), dar nu in perioadele de
doliu (2S 14,2). moqii sunt eu mi-
resme (Mc 14,8). Exista de altfel chiar 0
breasla a eel or care preparau parfumuri. Dar
sunt mires me sfintite; In Ex 30,34, Dum-
nezeu ii indica lui Moise ingredientele ce
intra In compozitia tamaiei sfinte (amestecul
de tamaiat) adaugand: "Sfintenie sa va fie ea
pentru DomnuI." Preotul Zaharia
vestea lui loan Botezatorul* pe
cand tamaia in TempIu (Le 1,9). Liturghia
T
Apocalipsc( eUl?e de aur pline eu
tamaie (Ap 5,8). --. TAMAlE, UNGERE.
MISTER (TAINA)
Cuvantul "mister" provine dintr-un
termen greeese, mystcrion, ee apare tarziu
In Biblia greecasca (II gasim In special in
eartea dar a carui semnifi-
catie traverseaza Intreaga Biblie: e "taina"
lui Dumnezeu privitoare la lumc. Intr-ade-
var, este plin de cnigme (fa-
cerca lumii, dragostca etc.), ex-
pericnta suferin(ei te face sa-ti pui Intrebari
despre sensul Iumii. Este ea menita qeeului,
sau mantuirii'? .. Taina" divina consta In reVe-
larea a ceca cc ramane ascuns pentru multi:
Dumnezcu Iumca \'rca s-o salveze
de Ia pieire, toti oamcnii riind chemati catre
mantuire. Rezumatul centrul ,.mistcrului"
lui Dumnczeu_ In NT, sunt viata, crueea
(TataJ suferinta fiului)
invierea" lui Isus, care antieipeaza mantuirea
finala a omenirii. De aeeea, in voeabularuI
"taina", "misterul" inseamna mai
ales lui Isus actualizarea lui In
Euharistie (messa':', sIujba).
Lit. Aceasta dezvoltare liturgica a dat na5tere,
In Evul Mediu. unui gen dramatic nou: drama
litllrgicii sau semiliturgica (asupra unlli anllmit
din istoria biblicii; de pildii, Jocul lui
Adam, la sffir5itlll sec. XII), mai ales, In sec.
XIV si XV. ,.misterelor' proprill-zise, care pun In
scena' Patimile lui ISlIs. --> PATIMI.
MOABITI
Popor' vecin eu Israel, la est de
Marea Moarta intre sec. XIII $i VI 1. Cr.
Stramo$ul eponim este Moab, fiullui Lot'" $i
al fiieei sale mai mari; fratele lui Amon (Gn
19,37).
MOISE
In eb. Mose, a carui etimologie populara
e: "seos din ape" (Ex 7 ,10). Intr-adevar, prune
evreu naseut in vremea asupririi poporului .
sau in Egipt, Moise este "scos din ape" de
MOISE 141
fiiea faraonului" (Ex 2,5), care hotara5te sa
i sc dca 0 edueatie egipteana.
Neinteles de fratii de neam eu el
(Ex 2,11), e nevoit sa fuga In tara Madian .
Pe cand oile, Dumnezeu i se arata
in mijloeuI unui In tUcari iI
trimite elibercze poporul (Ex 3). In
ciuda opozitiei faraonului, Moise fratele
sau Aaron" izbutesc sa tread poporul evreu
prin mare (Ex 14). Toti travcrseaza apele
fara sa se ude, dar carelc urmaritorilor
egipteni sunt i'nghitite de val uri (Ex 14,27).
Moise i'i conduce pc evrci prin pan a Ia
Sinai". uncle i'l1eheie Legamantu!" eu DUI11-
nezcu (Ex 1 Sl): acolo DecaloguJ"
inscris pe tahJck Legii (Ex 24,12).
Coborand de pc munte iluminat de
i'ntalnirea Cll Dumnezeu, gasqte poporuI
inehinandu-se la vitelul de aUf, faurit cu
aprobarea lui Aaron (Ex 32). Maniat, Moise
farama in hucati statui a sparge tablele din
piatra (Ex 32,1 Sl). Dumnezeu 15i va rcinnoi
Legamantul Ii va cia noi table ale Legii
(Ex 34).
Dupa intamplarile din Sinai, evreii i?i
continua drumul prin Moise trebuie
sa indure murmurele, parerile de rau ne-
eredintele poporului fata de Legamant. In
ajung in campiile din Moab, la rasa-
rit de PamantuI'" Fagaduin(ei. Moise il
de pe Muntele Nebo, apoi moare (Dt 34,1-5).
Este greu de recompus figura istorica a
lui Moise, deoarece textele sunt izvorate din
mai multe tradi!ii, preocuparea eelor care
Ie-au redactat nefiind sa scrie 0 biografie, ci
sacelebreze mantuirea de Dumne-
zeu prin Moise. In VT, Moise e numit pro-
roe*, sluga'", -prieten al lui Dumnezeu, mij-
locitor. EI este ciilauza recunoseuta de toti
evrei.
NT ii pomene$te adeseori numele: Moise
apare ca mijloeitorul Torei*, pe care Isus
"nu a venit sa 0 strice, ci sa 0 implineasca"
(Mt5,17).
142 MOLOH
Este prezent impreuna cu Ilie * in episo-
dul Schimbarii la Fata* (Mt 17). Matei, ob-
servand convergenta unor amanunte, 11
pe Isus drept un nou Moise. loan
scrie: "Legea a fost data prin Moise, harul
adevarul ne-au venit prin Isus Cristos" (In
1 ,17).
Lit. Saint-Amant, Moise milntllit, 1653, idila
eroica. Vigny, Poeme antiee moderne, 1837,
"Moise": singuratatea omului ales de Dumnezeu.
Freud, Moise Iji monoteismul, 1939: tatat detestat,
venerat, asasinat. Faulkner, Coboarff, Moise, 1942:
ar trebui sa vina Moise pentru a fi
Beniaminii prizonieri ai faraonilor. Elie Wiesel,
Ce/ebratie biblieff, 1976. Pierre Emmanuel, Tu,
"Moise", suitii de 23 de poe me mistice inspirate
din povestea lui Moise.
Icon. Claus Sluter, Filntilna lui Moise, grup
sculptat, 1404, Dijon. Michelangelo, Moise, 1516,
statuie, Roma.
Botticelli, Seene din viara lui Moise, 1483,
Roma. Tintoretto, Moise izbe!jte stilnea, sec. XVI,
Domenico Feui, rugul aprins,
sec. XVII, Viena. Nicolas Poussin, salvat
din ape, 1638, Paris. Rembrandt, Moise sparge
tableJe Legii, 1659, Berlin. Marc Chagali, Moise
primind tableJe Legii, 1956, Nisa.
Cin. Cecil B. De Mille, Cele zece porunci, 1956.
MOLOH
Leviticul face aluzie la sacrificarea unor
copii prin ardere. "Din copiii tai sa nu dai in
slujba lui Moloh" (Lv 18,21). Este yorba
despre un rit canaanean adoptat de unii evrei
in imprejurari deosebite (2R 17,17), dar
condamnat in mod formal de proroci de
intregul popor (2R 3;27). Dupa unii autori,
Moloh ar fi 0 divinitate, dupa altii ar ins em-
na un tip de jertfa votiva.
Lit. FIaubert a reluat ideea unui zeu Moloh
a evocat, 1'n SalammbO, 1862, obiceiul barbar al
jertfirii copiilor, 1'ntr-o statuie avand cap de
taur. E yorba probabil de 0 confuzie cu acel cult al
lui Kronos practicat la Cartagina.
MONEDA
Moneda nu a aparut in Israel decat dupa
Exil (sec. VI i. Cr.). Pana atunci, plati1e se
faceau fie in natura (capete de vita, cereale,
ulei sau Yin), fie printr-o anumita cantitate
de metal (aur, argint sau arama) care se
cantarea; unitatea de masura era sic1ul (eb.
de la "a cantari"), devenit apoi
unitate monetara. Cel mai des folosit era
argintul, iar termenuI kesef, "argint", numea
atat metalul, cat moneda.
Metalul se de obicei in lingouri,
dar sub diferite alte forme (discuri, placi,
ine1e), avand uneori un semn ce indica
greutatea.
Moneda propriu-zisa a aparut prin sec.
VII, in Asia Mica; ea a fost adoptata de
greci, apoi s-a raspandit cu repeziciune in tot
Orientul Apropiat, mai ales datorita
Primele monede erau din e1ectrum (aliaj
nativ de aur argint); ulterior s-au batut
monede din aur, ca de pilda darica, din ar-
gint, in special drahma - moneda greceasdi
raspandita in tot bazinul mediteranean, care
a fost adesea imitata. Se foloseau de aseme-
nea monede feniciene (de Tyr de Sidon).
DreptuI de a bate moneda eraconsiderat
un privilegiu, pentru ca indica 0 anumita
autonomie politica. Persanii sa-1
acorde provinciilor lor - inc1usiv Iudeei. Se-
leucizii au fost mai putin liberali: sub sta-
panirea lor n-au existat decat foarte putine
monede curat acelea numai din
bronz. Se intelege, prin urmare, importanta
simbolica a monedelor purtiind efigia lui
Cezar (Mt 22;20-21) sau a celor consfintind
ocuparea Ierusalimului prin inscriptia Judea
capta; ori, dimpotriva, a monedelor batute
cu inscriptii ebraice in timpul celor doua
matj rascoale impotriva romanilor.
In vremea lui Cristos, monedele ce1e mai
des intrebuintate erau cele din argint: dinarul
(drahma), reprezentiind prettil unei zile de
lucru, avand ca multipli didrahma (2)
tetradrahma (4) sau statirul (Mt 17 ;27), echi-
valent al sic1ului fenician folosit pentru plata
dilrii catre Templu; ce1e din bronz: obolul*,
calca leptaua sestertul (roman).
Romanii utilizau 0 moneda din aur curat:
aureus. Talantul (6000 de drahme, Mt 18,24)
nu era decat 0 unitate de cont (n. tr.: 0 denu-
mire pentru sumele monetare mari).
MORMANT
Sfiintul Mormant: - PUNEREA IN
MORMA.NT.
Dupa Matei, Isus, adresandu-'se cartura-
filor" fariseilor", ar fi exclamat: "Vai
voua, drturarilor fariseilor fatarnici! Ca
scmanati cu mormintcle cdc varuite, care
pc din afara se arata frumoase, inauntru insa
sunt pline de oaselc mortilor de toata
nccuratia" (Mt 23,27).
L&P. Expresia: mormintc v.iruitc a trecut 111
vorbirea p[lstrCll1du-.,i toala 1'or\a.

La propriu, inseamna patrimoniuI
transmis fiilor unui barbat decedat.
In antichitatea israelita nu exista testa-
ment scris. Dupa obiceiul legea din vechi-
me, partea cuvenita fiului celui mai mare
era de doua ori mai insemnata decat a fra-
ti10r mai mici (Dt 21,17).
Dar in cilrtile biblice revine adesea tema
fiului celui mai mare deposedat de unul
dintre ceilalti frati (vezi Gn 25;23; 48,17-19
etc.); explicatia consta in aceea cil Dumne-
zeu sau sadicqte, ina1ta sau
coboara pe cine vrea, rasturnand legile
Metaforic, atunci cand Durnnezeu
declara: "Israel este fiul meu intai-nascut"
(Ex 4;22), el il desemneaza drept
privilegiat al Filgaduintei sale.
Cristos, la randu-i, e "cel mai mare din-
tre foarte multi frati". destinata
lui si tuturor celorlalti comostenitori este
cerurilor SRm 8,17).- LEGA-
MANT, PRIMUL NASCUT.
MUSTAR
salbatic are graunte foarte
mici, dar inaltimea plantei poate atinge pana
MUZIcA 143
la trei metri. Intr-o parabola" Isus compara
Imparatia':' lui Dumnezeu cu un graunte de
la inceput minuscuI, va deveni un
copac, pasarile cerului vor gasi adapost
increngile lui (Mt 13,31-32).
Cu alta ocazie, Isus Ie uceni-
cilor sai lipsa de credinta: "Adevarat graiesc
voua: dad yeti avea credinta cat un gdiunte
de veti zice muntelui acestuia:
Muta-tc de aici dincolo, 5i se va muta; 5i
nimic nu va fi voua cu neputinta" (Mt
1720). - IMPARATIE, PARABOLA.
L&P. Marc dt un gduntc de muyt.tr (iv1c
-+.:'11-32: Lc 13.IH-19): la il1ceput foarte mic. dar
ci'iciel1t sau imjJunator l1lai tflrziu.
MUZICA.
Biblia atesta vcchimea muzicii cbraice
(Gn 4,21). Era apreciata cu ocazia serbarilor
In famiIie, a deznodamantului fericit al unor
conflicte, a ceremoniilor - inclusiv de doliu -
de la curtea regala; pastorul turma
in acordurile muzicii (IS 16,18). David canta
la harfa sau la luth in fata Chivotului ori
pentru a-I vindeca pe Saul de melancolie.
Toate ceremoniile religioase erau inso-
tite de muzicil. Biblia mentioneaza vreo
zece instrumente muzicale. Identificarea lor
exacta nu este totdeauna posibiIa, decat prin
asemanare cu instrumente asiriene, babilo-
niene sau egiptene. Psalmii 98 150 men-
tioneaza harfa (kinnor), precum titera,
trambitele, cornul din corn de tap ori
de berbec), luthul, tamburina (instrument
pentru femei), cavalul (un sbi de fIaut) ,
chimvalele "sunatpare sau zanganitoare".
Pana acum, pe teritoriul palestinian au
fost gasite numai doua perechi de chimvale
un maner de sistru (instrument egiptean,
folosit apoi in Grecia).
o reconstituire a muzicii din epoca
biblicil a fost propusa recent de Suzanne
Haik Vantura in Muzica biblic5 reveJatii, dar
Iucrarea face obiectul multor polemici.
142 MOLOH
Este prezent impreuna cu Ilie * in episo-
dul Schimbarii la Fata* (Mt 17). Matei, ob-
servand convergenta unor amanunte, 11
pe Isus drept un nou Moise. loan
scrie: "Legea a fost data prin Moise, harul
adevarul ne-au venit prin Isus Cristos" (In
1 ,17).
Lit. Saint-Amant, Moise milntllit, 1653, idila
eroica. Vigny, Poeme antiee moderne, 1837,
"Moise": singuratatea omului ales de Dumnezeu.
Freud, Moise Iji monoteismul, 1939: tatat detestat,
venerat, asasinat. Faulkner, Coboarff, Moise, 1942:
ar trebui sa vina Moise pentru a fi
Beniaminii prizonieri ai faraonilor. Elie Wiesel,
Ce/ebratie biblieff, 1976. Pierre Emmanuel, Tu,
"Moise", suitii de 23 de poe me mistice inspirate
din povestea lui Moise.
Icon. Claus Sluter, Filntilna lui Moise, grup
sculptat, 1404, Dijon. Michelangelo, Moise, 1516,
statuie, Roma.
Botticelli, Seene din viara lui Moise, 1483,
Roma. Tintoretto, Moise izbe!jte stilnea, sec. XVI,
Domenico Feui, rugul aprins,
sec. XVII, Viena. Nicolas Poussin, salvat
din ape, 1638, Paris. Rembrandt, Moise sparge
tableJe Legii, 1659, Berlin. Marc Chagali, Moise
primind tableJe Legii, 1956, Nisa.
Cin. Cecil B. De Mille, Cele zece porunci, 1956.
MOLOH
Leviticul face aluzie la sacrificarea unor
copii prin ardere. "Din copiii tai sa nu dai in
slujba lui Moloh" (Lv 18,21). Este yorba
despre un rit canaanean adoptat de unii evrei
in imprejurari deosebite (2R 17,17), dar
condamnat in mod formal de proroci de
intregul popor (2R 3;27). Dupa unii autori,
Moloh ar fi 0 divinitate, dupa altii ar ins em-
na un tip de jertfa votiva.
Lit. FIaubert a reluat ideea unui zeu Moloh
a evocat, 1'n SalammbO, 1862, obiceiul barbar al
jertfirii copiilor, 1'ntr-o statuie avand cap de
taur. E yorba probabil de 0 confuzie cu acel cult al
lui Kronos practicat la Cartagina.
MONEDA
Moneda nu a aparut in Israel decat dupa
Exil (sec. VI i. Cr.). Pana atunci, plati1e se
faceau fie in natura (capete de vita, cereale,
ulei sau Yin), fie printr-o anumita cantitate
de metal (aur, argint sau arama) care se
cantarea; unitatea de masura era sic1ul (eb.
de la "a cantari"), devenit apoi
unitate monetara. Cel mai des folosit era
argintul, iar termenuI kesef, "argint", numea
atat metalul, cat moneda.
Metalul se de obicei in lingouri,
dar sub diferite alte forme (discuri, placi,
ine1e), avand uneori un semn ce indica
greutatea.
Moneda propriu-zisa a aparut prin sec.
VII, in Asia Mica; ea a fost adoptata de
greci, apoi s-a raspandit cu repeziciune in tot
Orientul Apropiat, mai ales datorita
Primele monede erau din e1ectrum (aliaj
nativ de aur argint); ulterior s-au batut
monede din aur, ca de pilda darica, din ar-
gint, in special drahma - moneda greceasdi
raspandita in tot bazinul mediteranean, care
a fost adesea imitata. Se foloseau de aseme-
nea monede feniciene (de Tyr de Sidon).
DreptuI de a bate moneda eraconsiderat
un privilegiu, pentru ca indica 0 anumita
autonomie politica. Persanii sa-1
acorde provinciilor lor - inc1usiv Iudeei. Se-
leucizii au fost mai putin liberali: sub sta-
panirea lor n-au existat decat foarte putine
monede curat acelea numai din
bronz. Se intelege, prin urmare, importanta
simbolica a monedelor purtiind efigia lui
Cezar (Mt 22;20-21) sau a celor consfintind
ocuparea Ierusalimului prin inscriptia Judea
capta; ori, dimpotriva, a monedelor batute
cu inscriptii ebraice in timpul celor doua
matj rascoale impotriva romanilor.
In vremea lui Cristos, monedele ce1e mai
des intrebuintate erau cele din argint: dinarul
(drahma), reprezentiind prettil unei zile de
lucru, avand ca multipli didrahma (2)
tetradrahma (4) sau statirul (Mt 17 ;27), echi-
valent al sic1ului fenician folosit pentru plata
dilrii catre Templu; ce1e din bronz: obolul*,
calca leptaua sestertul (roman).
Romanii utilizau 0 moneda din aur curat:
aureus. Talantul (6000 de drahme, Mt 18,24)
nu era decat 0 unitate de cont (n. tr.: 0 denu-
mire pentru sumele monetare mari).
MORMANT
Sfiintul Mormant: - PUNEREA IN
MORMA.NT.
Dupa Matei, Isus, adresandu-'se cartura-
filor" fariseilor", ar fi exclamat: "Vai
voua, drturarilor fariseilor fatarnici! Ca
scmanati cu mormintcle cdc varuite, care
pc din afara se arata frumoase, inauntru insa
sunt pline de oaselc mortilor de toata
nccuratia" (Mt 23,27).
L&P. Expresia: mormintc v.iruitc a trecut 111
vorbirea p[lstrCll1du-.,i toala 1'or\a.

La propriu, inseamna patrimoniuI
transmis fiilor unui barbat decedat.
In antichitatea israelita nu exista testa-
ment scris. Dupa obiceiul legea din vechi-
me, partea cuvenita fiului celui mai mare
era de doua ori mai insemnata decat a fra-
ti10r mai mici (Dt 21,17).
Dar in cilrtile biblice revine adesea tema
fiului celui mai mare deposedat de unul
dintre ceilalti frati (vezi Gn 25;23; 48,17-19
etc.); explicatia consta in aceea cil Dumne-
zeu sau sadicqte, ina1ta sau
coboara pe cine vrea, rasturnand legile
Metaforic, atunci cand Durnnezeu
declara: "Israel este fiul meu intai-nascut"
(Ex 4;22), el il desemneaza drept
privilegiat al Filgaduintei sale.
Cristos, la randu-i, e "cel mai mare din-
tre foarte multi frati". destinata
lui si tuturor celorlalti comostenitori este
cerurilor SRm 8,17).- LEGA-
MANT, PRIMUL NASCUT.
MUSTAR
salbatic are graunte foarte
mici, dar inaltimea plantei poate atinge pana
MUZIcA 143
la trei metri. Intr-o parabola" Isus compara
Imparatia':' lui Dumnezeu cu un graunte de
la inceput minuscuI, va deveni un
copac, pasarile cerului vor gasi adapost
increngile lui (Mt 13,31-32).
Cu alta ocazie, Isus Ie uceni-
cilor sai lipsa de credinta: "Adevarat graiesc
voua: dad yeti avea credinta cat un gdiunte
de veti zice muntelui acestuia:
Muta-tc de aici dincolo, 5i se va muta; 5i
nimic nu va fi voua cu neputinta" (Mt
1720). - IMPARATIE, PARABOLA.
L&P. Marc dt un gduntc de muyt.tr (iv1c
-+.:'11-32: Lc 13.IH-19): la il1ceput foarte mic. dar
ci'iciel1t sau imjJunator l1lai tflrziu.
MUZICA.
Biblia atesta vcchimea muzicii cbraice
(Gn 4,21). Era apreciata cu ocazia serbarilor
In famiIie, a deznodamantului fericit al unor
conflicte, a ceremoniilor - inclusiv de doliu -
de la curtea regala; pastorul turma
in acordurile muzicii (IS 16,18). David canta
la harfa sau la luth in fata Chivotului ori
pentru a-I vindeca pe Saul de melancolie.
Toate ceremoniile religioase erau inso-
tite de muzicil. Biblia mentioneaza vreo
zece instrumente muzicale. Identificarea lor
exacta nu este totdeauna posibiIa, decat prin
asemanare cu instrumente asiriene, babilo-
niene sau egiptene. Psalmii 98 150 men-
tioneaza harfa (kinnor), precum titera,
trambitele, cornul din corn de tap ori
de berbec), luthul, tamburina (instrument
pentru femei), cavalul (un sbi de fIaut) ,
chimvalele "sunatpare sau zanganitoare".
Pana acum, pe teritoriul palestinian au
fost gasite numai doua perechi de chimvale
un maner de sistru (instrument egiptean,
folosit apoi in Grecia).
o reconstituire a muzicii din epoca
biblicil a fost propusa recent de Suzanne
Haik Vantura in Muzica biblic5 reveJatii, dar
Iucrarea face obiectul multor polemici.
N
NAB!
(Eb., "proroc, profet".)
Icon. Din IX9l pana In lX99, un grup de
pictori tineri a activat sub numele Nabi; intentia
lor era sa proclame 0 noua evanghelie a picturii.
"Ei au crezut ca pentru fiecare emotie, pentru
fiecare gand omenesc exista cate un echivalent
plastic, decorativ, 0 frumusete corespunzatoare",
a scris criticul Aurier. Acest grup Ii cuprindea pe
Paul Serusier, Maurice Denis, Paul Ranson, Pierre
Bonnard, Georges Lacombe, Ker-Xavier Roussel
si Edouard Vuillard. In afara temelor religioase, ei
abordat subiecte din viata intima, de familie.
Maurice Denis, Lupta lui Iacov Cli lngerul,
1892, St-Germain-en-Laye; Paradisul, 1912, Paris.
NABOT
Locuitor din valea Yizreel, refuzase sa-si
yanda via lui Ahab *, regele lui Israel.
Regina Izabela * a poruncit sa fie lapidat* ca
blasfemator, astfel Ahab a putut sa-i ia
via. Prorocul Ilie* i-a prezis lui Ahab prabu-
casei sale drept pedeapsa pentru
aceasta nedreptate (IR 21).
NABUCODONOSOR
Rege al Babilonului, 605-562. Sub con-
ducerea sa imperiul neobabilonian a cu-
nos cut cea mai mare inflorire. Invingator al
faraonului Neko la Karkemis (605), a
cucerit Siria Pa1estina. In 601, pentru a
zdrobi 0 rascoala a lui Ioiachim*, rege1e lui
Iuda (2R 24), a hotarat ca !ara acestuia sa fie
trecuta prin foe sabie, asediind Ierusali-
mul, care a trebuit sa capituleze. Noul rege,
Ioiachin, fiullui Ioiachim, a fost deportat la
Babilon" impreuna cu slujitorii capeteniile
militare. Unchiul sau, Sedechia", urmandu-i
la tron, s-a rasculat impotriva lui Nabuco-
donosor, care a Incercat din nou sa asedieze
Ierusalimulin anuI 588. In 587, Ierusalimul
a cazut; a fost ars jefuit, templul distrus, iar
popula!ia luata in robie 25). A treia de-
portare a avut loc in 582. In 574, Nabuco-
donosor a cucerit TyruI a pornit 0 noua
expedi!ie impotriva Egiptului (Iez 26,7).
Este tipul regelui puternic tiranic. A
fost deopotriva un mare constructor: palate,
gradini suspendate, zidurile de incinta ale
BabilonuIui.
Lit. Evreicele, tragedie de Robert Garnier,
1583: despotul babilonian sa Ii se taie
gatul printilor copiilor de origine evreiasdi. Lui
Sedechia, regele lui Iuda, Ii sunt ochii.
Muz. Giuseppe Verdi, Nabuco, opera, 1842.
NAIM (VA.DUVA DIN ... )
Langa Nairn - astazi Nain, in
sudul Galileei, la poalele Muntelui Tabor-
Isus a intalnit un cortegiu funerar. "Duceau
la groapa un mort, singurul copil al mamei
sale, ea era vaduva" (Lc 7,12). Cuprins de
mila, Isus a rostit: "Tinere, !ie i!i zic, scoa-
la-te." Atunci mortul s-a ridicat a inceput
sa vorbeasca.
NARD
Parfum pe care Maria * I-a turn at pe ca-
pullui Isus, aflat la masa la Simon Leprosul,
fn Este yorba, fara indoiala, despre
extractul unei plante din Indii (Mt 26,6; Mc
14,3).
NASTEREA DOMNULUI
(NATIVITATE)
(Lat., lui Isus, po-
vestita de Luca (Lc 2,1-7), a carei celebrare
este fixata arbitrar la solsti!iul de iama. -+
CRACIUN.
"Nativitate" se orice tab lou
lui Isus.
., Lit. Sfantul loan al Crucii, Romantele, sec.
XVI, Domnului": bucuria omului
lacrimile lui Dumnezeu .
Icon. Na.,terea Domnului, Giovanni Pisano,
amvonul de' la San Andrea, Pistoia, 13()1;
Mesterul din FlemaIIe, sec. XV, Dijon;
de ia Moulins, 1475, Autun; Correggio, 1522,
Dresda. Albrecht Altdorfer, Noaptea Sfantii, 1520,
Berlin. Georges de La Tour, Nou-niiscuwl, 1640,
Rennes. Paul Gauguin, Na$terea lui Cri"to." 1896,
Mtinchen. -> MAGI, PASTORI.
NATAN
Profet care a exercitat 0 mare influen!a
asupra lui David*, L-a convins sa nu constru-
iasca ,,0 casa" pentru Dumnezeu, intrucat
Dumnezeu Ii va construi lui 0 casa, asigu-
rand perenitatea' dinastiei sale (2S 7,1-7).
Natan I-a mustrat pe rege pentru adulterul
cornis cu * pentru inUiturarea lui
Urie; a prevestit moartea copilului pe care
David 11 avusese de la (2S 12,13).
I-a lui David ca Dumnezeu 11
ca rege pe Solomon* a izbutit sa-l
impuna pe acesta in lupte1e pentru succe-
siune (IR 1,11-40).
NATANAIL
(Eb., "Dumnezeu da".) Ucenic al lui
Isus, originar din Cana Galileei. Apare de
doua ori in Evanghelia lui loan (1,43-51
21,2), In aceste imprejurari ii arata lui Isus
un atasament entuziast si tineresc.
, ,
NEBO 145
Lit. Desigur nu intamplator i-a dat Gide, in
Bucatele piimantului, 1897, numele de N atanail
tanarllllli sau discipol, pe care vrea sa-I invete
"zellil entuziast".
NAZARET
Sat din Galileea Superioara unde a
crescut Isus. Deschisa larg influen!elor pa-
gane, Galileea era privita cu dispre! de auto-
ritatile de la Ierusalim. Asadar exista 0
batjocoritoare in "Nazarinea-
nul" (Mt 26,71) - sau "Galileal!ul" (Mt
26,69) - care i se dadea lui Isus. In lumea
semitica, ucenicii lui erau numi!i "nazari-
neni" (Fp 24,5), in timp ce in lumea greco-ro-
mana Ii se spunea cu precadere
(de la "Cristos").
NEAMURI
Grup de familii sau de clanuri aflate sub
autoritatea capetenii, traind in
!inut. Dupa tradi!ie, Israel are ca
structura fundamentala douasprezece nea-
muri, ai caror eponimi sunt cei
doisprezece fii ai lui Iacov: Ruben, Simeon,
Levi, Iuda, Isahar, Zebulon, Iosif, Beniamin,
Dan, Neftali, Gad Dar aceasta lista
va suferi multe schimbari de-a lungul tim-
pului (Levi dispare, Iosif se desparte in
Efraim si Manase etc.).
La apoi la in Canaan,
impar!irea teritoriului reflecta 0 situa!ie
destul de complexa. De fapt, ce1e douaspre-
zece neamuri corespund mai degrabii unei
vointe politice (organizarea in douasprezece
districte sub Solomon, lR 4,7), decat unei
situa!ii reale.
NEBO (Muntele"')
Munte situat in Transiordania, la varsa-
rea Iordanului, de unde se vad Marea* Moar-
ta si oaza Ierihonului. De acolo a contemplat
Pamantul Fiigaduintei, care i-a ra-
mas interzis fiindca se indoise de cuvantul
lui Dumnezeu. Acolo a murit (Dt 32,49).
N
NAB!
(Eb., "proroc, profet".)
Icon. Din IX9l pana In lX99, un grup de
pictori tineri a activat sub numele Nabi; intentia
lor era sa proclame 0 noua evanghelie a picturii.
"Ei au crezut ca pentru fiecare emotie, pentru
fiecare gand omenesc exista cate un echivalent
plastic, decorativ, 0 frumusete corespunzatoare",
a scris criticul Aurier. Acest grup Ii cuprindea pe
Paul Serusier, Maurice Denis, Paul Ranson, Pierre
Bonnard, Georges Lacombe, Ker-Xavier Roussel
si Edouard Vuillard. In afara temelor religioase, ei
abordat subiecte din viata intima, de familie.
Maurice Denis, Lupta lui Iacov Cli lngerul,
1892, St-Germain-en-Laye; Paradisul, 1912, Paris.
NABOT
Locuitor din valea Yizreel, refuzase sa-si
yanda via lui Ahab *, regele lui Israel.
Regina Izabela * a poruncit sa fie lapidat* ca
blasfemator, astfel Ahab a putut sa-i ia
via. Prorocul Ilie* i-a prezis lui Ahab prabu-
casei sale drept pedeapsa pentru
aceasta nedreptate (IR 21).
NABUCODONOSOR
Rege al Babilonului, 605-562. Sub con-
ducerea sa imperiul neobabilonian a cu-
nos cut cea mai mare inflorire. Invingator al
faraonului Neko la Karkemis (605), a
cucerit Siria Pa1estina. In 601, pentru a
zdrobi 0 rascoala a lui Ioiachim*, rege1e lui
Iuda (2R 24), a hotarat ca !ara acestuia sa fie
trecuta prin foe sabie, asediind Ierusali-
mul, care a trebuit sa capituleze. Noul rege,
Ioiachin, fiullui Ioiachim, a fost deportat la
Babilon" impreuna cu slujitorii capeteniile
militare. Unchiul sau, Sedechia", urmandu-i
la tron, s-a rasculat impotriva lui Nabuco-
donosor, care a Incercat din nou sa asedieze
Ierusalimulin anuI 588. In 587, Ierusalimul
a cazut; a fost ars jefuit, templul distrus, iar
popula!ia luata in robie 25). A treia de-
portare a avut loc in 582. In 574, Nabuco-
donosor a cucerit TyruI a pornit 0 noua
expedi!ie impotriva Egiptului (Iez 26,7).
Este tipul regelui puternic tiranic. A
fost deopotriva un mare constructor: palate,
gradini suspendate, zidurile de incinta ale
BabilonuIui.
Lit. Evreicele, tragedie de Robert Garnier,
1583: despotul babilonian sa Ii se taie
gatul printilor copiilor de origine evreiasdi. Lui
Sedechia, regele lui Iuda, Ii sunt ochii.
Muz. Giuseppe Verdi, Nabuco, opera, 1842.
NAIM (VA.DUVA DIN ... )
Langa Nairn - astazi Nain, in
sudul Galileei, la poalele Muntelui Tabor-
Isus a intalnit un cortegiu funerar. "Duceau
la groapa un mort, singurul copil al mamei
sale, ea era vaduva" (Lc 7,12). Cuprins de
mila, Isus a rostit: "Tinere, !ie i!i zic, scoa-
la-te." Atunci mortul s-a ridicat a inceput
sa vorbeasca.
NARD
Parfum pe care Maria * I-a turn at pe ca-
pullui Isus, aflat la masa la Simon Leprosul,
fn Este yorba, fara indoiala, despre
extractul unei plante din Indii (Mt 26,6; Mc
14,3).
NASTEREA DOMNULUI
(NATIVITATE)
(Lat., lui Isus, po-
vestita de Luca (Lc 2,1-7), a carei celebrare
este fixata arbitrar la solsti!iul de iama. -+
CRACIUN.
"Nativitate" se orice tab lou
lui Isus.
., Lit. Sfantul loan al Crucii, Romantele, sec.
XVI, Domnului": bucuria omului
lacrimile lui Dumnezeu .
Icon. Na.,terea Domnului, Giovanni Pisano,
amvonul de' la San Andrea, Pistoia, 13()1;
Mesterul din FlemaIIe, sec. XV, Dijon;
de ia Moulins, 1475, Autun; Correggio, 1522,
Dresda. Albrecht Altdorfer, Noaptea Sfantii, 1520,
Berlin. Georges de La Tour, Nou-niiscuwl, 1640,
Rennes. Paul Gauguin, Na$terea lui Cri"to." 1896,
Mtinchen. -> MAGI, PASTORI.
NATAN
Profet care a exercitat 0 mare influen!a
asupra lui David*, L-a convins sa nu constru-
iasca ,,0 casa" pentru Dumnezeu, intrucat
Dumnezeu Ii va construi lui 0 casa, asigu-
rand perenitatea' dinastiei sale (2S 7,1-7).
Natan I-a mustrat pe rege pentru adulterul
cornis cu * pentru inUiturarea lui
Urie; a prevestit moartea copilului pe care
David 11 avusese de la (2S 12,13).
I-a lui David ca Dumnezeu 11
ca rege pe Solomon* a izbutit sa-l
impuna pe acesta in lupte1e pentru succe-
siune (IR 1,11-40).
NATANAIL
(Eb., "Dumnezeu da".) Ucenic al lui
Isus, originar din Cana Galileei. Apare de
doua ori in Evanghelia lui loan (1,43-51
21,2), In aceste imprejurari ii arata lui Isus
un atasament entuziast si tineresc.
, ,
NEBO 145
Lit. Desigur nu intamplator i-a dat Gide, in
Bucatele piimantului, 1897, numele de N atanail
tanarllllli sau discipol, pe care vrea sa-I invete
"zellil entuziast".
NAZARET
Sat din Galileea Superioara unde a
crescut Isus. Deschisa larg influen!elor pa-
gane, Galileea era privita cu dispre! de auto-
ritatile de la Ierusalim. Asadar exista 0
batjocoritoare in "Nazarinea-
nul" (Mt 26,71) - sau "Galileal!ul" (Mt
26,69) - care i se dadea lui Isus. In lumea
semitica, ucenicii lui erau numi!i "nazari-
neni" (Fp 24,5), in timp ce in lumea greco-ro-
mana Ii se spunea cu precadere
(de la "Cristos").
NEAMURI
Grup de familii sau de clanuri aflate sub
autoritatea capetenii, traind in
!inut. Dupa tradi!ie, Israel are ca
structura fundamentala douasprezece nea-
muri, ai caror eponimi sunt cei
doisprezece fii ai lui Iacov: Ruben, Simeon,
Levi, Iuda, Isahar, Zebulon, Iosif, Beniamin,
Dan, Neftali, Gad Dar aceasta lista
va suferi multe schimbari de-a lungul tim-
pului (Levi dispare, Iosif se desparte in
Efraim si Manase etc.).
La apoi la in Canaan,
impar!irea teritoriului reflecta 0 situa!ie
destul de complexa. De fapt, ce1e douaspre-
zece neamuri corespund mai degrabii unei
vointe politice (organizarea in douasprezece
districte sub Solomon, lR 4,7), decat unei
situa!ii reale.
NEBO (Muntele"')
Munte situat in Transiordania, la varsa-
rea Iordanului, de unde se vad Marea* Moar-
ta si oaza Ierihonului. De acolo a contemplat
Pamantul Fiigaduintei, care i-a ra-
mas interzis fiindca se indoise de cuvantul
lui Dumnezeu. Acolo a murit (Dt 32,49).
146 NECURJiTlE
NECURATIE
La origine, este necurat tot ce te face inapt
de a Iua parte la cult (contactul cu un cadavru,
cu sange, unele boli, rclatiile sexuale) sau tot
ce este exclus din cult (anumite animale);
mai intai se evidentiaza un punct de
vedere ritual, nu unul moral (vezi Lv lIla
15). Prorocii, in schimb, vor insista asupra
curatirii inimii (Is 1,16).
Pe linie, Isus va condamna for-
malismul la care a ajuns uneori legea pri-
vind curatia va aminti ca pe om II spurca
de fapt ceea ce-i iese din inima (Mt 15)-
20). ---+ ISOP.
NEGHINA
Cuvantul desemncaza in mod conven-
tional ansamblul buruienilor, dar mai eu
seama 0 mica graminee ale carei graunte se
pot aeoperi eu un soi de mucegai ee produce
ameteala (ebriacum in Neghina
este simbolul
A desparti graul de neghina inseamna a
face 0 triere a indivizilor. Dupa 0 parabola a
lui Isus, un om a seman at grau in tarina sa,
dar lucratorii au observat ca graul e
de neghina azvarlita in timpul noptii de un
Proprietarul sa nu fie
smulsa prea curand, de teama ca impreuna
cu buruiana sa nu fie smuls graul. Despar-
tirea se va face in momentul (Mt
13,24-30).
L.&P. A desparfj grau] de neghjna.
A semifna zazanje: numele grecesc al neghi-
nei, zjzanjon, a dat cuvantului "zazanie",
care In aceasta expresie are sensul de discordie.
NEGUSTORII DIN TEMPLU
In Templu'" se instalasera negustori de
animale pentru jertfa zarafi care schimbau
bani, la tejghele. Cand s-a urcat Isus
de la Capernaum la Ierusalim pentru a
celebra intrand in Templu a fost
cuprins de 0 manie'" aprinsa: a facut un bici
din franghii i-a izgonit de acolo pe cei
care preschimbau "casa Tatalui (sau) intr-o
casa de negustorie" (In 2,13-16).
L.&P. :Vegustorji din templu: cei care cxploa.
tcaza sacrlll pentru a obtine un profit Cinanciar.
Icon. ISLIS izgonindu-i pe negListori din Tem.
plu: din bronz, sec. XII. San Zeno. Verona:
basorelief din sec. XII. St-Gilles dll Gard: Giotto.
13()6. Padova: EI Greco, 1614. Madrid: Giovanni
Castiglione. sec. XVII, Paris; Jordaem, sec. XVII,
Paris.lose-MariaSert, 1926, Vic.
Afuz. ZolUin Kodiily. I,us i7.gonindu-i pe ne
gu.,tori din Templu. motet, 1934.
NICODIM
evreu. Evanghelia lui loan ni-I
arata intretinandu-se in timpul noptii cu
Isus, care ii spune: "De nu se va cineva
din apa din Duh, nu va putea sa intre in
Imparatia lui Dumnezeu" (In 3). Nicodim
este mentionat pentru a doua oad In epi-
sodul a?ezarii lui Isus In mormant; cl aduce
mirul miresmele necesare pentru rmbalsa-
marea Invatatorului (In 19,39).
Icon. --> PUNEREA IN MORMANT.
NINIVE
situat pe malul stang al Tigrului,
a fost rntemeiat rn mileniul III I. Cr. Regcle
asirian Senaherib (705-681) a facut din eI
capital a sa, pe care a inzestrat-o cu forti-
ficatii ?i palate (2R 19,36; Is 37,37). Prorocii
o transforma In simbolul violentei tiranice
al idolatriei (Na 3,1-15; So 2,13-15), ceea ce
rntareste si mai mult caracterul universal al
transmis de cartea lui Iona"', in
care Ninive se este iertata. A
fost distrusa in anu16121. Cr. sub loviturile
babilonienilor ale mezilor.
Lit. John Dos Passos, Manhattan Transfer, 1925:
metropola New York,Ia Inceputul sec. XX, este la
fel de corupru ca Ninive.li vor trebui secun-
de lui Dumnezeu al Sabbatului pentru a 0 nimici.
NOE
Descendent aI lui Cain'" prin Lamek, in
vremea potopului* Arca'" pentru
ocroti familia speciile animale pe care
Dumnezeu vrea sa Ie fereasca de pedeapsa
cuvenita oamenilor (Gn 6-7). E considerat
descoperitorul vinificatiei. Ham"', unul dintre
cei trei fii ai sih (ceila1ti dOl fimd Sem Iafct).
a fost blestcmat pentru ca a vamt goliciunea
taralui sau pc cand donnea, r;lpus de hautura.
i'oe este drcptcredinciosul salvat din
citaclism datorita l!1crederii lui In cu\"antul
divin (Si 44,17-18).
Icon. San-Marco din Bctia iui
'\'oc. l7lozaic din sec. XIV. PaOlO L'cello, Bleste-
marea lui Ham. 1450. Florcr;ta. Michelangelo.
Beti;; lui Soc. 1512, Roma. \Iarc Chagall, Icrtfa
fui Soc. 193] . :\i,;a.
.Soe s: Arca. gravura, MariJe uiijitOIji ale lui
Theodore de Bry, ,;ec. XVI. -> ARCA.
NOLI ME TANGERE
(La!.. ,.Nu rna atinge".) Cuv'inte pe care,
dupa loan 20,11-18, Isus i Ie-ar 11 adresat
Mariei din Magdala". Aceasta, care-I luase
drept un gradinar, I-a recunoscut abia atunci
dnd a chcmat-o pc nume. S-a aruncat la pi-
cioarele lui ?i a strigat: ,.Rabbuni" (adresare
mai solcmna dec at Rabbi"); atunci Isus i-a
cerut: "Nu ma atinge, caci Inca nu m-am
suit la Tatal meu, ci mergi la fra!ii mei ... "
Icon. Cristo!> aJdtandu-j-se Alariej Magdalena.
sau Soli me tangere: Duccio dJ Buonmsegna,ln La
Maesta, 13 J 1. Siena: Fra Angelico, 144{), F1orenra;
Tirian, 1511.Londra; CorreggIO, sec. XVI, Madrid;
Graham Sutherland, sec. XX, Chichester; Maurice
Denis, sec. XX, St-Germain-en-Laye.
NORI
Una dintre manifestarile prezentei di-
vine. "lar Domnul mergea inaintea lor: ziua
rntr-un stalp de nor, aratandu-Ie calea, iar
noaptea rntr-un stalp de foe, luminandu-Ie,
ca sa poata merge ziua noaptea" (Ex
13,21-22); in termeni des erie eartea
biblica a Exodului dlatoria spre pustie a
israelitilor, la iesirea din Egipt.
No'rii si Insotesc teofaniile'" din
Vechiul (Is 4,5). In NT, Dumne-
zeu se arata sub forma unui nor luminos rn
momentul Schimbarii la Fata'" a lui Isus (Mt
17,5). In Faptele Apostolilor, Isus Ii se
dupa moarte ucenicilor sai
NlJMERE 141
pcr;tru a Ie pro mite I)uhul apoi
nor l-a Iuat de sub ochii lor" (Fp 1,9). In
rTIOITlcntul fntoarcerji Fiului el
pc iIn nor alb. eu 0 sccera In mana: ceasul
pamantului a sosit CAp 14,14),
Icon. Cdc doua colmme din bronz de la intrarea
Temolullii lui Solomon dir; Ierusalirn sirrlboiizau
st9.lpul de nor eel de foc amintite in Exod.
In scer;e!e Schimbarij la lnaltiirit'" si
.';donl1irii l\1aicii apar totdeauna
nori. mo.! ales Tn lucrarile datDnd din sec. XVI-
.XVIII. de foe sunt 0 pedcapsi1 fnfrico-
L\"icola\ CC"J Jc-:J. .)'a.''!Dll [rfilnbir,i
;J ApocaJip.,ei. taplserie din sec. XIV, Angers.
William Turner, A cincea pl;;gJ a C___.!!.ip1Ului,
Lcndra: Ni;])ich'ea Sodc)J;]ci. I xl )5, Londra. John
Martin. Ziua mEniei s<lle (Deschhferca ccIci dc-a
sasea pecc[j). 1 )\52. Londra.
NVME
Numele nu sunt ctichctc conventionale;
eJe destainuie esenta unci fapturi ori soarta
acesteia (Is 1,26). A da nume i'nseamna a face
sa existe. Astfel, In Biblie, Dumnezeu nu-
me?te tot ceea ce creeaza: ziua, noaptea, cerul,
pamantul... (Gn 1,3-10). A numi Inseamna
a stapani: Adam Ie da nume animalelor (Gn
2,20). Biblia ne spune ca 0 schimbare a
numelui indica 0 etapa noua in viata euiva:
A vram devine A vraarn"; bcov" devine Israel:
Simon primqte numele Petru" (In 1,42).
In iudaism, "Numele" II desem-
neaza pe Dumnezeu. Invocat cu credinta,
numele lui Isus poate face minuni, determi-
nand manifestarea puterii sale (Fp 3,1-12).
---+ BLASFEMIE, Y AHVE .
NUMERE
In Biblie, numerele au deseori 0 valoare
simbolica:
4 10 exprima 0 totalitate. 40, durata
unei generatii. 4, lumea pamanteasea pune-
tele ei cardinale. 12, Israel, cu cele 12 se-
mintii ale sale. 1000, multimea nenumarata
sau 0 lung a perioada de timp (Ap 20,1-6).
144 000, plinatatea (12 x 12 x 1 000). 6,
146 NECURJiTlE
NECURATIE
La origine, este necurat tot ce te face inapt
de a Iua parte la cult (contactul cu un cadavru,
cu sange, unele boli, rclatiile sexuale) sau tot
ce este exclus din cult (anumite animale);
mai intai se evidentiaza un punct de
vedere ritual, nu unul moral (vezi Lv lIla
15). Prorocii, in schimb, vor insista asupra
curatirii inimii (Is 1,16).
Pe linie, Isus va condamna for-
malismul la care a ajuns uneori legea pri-
vind curatia va aminti ca pe om II spurca
de fapt ceea ce-i iese din inima (Mt 15)-
20). ---+ ISOP.
NEGHINA
Cuvantul desemncaza in mod conven-
tional ansamblul buruienilor, dar mai eu
seama 0 mica graminee ale carei graunte se
pot aeoperi eu un soi de mucegai ee produce
ameteala (ebriacum in Neghina
este simbolul
A desparti graul de neghina inseamna a
face 0 triere a indivizilor. Dupa 0 parabola a
lui Isus, un om a seman at grau in tarina sa,
dar lucratorii au observat ca graul e
de neghina azvarlita in timpul noptii de un
Proprietarul sa nu fie
smulsa prea curand, de teama ca impreuna
cu buruiana sa nu fie smuls graul. Despar-
tirea se va face in momentul (Mt
13,24-30).
L.&P. A desparfj grau] de neghjna.
A semifna zazanje: numele grecesc al neghi-
nei, zjzanjon, a dat cuvantului "zazanie",
care In aceasta expresie are sensul de discordie.
NEGUSTORII DIN TEMPLU
In Templu'" se instalasera negustori de
animale pentru jertfa zarafi care schimbau
bani, la tejghele. Cand s-a urcat Isus
de la Capernaum la Ierusalim pentru a
celebra intrand in Templu a fost
cuprins de 0 manie'" aprinsa: a facut un bici
din franghii i-a izgonit de acolo pe cei
care preschimbau "casa Tatalui (sau) intr-o
casa de negustorie" (In 2,13-16).
L.&P. :Vegustorji din templu: cei care cxploa.
tcaza sacrlll pentru a obtine un profit Cinanciar.
Icon. ISLIS izgonindu-i pe negListori din Tem.
plu: din bronz, sec. XII. San Zeno. Verona:
basorelief din sec. XII. St-Gilles dll Gard: Giotto.
13()6. Padova: EI Greco, 1614. Madrid: Giovanni
Castiglione. sec. XVII, Paris; Jordaem, sec. XVII,
Paris.lose-MariaSert, 1926, Vic.
Afuz. ZolUin Kodiily. I,us i7.gonindu-i pe ne
gu.,tori din Templu. motet, 1934.
NICODIM
evreu. Evanghelia lui loan ni-I
arata intretinandu-se in timpul noptii cu
Isus, care ii spune: "De nu se va cineva
din apa din Duh, nu va putea sa intre in
Imparatia lui Dumnezeu" (In 3). Nicodim
este mentionat pentru a doua oad In epi-
sodul a?ezarii lui Isus In mormant; cl aduce
mirul miresmele necesare pentru rmbalsa-
marea Invatatorului (In 19,39).
Icon. --> PUNEREA IN MORMANT.
NINIVE
situat pe malul stang al Tigrului,
a fost rntemeiat rn mileniul III I. Cr. Regcle
asirian Senaherib (705-681) a facut din eI
capital a sa, pe care a inzestrat-o cu forti-
ficatii ?i palate (2R 19,36; Is 37,37). Prorocii
o transforma In simbolul violentei tiranice
al idolatriei (Na 3,1-15; So 2,13-15), ceea ce
rntareste si mai mult caracterul universal al
transmis de cartea lui Iona"', in
care Ninive se este iertata. A
fost distrusa in anu16121. Cr. sub loviturile
babilonienilor ale mezilor.
Lit. John Dos Passos, Manhattan Transfer, 1925:
metropola New York,Ia Inceputul sec. XX, este la
fel de corupru ca Ninive.li vor trebui secun-
de lui Dumnezeu al Sabbatului pentru a 0 nimici.
NOE
Descendent aI lui Cain'" prin Lamek, in
vremea potopului* Arca'" pentru
ocroti familia speciile animale pe care
Dumnezeu vrea sa Ie fereasca de pedeapsa
cuvenita oamenilor (Gn 6-7). E considerat
descoperitorul vinificatiei. Ham"', unul dintre
cei trei fii ai sih (ceila1ti dOl fimd Sem Iafct).
a fost blestcmat pentru ca a vamt goliciunea
taralui sau pc cand donnea, r;lpus de hautura.
i'oe este drcptcredinciosul salvat din
citaclism datorita l!1crederii lui In cu\"antul
divin (Si 44,17-18).
Icon. San-Marco din Bctia iui
'\'oc. l7lozaic din sec. XIV. PaOlO L'cello, Bleste-
marea lui Ham. 1450. Florcr;ta. Michelangelo.
Beti;; lui Soc. 1512, Roma. \Iarc Chagall, Icrtfa
fui Soc. 193] . :\i,;a.
.Soe s: Arca. gravura, MariJe uiijitOIji ale lui
Theodore de Bry, ,;ec. XVI. -> ARCA.
NOLI ME TANGERE
(La!.. ,.Nu rna atinge".) Cuv'inte pe care,
dupa loan 20,11-18, Isus i Ie-ar 11 adresat
Mariei din Magdala". Aceasta, care-I luase
drept un gradinar, I-a recunoscut abia atunci
dnd a chcmat-o pc nume. S-a aruncat la pi-
cioarele lui ?i a strigat: ,.Rabbuni" (adresare
mai solcmna dec at Rabbi"); atunci Isus i-a
cerut: "Nu ma atinge, caci Inca nu m-am
suit la Tatal meu, ci mergi la fra!ii mei ... "
Icon. Cristo!> aJdtandu-j-se Alariej Magdalena.
sau Soli me tangere: Duccio dJ Buonmsegna,ln La
Maesta, 13 J 1. Siena: Fra Angelico, 144{), F1orenra;
Tirian, 1511.Londra; CorreggIO, sec. XVI, Madrid;
Graham Sutherland, sec. XX, Chichester; Maurice
Denis, sec. XX, St-Germain-en-Laye.
NORI
Una dintre manifestarile prezentei di-
vine. "lar Domnul mergea inaintea lor: ziua
rntr-un stalp de nor, aratandu-Ie calea, iar
noaptea rntr-un stalp de foe, luminandu-Ie,
ca sa poata merge ziua noaptea" (Ex
13,21-22); in termeni des erie eartea
biblica a Exodului dlatoria spre pustie a
israelitilor, la iesirea din Egipt.
No'rii si Insotesc teofaniile'" din
Vechiul (Is 4,5). In NT, Dumne-
zeu se arata sub forma unui nor luminos rn
momentul Schimbarii la Fata'" a lui Isus (Mt
17,5). In Faptele Apostolilor, Isus Ii se
dupa moarte ucenicilor sai
NlJMERE 141
pcr;tru a Ie pro mite I)uhul apoi
nor l-a Iuat de sub ochii lor" (Fp 1,9). In
rTIOITlcntul fntoarcerji Fiului el
pc iIn nor alb. eu 0 sccera In mana: ceasul
pamantului a sosit CAp 14,14),
Icon. Cdc doua colmme din bronz de la intrarea
Temolullii lui Solomon dir; Ierusalirn sirrlboiizau
st9.lpul de nor eel de foc amintite in Exod.
In scer;e!e Schimbarij la lnaltiirit'" si
.';donl1irii l\1aicii apar totdeauna
nori. mo.! ales Tn lucrarile datDnd din sec. XVI-
.XVIII. de foe sunt 0 pedcapsi1 fnfrico-
L\"icola\ CC"J Jc-:J. .)'a.''!Dll [rfilnbir,i
;J ApocaJip.,ei. taplserie din sec. XIV, Angers.
William Turner, A cincea pl;;gJ a C___.!!.ip1Ului,
Lcndra: Ni;])ich'ea Sodc)J;]ci. I xl )5, Londra. John
Martin. Ziua mEniei s<lle (Deschhferca ccIci dc-a
sasea pecc[j). 1 )\52. Londra.
NVME
Numele nu sunt ctichctc conventionale;
eJe destainuie esenta unci fapturi ori soarta
acesteia (Is 1,26). A da nume i'nseamna a face
sa existe. Astfel, In Biblie, Dumnezeu nu-
me?te tot ceea ce creeaza: ziua, noaptea, cerul,
pamantul... (Gn 1,3-10). A numi Inseamna
a stapani: Adam Ie da nume animalelor (Gn
2,20). Biblia ne spune ca 0 schimbare a
numelui indica 0 etapa noua in viata euiva:
A vram devine A vraarn"; bcov" devine Israel:
Simon primqte numele Petru" (In 1,42).
In iudaism, "Numele" II desem-
neaza pe Dumnezeu. Invocat cu credinta,
numele lui Isus poate face minuni, determi-
nand manifestarea puterii sale (Fp 3,1-12).
---+ BLASFEMIE, Y AHVE .
NUMERE
In Biblie, numerele au deseori 0 valoare
simbolica:
4 10 exprima 0 totalitate. 40, durata
unei generatii. 4, lumea pamanteasea pune-
tele ei cardinale. 12, Israel, cu cele 12 se-
mintii ale sale. 1000, multimea nenumarata
sau 0 lung a perioada de timp (Ap 20,1-6).
144 000, plinatatea (12 x 12 x 1 000). 6,
148 NUMERII
imperfeqiunea (7 - 1): Iumea creata de
Dumnezeu In 6 zile trebuie sa fie dusa la
bun de om. 666, poate
rautatea absolute ale fiarei din Apo-
calipsa* (Ap 13,18).
7: aceasta cifra are cea mai mare Insem-
natate, fiind cifra gasim In
Geneza*: dupa ce a creat Iumea In zile,
Intr-a Dumnezeu s-a odihnit, binecu-
vantand si sfintind aceasta zi, care a devenit
Sabatul*; In ritualul liturgic: cu
brate; In viziunile prorocilor In
reprezentarile Iumii nevazute: cartea cu
peceti, ce1e trambite, cele
potire, cele semne ale Apocalipsei; In
Evanghelie: Isus Ie recomanda ucenicilor sa
ierte de ori (Lc 17 ,4) de 70 de ori
cate 7, adica pentru totdeauna (Mt 18,22).
In gandirea simbolica, interpretarea nu-
merelor joaca un rol important.
Pomind de la textele biblice sub in-
fluenta Kabbalei* mai multe
curente iluministe mistice au atribuit 0
semnificatie tainica anumitor combinatii de
litere sau de numere (In ebraica, cifrele se
noteaza prin literele alfabetului).
NUMERII (CARTEA NUMERILOR)
Cartea a patra a Pentateucului* (sau
Torel). Titlul, folosit In Septuaginta* in
Vulgata *, se justifica prin enumerarile
recenzarile israelitilor aflate in ea (Num 1-4;
26). Evreii aceasta carte in pustie,
nume ce mai bine continutul ei
real: legislatiile poporului lui Israel
povestea indelungatului drum strabiitut sub
conducerea lui Moise* de la Muntele Sinai*,
prin pustie, pana in stepele Moabului, in
Transiordania, la Ierihon. Adica 38 de ani
5 luni de incredere, de indoieli, revolte
cainta fata de Durnnezeul lui Israel ca-
lauza aleasa de acesta.
Cartea este dominata de figura lui
Moise. Unele episoade sunt bine cunoscute:
tanguiri1e evreilor satui de mana* (11,4-34);
de arama (21,4-9); trimiterea de cli-
tre regele Moabului a ghicitorului Balaam*
povestea magaritei lui (22,2 p.la 24,25);
desemnarea lui Iosua* drept al lui
Moise (27,12-23).
Cat despre povestea mOItii lui Moise, ea
se afla la finele Deuteronomului.
NUNC DIMITTIS
(Lat., "Acum ... ") Conform ri-
tului evreiesc, dupa lui Isus, Maria
s-a la Templul din Ierusalim spre a
fi "curatita" a copilu]
daruind, dupa prescriptia din Levitic, 0
pereche de turturele sau de porumbei tineri
(Lv 5,7; 12,8). Batranul Simion, un om
drept evlavios caruia i se fagaduise ca nu
va muri inainte de a-I fi vazut pe Cristosul*
lui Dumnezeu, a strigat cu bucurie la vederea
pruncului: "Acum in pace pe
robul tau, Stapane, dupa cuvantul tau ... " (Lc
2,29-32). -+ INTAMPINAREA.
L.&P. spune al sau nunc dimitti .... : expresie
folosita - cu mai mult sau mai putin umor - spre a
sugera cii accepti sa pleci, sa locul altora;
respectiv, Intr-un registru mai grav, ca gata sa
mori fiindcii ai avut bucuria de a vedea Implinirea
operei tale sau a celei mai scumpe dorinte.
NUNTA
Petrecerile ce insoteau mutarea miresei in
casa sotului ei tineau adeseori cate zile
(Gn 29;27; Iud 14,12; Tb 10,7). Timpurile
mesianice care vor veni sunt asemuite cu un
ospat* de nunta
In NT, Cristos este zugravit ca mire -
simbol al nuntii lui Dumnezeu cu poporul
sau. Cei 600 de litri de apa de la nunta din
Cana *, destinati curatirii rituale se
transforma intr-un Yin foarte bun: este un
sernn pentru ucenici, care incep sa desco-
pere personalitatea lui Isus, 0 confirmare a
cuvintelor lui Andrei: "L-am gas it pe Mesia"
(In 1,41).-+ CASATORIE, LOGODNA.
o
OAIE RATAcITA
Aceasta poveste face parte dintr-o serie
de trei parabole* relatate de Luca (15)
pentru a ilustra milostenia lui Isus: oaia
ratacita, drahma pierduta, fiul risipitor.
Isus se compara cu un bun pastor care ia
pe umerii sai oaia ratacita. In interpretarea
curenta, expresia e In legatura cu 9rice
forma de abatere. -+ PASTOR, TURMA.
Lit. Sfiintul Ciprian, autor latin, episcop de
Cartagina Intre 248 258: Scritwarea LV abor-
deaza tema oii ratacite, aici fiind yorba despre
care 5i-au parasit din teama de
tortura, In timpul persecutiilor lui Decius.
Peguy comenteaza cele trei parabole In Poarta
misteruilli celei de-a dOlla virtuti, 1911: "Prin
aceasta oaie riitiicitii, fiindcii nu se mai Intorcea In
adapost avea sa lipseasca la chemarea de seara,
Isus, asemenea unui om, a cunoscut grija,
omeneasca."
OBOL
Moneda greceasca de mica valoare
J
a
parte dintr-o drahmlL -+ MONEDA.
L.&P. Obolul viiduvei (Mc 12,42 Lc 21,2):
vaziind 0 viiduva sarmana care pusese doi biinuti
(oboli) In cutia darurilor din Templu, Isus a
laudat-o pentru marinimia ei. "Obolul viiduvei"
Inseamna, In vorbirea curenta, un dar modest Insa
extrem de valoros dacii vine din partea.unui
sarman.
OBROC
Veche masura de capacitate pentru
solide (grane) (cam 81), un fel de banita sau
banicioara. Isus acest obiect
cand compara invatatura sa cu 0 fac1ie ce nu
trebuie ascunsa sub obroc (Me 4,21).
L.&P. A plInc fiicJia slib obroc: a ascllnde, a
talentele cui va.
OCHI
In primul rand, ochiul este organul prin-
cipal al in gradina Edenului*,
ii promite Femeii ca, dacii ea Adam
vor manca din fructul oprit, Ii se vor deschi-
de ochii vor fi ca Dumnezeu, cunoscand
binele raul (Gn 3,5-7).
Ochiul este oglinda inimii: el tradeaza
ce-i ascuns in strafundurile fiintei, de pilda
orgoliul regelui din Asur (Is 10,12), ori mila
lui Dumnezeu (Iez 20,17).
Isus ii invata pe ucenici cii privirea este
aidoma faptei: "Oricine se uita la 0 femeie,
poftind-o, a adulter cu ea in inima
lui", adauga: "Iar dacii ochiul tau cel drept
te pe tine, scoate-l aruncii-l de la
tine" (Mt 5,28-29), ceea ce invita, printr-o
metafora plina de forta, la curatirea inimii.
Altundeva Isus spune: "Luminatorul trupu-
lui este.ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot
trupul tau va fi luminat. Iar de va fi ochiul
tau rau, tot trupul tau va fi intunecat. Deci,
dacii lumina care e in tine este Intuneric, cat
de mari trebuie sa fie intunecimile!" (Mt
6,22-23).
148 NUMERII
imperfeqiunea (7 - 1): Iumea creata de
Dumnezeu In 6 zile trebuie sa fie dusa la
bun de om. 666, poate
rautatea absolute ale fiarei din Apo-
calipsa* (Ap 13,18).
7: aceasta cifra are cea mai mare Insem-
natate, fiind cifra gasim In
Geneza*: dupa ce a creat Iumea In zile,
Intr-a Dumnezeu s-a odihnit, binecu-
vantand si sfintind aceasta zi, care a devenit
Sabatul*; In ritualul liturgic: cu
brate; In viziunile prorocilor In
reprezentarile Iumii nevazute: cartea cu
peceti, ce1e trambite, cele
potire, cele semne ale Apocalipsei; In
Evanghelie: Isus Ie recomanda ucenicilor sa
ierte de ori (Lc 17 ,4) de 70 de ori
cate 7, adica pentru totdeauna (Mt 18,22).
In gandirea simbolica, interpretarea nu-
merelor joaca un rol important.
Pomind de la textele biblice sub in-
fluenta Kabbalei* mai multe
curente iluministe mistice au atribuit 0
semnificatie tainica anumitor combinatii de
litere sau de numere (In ebraica, cifrele se
noteaza prin literele alfabetului).
NUMERII (CARTEA NUMERILOR)
Cartea a patra a Pentateucului* (sau
Torel). Titlul, folosit In Septuaginta* in
Vulgata *, se justifica prin enumerarile
recenzarile israelitilor aflate in ea (Num 1-4;
26). Evreii aceasta carte in pustie,
nume ce mai bine continutul ei
real: legislatiile poporului lui Israel
povestea indelungatului drum strabiitut sub
conducerea lui Moise* de la Muntele Sinai*,
prin pustie, pana in stepele Moabului, in
Transiordania, la Ierihon. Adica 38 de ani
5 luni de incredere, de indoieli, revolte
cainta fata de Durnnezeul lui Israel ca-
lauza aleasa de acesta.
Cartea este dominata de figura lui
Moise. Unele episoade sunt bine cunoscute:
tanguiri1e evreilor satui de mana* (11,4-34);
de arama (21,4-9); trimiterea de cli-
tre regele Moabului a ghicitorului Balaam*
povestea magaritei lui (22,2 p.la 24,25);
desemnarea lui Iosua* drept al lui
Moise (27,12-23).
Cat despre povestea mOItii lui Moise, ea
se afla la finele Deuteronomului.
NUNC DIMITTIS
(Lat., "Acum ... ") Conform ri-
tului evreiesc, dupa lui Isus, Maria
s-a la Templul din Ierusalim spre a
fi "curatita" a copilu]
daruind, dupa prescriptia din Levitic, 0
pereche de turturele sau de porumbei tineri
(Lv 5,7; 12,8). Batranul Simion, un om
drept evlavios caruia i se fagaduise ca nu
va muri inainte de a-I fi vazut pe Cristosul*
lui Dumnezeu, a strigat cu bucurie la vederea
pruncului: "Acum in pace pe
robul tau, Stapane, dupa cuvantul tau ... " (Lc
2,29-32). -+ INTAMPINAREA.
L.&P. spune al sau nunc dimitti .... : expresie
folosita - cu mai mult sau mai putin umor - spre a
sugera cii accepti sa pleci, sa locul altora;
respectiv, Intr-un registru mai grav, ca gata sa
mori fiindcii ai avut bucuria de a vedea Implinirea
operei tale sau a celei mai scumpe dorinte.
NUNTA
Petrecerile ce insoteau mutarea miresei in
casa sotului ei tineau adeseori cate zile
(Gn 29;27; Iud 14,12; Tb 10,7). Timpurile
mesianice care vor veni sunt asemuite cu un
ospat* de nunta
In NT, Cristos este zugravit ca mire -
simbol al nuntii lui Dumnezeu cu poporul
sau. Cei 600 de litri de apa de la nunta din
Cana *, destinati curatirii rituale se
transforma intr-un Yin foarte bun: este un
sernn pentru ucenici, care incep sa desco-
pere personalitatea lui Isus, 0 confirmare a
cuvintelor lui Andrei: "L-am gas it pe Mesia"
(In 1,41).-+ CASATORIE, LOGODNA.
o
OAIE RATAcITA
Aceasta poveste face parte dintr-o serie
de trei parabole* relatate de Luca (15)
pentru a ilustra milostenia lui Isus: oaia
ratacita, drahma pierduta, fiul risipitor.
Isus se compara cu un bun pastor care ia
pe umerii sai oaia ratacita. In interpretarea
curenta, expresia e In legatura cu 9rice
forma de abatere. -+ PASTOR, TURMA.
Lit. Sfiintul Ciprian, autor latin, episcop de
Cartagina Intre 248 258: Scritwarea LV abor-
deaza tema oii ratacite, aici fiind yorba despre
care 5i-au parasit din teama de
tortura, In timpul persecutiilor lui Decius.
Peguy comenteaza cele trei parabole In Poarta
misteruilli celei de-a dOlla virtuti, 1911: "Prin
aceasta oaie riitiicitii, fiindcii nu se mai Intorcea In
adapost avea sa lipseasca la chemarea de seara,
Isus, asemenea unui om, a cunoscut grija,
omeneasca."
OBOL
Moneda greceasca de mica valoare
J
a
parte dintr-o drahmlL -+ MONEDA.
L.&P. Obolul viiduvei (Mc 12,42 Lc 21,2):
vaziind 0 viiduva sarmana care pusese doi biinuti
(oboli) In cutia darurilor din Templu, Isus a
laudat-o pentru marinimia ei. "Obolul viiduvei"
Inseamna, In vorbirea curenta, un dar modest Insa
extrem de valoros dacii vine din partea.unui
sarman.
OBROC
Veche masura de capacitate pentru
solide (grane) (cam 81), un fel de banita sau
banicioara. Isus acest obiect
cand compara invatatura sa cu 0 fac1ie ce nu
trebuie ascunsa sub obroc (Me 4,21).
L.&P. A plInc fiicJia slib obroc: a ascllnde, a
talentele cui va.
OCHI
In primul rand, ochiul este organul prin-
cipal al in gradina Edenului*,
ii promite Femeii ca, dacii ea Adam
vor manca din fructul oprit, Ii se vor deschi-
de ochii vor fi ca Dumnezeu, cunoscand
binele raul (Gn 3,5-7).
Ochiul este oglinda inimii: el tradeaza
ce-i ascuns in strafundurile fiintei, de pilda
orgoliul regelui din Asur (Is 10,12), ori mila
lui Dumnezeu (Iez 20,17).
Isus ii invata pe ucenici cii privirea este
aidoma faptei: "Oricine se uita la 0 femeie,
poftind-o, a adulter cu ea in inima
lui", adauga: "Iar dacii ochiul tau cel drept
te pe tine, scoate-l aruncii-l de la
tine" (Mt 5,28-29), ceea ce invita, printr-o
metafora plina de forta, la curatirea inimii.
Altundeva Isus spune: "Luminatorul trupu-
lui este.ochiul; de va fi ochiul tau curat, tot
trupul tau va fi luminat. Iar de va fi ochiul
tau rau, tot trupul tau va fi intunecat. Deci,
dacii lumina care e in tine este Intuneric, cat
de mari trebuie sa fie intunecimile!" (Mt
6,22-23).
150
Is:.ls Jegca In
ii: ,.()chi pCEtru ochi
sfa.tuind ca
te pcsrc d:-ept sa i-I
Intcrci )1 pc 5_:'.
OCCPATIA RO'viAN"\ IN PALESTINA
P .. c)ma anIta! intcrc-.;ata mai Jntfii de
regatul Ll..ii /'\ntiohus a] Ill-lea de
Inaintc de a frat.ate Cli fratii \1acabci.
fasculati IlT:pot:-l\-a lui Antiohus al
EpiL1DU(: (1 xJ 7-32. ]
Prutectorate} fern.an se Intindca pc atunci
a:-upra cvrcilur dire Orient. In anul 64, Pom-

c('roana drepturile
evrcilor din tot cultuJui,
! 1,1-," (1'" qr>n. ';"1'Y1' {J tc C
a
"
}Js .. , . .::t po-v . . ,. ",",,(ieee" e . oJ ll"v d'L
percepc de let evtei impoziml didrahmei. La
Roma existau In acea vreme eel putin
10 000 de evrei 13 sinagogi".
In 61 Pav;:l V1Tle la Roma pentru a fi
judecac CFp 2S, elibcrarea sa, cade
victima, lmpreu'la eli Petru"', persecutiei lui
Nerem, probabil 1'n 67. Rascoala evreiasca din
Palestina (66) are rezultat cucerirea
Ierusalimului de catre Titus (70); templul
cste jcfuit incendiat Cetiitile cad
apoi rand pe rand; dedi: sa se predea, apa-
ratcrii l\!fassadei prded sin'leiderea colec-
tiva (73).
Persecutia lui Domitian (81-96) este
denuntata in Apocalipsa* lui loan: Imperiul
Roman c numit Babilonul cel mare, "mama
desfranatelor si a uriiciunilor pamantului"
(Ap 17 ,5): lui va l:1semna dezro-
birea lumii.
Infra:igerea cciei de-.s. doua rasco31e
evreie)ti a lui SifYl.eoZ'l Ba: Kocbl)2 (SJll ben
suh lr.:paratul
transfonna Ierusalirnul CC1C:fL:C [omana-
.!:1.clia CapitoJina - inrerzisa LvrciJor:
D.U au \laic sa mearga la zidul Templului
(Zidu! lutr-o singura zi a
an1J!m, --J.V10NtDA.
Din ziua J )Jptca: -t
SABAT.
()dilina p!:"ezinta
fcricirca cer!.:asca drept odihna cclcr care
1110r impacafi cu CA_p de
uIidc !ocutiuI1ca "odihna. 50!T:DUl de vcci"
care ITi.oartea. -+
.
ORA COL
(Din lat. OIClCUJU111, "cuvantul uDui zeu".)
Se refcra la cU\'antul divin transmis prin
intermediul unui om - prcot sau proroc. Din
cele mai vechi timpuri, In Israel. ca aiurea,
lumea simte nevoia unor preve:-:tiri pentru a
,?ti cum sa se comporte OS 9) sau pentru a
cunoastc deznodamantul Ul1Ul razboi.
Ineetul Cli incetul "oracolul" pierde
caractcrul individual devenind "cuvantullui
Dumnezeu" adresat popoyului sau, prin care
Ii cere sa se opreasc3. din rele sa se con
verteasca, sau prin care Ii mantuirea
(Is 41,13).
ORB
Orbirea era socotira 0 pedeapsa a lui
Dumnezeu. Cu toate ca Legea evreiascil re-
comanda sa-i pe orbi, erau ne-
adesea sa devina Vindecarea
lor, extrem de rara, aparea drept 0 mare mi-
nune. Tobit a fost tamaduit de fiul sau Tobie
datorita ingerului Rafail (Tb 11,13). Isus,
lumina lumii, le daruiqte orbilor vederea,
dand astfel un semn al puterii sale asupra
rilului (Mc 10,46).
.. Lit. Charle,; Baudelaire. FIorile diuiui. li\56.
.. Orb!". de tabloul lui Bruegel. Andre
Gide, Sirn[oni:t 1919: eroina, oarb!!.
pri!1 prczenCa ei orbirea ITIorala
)roc:izia cclo:-l:.ilte
.. Icoll. Pieter Bruegel, P:tr:tbol:t orbiIor. l56R,
Luvru: un orb ca!auzi!1du-i pe orbi ... El Greco,
VindecJrc:t orbu!ui, l57(), Parma. [sus Jj tJmJ-
dujcjte pc orb;j din fc6hon: mozaic la
Ravena. sec. VI: capitel
L1 St-Lazare di!l Aucun. sec, Xl!: t\icoias POllssin,
sec, XVII. LUHu,
.. Cin. Jean Delannoy. S,"mfoni;t pastor;;Jii, 1946,
\..lupa rornanullui Gidc.
OS ANA
Forma greceasca a unei aclamatii prove-
rind din ebraidi )i il1semnand: "Miluie$te,
rogu-te" CPs 118,25).
Schimbarea sensului - din rugaminte in
aclamatie - s-a petrecut probabil eu ocazia
sarbatorii" Corturilor la care se canta psalmul
118. Intr-adevar, acest psalm veste$te venirea
lui yfcsia": dupa ce a suferit a biruit, cl se
va ivi ca trirnis in numele Domnului.
NT. Mul!imile care-1 intampina pc Isus
la intrarea lui in Ierusalim striga: "Osana
fiului lui David. Bine este cuvantat Cel ce
vine intru numele D01Ill1ului!" (Mt 21,9-11).
.. Lit. Victor Hugo, ContemplariiIe, I, 4, IR56:
"Osa!1alele padurilor, fluviilor :;i ciimpiilor/Se
fnaltau gray catre Dumnezeu, tatal luminii."
Rim:baud, Poezii, IR71, "Raul", poem sarcastic:
"In timp ce 0 nebunie ingrozitoare zdrobqte/$i
face dintr-o suta de milioane de oameni 0 griimada
fumeganda", Dumnezeu adoarme ,,in leganarea
osanalclor" .
OSANDA/OSANDIT
Condamnat (lat. damn are, "a condam-
na" .) In limbaj curent, "osandit" are sensu! de
"condamnat 1a chinurile ve$nice ale Iadului*"
"osanda" ("darnnatiune"), condarnnarea 1a
aceste chinuri. Textul ebraic a1 Bibliei nu
cuprinde vreo expresie echivalenta. Repre-
zentarea chinurilor cdor osanditi este 0 tema
. iconografica foarte intens exp1oatata. --J.
JUDECATA DE APOI.
OSpAT 151
.. Lit. Dante. Div,"nJ C()II,cdjc. 13U7-1321:
poetlll, ciilallzit de V:rgiliu, "rSbate cele nOlla
cercuri ale lnfernului.
Agrippa d'Aubigne. TrJ,!'iceJc. 1616. cartea
VII, .Judecata": la Judeciirii de Apoi,
Dllmnezeu ii la stanga sa pe cei osandiri.
urmand sa fie inghiriti de lad intr-o sL:feri!1ta fara
de
Tirso de MoliEa, din Jjp,,;, credin[ei,
drama sacra. 1635: un p"stnic e azvarlit in lad
fiindcii s-a indoit 0 clipa de atotputemicia lui
Dllmnezell, iar ur; este pentru
clipa de ciiinta .
La mijlocul sec" XIX. c'incept,d de "osanda" se
laicizeaza: .. osaEditii' SLl!1t aceia pentrLl care viata
pe pamant inseamna un .,iad": cei respinsi, cei
marginalizati, cei exclu.)i din societate. In I i\71. pe
muzica lui Piene Dcgcytcr. Euge!1e Pottier scrie
versurile care devine imnul revolu-
(ionar al proletariatului: .,Sclllati. voi oropsi(i ai
vietii. voi osanditi la foame. --t lAD"
OSEA
(Eb. Hosea, "Dumnezeu salveaza".)
Proroc originar din Rcgatul de Nord, in sec.
VIII 1. Cr. Influentat, se pare, de propriile
sale necazuri conjugale, este cel dintai care
inrelege ca Dumnezeu iube$te poporul
cu 0 dragoste adevarata, ca e gata sa-i ierte
trildarile necredintele; ca un amant in$elat
care accepta sa 0 primeasca inapoi pe fe-
meia adu1tera sau prostituata sa-i recu-
noasca pe bastarzi, Dumnezeu1 lui Israel
este un Dumnezeu al tandretei $i al fidelitatii.
OSPAT
lui Baltazar
Daniel* descrie ospatullui Baltazar'" $i a1
curtenilor sai din Babi10n * , chiar
in timp ce peqii asediau cetatea (Dn 5).
Pentru bautura erau folosite vasele furate
odinioara din IerusaIim; 1a un moment dat a
aparut 0 mana misterioasa care a scris pe
perete cuvinte ciudate, de nein!eles.
Regele a chemat un intdept evreu, Daniel* ,
care a tradus inscriptia aramaicil: mene,
teqel, parsin, transcrisa de obicei: mane,
teke}, fares, insemnand "masurat, canUlrit,
150
Is:.ls Jegca In
ii: ,.()chi pCEtru ochi
sfa.tuind ca
te pcsrc d:-ept sa i-I
Intcrci )1 pc 5_:'.
OCCPATIA RO'viAN"\ IN PALESTINA
P .. c)ma anIta! intcrc-.;ata mai Jntfii de
regatul Ll..ii /'\ntiohus a] Ill-lea de
Inaintc de a frat.ate Cli fratii \1acabci.
fasculati IlT:pot:-l\-a lui Antiohus al
EpiL1DU(: (1 xJ 7-32. ]
Prutectorate} fern.an se Intindca pc atunci
a:-upra cvrcilur dire Orient. In anul 64, Pom-

c('roana drepturile
evrcilor din tot cultuJui,
! 1,1-," (1'" qr>n. ';"1'Y1' {J tc C
a
"
}Js .. , . .::t po-v . . ,. ",",,(ieee" e . oJ ll"v d'L
percepc de let evtei impoziml didrahmei. La
Roma existau In acea vreme eel putin
10 000 de evrei 13 sinagogi".
In 61 Pav;:l V1Tle la Roma pentru a fi
judecac CFp 2S, elibcrarea sa, cade
victima, lmpreu'la eli Petru"', persecutiei lui
Nerem, probabil 1'n 67. Rascoala evreiasca din
Palestina (66) are rezultat cucerirea
Ierusalimului de catre Titus (70); templul
cste jcfuit incendiat Cetiitile cad
apoi rand pe rand; dedi: sa se predea, apa-
ratcrii l\!fassadei prded sin'leiderea colec-
tiva (73).
Persecutia lui Domitian (81-96) este
denuntata in Apocalipsa* lui loan: Imperiul
Roman c numit Babilonul cel mare, "mama
desfranatelor si a uriiciunilor pamantului"
(Ap 17 ,5): lui va l:1semna dezro-
birea lumii.
Infra:igerea cciei de-.s. doua rasco31e
evreie)ti a lui SifYl.eoZ'l Ba: Kocbl)2 (SJll ben
suh lr.:paratul
transfonna Ierusalirnul CC1C:fL:C [omana-
.!:1.clia CapitoJina - inrerzisa LvrciJor:
D.U au \laic sa mearga la zidul Templului
(Zidu! lutr-o singura zi a
an1J!m, --J.V10NtDA.
Din ziua J )Jptca: -t
SABAT.
()dilina p!:"ezinta
fcricirca cer!.:asca drept odihna cclcr care
1110r impacafi cu CA_p de
uIidc !ocutiuI1ca "odihna. 50!T:DUl de vcci"
care ITi.oartea. -+
.
ORA COL
(Din lat. OIClCUJU111, "cuvantul uDui zeu".)
Se refcra la cU\'antul divin transmis prin
intermediul unui om - prcot sau proroc. Din
cele mai vechi timpuri, In Israel. ca aiurea,
lumea simte nevoia unor preve:-:tiri pentru a
,?ti cum sa se comporte OS 9) sau pentru a
cunoastc deznodamantul Ul1Ul razboi.
Ineetul Cli incetul "oracolul" pierde
caractcrul individual devenind "cuvantullui
Dumnezeu" adresat popoyului sau, prin care
Ii cere sa se opreasc3. din rele sa se con
verteasca, sau prin care Ii mantuirea
(Is 41,13).
ORB
Orbirea era socotira 0 pedeapsa a lui
Dumnezeu. Cu toate ca Legea evreiascil re-
comanda sa-i pe orbi, erau ne-
adesea sa devina Vindecarea
lor, extrem de rara, aparea drept 0 mare mi-
nune. Tobit a fost tamaduit de fiul sau Tobie
datorita ingerului Rafail (Tb 11,13). Isus,
lumina lumii, le daruiqte orbilor vederea,
dand astfel un semn al puterii sale asupra
rilului (Mc 10,46).
.. Lit. Charle,; Baudelaire. FIorile diuiui. li\56.
.. Orb!". de tabloul lui Bruegel. Andre
Gide, Sirn[oni:t 1919: eroina, oarb!!.
pri!1 prczenCa ei orbirea ITIorala
)roc:izia cclo:-l:.ilte
.. Icoll. Pieter Bruegel, P:tr:tbol:t orbiIor. l56R,
Luvru: un orb ca!auzi!1du-i pe orbi ... El Greco,
VindecJrc:t orbu!ui, l57(), Parma. [sus Jj tJmJ-
dujcjte pc orb;j din fc6hon: mozaic la
Ravena. sec. VI: capitel
L1 St-Lazare di!l Aucun. sec, Xl!: t\icoias POllssin,
sec, XVII. LUHu,
.. Cin. Jean Delannoy. S,"mfoni;t pastor;;Jii, 1946,
\..lupa rornanullui Gidc.
OS ANA
Forma greceasca a unei aclamatii prove-
rind din ebraidi )i il1semnand: "Miluie$te,
rogu-te" CPs 118,25).
Schimbarea sensului - din rugaminte in
aclamatie - s-a petrecut probabil eu ocazia
sarbatorii" Corturilor la care se canta psalmul
118. Intr-adevar, acest psalm veste$te venirea
lui yfcsia": dupa ce a suferit a biruit, cl se
va ivi ca trirnis in numele Domnului.
NT. Mul!imile care-1 intampina pc Isus
la intrarea lui in Ierusalim striga: "Osana
fiului lui David. Bine este cuvantat Cel ce
vine intru numele D01Ill1ului!" (Mt 21,9-11).
.. Lit. Victor Hugo, ContemplariiIe, I, 4, IR56:
"Osa!1alele padurilor, fluviilor :;i ciimpiilor/Se
fnaltau gray catre Dumnezeu, tatal luminii."
Rim:baud, Poezii, IR71, "Raul", poem sarcastic:
"In timp ce 0 nebunie ingrozitoare zdrobqte/$i
face dintr-o suta de milioane de oameni 0 griimada
fumeganda", Dumnezeu adoarme ,,in leganarea
osanalclor" .
OSANDA/OSANDIT
Condamnat (lat. damn are, "a condam-
na" .) In limbaj curent, "osandit" are sensu! de
"condamnat 1a chinurile ve$nice ale Iadului*"
"osanda" ("darnnatiune"), condarnnarea 1a
aceste chinuri. Textul ebraic a1 Bibliei nu
cuprinde vreo expresie echivalenta. Repre-
zentarea chinurilor cdor osanditi este 0 tema
. iconografica foarte intens exp1oatata. --J.
JUDECATA DE APOI.
OSpAT 151
.. Lit. Dante. Div,"nJ C()II,cdjc. 13U7-1321:
poetlll, ciilallzit de V:rgiliu, "rSbate cele nOlla
cercuri ale lnfernului.
Agrippa d'Aubigne. TrJ,!'iceJc. 1616. cartea
VII, .Judecata": la Judeciirii de Apoi,
Dllmnezeu ii la stanga sa pe cei osandiri.
urmand sa fie inghiriti de lad intr-o sL:feri!1ta fara
de
Tirso de MoliEa, din Jjp,,;, credin[ei,
drama sacra. 1635: un p"stnic e azvarlit in lad
fiindcii s-a indoit 0 clipa de atotputemicia lui
Dllmnezell, iar ur; este pentru
clipa de ciiinta .
La mijlocul sec" XIX. c'incept,d de "osanda" se
laicizeaza: .. osaEditii' SLl!1t aceia pentrLl care viata
pe pamant inseamna un .,iad": cei respinsi, cei
marginalizati, cei exclu.)i din societate. In I i\71. pe
muzica lui Piene Dcgcytcr. Euge!1e Pottier scrie
versurile care devine imnul revolu-
(ionar al proletariatului: .,Sclllati. voi oropsi(i ai
vietii. voi osanditi la foame. --t lAD"
OSEA
(Eb. Hosea, "Dumnezeu salveaza".)
Proroc originar din Rcgatul de Nord, in sec.
VIII 1. Cr. Influentat, se pare, de propriile
sale necazuri conjugale, este cel dintai care
inrelege ca Dumnezeu iube$te poporul
cu 0 dragoste adevarata, ca e gata sa-i ierte
trildarile necredintele; ca un amant in$elat
care accepta sa 0 primeasca inapoi pe fe-
meia adu1tera sau prostituata sa-i recu-
noasca pe bastarzi, Dumnezeu1 lui Israel
este un Dumnezeu al tandretei $i al fidelitatii.
OSPAT
lui Baltazar
Daniel* descrie ospatullui Baltazar'" $i a1
curtenilor sai din Babi10n * , chiar
in timp ce peqii asediau cetatea (Dn 5).
Pentru bautura erau folosite vasele furate
odinioara din IerusaIim; 1a un moment dat a
aparut 0 mana misterioasa care a scris pe
perete cuvinte ciudate, de nein!eles.
Regele a chemat un intdept evreu, Daniel* ,
care a tradus inscriptia aramaicil: mene,
teqel, parsin, transcrisa de obicei: mane,
teke}, fares, insemnand "masurat, canUlrit,
152 OSTIE
impili1it" , a explicat: "Dumnezeu !i-a ma-
surat domnia: aceasta ia te-a cantant
te-a gasit prea !i-a impar!it regatul
intre mezi Chiar in acea noapte Bal-
tazar a fost omonlt, fapt ce a insemnat
Imperiului babilonian. Povestirea lui
Daniel aparfine genului literar apocaliptic.
Simbolistica ospatului
Isaia anunta ca Dumnezeu
pentru toate popoarele un ospat ce va
marc a sosirea timpurilor mesianice (Is
25,6). NT reia aceasta imagine a mantuirii
oferite tuturor (Mt 8,11).
In parabola* ospatului (Lc 14), un tata de
familie invita la cina 0 mul!imc de prieteni,
dar toti refuza invocand diferite pretexte.
Furios, stapanul casei sa fie um-
pluta sala ospatului cu saraci, orbi schilozi:
ei sunt cei ce vor avea parte de plinatatea
vietii la care Dumnezeu 11 cheama pe om.
NT men!ioneaza doua ospe!e ramase
celebre: cel in cursul caruia Irodiada ii cere lui
lrod* capullui loan Botezatorul* cel de la
nunta din Cana"', marcand inceputul vietii pu-
blice a lui !sus. - FOAMETE, IMP ARA'PE.
Lit. Calderon, Baltazar, 1634: piesa
religioasa fn care diverse personaje ale go rice
(Idolatria, Moartea) dialogheaza
ell Baltazar eu prorocul Daniel.
Icon. Gustave Dore, "Daniel inserip_
... ", Sfanta Biblie, 1866.
OSTIE
(Lat. hostia, "victima".) Ostia, in anti-
chitatea romana, desemneaza victima - cel
mai adesea un animal - a carei jertfa e
daruita unui zeu sau lui Dumnezeu.
In NT, Isus este victima care
se of era ea lui Dumnezeu pentru
mantuirea oamenilor.
Biserica Catolica rememOl:caza jertfa lui
Isus in cursul messer' sau EUharistici*.
. Preotul ia paine, cum a facut Isus la Cina
de Taina", 0 apoi 0 imparte
Aceasta paine este de obicei
azima", adica nedospita; ea are forma unui
disc numit "ostie". Prin primirea ei, evla-
arata ca i se alatura lui Cristos. La SM-
batori, ostia e uneori credin-
spre a i se inchina, pe 0 tipsie ce are
forma unui soare auriu.
p
PACE
(Eb. exprima 0 plinatate, 0 stare
desavarsita de sanatate, de bunastare, de
fericire.) In Israel este rostit ca urare la
intalnirc (Jud 6,23) sau la despar!ire (Ex
4,18). Pavel ii adauga termenul grecesc
charis (har): "Har voua pace" (lTes 1,1).
Pacea e, mai inainte de toate, un dar de la
Dumnezeu: "Milostivirea mea nu se va de-
parta de la tine legamantul meu de pace nu
se va zdruncina" (Is 54,10). Ea rezuma bine-
cuvantarile pe care Dumnezeu Ie revarsa
asupra sai: "Cu pace, rna
voi culca voi adormi, ca Tu, Doamne, in-
deosebi intru nadejde m-ai (Ps 4,9).
Prorocii plaseaza aceasta notiune in centrul
mesajului lor: ei vestesc sosirea unui Mesia
ce va fi "Domn al pacii" (Is 9,5).
NT 11 pe Isus ca indeplinind
in aceasta privinta mesianica:
"Vine sa ne cruauzeasca pe drumul pa-
cii" (Lc 1,79). El proclama: "Fericiti faca-
torii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se
vor chema" (Mt 5,9).
La cea din urma cina pe care 0 ia cu
apostolii sai, Isus Ie declara: "Pace va las
voua, pacea mea 0 dau voua; nu precum da
lumea va dau Eu" (In 14,27). Dupa Inviere,
spune loan (20,19-20), elle adreseaza uce-
nicilor salutul: "Pace voua!"
Pax vobis (lat.) - urare liturgica: "Pace
voua."
PAl
Paiul reprezinta tot ceea ce cste fara
valoare (Is 5,24; Ps 82,12) menit pieirii
precum lui Dumnezeu.
"Sa vezi paiul din ochiul aItuia nu
barna din ochiul tau" inseamna sa observi
cele mai mici defecte ale altora ignorandu-le
pe ale tale. In Evanghelia lui Matei (7,1-5),
de unde vine aceasta expresie, mesajul este
urmatorul: nu trebuie sa judeci (pe altii) ca
sa nu fii judecat (de Dumnezeu).
L.&P. Paiul Iji bfima.
PALESTINA
Aceasta de piimant expusa naviili-
rilor, legand Siriei Arabiei de
Marea Mediterana, cuprinde, de la vest catre
est,o campie litorala, un munte central, valea
Iordanului (falie ce se intinde de la Taurus la
golful Akaba) muntele transiordanian (po-
disul Moab, tinutul accidentat al Amonului,
zo'na vulcanica din Basan), cu trei rauri
permanente: Arnon, Yabok, Yarmuk.
Populatia, grupatil in cetilti independente
pana aproape de celui de-al II-lea
mileniu i. Cr., a reprezentat 0 prada
pentru cotropitori; ea nu a fost unificata
decat in timpul monarhiei, de la Saul pana la
Solomon, in fata primejdiei filistenilor,
pe coasta in sec. XII 1. Cr.
Numele grecesc al filistenilor a dat
numele tinutului: Palestina. Termenul s-a
152 OSTIE
impili1it" , a explicat: "Dumnezeu !i-a ma-
surat domnia: aceasta ia te-a cantant
te-a gasit prea !i-a impar!it regatul
intre mezi Chiar in acea noapte Bal-
tazar a fost omonlt, fapt ce a insemnat
Imperiului babilonian. Povestirea lui
Daniel aparfine genului literar apocaliptic.
Simbolistica ospatului
Isaia anunta ca Dumnezeu
pentru toate popoarele un ospat ce va
marc a sosirea timpurilor mesianice (Is
25,6). NT reia aceasta imagine a mantuirii
oferite tuturor (Mt 8,11).
In parabola* ospatului (Lc 14), un tata de
familie invita la cina 0 mul!imc de prieteni,
dar toti refuza invocand diferite pretexte.
Furios, stapanul casei sa fie um-
pluta sala ospatului cu saraci, orbi schilozi:
ei sunt cei ce vor avea parte de plinatatea
vietii la care Dumnezeu 11 cheama pe om.
NT men!ioneaza doua ospe!e ramase
celebre: cel in cursul caruia Irodiada ii cere lui
lrod* capullui loan Botezatorul* cel de la
nunta din Cana"', marcand inceputul vietii pu-
blice a lui !sus. - FOAMETE, IMP ARA'PE.
Lit. Calderon, Baltazar, 1634: piesa
religioasa fn care diverse personaje ale go rice
(Idolatria, Moartea) dialogheaza
ell Baltazar eu prorocul Daniel.
Icon. Gustave Dore, "Daniel inserip_
... ", Sfanta Biblie, 1866.
OSTIE
(Lat. hostia, "victima".) Ostia, in anti-
chitatea romana, desemneaza victima - cel
mai adesea un animal - a carei jertfa e
daruita unui zeu sau lui Dumnezeu.
In NT, Isus este victima care
se of era ea lui Dumnezeu pentru
mantuirea oamenilor.
Biserica Catolica rememOl:caza jertfa lui
Isus in cursul messer' sau EUharistici*.
. Preotul ia paine, cum a facut Isus la Cina
de Taina", 0 apoi 0 imparte
Aceasta paine este de obicei
azima", adica nedospita; ea are forma unui
disc numit "ostie". Prin primirea ei, evla-
arata ca i se alatura lui Cristos. La SM-
batori, ostia e uneori credin-
spre a i se inchina, pe 0 tipsie ce are
forma unui soare auriu.
p
PACE
(Eb. exprima 0 plinatate, 0 stare
desavarsita de sanatate, de bunastare, de
fericire.) In Israel este rostit ca urare la
intalnirc (Jud 6,23) sau la despar!ire (Ex
4,18). Pavel ii adauga termenul grecesc
charis (har): "Har voua pace" (lTes 1,1).
Pacea e, mai inainte de toate, un dar de la
Dumnezeu: "Milostivirea mea nu se va de-
parta de la tine legamantul meu de pace nu
se va zdruncina" (Is 54,10). Ea rezuma bine-
cuvantarile pe care Dumnezeu Ie revarsa
asupra sai: "Cu pace, rna
voi culca voi adormi, ca Tu, Doamne, in-
deosebi intru nadejde m-ai (Ps 4,9).
Prorocii plaseaza aceasta notiune in centrul
mesajului lor: ei vestesc sosirea unui Mesia
ce va fi "Domn al pacii" (Is 9,5).
NT 11 pe Isus ca indeplinind
in aceasta privinta mesianica:
"Vine sa ne cruauzeasca pe drumul pa-
cii" (Lc 1,79). El proclama: "Fericiti faca-
torii de pace, ca aceia fiii lui Dumnezeu se
vor chema" (Mt 5,9).
La cea din urma cina pe care 0 ia cu
apostolii sai, Isus Ie declara: "Pace va las
voua, pacea mea 0 dau voua; nu precum da
lumea va dau Eu" (In 14,27). Dupa Inviere,
spune loan (20,19-20), elle adreseaza uce-
nicilor salutul: "Pace voua!"
Pax vobis (lat.) - urare liturgica: "Pace
voua."
PAl
Paiul reprezinta tot ceea ce cste fara
valoare (Is 5,24; Ps 82,12) menit pieirii
precum lui Dumnezeu.
"Sa vezi paiul din ochiul aItuia nu
barna din ochiul tau" inseamna sa observi
cele mai mici defecte ale altora ignorandu-le
pe ale tale. In Evanghelia lui Matei (7,1-5),
de unde vine aceasta expresie, mesajul este
urmatorul: nu trebuie sa judeci (pe altii) ca
sa nu fii judecat (de Dumnezeu).
L.&P. Paiul Iji bfima.
PALESTINA
Aceasta de piimant expusa naviili-
rilor, legand Siriei Arabiei de
Marea Mediterana, cuprinde, de la vest catre
est,o campie litorala, un munte central, valea
Iordanului (falie ce se intinde de la Taurus la
golful Akaba) muntele transiordanian (po-
disul Moab, tinutul accidentat al Amonului,
zo'na vulcanica din Basan), cu trei rauri
permanente: Arnon, Yabok, Yarmuk.
Populatia, grupatil in cetilti independente
pana aproape de celui de-al II-lea
mileniu i. Cr., a reprezentat 0 prada
pentru cotropitori; ea nu a fost unificata
decat in timpul monarhiei, de la Saul pana la
Solomon, in fata primejdiei filistenilor,
pe coasta in sec. XII 1. Cr.
Numele grecesc al filistenilor a dat
numele tinutului: Palestina. Termenul s-a
154 PAlMIER
cxt
i
'1S la Ca!12.an, apoi, sub romani, Ia Intre-
gul tcritoriu dintrc marc Iordan (provincia
Siria-Palesti!la) .
A fosL rand pc rar.d, provincic romana,
bizant:na, arabJ: tUfccasca timp
dc milcCliu. In 1920, Marea Britanic a
obti"lm mandatul dc a adI1l.inistra acest
tcritoriu, separandu-l de Transiordania de
Irak. in 1947, ONe a decis Impanirea lui
lntre un stat evrciesc si un stat arab. StatuI
Israel a Cost proclamat Ia 14 mai 1948, dar
dupa I"dzboiul din 1948-1949 dintre Israel
Liga Araba, tcritoriile din Gaza au fost
Incrcdintate Egiptului, iar estul Iudeei - Ior-
daniei. Palesti!licnii, musulmani sau
sc opun israclicniloc cste yorba atat despre
palcstinienii care locuiesc In teritoriile
ocupatc 1,1 1967, cat des pre cei stabi!iti In
tarile limitrole dupa evenimentelc din 1949
sau din 1967.
PALMIER
Palmierii-curmali fac parte din vcgetatia
subtropical a; sunt Intillniti in oazele din
pc Muntele Eiraim. Ierihonul e numit "cctatea
p:::l:nierilor" (Jud 1,16). Crcngile lor sunt
folosite la sarbiltoarca" Corturilor sau Suklwt,
din de racandu-se un soi de coliba In care
evreii locuiesc timp de 0 saptamana Ia
i'nceputul toam.l1ei (Lv 23,42). 0 creanga de
palrr>icr intra in buchetul (lulab) de sarbatoare.
Frunzcle de palmier sunt semn de
biruinta (lM 13,51; In 12,13; Ap 7,9). Omul
cel drept este comparat uneori cu un palmier
(Ps 91,12).
Icon. In iconografia catolid, martirii apar
adesea Cli 0 frunza de palmier in mana: Zurbanin,
Sffinra ApoJjna, 1636, Luvru.
PALMYRA
Oaza in Siriei, etapa obligatorie
in traficul caravanelor intre Mesopotamia
Siria-Palestina. era cunoscut pe
timpuI lui Solomon sub numelc "Tamar din
pustie" (lR 9,18) sau Tadmor ("refugiu")
(2Cr 8,4). Solomon a pierdut controlul
asupra lui atunci dnd aramccnii au cuccrit
Damascul. Epoca de aur a a durat
din sec. I 1. Cr. pana 111 sec. III d. Cr., iar
somptuoase!e lui monumente - temp luI
triadei lui Bel mormintelc 1mpodobite cu
::msturi funerare - au supravietuit cuceririi
roma,le (273 d. Cr.) survcnitc dupa domnia
reginci Zenovia. Arabii au distrus definitiv
in 634.
PAPURI (TRESTlE)
In Biblie apar cel pu\in termcni de-
scmnand diferitc spccii de plante din accasta
familic.
acvatic (algc, papm-a, trcstic,
stuf) crc5tea pe malurilc Nilului, ,hr In
apa sarata a marii, de un de numek evrcicsc
"Marea confundata mai tarziu
cu Marea"
abunda In unde se
ascund hipopotami (Iv 40,21).
Vantul leagana trestia, prea slaba ca sa
rcprezinte un sprijin (2R 18-21; Is 36,6; Iez
29,6-7). Ea a devcnit simbolul Egiptului-
"trestie franta" care a In$eIat Incredcrea lui
Israeli'n vremuri de
Pusa in mainile lui Isus de catre soldati,
trestia e semn de regalitate Iuata In deradere,
ca cununa de spini" (Mt 27,29).
PARABOLA. (pILDA.)
(Gr. paraboJe, "comparatie".) Povestire
ilustrativa. Parabolele, ca sentintele para-
bolice, adica pildele - reprezentand
parabole in germene - abunda in evanghelii,
mai ales In Sinoptice".
In mod traditional, parabolele sunt con-
siderate drept ilustrarea, In scop pedagogic,
a invataturii lui Isus asupra Imparatiei* lui
Dumnezeu si a drumurilor ce duc la ea.
In ultill1:ii 20 de ani se insista asupra
punctelor de vedere noi pe care Ie implica
parabolelc biblice: Isus, pornind de Ia rela-
tarea stilizata a unor comportamente
fj pc ascultaJorii s3.-)i
El0du} de a pcrccpe lucrurilc sau
de a acriona; le In privi:1ta
l11_i Dumnczc:u a comporUirii s3.1c fata de
0 \'}ZiUHe adesca difcrita de a lor,
aceasta ar.s.tan.du-Ic cum prcp!"ia-i
- de cxcrnplu fata de - 0
UTTcc3za c!,iar pc cea a Tatilui sau.
btre bus $i ascu!tatori se
:lfunci nu 0 ci un dialog deschis
ill: ,:::arc fiec2.f::: cstc Inc!em,nt sa-l continue,
frec\'cnta a forrrei intGro-
ati vc: ti sc pare ... 17,25: 18
21 ,28); "Care dintre ci;,) va iuhi mull?'"
7 dlJ1trc trej li sc pare
Cd, a aproapcJc cclui cazur i'ntrc talhari?"
(Lc 10.36).
Dialogul e stimuiat de latura voit parado-
xala 3 multor paraboie: estc care admisibil
ca stapa'1u) sa lmparta acec3$i platalucra-
t,')rilor din eel de-al unsprezccclea" ceas ca
trucitorilor care au i'udurat toata
zi1ei 20,1-15)"1 Cum poate "tapanul sa-J
laude pen_tru lui pe
Eccinstit (Lc 16,8)7 Nu e rcvoltator ca tatal
pare 5a-1 arate multa fiului
risipito[, fiindcil. s-a Intors, decat fiului celui
mai marc pentru credinta sa (Lc 15,11-32)'1
Parabo!ele evar.ghelice, oricum suscepri-
bile de a primi felurite interpretiLri, continua
s3.-i inci,tc pe exegetii Bibliei pe simplii
cititori, fie ei sau necredincio$i.
Parabolele comentate in aceasta lucrare:
Cele privitoare 13. Imparatia lui Dumne-
zeu 1a bunatatea divina: Ospatul de nunta
22.1-10) --+ OSPAT. cea buna
neghina (JVIt 13,24-30) --+ NEGHINA.
Margaritarul (Mt 13,45) -4 MARGARI-
TAR. Grauntele de (Mt 13,31-32)
-4 MU$TAR. LucratQrii din ceasul al
unsprezecelea (Mt 20,1-15) -4 (CEASUL
AL) UNSPREZECELEA. Fiul risipitor (Lc
15,11-32) --+ RISIPITOR. Oaia ratacitil (Mt
18,12-13) --+ OAlE.
PARUSIE 155
Indatoririle omului rata de Durnnczeu:
Cele zcce fecioarc (:-v1t 25,1-12) .-jo FE-
CIO.A_R.A. Semanatorul (:VIc 4,3-8) --+

Raporturilc umane: Bunul s<L'11aritean (Lc
1029-37) -4 APROAPELE, SAMARIA.
Lazar si bo(!atul ncmilostiv (Lc 16.19-31)--+
LAZ.:(R. (Lc
VANIE$. Paid si bfu"na (?vIt 7,3-5) --+ PAL
L.&P. ,,4 vOTb: in in1i!nbaj cl!re!1t: a
se exprirT:a rT"!od necl:..E', enig!113.tic.
.. Lit C!larlcs PonrtJ cclei dC-a
dau:1 virturi. 1911: interprctarcJ. IT1!..;tica:;1 poetica
a trei par:.tbolc: .. Oai:.t "Drahr!la. I'D-ta-
cita" ... Copill:J (fiuI risipitor).
PARACLET
(Gr. parakJ6to.<;, ,invocat".) Apostolul
loan II astfcl pc Sfantul Duh",
socotir avocatuL aparatorul mangaietorul
oamenilor (In 14,26; 16,7).
Ace-.;t numc a fost dat unci manastiri de
calugarite benedictine, intemeiata in sec.
XII de Eloiza, langa 0 biserica ridicata de
Abelard. In aceasta manastire
fetelor mirene (necalugarite) Ie crau
predate to ate a fost
distrus In timpul razboiului de 0 suta de ani
(dioceza din Troyes).
Lit. Michel Toumier, VfintuJ Parac1et, [977.
PARUSIE
(Gr. parousja, "sosire".) Termenul gre-
cesc desem..l1eaza vizita oficiala a unui print,
presupunand un ceremonial complex; astfel
este folosit in Septuaginta"'. Sensul acesta
profan, de parusie regala, se aplica intrarii
lui Isus in Ierusalim (Mt 21,1-11).
In VT, Israel interventia lui
Durnnezeu, care 11 va elibera de asupritor
("ziua Domnului"). Prorocii Amos (Am
5,18-20) Ieremia (Ir 30,5-7) descriu ziua
sosirii lui Dumnezeu ca pe 0 zi a maniei
impotriva tuturor vestita de
anumite semne cosmice (Am 8,9).
154 PAlMIER
cxt
i
'1S la Ca!12.an, apoi, sub romani, Ia Intre-
gul tcritoriu dintrc marc Iordan (provincia
Siria-Palesti!la) .
A fosL rand pc rar.d, provincic romana,
bizant:na, arabJ: tUfccasca timp
dc milcCliu. In 1920, Marea Britanic a
obti"lm mandatul dc a adI1l.inistra acest
tcritoriu, separandu-l de Transiordania de
Irak. in 1947, ONe a decis Impanirea lui
lntre un stat evrciesc si un stat arab. StatuI
Israel a Cost proclamat Ia 14 mai 1948, dar
dupa I"dzboiul din 1948-1949 dintre Israel
Liga Araba, tcritoriile din Gaza au fost
Incrcdintate Egiptului, iar estul Iudeei - Ior-
daniei. Palesti!licnii, musulmani sau
sc opun israclicniloc cste yorba atat despre
palcstinienii care locuiesc In teritoriile
ocupatc 1,1 1967, cat des pre cei stabi!iti In
tarile limitrole dupa evenimentelc din 1949
sau din 1967.
PALMIER
Palmierii-curmali fac parte din vcgetatia
subtropical a; sunt Intillniti in oazele din
pc Muntele Eiraim. Ierihonul e numit "cctatea
p:::l:nierilor" (Jud 1,16). Crcngile lor sunt
folosite la sarbiltoarca" Corturilor sau Suklwt,
din de racandu-se un soi de coliba In care
evreii locuiesc timp de 0 saptamana Ia
i'nceputul toam.l1ei (Lv 23,42). 0 creanga de
palrr>icr intra in buchetul (lulab) de sarbatoare.
Frunzcle de palmier sunt semn de
biruinta (lM 13,51; In 12,13; Ap 7,9). Omul
cel drept este comparat uneori cu un palmier
(Ps 91,12).
Icon. In iconografia catolid, martirii apar
adesea Cli 0 frunza de palmier in mana: Zurbanin,
Sffinra ApoJjna, 1636, Luvru.
PALMYRA
Oaza in Siriei, etapa obligatorie
in traficul caravanelor intre Mesopotamia
Siria-Palestina. era cunoscut pe
timpuI lui Solomon sub numelc "Tamar din
pustie" (lR 9,18) sau Tadmor ("refugiu")
(2Cr 8,4). Solomon a pierdut controlul
asupra lui atunci dnd aramccnii au cuccrit
Damascul. Epoca de aur a a durat
din sec. I 1. Cr. pana 111 sec. III d. Cr., iar
somptuoase!e lui monumente - temp luI
triadei lui Bel mormintelc 1mpodobite cu
::msturi funerare - au supravietuit cuceririi
roma,le (273 d. Cr.) survcnitc dupa domnia
reginci Zenovia. Arabii au distrus definitiv
in 634.
PAPURI (TRESTlE)
In Biblie apar cel pu\in termcni de-
scmnand diferitc spccii de plante din accasta
familic.
acvatic (algc, papm-a, trcstic,
stuf) crc5tea pe malurilc Nilului, ,hr In
apa sarata a marii, de un de numek evrcicsc
"Marea confundata mai tarziu
cu Marea"
abunda In unde se
ascund hipopotami (Iv 40,21).
Vantul leagana trestia, prea slaba ca sa
rcprezinte un sprijin (2R 18-21; Is 36,6; Iez
29,6-7). Ea a devcnit simbolul Egiptului-
"trestie franta" care a In$eIat Incredcrea lui
Israeli'n vremuri de
Pusa in mainile lui Isus de catre soldati,
trestia e semn de regalitate Iuata In deradere,
ca cununa de spini" (Mt 27,29).
PARABOLA. (pILDA.)
(Gr. paraboJe, "comparatie".) Povestire
ilustrativa. Parabolele, ca sentintele para-
bolice, adica pildele - reprezentand
parabole in germene - abunda in evanghelii,
mai ales In Sinoptice".
In mod traditional, parabolele sunt con-
siderate drept ilustrarea, In scop pedagogic,
a invataturii lui Isus asupra Imparatiei* lui
Dumnezeu si a drumurilor ce duc la ea.
In ultill1:ii 20 de ani se insista asupra
punctelor de vedere noi pe care Ie implica
parabolelc biblice: Isus, pornind de Ia rela-
tarea stilizata a unor comportamente
fj pc ascultaJorii s3.-)i
El0du} de a pcrccpe lucrurilc sau
de a acriona; le In privi:1ta
l11_i Dumnczc:u a comporUirii s3.1c fata de
0 \'}ZiUHe adesca difcrita de a lor,
aceasta ar.s.tan.du-Ic cum prcp!"ia-i
- de cxcrnplu fata de - 0
UTTcc3za c!,iar pc cea a Tatilui sau.
btre bus $i ascu!tatori se
:lfunci nu 0 ci un dialog deschis
ill: ,:::arc fiec2.f::: cstc Inc!em,nt sa-l continue,
frec\'cnta a forrrei intGro-
ati vc: ti sc pare ... 17,25: 18
21 ,28); "Care dintre ci;,) va iuhi mull?'"
7 dlJ1trc trej li sc pare
Cd, a aproapcJc cclui cazur i'ntrc talhari?"
(Lc 10.36).
Dialogul e stimuiat de latura voit parado-
xala 3 multor paraboie: estc care admisibil
ca stapa'1u) sa lmparta acec3$i platalucra-
t,')rilor din eel de-al unsprezccclea" ceas ca
trucitorilor care au i'udurat toata
zi1ei 20,1-15)"1 Cum poate "tapanul sa-J
laude pen_tru lui pe
Eccinstit (Lc 16,8)7 Nu e rcvoltator ca tatal
pare 5a-1 arate multa fiului
risipito[, fiindcil. s-a Intors, decat fiului celui
mai marc pentru credinta sa (Lc 15,11-32)'1
Parabo!ele evar.ghelice, oricum suscepri-
bile de a primi felurite interpretiLri, continua
s3.-i inci,tc pe exegetii Bibliei pe simplii
cititori, fie ei sau necredincio$i.
Parabolele comentate in aceasta lucrare:
Cele privitoare 13. Imparatia lui Dumne-
zeu 1a bunatatea divina: Ospatul de nunta
22.1-10) --+ OSPAT. cea buna
neghina (JVIt 13,24-30) --+ NEGHINA.
Margaritarul (Mt 13,45) -4 MARGARI-
TAR. Grauntele de (Mt 13,31-32)
-4 MU$TAR. LucratQrii din ceasul al
unsprezecelea (Mt 20,1-15) -4 (CEASUL
AL) UNSPREZECELEA. Fiul risipitor (Lc
15,11-32) --+ RISIPITOR. Oaia ratacitil (Mt
18,12-13) --+ OAlE.
PARUSIE 155
Indatoririle omului rata de Durnnczeu:
Cele zcce fecioarc (:-v1t 25,1-12) .-jo FE-
CIO.A_R.A. Semanatorul (:VIc 4,3-8) --+

Raporturilc umane: Bunul s<L'11aritean (Lc
1029-37) -4 APROAPELE, SAMARIA.
Lazar si bo(!atul ncmilostiv (Lc 16.19-31)--+
LAZ.:(R. (Lc
VANIE$. Paid si bfu"na (?vIt 7,3-5) --+ PAL
L.&P. ,,4 vOTb: in in1i!nbaj cl!re!1t: a
se exprirT:a rT"!od necl:..E', enig!113.tic.
.. Lit C!larlcs PonrtJ cclei dC-a
dau:1 virturi. 1911: interprctarcJ. IT1!..;tica:;1 poetica
a trei par:.tbolc: .. Oai:.t "Drahr!la. I'D-ta-
cita" ... Copill:J (fiuI risipitor).
PARACLET
(Gr. parakJ6to.<;, ,invocat".) Apostolul
loan II astfcl pc Sfantul Duh",
socotir avocatuL aparatorul mangaietorul
oamenilor (In 14,26; 16,7).
Ace-.;t numc a fost dat unci manastiri de
calugarite benedictine, intemeiata in sec.
XII de Eloiza, langa 0 biserica ridicata de
Abelard. In aceasta manastire
fetelor mirene (necalugarite) Ie crau
predate to ate a fost
distrus In timpul razboiului de 0 suta de ani
(dioceza din Troyes).
Lit. Michel Toumier, VfintuJ Parac1et, [977.
PARUSIE
(Gr. parousja, "sosire".) Termenul gre-
cesc desem..l1eaza vizita oficiala a unui print,
presupunand un ceremonial complex; astfel
este folosit in Septuaginta"'. Sensul acesta
profan, de parusie regala, se aplica intrarii
lui Isus in Ierusalim (Mt 21,1-11).
In VT, Israel interventia lui
Durnnezeu, care 11 va elibera de asupritor
("ziua Domnului"). Prorocii Amos (Am
5,18-20) Ieremia (Ir 30,5-7) descriu ziua
sosirii lui Dumnezeu ca pe 0 zi a maniei
impotriva tuturor vestita de
anumite semne cosmice (Am 8,9).
156 PA$TELE EVREIESC
In NT, Parusia lui Cristos este Intoar-
cerea lui plina de slava la timpurilor
(Mc 8,38; 1Tes 4,16; 1Co 15,23). Ea
precede Judecata* de Apoi (Ap 22,17).
Icon. -> CRISTOS (Cristos In slava).
PASTELE EVREIESC
(Eb. pesah; gr. paskha.) Celebrata la 14
Nisan - prima luna a anului biblic - sarba-
toarea evoca evreilor din Egipt.
Termenul pesah, dupa Ex 12,13-27: "trecere",
face aluzie la ivirea Ingerului pierzaniei
Clngerul exterminator) In vremea celei de-a
zecea plagi; acesta Ii lovea pe Intai-nascutii
egiptenilor dar Ii cruta pe cei ai evreilor,
"trecand" pe deasupra caselor lor insemnate
cu sangele unui miel*.
Sarbatoare foarte veche, celebrata de
pastori In afara sanctuarelor, era, la
origine, deosebit de sarbatoarea Azimelor.
Dupa reforma lui Iosia, ele s-au confundat,
devenind una dintre cele trei mari sarbatori
care presupuneau un pelerinaj la Ierusalim.
Atunci se jertfea mielul de la Templu.
Dupa distrugerea Templului abolirea
sacrificiilor, celebrarea a devenit familiala.
Ea consta Intr-o masa a carei
(seder, "ordine") era minutios reglementata,
felurile de mancare avand 0 semnificatie
simbolica: In afara mielului pascal a painii
nedospite, amintire a pleciirii grabite a evrei-
lor, se preparau ierburi ce evocau amaraciu-
nea robiei, un fel de mancare din nuci fructe
amintind de tencuiala aplicata In timpul
corvezilor impuse robilor, se beau patru
cupe de Yin.
In timpul mesei de seder se
Haggada (literal: "povestire"), 0 culegere
compusa din extrase biblice, parabole di-
dactice 0 selectie de psalmi de lauda
(Hallet). Textul Haggadei a fost definitivat
In cursul sec. XIII. Cartea fiind destinata
uzului familial, s-a recurs la Impodobirea
scrisului adaugarea unor ilustratii la anu-
mite pasaje din text sau din episoadele bi-
blice evocate, in scopul de a 0 face mai atra-
gatoare.
Lit. Isaac Bashevis Singer, 0 zi de pli:icere,
1969: printre amintirile din copilarie ale autorului
se afla pregatirile de in comunitatea
evreiasca din pu(in Inaintea razboiului
din 19 [4 ("Haina de satin"). Albert Cohen, Cartea
mamei meJe, 1954.
Icon. Trecerea MErii sinagoga de la
Doura-Europos, fresca din sec.![[; Piero di Cosimo,
sec. XV, Roma; Dierick Bouts, 146X, Louvain;
Rafael, 1519, Roma. Pa:jteJe Evreie,,'c, Schnorr von
Carosfe[d, In BibJia in imagini, I X52; Marc Chagall,
1931, Nisa. Raymond Moretti, Haggada ceJei de-a
cincea cupe, 19X(), Paris.
Cin. HoJocuu,,'t. foileton rea[izat de Marvin
Chomsky In 1979 pentru televiziune: celebrarea
familiala a Pa:;telui evreiesc, in timp ce soldatii
nazi.,ti invadeaza ghetoul din

Ucenicii lui Isus au celebrat In fiecare
an Invierea sa in prima zi din saptamana
urmatoare Pastelui evreiesc (duminica),
frangand precum aratase el. In
sec. II, papa Victor a fixat definitiv
Intr-o zi de duminica, dar fara lega-
tura cu evreiesc sarbatorit la 14
Nisan.
Celebrarea liturgica a cuprinde
evocarea ultimelor dipe ale lui Isus. In Joia
Mare (Sfanrn): Cina cea de Taina*, ultima ma-
sa a lui Isus cu ucenicii sai si instituirea Euha-
ristiei*. In Vinerea Mare (Sfanrn): Rastigni-
rea *, moartea lui Isus punerea In mormant*.
Celebrarea Invierii*, In noaptea Sambetei
Mari (Sfinte) spre Duminica de
Pentru Isus este mielul* pascal
jertfit spre mantuirea tuturor oamenilor.
sunt 0 trecere: Isus se Inalta din
moarte la viata, prefigurand trecerea
nului de la moarte la viata Intru Dumnezeu.
INVIERE. '
L.&P. A-.5i face Pa.5tiIe: dupa ritul Bisericii
Catolice, a se spovedi a se de sarba-
toarea
Lit. Lev Tolstoi, fnvierea, 1899, cap. XIV
XV: 0 sarbatoare de In Rusia ortodoxa de la
sec. XIX, Blaise Cendrars, Pa"tiIe la New
York, 1912: nostalgia legata de ratilcirea
prin moderne (acest poem i-a inspirat
desigur "Zona" lui Apollinaire, Alcooluri, [913) .
Patrice de la Tour du Pin, In Al DoiIea Joe, 1959,
poemul "PrefaW'.
Muz. Heinrich SchUtz, Oratoriul de
(Aufen'tehung Je,<it/ Christl), 1623.
Rimski-Korsakov, Pa"teJe ceJ Mare rusesc, suita
simfonica, [888. Arthur Honegger, Pa,,'tile la New
York (voce cvartet de coarde), sec. XX.
PATIMI
(Lat. passio, de la verbul pati, "a suferi".)
Patimile lui Isus: suferintele pe care le-a In-
durat de la agonia * din gradina Ghetsemani"
pana la moartea sa pe cruce*, pe Golgota".
Relatarea lor In' cele patru evanghelii
urmeaza schema: prinderea lui Isus -
Procesul evreiesc: aducerea lui Isus In fata
lui Ana*, Caiafa*, a Sanhedrinului* -
suI roman: aducerea In fata lui Pilat* si a lui
Irod" - Drumul crucii*, CalvaruI",
rea* moartea lui Isus, urrnata de punerea
In mormant* .
Locul important pe care I-au acordat
Patimirii mortii lui Isus - cu
toate ca, In aparenta, sunt sernne1e unui
definitiv - se explica In perspectiva cre-
dintei lor In Inviere: Isus apare ca noul miel"
pascal, ca sluga despre care Isaia*
(Is 52,13-53), ca Mesia" cel - bi-
ruitor al raului al moqii.
Lit. Misterele Patimirii (sau Patimile)
medievale: cele mai vestite In Franta lui
Arnoul Greban Jean Michel, sec. XV. Bossuet,
Predica despre Patimi, 1662. Pascal, Cugetari,
1670, "Taina lui Isus".
Michelet opune "patimirea pasiva" a lui
Cristos "patimirii active" a lui Hercule in Biblia
,Omenirii, 1864. Prima indeamna la resemnare, a
doua la eliberare prin muncil. Hugo, Sfar$itullui
Satan, [886, "Spanzuratoarea".
Claude Simon, Drumul din Flandra, 1960:
personajele "nu se deosebesc de animale, In par-
ticular de cai; toatil omenirea, In aceasta povestire,
PATRIARH 157
devine cabal ina; totodata, aluziile la Cristos se
ca cum patimirile penibile
vrednice de plans ale o'amenilor s-ar aduna Intr-o
singura Patimire" (Pierre Albouy).
Icon. DUrer, Marea PEtimire, gravuri pe cupru,
1496. Hieronymus Bosch, Cristo,,, batjocorit, sfar-
sec. XV. Georges Rouault, PEtimire, 1937,
Cleveland, 1949, Paris.
Muz. Claudin de Sermisy, Patimile dupa
SfJnwl Matei, sec. XVI. Orlando di Lasso, 4 Pa-
timi. Heinrich Schlitz, 4 Patimi. Johann Sebastian
Bach, Patimile dupE SfBntul Matei Patimile
dupE SfJntul loan. Telemann, 44 Patimi. Haendel,
2 Patimi germilne. Carl Philipp Emmanuel Bach,
2 Patimi.
Lorenzo Perosi, PatimiJe lui Cristo" dupE
SfBnwl Marcu, oratoriu, 1897, Marcel Dupre,
Simfonie-Piitimire, 1923; Franta Iii CaJvar, 1956.
Luigi Berio, None, 1954, dupa al noualea ceas a[
Patimilor lui Cristos. Penderecki, Patimile dupE
SfJnwl Luca, 1965.
Cin. Robert Wiene, I.N.R.!., 1923. Julien
Duvivier, Golgota, [935. Henry Koster, Tunica,
1953. Andrei Tarkovski, Andrei Rubliov, [966: 0
scena din film fl arata pe Cristos
crucea Inaintiind cu greu prin zapada, urmat de
Maria, de loan de Maria-Magdalena. Fiecare
taran rus, In acelinceput de secol XV, ia parte la
patimirea lui Cristos urca Impreuna cu el
Muntele Ca[varului. Denys Arcand, [sus din
Montreal, 1989.
PATMOS
Potrivit unei vechi traditii, apostolul
loan, care fugise de persecutia romana, se
afla pe aceasta mica insula din Marea Egee
atunci cand a scris Apocalipsa".
Icon. -> lOAN.
PATRIARH
(Gr. patriark/Jes; de la patria, "tara",
arkhein, "a porunci".) Nume dat In VT
capilor de familie, precum A vraam *, Isaac *
Iacov*, recunoscuti ca strabunii poporului
evreu. Intre creatiune* potop*, Biblia
despre zece patriarhi care au avut 0
longevitate uimitoare (Gn 5). NT ii
de asemenea "patriarhi" pe cei doisprezece
fii ai lui Iacov (Fp 7,8-9).
156 PA$TELE EVREIESC
In NT, Parusia lui Cristos este Intoar-
cerea lui plina de slava la timpurilor
(Mc 8,38; 1Tes 4,16; 1Co 15,23). Ea
precede Judecata* de Apoi (Ap 22,17).
Icon. -> CRISTOS (Cristos In slava).
PASTELE EVREIESC
(Eb. pesah; gr. paskha.) Celebrata la 14
Nisan - prima luna a anului biblic - sarba-
toarea evoca evreilor din Egipt.
Termenul pesah, dupa Ex 12,13-27: "trecere",
face aluzie la ivirea Ingerului pierzaniei
Clngerul exterminator) In vremea celei de-a
zecea plagi; acesta Ii lovea pe Intai-nascutii
egiptenilor dar Ii cruta pe cei ai evreilor,
"trecand" pe deasupra caselor lor insemnate
cu sangele unui miel*.
Sarbatoare foarte veche, celebrata de
pastori In afara sanctuarelor, era, la
origine, deosebit de sarbatoarea Azimelor.
Dupa reforma lui Iosia, ele s-au confundat,
devenind una dintre cele trei mari sarbatori
care presupuneau un pelerinaj la Ierusalim.
Atunci se jertfea mielul de la Templu.
Dupa distrugerea Templului abolirea
sacrificiilor, celebrarea a devenit familiala.
Ea consta Intr-o masa a carei
(seder, "ordine") era minutios reglementata,
felurile de mancare avand 0 semnificatie
simbolica: In afara mielului pascal a painii
nedospite, amintire a pleciirii grabite a evrei-
lor, se preparau ierburi ce evocau amaraciu-
nea robiei, un fel de mancare din nuci fructe
amintind de tencuiala aplicata In timpul
corvezilor impuse robilor, se beau patru
cupe de Yin.
In timpul mesei de seder se
Haggada (literal: "povestire"), 0 culegere
compusa din extrase biblice, parabole di-
dactice 0 selectie de psalmi de lauda
(Hallet). Textul Haggadei a fost definitivat
In cursul sec. XIII. Cartea fiind destinata
uzului familial, s-a recurs la Impodobirea
scrisului adaugarea unor ilustratii la anu-
mite pasaje din text sau din episoadele bi-
blice evocate, in scopul de a 0 face mai atra-
gatoare.
Lit. Isaac Bashevis Singer, 0 zi de pli:icere,
1969: printre amintirile din copilarie ale autorului
se afla pregatirile de in comunitatea
evreiasca din pu(in Inaintea razboiului
din 19 [4 ("Haina de satin"). Albert Cohen, Cartea
mamei meJe, 1954.
Icon. Trecerea MErii sinagoga de la
Doura-Europos, fresca din sec.![[; Piero di Cosimo,
sec. XV, Roma; Dierick Bouts, 146X, Louvain;
Rafael, 1519, Roma. Pa:jteJe Evreie,,'c, Schnorr von
Carosfe[d, In BibJia in imagini, I X52; Marc Chagall,
1931, Nisa. Raymond Moretti, Haggada ceJei de-a
cincea cupe, 19X(), Paris.
Cin. HoJocuu,,'t. foileton rea[izat de Marvin
Chomsky In 1979 pentru televiziune: celebrarea
familiala a Pa:;telui evreiesc, in timp ce soldatii
nazi.,ti invadeaza ghetoul din

Ucenicii lui Isus au celebrat In fiecare
an Invierea sa in prima zi din saptamana
urmatoare Pastelui evreiesc (duminica),
frangand precum aratase el. In
sec. II, papa Victor a fixat definitiv
Intr-o zi de duminica, dar fara lega-
tura cu evreiesc sarbatorit la 14
Nisan.
Celebrarea liturgica a cuprinde
evocarea ultimelor dipe ale lui Isus. In Joia
Mare (Sfanrn): Cina cea de Taina*, ultima ma-
sa a lui Isus cu ucenicii sai si instituirea Euha-
ristiei*. In Vinerea Mare (Sfanrn): Rastigni-
rea *, moartea lui Isus punerea In mormant*.
Celebrarea Invierii*, In noaptea Sambetei
Mari (Sfinte) spre Duminica de
Pentru Isus este mielul* pascal
jertfit spre mantuirea tuturor oamenilor.
sunt 0 trecere: Isus se Inalta din
moarte la viata, prefigurand trecerea
nului de la moarte la viata Intru Dumnezeu.
INVIERE. '
L.&P. A-.5i face Pa.5tiIe: dupa ritul Bisericii
Catolice, a se spovedi a se de sarba-
toarea
Lit. Lev Tolstoi, fnvierea, 1899, cap. XIV
XV: 0 sarbatoare de In Rusia ortodoxa de la
sec. XIX, Blaise Cendrars, Pa"tiIe la New
York, 1912: nostalgia legata de ratilcirea
prin moderne (acest poem i-a inspirat
desigur "Zona" lui Apollinaire, Alcooluri, [913) .
Patrice de la Tour du Pin, In Al DoiIea Joe, 1959,
poemul "PrefaW'.
Muz. Heinrich SchUtz, Oratoriul de
(Aufen'tehung Je,<it/ Christl), 1623.
Rimski-Korsakov, Pa"teJe ceJ Mare rusesc, suita
simfonica, [888. Arthur Honegger, Pa,,'tile la New
York (voce cvartet de coarde), sec. XX.
PATIMI
(Lat. passio, de la verbul pati, "a suferi".)
Patimile lui Isus: suferintele pe care le-a In-
durat de la agonia * din gradina Ghetsemani"
pana la moartea sa pe cruce*, pe Golgota".
Relatarea lor In' cele patru evanghelii
urmeaza schema: prinderea lui Isus -
Procesul evreiesc: aducerea lui Isus In fata
lui Ana*, Caiafa*, a Sanhedrinului* -
suI roman: aducerea In fata lui Pilat* si a lui
Irod" - Drumul crucii*, CalvaruI",
rea* moartea lui Isus, urrnata de punerea
In mormant* .
Locul important pe care I-au acordat
Patimirii mortii lui Isus - cu
toate ca, In aparenta, sunt sernne1e unui
definitiv - se explica In perspectiva cre-
dintei lor In Inviere: Isus apare ca noul miel"
pascal, ca sluga despre care Isaia*
(Is 52,13-53), ca Mesia" cel - bi-
ruitor al raului al moqii.
Lit. Misterele Patimirii (sau Patimile)
medievale: cele mai vestite In Franta lui
Arnoul Greban Jean Michel, sec. XV. Bossuet,
Predica despre Patimi, 1662. Pascal, Cugetari,
1670, "Taina lui Isus".
Michelet opune "patimirea pasiva" a lui
Cristos "patimirii active" a lui Hercule in Biblia
,Omenirii, 1864. Prima indeamna la resemnare, a
doua la eliberare prin muncil. Hugo, Sfar$itullui
Satan, [886, "Spanzuratoarea".
Claude Simon, Drumul din Flandra, 1960:
personajele "nu se deosebesc de animale, In par-
ticular de cai; toatil omenirea, In aceasta povestire,
PATRIARH 157
devine cabal ina; totodata, aluziile la Cristos se
ca cum patimirile penibile
vrednice de plans ale o'amenilor s-ar aduna Intr-o
singura Patimire" (Pierre Albouy).
Icon. DUrer, Marea PEtimire, gravuri pe cupru,
1496. Hieronymus Bosch, Cristo,,, batjocorit, sfar-
sec. XV. Georges Rouault, PEtimire, 1937,
Cleveland, 1949, Paris.
Muz. Claudin de Sermisy, Patimile dupa
SfJnwl Matei, sec. XVI. Orlando di Lasso, 4 Pa-
timi. Heinrich Schlitz, 4 Patimi. Johann Sebastian
Bach, Patimile dupE SfBntul Matei Patimile
dupE SfJntul loan. Telemann, 44 Patimi. Haendel,
2 Patimi germilne. Carl Philipp Emmanuel Bach,
2 Patimi.
Lorenzo Perosi, PatimiJe lui Cristo" dupE
SfBnwl Marcu, oratoriu, 1897, Marcel Dupre,
Simfonie-Piitimire, 1923; Franta Iii CaJvar, 1956.
Luigi Berio, None, 1954, dupa al noualea ceas a[
Patimilor lui Cristos. Penderecki, Patimile dupE
SfJnwl Luca, 1965.
Cin. Robert Wiene, I.N.R.!., 1923. Julien
Duvivier, Golgota, [935. Henry Koster, Tunica,
1953. Andrei Tarkovski, Andrei Rubliov, [966: 0
scena din film fl arata pe Cristos
crucea Inaintiind cu greu prin zapada, urmat de
Maria, de loan de Maria-Magdalena. Fiecare
taran rus, In acelinceput de secol XV, ia parte la
patimirea lui Cristos urca Impreuna cu el
Muntele Ca[varului. Denys Arcand, [sus din
Montreal, 1989.
PATMOS
Potrivit unei vechi traditii, apostolul
loan, care fugise de persecutia romana, se
afla pe aceasta mica insula din Marea Egee
atunci cand a scris Apocalipsa".
Icon. -> lOAN.
PATRIARH
(Gr. patriark/Jes; de la patria, "tara",
arkhein, "a porunci".) Nume dat In VT
capilor de familie, precum A vraam *, Isaac *
Iacov*, recunoscuti ca strabunii poporului
evreu. Intre creatiune* potop*, Biblia
despre zece patriarhi care au avut 0
longevitate uimitoare (Gn 5). NT ii
de asemenea "patriarhi" pe cei doisprezece
fii ai lui Iacov (Fp 7,8-9).
158 PAVEl
P A VEL/SA L'L
Evreu nascut 1a Tars. ora) greeesc din
Cilicia. Evenimentelc vietii lui sc cunose
din FaptcIe Apostolilor", text rcdactat de
sau Luca, din Epistolelc" pc
care le-a seris el
Din familie prime)te numele ebraic
Sa 'ul (Saul). prccum tit1ul de cetatean
roman. Invaia un manual (tesutu1
de corturi) capata, Ia Ierusa1im, 0 educatie
rabinicii pe langa fariseul Gamaliel (Fp
22,3). Stie cbraica: se poate exprima in
grecqtc in aramaica" (limba vorbita In
PaIestina). Este cunoscut mai Intai ca perse-
cutor al nu I-a Intalnit niciodata
pe Isus din Nazaret, dar e prezent la uciderca
cu pietre a lui Stefan" CFp 8,1-3).
Pe drumul Damascului" este strilfulgerat
de lumina lui Cristos (lnjurul ani10r 34-35).
In timp ce Saul spune lapidar: "Am [ost
ajuns de Cristos Isus" (Fil 3,12), Luca
pe larg, In trei locuri. aceasta
convertire rapida a lui Saul la Cristos,
Inceputul chemarii sale de apostol pe langa
pagani CPp 9,1; 22,5; 26,10). Convertirea e
la modul simbolic: orbit atunci
cand 0 lumina 11 Invaluie in stralucirea ei,
recapiJ.ta vederea la botez.
Din ace! moment se dedica unor ciilatorii
misionare. Cea dintai, Impreuna cu Barnaba,
un levit din Cipru (In 46-48). De acum
Inainte Luca 1l va numi pe Saul eu nume!e
sau roman: Pavel. La Inapoiere, ia parte 1a
adunarea de 1a Ierusalim, care va
primirea in Biserica a convertitilor de la
paganatate. Urmeaza a doua caIatorie (In
49-52); a treia (In 53-58), pe jos sau cu
corabia, Infruntand multe primejdii (2Co
11,24). Calator neobosit, trece dintr-un
intr-altul: Filipi, Tesalonic, Atena (propova-
in Areopag), Corint, Efes etc. Inte-
meiaza Biserici, apoi Ie trimite scrisori
pentru a lncuraja dezvoltarea lor, spune
parerile, a Ie raspunde la intrebari, a Ie certa,
a lc Imharhata. Le scrie chlar
din Rcma, undc spera sa aJUnga lntr-o Ii.
Intors 1a Ierusalim, este prins 1a Tcmplu
(Fp 21 ,2i), ramane prizonier in Cezareea
timp de doi ani, apoi e condus la Roma,
dcoarcce facuse apel la judecata lui Cezar.
Dupa un naufragiu in apropicre de Malta,
ajunge 1a Roma Un 60), unde eli do-
miciliu inca doi ani. Accstea
sunt ultimcle indicatii din eartea Faptelor
CFp 28,30). Traditia atesta ca Pavel a lndurat
martiriulla Roma, 1a putin timp dupa Petru.
Fiind eetatean roman, el a fost decapitat eu
spada, pc drumul spre Ostia (prohabii in (7).
Carturar de [crmatic grcccasca rabin
evrcu convertit care se "slujitor
a1 lui Cristos", apost01 al neamuriJl1f, dar
chinuit de nccredinta lui Israel (Rm 9,1-5),
Pavel cuvinte grele impotriva Legit,
careia ii totusi valoarea peda-
gogica (Ga 3,24). Intemeiaza numeroase
comunitati, avand mereu grija de fieeare "ca
un parinte Indrumeaza fiii" (1 Tes
2,11), dovedindu -se un impiitimit de Cri stos
care, pentru e1, cste Mesia eel
"Merg inainte incercand sa-l ajung, cum
eu Insumi am [ost ajuns de Cristos 1sus."
Teologia lui Pavel este expusa in Episto-
Ie: Mantuirea" e un dar allui Dumnezeu, ea
nu vine de la oameni; Dumnezeu, care ie-a
dat oamenilor Legea lui Moise, Ie dfuuiqte
intru Cristos haru1" puterea duhovni-
ceascii; Biserica lui Isus se deschide atat
evreilor, cat paganilor.
Lit. Bossuet, Panegiricul Sffintuluj Pavel, 1659:
ia ca model elocvenra lui Pavel, ,.care
nu urechile, ci drept in inima".
Victor Hugo. WiJJjam Shakespeare, 1864, "Ge-
niile". Printre cillauzele omenirii catre Lumina se
afla Pavel, "un sfant pentru Biserica, un om
mare pentru umanitate": "Este cel caruia i s-a
aratat viitorul. A ramas cu ochii larg deschi5i. si
nimic nu e atat de minunat ca acest chip, pe veci
uimit. 0.1 celui infrant de Lumina."
Ernest Renan prefera In(elepciunea greceasca
,.nebuniei' lui Pavel: Rugficiune pe Acropolc.
I X76. AmintiTi din copiIiirie:ji din tinerete, 18X3.
O.-V. de Lubic7. 'vlilosz, Saul din Tars,
"mister" ram as inedit pana In 1971. Mika Waltari.
Taina fmpfirfitiei, roman istoric. 1979.
[con. Sfiintui Pavel diind .'icrierile "ale
apostolilor. mozaic la Monreale, sec. XIII.
Carava[![!io. Convertirea Sfiintu!ui Pavel, 1601.
Roma. Propovfiduirea lui Pavel/a Atena,
ISIS. Roma. Poussin, Rfipirea Sfiintullii
Pavel. sec. XVII. Luvru. Claude Gel1ee (Lorrain).
imbarcarea lui PavcJ. 1654, Birmingham.
;'\.1uz. Mendelssohn, Pau/us, oratoriu, 1 X46.
Cin. Sriintul PavcJ sau DrullJul Damascului,
teJefilm de Ludovic Segarra. 19r17: publica
a lui Pavel, pornind de 10. Epistole.
PACAT/PACATOS
"Pacatul" este 0 notiune religioasa, deo-
sebita de cea psihologica avand sensul de
vinovatie de notiunea penal a de vina.
Biblia afirma In permanenta ca re1aiia
dintre om Si Dumnezeu este de natura con-
flictuala ca la baza acestui conflict se afla
pacatul. 0 alta Invatatura adesea repetata
consta in afirmarea Mantuirit, gest prin
care Dumnezeu II pe om de
pacatul
In VT, pacatul nu inseamna transgresarea
legii morale, ci ruperea legaturii personale a
credinciosului cu Dumnezeu. Biblia pune
accentul pe caracterul concret, obiectiv al
pacatului, iar preceptele Decalogulut preci-
zeaza cel mai bun mod de a ramane credin-
cios Le!!amantului divin (Dt 5,1-22). .
Inc;pand de la Exil, aspectul juridic
formalist, ritualist a treptat in
importan!a Inauntrullumii religioase, astfel
Incat texte1e tarzii folosesc frecvent termenii
juridici de nedreptate, InciiIcare a legii,
neascultare.
Totusi, Dumnezeu nu vrea moartea pa-
catosului, ei doreste ca acesta sa se indrepte
si sa traiasca 33,11-20). In NT, 1sus
intra in contact cu mai mult,
des pre primirea privilegiata pe care
plCAT 159
Dumnezeu Ie-o cdor ce se po-
ciiiesc (Lc 15)).
L.&P. Liriit co. cde .'iapte pficate capitaie, adica
trufia. invidia, zgarcenia, risipa,lacomia, mania:;i
lenea: socotite izvorul tuturor celorialte. sigur ca
sunt cat se poate de urate'
Sfi nu dorejti moartea pficfitO'iului: aluzie ia
lez 33,11. care insista asupra bunatati
a lui Dumnezeu.
Lit. In sec. XVII, Pa'ical (Cugetfiri, 430. 434,
435,446 ... ) Inscrie pacatulintr-o viziune global a
a nenorocirii omului fara Dumnezeu; la temelia
nefericirii sta pacatui caci Inaintea
savarsirii lui ,.omlll vedea mare(ia lui DUl1me7.cu.
DesigliL doctrina este socanta, admite filozofuL
"si filra aceasta taina, cea mai de nei'n(c!cs
dintre toate, sllntem noi in.:;ine de n6l1teles chiar
pentru noi. !\'odul condi(iei noastre lsi formeaza
intorsaturile '5i sucelile tocmai in acest abis,
il1cat omul este inca )i mai de n6n(eJes fara
aceasta taina, decat este de n6nteles aceasta tail1a
pentru om." Voltaire, In Scrisori filozofice. 1733.
va ironiza aceste taine care se ex plica prin alte
taine (Scrisoarca a 25-a).
Obsesia pacatu]lIi
In tradi(ia cre)tina, 0 tendinra asceticil ce se
trage In mare parte din erezia lui Mani (2! 6-277)
va lega strans pacatul de 0 imagine foarte negativa
a sexualitii(ii. Eo. va atinge Intreaga forta lite-
rara Incepand din sec. XIX: Nathaniel Hawthorne,
Scrisoarea purpurie, 1850; romanele lui Fran<;:ois
Mauriac; Julien Green, romane JumaJ. Femeia,
"fiica Evei", este adeseori vectorul pangaririi ere-
ditare, deoarece prin maternitate ea transmite
mai departe pacatul (cf. Mfirturisirile Sfantului
Augustin, 398, carte a I: "Unde. Doamne, unde
cand am fost eu, sluga ta, nevinovat, daca Intru
pacat m-a purtat maica meaT).
Tema paeatului, fara eontraponderea lui:
mantuirea prin lsus Cristos, 11 obsedeaza pe
Baudelaire. FIorile rfiului, 1857, "Cititorului":
"Prostia, ratacirea, paeatul, trandaviaine stiipanesc
spiritele 5i ne framanta trupurile ... "
Puterea pacatului treze5te spaima "sfinrilor" 10.
Bernanos: Sub ,'>Garde lui Satan, 1926; Iumalu/
unui preot de tarfi, 1936. Paeatul e omniprezent
la Graham Greene, de5i povestirile sale sunt In
aparenta profane: Ucigasi plfititi, 1936; Fondul
problemei, 1948, avand urmatorul epigraf: "Paca-
tosul se afla chiar In inima nimeni nu
e atat de competent In materie de crestinatate co.
pacatosul. Nimeni In afara de sfant"' (Peguy).
158 PAVEl
P A VEL/SA L'L
Evreu nascut 1a Tars. ora) greeesc din
Cilicia. Evenimentelc vietii lui sc cunose
din FaptcIe Apostolilor", text rcdactat de
sau Luca, din Epistolelc" pc
care le-a seris el
Din familie prime)te numele ebraic
Sa 'ul (Saul). prccum tit1ul de cetatean
roman. Invaia un manual (tesutu1
de corturi) capata, Ia Ierusa1im, 0 educatie
rabinicii pe langa fariseul Gamaliel (Fp
22,3). Stie cbraica: se poate exprima in
grecqtc in aramaica" (limba vorbita In
PaIestina). Este cunoscut mai Intai ca perse-
cutor al nu I-a Intalnit niciodata
pe Isus din Nazaret, dar e prezent la uciderca
cu pietre a lui Stefan" CFp 8,1-3).
Pe drumul Damascului" este strilfulgerat
de lumina lui Cristos (lnjurul ani10r 34-35).
In timp ce Saul spune lapidar: "Am [ost
ajuns de Cristos Isus" (Fil 3,12), Luca
pe larg, In trei locuri. aceasta
convertire rapida a lui Saul la Cristos,
Inceputul chemarii sale de apostol pe langa
pagani CPp 9,1; 22,5; 26,10). Convertirea e
la modul simbolic: orbit atunci
cand 0 lumina 11 Invaluie in stralucirea ei,
recapiJ.ta vederea la botez.
Din ace! moment se dedica unor ciilatorii
misionare. Cea dintai, Impreuna cu Barnaba,
un levit din Cipru (In 46-48). De acum
Inainte Luca 1l va numi pe Saul eu nume!e
sau roman: Pavel. La Inapoiere, ia parte 1a
adunarea de 1a Ierusalim, care va
primirea in Biserica a convertitilor de la
paganatate. Urmeaza a doua caIatorie (In
49-52); a treia (In 53-58), pe jos sau cu
corabia, Infruntand multe primejdii (2Co
11,24). Calator neobosit, trece dintr-un
intr-altul: Filipi, Tesalonic, Atena (propova-
in Areopag), Corint, Efes etc. Inte-
meiaza Biserici, apoi Ie trimite scrisori
pentru a lncuraja dezvoltarea lor, spune
parerile, a Ie raspunde la intrebari, a Ie certa,
a lc Imharhata. Le scrie chlar
din Rcma, undc spera sa aJUnga lntr-o Ii.
Intors 1a Ierusalim, este prins 1a Tcmplu
(Fp 21 ,2i), ramane prizonier in Cezareea
timp de doi ani, apoi e condus la Roma,
dcoarcce facuse apel la judecata lui Cezar.
Dupa un naufragiu in apropicre de Malta,
ajunge 1a Roma Un 60), unde eli do-
miciliu inca doi ani. Accstea
sunt ultimcle indicatii din eartea Faptelor
CFp 28,30). Traditia atesta ca Pavel a lndurat
martiriulla Roma, 1a putin timp dupa Petru.
Fiind eetatean roman, el a fost decapitat eu
spada, pc drumul spre Ostia (prohabii in (7).
Carturar de [crmatic grcccasca rabin
evrcu convertit care se "slujitor
a1 lui Cristos", apost01 al neamuriJl1f, dar
chinuit de nccredinta lui Israel (Rm 9,1-5),
Pavel cuvinte grele impotriva Legit,
careia ii totusi valoarea peda-
gogica (Ga 3,24). Intemeiaza numeroase
comunitati, avand mereu grija de fieeare "ca
un parinte Indrumeaza fiii" (1 Tes
2,11), dovedindu -se un impiitimit de Cri stos
care, pentru e1, cste Mesia eel
"Merg inainte incercand sa-l ajung, cum
eu Insumi am [ost ajuns de Cristos 1sus."
Teologia lui Pavel este expusa in Episto-
Ie: Mantuirea" e un dar allui Dumnezeu, ea
nu vine de la oameni; Dumnezeu, care ie-a
dat oamenilor Legea lui Moise, Ie dfuuiqte
intru Cristos haru1" puterea duhovni-
ceascii; Biserica lui Isus se deschide atat
evreilor, cat paganilor.
Lit. Bossuet, Panegiricul Sffintuluj Pavel, 1659:
ia ca model elocvenra lui Pavel, ,.care
nu urechile, ci drept in inima".
Victor Hugo. WiJJjam Shakespeare, 1864, "Ge-
niile". Printre cillauzele omenirii catre Lumina se
afla Pavel, "un sfant pentru Biserica, un om
mare pentru umanitate": "Este cel caruia i s-a
aratat viitorul. A ramas cu ochii larg deschi5i. si
nimic nu e atat de minunat ca acest chip, pe veci
uimit. 0.1 celui infrant de Lumina."
Ernest Renan prefera In(elepciunea greceasca
,.nebuniei' lui Pavel: Rugficiune pe Acropolc.
I X76. AmintiTi din copiIiirie:ji din tinerete, 18X3.
O.-V. de Lubic7. 'vlilosz, Saul din Tars,
"mister" ram as inedit pana In 1971. Mika Waltari.
Taina fmpfirfitiei, roman istoric. 1979.
[con. Sfiintui Pavel diind .'icrierile "ale
apostolilor. mozaic la Monreale, sec. XIII.
Carava[![!io. Convertirea Sfiintu!ui Pavel, 1601.
Roma. Propovfiduirea lui Pavel/a Atena,
ISIS. Roma. Poussin, Rfipirea Sfiintullii
Pavel. sec. XVII. Luvru. Claude Gel1ee (Lorrain).
imbarcarea lui PavcJ. 1654, Birmingham.
;'\.1uz. Mendelssohn, Pau/us, oratoriu, 1 X46.
Cin. Sriintul PavcJ sau DrullJul Damascului,
teJefilm de Ludovic Segarra. 19r17: publica
a lui Pavel, pornind de 10. Epistole.
PACAT/PACATOS
"Pacatul" este 0 notiune religioasa, deo-
sebita de cea psihologica avand sensul de
vinovatie de notiunea penal a de vina.
Biblia afirma In permanenta ca re1aiia
dintre om Si Dumnezeu este de natura con-
flictuala ca la baza acestui conflict se afla
pacatul. 0 alta Invatatura adesea repetata
consta in afirmarea Mantuirit, gest prin
care Dumnezeu II pe om de
pacatul
In VT, pacatul nu inseamna transgresarea
legii morale, ci ruperea legaturii personale a
credinciosului cu Dumnezeu. Biblia pune
accentul pe caracterul concret, obiectiv al
pacatului, iar preceptele Decalogulut preci-
zeaza cel mai bun mod de a ramane credin-
cios Le!!amantului divin (Dt 5,1-22). .
Inc;pand de la Exil, aspectul juridic
formalist, ritualist a treptat in
importan!a Inauntrullumii religioase, astfel
Incat texte1e tarzii folosesc frecvent termenii
juridici de nedreptate, InciiIcare a legii,
neascultare.
Totusi, Dumnezeu nu vrea moartea pa-
catosului, ei doreste ca acesta sa se indrepte
si sa traiasca 33,11-20). In NT, 1sus
intra in contact cu mai mult,
des pre primirea privilegiata pe care
plCAT 159
Dumnezeu Ie-o cdor ce se po-
ciiiesc (Lc 15)).
L.&P. Liriit co. cde .'iapte pficate capitaie, adica
trufia. invidia, zgarcenia, risipa,lacomia, mania:;i
lenea: socotite izvorul tuturor celorialte. sigur ca
sunt cat se poate de urate'
Sfi nu dorejti moartea pficfitO'iului: aluzie ia
lez 33,11. care insista asupra bunatati
a lui Dumnezeu.
Lit. In sec. XVII, Pa'ical (Cugetfiri, 430. 434,
435,446 ... ) Inscrie pacatulintr-o viziune global a
a nenorocirii omului fara Dumnezeu; la temelia
nefericirii sta pacatui caci Inaintea
savarsirii lui ,.omlll vedea mare(ia lui DUl1me7.cu.
DesigliL doctrina este socanta, admite filozofuL
"si filra aceasta taina, cea mai de nei'n(c!cs
dintre toate, sllntem noi in.:;ine de n6l1teles chiar
pentru noi. !\'odul condi(iei noastre lsi formeaza
intorsaturile '5i sucelile tocmai in acest abis,
il1cat omul este inca )i mai de n6n(eJes fara
aceasta taina, decat este de n6nteles aceasta tail1a
pentru om." Voltaire, In Scrisori filozofice. 1733.
va ironiza aceste taine care se ex plica prin alte
taine (Scrisoarca a 25-a).
Obsesia pacatu]lIi
In tradi(ia cre)tina, 0 tendinra asceticil ce se
trage In mare parte din erezia lui Mani (2! 6-277)
va lega strans pacatul de 0 imagine foarte negativa
a sexualitii(ii. Eo. va atinge Intreaga forta lite-
rara Incepand din sec. XIX: Nathaniel Hawthorne,
Scrisoarea purpurie, 1850; romanele lui Fran<;:ois
Mauriac; Julien Green, romane JumaJ. Femeia,
"fiica Evei", este adeseori vectorul pangaririi ere-
ditare, deoarece prin maternitate ea transmite
mai departe pacatul (cf. Mfirturisirile Sfantului
Augustin, 398, carte a I: "Unde. Doamne, unde
cand am fost eu, sluga ta, nevinovat, daca Intru
pacat m-a purtat maica meaT).
Tema paeatului, fara eontraponderea lui:
mantuirea prin lsus Cristos, 11 obsedeaza pe
Baudelaire. FIorile rfiului, 1857, "Cititorului":
"Prostia, ratacirea, paeatul, trandaviaine stiipanesc
spiritele 5i ne framanta trupurile ... "
Puterea pacatului treze5te spaima "sfinrilor" 10.
Bernanos: Sub ,'>Garde lui Satan, 1926; Iumalu/
unui preot de tarfi, 1936. Paeatul e omniprezent
la Graham Greene, de5i povestirile sale sunt In
aparenta profane: Ucigasi plfititi, 1936; Fondul
problemei, 1948, avand urmatorul epigraf: "Paca-
tosul se afla chiar In inima nimeni nu
e atat de competent In materie de crestinatate co.
pacatosul. Nimeni In afara de sfant"' (Peguy).
160
pACATUL ORIDINAR
Ca reactie fmpotriva unor asemenea valuri de
sentimente morbide de vinovatie, fncurajate de
puritanism, Gide D.H. Lawrence propun 0
eliberare a senzualitatii, iar Camus, fn Nun{i,
1936, vrea sa se fntoarca la antica "inocenta". ->
IERT ARE, RASCUMPARARE. .
Fara a se fndeparta de viziunea
Peguy reprezinta pacatul fn mod pozitiv, ca pe
,,0 borta fn armura" ce fngaduie "patrunderea
harului" (Notii asupra Dlui Descartes, 1914).
PACATUL ORIGINAR
Aceasta expresie nu figureaza In Biblie,
dar s-a impus In dupa Sfan-
tul Augustin (sec. V). Pavel este cel care a
propus ca tema de reflectie ceea ce In Occi-
dent a fost numit "pacat originar" (stramo-
pe care vorbirea comuna I-a redus, In
cel mai bun caz, la neascultarea lui Adam a
Evei, iar In cel mai rau, la pacatul trupesc*.
De fapt, Biblia dezordinea
din lume - caracterizata prin omoruri, raz-
boaie, pizme, trufii - care persista Indi din
cele mai vechi timpuri. Sub 0 forma narati-
va, ea ne prezinta In mod cronologic 0 expe-
rien!il pro fund umana. Citita ca 0 parabola,
povestea Edenului din Geneza (Gn 3) ne
Inva!a di omenirea, reprezentata printr-o
singura pereche, pierdut condi!ia darita
de Dumnezeu nu se va putea mantui decat
cu ajutorul acestuia.
Pentru a-i face pe coresponden!ii sai din
lumea iudaica sa admita di numai unul sin-
gur, Cristos, Pavel Ie reamin-
ca unul singur, Adam *, a cufundat lumea
In pacat. pacatul de la Inceputuri a
fost asimilat cu 0 ereditara care, In
lipsa lui Cristos, ar duce la 0 pedeapsa ere-
ditara; aceasta tema, mai apropiata de trage-
dia greadi decat de Biblie, a jucat un rol
important In literatura.
L.&P. Piirintii au mancat aguridii Iii fjjlor Jj se
strepezesc din{ii. Dupa Iezechiel, Dumnezeu,
manios, se ridica fmpotriva acestui proverb tradi-
fn Israel notiunea de ereditate
a pedepsei cu aceea de responsabilitate personala
(Iez 18,2). tn vorbirea curenta: copiii fndura
consecintele fiicute de lor.
Vei in dureri (Gn 3,16): cuvantul lui
Dumnezeu catre Eva a fost perceput ca expresia
unei pedepse ereditare; la fel iti vei
painea cu sudoarea fruntii (Gn 3,19).
Lit. Lope de Vega, Facerea Lumii Iji prima
a omului, spre 1630. Zola, Greljeala
abatelui Mouret (partea a 2-a), 1875: numeroase
reminiscente ale unor fapte din primele capitole
ale Genezei.
Icon. Carosfeld, Adam Eva fugind de pri-
virea lui Dumnezeu, gravura, catre 1852.
PACATOASA
Paditoasa cea mai cunoseuta din Biblie
este 0 femeie direia Isus Ii iarta pacatele
pentru di a manifeste credin!a prin
numeroase daruri de dragoste - dupa cum
spune Luca (7,36-50). Maria-Magdalena'"
este adesea confundata cu ea.
Icon. -> MARIA DIN MAGDALA.
PAGANI (STRAINI)
(Lat. gentiIis.) Adjectivul gentijis - "care
apaqine unei familii, unei na!iuni" - a ajuns,
in epoca decaden!ei romane, sa-i desernneze
pe straini, pe barbari, In opozi!ie eu romanii.
In Biblie, termenul Ii pe pagani
(neevrei), traducere a ebraicului goyim*.
PARESIMI (POSTUL MARE)
Cele patruzeci de zile (lat. dies
quadragesima, "a patruzecea zi") dinaintea
Pentru eatolici (n. tr.:
este un timp al podiin!ei ce pe-
rio ada petrecuta de Isus In Inainte sa
Inceapa viata sa publica. Disciplina Postului
Mare cere abstinenta de la carne alimente
de origine animala; se pune aceentul pe
milostenie. --+ POST.
Lit. Luptele dintre Piiresimi Iii Ciirnuri ("carne"
fn toate fntelesurile) constituie unul dintre su-
biectele tratate de literaturile franceza spanioHi
din Evul Medill. Arcipreste de Hita, Libra de
Buen Amor, sec. XIV: un pasaj burlesc descrie
lupta lui Don Carnal cu Dona Cuarema, simbol al
conflictului dintre senzualitate si' credinta.
Rabelais reia subiectul, devenit tema folclorica:fn
Quart Livre, 1552, cu personajul alegoric
Quaresmeprenant, care fnchipuie ascetismul
mohorat, pus In fata cu bucuria de a trili a
.
tn timpul Postului Mare, predicatorii tin
cuvantari monilizatoare, dintre care cele mai vestite
pe plan literar lui Bossuet, la Paris, fn fata
a diferite asistente: Postul Mare al Minimilor, 1660
lumeasca, mondena); Postul Mare al
Carmelitelor, 1661 (asistenta reculeasa); Postul
Mare de la Luvru, 1662 (regele curtea sa); Postul
Mare de la Saint-Germain, 1666.
Icon. Pieter Bruegel, Lupta dintre Carnaval Si
Piiresimi, 1559, Viena.
PASTOR
VeclJ.ii evrei erau un popar de pastori;
prin urmare, Biblia evodi In numeroase pa-
saje via!a pastorala, constand In suprave-
gherea oilor, pazirea lor de ho!i de salbati-
ciuni, manarea turmelor spre locurile de
adapare strangerea lor, seara, In ada-
posturi. Pentru aceasta, pastorii erau platiti
de proprietarii boga!i cu monede de argint
sau In natura.
Bunatatea manifestata de Durnnezeu fata
de poporul ales este comparata adesea
grija pastorului fa!a de oile sale: "Domnul e
Pastorul meu; nu voi duce lipsa de nimic. El
imi da odihna In verzi rna duce la
ape (Ps 23,1-2).
La lui Isus, pastorii din Im-
prejurirnile Betleemului - anunta!i de ingeri -
s-au strans In jurul ieslei, slavindu-l pe
Mantuitor Inchinandu-se lui (Lc 2,8-20).
Prorocii Ieremia Iezechiel folosesc ima-
ginea regelui-pastor, ce apaqine literaturii
orientale. Iezechiel Ie regilor lui
Israel ca s-au Imboga!it tara a se Ingriji de
turma lor. Durnnezeu se plange: "Turma mea
pretutindeni... Turma mea este risi-
pitil" si anuntil ca 0 va ocroti elinsusi alun-
gand flarele ;aIbatice (Iez 34). Evanghelistul
Matei nu pierde oeazia de a aminti, In mo-
mentul lui Isus, profetia lui Miheia ee
vestea sosirea, la Bet1eem, a unui pastor care
avea sa pasea turma lui Durnnezeu (Israel).
pAINE 161
. loan reia tema "Bunului Pastor": Isus declara
ca el este pastorul cel bun care-si da viata
pentru oile sale (In 10). --+ OAlE.' ,
In vorbirea curenta, cuvantul "pastor" 11
desemneaza pe conducatorul spiritual al
unei parohii.
Lit. Andre Gide, Simfonia pastoralii, 1925 -
povestire ironica: bunul pastor devine oaia ratacita,
Icon. inchinarea piistorilor: Hugo Van der
Goes, sec, XV, Florenta; EI Greco, 1577, Toledo;
Rubens, 1612, Edinburgh; Georges de La Tour,
1643, LlIvru; Jose de Ribera, sec. XVII, LlIVru;
Murillo, 1650, Madrid.
Bunui Piistor, fresca din sec. II, Catacomba
Priscilla, Roma; mozaic din sec. V, Mallsolelll
Gallei Placidia, Ravena.
PAUN
Solomon aduce din Tarsis - pe mare -
pauni, maimu!e (lR 10,22,; 2Cr
9,21). Interesanta este folosirea alegorica a
paunului In iconografia mai mult
decat prezen!a lui in Biblie. EI simbolizeaza
roata soarelui prin aceasta, nemurirea.
Iconografia occidentala 11 reprezinta uneori
band din potirut euharistic. Una dintre
vestitele tapiserii de la Chaise-Dieu 11
asociaza cu Invierea. In manuscrisele me-
dievale figureaza la loc de cinste In crea-
!iuni, In paradele fantanile vietii. Pentru
Islam, paunul este un simbol cosmic: cand
se Infoaie, el semnifica fie universul, fie
luna, fie soarele la zenit.
Icon. Paunii sunt adesea reprezentati cate doi,
fata tn fata: balllstrada de la San-Apollinario-
Nuovo, sarcofagul Episcopului Teodor la San-
Apollinario-in-Classe, Ravena, sec. VI; podeaua
mozaicata, Aquilea, sec. VI; sarcofagul din Pavia
sec. VIII; fata altarului In bazilica din Torcello:
sec. XI.
pAINE
Painea era alimentul principal al evreilor,
ea al altor popoare din Antichitate, fiind
facuta In general din faina de mei.
La sacrificii (oblatii), era oferita lui
Dumnezeu in semn de sub
160
pACATUL ORIDINAR
Ca reactie fmpotriva unor asemenea valuri de
sentimente morbide de vinovatie, fncurajate de
puritanism, Gide D.H. Lawrence propun 0
eliberare a senzualitatii, iar Camus, fn Nun{i,
1936, vrea sa se fntoarca la antica "inocenta". ->
IERT ARE, RASCUMPARARE. .
Fara a se fndeparta de viziunea
Peguy reprezinta pacatul fn mod pozitiv, ca pe
,,0 borta fn armura" ce fngaduie "patrunderea
harului" (Notii asupra Dlui Descartes, 1914).
PACATUL ORIGINAR
Aceasta expresie nu figureaza In Biblie,
dar s-a impus In dupa Sfan-
tul Augustin (sec. V). Pavel este cel care a
propus ca tema de reflectie ceea ce In Occi-
dent a fost numit "pacat originar" (stramo-
pe care vorbirea comuna I-a redus, In
cel mai bun caz, la neascultarea lui Adam a
Evei, iar In cel mai rau, la pacatul trupesc*.
De fapt, Biblia dezordinea
din lume - caracterizata prin omoruri, raz-
boaie, pizme, trufii - care persista Indi din
cele mai vechi timpuri. Sub 0 forma narati-
va, ea ne prezinta In mod cronologic 0 expe-
rien!il pro fund umana. Citita ca 0 parabola,
povestea Edenului din Geneza (Gn 3) ne
Inva!a di omenirea, reprezentata printr-o
singura pereche, pierdut condi!ia darita
de Dumnezeu nu se va putea mantui decat
cu ajutorul acestuia.
Pentru a-i face pe coresponden!ii sai din
lumea iudaica sa admita di numai unul sin-
gur, Cristos, Pavel Ie reamin-
ca unul singur, Adam *, a cufundat lumea
In pacat. pacatul de la Inceputuri a
fost asimilat cu 0 ereditara care, In
lipsa lui Cristos, ar duce la 0 pedeapsa ere-
ditara; aceasta tema, mai apropiata de trage-
dia greadi decat de Biblie, a jucat un rol
important In literatura.
L.&P. Piirintii au mancat aguridii Iii fjjlor Jj se
strepezesc din{ii. Dupa Iezechiel, Dumnezeu,
manios, se ridica fmpotriva acestui proverb tradi-
fn Israel notiunea de ereditate
a pedepsei cu aceea de responsabilitate personala
(Iez 18,2). tn vorbirea curenta: copiii fndura
consecintele fiicute de lor.
Vei in dureri (Gn 3,16): cuvantul lui
Dumnezeu catre Eva a fost perceput ca expresia
unei pedepse ereditare; la fel iti vei
painea cu sudoarea fruntii (Gn 3,19).
Lit. Lope de Vega, Facerea Lumii Iji prima
a omului, spre 1630. Zola, Greljeala
abatelui Mouret (partea a 2-a), 1875: numeroase
reminiscente ale unor fapte din primele capitole
ale Genezei.
Icon. Carosfeld, Adam Eva fugind de pri-
virea lui Dumnezeu, gravura, catre 1852.
PACATOASA
Paditoasa cea mai cunoseuta din Biblie
este 0 femeie direia Isus Ii iarta pacatele
pentru di a manifeste credin!a prin
numeroase daruri de dragoste - dupa cum
spune Luca (7,36-50). Maria-Magdalena'"
este adesea confundata cu ea.
Icon. -> MARIA DIN MAGDALA.
PAGANI (STRAINI)
(Lat. gentiIis.) Adjectivul gentijis - "care
apaqine unei familii, unei na!iuni" - a ajuns,
in epoca decaden!ei romane, sa-i desernneze
pe straini, pe barbari, In opozi!ie eu romanii.
In Biblie, termenul Ii pe pagani
(neevrei), traducere a ebraicului goyim*.
PARESIMI (POSTUL MARE)
Cele patruzeci de zile (lat. dies
quadragesima, "a patruzecea zi") dinaintea
Pentru eatolici (n. tr.:
este un timp al podiin!ei ce pe-
rio ada petrecuta de Isus In Inainte sa
Inceapa viata sa publica. Disciplina Postului
Mare cere abstinenta de la carne alimente
de origine animala; se pune aceentul pe
milostenie. --+ POST.
Lit. Luptele dintre Piiresimi Iii Ciirnuri ("carne"
fn toate fntelesurile) constituie unul dintre su-
biectele tratate de literaturile franceza spanioHi
din Evul Medill. Arcipreste de Hita, Libra de
Buen Amor, sec. XIV: un pasaj burlesc descrie
lupta lui Don Carnal cu Dona Cuarema, simbol al
conflictului dintre senzualitate si' credinta.
Rabelais reia subiectul, devenit tema folclorica:fn
Quart Livre, 1552, cu personajul alegoric
Quaresmeprenant, care fnchipuie ascetismul
mohorat, pus In fata cu bucuria de a trili a
.
tn timpul Postului Mare, predicatorii tin
cuvantari monilizatoare, dintre care cele mai vestite
pe plan literar lui Bossuet, la Paris, fn fata
a diferite asistente: Postul Mare al Minimilor, 1660
lumeasca, mondena); Postul Mare al
Carmelitelor, 1661 (asistenta reculeasa); Postul
Mare de la Luvru, 1662 (regele curtea sa); Postul
Mare de la Saint-Germain, 1666.
Icon. Pieter Bruegel, Lupta dintre Carnaval Si
Piiresimi, 1559, Viena.
PASTOR
VeclJ.ii evrei erau un popar de pastori;
prin urmare, Biblia evodi In numeroase pa-
saje via!a pastorala, constand In suprave-
gherea oilor, pazirea lor de ho!i de salbati-
ciuni, manarea turmelor spre locurile de
adapare strangerea lor, seara, In ada-
posturi. Pentru aceasta, pastorii erau platiti
de proprietarii boga!i cu monede de argint
sau In natura.
Bunatatea manifestata de Durnnezeu fata
de poporul ales este comparata adesea
grija pastorului fa!a de oile sale: "Domnul e
Pastorul meu; nu voi duce lipsa de nimic. El
imi da odihna In verzi rna duce la
ape (Ps 23,1-2).
La lui Isus, pastorii din Im-
prejurirnile Betleemului - anunta!i de ingeri -
s-au strans In jurul ieslei, slavindu-l pe
Mantuitor Inchinandu-se lui (Lc 2,8-20).
Prorocii Ieremia Iezechiel folosesc ima-
ginea regelui-pastor, ce apaqine literaturii
orientale. Iezechiel Ie regilor lui
Israel ca s-au Imboga!it tara a se Ingriji de
turma lor. Durnnezeu se plange: "Turma mea
pretutindeni... Turma mea este risi-
pitil" si anuntil ca 0 va ocroti elinsusi alun-
gand flarele ;aIbatice (Iez 34). Evanghelistul
Matei nu pierde oeazia de a aminti, In mo-
mentul lui Isus, profetia lui Miheia ee
vestea sosirea, la Bet1eem, a unui pastor care
avea sa pasea turma lui Durnnezeu (Israel).
pAINE 161
. loan reia tema "Bunului Pastor": Isus declara
ca el este pastorul cel bun care-si da viata
pentru oile sale (In 10). --+ OAlE.' ,
In vorbirea curenta, cuvantul "pastor" 11
desemneaza pe conducatorul spiritual al
unei parohii.
Lit. Andre Gide, Simfonia pastoralii, 1925 -
povestire ironica: bunul pastor devine oaia ratacita,
Icon. inchinarea piistorilor: Hugo Van der
Goes, sec, XV, Florenta; EI Greco, 1577, Toledo;
Rubens, 1612, Edinburgh; Georges de La Tour,
1643, LlIvru; Jose de Ribera, sec. XVII, LlIVru;
Murillo, 1650, Madrid.
Bunui Piistor, fresca din sec. II, Catacomba
Priscilla, Roma; mozaic din sec. V, Mallsolelll
Gallei Placidia, Ravena.
PAUN
Solomon aduce din Tarsis - pe mare -
pauni, maimu!e (lR 10,22,; 2Cr
9,21). Interesanta este folosirea alegorica a
paunului In iconografia mai mult
decat prezen!a lui in Biblie. EI simbolizeaza
roata soarelui prin aceasta, nemurirea.
Iconografia occidentala 11 reprezinta uneori
band din potirut euharistic. Una dintre
vestitele tapiserii de la Chaise-Dieu 11
asociaza cu Invierea. In manuscrisele me-
dievale figureaza la loc de cinste In crea-
!iuni, In paradele fantanile vietii. Pentru
Islam, paunul este un simbol cosmic: cand
se Infoaie, el semnifica fie universul, fie
luna, fie soarele la zenit.
Icon. Paunii sunt adesea reprezentati cate doi,
fata tn fata: balllstrada de la San-Apollinario-
Nuovo, sarcofagul Episcopului Teodor la San-
Apollinario-in-Classe, Ravena, sec. VI; podeaua
mozaicata, Aquilea, sec. VI; sarcofagul din Pavia
sec. VIII; fata altarului In bazilica din Torcello:
sec. XI.
pAINE
Painea era alimentul principal al evreilor,
ea al altor popoare din Antichitate, fiind
facuta In general din faina de mei.
La sacrificii (oblatii), era oferita lui
Dumnezeu in semn de sub
p
162 pARGA ROADELOR
forma de azima* frecata cu ulei (Lv 2,1-16).
In BibIie, dar nu numai, are adesea 0 valoare
simbolica: hrana a trupuIui, deci viata pentru
trup, ea reprezinta imaginea hranei spiri-
tuale de care orice faptura are nevoie pentru
a trai.
Oind Adam este izgonit din Rai, Dum-
nezeu Ii spune: "In sudoarea fruntii iti vei
manca painea pana Ia lntoarcerea ta in
pamant" (Gn 3,19). De unde expresia:
paine a cu sudoarea fruntii."
In Tatal Nostru, se cere: "Painea noastra
cea de toate zilele da-ne-o noua astazi."
Dupa ce postise timp de 40 de zile in
pustie, lui Is us i se face foame. Atunci Ispiti-
torul se apropie de el Ii propune sa prefaca
pietrele in paine. Isus ii raspunde printr-un
citat din Deuteronom* (8,3): "Omul nu tra-
numai cu paine, ci din cuvantul ce
iese din gura lui Dumnezeu", refuzand sa
Intaptuiasca minunea* (Mt 4,1-4).
De doua ori - dupa Matei Marcu, 0
data - dupa Luca loan, Isus, precum
Elisei* (2R 4,42-44), rupe cinci paini de
ovaz daruite de un copil Ie imparte muIti-
mii lnfometate a celor care-I urmeaza de trei
zile tara sa fi mancat; dupa ce oamenii se
satura, mai raman douasprezece pline
(In 6). Este ceea ce se de obicei
"minunea* lnmultirii painiIor"; loan 0 soco-
ca fiind tagaduinta "painii a
manei* noi pe care Tatal 0 va da celor cu su-
fletullnfometat, iar aceasta paine va fi
Isus: "Eu sunt painea vietii; cel ce vine la
mine nu va flamanzi in veci" (In 6,34).
Cina cea de Taina* , In cursul careia Isus
frange painea 0 imparte apostolilor sai
spunandu-Ie: "Luati, mancati: acesta este
trupul meu" (Mt 26,26), precum messa*
sau Sfanta Cina care arninteste asffizi aceasta
prima Euharistie * sunt pentru lnde-
pIinirea ragaduintei lui Isus. /
L.&P. !ti vei cii$tiga piiinea sudoarea fruntii:
legea aspra a muncii pentru a-ti asigura hrana ia
locul vilrstei de aur a Edenu[ui.
Painea cea de toate zilele (Mt 6,[ [ Lc [ [,3):
tot ce este necesar vietii de fiecare zi. Intr-un sens
derivat: ceea ce faci sau simti de obicei (de ex.:
oboseala e painea mea cea de toate zilele).
Omul nu triiieste numai cu piiine (Dt 8,3 Mt
4,4): cuviintulllli Dumnezeu este tot atilt de necesar
omullli ca painea. In vorbirea curentii: nll-i
de-ajuns sa fie satisfiicute trebllintele materiale; omul
mai are nevoie de altceva pentru a fi Cll adeviirat
om: demnitate, libertate, frumllsete, dragoste ...
Icon. fnmultirea painilor, mozaic Ia Ravena,
sec. IV.
pARGA ROADELOR
Evreii, ca majoritatea popoarelor din
Antichitate, ii daruiau lui Dumnezeu cele
dintai roade ale pamantului (Dt 26,1-11).
Aceasta "parga a roadelor", dupa ce era
Inchinata lui Dumnezeu Ia sarbatoarea*
trecea de drept In stapanirea
preotilor a levitilor.
In spirit, evreii Ii inchinau lui
Dumnezeu pe fiul lor intai nascut* (Ex
13,2). Maria Iosif s-au supus acestei legi*
mozaice Infatisandu-l pe Isus la Templu (Lc
2,22-24). ----.
Pavel*, vorbind despre Cristos dupa in-
vierea din morti, 11 "parga roadelor
celor adormiti", adica primul dintre aceia
care, morti fiind, vor trai din nou Impreuna
cu el (lCo 15,20).
PELERINAJ
Dupa Lege, cele trei sarbatori mari - a
Azimelor a (Rusaliile)
a Culesului (a Corturilor) - se celebrau
"Inaintea lui Dumnezeu" (Ex 23,14-19). Ele
prilejuiau un pelerinaj, mai mtai Ia
sanctuarul din Silo, unde se afla Chivotul * ,
apoi, lncepand cu epoca lui Solomon, la
Templul* din Ierusalim, care a devenit tinta
tuturor (Ps 119 p.la 133).
In lumea nu se cunosc pelerinaje
la Iocurile sfinte din Palestina si din Roma
inaintea pacii religioase din sec. IV. In
Europa s-a extins traditia pelerinajelor
locale: in Franta, catre mormantuI Sfantului
Martin din Tours (sec. V); la Saint-Michel,
In Normandia (sec. VIII); lncepand din 830
Ia Santiago de ComposteIa, In Spania
s.a:m.d. Pel erinajulIn Tara Sfanta a ramas
pelerinajul prin excelenta, chiar atunci cand
Ierusalimul se afla in mainile musulmaniIor,
de la 638 la 1099; s-a mentinut dupa
cruciade, incepand din 1244. data cu sec .
XI, numeroase sanctuare dedicate Fecioarei
Maria au devenit tinta de pelerinaj, atat in
Occident, cat in Orient. In sec. XVI,
Reforma protestanta a atacat "falsa evlavie"
a pelerinajelor.
In ceea ce Islamul, pelerinajulla
Mecca s-a practicat din cele mai vechi
timpuri. Mahomed I-a pastrat, inlocuind insa
idolii cu piatra cea neagra data de IngeruI
Gavriil* lui Avraam*. ----. KA'ABA.
PELICAN
Pas are acvatica ce regurgiteaza din
punga aflata sub cioc pentru hrani puii.
Aceasta hrana lnsangerata a dat unei
legende, reluata in bestiarele
medievale, conform careia pelicanul
hrani puii cu propria-i carne.
Pe de alta parte, traducerea latina a
psalmului 102,6 des pre "pelicanul
din pustie" lntr-un context de jeluire adesea
utilizata pentru evocarea Patimilor lui
Cristos. De unde asimilarea facuta lntre
pelican Isus, care Ie da viata oamenilor
prin sangele sau varsat pe cruce (de la
Sfantul Augustin la Hugues de Saint-Victor,
in sec. XII, la Sfantul Francisc din Sales,
in sec. XVII).
Lit. Musset reia tema religioasa a pelicanll[ui in
Noapte de mai, 1835: dragostea, dllrerea poezia
dau mana intr-un "sacrificiu divin" pe care
poetu[ il of era oamenilor.
Icon. Pelicanll[ apare in cateva lllcrari intitulate
Rastignirea ca simbol al euharistiei: Taddeo
Gaddi, sec. XIV, Florenta. Titian, Pieta, 1576,
Venetia (terminata de Palma cel Taniir).
PENTATEUC
163
PENTATEUC
(Gr. pentateukhos, sublnteles biblos,
"carte in cinci suI uri" .) Numele dat de tradu-
catorii greci primelor cinci carti ale Bibliei,
care alcatuiesc Legea, In ebraica Tora ("In-
vatatura"): Geneza* (Facerea), Exodul" (Ie-
Leviticul" , N umerii * , Deuteronomul'" .
Redactarea acestei vaste culegeri i-a fost
atribuita lui Moise, dar ea a rezultat din
adunarea laolalta a unui numar de traditii
carora Ii s-a dat treptat 0 forma scrisa. In
general se deosebesc patru documente: cel
yahvist (I) care numele Yahve
pentru a-I numi pe Dumnezeu, avand un stil
viu colorat, text originar din Iuda; cel
elohist (E) care-l pe Dumnezeu
Elohim, avand un stil sobru sever, cu 0
morala mai exigenta un respect mai strict
al distantei dintre om Dumnezeu, text ce
provine din Regatul de Nord; Deuteronomul
(D), In codul sacerdotal (P), conti-
nand mai ales legi (organizarea sanctuarului,
jertfe sarbatori), cu doar cateva naratiuni.
Textul definitiv este rodul elaborarii treptate
a acestor documente, adunate prelucrate
de redactori. Exegetii Bibliei nu sunt cu totii
de acord asupra organizarii a datarii
diferitelor fragmente.
Geneza prezinta pe scurt originea ome-
nirii (1-11), apoi istoria patriarhilor, migra-
tia din Caldeea In Haran In Egipt. Exodul
Numerii povestesc evenimentele din tim-
pul vietii lui Moise, de la plecarea din Egipt
pana la moartea lui, survenita la intrarea in
Tara Fagaduintei. Faptele au putut fi verifi-
cate prin compararea textelor cu istoria
perioadei respective - instalarea faraonilor
dinastiei a XIX-a In Delta Nilului, slabirea
controlului egiptean in Siria-Palestina la
domniei lui Ramses al II-lea,
tulburarile din Orientul Apropiat in secolul
al XIII -lea - iar sapaturile 'arheologice of era
date despre civilizatia din epoca fierului in
momentul israelitilor in Canaan.
p
162 pARGA ROADELOR
forma de azima* frecata cu ulei (Lv 2,1-16).
In BibIie, dar nu numai, are adesea 0 valoare
simbolica: hrana a trupuIui, deci viata pentru
trup, ea reprezinta imaginea hranei spiri-
tuale de care orice faptura are nevoie pentru
a trai.
Oind Adam este izgonit din Rai, Dum-
nezeu Ii spune: "In sudoarea fruntii iti vei
manca painea pana Ia lntoarcerea ta in
pamant" (Gn 3,19). De unde expresia:
paine a cu sudoarea fruntii."
In Tatal Nostru, se cere: "Painea noastra
cea de toate zilele da-ne-o noua astazi."
Dupa ce postise timp de 40 de zile in
pustie, lui Is us i se face foame. Atunci Ispiti-
torul se apropie de el Ii propune sa prefaca
pietrele in paine. Isus ii raspunde printr-un
citat din Deuteronom* (8,3): "Omul nu tra-
numai cu paine, ci din cuvantul ce
iese din gura lui Dumnezeu", refuzand sa
Intaptuiasca minunea* (Mt 4,1-4).
De doua ori - dupa Matei Marcu, 0
data - dupa Luca loan, Isus, precum
Elisei* (2R 4,42-44), rupe cinci paini de
ovaz daruite de un copil Ie imparte muIti-
mii lnfometate a celor care-I urmeaza de trei
zile tara sa fi mancat; dupa ce oamenii se
satura, mai raman douasprezece pline
(In 6). Este ceea ce se de obicei
"minunea* lnmultirii painiIor"; loan 0 soco-
ca fiind tagaduinta "painii a
manei* noi pe care Tatal 0 va da celor cu su-
fletullnfometat, iar aceasta paine va fi
Isus: "Eu sunt painea vietii; cel ce vine la
mine nu va flamanzi in veci" (In 6,34).
Cina cea de Taina* , In cursul careia Isus
frange painea 0 imparte apostolilor sai
spunandu-Ie: "Luati, mancati: acesta este
trupul meu" (Mt 26,26), precum messa*
sau Sfanta Cina care arninteste asffizi aceasta
prima Euharistie * sunt pentru lnde-
pIinirea ragaduintei lui Isus. /
L.&P. !ti vei cii$tiga piiinea sudoarea fruntii:
legea aspra a muncii pentru a-ti asigura hrana ia
locul vilrstei de aur a Edenu[ui.
Painea cea de toate zilele (Mt 6,[ [ Lc [ [,3):
tot ce este necesar vietii de fiecare zi. Intr-un sens
derivat: ceea ce faci sau simti de obicei (de ex.:
oboseala e painea mea cea de toate zilele).
Omul nu triiieste numai cu piiine (Dt 8,3 Mt
4,4): cuviintulllli Dumnezeu este tot atilt de necesar
omullli ca painea. In vorbirea curentii: nll-i
de-ajuns sa fie satisfiicute trebllintele materiale; omul
mai are nevoie de altceva pentru a fi Cll adeviirat
om: demnitate, libertate, frumllsete, dragoste ...
Icon. fnmultirea painilor, mozaic Ia Ravena,
sec. IV.
pARGA ROADELOR
Evreii, ca majoritatea popoarelor din
Antichitate, ii daruiau lui Dumnezeu cele
dintai roade ale pamantului (Dt 26,1-11).
Aceasta "parga a roadelor", dupa ce era
Inchinata lui Dumnezeu Ia sarbatoarea*
trecea de drept In stapanirea
preotilor a levitilor.
In spirit, evreii Ii inchinau lui
Dumnezeu pe fiul lor intai nascut* (Ex
13,2). Maria Iosif s-au supus acestei legi*
mozaice Infatisandu-l pe Isus la Templu (Lc
2,22-24). ----.
Pavel*, vorbind despre Cristos dupa in-
vierea din morti, 11 "parga roadelor
celor adormiti", adica primul dintre aceia
care, morti fiind, vor trai din nou Impreuna
cu el (lCo 15,20).
PELERINAJ
Dupa Lege, cele trei sarbatori mari - a
Azimelor a (Rusaliile)
a Culesului (a Corturilor) - se celebrau
"Inaintea lui Dumnezeu" (Ex 23,14-19). Ele
prilejuiau un pelerinaj, mai mtai Ia
sanctuarul din Silo, unde se afla Chivotul * ,
apoi, lncepand cu epoca lui Solomon, la
Templul* din Ierusalim, care a devenit tinta
tuturor (Ps 119 p.la 133).
In lumea nu se cunosc pelerinaje
la Iocurile sfinte din Palestina si din Roma
inaintea pacii religioase din sec. IV. In
Europa s-a extins traditia pelerinajelor
locale: in Franta, catre mormantuI Sfantului
Martin din Tours (sec. V); la Saint-Michel,
In Normandia (sec. VIII); lncepand din 830
Ia Santiago de ComposteIa, In Spania
s.a:m.d. Pel erinajulIn Tara Sfanta a ramas
pelerinajul prin excelenta, chiar atunci cand
Ierusalimul se afla in mainile musulmaniIor,
de la 638 la 1099; s-a mentinut dupa
cruciade, incepand din 1244. data cu sec .
XI, numeroase sanctuare dedicate Fecioarei
Maria au devenit tinta de pelerinaj, atat in
Occident, cat in Orient. In sec. XVI,
Reforma protestanta a atacat "falsa evlavie"
a pelerinajelor.
In ceea ce Islamul, pelerinajulla
Mecca s-a practicat din cele mai vechi
timpuri. Mahomed I-a pastrat, inlocuind insa
idolii cu piatra cea neagra data de IngeruI
Gavriil* lui Avraam*. ----. KA'ABA.
PELICAN
Pas are acvatica ce regurgiteaza din
punga aflata sub cioc pentru hrani puii.
Aceasta hrana lnsangerata a dat unei
legende, reluata in bestiarele
medievale, conform careia pelicanul
hrani puii cu propria-i carne.
Pe de alta parte, traducerea latina a
psalmului 102,6 des pre "pelicanul
din pustie" lntr-un context de jeluire adesea
utilizata pentru evocarea Patimilor lui
Cristos. De unde asimilarea facuta lntre
pelican Isus, care Ie da viata oamenilor
prin sangele sau varsat pe cruce (de la
Sfantul Augustin la Hugues de Saint-Victor,
in sec. XII, la Sfantul Francisc din Sales,
in sec. XVII).
Lit. Musset reia tema religioasa a pelicanll[ui in
Noapte de mai, 1835: dragostea, dllrerea poezia
dau mana intr-un "sacrificiu divin" pe care
poetu[ il of era oamenilor.
Icon. Pelicanll[ apare in cateva lllcrari intitulate
Rastignirea ca simbol al euharistiei: Taddeo
Gaddi, sec. XIV, Florenta. Titian, Pieta, 1576,
Venetia (terminata de Palma cel Taniir).
PENTATEUC
163
PENTATEUC
(Gr. pentateukhos, sublnteles biblos,
"carte in cinci suI uri" .) Numele dat de tradu-
catorii greci primelor cinci carti ale Bibliei,
care alcatuiesc Legea, In ebraica Tora ("In-
vatatura"): Geneza* (Facerea), Exodul" (Ie-
Leviticul" , N umerii * , Deuteronomul'" .
Redactarea acestei vaste culegeri i-a fost
atribuita lui Moise, dar ea a rezultat din
adunarea laolalta a unui numar de traditii
carora Ii s-a dat treptat 0 forma scrisa. In
general se deosebesc patru documente: cel
yahvist (I) care numele Yahve
pentru a-I numi pe Dumnezeu, avand un stil
viu colorat, text originar din Iuda; cel
elohist (E) care-l pe Dumnezeu
Elohim, avand un stil sobru sever, cu 0
morala mai exigenta un respect mai strict
al distantei dintre om Dumnezeu, text ce
provine din Regatul de Nord; Deuteronomul
(D), In codul sacerdotal (P), conti-
nand mai ales legi (organizarea sanctuarului,
jertfe sarbatori), cu doar cateva naratiuni.
Textul definitiv este rodul elaborarii treptate
a acestor documente, adunate prelucrate
de redactori. Exegetii Bibliei nu sunt cu totii
de acord asupra organizarii a datarii
diferitelor fragmente.
Geneza prezinta pe scurt originea ome-
nirii (1-11), apoi istoria patriarhilor, migra-
tia din Caldeea In Haran In Egipt. Exodul
Numerii povestesc evenimentele din tim-
pul vietii lui Moise, de la plecarea din Egipt
pana la moartea lui, survenita la intrarea in
Tara Fagaduintei. Faptele au putut fi verifi-
cate prin compararea textelor cu istoria
perioadei respective - instalarea faraonilor
dinastiei a XIX-a In Delta Nilului, slabirea
controlului egiptean in Siria-Palestina la
domniei lui Ramses al II-lea,
tulburarile din Orientul Apropiat in secolul
al XIII -lea - iar sapaturile 'arheologice of era
date despre civilizatia din epoca fierului in
momentul israelitilor in Canaan.
164
PESCUITUl CEl MINUNAT
Tara contine si ansamblul
care sociala, morala
religioasa a poporului: Decalogul (Ex 20,2-
17; Dt 5,6-18), codul Legamantului (Ex
20,231a 23,9), codul deuteronomic (Dt 12,1
la 26,15), Leviticul alimentare,
reguli de etc.).
MariIe teme religioase sunt cea a Faga-
duintei* facute lui Avraam, a Alegerii po-
poruiui lui Israel, a a. Le.gii
date poporului pentru a ramane credmclOs
lui Dumnezeu.
Lit. Spinoza, Tratat teologieo-poIitie, 1670:
autorul opune legea mozaidi - ce a constituit un
stat politico-religios a fost limitata la
la un popor - legii lui Cristos, moral a umversala
ce se situeaza mai prestls de hotararile politice
impuse indivizilor. Acest text a fost invocat ade-
sea In cursul filozofice pentru tolerantJi
emancipare religioasa din sec. XVIII.
Pierre Hai'at, In Antologia poeziei
1985, a adunat sub titlul Tara e"te luminii poeme
din toata lumea, compuse Intre sec. X XX.
Icon. Sulurile Torei sunt reprezentate, Im-
preuna cu rabinii, In pictura contemporana:
Mane-Katz, Rabinul ell Tora, 1928, Geneva.
PESCUITUL CEL MINUNAT
Scena relatata de Luca (Lc 5,4-11) de
loan (In 21,1-14); ca situare in timp, unul 0
plaseaza la rr;injsteriului lui
iar ceIalalt dupa InVlere . Intr-o noapte cand
nu pescuisera nimic, Isus se apropie de
ucenicii sai, printre care se afia Simon-
Petru *; Ie sa arunce din nou
navoadele; cand Ie scot din apa, acestea sunt
pline cu In Evanghelia dupa Luca,
ii spune atunci lui Petru: "De acum inamte
vei fi pescar de oarneni." In Evanghelia dupa
loan, Isus 11 intreaba de trei ori pe Petru:
"Simon, fiu allui loan, rna de
trei ori, dupa raspuns afrrmativ al
lui Petru, Ii oile mele!"
In aceste doua povestiri - ca in cea a
inmultirii painilor* - Isus Ie da: sa manance
din beisuO' ucenicilor sai; hrana oferita apare
, I:>
ca semn al Euharistiei* in care Isus se da-
pe sine.
Pe de alta parte, darul hranei se asociaza
cu nasterea Bisericii" si cu expansiunea ei
sub in'drumarea lui
Asadar Euharistia si Biserica apar ca
fiind legate intre
Icon. Pe"euiwl minunat. Konrad Witz, 1444,
Geneva; Rafael, 1515, Londra, carton pentru
tapiserie.
PESTE
Vocabularul biblic nu distinge in mod
precis diferitele animale acvatice. Legea
evreiasca interzicea consumarea de
anghile; in schimb, animalele in-
zestrate eu aripioare inotatoare eu solzi
formau 0 parte importanta a hranei.
erau peseuiti mai ales in lacul Tiberiadei*.
Din Egipt se importau sau sara!i.
Evangheliile vorbesc in mai multe ran-
duri desl}re mese cu paine cu (Mt
14,17). In epoca persecu!iilor, cei dintai
au adoptat ca semn de
tainic emblema fiindca literele
cuvantului grecesc IKHTUS sunt
initialele cuvintelor Iesus Khristos Theu
Ui;s Soter. Isus Cristos Fiullui Dumnezeu
Mantuitorul.
Icon. apar In scenele Creatiunii* (Tinto-
retto, sec. XVI, Venetia), ale Botezului* lui Cristos
(Indeosebi in arta romanidi: mozaic dj1 sec. XIV,
San-Marco, In cic\ullui Iona' (pavimen-
tul bisericii din Aquilea, sec. IV). lsus ueenicii siii
fmpiirpnd painea mozaic la San-
Apollinario-Nuovo, Ravena, sec. VI; Codex din
Rosano, Calabria, sec. VI. fae
parte din bestiarullui Hieronymus Bosch: tripticul
lspitirii Sfantului Antonie, sec. XVI, Lisabona.
PETRU (Sfantul"")
Petru, traducere a cuvantului grecesc
kephas, in aramaica kepha, este un nume
simbolic pe care Isus i I-a dat lui Simon.
Impreuna cu fratele sau Andrei, era pescar
pe lacul Tiberiadei*. Au fost cei dintai
chemati de Isus; atunci ei au lasat totul
I-au (Mc 1,16-17).
In lista "celor doisprezece"':<, Petru
totdeauna cel dintai numit (Mt 10,2). Im-
preuna cu Iacov* cu loan *, a fost unul
dintre apropiatii lui Isus.
Petru avea un caracter impetuos. "Pentru
voi, cine sunt eu?" i-a, intrebat Isus pe
apostoli; la care Petru a raspuns pe data: "Tu
esti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu".
Cand, la inceputul Cinei"', Isus a vrut sa Ie
spele picioarele apostolilor sai cum ar fi
facut-o un sclav, Petru a protestat (In 13,8) .
Dar era si un om fricos: cand Isus a fost
prins dus' inaintea autoritatilor
Petru I-a urmat numai de departe, negiind
ca l-ar cunoaste; at unci si-a adus aminte de
spusele lui (Lc 22:34): "Inainte de a
canta te vei Iepada de mine de trei
ori", a plans amar (Mt 26,69-75).
Dupa inviere, Isus I-a confirmat pe Petru
In misiunea sa: oile meIe", dupa ce
de trei ori primise din parte-i marturia
dragostei lui (In 21,18).
Faptele * Apostolilor liimuresc rolul jucat
mai apoi de Petru. El este cel care, in ziua de
Rusalii*, s-a adresat mul!imii
sositi la Ierusalim sa celebreze sarbatoarea
vestind esenta credintei crestine:
, '"
Isus cel mort si inviat, a fost facut de
Cristos (Fp 2,14-36). In
urma unei viziuni (Fp 10 ,9-16) a coborarii
Duhului Sfant* asupra unor pagani adunati
in Cezareea la sutasul Corneliu, Petru a fost
eel dintai care a pus problema botezarii
crestinesti a neevreilor: "Poate oare cineva sa
apa, ca sa nu fie botezati
care au primit Duhul Sfant ca noi?" (evreii
Aruncat in temnita la
lui lrod*, I-a vazut inaintea lui pe Ingerul
Domnului; atunci lanturile i-au cazut de la
maini, poarta s-a deschis singura libertatea
i-a fost redata (Fp 12,1-11).
Dupa cum se arata in Epistola catre Ga-
lateni, in Antiohia s-a iscat 0 vie controversa
PETRU 165
intre Pavel* Petru: primul nu vroia ca
paganilor convertiti la Isus sa Ie fie impuse
regulile Legii* mozaice; deoarece Petru s-a
dovedit mai nehotarat, in cele din urma s-a
impus pozitia lui Pavel.
Traditia spune ca Petru petrecut
ultimii ani ai vietii la Roma; acolo a fost
rastignit cu capul in jos in timpul domniei
lui Neron, catre anul 64 d. Cr. Recenta
descoperire, in cripta de la Sf. Petru din
Roma, a unui mormant care pare a fi cel al
lui Petru a venit sa confirme presupunerile.
Lui Petru ii sunt atribuite doua Epistole':'
si mai multe scrieri apocrife".
. In ochii catolicilor romani, Petru, mai-ma-
rele apostolilor purtatorul cheilor", a fost cel
dintiii papa al Bisericii; toti papii sunt
lui, de la el puterea de a lega" a
dezlega. Ceilalti recuza alta supre-
matie decat una onorifica a episcopului de
asupra capilor bisericilor locale.
L.&P. Non possumus: primele cuvinte ale
raspunsului dat de Petru loan celor care vroiau
sa Ie interzidi a mai propovactui In numele lui
Isus: "Noi nu putem (lat., non pos,mmtls) sa nu
vorbim cele ce am vazut am auzit" (Fp 4,20).
Non possumus exprima pana In ziua de astazi 0
imposibilitate morala absoluta.
Lit. Fran90is de Malherbe, Lacrimile Sfanwiui
Petru, 1587: poem dedicat lui Petru dupa
ce s-a lepactat de Isus. Victor Hugo, lui
Satan, 1886, celui mai bun". Charles
Baudelaire, Fiorile raului, 1857, "Renegarea lui
Petru": "Sfantul Petru s-a lepadat de lsus ... Bine a
Hicut!" Paul Claudel, Corona benignitatis anni
Dei, 1915: Sfantul Petru In fruntea "Cetei Aposto-
lilor". Aragon, Diana francezii, 1944, poemul
intitulat: "Nu-I cunosc pe omul acesta".
Icon. Chemarea lui Petru loan, San-
Apollinario-Nuovo, Ravena, sec. VI. Taddeo di
Bartolo, Sfantul Petru, sec. XIV, Siena. Peru gino,
Cristos fneredintilndu-i cheile Sfanwlui Petru,
1483, Roma. Rafael, Eliberarea Sfilntului Petru,
1512, Roma. Caravaggio, Martiriui Sfilntului
Petru, 1601, Roma. Renegarea lui Petru: Gerritt
Van Honthorst, sec. XVII, Rennes; Rembrandt,
1660, Amsterdam. Philipp Otto Runge, [sus
umblii pe ape, Petru se scufundii, 1807, Hamburg.
164
PESCUITUl CEl MINUNAT
Tara contine si ansamblul
care sociala, morala
religioasa a poporului: Decalogul (Ex 20,2-
17; Dt 5,6-18), codul Legamantului (Ex
20,231a 23,9), codul deuteronomic (Dt 12,1
la 26,15), Leviticul alimentare,
reguli de etc.).
MariIe teme religioase sunt cea a Faga-
duintei* facute lui Avraam, a Alegerii po-
poruiui lui Israel, a a. Le.gii
date poporului pentru a ramane credmclOs
lui Dumnezeu.
Lit. Spinoza, Tratat teologieo-poIitie, 1670:
autorul opune legea mozaidi - ce a constituit un
stat politico-religios a fost limitata la
la un popor - legii lui Cristos, moral a umversala
ce se situeaza mai prestls de hotararile politice
impuse indivizilor. Acest text a fost invocat ade-
sea In cursul filozofice pentru tolerantJi
emancipare religioasa din sec. XVIII.
Pierre Hai'at, In Antologia poeziei
1985, a adunat sub titlul Tara e"te luminii poeme
din toata lumea, compuse Intre sec. X XX.
Icon. Sulurile Torei sunt reprezentate, Im-
preuna cu rabinii, In pictura contemporana:
Mane-Katz, Rabinul ell Tora, 1928, Geneva.
PESCUITUL CEL MINUNAT
Scena relatata de Luca (Lc 5,4-11) de
loan (In 21,1-14); ca situare in timp, unul 0
plaseaza la rr;injsteriului lui
iar ceIalalt dupa InVlere . Intr-o noapte cand
nu pescuisera nimic, Isus se apropie de
ucenicii sai, printre care se afia Simon-
Petru *; Ie sa arunce din nou
navoadele; cand Ie scot din apa, acestea sunt
pline cu In Evanghelia dupa Luca,
ii spune atunci lui Petru: "De acum inamte
vei fi pescar de oarneni." In Evanghelia dupa
loan, Isus 11 intreaba de trei ori pe Petru:
"Simon, fiu allui loan, rna de
trei ori, dupa raspuns afrrmativ al
lui Petru, Ii oile mele!"
In aceste doua povestiri - ca in cea a
inmultirii painilor* - Isus Ie da: sa manance
din beisuO' ucenicilor sai; hrana oferita apare
, I:>
ca semn al Euharistiei* in care Isus se da-
pe sine.
Pe de alta parte, darul hranei se asociaza
cu nasterea Bisericii" si cu expansiunea ei
sub in'drumarea lui
Asadar Euharistia si Biserica apar ca
fiind legate intre
Icon. Pe"euiwl minunat. Konrad Witz, 1444,
Geneva; Rafael, 1515, Londra, carton pentru
tapiserie.
PESTE
Vocabularul biblic nu distinge in mod
precis diferitele animale acvatice. Legea
evreiasca interzicea consumarea de
anghile; in schimb, animalele in-
zestrate eu aripioare inotatoare eu solzi
formau 0 parte importanta a hranei.
erau peseuiti mai ales in lacul Tiberiadei*.
Din Egipt se importau sau sara!i.
Evangheliile vorbesc in mai multe ran-
duri desl}re mese cu paine cu (Mt
14,17). In epoca persecu!iilor, cei dintai
au adoptat ca semn de
tainic emblema fiindca literele
cuvantului grecesc IKHTUS sunt
initialele cuvintelor Iesus Khristos Theu
Ui;s Soter. Isus Cristos Fiullui Dumnezeu
Mantuitorul.
Icon. apar In scenele Creatiunii* (Tinto-
retto, sec. XVI, Venetia), ale Botezului* lui Cristos
(Indeosebi in arta romanidi: mozaic dj1 sec. XIV,
San-Marco, In cic\ullui Iona' (pavimen-
tul bisericii din Aquilea, sec. IV). lsus ueenicii siii
fmpiirpnd painea mozaic la San-
Apollinario-Nuovo, Ravena, sec. VI; Codex din
Rosano, Calabria, sec. VI. fae
parte din bestiarullui Hieronymus Bosch: tripticul
lspitirii Sfantului Antonie, sec. XVI, Lisabona.
PETRU (Sfantul"")
Petru, traducere a cuvantului grecesc
kephas, in aramaica kepha, este un nume
simbolic pe care Isus i I-a dat lui Simon.
Impreuna cu fratele sau Andrei, era pescar
pe lacul Tiberiadei*. Au fost cei dintai
chemati de Isus; atunci ei au lasat totul
I-au (Mc 1,16-17).
In lista "celor doisprezece"':<, Petru
totdeauna cel dintai numit (Mt 10,2). Im-
preuna cu Iacov* cu loan *, a fost unul
dintre apropiatii lui Isus.
Petru avea un caracter impetuos. "Pentru
voi, cine sunt eu?" i-a, intrebat Isus pe
apostoli; la care Petru a raspuns pe data: "Tu
esti Cristos, Fiul Dumnezeului celui viu".
Cand, la inceputul Cinei"', Isus a vrut sa Ie
spele picioarele apostolilor sai cum ar fi
facut-o un sclav, Petru a protestat (In 13,8) .
Dar era si un om fricos: cand Isus a fost
prins dus' inaintea autoritatilor
Petru I-a urmat numai de departe, negiind
ca l-ar cunoaste; at unci si-a adus aminte de
spusele lui (Lc 22:34): "Inainte de a
canta te vei Iepada de mine de trei
ori", a plans amar (Mt 26,69-75).
Dupa inviere, Isus I-a confirmat pe Petru
In misiunea sa: oile meIe", dupa ce
de trei ori primise din parte-i marturia
dragostei lui (In 21,18).
Faptele * Apostolilor liimuresc rolul jucat
mai apoi de Petru. El este cel care, in ziua de
Rusalii*, s-a adresat mul!imii
sositi la Ierusalim sa celebreze sarbatoarea
vestind esenta credintei crestine:
, '"
Isus cel mort si inviat, a fost facut de
Cristos (Fp 2,14-36). In
urma unei viziuni (Fp 10 ,9-16) a coborarii
Duhului Sfant* asupra unor pagani adunati
in Cezareea la sutasul Corneliu, Petru a fost
eel dintai care a pus problema botezarii
crestinesti a neevreilor: "Poate oare cineva sa
apa, ca sa nu fie botezati
care au primit Duhul Sfant ca noi?" (evreii
Aruncat in temnita la
lui lrod*, I-a vazut inaintea lui pe Ingerul
Domnului; atunci lanturile i-au cazut de la
maini, poarta s-a deschis singura libertatea
i-a fost redata (Fp 12,1-11).
Dupa cum se arata in Epistola catre Ga-
lateni, in Antiohia s-a iscat 0 vie controversa
PETRU 165
intre Pavel* Petru: primul nu vroia ca
paganilor convertiti la Isus sa Ie fie impuse
regulile Legii* mozaice; deoarece Petru s-a
dovedit mai nehotarat, in cele din urma s-a
impus pozitia lui Pavel.
Traditia spune ca Petru petrecut
ultimii ani ai vietii la Roma; acolo a fost
rastignit cu capul in jos in timpul domniei
lui Neron, catre anul 64 d. Cr. Recenta
descoperire, in cripta de la Sf. Petru din
Roma, a unui mormant care pare a fi cel al
lui Petru a venit sa confirme presupunerile.
Lui Petru ii sunt atribuite doua Epistole':'
si mai multe scrieri apocrife".
. In ochii catolicilor romani, Petru, mai-ma-
rele apostolilor purtatorul cheilor", a fost cel
dintiii papa al Bisericii; toti papii sunt
lui, de la el puterea de a lega" a
dezlega. Ceilalti recuza alta supre-
matie decat una onorifica a episcopului de
asupra capilor bisericilor locale.
L.&P. Non possumus: primele cuvinte ale
raspunsului dat de Petru loan celor care vroiau
sa Ie interzidi a mai propovactui In numele lui
Isus: "Noi nu putem (lat., non pos,mmtls) sa nu
vorbim cele ce am vazut am auzit" (Fp 4,20).
Non possumus exprima pana In ziua de astazi 0
imposibilitate morala absoluta.
Lit. Fran90is de Malherbe, Lacrimile Sfanwiui
Petru, 1587: poem dedicat lui Petru dupa
ce s-a lepactat de Isus. Victor Hugo, lui
Satan, 1886, celui mai bun". Charles
Baudelaire, Fiorile raului, 1857, "Renegarea lui
Petru": "Sfantul Petru s-a lepadat de lsus ... Bine a
Hicut!" Paul Claudel, Corona benignitatis anni
Dei, 1915: Sfantul Petru In fruntea "Cetei Aposto-
lilor". Aragon, Diana francezii, 1944, poemul
intitulat: "Nu-I cunosc pe omul acesta".
Icon. Chemarea lui Petru loan, San-
Apollinario-Nuovo, Ravena, sec. VI. Taddeo di
Bartolo, Sfantul Petru, sec. XIV, Siena. Peru gino,
Cristos fneredintilndu-i cheile Sfanwlui Petru,
1483, Roma. Rafael, Eliberarea Sfilntului Petru,
1512, Roma. Caravaggio, Martiriui Sfilntului
Petru, 1601, Roma. Renegarea lui Petru: Gerritt
Van Honthorst, sec. XVII, Rennes; Rembrandt,
1660, Amsterdam. Philipp Otto Runge, [sus
umblii pe ape, Petru se scufundii, 1807, Hamburg.
166
PIATRA
Muz. Orlando di Lasso, Lacrimile Sfntului
Petru, sec. XVI.
PIATRA.
Cuvantul figureaza in numeroase expresii
ce provin din VT NT. Unele se folosesc
frecvent in zilele noastre: piatra de mcer-
care, piatra unghiulara, a arunca piatra, inirna
de piatra.
Piatra de incercare sernnifica un obsta-
col,o greutate de care te De aseme-
nea, in Biblie, este 0 capcana in care poti sa
cazi. Dumnezeu, vorbind despre sine, se
"piatra de incercare" "stanca de
poticnire" (Is 8,14); Petru reia imaginea
vorbind despre Isus (lP 2,8): cei care nu
cred in cuvantul sau se lovesc de aceasta
piatra cad. -. SMINTEALA.
Piatra unghiulara este 0 piatra de te-
melie plasata in coltul exterior al unei
construqii. Intr-un oracol din cartea lui
Isaia, Durnnezeu spune: "Pus-am in Sion 0
piatra, 0 piatra de incercare, piatra din capul
unghiului, de mare pret, bine pusa in
temelie" (Is 28,16). Psalmul1l8: "Piatra pe
care au lepa:dat-o zidarii a ajuns sa fie pusa
in capul unghiului." Isus aplica
aceasta fraza (Mt 21,42). In sens figurat,
piatra unghiulara reprezinta un element de
baza, fundamental.
A-i arunca piatra cuiva: a-I acuza, a-I
invinovati. Dupa Legea evreiasca, moartea
prin lapidare * se praetiea in eazuri de ido-
latrie, de vrajitorie, de adulter* (Dt 22,22).
Celor care se pre gateau sa ucida eu pietre 0
femeie adultera, dupa legea mozaica, Isus
le-a adresat urmatoarele euvinte: "Cel care
este fiira de paeat sa arunee primul eu
piatra" (In 8,7).
Inima de piatra se opune inimii de car-
ne, piatra simbolizand duritatea. Au inima
de piatra eei care nu pot primi dragostea lui
Dumnezeu si a oamenilor (Iez 36,26).
L.&P. Nu va mai ramne aid piatrif pe piatrif
(Mt 24,2): Isus in acest feI nimicirea Tern-
plului din Ierusalim. In vorbirea actuala inseamna
cu a unui edificiu, a unei
a unei ideologii, a unei opere, a unui vis ...
Piatra de Incercare este I'mprejurarea I'n care
poti da prin extensie, orice lucru dificil.
PIETA
Reprezentare pictata sau sculptata a
Maicii Domnului inlaerimate, purtand, de
obieei pe genunchi, trupullui Isus coborat
de pe cruce. Uneori este ajutata de Stantul
loan.
Icon. Enguerrand Charonton, Pietii de la
Villeneuve-Ies-A vignon, 1460, Paris. Louis Brea,
1475, Nisa. Giovanni Bellini, sec. XV, Milano.
Michelangelo, Pietii din Catedrala Sf. Petru din
Roma (mannura), 15()O. DUrer, lelirea lui Cristos,
15()O, MUnchen. Gregorio Hernandez, Pieti!l'n
lemn, sec. XVII, Valladolid. Hippolyte Flandrin,
Pieti!, I H42, Lyon.
Cin. Bergman, Strigiite .,oapte, 1972: Anna,
servitoarea,o ia pe Agnes moarta pe genunchi
ramane tacuta, amintind 0 Pieti!.
PILAT DIN PONT
Procurator roman al Iudeei intre anii 26
36; avea in Cezareea nu venea
la Ierusalim decat cu ocazia marilor siirba-
tori. Detestat de evrei (eonstruise un apeduct
cu bani luati de la Templu intreprinsese
mai multe expeditii militare sangeroase),
este pus sub aeuzare de catre
inlaturat din functie de guvernatorul Siriei,
va fi trimis inapoi la Roma in 37.
In istorie e eunoseut mai ales pentru
partieiparea sa la proeesul lui Isus: Ii
nevinovatia (Lc 23,14), 11 lasa
pradii supliciului infamant al erueii - desigur,
pentru a indepiirta riscul vreunei rascoale
populare. Spre arata cat mai elocvent
refuzul oriciirei responsabilitiiti, face gestul
vestit de a se spaIa pe maini (Mt 27,24).
L.&P. A se spaJa pe mini: a asuma
raspunderea.
Lit. Paul Claudel, Punctul de vedere al lui
Ponpll Pilat, 1933: schita a unei pseudoreabilitari
a lui Pilat. Roger Caillois, Pilat din Pont, 1961.
Icon. Calvarul de la Saint-Thegonnec, sec. XV.
Pilat se spalii pe mini, Holbein, 1496, Augsburg;
Turner, IR20, Londra. --+ ECCE HOMO.
Cin. Pilat, rol secundar, a fost interpretat de:
. Basil Rathbone In Ultimele zile ale ora$ului
Pompei, de Ernest Schoedsack, 1935; Jean Gabin
I'n Golgota, de Julien Duvivier, 1935; Jean Marais
I'n Pontill Pilat, de Irving Rapper, 1961.
PLA.GILE EGIPTULUI
Serie de zece urgii cu care Dumnezeu
bate Egiptul pentru a-I sili pe faraon sa
fnga:duie plecarea poporului lui Israel (Ex
7-13). Povestirile amplifica unele
fenomene naturale -
lacustele, tantarii, ciuma - unele elemente
din folelorul egiptean (vrajitoriile), dar ele
sunt, Inainte de toate, compozitii literare.
Toate plagile sunt "minuni", "semne", "fapte
nemaipomenite", manifestari ale puterii
divine care il silesc pe faraonsa recunoasca
suprema!ia Dumnezeului lui Israel, In stare
de a elibera din robie poporul ales.
Lit. Pierre Emmanuel, TlI, 197H, "Plagile
Egiptului": Moise, fata I'n fata cu Faraon, alege
propriul sau neam, cel al sarmanilor, iar tiranul
care se crede se cutremura de spaima.
Bernard Fuest, Abominabilul Dr. Phibes,
1970, umor negru: din razbunare, un medic
comite 0 serie de omoruri inspirandu-se din
plagi ale Egiptului.
POART A.!PORTI
fortificate din Antichitate aveau
de obicei 0 poarta monumentala construitii in
fel incat sa asigure 0 aparare eficienta In
caz de asediu. Aceste poqi cu cum
Ii se spunea, cuprindeau incaperi vaste -
antrepozite saIi de adunare unde se puneau
la caIe treburile cetiitii, ca in forumul ora-
romane (Rt 4,1; Ps 69,13).
"Poarta cea stramta": aluzie la 0 para-
bola. Vorbind despre accesul catre adeva-
rata viata, Isus decIara: "Stramta este poarta
i'ngusta este calea ce duce la viata,
putini sunt care 0 afla" (Mt 7,13-14).
POCAINTA 167
Evanghelistul Matei imaginea
portilor moqii sau a poqii cetatii moqilor: ele
nu vor rezista puterii lui Cristos. -. lAD.
L.&P. A intra pe poarta ceo. "tdmm: a alege
drumurile anevoioase, mai degraba dec at calea
(Mt 7,13-14).
Lit. Andre Gide, Poarta ceo. strfimtii, 1909,
roman: sfjntenia I'i este preferata fericirii
POCA.INTA.
In VT,'pocainta poate fi un act de con-
vertire personala de exemplu, dupa
o grava (ca David dupa adulter, 2S
12,13-17). Ea este Insotita de marturisirea
pacatelor, de recitarea psalmilor, uneori de
un sacrificiu, precum de gesturi rituale -
anume cele ale doliului: lacrimi tanguiri,
post, inlocuite cu un
"sac" (lR 21,27).
Dar cel mai ades pocainta apare ca 0
actiune colectiva ce poate fi determinata de
amenintarea unui dezastru (lR 8,33-40; Idt
4,9-13; Ion 3,5-9). Existau zile fixe, cum
ar fi siirbatoarea (Yom Kipur, Lv
16,29-34) mai tarziu, comemorarea
distrugerii TempluluL Elementele esentiale
sunt jertfa, miirturisirea publica postul,
dar cu timpul de fapte bune - in
special milostenia - va lua locul sacrificii-
lor, adesea condamnate de proroci (Is 1,10-
17, Os 6,6). -. IERTARE.
Pe linie, NT va insista asupra
convertirii inimilor (vezi Iez 36,25-27),
dar numai impreuna cu gesturile vizibile de
pocainta: post, rugaciune, miirturisirea paea-
telor (Mt 3,6; Fp 19,18; Ie 5,16).
Lit. Cavalerul Cll plltinica, sec. XIV, povestire
moralizatoare: un cavaler salbatic brutal In-
cearca I'n zadar, ani de-a randul, sa umple un mic
butoi (putinica), acest lucru reprezentand un
canon de pocainfii ce i-a fost impus; intr-o zi, 0
lacrima de mila sa-l umple ..
Charles Peguy, Poarta misteruilli celei de-a
dOlla virtuti, 1911: autorul scoate la lumina ma-
retia tainica a cainte, caci ,,0 cainfii a
omuluile I'ncoronarea unei a lui Dumne-
166
PIATRA
Muz. Orlando di Lasso, Lacrimile Sfntului
Petru, sec. XVI.
PIATRA.
Cuvantul figureaza in numeroase expresii
ce provin din VT NT. Unele se folosesc
frecvent in zilele noastre: piatra de mcer-
care, piatra unghiulara, a arunca piatra, inirna
de piatra.
Piatra de incercare sernnifica un obsta-
col,o greutate de care te De aseme-
nea, in Biblie, este 0 capcana in care poti sa
cazi. Dumnezeu, vorbind despre sine, se
"piatra de incercare" "stanca de
poticnire" (Is 8,14); Petru reia imaginea
vorbind despre Isus (lP 2,8): cei care nu
cred in cuvantul sau se lovesc de aceasta
piatra cad. -. SMINTEALA.
Piatra unghiulara este 0 piatra de te-
melie plasata in coltul exterior al unei
construqii. Intr-un oracol din cartea lui
Isaia, Durnnezeu spune: "Pus-am in Sion 0
piatra, 0 piatra de incercare, piatra din capul
unghiului, de mare pret, bine pusa in
temelie" (Is 28,16). Psalmul1l8: "Piatra pe
care au lepa:dat-o zidarii a ajuns sa fie pusa
in capul unghiului." Isus aplica
aceasta fraza (Mt 21,42). In sens figurat,
piatra unghiulara reprezinta un element de
baza, fundamental.
A-i arunca piatra cuiva: a-I acuza, a-I
invinovati. Dupa Legea evreiasca, moartea
prin lapidare * se praetiea in eazuri de ido-
latrie, de vrajitorie, de adulter* (Dt 22,22).
Celor care se pre gateau sa ucida eu pietre 0
femeie adultera, dupa legea mozaica, Isus
le-a adresat urmatoarele euvinte: "Cel care
este fiira de paeat sa arunee primul eu
piatra" (In 8,7).
Inima de piatra se opune inimii de car-
ne, piatra simbolizand duritatea. Au inima
de piatra eei care nu pot primi dragostea lui
Dumnezeu si a oamenilor (Iez 36,26).
L.&P. Nu va mai ramne aid piatrif pe piatrif
(Mt 24,2): Isus in acest feI nimicirea Tern-
plului din Ierusalim. In vorbirea actuala inseamna
cu a unui edificiu, a unei
a unei ideologii, a unei opere, a unui vis ...
Piatra de Incercare este I'mprejurarea I'n care
poti da prin extensie, orice lucru dificil.
PIETA
Reprezentare pictata sau sculptata a
Maicii Domnului inlaerimate, purtand, de
obieei pe genunchi, trupullui Isus coborat
de pe cruce. Uneori este ajutata de Stantul
loan.
Icon. Enguerrand Charonton, Pietii de la
Villeneuve-Ies-A vignon, 1460, Paris. Louis Brea,
1475, Nisa. Giovanni Bellini, sec. XV, Milano.
Michelangelo, Pietii din Catedrala Sf. Petru din
Roma (mannura), 15()O. DUrer, lelirea lui Cristos,
15()O, MUnchen. Gregorio Hernandez, Pieti!l'n
lemn, sec. XVII, Valladolid. Hippolyte Flandrin,
Pieti!, I H42, Lyon.
Cin. Bergman, Strigiite .,oapte, 1972: Anna,
servitoarea,o ia pe Agnes moarta pe genunchi
ramane tacuta, amintind 0 Pieti!.
PILAT DIN PONT
Procurator roman al Iudeei intre anii 26
36; avea in Cezareea nu venea
la Ierusalim decat cu ocazia marilor siirba-
tori. Detestat de evrei (eonstruise un apeduct
cu bani luati de la Templu intreprinsese
mai multe expeditii militare sangeroase),
este pus sub aeuzare de catre
inlaturat din functie de guvernatorul Siriei,
va fi trimis inapoi la Roma in 37.
In istorie e eunoseut mai ales pentru
partieiparea sa la proeesul lui Isus: Ii
nevinovatia (Lc 23,14), 11 lasa
pradii supliciului infamant al erueii - desigur,
pentru a indepiirta riscul vreunei rascoale
populare. Spre arata cat mai elocvent
refuzul oriciirei responsabilitiiti, face gestul
vestit de a se spaIa pe maini (Mt 27,24).
L.&P. A se spaJa pe mini: a asuma
raspunderea.
Lit. Paul Claudel, Punctul de vedere al lui
Ponpll Pilat, 1933: schita a unei pseudoreabilitari
a lui Pilat. Roger Caillois, Pilat din Pont, 1961.
Icon. Calvarul de la Saint-Thegonnec, sec. XV.
Pilat se spalii pe mini, Holbein, 1496, Augsburg;
Turner, IR20, Londra. --+ ECCE HOMO.
Cin. Pilat, rol secundar, a fost interpretat de:
. Basil Rathbone In Ultimele zile ale ora$ului
Pompei, de Ernest Schoedsack, 1935; Jean Gabin
I'n Golgota, de Julien Duvivier, 1935; Jean Marais
I'n Pontill Pilat, de Irving Rapper, 1961.
PLA.GILE EGIPTULUI
Serie de zece urgii cu care Dumnezeu
bate Egiptul pentru a-I sili pe faraon sa
fnga:duie plecarea poporului lui Israel (Ex
7-13). Povestirile amplifica unele
fenomene naturale -
lacustele, tantarii, ciuma - unele elemente
din folelorul egiptean (vrajitoriile), dar ele
sunt, Inainte de toate, compozitii literare.
Toate plagile sunt "minuni", "semne", "fapte
nemaipomenite", manifestari ale puterii
divine care il silesc pe faraonsa recunoasca
suprema!ia Dumnezeului lui Israel, In stare
de a elibera din robie poporul ales.
Lit. Pierre Emmanuel, TlI, 197H, "Plagile
Egiptului": Moise, fata I'n fata cu Faraon, alege
propriul sau neam, cel al sarmanilor, iar tiranul
care se crede se cutremura de spaima.
Bernard Fuest, Abominabilul Dr. Phibes,
1970, umor negru: din razbunare, un medic
comite 0 serie de omoruri inspirandu-se din
plagi ale Egiptului.
POART A.!PORTI
fortificate din Antichitate aveau
de obicei 0 poarta monumentala construitii in
fel incat sa asigure 0 aparare eficienta In
caz de asediu. Aceste poqi cu cum
Ii se spunea, cuprindeau incaperi vaste -
antrepozite saIi de adunare unde se puneau
la caIe treburile cetiitii, ca in forumul ora-
romane (Rt 4,1; Ps 69,13).
"Poarta cea stramta": aluzie la 0 para-
bola. Vorbind despre accesul catre adeva-
rata viata, Isus decIara: "Stramta este poarta
i'ngusta este calea ce duce la viata,
putini sunt care 0 afla" (Mt 7,13-14).
POCAINTA 167
Evanghelistul Matei imaginea
portilor moqii sau a poqii cetatii moqilor: ele
nu vor rezista puterii lui Cristos. -. lAD.
L.&P. A intra pe poarta ceo. "tdmm: a alege
drumurile anevoioase, mai degraba dec at calea
(Mt 7,13-14).
Lit. Andre Gide, Poarta ceo. strfimtii, 1909,
roman: sfjntenia I'i este preferata fericirii
POCA.INTA.
In VT,'pocainta poate fi un act de con-
vertire personala de exemplu, dupa
o grava (ca David dupa adulter, 2S
12,13-17). Ea este Insotita de marturisirea
pacatelor, de recitarea psalmilor, uneori de
un sacrificiu, precum de gesturi rituale -
anume cele ale doliului: lacrimi tanguiri,
post, inlocuite cu un
"sac" (lR 21,27).
Dar cel mai ades pocainta apare ca 0
actiune colectiva ce poate fi determinata de
amenintarea unui dezastru (lR 8,33-40; Idt
4,9-13; Ion 3,5-9). Existau zile fixe, cum
ar fi siirbatoarea (Yom Kipur, Lv
16,29-34) mai tarziu, comemorarea
distrugerii TempluluL Elementele esentiale
sunt jertfa, miirturisirea publica postul,
dar cu timpul de fapte bune - in
special milostenia - va lua locul sacrificii-
lor, adesea condamnate de proroci (Is 1,10-
17, Os 6,6). -. IERTARE.
Pe linie, NT va insista asupra
convertirii inimilor (vezi Iez 36,25-27),
dar numai impreuna cu gesturile vizibile de
pocainta: post, rugaciune, miirturisirea paea-
telor (Mt 3,6; Fp 19,18; Ie 5,16).
Lit. Cavalerul Cll plltinica, sec. XIV, povestire
moralizatoare: un cavaler salbatic brutal In-
cearca I'n zadar, ani de-a randul, sa umple un mic
butoi (putinica), acest lucru reprezentand un
canon de pocainfii ce i-a fost impus; intr-o zi, 0
lacrima de mila sa-l umple ..
Charles Peguy, Poarta misteruilli celei de-a
dOlla virtuti, 1911: autorul scoate la lumina ma-
retia tainica a cainte, caci ,,0 cainfii a
omuluile I'ncoronarea unei a lui Dumne-
168 POM
zeu". Sigrid Undset. Kristin Lavransdatter. 1922:
eroina face un pelerina.( din de a se pociii.
POM
Tema pomului (arborelui) apare mai intai
In imagistica raiului, loc al fericirii unde
cresc pomii cu fructele cele mai gustoase.
Geneza'" mentioneaza In special doi dintre
pomul bi-
nelui raului (sau al fructului oprit), In Gn
2,9, pomul vietii.
Dupa ce a mancat din roadele pomului
omul descopera goliciunea,
adica slabiciunea. Biblia latina presupune
ca era yorba despre un mar, probabil fiindca
cuvantul latin malum in
timp "raul", "marul", de unde repre-
zentarca lui ca mar in numeroase tablouri.
Cat pomul (arborcle) vietii, aceasta
este 0 tern a raspandita in multe mitologii,
unde simbolizeaza deopotriva existenta
cosmica si Inaltarea vizibilului catre invi-
zibil. In in Biblie,
fructele lui Ii procura omului 0 hrana
Viata. Lipsit de aceasta
hrana prin pacat, omul va regasi Intr-o buna
zi, dupa cum spune Apocalipsa* (22,2),
pomi ai vietii ce rodesc de douaspre-
zece ori pe an ale caror frunze ii vindeca
pc pagani. Ei vor pe locul cetatii cef!:!-
lui, In care stricaciunea raul nu patrund. In
traditia evreiasca, pomul vietii e Tora"'.
Arborele este simbolul maretiei unui om,
a unui 1,?opor sau precum simbolul
puterii Imparatiei lui Dumnezeu. Daca nu
respecta legea divina, omul, poporul,
acela nu vor mai fi buni dedit pentru a fi
doborati. --. MU$TAR, VITA DE VIE.
Lit. In literatura, tema arborelui, foarte bogata,
imprumuta cel mai adesea atilt din
Biblie, cat din imaginarul colectiv. Bossuet, in
a sa Predicii asupra ambitiei, 1662, dezvolta Cll
straIucire comparatia intre Babilon un cedru din
Liban: "S-a ridicat mandru in inaltimea sa ... N-a
mai ramas din el decat un trunchi uscat." La
Valery. pomul (Farmece. 1922, "Schita
de este pomul ispitei: "Irezistibil arbore
intre arbori ... Leagan al reptilei visatoare"; el nu
dedit fructe ale
Arborele crucii
Pomului cu roade oprite, origine a raului,
Ii opune arborele crucii care,
datorita jertfei lui Isus, ii restituie omului
viata cea adevarata: dragostea divina ca 0
seva de putere. De aceea in iconografia
apare imaginea Crucii infrunzite.
--. CRUCE.
Arborele lui Iesei
Unul dintre motivele preferate ale vitra-
liilor din catedralele medievale. Este arborele
genealogic care II leaga pe Iesei, tatal lui
David, cu Isus (Mt 1).
Icon. Vitralii din sec. XII: St-Denis, Chartres;
din sec. XVI: Sens, Autun, Beauvais.
POPORUL LUI DUMNEZEU
Expresia se refera la comunitatea "fiilor
lui Israel" aflati in grija lui Durnnezeu, cu care
el va Incheia legamant*, in mod privilegiat, pc
Sinai (Ex 19,5). Acest legamant face din Isra-
el un popor srant, a carui lege ii cere sa se fe-
reasca de orice amestcc cu paganii (Ex 34,15).
Opuse evreilor, popoarele care nu-l recunosc
pe Durnnezeu sunt "gintile striline", eel mai
adesea numite cu termenul ebraic goyim*.
Poporului ales, iubit cu 0 dragoste aleasa,
Dumnezeu ii un teritoriu, mai
cu seama ocrotirea sa, care II va scoate cu
bine din toate Incercarile.
In Faptele* Apostolilor, Pavel recapitu-
leaza istoria sfanta a lui Israel pentru a arata
ca Isus este intr-adevar Mantuitorul promis
(Fp 13,16-43). Dar cum evreii
resping mesajul lui, se indreapta catre pa-
gani; cei botezati Intru Cristos'" preiau
atribuie expresia "poporul lui Dumnezeu",
sau Epistola catre Romani afirma
ca Israel ramane poporul ales, "caci
darurile chemarea lui Dumnezeu nu se
pot lua Inapoi" (Rm 11,29). --. MESIA.
PORe
Evreilor, ca altor popoare din bazinul
mediteranean (de pilda egiptenii), porculle
scarba.
Sa mananci came de pore este cu desa-
Impotriva Legii mozaice; unei ase-
menea farildelegi carturarul Eleazar i-a
preferat moartea (2M 6,18).
Isus declara ca nu trebuie sa arunci mar-
garitare porcilor: ar fi in stare sa Ie calee in
picioare (Mt 7,6). --. MARGARITAR.
Fiul risipitor se trimis sa pa-
zeasca porcii pe camp (Lc 15,15): cuI mea
decaderii! --. RISIPITOR (FlU).
Marcu (5,11) relateaza ca, atunci cand
Isus a gonit duhurile rele ce-l stapaneau pe
un nefericit, aces tea au intrat in porcii care
pe munte; turma s-a repezit apoi in
lac s-a inecat.
Interdictia de a consuma came de porc se
pastreaza astazi la evrei la musulmani.
PORUMBEL
Era adus ca jertfa de pocainta atunci
cand cineva, fiind prea sarac, nu putea sa
aduca un miel (Lv 5,7). De asemenea, era
oferit pentru curatirea femeii dupa
(Lv 12): au facut Maria Iosif cand I-au
pe pruncul Isus la Templu
(Intampinarea* , Lc 2,22-24).
La potopului, porumbelul caruia
Noe ii dilduse drumul sa zboare din area s-a
intors purtand in cioc 0 ramura de maslin,
semn ca apele se retrasesera (Gn 8,8-12), ca
mania lui Dumnezeu se potolise. Pana astilzi
porumbelul ramura de mas lin simboli-
zeaza pacea.
Dupa botezul* lui Isus, conform spuselor
celor patru cerurile s-audeschis
loan Botezatorul* a vazut Duhul'" lui
Dumnezeu coborand ca un porumbel asupra
lui Isus (In 1,32).--' BOTEZUL LUI ISUS.
Porumbelul mai apare ca simbol al sim-
plitatii, al candorii, in opozitie cu istetimea
"Fiti dar intelepti ca nevi-
novati ca porumbeii" , Ie spune Isus aposto-
lilor sai (Mt 10,16).
In iconografia medievala, porumbelul
reprezinta adesea sufletul omului in momen-
POTIR 169
tul cand iese din trup. Impodobit uneori cu
un nimb, este simbolul conventional al celei
de-a treia entitati a Duhul Sfant*.
Lit. Alfred de Vigny, Destinele, 1864, "Duhul
curat": autorul prociama Increderea In biruinta
Duhului curat, desprins de materie, cum se
exprima el prin filozofi: "Scrisul univer-
sal, uneori nepieritor /Ce-l sapi In marmura sau tI
pe nisip/Porumbel cu eioc de bronz! Duh
Sfant ce prinde forma!"
Paul Claudel, Cartea lui Cristofor Columb,
1935: la ivirea unui porumbel - semn al apropierii
de uscat - Cristofor Columb, facand aluzie la
Gcneza, excIama: "Si pamantul era acoperit de
ape. Si porumbelul se fntoarsc la Noe purtand 0
ramura verde In cioc!'
POST
Abstinenta, totala. sau partiala; restrictia
se refera la alimente hauturi, uneori la
relatiile sexuale.
In VT, postul face parte dintre riturile de
(Lv 23,27; II 1,14; Ion 3,5) de
doliu (2S 1,12). In afara de aceasta, cand se
afla in primejdie, comunitatea practica
postul spre a dobandi biruinta (Iud 20,26;
IS 14,24). De asemenea, David
inainte de moartea fiului nu In
semn de doliu, ci pentru ca pruncului sa-i fie
crutata viata (2S 12,16-23).
Prorocii au denuntat caracterul mincinos
pe care-l poate lua uneori postul (Is 58,3-
12), in timp ce omul ramane insensibil la
nedreptate, la nevoile altora, la asuprire.
Dupa cum se arata in NT, fariseii* uce-
nidi lui loan Botezatorul* posteau cu sarg de
doua ori pe saptilmana. Isus a postit spre a se
pregati pcntru rnisiunea sa. EI admite ca ucc-
nidi sa posteasca la moartea lui (Mc 2,18-20),
cerand insa ca acesta sa fie un lucru tainie,
cunoscut doar de Durnnezeu, fua ostentatie
ipocrita (Mt 6,16-18). In tradipa
principalul post este cel al Ramadanului.
POTIR
Vas (cupa) de baut la romani, de forme
din materiale diferite, iar mai apoi, vas de
168 POM
zeu". Sigrid Undset. Kristin Lavransdatter. 1922:
eroina face un pelerina.( din de a se pociii.
POM
Tema pomului (arborelui) apare mai intai
In imagistica raiului, loc al fericirii unde
cresc pomii cu fructele cele mai gustoase.
Geneza'" mentioneaza In special doi dintre
pomul bi-
nelui raului (sau al fructului oprit), In Gn
2,9, pomul vietii.
Dupa ce a mancat din roadele pomului
omul descopera goliciunea,
adica slabiciunea. Biblia latina presupune
ca era yorba despre un mar, probabil fiindca
cuvantul latin malum in
timp "raul", "marul", de unde repre-
zentarca lui ca mar in numeroase tablouri.
Cat pomul (arborcle) vietii, aceasta
este 0 tern a raspandita in multe mitologii,
unde simbolizeaza deopotriva existenta
cosmica si Inaltarea vizibilului catre invi-
zibil. In in Biblie,
fructele lui Ii procura omului 0 hrana
Viata. Lipsit de aceasta
hrana prin pacat, omul va regasi Intr-o buna
zi, dupa cum spune Apocalipsa* (22,2),
pomi ai vietii ce rodesc de douaspre-
zece ori pe an ale caror frunze ii vindeca
pc pagani. Ei vor pe locul cetatii cef!:!-
lui, In care stricaciunea raul nu patrund. In
traditia evreiasca, pomul vietii e Tora"'.
Arborele este simbolul maretiei unui om,
a unui 1,?opor sau precum simbolul
puterii Imparatiei lui Dumnezeu. Daca nu
respecta legea divina, omul, poporul,
acela nu vor mai fi buni dedit pentru a fi
doborati. --. MU$TAR, VITA DE VIE.
Lit. In literatura, tema arborelui, foarte bogata,
imprumuta cel mai adesea atilt din
Biblie, cat din imaginarul colectiv. Bossuet, in
a sa Predicii asupra ambitiei, 1662, dezvolta Cll
straIucire comparatia intre Babilon un cedru din
Liban: "S-a ridicat mandru in inaltimea sa ... N-a
mai ramas din el decat un trunchi uscat." La
Valery. pomul (Farmece. 1922, "Schita
de este pomul ispitei: "Irezistibil arbore
intre arbori ... Leagan al reptilei visatoare"; el nu
dedit fructe ale
Arborele crucii
Pomului cu roade oprite, origine a raului,
Ii opune arborele crucii care,
datorita jertfei lui Isus, ii restituie omului
viata cea adevarata: dragostea divina ca 0
seva de putere. De aceea in iconografia
apare imaginea Crucii infrunzite.
--. CRUCE.
Arborele lui Iesei
Unul dintre motivele preferate ale vitra-
liilor din catedralele medievale. Este arborele
genealogic care II leaga pe Iesei, tatal lui
David, cu Isus (Mt 1).
Icon. Vitralii din sec. XII: St-Denis, Chartres;
din sec. XVI: Sens, Autun, Beauvais.
POPORUL LUI DUMNEZEU
Expresia se refera la comunitatea "fiilor
lui Israel" aflati in grija lui Durnnezeu, cu care
el va Incheia legamant*, in mod privilegiat, pc
Sinai (Ex 19,5). Acest legamant face din Isra-
el un popor srant, a carui lege ii cere sa se fe-
reasca de orice amestcc cu paganii (Ex 34,15).
Opuse evreilor, popoarele care nu-l recunosc
pe Durnnezeu sunt "gintile striline", eel mai
adesea numite cu termenul ebraic goyim*.
Poporului ales, iubit cu 0 dragoste aleasa,
Dumnezeu ii un teritoriu, mai
cu seama ocrotirea sa, care II va scoate cu
bine din toate Incercarile.
In Faptele* Apostolilor, Pavel recapitu-
leaza istoria sfanta a lui Israel pentru a arata
ca Isus este intr-adevar Mantuitorul promis
(Fp 13,16-43). Dar cum evreii
resping mesajul lui, se indreapta catre pa-
gani; cei botezati Intru Cristos'" preiau
atribuie expresia "poporul lui Dumnezeu",
sau Epistola catre Romani afirma
ca Israel ramane poporul ales, "caci
darurile chemarea lui Dumnezeu nu se
pot lua Inapoi" (Rm 11,29). --. MESIA.
PORe
Evreilor, ca altor popoare din bazinul
mediteranean (de pilda egiptenii), porculle
scarba.
Sa mananci came de pore este cu desa-
Impotriva Legii mozaice; unei ase-
menea farildelegi carturarul Eleazar i-a
preferat moartea (2M 6,18).
Isus declara ca nu trebuie sa arunci mar-
garitare porcilor: ar fi in stare sa Ie calee in
picioare (Mt 7,6). --. MARGARITAR.
Fiul risipitor se trimis sa pa-
zeasca porcii pe camp (Lc 15,15): cuI mea
decaderii! --. RISIPITOR (FlU).
Marcu (5,11) relateaza ca, atunci cand
Isus a gonit duhurile rele ce-l stapaneau pe
un nefericit, aces tea au intrat in porcii care
pe munte; turma s-a repezit apoi in
lac s-a inecat.
Interdictia de a consuma came de porc se
pastreaza astazi la evrei la musulmani.
PORUMBEL
Era adus ca jertfa de pocainta atunci
cand cineva, fiind prea sarac, nu putea sa
aduca un miel (Lv 5,7). De asemenea, era
oferit pentru curatirea femeii dupa
(Lv 12): au facut Maria Iosif cand I-au
pe pruncul Isus la Templu
(Intampinarea* , Lc 2,22-24).
La potopului, porumbelul caruia
Noe ii dilduse drumul sa zboare din area s-a
intors purtand in cioc 0 ramura de maslin,
semn ca apele se retrasesera (Gn 8,8-12), ca
mania lui Dumnezeu se potolise. Pana astilzi
porumbelul ramura de mas lin simboli-
zeaza pacea.
Dupa botezul* lui Isus, conform spuselor
celor patru cerurile s-audeschis
loan Botezatorul* a vazut Duhul'" lui
Dumnezeu coborand ca un porumbel asupra
lui Isus (In 1,32).--' BOTEZUL LUI ISUS.
Porumbelul mai apare ca simbol al sim-
plitatii, al candorii, in opozitie cu istetimea
"Fiti dar intelepti ca nevi-
novati ca porumbeii" , Ie spune Isus aposto-
lilor sai (Mt 10,16).
In iconografia medievala, porumbelul
reprezinta adesea sufletul omului in momen-
POTIR 169
tul cand iese din trup. Impodobit uneori cu
un nimb, este simbolul conventional al celei
de-a treia entitati a Duhul Sfant*.
Lit. Alfred de Vigny, Destinele, 1864, "Duhul
curat": autorul prociama Increderea In biruinta
Duhului curat, desprins de materie, cum se
exprima el prin filozofi: "Scrisul univer-
sal, uneori nepieritor /Ce-l sapi In marmura sau tI
pe nisip/Porumbel cu eioc de bronz! Duh
Sfant ce prinde forma!"
Paul Claudel, Cartea lui Cristofor Columb,
1935: la ivirea unui porumbel - semn al apropierii
de uscat - Cristofor Columb, facand aluzie la
Gcneza, excIama: "Si pamantul era acoperit de
ape. Si porumbelul se fntoarsc la Noe purtand 0
ramura verde In cioc!'
POST
Abstinenta, totala. sau partiala; restrictia
se refera la alimente hauturi, uneori la
relatiile sexuale.
In VT, postul face parte dintre riturile de
(Lv 23,27; II 1,14; Ion 3,5) de
doliu (2S 1,12). In afara de aceasta, cand se
afla in primejdie, comunitatea practica
postul spre a dobandi biruinta (Iud 20,26;
IS 14,24). De asemenea, David
inainte de moartea fiului nu In
semn de doliu, ci pentru ca pruncului sa-i fie
crutata viata (2S 12,16-23).
Prorocii au denuntat caracterul mincinos
pe care-l poate lua uneori postul (Is 58,3-
12), in timp ce omul ramane insensibil la
nedreptate, la nevoile altora, la asuprire.
Dupa cum se arata in NT, fariseii* uce-
nidi lui loan Botezatorul* posteau cu sarg de
doua ori pe saptilmana. Isus a postit spre a se
pregati pcntru rnisiunea sa. EI admite ca ucc-
nidi sa posteasca la moartea lui (Mc 2,18-20),
cerand insa ca acesta sa fie un lucru tainie,
cunoscut doar de Durnnezeu, fua ostentatie
ipocrita (Mt 6,16-18). In tradipa
principalul post este cel al Ramadanului.
POTIR
Vas (cupa) de baut la romani, de forme
din materiale diferite, iar mai apoi, vas de
170 POTOP
baut utilizat pentru serviciulliturgic. Potirul
din metal pretios sau material nobil folosit
in cadrul slujbei ortodoxe, a messei catolice
sau a Sfintei Cine, la protestanti, contine
vinul euharistic.
Prin referire la rugaciunea lui Isus din
Mt 26,42: "Parintele meu, daca nu este cu
putinta sa treaca acest pahar fara sa-l beau,
faca-se voia ta", cuvantul desernneaza astazi
o incercare teribila, 0 durere a
bea cupa agoniei (Lamartine). -. EUHA-
RISTIE, SANGE.
L.&P. A bea paharul (cupa) pBnii la fund: a
I'ndura 0 pana la capat.
Lit. Dupa una dintre versiunile legendei
medievale a .,Sfilntului Graal". potinIl de la Cina
cea de Taina ar fi fost adus I'n Occident de Iosif
din Arimateea *.
La originea mitului Graalului se afla
Graalului de Chretien de Troyes. 1181. Aici.
Regele-Pescar I'ntaInit de eroul Perceval nu se
decat din "ostia ce vine I'n Graal", un
obiect enigmatic. Probabil de origine celtica, a
fost asimilat cu potirul I'n care s-a scurs sangele lui
Cristos pe cruce, sau "bIidul in care Isus a mancat
mielull'n ziua de cu ucenicii lui" (Ciiutarea
SfanWlui Graal, sec. XIII). Cautarea Graalului a
devenit simbolul cautarii absolutului mistic.
Muz. Parsifal de Richard Wagner, 1882, reia 0
versiune germanica a mitului Graalului datorata
lui Wolfram von Eschenbach, lnceputul sec. XIII
("Descantecul din Vinerea Sfanta").
Cin. Eric Rohmer, Perceval galul, 1978.
Syberberg, Parsifal, opera filmata, 1982.
POTOP
Prima versiune a acestui mit apare in
traditia babiloniana; e posibil ca la origine sa
stea revarsari impresionante ale Eufra-
tului. Ca si in Biblie, un erou construieste 0
arca* in se impreuni cu
familia lui cu unele specii de animale. Dar
povestirea biblica (Gn 6 la 9) este mono-
teista face parte din seria textelor centrate
pe ideea de Legamant* allui Durnnezeu cu
omu!. Biblia ne spune ca Durnnezeu nu ar fi
nimicit lumea in mod arbitrar. Stiirnita de
rautatea oamenilor, mania divina il cruta pe
dreptul Noe*, personajul principal al
povestirii, pe care 11 11
Curcubeul va fi semnul Noului Legamant
incheiat de Durnnezeu cu toate fapturile vii.
L.&P. Cum Geneza mitic potopul
candva la Inceputurile omenirii, expresia "de pe
vremea potopului" I'nseamna: dintr-o epoca ex-
trem de I'ndepartatil, nu se de cfmd. Adjectivul
.. antediluvian" desemneaza 0 era I'nca mai de
demult, dinaintea potopului.
Lit. Chateaubriand. Geniul crestinismului,
18()2, "Potopul". Byron. Cer PiimBnt, 1822,
"mister" despre potop. Alfred de Vigny, Poeme
antice modemc. 1837. "Potopul": Dumnezeu.l'n
mania sa, I'i I'neaca pe cei buni. pe cei
rai. Rimbaud, fIuminiirile. 1874. "Dupa Potop":
poetul cheama noi potopuri ca sa dispara 0 lume
dezamagitoare. Hugo, lui Satan, 1886,
"Prima Pagina": nici macar potopul nu poate
stilrpi definitiv raul, caci demol1ul a salvat de la
scufundare crimei",
Icon. Potopul, mozaic din sec. XIII,
San-Marco, Venetia. Paolo UceIlo, Retraaerea
apelor, [446, Flo;enfa. Potopul: Hans Baldung
(zis Grien), sec. XVI, Bamberg; Miche[angelo,
Capela Sixtina, 1512; John Martin, 1826, Yale.
Muz. Gaetano Donizetti, Potopul universal,
1830, dupa Byron. Camille Saint-Saens, Potopul,
[876. Igor Stravinski, Potop, oratoriu, 1963.
PREAINALT
Titlu divin, frecvent in psalmi. Elyon,
zeul unui sanctuar canaanean, a fost identifi-
cat cu Dumnezeul lui A vraam. In Geneza,
Melhisedec * , preotullui El yon ( cel Preainalt),
11 binecuvanteaza pe Avraam* in numele
"Dumnezeului Preainalt, creatorul cerului si
al pamantului" (Gn 14,18). Apelativele
Preainalt" "cel (Gn 21,33) expri-
rna transcendenta puterea lui pumnezeu.
-. ADONAI, EL, ELOAH, SFANT.
PREOT
-. SACERDOTIU.
PRETORIU
Sala de audiente in tribunalul roman sau in
palatul guvematorului din teritoriile ocupate
de Roma. La Ierusalim, acesta era situat in
fortareata Antonia. -. PILAT DIN PONT.
Icon. Gustave Dore, [sus din pretoriu.
[868, Nantes. Mihaly Munckacsy, Isus inaintea
lui Pilat, [88 [ , studiu, Paris.
PRIMUL NAsCUT
Dreptul primului nascut conferea anu-
mite avantaje, printre care 0 parte de doua
ori mai mare din dar rasp un-
derea pentru familie la moartea tatalui.
Acest drept putea fi pierdut in caz de gre-
grava (ex.: incestul lui Ruben, Gn
35,22) sau prin renuntare de bun a voie (Gn
25,29-34: Esau vinde dreptul sau lui
Iacov pentru un blid de Iinte).
$i exemplele de fii mai mici pre-
ferati celui dintai nascut sunt foarte nume-
roase: Iacov Esau, Isaac Ismael, losif
Beniamin. David, ultimuI fiu aI lui Iesei,
este ales rege chiar de Dumnezeu; la randul
sau, David II pe fiullui
eel mai mic, Solomon. ConflictuI intre
eutuma juridica sentimentele unui parinte
pentru copilul sau (Gn 37,3; 44,20) arata
gratuitatea alegerilor lui Dumnezeu, care a
primit jertfa lui Abel dar a respins-o pe a lui
Cain, fratele lui mai mare (Gn 4,4-5).
Cei dintai nascuti, animale copii, se
cuvenea sa fie oferiti lui Dumnezeu; dar
Dornnul nu poate jertfele * de copii
(Lv 20,2-5), astfel ca primul nascut era in-
Iocuit cu un mie! sau 0 pereche de turturele
(Ex 13,11-15). Levitii erau inchinati lui
Dumnezeu in locul primilor nascuti din
popor, urmand sa slujeasca in Templu.
Lit. Claudel, remarcand seria misterioasa a
figurilor de I'ntai-nascuti condamnati sau spoliati
(Cain, Esau, Avesalon ... ), n adauga pe Iista pe
Israel: "Eram acolo tnaintea voastra noi suntem
primii nascuti", exclama Sichel, evreica din
PBinea amad, 1918.
PRINDEREA LUI ISUS
Pe cand Isus apostolii sai erau in gra-
dina Ghetsemani a aparut Iuda * impreuna
PRONIE 171
cu el, 0 ceata numeroasa (loan
despre 0 "cohorta": al garzii
romane stationate la lerusalim), trimisa de
arhierei de batranii poporului, cu
sabii bate. Au pus mana pe Isus I-au
prins. Atunci Petru* a scos sabia din teaca
i-a taiat urechea unui slujitor aI arhiereului,
Malhus. Dar imediat lsus i-a poruncit lui
Petru bage sabia inapoi in teaca,
adaugand: "Toti cei ce scot de sabie
vor pieri" (Mt 26,47-56). -. SARUTAREA
LUI IUDA.
L.&P. Toti cei ce scot de subie VOl' pieri:
at rage noi
Icon. Prinderea lui Isus, Giotto, 13()5, Padova;
Goya, sec. XIX, Toledo. El Greco, Cristos dezbn1-
Cilt de [580, Budapesta.
PROCURATOR
Romanii instalasera un prefect sau gu-
vemator in Iudeea, din anul 6 pana in 41
d. Cr., apoi peste intreaga Palestina, din 44
pana in 66. EI avea in
Cezareea, pe coasta, venea cu 0 escorta la
Ierusalim cu ocazia marilor sarbatori evre-
ca sa previna eventualele razmerite.
Nu intervenea in evreiasca, impartita
de Sanhedrin* sau de tribunalele locale,
decat in cazul pedepselor capitale. Ii numea
ii demitea pe arhierei dupa placullui. -.
PILAT DIN PONT .
PRONIE (PROVIDENT A)
,
(Lat. providentia, de la provideo, "a pre-
vedea" "a inzestra, a furniza".) Acest
cuvant nu are corespondent in ebraica; echi-
valentul grecesc nu e folosit decat de doua
ori in Biblie, cu sensul de pronie cereasca,
Este un termen al filozofiei epi-
curienii socotesc ca zeilor nu Ie pasa de oa-
meni, pe cand stoicii prin "providen-
suprema intelepciune cu care zeii guver-
neaza toate lucrurile.
o anumita forma de evlavie II
pe Durnnezeu ca prevazand in cele mai mici
170 POTOP
baut utilizat pentru serviciulliturgic. Potirul
din metal pretios sau material nobil folosit
in cadrul slujbei ortodoxe, a messei catolice
sau a Sfintei Cine, la protestanti, contine
vinul euharistic.
Prin referire la rugaciunea lui Isus din
Mt 26,42: "Parintele meu, daca nu este cu
putinta sa treaca acest pahar fara sa-l beau,
faca-se voia ta", cuvantul desernneaza astazi
o incercare teribila, 0 durere a
bea cupa agoniei (Lamartine). -. EUHA-
RISTIE, SANGE.
L.&P. A bea paharul (cupa) pBnii la fund: a
I'ndura 0 pana la capat.
Lit. Dupa una dintre versiunile legendei
medievale a .,Sfilntului Graal". potinIl de la Cina
cea de Taina ar fi fost adus I'n Occident de Iosif
din Arimateea *.
La originea mitului Graalului se afla
Graalului de Chretien de Troyes. 1181. Aici.
Regele-Pescar I'ntaInit de eroul Perceval nu se
decat din "ostia ce vine I'n Graal", un
obiect enigmatic. Probabil de origine celtica, a
fost asimilat cu potirul I'n care s-a scurs sangele lui
Cristos pe cruce, sau "bIidul in care Isus a mancat
mielull'n ziua de cu ucenicii lui" (Ciiutarea
SfanWlui Graal, sec. XIII). Cautarea Graalului a
devenit simbolul cautarii absolutului mistic.
Muz. Parsifal de Richard Wagner, 1882, reia 0
versiune germanica a mitului Graalului datorata
lui Wolfram von Eschenbach, lnceputul sec. XIII
("Descantecul din Vinerea Sfanta").
Cin. Eric Rohmer, Perceval galul, 1978.
Syberberg, Parsifal, opera filmata, 1982.
POTOP
Prima versiune a acestui mit apare in
traditia babiloniana; e posibil ca la origine sa
stea revarsari impresionante ale Eufra-
tului. Ca si in Biblie, un erou construieste 0
arca* in se impreuni cu
familia lui cu unele specii de animale. Dar
povestirea biblica (Gn 6 la 9) este mono-
teista face parte din seria textelor centrate
pe ideea de Legamant* allui Durnnezeu cu
omu!. Biblia ne spune ca Durnnezeu nu ar fi
nimicit lumea in mod arbitrar. Stiirnita de
rautatea oamenilor, mania divina il cruta pe
dreptul Noe*, personajul principal al
povestirii, pe care 11 11
Curcubeul va fi semnul Noului Legamant
incheiat de Durnnezeu cu toate fapturile vii.
L.&P. Cum Geneza mitic potopul
candva la Inceputurile omenirii, expresia "de pe
vremea potopului" I'nseamna: dintr-o epoca ex-
trem de I'ndepartatil, nu se de cfmd. Adjectivul
.. antediluvian" desemneaza 0 era I'nca mai de
demult, dinaintea potopului.
Lit. Chateaubriand. Geniul crestinismului,
18()2, "Potopul". Byron. Cer PiimBnt, 1822,
"mister" despre potop. Alfred de Vigny, Poeme
antice modemc. 1837. "Potopul": Dumnezeu.l'n
mania sa, I'i I'neaca pe cei buni. pe cei
rai. Rimbaud, fIuminiirile. 1874. "Dupa Potop":
poetul cheama noi potopuri ca sa dispara 0 lume
dezamagitoare. Hugo, lui Satan, 1886,
"Prima Pagina": nici macar potopul nu poate
stilrpi definitiv raul, caci demol1ul a salvat de la
scufundare crimei",
Icon. Potopul, mozaic din sec. XIII,
San-Marco, Venetia. Paolo UceIlo, Retraaerea
apelor, [446, Flo;enfa. Potopul: Hans Baldung
(zis Grien), sec. XVI, Bamberg; Miche[angelo,
Capela Sixtina, 1512; John Martin, 1826, Yale.
Muz. Gaetano Donizetti, Potopul universal,
1830, dupa Byron. Camille Saint-Saens, Potopul,
[876. Igor Stravinski, Potop, oratoriu, 1963.
PREAINALT
Titlu divin, frecvent in psalmi. Elyon,
zeul unui sanctuar canaanean, a fost identifi-
cat cu Dumnezeul lui A vraam. In Geneza,
Melhisedec * , preotullui El yon ( cel Preainalt),
11 binecuvanteaza pe Avraam* in numele
"Dumnezeului Preainalt, creatorul cerului si
al pamantului" (Gn 14,18). Apelativele
Preainalt" "cel (Gn 21,33) expri-
rna transcendenta puterea lui pumnezeu.
-. ADONAI, EL, ELOAH, SFANT.
PREOT
-. SACERDOTIU.
PRETORIU
Sala de audiente in tribunalul roman sau in
palatul guvematorului din teritoriile ocupate
de Roma. La Ierusalim, acesta era situat in
fortareata Antonia. -. PILAT DIN PONT.
Icon. Gustave Dore, [sus din pretoriu.
[868, Nantes. Mihaly Munckacsy, Isus inaintea
lui Pilat, [88 [ , studiu, Paris.
PRIMUL NAsCUT
Dreptul primului nascut conferea anu-
mite avantaje, printre care 0 parte de doua
ori mai mare din dar rasp un-
derea pentru familie la moartea tatalui.
Acest drept putea fi pierdut in caz de gre-
grava (ex.: incestul lui Ruben, Gn
35,22) sau prin renuntare de bun a voie (Gn
25,29-34: Esau vinde dreptul sau lui
Iacov pentru un blid de Iinte).
$i exemplele de fii mai mici pre-
ferati celui dintai nascut sunt foarte nume-
roase: Iacov Esau, Isaac Ismael, losif
Beniamin. David, ultimuI fiu aI lui Iesei,
este ales rege chiar de Dumnezeu; la randul
sau, David II pe fiullui
eel mai mic, Solomon. ConflictuI intre
eutuma juridica sentimentele unui parinte
pentru copilul sau (Gn 37,3; 44,20) arata
gratuitatea alegerilor lui Dumnezeu, care a
primit jertfa lui Abel dar a respins-o pe a lui
Cain, fratele lui mai mare (Gn 4,4-5).
Cei dintai nascuti, animale copii, se
cuvenea sa fie oferiti lui Dumnezeu; dar
Dornnul nu poate jertfele * de copii
(Lv 20,2-5), astfel ca primul nascut era in-
Iocuit cu un mie! sau 0 pereche de turturele
(Ex 13,11-15). Levitii erau inchinati lui
Dumnezeu in locul primilor nascuti din
popor, urmand sa slujeasca in Templu.
Lit. Claudel, remarcand seria misterioasa a
figurilor de I'ntai-nascuti condamnati sau spoliati
(Cain, Esau, Avesalon ... ), n adauga pe Iista pe
Israel: "Eram acolo tnaintea voastra noi suntem
primii nascuti", exclama Sichel, evreica din
PBinea amad, 1918.
PRINDEREA LUI ISUS
Pe cand Isus apostolii sai erau in gra-
dina Ghetsemani a aparut Iuda * impreuna
PRONIE 171
cu el, 0 ceata numeroasa (loan
despre 0 "cohorta": al garzii
romane stationate la lerusalim), trimisa de
arhierei de batranii poporului, cu
sabii bate. Au pus mana pe Isus I-au
prins. Atunci Petru* a scos sabia din teaca
i-a taiat urechea unui slujitor aI arhiereului,
Malhus. Dar imediat lsus i-a poruncit lui
Petru bage sabia inapoi in teaca,
adaugand: "Toti cei ce scot de sabie
vor pieri" (Mt 26,47-56). -. SARUTAREA
LUI IUDA.
L.&P. Toti cei ce scot de subie VOl' pieri:
at rage noi
Icon. Prinderea lui Isus, Giotto, 13()5, Padova;
Goya, sec. XIX, Toledo. El Greco, Cristos dezbn1-
Cilt de [580, Budapesta.
PROCURATOR
Romanii instalasera un prefect sau gu-
vemator in Iudeea, din anul 6 pana in 41
d. Cr., apoi peste intreaga Palestina, din 44
pana in 66. EI avea in
Cezareea, pe coasta, venea cu 0 escorta la
Ierusalim cu ocazia marilor sarbatori evre-
ca sa previna eventualele razmerite.
Nu intervenea in evreiasca, impartita
de Sanhedrin* sau de tribunalele locale,
decat in cazul pedepselor capitale. Ii numea
ii demitea pe arhierei dupa placullui. -.
PILAT DIN PONT .
PRONIE (PROVIDENT A)
,
(Lat. providentia, de la provideo, "a pre-
vedea" "a inzestra, a furniza".) Acest
cuvant nu are corespondent in ebraica; echi-
valentul grecesc nu e folosit decat de doua
ori in Biblie, cu sensul de pronie cereasca,
Este un termen al filozofiei epi-
curienii socotesc ca zeilor nu Ie pasa de oa-
meni, pe cand stoicii prin "providen-
suprema intelepciune cu care zeii guver-
neaza toate lucrurile.
o anumita forma de evlavie II
pe Durnnezeu ca prevazand in cele mai mici
r-- -
172 PRDRDC
amanunte existenta umana. 0 traditie in-
demna chiar sa te cu totul in voia proniei
bazandu-se pe cuvintele lui Isus:
"Priviti la pasarile cerului, ca nu seamana,
nici nu secera... Tatal vostru cel ceresc Ie
... Luati seama la crinii campului
cum cresc: nu se ostenesc, nici nu tore. va
spun voua ca nici Solomon, in toata maretia
lui, nu s-a imbracat ca unul dintre
(Mt 6,25-34). .
Desigur, Biblia ni-l pe Dum-
nezeu ca pe un parinte care vegheaza asupra
fiilor sai, dar tara a-i seuti de incercari de
persecutii (vezi soarta tragica a proroeilor sau
a lui Isus Cristos
L.&P. Ajunge zilci riiutatea ci: citat din Mt
6.3-1-. folosit adesea In afara contextului religios.
lsus aici Intilietatea cclor
(spirituale) asupra intereselor materiale; el nu
Indeamna sa-li masori straduinlelc!
$i perii capului vostru ,o;unt toti numiirati (Lc
12,7): Dumnezeu. In marea lui bunatate. nu uita
pe nimeni, avilnd grija chiar de cele mai mici
amanunte.
Lit. Commynes. Mcmorii (1490 1498), vede
In evenimentele istorice actiunea Providentei. La
fel Bossuet, Di,,'cUI'S [storia
1681.
Dupa Bossuet, Prcdica dcsprc Pronie. 1662,
dezordinea nedreptatea sociala Ii indeamna pe
Iibertini sa conteste ideea bunatarii divine; Intr-o
zi, Dumnezeu va veni sa restabileasca 0 ordine
Intemeiata pe dreptate, fiindca Dumnezeu este
intr-adevlir bun.
in sec. XVIII, dezbaterea asupra coexistenrei
lui Dumnezeu a raului este reluata de Leibniz:
lncerciiri de Teodicee asupra buniitiirii lui
Dumnezeu, 1710, care alimenteaza meditatia lui
Voltaire din Zadig, 1748. Voltaire
Providenta: Poem dezastrul Lisabonei,
1755, Candide, 1759. Rousseau i se opune In
Scrisoare despre Providentii, 1756. Diderot, In
Jacques Fatalistul, 1773, se Intreaba: Pronie?
Soarta? Determinare? intamplare?
Manzoni, Logodnicii, 1827: In istoria traita
de oameni se reflecta legatura fiecliruia cu Dum-
nezeu cu raul. Credinta In Pronie
nefericirile Ie face folositoare, deschizand calea
spre 0 viara mai buna".
T
PRO ROC (PROFET)
(Gr. proph6tas, de la pro, "inainte" sau
"in numele lui", ph6mi, "eu vorbesc".)
Cel care in numele lui Dumnezeu.
Biblia" il mai intai "vazator"
sau "omullui Dumnezeu" (titlu dat lui Hie*
lui Elisei"'), Apoi se impune numele nab/'
(etimologie diseutabila: eel care procIama
sau P?ate eel care este chemat). In
ginta termenul a fost tradus prin "proroc"
(profet).
In regatul lui Israel, regii, preotii
prorocii au fiecare cate un rol precis; dintre
prorocul nu este numit de oaincni, el
este chemat de Dumnezeu. Amos, intrand in
conilict cu un preot, ii spune: "Sunt pastor
adunator de sicomore; de la turma m-a
luat Domnul mi-a zis: Du-te
poporului meu Israel!" (Am 7 ,14-15). Profetii
Samuel'" Natan* aujucat un rol in
regelui (IS 16; lR 1); Isaia a incercat sa-l la-
mureasca pe regeIe Ahaz asupra comportani
in momentul unei navaliri (Is 7).- SACER-
DOTIU .
Socotiti de eredinciosi ca fiind insufletiti
de lui prorocii
sa pastreze puritatea credintei israelite; ei
mustra sau incurajeaza semenii. Daca
in vorbirea prorocul este eel care
prezice viitorul, in Biblie el apare ca fiind
acela care vede limpede prezentul eonse-
cintele ce decurg din el; profetul are puterea
de a face alegerea ideala din perspectiva lui
Dumnezeu.
In Biblia ebraica (vezi p. 13), prorocii
se afla partea a doua a VT, dupa
Pentateuc"': Isaia, Ieremia, Iezechiel, Daniel,
preeum doisprezece proroci mici. Moise
este eonsiderat eel dintai dintre profeti,
fiindca vorbise "fata catre fata" cu Dum-
nezeu (Dt 34,10). ' ,
Dupa exil, genul profetic pare secatuit;
se ridica voei care depIang acest lucru: "Nu
mai este nici un proroc nu mai este nimeni
printre noi care sa ... " (Ps 74,9).
In NT, loan Botezatorul e profetul care
sosirea lui Mesia (Mt 3,11). Ana
el titlu (Lc 2,36). Lui Isus
ii sunt recunoscute adesea calitatile de
proroc (Lc 7,16); aplica zicala:
"Nici un proroc nu este bine primit in patria
sa" (Lc 4,24).
Comunitatile au avut ele
proroci. "Iuda cu Sila, fiind ei proroci,
au mangaiat prin multe cuvantaripe frati
i-au intarit" CPp 15,32).
In Islam, existenta profetilor semnifica
generozitatea lui Allah. Cinci dintre ei sunt
foarte onorati: Mahomed (numit "profetul"),
A vraam, Moise, Isus Noc (in aceasta
ordinc).
L.&P. Nimeni nu e proroc in tara lui (Lc 4,24):
este greu sa-li prestigiul pe lilnga cei
apropia\i.
Proroc de nenorociri este acela care anunra
evenimente funeste.
A judeca pomul dupii roade: a-i desparri pe
"proroci" de "prorocii ciilauze bune
ciilauze proaste, dllpa inflllenta pc care 0 au.
Lit. Jean Grosjean, Prorocii; 1955: tradllcere,
pornind de la textul ebraic, a profeliilor lui Amos,
Osea, lsaia, Ieremia lezechiel. .
Pascal, Cugetiiri, 1670 (Br., 11). Victor Hugo,
poetul-mag al ContemplatiiJoI', 1856, se
za bucuros drept profet ("Ibo"); in William
1864, cap. "Geniile", evoca pro-
pria-i genealogie spirituaIa Ie consacd! pagini
sclipitoare lui Isaia lui Iezechiel, "divina fiara".
fI pe Cristos in rilndul profetilor ce
calauzesc omenirea din intuneric catre lumina:
Dumnezeu,1891.
Proferii proferi): pentru
Lamennais, Cuvintele unui credincios, 1834, sunt
cei care au sa convinga 0 mana de oameni ca
tOli ceilalti s-au nascut pcntru ei, adica teoreticienii
dreptului divin cei justifica privilegiile
invocand motive religioase. Pierre Emmanuel,
Babel, 1952, "Catre cuvantatorii de cuvinte":
violenta denunlare a "cuvantatorilor sub diferite
odajdii" chemand la "holocaustul neamurilor".
in epoci de saracie de tulburari se ridica
proroci mantuitori care
Infierbanta poporul trezesc speranle tlliburi:
Sartre, Diavolul $i bunul Dumnezeu, 1951,daqi,
PRDZELIT 173
Inca din 1901-1902, Selma Lagerli:if: Ierusalim in
DalecarJia Ierusalim in GaJiJeea.
Icon. Reprezentare conventionala, evocandu-I
in general pc loan Botezatorul": un barbat cu plete
cu barba, adesea imbracat In piei de animale.
Claus Sluter, Fantana prorocilor, 1404, Dijon.
Michelangelo i-a pictat pe proroci pe bolta
Capelei Sixtine, 1512, Roma. Emil Nolde,
ProfeWI, gravura, 19 i 2. Pablo Gargallo, MareJe
Profet, bronz, 1934. -+ IEREMIA, ISAIA.
PROVERBE
(PILDELE LUI SOLOMON)
Titlul unei biblice formate din mai
multe culegeri, dintre care una ii cste atri-
buita lui Solomon"; in text pot fi sesizate in-
egiptene Cproverbelc lui Amenemope,
inceputul mileniului I 1. Cr.) akkadiene.
Cartea a fost definitivata in sec. V i. Cr.
Ea cuprinde maxime, zicale, pilde si
poeme. Intelepciunea orientala exprima c'u
predileqie, in formule izbitoare, de
tinut minte, arta de a trai a oamenilor cu
experienta: "Du-te, la fumid, vezi
munca ei prinde minte!" (Pr 6,6);
"Bucura-te de tale.! Cerboaica
preaiubita gazela plina de farmec" CPr
5,18-19).
Muz. Darius Milhalld, Cantata Proverbelor,
1951.
PROZELIT
(Gr. pros61ytos, "strain stabilit intr-o
"proaspat convertit".) erau
acei neevrei care religia evre-
iasca acceptasera sa fie (Pp
2,10; 6,5; 13,43); ei nu erau pe
deplin evrei. Faptele'" relateaza hotararea
celor doisprezece apostoli * de a admite "In
slujba meselor" (diakonia, diaconat -t DIA-
CON) pe cate un prozelit din Antiohia.
difereau de "cei ce se
temeau de Dumnezeu" (Fp 10,2), oameni
care, simpatizau cu iudaismul, nu se
supuneau nici circumciziei, nici practicarii
rituaIe a Legii*.
r-- -
172 PRDRDC
amanunte existenta umana. 0 traditie in-
demna chiar sa te cu totul in voia proniei
bazandu-se pe cuvintele lui Isus:
"Priviti la pasarile cerului, ca nu seamana,
nici nu secera... Tatal vostru cel ceresc Ie
... Luati seama la crinii campului
cum cresc: nu se ostenesc, nici nu tore. va
spun voua ca nici Solomon, in toata maretia
lui, nu s-a imbracat ca unul dintre
(Mt 6,25-34). .
Desigur, Biblia ni-l pe Dum-
nezeu ca pe un parinte care vegheaza asupra
fiilor sai, dar tara a-i seuti de incercari de
persecutii (vezi soarta tragica a proroeilor sau
a lui Isus Cristos
L.&P. Ajunge zilci riiutatea ci: citat din Mt
6.3-1-. folosit adesea In afara contextului religios.
lsus aici Intilietatea cclor
(spirituale) asupra intereselor materiale; el nu
Indeamna sa-li masori straduinlelc!
$i perii capului vostru ,o;unt toti numiirati (Lc
12,7): Dumnezeu. In marea lui bunatate. nu uita
pe nimeni, avilnd grija chiar de cele mai mici
amanunte.
Lit. Commynes. Mcmorii (1490 1498), vede
In evenimentele istorice actiunea Providentei. La
fel Bossuet, Di,,'cUI'S [storia
1681.
Dupa Bossuet, Prcdica dcsprc Pronie. 1662,
dezordinea nedreptatea sociala Ii indeamna pe
Iibertini sa conteste ideea bunatarii divine; Intr-o
zi, Dumnezeu va veni sa restabileasca 0 ordine
Intemeiata pe dreptate, fiindca Dumnezeu este
intr-adevlir bun.
in sec. XVIII, dezbaterea asupra coexistenrei
lui Dumnezeu a raului este reluata de Leibniz:
lncerciiri de Teodicee asupra buniitiirii lui
Dumnezeu, 1710, care alimenteaza meditatia lui
Voltaire din Zadig, 1748. Voltaire
Providenta: Poem dezastrul Lisabonei,
1755, Candide, 1759. Rousseau i se opune In
Scrisoare despre Providentii, 1756. Diderot, In
Jacques Fatalistul, 1773, se Intreaba: Pronie?
Soarta? Determinare? intamplare?
Manzoni, Logodnicii, 1827: In istoria traita
de oameni se reflecta legatura fiecliruia cu Dum-
nezeu cu raul. Credinta In Pronie
nefericirile Ie face folositoare, deschizand calea
spre 0 viara mai buna".
T
PRO ROC (PROFET)
(Gr. proph6tas, de la pro, "inainte" sau
"in numele lui", ph6mi, "eu vorbesc".)
Cel care in numele lui Dumnezeu.
Biblia" il mai intai "vazator"
sau "omullui Dumnezeu" (titlu dat lui Hie*
lui Elisei"'), Apoi se impune numele nab/'
(etimologie diseutabila: eel care procIama
sau P?ate eel care este chemat). In
ginta termenul a fost tradus prin "proroc"
(profet).
In regatul lui Israel, regii, preotii
prorocii au fiecare cate un rol precis; dintre
prorocul nu este numit de oaincni, el
este chemat de Dumnezeu. Amos, intrand in
conilict cu un preot, ii spune: "Sunt pastor
adunator de sicomore; de la turma m-a
luat Domnul mi-a zis: Du-te
poporului meu Israel!" (Am 7 ,14-15). Profetii
Samuel'" Natan* aujucat un rol in
regelui (IS 16; lR 1); Isaia a incercat sa-l la-
mureasca pe regeIe Ahaz asupra comportani
in momentul unei navaliri (Is 7).- SACER-
DOTIU .
Socotiti de eredinciosi ca fiind insufletiti
de lui prorocii
sa pastreze puritatea credintei israelite; ei
mustra sau incurajeaza semenii. Daca
in vorbirea prorocul este eel care
prezice viitorul, in Biblie el apare ca fiind
acela care vede limpede prezentul eonse-
cintele ce decurg din el; profetul are puterea
de a face alegerea ideala din perspectiva lui
Dumnezeu.
In Biblia ebraica (vezi p. 13), prorocii
se afla partea a doua a VT, dupa
Pentateuc"': Isaia, Ieremia, Iezechiel, Daniel,
preeum doisprezece proroci mici. Moise
este eonsiderat eel dintai dintre profeti,
fiindca vorbise "fata catre fata" cu Dum-
nezeu (Dt 34,10). ' ,
Dupa exil, genul profetic pare secatuit;
se ridica voei care depIang acest lucru: "Nu
mai este nici un proroc nu mai este nimeni
printre noi care sa ... " (Ps 74,9).
In NT, loan Botezatorul e profetul care
sosirea lui Mesia (Mt 3,11). Ana
el titlu (Lc 2,36). Lui Isus
ii sunt recunoscute adesea calitatile de
proroc (Lc 7,16); aplica zicala:
"Nici un proroc nu este bine primit in patria
sa" (Lc 4,24).
Comunitatile au avut ele
proroci. "Iuda cu Sila, fiind ei proroci,
au mangaiat prin multe cuvantaripe frati
i-au intarit" CPp 15,32).
In Islam, existenta profetilor semnifica
generozitatea lui Allah. Cinci dintre ei sunt
foarte onorati: Mahomed (numit "profetul"),
A vraam, Moise, Isus Noc (in aceasta
ordinc).
L.&P. Nimeni nu e proroc in tara lui (Lc 4,24):
este greu sa-li prestigiul pe lilnga cei
apropia\i.
Proroc de nenorociri este acela care anunra
evenimente funeste.
A judeca pomul dupii roade: a-i desparri pe
"proroci" de "prorocii ciilauze bune
ciilauze proaste, dllpa inflllenta pc care 0 au.
Lit. Jean Grosjean, Prorocii; 1955: tradllcere,
pornind de la textul ebraic, a profeliilor lui Amos,
Osea, lsaia, Ieremia lezechiel. .
Pascal, Cugetiiri, 1670 (Br., 11). Victor Hugo,
poetul-mag al ContemplatiiJoI', 1856, se
za bucuros drept profet ("Ibo"); in William
1864, cap. "Geniile", evoca pro-
pria-i genealogie spirituaIa Ie consacd! pagini
sclipitoare lui Isaia lui Iezechiel, "divina fiara".
fI pe Cristos in rilndul profetilor ce
calauzesc omenirea din intuneric catre lumina:
Dumnezeu,1891.
Proferii proferi): pentru
Lamennais, Cuvintele unui credincios, 1834, sunt
cei care au sa convinga 0 mana de oameni ca
tOli ceilalti s-au nascut pcntru ei, adica teoreticienii
dreptului divin cei justifica privilegiile
invocand motive religioase. Pierre Emmanuel,
Babel, 1952, "Catre cuvantatorii de cuvinte":
violenta denunlare a "cuvantatorilor sub diferite
odajdii" chemand la "holocaustul neamurilor".
in epoci de saracie de tulburari se ridica
proroci mantuitori care
Infierbanta poporul trezesc speranle tlliburi:
Sartre, Diavolul $i bunul Dumnezeu, 1951,daqi,
PRDZELIT 173
Inca din 1901-1902, Selma Lagerli:if: Ierusalim in
DalecarJia Ierusalim in GaJiJeea.
Icon. Reprezentare conventionala, evocandu-I
in general pc loan Botezatorul": un barbat cu plete
cu barba, adesea imbracat In piei de animale.
Claus Sluter, Fantana prorocilor, 1404, Dijon.
Michelangelo i-a pictat pe proroci pe bolta
Capelei Sixtine, 1512, Roma. Emil Nolde,
ProfeWI, gravura, 19 i 2. Pablo Gargallo, MareJe
Profet, bronz, 1934. -+ IEREMIA, ISAIA.
PROVERBE
(PILDELE LUI SOLOMON)
Titlul unei biblice formate din mai
multe culegeri, dintre care una ii cste atri-
buita lui Solomon"; in text pot fi sesizate in-
egiptene Cproverbelc lui Amenemope,
inceputul mileniului I 1. Cr.) akkadiene.
Cartea a fost definitivata in sec. V i. Cr.
Ea cuprinde maxime, zicale, pilde si
poeme. Intelepciunea orientala exprima c'u
predileqie, in formule izbitoare, de
tinut minte, arta de a trai a oamenilor cu
experienta: "Du-te, la fumid, vezi
munca ei prinde minte!" (Pr 6,6);
"Bucura-te de tale.! Cerboaica
preaiubita gazela plina de farmec" CPr
5,18-19).
Muz. Darius Milhalld, Cantata Proverbelor,
1951.
PROZELIT
(Gr. pros61ytos, "strain stabilit intr-o
"proaspat convertit".) erau
acei neevrei care religia evre-
iasca acceptasera sa fie (Pp
2,10; 6,5; 13,43); ei nu erau pe
deplin evrei. Faptele'" relateaza hotararea
celor doisprezece apostoli * de a admite "In
slujba meselor" (diakonia, diaconat -t DIA-
CON) pe cate un prozelit din Antiohia.
difereau de "cei ce se
temeau de Dumnezeu" (Fp 10,2), oameni
care, simpatizau cu iudaismul, nu se
supuneau nici circumciziei, nici practicarii
rituaIe a Legii*.
174 PRUNCII NEVINOVATI
In vorbirea actuala, un prozelit inseamna
o persoana care a aderat de cudind la 0 re-
ligie, la 0 secta, la un partid, la 0 ideologie;
daca cineva se cu zel sa atraga noi
adepti, atunci se spune ca "face prozelitism".
PRUNCII NEVINOVATI
(Uciderea pruncilor nevinovati)
E yorba des pre masacrul copiilor din
Betleem poruncit de rege1e Irod;' dupa ce
aflase de la magi* ca se va un viitor
pretendent la regalitate (Mt 2,1-17).
Evanghelistul Matei vede in acest masa-
cru indeplinirea prorociei lui Ieremia (31,15):
"La Rama se aude un glas, un planset amar,
Rahila* i5i plange fiii nu se lasa mangaiatil."
Lit. Imn I'n latina de compus I'ntre
398 405. Malherbe, Lacrimile Sri1ntului Petm.
1587. Charles Peguy. Inocentilor. 1912:
poetul mediteaza asupra destinului tragic al acestor
copii, singurii care au murit pentru [sus fara sa-l fi
cunoscut macar, !5i evoca Infioratorul macel.
Icon. Uciderea pruncilor i-a inspirat pe pictori
sculptori: Notre-Dame din Paris, sec. XII.
portalul de nord; Giovanni Pisano, amvonul de la
San Andrea din Pistoia, sculpt., 1301; Pieter
Bruegel, 1566, Viena; Nicolas Poussin, 1626,
Paris; Arcabas, biserica din Saint-Hugues, 1985.
PSALM
Poem religios. Cuvantul "psaltire" , care
culegerea celor 150 de psalmi bi-
blici, vine de la grecescul psaiterion, instru-
ment cu coarde ce acompania cantanle. Pro-
venite din epoci de la autori diferiti, unele
dintre texte ii sunt atribuite lui David* .
Psaltirea cuprinde poeme de diferite
genuri, raspunzan1 unor intentii diferite:
irnnuri* celebrand Imparatia lui Dumnezeu
sau sfant, rugaciuni individuale sau
nationale reprezentand chemari din vremuri
de deznildejde, cantece de de
laud1l, jeluiri sau rugaciuni de incredere.
Este culegerea cantanlor religioase ale lui
Israel, apropiata de liturghia din Templu*,
apoi de rugaciunea * din sinagoga*.
Rugaciunea lui Isus a Mariei (Magni-
ficaI', Lc 1 ,46 urm.) se din aceasta
culegere de poeme. Ultimele cuvinte ale lui
Isus pe cruce sunt citate din psalmi: "Dum-
nezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce
m-ai paras it?" (22,1) "In mainile tale irni
dau duhul meu" (31,5).
Psalmii ocupa de asemenea un loc de
cinste in liturghia Bisericii care Ie
da pecetea ei proprie adaugand la
fiecarui psalm: "Slava* Tatalui Fiului
Smntului Duh".
Multe pasaje din Coran" care-l slavesc pe
Allah au 0 forma apropiata de cea a psalmilor.
Prin frumusetea lor literara de netaga-
duit, psalmii i-au inspirat adesea pe traduca-
tori pe .
Lit. Comentariile Psaltirii se succed, veac dupa
veac, Inca din Antichitate. Luther a comentat
psalmii chiar Inainte de a traduce NT (1522) pe
baza textului grecesc publicat de Erasm (1516). EI
a adaptat cativa psalmi transpunandu-i In versuri.
Marot a tradus lui David (1541). Primii
treizeci i-au adus condamnarea Sorbonei; In 1543
a pUblicat altii. Unii dintre au fost adoptati
de liturghia protestanta. Theodore de Beze a
continuat psaltirea lui Marot, pusa pe muzica de
Goudimel, Du BaW, Desportes.
tn sec. XVII "parafraza psalmilor" a devenit
un gen literar religios: Bertaut, Parafraza psalmu-
lui 148,1601; Malherbe,Parafrazapsalmului 145,
1627: "Sa nu mai niidajduim, suflete al meu, la
fagiiduintele lumii." Comeille da 0 traducere pro-
prie celor $apte psalmi de pocif.intii, 1670. La
Fontaine, convertit lajansenism spre vie-
tii, traduce el imnuri psalmi.
Patrice de la Tour du Pin, Psalmi, 1938.
Muz. Psalmul francez hughenot este 0 adaptare
a coralului, la randul lui izvorat din cil.nta:rea
germana adaptat, tn sec. XVI, la oficiulluteran.
Dar Josquin des Pres (sec. XV-XVI) e considerat
precursorul psalmului muzical care 0
data cu Bach, Pretorius, Purcell, Vivaldi. Maestrul
psalmului concertant este Monteverdi: Vecemiile
Fecioarei, 1610, Psalmii (109, 110, 112, 121,
126,131,150). Stravinski, Simfonia psalmilor,
1930. Darius Milhaud, Cantata psalmilor, 1967,
pe traduceri de Claude!.
Exista numeroase versiuni muzicale ale psal-
milor 150 (Alell1ia) 129 (De profl1ndis); printre
acestea: Honegger, partile a 2-a a 3-a din
Simfonia liturgicii, 1946.
PULBERE
In Biblie, pulberea evoca mai muIte
realitati diferite:
- ceea ce este numeros ca grauntele de
praf: "Voi face pe tai multi ca pul-
berea pamantului", ii spune Dumnezeu lui
Avraam (Gn 13,16);
- ceea ce este lipsit de valoare (Iv 30,19;
Ps 102,14), muritor (Qo 3,20; Ps 90,3).
"Pulbere in pulbere te vei intoarce"
(3,19): liturghia catolica aceasta
expresie pentru a-i aminti omului ca este
muritor;
- pune tarana in cap reprezinta unul
dintre gesturile rituale de doliu (IS 4,12), de
pocain!a (Dn 9,3) sau de smerita rugaciune
(los 7,6);
- scutura praful de pe sandale" (Mt
10,14) este un gest simbolic de ruptura, de
plecare .
PUNEREA iN MORMANT
Cei patru relateaza, in ter-
meni aproape identici, in giulgiu
punerea in mormant a lui Isus, dupa ritu-
rile israelite, chiar in seara mortii sale (Mt
27,57-61; Mc 15,42-47; Lc 23,50-55; In
19,38-42).
A vand acceptul lui Pilat*, ucenicii I-au
coborat pe Isus de pe cruce i-au luat tru-
pul; dupa Matei, Marcu Luca, I-au infii-
intr-un lintoliu, acoperindu-i capul cu
un giulgiu* (panza ce chipul mor-
tului); dupa loan, I-au in din
panza. Apoi I-au intr-un mormant sa-
pat de-a dreptul in stanca, apaqinand unui
notabil, ucenic allui Isus, Iosif din Arimateea.
La au rostogolit 0 lespede mare de
piatra la intrarea mormantului au plecat.
Printre ucenici se aflau cel putin doua femei:
Maria din Magdala * "cealaIta Marie" .
Icon. Punerea In mormant a lui Cristos, Fra
Angelico, 1440, Florenta; Van der Weyden,
PURGATORIU 175
sec. XV, Rafael, 1507, Roma; Cristovao
Figueiredo, sec. XVI, Lisabona; 1525,
Paris. La sec. XV tn sec. XVI au fost
sculptate numeroase Puneri In mormi1nt, aflate la:
Tonnerre, Semur-en-Auxois, Chaource, Salers,
Chatillon-sur-Seine, Carennac. Paul Delvaux,
sec. XX, tablou. Emil Nolde. 1915, Seebiill.
PUNEREA MAINILOR
Punerea mainilor este un rit de transmi-
tere a unei binecuvantari sau a unei puteri
(Ev 6,2), stabilind 0 rela!ie special a intre eel
care 0 da eel care 0 Ea poate fi:
gestul unei simple binecuvantari, de pilda
cel prin care Iacov'" Ii adopta Ii binecuvan-
teazii pe fiii lui Iosif*; mijlocul de a
o tamaduire; modul de a Duhul
smnt'" celor botezati.
Prin acest gest se consacra un om in ve-
derea unei anumite funC!ii; astfel levitii"',
slujitorii lui Dumnezeu (Num 8,10), Iosua *,
capetenia comunitatii (Num 27,18), Bamaba
Pavel*, in misiune (Fp 13,3), pri-
mesc punerea mainilor.
Biserica Ortodoxa cea Catolica reiau
acest gest la hirotonisirea diaconilor si a
preotilor. - TAINA. '
PURGATORIU
Iudaismul imagina
mortilor, ca pe un loc trist unde atat cei buni,
cat cei rai vietuiesc intr-o atmosfera
sumbra (Qo 9,10). Grecii romanii faceau
distinctia intre Hades Campiile Elizee.
Traditia ea doua
ale mortilor: iadul de sub pamant
raiul din cer.
Purgatoriul a fost conceput ca un taram
intermediar unde anumiti morti, vinovati de
ce pot fi iertate, sunt unei in-
cercan - cea a focului - care poate fi scurtatil
prin ajutorul spiritual al celor vii. Ideea nu
este preluata direct din Scriptura, dar In
predica lui loan Botezatorul* se gasesc ima-
gini ale curiitirii prin foc: "Cristos va boteza
cu Duh Sfant cu foc" (Mt 3,11), precum
174 PRUNCII NEVINOVATI
In vorbirea actuala, un prozelit inseamna
o persoana care a aderat de cudind la 0 re-
ligie, la 0 secta, la un partid, la 0 ideologie;
daca cineva se cu zel sa atraga noi
adepti, atunci se spune ca "face prozelitism".
PRUNCII NEVINOVATI
(Uciderea pruncilor nevinovati)
E yorba des pre masacrul copiilor din
Betleem poruncit de rege1e Irod;' dupa ce
aflase de la magi* ca se va un viitor
pretendent la regalitate (Mt 2,1-17).
Evanghelistul Matei vede in acest masa-
cru indeplinirea prorociei lui Ieremia (31,15):
"La Rama se aude un glas, un planset amar,
Rahila* i5i plange fiii nu se lasa mangaiatil."
Lit. Imn I'n latina de compus I'ntre
398 405. Malherbe, Lacrimile Sri1ntului Petm.
1587. Charles Peguy. Inocentilor. 1912:
poetul mediteaza asupra destinului tragic al acestor
copii, singurii care au murit pentru [sus fara sa-l fi
cunoscut macar, !5i evoca Infioratorul macel.
Icon. Uciderea pruncilor i-a inspirat pe pictori
sculptori: Notre-Dame din Paris, sec. XII.
portalul de nord; Giovanni Pisano, amvonul de la
San Andrea din Pistoia, sculpt., 1301; Pieter
Bruegel, 1566, Viena; Nicolas Poussin, 1626,
Paris; Arcabas, biserica din Saint-Hugues, 1985.
PSALM
Poem religios. Cuvantul "psaltire" , care
culegerea celor 150 de psalmi bi-
blici, vine de la grecescul psaiterion, instru-
ment cu coarde ce acompania cantanle. Pro-
venite din epoci de la autori diferiti, unele
dintre texte ii sunt atribuite lui David* .
Psaltirea cuprinde poeme de diferite
genuri, raspunzan1 unor intentii diferite:
irnnuri* celebrand Imparatia lui Dumnezeu
sau sfant, rugaciuni individuale sau
nationale reprezentand chemari din vremuri
de deznildejde, cantece de de
laud1l, jeluiri sau rugaciuni de incredere.
Este culegerea cantanlor religioase ale lui
Israel, apropiata de liturghia din Templu*,
apoi de rugaciunea * din sinagoga*.
Rugaciunea lui Isus a Mariei (Magni-
ficaI', Lc 1 ,46 urm.) se din aceasta
culegere de poeme. Ultimele cuvinte ale lui
Isus pe cruce sunt citate din psalmi: "Dum-
nezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce
m-ai paras it?" (22,1) "In mainile tale irni
dau duhul meu" (31,5).
Psalmii ocupa de asemenea un loc de
cinste in liturghia Bisericii care Ie
da pecetea ei proprie adaugand la
fiecarui psalm: "Slava* Tatalui Fiului
Smntului Duh".
Multe pasaje din Coran" care-l slavesc pe
Allah au 0 forma apropiata de cea a psalmilor.
Prin frumusetea lor literara de netaga-
duit, psalmii i-au inspirat adesea pe traduca-
tori pe .
Lit. Comentariile Psaltirii se succed, veac dupa
veac, Inca din Antichitate. Luther a comentat
psalmii chiar Inainte de a traduce NT (1522) pe
baza textului grecesc publicat de Erasm (1516). EI
a adaptat cativa psalmi transpunandu-i In versuri.
Marot a tradus lui David (1541). Primii
treizeci i-au adus condamnarea Sorbonei; In 1543
a pUblicat altii. Unii dintre au fost adoptati
de liturghia protestanta. Theodore de Beze a
continuat psaltirea lui Marot, pusa pe muzica de
Goudimel, Du BaW, Desportes.
tn sec. XVII "parafraza psalmilor" a devenit
un gen literar religios: Bertaut, Parafraza psalmu-
lui 148,1601; Malherbe,Parafrazapsalmului 145,
1627: "Sa nu mai niidajduim, suflete al meu, la
fagiiduintele lumii." Comeille da 0 traducere pro-
prie celor $apte psalmi de pocif.intii, 1670. La
Fontaine, convertit lajansenism spre vie-
tii, traduce el imnuri psalmi.
Patrice de la Tour du Pin, Psalmi, 1938.
Muz. Psalmul francez hughenot este 0 adaptare
a coralului, la randul lui izvorat din cil.nta:rea
germana adaptat, tn sec. XVI, la oficiulluteran.
Dar Josquin des Pres (sec. XV-XVI) e considerat
precursorul psalmului muzical care 0
data cu Bach, Pretorius, Purcell, Vivaldi. Maestrul
psalmului concertant este Monteverdi: Vecemiile
Fecioarei, 1610, Psalmii (109, 110, 112, 121,
126,131,150). Stravinski, Simfonia psalmilor,
1930. Darius Milhaud, Cantata psalmilor, 1967,
pe traduceri de Claude!.
Exista numeroase versiuni muzicale ale psal-
milor 150 (Alell1ia) 129 (De profl1ndis); printre
acestea: Honegger, partile a 2-a a 3-a din
Simfonia liturgicii, 1946.
PULBERE
In Biblie, pulberea evoca mai muIte
realitati diferite:
- ceea ce este numeros ca grauntele de
praf: "Voi face pe tai multi ca pul-
berea pamantului", ii spune Dumnezeu lui
Avraam (Gn 13,16);
- ceea ce este lipsit de valoare (Iv 30,19;
Ps 102,14), muritor (Qo 3,20; Ps 90,3).
"Pulbere in pulbere te vei intoarce"
(3,19): liturghia catolica aceasta
expresie pentru a-i aminti omului ca este
muritor;
- pune tarana in cap reprezinta unul
dintre gesturile rituale de doliu (IS 4,12), de
pocain!a (Dn 9,3) sau de smerita rugaciune
(los 7,6);
- scutura praful de pe sandale" (Mt
10,14) este un gest simbolic de ruptura, de
plecare .
PUNEREA iN MORMANT
Cei patru relateaza, in ter-
meni aproape identici, in giulgiu
punerea in mormant a lui Isus, dupa ritu-
rile israelite, chiar in seara mortii sale (Mt
27,57-61; Mc 15,42-47; Lc 23,50-55; In
19,38-42).
A vand acceptul lui Pilat*, ucenicii I-au
coborat pe Isus de pe cruce i-au luat tru-
pul; dupa Matei, Marcu Luca, I-au infii-
intr-un lintoliu, acoperindu-i capul cu
un giulgiu* (panza ce chipul mor-
tului); dupa loan, I-au in din
panza. Apoi I-au intr-un mormant sa-
pat de-a dreptul in stanca, apaqinand unui
notabil, ucenic allui Isus, Iosif din Arimateea.
La au rostogolit 0 lespede mare de
piatra la intrarea mormantului au plecat.
Printre ucenici se aflau cel putin doua femei:
Maria din Magdala * "cealaIta Marie" .
Icon. Punerea In mormant a lui Cristos, Fra
Angelico, 1440, Florenta; Van der Weyden,
PURGATORIU 175
sec. XV, Rafael, 1507, Roma; Cristovao
Figueiredo, sec. XVI, Lisabona; 1525,
Paris. La sec. XV tn sec. XVI au fost
sculptate numeroase Puneri In mormi1nt, aflate la:
Tonnerre, Semur-en-Auxois, Chaource, Salers,
Chatillon-sur-Seine, Carennac. Paul Delvaux,
sec. XX, tablou. Emil Nolde. 1915, Seebiill.
PUNEREA MAINILOR
Punerea mainilor este un rit de transmi-
tere a unei binecuvantari sau a unei puteri
(Ev 6,2), stabilind 0 rela!ie special a intre eel
care 0 da eel care 0 Ea poate fi:
gestul unei simple binecuvantari, de pilda
cel prin care Iacov'" Ii adopta Ii binecuvan-
teazii pe fiii lui Iosif*; mijlocul de a
o tamaduire; modul de a Duhul
smnt'" celor botezati.
Prin acest gest se consacra un om in ve-
derea unei anumite funC!ii; astfel levitii"',
slujitorii lui Dumnezeu (Num 8,10), Iosua *,
capetenia comunitatii (Num 27,18), Bamaba
Pavel*, in misiune (Fp 13,3), pri-
mesc punerea mainilor.
Biserica Ortodoxa cea Catolica reiau
acest gest la hirotonisirea diaconilor si a
preotilor. - TAINA. '
PURGATORIU
Iudaismul imagina
mortilor, ca pe un loc trist unde atat cei buni,
cat cei rai vietuiesc intr-o atmosfera
sumbra (Qo 9,10). Grecii romanii faceau
distinctia intre Hades Campiile Elizee.
Traditia ea doua
ale mortilor: iadul de sub pamant
raiul din cer.
Purgatoriul a fost conceput ca un taram
intermediar unde anumiti morti, vinovati de
ce pot fi iertate, sunt unei in-
cercan - cea a focului - care poate fi scurtatil
prin ajutorul spiritual al celor vii. Ideea nu
este preluata direct din Scriptura, dar In
predica lui loan Botezatorul* se gasesc ima-
gini ale curiitirii prin foc: "Cristos va boteza
cu Duh Sfant cu foc" (Mt 3,11), precum
176 PURTAREA CRUCII
in Epistola lui Pavel: "Focul va lamuri
ee fel este luerul fiecaruia" (lCor 3,13).
Stantul Augustin, dupa moartea Sfintei
Monica, maica sa, a cugetat intens la pika-
tele la solidaritatea dintre vii morti,
la timpul ce des parte moartea fiecaruia de
Judecata de Apoi". Aceasta meditatie, eonti-
nuata, dupa el, de-a lungul mai multor
veacuri, conduce la acceptarea credintei in
Purgatoriu 0150-1250). Faptul se petrece
intr-o societate care are sentimentul dreptatii
un sistem de legi foarte elaborat, in care
exista preocuparea pentru starile inter-
mediare (intre bogati saraci, intre c1erici
laici). Biserica Ortodoxa cea Catolica
afirma puterea pe care 0 au viii de a aduce
un ajutor spiritual sufletelor defunqilor
(n. tr.: cu toate ca ortodoqii nu
credinta catolicilor in Purgatoriu). Bisericile
protestante resping aceasta idee.
Lit. Seneca, Consolare pentru Marcia, sec. I d.
Cr.: sufletele ce parasesc trupurile mortilor raman
catv a timp "deasupra noastra, pana se curata de
murdaria vietii Inainte de a ajunge pe
taramurile eterne.
in Viziunea lui Drycthe/m, de Becte Venera-
bilul, sec. VIII, gasim una dintre primele schite a
ceea ce va Inchipui, la sec. XII, Purgato-
riuI. Marie de France, In sec. XII, a adaptat In
lucrarea unui ciilugar englez, H. de
Saltrey: Purgatoriul Sfiintului Patriciu. Dante, In
Divina Comedie, 1307-1321, strabate Impreuna
cu poetul latin Virgiliu cele noua cercuri ale
Infernului unde sunt pedepsiti EI Ie
opune simetric regiunile din Purgatoriu: antepur-
gatoriul, locul de asteptare unde se ne-
chibzuinta cele terase rezervate pacatelor;
pe culme se afla RaiuI.
Prosper Merimee, Sufletele din Purgatoriu
1 R34: nuvela al carei erou este seducato;:;'ll
Juan Marana; aici fantasticul trece pe primul plan,
Inaintea aspectului mistic .
Icon. Sufletele din Purgatoriu sunt reprezentate
In numeroase locuri din Proventa: frescele capelei
Maicii Domnului din Benva, Lorgnes, sec. XV.
Enguerrand Charon ton , fncoronarea Fecioarei,
1453, Villeneuve-Ies-Avignon. Tablouri de altar
din sec. XVII (Ventabreu) pana la Inceputul sec.
XIX: Coudoux, Saint-Chamas, Plan d'Orgon,
Eyguieres.
Divina Comedie a fost ilustrata de William
Blake Gustave Dore In sec. XIX.
PURTAREA CRUCII
-t PATIMl.
Icon. Pictorii I-au pe Isus
crucea In mijlocul unei multimi dusmanoase:
Simone Martini, sec. XIV, Paris. In sec. XV,
Michel de Wohlgemuth, Compiegne; Hieronymus
Bosch, Gand; Mathias Grlinewald, Karlsruhe.
Tintoretto, sec. XVI, Venetia. Rubens, Suirea
Calvarului, 1637, Bruxelles.
PUTIFAR
Ofiter al lui Faraon. Sotia lui a vrut sa-l
seduca' pe sc1avul sau losiI", fiul lui
lacov" . Respinsa de acesta, I-a acuzat de viol
a poruncit sa fie intemnitat (Gn 39,7-20).
Icon. Femeia lui Putifar tine In mana haina lui
Iosif care fuge: aceasta este dovada. -+ IOSIF.
T
I
Q
QOHELET SAU ECLEZIASTUL
(Eb. qahaJ, "adunare"; in
ekklesia.) Una dintre cartile sapientiale *,
atribuita in mod fictiv lui Solomon (intelep-
tul prin excelenta), in realitate opera unui
"om din adunare" (qohelet) , datand din jurul
sec. III i. Cr.
Primele cuvinte ale cartii, reluate in eon-
duzie, sunt traduse astfel:'
toate sunt (Qo
1,2). Aceasta carte este cea mai pesimista
din VT, ilustrand un punct de cotitura in
gandirea ebraica, atunci cand toate credintele
traditionale asupra rasplatirii dreptilor a
pedepsirii se c1atinau.
L.&P. toate
sunt
Lit./Muz. -+ ACIUNE.
QUMRAN
in 1947, la N-V de Marea Moarta, in
de la Khirbeth Qumran s-a desco-
perit 0 serie de manuscrise. Sapaturi arheo-
logice facute in teras a de marna din apro-
piere au scos la lumina diferite constructii -
bai, cisterne, un atelier de olarie un scrip-
toriu - ce atesta popularea imprejurimilor
intre anii 100 1. Cr. 68 d. Cr., cu 0 intre-
rupere cauzata de un cutremur de pamant,
catre 31 i. Cr.
Manuscrisele studiate euprind carti bi-
blice intregi, precum aceea a lui lsaia, sau
fragmente din to ate cartile (in afarii de
Estera), manuscrise proprii esenie-
nilor, secta cunoscuta de Pliniu cel Batran,
Philon Flavius Josephus.
Rupandu-se de sacerdotiul din lerusalim,
esenienii formeazii unul dintre grupurile
evreiesti net diferite de farisei" si de sa-
duchei'*, apropiindu-se de abia in 68,
in pragul riizboiului impotriva romanilor.
lata caracteristicile lor: grija pentru euratia
rituala, traiul departe de alte comunitati,
fata de traditie (refuzul noului
calendar liturgic), osardia in a asigura bi-
ruinta lui Durnnezeu asupra
Descoperirea manuscriselor de la Qumran
este de mare interes pentru
literaturii a mediilor din timpul
lui Isus, ea permitand totodata sa se patrun-
dll cu mai multe secole in urma in traditia
manuscrisa a caqilor biblice.
176 PURTAREA CRUCII
in Epistola lui Pavel: "Focul va lamuri
ee fel este luerul fiecaruia" (lCor 3,13).
Stantul Augustin, dupa moartea Sfintei
Monica, maica sa, a cugetat intens la pika-
tele la solidaritatea dintre vii morti,
la timpul ce des parte moartea fiecaruia de
Judecata de Apoi". Aceasta meditatie, eonti-
nuata, dupa el, de-a lungul mai multor
veacuri, conduce la acceptarea credintei in
Purgatoriu 0150-1250). Faptul se petrece
intr-o societate care are sentimentul dreptatii
un sistem de legi foarte elaborat, in care
exista preocuparea pentru starile inter-
mediare (intre bogati saraci, intre c1erici
laici). Biserica Ortodoxa cea Catolica
afirma puterea pe care 0 au viii de a aduce
un ajutor spiritual sufletelor defunqilor
(n. tr.: cu toate ca ortodoqii nu
credinta catolicilor in Purgatoriu). Bisericile
protestante resping aceasta idee.
Lit. Seneca, Consolare pentru Marcia, sec. I d.
Cr.: sufletele ce parasesc trupurile mortilor raman
catv a timp "deasupra noastra, pana se curata de
murdaria vietii Inainte de a ajunge pe
taramurile eterne.
in Viziunea lui Drycthe/m, de Becte Venera-
bilul, sec. VIII, gasim una dintre primele schite a
ceea ce va Inchipui, la sec. XII, Purgato-
riuI. Marie de France, In sec. XII, a adaptat In
lucrarea unui ciilugar englez, H. de
Saltrey: Purgatoriul Sfiintului Patriciu. Dante, In
Divina Comedie, 1307-1321, strabate Impreuna
cu poetul latin Virgiliu cele noua cercuri ale
Infernului unde sunt pedepsiti EI Ie
opune simetric regiunile din Purgatoriu: antepur-
gatoriul, locul de asteptare unde se ne-
chibzuinta cele terase rezervate pacatelor;
pe culme se afla RaiuI.
Prosper Merimee, Sufletele din Purgatoriu
1 R34: nuvela al carei erou este seducato;:;'ll
Juan Marana; aici fantasticul trece pe primul plan,
Inaintea aspectului mistic .
Icon. Sufletele din Purgatoriu sunt reprezentate
In numeroase locuri din Proventa: frescele capelei
Maicii Domnului din Benva, Lorgnes, sec. XV.
Enguerrand Charon ton , fncoronarea Fecioarei,
1453, Villeneuve-Ies-Avignon. Tablouri de altar
din sec. XVII (Ventabreu) pana la Inceputul sec.
XIX: Coudoux, Saint-Chamas, Plan d'Orgon,
Eyguieres.
Divina Comedie a fost ilustrata de William
Blake Gustave Dore In sec. XIX.
PURTAREA CRUCII
-t PATIMl.
Icon. Pictorii I-au pe Isus
crucea In mijlocul unei multimi dusmanoase:
Simone Martini, sec. XIV, Paris. In sec. XV,
Michel de Wohlgemuth, Compiegne; Hieronymus
Bosch, Gand; Mathias Grlinewald, Karlsruhe.
Tintoretto, sec. XVI, Venetia. Rubens, Suirea
Calvarului, 1637, Bruxelles.
PUTIFAR
Ofiter al lui Faraon. Sotia lui a vrut sa-l
seduca' pe sc1avul sau losiI", fiul lui
lacov" . Respinsa de acesta, I-a acuzat de viol
a poruncit sa fie intemnitat (Gn 39,7-20).
Icon. Femeia lui Putifar tine In mana haina lui
Iosif care fuge: aceasta este dovada. -+ IOSIF.
T
I
Q
QOHELET SAU ECLEZIASTUL
(Eb. qahaJ, "adunare"; in
ekklesia.) Una dintre cartile sapientiale *,
atribuita in mod fictiv lui Solomon (intelep-
tul prin excelenta), in realitate opera unui
"om din adunare" (qohelet) , datand din jurul
sec. III i. Cr.
Primele cuvinte ale cartii, reluate in eon-
duzie, sunt traduse astfel:'
toate sunt (Qo
1,2). Aceasta carte este cea mai pesimista
din VT, ilustrand un punct de cotitura in
gandirea ebraica, atunci cand toate credintele
traditionale asupra rasplatirii dreptilor a
pedepsirii se c1atinau.
L.&P. toate
sunt
Lit./Muz. -+ ACIUNE.
QUMRAN
in 1947, la N-V de Marea Moarta, in
de la Khirbeth Qumran s-a desco-
perit 0 serie de manuscrise. Sapaturi arheo-
logice facute in teras a de marna din apro-
piere au scos la lumina diferite constructii -
bai, cisterne, un atelier de olarie un scrip-
toriu - ce atesta popularea imprejurimilor
intre anii 100 1. Cr. 68 d. Cr., cu 0 intre-
rupere cauzata de un cutremur de pamant,
catre 31 i. Cr.
Manuscrisele studiate euprind carti bi-
blice intregi, precum aceea a lui lsaia, sau
fragmente din to ate cartile (in afarii de
Estera), manuscrise proprii esenie-
nilor, secta cunoscuta de Pliniu cel Batran,
Philon Flavius Josephus.
Rupandu-se de sacerdotiul din lerusalim,
esenienii formeazii unul dintre grupurile
evreiesti net diferite de farisei" si de sa-
duchei'*, apropiindu-se de abia in 68,
in pragul riizboiului impotriva romanilor.
lata caracteristicile lor: grija pentru euratia
rituala, traiul departe de alte comunitati,
fata de traditie (refuzul noului
calendar liturgic), osardia in a asigura bi-
ruinta lui Durnnezeu asupra
Descoperirea manuscriselor de la Qumran
este de mare interes pentru
literaturii a mediilor din timpul
lui Isus, ea permitand totodata sa se patrun-
dll cu mai multe secole in urma in traditia
manuscrisa a caqilor biblice.
T
K
Agrippa d' Aubigne, Tragicele, 1616, cartea a
VII-a, de la v. 1045 pana la sfar5it: Paradisul este
noul Ierusalim, "pamantul cel nou 5i cetatea cea
noua" unde "toate iubirile noastre desavar5ite se
topesc tntr-o iubire/precum cele mai frumoase zile
ale noastre tntr-o singura zi frumoasii". Paul
Claudel, Cantata pe trei voci, 191 l.
RABI
(Eb., "stapanul meu".) Formula respec-
tuoasa de adresare in fata carturarilor a
invatatorilor Legii; in aramaica, rabuni (In
20,16).
Rabin: conducator religios al unei comu-
nitati cel care tine slujba.
RAFAIL
(Eb., "Dumnezeu Este
ingerul* mijlocitor din cartea lui Tobit" (Tb
3,17; 12,15) ingerul pazitor al omenirii.-+
ARHANGHEL.
Icon. Rembrandt, Arhanghelul Rafail parasind
familia lui Tobie, 1637. Luvru.
RAHILA
(Eb., "mioara, oaie".) Fiica cea mai micii
a lui Laban; il ia de biirbat pe Iacov*, care a
muncit 14 ani pentru a obtine mana ei (Gn
29,6-31). Este mama lui Iosif a lui
Beniarnin, la aciirui moare (Gn 35,16-
20). Monnantul Rahilei se afia la Rama, la 8
km nord de Ierusalim (IS 10,2; Ir 31,15).
Lit. Stefan Zweig, Sfe$nicul fngropat, 1937,
"Rahila tmpotriva lui Dumnezeu (legenda)".
RAI (PARADIS)
(Din persana veche: pairi-daza, "parc".)
Septuaginta':' cu acest cuvant gra-
dina desratiirilor in care Durnnezeu il asezase
pe cel dintai om (Gn 2,7); pomul* vietii
pomul acolo datorita
de apa, in mijlocul unei vegetatii
luxuriante. Raiul este numit griidina Edenu-
lui*, strabatuta de patru fiuvii, printre care
Tigrul Eufratul (Gn 2,10). Localizarea lui
geografica variaza in functie de tradi!ii.
Dupa ce Adam Eva au fost izgohiti de
acolo, poarta raiului a trecut in paza heru-
vimilor cu sabii de foc. -+ CER.
Literatura intertestamentara (mai cu
seama cartea lui Enoh cartea a patra a lui
Ezdra) cuprinde numeroase descrieri ale
raiului. In NT, este pomenit de trei ori: Isus,
, pe cruce, ii spune talharului* celui bun:
"Astazi vei fi cu mine in rai" (Lc 23,43). In
2Co 12,4, Pavel* aminteste una dintre reve-
latiile sale, in care Isus "a fost rapit la rai".
In in Ap 2,7 se promite: "Invingato-
rului ii voi da sa manance din pomul vie!ii
in raiullui Dumnezeu."
De fapt, imaginea traditionala a raiului
vine mai mult de la descrierea griidinii din
Cantarea Cantiirilor* decat de la textul Ge-
nezei. Cantiirile evoca cele cinci simturi co-
de fericire; ele au inspirat, in parti-
cular, "locurile de amor" din romanele
ale Evului Mediu.
Lit. Dante, Divina Comedie, 1307-1321: Para-
disul se afia in cer. Noua sfere se rotesc pe orbite
din ce in ce mai mari, intr-o miscare tot mai
rapida, in jurul pamantului - cum II
vedea Ptolemeu. Deasupra sferelor se afia acel
scanteietor empireu unde straluce5te Dumnezeu

Icon. Raiul pamantesc, Cluny, capitel din sec.
XII; J acopo da B assano, sec. XVI, Roma; Charles
Gleyre, IH74, Lausanne. Hieronymus Bosch,
Gradina desfatarilor, sec. XVI, Madrid. Poussin.
Primavara sau Raiul 1660, Luvru.
. Paradi,,'ul, Giovanni di Paolo, 1460, Siena;
Loyse Liedel, miniatura 'in OgIinda smereniei de
Jean Gerson, 1462; Tintoretto, 15HH, Venc\ia
la Luvru); Giovanni Lanfranco, 1621,
Roma. John Martin, Cilmpiile Raiului. IH53,
Londra. Maurice Denis, Paradisul, 1912. Paris,
Muz. Penderccki, Paradisul pierdut, 19n.
Negro-spirituals pe tema drumului ce duce la rai:
Swing low, sweet chariot; Thi" train; On my way.
get on my travelin' ,,,hoes.
RAMSES AL II-LEA
(In limba egipteana, "zeul Ra I-a creat".)
Faraon din dinastia a XIX-a (1301-1235), a
luptat impotriva hititilor la e cu-
noscut de asemenea ca un mare ziditor (Abu
Simbel). In timpul domniei lui se crede ca a
avut loc evreilor din Egipt sub con-
ducerea lui Moise*.
RAsCUMPARARE
La israeliti, prirnii niiscuti de sex masculin
ii apartineau lui Dumnezeu, dar exista un
ritual de riiscumparare in bani sau printr-o
of rand a (Num 18,15). Biblia 0
legatura intre acest ritual eliberarea lui
Israel din robia in Egipt. Israel este cel dintai
nascut al lui Dumnezeu, care il "riiscum-
para" - ia inapoi bunul sau scotandu-l
din Egipt: "Dar tu sa zici lui Faraon: Israel
este fiul meu, intai-nascutul meu" (Ex 4,23).
Obiceiul de a-i rascumpiira pe intai-nascuti
amintqte faptul ca Israel ii apartine lui
Dumnezeu.
In dreptul ebraic al familiei, gael numea
o ruda apropiata care avea datoria de a-I
RAsCUMPARARE 179
ocroti pe ai sai. -+ BOOZ. In sens larg, verbul
gaal ("a riiscumpiira") evoca fagaduintele pe
care Ie implica legamantul familial. Dumne-
zeu este ruda apropiata a lui Israel: el i'l
rascumpara din robie, fi apara averea, inte-
resele, il razbuna continua sa-l ocroteasca
(Ps 24,23; 34,21-22). Pe Janga aceasta uti-
lizare colectiva a termenului "rascumpa-
rare" (Dumnezeu, gael al poporului sau), in
Psalmi apare 0 Intrebuintare individua-
Iizata: Dumnezeu 0 scoate din robie 0
protejeaza pe sluga sa credincioasa, adica
pe ace! om care i se inchina.
In sens teologic, cuvantul "rascumpa-
rare", folosit mai lntai pentru e!iherarea din
robia in Egipt, se aplica pentru a desemna
eliberarea din robia pacatului.
In NT, tennenul este de ce!e mai multe
ori asociat cu moartea lui Isus. Astfel, acesta
da viata ca rascumparare (Mt 20,28);
Pavel rascumpararea ca fiind sfar-
inrobirii la pacat; Petru despre
o eliberare a oamenilor cu pretul sangelui
varsat de Isus (IP 1,18-19). Dezrobirea,
infaptuita inca de la botez pentru fiecare
crestin, nu este inca deplina: ea se va
Inviere*. -+ JERTFA,MAN-
TUIRE: MANTUITOR.
Lit. Isus rascumparator
Patimile de Eustache Marcade Arnoul
Greban (sec. XV). Drama lui Greban reia tema
destinului rezervat omului, pornind de la timpurile
raiului pamantesc; In aceasta teologica,
Isus devenit om este dezrobitorul pc care-l
prorocii Legea cea veche: "De vreme ce omul a
facut pacatullCuvine-se ca prin om sa fie desfacut."
Pascal, Cugetari, 1670 (8r., 94): "Credin\a
nu vine parca decat sa stabileasca doua
lucruri: coruperea naturii rascumpararea prin
Isus Cristos."
Dupa parerea lui Calder6n, intr-o piesa reli-
gioasa din Viata e lin vis, 1673, omul nu poate fi
eliberat din 'inchisoarea unde Umbra,
Moartea 11 tin nici prin Ratiune, nici prin
Liberul Arbitru. Trebuie ca Isus Cristos sa-i ia
locul, sa omoare Moartea sa-i plateasca datoria.
T
K
Agrippa d' Aubigne, Tragicele, 1616, cartea a
VII-a, de la v. 1045 pana la sfar5it: Paradisul este
noul Ierusalim, "pamantul cel nou 5i cetatea cea
noua" unde "toate iubirile noastre desavar5ite se
topesc tntr-o iubire/precum cele mai frumoase zile
ale noastre tntr-o singura zi frumoasii". Paul
Claudel, Cantata pe trei voci, 191 l.
RABI
(Eb., "stapanul meu".) Formula respec-
tuoasa de adresare in fata carturarilor a
invatatorilor Legii; in aramaica, rabuni (In
20,16).
Rabin: conducator religios al unei comu-
nitati cel care tine slujba.
RAFAIL
(Eb., "Dumnezeu Este
ingerul* mijlocitor din cartea lui Tobit" (Tb
3,17; 12,15) ingerul pazitor al omenirii.-+
ARHANGHEL.
Icon. Rembrandt, Arhanghelul Rafail parasind
familia lui Tobie, 1637. Luvru.
RAHILA
(Eb., "mioara, oaie".) Fiica cea mai micii
a lui Laban; il ia de biirbat pe Iacov*, care a
muncit 14 ani pentru a obtine mana ei (Gn
29,6-31). Este mama lui Iosif a lui
Beniarnin, la aciirui moare (Gn 35,16-
20). Monnantul Rahilei se afia la Rama, la 8
km nord de Ierusalim (IS 10,2; Ir 31,15).
Lit. Stefan Zweig, Sfe$nicul fngropat, 1937,
"Rahila tmpotriva lui Dumnezeu (legenda)".
RAI (PARADIS)
(Din persana veche: pairi-daza, "parc".)
Septuaginta':' cu acest cuvant gra-
dina desratiirilor in care Durnnezeu il asezase
pe cel dintai om (Gn 2,7); pomul* vietii
pomul acolo datorita
de apa, in mijlocul unei vegetatii
luxuriante. Raiul este numit griidina Edenu-
lui*, strabatuta de patru fiuvii, printre care
Tigrul Eufratul (Gn 2,10). Localizarea lui
geografica variaza in functie de tradi!ii.
Dupa ce Adam Eva au fost izgohiti de
acolo, poarta raiului a trecut in paza heru-
vimilor cu sabii de foc. -+ CER.
Literatura intertestamentara (mai cu
seama cartea lui Enoh cartea a patra a lui
Ezdra) cuprinde numeroase descrieri ale
raiului. In NT, este pomenit de trei ori: Isus,
, pe cruce, ii spune talharului* celui bun:
"Astazi vei fi cu mine in rai" (Lc 23,43). In
2Co 12,4, Pavel* aminteste una dintre reve-
latiile sale, in care Isus "a fost rapit la rai".
In in Ap 2,7 se promite: "Invingato-
rului ii voi da sa manance din pomul vie!ii
in raiullui Dumnezeu."
De fapt, imaginea traditionala a raiului
vine mai mult de la descrierea griidinii din
Cantarea Cantiirilor* decat de la textul Ge-
nezei. Cantiirile evoca cele cinci simturi co-
de fericire; ele au inspirat, in parti-
cular, "locurile de amor" din romanele
ale Evului Mediu.
Lit. Dante, Divina Comedie, 1307-1321: Para-
disul se afia in cer. Noua sfere se rotesc pe orbite
din ce in ce mai mari, intr-o miscare tot mai
rapida, in jurul pamantului - cum II
vedea Ptolemeu. Deasupra sferelor se afia acel
scanteietor empireu unde straluce5te Dumnezeu

Icon. Raiul pamantesc, Cluny, capitel din sec.
XII; J acopo da B assano, sec. XVI, Roma; Charles
Gleyre, IH74, Lausanne. Hieronymus Bosch,
Gradina desfatarilor, sec. XVI, Madrid. Poussin.
Primavara sau Raiul 1660, Luvru.
. Paradi,,'ul, Giovanni di Paolo, 1460, Siena;
Loyse Liedel, miniatura 'in OgIinda smereniei de
Jean Gerson, 1462; Tintoretto, 15HH, Venc\ia
la Luvru); Giovanni Lanfranco, 1621,
Roma. John Martin, Cilmpiile Raiului. IH53,
Londra. Maurice Denis, Paradisul, 1912. Paris,
Muz. Penderccki, Paradisul pierdut, 19n.
Negro-spirituals pe tema drumului ce duce la rai:
Swing low, sweet chariot; Thi" train; On my way.
get on my travelin' ,,,hoes.
RAMSES AL II-LEA
(In limba egipteana, "zeul Ra I-a creat".)
Faraon din dinastia a XIX-a (1301-1235), a
luptat impotriva hititilor la e cu-
noscut de asemenea ca un mare ziditor (Abu
Simbel). In timpul domniei lui se crede ca a
avut loc evreilor din Egipt sub con-
ducerea lui Moise*.
RAsCUMPARARE
La israeliti, prirnii niiscuti de sex masculin
ii apartineau lui Dumnezeu, dar exista un
ritual de riiscumparare in bani sau printr-o
of rand a (Num 18,15). Biblia 0
legatura intre acest ritual eliberarea lui
Israel din robia in Egipt. Israel este cel dintai
nascut al lui Dumnezeu, care il "riiscum-
para" - ia inapoi bunul sau scotandu-l
din Egipt: "Dar tu sa zici lui Faraon: Israel
este fiul meu, intai-nascutul meu" (Ex 4,23).
Obiceiul de a-i rascumpiira pe intai-nascuti
amintqte faptul ca Israel ii apartine lui
Dumnezeu.
In dreptul ebraic al familiei, gael numea
o ruda apropiata care avea datoria de a-I
RAsCUMPARARE 179
ocroti pe ai sai. -+ BOOZ. In sens larg, verbul
gaal ("a riiscumpiira") evoca fagaduintele pe
care Ie implica legamantul familial. Dumne-
zeu este ruda apropiata a lui Israel: el i'l
rascumpara din robie, fi apara averea, inte-
resele, il razbuna continua sa-l ocroteasca
(Ps 24,23; 34,21-22). Pe Janga aceasta uti-
lizare colectiva a termenului "rascumpa-
rare" (Dumnezeu, gael al poporului sau), in
Psalmi apare 0 Intrebuintare individua-
Iizata: Dumnezeu 0 scoate din robie 0
protejeaza pe sluga sa credincioasa, adica
pe ace! om care i se inchina.
In sens teologic, cuvantul "rascumpa-
rare", folosit mai lntai pentru e!iherarea din
robia in Egipt, se aplica pentru a desemna
eliberarea din robia pacatului.
In NT, tennenul este de ce!e mai multe
ori asociat cu moartea lui Isus. Astfel, acesta
da viata ca rascumparare (Mt 20,28);
Pavel rascumpararea ca fiind sfar-
inrobirii la pacat; Petru despre
o eliberare a oamenilor cu pretul sangelui
varsat de Isus (IP 1,18-19). Dezrobirea,
infaptuita inca de la botez pentru fiecare
crestin, nu este inca deplina: ea se va
Inviere*. -+ JERTFA,MAN-
TUIRE: MANTUITOR.
Lit. Isus rascumparator
Patimile de Eustache Marcade Arnoul
Greban (sec. XV). Drama lui Greban reia tema
destinului rezervat omului, pornind de la timpurile
raiului pamantesc; In aceasta teologica,
Isus devenit om este dezrobitorul pc care-l
prorocii Legea cea veche: "De vreme ce omul a
facut pacatullCuvine-se ca prin om sa fie desfacut."
Pascal, Cugetari, 1670 (8r., 94): "Credin\a
nu vine parca decat sa stabileasca doua
lucruri: coruperea naturii rascumpararea prin
Isus Cristos."
Dupa parerea lui Calder6n, intr-o piesa reli-
gioasa din Viata e lin vis, 1673, omul nu poate fi
eliberat din 'inchisoarea unde Umbra,
Moartea 11 tin nici prin Ratiune, nici prin
Liberul Arbitru. Trebuie ca Isus Cristos sa-i ia
locul, sa omoare Moartea sa-i plateasca datoria.
180 RAu
Tema pierde din ortodoxie la Goethe, Al
doiIea Faust, 1l\31: mantuirea eroului constituie 0
plenitudine finaIa acordata "celui ce fara fncetare
sufera"; ea este fn timp realizare a
Naturii opera a fngerilor. Nietzsche chiar va
dezbraca termenul de orice element religios, dez-
voltand ideea unei autorascumparari a omului liber.
Pe tema - Cristos rascumparator: Jean
Cayrol, Oglinda Riiscul1lpfiriirii, 1944.
Indemn la actiune. sau la resemnare?
Balzac (PreotuI de {ad, 1837, MedicuI de
(ara, 1l\33) desprinde din tema rascumpararii 0
lectie de energie, invitandu-l pe om sa actioneze fn
aceasta lume pentru rascumpara pacatele:
"Totul se poate rascumpara, catolicismul se at1a In
acest cuvant:' Omul este chern at sa fie rascum-
parator prin imitarea lui Isus Cristos: Hugo.
Mizerabilii, 1862 (I, Jean Vaijean Monseniorul
Bienvenu: "Sufletul dumitale ti-l cumpar; fl iau de
la gandurile negre de la duhul pierzaniei i-I
dau lui Dumnezeu"). Feuerbach crede, dimpo-
triva, cii speran(a :ntr-o rascumparare divina ne
Indeamna la resemnare la pasivitate aici pe
pamant (Esenra 1l\47).
Speranta colectiva
Milton, ParadisuI pierdut, 1667: Ingerul
Mihail Ii destainuie lui Adam direc(ia In care se va
fndrepta iubirea lui Dumnezeu; acesta va alege
un popor fl va trimite pe fiul lui sa nimiceasca
infaptuirile Satanei. Isus se va intoarce la
timpurilor ca dezrobitor definitiv, ca oamenii
nu trebuie sa se lase prada dezniidejdii.
Aceastii speran(a spirituala se amesteca, In sec.
XIX, cu ideea unei rascumparari prin aqiunea
civilizatoare a unor pocaiti In \inuturile si1lbatice
(Balzac). Prin deliva, un intreg curent de gandire va
da cuvantului "rascumparare" sensul de ins tau rare
a unei ordini sociale a justi\iei pilcii pe pilmant;
dar 0 astfel de speran(a, continuand sa pastreze
conota!ii biblice, nu mai are un, caracter religios.
Franz Rosenzweig; Steaua Rascul1lpararii,
1921: acest ganditor evreu concepe rascumpa-
rarea mai pu\in ca fiind mantuirea individuala sau
iertarea unei ci mai degraba ca repre-
zentand "transformarea lumii In vederea finalita!ii
ei divine" (A. Neher).
Muz. Cesar Franck, RiisClIl1lpararea, oratoriu,
1872.
(CEL) RAU
Dupa ce s-a considerat de la sine Inteles
ca fericirea e rasplata celor drepti", iar neno-
roeirea, aici pe pamant, pedeapsa eelor rai,
s-a eonstatat ca realitatea este mill complexa _
iata unul dintre elementele importante ale
refleqiei il ustrate de serierile sapientiale
(mai ales Qohele( Iov*). Durerea nevino-
vatului nu are alta explieatie decat misterul
intentiilor lui Dumnezeu. daca eel rau
pare infloritor, soarta lui nu e de invidiat,
eaei el nu asculta de Legea Domnului.
La randul sau, proroeul IezeehieI"
(18,21-23) insista asupra faptului ca omul
eel rau poate sa se eonverteasca; Isus
amintqte.ca Dumnezeu "face sa rasara
soarele peste eei rai peste cei buni" (Mt
5,45) .
RAZBUNA.rOR
In VT, gael sau "razbunatorul sangelui"
este 0 ruda apropiata care are datoria, cand
s-a facut moarte de om, sa-l ucida pe vino-
vat (Num 35,19).
Dumnezeu e numit gael al lui Israel
fiindca razbuna poporul asuprit (dar:
cuvantul pierde treptat acest inteles ill
favoarea ceIui de "rascumparator", cel care
elibereaza Is 41,14).
tema razbunarii divine impotriva asuprito-
rilor lui Israel se In textele apo-
caliptice (Ir 46,10); Dumnezeu este com-
parat chiar cu un razboinic a carui sabie
de sa!lge (Is 34,6)."" JUDECATA
DE APOI, MANIE.
Lit. Orice grup persecutat 11 cheama pe Dum-
nezeu ca sa-l apere sa-l rilzbune. Protestantul
d' Aubigne, Tragicele, 1616, fl invoca pe un "drept
rdzbunator" ce va lovi Roma cu trasnete molime,
zdrobindu-i pe prin\ii catolici curtezanii lor.
Racine, Estera (1689) Atalia (1691): evreii
se Inchina unui Dumnezeu de temut, a
ci(rui dreptate e Impartita prin varsare de sange.
Oamenii devin unealta razbunarii sale macelarin-
du-i pe (Atalia).
REBECA
Sotia lui Isaac*; un slujitor allui Avraam",
trimis In Mesopotamia sa-i aduca 0 sotie

,
I
I
fiului stapanului sau, a intalnit-o langa 0
[antana* a recunoscut in ea pe cea menita
de Dumnezeu lui Isaac (Gn 24).
Dupa ce s-a maritat, Rebeca s-a dovedit
a fi stearpa, ca Sara" . Atunci Isaac s-a rugat
la Dumnezeu, Rebeca i-a nascut pe ge-
menii Esau Iacov ..... ESAU.
RECVIEM
(Lat., "odihna".) Primul cuvant din ruga-
ciunea Requiem aeternam dona eis Domine,
"Doamne, da-le lor odihna vqnica".
ll1uz. Un recviem este 0 sllljba pentru morti.
Requiem: Johan;1es Ockeghem: Jean Gilles:
Mozart; Berlioz: Liszt; Verdi; Gounod; Brahms;
Dvorak; Faure: Puccini: Durllfle; Penderecki.
Benjamin Britten: War Requiem. Sinfonia da
Requiem. I 94().
REGE
(Eb. meJek, lat. rex.) Israel a adoptat
institu!ia regala, de origine straina, spre a-i
inlocui pe JUdecatori". Intaiul rege a fost
Saul" (IS 10). Dupa el, Dumnezeu a ales
casa lui David, aceasta alegere fiind reIn-
noita confirmata de vointa poporului;
monarhia a devenit ereditara, dar a cunoscut
cateva lovituri de stat (cum a fost cea a lui
Iehu, 2R 9).
Regele era slujitorul lui Dumnezeu,
caruia Ii datora frica credin!a; ungerea
regala II Iacea inviolabil (2R 11 ,12). Nurnit
Fiu allui Dumnezeu (Ps 2,7; 110,3), el nu
era considerat un zeu, precum faraonii
egipteni; onorat ca mantuitor al poporului
sau (IS 8,20), avea datoria sa imparta drep-
tatea (2S 14,4-17) sa asigure bunastarea.
Trei regi au domnit peste Israelul unifi-
cat: Saul (IS 13-31), David" (IS 16Ia 1R 2)
si.Solomon", fiul sau (lR 1-11). David este
care ramane - in ciuda savar-
- imaginea regelui ideal, iubit de Dum-
nezeu de oameni. EI este strabunul lui
Mesia * cel Intemeietorul dinastiei
din care se va Isus"'.
REPUDIA 181
In NT, interogat de catre Pilat din Pont,
Isus a afirmat despre sine ca este rege, dar ca
Imparatia* sa nu e din lumea aceasta (In
18,33). Pilat a pus sa fie biciuit, incununat
cu spini imbracat, In batjocura, cu purpura
regala. In Apocalipsa", Cristos este numit
Imparatul Imparatilor CAp 19,16).
Lit. Torgny Lindgren, Batseba, J9l\5: In acest
roman scris la persoana Intai, reflecteaza
poetic aSllpra modlllui in care David intra in ralul
de rege.
REGII (CARTEA REGILOR)
evenimentele petrccute de la
urcarea pe tron a lui Solomon" pana la
exilu( in Babilon.
In cele doua caqi ale Regilor sunt pre-
zen tate trei perioade mari de timp: domnia
lui Solomon - urcarea pe tron, realizarile
lui, construqii, bogatii visuri (lR 1-11);
istoria paralela a regatelor lui Iuda Israel,
de la moartea lui Solomon pana la robia lui
Israel (1R 12 pana la 2R 17);
regatului lui Iuda (2R 18-25), in incheiere,
descrierea catastrofei din anul 587.
Este 0 istorie religioasa a regalitatii"; in
pofida evlaviei conducatorilor a proro-
cilor Hie" Elisei*, necredinta generalizata
duce la destramarea regatului lui David al
lui Solomon, la disparitia regatului lui
Israel, Ia lui Iuda la plecarea in
exil.
(A) REPUDIA
A repudia inseamna a-ti alunga nevasta,
dandu-i scrisoarea de divort care-i Ingaduie
sa se recasatoreasca. In VT, 'sotul are dreptul
de a-si "slobozi'sotia din casa lui" de indata
ce gasi el neplacut la ea" (Dt 24);
In acel moment declara ca nu-i mai este
sotie (Os 2,4) ii da carte de despartire. Se
pare ca initiativa divortului putea fi Iuata
exclusiv de sot.
In vremea'NT, divortul se practica pe
scara larga, cel putin printre evreii elenizati,
180 RAu
Tema pierde din ortodoxie la Goethe, Al
doiIea Faust, 1l\31: mantuirea eroului constituie 0
plenitudine finaIa acordata "celui ce fara fncetare
sufera"; ea este fn timp realizare a
Naturii opera a fngerilor. Nietzsche chiar va
dezbraca termenul de orice element religios, dez-
voltand ideea unei autorascumparari a omului liber.
Pe tema - Cristos rascumparator: Jean
Cayrol, Oglinda Riiscul1lpfiriirii, 1944.
Indemn la actiune. sau la resemnare?
Balzac (PreotuI de {ad, 1837, MedicuI de
(ara, 1l\33) desprinde din tema rascumpararii 0
lectie de energie, invitandu-l pe om sa actioneze fn
aceasta lume pentru rascumpara pacatele:
"Totul se poate rascumpara, catolicismul se at1a In
acest cuvant:' Omul este chern at sa fie rascum-
parator prin imitarea lui Isus Cristos: Hugo.
Mizerabilii, 1862 (I, Jean Vaijean Monseniorul
Bienvenu: "Sufletul dumitale ti-l cumpar; fl iau de
la gandurile negre de la duhul pierzaniei i-I
dau lui Dumnezeu"). Feuerbach crede, dimpo-
triva, cii speran(a :ntr-o rascumparare divina ne
Indeamna la resemnare la pasivitate aici pe
pamant (Esenra 1l\47).
Speranta colectiva
Milton, ParadisuI pierdut, 1667: Ingerul
Mihail Ii destainuie lui Adam direc(ia In care se va
fndrepta iubirea lui Dumnezeu; acesta va alege
un popor fl va trimite pe fiul lui sa nimiceasca
infaptuirile Satanei. Isus se va intoarce la
timpurilor ca dezrobitor definitiv, ca oamenii
nu trebuie sa se lase prada dezniidejdii.
Aceastii speran(a spirituala se amesteca, In sec.
XIX, cu ideea unei rascumparari prin aqiunea
civilizatoare a unor pocaiti In \inuturile si1lbatice
(Balzac). Prin deliva, un intreg curent de gandire va
da cuvantului "rascumparare" sensul de ins tau rare
a unei ordini sociale a justi\iei pilcii pe pilmant;
dar 0 astfel de speran(a, continuand sa pastreze
conota!ii biblice, nu mai are un, caracter religios.
Franz Rosenzweig; Steaua Rascul1lpararii,
1921: acest ganditor evreu concepe rascumpa-
rarea mai pu\in ca fiind mantuirea individuala sau
iertarea unei ci mai degraba ca repre-
zentand "transformarea lumii In vederea finalita!ii
ei divine" (A. Neher).
Muz. Cesar Franck, RiisClIl1lpararea, oratoriu,
1872.
(CEL) RAU
Dupa ce s-a considerat de la sine Inteles
ca fericirea e rasplata celor drepti", iar neno-
roeirea, aici pe pamant, pedeapsa eelor rai,
s-a eonstatat ca realitatea este mill complexa _
iata unul dintre elementele importante ale
refleqiei il ustrate de serierile sapientiale
(mai ales Qohele( Iov*). Durerea nevino-
vatului nu are alta explieatie decat misterul
intentiilor lui Dumnezeu. daca eel rau
pare infloritor, soarta lui nu e de invidiat,
eaei el nu asculta de Legea Domnului.
La randul sau, proroeul IezeehieI"
(18,21-23) insista asupra faptului ca omul
eel rau poate sa se eonverteasca; Isus
amintqte.ca Dumnezeu "face sa rasara
soarele peste eei rai peste cei buni" (Mt
5,45) .
RAZBUNA.rOR
In VT, gael sau "razbunatorul sangelui"
este 0 ruda apropiata care are datoria, cand
s-a facut moarte de om, sa-l ucida pe vino-
vat (Num 35,19).
Dumnezeu e numit gael al lui Israel
fiindca razbuna poporul asuprit (dar:
cuvantul pierde treptat acest inteles ill
favoarea ceIui de "rascumparator", cel care
elibereaza Is 41,14).
tema razbunarii divine impotriva asuprito-
rilor lui Israel se In textele apo-
caliptice (Ir 46,10); Dumnezeu este com-
parat chiar cu un razboinic a carui sabie
de sa!lge (Is 34,6)."" JUDECATA
DE APOI, MANIE.
Lit. Orice grup persecutat 11 cheama pe Dum-
nezeu ca sa-l apere sa-l rilzbune. Protestantul
d' Aubigne, Tragicele, 1616, fl invoca pe un "drept
rdzbunator" ce va lovi Roma cu trasnete molime,
zdrobindu-i pe prin\ii catolici curtezanii lor.
Racine, Estera (1689) Atalia (1691): evreii
se Inchina unui Dumnezeu de temut, a
ci(rui dreptate e Impartita prin varsare de sange.
Oamenii devin unealta razbunarii sale macelarin-
du-i pe (Atalia).
REBECA
Sotia lui Isaac*; un slujitor allui Avraam",
trimis In Mesopotamia sa-i aduca 0 sotie

,
I
I
fiului stapanului sau, a intalnit-o langa 0
[antana* a recunoscut in ea pe cea menita
de Dumnezeu lui Isaac (Gn 24).
Dupa ce s-a maritat, Rebeca s-a dovedit
a fi stearpa, ca Sara" . Atunci Isaac s-a rugat
la Dumnezeu, Rebeca i-a nascut pe ge-
menii Esau Iacov ..... ESAU.
RECVIEM
(Lat., "odihna".) Primul cuvant din ruga-
ciunea Requiem aeternam dona eis Domine,
"Doamne, da-le lor odihna vqnica".
ll1uz. Un recviem este 0 sllljba pentru morti.
Requiem: Johan;1es Ockeghem: Jean Gilles:
Mozart; Berlioz: Liszt; Verdi; Gounod; Brahms;
Dvorak; Faure: Puccini: Durllfle; Penderecki.
Benjamin Britten: War Requiem. Sinfonia da
Requiem. I 94().
REGE
(Eb. meJek, lat. rex.) Israel a adoptat
institu!ia regala, de origine straina, spre a-i
inlocui pe JUdecatori". Intaiul rege a fost
Saul" (IS 10). Dupa el, Dumnezeu a ales
casa lui David, aceasta alegere fiind reIn-
noita confirmata de vointa poporului;
monarhia a devenit ereditara, dar a cunoscut
cateva lovituri de stat (cum a fost cea a lui
Iehu, 2R 9).
Regele era slujitorul lui Dumnezeu,
caruia Ii datora frica credin!a; ungerea
regala II Iacea inviolabil (2R 11 ,12). Nurnit
Fiu allui Dumnezeu (Ps 2,7; 110,3), el nu
era considerat un zeu, precum faraonii
egipteni; onorat ca mantuitor al poporului
sau (IS 8,20), avea datoria sa imparta drep-
tatea (2S 14,4-17) sa asigure bunastarea.
Trei regi au domnit peste Israelul unifi-
cat: Saul (IS 13-31), David" (IS 16Ia 1R 2)
si.Solomon", fiul sau (lR 1-11). David este
care ramane - in ciuda savar-
- imaginea regelui ideal, iubit de Dum-
nezeu de oameni. EI este strabunul lui
Mesia * cel Intemeietorul dinastiei
din care se va Isus"'.
REPUDIA 181
In NT, interogat de catre Pilat din Pont,
Isus a afirmat despre sine ca este rege, dar ca
Imparatia* sa nu e din lumea aceasta (In
18,33). Pilat a pus sa fie biciuit, incununat
cu spini imbracat, In batjocura, cu purpura
regala. In Apocalipsa", Cristos este numit
Imparatul Imparatilor CAp 19,16).
Lit. Torgny Lindgren, Batseba, J9l\5: In acest
roman scris la persoana Intai, reflecteaza
poetic aSllpra modlllui in care David intra in ralul
de rege.
REGII (CARTEA REGILOR)
evenimentele petrccute de la
urcarea pe tron a lui Solomon" pana la
exilu( in Babilon.
In cele doua caqi ale Regilor sunt pre-
zen tate trei perioade mari de timp: domnia
lui Solomon - urcarea pe tron, realizarile
lui, construqii, bogatii visuri (lR 1-11);
istoria paralela a regatelor lui Iuda Israel,
de la moartea lui Solomon pana la robia lui
Israel (1R 12 pana la 2R 17);
regatului lui Iuda (2R 18-25), in incheiere,
descrierea catastrofei din anul 587.
Este 0 istorie religioasa a regalitatii"; in
pofida evlaviei conducatorilor a proro-
cilor Hie" Elisei*, necredinta generalizata
duce la destramarea regatului lui David al
lui Solomon, la disparitia regatului lui
Israel, Ia lui Iuda la plecarea in
exil.
(A) REPUDIA
A repudia inseamna a-ti alunga nevasta,
dandu-i scrisoarea de divort care-i Ingaduie
sa se recasatoreasca. In VT, 'sotul are dreptul
de a-si "slobozi'sotia din casa lui" de indata
ce gasi el neplacut la ea" (Dt 24);
In acel moment declara ca nu-i mai este
sotie (Os 2,4) ii da carte de despartire. Se
pare ca initiativa divortului putea fi Iuata
exclusiv de sot.
In vremea'NT, divortul se practica pe
scara larga, cel putin printre evreii elenizati,
182 REVElATIE
iar sotia putea ea sa aiM initiativa (Mc
10)2). Dar Isus condamna repudierea (Mc
10,2-12; Lc 16,18; vezi Mt 5,32; 19,9).
In Islam, repudierea este apanajul bil.rba-
tului. Femeia alungata redevine libera; legea
prevede 0 durata de trei luni in care ea este
intretinuta de sot; acesta poate schim-
be hotil.rarea inainte de expirarea termenuhli.
REVELATIE
(Lat. revelare, "a dezvalui".) Pentru cre-
(evrei, musulmani), Dum-
nezeu este cel care ia initiativa de a se face
cunoscut, in decursul istoriei; reve-
larea lui nu apare ca rezultat al unei stra-
duinte omenesti.
VT, pr;rocii'" transmit cuvantul lui
Dumnezeu insotindu-l uneori de 0 viziune
simbolica (Iez 1). Dupa pil.rerea lor, autorii
de apocalipse" dezvaluie intentiile lui Dum-
nezeu; oricum, pentru unii, pentru altii
Dumnezeu ramane invaluit in taina
(mister") .
Din punctul de vedere al re-
ve1atia ultima este Isus Cristos. "Nimeni nu
deplin pe Fiul, decat numai Tatal,
nici pe Tatal nu-l deplin nimeni,
decat numai Fiul cel caruia va voi Fiul sa
i-I descopere" (Mt 11,27), spune Isus. Cei
mai nimeriti pentru a primi mesajul sunt
"cei mici", nu responsabilii din
vremea sa (Mt 11 ,25). Revelatia ramane
pana la venirea lui Cristos in
slava, la istoriei (ICo 13,8-13).
RISIPITOR (FlU"")
Dupa ce ceruse partea sa de
fiul 0 traind in desfrau. Ramas tara
nici un ban, prin a se intoarce la
tatal sau; acesta 11 iarti'i., fiindca "mort a fost
s-a intors la viata" (Lc 15,11-32).
Fiul risipitor din parabola'" este imaginea
pacatosului pocait pe care Dumnezeu 11
accepta Hinga sine.
L.&P. A tiiia vitelul cel (Lc 15,11-22), se
spune despre 0 masii pregiititii pentru
a celebra intoarcerea unei persoane dragi care se
indepartase se riitiicise, sau pur simplu pentru
a marca un eveniment fericit.
Lit. Le Jeu courtois d'Arras (JoCl/1 de curte din
Arras), inceputul sec. XIV, transpune parabola in
contextul acelui timp. Gide, fntoarcerea fiului
ri:,ipitor, 1909: eroul se intoarce la tatiil lui,
dezamiigit cii nu a putut merge panii la capiitul
nebuniei al sale. Rilke, Caietele lui
Malte Laurids Brigge, 1910: opera se incheie cu
"legenda celui care nu vroia sii fie iubit
H

Icon. Fiul risipitor spulberii averea triiind in
pliiceri: Louis de Caulery, Parabola fiului
sec. XVI, Quimper. Apoi trebuie siicaute de lucru:
Hieronymus Bosch, sec. XVI, Rotterdam.
porcii: Rubens, sec. XVII, Anvers. La intoarcere,
tatiil siiu n iartii: Rembrandt, 1669, Leningrad; taie
vitelul cel gras in cinstea lui, in timp ce fiul mai
mare protesteazii (Caulery). Zadkine, fntoarcerea
fiulLii 1956, bronz, Paris.
Muz. FiLII risipitor, Daniel Auber, operii, I S50;
Debussy, cantatii, ISS4; Prokofiev, balet: 1930.
FiLII risipitor de Benjamin Britten, 1968, face
parte dintr-un cielu de trei parabole create in
spiritul misterelor medievale.
Cin. FiLII risipitor, Ferdinand Zecca, 1901;
Michel Carre, 1907. Raoul Walsh, The Wanderer,
1925. Richard Thorpe, Risipitoml, 1955.
ROB, ROBIE
Starea unui individ de care stapanul sau
poate dispune ca de un lucru personal.
In VT, un singur cuvant ebraic desem-
neaza robul, sluga, servitorul (ebed).
Chiar daca e greu de facut deosebirea intre
"robie" "serviciu platit", este sigur ca
sc1avia exista in Israel, printre altele in cazul
prizonierilor de razboi. Intr-adevil.r, nume-
roase texte 0 evoca: drepturile robilor (Ex
21,20-26-27); posibilitatea de dezrobire (al
7-lea an jubiliar); interdiqia de a-i lua in
robie pe cei din neam; indemnul de
a-i trata bine pe robi: "N-ai decat un rob?
Poarta-te cu e1 ca un frate ... " (Si 33,32).
NT reflecta situatia din lumea greco-ro-
mana, unde sc1avia era regula generala,
stapanul avand drept de viata de moarte
asupra slugilor sale. Dar Pavel'" proc1ama 0
rasturnare din perspectiva spirituala: "Nu
rnai este nki rob, nici liber. .. Voi toti una
sunteti intru Cristos Isus" (Ga 3,28); el ii
scrie 'lui Filimon cerandu-i sa-l primeasca
pe un sc1av fugar intocmai ca pe "un frate
foarte drag" (Fm 16).
Pe de alta parte, fiecare se poate dezrobi
pe sine din robia pacatului a fricii:
"Nu ati primit un duh al robiei spre temere,
ei ati primit duhulinfierii ... " (Rm 8,15).
]1,1uz. Cantecele negro-spioritual compuse de
sclavii din Statele Unite folosesc pasaje din Exod,
din cartea lui Daniel etc. pentru a exprima
speranta dezrobirii celor asupriti: a vorbit
Domnul, a spus biitranul MoisejLasii poporul
meu sa plcce!i Atat de greu incercat, incat nu mai
putea .. :' (Coboanl. Moise).
ROUA
In tarile un de vara nu ploua practie
niciodata, roua este importanta pentru a
supravietui. In Biblie, ea apare ca un simbol
al vietii luxuriante (Gn 27, 28).
In'sens figurat, roua desernneaza tot ceea
ee, pe neauzite pe nevazute, aduce im-
prospatare binecuvantare, pre cum roua
vegetatiei. Ea este simbolul binecuvantarii
divine, datatoare de viata.
RUGACIUNE
(Lat. precari, "a se ruga" .) In Biblie, a te
ruga inseamna a i te adresa lui Dumnezeu -
si numai lui Dumnezeu - ca unui apropiat
;rulostiv, drept atotputernic, care pe
buze in inimi.
Ebraica are doua verbe care inseamna "a
se ruga", dar prefera sa intrebuinteze in
acest sens formulari mai expresive:
raspandi inima, a lauda, a binecuvanta, a se
veseli, a canta, a cauta fata'" lui Dumnezeu ...
Evreul credincios indrazneste sa i se adre-
seze Domnului bizuindu-se pe Legamant*;
acesta garanteaza prezenta lui Durnnezeu in
mijlocullui Israel bunavointa lui, daca cei
RuoAclUNE 183
care i se roaga poarta in inimi dreptatea
milostenia(Is 1,10-17).
In VT se gasesc numeroase rugaciuni de
cerere, fie de bunuri materiale (tamaduire,
ploaie, rodnicia pamantului sau a femeii,
ocrotire de primejdii), fie de bunuri
tuale (dezrobire de pacat, convertirc). In
cantari, imnuri psalmt, formele poetice
ale rugaciunilor lui Israel, se face auzit
deseori accentul exultant al rugaciunilor de
lauda si de multumirc (Ex 15,1-18: "Pe cal
pe mare i-a aruncat"; 1 S 2:
cantarea Anei - pard prototipullui Magni-
ficat'" al Mariei). AJti psalmi exprima dure-
rea cea mai adanca (Ps 22. al dlrui inceput
I-a rostit Isus pe cruce). ---+ $EMA ISRAEL.
Templul din Ierusalim Ie apare evreilor
drept locul privilegiat de rugaciune, iar ru-
gaciunea colectiva, drept forma ei fireasca.
In NT, 11 ade-
seori pe Isus rugandu-se, mai ales in mo-
mentele-cheie ale existentei sale: botezul *,
alegerea apostolilor", Schimbarea la Fata".'
agonia*, calvaruf. Isus merge la Templu"
sau la sinagoga* pentru a se ruga; alteori se
retrage, singur, in "pustie" sau pe "munte".
EI rugaciunile traditionale,
ori se intretine familiar cu Pil.rintele sau, ca
in episodul agoniei.
Isus apare ca un maestru (invatator) al
rugaciunii - dialog tainie, increzator, smerit
intre credinciosi si Dumnezeu. La cererea
ucenicilor, Ie propune un model de ruga-
ciune, Tatal Nostru*, in care se regasesc
multe elemente din vechile rugaciuni
evreiesti.
loan acorda un spatiu larg
rugaciunii lui Isus la Cina cea de Taina* (In
17), pe care traditia a numit-o
"rugaciunea sacerdotaUl" (adiea rugaciunea
lui Isus-preot); in ea este exprimata dra-
gostea lui Isus pentru Tatal sau pentnr
apropiati, precum dorinta de a-i vedea pe
ucenici uniti intre ei, asa cum este el insusi
" ,
cu Tatal ceresco
182 REVElATIE
iar sotia putea ea sa aiM initiativa (Mc
10)2). Dar Isus condamna repudierea (Mc
10,2-12; Lc 16,18; vezi Mt 5,32; 19,9).
In Islam, repudierea este apanajul bil.rba-
tului. Femeia alungata redevine libera; legea
prevede 0 durata de trei luni in care ea este
intretinuta de sot; acesta poate schim-
be hotil.rarea inainte de expirarea termenuhli.
REVELATIE
(Lat. revelare, "a dezvalui".) Pentru cre-
(evrei, musulmani), Dum-
nezeu este cel care ia initiativa de a se face
cunoscut, in decursul istoriei; reve-
larea lui nu apare ca rezultat al unei stra-
duinte omenesti.
VT, pr;rocii'" transmit cuvantul lui
Dumnezeu insotindu-l uneori de 0 viziune
simbolica (Iez 1). Dupa pil.rerea lor, autorii
de apocalipse" dezvaluie intentiile lui Dum-
nezeu; oricum, pentru unii, pentru altii
Dumnezeu ramane invaluit in taina
(mister") .
Din punctul de vedere al re-
ve1atia ultima este Isus Cristos. "Nimeni nu
deplin pe Fiul, decat numai Tatal,
nici pe Tatal nu-l deplin nimeni,
decat numai Fiul cel caruia va voi Fiul sa
i-I descopere" (Mt 11,27), spune Isus. Cei
mai nimeriti pentru a primi mesajul sunt
"cei mici", nu responsabilii din
vremea sa (Mt 11 ,25). Revelatia ramane
pana la venirea lui Cristos in
slava, la istoriei (ICo 13,8-13).
RISIPITOR (FlU"")
Dupa ce ceruse partea sa de
fiul 0 traind in desfrau. Ramas tara
nici un ban, prin a se intoarce la
tatal sau; acesta 11 iarti'i., fiindca "mort a fost
s-a intors la viata" (Lc 15,11-32).
Fiul risipitor din parabola'" este imaginea
pacatosului pocait pe care Dumnezeu 11
accepta Hinga sine.
L.&P. A tiiia vitelul cel (Lc 15,11-22), se
spune despre 0 masii pregiititii pentru
a celebra intoarcerea unei persoane dragi care se
indepartase se riitiicise, sau pur simplu pentru
a marca un eveniment fericit.
Lit. Le Jeu courtois d'Arras (JoCl/1 de curte din
Arras), inceputul sec. XIV, transpune parabola in
contextul acelui timp. Gide, fntoarcerea fiului
ri:,ipitor, 1909: eroul se intoarce la tatiil lui,
dezamiigit cii nu a putut merge panii la capiitul
nebuniei al sale. Rilke, Caietele lui
Malte Laurids Brigge, 1910: opera se incheie cu
"legenda celui care nu vroia sii fie iubit
H

Icon. Fiul risipitor spulberii averea triiind in
pliiceri: Louis de Caulery, Parabola fiului
sec. XVI, Quimper. Apoi trebuie siicaute de lucru:
Hieronymus Bosch, sec. XVI, Rotterdam.
porcii: Rubens, sec. XVII, Anvers. La intoarcere,
tatiil siiu n iartii: Rembrandt, 1669, Leningrad; taie
vitelul cel gras in cinstea lui, in timp ce fiul mai
mare protesteazii (Caulery). Zadkine, fntoarcerea
fiulLii 1956, bronz, Paris.
Muz. FiLII risipitor, Daniel Auber, operii, I S50;
Debussy, cantatii, ISS4; Prokofiev, balet: 1930.
FiLII risipitor de Benjamin Britten, 1968, face
parte dintr-un cielu de trei parabole create in
spiritul misterelor medievale.
Cin. FiLII risipitor, Ferdinand Zecca, 1901;
Michel Carre, 1907. Raoul Walsh, The Wanderer,
1925. Richard Thorpe, Risipitoml, 1955.
ROB, ROBIE
Starea unui individ de care stapanul sau
poate dispune ca de un lucru personal.
In VT, un singur cuvant ebraic desem-
neaza robul, sluga, servitorul (ebed).
Chiar daca e greu de facut deosebirea intre
"robie" "serviciu platit", este sigur ca
sc1avia exista in Israel, printre altele in cazul
prizonierilor de razboi. Intr-adevil.r, nume-
roase texte 0 evoca: drepturile robilor (Ex
21,20-26-27); posibilitatea de dezrobire (al
7-lea an jubiliar); interdiqia de a-i lua in
robie pe cei din neam; indemnul de
a-i trata bine pe robi: "N-ai decat un rob?
Poarta-te cu e1 ca un frate ... " (Si 33,32).
NT reflecta situatia din lumea greco-ro-
mana, unde sc1avia era regula generala,
stapanul avand drept de viata de moarte
asupra slugilor sale. Dar Pavel'" proc1ama 0
rasturnare din perspectiva spirituala: "Nu
rnai este nki rob, nici liber. .. Voi toti una
sunteti intru Cristos Isus" (Ga 3,28); el ii
scrie 'lui Filimon cerandu-i sa-l primeasca
pe un sc1av fugar intocmai ca pe "un frate
foarte drag" (Fm 16).
Pe de alta parte, fiecare se poate dezrobi
pe sine din robia pacatului a fricii:
"Nu ati primit un duh al robiei spre temere,
ei ati primit duhulinfierii ... " (Rm 8,15).
]1,1uz. Cantecele negro-spioritual compuse de
sclavii din Statele Unite folosesc pasaje din Exod,
din cartea lui Daniel etc. pentru a exprima
speranta dezrobirii celor asupriti: a vorbit
Domnul, a spus biitranul MoisejLasii poporul
meu sa plcce!i Atat de greu incercat, incat nu mai
putea .. :' (Coboanl. Moise).
ROUA
In tarile un de vara nu ploua practie
niciodata, roua este importanta pentru a
supravietui. In Biblie, ea apare ca un simbol
al vietii luxuriante (Gn 27, 28).
In'sens figurat, roua desernneaza tot ceea
ee, pe neauzite pe nevazute, aduce im-
prospatare binecuvantare, pre cum roua
vegetatiei. Ea este simbolul binecuvantarii
divine, datatoare de viata.
RUGACIUNE
(Lat. precari, "a se ruga" .) In Biblie, a te
ruga inseamna a i te adresa lui Dumnezeu -
si numai lui Dumnezeu - ca unui apropiat
;rulostiv, drept atotputernic, care pe
buze in inimi.
Ebraica are doua verbe care inseamna "a
se ruga", dar prefera sa intrebuinteze in
acest sens formulari mai expresive:
raspandi inima, a lauda, a binecuvanta, a se
veseli, a canta, a cauta fata'" lui Dumnezeu ...
Evreul credincios indrazneste sa i se adre-
seze Domnului bizuindu-se pe Legamant*;
acesta garanteaza prezenta lui Durnnezeu in
mijlocullui Israel bunavointa lui, daca cei
RuoAclUNE 183
care i se roaga poarta in inimi dreptatea
milostenia(Is 1,10-17).
In VT se gasesc numeroase rugaciuni de
cerere, fie de bunuri materiale (tamaduire,
ploaie, rodnicia pamantului sau a femeii,
ocrotire de primejdii), fie de bunuri
tuale (dezrobire de pacat, convertirc). In
cantari, imnuri psalmt, formele poetice
ale rugaciunilor lui Israel, se face auzit
deseori accentul exultant al rugaciunilor de
lauda si de multumirc (Ex 15,1-18: "Pe cal
pe mare i-a aruncat"; 1 S 2:
cantarea Anei - pard prototipullui Magni-
ficat'" al Mariei). AJti psalmi exprima dure-
rea cea mai adanca (Ps 22. al dlrui inceput
I-a rostit Isus pe cruce). ---+ $EMA ISRAEL.
Templul din Ierusalim Ie apare evreilor
drept locul privilegiat de rugaciune, iar ru-
gaciunea colectiva, drept forma ei fireasca.
In NT, 11 ade-
seori pe Isus rugandu-se, mai ales in mo-
mentele-cheie ale existentei sale: botezul *,
alegerea apostolilor", Schimbarea la Fata".'
agonia*, calvaruf. Isus merge la Templu"
sau la sinagoga* pentru a se ruga; alteori se
retrage, singur, in "pustie" sau pe "munte".
EI rugaciunile traditionale,
ori se intretine familiar cu Pil.rintele sau, ca
in episodul agoniei.
Isus apare ca un maestru (invatator) al
rugaciunii - dialog tainie, increzator, smerit
intre credinciosi si Dumnezeu. La cererea
ucenicilor, Ie propune un model de ruga-
ciune, Tatal Nostru*, in care se regasesc
multe elemente din vechile rugaciuni
evreiesti.
loan acorda un spatiu larg
rugaciunii lui Isus la Cina cea de Taina* (In
17), pe care traditia a numit-o
"rugaciunea sacerdotaUl" (adiea rugaciunea
lui Isus-preot); in ea este exprimata dra-
gostea lui Isus pentru Tatal sau pentnr
apropiati, precum dorinta de a-i vedea pe
ucenici uniti intre ei, asa cum este el insusi
" ,
cu Tatal ceresco
184
RUSALII
Biserica a lnceput de timpuriu sa
adreseze unele rugaciuni lui Isus cel Inviat
din morti. Mai tar-ziu s-a stabilit obiceiul de a
te adresa mucenicilor, apoi Anumite
excese In aceste din urma forme de rugaciune
au provocat reaqia Reformei, In sec. XVI. --.
AVE MARIA, NUNC DIMITTIS.
Cantu 1 si muzica litura-ica
ortodoxa au dat -;'u;aciunii' colective
formele cele mai
RUSALII
Sarbatoarea Cincizecimii (gr. pentecoste,
"a cincizecea" zi dupa Conform VT,
la origine era sarbiitoarea zi de
bucurie de dnd i se aducea
lui Dumnezeu parga roadelor'" pamantului.
Era deci 0 sarbiitoare agradL De ea se leaga
celebrarea Legamantului" Incheiat pe
Muntele Sinai'" Intre Dumnezeu poporul
sau, precum cea a daruirii tablelor
(Ex)9,1-16 Ex 31,18).
In NT, dupa cum aflam din Faptele
Apostolilor (2,1-13), In ziua Rusaliilor
de dupa moartea, Invierea"
lui Isus, cei unsprezece apostoli erau
Impreuna (po ate cu Maria alte
femei), dnd In toata casa a rasunat un
T
I
zgomot produs parca de ,,0 pala de vant"
limbi "ca de foc" s-au pe
dintre ei; atunci cu totii "au fost umpluti eu
Duh Smnt" au Inceput sa vorbeasca In alte
limbi" . Apostolii au vazut In aceasta Indepli-
nirea prorociei lui Ioil (Il3,l-5) privitoare la
venirea Duhului lui Dumnezeu aSUpra
tuturor trupurilor, deopotriva semnul
restaurarii unitatii pierdute dupa Babel".
s
Pentru Rusaliile marcheaza
Bisericii* vocatia ei universala.
Lit. Sfantul Francisc din Sales, Prediea pentru
RusaJij, 1593. Alessandro Manzoni, Rw;aIiile.
[X22: imn ce exalta un ideal de libertate ,i justi(ie
pentru popoare, dupa ce mai Intiii celebrase
Spiritul creator. Paul Claudel, Corona benh!.nitatis
anni Dei, 19 I 5 .. ,Imnul Rusaliilor'.
Aluziile la Rusalii nu lipsesc In textele
literare. Victor Hugo, epilogul lui
Satan, I XS6: toate geniile omenirii s-au adunat
tacute atente: "Duhul urca, coboara ,i
cu aripa In sus /Peste aceste formidabile si
Intunecate Rusalii..." Antonin Artaud, Arta
Moartea, 1929: "Focul limbilor. Focul tesut in
viilatuci de limbi ... Trebuie ca acest foc sa fnceapa
cu mine. Focul limbile, ,i pe,terile gesta(iei
mele."
Icon. RusaJjjJe, Scoala Umbriana, sec. XIII,
Peruggia; Ti(ian, 1555, Venetia; El Greco, 1608,
Madrid; Emil Nolde, [909, New York.
SABA
Regiune din Arabia de Sud. Cartea Re-
gilor OR 10) ca regina din Saba
a venit In viz ita la Solomon", regele lui
Israel, des pre ale carui bogatie Intelep-
ciune se dusese vestea, a fost cuprinsa de
admiratie In fata maretiei lui.
Isus a dat-o ca exemplu: "Regina de la
miazazi se va scula la judecata" cu neamul
acesta va osandi, caci a venit de la mar-
ginile pamantului ca sa asculte Intelepciunea
lui Solomon; iata ca aici este Unul mai
mare decat Solomon!" (Mt 12,42).
Vizita reginei din Saba la Solomon ocupa
un loc important In legenda musulmana
despre regina Balkis In legenda etiopiana
despre regina Makedo.
Lit. Charles Nodier, ZEna eu firimituri, 1832,
basm fantastic: povestirea iubirilor stranii ale unui
"lunatic", Michel Ie Charpentier, cu regina din
Saba. "Toata arta scriitorului constii In a ne face sa
simpatizam cu acest delir sa dorim ca el sa fie
adevarat" (Pierre Albouy).
Gerard de Nerval, CJIJtorie in Orient, 1851:
povestea lui Adoniram a reginei din Saba,
Balkis, In "Noptile de Ramazan". Nerval planuise
un scenariu de opera despre regina din Saba;
povestea a fost extrasa In parte din acest scenariu
neterminat.
Icon. Piero della Francesca, Regina din Saba $i
alaiul ei, sec. XV, Arezzo. Claude Gellee'
Debarcarea reginei din Saba, 1648, Londra:
Solomon $i regina din Saba: Ghiberti, 1425, usile
Baptisteriului din Floren(a; Konrad Witz, 1435,
Basel; Jan van Scorel, sec. XVI,
Claude Vignon. 1624, Luvru; Gustave DonS,
SfEnta Biblie, Paris, I S66.
SABAT
(Eb. "a Inceta, a Cea de-a
zi a saptamanii, consacrata odihnei,
dupa exemplullui Dumnezeu care s-a odih-
nit dupa CAe a creat lumea In zilc (Ex
20,8-11). In aceasta zi omul iese din robia
muncii la randul sau, trebuie sa-i elibe-
reze pe cei care depind de el (inclusiv ani-
malele), cum Dumnezeu i-a eliberat pe
evrei din robia In Egipt (Dt 5,14-15) .
Institutia Sabatului a devenit treptat una
dintre caracteristicile iudaismului, dar spi-
ritul legalist a transformat uneori aeeasta zi
de bucurie intr-o zi de constrangere, stabilind
nenumarate interdictii (Ex 31,14-15), Isus
va arninti ea "Sabatul este Iacut pentru om,
nu omul pentru Sabat" (Mc 2;27),
Exista un "an sabatic": la fiecare
ani, ogorul trebuia lasat In paragina spre a se
odihni, In timp, se cuvenea sa fie
iertate datoriile eliberati robii (Lv 25),
Lit. Salomon Alkabetz, Palestina, sec. XVII:
Lekha Dodi, ,,vino, iubitul meu", imn de Intiim-
pinare la Sabat de speran(ii In restaura(ia lui Israel.
Heinrich Heine, MeJodii ebraice, "Printesa
Sabbat", In Romanzero, 1851.
SABlE
Arma din bronz, apoi din fief. Incepand
de la David", toti luptatorii poarta 0 sabie la
184
RUSALII
Biserica a lnceput de timpuriu sa
adreseze unele rugaciuni lui Isus cel Inviat
din morti. Mai tar-ziu s-a stabilit obiceiul de a
te adresa mucenicilor, apoi Anumite
excese In aceste din urma forme de rugaciune
au provocat reaqia Reformei, In sec. XVI. --.
AVE MARIA, NUNC DIMITTIS.
Cantu 1 si muzica litura-ica
ortodoxa au dat -;'u;aciunii' colective
formele cele mai
RUSALII
Sarbatoarea Cincizecimii (gr. pentecoste,
"a cincizecea" zi dupa Conform VT,
la origine era sarbiitoarea zi de
bucurie de dnd i se aducea
lui Dumnezeu parga roadelor'" pamantului.
Era deci 0 sarbiitoare agradL De ea se leaga
celebrarea Legamantului" Incheiat pe
Muntele Sinai'" Intre Dumnezeu poporul
sau, precum cea a daruirii tablelor
(Ex)9,1-16 Ex 31,18).
In NT, dupa cum aflam din Faptele
Apostolilor (2,1-13), In ziua Rusaliilor
de dupa moartea, Invierea"
lui Isus, cei unsprezece apostoli erau
Impreuna (po ate cu Maria alte
femei), dnd In toata casa a rasunat un
T
I
zgomot produs parca de ,,0 pala de vant"
limbi "ca de foc" s-au pe
dintre ei; atunci cu totii "au fost umpluti eu
Duh Smnt" au Inceput sa vorbeasca In alte
limbi" . Apostolii au vazut In aceasta Indepli-
nirea prorociei lui Ioil (Il3,l-5) privitoare la
venirea Duhului lui Dumnezeu aSUpra
tuturor trupurilor, deopotriva semnul
restaurarii unitatii pierdute dupa Babel".
s
Pentru Rusaliile marcheaza
Bisericii* vocatia ei universala.
Lit. Sfantul Francisc din Sales, Prediea pentru
RusaJij, 1593. Alessandro Manzoni, Rw;aIiile.
[X22: imn ce exalta un ideal de libertate ,i justi(ie
pentru popoare, dupa ce mai Intiii celebrase
Spiritul creator. Paul Claudel, Corona benh!.nitatis
anni Dei, 19 I 5 .. ,Imnul Rusaliilor'.
Aluziile la Rusalii nu lipsesc In textele
literare. Victor Hugo, epilogul lui
Satan, I XS6: toate geniile omenirii s-au adunat
tacute atente: "Duhul urca, coboara ,i
cu aripa In sus /Peste aceste formidabile si
Intunecate Rusalii..." Antonin Artaud, Arta
Moartea, 1929: "Focul limbilor. Focul tesut in
viilatuci de limbi ... Trebuie ca acest foc sa fnceapa
cu mine. Focul limbile, ,i pe,terile gesta(iei
mele."
Icon. RusaJjjJe, Scoala Umbriana, sec. XIII,
Peruggia; Ti(ian, 1555, Venetia; El Greco, 1608,
Madrid; Emil Nolde, [909, New York.
SABA
Regiune din Arabia de Sud. Cartea Re-
gilor OR 10) ca regina din Saba
a venit In viz ita la Solomon", regele lui
Israel, des pre ale carui bogatie Intelep-
ciune se dusese vestea, a fost cuprinsa de
admiratie In fata maretiei lui.
Isus a dat-o ca exemplu: "Regina de la
miazazi se va scula la judecata" cu neamul
acesta va osandi, caci a venit de la mar-
ginile pamantului ca sa asculte Intelepciunea
lui Solomon; iata ca aici este Unul mai
mare decat Solomon!" (Mt 12,42).
Vizita reginei din Saba la Solomon ocupa
un loc important In legenda musulmana
despre regina Balkis In legenda etiopiana
despre regina Makedo.
Lit. Charles Nodier, ZEna eu firimituri, 1832,
basm fantastic: povestirea iubirilor stranii ale unui
"lunatic", Michel Ie Charpentier, cu regina din
Saba. "Toata arta scriitorului constii In a ne face sa
simpatizam cu acest delir sa dorim ca el sa fie
adevarat" (Pierre Albouy).
Gerard de Nerval, CJIJtorie in Orient, 1851:
povestea lui Adoniram a reginei din Saba,
Balkis, In "Noptile de Ramazan". Nerval planuise
un scenariu de opera despre regina din Saba;
povestea a fost extrasa In parte din acest scenariu
neterminat.
Icon. Piero della Francesca, Regina din Saba $i
alaiul ei, sec. XV, Arezzo. Claude Gellee'
Debarcarea reginei din Saba, 1648, Londra:
Solomon $i regina din Saba: Ghiberti, 1425, usile
Baptisteriului din Floren(a; Konrad Witz, 1435,
Basel; Jan van Scorel, sec. XVI,
Claude Vignon. 1624, Luvru; Gustave DonS,
SfEnta Biblie, Paris, I S66.
SABAT
(Eb. "a Inceta, a Cea de-a
zi a saptamanii, consacrata odihnei,
dupa exemplullui Dumnezeu care s-a odih-
nit dupa CAe a creat lumea In zilc (Ex
20,8-11). In aceasta zi omul iese din robia
muncii la randul sau, trebuie sa-i elibe-
reze pe cei care depind de el (inclusiv ani-
malele), cum Dumnezeu i-a eliberat pe
evrei din robia In Egipt (Dt 5,14-15) .
Institutia Sabatului a devenit treptat una
dintre caracteristicile iudaismului, dar spi-
ritul legalist a transformat uneori aeeasta zi
de bucurie intr-o zi de constrangere, stabilind
nenumarate interdictii (Ex 31,14-15), Isus
va arninti ea "Sabatul este Iacut pentru om,
nu omul pentru Sabat" (Mc 2;27),
Exista un "an sabatic": la fiecare
ani, ogorul trebuia lasat In paragina spre a se
odihni, In timp, se cuvenea sa fie
iertate datoriile eliberati robii (Lv 25),
Lit. Salomon Alkabetz, Palestina, sec. XVII:
Lekha Dodi, ,,vino, iubitul meu", imn de Intiim-
pinare la Sabat de speran(ii In restaura(ia lui Israel.
Heinrich Heine, MeJodii ebraice, "Printesa
Sabbat", In Romanzero, 1851.
SABlE
Arma din bronz, apoi din fief. Incepand
de la David", toti luptatorii poarta 0 sabie la
r
,
186
SACERDOTIU
cingatoare, in partea dreapta (2S 20,8). In
epoca lui Isus, din cauza vremurilor nesigure,
multi bilrbati poarta sabie, precum cei veniti
sa-l prinda pe Isus, ba chiar apostolii (Mt
26,47). La romani, sabia este simbolul
autoritatii, al dreptului de viata de moarte
pe care-l detine imparatul (Rm 13,4).
In sens figurat, sabia inseamna razboi (Ir
5,12; Iez 7,15), pedeapsa dumnezeiasca (Is
34,5-6);, ea poate fi intoarsa impotriva
printilor poporului lui Israel ca pedeapsa
pentru to ate crimele lor (Iez 21).
Sabia mai semnifica puterea taioasa a
cuvantului lui Dumnezeu (Ev 4,12; Ap
1,16) .
Sabie de durere: Batranul Simian ii
Mariei, care venise infati-
fiul la Templu, ca 0 sabie de durere ii
va strapunge inima (Lc 2,35).
L.&P. Cine scoate sabia de sabie va pieri: Isus
condamna adesea c9.nd este prins, Ii
astfe1 pe ucenicii care se pre gateau sa-1
apere fo1osind arme1e (Mt 26,52).
Icon. Sabia reprezintii cuvantu1 Domnu1ui; prin
urmare, In miniaturile vitra1iile medievale e
din gura lui Dumnezeu. Ridicata
de Inger, ea Ii pe Adam $i pe Eva din raiul
pamantesc, dupa gre$eala. ---t ADAM.
In Apocalipsa, loan II vede pe Fiul omului Cll
o sabie In din!i, caci ISlls Cristos este cuvantul viu
allui DlImnezeu: Nicolas Bataille, Tapiseria Apo-
calipsei, 1373-87, Angers.
SACERDOTIU
(Din lat. sacerdos, "preot".) Cuvantul
desemneaza functia celor care detin un rol
de ai sacrului, de mediatori intre
popor divinitate: preotii.
In VT, se observa ca de-a lungul istoriei
se petrece 0 lenta evolutie. Nu exista preoti
in vremea Patriarhilor*: din urma
aduc ei jertfe lui Dumnezeu. Pe Mun-
tele Sinai*, Legamantul * intre Dumnezeu
popcrul sau este incheiat de Moise, care
apartine semintiei lui Levi*. Ea devine
pastratoarea Chivotului* Legamantului,
indeplinind apoi functii sacerdotale in Tem-
plul" din Ierusalim", sub tutela regelui.
Dupa Exil" nu mai exista rege; mare-
le-preot (arhiereur) devine calauza religioasa
a natiunii. Catre sec. III 1. Cr., ierarhia se pre-
zinta astfel: in varf, arhiereul, apci preotii (eb.
kohen), ai lui Aaron", apoi levitii".
La inceputul erei noastre, arhiereii evrei
sunt numiti de catre autoritatea politica; in
consecinta, legitimitatea lor devine supusa
cautiunii.
Activitatea levitilor este limitata la do-
meniul cultural. Invatamantul intra in sar-
cina carturarilor" invatatorilor Legii,
care sunt laici.
Isus, in NT, este un laic; el apartine nea-
mului lui luda", nu neamului sacerdotal. .
NT nu da niciodata titlul de preot nici lui
Cristos, nici apostolilor. N umai Epistola'"
catre Evrei termenul "arhiereu"
dnd il compara pe Isus cu Melhisedec".
Cum poporul evreu in intregime a fost
numit "imparatia preoteasca" (Ex 19,6),
sunt numiti "casa duhovniceasca"
(IP 2,5); ei au datoria de inchina intrea-
ga viata lui Dumnezeu ca pe 0 lauda (Rm
12,1).
Responsabilii desemnati de apostoli*
sunt "intendenti ai tainelor lui Dumnezeu",
(slujitori) ai Noului Legamant".
Adesea ei sunt dintre batrani sau
"presbitri" - cuvant provenit din
aflat la originea substantivului "preot".
SADUCHEU
(Derivat poate de la Sadoq, marele-preot
a1 lui David; sai au indeplinit
aceasta functie pana la Macabei.) lnstruiti
bogati, saducheii exercitau singuri functiile
sacerdotale; totodata, detineau functii judi-
dare faceau parte din Sanhedrin" im-
preuna cu fariseii*. Se distingeau prin ata-
lor exclusiv fata de Legea lui
Moise, care se limita la Pentateuc", prin
respingerea tuturor comentariilor traditiilor
'1
I
I
acceptate de farisei. Negau mai cu seama
ideile des pre inviere, des pre rasplata pe
lumea cealalta (Mt 22,23-33), precum pe
cele privind existenta ingerilor a demoni-
lor. Saducheii s-au lasat influentati de ele-
nism, spre deosebire de farisei, mai legati de
traditiile specific loan Botezatorul,
in i-a nurnit "pui de vipere" (Mt 3,7).
SALOMEEA
Fiica lrodiadei a lui lrod Filip. A dans at
inaintea lui Irod Antipas" Tetrarhul, in-
demnata de mama ei, i-a cerut acestuia capul
prorocului loan Botezatorul (Mc 6,21-26). S-a
casatorit cu unchiul sau Filip Tetrarhul.
Lit. Una dintre teme1e literaturii decadente de
la sec. XIX: Mallarme, [rodiada, IH69.
Flaubert, "Herodias", una din cele Trei
1 H77. Huysmans, in riispiir, 1 HH4: eroul carfii
comenteaza tablourile lui Gustave Moreau. Jules
Laforgue, In Monditiiti Iegendare, 1 HH7, trateaza
subiectul cu un umor nemilos. Oscar Wilde,
Salome, 1894, pune In circulafie legenda despre
patima de vampir a Salomeei. Apollinaire,
Alcooluri, 1913, "Salome" .
Icon. [rod Salomeea, capitel din sec. XII,
TOlllollse. Salomeea: 1560, Madrid; Cara-
vaggio, 1607, Londra. Gustave Moreau, Salomeea
dansand, 1876, Paris. Aubrey Beardsley, 1894,
ilustratii pentru piesa lui Oscar Wilde. Franz Von
Stuck, 1906, Munchen.
Muz. Massenet, [rodiada, 1881, opera, dupa
Flaubert. Richard Strauss, Salomeea, opera, 1905.
Florent Schmitt, Salomeea, balet montat de
Diaghilev In 1913la Paris.
Cin. SaJomeea, Vitagraph, 1908; Samuel Gordon
Edwards, 1918; Charles Bryant, 1922: trei ipostaze
ale femeii fatale.
William Dieterle, Salomeea, cu Rita Hayworth,
1953: de prost gust, foarte departe de Biblie.
SAMARIA
situat la 100 de kilometri nord de
Ierusalim, la jumatatea drumului dintre
Valea lordanului coasta. Intemeiat de
Omri in jurul anului 880, a devenit capitala
Regatului de Nord; a fost distrus de catre
asirieni in anul 721.
SAMARIA 187
In VT, Samaria era simbolul regatului
lui Israel, dupa cum Ierusalimul era cel al
regatului lui luda. Este infierata in Biblie
din pricina idolatriei introduse de suveranii
sai, mai ales de Ahab", care i-a ridicat un
templu lui Baal (lR 16,31-33), de lzabela",
care i-a poftit la masa ei pe prorocii acestui
CUlt, Infruntandu-l pe Ilie" (lR 18-19). Pro-
fetii biblici sunt foarte severi fata de lipsa de
evlavie de imoralitatea ce domneau In
acel (Os 4-5; Am 4; Mi 1).
Exilati in anul 721, samaritenii au fost
inlocuiti de coloni straini, care au ridicat un
altar pe Muntele Garizim ce domina
De atunci, dintre Samaria leru-
salim a sporit continuu. Astfel, la l'ntoar-
cerea din exil, samaritenii au incercat sa se
opuna reconstruirii Templului din Ierusalim
(Ezd 4) sub Antiohus a1 IV-lea, s-au aliat
cu paganii impotriva iudeilor (1M 3,10) .
In vremea lui Isus, ostilitatea dintre evrei
samariteni ramane vie (Mt 10,55; Lc 9,53;
In 4,9); in aceste conditii lsus alege un sa-
maritean ca exemplu pentru a ilustra grija ce
trebuie purtata aproapelui (parabola" "bunului
samaritean",Lc 10,29-37). ---t APROAPELE.
De asemenea, lsus non-
conformismul cu privire la samariteni ara-
tandu-i-se ca Mesia unei femei din Samaria
pe care 0 langa fantana lui
lacov*. Straini de practicile sama-
ritenii par sa fi primit favorabil mesajul
propovactuit de apostolul Filip
(Fp 8,4-8).
L.&P. Un bun samaritean: persoana care, din
proprie initiativa, sare In ajutorul cuiva aflat In
nevoie.
Icon. [sus Iji samariteanca: un capitel din sec.
XII, Moissac. Tablouri din sec. XVI: Annibale
Carracci, Milano, Viena Budapesta; Jacopo
Bassano, Verona; Veronese, Viena. Nicolas
Poussin, sec. XVII, Paris,
Bunu1 samaritean: vitralii din sec. XIII la
Chartres, Rouen, Sens, Bourges. Tablouri: Jacopo
Bassano, sec. XVI, Londra; Luca Giordano, sec.
XVII, Rouen.
r
,
186
SACERDOTIU
cingatoare, in partea dreapta (2S 20,8). In
epoca lui Isus, din cauza vremurilor nesigure,
multi bilrbati poarta sabie, precum cei veniti
sa-l prinda pe Isus, ba chiar apostolii (Mt
26,47). La romani, sabia este simbolul
autoritatii, al dreptului de viata de moarte
pe care-l detine imparatul (Rm 13,4).
In sens figurat, sabia inseamna razboi (Ir
5,12; Iez 7,15), pedeapsa dumnezeiasca (Is
34,5-6);, ea poate fi intoarsa impotriva
printilor poporului lui Israel ca pedeapsa
pentru to ate crimele lor (Iez 21).
Sabia mai semnifica puterea taioasa a
cuvantului lui Dumnezeu (Ev 4,12; Ap
1,16) .
Sabie de durere: Batranul Simian ii
Mariei, care venise infati-
fiul la Templu, ca 0 sabie de durere ii
va strapunge inima (Lc 2,35).
L.&P. Cine scoate sabia de sabie va pieri: Isus
condamna adesea c9.nd este prins, Ii
astfe1 pe ucenicii care se pre gateau sa-1
apere fo1osind arme1e (Mt 26,52).
Icon. Sabia reprezintii cuvantu1 Domnu1ui; prin
urmare, In miniaturile vitra1iile medievale e
din gura lui Dumnezeu. Ridicata
de Inger, ea Ii pe Adam $i pe Eva din raiul
pamantesc, dupa gre$eala. ---t ADAM.
In Apocalipsa, loan II vede pe Fiul omului Cll
o sabie In din!i, caci ISlls Cristos este cuvantul viu
allui DlImnezeu: Nicolas Bataille, Tapiseria Apo-
calipsei, 1373-87, Angers.
SACERDOTIU
(Din lat. sacerdos, "preot".) Cuvantul
desemneaza functia celor care detin un rol
de ai sacrului, de mediatori intre
popor divinitate: preotii.
In VT, se observa ca de-a lungul istoriei
se petrece 0 lenta evolutie. Nu exista preoti
in vremea Patriarhilor*: din urma
aduc ei jertfe lui Dumnezeu. Pe Mun-
tele Sinai*, Legamantul * intre Dumnezeu
popcrul sau este incheiat de Moise, care
apartine semintiei lui Levi*. Ea devine
pastratoarea Chivotului* Legamantului,
indeplinind apoi functii sacerdotale in Tem-
plul" din Ierusalim", sub tutela regelui.
Dupa Exil" nu mai exista rege; mare-
le-preot (arhiereur) devine calauza religioasa
a natiunii. Catre sec. III 1. Cr., ierarhia se pre-
zinta astfel: in varf, arhiereul, apci preotii (eb.
kohen), ai lui Aaron", apoi levitii".
La inceputul erei noastre, arhiereii evrei
sunt numiti de catre autoritatea politica; in
consecinta, legitimitatea lor devine supusa
cautiunii.
Activitatea levitilor este limitata la do-
meniul cultural. Invatamantul intra in sar-
cina carturarilor" invatatorilor Legii,
care sunt laici.
Isus, in NT, este un laic; el apartine nea-
mului lui luda", nu neamului sacerdotal. .
NT nu da niciodata titlul de preot nici lui
Cristos, nici apostolilor. N umai Epistola'"
catre Evrei termenul "arhiereu"
dnd il compara pe Isus cu Melhisedec".
Cum poporul evreu in intregime a fost
numit "imparatia preoteasca" (Ex 19,6),
sunt numiti "casa duhovniceasca"
(IP 2,5); ei au datoria de inchina intrea-
ga viata lui Dumnezeu ca pe 0 lauda (Rm
12,1).
Responsabilii desemnati de apostoli*
sunt "intendenti ai tainelor lui Dumnezeu",
(slujitori) ai Noului Legamant".
Adesea ei sunt dintre batrani sau
"presbitri" - cuvant provenit din
aflat la originea substantivului "preot".
SADUCHEU
(Derivat poate de la Sadoq, marele-preot
a1 lui David; sai au indeplinit
aceasta functie pana la Macabei.) lnstruiti
bogati, saducheii exercitau singuri functiile
sacerdotale; totodata, detineau functii judi-
dare faceau parte din Sanhedrin" im-
preuna cu fariseii*. Se distingeau prin ata-
lor exclusiv fata de Legea lui
Moise, care se limita la Pentateuc", prin
respingerea tuturor comentariilor traditiilor
'1
I
I
acceptate de farisei. Negau mai cu seama
ideile des pre inviere, des pre rasplata pe
lumea cealalta (Mt 22,23-33), precum pe
cele privind existenta ingerilor a demoni-
lor. Saducheii s-au lasat influentati de ele-
nism, spre deosebire de farisei, mai legati de
traditiile specific loan Botezatorul,
in i-a nurnit "pui de vipere" (Mt 3,7).
SALOMEEA
Fiica lrodiadei a lui lrod Filip. A dans at
inaintea lui Irod Antipas" Tetrarhul, in-
demnata de mama ei, i-a cerut acestuia capul
prorocului loan Botezatorul (Mc 6,21-26). S-a
casatorit cu unchiul sau Filip Tetrarhul.
Lit. Una dintre teme1e literaturii decadente de
la sec. XIX: Mallarme, [rodiada, IH69.
Flaubert, "Herodias", una din cele Trei
1 H77. Huysmans, in riispiir, 1 HH4: eroul carfii
comenteaza tablourile lui Gustave Moreau. Jules
Laforgue, In Monditiiti Iegendare, 1 HH7, trateaza
subiectul cu un umor nemilos. Oscar Wilde,
Salome, 1894, pune In circulafie legenda despre
patima de vampir a Salomeei. Apollinaire,
Alcooluri, 1913, "Salome" .
Icon. [rod Salomeea, capitel din sec. XII,
TOlllollse. Salomeea: 1560, Madrid; Cara-
vaggio, 1607, Londra. Gustave Moreau, Salomeea
dansand, 1876, Paris. Aubrey Beardsley, 1894,
ilustratii pentru piesa lui Oscar Wilde. Franz Von
Stuck, 1906, Munchen.
Muz. Massenet, [rodiada, 1881, opera, dupa
Flaubert. Richard Strauss, Salomeea, opera, 1905.
Florent Schmitt, Salomeea, balet montat de
Diaghilev In 1913la Paris.
Cin. SaJomeea, Vitagraph, 1908; Samuel Gordon
Edwards, 1918; Charles Bryant, 1922: trei ipostaze
ale femeii fatale.
William Dieterle, Salomeea, cu Rita Hayworth,
1953: de prost gust, foarte departe de Biblie.
SAMARIA
situat la 100 de kilometri nord de
Ierusalim, la jumatatea drumului dintre
Valea lordanului coasta. Intemeiat de
Omri in jurul anului 880, a devenit capitala
Regatului de Nord; a fost distrus de catre
asirieni in anul 721.
SAMARIA 187
In VT, Samaria era simbolul regatului
lui Israel, dupa cum Ierusalimul era cel al
regatului lui luda. Este infierata in Biblie
din pricina idolatriei introduse de suveranii
sai, mai ales de Ahab", care i-a ridicat un
templu lui Baal (lR 16,31-33), de lzabela",
care i-a poftit la masa ei pe prorocii acestui
CUlt, Infruntandu-l pe Ilie" (lR 18-19). Pro-
fetii biblici sunt foarte severi fata de lipsa de
evlavie de imoralitatea ce domneau In
acel (Os 4-5; Am 4; Mi 1).
Exilati in anul 721, samaritenii au fost
inlocuiti de coloni straini, care au ridicat un
altar pe Muntele Garizim ce domina
De atunci, dintre Samaria leru-
salim a sporit continuu. Astfel, la l'ntoar-
cerea din exil, samaritenii au incercat sa se
opuna reconstruirii Templului din Ierusalim
(Ezd 4) sub Antiohus a1 IV-lea, s-au aliat
cu paganii impotriva iudeilor (1M 3,10) .
In vremea lui Isus, ostilitatea dintre evrei
samariteni ramane vie (Mt 10,55; Lc 9,53;
In 4,9); in aceste conditii lsus alege un sa-
maritean ca exemplu pentru a ilustra grija ce
trebuie purtata aproapelui (parabola" "bunului
samaritean",Lc 10,29-37). ---t APROAPELE.
De asemenea, lsus non-
conformismul cu privire la samariteni ara-
tandu-i-se ca Mesia unei femei din Samaria
pe care 0 langa fantana lui
lacov*. Straini de practicile sama-
ritenii par sa fi primit favorabil mesajul
propovactuit de apostolul Filip
(Fp 8,4-8).
L.&P. Un bun samaritean: persoana care, din
proprie initiativa, sare In ajutorul cuiva aflat In
nevoie.
Icon. [sus Iji samariteanca: un capitel din sec.
XII, Moissac. Tablouri din sec. XVI: Annibale
Carracci, Milano, Viena Budapesta; Jacopo
Bassano, Verona; Veronese, Viena. Nicolas
Poussin, sec. XVII, Paris,
Bunu1 samaritean: vitralii din sec. XIII la
Chartres, Rouen, Sens, Bourges. Tablouri: Jacopo
Bassano, sec. XVI, Londra; Luca Giordano, sec.
XVII, Rouen.
188 SAMSON
SAMSON
Unul dintre cei doisprezece Judecatori'"
mentionati in cartea cu nume (Jud
13-16); se de ceilalti fiindca nu e
nici conducator de o?tire, nici conducator
politic, ci mai degraba un erou local ale
carui ispravi sunt povestite cu umor.
Samson, inchinat lui Dumnezeu de cand
a fost conceput, este inzestrat cu 0 putere
exceptional a, pe care 0 pentru a Ie
juca feste filistenilor". Traditia privitoare la
Samson are savoarea basmelor populare, iar
croul e vestit mai ales prin relaria sa con-
ilictuala cu Dalila". A murit viteje?te, folo-
sindu-?i pentru ultima oara puterea primita
dc la Dumnezeu ca sa darame coloaneJe
templului lui Dagon, zeul filistenilor.
Lit. Milton. Samson Agoni.'ites. 1671: Dalila
explica tradarea. raspunderea pentru
fapta sa. Choderlos de Lados. Legaturile pri-
mejdioase. 17112: Doamna de Merteuil se compara
cu 0 noua Dalila subjugandu-i cu ei pe
Samsonii moderni. Vigny, Destinele. 11164,
"Mania lui Samson": "bunatatea barbatului" rn-
franta de "viclenia femeii". Henri Bernstein,
Samson, 1907 (teatru). Jean Giraudoux. Sodoma
.5i Gomora, 1943: 0 Dalila orgolioasa se pune la
adapost de puterea lui Samson pentru a-5i con-
tinua lunga-i contemplare de sine. Jean Grosjean,
Samson, 1989.
Icon. Jorg Breu, Istoria lui Sam'iOn, sec. XV,
Basel. DUrer, Samson omorand lin lell gravura
1496. Rembrandt, Samson orbit de 1636:
Berlin. Samson Dalila, Rubens, sec. XVII,
Londra; Gustave Dore, "Moartea lui Samson",
Stanta Biblie, 1866, Paris.
Muz. Haendel, Samson, oratoriu, sec. XVIII.
Saint-Saens, Samson Dalila, 1877.
Cin. Cecil B. De Mille, Samson .5i Dalila, 1949.
SAMUEL
CEb., "Numele sau este El".) Fiul lui
Elcana al sotiei sale Ana, initial stearpa, ii
este inchinat lui Dumnezeu din copilarie
e crescut la templul din Silo; chemarea lui
Dumnezeu il consacra proroc (IS 3). Jude-
cator') itinerant, ii mana pe israeliti la lupta
impotriva filistenilor. Cand Israel cere un
rege, ii confera ungerea" regala lui Saul'"
(l S 11 ,12-14), dar acesta e respins de
Dumnezeu (IS 15,10) deoarece inca1case
legea anatemei*; la indemnullui Dumnezeu,
Samuel il alege atunci pe David dintre fiii
lui Iesei. Dupa moartea prorocului, Saul,
vrand sa-l consulte, cheama spiritul lui
Samuella vriijitoarea din En-Dor; acesta ii
anunta infrangerea iminenta moartea
apropiata (1 S 28,3-25).
Prin traditie, Samuel e considerat mai cu
seama prevestitor ClCr 9,22) sau proroc CFp
3,24), dar 5i mijlocitor. ca ?i Moise" (Ps
99,6; Ir 15,1).
Icon. Sfintirea lui Samuel. frcsca din sinagoga
de la Doura-Europos, sec. Ill. Umbra lui Sa;ll:e/
i .,e arata lui Saul. Salvator Rosa, sec. XV!!, Paris:
Benjamin West, 1777, Londra. Joshua Reynolds.
Samuel copil la rug,lciune, sec. XVIII, Londra.
Montpellier.
SANCTUAR
Sanctuarul (din lat. sanctus, "stant") este
Templul in ansamblul sau. La modul gene-
ral, reprezinta un laca? de cult, sfintit prin
prezenta lui Dumnezeu cel putin in timpul
ceremoniei religioase.
In zilele noastre, un sanctuar este un loc
smnt, despartit de spatiul profan; aici se
impun reculegerea respectul.
SANCTUS
Formula de lauda Sanctus, sau "de trei
ori Smnt", sau trisagion se afla in Is 63' , ,
este reluata in Ap 4,8. Figureaza in liturghia
messei'" (ritul catolic) ?i a Sfintei Jertfe (ritul
ortodox); apare ?i in cantarile Bisericii
reformate.
SANHEDRIN
(Derivat din grece?te, "consiliu, tribunal".)
La intoarcerea din Exil * , evreii au capatat de
la dreptul de judeca singuri litigiile
(Ezd 7,25-26). constituit treptat un
T
I
I
consiliu guvernamental, un Senat a dirui
existenta e atestata inca din sec. III i. Cr.
Sanhedrinul cuprindea 70 de membri,
plus marele-preot care-l prezida, in Templu*
sau in propria lui casa. Reprezentand curtea
suprema, Sanhedrinul dispunea de 0 politie
avea dreptul, pare-se, de a pronunta con-
damnari la moarte; e posibil ca in timpul
ocupatiei romane aces tea sa fi necesitat
ratificarea procuratorului. Era compus din
trei clase: biitranii, arhiereii (saducheii) ?i
carturarii sau invatatorii Legii (fariseii).
Sanhedrinul i-a judecat pe Isus, pe apostolii
Petru loan (Fp 4,5), pe pe Pavel
CFp 6,12; 23). Nicodim Iosif din Arima-
teea erau membri ai acestui consiliu. A fost
dizolvat la nimicirea Ierusalimului.
Icon. Alexandre Bida, gravura In EvungheJiile,
Paris, 11173.
SAPIENTIALE (CARTILE)
(Lat. "intelepciune".) In VT
sunt numite "carti sapientiale": Iov",
Pildele, Qohelet'" (Ecleziastul), Siracidul
(Ecleziasticul) ?i Intelepciunea'" , carora Ii se
adauga uneori Psalmii * ?i Cantarea '"
Cantarilor. Ele sunt legate de un intreg
ansamblu de literatura "sapientiala", care a
produs opere de mare cali tate indeosebi In
Egipt Cinte1epciunea lui Ani; invataturile lui
Amenemope) in Mesopotamia (Dreptul
in suferinta; Intelepciunea lui Ahiqar).
Aceste scrieri i-au influent at pe autorii
biblici.
SARA (sau SARAI)
Sotia lui Avraam* mama lui Isaac*.
Biblia ne spune ca era foarte frumoasa (Gn
12,11). Dar Sara era stearpa: prin urmare, i-a
dat-o pe servitoarea ei lui Avraam* pentru a
ave a un (vezi Ismael*). la
batranete, Sara va na?te ea un baiat, pe
Isaac, "fiul Fagaduintei*".
Tema femeii care devine mama in ciuda
varstei inaintate sau a sterilitatii C ca Ana,
SATANA 189
mama lui Samuel'" , ori ca Elisabeta *) vrea sa
sublinieze puterea lui Dumnezeu, stapan al
imp.osibilului. Povestirea anuntarii acestei
in care Domnul, luand a
trei biirbati, i?i face aparitia la Mamvri (Gn
18,1-15), constituie unul dintre cele mai
frumoase texte din VT.
In NT, Sara este citata ca maica a co-
piilor Fagaduintei (Rm 4,19), ca pilda de
credinta (Ev 11 ,11) ?i ca model pentru so-
tiile crqtine, fiindu-i supusa lui Avraam pe
care-l considera stapanul ei.
SARE
Sarea dil gust alimentelor ?i la
conservarea lor. Evreii, ca ?i alte neamuri, ii
atribuiau insu?iri purificatoare: "Cu toate
prinoase1e tale, adu Domnului Dumnezeului
tau sare" (Lv 2,13). Elisei curatqte cu
sare izvorul din Ierihon (2R 2,19-22).
Nomazii 0 foloseau la ospetele de prie-
tenie sau de alianta, fapt ce a dat na?tere
expresiei "leg amant de sare", exprimand
soliditatea legamantului dintre Dumnezeu
?i poporul sau (Num 18,19).
Sarea simbolizeaza intelepciunea, cura-
tia, foqa morala. Isus le spune ucenicilor sm:
"Voi sunteti sarea pamantului; daca sarea se
va strica, cu ce se va sara? De nimic nu mai
e buna decat sa fie aruncata afara ?i calcata in
picioare de oameni" (Mt 5,13; Lc 14,34).
La botez"', proaspatului i se pun
in gura cateva graunte de Sare, in timp ce
sunt rostite urmatoarele cuvinte: "Primeste
sarea intelepciunii; sa te ajute sa fii iertat 'ca
sa ajungi la viata cea
L.&P. Sarea pamantullli: cei care, de-a lungul
timpurilor, pastreaza nestinse In lume vigoarea
idealurile.
SATANA
Satana a fost identificat:
- cu ?arpele'" din capitolul 3 al Genezei
(Int 2,24) care a impins-o pe Eva la neascul-
tare;
188 SAMSON
SAMSON
Unul dintre cei doisprezece Judecatori'"
mentionati in cartea cu nume (Jud
13-16); se de ceilalti fiindca nu e
nici conducator de o?tire, nici conducator
politic, ci mai degraba un erou local ale
carui ispravi sunt povestite cu umor.
Samson, inchinat lui Dumnezeu de cand
a fost conceput, este inzestrat cu 0 putere
exceptional a, pe care 0 pentru a Ie
juca feste filistenilor". Traditia privitoare la
Samson are savoarea basmelor populare, iar
croul e vestit mai ales prin relaria sa con-
ilictuala cu Dalila". A murit viteje?te, folo-
sindu-?i pentru ultima oara puterea primita
dc la Dumnezeu ca sa darame coloaneJe
templului lui Dagon, zeul filistenilor.
Lit. Milton. Samson Agoni.'ites. 1671: Dalila
explica tradarea. raspunderea pentru
fapta sa. Choderlos de Lados. Legaturile pri-
mejdioase. 17112: Doamna de Merteuil se compara
cu 0 noua Dalila subjugandu-i cu ei pe
Samsonii moderni. Vigny, Destinele. 11164,
"Mania lui Samson": "bunatatea barbatului" rn-
franta de "viclenia femeii". Henri Bernstein,
Samson, 1907 (teatru). Jean Giraudoux. Sodoma
.5i Gomora, 1943: 0 Dalila orgolioasa se pune la
adapost de puterea lui Samson pentru a-5i con-
tinua lunga-i contemplare de sine. Jean Grosjean,
Samson, 1989.
Icon. Jorg Breu, Istoria lui Sam'iOn, sec. XV,
Basel. DUrer, Samson omorand lin lell gravura
1496. Rembrandt, Samson orbit de 1636:
Berlin. Samson Dalila, Rubens, sec. XVII,
Londra; Gustave Dore, "Moartea lui Samson",
Stanta Biblie, 1866, Paris.
Muz. Haendel, Samson, oratoriu, sec. XVIII.
Saint-Saens, Samson Dalila, 1877.
Cin. Cecil B. De Mille, Samson .5i Dalila, 1949.
SAMUEL
CEb., "Numele sau este El".) Fiul lui
Elcana al sotiei sale Ana, initial stearpa, ii
este inchinat lui Dumnezeu din copilarie
e crescut la templul din Silo; chemarea lui
Dumnezeu il consacra proroc (IS 3). Jude-
cator') itinerant, ii mana pe israeliti la lupta
impotriva filistenilor. Cand Israel cere un
rege, ii confera ungerea" regala lui Saul'"
(l S 11 ,12-14), dar acesta e respins de
Dumnezeu (IS 15,10) deoarece inca1case
legea anatemei*; la indemnullui Dumnezeu,
Samuel il alege atunci pe David dintre fiii
lui Iesei. Dupa moartea prorocului, Saul,
vrand sa-l consulte, cheama spiritul lui
Samuella vriijitoarea din En-Dor; acesta ii
anunta infrangerea iminenta moartea
apropiata (1 S 28,3-25).
Prin traditie, Samuel e considerat mai cu
seama prevestitor ClCr 9,22) sau proroc CFp
3,24), dar 5i mijlocitor. ca ?i Moise" (Ps
99,6; Ir 15,1).
Icon. Sfintirea lui Samuel. frcsca din sinagoga
de la Doura-Europos, sec. Ill. Umbra lui Sa;ll:e/
i .,e arata lui Saul. Salvator Rosa, sec. XV!!, Paris:
Benjamin West, 1777, Londra. Joshua Reynolds.
Samuel copil la rug,lciune, sec. XVIII, Londra.
Montpellier.
SANCTUAR
Sanctuarul (din lat. sanctus, "stant") este
Templul in ansamblul sau. La modul gene-
ral, reprezinta un laca? de cult, sfintit prin
prezenta lui Dumnezeu cel putin in timpul
ceremoniei religioase.
In zilele noastre, un sanctuar este un loc
smnt, despartit de spatiul profan; aici se
impun reculegerea respectul.
SANCTUS
Formula de lauda Sanctus, sau "de trei
ori Smnt", sau trisagion se afla in Is 63' , ,
este reluata in Ap 4,8. Figureaza in liturghia
messei'" (ritul catolic) ?i a Sfintei Jertfe (ritul
ortodox); apare ?i in cantarile Bisericii
reformate.
SANHEDRIN
(Derivat din grece?te, "consiliu, tribunal".)
La intoarcerea din Exil * , evreii au capatat de
la dreptul de judeca singuri litigiile
(Ezd 7,25-26). constituit treptat un
T
I
I
consiliu guvernamental, un Senat a dirui
existenta e atestata inca din sec. III i. Cr.
Sanhedrinul cuprindea 70 de membri,
plus marele-preot care-l prezida, in Templu*
sau in propria lui casa. Reprezentand curtea
suprema, Sanhedrinul dispunea de 0 politie
avea dreptul, pare-se, de a pronunta con-
damnari la moarte; e posibil ca in timpul
ocupatiei romane aces tea sa fi necesitat
ratificarea procuratorului. Era compus din
trei clase: biitranii, arhiereii (saducheii) ?i
carturarii sau invatatorii Legii (fariseii).
Sanhedrinul i-a judecat pe Isus, pe apostolii
Petru loan (Fp 4,5), pe pe Pavel
CFp 6,12; 23). Nicodim Iosif din Arima-
teea erau membri ai acestui consiliu. A fost
dizolvat la nimicirea Ierusalimului.
Icon. Alexandre Bida, gravura In EvungheJiile,
Paris, 11173.
SAPIENTIALE (CARTILE)
(Lat. "intelepciune".) In VT
sunt numite "carti sapientiale": Iov",
Pildele, Qohelet'" (Ecleziastul), Siracidul
(Ecleziasticul) ?i Intelepciunea'" , carora Ii se
adauga uneori Psalmii * ?i Cantarea '"
Cantarilor. Ele sunt legate de un intreg
ansamblu de literatura "sapientiala", care a
produs opere de mare cali tate indeosebi In
Egipt Cinte1epciunea lui Ani; invataturile lui
Amenemope) in Mesopotamia (Dreptul
in suferinta; Intelepciunea lui Ahiqar).
Aceste scrieri i-au influent at pe autorii
biblici.
SARA (sau SARAI)
Sotia lui Avraam* mama lui Isaac*.
Biblia ne spune ca era foarte frumoasa (Gn
12,11). Dar Sara era stearpa: prin urmare, i-a
dat-o pe servitoarea ei lui Avraam* pentru a
ave a un (vezi Ismael*). la
batranete, Sara va na?te ea un baiat, pe
Isaac, "fiul Fagaduintei*".
Tema femeii care devine mama in ciuda
varstei inaintate sau a sterilitatii C ca Ana,
SATANA 189
mama lui Samuel'" , ori ca Elisabeta *) vrea sa
sublinieze puterea lui Dumnezeu, stapan al
imp.osibilului. Povestirea anuntarii acestei
in care Domnul, luand a
trei biirbati, i?i face aparitia la Mamvri (Gn
18,1-15), constituie unul dintre cele mai
frumoase texte din VT.
In NT, Sara este citata ca maica a co-
piilor Fagaduintei (Rm 4,19), ca pilda de
credinta (Ev 11 ,11) ?i ca model pentru so-
tiile crqtine, fiindu-i supusa lui Avraam pe
care-l considera stapanul ei.
SARE
Sarea dil gust alimentelor ?i la
conservarea lor. Evreii, ca ?i alte neamuri, ii
atribuiau insu?iri purificatoare: "Cu toate
prinoase1e tale, adu Domnului Dumnezeului
tau sare" (Lv 2,13). Elisei curatqte cu
sare izvorul din Ierihon (2R 2,19-22).
Nomazii 0 foloseau la ospetele de prie-
tenie sau de alianta, fapt ce a dat na?tere
expresiei "leg amant de sare", exprimand
soliditatea legamantului dintre Dumnezeu
?i poporul sau (Num 18,19).
Sarea simbolizeaza intelepciunea, cura-
tia, foqa morala. Isus le spune ucenicilor sm:
"Voi sunteti sarea pamantului; daca sarea se
va strica, cu ce se va sara? De nimic nu mai
e buna decat sa fie aruncata afara ?i calcata in
picioare de oameni" (Mt 5,13; Lc 14,34).
La botez"', proaspatului i se pun
in gura cateva graunte de Sare, in timp ce
sunt rostite urmatoarele cuvinte: "Primeste
sarea intelepciunii; sa te ajute sa fii iertat 'ca
sa ajungi la viata cea
L.&P. Sarea pamantullli: cei care, de-a lungul
timpurilor, pastreaza nestinse In lume vigoarea
idealurile.
SATANA
Satana a fost identificat:
- cu ?arpele'" din capitolul 3 al Genezei
(Int 2,24) care a impins-o pe Eva la neascul-
tare;
190 SATANA
- cu un inger-acuzator public sau de-
mon *, supus lui Dumnezeu, care ia chipul
"calomniatorului" (in diaboios, "cel
ce dezbina"), al oamenilor (lCr
21,1; Iv 1,6; Za 3,1-2);
- cu "imparatullumii" caruia i se impo-
Isus, de la ispitirea din pustie (Mt
4,2-11) pana la moartea pe cruce;
- cu care seamana neghina in
tarina agricultorului (Mt 13,39), sau care
smulge din inima oamenilor samanta'"
cuvantului lui Dumnezeu; cu 1eulinfometat
ce-i rara incetare pe
(1 P 5,8), cu "balaurul cel mare", cu
torul a toata lumea" (Ap 12,9). Satana este
socotit raspunzator pentru impotrivirea
lumii fata de imparatiei lui Cristos;
oricum, el va fi infrant la timpurilor
CAp 20,1-10).
VT destul de rar despre Satana,
in vreme ce acesta (la singular sau la plural:
"demonii") apare adesea in textul NT, deoa-
rece Cristos anticipeaza timpurilor
Judecata de Apoi. Satana ramane 0 tap-
tura subordonata, 0 creatura, un adversar al
oamenilor care, insesizabil invizibil,
nu are nici 0 putere inaintea lui Dumnezeu
(nu exista dualismul Dumnezeu bun-Dum-
nezeu rau).
Originea lui Satana ramane 0 enigma:
cercetatorii au plasat-o in mitologia babilo-
niana, dar Scriptura nu acest aspect.
Cum era imposibil sa nu se puna problema
originii raului deopotriva, sa nu se imagi-
neze un zeu al raului, s-a conturat ideea ca
Satana a fost creat ca 0 fiinta buna, care mai
apoi futors fata de la Durnnezeu (Origene,
185-254; Stantul Augustin, 354-430). S-a
crezut chiar ca el a fost unul dintre' princi-
palii ingeri, denumit mai tarziu Lucifer"'.
Caderea lui Satana a fost pus a mai ales pe
seama infatuarii, a orgoliului sau; i-au fost
atribuite euvintele pe care Isaia i Ie impru-
muta Babilon: "Ridiea-ma-voi in
ceruri mai pres us de stelele Dumnezeului
celui putemic ... Asemenea cu Cel Preainalt
voi fi" (Is 14,13-14). ---+ DIAVOL, ISLAM.
L.&P. Denumirea: printul fntunericului II
desemneaza pe Satana, "imparatu[ acestei [umi",
de [a care Dumnezeu Il smulge pe pagan, urmiind
sa-I ciHauzeasca spre lumina.
Lit. Dupa Pierre Albouy, In literatura apar doua
imagini ale Satanei.
Pe de 0 parte, e[ reprezinta frumusetea raului;
astfel, Satana are 0 frumusete, 0 inteligenta 0
trufie grandioase in Paradi.ml pierdllt de Milton
(1667), unde simbolizeaza independenta republi-
cana, e "cel mai cel mai frumos dintre
fngeri" In FIorile rifului de Baudelaire (1857,
"Litaniile Satanei"). Aceasta imagine este speci-
fica literaturii fantastice; ea da unei mito-
logii a raului care-si afia cea mai desavarsita ex-
presie fn Cfintecele'lui Maldororde Lautre'amont,
1869. -t DlAVOL.
In sec. XX, Jean Genet - asa cum ni-l zu-
Jean-Paul Sartre fn Sffintul Genet,
martir, 1952 - duce pana la capat
inversiunea de pe care 0 reprezinta sata-
nismul. In acest misticism pervertit, printul
intunericului a disparut, inlocuit de scriitorul-oc-
avand 0 suveranitate derizorie. -t DEMON,
DlAVOL.
Pe de alta parte, Satana este revoltatu[ man-
tuit: Klopstock fn Mesiada, 1773, lanseaza ideea
unei posibile rascumparari din iad prin dragoste;
Satana allui Vigny, Ispititoru[, ar fi putut sa fie
salvat dad Eloa i-ar fi fntins mana (Eloa, 1824).
Astfe[, mitu[ rascumpariirii lui Satana se dezvoltil.
din perspectiva romantidi umanitara a unei
,,[iteraturi socia[iste": Satana, sal vat de dragostea
femeii, devine "arhanghelul revoltei legitime"
(George Sand, Consuelo, 1843), simbolul progre-
su[ui prin revolta. Sfar\'iitul lui Satan de Victor
Hugo, 1886, ilustreaza in timp 0 concepfie
metafizica 0 filozofie a istoriei: raul este un
moment necesar al evolutiei universale, un motor
esential al istoriei; fara rebeliunea lui Satan nu ar
fi fost posibiIa dobiindirea Iibertatii.
Icon. Satana e reprezentat ca un monstru in
Judeciitile de Apot: Coppo di Marcovaldo, Bap-
tisteriul din Florenta, sec. XIII. Adeseori este un
barbat seducator: lspititorul, Catedrala din
Strasbourg, 1280, avand un trup atletic: Rubens,
Cifderea ingerilorrebeli, 1620, Munchen. William
Blake, Satana azvarlind buba rea asupra lui lov,
1826, Londra. Jean DelviIIe, Comorile lui Satan,
1895, Gand. -t ISPITIRE.
i
i
Muz. Musorgski, 0 noapte pe Muntele Plesuv,
1867.
SAUL
Originar din neamul lui Beniamin"',
Saul, plecat in cautarea unei turme de asini
ratacite, pe judecatorul Samuel"',
care ii da ungerea':' regeasca (IS 9); conform
altor traditii, este regele desemnat de soarta
in cursul unei adunari convocate de Samuel"',
la Mitpa (1S 10,17-25), sau ales de popor, la
Gilgal OS 11 ,12-15).
Primul rege de dupa unificarea lui Israel,
catre 1030-1010, Saul e cunoscut mai ales
ca un conducator militar. Nefiind aceeptat
de Dumnezeu (IS 15 ,11), pierde calitatea
de rege, care-i va fi data lui David';. Cuprins
de suparare de se arata ostil
prieteniei fiului sau Ionatanpentru David,
incearca de mai multe ori sa-l ucida pe
acesta (de exemplu, in noaptea nuntii sale cu
Mical, fiica lui Saul). Consulta
spiritullui Samuella vrajitoarea din En-Dor,
afHind astfel ca va muri in curand. Intr-ade-
var, piere impreuna cu trei fii ai sai in batalia
de la Ghelboa (IS 31). Barbat asupra caruia
planeaza un destin tragic, nu futelege purtarea
misterioasa a lui Dumnezeu fata de el.
Lit. Jean de la Taille, Saul furiosul, 1572:
inspirandu-se in timp din Biblie (cartea
Regilor), din Seneca si din Ariosto. autorul dez-
volta tema eroului de 0 s;arta
noasa. Vittorio Alfieri, Saul, 1782, teatru. Robert
Browning, Men and Women, 1855, "Saul": David
cum prin cantecele lui a alinat melan-
colia batranului rege. Andre Gide, Saul, 1898:
autorul, pomind de la cartea intai a lui Samuel,
inchipuie 0 drama a pederastiei: un pastor tanar
frumos, Daud (David), il pe Ionatan, fiul
regelui Saul care, el cucerit de gratia lui
David, cedeaza propriilor lui "demoni'<.
Icon. Rembrandt, Saul Si David, 1628, La
Haye. Benjamin West, Saul Iji vrajitoarea din
Endor, 1777, Hartford.
Muz. Marc Antoine Charpentier, Moartea lui
Saul Iji a lui lonatan, oratoriu, sec. XVII. Haendel,
Saul, oratoriu, sec. XVIII. Carl Nielsen. Saul si
David, opera, sec. XX. "
SARAC 191
SAVAOT
(Pluralul cuvantului ebraic saba, "arma-
ta".) Desemneaza un ansamblu de unitati
ascultand de capetenie: soldatL
ingeri, constelatii "Cerul, pamantul
to ate lucrurile lor (sabaot) au fost
(Gn 2,1). Incetul cu incetul,
"savaot" devine un titlu ce evoca atotpu-
ternicia lui Dumnezeu: "Domnul Savaoe.
SAMA.NT AlSEMANATOR
(PARABOLA SEMANATOR ULUI)
Semanatul se facea toamna, in vremea
ploilor. Se semana inaintea plugului, care
acoperea semintele cu pamant fara sa sape
brazde adanci.
Isus a trait aproape de muncile campului.
Intr-o parabola", el compara cuvantul lui
Dumnezeu cu samanta pe sine eu
semanatorul; ascuItatorii lui sunt pamantul
ce samanta. Daca pamantul este
pietros, samanta incoI!qte, insa, lipsita de
radacini, nu rezista soarelui arzator al
amiezii; daca este acoperita de spini, va fi
inabusita chiar inainte de a incolti' dar daca
e bun, samanta va rodi (Mt
13,1-9; Mc 4,3-8; Lc 8,4-8).
SAPTAMA.NA
Serie de 7 zile ce se termina cu ziua de
Sabat*. In sec. I d. Cr., saptamana evreiasca
a inlocuit saptamana romana de 8 zile; Bise-
rica primitiva a favorizat aceasta trans for-
mare, stabilind pentru ziua de duminica,
prima din saptamana, odihna de Sabat.
Sarbatoarea' Saptamanilor (Ex 34,22),
sau sarbatoarea graului (Ex
23,16) se celebra cu saptamani sau cu
50 de zile dupa - de unde denumirea
de Cincizeeime (Rusaliile). Apoi ea a
devenit sarbiitoarea care evoca Teofania* si
promulgarea Legii'" pe Muntele Sinai"'. .
SARAC/SARACIE
Saracia, uneori in VT ca 0 pe-
deapsa, este considerata mult mai frecvent
190 SATANA
- cu un inger-acuzator public sau de-
mon *, supus lui Dumnezeu, care ia chipul
"calomniatorului" (in diaboios, "cel
ce dezbina"), al oamenilor (lCr
21,1; Iv 1,6; Za 3,1-2);
- cu "imparatullumii" caruia i se impo-
Isus, de la ispitirea din pustie (Mt
4,2-11) pana la moartea pe cruce;
- cu care seamana neghina in
tarina agricultorului (Mt 13,39), sau care
smulge din inima oamenilor samanta'"
cuvantului lui Dumnezeu; cu 1eulinfometat
ce-i rara incetare pe
(1 P 5,8), cu "balaurul cel mare", cu
torul a toata lumea" (Ap 12,9). Satana este
socotit raspunzator pentru impotrivirea
lumii fata de imparatiei lui Cristos;
oricum, el va fi infrant la timpurilor
CAp 20,1-10).
VT destul de rar despre Satana,
in vreme ce acesta (la singular sau la plural:
"demonii") apare adesea in textul NT, deoa-
rece Cristos anticipeaza timpurilor
Judecata de Apoi. Satana ramane 0 tap-
tura subordonata, 0 creatura, un adversar al
oamenilor care, insesizabil invizibil,
nu are nici 0 putere inaintea lui Dumnezeu
(nu exista dualismul Dumnezeu bun-Dum-
nezeu rau).
Originea lui Satana ramane 0 enigma:
cercetatorii au plasat-o in mitologia babilo-
niana, dar Scriptura nu acest aspect.
Cum era imposibil sa nu se puna problema
originii raului deopotriva, sa nu se imagi-
neze un zeu al raului, s-a conturat ideea ca
Satana a fost creat ca 0 fiinta buna, care mai
apoi futors fata de la Durnnezeu (Origene,
185-254; Stantul Augustin, 354-430). S-a
crezut chiar ca el a fost unul dintre' princi-
palii ingeri, denumit mai tarziu Lucifer"'.
Caderea lui Satana a fost pus a mai ales pe
seama infatuarii, a orgoliului sau; i-au fost
atribuite euvintele pe care Isaia i Ie impru-
muta Babilon: "Ridiea-ma-voi in
ceruri mai pres us de stelele Dumnezeului
celui putemic ... Asemenea cu Cel Preainalt
voi fi" (Is 14,13-14). ---+ DIAVOL, ISLAM.
L.&P. Denumirea: printul fntunericului II
desemneaza pe Satana, "imparatu[ acestei [umi",
de [a care Dumnezeu Il smulge pe pagan, urmiind
sa-I ciHauzeasca spre lumina.
Lit. Dupa Pierre Albouy, In literatura apar doua
imagini ale Satanei.
Pe de 0 parte, e[ reprezinta frumusetea raului;
astfel, Satana are 0 frumusete, 0 inteligenta 0
trufie grandioase in Paradi.ml pierdllt de Milton
(1667), unde simbolizeaza independenta republi-
cana, e "cel mai cel mai frumos dintre
fngeri" In FIorile rifului de Baudelaire (1857,
"Litaniile Satanei"). Aceasta imagine este speci-
fica literaturii fantastice; ea da unei mito-
logii a raului care-si afia cea mai desavarsita ex-
presie fn Cfintecele'lui Maldororde Lautre'amont,
1869. -t DlAVOL.
In sec. XX, Jean Genet - asa cum ni-l zu-
Jean-Paul Sartre fn Sffintul Genet,
martir, 1952 - duce pana la capat
inversiunea de pe care 0 reprezinta sata-
nismul. In acest misticism pervertit, printul
intunericului a disparut, inlocuit de scriitorul-oc-
avand 0 suveranitate derizorie. -t DEMON,
DlAVOL.
Pe de alta parte, Satana este revoltatu[ man-
tuit: Klopstock fn Mesiada, 1773, lanseaza ideea
unei posibile rascumparari din iad prin dragoste;
Satana allui Vigny, Ispititoru[, ar fi putut sa fie
salvat dad Eloa i-ar fi fntins mana (Eloa, 1824).
Astfe[, mitu[ rascumpariirii lui Satana se dezvoltil.
din perspectiva romantidi umanitara a unei
,,[iteraturi socia[iste": Satana, sal vat de dragostea
femeii, devine "arhanghelul revoltei legitime"
(George Sand, Consuelo, 1843), simbolul progre-
su[ui prin revolta. Sfar\'iitul lui Satan de Victor
Hugo, 1886, ilustreaza in timp 0 concepfie
metafizica 0 filozofie a istoriei: raul este un
moment necesar al evolutiei universale, un motor
esential al istoriei; fara rebeliunea lui Satan nu ar
fi fost posibiIa dobiindirea Iibertatii.
Icon. Satana e reprezentat ca un monstru in
Judeciitile de Apot: Coppo di Marcovaldo, Bap-
tisteriul din Florenta, sec. XIII. Adeseori este un
barbat seducator: lspititorul, Catedrala din
Strasbourg, 1280, avand un trup atletic: Rubens,
Cifderea ingerilorrebeli, 1620, Munchen. William
Blake, Satana azvarlind buba rea asupra lui lov,
1826, Londra. Jean DelviIIe, Comorile lui Satan,
1895, Gand. -t ISPITIRE.
i
i
Muz. Musorgski, 0 noapte pe Muntele Plesuv,
1867.
SAUL
Originar din neamul lui Beniamin"',
Saul, plecat in cautarea unei turme de asini
ratacite, pe judecatorul Samuel"',
care ii da ungerea':' regeasca (IS 9); conform
altor traditii, este regele desemnat de soarta
in cursul unei adunari convocate de Samuel"',
la Mitpa (1S 10,17-25), sau ales de popor, la
Gilgal OS 11 ,12-15).
Primul rege de dupa unificarea lui Israel,
catre 1030-1010, Saul e cunoscut mai ales
ca un conducator militar. Nefiind aceeptat
de Dumnezeu (IS 15 ,11), pierde calitatea
de rege, care-i va fi data lui David';. Cuprins
de suparare de se arata ostil
prieteniei fiului sau Ionatanpentru David,
incearca de mai multe ori sa-l ucida pe
acesta (de exemplu, in noaptea nuntii sale cu
Mical, fiica lui Saul). Consulta
spiritullui Samuella vrajitoarea din En-Dor,
afHind astfel ca va muri in curand. Intr-ade-
var, piere impreuna cu trei fii ai sai in batalia
de la Ghelboa (IS 31). Barbat asupra caruia
planeaza un destin tragic, nu futelege purtarea
misterioasa a lui Dumnezeu fata de el.
Lit. Jean de la Taille, Saul furiosul, 1572:
inspirandu-se in timp din Biblie (cartea
Regilor), din Seneca si din Ariosto. autorul dez-
volta tema eroului de 0 s;arta
noasa. Vittorio Alfieri, Saul, 1782, teatru. Robert
Browning, Men and Women, 1855, "Saul": David
cum prin cantecele lui a alinat melan-
colia batranului rege. Andre Gide, Saul, 1898:
autorul, pomind de la cartea intai a lui Samuel,
inchipuie 0 drama a pederastiei: un pastor tanar
frumos, Daud (David), il pe Ionatan, fiul
regelui Saul care, el cucerit de gratia lui
David, cedeaza propriilor lui "demoni'<.
Icon. Rembrandt, Saul Si David, 1628, La
Haye. Benjamin West, Saul Iji vrajitoarea din
Endor, 1777, Hartford.
Muz. Marc Antoine Charpentier, Moartea lui
Saul Iji a lui lonatan, oratoriu, sec. XVII. Haendel,
Saul, oratoriu, sec. XVIII. Carl Nielsen. Saul si
David, opera, sec. XX. "
SARAC 191
SAVAOT
(Pluralul cuvantului ebraic saba, "arma-
ta".) Desemneaza un ansamblu de unitati
ascultand de capetenie: soldatL
ingeri, constelatii "Cerul, pamantul
to ate lucrurile lor (sabaot) au fost
(Gn 2,1). Incetul cu incetul,
"savaot" devine un titlu ce evoca atotpu-
ternicia lui Dumnezeu: "Domnul Savaoe.
SAMA.NT AlSEMANATOR
(PARABOLA SEMANATOR ULUI)
Semanatul se facea toamna, in vremea
ploilor. Se semana inaintea plugului, care
acoperea semintele cu pamant fara sa sape
brazde adanci.
Isus a trait aproape de muncile campului.
Intr-o parabola", el compara cuvantul lui
Dumnezeu cu samanta pe sine eu
semanatorul; ascuItatorii lui sunt pamantul
ce samanta. Daca pamantul este
pietros, samanta incoI!qte, insa, lipsita de
radacini, nu rezista soarelui arzator al
amiezii; daca este acoperita de spini, va fi
inabusita chiar inainte de a incolti' dar daca
e bun, samanta va rodi (Mt
13,1-9; Mc 4,3-8; Lc 8,4-8).
SAPTAMA.NA
Serie de 7 zile ce se termina cu ziua de
Sabat*. In sec. I d. Cr., saptamana evreiasca
a inlocuit saptamana romana de 8 zile; Bise-
rica primitiva a favorizat aceasta trans for-
mare, stabilind pentru ziua de duminica,
prima din saptamana, odihna de Sabat.
Sarbatoarea' Saptamanilor (Ex 34,22),
sau sarbatoarea graului (Ex
23,16) se celebra cu saptamani sau cu
50 de zile dupa - de unde denumirea
de Cincizeeime (Rusaliile). Apoi ea a
devenit sarbiitoarea care evoca Teofania* si
promulgarea Legii'" pe Muntele Sinai"'. .
SARAC/SARACIE
Saracia, uneori in VT ca 0 pe-
deapsa, este considerata mult mai frecvent
192 sARBArORJ RELlGJOASE
un titIu ce garanteaza 0 protec!ie deosebita
din partea lui Dumnezeu (Is 3,15; 10,2).
Isus a continuat aceasta tradi!ie ebraica:
el vine sa vesteasca mai intai saracilor
vestea cea buna a Mantuirii*; lor Ie este fa-
gaduita Impara!ia* lui Dumnezeu. No!iunii
de saracie materiala i se adauga cea de sa-
racie spirituala, provenind in primul rand
din umilin!a, din smerenie: "Fericiti cei sa-
raci cu duhul" (Mt 5,3).
Prima comunitate de la Ierusa-
lim pare sa fi trait, dupa cum citim in Fap-
tele'" Apostolilor, in acest spirit de saracie:
membrii ei "erau laolalta aveau toate in
comun" (Fp 2,44-45). ---. BOGAT, FERI-
CIRE.
Lit. Figurile de siiraci-martori ai lui Dumnezeu
sunt date, In VT, de poporul evreu riitiicitor de
evreii In exil; Iov face el parte din
categorie. In NT, loan Boteziitorul Isus triiiesc
Intr-o siiriicie specificii prorocilor. Astfel cii
literatura, atilt cea de inspiratie evreiascii, dar
cea acordii un loc Insemnat siiracilor.
Spiritul hasidismului, religioasii
evreiasca, pune accentul pe simplitatea inimii
celor siiraci. $alom Evreul eu psalmi, 1934.
Isaac Bashevis Singer, Gimpel eel tampit, 1957;
Vrajitorul din Lublin, 1960; Hulitoml, 1973. De
asemenea, siiracii sunt In opere Ie lui
$alom Alehem (Tevie laptaml, 1925) Samuel
Joseph Agnon.
Siidicia acoperii uneori ansamblul de forme al
despuierii materiale, fizice, respectiv spirituale:
Bernanos, Jurnalul unui preot de tara, 1936.
Adesea este Insotita sau ia forma umilirii, a
a singuriitatii sau piiriisirii: Dostoievski,
Idiotul, 1869, al carui stil tragic contrasteaza cu
buna dispozitie a personajelor lui Singer, pentru
care "a fi trist Inseamna a fi idolatru"; siiracia vo-
ioasa 0 regiisim In Fericirile lui Pierre Emmanuel:
"Iacov", 1970.
Sariicia poate fi voluntarii: pustnicii din ro-
manele medievale, cel din Don Juan de Moliere;
Simone Weil impune 0 viata de lucratoare In
uzinii: Conditia muneitoreasea, 1951. Saracia
poate fi asumatii profetic: Leon Bloy, Femeia
saraca, 1897; Sangele saracuiui, 1909.
urn iii oameni ai lui Dumnezeu stilrnesc
reaqii diferite: admirati de Hugo In
Contempla{ii/e, Ul59), dar luati In derildere de
Rimbaud ("Siiracii la biserica", Poezii, 1871).
Traditia biblicii Insii Ii pe siiraci: Bossuet,
Eminenta demnitate a fn Biserica lui Isu,,"
Cristos, 1659, recomanda practicarea miloste-
niei: Bossuet, Predica despre bogatu! nemilostiv,
1662. Daca pentru predicatorul din Meaux saracii
nu trebuie sii se revolte, ci sii mila celor
bogati, Lamennais, reluilnd tema In Cuvintele
unui eredincios, 1834, trage concluzii politice
exact opuse.
Erasm, In Lauda nebuniei, 151 I, Ii ia la rost
pe "Cu murdiiria
multi se milndresc, dar siiracia nu e virtute dacii nu
o Insotesc faptele credintei ale milosteniei."
saraci ipocritii - adeviirati profe-
ai - abundii In literaturd satiricii
spaniolii: Lazwillo de Tonnes, 1533, Guzman
d'Alfarache de Mateo Aleman, 1604.
Rilke opune mizeria spiritualii a contempora-
nilor siii despuierii absolute ce duce la
de sine la acceptarea de catre om a locului
nelnsemnat pe care-l ocupii In univers: Cartea
Saraciei a Mortii, 1903. Dupii opinia lui Peguy,
din vremea sa triidat vocatia
siiriiciei: Tineretea noastra, 19 I (). Denaturarea
siiraciei a milosteniei sunt denuntate de Sartre
In Diavolul Iii Bunl1l Dumnezeu, 1951: tiiranilor Ii
se furii revolta de catre profeti; chiar siinkia
spirituala a lui Goetz, "noaptea" lui, este cu desa-
falsii.
SA.RBA.TORI RELIGIOASE
Sarbatorile evreiesti
(eb. pesah) este principal a sar-
batoare evreiasca (0 veche sarbatoare a noma-
zilor), evocand dezrobirea evreilor
lor din Egipt, sub conducerea lui Moise.
In Canaan, evreii celebrau trei sarbatori
agricole:
Slfrbiitoarea Azimeior orzului),
reunita cu sarbatoarea dupa reforma
lui Iosia;
Slfrbiitoarea Saptlimanilor sau Rusaliile
(Cincizecimea, din eb. savu'ot,
graului), careia i s-a celebrarea Teo-
faniei de pe Muntele Sinai a promulgarii
Legii;
T
I
I
Slfrbiitoarca Recoltci (culesul viilor) sau
!1 Corturilor( :D. sukkot) , In amintirea -celor
40 de ani petrecuti in dqert, inainte de in-
trarca in Tara Fagaduintei (Ex 23,14).
. Mai tarziu, acestor sarbatori Ii s-au
adaugat:
Ros ha-sanah: Anu] Nou, care coincide
eli echinoctiul de toamna, urmat de 10 zile
infricosate" in care Dumnezeu ii judedi pe
se lnchcie cu Yom Kippur, ziua
Marii Iertari.
Simhat Torah (bucuria Torcl): marchea-
Z3. Inceputul ciclului lecturii saptamanale a
celor cinci carti ale Legii, care dureaza tot
anu!.
Hanukkah: sarbatoarea Inchinarii, care
eelebreaza inaugurarea cultului cudHirea
Templului, dupa biruinta lui Iuda" Maca-
beul asupra lui Antiohus Epifanul, in
164.
Purim: sarbatoreste eliberarea evreilor
I . din Persia de lui Aman. Povestirea
fnUimplarilor se aHa in cartea Esterei.
Toate aceste sarbatori (precum
Sabbat-uI saptamanal) se celebreaza
fncepand din seara de ajun. ---. SABAT.
Sarbatorile crestine
Craciunul*: lui Isus, fixata la 25
decembrie pentru a sarbatoarea soa-
relui la solstitiul de iarna.
prima a lui Isus ca-
tre lumea pagana, reprezentata prin magii
de la Rasarit veniti sa i se 'inchine. (N. tr.: 'in
ziua de 6 cand catolicii serbeaza
ziua Regilor magi, ortodoqii sarbatoresc
solemn Boboteaza, adica Botezul Domnului
Isus de catre Sf. loan Botezatorul.)
Pastele*: 'invierea lui Isus.
fniutar
ea
*: ridicarea la ceruri a lui Isus, la
40 de zile dupa
Rusaliile*: pogorarea Sfantului Duh
asupra apostolilor, la 50 de zife dupa
Ultimele trei sarbi1tori nu au date fixe, la
fel ca si sarbatorile evreiesti; acestea nu
, .
coincid dec at arareori.
SAVARSIRE 193
T Grj Sflntjj: sarbatoarea tuturor sfintilor"
Bisericii.
Sarbatorile musulmane
Aid es Seghir marcheaza intreruperea
postului Ramadanului .
Aid eJ Kebir, care lncheie marele pele-
rinaj la Mecca, e denumit sarbatoarea oii:
animalul este injunghiat mancat Infami-
lie, In amintirea eel ui pe care A vraam", tatal
I-a jertfit in Iocul fiului sau
Isaac*.
Achura: sarbatoarea moI1ilor.
A1ulud: anivcrsarea profetuiui Mahomed.
Datele accstor sarbatori nu sunt fixe. de
stabilindu-se in raport cu fazele lunii.
SA.RUTUL LUI IUDA
La Ghctsemani, Iuda II indica pe Isus
complicilor sai veniti sa-l prinda, saru-
tandu-l. "Sarutul lui Iuda" este sarutul
tradiirii (Mt 26,48). ---. PRINDEREA LUI
ISUS.
L.&P. Sarutui lui Iudii: un sarut perfid.
[con. Mozaic la San-Apollinario-Nuovo, Ravena,
sec. VI. Capiteluri din sec. XII: St-Nectaire,
Chartres. St-Gilles-du-Gard. Giotto, 1305, Padova.
Van Dyck, sec. XVII, Madrid.
SA V ARSIRE, IMPLINIRE
(a Scripturii)
VT. Dupa 0 fiigaduinta a lui Dumnezeu
urmeaza realizarii ei. Prorocul
Daniel* cerceteaza Scripturi1e, numarand
anii ce "trebuie sa se implineasdi" pana la
dezrobirea poporului - cum ii promisese
Dumnezeu prorocului Ieremia* (Dn 9,2).
NT. Pentru * , perioada
descrisa in VT constituie un timp de pregii-
tire: prin venirea lui Isus*, Scripturile s-au
implinit, au ajuns la plinatate (gr. pleroun).
Infatisand intrarea solemna a lui Isus in
evanghelistul Matei
cuvintele profetului Zaharia *: "lata, Impara-
tul tau vine la tine bland pe asina..."
El conchide: ,,Iar acestea toate s-au fac;:ut ca
192 sARBArORJ RELlGJOASE
un titIu ce garanteaza 0 protec!ie deosebita
din partea lui Dumnezeu (Is 3,15; 10,2).
Isus a continuat aceasta tradi!ie ebraica:
el vine sa vesteasca mai intai saracilor
vestea cea buna a Mantuirii*; lor Ie este fa-
gaduita Impara!ia* lui Dumnezeu. No!iunii
de saracie materiala i se adauga cea de sa-
racie spirituala, provenind in primul rand
din umilin!a, din smerenie: "Fericiti cei sa-
raci cu duhul" (Mt 5,3).
Prima comunitate de la Ierusa-
lim pare sa fi trait, dupa cum citim in Fap-
tele'" Apostolilor, in acest spirit de saracie:
membrii ei "erau laolalta aveau toate in
comun" (Fp 2,44-45). ---. BOGAT, FERI-
CIRE.
Lit. Figurile de siiraci-martori ai lui Dumnezeu
sunt date, In VT, de poporul evreu riitiicitor de
evreii In exil; Iov face el parte din
categorie. In NT, loan Boteziitorul Isus triiiesc
Intr-o siiriicie specificii prorocilor. Astfel cii
literatura, atilt cea de inspiratie evreiascii, dar
cea acordii un loc Insemnat siiracilor.
Spiritul hasidismului, religioasii
evreiasca, pune accentul pe simplitatea inimii
celor siiraci. $alom Evreul eu psalmi, 1934.
Isaac Bashevis Singer, Gimpel eel tampit, 1957;
Vrajitorul din Lublin, 1960; Hulitoml, 1973. De
asemenea, siiracii sunt In opere Ie lui
$alom Alehem (Tevie laptaml, 1925) Samuel
Joseph Agnon.
Siidicia acoperii uneori ansamblul de forme al
despuierii materiale, fizice, respectiv spirituale:
Bernanos, Jurnalul unui preot de tara, 1936.
Adesea este Insotita sau ia forma umilirii, a
a singuriitatii sau piiriisirii: Dostoievski,
Idiotul, 1869, al carui stil tragic contrasteaza cu
buna dispozitie a personajelor lui Singer, pentru
care "a fi trist Inseamna a fi idolatru"; siiracia vo-
ioasa 0 regiisim In Fericirile lui Pierre Emmanuel:
"Iacov", 1970.
Sariicia poate fi voluntarii: pustnicii din ro-
manele medievale, cel din Don Juan de Moliere;
Simone Weil impune 0 viata de lucratoare In
uzinii: Conditia muneitoreasea, 1951. Saracia
poate fi asumatii profetic: Leon Bloy, Femeia
saraca, 1897; Sangele saracuiui, 1909.
urn iii oameni ai lui Dumnezeu stilrnesc
reaqii diferite: admirati de Hugo In
Contempla{ii/e, Ul59), dar luati In derildere de
Rimbaud ("Siiracii la biserica", Poezii, 1871).
Traditia biblicii Insii Ii pe siiraci: Bossuet,
Eminenta demnitate a fn Biserica lui Isu,,"
Cristos, 1659, recomanda practicarea miloste-
niei: Bossuet, Predica despre bogatu! nemilostiv,
1662. Daca pentru predicatorul din Meaux saracii
nu trebuie sii se revolte, ci sii mila celor
bogati, Lamennais, reluilnd tema In Cuvintele
unui eredincios, 1834, trage concluzii politice
exact opuse.
Erasm, In Lauda nebuniei, 151 I, Ii ia la rost
pe "Cu murdiiria
multi se milndresc, dar siiracia nu e virtute dacii nu
o Insotesc faptele credintei ale milosteniei."
saraci ipocritii - adeviirati profe-
ai - abundii In literaturd satiricii
spaniolii: Lazwillo de Tonnes, 1533, Guzman
d'Alfarache de Mateo Aleman, 1604.
Rilke opune mizeria spiritualii a contempora-
nilor siii despuierii absolute ce duce la
de sine la acceptarea de catre om a locului
nelnsemnat pe care-l ocupii In univers: Cartea
Saraciei a Mortii, 1903. Dupii opinia lui Peguy,
din vremea sa triidat vocatia
siiriiciei: Tineretea noastra, 19 I (). Denaturarea
siiraciei a milosteniei sunt denuntate de Sartre
In Diavolul Iii Bunl1l Dumnezeu, 1951: tiiranilor Ii
se furii revolta de catre profeti; chiar siinkia
spirituala a lui Goetz, "noaptea" lui, este cu desa-
falsii.
SA.RBA.TORI RELIGIOASE
Sarbatorile evreiesti
(eb. pesah) este principal a sar-
batoare evreiasca (0 veche sarbatoare a noma-
zilor), evocand dezrobirea evreilor
lor din Egipt, sub conducerea lui Moise.
In Canaan, evreii celebrau trei sarbatori
agricole:
Slfrbiitoarea Azimeior orzului),
reunita cu sarbatoarea dupa reforma
lui Iosia;
Slfrbiitoarea Saptlimanilor sau Rusaliile
(Cincizecimea, din eb. savu'ot,
graului), careia i s-a celebrarea Teo-
faniei de pe Muntele Sinai a promulgarii
Legii;
T
I
I
Slfrbiitoarca Recoltci (culesul viilor) sau
!1 Corturilor( :D. sukkot) , In amintirea -celor
40 de ani petrecuti in dqert, inainte de in-
trarca in Tara Fagaduintei (Ex 23,14).
. Mai tarziu, acestor sarbatori Ii s-au
adaugat:
Ros ha-sanah: Anu] Nou, care coincide
eli echinoctiul de toamna, urmat de 10 zile
infricosate" in care Dumnezeu ii judedi pe
se lnchcie cu Yom Kippur, ziua
Marii Iertari.
Simhat Torah (bucuria Torcl): marchea-
Z3. Inceputul ciclului lecturii saptamanale a
celor cinci carti ale Legii, care dureaza tot
anu!.
Hanukkah: sarbatoarea Inchinarii, care
eelebreaza inaugurarea cultului cudHirea
Templului, dupa biruinta lui Iuda" Maca-
beul asupra lui Antiohus Epifanul, in
164.
Purim: sarbatoreste eliberarea evreilor
I . din Persia de lui Aman. Povestirea
fnUimplarilor se aHa in cartea Esterei.
Toate aceste sarbatori (precum
Sabbat-uI saptamanal) se celebreaza
fncepand din seara de ajun. ---. SABAT.
Sarbatorile crestine
Craciunul*: lui Isus, fixata la 25
decembrie pentru a sarbatoarea soa-
relui la solstitiul de iarna.
prima a lui Isus ca-
tre lumea pagana, reprezentata prin magii
de la Rasarit veniti sa i se 'inchine. (N. tr.: 'in
ziua de 6 cand catolicii serbeaza
ziua Regilor magi, ortodoqii sarbatoresc
solemn Boboteaza, adica Botezul Domnului
Isus de catre Sf. loan Botezatorul.)
Pastele*: 'invierea lui Isus.
fniutar
ea
*: ridicarea la ceruri a lui Isus, la
40 de zile dupa
Rusaliile*: pogorarea Sfantului Duh
asupra apostolilor, la 50 de zife dupa
Ultimele trei sarbi1tori nu au date fixe, la
fel ca si sarbatorile evreiesti; acestea nu
, .
coincid dec at arareori.
SAVARSIRE 193
T Grj Sflntjj: sarbatoarea tuturor sfintilor"
Bisericii.
Sarbatorile musulmane
Aid es Seghir marcheaza intreruperea
postului Ramadanului .
Aid eJ Kebir, care lncheie marele pele-
rinaj la Mecca, e denumit sarbatoarea oii:
animalul este injunghiat mancat Infami-
lie, In amintirea eel ui pe care A vraam", tatal
I-a jertfit in Iocul fiului sau
Isaac*.
Achura: sarbatoarea moI1ilor.
A1ulud: anivcrsarea profetuiui Mahomed.
Datele accstor sarbatori nu sunt fixe. de
stabilindu-se in raport cu fazele lunii.
SA.RUTUL LUI IUDA
La Ghctsemani, Iuda II indica pe Isus
complicilor sai veniti sa-l prinda, saru-
tandu-l. "Sarutul lui Iuda" este sarutul
tradiirii (Mt 26,48). ---. PRINDEREA LUI
ISUS.
L.&P. Sarutui lui Iudii: un sarut perfid.
[con. Mozaic la San-Apollinario-Nuovo, Ravena,
sec. VI. Capiteluri din sec. XII: St-Nectaire,
Chartres. St-Gilles-du-Gard. Giotto, 1305, Padova.
Van Dyck, sec. XVII, Madrid.
SA V ARSIRE, IMPLINIRE
(a Scripturii)
VT. Dupa 0 fiigaduinta a lui Dumnezeu
urmeaza realizarii ei. Prorocul
Daniel* cerceteaza Scripturi1e, numarand
anii ce "trebuie sa se implineasdi" pana la
dezrobirea poporului - cum ii promisese
Dumnezeu prorocului Ieremia* (Dn 9,2).
NT. Pentru * , perioada
descrisa in VT constituie un timp de pregii-
tire: prin venirea lui Isus*, Scripturile s-au
implinit, au ajuns la plinatate (gr. pleroun).
Infatisand intrarea solemna a lui Isus in
evanghelistul Matei
cuvintele profetului Zaharia *: "lata, Impara-
tul tau vine la tine bland pe asina..."
El conchide: ,,Iar acestea toate s-au fac;:ut ca
'194
sa se implincasdi ceea ce fusese vestit prin
prorocul" 21,4) - cxpresie ce revine de
zece ori in evanghelia sa.
La randullui, loan subliniaza ca moartea
lui Isus pe cruce este 0 adica
suprema implinire (gr. t61eloun); Isus moare
rostind: "Savaqitu-s-a" (In 19,30).
Lit. In Taina Patimjlorde Jean Michel. 14X6.1a
final apare un dialog Tnlre ISUS si maica sa: Maria
stie d; fiui ei \a muri. asa cum au vestit prorocii; ar
\Tca 'ii1 obtina de la el 0 alinare a suferintelor aman-
durora, si se plange de refuzul lui: ,.La ruga-
mintile-mi de mama, doar raspunsuri aspre-mi dai:'
Isus pune capat dialogului: .. Scripturile trebuie
fmplinite,"
SANGE
In VT, sangele reprezinta principiul vital
al fapturilor insufletite, oameni animale.
Cuvantul "sange" estc adesea i'ntrebuintat
'In Biblie cu Intelesul de "viata". Dumnezeu
fiind singurul stapan al vietii, omu! nu are
dreptul sa verse sangele semenului sau,
adica sa ucida. "Oamenii sangelui", uci-
nu pot fi acceptati de Dumnezeu (Gn
9,6); crima cere razbunare (I v
16,18).
Sangele animalelor varsat in cadrul ri-
tualului jertfirii i'nchinarea unei
vieti lui Dumnezeu (Lv 17). Deoarece san-
gele ii apartine Domnului, Ii este de ase-
menea interzis omului sa se atinga de san-
gele din camea animalelor; inainte de a con-
suma camea, trebuie sa i se scurga sangele
(came cu)er) , dupa prescriptiile inca in
vigoare la evrei si la musulmani.
In lui Isus, injunghiat pre-
cum un mieI", este suprema forma a daruirii
de sine. Acesta un nou Lega-
mant" cu Durnnezeu, asemenea sangelui de
taur cu care Moise a stropit popoml in
momentul incheierii Legamantului de pe
Sinai (Ex 24,8). Cei care beau vinul euha-
ristic (semn al vietii lui Cristos) participa, la
randul lor, la viata divina la daruirea
vietii. -+ EUHARISTIE.
Expresia "carnea sangele" (NT) de-
semneaza firea omeneascai'n materialitatea
)i in limitele ei (Mt 16,17).
SCHIMBAREA LA FATA
Dupa Matei, Marcu Luca, Isus i-a luat
i'ntr-o zi cu el pe trei dintre apostoli - Petru';,
Iacov" loan" - i-a dus pe "un munte
inalt", identificat adesea eu Muntele Tabor
8

Acolo "s-a schimbat la fata" inaintea Jor:
i-au devenit albe ca lumina, in
timp ce fata Ii striflucea ca soareJe. Moise" si
Ilie"', reprczentand Legea' Prorocii", s-a'u
ivit alaturi de c1. A fost Invaluit de un nor"
Iuminos; 0 voce vcnind din ceruri a spus:
.,Acesta cste fiul meu cel iubit, In care Imi
gascsc desfatarca; de EI sa ascultati ," -
BOTEZUL LUI ISUS,
Atunci Petru a vrut sa ridice trci corturi,
crezand ca a venit ceasul slavei" definitive
al celebrifrii a sarbatorii" Corturilor.
Dar curand cei trei apostoli nu I-au mai
vazut de cat pe Isus singur (Mt 17 ,1-8).
Istorisirea Schimbarii la Fata este Inca-
drata de doua vestiri pc care Ie face Isus:
cea a mortii sale apropiate cea a Invierii.
In aceasta scena, prezenta lui Moise a lui
Ilie alaturi de Isus reprczinta semnul eonti-
nuitatii dintre veehiul noul Legamant*.
Lumina care-l transfigureaza pe Isus este,
in timp, reflexul slavei
(ca pentru Moise pc Muntele Sinai, Ex
34,29) anticiparea slavei invierii sale; ea
nu se va mai asupra lui inainte de a fi
trecut prin incercarea mortii. Cei trei martori
ai Schimbarii la Fata vor fi cei ai agoniei*
lui Isus.- AGONIE.
Lit. Rabelais, Gargantua, 1534,cap. X ",Despre
ce fnseamna culorile alb Si albastru": "Albul
fnseamna bucurie, veselie. voie-buna... La Schim-
barea la Fata a Domnului Nostru, vestimenta ejus
facta Stint alba sicut lux. i-au de venit
albe ca lumina. Prin aceasta albeara luminoasa Ie
dadea sa fnteleaga celor trei apostoli ideea chipul
bucuriiior
Pierre Emmcnuel. Tu, 197X, .,Schimbarea la
Fat:;''',
Icon. lcoane ale Schimbiirii 10. Fatif: Andrei
Rubliov, 1405; Teofan GreCllI. sec, XV, Moscova.
Tablouri: Fra An\2elico. 1441, FlorerM; Giovanni
Bellini, 14XO. Rafael. 1520, Vatican,
Muz. Franz Liszl.', In festo Transfiguratjonjs
Domini nostd. pentru pian. sec. XIX. Olivier
\1e'isiaen, Schimbarca la Farif a Domnului I\'O'itnI
Isus Cristo.';, oratoriu pentru cor 'ii orchestra, 1969.
SCHISMA
(Gr. skhisma, "dezbinare".) In VT, la
moartea lui Solomon", regatul lui Israel s-a
despart it in doua: in timp ce RC?boam, fiul
lui Solomon, domnea peste Iuda ,Ieroboam
s-a ridicat impotriva lui la adunarea din
Sichcm", facand din acest capital a lui
Israel OR 12). Ieroboam a instaurat cultul
lui Dumnczeu In 'femplul din Bethel, pentru
ca poporul sa nu mai mearga de sarbiftori la
Ierusalim, provocand astfel schisma reli-
gioasa.
In Nl, cuvintele lui Isus dau la
dezbinari in randurile auditoriului sau:
MuItimea s-a dezbinat din pricina lui" (In
'7,43): Pavelii cheama pe corinteni la unire:
"Sa nu fie dezbinare printre voi; fiti strans
unit
i
intr-un singur duh" (lCo 1,10).
Dupa epoea NT, cuvantul "sehisma" va
capata sensul de ruptura cu Biserica.
SECERIS
era marc at de
sarbatoarea" Azimelor, iar incheierea lui de
cea a Rusaliilor". Se daruia Templului"
roadelor dijma
In Biblie secerisul-recolta, imagine a
binefacerilor'primite: este legat de actiunea
de a semana: "Nu semana pe brazdele ne-
dreptat
ii
, ca sa nu seceri de pe ele de
ori mai mult" (Si 7,3); "Cel ce seamana eu
damicie, cu darnicie va secera" (2Co 9,6);
"Ca unul este semanatorul, altul secera-
torul" (In 4,37); "Cei ce seamana cu lacrirni,
cu bucurie vor secera" (Ps 126).
SEM 195
este deci simbolul consccintelor pe care Je
au faptele acestea vor fi cantarite
de un judecator atotputemic .
L.&P. Seccri:ju/ este dar iucrJlOrii
sunt purini (Mt 9.37).
Ei _,'eamifnif vant si vor culege [urtunJ (Os
8,7): expresie aplicata initial care sc
dedau la cultul zeilor mincinosi, spre nenorocirea
lor: inseamna astilzi: a te purta ca
ucenicul-vriljitor,
Lit. lmaginile semanatului ,;i sccerisului
abunda fn literatura, Ylulte dintre acestea nl! sunt
de originc biblicii, ci fmprumutate din mitologiiie
egipteanil ,;i greacil.
Totu!)i se recunoaste inspiratia biblicii In:
Balzac. CJutarca abso/uwluj. lX34: "Dinlre toate
semintele fncredin(ate pilmantului. sangele varsat
dc martiri este aceea care da mai timpurie
rccolta": Hll\20, Lef!enda ,,'ccoJeJor. 1859, ,.Booz
adonnit": Rutse l'ntreba:!Ce ZCll. ce seccril-
tor al verii nepilsatoL la ple-
care/Secera aceea de aur pe dlmpul de stcle')"
pegllY. Eva, 19]3: .. cei care au murit
pentru pamantul trupesc/Fericite spice!e coaple.
fericite granele seccrate,"
Pien-e Emmanuel. Imnul libcrtJtii, 1942:
.,Deasupra tiranilor ragusi\i de mutismJDeasupra
ordinii derizorii a tiranilorlSunt recolte
ale viitorului:'
SEDECHIA
(Eb., "dreptatea lui Yahve".) Ultimul
rege al lui Iuda; a refuzat sa-l asculte pe
moroeul Ieremia" , care osandea idolatria in
Templu nedreptatile (Ir 21 ,11-12), indem-
nand la resemnare fata de preten!iile lui
Nabucodonosor". S-a revoltat Impo-
triva aeestuia, apoi a fugit din Ierusalim la
sfarsitul asediului. Judecat si condamnat de
Babilonului, a fost sa asiste la
executarea celor doi fii ai sai, Inainte de a i
sc scoatc ochii; a murit in captivitate la
Babilon (2R 24-25).
Lit. Robert Garnier, Evreiccle*, 15X3.
SEM
Fiul cel mai mare allui Noe". In vremea
potopului era casatorit, dar inca nu avea
'194
sa se implincasdi ceea ce fusese vestit prin
prorocul" 21,4) - cxpresie ce revine de
zece ori in evanghelia sa.
La randullui, loan subliniaza ca moartea
lui Isus pe cruce este 0 adica
suprema implinire (gr. t61eloun); Isus moare
rostind: "Savaqitu-s-a" (In 19,30).
Lit. In Taina Patimjlorde Jean Michel. 14X6.1a
final apare un dialog Tnlre ISUS si maica sa: Maria
stie d; fiui ei \a muri. asa cum au vestit prorocii; ar
\Tca 'ii1 obtina de la el 0 alinare a suferintelor aman-
durora, si se plange de refuzul lui: ,.La ruga-
mintile-mi de mama, doar raspunsuri aspre-mi dai:'
Isus pune capat dialogului: .. Scripturile trebuie
fmplinite,"
SANGE
In VT, sangele reprezinta principiul vital
al fapturilor insufletite, oameni animale.
Cuvantul "sange" estc adesea i'ntrebuintat
'In Biblie cu Intelesul de "viata". Dumnezeu
fiind singurul stapan al vietii, omu! nu are
dreptul sa verse sangele semenului sau,
adica sa ucida. "Oamenii sangelui", uci-
nu pot fi acceptati de Dumnezeu (Gn
9,6); crima cere razbunare (I v
16,18).
Sangele animalelor varsat in cadrul ri-
tualului jertfirii i'nchinarea unei
vieti lui Dumnezeu (Lv 17). Deoarece san-
gele ii apartine Domnului, Ii este de ase-
menea interzis omului sa se atinga de san-
gele din camea animalelor; inainte de a con-
suma camea, trebuie sa i se scurga sangele
(came cu)er) , dupa prescriptiile inca in
vigoare la evrei si la musulmani.
In lui Isus, injunghiat pre-
cum un mieI", este suprema forma a daruirii
de sine. Acesta un nou Lega-
mant" cu Durnnezeu, asemenea sangelui de
taur cu care Moise a stropit popoml in
momentul incheierii Legamantului de pe
Sinai (Ex 24,8). Cei care beau vinul euha-
ristic (semn al vietii lui Cristos) participa, la
randul lor, la viata divina la daruirea
vietii. -+ EUHARISTIE.
Expresia "carnea sangele" (NT) de-
semneaza firea omeneascai'n materialitatea
)i in limitele ei (Mt 16,17).
SCHIMBAREA LA FATA
Dupa Matei, Marcu Luca, Isus i-a luat
i'ntr-o zi cu el pe trei dintre apostoli - Petru';,
Iacov" loan" - i-a dus pe "un munte
inalt", identificat adesea eu Muntele Tabor
8

Acolo "s-a schimbat la fata" inaintea Jor:
i-au devenit albe ca lumina, in
timp ce fata Ii striflucea ca soareJe. Moise" si
Ilie"', reprczentand Legea' Prorocii", s-a'u
ivit alaturi de c1. A fost Invaluit de un nor"
Iuminos; 0 voce vcnind din ceruri a spus:
.,Acesta cste fiul meu cel iubit, In care Imi
gascsc desfatarca; de EI sa ascultati ," -
BOTEZUL LUI ISUS,
Atunci Petru a vrut sa ridice trci corturi,
crezand ca a venit ceasul slavei" definitive
al celebrifrii a sarbatorii" Corturilor.
Dar curand cei trei apostoli nu I-au mai
vazut de cat pe Isus singur (Mt 17 ,1-8).
Istorisirea Schimbarii la Fata este Inca-
drata de doua vestiri pc care Ie face Isus:
cea a mortii sale apropiate cea a Invierii.
In aceasta scena, prezenta lui Moise a lui
Ilie alaturi de Isus reprczinta semnul eonti-
nuitatii dintre veehiul noul Legamant*.
Lumina care-l transfigureaza pe Isus este,
in timp, reflexul slavei
(ca pentru Moise pc Muntele Sinai, Ex
34,29) anticiparea slavei invierii sale; ea
nu se va mai asupra lui inainte de a fi
trecut prin incercarea mortii. Cei trei martori
ai Schimbarii la Fata vor fi cei ai agoniei*
lui Isus.- AGONIE.
Lit. Rabelais, Gargantua, 1534,cap. X ",Despre
ce fnseamna culorile alb Si albastru": "Albul
fnseamna bucurie, veselie. voie-buna... La Schim-
barea la Fata a Domnului Nostru, vestimenta ejus
facta Stint alba sicut lux. i-au de venit
albe ca lumina. Prin aceasta albeara luminoasa Ie
dadea sa fnteleaga celor trei apostoli ideea chipul
bucuriiior
Pierre Emmcnuel. Tu, 197X, .,Schimbarea la
Fat:;''',
Icon. lcoane ale Schimbiirii 10. Fatif: Andrei
Rubliov, 1405; Teofan GreCllI. sec, XV, Moscova.
Tablouri: Fra An\2elico. 1441, FlorerM; Giovanni
Bellini, 14XO. Rafael. 1520, Vatican,
Muz. Franz Liszl.', In festo Transfiguratjonjs
Domini nostd. pentru pian. sec. XIX. Olivier
\1e'isiaen, Schimbarca la Farif a Domnului I\'O'itnI
Isus Cristo.';, oratoriu pentru cor 'ii orchestra, 1969.
SCHISMA
(Gr. skhisma, "dezbinare".) In VT, la
moartea lui Solomon", regatul lui Israel s-a
despart
it
in doua: in timp ce RC?boam, fiul
lui Solomon, domnea peste Iuda ,Ieroboam
s-a ridicat impotriva lui la adunarea din
Sichcm", facand din acest capital a lui
Israel OR 12). Ieroboam a instaurat cultul
lui Dumnczeu In 'femplul din Bethel, pentru
ca poporul sa nu mai mearga de sarbiftori la
Ierusalim, provocand astfel schisma reli-
gioasa.
In Nl, cuvintele lui Isus dau la
dezbinari in randurile auditoriului sau:
MuItimea s-a dezbinat din pricina lui" (In
'7,43): Pavelii cheama pe corinteni la unire:
"Sa nu fie dezbinare printre voi; fiti strans
unit
i
intr-un singur duh" (lCo 1,10).
Dupa epoea NT, cuvantul "sehisma" va
capata sensul de ruptura cu Biserica.
SECERIS
era marc at de
sarbatoarea" Azimelor, iar incheierea lui de
cea a Rusaliilor". Se daruia Templului"
roadelor dijma
In Biblie secerisul-recolta, imagine a
binefacerilor'primite: este legat de actiunea
de a semana: "Nu semana pe brazdele ne-
dreptat
ii
, ca sa nu seceri de pe ele de
ori mai mult" (Si 7,3); "Cel ce seamana eu
damicie, cu darnicie va secera" (2Co 9,6);
"Ca unul este semanatorul, altul secera-
torul" (In 4,37); "Cei ce seamana cu lacrirni,
cu bucurie vor secera" (Ps 126).
SEM 195
este deci simbolul consccintelor pe care Je
au faptele acestea vor fi cantarite
de un judecator atotputemic .
L.&P. Seccri:ju/ este dar iucrJlOrii
sunt purini (Mt 9.37).
Ei _,'eamifnif vant si vor culege [urtunJ (Os
8,7): expresie aplicata initial care sc
dedau la cultul zeilor mincinosi, spre nenorocirea
lor: inseamna astilzi: a te purta ca
ucenicul-vriljitor,
Lit. lmaginile semanatului ,;i sccerisului
abunda fn literatura, Ylulte dintre acestea nl! sunt
de originc biblicii, ci fmprumutate din mitologiiie
egipteanil ,;i greacil.
Totu!)i se recunoaste inspiratia biblicii In:
Balzac. CJutarca abso/uwluj. lX34: "Dinlre toate
semintele fncredin(ate pilmantului. sangele varsat
dc martiri este aceea care da mai timpurie
rccolta": Hll\20, Lef!enda ,,'ccoJeJor. 1859, ,.Booz
adonnit": Rutse l'ntreba:!Ce ZCll. ce seccril-
tor al verii nepilsatoL la ple-
care/Secera aceea de aur pe dlmpul de stcle')"
pegllY. Eva, 19]3: .. cei care au murit
pentru pamantul trupesc/Fericite spice!e coaple.
fericite granele seccrate,"
Pien-e Emmanuel. Imnul libcrtJtii, 1942:
.,Deasupra tiranilor ragusi\i de mutismJDeasupra
ordinii derizorii a tiranilorlSunt recolte
ale viitorului:'
SEDECHIA
(Eb., "dreptatea lui Yahve".) Ultimul
rege al lui Iuda; a refuzat sa-l asculte pe
moroeul Ieremia" , care osandea idolatria in
Templu nedreptatile (Ir 21 ,11-12), indem-
nand la resemnare fata de preten!iile lui
Nabucodonosor". S-a revoltat Impo-
triva aeestuia, apoi a fugit din Ierusalim la
sfarsitul asediului. Judecat si condamnat de
Babilonului, a fost sa asiste la
executarea celor doi fii ai sai, Inainte de a i
sc scoatc ochii; a murit in captivitate la
Babilon (2R 24-25).
Lit. Robert Garnier, Evreiccle*, 15X3.
SEM
Fiul cel mai mare allui Noe". In vremea
potopului era casatorit, dar inca nu avea
r
196 SEMN
copii. Dupa catastrofa, a dovedit respect fata
de tatal sau, atunci cand acesta se Imbatase.
Noe i-a dat binecuvantarea lui (Gn 9,23-27).
Este considerat stramo$ul semitilor.
Semiti
Ansamblu de popoare originare din
Oricntul Apropiat, Inrudindu-se mai ales
prin limba: asiro-babilonieni, evrei, fcni-
cicni, canaaneeni, arabi.
Au existat ;;i popoare nesemite care au
vorbit limbi semite, de exemplu filistenii din
Palestina.
SEMN (AL CRUCII)
face cruce" (a se cruci) Inseamna a
descrie cu mana 0 cruce pomind de la frunte.
Acest semn marcheaza apartenenta la co-
munitatea cre;;tina.In momentul botezului"',
preotul face de mai multe ori semnul crucii
asupra persoanei care se pregate;;te sa intre
In comunitate. Crucea evoca moartea lui
Is us ;;i misiunea lui de mantuire" a pacato;;i-
lor. Facandu-$i semnul crucii, cre$tinii amin-
tesc ca $i-au pus viata ill slujba idealurilor
lui Isus.
In ajunul biruintei sale asupra lui
Maxentiu, in anul 312 d. Cr., imparatul
Constantin ar fi vazut pe cer 0 cruce de foc
pe care scria: In hoc signo vinces ("Prin
acest semn vei invinge"). 0 asemenea po-
vestire arata valoarea dobandita de semnul
crucii ca ocrotitor Impotriva dU$manilor
personali, a fortelor diavole$ti sau a dife-
ritelor primejdii. ---t CRUCE.
SEPTUAGINT A
Traducerea greceasca a VT - cea mai
veche dintre toate - facuta la Alexandria in
sec. III-II pentru evreii elenizati. Daca ar fi
sa dam crezare legendarei Epistoie a lui
Aristeu, regele Ptolemeu al II-lea (285-246)
ar fi adunat in acest scop 72 de traducatori
(cate $ase pentru fiecare neam allui Israel),
care ;;i-ar fi terminat opera in 72 de zile (de
unde numele Septuaginta sau Septanta). Cu
siguranta Pentateucul a fost tradus chiar In
aceasta perioada; restul traducerii VT S-a
facut, treptat, mai tarziu.
Septuaginta este de mare interes, fiind
martora unui text evreiesc mai vechi dec at
cel cunoscut astazi sub numele de "text ma-
soretic" (masoretii sunt evrei din Palestina $i
din Babilon care, Intre sec. V ;;i sec. X, au
Inlcsnit lcctura textului ebraic al Bibliei prin
adnotari, accentc ;;i semne vocalice - scrie-
rea ebraica notand pana atunci numai con-
soanelc).
Pc de alta parte, Septuaginta este cea
care, de la Inceput, a reprezentat Biblia
Bisericii, ea fiind citata de NT ;;i de Parintii
Bisericii.
SERAFIM
Serafimii, adica "arzatorii", lauda sfinte-
nia lui Dumnezeu (Is 6,3; 6,7).
In iconografia Evului Mediu, ei sunt
pictati In ro$U - simbol al focului - ;;i au
sase aripi.
In traditia cre$tina, serafimii fac parte
dintre Ingeri.
Icon. Apar frecvent In miniaturile medievale
In sculptura romanicif (timpanul de la
Notre-Dame du Port la Clermont-Ferrand, sec.
XII) sau gotica (bolfi de la Bourges, sec. XIII).
Mozaicurile de la Cefalu, sec. XIV. Domenico
Spinelli di Niccolo a decorat cu serafimi mar-
chetaria din Capela Seniorilor de la Siena, 1428.
Cristos este reprezentat In chip de serafim In
tabloul lui Giotto: Sffintui Francisc primind
stigmatele, sec. XIV, Luvru.
SET
S-a nascut din Adam" $i Eva", dupa uci-
derea lui Abel" de catre Cain". Fiul sau
Enoh" este primul care a invoeat numele lui
Dumnezeu (Gn 4,25-26).
SFANT
Dumnezeu este Sfantul prin exeelen!a,
cu alte cuvinte: "eel deosebit", "cel nease-
muit". Intru Domnul e considerat sfant
poporullui Israel, pe care de
aItii ca sa-J faca poporul sau Sa-$l Im-
plineasca prin el mantuirea. ---t SANCTUS.
.Omul stapanit de un duh necurat (Me
124) recunoa$te In Isus pe "Stantul lui
Dumnezeu" .
Duhul pe care-l trimite Isus
sai dupa Inaltare':- este Duhul SfanC, fiind
Duhullui Dumnezeu.
In comunitatea pri'mitiva, cei botczati
Intru Isus sunt numiti "sfinti", Intrucat au
fost sfintiti de Cristos. Biserica ii venereaza
In speeiai pe martiri - uei$i fiindca au
marturisit moartea invierea lui Isus. Apoi
cultul se cxtinde $i asupra eclor care, fiira sa
fi murit pentru ideile lor, si-au proclamat
credinta in Isus, prccum;;i asupra oamenilor
care dus 0 viata exemplara.
In anul 993, Biserica a "canonizat" pen-
tru Intaia oara un crqtin. CuJtul sfintilor,
nascut de fapt Cll mult inainte de aceasta da-
ta, a capatat 0 amploare extraordinara
rinaje, procesiuni, cultul
sirea unor "minuni" , hagiografil). Indlgna!l
de acest cult reformatii din sec. XVI I-au
Inlaturat din' lor. In ceea ce 0
prive$te, Biserica Cato1ica
"beatifiee" (sa-i declare preafeneltl), apOi
sa-i "canonizezc" (sa-i proclame sfinti) pe
unii dintre membrii sai care au imp ins pana
la eroism practicarea virtuti10r evanghelice.
SFANTA SFINTELOR
(Eb. debir, "camera din spate".) Partea
cea mai sfanta a Templului*, cea in care,
pana la Exil, era a$ezat Chivotul* Lega-
mantului; numai marele-preot patrundea in
ea,o data pe an, pentru a savM$i ritualul Po-
caintei (Lv 16). Sfanta Sfintelor era despiir-
tita de hekal (Sfanta) printr-o u$a care, in cel
de-al doilea Templu din Ierusalim, a fost
inlocuita de un val (2Cr 3,14). Dupa Mc
15,38, acest viiI s-a sfa;;iat In doua la moar-
tea lui Isus.
SFINTIRE 197
L&P. A pJtrunde in Sfflnta Sfinteior
inseamna. in vurbirea curenta, a avea acces la
parte:! cea mai tainica a unei locuinte, a unei
organiza(ii, a unei persoane.
(A-SI) SFASIA (VESMINTELE)
V arata ce ce faci ce simti.
Pentrua-ti arata tristetea (Gn 37,34), spaima
(2R 22,1 i), uimirea eontrariata sau maniata
(Mt 26,65; Fp 14,14), ori pocain!a (Il2,13),
deci pentru a arata ca te simti atins in !iint;
cea mai intima, faci gestul de a-tl sfaSla
este, totodata, un semn de doliu.
SFESNIC CU SAPTE BRATE .
Obiect de cult din aur, a$czat de MOise
inauntrul sanetuarului (Ex 25,31-40); tre-
buia ca f1acarile sa arda in permancn!a
inaintea lui Dumnezeu. Sfe$nicul a fost luat,
apoi readus la locul lui in cursul
cirilor carora le-a cazut vietima Templul .
Sfesnicul daruit de Irod cel Marc", a$ezat In
(Ev 9,2), a fost rapit de Titus in anul
70 d. Cr.
In Apoealipsa, din aur sunt
simbolul eelor $apte biserici ale Asiei CAp
1,12).
Lit. Stefan Zweig, Sfesnicui ingropilt, nuvela,
1937. Autorul imagineaza ca din Tem-
pluIIui Solomon, furat de Titus, apare In 534 Ia
Bizant, unde un evreu inceardi sa-l recupereze.
Icon. Pe Arcul de Triumf al lui Titus, ridicat Ia
Roma in 81, figureaza printre obiectele
Iuate ca prada. Simbol al pentru evrei,
sfesnicul este un motiv decorativ adesea utlhzat
de intrare la pavimentul
sinagogilor (Hammam-Lif in Tunisia, sec. IV d.
Cr.), pe sarcofage pe pietrele tombale.
SFINTIRE
Co'nsacrarea unui edificiu destinat cul-
tului.
Sarbatoarea* evreiasca Hanuka, eele-
brata in decembrie, reaminte$te purificarea
Templului din Ierusalim In anul .1601. Cr.-,
dupa profanarea lui de catre Antrohus EPl-
fanul" OM 4,36-38; In 10,22).
r
196 SEMN
copii. Dupa catastrofa, a dovedit respect fata
de tatal sau, atunci cand acesta se Imbatase.
Noe i-a dat binecuvantarea lui (Gn 9,23-27).
Este considerat stramo$ul semitilor.
Semiti
Ansamblu de popoare originare din
Oricntul Apropiat, Inrudindu-se mai ales
prin limba: asiro-babilonieni, evrei, fcni-
cicni, canaaneeni, arabi.
Au existat ;;i popoare nesemite care au
vorbit limbi semite, de exemplu filistenii din
Palestina.
SEMN (AL CRUCII)
face cruce" (a se cruci) Inseamna a
descrie cu mana 0 cruce pomind de la frunte.
Acest semn marcheaza apartenenta la co-
munitatea cre;;tina.In momentul botezului"',
preotul face de mai multe ori semnul crucii
asupra persoanei care se pregate;;te sa intre
In comunitate. Crucea evoca moartea lui
Is us ;;i misiunea lui de mantuire" a pacato;;i-
lor. Facandu-$i semnul crucii, cre$tinii amin-
tesc ca $i-au pus viata ill slujba idealurilor
lui Isus.
In ajunul biruintei sale asupra lui
Maxentiu, in anul 312 d. Cr., imparatul
Constantin ar fi vazut pe cer 0 cruce de foc
pe care scria: In hoc signo vinces ("Prin
acest semn vei invinge"). 0 asemenea po-
vestire arata valoarea dobandita de semnul
crucii ca ocrotitor Impotriva dU$manilor
personali, a fortelor diavole$ti sau a dife-
ritelor primejdii. ---t CRUCE.
SEPTUAGINT A
Traducerea greceasca a VT - cea mai
veche dintre toate - facuta la Alexandria in
sec. III-II pentru evreii elenizati. Daca ar fi
sa dam crezare legendarei Epistoie a lui
Aristeu, regele Ptolemeu al II-lea (285-246)
ar fi adunat in acest scop 72 de traducatori
(cate $ase pentru fiecare neam allui Israel),
care ;;i-ar fi terminat opera in 72 de zile (de
unde numele Septuaginta sau Septanta). Cu
siguranta Pentateucul a fost tradus chiar In
aceasta perioada; restul traducerii VT S-a
facut, treptat, mai tarziu.
Septuaginta este de mare interes, fiind
martora unui text evreiesc mai vechi dec at
cel cunoscut astazi sub numele de "text ma-
soretic" (masoretii sunt evrei din Palestina $i
din Babilon care, Intre sec. V ;;i sec. X, au
Inlcsnit lcctura textului ebraic al Bibliei prin
adnotari, accentc ;;i semne vocalice - scrie-
rea ebraica notand pana atunci numai con-
soanelc).
Pc de alta parte, Septuaginta este cea
care, de la Inceput, a reprezentat Biblia
Bisericii, ea fiind citata de NT ;;i de Parintii
Bisericii.
SERAFIM
Serafimii, adica "arzatorii", lauda sfinte-
nia lui Dumnezeu (Is 6,3; 6,7).
In iconografia Evului Mediu, ei sunt
pictati In ro$U - simbol al focului - ;;i au
sase aripi.
In traditia cre$tina, serafimii fac parte
dintre Ingeri.
Icon. Apar frecvent In miniaturile medievale
In sculptura romanicif (timpanul de la
Notre-Dame du Port la Clermont-Ferrand, sec.
XII) sau gotica (bolfi de la Bourges, sec. XIII).
Mozaicurile de la Cefalu, sec. XIV. Domenico
Spinelli di Niccolo a decorat cu serafimi mar-
chetaria din Capela Seniorilor de la Siena, 1428.
Cristos este reprezentat In chip de serafim In
tabloul lui Giotto: Sffintui Francisc primind
stigmatele, sec. XIV, Luvru.
SET
S-a nascut din Adam" $i Eva", dupa uci-
derea lui Abel" de catre Cain". Fiul sau
Enoh" este primul care a invoeat numele lui
Dumnezeu (Gn 4,25-26).
SFANT
Dumnezeu este Sfantul prin exeelen!a,
cu alte cuvinte: "eel deosebit", "cel nease-
muit". Intru Domnul e considerat sfant
poporullui Israel, pe care de
aItii ca sa-J faca poporul sau Sa-$l Im-
plineasca prin el mantuirea. ---t SANCTUS.
.Omul stapanit de un duh necurat (Me
124) recunoa$te In Isus pe "Stantul lui
Dumnezeu" .
Duhul pe care-l trimite Isus
sai dupa Inaltare':- este Duhul SfanC, fiind
Duhullui Dumnezeu.
In comunitatea pri'mitiva, cei botczati
Intru Isus sunt numiti "sfinti", Intrucat au
fost sfintiti de Cristos. Biserica ii venereaza
In speeiai pe martiri - uei$i fiindca au
marturisit moartea invierea lui Isus. Apoi
cultul se cxtinde $i asupra eclor care, fiira sa
fi murit pentru ideile lor, si-au proclamat
credinta in Isus, prccum;;i asupra oamenilor
care dus 0 viata exemplara.
In anul 993, Biserica a "canonizat" pen-
tru Intaia oara un crqtin. CuJtul sfintilor,
nascut de fapt Cll mult inainte de aceasta da-
ta, a capatat 0 amploare extraordinara
rinaje, procesiuni, cultul
sirea unor "minuni" , hagiografil). Indlgna!l
de acest cult reformatii din sec. XVI I-au
Inlaturat din' lor. In ceea ce 0
prive$te, Biserica Cato1ica
"beatifiee" (sa-i declare preafeneltl), apOi
sa-i "canonizezc" (sa-i proclame sfinti) pe
unii dintre membrii sai care au imp ins pana
la eroism practicarea virtuti10r evanghelice.
SFANTA SFINTELOR
(Eb. debir, "camera din spate".) Partea
cea mai sfanta a Templului*, cea in care,
pana la Exil, era a$ezat Chivotul* Lega-
mantului; numai marele-preot patrundea in
ea,o data pe an, pentru a savM$i ritualul Po-
caintei (Lv 16). Sfanta Sfintelor era despiir-
tita de hekal (Sfanta) printr-o u$a care, in cel
de-al doilea Templu din Ierusalim, a fost
inlocuita de un val (2Cr 3,14). Dupa Mc
15,38, acest viiI s-a sfa;;iat In doua la moar-
tea lui Isus.
SFINTIRE 197
L&P. A pJtrunde in Sfflnta Sfinteior
inseamna. in vurbirea curenta, a avea acces la
parte:! cea mai tainica a unei locuinte, a unei
organiza(ii, a unei persoane.
(A-SI) SFASIA (VESMINTELE)
V arata ce ce faci ce simti.
Pentrua-ti arata tristetea (Gn 37,34), spaima
(2R 22,1 i), uimirea eontrariata sau maniata
(Mt 26,65; Fp 14,14), ori pocain!a (Il2,13),
deci pentru a arata ca te simti atins in !iint;
cea mai intima, faci gestul de a-tl sfaSla
este, totodata, un semn de doliu.
SFESNIC CU SAPTE BRATE .
Obiect de cult din aur, a$czat de MOise
inauntrul sanetuarului (Ex 25,31-40); tre-
buia ca f1acarile sa arda in permancn!a
inaintea lui Dumnezeu. Sfe$nicul a fost luat,
apoi readus la locul lui in cursul
cirilor carora le-a cazut vietima Templul .
Sfesnicul daruit de Irod cel Marc", a$ezat In
(Ev 9,2), a fost rapit de Titus in anul
70 d. Cr.
In Apoealipsa, din aur sunt
simbolul eelor $apte biserici ale Asiei CAp
1,12).
Lit. Stefan Zweig, Sfesnicui ingropilt, nuvela,
1937. Autorul imagineaza ca din Tem-
pluIIui Solomon, furat de Titus, apare In 534 Ia
Bizant, unde un evreu inceardi sa-l recupereze.
Icon. Pe Arcul de Triumf al lui Titus, ridicat Ia
Roma in 81, figureaza printre obiectele
Iuate ca prada. Simbol al pentru evrei,
sfesnicul este un motiv decorativ adesea utlhzat
de intrare la pavimentul
sinagogilor (Hammam-Lif in Tunisia, sec. IV d.
Cr.), pe sarcofage pe pietrele tombale.
SFINTIRE
Co'nsacrarea unui edificiu destinat cul-
tului.
Sarbatoarea* evreiasca Hanuka, eele-
brata in decembrie, reaminte$te purificarea
Templului din Ierusalim In anul .1601. Cr.-,
dupa profanarea lui de catre Antrohus EPl-
fanul" OM 4,36-38; In 10,22).
198 SIGHEM
SICHP,l
Oras fortiCicat Ia 50 km nord dc Ierusa-
lim ia 'j km de Samaria (asUzi Tel
Balata, aproape de :\abluz). Cand A Haam a
poposit liinga Sichen!. D11111nezeu i-a
fagaduit cJ. Ii \a da acea tara lui
lui (Gn 12.6).
Sichem eslc lucu] marii adunari a nea-
murilor lui israeL unde rosua .,a incheiat lc-
gam:llll cu ]Ju[Joru] si i-a dar legi porunci"
(los 24.1-2S): adunarea rcprczinta de fapt
accepLlrca de calre neamuri a Lcgamantului
Il1cheiat de \loise pe Muntelc Sinai.
SC;li
s
ma' dil1lre luda Israel se produce
]a Sichem (!R 12.1: 2Cr ]O,J), cand
RohoClIl1 \TCa sa fie recunoscut rege al lui
!sLid: dar II cheama ]a adunare pe
Icrd)()am si II pmclamJ. rege. E] Cace din
mas prima capitala a :\ordului.
Dura caderea Samariei. In 721. Sichel11
de\'ine principalul al samaritenilor:
sanctuarul sJ.u estc pe l\lufltclc Garizil11.
Ac,)lo 0 Int:tlncste Isus pc samariteanca, la
Linlana lui Jacm' (In 4,5).
SILOAM
(Eb . . ,,-jjoah, "tril11is".J Scalclatoare situata
la sud dc Icrusalim, care primea apcle izvo-
rului Ghihon datorita canalului sapat de
Ezechia, In sec. VIII I. Cr. De acolo se scotea
apa, simbol al binccuvantarilor mcsianice, in
timpul sarbatorii' Corturilor (cb. sukkot).
Intr-o zi, Isus, dupa cc unscse cu putina
saliva ochii unui orb din I-a trimis sa
se spele 1n scaldatoarea Siloam: "El s-a dus,
s-a spaIat s-a intors vazand" (In 9 ,6-7).
Lit. Paui Gadennc, Si!oc. 194 I; ca cpigraf aI
ace-;tui roman, In 9.1 I: Et ;Jbii. et !avi, et video
(.,!vl-am dus. nl-am spalat )i vad').
SIMON VRAJITORUL
Paptele" Apostolilor povestesc ca a fost
botezat de Filip (Pp 8,9-24). Le-a propus
apoi lui Petru" lui loan" sa Ie cumpere
puterea de a Uimil.dui, de undc termenul
"simonie" pentru traficul cu bunuri spi-
ritualc.
Icon. CJcferea lui Simon Vn'ijitorui. St-Lazare_
(fAlItun. cap;tei din scc. XIf.
SINAGOGA.
(GL "rcuniune, 10c de aclunare".) Dupa
distrugere{l Templului' din Ierusalim si
abolirea sacrificiilor (70 d. Cr.). sinaCla 'a
deYenit, pentru comunitatile evreiestr licas
de rugaciune ::;i totodata de
multiple funqiuni.
Ca institu\ic. sil1agoga marcheazii ()
inovatie revolu\ionara In viata reliio(lsii a
\echiului Orient: cste primul cultu-
ral uncle pot asista la toak ritu-
rile. Bisericilc ::;i moscheilc musu]-
mane au adoptat si cle ace;t principiu.
Aparitia sinagogilor determinii 0 pro-
funda restructurarc interna a rcligici C\TC-
de acum Inainte, acccntul nu mai cade
pe cultul sacrificial, ci pe studiul Inva\arca
Legii, pe mcditarea asupra scnsurilor ci
(vezi Ps 118).
Originea sinagogilor este astazi 0
ehestiune dezbatuta (rdonna lui Iosia, 621 I.
Cr., sau poate Ezdra). Unele vestigii arhco-
logiee atesta ca existau asemenea edifieii
cel putin din perioada irodiana (Mas ada,
Herodion), deci din perioada celui de-al
doilea Templu. Dupa distrugerea lui, a
urmat 0 perioada de Inflorire in ce
construqiile: Intre sec. III IV au fost ridi-
cate numeroase sinagogi, adeseori bogat
impodobite, In Iudeea, in Galileea si in
locuite de evreii din diaspora (Ostia,
Sardis, Apameea, Doura-Europos etc.).
Planul marii majoritati a aeestor edificii
este eel al unei bazilici cu trei nave, orien-
tata In fel Incat credincio?ii, conform
principiului exprimat in Biblie (Dn 6,11),
recite rugaciunile eu fata spre
Ierusalim. Stilul cladirii al ornamentelor
imprumuta limbajul arhitccturii ambiante.
Planul bazilical orientarea sprc Ierusalim
au fost pastrate la sinagogile ridicate in Evul
\,'lcdiu.
Organizarea spatiuiui interi()[ al salilor
de rugaciune a \ariat putin in decursul vca-
curilor. cc contine sulurilc
Torci este Inca\trat In zidul orientat sprc
pupitrul lcctorului - himah - sc
arIa in rata lui. fic In cenLrul salii, fie Ia
cealalta extremitate a axci (ltaiia, Pro\cnta).
Adcseori locul iCmeilcr este in galerii,
"sczare probabil tarciiva. a ciirei data nu s-a
putut dctcrmina CLl cxaclitatc.
Lit. Guillaumc Aic"()()iuri. 1913.
.. d\.li >2\ r''':1 "Ie due Intr-o
de :ncr,:;jnd
rnaintc de a .-..c rcg::isi ]n
krnplului.
Icoll. \Lli CXl..;tj ltC\ a "inagogi din \ cchinlc.
rccc:r;",rruitc. ia la C:..tvaiI1o!1.
de c\cl1lpiu. Hector Guimi,I'c! a cdi!icat In [913. let
Paris. fJ"':- rue Cl sinag.-oga :.J\rt :-<OU\C'LU".
/ ... rta a rcprczcntat sinagoga ell trasa-
turilc ur:ci fCll1Ci Liyftnd Clchii lcgati. fiinck:t nl! I-a
rCCUllll'iCLIt pc .\\c'iia in Isus: Catedrala din
Strasb\)urg .. 'latuia din portalul sudic. sec. XIII:
Konrad Will. rcrablll! OgfiIl?ii .\1[inwirii. 1'+35.
Base!.
SINAI
Astazi, peninsula Inaintand In Marea
RO$ie Intre Golful Suez, Ia vest, Golful
Aqaba, Ia est.
In Biblie, numele se aplica
pc care I-au striibatut evreii in cursul
Exodului" (Ex 15,22 urm.; Num 33,15);
el desemneaza totodata "muntele lui Dum-
nczcu", numit Horcb (a carui localizare
preeisa este imposibila). AcoIo a avut
Moise reve)atia existentei lui Dumnezeu,
la aprins, un de a primit
misiunca de dezrobire (Ex 3). Acolo, dupa
din Egipt, in cursul unci Teofanii'",
a 111cheiat Dumnezcu Legamantul i-a dat
Legea sa lui Israel (Ex 19-24); e si loeul In
care s-a dus prorocul Hie sa-I IntaIneasca
pc Dumnezeu (lR 19,8).
SIGN 199
SI:\OPTICE
(Din gr. syn. ,.imprcuna", opsis, "vc-
dere'.) A::;a sunt numite de obicci primelc trei
Evai1ghelii - ale lui Matci, Marcu Luca - a
caror compozitie unnea/a aproximati\' ace-
plan, astfcl Incat pot fi prczentate in
"sinops;i'. adica In culoanc paraldc.
Sc mai vorbcste si des pre ,.problema si-
nopticii' pentru a cvoca istoria, i'oarte COffi-
plicatii. a rcdactarii celor trei evanghelii: dc
s-au cunstituit in etape succcsive, folosin-
du-se una de al ta sau rccLlfgand ia acelca$i
surse. Pfma la ora actuala nu a lry;t propusa
nici 0 solu(ic de rezul\'are a prohlcmci carc
primcascJ. acccptull11ajuritatii exegctilor.
SIO;\;
l'na dintre colinek IX care a rust
con-;lruit lcrusalimul. Pc aceasta colina a
Sionului. sau Old, Intrc valca Chcdronului
si a Tyropconului, se InaIta cctatea lui Icbm
pe care David a cueerit-o, instal and acolo
Chivotui (2S 5)).
CmantuJ "Sion" picrdut sensul geo-
grafic a sen'it eurand pentru a desemna
Icrusalimul; a fost lntrcbuintat mai eu seama
de proroci (Is 2,3-4; Am 1 ,2) In Psalmi
(75,2). Sionul sau "fiica Sionului" a devenit
personificarea poporului ales (Is 62).
Sionism
Termenul "sioni$ti"' este utilizat uneori
pentru a-i numi pe evreii eliberari de Cirus
al II-lea, care s-au Intors in Israef" $i au re-
construit Templul, in 538. Carte a lui Ezdra
ii enumera pe sioni$ti.
Sionismul a reprezentat 0 pol i-
tica ce a avut ca obieet constituirea unui stat
israel it in Palestina. Intoarcerea la Sion a
fost declan$ata in jurul anului 1880 de eo-
loni evrei pravenind din Europa Orientala.
In 1895, Theodor Herzl a publicat Iuerarea
StatuI EFreu, iar In 1897 a eonvocat primul
congres sionist, care a dat mi$carii un pro-
gram $i mijloace de aqiune.
198 SIGHEM
SICHP,l
Oras fortiCicat Ia 50 km nord dc Ierusa-
lim ia 'j km de Samaria (asUzi Tel
Balata, aproape de :\abluz). Cand A Haam a
poposit liinga Sichen!. D11111nezeu i-a
fagaduit cJ. Ii \a da acea tara lui
lui (Gn 12.6).
Sichem eslc lucu] marii adunari a nea-
murilor lui israeL unde rosua .,a incheiat lc-
gam:llll cu ]Ju[Joru] si i-a dar legi porunci"
(los 24.1-2S): adunarea rcprczinta de fapt
accepLlrca de calre neamuri a Lcgamantului
Il1cheiat de \loise pe Muntelc Sinai.
SC;li
s
ma' dil1lre luda Israel se produce
]a Sichem (!R 12.1: 2Cr ]O,J), cand
RohoClIl1 \TCa sa fie recunoscut rege al lui
!sLid: dar II cheama ]a adunare pe
Icrd)()am si II pmclamJ. rege. E] Cace din
mas prima capitala a :\ordului.
Dura caderea Samariei. In 721. Sichel11
de\'ine principalul al samaritenilor:
sanctuarul sJ.u estc pe l\lufltclc Garizil11.
Ac,)lo 0 Int:tlncste Isus pc samariteanca, la
Linlana lui Jacm' (In 4,5).
SILOAM
(Eb . . ,,-jjoah, "tril11is".J Scalclatoare situata
la sud dc Icrusalim, care primea apcle izvo-
rului Ghihon datorita canalului sapat de
Ezechia, In sec. VIII I. Cr. De acolo se scotea
apa, simbol al binccuvantarilor mcsianice, in
timpul sarbatorii' Corturilor (cb. sukkot).
Intr-o zi, Isus, dupa cc unscse cu putina
saliva ochii unui orb din I-a trimis sa
se spele 1n scaldatoarea Siloam: "El s-a dus,
s-a spaIat s-a intors vazand" (In 9 ,6-7).
Lit. Paui Gadennc, Si!oc. 194 I; ca cpigraf aI
ace-;tui roman, In 9.1 I: Et ;Jbii. et !avi, et video
(.,!vl-am dus. nl-am spalat )i vad').
SIMON VRAJITORUL
Paptele" Apostolilor povestesc ca a fost
botezat de Filip (Pp 8,9-24). Le-a propus
apoi lui Petru" lui loan" sa Ie cumpere
puterea de a Uimil.dui, de undc termenul
"simonie" pentru traficul cu bunuri spi-
ritualc.
Icon. CJcferea lui Simon Vn'ijitorui. St-Lazare_
(fAlItun. cap;tei din scc. XIf.
SINAGOGA.
(GL "rcuniune, 10c de aclunare".) Dupa
distrugere{l Templului' din Ierusalim si
abolirea sacrificiilor (70 d. Cr.). sinaCla 'a
deYenit, pentru comunitatile evreiestr licas
de rugaciune ::;i totodata de
multiple funqiuni.
Ca institu\ic. sil1agoga marcheazii ()
inovatie revolu\ionara In viata reliio(lsii a
\echiului Orient: cste primul cultu-
ral uncle pot asista la toak ritu-
rile. Bisericilc ::;i moscheilc musu]-
mane au adoptat si cle ace;t principiu.
Aparitia sinagogilor determinii 0 pro-
funda restructurarc interna a rcligici C\TC-
de acum Inainte, acccntul nu mai cade
pe cultul sacrificial, ci pe studiul Inva\arca
Legii, pe mcditarea asupra scnsurilor ci
(vezi Ps 118).
Originea sinagogilor este astazi 0
ehestiune dezbatuta (rdonna lui Iosia, 621 I.
Cr., sau poate Ezdra). Unele vestigii arhco-
logiee atesta ca existau asemenea edifieii
cel putin din perioada irodiana (Mas ada,
Herodion), deci din perioada celui de-al
doilea Templu. Dupa distrugerea lui, a
urmat 0 perioada de Inflorire in ce
construqiile: Intre sec. III IV au fost ridi-
cate numeroase sinagogi, adeseori bogat
impodobite, In Iudeea, in Galileea si in
locuite de evreii din diaspora (Ostia,
Sardis, Apameea, Doura-Europos etc.).
Planul marii majoritati a aeestor edificii
este eel al unei bazilici cu trei nave, orien-
tata In fel Incat credincio?ii, conform
principiului exprimat in Biblie (Dn 6,11),
recite rugaciunile eu fata spre
Ierusalim. Stilul cladirii al ornamentelor
imprumuta limbajul arhitccturii ambiante.
Planul bazilical orientarea sprc Ierusalim
au fost pastrate la sinagogile ridicate in Evul
\,'lcdiu.
Organizarea spatiuiui interi()[ al salilor
de rugaciune a \ariat putin in decursul vca-
curilor. cc contine sulurilc
Torci este Inca\trat In zidul orientat sprc
pupitrul lcctorului - himah - sc
arIa in rata lui. fic In cenLrul salii, fie Ia
cealalta extremitate a axci (ltaiia, Pro\cnta).
Adcseori locul iCmeilcr este in galerii,
"sczare probabil tarciiva. a ciirei data nu s-a
putut dctcrmina CLl cxaclitatc.
Lit. Guillaumc Aic"()()iuri. 1913.
.. d\.li >2\ r''':1 "Ie due Intr-o
de :ncr,:;jnd
rnaintc de a .-..c rcg::isi ]n
krnplului.
Icoll. \Lli CXl..;tj ltC\ a "inagogi din \ cchinlc.
rccc:r;",rruitc. ia la C:..tvaiI1o!1.
de c\cl1lpiu. Hector Guimi,I'c! a cdi!icat In [913. let
Paris. fJ"':- rue Cl sinag.-oga :.J\rt :-<OU\C'LU".
/ ... rta a rcprczcntat sinagoga ell trasa-
turilc ur:ci fCll1Ci Liyftnd Clchii lcgati. fiinck:t nl! I-a
rCCUllll'iCLIt pc .\\c'iia in Isus: Catedrala din
Strasb\)urg .. 'latuia din portalul sudic. sec. XIII:
Konrad Will. rcrablll! OgfiIl?ii .\1[inwirii. 1'+35.
Base!.
SINAI
Astazi, peninsula Inaintand In Marea
RO$ie Intre Golful Suez, Ia vest, Golful
Aqaba, Ia est.
In Biblie, numele se aplica
pc care I-au striibatut evreii in cursul
Exodului" (Ex 15,22 urm.; Num 33,15);
el desemneaza totodata "muntele lui Dum-
nczcu", numit Horcb (a carui localizare
preeisa este imposibila). AcoIo a avut
Moise reve)atia existentei lui Dumnezeu,
la aprins, un de a primit
misiunca de dezrobire (Ex 3). Acolo, dupa
din Egipt, in cursul unci Teofanii'",
a 111cheiat Dumnezcu Legamantul i-a dat
Legea sa lui Israel (Ex 19-24); e si loeul In
care s-a dus prorocul Hie sa-I IntaIneasca
pc Dumnezeu (lR 19,8).
SIGN 199
SI:\OPTICE
(Din gr. syn. ,.imprcuna", opsis, "vc-
dere'.) A::;a sunt numite de obicci primelc trei
Evai1ghelii - ale lui Matci, Marcu Luca - a
caror compozitie unnea/a aproximati\' ace-
plan, astfcl Incat pot fi prczentate in
"sinops;i'. adica In culoanc paraldc.
Sc mai vorbcste si des pre ,.problema si-
nopticii' pentru a cvoca istoria, i'oarte COffi-
plicatii. a rcdactarii celor trei evanghelii: dc
s-au cunstituit in etape succcsive, folosin-
du-se una de al ta sau rccLlfgand ia acelca$i
surse. Pfma la ora actuala nu a lry;t propusa
nici 0 solu(ic de rezul\'are a prohlcmci carc
primcascJ. acccptull11ajuritatii exegctilor.
SIO;\;
l'na dintre colinek IX care a rust
con-;lruit lcrusalimul. Pc aceasta colina a
Sionului. sau Old, Intrc valca Chcdronului
si a Tyropconului, se InaIta cctatea lui Icbm
pe care David a cueerit-o, instal and acolo
Chivotui (2S 5)).
CmantuJ "Sion" picrdut sensul geo-
grafic a sen'it eurand pentru a desemna
Icrusalimul; a fost lntrcbuintat mai eu seama
de proroci (Is 2,3-4; Am 1 ,2) In Psalmi
(75,2). Sionul sau "fiica Sionului" a devenit
personificarea poporului ales (Is 62).
Sionism
Termenul "sioni$ti"' este utilizat uneori
pentru a-i numi pe evreii eliberari de Cirus
al II-lea, care s-au Intors in Israef" $i au re-
construit Templul, in 538. Carte a lui Ezdra
ii enumera pe sioni$ti.
Sionismul a reprezentat 0 pol i-
tica ce a avut ca obieet constituirea unui stat
israel it in Palestina. Intoarcerea la Sion a
fost declan$ata in jurul anului 1880 de eo-
loni evrei pravenind din Europa Orientala.
In 1895, Theodor Herzl a publicat Iuerarea
StatuI EFreu, iar In 1897 a eonvocat primul
congres sionist, care a dat mi$carii un pro-
gram $i mijloace de aqiune.
200 SLAVA
De la crearea statuI ui Israel, in 1948, sio-
nismul ,?i-a propus ca misiune inUirirea
acestuia, adunarca exila\ilor pe pamantullui
Israel )i unitatii poporului eHeu.
Lit. EdmcJ:ld Fleil. AnlO!ogia liter:1turjj
1956.
SLAVA
Slava lui Dumnezeu inscamna Dumnc-
zeu stdilucirea sfinteniei sale.
In VT, lumina" focul" sunt imagini
care PC dczvaluie manifcslariie ei: porur
luminos cc i-a dEiuzit pe evrei in de:;;ert ori
focui stralucitor de pe IvIuntele Sinai. Slava
lui Dumnezcu care s-a revarsat In Templu"
I-a orbit pe lsaia" (Is 6). Ea Ii va urma pe cei
cxilati la Babilon (Tez 9-11); aceasta slava se
rcveleaza de asemenea in interventiile lui
Dumnezeu In favoarea poporului sau:
trcccrea IvIarii" (Ex 15), darul manei
dc. 1n teofaniile' In care omul devine con-
stient de stdilucirca lui Dumnezeu.
. In NT, slava divina se manifesta in pcr-
soana lui bus. Inca de la sa ingerii
canUl: "Slav.} lui Dumnezeu" (Lc 2,9). Evan-
ghelia lui loan insista asupra revelarii slavei
lui Dumnezeu prin Cr'istos pad. in patimile
sale (In 12,20): "Am vazut slava lui, ca a
unuia nascut din Tatal..." (In 1 ,14); ea se
ivcste mai eu seama i11 scena Schirnba..rii la
FatiI" (Le 928 unn.).
A-i aduce slava lui Dumnezeu lnseam-
na a recunoa:;;te ca el exista in sine pentru
oameni. Toate fapturile binecu vantate de
Dumnezeu intru Cristos sunt menite sa pro-
dame "Jauda sIavei sale", a:;;a cum spune
imnul cu care incepe Epistola lui Pavel catre
Efeseni (Ef 1,3-14).
Slava (lat. "glorie"): formula de lauda
eare-l slavqte pe Dumnezeu. Doxologia (de
la grecescul doxa, "slava") a treimii
face parte din liturghie. In cursul messei
(slujbei), Glorja i'ncepe astfel: "Slava intfU
cei de sus lui Dumnezeu" (Lc 2,9); In
latinqte: Glorja in cxceJsis Deo.
Icon. Pictorii au Incon iurat llneori personaiele
divine pc :u aureola In
forma razelor de s()"re ce ,e numeste .. glorie"
Fra Angelico. detaliu din Judecilw cie Apoi. ,;ec.
XV, Florent".
IvIliz. Antor.io Vi\aldi. dOlla Gloria. sec.
XVIII. Giacomo Puccir.i, .\iessa di Gloria. Ix79.
Franci-; Poulenc. GJOI]a, 1960.
sLAnANOG
Evangheliile rclateaza mai multe scene
de vindecare a unor "slabanogi" (paralitiei)
de catre Isus. Ccle mai cunoscute sunt vin-
decarea slujitorului unui (Mt 8,6) si
lecuirea omului coborat In casa prin
(Me 2,1-12). Ca in eazul cclorlalte
minuni" faeute de Isus, vindeearea fizica
este legata in mod explicit de a vindccare
spiritual a :;;i de un apclla eredinta.
apostolii var avea puterea de a
asemenea vindecari CFp 8); 9,33).
.. Icon. Tifmifdujrea paraiiticului. "vlul\imea fiind
prea numeroasa. eei care-l purtau PC bolnav au
de,facut acoperi spre a-i cobori' cu patul In
Incaperea unde se atla [sus (Lc 2.1- I 2): mozaic la
San-Apollinario-Nuovo, Ravena, sec. VI; fresca
la Sfilnta Saba, Roma, sec. IX; capitella Maurice-
de- Vienne, sec. XII: Veronese, sec. XVI, Venetia,
Rouen; Murillo, 'ec. XVI!, Londra.
SLASIT (TRUP"")
Expresie nebiblica, utilizata dnd e vorba
despre un trup omenese ee nu mai apartine
lumii
Lit. Charles Peguy, Misterul milosteniei Ioanei
d'Arc, 1910: "To(.i roate sfintele n contem-
pIa pe [sus de-a dreapta Tatalui. Si exista,
exista desigur, In eer, tmpuI sau de om, tmpul sal!
omenesc slavir, fiindca astfel s-a ridicat el In ziua
Inaltarii*", afirma eroina.
.. Jll1z. Olivier Messiaen, Trupul sIiivit. 1939.
SLUGA (LUI DUMNEZEU)
In vechime, in Orientul Apropiat orieare
vasal era numit "sluga" suveranului sau,
care putea fi e1, la randu-i, sluga altuia. In
afara persoanei regelui*, expresia "sluga lui
Dumnezeu" ii prin extensie,
pc prorcci, iar in celc din urma intrcgul po-
pm allui IsraeL
Biblia insista asupra raptului ca regclc,
QU oricarc alt intcrmcdiar icrarhic. nu poatc
fi un stapan ciespotic, cum era 1a altc
popoare. EI arc datoria de a cu adcvarat
lui Dumnezcu poporului sau. De aeeea
tipul slujitoru!ui cqe lk ccial ,.sIugii",
cdebrat In patru pasajc din Isaia' (Is 42.1-3:
49,1-9a; 50A-11: 53,1-12), numite adcsca
.. Cantarilc sIugii". Aceasta sluga ramane
crcdincioasa pana la moartc Lcgii lui Dum-
nczeu si, persecutatJ sahcaza
popom!. Conform :\1. accasta rigurit I11C-
esic !su.' Cristos lnsusi.
S :VII'TEAL..i.
(Gr. skanda/o[), ,.capGill:! In
drum, obstacoL piatr'a de II1ccrc<\n::'.) In
Biblie, piatra din drum esie cea care te face
sa tc impiedici si sa cali (Lv 19.14: Ev1 SA).
Din punet dc vcdere moraL mai ales cvcni-
mcntu! sau aqiunea reprczinLl prilcj de
(Tel 44,12: 18,30). Dum-
nczeu poatc devcni prilcj de dderc, fiind
ealificat drcpt piatra de Incercarc (Is 8 J 4).
In sens al tcrmenului, Isus cstc
piatra de ineercarc, sminteala pentru cre-
prilejul de ciidcrc
pentru ucenici. Pc de alta parte, Isus il osan-
pc omul prin intermediul caruia se
naste oeazia de a pacatui: "Vai omului aee-
prin care vine sminteala" (Mt 18,6-7;
vezi $i Mt 13,41).
L.&;O. VJi ollluiui prin C<Jrc vinc smjnteJia.

Este 0 ra.sina ee se prclinge de pe ramu-
rile unui arbust din Arabia Abisinia. Intra
in compozitia uleiului sfintit a parfumu-
rilor. A fost unul dintre darurile aduse de
magi" cand au venit la pruneul Isus.
SODOMA S1 GO MORA
Doua oraic, la sudul Moarte, vestite
prin pacatclc lor: dispretu1 lcgilor ospitali-
SOLOMON 201
(Gn 19,8), homoscxualitatea (Gn 19,4-
! 1). orgoIiul nemasurat (Si 16,8). Dumne-
leu nu gase?te in ele niei macar zece drept
i
(Gn 18.32). Ca sa pedepseasca Sodoma
Gomora. Ie sub 0 ploaic de pu-
cioasa ,?i de foe (Gn 19,25; Dt 29,22); doar
Lot" crutat. Soarta celor doua ra-
mane ,,0 piida pcntru cei care vor trai in
nelcgiuirc" (2P 2,6).
Prorocii Ie citea/a drept simboI aI eorup-
tici "i aI fArildcIegii (Is 1,9-10; Ie! 16,46-
58), iar in Apocalipsa', Icrusalimul \'a fi
numit Sodoma.
Lit. '\hrccl Pl"Uusl. .. S(ldomCl si GOlllelr,,".
1921. unul dintre \uluJllclc rO!l1<!l1ului in c;lutarea
bkstcillul si suicrin(" ii ins()tcsc
DC .. lucuitmdm Socio!l1ei carc au (,,1St
de i'ocul ceresc""o Jean Giraudoux. Socioma
,j Gomo)'a. 19-1.3: de [catru pc Cl:!l1a nc1nte-
legerii clintre barba(i fcme!: trasnctul lui
Dumnczcu IOl'cste oJllcnirca imp{lrtita In dOlla
,exc dusmanc. Pierre Emmanucl. Sociomu. 19-1.-1. .
Cin. Robert Aldrich si Sergio Leone. Sodomu
Gomora. 1962.
SOLOMON
Fiu allui David" al ultimul
regc care a domnit peste Israel ul unifieat
(970-931). A venit la putere ea urmare a
unui eomplot organizat de mama sa :;;i de
proroeul Natan ilnpotriva fratclui sau mai
mare, Adonia. Domnia lui a insemnat apo-
geul regatului lui Israel. Om de afaeeri iseu-
sit, politician dibaei, s-a casatorit eu fiiea
unui faraon, astfel prietenia
poporului egiptean. A impartit tara in 12
provincii, fiecare platind un impozit la
vistieria eentrala; banii luau calea noilor
edifieii ridicate la Ierusalim .
In timpul domniei lui Solomon, Templul,
somptuos eonstruit prin grija sa, a devenit
de frunte al cultului pentru intreaga
natiune. El cladit un pal at impunator,
s-a ingrijit de intarirea a intretinut 0
armata putemica dispunand de 1 400 de care;
dar acest fast :;;i aeeasta maretie nu au fost
200 SLAVA
De la crearea statuI ui Israel, in 1948, sio-
nismul ,?i-a propus ca misiune inUirirea
acestuia, adunarca exila\ilor pe pamantullui
Israel )i unitatii poporului eHeu.
Lit. EdmcJ:ld Fleil. AnlO!ogia liter:1turjj
1956.
SLAVA
Slava lui Dumnezeu inscamna Dumnc-
zeu stdilucirea sfinteniei sale.
In VT, lumina" focul" sunt imagini
care PC dczvaluie manifcslariie ei: porur
luminos cc i-a dEiuzit pe evrei in de:;;ert ori
focui stralucitor de pe IvIuntele Sinai. Slava
lui Dumnezcu care s-a revarsat In Templu"
I-a orbit pe lsaia" (Is 6). Ea Ii va urma pe cei
cxilati la Babilon (Tez 9-11); aceasta slava se
rcveleaza de asemenea in interventiile lui
Dumnezeu In favoarea poporului sau:
trcccrea IvIarii" (Ex 15), darul manei
dc. 1n teofaniile' In care omul devine con-
stient de stdilucirca lui Dumnezeu.
. In NT, slava divina se manifesta in pcr-
soana lui bus. Inca de la sa ingerii
canUl: "Slav.} lui Dumnezeu" (Lc 2,9). Evan-
ghelia lui loan insista asupra revelarii slavei
lui Dumnezeu prin Cr'istos pad. in patimile
sale (In 12,20): "Am vazut slava lui, ca a
unuia nascut din Tatal..." (In 1 ,14); ea se
ivcste mai eu seama i11 scena Schirnba..rii la
FatiI" (Le 928 unn.).
A-i aduce slava lui Dumnezeu lnseam-
na a recunoa:;;te ca el exista in sine pentru
oameni. Toate fapturile binecu vantate de
Dumnezeu intru Cristos sunt menite sa pro-
dame "Jauda sIavei sale", a:;;a cum spune
imnul cu care incepe Epistola lui Pavel catre
Efeseni (Ef 1,3-14).
Slava (lat. "glorie"): formula de lauda
eare-l slavqte pe Dumnezeu. Doxologia (de
la grecescul doxa, "slava") a treimii
face parte din liturghie. In cursul messei
(slujbei), Glorja i'ncepe astfel: "Slava intfU
cei de sus lui Dumnezeu" (Lc 2,9); In
latinqte: Glorja in cxceJsis Deo.
Icon. Pictorii au Incon iurat llneori personaiele
divine pc :u aureola In
forma razelor de s()"re ce ,e numeste .. glorie"
Fra Angelico. detaliu din Judecilw cie Apoi. ,;ec.
XV, Florent".
IvIliz. Antor.io Vi\aldi. dOlla Gloria. sec.
XVIII. Giacomo Puccir.i, .\iessa di Gloria. Ix79.
Franci-; Poulenc. GJOI]a, 1960.
sLAnANOG
Evangheliile rclateaza mai multe scene
de vindecare a unor "slabanogi" (paralitiei)
de catre Isus. Ccle mai cunoscute sunt vin-
decarea slujitorului unui (Mt 8,6) si
lecuirea omului coborat In casa prin
(Me 2,1-12). Ca in eazul cclorlalte
minuni" faeute de Isus, vindeearea fizica
este legata in mod explicit de a vindccare
spiritual a :;;i de un apclla eredinta.
apostolii var avea puterea de a
asemenea vindecari CFp 8); 9,33).
.. Icon. Tifmifdujrea paraiiticului. "vlul\imea fiind
prea numeroasa. eei care-l purtau PC bolnav au
de,facut acoperi spre a-i cobori' cu patul In
Incaperea unde se atla [sus (Lc 2.1- I 2): mozaic la
San-Apollinario-Nuovo, Ravena, sec. VI; fresca
la Sfilnta Saba, Roma, sec. IX; capitella Maurice-
de- Vienne, sec. XII: Veronese, sec. XVI, Venetia,
Rouen; Murillo, 'ec. XVI!, Londra.
SLASIT (TRUP"")
Expresie nebiblica, utilizata dnd e vorba
despre un trup omenese ee nu mai apartine
lumii
Lit. Charles Peguy, Misterul milosteniei Ioanei
d'Arc, 1910: "To(.i roate sfintele n contem-
pIa pe [sus de-a dreapta Tatalui. Si exista,
exista desigur, In eer, tmpuI sau de om, tmpul sal!
omenesc slavir, fiindca astfel s-a ridicat el In ziua
Inaltarii*", afirma eroina.
.. Jll1z. Olivier Messiaen, Trupul sIiivit. 1939.
SLUGA (LUI DUMNEZEU)
In vechime, in Orientul Apropiat orieare
vasal era numit "sluga" suveranului sau,
care putea fi e1, la randu-i, sluga altuia. In
afara persoanei regelui*, expresia "sluga lui
Dumnezeu" ii prin extensie,
pc prorcci, iar in celc din urma intrcgul po-
pm allui IsraeL
Biblia insista asupra raptului ca regclc,
QU oricarc alt intcrmcdiar icrarhic. nu poatc
fi un stapan ciespotic, cum era 1a altc
popoare. EI arc datoria de a cu adcvarat
lui Dumnezcu poporului sau. De aeeea
tipul slujitoru!ui cqe lk ccial ,.sIugii",
cdebrat In patru pasajc din Isaia' (Is 42.1-3:
49,1-9a; 50A-11: 53,1-12), numite adcsca
.. Cantarilc sIugii". Aceasta sluga ramane
crcdincioasa pana la moartc Lcgii lui Dum-
nczeu si, persecutatJ sahcaza
popom!. Conform :\1. accasta rigurit I11C-
esic !su.' Cristos lnsusi.
S :VII'TEAL..i.
(Gr. skanda/o[), ,.capGill:! In
drum, obstacoL piatr'a de II1ccrc<\n::'.) In
Biblie, piatra din drum esie cea care te face
sa tc impiedici si sa cali (Lv 19.14: Ev1 SA).
Din punet dc vcdere moraL mai ales cvcni-
mcntu! sau aqiunea reprczinLl prilcj de
(Tel 44,12: 18,30). Dum-
nczeu poatc devcni prilcj de dderc, fiind
ealificat drcpt piatra de Incercarc (Is 8 J 4).
In sens al tcrmenului, Isus cstc
piatra de ineercarc, sminteala pentru cre-
prilejul de ciidcrc
pentru ucenici. Pc de alta parte, Isus il osan-
pc omul prin intermediul caruia se
naste oeazia de a pacatui: "Vai omului aee-
prin care vine sminteala" (Mt 18,6-7;
vezi $i Mt 13,41).
L.&;O. VJi ollluiui prin C<Jrc vinc smjnteJia.

Este 0 ra.sina ee se prclinge de pe ramu-
rile unui arbust din Arabia Abisinia. Intra
in compozitia uleiului sfintit a parfumu-
rilor. A fost unul dintre darurile aduse de
magi" cand au venit la pruneul Isus.
SODOMA S1 GO MORA
Doua oraic, la sudul Moarte, vestite
prin pacatclc lor: dispretu1 lcgilor ospitali-
SOLOMON 201
(Gn 19,8), homoscxualitatea (Gn 19,4-
! 1). orgoIiul nemasurat (Si 16,8). Dumne-
leu nu gase?te in ele niei macar zece drept
i
(Gn 18.32). Ca sa pedepseasca Sodoma
Gomora. Ie sub 0 ploaic de pu-
cioasa ,?i de foe (Gn 19,25; Dt 29,22); doar
Lot" crutat. Soarta celor doua ra-
mane ,,0 piida pcntru cei care vor trai in
nelcgiuirc" (2P 2,6).
Prorocii Ie citea/a drept simboI aI eorup-
tici "i aI fArildcIegii (Is 1,9-10; Ie! 16,46-
58), iar in Apocalipsa', Icrusalimul \'a fi
numit Sodoma.
Lit. '\hrccl Pl"Uusl. .. S(ldomCl si GOlllelr,,".
1921. unul dintre \uluJllclc rO!l1<!l1ului in c;lutarea
bkstcillul si suicrin(" ii ins()tcsc
DC .. lucuitmdm Socio!l1ei carc au (,,1St
de i'ocul ceresc""o Jean Giraudoux. Socioma
,j Gomo)'a. 19-1.3: de [catru pc Cl:!l1a nc1nte-
legerii clintre barba(i fcme!: trasnctul lui
Dumnczcu IOl'cste oJllcnirca imp{lrtita In dOlla
,exc dusmanc. Pierre Emmanucl. Sociomu. 19-1.-1. .
Cin. Robert Aldrich si Sergio Leone. Sodomu
Gomora. 1962.
SOLOMON
Fiu allui David" al ultimul
regc care a domnit peste Israel ul unifieat
(970-931). A venit la putere ea urmare a
unui eomplot organizat de mama sa :;;i de
proroeul Natan ilnpotriva fratclui sau mai
mare, Adonia. Domnia lui a insemnat apo-
geul regatului lui Israel. Om de afaeeri iseu-
sit, politician dibaei, s-a casatorit eu fiiea
unui faraon, astfel prietenia
poporului egiptean. A impartit tara in 12
provincii, fiecare platind un impozit la
vistieria eentrala; banii luau calea noilor
edifieii ridicate la Ierusalim .
In timpul domniei lui Solomon, Templul,
somptuos eonstruit prin grija sa, a devenit
de frunte al cultului pentru intreaga
natiune. El cladit un pal at impunator,
s-a ingrijit de intarirea a intretinut 0
armata putemica dispunand de 1 400 de care;
dar acest fast :;;i aeeasta maretie nu au fost
202 SOLZI
decat atribute eremere ale regatului lui IsraeL
dci dupa moartea sa a ii'bucnit un razboi
ci viI tara s-a scindatin doua (2S 12: 1 R 1-
12: 2Cr 1-9). --t SCHIS:vLA..
Solomon a nlmas vestit pcntru dragostea
de bogatie si de placeri (cartea Rcgilor Ii
atribuie 700 de so(ii )i 3 000 de concubine:),
dar pentru Intclcpciunca sa: ,.Regeie Solo-
mon intrccea pe toti regii pamantului In
hogatie;;i in i'ntclcpci une" (2Cr 9,22). Po-
vestca judedtii lui Solomon iIllstreaZa iSCll-
sinp lui: ciou:l fcmei se Infatiseaza Intr-o Ii
la tribunal pretinzandu-se amanciolla mama
aceluiasi prunc. ena () ii1yirlO\ate::;te pe
cea!alUi d. din ncpasarc. si-a lasat copilul sa
!11oar,l. lllandu-i-l apoi pc al ei. Solumon
sa fie adus c()pilLil. sa fie Liiiat in
dou,! sa i se dca calc () jlln1,ltate ficdrci
fcmci. Atunci se arata adevarata mama: este
cea care prcfera ca pruncul sa-i fie dat
celcilaltc, decat sa-l vad:1 pierind In mod
cumplit (IR 3Jo-2i1).
"Soliman Magnifieul" 0 aura
Icgendara 0 putere magid gra(ie vcsti-
tului sau inc] - dupa cum se arata in Coran.
.. L.&P. judecata lui Solomon.
.. Lit. Voltaire. Diqionar 1lloLolIc. 1764: autontl
.. ilruncii"" pcrsonaicJe Bibliei lntr-o eDoea atilt de
indepartata, inca! devin s(r::line spiritul
contempcranilor sai. si denuDt::l incl
imoraJe ale lui Moisc. David )i So1ol11on. .
Gerard de :\crval, C!fhltoric ill 06cnt. I
,,:\'op(iie de Ramazan": Soliman. In toata slava
sa. 0 pc regina din Sab'/' Salkis. Robert
Browning. Solomon SaIki" I poeme.
Hayim 1\. Bialik, Solo1llon 5i regina din Saba.
poeme. fnceputul sec. XX.
.. Icon. Solomon figureaza printre rcgii lui Israel in
portalul catedraleIor gotice. sub fonna de statuie-co-
IOana, ]a Chartres, Corbeil. Mans. ]udecata lui
Solomon: Signorelli, sec. XV, Siena:
Roma: vitralii: St-Jean de Troyes. 1524. St-Gervais,
Paris, 1531: i\icolas POllssin. 1649. Paris; William
Dyce. sec. XIX, Edinburg. Gustav-Adolr Mossa.
Solomon, 19()X. i\isa . ---> SABA.
.. Muz. Clement Jane<.juin, Provcrbele lui So-
IOJllon. sec. XVI. judecata lui Solomon. Giacomo
Canssimi. 1669: !vLtrc Antoine Charpentier. 17()2.
.. King Vico:". So}cJn]ol7 regina (iin S:'lba.
1959.
SOLZI
Dupa cum citim in Faptelc" Apostolilor
(9,18), SauL dupa Intalnirea cu hus pe: dru-
mul Damascului, pierdut lumina ochilor
timp de trci zilc. Crestinul Anania si-a pus
mainile pc [runtea lui Saul: atunci ,.au
de pe ochii lui un re:l de: soltf. AsliCl Sl-a
recapiltat vederea a primit Botezul
.. L.&JJ. I-au Cj711t .';oj/ii pc ochi.
SP:\LAREA PlCIOARELOR
In ajunul mOf(ii S:lIe. bus -;c alh Cll
apostolii in cCllaciu (i(lism) pcntru a sar-
batori In timpu! mesci _
Cina cea de Taina' - S-ii ridicaL it lua! ()
hucata dc panza de par.:.:a ar Ci fos! un
rob, a i'nceput sa Ie speIc picioarelc aposto-
lilor sai, dura obiceiul \('cbi. Petru' a dat
inapoi: .,Tu, Doamnc, sa-l11i speli mic pi-
cioarcle"?" Atunci I.w;: lc-a cxplieat \'aIoarea
simbolica a gcstului sau: "Daca v-am spalat
picioarcle eu, Domnul Stapanul, 0i voi
trebuie sa va spalati picioarcle unii altora"
(In 13,1-30), dandu-lc un exemplu de 5111e-
renie 0 porunca de milostenie frilteasc3. .
--t CENACLU, CINA CEA DE TAINA.
Icon. Giotto. SpMarea picioarc/or. 13()5. Pa-
dova. Pietro Lorenzetti, Cristo:; "pJJind picioare/c
uccniciJor sili, J 320, Assisi. Ford :vladdox Brown.
Cristo:; spiihlndu-i picioareie Snlntului Petru,
1856, Londra.
SPERANTA.
Increddre fara rezerve 1ntr-un Dumnezeu
care tine fagaduielilc fikute poporului
sau cu ocazia legamintelor* succesive pc
care Ie-a lncheiat cu e1. Treptat, aceasta spe-
rant a a lui Israel se centreaza pe venirea lui
Mesia", care-?i va dezrobi definitiv poporul
?i inaugura 0 era de pace universala.
In vremea Macabcilor", din credinta mu-
cenicilor izvora?te speranta lnvierit indivi-
duale dupa moarte, urmata de 0 viata a
fcricirii desavarsite. cu totul de:osebita de
decca din 5cot (On122; 2M 12,44-45). In
oehii crestinilor, venirea lui Isus - Yiesia,
Fiul lui Dumnezeu Il1viat din morti Man-
tuitorul lumii - a Implinit chiar cu asupra de
masura lui Israel. Speranta
crcstinilor sc lndreapta spre participarea Ia
invierca lui (lTes 4,13-19), spre intoarcerea
sa la srarsitul timpurilor instaurarea
ddinitiva a Imparilnci lui Dumnezcu.
Speranta cstc adesea reprezentata ca 0
Ccme:ic, aEHuri de lilsotitoarcle ei: Credinta
si Dragostea (\;1iIostenia). Elc Cormeaza
grupul celor trei virtu\i lise ,.tculogaIc'
(inspirate de Dumnczeu).
Lit. rcligloa,\:l. a c\ redor care
[j intc:"\Jghc:J.l[t pe DUIl1I1ClCl!. sc in1potri \
lui. sc c:ticsc TIleer din nOli s::i in
cl. dc-a lungul !ntrcgii i"torii. Astfcl. in 0 ",inar:;
pc ;lc()pcri>. de $ak
1
1ll Alchel11. 1925. sarmallul
lilptar Tc\ ic 1si spune sicsi: .. Lucnri ecl mai 1!1-
SClllnat r{llllfll1c spcranta: un jidl1\ c dator sa sperc.
iar sa "perc. )i J11crcU SJ spere
Estc si cca a crcstinilor. cclcbrata. printrc altii.
de Peguy In POd ria misterului celci de-a doua
virtuli. 1911: pana ;ji pc Dumnezcu 11 uimeste
.Jetita asta nefnsemnata. speranta.iFetita asta
speranta./':"\emuri (oare:'
La Hugo. In Contelllp/::tiile. 1 "Ce roste;jte
Gura de Umbra-', speran(a deista atinge 0 dimen-
siune cosmica: "Spera(i, sperati, spera(i, nenoroci-
(ilorl/DlImnezeu estc marcIe magnet:llpr globuriIe
ccresti, deschizandll-)i pupila sinistriilCatre nemar-
ginirile etemei aurorc/Se i'ntorc incet:
Deznadejde. In Patima de ArnOld
145(), Deznadejdea este un personaj ale go ric ce
vine din "adancul iadului""; ea ii Inchide pe
oameni In spatek UIllli zid de netrecut si fmpiedica
actiunea mantuitoare a caintei.
SPIC
Spicul este, simboluI recoltei de
cereale, a5a cum apare In visul lui Faraon
(Gn41,5-27).
Potrivit Dt 23,26, era Ingaduit, cand
treceai printr-un lan, sa culegi cateva spice
sa mananci gdiuntcIe, dar fara sa Ie retezi
cu secera (Mt 12,1; Lc 6)).
STANCA 203
[con. In arta crc)tina. spicu! de grill! simbo-
lizG,z::l painca. asadar trupullui Cristos. dupa cum
ciorchinck de "Jnuclc L.ii
Cri...;tos Tn ...-
SPINI
In PaIcstina crcsc numcroase plante eu
spini. In texteIe biblice sunt grcu de dco-
sebiL cilei exista17 cu\inte cbraice pentru a
Ie numi. Sen'esc uncori.In lipsa Iemneior.la
facut focul (Is 1 () .17). Elc simbolizeaza
dificu!t!"iti de tot ldul, incIusi\' ccle cc "in de
la oamcni rai (Os 2,8; ICI 2i1.2..J.). Intr-o
parabola e:vanghelicil (:VIc 4. 18-19). reprc-
zinta imiJiilc care inabusa Cuvanlul lui
Dumnezcu. asa cum maracinii lnabusl
cea bun{l.
Indata ce Pilat pronullpt condam-
narea, suldani gu\crnatorul ui .. au il11plctit 0
cununa de spini au pus-o pc caput lui
Isus" (Mt 27 ,29: Mc 15,17). Aceasta cununa
este deopotriva batjocoritoare: si cruda,
facand aluzic, In ironic, la cowana de aUf a
regilor Ia cea de lauri a Iming:1torilor.
.. [COil. Sainte Chapelle (SCantul Paraclis) a fost
COlbtrllita de Llldc)vic eel Sf:int in pcntru a
adaposti relievele ellllunii de spini si ale ade-
varatei crllci. !ncullunarea cu spini, Hicronymus
Bosch, fnceputlll sec. XV!, Lomira: Titian, 15-14.
LlIvru: Anton Van Dyck, 1632, Madrid: Alfred
ManessieL 1950, Paris. Copilul lsus riinindu-sc
in coroana de "pini, Francisco de Zurbanin, 1640,
Cleveland.
STANCA.
Simbol a1 soliditatii al securitatii. In
VT, Dumnezeu e stanca lui Israel, adica
reazemul sau de nildejde: "Cine estc sUinca
de scapare, daca nu Dumnezeulnostru?" CPs
18,32).
Istorisirea Exodului" il arata pc Moise
implorandu-l pe Dumnezeu pentru poporul
sau chinuit de sete In de$ertul Sinaiului: "Tu
vei lovi in stanca 5i va curge din ea apa va
bea poporul ,- (Ex 17). 0 legenda rabinid
spune ca stanca i-a insotit apoi pc evrei prin

202 SOLZI
decat atribute eremere ale regatului lui IsraeL
dci dupa moartea sa a ii'bucnit un razboi
ci viI tara s-a scindatin doua (2S 12: 1 R 1-
12: 2Cr 1-9). --t SCHIS:vLA..
Solomon a nlmas vestit pcntru dragostea
de bogatie si de placeri (cartea Rcgilor Ii
atribuie 700 de so(ii )i 3 000 de concubine:),
dar pentru Intclcpciunca sa: ,.Regeie Solo-
mon intrccea pe toti regii pamantului In
hogatie;;i in i'ntclcpci une" (2Cr 9,22). Po-
vestca judedtii lui Solomon iIllstreaZa iSCll-
sinp lui: ciou:l fcmei se Infatiseaza Intr-o Ii
la tribunal pretinzandu-se amanciolla mama
aceluiasi prunc. ena () ii1yirlO\ate::;te pe
cea!alUi d. din ncpasarc. si-a lasat copilul sa
!11oar,l. lllandu-i-l apoi pc al ei. Solumon
sa fie adus c()pilLil. sa fie Liiiat in
dou,! sa i se dca calc () jlln1,ltate ficdrci
fcmci. Atunci se arata adevarata mama: este
cea care prcfera ca pruncul sa-i fie dat
celcilaltc, decat sa-l vad:1 pierind In mod
cumplit (IR 3Jo-2i1).
"Soliman Magnifieul" 0 aura
Icgendara 0 putere magid gra(ie vcsti-
tului sau inc] - dupa cum se arata in Coran.
.. L.&P. judecata lui Solomon.
.. Lit. Voltaire. Diqionar 1lloLolIc. 1764: autontl
.. ilruncii"" pcrsonaicJe Bibliei lntr-o eDoea atilt de
indepartata, inca! devin s(r::line spiritul
contempcranilor sai. si denuDt::l incl
imoraJe ale lui Moisc. David )i So1ol11on. .
Gerard de :\crval, C!fhltoric ill 06cnt. I
,,:\'op(iie de Ramazan": Soliman. In toata slava
sa. 0 pc regina din Sab'/' Salkis. Robert
Browning. Solomon SaIki" I poeme.
Hayim 1\. Bialik, Solo1llon 5i regina din Saba.
poeme. fnceputul sec. XX.
.. Icon. Solomon figureaza printre rcgii lui Israel in
portalul catedraleIor gotice. sub fonna de statuie-co-
IOana, ]a Chartres, Corbeil. Mans. ]udecata lui
Solomon: Signorelli, sec. XV, Siena:
Roma: vitralii: St-Jean de Troyes. 1524. St-Gervais,
Paris, 1531: i\icolas POllssin. 1649. Paris; William
Dyce. sec. XIX, Edinburg. Gustav-Adolr Mossa.
Solomon, 19()X. i\is
a
. ---> SABA.
.. Muz. Clement Jane<.juin, Provcrbele lui So-
IOJllon. sec. XVI. judecata lui Solomon. Giacomo
Canssimi. 1669: !vLtrc Antoine Charpentier. 17()2.
.. King Vico:". So}cJn]ol7 regina (iin S:'lba.
1959.
SOLZI
Dupa cum citim in Faptelc" Apostolilor
(9,18), SauL dupa Intalnirea cu hus pe: dru-
mul Damascului, pierdut lumina ochilor
timp de trci zilc. Crestinul Anania si-a pus
mainile pc [runtea lui Saul: atunci ,.au
de pe ochii lui un re:l de: soltf. AsliCl Sl-a
recapiltat vederea a primit Botezul
.. L.&JJ. I-au Cj711t .';oj/ii pc ochi.
SP:\LAREA PlCIOARELOR
In ajunul mOf(ii S:lIe. bus -;c alh Cll
apostolii in cCllaciu (i(lism) pcntru a sar-
batori In timpu! mesci _
Cina cea de Taina' - S-ii ridicaL it lua! ()
hucata dc panza de par.:.:a ar Ci fos! un
rob, a i'nceput sa Ie speIc picioarelc aposto-
lilor sai, dura obiceiul \('cbi. Petru' a dat
inapoi: .,Tu, Doamnc, sa-l11i speli mic pi-
cioarcle"?" Atunci I.w;: lc-a cxplieat \'aIoarea
simbolica a gcstului sau: "Daca v-am spalat
picioarcle eu, Domnul Stapanul, 0i voi
trebuie sa va spalati picioarcle unii altora"
(In 13,1-30), dandu-lc un exemplu de 5111e-
renie 0 porunca de milostenie frilteasc3. .
--t CENACLU, CINA CEA DE TAINA.
Icon. Giotto. SpMarea picioarc/or. 13()5. Pa-
dova. Pietro Lorenzetti, Cristo:; "pJJind picioare/c
uccniciJor sili, J 320, Assisi. Ford :vladdox Brown.
Cristo:; spiihlndu-i picioareie Snlntului Petru,
1856, Londra.
SPERANTA.
Increddre fara rezerve 1ntr-un Dumnezeu
care tine fagaduielilc fikute poporului
sau cu ocazia legamintelor* succesive pc
care Ie-a lncheiat cu e1. Treptat, aceasta spe-
rant a a lui Israel se centreaza pe venirea lui
Mesia", care-?i va dezrobi definitiv poporul
?i inaugura 0 era de pace universala.
In vremea Macabcilor", din credinta mu-
cenicilor izvora?te speranta lnvierit indivi-
duale dupa moarte, urmata de 0 viata a
fcricirii desavarsite. cu totul de:osebita de
decca din 5cot (On122; 2M 12,44-45). In
oehii crestinilor, venirea lui Isus - Yiesia,
Fiul lui Dumnezeu Il1viat din morti Man-
tuitorul lumii - a Implinit chiar cu asupra de
masura lui Israel. Speranta
crcstinilor sc lndreapta spre participarea Ia
invierca lui (lTes 4,13-19), spre intoarcerea
sa la srarsitul timpurilor instaurarea
ddinitiva a Imparilnci lui Dumnezcu.
Speranta cstc adesea reprezentata ca 0
Ccme:ic, aEHuri de lilsotitoarcle ei: Credinta
si Dragostea (\;1iIostenia). Elc Cormeaza
grupul celor trei virtu\i lise ,.tculogaIc'
(inspirate de Dumnczeu).
Lit. rcligloa,\:l. a c\ redor care
[j intc:"\Jghc:J.l[t pe DUIl1I1ClCl!. sc in1potri \
lui. sc c:ticsc TIleer din nOli s::i in
cl. dc-a lungul !ntrcgii i"torii. Astfcl. in 0 ",inar:;
pc ;lc()pcri>. de $ak
1
1ll Alchel11. 1925. sarmallul
lilptar Tc\ ic 1si spune sicsi: .. Lucnri ecl mai 1!1-
SClllnat r{llllfll1c spcranta: un jidl1\ c dator sa sperc.
iar sa "perc. )i J11crcU SJ spere
Estc si cca a crcstinilor. cclcbrata. printrc altii.
de Peguy In POd ria misterului celci de-a doua
virtuli. 1911: pana ;ji pc Dumnezcu 11 uimeste
.Jetita asta nefnsemnata. speranta.iFetita asta
speranta./':"\emuri (oare:'
La Hugo. In Contelllp/::tiile. 1 "Ce roste;jte
Gura de Umbra-', speran(a deista atinge 0 dimen-
siune cosmica: "Spera(i, sperati, spera(i, nenoroci-
(ilorl/DlImnezeu estc marcIe magnet:llpr globuriIe
ccresti, deschizandll-)i pupila sinistriilCatre nemar-
ginirile etemei aurorc/Se i'ntorc incet:
Deznadejde. In Patima de ArnOld
145(), Deznadejdea este un personaj ale go ric ce
vine din "adancul iadului""; ea ii Inchide pe
oameni In spatek UIllli zid de netrecut si fmpiedica
actiunea mantuitoare a caintei.
SPIC
Spicul este, simboluI recoltei de
cereale, a5a cum apare In visul lui Faraon
(Gn41,5-27).
Potrivit Dt 23,26, era Ingaduit, cand
treceai printr-un lan, sa culegi cateva spice
sa mananci gdiuntcIe, dar fara sa Ie retezi
cu secera (Mt 12,1; Lc 6)).
STANCA 203
[con. In arta crc)tina. spicu! de grill! simbo-
lizG,z::l painca. asadar trupullui Cristos. dupa cum
ciorchinck de "Jnuclc L.ii
Cri...;tos Tn ... -
SPINI
In PaIcstina crcsc numcroase plante eu
spini. In texteIe biblice sunt grcu de dco-
sebiL cilei exista17 cu\inte cbraice pentru a
Ie numi. Sen'esc uncori.In lipsa Iemneior.la
facut focul (Is 1 () .17). Elc simbolizeaza
dificu!t!"iti de tot ldul, incIusi\' ccle cc "in de
la oamcni rai (Os 2,8; ICI 2i1.2..J.). Intr-o
parabola e:vanghelicil (:VIc 4. 18-19). reprc-
zinta imiJiilc care inabusa Cuvanlul lui
Dumnezcu. asa cum maracinii lnabusl
cea bun{l.
Indata ce Pilat pronullpt condam-
narea, suldani gu\crnatorul ui .. au il11plctit 0
cununa de spini au pus-o pc caput lui
Isus" (Mt 27 ,29: Mc 15,17). Aceasta cununa
este deopotriva batjocoritoare: si cruda,
facand aluzic, In ironic, la cowana de aUf a
regilor Ia cea de lauri a Iming:1torilor.
.. [COil. Sainte Chapelle (SCantul Paraclis) a fost
COlbtrllita de Llldc)vic eel Sf:int in pcntru a
adaposti relievele ellllunii de spini si ale ade-
varatei crllci. !ncullunarea cu spini, Hicronymus
Bosch, fnceputlll sec. XV!, Lomira: Titian, 15-14.
LlIvru: Anton Van Dyck, 1632, Madrid: Alfred
ManessieL 1950, Paris. Copilul lsus riinindu-sc
in coroana de "pini, Francisco de Zurbanin, 1640,
Cleveland.
STANCA.
Simbol a1 soliditatii al securitatii. In
VT, Dumnezeu e stanca lui Israel, adica
reazemul sau de nildejde: "Cine estc sUinca
de scapare, daca nu Dumnezeulnostru?" CPs
18,32).
Istorisirea Exodului" il arata pc Moise
implorandu-l pe Dumnezeu pentru poporul
sau chinuit de sete In de$ertul Sinaiului: "Tu
vei lovi in stanca 5i va curge din ea apa va
bea poporul ,- (Ex 17). 0 legenda rabinid
spune ca stanca i-a insotit apoi pc evrei prin

204 STEA
.,Omulintclept $i-a zidit temclia casei pc
piatra" (Lc 6A8): cuvintele lui Isus, puse In
practica, sunt tcmelia viqii. Isus ii da nume-
le ,.Piatra" (Stanca) lui Simon-Petru, deoa-
rece pe el i$i intemeiaza Biserica (Mt 16,18).
Pentru apostolul Pavel, Isus este. de
asemenea, apa" "duhovniceasca" izvorand
din stanca. ---+ PETRU.
L.&P. A con,trui pe ni.,ip. in sen, i'igur:.tt.
lnseamna pentru \latei sa I1U pui In practica
\ ,'rbele iui I.sus. sii ilU cladesti pe stJnea (\It 7.25-
:?()). In curent. im,lginea se aplid\ 101 tut
ceea ce rlU sc spr'ijina pe 0 b,lIa solici:!.
STEA
Orice a-;tru rcprczenta, In \'l'chiul Orient.
scmnul unui zeu.
Steaua lui David: aceasta figura. COIl1-
pusa din dourl triunghiuri echilateraIc inIan-
tuite ce formeaza 0 stea cu sase colturi. nu
decat In Eyul Mediu. caba-
listica, ca capata semnificatii complexe le-
gate de traditia aristotelica a celor patru cle-
mcnte: foe, apa, aer, pamant; mai este nu-
mita :;i "seutul lui David" sau "pecetea lui
Solomon".
Steaua lui Iacov: ,,0 stea rasare din Ia-
eov" (Num 24,17); termenul pare a-I evoca
pe regelc David $i, pentru viitor, pe Mesia.
Steaua magiIor: potrivit credintelor
astrologice ale celor vechi, aparitia unei
comete sau a unei stele noi era interpretata
ca vestirea unui eveniment important. In
momentul lui Isus, magi din
Rasarit au vazut ridicandu-se pc cer un astru
necunoscut calauzindu-se dupa mi$carea
lui, au ajuns la Betleem (Mc 2).
Steaua diminetii: simbol al puterii $i al
frumusetii (Is 14,12; Ap 2,28).
Lit. Sub numele Maris StelIa. "Steaua Marii".
0 evoea pe Feeioara Maria In numeroase
imnuri. integrate liturghiei romano-eatolice
ineepand di n sec. XII l.
Simbolismul stelei (cel al unei lumini stralu-
cind In Intunerie) este universal. Capt pentru care.
aproape totdeauna. se greu de regasit in
texte 0 ongine pur biblicii. Poe(ii nu COnlenesc sa
apropic intre ele dii'eritele tradi(ii; astCcL Hugo.
Pcdcp.,c1c. I S53 ... Stella".
O.-V. de L \lilo,z. Utimc!c poeme. 1924-
1937 ... Psalm pentru stealla diminqii'.
Cillo Ermanrw Olmi. Dupil .,[ea c;1hltorind.
I 9S3. oper;; imprcgnatCl de spiritualitate.
STIGMAl
(Lat. stigma, In vocabularul
rcligios actual, stigmatelc sunt ranile de la
maini. picioare. cap sau inima care reprodue
cde cinci rani ale lui Isus rastignit pe cruce.
S cantu I Francisc din Assi,i (l182-122o) a
fost eel dintdi 111SCmnat in accst fcl,
.. stigmatizat": lui i-au urmat al\i mistici.
La Pa\el, cudntul .. stigmata" desemna
intr-un mod mai general chinurilc pc care Ie
indurase pentru bus: acestea crau semnelc
unirii sale cu el: .. De aici Inainte nimeni sa
nu-mi l11ai faca supararc, caci port pc trupuJ
meu scmncle Domnului Isus" (Ga 6,17).
(A) STRIGA DE PE CASE
Adeseori orientalii se aduna seara pe
In forma de terasa aIe locuin-
telor lor ca sa se dkoreasca. Se poarta COI1-
versatii Insufletite zgomotoase, istorisin-
du-se ultimelc noutati. Isus Ie cere ucenici-
lor lui sa strige de pe case, filra sa se teama
de persecutori, ceea ce Ie-a elin
taina (Mt 10,27).
L.&P. A striga de pe caseiacoperj5uri.
SUFLET
Cultura noastra sa puna in
opozitie sufletul, element spiritual, cu tru-
pul; prin aceasta se
anumitor curente aIe gandirii mar-
cate de dualism - un dualism ce poate merge
pana la a infati$a trupul drept inchisoarea
sau exilul sufletului.
Biblia, dimpotriva, vede omul ca pe 0
unitate organica. Cuvantul tradus in
mod curent prin "suflet", descmneaza mai
intai "gatul". de un de vine "suflul de viata",
faptura vie (Gn 2); Ps 103.1), Cneori acest
cuvant pur simplu un pronume
reflexiv (sine; sine desemnand
pcrsoana in identitatea ei trupeasca
sunetcasca. Omul este ncfe5, dar sc mai
spune si ca este basar ( .. trup"). atunci cand
se pune accentul pc fragilitatea lui. ---+
CARNE, TRUP .
Lit. Tertulian. Dc aIlima. Dc rCSUITcctiOIlC
cami,. In jurul anului 210: tralate In care
alltunrI cauta sa impacc filozofiil greaca si
glndirca GrigoI"ic din
elc'pre suf)ct si dc'pre /micrc. sec. I V. avJnd ca
'ltbicct nClllLJrirca suf1ctului.
Dualisl11ul Glrlczian (\IJll!1e. III !l10d ncbiblic.
,ullctuJ. .. ,ubstanta gJnclitoare". si trllpul ...
[J il\and intindcrc". In sec. XVIII. critica \Oilai-
ri:lna ironi7.caza Oi1iCnCaSca de a
sllllctul si ncintcIcgerilc dintre filozo1'i pc accasta
tcma: Micrumcgas. 1752: Dictional' fi!c)/o!lc. 176-+.
In sec. XIX. multi poeti. printre care Lamartine.
Baudelairc, VerIaine. cJnta aspira(ia mi,ticii a
sui1etului ,pre ncmurirea cereascii.
Dupa spuselc lui Peguy (Dialogul istorjei cu
sufletul trupesc. 19(J9), esen(ialul. astazi. este sa
regasim .,acea lcgatura de necrezut dintre spirit si
materie, dintre spirit trup. dintre suflet )i trup:
acea lcgatura de necrewt a sufletlllui trupesc'.
Icon. Sufletul e mai intai sub forma
unui porllmbel. apoi a untii prune, simbol al
nasterii Intr-o noua via(a dupa moarte. Capiteluri
din epoca romanicii: la Vezelay, de exemplu:
Lazar bogatul nemilostjv.
Muz. Claude Debussy. Peleas $j Melisanda .
Ig95. Peleas Intruchipeaza Sfantul Duh. iar
SUZANA 205
.\lclisanda. slinetui ce zboara de la faptura de
CClr:le la .. stuplll cel ve'jnic" (dupa Anna .\landolfi).
SL'LAMITA
(Poate "cea care-i apartine lui Solomon""
care-l rcprezinta pc ccl preaiubit). Numele ce
i se cia sotiei In Cantarea Cantarilor" (7,1).
SUZAl'IA
Nevasta lui Ioakim, "foarte frumoasa Si
cu frica lui Dumnezeu". Ii da afara pc cei
doi brttrani care poftisera la ea vazand-o pe
cand se Imbaia 111 gradina. Acuzata de
adulter de catre acqtia, scapa de la l110arte
gra\ie tanarul ui Daniej" (Dn 13). care
d()vedeste minciuna batranilor.
Accasta povestire populara I1U s-a pastrat
decat In
Lit. Andre Chenier. SuziinCi. SCC. XVIII. poem
biblic In .)ase c[mturi. neterminat: In timp cc
.. lngerii binefiiciitori" 0 ocrotese pc Suzana si pc
lnso(itoarele ei. Belial ... zeul desfrilulu i", Ii
Lcste pe batrfmii Iibidino.si 'pre nevinovata SOtie
care se ImbaiaziL
Vigny. Poeme antice 5j Illodeme. I S37 .. Baia":
printre poemcIe nere(inute de autor . Cantecul
Suzanei la baie'. 1 S21, inspirat de Ci'intarea
CJntarilor.
Icon. Pictorii au pus In valoare aeest episod.
eviden(iind contrastul dintre 0 femeie goala ne-
vinovata doi batrani lubrici: Albrecht Altdorfer.
1526. MUnehen; Tintoretto. [560, Viena;
Artemisia Gentilesehi, 1619. Pommersfelden:
Rubens. sec. XVI!, Roma. Jean-Jacques Henner,
[R65. Paris. Natalia Goncearova. Mi.,ter ljturgic:
Suzanayi biitranjj, [915-[9[6.
204 STEA
.,Omulintclept $i-a zidit temclia casei pc
piatra" (Lc 6A8): cuvintele lui Isus, puse In
practica, sunt tcmelia viqii. Isus ii da nume-
le ,.Piatra" (Stanca) lui Simon-Petru, deoa-
rece pe el i$i intemeiaza Biserica (Mt 16,18).
Pentru apostolul Pavel, Isus este. de
asemenea, apa" "duhovniceasca" izvorand
din stanca. ---+ PETRU.
L.&P. A con,trui pe ni.,ip. in sen, i'igur:.tt.
lnseamna pentru \latei sa I1U pui In practica
\ ,'rbele iui I.sus. sii ilU cladesti pe stJnea (\It 7.25-
:?()). In curent. im,lginea se aplid\ 101 tut
ceea ce rlU sc spr'ijina pe 0 b,lIa solici:!.
STEA
Orice a-;tru rcprczenta, In \'l'chiul Orient.
scmnul unui zeu.
Steaua lui David: aceasta figura. COIl1-
pusa din dourl triunghiuri echilateraIc inIan-
tuite ce formeaza 0 stea cu sase colturi. nu
decat In Eyul Mediu. caba-
listica, ca capata semnificatii complexe le-
gate de traditia aristotelica a celor patru cle-
mcnte: foe, apa, aer, pamant; mai este nu-
mita :;i "seutul lui David" sau "pecetea lui
Solomon".
Steaua lui Iacov: ,,0 stea rasare din Ia-
eov" (Num 24,17); termenul pare a-I evoca
pe regelc David $i, pentru viitor, pe Mesia.
Steaua magiIor: potrivit credintelor
astrologice ale celor vechi, aparitia unei
comete sau a unei stele noi era interpretata
ca vestirea unui eveniment important. In
momentul lui Isus, magi din
Rasarit au vazut ridicandu-se pc cer un astru
necunoscut calauzindu-se dupa mi$carea
lui, au ajuns la Betleem (Mc 2).
Steaua diminetii: simbol al puterii $i al
frumusetii (Is 14,12; Ap 2,28).
Lit. Sub numele Maris StelIa. "Steaua Marii".
0 evoea pe Feeioara Maria In numeroase
imnuri. integrate liturghiei romano-eatolice
ineepand di n sec. XII l.
Simbolismul stelei (cel al unei lumini stralu-
cind In Intunerie) este universal. Capt pentru care.
aproape totdeauna. se greu de regasit in
texte 0 ongine pur biblicii. Poe(ii nu COnlenesc sa
apropic intre ele dii'eritele tradi(ii; astCcL Hugo.
Pcdcp.,c1c. I S53 ... Stella".
O.-V. de L \lilo,z. Utimc!c poeme. 1924-
1937 ... Psalm pentru stealla diminqii'.
Cillo Ermanrw Olmi. Dupil .,[ea c;1hltorind.
I 9S3. oper;; imprcgnatCl de spiritualitate.
STIGMAl
(Lat. stigma, In vocabularul
rcligios actual, stigmatelc sunt ranile de la
maini. picioare. cap sau inima care reprodue
cde cinci rani ale lui Isus rastignit pe cruce.
S cantu I Francisc din Assi,i (l182-122o) a
fost eel dintdi 111SCmnat in accst fcl,
.. stigmatizat": lui i-au urmat al\i mistici.
La Pa\el, cudntul .. stigmata" desemna
intr-un mod mai general chinurilc pc care Ie
indurase pentru bus: acestea crau semnelc
unirii sale cu el: .. De aici Inainte nimeni sa
nu-mi l11ai faca supararc, caci port pc trupuJ
meu scmncle Domnului Isus" (Ga 6,17).
(A) STRIGA DE PE CASE
Adeseori orientalii se aduna seara pe
In forma de terasa aIe locuin-
telor lor ca sa se dkoreasca. Se poarta COI1-
versatii Insufletite zgomotoase, istorisin-
du-se ultimelc noutati. Isus Ie cere ucenici-
lor lui sa strige de pe case, filra sa se teama
de persecutori, ceea ce Ie-a elin
taina (Mt 10,27).
L.&P. A striga de pe caseiacoperj5uri.
SUFLET
Cultura noastra sa puna in
opozitie sufletul, element spiritual, cu tru-
pul; prin aceasta se
anumitor curente aIe gandirii mar-
cate de dualism - un dualism ce poate merge
pana la a infati$a trupul drept inchisoarea
sau exilul sufletului.
Biblia, dimpotriva, vede omul ca pe 0
unitate organica. Cuvantul tradus in
mod curent prin "suflet", descmneaza mai
intai "gatul". de un de vine "suflul de viata",
faptura vie (Gn 2); Ps 103.1), Cneori acest
cuvant pur simplu un pronume
reflexiv (sine; sine desemnand
pcrsoana in identitatea ei trupeasca
sunetcasca. Omul este ncfe5, dar sc mai
spune si ca este basar ( .. trup"). atunci cand
se pune accentul pc fragilitatea lui. ---+
CARNE, TRUP .
Lit. Tertulian. Dc aIlima. Dc rCSUITcctiOIlC
cami,. In jurul anului 210: tralate In care
alltunrI cauta sa impacc filozofiil greaca si
glndirca GrigoI"ic din
elc'pre suf)ct si dc'pre /micrc. sec. I V. avJnd ca
'ltbicct nClllLJrirca suf1ctului.
Dualisl11ul Glrlczian (\IJll!1e. III !l10d ncbiblic.
,ullctuJ. .. ,ubstanta gJnclitoare". si trllpul ...
[J il\and intindcrc". In sec. XVIII. critica \Oilai-
ri:lna ironi7.caza Oi1iCnCaSca de a
sllllctul si ncintcIcgerilc dintre filozo1'i pc accasta
tcma: Micrumcgas. 1752: Dictional' fi!c)/o!lc. 176-+.
In sec. XIX. multi poeti. printre care Lamartine.
Baudelairc, VerIaine. cJnta aspira(ia mi,ticii a
sui1etului ,pre ncmurirea cereascii.
Dupa spuselc lui Peguy (Dialogul istorjei cu
sufletul trupesc. 19(J9), esen(ialul. astazi. este sa
regasim .,acea lcgatura de necrezut dintre spirit si
materie, dintre spirit trup. dintre suflet )i trup:
acea lcgatura de necrewt a sufletlllui trupesc'.
Icon. Sufletul e mai intai sub forma
unui porllmbel. apoi a untii prune, simbol al
nasterii Intr-o noua via(a dupa moarte. Capiteluri
din epoca romanicii: la Vezelay, de exemplu:
Lazar bogatul nemilostjv.
Muz. Claude Debussy. Peleas $j Melisanda .
Ig95. Peleas Intruchipeaza Sfantul Duh. iar
SUZANA 205
.\lclisanda. slinetui ce zboara de la faptura de
CClr:le la .. stuplll cel ve'jnic" (dupa Anna .\landolfi).
SL'LAMITA
(Poate "cea care-i apartine lui Solomon""
care-l rcprezinta pc ccl preaiubit). Numele ce
i se cia sotiei In Cantarea Cantarilor" (7,1).
SUZAl'IA
Nevasta lui Ioakim, "foarte frumoasa Si
cu frica lui Dumnezeu". Ii da afara pc cei
doi brttrani care poftisera la ea vazand-o pe
cand se Imbaia 111 gradina. Acuzata de
adulter de catre acqtia, scapa de la l110arte
gra\ie tanarul ui Daniej" (Dn 13). care
d()vedeste minciuna batranilor.
Accasta povestire populara I1U s-a pastrat
decat In
Lit. Andre Chenier. SuziinCi. SCC. XVIII. poem
biblic In .)ase c[mturi. neterminat: In timp cc
.. lngerii binefiiciitori" 0 ocrotese pc Suzana si pc
lnso(itoarele ei. Belial ... zeul desfrilulu i", Ii
Lcste pe batrfmii Iibidino.si 'pre nevinovata SOtie
care se ImbaiaziL
Vigny. Poeme antice 5j Illodeme. I S37 .. Baia":
printre poemcIe nere(inute de autor . Cantecul
Suzanei la baie'. 1 S21, inspirat de Ci'intarea
CJntarilor.
Icon. Pictorii au pus In valoare aeest episod.
eviden(iind contrastul dintre 0 femeie goala ne-
vinovata doi batrani lubrici: Albrecht Altdorfer.
1526. MUnehen; Tintoretto. [560, Viena;
Artemisia Gentilesehi, 1619. Pommersfelden:
Rubens. sec. XVI!, Roma. Jean-Jacques Henner,
[R65. Paris. Natalia Goncearova. Mi.,ter ljturgic:
Suzanayi biitranjj, [915-[9[6.
SARPE
. Povestirca eel dintili paeat In cepe
eu sarpelui.InUitisat drept "eel
mai \iclcan dintre toate animalcle pamiln-
tului pc care Ie Caeuse DumnCleu".
In veehiul Orient. sarpclui i se
() putere t:imaduitoare, provenind (:ira In-
doiala de la eredinta ca sarpelc
neeontenit piclea. Remi-
niseente ale aeestui cult inehinat
(sec. XIV-XV 1. Cr.) pot fi sesizate in po-
vestirca de:spre de arama din eartea
Numerilor (Num 21,6-9).
In lumea oriental a, e soeotit un
animal sfant. avand legaturi eu divinul, eu
viata, eu Intclepeiunea. Astfel apare in
povestirea din Geneza, unde ii
Evei viata si 0 superioara zeilor
(Gn 3,1-'5):' cI este I'nsa demitizat, desigur
pentru a lupta impotriva atractiei cultelor
magice: nu se un animal
mantuitor, ei unul blestemat. Nu imparte
viata. ci moarte. Se intelege, de ce a
fost cu Satana", omului.
Coranul nu de vreun in
povestea cadcrii lui Adam. Traditia le-
genda au introdus paunul in ceata
lui Iblis, ispititorul cuplului.
Lit. \1ilton. PaTadj<.;uI picrdut. 1667: 5arpele
eel prcafrumos din Eden (eartea [X) se presehim-
bil Tntr-un piton monstruos In lad (caJ-tea X).
Valent. FaTmccc. 1922: .,Sehitil de 5arpe", sau
ispita 'eunoasterii pline de trufie.
Icon. aparc Il1lr,' Adam si E\ a In scc-
ncle i'pitirii, RaLlcl. i 511X. Rum:t: ,'\u;cus[n
Giacomelli. Adam "j EI<I. \ Zl',rich. EI cste de
unui olton. a\'D.nd de k'!l1cic:
Fil ippino Lippi. Ispitirca Evei. sec. XV. Flmcl1ta.
de arama
Pc cand israelitii se anau In desert,
Moise a tintuit pc 0 pra.iina un din
metal. Cei care fusesera de
veninosi urmau sa pri\'casc3. aecasta emble-
ma avand credinta In vindecarca fagaduita
de Dumnezeu (Num 21,8). Pastrat in Tcm-
plu, de arama a devenit obiectulunui
cult de aceea Ezechia a po-
runeit sa fie distrus (2R 18,4).
Isus a vorbit despre apropiata sa rastig-
nire comparandu-se cu de arama
care-l mantuiqte pe cel ani mat de credinta
(In 3,14-15).
Icon. Manuscrisul Miscelfilnae de la British
Librarv. Franta, 1280. Tablouri: Michelangelo,
1512, Roma; Tintoretto, sec. XVI, VeneCia; Van
Oyck. sec. XVII, Madrid; Rubens, sec. XVII.
Londra.
SEMA ISRAEL
. "Asculta-l, Israele, pe Dumnezeul nostru
cel Vesnic. Unul este cel
pe tau cel V din toata inima
ta, din tot sufletul tau din toata puterea ta ... "
Acest pasaj din Deuteronom (6,4-9
11,13-21) impreuna cu textul din Num
15,37-41 au alcatuit rugaciunea fundamen-
tala a evreilor, recitata dimineata seara.
't
Este "i rugaeiunea de pe urma a martirilor
cHei de-a I ungul timpuriJor.
SOAH
. .,Catastroia" ... nimicire totali": cuvantul
provine clintr-o r,ldJcina semitica a dat
ell\-antul arab saua, ,.infamic". In Biblie,
s(Jail furtuna care se va abate
poporului. ncfcrieirea prabu$irea
(l v 30,3). catastroCa ec va nimiei Babilonul
(Is 47,II). A,,(azi (crmenul cstc intrcbuintat
Dentru a descnma martiriul i'ndurat de eHci
in la<Tarc!e de e()ncentrare si de cxtcrminarc,
In ti;1OUJ eel ui dc-a! doiIe:l razboi mondial.
Acest 'Cll\:U1t Ii cia gen()eidului 0 dimcnsiune
reiiQioasa. unii \,iz,lm] In c! parasirea de
Dumnezeu a poporului sau. In amin-
tirea miJioClnc!or de morti, Iiturghia evre-
iasca a instituit 0 zi de doliu: Ziua Nimieirii.
--t HOLOCAUST. ro\'o
Lit. In "piniilnr lui Adornu \ .. A mai serie
poelie dup:i cste un act de barbarie").
poezia e\TeiascJ actuala se hrane)te din experien-
ta soail-ulu!: Edmond Fleg. Andre Spire, Benjamin
Fondanc. '\'cllv Sach, citati In Pierre Ha'lat, An-
tologia [Joczic7 c\Tcic,[i. 19-115. si Karl WolfskehL
Iov:;;i cele patru ogJinzi. 195().
Printre nUlllcrosii romancicr.i care au tratat
subiectul: Andre Schwarz-Bart, UItillluJ dintre
drcpfi, 1959. si Elie WieseL In care israelienii
saluta viu al milioanclor de evrei care au
picriC: :Voaptea. 1958; Ccr!iCtoruJ din IerLiSalim,
1968 (,.Oumnezeu bate joe de faptura
omeneasca,jucilria lui favorita").
Cin. Claude Lmzmann, $oah. 1986.
207
STEFA"
(Din gr. stcpiJanos, ,.eoroana".) Evreu
eonvertit din Ierusalim, fara Indoiala de
originc greaca, a [ost ales de cci doispre-
zeee aposto] j" drept eel dintai diaeon', ea sa
sc oeupe de administrarca bunuriJor comu-
nitatii ere)tinc. c'-'rei. a caror Intelcp-
eiune nu putca ri\'aliza eu a lui, au adus
marturii mineinoase Impotriva sa inaintca
Sanhcdrinului': StcCan le-a rcamintit atunei
istoria lui Israel persceutiilc carora Ie-au
eazu( \ [dime proroeii. precul11 si Cel Drept
(ISll';: Fp 7,1-53). A ('ost Japidal (eu aproba-
rca lui Saul). A,l'cst suplieiu a mareat 111ce-
putul perseeutlei erestiniloL In anul
34 d. Cr.
.. icoll.
l--l-9(}. Pari\. Viuorc __ cio.
prcciidmi ia Icrusafim. 151 Paris. Annibale
CaITacci . . Hartiriul St:!nluiui $tc't;U). sec. XVI.
Luvnl. DeLicr()ix, L'ccnicii lui Stcf:1:7 !u,)ndu-i
trupul. i X53. Birmingham.
SUNEM (SUNEM)
. situat la marginea campiei Yizrccl.
Acolo Elisei"' este primit de 0 fcmcie careia
ii va invia fiuI (2R 4,32-37; 8,1). De aseme-
nea, din acel provine
ultimelor clipe ale lui David OR 1-4), la
care fiul sau Adonia OR 2,17).
Ico11. Rembrandt, PIccilrca sllnaI1Jitcncci, l62t\,
Londra. Lord Leighton, Elisei if pc fiul
sunaI1Jitencci, sec. XIX, Londra .
SARPE
. Povestirca eel dintili paeat In cepe
eu sarpelui.InUitisat drept "eel
mai \iclcan dintre toate animalcle pamiln-
tului pc care Ie Caeuse DumnCleu".
In veehiul Orient. sarpclui i se
() putere t:imaduitoare, provenind (:ira In-
doiala de la eredinta ca sarpelc
neeontenit piclea. Remi-
niseente ale aeestui cult inehinat
(sec. XIV-XV 1. Cr.) pot fi sesizate in po-
vestirca de:spre de arama din eartea
Numerilor (Num 21,6-9).
In lumea oriental a, e soeotit un
animal sfant. avand legaturi eu divinul, eu
viata, eu Intclepeiunea. Astfel apare in
povestirea din Geneza, unde ii
Evei viata si 0 superioara zeilor
(Gn 3,1-'5):' cI este I'nsa demitizat, desigur
pentru a lupta impotriva atractiei cultelor
magice: nu se un animal
mantuitor, ei unul blestemat. Nu imparte
viata. ci moarte. Se intelege, de ce a
fost cu Satana", omului.
Coranul nu de vreun in
povestea cadcrii lui Adam. Traditia le-
genda au introdus paunul in ceata
lui Iblis, ispititorul cuplului.
Lit. \1ilton. PaTadj<.;uI picrdut. 1667: 5arpele
eel prcafrumos din Eden (eartea [X) se presehim-
bil Tntr-un piton monstruos In lad (caJ-tea X).
Valent. FaTmccc. 1922: .,Sehitil de 5arpe", sau
ispita 'eunoasterii pline de trufie.
Icon. aparc Il1lr,' Adam si E\ a In scc-
ncle i'pitirii, RaLlcl. i 511X. Rum:t: ,'\u;cus[n
Giacomelli. Adam "j EI<I. \ Zl',rich. EI cste de
unui olton. a\'D.nd de k'!l1cic:
Fil ippino Lippi. Ispitirca Evei. sec. XV. Flmcl1ta.
de arama
Pc cand israelitii se anau In desert,
Moise a tintuit pc 0 pra.iina un din
metal. Cei care fusesera de
veninosi urmau sa pri\'casc3. aecasta emble-
ma avand credinta In vindecarca fagaduita
de Dumnezeu (Num 21,8). Pastrat in Tcm-
plu, de arama a devenit obiectulunui
cult de aceea Ezechia a po-
runeit sa fie distrus (2R 18,4).
Isus a vorbit despre apropiata sa rastig-
nire comparandu-se cu de arama
care-l mantuiqte pe cel ani mat de credinta
(In 3,14-15).
Icon. Manuscrisul Miscelfilnae de la British
Librarv. Franta, 1280. Tablouri: Michelangelo,
1512, Roma; Tintoretto, sec. XVI, VeneCia; Van
Oyck. sec. XVII, Madrid; Rubens, sec. XVII.
Londra.
SEMA ISRAEL
. "Asculta-l, Israele, pe Dumnezeul nostru
cel Vesnic. Unul este cel
pe tau cel V din toata inima
ta, din tot sufletul tau din toata puterea ta ... "
Acest pasaj din Deuteronom (6,4-9
11,13-21) impreuna cu textul din Num
15,37-41 au alcatuit rugaciunea fundamen-
tala a evreilor, recitata dimineata seara.
't
Este "i rugaeiunea de pe urma a martirilor
cHei de-a I ungul timpuriJor.
SOAH
. .,Catastroia" ... nimicire totali": cuvantul
provine clintr-o r,ldJcina semitica a dat
ell\-antul arab saua, ,.infamic". In Biblie,
s(Jail furtuna care se va abate
poporului. ncfcrieirea prabu$irea
(l v 30,3). catastroCa ec va nimiei Babilonul
(Is 47,II). A,,(azi (crmenul cstc intrcbuintat
Dentru a descnma martiriul i'ndurat de eHci
in la<Tarc!e de e()ncentrare si de cxtcrminarc,
In ti;1OUJ eel ui dc-a! doiIe:l razboi mondial.
Acest 'Cll\:U1t Ii cia gen()eidului 0 dimcnsiune
reiiQioasa. unii \,iz,lm] In c! parasirea de
Dumnezeu a poporului sau. In amin-
tirea miJioClnc!or de morti, Iiturghia evre-
iasca a instituit 0 zi de doliu: Ziua Nimieirii.
--t HOLOCAUST. ro\'o
Lit. In "piniilnr lui Adornu \ .. A mai serie
poelie dup:i cste un act de barbarie").
poezia e\TeiascJ actuala se hrane)te din experien-
ta soail-ulu!: Edmond Fleg. Andre Spire, Benjamin
Fondanc. '\'cllv Sach, citati In Pierre Ha'lat, An-
tologia [Joczic7 c\Tcic,[i. 19-115. si Karl WolfskehL
Iov:;;i cele patru ogJinzi. 195().
Printre nUlllcrosii romancicr.i care au tratat
subiectul: Andre Schwarz-Bart, UItillluJ dintre
drcpfi, 1959. si Elie WieseL In care israelienii
saluta viu al milioanclor de evrei care au
picriC: :Voaptea. 1958; Ccr!iCtoruJ din IerLiSalim,
1968 (,.Oumnezeu bate joe de faptura
omeneasca,jucilria lui favorita").
Cin. Claude Lmzmann, $oah. 1986.
207
STEFA"
(Din gr. stcpiJanos, ,.eoroana".) Evreu
eonvertit din Ierusalim, fara Indoiala de
originc greaca, a [ost ales de cci doispre-
zeee aposto] j" drept eel dintai diaeon', ea sa
sc oeupe de administrarca bunuriJor comu-
nitatii ere)tinc. c'-'rei. a caror Intelcp-
eiune nu putca ri\'aliza eu a lui, au adus
marturii mineinoase Impotriva sa inaintca
Sanhcdrinului': StcCan le-a rcamintit atunei
istoria lui Israel persceutiilc carora Ie-au
eazu( \ [dime proroeii. precul11 si Cel Drept
(ISll';: Fp 7,1-53). A ('ost Japidal (eu aproba-
rca lui Saul). A,l'cst suplieiu a mareat 111ce-
putul perseeutlei erestiniloL In anul
34 d. Cr.
.. icoll.
l--l-9(}. Pari\. Viuorc __ cio.
prcciidmi ia Icrusafim. 151 Paris. Annibale
CaITacci . . Hartiriul St:!nluiui $tc't;U). sec. XVI.
Luvnl. DeLicr()ix, L'ccnicii lui Stcf:1:7 !u,)ndu-i
trupul. i X53. Birmingham.
SUNEM (SUNEM)
. situat la marginea campiei Yizrccl.
Acolo Elisei"' este primit de 0 fcmcie careia
ii va invia fiuI (2R 4,32-37; 8,1). De aseme-
nea, din acel provine
ultimelor clipe ale lui David OR 1-4), la
care fiul sau Adonia OR 2,17).
Ico11. Rembrandt, PIccilrca sllnaI1Jitcncci, l62t\,
Londra. Lord Leighton, Elisei if pc fiul
sunaI1Jitencci, sec. XIX, Londra .
r
T
TABERNACLU
(Din lat. tabcrnaculu111, "cort'".) In litur-
ghia eatolicil .. estc locuI unde se pastrcaza
painca cuharistica .. -. ARCA. S.A.RB.A.-
TOARE.
TABOR (sau THABOR)
Munte in GaiiIcca lnfcrioara, la poalclc
caruia se ai1a ora;;ul eu aecla:;;i numc (los
1922; 1Cr 6,62).
traditie crqtina din sec. III d. Cr. pla-
seaza Sehimbarea la Fara" a lui Isus pc acest
munte, cu toatc ca evangheli$tii au vorbit
doar despre un munte, tara a-i preciza
numele (Le 9,28).
T AlNA (SACRAMENT)
(Traducere a cuvantului grecesc myste-
rian, "mister".) Initial, "taina" $i "mister" au
fost asadar sinonime.
In 'VT, misterul este "secretul" lui Dum-
nezeu: planul sau de mantuire pentru ome-
nire (Tb 12,7; On 2,19).
Matei, Marcu si Luca vorbesc in acelasi
sens despre "taindle Imparatiei lui
zeu", principalul subiect al evangheliei lui
Isus (Mt 13,11).
Dar putin cate putin, la parintii latini
(Tertulian, Stantul Ciprian mai ales Stan-
tul Augustin), cuvantul "taina" (sacrament)
ajunge sa numeasca 0 realitate liturgica: e
semnul sensibil care atesta prezenta faptui-
toare l11antuiloarc a lui Dumnczcu in
mijloeul poporului <iu.
Tcologii din Enil \1cdiu, Indeoscbi
Pierre Lombard SUintul Toma d'Aquino.
vor stahili ell precadere saptc rituri sacra-
mentalc care \or ramanc pentru eatolici celc
)apte sacramentc principalc: hutczu!", semn
al apartcnentei la Biserica: cuharistia"', semn
aJ unirii crqtinilor i'ntru I"us eel inviat din
morti: pocainta sau spovedania, semn al
milostivirii lui Dumnczeu fata de omul pa-
cMos: eonfirmarea. semn al
Sfantului Duh" (legat de botez, la orto-
doqi): hirotonisirea diaconilor, a preotilor)i
episcopilor, semn al misiunii incredintate
Biscricii; casatoria, semn al unirii dintre bar-
bat femeie, asemenea unirii lui Dumnezeu
cu Biserica; sfantul maslu, pentru muribunzi
sau bolnavi, semn al prezentei mantuitoare a
lui Dumnezeu alaturi de cei care sufera.
(N. tr.: In Biserica Ortodoxa sunt tot $apte
taine, anume: botezul, mirungerea, cumi-
marturisirea, preo-
tia/hirotonisirea, cununia/nunta $i maslul.)
Dintre aeeste taine, protestantii nu
pastreaza dedit botezul euharistia, in-
sistand asupra valorii lor profetice
simboliee. ---. MISTER.
TALlON
Principiul talionului se exprima In vestitul
dicton: "Ochi pentru oehi dinte pentru
dinte" (Ex 21,24). Legea talionului, pe care 0
reg:asim in faimosul cod al lui Hamurabi,.
st;bileste pedeapsa corespunzator marimii
pricinuite. In severitatii
ea reprezinm un pas spre a hn:
1ta
excesele razbunarii. De altfcl, lcgea a lost
indulcita in aplicare, astfc! incat acela
mai intai era considerat "razbunatorur'
sangelui" (gael, Num 35 ,19) devenit
cu incetul un ocrotitor (---. RASCUMPARA-
RE). In paralcl, valoarea iertarii s-a impus Cll
timp
ul
5
i
in domcniul privat (Lv
Isus, propovaduind
explicit [egcatalIonuluI:
care te peste un ohraz, intoarce-I )1
pc eclalalt. Si celui care \Tca sa-ti ia haina.
nu-l impicdica sa-ti ia)i (Lc 62?!.
Musulmanii prescriu ci talionul spn.ll-
nindu-se pe Coran".---' rERT ARE, OCHl.
L.&P. Ochi pcntw ochi dintc pen[w dinte.
TALMUD
(Eb., "lnvatatudi".) CuIegcrc de norme
traditionale ce reglementeaza viata reli-
a evreilor. Taimudul din Ierusalim,
intre anii 350 400 ? Cr.,
invataturile carturarilor dm Palestma.
din Babilon, a carui redactare s-a
incheiat spre sfar$itul sec. V, cuprinde
vataturile rabinilor din orientale. In
editiile tiparite ale Talmudului, totdeauna
identice, punerea in pagina permite deose-
birea celor doua componente principale ale
textului: extrasele din codullegilor
reiigioase redactat prin anuI 200 d. Cr., fun-
dament al iudaismului rabinic, Gemarra,
rezumatul discutiilor rabinilor din epoci
succesive cu privire la aplicarea acestor legi.
Lit. Povestile Taimuduilli, prefafa de Claude
Vigee,J.-CI. Lattes, 19HO: traducere a unor
din Talmud punand In valoare caractenll lor religlos
narativ. Hai'm Potok, Fiigiidllinta. sec. XX.
TATA
In VT, relatia care-l pe un tata eu
fiul sau este, Inainte de toate, un raport de
TATA 209
autoritate de educatie. Prin extensie, titlul
de tata i-a fost dat fat
a
de uce-
nic, precum preotului ori prorocului,
avand 0 valoare onorifica.
Termenul i se apJica lui Dumnezeu prin
analogie. In Biblie, Dumnezeu II
,Jiu" pe Israel, care este poporul adoptat de
cI, iar prorocii, mai ales Osea, insista asupra
acestei lcgaturi de dragoste de ocrotirc
dintre Dumnezeu poporul sau (Os 11).
Totusi. credinciosii II invoca rarcori pc
cuvantul "tat a" .
Mai tarziu, sub inl1uenta greecasca,
Dumnczcu va fi perccput ca tata al tuturor
oamcniloL conceptic cc sc armonizeaza eu
povcstirea Crcatiunii'. Dumnezcu-TaG I
scamna, In accasta acccptie, Dumnczcu-On-
!line a tuturor oamcnilor )i a lumii
Tara 0 conotatic afcctiva deoschita.
Abba, aramaic din rugaciunca
lui Isus (Lc 11,1-5), apoi din cea a
lor, apartine vocabularului familiar al iuhirii.
Aceasta intrebuintare implica dezvoltarea
unei legaturi foarte personale Intre Dumne-
zeu si om. Parabola" fiului risipitor II arata
pe Dumnezeu ea pe yn tata plin
vire (Lc 15,11-32). In persoana lUi Cnstos,
dupa spusele lui loan, relatia nu
este 0 simpla metafora a raportulUl dmtre
Dumnezeu om; ea exprima natura divLna
a lui Isus. -+ FlU, MOSTENIRE, TATAL
NOSTRU.
Lit. Sfantul loan al Crllcii, Romante, sec.
dragostea lui Dumnezeu-Tatiil pentru fiul Sal!. In
(visullui Cristos mort), 1796,
Jean-Paul Richter Inchipuie pe atei ca pe
orfani. Peguy, Mistenli InocentiJor, 1912:
Dumnezeu mediteaza asupra frazei "Tatal Nostru
care esti In ceruri": "Aceste trei sau patru cllvinte,
aceasta pe care mania sau poate dreptatea
mea nu 0 va trece niciodata... Fiul meu s-a
priceput foarte bine sa lege mai?ile Drer,tatii
si sa dezlege mainile MrlOStlVIrlI mele.
jean-Claude Renard, Tatii, iatii olllui, 1955, lunga
rugaciune mistica la Dumnezeu, Inceputul
omului. Pierre Emmanuel, Tu. 197X.
"Tata",
r
T
TABERNACLU
(Din lat. tabcrnaculu111, "cort'".) In litur-
ghia eatolicil .. estc locuI unde se pastrcaza
painca cuharistica .. -. ARCA. S.A.RB.A.-
TOARE.
TABOR (sau THABOR)
Munte in GaiiIcca lnfcrioara, la poalclc
caruia se ai1a ora;;ul eu aecla:;;i numc (los
1922; 1Cr 6,62).
traditie crqtina din sec. III d. Cr. pla-
seaza Sehimbarea la Fara" a lui Isus pc acest
munte, cu toatc ca evangheli$tii au vorbit
doar despre un munte, tara a-i preciza
numele (Le 9,28).
T AlNA (SACRAMENT)
(Traducere a cuvantului grecesc myste-
rian, "mister".) Initial, "taina" $i "mister" au
fost asadar sinonime.
In 'VT, misterul este "secretul" lui Dum-
nezeu: planul sau de mantuire pentru ome-
nire (Tb 12,7; On 2,19).
Matei, Marcu si Luca vorbesc in acelasi
sens despre "taindle Imparatiei lui
zeu", principalul subiect al evangheliei lui
Isus (Mt 13,11).
Dar putin cate putin, la parintii latini
(Tertulian, Stantul Ciprian mai ales Stan-
tul Augustin), cuvantul "taina" (sacrament)
ajunge sa numeasca 0 realitate liturgica: e
semnul sensibil care atesta prezenta faptui-
toare l11antuiloarc a lui Dumnczcu in
mijloeul poporului <iu.
Tcologii din Enil \1cdiu, Indeoscbi
Pierre Lombard SUintul Toma d'Aquino.
vor stahili ell precadere saptc rituri sacra-
mentalc care \or ramanc pentru eatolici celc
)apte sacramentc principalc: hutczu!", semn
al apartcnentei la Biserica: cuharistia"', semn
aJ unirii crqtinilor i'ntru I"us eel inviat din
morti: pocainta sau spovedania, semn al
milostivirii lui Dumnczeu fata de omul pa-
cMos: eonfirmarea. semn al
Sfantului Duh" (legat de botez, la orto-
doqi): hirotonisirea diaconilor, a preotilor)i
episcopilor, semn al misiunii incredintate
Biscricii; casatoria, semn al unirii dintre bar-
bat femeie, asemenea unirii lui Dumnezeu
cu Biserica; sfantul maslu, pentru muribunzi
sau bolnavi, semn al prezentei mantuitoare a
lui Dumnezeu alaturi de cei care sufera.
(N. tr.: In Biserica Ortodoxa sunt tot $apte
taine, anume: botezul, mirungerea, cumi-
marturisirea, preo-
tia/hirotonisirea, cununia/nunta $i maslul.)
Dintre aeeste taine, protestantii nu
pastreaza dedit botezul euharistia, in-
sistand asupra valorii lor profetice
simboliee. ---. MISTER.
TALlON
Principiul talionului se exprima In vestitul
dicton: "Ochi pentru oehi dinte pentru
dinte" (Ex 21,24). Legea talionului, pe care 0
reg:asim in faimosul cod al lui Hamurabi,.
st;bileste pedeapsa corespunzator marimii
pricinuite. In severitatii
ea reprezinm un pas spre a hn:
1ta
excesele razbunarii. De altfcl, lcgea a lost
indulcita in aplicare, astfc! incat acela
mai intai era considerat "razbunatorur'
sangelui" (gael, Num 35 ,19) devenit
cu incetul un ocrotitor (---. RASCUMPARA-
RE). In paralcl, valoarea iertarii s-a impus Cll
timp
ul
5
i
in domcniul privat (Lv
Isus, propovaduind
explicit [egcatalIonuluI:
care te peste un ohraz, intoarce-I )1
pc eclalalt. Si celui care \Tca sa-ti ia haina.
nu-l impicdica sa-ti ia)i (Lc 62?!.
Musulmanii prescriu ci talionul spn.ll-
nindu-se pe Coran".---' rERT ARE, OCHl.
L.&P. Ochi pcntw ochi dintc pen[w dinte.
TALMUD
(Eb., "lnvatatudi".) CuIegcrc de norme
traditionale ce reglementeaza viata reli-
a evreilor. Taimudul din Ierusalim,
intre anii 350 400 ? Cr.,
invataturile carturarilor dm Palestma.
din Babilon, a carui redactare s-a
incheiat spre sfar$itul sec. V, cuprinde
vataturile rabinilor din orientale. In
editiile tiparite ale Talmudului, totdeauna
identice, punerea in pagina permite deose-
birea celor doua componente principale ale
textului: extrasele din codullegilor
reiigioase redactat prin anuI 200 d. Cr., fun-
dament al iudaismului rabinic, Gemarra,
rezumatul discutiilor rabinilor din epoci
succesive cu privire la aplicarea acestor legi.
Lit. Povestile Taimuduilli, prefafa de Claude
Vigee,J.-CI. Lattes, 19HO: traducere a unor
din Talmud punand In valoare caractenll lor religlos
narativ. Hai'm Potok, Fiigiidllinta. sec. XX.
TATA
In VT, relatia care-l pe un tata eu
fiul sau este, Inainte de toate, un raport de
TATA 209
autoritate de educatie. Prin extensie, titlul
de tata i-a fost dat fat
a
de uce-
nic, precum preotului ori prorocului,
avand 0 valoare onorifica.
Termenul i se apJica lui Dumnezeu prin
analogie. In Biblie, Dumnezeu II
,Jiu" pe Israel, care este poporul adoptat de
cI, iar prorocii, mai ales Osea, insista asupra
acestei lcgaturi de dragoste de ocrotirc
dintre Dumnezeu poporul sau (Os 11).
Totusi. credinciosii II invoca rarcori pc
cuvantul "tat a" .
Mai tarziu, sub inl1uenta greecasca,
Dumnczcu va fi perccput ca tata al tuturor
oamcniloL conceptic cc sc armonizeaza eu
povcstirea Crcatiunii'. Dumnezcu-TaG I
scamna, In accasta acccptie, Dumnczcu-On-
!line a tuturor oamcnilor )i a lumii
Tara 0 conotatic afcctiva deoschita.
Abba, aramaic din rugaciunca
lui Isus (Lc 11,1-5), apoi din cea a
lor, apartine vocabularului familiar al iuhirii.
Aceasta intrebuintare implica dezvoltarea
unei legaturi foarte personale Intre Dumne-
zeu si om. Parabola" fiului risipitor II arata
pe Dumnezeu ea pe yn tata plin
vire (Lc 15,11-32). In persoana lUi Cnstos,
dupa spusele lui loan, relatia nu
este 0 simpla metafora a raportulUl dmtre
Dumnezeu om; ea exprima natura divLna
a lui Isus. -+ FlU, MOSTENIRE, TATAL
NOSTRU.
Lit. Sfantul loan al Crllcii, Romante, sec.
dragostea lui Dumnezeu-Tatiil pentru fiul Sal!. In
(visullui Cristos mort), 1796,
Jean-Paul Richter Inchipuie pe atei ca pe
orfani. Peguy, Mistenli InocentiJor, 1912:
Dumnezeu mediteaza asupra frazei "Tatal Nostru
care esti In ceruri": "Aceste trei sau patru cllvinte,
aceasta pe care mania sau poate dreptatea
mea nu 0 va trece niciodata... Fiul meu s-a
priceput foarte bine sa lege mai?ile Drer,tatii
si sa dezlege mainile MrlOStlVIrlI mele.
jean-Claude Renard, Tatii, iatii olllui, 1955, lunga
rugaciune mistica la Dumnezeu, Inceputul
omului. Pierre Emmanuel, Tu. 197X.
"Tata",
210
TATAt NDSTRU
TATAL NOSTRU
. pc care Isus Ie-o spune uce-
n:cIlorsaJ. Cuvmtele de inceput sunt: "TaUil
No.stru" (Mt 6,9-13). BisericiIe crestine au
retmut versiunea lui Matei, dezvo'ltata i'n
solicitari:
Cadelnita: in Iiturghia lor bI'S .
. v . C leI
ere)tme continua sa foloseasea tamaia M'
w IS-
earea leganata a eadeinitei pcrmite miresm' .
w
spre eer, a$a cum rugaeiunea se
ndica spre Dumnezeu.
Tarin Nostru care In ceruri:
Sfinteasca-se Numcle Tau
Vic Imparatia Ta. .
Faca-sc voia Ta .
TALHAR
prccum i'n ccr 5i pc pam'i:nt.
Painca noastra cca de toate zitelc da-ne-o
. (Lat. fatro, "hoL.fu:-".) Dupa cum ne spun
Isus a fost rasrignit
mtre .dOI talhan. Luca estc mai precis decat
Marcu $i Ioan, aratand ca unul dintre
talhan I-a infruntat pc Isus' l'T .t
nuua astazi,
$i TIe iafta noua noastre
prccum si noi iertam gresitilor nostri.
$.1 nu .ne duce pre noi In ispita . .
CI nc de Cel Vic1ean".
Isu,s Ii Indeaillna pc uccnicii lui S,t aiha
cu Dumne--:cu 0 relatie analoaga cu a sa.
numl.ndu-I Abha, adica .,TaUI" in aramaica.
Smgura rugaciune provenita chiar de la
Tatal Nostru (lat. Pater noster)
mal numita 5i "predica domneasca" in
sensul de "rugaciunea Domnului". '
.. L.&P. A ,'pune PiltCIJOstre (deformare de ]a
Pilter a-si spline rugiiciunile (ironic), a
mormaI cuvrnte de nefnteles.
. A spune (il sti) ceVil Cil pe TiltJ! Nos-tru: a
recIta (a ceva pe de rost.
Lit. Pierre Emmanuel, Iilcov, 197(), .. Tatal
Jacques Prevert. Cuvinte, 1946, .,Tata]
Nostru " parodie.
TAMAlE
ce pro;:ine de la parfu-
a unul arbore. In Templul din Ierusa-
lIm se afla un altar pe care se ardea zilnic
de adora!ie (Ex 30,1-10).
tamar.a e:a lui Dumnezeu,
ca pnmll au refuzat sa-i
g:auntele statuilor imparatilor
ce I-a facut suspecti in ochii
stapal11flI dm teritoriile cucerite de Roma
evanghelia lui Matei, magii i-au
lUI Isus aur, tamaie smirna (Mt 2,11).
. ' .. cs I tu
Cnstosul? pc tine In 'ut" .'
'f" . . :, .1 pc
(Le 23,39): tradltJa crestina iJ numeste
cC.I faU". C;elalalt I-a dczapmbat 'si
adresandu-l-sC lui Isus, J-a rugal sillerit:
,.Is use, adu-ti amintc de mine vci v :
w W enI
l!l ImIJaratla ta" (Lc ).., ,4)) El I' a ;-.
, _.1. - . -
graiese tic, astazi vci 11 eu mine
ral." Traditia Il "talharul cel bun"
Lit. Jorge Lui, Borgcs. OpCr:i poetic,!. 196(')
.. Luca, sa fJ fost tilharul cel bun 0 .,lin
In oncc caL. un om." Cu diteva
c ltpe 1l1amte de moarte a alllt't, p' I
'. . ,. nn anna
batJocunlor/Cil acel ce murea liln<Ta ellEn
Dumnezcu:' C' un
TEMPLUL DIN IERUSALIM
ee a stabilit re$edinta monarhiei 1a
Ierusahm, David a adus aeoIo ChivotuI'" 'd
L w e
(pe la anul 1000) $i a hotarat sa
un Templu pentru a-I adaposti.
PrOleetul a fost dus Ia indeplinire abia de
catre fiul sau Solomon (pe la 960), eu ajuto-
ruI din Tyr avandu-l in frunte
pe HIram.
Planul Templului era aidoma planului
din un vestibul, in care
sa mtre toti oamenii in stare de eu-
ratIe Stanta (h6kaf) , un de intrau
preotn, Sfintelor" (debir), unde a
fost ChlvotuI, sub aripile intinse ale
heruvimilor, placate eu aur (unde ma-
rele-preot patrundea numai 0 data pe an).
Templul era decorat in interior eu lambriuri
din lemn $i frize impodobite eu trume de
palmier cu heruvimi. In fata Sfintei se
inaita marea de arama - un bazin de euratire
sustinut de doisprezeee boi, indreptati trei
dte trei spre cele patru punete cardinale -
altarul arderilor de tot (holocausturi).
Intrarea in Tcmplu era strajuita de doua eo-
loane, Yakin )i Boaz, nume a caror semni-
fieatie a ram as inca neclariL
Acest prim Templu, vestit prin frumu-
setea $i bogatia lui, a fost distrus la cuecrirea
Icrusalimului de catre Nabueodonosor, re-
gclc Bahilonului, in anul 587 i. Cr. Chivotul
a disparut; dupa unii, a fost luat in exil, dupa
al\ii, a i'ost aseuns de prorocul Ieremia "pana
la timpurilor".
La sfarsitul cxil ul ui, rcgii Cirus al
II-lea Darius I i-au incurajat pc evrei sa rc-
cladeasca Templul. Al doilea edificiu a fost
Insa mult mai modest decat primul. Aeest al
doilea Templu, numit "al lui Zorobabel", a
fost profanat de Antiohus al IV -lea EpifanuI
in anul 169, apoi purifieat in 164 de catre
Iuda Maeabeul.
Irod cd Mare (37-4 r. Cr.) avea ambitia de
a-i inapoia Templului maretia lui dintai.
Luerarile au inceput in jurul anuI ui 20 i. Cr. $i
au durat mai bine de 18 ani. Edificiul a fost
i'naltat pe 0 temelie muIt mai mare. PlanuI il
respeeta pe eel originar. Astfel, la intrare se
afia 0 eurte in care puteau patrunde toti vizi-
tatorii, inclusiv paganii -loeul negustorilor
a1 zarafilor (eei care schimbau bani). 0 ba-
lustrada marginea eurtea femeilor, iar inaun-
trul aeesteia era plasata cea a barbatilor in
stare de euratie. In incinta care edi-
ficiul puteau patrunde numai preotii. Cladirea
propriu-zisa era impaqita, ea primul Tem-
plu, in trei ineaperi: vestibulul, Sfanta, unde se
aflau altarul de tamaiere, masa eu painile de
jertIa cu brate (menora),
Stanta Sfintelor - care aeum nu mai adapostea
Chivotul.
Intregul complex - cladire curti - a
fost ineonjurat din patru parti de eolonade
TEOFANIE 211
monumentalc, ale caror vestigii au fost re-
cent dezgropate, in partea de sud.
Acest al doilea Templu a fost distrus In
anul 70 d. Cr. de romani, iar mohilierul
masa painilor de .iertfa), adus de
Titus la Roma.
Templul din Ierusalim reprezenta sin-
gurulloe autorizat pentru saerificii. Intrucat
nu avea resurse proprii. era intretinut
pc chcltuiala autoritatilor israelite sau a
suveranului strain. In lieearc zi, dimineata
seara, pentru holoeaustul ncJntrerupt era
jertfit cate un micl, iarin ziua de Sabat, inca
doi. In prima zi a I unii de sarbatori se
sacrificau5i tauri, berbcei sau tapi.
Templul constituia lui Dumnc-
zeu In mijloeul poporului sau (lR 8,10), iar
caracterul unie al acestuia era simholul
Unuia singur Dumnczeu. Prin distrugerca
Tcmplului, poporul lui Isracl pierdut
centrul sau spiritual. Dupa inva!atura religiei
reeonstructia edificiului va anunta
ineeputul erei mesianiec.
Isus $i ucenieii sai au marturisit totdea-
una un adanc respect pentru Templu, unde
mergeau sa se roage. Isus a vestit distru-
gerea Templului (Mt 24,1-3), apoi rceonstrui-
rea lui in trei zile (In 2,20), aiei fiind yorba
de fapt des pre propria-i moarte propria-i
inviere; trupul sau slavit va fi semnul pre-
zentei lui Dumnezeu.
L.&P. Uriiciuneil pustiirii (On 9.27, reluat In
Mt 24,15). Daniel se refera desigur Ia un altar pa-
gan Inal(at in TempluI din Ierusalim de Antiohus*
Epifanul. In vorbirea curenta, este cea mai cum-
plita grozavie.
Icon. Arcullui Titus din Roma include un ba-
sorelief reprezentand jefuirea Templului, In anuI
70.
TEOFANIE
(Din gr. tMos, "zeu", $i phaino, "eu
apar".) Insemna, Ia greei, aparitia unei
divinitati. Cuvantul nu se in Biblie,
ea contine numeroase relatari ale unor
aparitii divine. Si VT, NT sunt strabatute
210
TATAt NDSTRU
TATAL NOSTRU
. pc care Isus Ie-o spune uce-
n:cIlorsaJ. Cuvmtele de inceput sunt: "TaUil
No.stru" (Mt 6,9-13). BisericiIe crestine au
retmut versiunea lui Matei, dezvo'ltata i'n
solicitari:
Cadelnita: in Iiturghia lor bI'S .
. v . C leI
ere)tme continua sa foloseasea tamaia M'
w IS-
earea leganata a eadeinitei pcrmite miresm' .
w
spre eer, a$a cum rugaeiunea se
ndica spre Dumnezeu.
Tarin Nostru care In ceruri:
Sfinteasca-se Numcle Tau
Vic Imparatia Ta. .
Faca-sc voia Ta .
TALHAR
prccum i'n ccr 5i pc pam'i:nt.
Painca noastra cca de toate zitelc da-ne-o
. (Lat. fatro, "hoL.fu:-".) Dupa cum ne spun
Isus a fost rasrignit
mtre .dOI talhan. Luca estc mai precis decat
Marcu $i Ioan, aratand ca unul dintre
talhan I-a infruntat pc Isus' l'T .t
nuua astazi,
$i TIe iafta noua noastre
prccum si noi iertam gresitilor nostri.
$.1 nu .ne duce pre noi In ispita . .
CI nc de Cel Vic1ean".
Isu,s Ii Indeaillna pc uccnicii lui S,t aiha
cu Dumne--:cu 0 relatie analoaga cu a sa.
numl.ndu-I Abha, adica .,TaUI" in aramaica.
Smgura rugaciune provenita chiar de la
Tatal Nostru (lat. Pater noster)
mal numita 5i "predica domneasca" in
sensul de "rugaciunea Domnului". '
.. L.&P. A ,'pune PiltCIJOstre (deformare de ]a
Pilter a-si spline rugiiciunile (ironic), a
mormaI cuvrnte de nefnteles.
. A spune (il sti) ceVil Cil pe TiltJ! Nos-tru: a
recIta (a ceva pe de rost.
Lit. Pierre Emmanuel, Iilcov, 197(), .. Tatal
Jacques Prevert. Cuvinte, 1946, .,Tata]
Nostru " parodie.
TAMAlE
ce pro;:ine de la parfu-
a unul arbore. In Templul din Ierusa-
lIm se afla un altar pe care se ardea zilnic
de adora!ie (Ex 30,1-10).
tamar.a e:a lui Dumnezeu,
ca pnmll au refuzat sa-i
g:auntele statuilor imparatilor
ce I-a facut suspecti in ochii
stapal11flI dm teritoriile cucerite de Roma
evanghelia lui Matei, magii i-au
lUI Isus aur, tamaie smirna (Mt 2,11).
. ' .. cs I tu
Cnstosul? pc tine In 'ut" .'
'f" . . :, .1 pc
(Le 23,39): tradltJa crestina iJ numeste
cC.I faU". C;elalalt I-a dczapmbat 'si
adresandu-l-sC lui Isus, J-a rugal sillerit:
,.Is use, adu-ti amintc de mine vci v :
w W enI
l!l ImIJaratla ta" (Lc ).., ,4)) El I' a ;-.
, _.1. - . -
graiese tic, astazi vci 11 eu mine
ral." Traditia Il "talharul cel bun"
Lit. Jorge Lui, Borgcs. OpCr:i poetic,!. 196(')
.. Luca, sa fJ fost tilharul cel bun 0 .,lin
In oncc caL. un om." Cu diteva
c ltpe 1l1amte de moarte a alllt't, p' I
'. . ,. nn anna
batJocunlor/Cil acel ce murea liln<Ta ellEn
Dumnezcu:' C' un
TEMPLUL DIN IERUSALIM
ee a stabilit re$edinta monarhiei 1a
Ierusahm, David a adus aeoIo ChivotuI'" 'd
L w e
(pe la anul 1000) $i a hotarat sa
un Templu pentru a-I adaposti.
PrOleetul a fost dus Ia indeplinire abia de
catre fiul sau Solomon (pe la 960), eu ajuto-
ruI din Tyr avandu-l in frunte
pe HIram.
Planul Templului era aidoma planului
din un vestibul, in care
sa mtre toti oamenii in stare de eu-
ratIe Stanta (h6kaf) , un de intrau
preotn, Sfintelor" (debir), unde a
fost ChlvotuI, sub aripile intinse ale
heruvimilor, placate eu aur (unde ma-
rele-preot patrundea numai 0 data pe an).
Templul era decorat in interior eu lambriuri
din lemn $i frize impodobite eu trume de
palmier cu heruvimi. In fata Sfintei se
inaita marea de arama - un bazin de euratire
sustinut de doisprezeee boi, indreptati trei
dte trei spre cele patru punete cardinale -
altarul arderilor de tot (holocausturi).
Intrarea in Tcmplu era strajuita de doua eo-
loane, Yakin )i Boaz, nume a caror semni-
fieatie a ram as inca neclariL
Acest prim Templu, vestit prin frumu-
setea $i bogatia lui, a fost distrus la cuecrirea
Icrusalimului de catre Nabueodonosor, re-
gclc Bahilonului, in anul 587 i. Cr. Chivotul
a disparut; dupa unii, a fost luat in exil, dupa
al\ii, a i'ost aseuns de prorocul Ieremia "pana
la timpurilor".
La sfarsitul cxil ul ui, rcgii Cirus al
II-lea Darius I i-au incurajat pc evrei sa rc-
cladeasca Templul. Al doilea edificiu a fost
Insa mult mai modest decat primul. Aeest al
doilea Templu, numit "al lui Zorobabel", a
fost profanat de Antiohus al IV -lea EpifanuI
in anul 169, apoi purifieat in 164 de catre
Iuda Maeabeul.
Irod cd Mare (37-4 r. Cr.) avea ambitia de
a-i inapoia Templului maretia lui dintai.
Luerarile au inceput in jurul anuI ui 20 i. Cr. $i
au durat mai bine de 18 ani. Edificiul a fost
i'naltat pe 0 temelie muIt mai mare. PlanuI il
respeeta pe eel originar. Astfel, la intrare se
afia 0 eurte in care puteau patrunde toti vizi-
tatorii, inclusiv paganii -loeul negustorilor
a1 zarafilor (eei care schimbau bani). 0 ba-
lustrada marginea eurtea femeilor, iar inaun-
trul aeesteia era plasata cea a barbatilor in
stare de euratie. In incinta care edi-
ficiul puteau patrunde numai preotii. Cladirea
propriu-zisa era impaqita, ea primul Tem-
plu, in trei ineaperi: vestibulul, Sfanta, unde se
aflau altarul de tamaiere, masa eu painile de
jertIa cu brate (menora),
Stanta Sfintelor - care aeum nu mai adapostea
Chivotul.
Intregul complex - cladire curti - a
fost ineonjurat din patru parti de eolonade
TEOFANIE 211
monumentalc, ale caror vestigii au fost re-
cent dezgropate, in partea de sud.
Acest al doilea Templu a fost distrus In
anul 70 d. Cr. de romani, iar mohilierul
masa painilor de .iertfa), adus de
Titus la Roma.
Templul din Ierusalim reprezenta sin-
gurulloe autorizat pentru saerificii. Intrucat
nu avea resurse proprii. era intretinut
pc chcltuiala autoritatilor israelite sau a
suveranului strain. In lieearc zi, dimineata
seara, pentru holoeaustul ncJntrerupt era
jertfit cate un micl, iarin ziua de Sabat, inca
doi. In prima zi a I unii de sarbatori se
sacrificau5i tauri, berbcei sau tapi.
Templul constituia lui Dumnc-
zeu In mijloeul poporului sau (lR 8,10), iar
caracterul unie al acestuia era simholul
Unuia singur Dumnczeu. Prin distrugerca
Tcmplului, poporul lui Isracl pierdut
centrul sau spiritual. Dupa inva!atura religiei
reeonstructia edificiului va anunta
ineeputul erei mesianiec.
Isus $i ucenieii sai au marturisit totdea-
una un adanc respect pentru Templu, unde
mergeau sa se roage. Isus a vestit distru-
gerea Templului (Mt 24,1-3), apoi rceonstrui-
rea lui in trei zile (In 2,20), aiei fiind yorba
de fapt des pre propria-i moarte propria-i
inviere; trupul sau slavit va fi semnul pre-
zentei lui Dumnezeu.
L.&P. Uriiciuneil pustiirii (On 9.27, reluat In
Mt 24,15). Daniel se refera desigur Ia un altar pa-
gan Inal(at in TempluI din Ierusalim de Antiohus*
Epifanul. In vorbirea curenta, este cea mai cum-
plita grozavie.
Icon. Arcullui Titus din Roma include un ba-
sorelief reprezentand jefuirea Templului, In anuI
70.
TEOFANIE
(Din gr. tMos, "zeu", $i phaino, "eu
apar".) Insemna, Ia greei, aparitia unei
divinitati. Cuvantul nu se in Biblie,
ea contine numeroase relatari ale unor
aparitii divine. Si VT, NT sunt strabatute
r
212
TEOFIL
de convingerea ca "nimeni nu I-a vazut
vreodata pe Dumnezeu" (Ex 33 20 si In
! ,18). Cele diteva exceptii (Ex 24,10-11;
.)3,11) nu fac dedit sa sublinieze acest
principiu.
In VT, prezenta lui Dumnezeu este afir-
dar transcendenta sa ii interzice orice
mallIfestare direeta. Astfel, Dumnezeu i se
arata" lui Avraam prin trei barbati in
vizita, earora gazda Ii se adreseaza' ea si
ar fi unul singur (Gn 18,1). Moise 0
tufa de maraeini arzand, atunei eand Dum-
nezeu ii (Ex 3,2-4). Marea teofanie
de pe Muntele Sinai" este insotita de semne
fizi;e: fulgere", eutremure de pamant,
foe (Ex 19,16). Cartea Regilor subliniaza
ca Dumnezeu nu se afla in vreunul dintre
aceste fenomene exterioare: pentru Hie,
semnul divine este numai "zgo-
motul unel adien Hie acopera
dind iI aude OR 19,12).
NT putin despre mani-
festanle lUI Dumnezeu. Botezul" lui Isus:
doua parti (Veehiul Noul Testament)
dm care este compusa Biblia erestina. IA
b' , n
Vor eI desemneaza actul prin
;are cmeAva de bunurile sale Ie
figurat, reprezinta expune_
rea smtetica a mesajului unui om insemnat
al unui artist etc. Aeeste semnifieatii nu sunt
abse.nte din intrebuintarea 'biblica a
Ideea de martor de marturie
(lat: testIS) a se pare, alegerea
echlvalentulUI latm: eartile bibliee marturi-
sesc despre luerarea (aetiunea) lui Dumne-
!n istorie. dind este de
BIbhe, euvantul "testament" are un inteles
aparte, el fiind sinonim cu "legamant*" si
desemnand legamantul incheiat de
eu pOPAorur;. sau - poporul ales (Ve-
ehml Legamant), Iar apoi, pentru crestini,
ansamblul adunati intr-un
smgur pop or (Noul Legamant intemeiat
intru 1sus). -. LEGAMANT, POPOR.
TETRAGRAMA.
"Aeesta este fiul meu eel iubit intru care am
binevoit", 0 voce din ceruri (Mt
3,17). Schimbarea la Fata* a lui 1sus dove-
din nou, in termeni, sprijinul
dIvm (Mt 17,5). La Rusalii *, ucenicii sunt
umplut
i
eu Duh smnt: limbi de foc
deasupra fieearuia dintre ei CFp 2). Multa
vreme a fost numita "teofanie" sarbatoarea
Epifaniei", cea dintai manifestare a lui
Cristos in lume (Mt 2,10).
(Gr. "patru", gramma, "litera".)
Desemneaza eele patru consoane ebraice re-
prezentand numele lui Dumnezeu, care nu
poate fi IHVH. La citirea cu glas
tare a Senptunlor sau in cadrul rugaciunii
acest cuvant este inlocuit cu Adonai C Doam:
ne, sau ha-$em ("Numele';).
. J?m pentru evrei, unele tradueeri
eVlta cuvantul Yahve, folosind in loc' Dom-
nul". -. ADONAI, IEHOV A, Y AWE.
TEOFIL
(Gr., ."prietenul lui Dumnezeu".) Nu-
mele unUI personaj din Antiohia caruia Luea
i-a dedicat evanghelia sa Faptele * - daca
acest nume il desernneaza pe
oneare CltItor-prieten allui Durnnezeu.
TESTAMENT
(Eb. berit, gr. diateke; lat. testamentum.)
Un lant de traduceri succesive a eondus la
aeestui termen pentru a desernna
TETRARH
Aeest titIu, creat de Filip al Macedoniei
in IV 1. Cr., iI desemna pe guvematorul
unel '. adica, in principiu, al unui
sfert de De.fapt este un principe
un"eon nUilllt "rege" din politete.
Irod Antlpas' a fost tetrarh al Galileei* (Mt
14,1; Mc 6,14).
TIBERIADA
. fntre anii 14 18, Irod Antipas* a inte-
meIat, pe malullacului din Galileea", un
pe care I-a numit Tiberiada din curtoa-
zie fata de imparatul de atunci; apoi a decis
ca sa devina capitala regatului sau.
Construit pe locul unui fost cimitir evreiesc,
fiind "necurat" , a trebuit ca in sa
fie cu sila coloni. Ulterior, faima bailor
sale calde a atras multa lume. Institutiile
erau dar exista 0 sina-
goga; dintre locu.itorii evrei, cei mai multi
erau pescari pe lacul Tiberiadei. Isus a ocolit
totdeauna acest caracterizat printr-o
cultura greceasca. Dupa nimicirea Ierusa-
limului, in anul 70 d. Cr., a devenit un
centru al spiritualitatii datorita acti-
vitatii unei importante rabinice.
TIBERIU
Tiberiu Cezar, succesorullui
a fost cel de-al doilea imparat roman. In tim-
pul domniei sale (anii 14-34) exercitat
ministeriul loan Botezatorul" Isus.
TOBIT (CARTEA LUI-)
Scrisa probabil in Egipt in sec. III i. Cr.,
printre evreii risipiti, aceasta carte este 0
istorie familial a romantata din care s-au
descoperit diteva fragmente ebraice
aramaice in apropierea Marii Moarte.
La Ninive, batranul Tobit, un deportat
din neamullui Neftali, pios milostiv,
pierdut vederea. 0 ruda de-a sa are 0 fata,
Sara, careia i-au murit rand pe rand
logodnici. Amandoi, Tobit, Sara, i'l
implod pe Dumnezeu sa-i izbaveasca de
viata. Ascultand rugikiunile lor, Dumnezeu
va aranja lucrurile astfel incat povestea sa
aiba un deznodamant fericit: il trimite pe
Rafail* sa-l call'iuzeasca pe Tobie, fiul lui
Tobit, spre Sara, pe care 0 ia de sotie; inge-
rul ii da leacul pentru vindecarea batra-
nului sau tata orb.
Cartea lui Tobit ne un Dum-
nezeu binevoitor dezvolta un respect
deosebit pentru casatorie. Tobit - ca Iov*,
dar fara adancin'lea tragica a acestuia - este
TRADITIE 213
un exemplu de perseverenta de incredere
la necaz, reflectand un ideal de pietate
inteleaptiL
Lit. Paul Claudel, lui Tobie ,yi a Sarei,
1942.
Icon. Catedrala din Chartres, portalul dinspre
nord, sec. XIII. Catedrala din Troyes, vitraliu, sec.
XV. Adam Elsheimer, Tobie .yi ingerul, sec. XVII,
Londra. Pieter Lastman, Tobie, PCl'telc!li fngerul,
1630. Rembrandt, fngeml pleci1nd de la familia lui
Tobie, 1637, Paris. Schnorr von Carosfeld,
"Tobie", Biblia in imagini, 1852.
TOMA
Unul dintre cei doisprezece apostoli*
(Mt 10,3), care se cere semne
ale invierii lui Isus (In 20,24-29). I se atri-
buie 0 evanghelie apocrifa". Dupa unii, el
i-a: evanghelizat pe parti; dupa altii, India.
Icon. Toma este reprezentat atingand cu mana
ranile lui Cristos, pentru a se lncredinta ca a
lnviat: sec. X, Berlin; mozaicuri la Daphni,
sec. XI, la Monreale, sec. XII; timpanul bisericii
Sfantul Toma din Strasbourg, sec. XIV;
Verrocchio, grup In bronz, 1483, Florenta; Gerritt
Van Honthorst, sec. xvn, Madrid; Caravaggio,
1602, Potsdam; Georges de La Tour, 1626, Paris.
TORA
-. PENT ATEUC.
TRADITIE
(Lat. 'traditio, "actiunea de a comunica
de a transmite".) Toate societatile
asigura continuitatea
ideile, valorile, obiceiurile institutiile de la
o generatie la alta. Fiecare generatie, departe
de a Ie recepta in mod pasiv, Ie selecteaza
Ie transforma, pastrand lnsa esenta mesajului.
Poporul Bibliei" transmis din gene-
ratie in generatie povestiri, obiceiuri, legi
etc., dintre care multe au fost apoi scrise.
Scriptura este 0 expresie privi1egiata
a Traditiei, ce cuprinde 0 traditie orala
(Talmudul*, pentru evrei) .
Isus de la poporul sau Scrip-
turile, trans mise prin ani, ca
r
212
TEOFIL
de convingerea ca "nimeni nu I-a vazut
vreodata pe Dumnezeu" (Ex 33 20 si In
! ,18). Cele diteva exceptii (Ex 24,10-11;
.)3,11) nu fac dedit sa sublinieze acest
principiu.
In VT, prezenta lui Dumnezeu este afir-
dar transcendenta sa ii interzice orice
mallIfestare direeta. Astfel, Dumnezeu i se
arata" lui Avraam prin trei barbati in
vizita, earora gazda Ii se adreseaza' ea si
ar fi unul singur (Gn 18,1). Moise 0
tufa de maraeini arzand, atunei eand Dum-
nezeu ii (Ex 3,2-4). Marea teofanie
de pe Muntele Sinai" este insotita de semne
fizi;e: fulgere", eutremure de pamant,
foe (Ex 19,16). Cartea Regilor subliniaza
ca Dumnezeu nu se afla in vreunul dintre
aceste fenomene exterioare: pentru Hie,
semnul divine este numai "zgo-
motul unel adien Hie acopera
dind iI aude OR 19,12).
NT putin despre mani-
festanle lUI Dumnezeu. Botezul" lui Isus:
doua parti (Veehiul Noul Testament)
dm care este compusa Biblia erestina. IA
b' , n
Vor eI desemneaza actul prin
;are cmeAva de bunurile sale Ie
figurat, reprezinta expune_
rea smtetica a mesajului unui om insemnat
al unui artist etc. Aeeste semnifieatii nu sunt
abse.nte din intrebuintarea 'biblica a
Ideea de martor de marturie
(lat: testIS) a se pare, alegerea
echlvalentulUI latm: eartile bibliee marturi-
sesc despre luerarea (aetiunea) lui Dumne-
!n istorie. dind este de
BIbhe, euvantul "testament" are un inteles
aparte, el fiind sinonim cu "legamant*" si
desemnand legamantul incheiat de
eu pOPAorur;. sau - poporul ales (Ve-
ehml Legamant), Iar apoi, pentru crestini,
ansamblul adunati intr-un
smgur pop or (Noul Legamant intemeiat
intru 1sus). -. LEGAMANT, POPOR.
TETRAGRAMA.
"Aeesta este fiul meu eel iubit intru care am
binevoit", 0 voce din ceruri (Mt
3,17). Schimbarea la Fata* a lui 1sus dove-
din nou, in termeni, sprijinul
dIvm (Mt 17,5). La Rusalii *, ucenicii sunt
umplut
i
eu Duh smnt: limbi de foc
deasupra fieearuia dintre ei CFp 2). Multa
vreme a fost numita "teofanie" sarbatoarea
Epifaniei", cea dintai manifestare a lui
Cristos in lume (Mt 2,10).
(Gr. "patru", gramma, "litera".)
Desemneaza eele patru consoane ebraice re-
prezentand numele lui Dumnezeu, care nu
poate fi IHVH. La citirea cu glas
tare a Senptunlor sau in cadrul rugaciunii
acest cuvant este inlocuit cu Adonai C Doam:
ne, sau ha-$em ("Numele';).
. J?m pentru evrei, unele tradueeri
eVlta cuvantul Yahve, folosind in loc' Dom-
nul". -. ADONAI, IEHOV A, Y AWE.
TEOFIL
(Gr., ."prietenul lui Dumnezeu".) Nu-
mele unUI personaj din Antiohia caruia Luea
i-a dedicat evanghelia sa Faptele * - daca
acest nume il desernneaza pe
oneare CltItor-prieten allui Durnnezeu.
TESTAMENT
(Eb. berit, gr. diateke; lat. testamentum.)
Un lant de traduceri succesive a eondus la
aeestui termen pentru a desernna
TETRARH
Aeest titIu, creat de Filip al Macedoniei
in IV 1. Cr., iI desemna pe guvematorul
unel '. adica, in principiu, al unui
sfert de De.fapt este un principe
un"eon nUilllt "rege" din politete.
Irod Antlpas' a fost tetrarh al Galileei* (Mt
14,1; Mc 6,14).
TIBERIADA
. fntre anii 14 18, Irod Antipas* a inte-
meIat, pe malullacului din Galileea", un
pe care I-a numit Tiberiada din curtoa-
zie fata de imparatul de atunci; apoi a decis
ca sa devina capitala regatului sau.
Construit pe locul unui fost cimitir evreiesc,
fiind "necurat" , a trebuit ca in sa
fie cu sila coloni. Ulterior, faima bailor
sale calde a atras multa lume. Institutiile
erau dar exista 0 sina-
goga; dintre locu.itorii evrei, cei mai multi
erau pescari pe lacul Tiberiadei. Isus a ocolit
totdeauna acest caracterizat printr-o
cultura greceasca. Dupa nimicirea Ierusa-
limului, in anul 70 d. Cr., a devenit un
centru al spiritualitatii datorita acti-
vitatii unei importante rabinice.
TIBERIU
Tiberiu Cezar, succesorullui
a fost cel de-al doilea imparat roman. In tim-
pul domniei sale (anii 14-34) exercitat
ministeriul loan Botezatorul" Isus.
TOBIT (CARTEA LUI-)
Scrisa probabil in Egipt in sec. III i. Cr.,
printre evreii risipiti, aceasta carte este 0
istorie familial a romantata din care s-au
descoperit diteva fragmente ebraice
aramaice in apropierea Marii Moarte.
La Ninive, batranul Tobit, un deportat
din neamullui Neftali, pios milostiv,
pierdut vederea. 0 ruda de-a sa are 0 fata,
Sara, careia i-au murit rand pe rand
logodnici. Amandoi, Tobit, Sara, i'l
implod pe Dumnezeu sa-i izbaveasca de
viata. Ascultand rugikiunile lor, Dumnezeu
va aranja lucrurile astfel incat povestea sa
aiba un deznodamant fericit: il trimite pe
Rafail* sa-l call'iuzeasca pe Tobie, fiul lui
Tobit, spre Sara, pe care 0 ia de sotie; inge-
rul ii da leacul pentru vindecarea batra-
nului sau tata orb.
Cartea lui Tobit ne un Dum-
nezeu binevoitor dezvolta un respect
deosebit pentru casatorie. Tobit - ca Iov*,
dar fara adancin'lea tragica a acestuia - este
TRADITIE 213
un exemplu de perseverenta de incredere
la necaz, reflectand un ideal de pietate
inteleaptiL
Lit. Paul Claudel, lui Tobie ,yi a Sarei,
1942.
Icon. Catedrala din Chartres, portalul dinspre
nord, sec. XIII. Catedrala din Troyes, vitraliu, sec.
XV. Adam Elsheimer, Tobie .yi ingerul, sec. XVII,
Londra. Pieter Lastman, Tobie, PCl'telc!li fngerul,
1630. Rembrandt, fngeml pleci1nd de la familia lui
Tobie, 1637, Paris. Schnorr von Carosfeld,
"Tobie", Biblia in imagini, 1852.
TOMA
Unul dintre cei doisprezece apostoli*
(Mt 10,3), care se cere semne
ale invierii lui Isus (In 20,24-29). I se atri-
buie 0 evanghelie apocrifa". Dupa unii, el
i-a: evanghelizat pe parti; dupa altii, India.
Icon. Toma este reprezentat atingand cu mana
ranile lui Cristos, pentru a se lncredinta ca a
lnviat: sec. X, Berlin; mozaicuri la Daphni,
sec. XI, la Monreale, sec. XII; timpanul bisericii
Sfantul Toma din Strasbourg, sec. XIV;
Verrocchio, grup In bronz, 1483, Florenta; Gerritt
Van Honthorst, sec. xvn, Madrid; Caravaggio,
1602, Potsdam; Georges de La Tour, 1626, Paris.
TORA
-. PENT ATEUC.
TRADITIE
(Lat. 'traditio, "actiunea de a comunica
de a transmite".) Toate societatile
asigura continuitatea
ideile, valorile, obiceiurile institutiile de la
o generatie la alta. Fiecare generatie, departe
de a Ie recepta in mod pasiv, Ie selecteaza
Ie transforma, pastrand lnsa esenta mesajului.
Poporul Bibliei" transmis din gene-
ratie in generatie povestiri, obiceiuri, legi
etc., dintre care multe au fost apoi scrise.
Scriptura este 0 expresie privi1egiata
a Traditiei, ce cuprinde 0 traditie orala
(Talmudul*, pentru evrei) .
Isus de la poporul sau Scrip-
turile, trans mise prin ani, ca
r
214
TRANSSU BSTANTI ERE
Lcgea :;;i Prorocii nu trcbuic "stricati", ci
,}mpliniti" (Mt 5,17). In schimb. el
ceca ce numc;;tc ,Jraditia oamenilor", intrudit
aceasta poatc sa anulcze Lcgea (Mc 7,8). Isus
predicii $i aqioncaza ca acela "care are
putere, iar nu In klul carturariIor" (Mc 1,22).
Prin cuvintelc faptele sale, este Ia originca
unci traditii noi, propovaduite apoi de catrc
apostoli. Chiar dupa ce NT se incheie, traditia
sa ramanc vic In inima Trcbuie
totU.)i sa deosebim Traditia inscparabila de
Scripturi (VT $i .\'T) si traditiilc foartc di-
\"crsc aparutc In istorici.
5unetul trambitelor serve$tc $i la con-
vocarea adunarilor rcligioase (Num 10,2):
cl va da semnalul maretei adunari a alesilor
in ziua cea de pc urma (Is 27,13: lTes 4'.16-
17; lCo 15,52). --. LERIHON. .
Lit. Isaac Bashevis Singer, Cornul de berbec
(In 1935: la mijlocul scc. XVII, fn ora.)elul
polollez Goray (provincia Lublin) unde fallliliile
au fost decimate, unii afirma ca au aUzit
rasunand marelc corn de berbec ce vcstcst
sfiir)itullumii. Intr-adevar. ini(iatii Kabbalc(
prc\ azut venirea lui Mcsia In anul 1665.
TREIME
TRANSSCBSTA)\TIERE
(Din Ia!. trans . . ,dincolo de", si substan-
ria. "substantif'.) Termen raurit pentru a
ideea ca, In Euharistic. painea $i
vll1uI devin fntr-adevar (In suhstanta lor)
trupul)i s<lngde lui
Aceasta doctrina a devenit 0 doama
catolid Ia Conciliul din Trente (see. X\!I),
dupa cc tcologii medicvali au iscat 0 dcz-
batere asupra naturii painii $i a vinului fn
momentul sfin(irii, atunci cand eel care ofi-
ciaza repeta cuvintelc rostite de Isus la Cina
cea de Taina": "Acesta estc trupul meu ...
acesta estc sangele meu". --. EUHARISTIE.
TRAMBITA
"TrambiW' sau "corn" sUnt traduceri
pentru $ofar, instrument facut dintr-un corn
de berbec ori de tap; era folosit cu ocazia
unor proclamatii solemne.
Sunetul trambitei vesteste iminenta unei
primejdii; el pedep;irea lui (Is
18,3; Os 8,1) venirea Zilei Maniei (II 2,1-
15;AAp 8,61a 9,21).
In primele patru trambite
vestesc grindina $i focul ames tecate cu sange,
unci treimi din Hipturile illarii,
prabu$irea unui glob de foc si intunecarea
soareIui; a cincea anunta nivalirea celor
patru cete de lacuste: a .5asea, pe calaretii
parti: a $aptea, Mania lui Dumnezeu. .
Afirmatia fundamcntala a
estc cca a unui Dumnczeu unic. In trci
. ,pcrsoanc" .
Cuvantul nu aparc nici In VT, nici in NT.
El presupune 0 refleqic tcologica ce s-a
claborat treptat (Tertulian In scc. III, Con-
ciliul de la Niceea in 324, Conciliul de Ia
Constantinopo!e in 381), avand la baza
meditatia asupra raportului filial cc-l uneste
pe Isus cu Tara!" sau ;;i asupra Ieaaturii
Duhul Sfiin(', afirmate i'n NT 15,26).
Doctrina Sfintei Treimi se situeaza in traditia
monoteismului (iudaism islamism), d'ar
Dumnezeu este inteles ca
Dlferentele de interpretare ce exisra fntre
occidentali ;;i ortodoqi privitoare la
relatiile reciproce ale "persoanclor" - Tara
Fiu Duh Sfant - nu stirbesc credinta 10;
comuna i'ntr-un Dumnez'eu fntreit. .
L.&P. La Pa5ti sau 1a Sfiinta Treime. In tarile
occidentale, Sfanta Treime se Iri pri-
ma duminica de dupa Rusalii, data ei variind asa-
dar de la an la an, ca cea a Expresia fn-
seamna: Ia 0 data nesigura, nedeterminata. Inde-
partata, poate chiar niciodata (ca In Cantecullui
Malbrough). eN. tr.: "Malbrough pleaca la raz-
boi/Nu se )tie cil.nd va veni Inapoi.lLa Pasti saula
Sfiinta Treime!") .
Lit. Sfantul Hilarie (autor latin nascut In Galia,
sec. IV d. Cr.), De.>pre Sf!lnta Treime, tratat fn
douasprezece carti: 0 aparare riguroasa a orto-
doxiei cre5tine, violent atacate de arianism. care
nega natura dumnezeiasca a lLli Isus. '
Sfiintui De'pIc Sf!lnta Trdmc.399-
-1-22: AUQlhtin continua lupta S1antuiui Hilarie
arianislllului si cxamineazil posibilitatea
de a L:;llluri ce fnscamna ,.trci fntru ul1LlI" printr-o
. serie de analogii dedlhe din psihologia omeneasdl
(Henri Chadwick. AUf',u.stjn.
Sffllltlli loan ai Crllcii. ROl11;.;ntc I, sec. XVI,
.,Despre E\angi1cli,[ In principio emt verbum. CLl
privirc b SfCtnta Treime", poem teologic)i mistic.
In scc. XV!II. ra[iollaiistii iall In clerildere
dc)Ql11a Treimii. Dc excmplLl . .\lolltesLjuieu 111
Sc;j,ori pcrsanc. 172 l. XXIV. il citeazil pe scama-
torulnul11it Papii c,u'c-i facc pc crc)tini. inclusiv pc
regclc Frantei. sa crc:.rda d "trci nll (ac dec at unu".
Jcan-CLludc Renard . . \1ctiilJ10r/CVii lumii.
1951. cclui de-al treilea Til11p".
[COil. Trcimca poatc fi repre!cntatii prin trei
persoClne ascl11:l11iitoarc: ,\l1circi Rllblio\. i -1-l1 .
;';k)seo\ a: Lipi 'eric llal11anda. St-Just de r\arbonnc.
sec. XV: .ic'lJ) iCOllqllCt. lncoronarca Fccioarci.
1-'!-55. Cinntilly.
Tronul fl:ll'u/ui Ii grupcala pc DUl11nezeu-
Tatiil tinJ.ndu-1 pc FiuI. lsus rastignit. Duhul
Sfiint in chip de 'porllillbel: \lasaccio, 1.:1-27, Flo-
renta: :\1esterul din Flcmalle. sec. XV, Frankfurt:
15 i 1 . Vicna: Ribera. 1636, Madrid.
iHuz. Francis Poulenc. MeciitJtii asupni tainei
Snntei Trcimi. scc. XX.
TRIBUT
Suma de bani pe care i'nvin$ii crau obli-
aati s-o plateasca in semn de supunere.
a Incasat tribut de la vecinii sai (25
8,2) ori a pliitit la randu-i tribut (Jud 3,15-
18; 2R 17,3-4). In timpul ocupatiei romane,
vame$ii (perceptorii) i'ncaseaza ace$ti bani;
Isus confirma necesitatea ca ei sa-i fie platiti
lui Cezar (Mc 12,14; Lc 20,25), caci obli-
gatii1e fata de Dumnezeu obligatiile fata
de autoritatea publica sunt distincte,
Tot tribut se taxa pe care,
incepand de la Moise, trebuie s-o plateasca
Templului orice evreu care a Implinit varsta
de 20 de ani: 0 jumatate de siclu sau doua
drahme (didrahma).
Cand perceptorul din Capernaum fI In-
treaM pe Petru daca invatatorul Lui plate$te
darea catre Templu, cl rasp un de afirmativ;
TRUP 215
caei Isus nu vrea nici sa-i tulbure "pc oa-
mcnii aceia" (Mt 1724-25), nici sa fie Iuat
drept un zelo( ca urmare a rcfuzului dc a
plati impozituI roman.
Icon. TOlllmaso :Vlasaccio, Plata tributului.
i'resca. ] -1-26. Santa \laria del Carmine. Floren(a.
TRUP
(Eb. basal', literal "carne".)
VT. DuaIismuI de origine greccasca,
respectiv dintre trup spirit. nu
aparc In VT. Povcstea faccrii Iumii II arata
pe Dumnc/cll diind viata cu sunarca sa
trupului omcnesc (Gn 2,7). --. SCFLET.
Inc.!cmnat la sfintenic morala, omul e da-
tor sa-si sllpuna trupul unor rituri de curatire
lcgate de CUltllIIui Dumnezeu. Regulilc de
gcn sc rekra la Ia raporturiJe
scxuale, la boaIa, la l110artc: cIc amintcsc
faptul ca Dumnczcu estc stapanul vietii (Lv
11-18).
NT. Isus, imprllmutand un trup de carne,
vine sa manifcste in mod concret dragostea
lui Dumnezeu pentru poporul sau. Inainte
de a muri, viara oamcnilor
atunci cand, in timpul ospatului de
frange painea ii indeamna pc cei din jur:
..Luati. mancati, acesta este trupul meu" (Mt
26,26). Dupa Sf. Pavel (lCo 6,19),
trupul omului este "Templul Duhului Sfiin(" .
o astfel de conceptie interzice laxismul
moral, desfraul, dar $i dispretul stoic fata de
trup, acesta fiind menit invierii.
Simboluri: limbajul biblic este foarte
concret. Se folosesc uneori termeni referitori
la corpul omenesc pcntru a vorbi despre
Dumnezeu; astfel, expresia "fata lui Dum-
nezeu" inseamna privirea lui, "bratul lui
Dumnezeu" puterea lui, "nara lui Dum-
nezeu" - mania lui, ceea ce nu autorizeaza
Insa 0 reprezentare omeneasca a divinitatii.
Epistola catre Corinteni ii apIica Bise-
ricii simbolismuI trupului: cum un trup
este alcatuit din mai multe maduIare, fiind
totu$i unul singur, tot astfcl sunt
r
214
TRANSSU BSTANTI ERE
Lcgea :;;i Prorocii nu trcbuic "stricati", ci
,}mpliniti" (Mt 5,17). In schimb. el
ceca ce numc;;tc ,Jraditia oamenilor", intrudit
aceasta poatc sa anulcze Lcgea (Mc 7,8). Isus
predicii $i aqioncaza ca acela "care are
putere, iar nu In klul carturariIor" (Mc 1,22).
Prin cuvintelc faptele sale, este Ia originca
unci traditii noi, propovaduite apoi de catrc
apostoli. Chiar dupa ce NT se incheie, traditia
sa ramanc vic In inima Trcbuie
totU.)i sa deosebim Traditia inscparabila de
Scripturi (VT $i .\'T) si traditiilc foartc di-
\"crsc aparutc In istorici.
5unetul trambitelor serve$tc $i la con-
vocarea adunarilor rcligioase (Num 10,2):
cl va da semnalul maretei adunari a alesilor
in ziua cea de pc urma (Is 27,13: lTes 4'.16-
17; lCo 15,52). --. LERIHON. .
Lit. Isaac Bashevis Singer, Cornul de berbec
(In 1935: la mijlocul scc. XVII, fn ora.)elul
polollez Goray (provincia Lublin) unde fallliliile
au fost decimate, unii afirma ca au aUzit
rasunand marelc corn de berbec ce vcstcst
sfiir)itullumii. Intr-adevar. ini(iatii Kabbalc(
prc\ azut venirea lui Mcsia In anul 1665.
TREIME
TRANSSCBSTA)\TIERE
(Din Ia!. trans . . ,dincolo de", si substan-
ria. "substantif'.) Termen raurit pentru a
ideea ca, In Euharistic. painea $i
vll1uI devin fntr-adevar (In suhstanta lor)
trupul)i s<lngde lui
Aceasta doctrina a devenit 0 doama
catolid Ia Conciliul din Trente (see. X\!I),
dupa cc tcologii medicvali au iscat 0 dcz-
batere asupra naturii painii $i a vinului fn
momentul sfin(irii, atunci cand eel care ofi-
ciaza repeta cuvintelc rostite de Isus la Cina
cea de Taina": "Acesta estc trupul meu ...
acesta estc sangele meu". --. EUHARISTIE.
TRAMBITA
"TrambiW' sau "corn" sUnt traduceri
pentru $ofar, instrument facut dintr-un corn
de berbec ori de tap; era folosit cu ocazia
unor proclamatii solemne.
Sunetul trambitei vesteste iminenta unei
primejdii; el pedep;irea lui (Is
18,3; Os 8,1) venirea Zilei Maniei (II 2,1-
15;AAp 8,61a 9,21).
In primele patru trambite
vestesc grindina $i focul ames tecate cu sange,
unci treimi din Hipturile illarii,
prabu$irea unui glob de foc si intunecarea
soareIui; a cincea anunta nivalirea celor
patru cete de lacuste: a .5asea, pe calaretii
parti: a $aptea, Mania lui Dumnezeu. .
Afirmatia fundamcntala a
estc cca a unui Dumnczeu unic. In trci
. ,pcrsoanc" .
Cuvantul nu aparc nici In VT, nici in NT.
El presupune 0 refleqic tcologica ce s-a
claborat treptat (Tertulian In scc. III, Con-
ciliul de la Niceea in 324, Conciliul de Ia
Constantinopo!e in 381), avand la baza
meditatia asupra raportului filial cc-l uneste
pe Isus cu Tara!" sau ;;i asupra Ieaaturii
Duhul Sfiin(', afirmate i'n NT 15,26).
Doctrina Sfintei Treimi se situeaza in traditia
monoteismului (iudaism islamism), d'ar
Dumnezeu este inteles ca
Dlferentele de interpretare ce exisra fntre
occidentali ;;i ortodoqi privitoare la
relatiile reciproce ale "persoanclor" - Tara
Fiu Duh Sfant - nu stirbesc credinta 10;
comuna i'ntr-un Dumnez'eu fntreit. .
L.&P. La Pa5ti sau 1a Sfiinta Treime. In tarile
occidentale, Sfanta Treime se Iri pri-
ma duminica de dupa Rusalii, data ei variind asa-
dar de la an la an, ca cea a Expresia fn-
seamna: Ia 0 data nesigura, nedeterminata. Inde-
partata, poate chiar niciodata (ca In Cantecullui
Malbrough). eN. tr.: "Malbrough pleaca la raz-
boi/Nu se )tie cil.nd va veni Inapoi.lLa Pasti saula
Sfiinta Treime!") .
Lit. Sfantul Hilarie (autor latin nascut In Galia,
sec. IV d. Cr.), De.>pre Sf!lnta Treime, tratat fn
douasprezece carti: 0 aparare riguroasa a orto-
doxiei cre5tine, violent atacate de arianism. care
nega natura dumnezeiasca a lLli Isus. '
Sfiintui De'pIc Sf!lnta Trdmc.399-
-1-22: AUQlhtin continua lupta S1antuiui Hilarie
arianislllului si cxamineazil posibilitatea
de a L:;llluri ce fnscamna ,.trci fntru ul1LlI" printr-o
. serie de analogii dedlhe din psihologia omeneasdl
(Henri Chadwick. AUf',u.stjn.
Sffllltlli loan ai Crllcii. ROl11;.;ntc I, sec. XVI,
.,Despre E\angi1cli,[ In principio emt verbum. CLl
privirc b SfCtnta Treime", poem teologic)i mistic.
In scc. XV!II. ra[iollaiistii iall In clerildere
dc)Ql11a Treimii. Dc excmplLl . .\lolltesLjuieu 111
Sc;j,ori pcrsanc. 172 l. XXIV. il citeazil pe scama-
torulnul11it Papii c,u'c-i facc pc crc)tini. inclusiv pc
regclc Frantei. sa crc:.rda d "trci nll (ac dec at unu".
Jcan-CLludc Renard . . \1ctiilJ10r/CVii lumii.
1951. cclui de-al treilea Til11p".
[COil. Trcimca poatc fi repre!cntatii prin trei
persoClne ascl11:l11iitoarc: ,\l1circi Rllblio\. i -1-l1 .
;';k)seo\ a: Lipi 'eric llal11anda. St-Just de r\arbonnc.
sec. XV: .ic'lJ) iCOllqllCt. lncoronarca Fccioarci.
1-'!-55. Cinntilly.
Tronul fl:ll'u/ui Ii grupcala pc DUl11nezeu-
Tatiil tinJ.ndu-1 pc FiuI. lsus rastignit. Duhul
Sfiint in chip de 'porllillbel: \lasaccio, 1.:1-27, Flo-
renta: :\1esterul din Flcmalle. sec. XV, Frankfurt:
15 i 1 . Vicna: Ribera. 1636, Madrid.
iHuz. Francis Poulenc. MeciitJtii asupni tainei
Snntei Trcimi. scc. XX.
TRIBUT
Suma de bani pe care i'nvin$ii crau obli-
aati s-o plateasca in semn de supunere.
a Incasat tribut de la vecinii sai (25
8,2) ori a pliitit la randu-i tribut (Jud 3,15-
18; 2R 17,3-4). In timpul ocupatiei romane,
vame$ii (perceptorii) i'ncaseaza ace$ti bani;
Isus confirma necesitatea ca ei sa-i fie platiti
lui Cezar (Mc 12,14; Lc 20,25), caci obli-
gatii1e fata de Dumnezeu obligatiile fata
de autoritatea publica sunt distincte,
Tot tribut se taxa pe care,
incepand de la Moise, trebuie s-o plateasca
Templului orice evreu care a Implinit varsta
de 20 de ani: 0 jumatate de siclu sau doua
drahme (didrahma).
Cand perceptorul din Capernaum fI In-
treaM pe Petru daca invatatorul Lui plate$te
darea catre Templu, cl rasp un de afirmativ;
TRUP 215
caei Isus nu vrea nici sa-i tulbure "pc oa-
mcnii aceia" (Mt 1724-25), nici sa fie Iuat
drept un zelo( ca urmare a rcfuzului dc a
plati impozituI roman.
Icon. TOlllmaso :Vlasaccio, Plata tributului.
i'resca. ] -1-26. Santa \laria del Carmine. Floren(a.
TRUP
(Eb. basal', literal "carne".)
VT. DuaIismuI de origine greccasca,
respectiv dintre trup spirit. nu
aparc In VT. Povcstea faccrii Iumii II arata
pe Dumnc/cll diind viata cu sunarca sa
trupului omcnesc (Gn 2,7). --. SCFLET.
Inc.!cmnat la sfintenic morala, omul e da-
tor sa-si sllpuna trupul unor rituri de curatire
lcgate de CUltllIIui Dumnezeu. Regulilc de
gcn sc rekra la Ia raporturiJe
scxuale, la boaIa, la l110artc: cIc amintcsc
faptul ca Dumnczcu estc stapanul vietii (Lv
11-18).
NT. Isus, imprllmutand un trup de carne,
vine sa manifcste in mod concret dragostea
lui Dumnezeu pentru poporul sau. Inainte
de a muri, viara oamcnilor
atunci cand, in timpul ospatului de
frange painea ii indeamna pc cei din jur:
..Luati. mancati, acesta este trupul meu" (Mt
26,26). Dupa Sf. Pavel (lCo 6,19),
trupul omului este "Templul Duhului Sfiin(" .
o astfel de conceptie interzice laxismul
moral, desfraul, dar $i dispretul stoic fata de
trup, acesta fiind menit invierii.
Simboluri: limbajul biblic este foarte
concret. Se folosesc uneori termeni referitori
la corpul omenesc pcntru a vorbi despre
Dumnezeu; astfel, expresia "fata lui Dum-
nezeu" inseamna privirea lui, "bratul lui
Dumnezeu" puterea lui, "nara lui Dum-
nezeu" - mania lui, ceea ce nu autorizeaza
Insa 0 reprezentare omeneasca a divinitatii.
Epistola catre Corinteni ii apIica Bise-
ricii simbolismuI trupului: cum un trup
este alcatuit din mai multe maduIare, fiind
totu$i unul singur, tot astfcl sunt
216 rUBAlCAIN
solidari, reprezentand panik componente
ale trup intru Isus: "Daea un singur
madular sufcra, to ate madularcle sufcra im-
preuna cu cI" (lCo 12-26). -. EUHARIS-
TIE, rNTRUPARE.
TUBALCAIN
Un pasaj din Geneza despre doi
veri, Jubal Tubakain, muzicie-
nilor ai ce prelllcreaza
bronzlll !)i fient!: ci ar 11 lui Cain
(Gn 420-22).
TLNET
Tunctul si fulgereIc rnso\ese adcseori
manifcstariIc pllterii divine (teoLtnii'). Gla-
suI lui Dllmnezcu estc comparat CLI LIn tunet
(Ex 19.19). "Dumnczell a tunat In ceruri:
Cel Preai'nalt' J'ikut auzit glaslll" (Ps
18,14). Intregul psalm29 este un imn Inchi-
nat "domnului furtunii".
Conform NT, de Rusalii', un zgomot
violent a precedat aparitia IimbiJor de foc
(Fp 2,2). -. FULGER.
TUNICA
Tunica lui Iosif
Iosif era fiul preferat allui Iacov':', ceea
ce a stamit gelozia lui. $ovaind sa-l
omoare, I-au despuiat de tunica pc care i-a
daruise tatal sau I-au vandut unor ne-
gustori care I-au dus in Egipt. Apoi au
injunghiat un tap, au inmuiat tunica in
sangele lui i-au trimis-o tatalui lor ca sa-I
faea sa creada ca Iosif fusese devorat de
fiarele salbatice (Gn 37).
Tunica lui Isus
Dupa Rastignire", soldani romani
intre ei lui Isus. Deoa-
rece tunica lui era fara cusatura, "tesuta din-
tr-o singura bucata de sus pana jos", au ezi-
tat sa 0 rupa au hoUirat sa 0 trag a Ia sorti
(In 19,23).
DesiguL loan face aici 0 aIuzie Ia sacer-
dotiul supremalluilsus.fiindca doar arhie-
reul era eel care purta 0 tunica fara eusatura.
Traditia cre5tina a vazut In aceasta ca-
simbolul unitatii Bisericii": schismele
5i ereziile sunt pentru ea tot atatea sfa5ieri.
Icon. Velazyllez. Tunicii lui lm'if. 1630.
bcorial. Ford \laddox Brown. CdllJii.Yii co/oratd,
scc. XIX. Lilcrpool.
CIIl. Hcnry Kostcr. Tunica, 1953: film de mare
spcctacol pornind dc la Evanghclia Sffllltuilli loan.
TURMA
Este formata din de care se
ingrijcste un prcot (sau, melaforie, un pastor).
Termenul sc astiizi mai ales eu 0
nuantJ ironicJ.
TYR
(EI1. tsor. .,stancil.".) fcnician iniHtat
pe 0 mica insula stancoasa inca din milcniul
III, extins 5i i'nfrumusetat in sec. Xi. Cr. de
rcgele Hiram. Acesta a intretinut relatii bune
cu David cu Solomon (2S 5,11; lR
5,15-25); a procurat materialc
pentru edificarea Templului din Ierusalim.
TyruI a intemeiat colonii indepartate, din-
tre care cea mai vestita este Cartagina
("punic" vine de la "fenician"). In sec. XI,
Tyrul avea legiituri stranse cu Israel (Izabela,
fiica regelui IttobaaI, se eu Ahab),
dar ulterior relatiiIe s-au deteriorat. Prorocii
I-au condamnat cu asprime (Am 1,9-10; Is
23; Iez 26-28), mai ales fiindca a vruC sa-I
impinga pe Israel intr-o politica de aIianta eu
Asiria pentru ca s-a bueurat la eueerirea
Ierusalimului de catre Nabueodonosor.
Alexandru eel Mare a sa cuee-
reasea Tyrul, apoi -a recapatat liber-
tatea prosperitatea sub suveranii seleucizi
romani.
Tyrul Sidonul, veeinullui, sunt adesea
mentionate in NT, po ate intr-un sens mai
larg, pentru a desemna regiunea pagana din
Galileea Superioara.
T
TAP , ...
. LcviticuI ne ritllalul
s traue Ia sorti un tap. care cstc Incarca! de
cu toate paeatelc israclitilor
{Tat in dcsert, Ioe In care Dumnezell nU-!)1
lui Jatatoare de rod (Lv
16,5-10). d
Astazi, exprcsia se ca.n c
desprc cineva desemnat dc
sau de un grup sa fie vinovatuJ ce treb.Ule
izgonit sau executat in Iocul
Este cel care pentru
Lit. William Faulkner, Zgomotu/ fUrIa. 1949;
Parabola, 1954.
Icon. Holman Hunt, Tilpul 1 X54, Port
Sunlight.
TARA FAGADUINTEI..
, Obieet al tagaduintei" tacute de Dum-
nezeu lui Avraam* (Gn 12,7; Ie.z
tara, pamantul, va juca un .rol .m
toata istoria lui Israel. Ideahzat de Tramt
1e
,
acest tinut "unde eurge lapte miere" (Nun:
13 ,27) nu este cueerit prin arme1or, Cl
mai degraba daruit de Dumnezeu (Ps
44,2-8; 78,54-55; Dt 9,1-6).
Dllprl Exil, sprc pamantul fagaduit sc vor
'indrepta t(latc speranteIc lui Israel CPs J 3.3):
iar tcma intoarcerii. Icgata dc credltl\a 1a
t
<:
dc Lege (Ie/. 20,41-42), va hrani gandlrca Sl
rugaciunea cvreiasca pana in epoea 010-
derna. EXOD.
Lit. Pcntw pri1l1ii crcstini ai Lumii
cllcerirea tcritoriullii american (Starclc
Unitc, Canada) sc asociaza eu povestmle
biblice privitoarc la Pamfll1tuI Fagildliintci,luCfU
dovcdit de literatura: Timothy .
The Con4ue.,-r of Canaan. 17X5 (aproplere mtre
Ioslla George Washington). Stell1beck,
.. ,., t'ranl"l sa'raci neVOlaSI
StrugUrII manICI, .) .. a . , . .
strabat tinuturi neprimitoare inainte de a aJunge
in California, unde Ii se promite behugll!.
Inevitabil, cititorul este indemnat sa faea 0
apropiere intre istoria Exodului 5
i
1m
Steinbeck, chiar dadi in roman nu eXlsta vreo
referire explicita Ja Biblic.
Paul Claude!. Cinci mari ode. "Magnificat",
1907: poetu!, devenit tata, 11 binecuvanteaza pe
Dumnezeu 5i 11 evoca pe Iosua intrand in Tara
Fagactuintei. Piir Lagerkvist, Tara SfEnta, [964.
IERUSALIM, ISRAEL.
1\1uz. Jules Massenet, Tara Fiigiiduint
ei
, sec.
XIX.
216 rUBAlCAIN
solidari, reprezentand panik componente
ale trup intru Isus: "Daea un singur
madular sufcra, to ate madularcle sufcra im-
preuna cu cI" (lCo 12-26). -. EUHARIS-
TIE, rNTRUPARE.
TUBALCAIN
Un pasaj din Geneza despre doi
veri, Jubal Tubakain, muzicie-
nilor ai ce prelllcreaza
bronzlll !)i fient!: ci ar 11 lui Cain
(Gn 420-22).
TLNET
Tunctul si fulgereIc rnso\ese adcseori
manifcstariIc pllterii divine (teoLtnii'). Gla-
suI lui Dllmnezcu estc comparat CLI LIn tunet
(Ex 19.19). "Dumnczell a tunat In ceruri:
Cel Preai'nalt' J'ikut auzit glaslll" (Ps
18,14). Intregul psalm29 este un imn Inchi-
nat "domnului furtunii".
Conform NT, de Rusalii', un zgomot
violent a precedat aparitia IimbiJor de foc
(Fp 2,2). -. FULGER.
TUNICA
Tunica lui Iosif
Iosif era fiul preferat allui Iacov':', ceea
ce a stamit gelozia lui. $ovaind sa-l
omoare, I-au despuiat de tunica pc care i-a
daruise tatal sau I-au vandut unor ne-
gustori care I-au dus in Egipt. Apoi au
injunghiat un tap, au inmuiat tunica in
sangele lui i-au trimis-o tatalui lor ca sa-I
faea sa creada ca Iosif fusese devorat de
fiarele salbatice (Gn 37).
Tunica lui Isus
Dupa Rastignire", soldani romani
intre ei lui Isus. Deoa-
rece tunica lui era fara cusatura, "tesuta din-
tr-o singura bucata de sus pana jos", au ezi-
tat sa 0 rupa au hoUirat sa 0 trag a Ia sorti
(In 19,23).
DesiguL loan face aici 0 aIuzie Ia sacer-
dotiul supremalluilsus.fiindca doar arhie-
reul era eel care purta 0 tunica fara eusatura.
Traditia cre5tina a vazut In aceasta ca-
simbolul unitatii Bisericii": schismele
5i ereziile sunt pentru ea tot atatea sfa5ieri.
Icon. Velazyllez. Tunicii lui lm'if. 1630.
bcorial. Ford \laddox Brown. CdllJii.Yii co/oratd,
scc. XIX. Lilcrpool.
CIIl. Hcnry Kostcr. Tunica, 1953: film de mare
spcctacol pornind dc la Evanghclia Sffllltuilli loan.
TURMA
Este formata din de care se
ingrijcste un prcot (sau, melaforie, un pastor).
Termenul sc astiizi mai ales eu 0
nuantJ ironicJ.
TYR
(EI1. tsor. .,stancil.".) fcnician iniHtat
pe 0 mica insula stancoasa inca din milcniul
III, extins 5i i'nfrumusetat in sec. Xi. Cr. de
rcgele Hiram. Acesta a intretinut relatii bune
cu David cu Solomon (2S 5,11; lR
5,15-25); a procurat materialc
pentru edificarea Templului din Ierusalim.
TyruI a intemeiat colonii indepartate, din-
tre care cea mai vestita este Cartagina
("punic" vine de la "fenician"). In sec. XI,
Tyrul avea legiituri stranse cu Israel (Izabela,
fiica regelui IttobaaI, se eu Ahab),
dar ulterior relatiiIe s-au deteriorat. Prorocii
I-au condamnat cu asprime (Am 1,9-10; Is
23; Iez 26-28), mai ales fiindca a vruC sa-I
impinga pe Israel intr-o politica de aIianta eu
Asiria pentru ca s-a bueurat la eueerirea
Ierusalimului de catre Nabueodonosor.
Alexandru eel Mare a sa cuee-
reasea Tyrul, apoi -a recapatat liber-
tatea prosperitatea sub suveranii seleucizi
romani.
Tyrul Sidonul, veeinullui, sunt adesea
mentionate in NT, po ate intr-un sens mai
larg, pentru a desemna regiunea pagana din
Galileea Superioara.
T
TAP , ...
. LcviticuI ne ritllalul
s traue Ia sorti un tap. care cstc Incarca! de
cu toate paeatelc israclitilor
{Tat in dcsert, Ioe In care Dumnezell nU-!)1
lui Jatatoare de rod (Lv
16,5-10). d
Astazi, exprcsia se ca.n c
desprc cineva desemnat dc
sau de un grup sa fie vinovatuJ ce treb.Ule
izgonit sau executat in Iocul
Este cel care pentru
Lit. William Faulkner, Zgomotu/ fUrIa. 1949;
Parabola, 1954.
Icon. Holman Hunt, Tilpul 1 X54, Port
Sunlight.
TARA FAGADUINTEI..
, Obieet al tagaduintei" tacute de Dum-
nezeu lui Avraam* (Gn 12,7; Ie.z
tara, pamantul, va juca un .rol .m
toata istoria lui Israel. Ideahzat de Tramt
1e
,
acest tinut "unde eurge lapte miere" (Nun:
13 ,27) nu este cueerit prin arme1or, Cl
mai degraba daruit de Dumnezeu (Ps
44,2-8; 78,54-55; Dt 9,1-6).
Dllprl Exil, sprc pamantul fagaduit sc vor
'indrepta t(latc speranteIc lui Israel CPs J 3.3):
iar tcma intoarcerii. Icgata dc credltl\a 1a
t
<:
dc Lege (Ie/. 20,41-42), va hrani gandlrca Sl
rugaciunea cvreiasca pana in epoea 010-
derna. EXOD.
Lit. Pcntw pri1l1ii crcstini ai Lumii
cllcerirea tcritoriullii american (Starclc
Unitc, Canada) sc asociaza eu povestmle
biblice privitoarc la Pamfll1tuI Fagildliintci,luCfU
dovcdit de literatura: Timothy .
The Con4ue.,-r of Canaan. 17X5 (aproplere mtre
Ioslla George Washington). Stell1beck,
.. ,., t'ranl"l sa'raci neVOlaSI
StrugUrII manICI, .) .. a . , . .
strabat tinuturi neprimitoare inainte de a aJunge
in California, unde Ii se promite behugll!.
Inevitabil, cititorul este indemnat sa faea 0
apropiere intre istoria Exodului 5
i
1m
Steinbeck, chiar dadi in roman nu eXlsta vreo
referire explicita Ja Biblic.
Paul Claude!. Cinci mari ode. "Magnificat",
1907: poetu!, devenit tata, 11 binecuvanteaza pe
Dumnezeu 5i 11 evoca pe Iosua intrand in Tara
Fagactuintei. Piir Lagerkvist, Tara SfEnta, [964.
IERUSALIM, ISRAEL.
1\1uz. Jules Massenet, Tara Fiigiiduint
ei
, sec.
XIX.
UCENIC (I)ISCIPOL)
(Lat. discipuJus . .. elev".) L' eenieul cstc
eel urmeilzil de bUnilYoic pc fnvatator.
eu ajutowl euvinlclor. al
nlor al sericrilor accs(uia.
.Cuvantul cs(c rarcori f()Iosit In VT: nu-
mal Isala desprc .,uecnicii sai"
(Is 8,16). Pc timpullui [sus, cI dcsemncaza
earc i'nvatatura unui
Tab] .
. ii numese "ueeniei" pe toti
eel urmeaza pc lsus. Intr-un
restnetI.:> estc vorba despre eei doisprczeee
apostolr" .
In .EvangheIia Sfantului loan e pomenit
:,ueemeul pe care 11 iubea Isus" (In 13.23).
In care traditia il pc insusi
dar hecare crqtin se poate recunoaste in el '
L.&P. Cjne nu este cu nllne este
(Mt I.2,3(J): respingerea celor nehotarati
cu mlma ImpMtitiL '. ,
Emmanuel, Tu, 1978."Urmeaza-ma":
"Astazl, ca 51 leri, Gla'ml ma cheama fara v '.
mea." ora
UNGERE/UNS
Aqiune ce consta in a varsa putin ulei*
peste un obiect sau pe capu! unui personaj
u
pcntru anumita funqic (preo-
(Lasca sau rC2:casea) Astl'c'I ,;,
. ,', "" C I un tTc
I?a:'ld', .mcI:it sa devin:l rcgc (I S 16).
con1cnndU-1 atnbutclc unui LT
'v v . . n :crca
mil', un amcstce de si
1111[Odel1l1 30,22 si Ufm.), cstc rczcrvat'a
Oblcctclor de cult, In particular
altaruIUJ ardcrilc dc to(' (Ex 29,36).
FIgura rcelul-uns, sau Mesia", a dobandit
0 Importan(a pril110rdiaLl In rcligia
lUI Gestul ungcrii s-a mentinut
anumlt numlr de la botezul,
maslul pentru l11unbunzi bolnavi. -.
CRISTOS, MESIA, TAINA.
[COI1. Un"erea Ill' D' .[ S'
c 1 av/(. de la
Doura-Europos. sec. fIl.
ail UNSPREZECELEA
parabola bibIica a luerMorilor tril11isi
la VIe reIatata de Matei (20.1-16) Iu v
t
:.
d' , , cra om
m al. unsprezecelea primesc aceeasi
ca.y} ce.I au "purtat povara ziIei,
el ; alcI nu este Yorba de dreptatea
ci de bUnatatea divina, care
merge dmcoIo de dreptate.
LlIcr:1torii djn ceaslli al llmprezeceiea:
II pe cei care Yin Cl! Intarziere la
credrnta sal! la once activitate.
v
V ACI GRASE, V ACI SLABE
Iosit, care scapase din inchisoare datorita
sale de a interpreta visele (Gn 40), a
sa explice un vis al fal'aonului (Gn 41,1-
32): cand vaci grase din Nil, erau
devorate de vaci slabe. Iosif a anuntat
ca acele vaci grase insemnau ani
de ce vor fi urrnati de ani de
foamete (vacile slabe). N umit mare sfetnic
al palatului de catre faraon, Iosif a facut
provizii de grane in anii de scapan-
du-i astfel de foamete pe egipteni.
L.&P. Expresiile: Vremea vaciior grase, vremea
vacilor slabe au trecut in vorbirea curenta.
Icon. [osif tiilcuie"te visele faraonului:
St-Savin, fresca din sec. XII; San Marco,
mozaic din sec. XIII; Catedrala din Bourges,
vitraliu din sec. XIII.
VADE RETRO SATANAS
"Inapoi, Satana" - aceste cuvinte ale lui
Isus, ispitit de diavol in sunt amintite
in Evanghelia dupa Matei, 4,10.
L.&P. Piei, Satano! Expresie folosita pentru a
respinge propunerile necinstite, dar tentante ale
cuiva.
VAE SOLI
(Lat., "vai de eel singur".) Sunt vorbele
Inteleptului, care sesizeaza dificultatea pentru
un ins izolat de a dintr-o situatie
primejdioasa: in caz de cadere, nu e nimeni
sa-l ridice. El maj constata dulceata de a fi
in doi: "Cand doi se cuIea, se incalzesc, dar
unul cum s-ar putea incalzi?" (Qo 4,9-12). De
unde maxima: Vae soli - "V ai de cel singur" ,
interpretata adesea in mod mai precis: "Vai de
eel care ia sotie." -. QOHELET.
Lit. Milton, Paradisul pierdut, 1667, cap. VIII:
lui Adam, care se plange de singuratatea sa In
Eden, Dllmnezeu Ii spune: "Nu este bine ca
omu! sa fie singur", reluand cuvintele Genezei
(Gn 2,18) 5i ale Qoheletu!ui. Atunci Dumnezeu a
facut-o pe Eva.
V ALE A PLANGERII
Expresie literara ce desemneaza pamantul
(lumea) lacrimile de suferinta sau de
pociiinta pe care Ie varsa pacatosul sperand in
fericirea Raiului. Ea nu figureaza in Biblie.
Icol1. Gustave Dore, Valea Pl/lngerii, 1883,
Paris, Petit-Palais.

V (sau perceptorii) erau cei care
strangeau darile; ei remiteau autoritatilor
romane 0 suma de bani, aco-
perirea impozitului de la contribuabili un
beneficiu propriu substantial.
Erau dispretuiti, ba chiar urati pentru
serviciile pe care Ie aduceau ocupantului
strain pentru lacomia lor. De aceea Isus a
provocat un adevarat scandal cand a fost
vazut mancand in mijlocul al
sau cand a intrat in casa lui
Zaheu*, mai-marele (Lc 19,1-10).
UCENIC (I)ISCIPOL)
(Lat. discipuJus . .. elev".) L' eenieul cstc
eel urmeilzil de bUnilYoic pc fnvatator.
eu ajutowl euvinlclor. al
nlor al sericrilor accs(uia.
.Cuvantul cs(c rarcori f()Iosit In VT: nu-
mal Isala desprc .,uecnicii sai"
(Is 8,16). Pc timpullui [sus, cI dcsemncaza
earc i'nvatatura unui
Tab] .
. ii numese "ueeniei" pe toti
eel urmeaza pc lsus. Intr-un
restnetI.:> estc vorba despre eei doisprczeee
apostolr" .
In .EvangheIia Sfantului loan e pomenit
:,ueemeul pe care 11 iubea Isus" (In 13.23).
In care traditia il pc insusi
dar hecare crqtin se poate recunoaste in el '
L.&P. Cjne nu este cu nllne este
(Mt I.2,3(J): respingerea celor nehotarati
cu mlma ImpMtitiL '. ,
Emmanuel, Tu, 1978."Urmeaza-ma":
"Astazl, ca 51 leri, Gla'ml ma cheama fara v '.
mea." ora
UNGERE/UNS
Aqiune ce consta in a varsa putin ulei*
peste un obiect sau pe capu! unui personaj
u
pcntru anumita funqic (preo-
(Lasca sau rC2:casea) Astl'c'I ,;,
. ,', "" C I un tTc
I?a:'ld', .mcI:it sa devin:l rcgc (I S 16).
con1cnndU-1 atnbutclc unui LT
'v v . . n :crca
mil', un amcstce de si
1111[Odel1l1 30,22 si Ufm.), cstc rczcrvat'a
Oblcctclor de cult, In particular
altaruIUJ ardcrilc dc to(' (Ex 29,36).
FIgura rcelul-uns, sau Mesia", a dobandit
0 Importan(a pril110rdiaLl In rcligia
lUI Gestul ungcrii s-a mentinut
anumlt numlr de la botezul,
maslul pentru l11unbunzi bolnavi. -.
CRISTOS, MESIA, TAINA.
[COI1. Un"erea Ill' D' .[ S'
c 1 av/(. de la
Doura-Europos. sec. fIl.
ail UNSPREZECELEA
parabola bibIica a luerMorilor tril11isi
la VIe reIatata de Matei (20.1-16) Iu v
t
:.
d' , , cra om
m al. unsprezecelea primesc aceeasi
ca.y} ce.I au "purtat povara ziIei,
el ; alcI nu este Yorba de dreptatea
ci de bUnatatea divina, care
merge dmcoIo de dreptate.
LlIcr:1torii djn ceaslli al llmprezeceiea:
II pe cei care Yin Cl! Intarziere la
credrnta sal! la once activitate.
v
V ACI GRASE, V ACI SLABE
Iosit, care scapase din inchisoare datorita
sale de a interpreta visele (Gn 40), a
sa explice un vis al fal'aonului (Gn 41,1-
32): cand vaci grase din Nil, erau
devorate de vaci slabe. Iosif a anuntat
ca acele vaci grase insemnau ani
de ce vor fi urrnati de ani de
foamete (vacile slabe). N umit mare sfetnic
al palatului de catre faraon, Iosif a facut
provizii de grane in anii de scapan-
du-i astfel de foamete pe egipteni.
L.&P. Expresiile: Vremea vaciior grase, vremea
vacilor slabe au trecut in vorbirea curenta.
Icon. [osif tiilcuie"te visele faraonului:
St-Savin, fresca din sec. XII; San Marco,
mozaic din sec. XIII; Catedrala din Bourges,
vitraliu din sec. XIII.
VADE RETRO SATANAS
"Inapoi, Satana" - aceste cuvinte ale lui
Isus, ispitit de diavol in sunt amintite
in Evanghelia dupa Matei, 4,10.
L.&P. Piei, Satano! Expresie folosita pentru a
respinge propunerile necinstite, dar tentante ale
cuiva.
VAE SOLI
(Lat., "vai de eel singur".) Sunt vorbele
Inteleptului, care sesizeaza dificultatea pentru
un ins izolat de a dintr-o situatie
primejdioasa: in caz de cadere, nu e nimeni
sa-l ridice. El maj constata dulceata de a fi
in doi: "Cand doi se cuIea, se incalzesc, dar
unul cum s-ar putea incalzi?" (Qo 4,9-12). De
unde maxima: Vae soli - "V ai de cel singur" ,
interpretata adesea in mod mai precis: "Vai de
eel care ia sotie." -. QOHELET.
Lit. Milton, Paradisul pierdut, 1667, cap. VIII:
lui Adam, care se plange de singuratatea sa In
Eden, Dllmnezeu Ii spune: "Nu este bine ca
omu! sa fie singur", reluand cuvintele Genezei
(Gn 2,18) 5i ale Qoheletu!ui. Atunci Dumnezeu a
facut-o pe Eva.
V ALE A PLANGERII
Expresie literara ce desemneaza pamantul
(lumea) lacrimile de suferinta sau de
pociiinta pe care Ie varsa pacatosul sperand in
fericirea Raiului. Ea nu figureaza in Biblie.
Icol1. Gustave Dore, Valea Pl/lngerii, 1883,
Paris, Petit-Palais.

V (sau perceptorii) erau cei care
strangeau darile; ei remiteau autoritatilor
romane 0 suma de bani, aco-
perirea impozitului de la contribuabili un
beneficiu propriu substantial.
Erau dispretuiti, ba chiar urati pentru
serviciile pe care Ie aduceau ocupantului
strain pentru lacomia lor. De aceea Isus a
provocat un adevarat scandal cand a fost
vazut mancand in mijlocul al
sau cand a intrat in casa lui
Zaheu*, mai-marele (Lc 19,1-10).
220
VANTURArOARE
Intr-o paraboliC, Is us opune smercnia
sincera a rugaciunii unui varnes fudu1iei
muJtumitc de sine a unui vrand sa
arate prin aceasta ca toti chiar si vamesii
pot In (Lc 18,9-14). '--:
IMPARATIE.
V ANTURATOARE WARMON)
Un fc1 de C05 sau de lopata marc ce per-
mite vanturarea pentru a 1c curata,
separandu-le de paic de alte rcsturi. Va;1-
turarea este folosita ca mctafora a judecarii
cclor rai (Is 41,16: Ir 15.7: 51,2).
In evanghelie, loan Botczatorul vestes(C
poporului venirea cclui care va vantura.
aIege grancIe :;i va arde plcava (Lc 3, Ill.
Accasta (ema cstc apropiaUl de cea a graul1-
(clor hune si a ncghinei", precum de cea a
pamantului In Apoca1ipsa (Ap
14,14-16). --> JUDECATA DE APOI.
L&P. A dcspiTrti gr;?u/ de ncghinJ.
VERONICA
In evanghelii, Veronica nu apare printre
Sfintele Femet care I-au inso!it pc Isus spre
Calvar. Dar traditia Ii da acest nume
femeii care ar fi sudoarea sangele de
pe fata lui Isus pe drumul Golgotet; chipul
Mantuitorului ar fi ramas imprimat pe panza
Veroniciii. Acest gest reprezinta cel de-al
papas pe drumuI" crucii. --> DRU-
MUL CRUCn, FArA.
Lit. Pierre Jean Jouve, Sudoare de siinge, 1935.
"Scuipati!"; Pierre Emmanuel, Iacov, 1970.
Icon. Reprezentarea sfintei Illchipuite este
inseparabiHl. de Sfanta Fata imprimata pe nafral11a:
statuie la Notre-Dame d'Ecouis, 1310;
din Flel11aIIe, sec. XV, Frankfurt; EI Greco, 1579,
Toledo; Georges Ronault, 1945, Paris.
Ca :;i aranjarea pe capitole, Impanirea
textu1ui In versete s-a facut In epoca fnce-
puturilor tiparu1ui (Robert Estienne, 1555).
Lit. Versctul a fost Colosit In poczie sal! ill
proza poetic1i de Lamellnais. 111 Cuvinte/e unui
credincio., (I prccul11 si de Gide. Claude!.
,vliloSl. Loy, Masson si multi altii.lll sec. XX.

face parte din trebuinte1e
vitale ale omului. ca 5i hrana ori locuinta
(Gn 18,20: Ex 21,10). In Evanghelia dupa
Matci (6.25-31), bus Indeamna 1a sporirea
i'ncrcdcrii III Dumnczeu aratand ca viata fn-
seamna mai mult decat hrana, iar trupui l11ai
mult decat crinii campu1ui "nu
sc ostellcsc. nici nu torc" "nici Solomon III
toata marirca lui I1U s-a Imhracat ca unul
dintre accstia".
Insa nu este menit doar sa-l
acopere pc om. EI 11 )i destainuie, aratand
cine estc: dupa hainc se omu!. Dc
aceea c!cghizarea e socotita drept minciuna.
chiar dad intentiei lui Dumnezeu,
ca In povestea lui 1acov':' (Gn 27,15).
poarta un aparte, descris
In amanunt (Ex 28; Lv 16,32); reve1atoare
sunt de asemenea vqmintele ingerilor (Lc
24,4), ale prorocului (Za 13,4), ale regilor
(Mt 11,8; Fp 12,21), ale bogatilor (Ie 2,2),
ale vaduvei (Gn 38,14-19), ale leprosilor
(Lv 13,45), ale prostituatei (Gn 38,14:19).
tnideaza starea sufleteasd:
bucurie, doliu, pocainta etc.
Unitatea haina-persoana se manifesta in
gesturi semnificative: de exemplu, Ionatan.
daruindu-i manti a sa lui David, dezvaluie ih
fclul acesta d s-a legat de el (IS
18,4), iar Elisei Imbraca mantia lui IIie ca sa
arate cii se considera urmasul profetului
(2R 2,13). '
VERSEr
Termenul desemneaza a mica unitate de
text biblic, cuprinzand uneori a singura fraza,
alteori, In textelc poetice, doua-trei fraze.
Nu trebuie sa ne miram ca verbe
ca "a dezbraca" "a frnbraca" au fost puse
in legiitura cu aIegerea, botezul, chern area si
mantuirea. Dc pi1da, "a Imbraca haina alb'a
a botezului" Inseamna a deveni un Om Nou
(Rm 13,12; Ef 4,22). Tot astfel, Isus Ii "im-
braca in puterea cea de sus" (Lc 24,49) pe
aeeia carora Ie incredinteaza un ministeriu"
dcosebit. --> PRONIE, A SFASIA.
VIC LEAN
Cel viclean, sau duhul rau, Il anima pe
acela pe care duhul lui Dumnczeu
parasit. Duhul rau este duhul dezbinarii (Iud
9,23), al minciunii OR 22,19-23), al nebu-'
niei (Is 19,14), al trandaviei (Is 29,1 0).
La evangheIi5ti, epitetul "viclean" este
adesea Inlocuit prin "necurat". (Mc 1 ,23-
26). -t DUH SFANT, SATANA.
VIERME
Simbo1 pentru ceca ce este tarator, slab,
vrednic de dispret. Drept-credinciosul para-
sit de Dumnezeu, chemand tara sa primeasca
raspuns, i5i spune siqi "vierme, nu om"
(Ps 22,7), neamului omenesc".
Viermele simbolizeaza descompu-
nerea: focul viermii se asociaza spre a
distruge cadavrele azvarlite in Valea Ghee-
ner', devenita mai apoi groapa de gunoi a
Ierusalimului. Metaforic, pacato-
sului, sortita chinului vqnic al
se aseamana cu aceste murdarii ale gheenei,
"unde viermele nu moare, nici focul nu se
stinge" (Mc 9,48).
VIN
In Geneza, vinificatia Ii este atribuita
patriarhului Noe" (Gn 9,20), fapt care arata
vechimea acestei cult uri.
Vinul se of ere a in libatie Impreuna cu
arderea de tot (holocaust") - ritual zilnic in
Templul" din Ierusalim (Ex 29,40). Pentru
consum, se amesteca de obicei cu apa, iar
betia, ca toate celelalte excese, era osandita
(Pr 20,1; 23,29-35). Vinul se folosea in
medicina: pentru a dezinfecta rani Ie (Lc
10,34) sau, amestecat cu [iere, ca stupefiant
(Isus, gustand, nu a voit sa bea, Mt 27,34).
VITA DE VIE 221
La Cina cea de Taina'", Isus ridica paha-
ru1 ?i Ie spune apostolilor: "Acesta este
sangele meu" (Mt 26).7; Mc 14,23). Pana In
zi ua de azi, in liturghia vinul
simbolizeaza sangele lui Cristos" cel jertfit.
L.&P. Nu se pLine vin nOLI In burdufuri vechi.
Proverb eitat In Mt 9,17. care adauga: "Altminterea
burdufurilc crap a vinul se varsa." Sensu I eurent:
ideilc l10i IlU se potrivese eu strueturilc vechi; noul
llU se poate afirma fi:ira a distruge vcchiul.
Lit. In gluma, Romain Rolland. in Co/a.,
Brcugnon (1919). nume)te vinul: .,apa lui Nnc'.
.lean-Claude Rellard, Dcsdintecu/ ape/or. 190 I:
mcditatie poctic1i asupra simbolurilor biblicc alc
apei, villului foeului.
VINEREA MARE
Vinerea dinaintea Pa5tilor". In ziua accasta
crcstinii comemoreaza moartea lui Isus pc
Goigota . --> PA TIMI, RASTIGNIRE.
VIS
Evreii, asemenea celorlalte popoarc din
vechiul Orient, socoteau visul ca fiind un
taram privilegiat de comunicare intre om
divinitate.
In Biblie, el subliniaza caracterul dum-
nezeiesc al mesajului primit. In VT: viseIe
lui Iosie, 1acov", Solomon" (IR 9,1-9),
cu picioare de lut,
Dn 2,1-49). In NT: visele lui IosiC, ale ma-
gil or" de la Rasarit, visul lui Pilat" .
vrfA DE VIE
Aceasta planta mediteraneana este bine
adaptata climatului Palestinei; cultivarea ei
cere insa 0 munca adeseori
amintita in Biblie (Is 5).
Sarbatoarea" culesului viilor Iacea parte
din sarbiitoarea Recoltei (Ex 23,14; Dt
16,13), sau sarbiitoarea Corturilor (zisa a
Colibelor, a Tabernaclelor), celebrata toam-
. na; era Insotita de cantece dansuri (Jud
21,19-21). Colibele aminteau probabil ada-
posturile din crengi ridicate In livezi in vii
pe durata culesului.
220
VANTURArOARE
Intr-o paraboliC, Is us opune smercnia
sincera a rugaciunii unui varnes fudu1iei
muJtumitc de sine a unui vrand sa
arate prin aceasta ca toti chiar si vamesii
pot In (Lc 18,9-14). '--:
IMPARATIE.
V ANTURATOARE WARMON)
Un fc1 de C05 sau de lopata marc ce per-
mite vanturarea pentru a 1c curata,
separandu-le de paic de alte rcsturi. Va;1-
turarea este folosita ca mctafora a judecarii
cclor rai (Is 41,16: Ir 15.7: 51,2).
In evanghelie, loan Botczatorul vestes(C
poporului venirea cclui care va vantura.
aIege grancIe :;i va arde plcava (Lc 3, Ill.
Accasta (ema cstc apropiaUl de cea a graul1-
(clor hune si a ncghinei", precum de cea a
pamantului In Apoca1ipsa (Ap
14,14-16). --> JUDECATA DE APOI.
L&P. A dcspiTrti gr;?u/ de ncghinJ.
VERONICA
In evanghelii, Veronica nu apare printre
Sfintele Femet care I-au inso!it pc Isus spre
Calvar. Dar traditia Ii da acest nume
femeii care ar fi sudoarea sangele de
pe fata lui Isus pe drumul Golgotet; chipul
Mantuitorului ar fi ramas imprimat pe panza
Veroniciii. Acest gest reprezinta cel de-al
papas pe drumuI" crucii. --> DRU-
MUL CRUCn, FArA.
Lit. Pierre Jean Jouve, Sudoare de siinge, 1935.
"Scuipati!"; Pierre Emmanuel, Iacov, 1970.
Icon. Reprezentarea sfintei Illchipuite este
inseparabiHl. de Sfanta Fata imprimata pe nafral11a:
statuie la Notre-Dame d'Ecouis, 1310;
din Flel11aIIe, sec. XV, Frankfurt; EI Greco, 1579,
Toledo; Georges Ronault, 1945, Paris.
Ca :;i aranjarea pe capitole, Impanirea
textu1ui In versete s-a facut In epoca fnce-
puturilor tiparu1ui (Robert Estienne, 1555).
Lit. Versctul a fost Colosit In poczie sal! ill
proza poetic1i de Lamellnais. 111 Cuvinte/e unui
credincio., (I prccul11 si de Gide. Claude!.
,vliloSl. Loy, Masson si multi altii.lll sec. XX.

face parte din trebuinte1e
vitale ale omului. ca 5i hrana ori locuinta
(Gn 18,20: Ex 21,10). In Evanghelia dupa
Matci (6.25-31), bus Indeamna 1a sporirea
i'ncrcdcrii III Dumnczeu aratand ca viata fn-
seamna mai mult decat hrana, iar trupui l11ai
mult decat crinii campu1ui "nu
sc ostellcsc. nici nu torc" "nici Solomon III
toata marirca lui I1U s-a Imhracat ca unul
dintre accstia".
Insa nu este menit doar sa-l
acopere pc om. EI 11 )i destainuie, aratand
cine estc: dupa hainc se omu!. Dc
aceea c!cghizarea e socotita drept minciuna.
chiar dad intentiei lui Dumnezeu,
ca In povestea lui 1acov':' (Gn 27,15).
poarta un aparte, descris
In amanunt (Ex 28; Lv 16,32); reve1atoare
sunt de asemenea vqmintele ingerilor (Lc
24,4), ale prorocului (Za 13,4), ale regilor
(Mt 11,8; Fp 12,21), ale bogatilor (Ie 2,2),
ale vaduvei (Gn 38,14-19), ale leprosilor
(Lv 13,45), ale prostituatei (Gn 38,14:19).
tnideaza starea sufleteasd:
bucurie, doliu, pocainta etc.
Unitatea haina-persoana se manifesta in
gesturi semnificative: de exemplu, Ionatan.
daruindu-i manti a sa lui David, dezvaluie ih
fclul acesta d s-a legat de el (IS
18,4), iar Elisei Imbraca mantia lui IIie ca sa
arate cii se considera urmasul profetului
(2R 2,13). '
VERSEr
Termenul desemneaza a mica unitate de
text biblic, cuprinzand uneori a singura fraza,
alteori, In textelc poetice, doua-trei fraze.
Nu trebuie sa ne miram ca verbe
ca "a dezbraca" "a frnbraca" au fost puse
in legiitura cu aIegerea, botezul, chern area si
mantuirea. Dc pi1da, "a Imbraca haina alb'a
a botezului" Inseamna a deveni un Om Nou
(Rm 13,12; Ef 4,22). Tot astfel, Isus Ii "im-
braca in puterea cea de sus" (Lc 24,49) pe
aeeia carora Ie incredinteaza un ministeriu"
dcosebit. --> PRONIE, A SFASIA.
VIC LEAN
Cel viclean, sau duhul rau, Il anima pe
acela pe care duhul lui Dumnczeu
parasit. Duhul rau este duhul dezbinarii (Iud
9,23), al minciunii OR 22,19-23), al nebu-'
niei (Is 19,14), al trandaviei (Is 29,1 0).
La evangheIi5ti, epitetul "viclean" este
adesea Inlocuit prin "necurat". (Mc 1 ,23-
26). -t DUH SFANT, SATANA.
VIERME
Simbo1 pentru ceca ce este tarator, slab,
vrednic de dispret. Drept-credinciosul para-
sit de Dumnezeu, chemand tara sa primeasca
raspuns, i5i spune siqi "vierme, nu om"
(Ps 22,7), neamului omenesc".
Viermele simbolizeaza descompu-
nerea: focul viermii se asociaza spre a
distruge cadavrele azvarlite in Valea Ghee-
ner', devenita mai apoi groapa de gunoi a
Ierusalimului. Metaforic, pacato-
sului, sortita chinului vqnic al
se aseamana cu aceste murdarii ale gheenei,
"unde viermele nu moare, nici focul nu se
stinge" (Mc 9,48).
VIN
In Geneza, vinificatia Ii este atribuita
patriarhului Noe" (Gn 9,20), fapt care arata
vechimea acestei cult uri.
Vinul se of ere a in libatie Impreuna cu
arderea de tot (holocaust") - ritual zilnic in
Templul" din Ierusalim (Ex 29,40). Pentru
consum, se amesteca de obicei cu apa, iar
betia, ca toate celelalte excese, era osandita
(Pr 20,1; 23,29-35). Vinul se folosea in
medicina: pentru a dezinfecta rani Ie (Lc
10,34) sau, amestecat cu [iere, ca stupefiant
(Isus, gustand, nu a voit sa bea, Mt 27,34).
VITA DE VIE 221
La Cina cea de Taina'", Isus ridica paha-
ru1 ?i Ie spune apostolilor: "Acesta este
sangele meu" (Mt 26).7; Mc 14,23). Pana In
zi ua de azi, in liturghia vinul
simbolizeaza sangele lui Cristos" cel jertfit.
L.&P. Nu se pLine vin nOLI In burdufuri vechi.
Proverb eitat In Mt 9,17. care adauga: "Altminterea
burdufurilc crap a vinul se varsa." Sensu I eurent:
ideilc l10i IlU se potrivese eu strueturilc vechi; noul
llU se poate afirma fi:ira a distruge vcchiul.
Lit. In gluma, Romain Rolland. in Co/a.,
Brcugnon (1919). nume)te vinul: .,apa lui Nnc'.
.lean-Claude Rellard, Dcsdintecu/ ape/or. 190 I:
mcditatie poctic1i asupra simbolurilor biblicc alc
apei, villului foeului.
VINEREA MARE
Vinerea dinaintea Pa5tilor". In ziua accasta
crcstinii comemoreaza moartea lui Isus pc
Goigota . --> PA TIMI, RASTIGNIRE.
VIS
Evreii, asemenea celorlalte popoarc din
vechiul Orient, socoteau visul ca fiind un
taram privilegiat de comunicare intre om
divinitate.
In Biblie, el subliniaza caracterul dum-
nezeiesc al mesajului primit. In VT: viseIe
lui Iosie, 1acov", Solomon" (IR 9,1-9),
cu picioare de lut,
Dn 2,1-49). In NT: visele lui IosiC, ale ma-
gil or" de la Rasarit, visul lui Pilat" .
vrfA DE VIE
Aceasta planta mediteraneana este bine
adaptata climatului Palestinei; cultivarea ei
cere insa 0 munca adeseori
amintita in Biblie (Is 5).
Sarbatoarea" culesului viilor Iacea parte
din sarbiitoarea Recoltei (Ex 23,14; Dt
16,13), sau sarbiitoarea Corturilor (zisa a
Colibelor, a Tabernaclelor), celebrata toam-
. na; era Insotita de cantece dansuri (Jud
21,19-21). Colibele aminteau probabil ada-
posturile din crengi ridicate In livezi in vii
pe durata culesului.
222 V/TElUL DE AUR
In sens figurat, Osea a comparat cel dintai
pamantul lui Israel cu 0 vie roditoare (Os
10, O. Isaia a rasturnat comparatia: Israel este
o vie stearpa, In ciuda Ingrijirilor lui Dum-
nezeu, care 0 va parasi (Is 5,1-7; tema reluata
In Ir 2,21 Iez 17,1-10). Dupa exil, toti I-au
rugat sa ia din nou In i'ngrijire
VIC (Ps 80,9-17: Is 27,2-11).
cu tine ... nu te teme." Adesea, i'n clipa In
care se i'ncredinteaza misiunea, puterea
divina da un semn.
Chemarea poate sa fie colectiva; vocatia
poporului lui Israel este misiunea anga-
Jamentul sau In LegamantuI" propus de
Dumnezeu: "Tc-am chemat pe nume, al
meu e:;;ti" (Is 43,1).
In evangheliile sinoptice', Isus foloseste
imaginea viei ca parabola pentru Imparatia
lui Dumnezeu (Mt 20,1-S: 21,28-3 L 33-41).
In EvangheJia dupa loan, la Cina cca de
Taina', bus .<;c proclamIi pe sine ca adevara-
ta vie, cea ale carei wade nu-J vor dczamagi
pe podgorcan (In LU-S).
VITELUL DE AUR
-IDOL.
ICIIIl. fnchinarca la vi/clul de aur. Domenico
BcccaCumi. pavimcntul Catcdralci din Siena. sec.
XVI: i\'icolas POlissilL sec. XVII, Londra.
VIZITAREA
Vizita faeuta de Fccioara Maria veri-
sale Elisabeta (Lc 1,40-42), atunci
dind a aDat ca aceasta un copil.
Icon. Timpan, La-Charite-sur-Loire, sec. XII.
Grup statuar. Catedrala din Reims, sec. XUI. Tapi-
sene, Notre-Dame din Beaune, sec. XV. Ghirlan-
daio, fresca la Santa Maria Novella. Florenta. si
tablou la Paris, J 49 I. Corrado Giaquinto, 1762,
Montreal. Zadkine, Vizitarea. J 963, bronz. Paris.
VOCATIE
(din lat. vocare, "a chema").
despre vocatii, chemari ale lui
Dumnezeu catre un om, ocupa un loc im-
portant in Biblie; astfel, pot fi citate chemarea
lui Avraam (Gn 12,1), Moise (Ex 3,4), Isaia
(!s 61, Ieremia (Ir 1), i'n VT; chemarea aposto-
lrlor" (Mt 4,21), a lui Pavel (Ga 1,15), i'n NT.
Chiar Buna-Vestire'" (Lc 1,26-38) este
construita pe schema povestirilor biblice
despre vocatii. Cand primeste vestirea omul
spaima printr-un gest, un strigat, 0
obleqle, lar Dumnezeu Ii raspunde: "Sunt
$i Isus cheama oamcnii, trimitandu-i sa
raspandeasca vestea cea buna a lui Dumne-
zeu. La Inceputurile ei, Biserica este [ormata
"cei chemati de Isus Cristos", "sfintii
eel chemati" care se reunesc Intru
speranta (Rm 1,6-7: H 4,4). .
VULGATA
(Lat. vu/gatlls. ,.raspandit".) Traduccrea
latina a Bibliei apartinand Sfantului Iero-
nim, terminata catre anul 405.
Pentru NT, autoruJ 0 versiune
latina existenta la ace a data. Pentru VT, deoa-
rcce invatase ebraica In Palestina de la rabini
Intreprinde 0 noua traducere pornind de I;
textul original. Traducerea Smntului Ieronim
devine "Vulgata" - versiune larg raspandita si
multa vreme oficiala ill Biserica Catolica. .
VULTUR
. In B.iblie simbolizeaza mai ales puterea
orgolml. Astfel, lezeehiel 1I pe
ca pe un vultur cu
anpl (Iez 17). Vulturul, impreuna Cll
cu leul cu omul, figureaza intr-o
a proroc reIuata i'n Apo-
caIrpsa (Iez 1,5; Ap 4,7). Datorita zborului
sau impetuos credintei d ar putea privi
drept spre soar? (preIuata de la Plinius),
vulturul a devemt, In traditia ulterioara, sim-
bolul acelui suftet care are viziunea mistica
a lui Dumnezeu. - EV ANGHELISTI.
VulturuI din Patmos'": pentru
pe autoruI vizionar aI Apocalip-
sel, aSlmlIat de traditie cu evanghelistuI loan.
Lit. Hugo se compara cu vulturlll biblic fnill-
(andu-se .,spre luminile lui Dumnezeu" (Contem-
platii VI, .Jbo", J X55).
Y, Z
YAHVE
Termen naseut din vocalizarea arbitrara,
nu conforma traditiei ebraiee, a numelui divin
format din patru litere: YHVH, numit tetra-
grama*. Etimologia lui corespunde unei for-
me a verbului "a fi", "a exista". Este numele
pe care Dumnezeu i-I destainuie lui
Moise, atunei cand face aparitia ill mijIoeuI
aprins (Ex 3,14-15). Traditia
evreiasca interzice pronun!area tetragramei,
inlocuind-o eu denumirea Adonai ("Dom-
nUl", "Stapanul") sau ha-$em ("NumeIe").
lehova * este 0 alta deformare a aeestui nume.
- ADONAI, EL, ELOAH, SFA.NT.
yon
Litera a alfabetului ebraie si aramaic, cea
mai mica dintre toate. In Septua-
gintei'" , ea devine iota, litera eea mai mica
din alfabetul grecese.
Isus Ie spune ueenicilor sai (Mt 5,17-18):
"Sa nu socotiti ca am venit sa strie Legea '"
sau Prorocii'" ... Caei adevarat zic voua: inain-
te de a trece cerul pamantul, 0 iota sau 0
frantura de litera din Lege nu va trece."
L.&P. Para a schimba 0 iom: far-a a schimba
nimic, respectiind aidoma originalul (unui text, al
unor cuvinte, al unei cugeta:ri).
ZAHARIA
Este unul dintre eei doisprezece "pro-
roci* mici"; activitatea lui se in
jurul anilor 520-518 (dar partea a doua a
cartii ce-i poarta numele - cap. 9-14 - e
serisa cu aproape doua secole mai tarziu).
Zaharia ii ineurajeaza pe evrei sa dud la
bun reconstruqia Templului'"
sosirea unei ere mesianiee.
Zaharia este numele unui preot, sotul
Elisabetei tataI lui loan Botezatorul. Ajuns
la batranete fara sa aiM copii, din
partea arhanghelului Gavriil* vestea
unui fiu. Luca ca e lovit de
mutenie pana 1a eircumcizia * copilului,
pentru ca s-a indoit; glasul,
intoneaza cantarea Benedictus (Bine este
Cuvantat) i'ncepe sa proroeeasca (Lc 1,5-
22; 1,59-79). Legenda a insistat mult asupra
grijii cu care a vegheat-o pe Fecioara Maria,
ruda cu Elisabeta, i-a 0 moarte
exemplara, de martir.
Icon. Prorocul Zaharia: Claus Sluter, Fimtana
lui Moise, 1404, Dijon. --+ CASATORlA SFIN-
TEl FEClOARE.
ZAHEU
Mai-marele din Ierihon; avea
o reputatie proasta In din prieina
meseriei sale. Mic de statura, se urease in-
tr-un sicomor ea sa-l poata vedea pe Isus in
multime. Invatatorull-a observat i-a spus:
"Astazi trebuie sa gazduiese i'n easa ta." Dar
cum evreii ii soeoteau necurati pe cei care
aveau de-a face eu gestul noncon-
formist allui lsus i-a nemulturnit. Atunei el
Ie-a oferit explieatia: "Fiul*' omului a venit
222 V/TElUL DE AUR
In sens figurat, Osea a comparat cel dintai
pamantul lui Israel cu 0 vie roditoare (Os
10, O. Isaia a rasturnat comparatia: Israel este
o vie stearpa, In ciuda Ingrijirilor lui Dum-
nezeu, care 0 va parasi (Is 5,1-7; tema reluata
In Ir 2,21 Iez 17,1-10). Dupa exil, toti I-au
rugat sa ia din nou In i'ngrijire
VIC (Ps 80,9-17: Is 27,2-11).
cu tine ... nu te teme." Adesea, i'n clipa In
care se i'ncredinteaza misiunea, puterea
divina da un semn.
Chemarea poate sa fie colectiva; vocatia
poporului lui Israel este misiunea anga-
Jamentul sau In LegamantuI" propus de
Dumnezeu: "Tc-am chemat pe nume, al
meu e:;;ti" (Is 43,1).
In evangheliile sinoptice', Isus foloseste
imaginea viei ca parabola pentru Imparatia
lui Dumnezeu (Mt 20,1-S: 21,28-3 L 33-41).
In EvangheJia dupa loan, la Cina cca de
Taina', bus .<;c proclamIi pe sine ca adevara-
ta vie, cea ale carei wade nu-J vor dczamagi
pe podgorcan (In LU-S).
VITELUL DE AUR
-IDOL.
ICIIIl. fnchinarca la vi/clul de aur. Domenico
BcccaCumi. pavimcntul Catcdralci din Siena. sec.
XVI: i\'icolas POlissilL sec. XVII, Londra.
VIZITAREA
Vizita faeuta de Fccioara Maria veri-
sale Elisabeta (Lc 1,40-42), atunci
dind a aDat ca aceasta un copil.
Icon. Timpan, La-Charite-sur-Loire, sec. XII.
Grup statuar. Catedrala din Reims, sec. XUI. Tapi-
sene, Notre-Dame din Beaune, sec. XV. Ghirlan-
daio, fresca la Santa Maria Novella. Florenta. si
tablou la Paris, J 49 I. Corrado Giaquinto, 1762,
Montreal. Zadkine, Vizitarea. J 963, bronz. Paris.
VOCATIE
(din lat. vocare, "a chema").
despre vocatii, chemari ale lui
Dumnezeu catre un om, ocupa un loc im-
portant in Biblie; astfel, pot fi citate chemarea
lui Avraam (Gn 12,1), Moise (Ex 3,4), Isaia
(!s 61, Ieremia (Ir 1), i'n VT; chemarea aposto-
lrlor" (Mt 4,21), a lui Pavel (Ga 1,15), i'n NT.
Chiar Buna-Vestire'" (Lc 1,26-38) este
construita pe schema povestirilor biblice
despre vocatii. Cand primeste vestirea omul
spaima printr-un gest, un strigat, 0
obleqle, lar Dumnezeu Ii raspunde: "Sunt
$i Isus cheama oamcnii, trimitandu-i sa
raspandeasca vestea cea buna a lui Dumne-
zeu. La Inceputurile ei, Biserica este [ormata
"cei chemati de Isus Cristos", "sfintii
eel chemati" care se reunesc Intru
speranta (Rm 1,6-7: H 4,4). .
VULGATA
(Lat. vu/gatlls. ,.raspandit".) Traduccrea
latina a Bibliei apartinand Sfantului Iero-
nim, terminata catre anul 405.
Pentru NT, autoruJ 0 versiune
latina existenta la ace a data. Pentru VT, deoa-
rcce invatase ebraica In Palestina de la rabini
Intreprinde 0 noua traducere pornind de I;
textul original. Traducerea Smntului Ieronim
devine "Vulgata" - versiune larg raspandita si
multa vreme oficiala ill Biserica Catolica. .
VULTUR
. In B.iblie simbolizeaza mai ales puterea
orgolml. Astfel, lezeehiel 1I pe
ca pe un vultur cu
anpl (Iez 17). Vulturul, impreuna Cll
cu leul cu omul, figureaza intr-o
a proroc reIuata i'n Apo-
caIrpsa (Iez 1,5; Ap 4,7). Datorita zborului
sau impetuos credintei d ar putea privi
drept spre soar? (preIuata de la Plinius),
vulturul a devemt, In traditia ulterioara, sim-
bolul acelui suftet care are viziunea mistica
a lui Dumnezeu. - EV ANGHELISTI.
VulturuI din Patmos'": pentru
pe autoruI vizionar aI Apocalip-
sel, aSlmlIat de traditie cu evanghelistuI loan.
Lit. Hugo se compara cu vulturlll biblic fnill-
(andu-se .,spre luminile lui Dumnezeu" (Contem-
platii VI, .Jbo", J X55).
Y, Z
YAHVE
Termen naseut din vocalizarea arbitrara,
nu conforma traditiei ebraiee, a numelui divin
format din patru litere: YHVH, numit tetra-
grama*. Etimologia lui corespunde unei for-
me a verbului "a fi", "a exista". Este numele
pe care Dumnezeu i-I destainuie lui
Moise, atunei cand face aparitia ill mijIoeuI
aprins (Ex 3,14-15). Traditia
evreiasca interzice pronun!area tetragramei,
inlocuind-o eu denumirea Adonai ("Dom-
nUl", "Stapanul") sau ha-$em ("NumeIe").
lehova * este 0 alta deformare a aeestui nume.
- ADONAI, EL, ELOAH, SFA.NT.
yon
Litera a alfabetului ebraie si aramaic, cea
mai mica dintre toate. In Septua-
gintei'" , ea devine iota, litera eea mai mica
din alfabetul grecese.
Isus Ie spune ueenicilor sai (Mt 5,17-18):
"Sa nu socotiti ca am venit sa strie Legea '"
sau Prorocii'" ... Caei adevarat zic voua: inain-
te de a trece cerul pamantul, 0 iota sau 0
frantura de litera din Lege nu va trece."
L.&P. Para a schimba 0 iom: far-a a schimba
nimic, respectiind aidoma originalul (unui text, al
unor cuvinte, al unei cugeta:ri).
ZAHARIA
Este unul dintre eei doisprezece "pro-
roci* mici"; activitatea lui se in
jurul anilor 520-518 (dar partea a doua a
cartii ce-i poarta numele - cap. 9-14 - e
serisa cu aproape doua secole mai tarziu).
Zaharia ii ineurajeaza pe evrei sa dud la
bun reconstruqia Templului'"
sosirea unei ere mesianiee.
Zaharia este numele unui preot, sotul
Elisabetei tataI lui loan Botezatorul. Ajuns
la batranete fara sa aiM copii, din
partea arhanghelului Gavriil* vestea
unui fiu. Luca ca e lovit de
mutenie pana 1a eircumcizia * copilului,
pentru ca s-a indoit; glasul,
intoneaza cantarea Benedictus (Bine este
Cuvantat) i'ncepe sa proroeeasca (Lc 1,5-
22; 1,59-79). Legenda a insistat mult asupra
grijii cu care a vegheat-o pe Fecioara Maria,
ruda cu Elisabeta, i-a 0 moarte
exemplara, de martir.
Icon. Prorocul Zaharia: Claus Sluter, Fimtana
lui Moise, 1404, Dijon. --+ CASATORlA SFIN-
TEl FEClOARE.
ZAHEU
Mai-marele din Ierihon; avea
o reputatie proasta In din prieina
meseriei sale. Mic de statura, se urease in-
tr-un sicomor ea sa-l poata vedea pe Isus in
multime. Invatatorull-a observat i-a spus:
"Astazi trebuie sa gazduiese i'n easa ta." Dar
cum evreii ii soeoteau necurati pe cei care
aveau de-a face eu gestul noncon-
formist allui lsus i-a nemulturnit. Atunei el
Ie-a oferit explieatia: "Fiul*' omului a venit
224
ZElOTI
sa sa mantuiasca ceea ce era pier-
dut." Intr-adevar, Zaheu a promis ca va Ina-
poi a Impatrit sumele pe care Ie stnlnsese
fiind In funqiunii (Lc 19).
ZELOTI
(Gr. zeJo, "dau dovada de zcl".) Grup
politico-religios. Lista celor doisprezece
apostoli'" ai lui Isus 11 cuprinde pc Simon
Zelotul (Mt 10,4).
Istoricul Flavius Josephus mentioneaza
aeest grup de rezistenta nationalista Inee-
pand eu anul 66 d. Cr. Zelotii se dorcau
campioni ai ortodoxici cvreiesti si ai intc-
grismului, Incercand sa populatia
Impotriva ocupantului roman. Au jucat un
wI important In marea raseoala (66-70). Cci
mai multi dintre ei au pierit la euecrirca
IerusaIimului de catre Titus, In anul 70.
Lit. Flavius Josephus. R,)zboill/ Evrci/or. in
75-79.
ZInUL PLANGERII
In anul 20 I. Cr., lrod cel Mare" a Inceput
reconstruirea Templului" din Ierusalim si
largirea spatiilor interioare. Cum
era cladit pe 0 colina, au fost ridicate puter-
nice ziduri de sustinere. Unul dintre acestea,
singura a zidului dinspre apus,
format din pietre uria5e, este numit "ZiduI
Plangerii", caci de la nimicirea Ierusalimului
II) 70 d. Cr., evreii yin la el ca sa jeleascd
distrugerea Templului. Acest loc a fost teatml
unor conflicte grave In 1930; abia din 1967
evreii au putut sa se roage din nou acolo.
Lit. EI ie Wiesel, din ferllsaJim, 196X
povestirc. La "razboiului de sase zile'"
autorul si fratii lui se intalnesc in fata Zidului: "Ii
viid pe toti cei care, inaintea mea, au stat aici, plini
cle umilinta sau de extaz." Regii prorocii.
razboinicii )i preo[ii. poetii si ganditoriL bog4ii
siiracii care. de-a lungul timpuriloL au eersit
prctutindeni putin ingiiduinta. purina fraternitate:
aici au venit sa \orbeasca Clespre asta."
ZOROBABEL
Print cvrcu naseut In Babilon", a eondus
Impreuna cu Iosua ccJc douasprczecc cal au-
ze alc unci earavane de rcpatriati, Intre 536 5i
522. Sustinuti dc prorocii Agheu 5i Zaharia,
carc Ii dcscriu ca pc "cci doi masIini si cei doi
ce stau Inaintea Domnului a tot paman-
tul" (Za 4,11-13), Zorobabel, guvernatorul
Iudeei, Iosua, arhiereul, au Inceput re-
construirea Templulut'. In print, apoi In
arhiereu s-au pus sperante de restaurare a
monarhiei, dar fara succes (Za 6,11).
Matei 5i Luca il pe Zorobabel
printre stram05ii lui Isus (Mt 1,12; Lc 3,27).
BIBLIA SI LITERATURA FRANCEZA
,
"Cred ca toata lumea e de acord sa i se atribuie Bibliei titlul de cea mai mare carte a
omenirii. Este Cartea prin excelenta, ceaslovul.pe care a Invatat sa citeasca toata civilizatia
noastra crestina din care noi, occidentalii, ne-am sorbit to ate ideile morale, artisticc 5i
literare. Ca 'un fluviu maiestuos cu ape aducatoare de rod, Biblia a dat na5tere unci comori
nesecate de sfintenie geniu, dc la catcdralele romanice pana la Capel a Sixtina, ori la Mesii:1
lui Haendel" (Paul Claudel).
De fapt, ea nu este 0 carte ca oricare alta, ci Marea Opera, refacuta iar 5i iar, seeole dc-a
randul, de comunitatea evrciasca antidi, 0 culcgere ce strange laolalta texte apartinand unor
genuri Iiterare diferite, dintre care unele ar putea "sa figureze Intr-o antologie a capodoperelor
literaturii mondiale" (Encyclopedia Univcrsalis). Ea aduna deopotriva cronici edificatoare,
poeme Iirice, apologii, proverbe. Biblia constituie un atat de vast rczervor de imagini
mituri, de eroi valori, fncat astazi nu mai e ncvoie sa se demonstreze aportul Iii' la literatura
occidentala, In particular la cea franccza. Nc vom margini a5adar sa [accm 0 trecerc In rcvista
a diferitelor 1egaturi ce unesc izvorul Scripturilor cu patrimoniullitcrar francez.
Transpozi!ii, influen!e, aluzii
Anumite opere se inspira nemijiocit din BibJie, fie traducand sau adaptand fragmente din
ea (Psaimii lui Marot), fie, cel mai adesea, transpunand mai mult sau mai putin fidel unele
episoade cunoscute: Facerea lumii ori Raiul pamantesc (Hugo Peguy: Eva), uciderea lui
Abel (Hugo, Baudelaire), Exodul (Vigny: Moise), represiunea Impotriva evreilor (Racine:
Estera) , deznadejdea lui lov, inchinarea magilor, taierea capului Sfilntului loan Botezatorul,
Patimile lui Cristos ... Desigur, enumerarea nu poate sa fie completa. Toate aceste subiecte
au fost reluate de-a lungul veacurilor, cu intentii dintre cele mai In tonalitati de
scriere foarte variate. In sec. XV, Misterele Patirnilor constituiau chiar un gen teatral de sine
statator, In care s-au ilustrat, printre altii, Arnoul Greban Jean Michel, In timp ce drama
liturgica produsese Inca mai dinainte capodopera, anume Jocuiiui Adam, sec. XII.
Mai departate de cartile sfinte propriu-zise, foarte numeroase lucrari se nutresc din. idei
- de la credinte populare pana la dezbateri teologice. Putem cita aici credintele In
nemurirea sufletului 5i In Judecata de Apoi, conceptele de pacat, de iertare rascumparare,
dogma mariala importanta dezvoltare pe care a cunoscut-o ea In catolicism. Ne gandim
de indata la Cugetiirile 5i la ProvinciaieJe lui Pascal, dar, vorbind despre acea perioada, nu
trebuie sa-l uitam nici pe Tartuffe. In secolul XX, operele unor Bernanos, Mauriac, Gide,
Green sunt impregnate de problematica a Raului; Claude! exprima conflictul
dramatic Intre chemarea Mantuirii 5i pofte1e pamante5ti. Chiar In Secolul Luminilor, efortul
filozofilor de a combate influenta teologilor a ataca dogmele capata Intelesul pentru
cititori decat prin Traditiei bazate pe Scripturi. Mai mult decat atat, daca
ignoram aceasta traditie, vom fi privati de intelegerea profunda a unor opere ce nu au
legatura directa cu fondul biblic, precum Fedra - recunoscuta ca 0 piesa de inspiratie
jansenista. De altfel, multe texte presupun ca fiind dinainte rugkiunile, practicile
224
ZElOTI
sa sa mantuiasca ceea ce era pier-
dut." Intr-adevar, Zaheu a promis ca va Ina-
poi a Impatrit sumele pe care Ie stnlnsese
fiind In funqiunii (Lc 19).
ZELOTI
(Gr. zeJo, "dau dovada de zcl".) Grup
politico-religios. Lista celor doisprezece
apostoli'" ai lui Isus 11 cuprinde pc Simon
Zelotul (Mt 10,4).
Istoricul Flavius Josephus mentioneaza
aeest grup de rezistenta nationalista Inee-
pand eu anul 66 d. Cr. Zelotii se dorcau
campioni ai ortodoxici cvreiesti si ai intc-
grismului, Incercand sa populatia
Impotriva ocupantului roman. Au jucat un
wI important In marea raseoala (66-70). Cci
mai multi dintre ei au pierit la euecrirca
IerusaIimului de catre Titus, In anul 70.
Lit. Flavius Josephus. R,)zboill/ Evrci/or. in
75-79.
ZInUL PLANGERII
In anul 20 I. Cr., lrod cel Mare" a Inceput
reconstruirea Templului" din Ierusalim si
largirea spatiilor interioare. Cum
era cladit pe 0 colina, au fost ridicate puter-
nice ziduri de sustinere. Unul dintre acestea,
singura a zidului dinspre apus,
format din pietre uria5e, este numit "ZiduI
Plangerii", caci de la nimicirea Ierusalimului
II) 70 d. Cr., evreii yin la el ca sa jeleascd
distrugerea Templului. Acest loc a fost teatml
unor conflicte grave In 1930; abia din 1967
evreii au putut sa se roage din nou acolo.
Lit. EI ie Wiesel, din ferllsaJim, 196X
povestirc. La "razboiului de sase zile'"
autorul si fratii lui se intalnesc in fata Zidului: "Ii
viid pe toti cei care, inaintea mea, au stat aici, plini
cle umilinta sau de extaz." Regii prorocii.
razboinicii )i preo[ii. poetii si ganditoriL bog4ii
siiracii care. de-a lungul timpuriloL au eersit
prctutindeni putin ingiiduinta. purina fraternitate:
aici au venit sa \orbeasca Clespre asta."
ZOROBABEL
Print cvrcu naseut In Babilon", a eondus
Impreuna cu Iosua ccJc douasprczecc cal au-
ze alc unci earavane de rcpatriati, Intre 536 5i
522. Sustinuti dc prorocii Agheu 5i Zaharia,
carc Ii dcscriu ca pc "cci doi masIini si cei doi
ce stau Inaintea Domnului a tot paman-
tul" (Za 4,11-13), Zorobabel, guvernatorul
Iudeei, Iosua, arhiereul, au Inceput re-
construirea Templulut'. In print, apoi In
arhiereu s-au pus sperante de restaurare a
monarhiei, dar fara succes (Za 6,11).
Matei 5i Luca il pe Zorobabel
printre stram05ii lui Isus (Mt 1,12; Lc 3,27).
BIBLIA SI LITERATURA FRANCEZA
,
"Cred ca toata lumea e de acord sa i se atribuie Bibliei titlul de cea mai mare carte a
omenirii. Este Cartea prin excelenta, ceaslovul.pe care a Invatat sa citeasca toata civilizatia
noastra crestina din care noi, occidentalii, ne-am sorbit to ate ideile morale, artisticc 5i
literare. Ca 'un fluviu maiestuos cu ape aducatoare de rod, Biblia a dat na5tere unci comori
nesecate de sfintenie geniu, dc la catcdralele romanice pana la Capel a Sixtina, ori la Mesii:1
lui Haendel" (Paul Claudel).
De fapt, ea nu este 0 carte ca oricare alta, ci Marea Opera, refacuta iar 5i iar, seeole dc-a
randul, de comunitatea evrciasca antidi, 0 culcgere ce strange laolalta texte apartinand unor
genuri Iiterare diferite, dintre care unele ar putea "sa figureze Intr-o antologie a capodoperelor
literaturii mondiale" (Encyclopedia Univcrsalis). Ea aduna deopotriva cronici edificatoare,
poeme Iirice, apologii, proverbe. Biblia constituie un atat de vast rczervor de imagini
mituri, de eroi valori, fncat astazi nu mai e ncvoie sa se demonstreze aportul Iii' la literatura
occidentala, In particular la cea franccza. Nc vom margini a5adar sa [accm 0 trecerc In rcvista
a diferitelor 1egaturi ce unesc izvorul Scripturilor cu patrimoniullitcrar francez.
Transpozi!ii, influen!e, aluzii
Anumite opere se inspira nemijiocit din BibJie, fie traducand sau adaptand fragmente din
ea (Psaimii lui Marot), fie, cel mai adesea, transpunand mai mult sau mai putin fidel unele
episoade cunoscute: Facerea lumii ori Raiul pamantesc (Hugo Peguy: Eva), uciderea lui
Abel (Hugo, Baudelaire), Exodul (Vigny: Moise), represiunea Impotriva evreilor (Racine:
Estera) , deznadejdea lui lov, inchinarea magilor, taierea capului Sfilntului loan Botezatorul,
Patimile lui Cristos ... Desigur, enumerarea nu poate sa fie completa. Toate aceste subiecte
au fost reluate de-a lungul veacurilor, cu intentii dintre cele mai In tonalitati de
scriere foarte variate. In sec. XV, Misterele Patirnilor constituiau chiar un gen teatral de sine
statator, In care s-au ilustrat, printre altii, Arnoul Greban Jean Michel, In timp ce drama
liturgica produsese Inca mai dinainte capodopera, anume Jocuiiui Adam, sec. XII.
Mai departate de cartile sfinte propriu-zise, foarte numeroase lucrari se nutresc din. idei
- de la credinte populare pana la dezbateri teologice. Putem cita aici credintele In
nemurirea sufletului 5i In Judecata de Apoi, conceptele de pacat, de iertare rascumparare,
dogma mariala importanta dezvoltare pe care a cunoscut-o ea In catolicism. Ne gandim
de indata la Cugetiirile 5i la ProvinciaieJe lui Pascal, dar, vorbind despre acea perioada, nu
trebuie sa-l uitam nici pe Tartuffe. In secolul XX, operele unor Bernanos, Mauriac, Gide,
Green sunt impregnate de problematica a Raului; Claude! exprima conflictul
dramatic Intre chemarea Mantuirii 5i pofte1e pamante5ti. Chiar In Secolul Luminilor, efortul
filozofilor de a combate influenta teologilor a ataca dogmele capata Intelesul pentru
cititori decat prin Traditiei bazate pe Scripturi. Mai mult decat atat, daca
ignoram aceasta traditie, vom fi privati de intelegerea profunda a unor opere ce nu au
legatura directa cu fondul biblic, precum Fedra - recunoscuta ca 0 piesa de inspiratie
jansenista. De altfel, multe texte presupun ca fiind dinainte rugkiunile, practicile
226
DICTIONAR CULTURAL AL BIBLIEI
euItualc, riturile de viata de moarte, calendarul strabunilor tot felul de lucruri care
supravietuiesc in parte pana in ziua de azi.
Privind mai indeaproape, literatura, in totalitatea ei, abunda de aluzii la textele biblice
5i fara ca autorii lor sa faca parte din randurile scriitorilor Aluzia se
strecoara pretutindeni la "clasici". Sa deschidem Madame Bovary (II, cap. 1). "Nu admit,
exclama Homais, un Dumnezeu cumsecade care se plimba prin gradina cu bastonul in mana
(tripla aluzie: la cumsecadele Franklin, la gradina Raiului, la chipurile din coleqia
populara Bibliotheque Bleue), gazduiqte prietenii in burta balenelor (cf Iona),
care moare scotand un strigiit )i imrie dupa trei zile" (Isus, in evanghelii). In editiile
nici 0 nota nu explicii umorul lui Flaubert, sau vointa lui Homais de a se desprinde
de crcdintcle naive, ori superficialitatea intelectuala a argumentatiei personajului, care
ascmenea lui Bouvard Pecuchet. Cautand aluziile, patrundem Intr-o lume plina
dc capcane pentru cei neinitiati: Intr-un loc e yorba de titlul unei carti: Dacel grallntcJc nu
moarc (Gide), Sodoma 5i GOn1ora (Proust), Intr-altul de titlul unui poem dintr-o culegere:
"Nu-l cunosc pe omul acesta" (Aragon, Diana francczaj.
Prin ascunzisurile fraze/or
,
Adeseori rcferinta sc manifcsta. aluziva, in unci fraze, prin intermediul
mctaforei. Se Intampla ca autorii sa dcformeze intentionat expresiile presupuse bine cu-
noscute cititorului, intr-un fel de coniventa malitioasa. Astfel, Camus, in NunCi,
despre "intoarcerea fiicelor risipitoare"; Desnos parodiaza: "Dadaca, lasa-ne sa eadem in
ispita". Prevert facut din acest stil 0 specialitate ("Je vous salis rna rue",,, Va murdaresc
strada", care in suna foarte asemanator cu: "Je vous salue, Marie", "Te salut,
Marie" etc.).
gaze tel or vorbirea curenta cuprind 0 multime de locutiuni de origine
biblica. Ii aratiim CM degetul pe "tapii pe "Iuda" pe "Pilat din Pont". Biblia il
invata pe fiecare ca trebuie "sa-ti duci singur crucea", "sa-ti painea cu sudoarea fruntii",
sa te de fariseism, adica sa "desparti graul de neghina" , in timp ce oamenii politici, in
discursurile lor, denunta "cultul vitelului de aur" iridearnna la "alungarea negutatorilor din
Templu". De aceea am incercat sa facem 0 culegere sistematica a acestor locutiuni.
. .
De /a ap%gie /a atae, de la respect la riisturnarea sensului
Literatura franceza propune 0 intreaga paletii de interpretari ale Bibliei mergand de la
lucriiri apologetiee, edificatoare, didactice spirituale, pana la scrieri polemice antireli-
gioase sau anticlericale. Printre cititorii stiiruitori ai Bibliei - Paul Claudel si ... Voltaire!
Amandoi strabat cu patima teritoriul cartilor sfinte, sustin comentariile pe
text, propun interpretiiri. Dar unul isi bate joc sau se indigneaza, celalalt lsi hraneste credinta
din frumusetea imaginilor, a In amandoua cazurile fllozofic
opera "exegetica" a poetului), cugetarea adera strans la textul-sursa.
AHHuri de care raman in inspiratia lor biblica (de exemplu Pierre
Emmanuel, in EvangheJiar), altii nu sa corecteze datele pomind de la ele, sa creeze
mituri noi. Epoca romantica a vazut nascandu-se mitul rascumpararii lui Satan, figura
contaminata de cea a lui Prometeu, al ingerilor cazuti ce se mantuiesc prin dragoste. Cu
"1'
BIBLIA $llITERATURA FRANCEZA
22i
o si mai mare indrazneala, unii autori, urmandu-l pe Byron, iau apararea celor blestemati,
revoIta. Baudelaire, Leconte de Lisle Rimbaud ajung pana la blestem -
Biblia e intoarsa impotriva ei . . . ..
o alta intrebuintare rastumata a Bibliei: folosirea acestela in polemic I de natura pohtlca.
Ea ii drept arma deopotriva foarte catolicului Ronsard, ea protestantului
d' Aubigne in vremea razboaielor religioase; Hugo, ridicandu-se impotriva lui Napoleon al
III-lea, se compara pe sine cu Iosua asediind Ierihonul (PedepseJe). Toti cheama asupra
mania divina.
Biblia: 0 mit%gie, un decor, un stil
Toate lucrarile pe care Ie-am evocat extrag din Biblie 0 ideologie, in sens larg al cuvan-
tului. Dar nu c grcu sa descopcrim alte functiuni ale scricrilor sfinte, mai put
in
angajate,
mai eurat estctice - daea se poatc spune ast[cI. Cominutul lor eapata valoare mitologica,
intr-un In\elcs degradat al termcnului, adicii dcsprins de orice crcc!inta, sau din inten\ii pur
decorative, rcspectiv parodice. .
Domeniului "minunilor Ii apartine totalitatea opcrelor inchinate Salomeci-Iro-
diada, de coloratie arheologicii (Flaubert), decadenta etc. Fara sa nc opr'im la
dilccava asupra "minunilor cre5tine" (vezi Boileau: Arta pocticif), yom constata cii i'ngerii,
demonii, viseIc profetiee, minunile aIcatuiesc 0 comoara fabuloasa
poeticii. In Evul Mcdiu, "fabliaux"-urile, precum Le..genda dauntii Ie
Dumnezcu si sfintilor sui ncnumarate miracolc inchipuite. In sec. XIX, autofll germal1l 51
Nodier Ii act'uc la moda pe diavolii din legendeJe medievale, rude apropiate eu piticii
cu Rcligia in folclor. Apoi fae aparitia parodia sceptica (Anatole
France Insula Pillfwinilor) umorul fantezist (Supervielle).
Pe dire;tie de inspiratie, dar adesea cu mai muM seriozitate, se inserie
sistematic metaforica a Bibliei de catre Aragon ("Franta mea - asemenea 1 ui Cnstos
batjocorit") in timpul eelui de-al doilea razboi mondial. Aici metaforele mai au
rol decorativ cle tind sa sacralizeze istoria prezenta, sa Ie of ere martmlor Rezlstentel
aceeasi vene;atie ca si marturisitorilor credintei, uneori imaginea cade in facilitatile
absolut, frumos Absalon" (Diana fran.cezif).. . .
In daca ne departam din ce in ce mai mult de contmut, Blbha ne apare ca un
repertoriu de forme. Ea a eontribuit la reinvierea epopeii in sec. XIX .. Tvot ea a dat
stilului numit "apocaIiptic". De asemenea, 0 anume amploare poetIca a versetulm a
suflului liric datoreaza mult scrierilor biblice (Lamennais, Claudel).
0 mare parte din plaeerea lecturii din in
spatele textelor. Biblia este sarea multora dintre aces tea; ce s-ar alege de ele daca sarea
pierde gustul, sau, mai degraba, daca noi n-am mai s-o gustam?
Dincolo de Hexagon
In acest dictionar, scris pentru publicul din Franta, am ilustrat notitele literare cu exemple
imprumutate mai ales din autorii francezi. Dar curiozitatea p.recum
redactorilor, nu se aici. Chiar mai mult decat in Franta, Biblia a fost IZVor de msp1rat
1e
in Anglia, in tarile germanice in Europa de Nord, fara sa uitam Spania Rusia ortodoxa.
226
DICTIONAR CULTURAL AL BIBLIEI
euItualc, riturile de viata de moarte, calendarul strabunilor tot felul de lucruri care
supravietuiesc in parte pana in ziua de azi.
Privind mai indeaproape, literatura, in totalitatea ei, abunda de aluzii la textele biblice
5i fara ca autorii lor sa faca parte din randurile scriitorilor Aluzia se
strecoara pretutindeni la "clasici". Sa deschidem Madame Bovary (II, cap. 1). "Nu admit,
exclama Homais, un Dumnezeu cumsecade care se plimba prin gradina cu bastonul in mana
(tripla aluzie: la cumsecadele Franklin, la gradina Raiului, la chipurile din coleqia
populara Bibliotheque Bleue), gazduiqte prietenii in burta balenelor (cf Iona),
care moare scotand un strigiit )i imrie dupa trei zile" (Isus, in evanghelii). In editiile
nici 0 nota nu explicii umorul lui Flaubert, sau vointa lui Homais de a se desprinde
de crcdintcle naive, ori superficialitatea intelectuala a argumentatiei personajului, care
ascmenea lui Bouvard Pecuchet. Cautand aluziile, patrundem Intr-o lume plina
dc capcane pentru cei neinitiati: Intr-un loc e yorba de titlul unei carti: Dacel grallntcJc nu
moarc (Gide), Sodoma 5i GOn1ora (Proust), Intr-altul de titlul unui poem dintr-o culegere:
"Nu-l cunosc pe omul acesta" (Aragon, Diana francczaj.
Prin ascunzisurile fraze/or
,
Adeseori rcferinta sc manifcsta. aluziva, in unci fraze, prin intermediul
mctaforei. Se Intampla ca autorii sa dcformeze intentionat expresiile presupuse bine cu-
noscute cititorului, intr-un fel de coniventa malitioasa. Astfel, Camus, in NunCi,
despre "intoarcerea fiicelor risipitoare"; Desnos parodiaza: "Dadaca, lasa-ne sa eadem in
ispita". Prevert facut din acest stil 0 specialitate ("Je vous salis rna rue",,, Va murdaresc
strada", care in suna foarte asemanator cu: "Je vous salue, Marie", "Te salut,
Marie" etc.).
gaze tel or vorbirea curenta cuprind 0 multime de locutiuni de origine
biblica. Ii aratiim CM degetul pe "tapii pe "Iuda" pe "Pilat din Pont". Biblia il
invata pe fiecare ca trebuie "sa-ti duci singur crucea", "sa-ti painea cu sudoarea fruntii",
sa te de fariseism, adica sa "desparti graul de neghina" , in timp ce oamenii politici, in
discursurile lor, denunta "cultul vitelului de aur" iridearnna la "alungarea negutatorilor din
Templu". De aceea am incercat sa facem 0 culegere sistematica a acestor locutiuni.
. .
De /a ap%gie /a atae, de la respect la riisturnarea sensului
Literatura franceza propune 0 intreaga paletii de interpretari ale Bibliei mergand de la
lucriiri apologetiee, edificatoare, didactice spirituale, pana la scrieri polemice antireli-
gioase sau anticlericale. Printre cititorii stiiruitori ai Bibliei - Paul Claudel si ... Voltaire!
Amandoi strabat cu patima teritoriul cartilor sfinte, sustin comentariile pe
text, propun interpretiiri. Dar unul isi bate joc sau se indigneaza, celalalt lsi hraneste credinta
din frumusetea imaginilor, a In amandoua cazurile fllozofic
opera "exegetica" a poetului), cugetarea adera strans la textul-sursa.
AHHuri de care raman in inspiratia lor biblica (de exemplu Pierre
Emmanuel, in EvangheJiar), altii nu sa corecteze datele pomind de la ele, sa creeze
mituri noi. Epoca romantica a vazut nascandu-se mitul rascumpararii lui Satan, figura
contaminata de cea a lui Prometeu, al ingerilor cazuti ce se mantuiesc prin dragoste. Cu
"1'
BIBLIA $llITERATURA FRANCEZA
22i
o si mai mare indrazneala, unii autori, urmandu-l pe Byron, iau apararea celor blestemati,
revoIta. Baudelaire, Leconte de Lisle Rimbaud ajung pana la blestem -
Biblia e intoarsa impotriva ei . . . ..
o alta intrebuintare rastumata a Bibliei: folosirea acestela in polemic I de natura pohtlca.
Ea ii drept arma deopotriva foarte catolicului Ronsard, ea protestantului
d' Aubigne in vremea razboaielor religioase; Hugo, ridicandu-se impotriva lui Napoleon al
III-lea, se compara pe sine cu Iosua asediind Ierihonul (PedepseJe). Toti cheama asupra
mania divina.
Biblia: 0 mit%gie, un decor, un stil
Toate lucrarile pe care Ie-am evocat extrag din Biblie 0 ideologie, in sens larg al cuvan-
tului. Dar nu c grcu sa descopcrim alte functiuni ale scricrilor sfinte, mai put
in
angajate,
mai eurat estctice - daea se poatc spune ast[cI. Cominutul lor eapata valoare mitologica,
intr-un In\elcs degradat al termcnului, adicii dcsprins de orice crcc!inta, sau din inten\ii pur
decorative, rcspectiv parodice. .
Domeniului "minunilor Ii apartine totalitatea opcrelor inchinate Salomeci-Iro-
diada, de coloratie arheologicii (Flaubert), decadenta etc. Fara sa nc opr'im la
dilccava asupra "minunilor cre5tine" (vezi Boileau: Arta pocticif), yom constata cii i'ngerii,
demonii, viseIc profetiee, minunile aIcatuiesc 0 comoara fabuloasa
poeticii. In Evul Mcdiu, "fabliaux"-urile, precum Le..genda dauntii Ie
Dumnezcu si sfintilor sui ncnumarate miracolc inchipuite. In sec. XIX, autofll germal1l 51
Nodier Ii act'uc la moda pe diavolii din legendeJe medievale, rude apropiate eu piticii
cu Rcligia in folclor. Apoi fae aparitia parodia sceptica (Anatole
France Insula Pillfwinilor) umorul fantezist (Supervielle).
Pe dire;tie de inspiratie, dar adesea cu mai muM seriozitate, se inserie
sistematic metaforica a Bibliei de catre Aragon ("Franta mea - asemenea 1 ui Cnstos
batjocorit") in timpul eelui de-al doilea razboi mondial. Aici metaforele mai au
rol decorativ cle tind sa sacralizeze istoria prezenta, sa Ie of ere martmlor Rezlstentel
aceeasi vene;atie ca si marturisitorilor credintei, uneori imaginea cade in facilitatile
absolut, frumos Absalon" (Diana fran.cezif).. . .
In daca ne departam din ce in ce mai mult de contmut, Blbha ne apare ca un
repertoriu de forme. Ea a eontribuit la reinvierea epopeii in sec. XIX .. Tvot ea a dat
stilului numit "apocaIiptic". De asemenea, 0 anume amploare poetIca a versetulm a
suflului liric datoreaza mult scrierilor biblice (Lamennais, Claudel).
0 mare parte din plaeerea lecturii din in
spatele textelor. Biblia este sarea multora dintre aces tea; ce s-ar alege de ele daca sarea
pierde gustul, sau, mai degraba, daca noi n-am mai s-o gustam?
Dincolo de Hexagon
In acest dictionar, scris pentru publicul din Franta, am ilustrat notitele literare cu exemple
imprumutate mai ales din autorii francezi. Dar curiozitatea p.recum
redactorilor, nu se aici. Chiar mai mult decat in Franta, Biblia a fost IZVor de msp1rat
1e
in Anglia, in tarile germanice in Europa de Nord, fara sa uitam Spania Rusia ortodoxa.
228
DICTIONAR CULTURAL AL BIBLIEI
Pe aite meleaguri, Pierre Hai'at Charles Dobzinski, printre aitii, scot la lumina texte
traditionale opere scrise In ebraica sau In In Israellnfloresc talente literare
mondial recunoscute, unele rasplatite cu Premii Nobel (Samuel Joseph Agnon). In schimb,
scriitori francezi contemporani, ca Edmond Jabes sau Jean Grosjean, nu se bucura de
cunoa?terea marelui public. Alcatuind aceasta lucrare, ne-am desfatat cu lecturi noi; Ie
propuncm deci cititorilor interesati. Iar tuturor celor care, pe buna dreptate, ar fi ispititi
sa ne ca referintele noastre literarc sunt prea disparate, Ie raspundem de pe acum:
de nu sunt decat exemple dintre atatea altele; am vrut sa fie cat mai variate pentru a sugera
cat mai multe directii de cautare. Cititorilor Ie spunem: sc poate culege din floare In floare,
de ici de colo. fiketi-va singuri mierca!
eliteva posibile utilizari ale dic!ionarului. ..
.. .In studiul temelor, al operelor sau al formelor, ca de pilda: tema saracului (regruparea
tcxtclor); aluziile la Patimile lui Cristos In Djana franccza unui autor); miturile
Crcatiunii sau ale Raiului pamantesc: Bihlia, Hcsiod, Ovidiu (literatura comparata);
DiavoJul, In sec. XIX (istorie literara); femeile Bihliei (cxpozitie cu un specialist In arte
plastice la CDr sau Intr-o bihlioteca); Irodiada (montaj poetic audio-vizual); Diavolul
BUllul Dumnezeu In locutiunilc populare (studiullimbii); stilul biblic allui Gide In Bucatcic
pamantuJuj (studiu stilistic).
BIBLIA SI ARTELE PLASTICE
,
1. ARTA EVREIASCA
Intrucat a doua porunca biblica (Ex 20,4) orice reprezentare vizuala a lui
arta evreiasca evoca prezenta divina prin Chivotul de Legamant sau prin fatada
TemplulUl In care seafla acesta. De asemenea, sunt infatisate simboluri leo-ate de lituro-hia
, b b
din sanctuar, precum cu brate (menora) , cornul de berbec (fi
ofar
) sau cel de
sarbatoare, buchetul ritual de la sarbatoarea Colibelor (ramura de palmier, Julav; chitra,
etrog). Aceste obiecte apar In compozitii ce Impodobesc pavimentele de mozaic ale
sinagogilor galileene (Hammat langa Tiberiada, Beth Sean, Beth Alfa, Ierihon).
Picturile murale din sinagoga de la Doura-Europos (245 d. Cr.) pastreaza singurul
exemplu cunoscut de imagerie narativa antica avand la baza textul biblic. Printre teme
figureaza sacrificiullui Isaac, regele mesianic Inconjurat de cele douasprezece neamuri,
pruncul Moise scos din apele Nilului de fiica faraonului, povestea Chivotului, Moise
deschizandu-Ie drum evreilor prin Marea biruinta lui Mardocheu, invierea
mortilor din viziunea lui Iezechiel.
A
In Evul Mediu, arta evreiasca se manifesta cel mai adesea prin ornamentarea cartilor
manuscrise. Impodobirea sulurilor Torei folosite In sinagoga era interzisa, dar Bibliiie si
cartile rituale intrebuintate in familie puteau fi Impodobite, adica ilustrate. Aceasta arta'a
Inflorit mai Intai In Orient, din sec. IX pana In sec. XI, apoi, intre sec. XIII sec. XV, In
BIBLIA $1 ARTELE PLASTICE 229
toatc marile focare culturale din Franta, Spania, Germania Italia. De la raspandirea
tiparului, ilustratiile pictate au fost Inlocuite prin gravuri. ilustrarea de a
Haggadei (ritualul sau a sulului Esterei (ce se la PUrim),
precum a contractelor de casatorie (ketubot) se praetica pana In zilele noastre.
dIn sec! XVII, ustcnsilele eeremoniale folositc eu ocazia sarbatorilor fae obieetul unCI
ornamcntatii din ce in ee mai bogate, euprinzand adesea scene figurative de inspiratie
biblica.
La sec. XIX, arti$tii evrei parasese domeniul pur religios, astfel nascandu-se 0
arta mai personal a, armonizata eu marilc eurentc europene. $coala de la Paris, la ineeputul
sec. XX, numara mai multi arti?ti evrei celebri, printre care Mane-Katz, Pissarro, Modigliani
si, eel mai ilustru dintre toti, Marc Chagall. McsajuJ biblic allui Chagall, cxpus la muzeul
din Nisa, include tablouri ce evoca episoade din Geneza, din Exod Cantarea Cantarilor.
Aeeasta opera estc incununarea artei sale. in care temelc traditionalc amintirile personalc
alcatuiesc 0 sinteza unica III originaiitatea rona ci de cxpresie.
2. ARTA CRE$11NA
BihIia. mai ales Noul Testament, a constituit izvorul esential al ereatiei artistiec din
tarile eatolice pana In seeoIu1 XVI.
. Din aceasta productie supraabundenta am retinut doar cateva exemplc. alese dintre cele
avand suporturi diferite:
Arta paicocrc!jtina e reprezcntata prin ornamcntele sarcofagelor, picturi1c din catacombe
mozaicurile primclor bazi1iei.
Arta bizantina se pastreaza sub forma de fresce mozaieuri in Italia (Ravena, Venetia),
in Grecia, precum 1a Istanbul. Din aces tea s-a inspirat pictura icoanelor.
Sculptura romanicii timpane $i capiteluri, mai ales in Franta Spania.
Statuilc gotice impodobesc catedralele.
Au fost retinute putine miniaturi de manuscrise, fiindca aeestea, pastrate cu grija in
marile biblioteci, nu sunt accesibile decat sub forma de reproduceri.
Majoritatea operelor indicate tara mentiune speciala este alcatuita din tablouri pictate pc
lemn sau pe panza, foarte numeroase din sec. XIV pana in sec. XVII. Unii arti$ti ar fi putut
sa fie citati mai frecvent (Giotto, Rafael, EI Greco, Rubens Rembrandt) pentru ca
repertoriul'lor iconografic este cel mai vast, dar am vrut ca - dincolo de sec. XVIII, putin
fecund - sa-i facem loc sec. XIX. Pictura religioasa s-a dezvoltat deosebit de mult in acest
veac, datorita reluarii constructiilor de edificii de cult In Franta in tarile germanice. Pe de
alta parte, generalizarea cartilor sfinte ilustrate cu gravuri le-a dat 0 stralucire international a
lui Julius Schnorr von Carosfeld, Biblia in imagini (1852), Gustave Dore, Sfanta Biblie
(1866). In sec. XX, inspiratia religioasa se eentreaza in jurul PatimiJor lui Cristos, pe care
cele doua razboaie mondiale teribilele lor experiente Ie-au reactualizat, dandu-Ie sensuri
noi: Isus rastignit, mantuitorul lumii, devine in pictura simbolul omului martirizat de
semenii sai.
Referintele iconorzrafice indica numele artistului, titlul operei, data realizarii ei 10cuJ
unde estc pastrata: picturile se atla de obicei In muzee, pe cand mozaicurile $i sculpturile
au ramas cel mai adesea in situ.
228
DICTIONAR CULTURAL AL BIBLIEI
Pe aite meleaguri, Pierre Hai'at Charles Dobzinski, printre aitii, scot la lumina texte
traditionale opere scrise In ebraica sau In In Israellnfloresc talente literare
mondial recunoscute, unele rasplatite cu Premii Nobel (Samuel Joseph Agnon). In schimb,
scriitori francezi contemporani, ca Edmond Jabes sau Jean Grosjean, nu se bucura de
cunoa?terea marelui public. Alcatuind aceasta lucrare, ne-am desfatat cu lecturi noi; Ie
propuncm deci cititorilor interesati. Iar tuturor celor care, pe buna dreptate, ar fi ispititi
sa ne ca referintele noastre literarc sunt prea disparate, Ie raspundem de pe acum:
de nu sunt decat exemple dintre atatea altele; am vrut sa fie cat mai variate pentru a sugera
cat mai multe directii de cautare. Cititorilor Ie spunem: sc poate culege din floare In floare,
de ici de colo. fiketi-va singuri mierca!
eliteva posibile utilizari ale dic!ionarului. ..
.. .In studiul temelor, al operelor sau al formelor, ca de pilda: tema saracului (regruparea
tcxtclor); aluziile la Patimile lui Cristos In Djana franccza unui autor); miturile
Crcatiunii sau ale Raiului pamantesc: Bihlia, Hcsiod, Ovidiu (literatura comparata);
DiavoJul, In sec. XIX (istorie literara); femeile Bihliei (cxpozitie cu un specialist In arte
plastice la CDr sau Intr-o bihlioteca); Irodiada (montaj poetic audio-vizual); Diavolul
BUllul Dumnezeu In locutiunilc populare (studiullimbii); stilul biblic allui Gide In Bucatcic
pamantuJuj (studiu stilistic).
BIBLIA SI ARTELE PLASTICE
,
1. ARTA EVREIASCA
Intrucat a doua porunca biblica (Ex 20,4) orice reprezentare vizuala a lui
arta evreiasca evoca prezenta divina prin Chivotul de Legamant sau prin fatada
TemplulUl In care seafla acesta. De asemenea, sunt infatisate simboluri leo-ate de lituro-hia
, b b
din sanctuar, precum cu brate (menora) , cornul de berbec (fi
ofar
) sau cel de
sarbatoare, buchetul ritual de la sarbatoarea Colibelor (ramura de palmier, Julav; chitra,
etrog). Aceste obiecte apar In compozitii ce Impodobesc pavimentele de mozaic ale
sinagogilor galileene (Hammat langa Tiberiada, Beth Sean, Beth Alfa, Ierihon).
Picturile murale din sinagoga de la Doura-Europos (245 d. Cr.) pastreaza singurul
exemplu cunoscut de imagerie narativa antica avand la baza textul biblic. Printre teme
figureaza sacrificiullui Isaac, regele mesianic Inconjurat de cele douasprezece neamuri,
pruncul Moise scos din apele Nilului de fiica faraonului, povestea Chivotului, Moise
deschizandu-Ie drum evreilor prin Marea biruinta lui Mardocheu, invierea
mortilor din viziunea lui Iezechiel.
A
In Evul Mediu, arta evreiasca se manifesta cel mai adesea prin ornamentarea cartilor
manuscrise. Impodobirea sulurilor Torei folosite In sinagoga era interzisa, dar Bibliiie si
cartile rituale intrebuintate in familie puteau fi Impodobite, adica ilustrate. Aceasta arta'a
Inflorit mai Intai In Orient, din sec. IX pana In sec. XI, apoi, intre sec. XIII sec. XV, In
BIBLIA $1 ARTELE PLASTICE 229
toatc marile focare culturale din Franta, Spania, Germania Italia. De la raspandirea
tiparului, ilustratiile pictate au fost Inlocuite prin gravuri. ilustrarea de a
Haggadei (ritualul sau a sulului Esterei (ce se la PUrim),
precum a contractelor de casatorie (ketubot) se praetica pana In zilele noastre.
dIn sec! XVII, ustcnsilele eeremoniale folositc eu ocazia sarbatorilor fae obieetul unCI
ornamcntatii din ce in ee mai bogate, euprinzand adesea scene figurative de inspiratie
biblica.
La sec. XIX, arti$tii evrei parasese domeniul pur religios, astfel nascandu-se 0
arta mai personal a, armonizata eu marilc eurentc europene. $coala de la Paris, la ineeputul
sec. XX, numara mai multi arti?ti evrei celebri, printre care Mane-Katz, Pissarro, Modigliani
si, eel mai ilustru dintre toti, Marc Chagall. McsajuJ biblic allui Chagall, cxpus la muzeul
din Nisa, include tablouri ce evoca episoade din Geneza, din Exod Cantarea Cantarilor.
Aeeasta opera estc incununarea artei sale. in care temelc traditionalc amintirile personalc
alcatuiesc 0 sinteza unica III originaiitatea rona ci de cxpresie.
2. ARTA CRE$11NA
BihIia. mai ales Noul Testament, a constituit izvorul esential al ereatiei artistiec din
tarile eatolice pana In seeoIu1 XVI.
. Din aceasta productie supraabundenta am retinut doar cateva exemplc. alese dintre cele
avand suporturi diferite:
Arta paicocrc!jtina e reprezcntata prin ornamcntele sarcofagelor, picturi1c din catacombe
mozaicurile primclor bazi1iei.
Arta bizantina se pastreaza sub forma de fresce mozaieuri in Italia (Ravena, Venetia),
in Grecia, precum 1a Istanbul. Din aces tea s-a inspirat pictura icoanelor.
Sculptura romanicii timpane $i capiteluri, mai ales in Franta Spania.
Statuilc gotice impodobesc catedralele.
Au fost retinute putine miniaturi de manuscrise, fiindca aeestea, pastrate cu grija in
marile biblioteci, nu sunt accesibile decat sub forma de reproduceri.
Majoritatea operelor indicate tara mentiune speciala este alcatuita din tablouri pictate pc
lemn sau pe panza, foarte numeroase din sec. XIV pana in sec. XVII. Unii arti$ti ar fi putut
sa fie citati mai frecvent (Giotto, Rafael, EI Greco, Rubens Rembrandt) pentru ca
repertoriul'lor iconografic este cel mai vast, dar am vrut ca - dincolo de sec. XVIII, putin
fecund - sa-i facem loc sec. XIX. Pictura religioasa s-a dezvoltat deosebit de mult in acest
veac, datorita reluarii constructiilor de edificii de cult In Franta in tarile germanice. Pe de
alta parte, generalizarea cartilor sfinte ilustrate cu gravuri le-a dat 0 stralucire international a
lui Julius Schnorr von Carosfeld, Biblia in imagini (1852), Gustave Dore, Sfanta Biblie
(1866). In sec. XX, inspiratia religioasa se eentreaza in jurul PatimiJor lui Cristos, pe care
cele doua razboaie mondiale teribilele lor experiente Ie-au reactualizat, dandu-Ie sensuri
noi: Isus rastignit, mantuitorul lumii, devine in pictura simbolul omului martirizat de
semenii sai.
Referintele iconorzrafice indica numele artistului, titlul operei, data realizarii ei 10cuJ
unde estc pastrata: picturile se atla de obicei In muzee, pe cand mozaicurile $i sculpturile
au ramas cel mai adesea in situ.
230 DICTIONAR CULTURAL Al BIBLIEI
Pentru "a cUi" opera de artii
Sa se identifice cu grija opera (artist, data crearii, localizare actuala, natura materialului
tehnica folosita). '
Sa se descrie sa se identifice personajele, gesturile lor, acestora
in decor sau in peisaj.
Sa se analizeze compozitia in doua sau trei dimensiuni: cum sunt incadrate personajele
(in picioare, bust)? Sunt respectate propo,rtiile (marimea capului intra de ori in
inaltimea persoanei); dad nu, de ce? Care e sistemul de perspectiva utilizat? Este opera
omogena (0 singura scena), sau complexa (triptic, retablu, timpan etc.)?
Sa se studieze culorile folosite, valoarea lor (mai mult sau mai putin saturate),
contrastele. Exista vreun simbolism al culorilor, al conventiilor (dmasa lui Isus este rosie
sau alba, tunica Fecioarei albastra)? Poate fi vazuta sursa rol are ea? '
Pornind de la aceste observatii. sa se plaseze opera in context istoric: cui ii eradestinata-
poporului credincios, clericilor celor instruiti, sau printilor? Se poate analiza societatea
in care traia artistul (datorita a decorului, a apropierii personajelor de Isus sau
de Maria)? Ce concept de frumusete se deduce din examinarea fetelor?
Creatie artistica intcrpretare a textului: pe 0 tema exista nenumarate tablouri,
uneori cu variante, ceea ce ridica problema a interpretarii textului sacru,
Referintele biblice (numele cartii, numarul capitolului al versetului) permit sa se gaseasca
originea temei iconografice sa se masoare fidelitatea artistului fata de text.
Notiunea de stil artistic se desprinde din compararea intre ele: Punerile In
mormantale lui Van der Weyden Rafael, de la gotic la arta Fecioara fntre stanci
a lui Leonardo da Vinci Fecioara pelerinii a lui Caravaggio, de la la baroc

Cercetiiri in terdisciplinare
Comparatia intre textul biblic operele pe care le-a inspirat of era date asupra sensibilitatii
unei epoci: Salomeea*, femeia fatala, este eroina literaturii a picturii de la
XIX. Se vor remarca temele abordate cu predilec!ie cele care au fost ignorate de
Pentru a ilustra 0 povestire, se vor alege de preferinta gravuri sau tablouri din
epoca:
N lui Isus (B una-V estire, Inchinarea pastorilor, Circumcizia, Inchinarea
magilor, Fuga in Egipt).
Patimile lui Isus (Prinderea, Procesul, Biciuirea, Ecce Homo, Rastignirea, Punerea in
mormant).
Viata Fecioarei Maria (Buna-Vestire, Vizitarea, Domnului, Fuga in Egipt,
Fecioara cu pruncul, Rastignirea, Piela, Incoronarea Fecioarei).
Reconstituirea programului iconografic al unui edificiu religios, plecand de la 0 referintli,
se va face cu ajutorul unui ghid turistic, cautand pentru fiecare element artistic al '
monumentului intentia subiacenta: ce s-a dorit sa se arate, sa se invete? Acelasi demers se
poate opera pomind 'de la resurse locale, chiar pentru edificii mai pu!in renumite.
"""
BIBLIA SI MUZICA
,
Muzica israelitilor cste deseori evocata in Biblie. Suzanne Ha'ik Vantura a facut recent
d reconstituire - a'supra careia se polemizeaza inca - a notatiei acestei muzici.
In aproape doua milcnii au produs, pentru cultul messe", motete,
corale, cantate; au pus pc muzica marile texte poetice: Psaimii. Ciintarea Ciintarijor. Istoria
sfiinta a inspirat oratorii opere destinate bisericii, templului sau teatrului liric.
Trebuie sa deosebim textele messei, ulterioare redactarii Bibliei scrise in latina
(Gloria, Credo, Sanctus, Agnus Del) sau in greaca (Kyrie) , de citatelc hiblicc care constituie
partea principal a a motetelor, a coralelor, a cantatelor. Referintelc noastre privilegiaza
Europa occidentaHi, in detrimentul liturghiei ortodoxe pur vocale (In slavona, greaca ori
siriana), dat fiind accesuI mai.lesnicios la textul de originc.
BIBLIA SI CINEMATOGRAFUL
,
Biblia a inspirat 0 ahundenta productie cinematografica, de Ja reportajul despre Patimi1e
de 1a Oberammcrgau, in Bavaria (1897), pana la Biblia lui Marcel Carne (1977). Frcsca
istoriei sfintc se pretcaza la marile spectacole hollywoodiene, in vreme ce povestea lui Isus
a inspirat uneori filme de mai mare caIitate artistica de reala sensibilitate religioasa.
In afara filmelor cons aerate explicit unor temc religioase, numeroase pelicule cuprind
aluzii ce e bine sa fie descifrate. In genuri foarte diferite, Nazarin de Luis Bufiuel (Ecce
Homo"), Numelc trandafiru1ui de Jean-Jacques Annaud, Aripile dorintei de Wim Wenders
se bazeaza pe referinte pe care spectatorul ar fi dad le-ar
desfatarea ar fi cu atat mai mare.
Cand filmele se inspira din gravuri sau din tablouri, comparatia permite sa urmarim
interesul aratat anumitor reprezentari: elefantii plasati de Gustave Dore in palatul lui
Baltazar (ospaf') apar la Griffith, in Intoleranta. (1917), precum la fratii Taviani, in
Good Morning. Babylonia (1986).
Studiulliterar al dialogurilor de film conduce la regasirea textului de origine: Cantarea
Cantarilorin Therese de Alain Cavalier (1985).
.,
230 DICTIONAR CULTURAL Al BIBLIEI
Pentru "a cUi" opera de artii
Sa se identifice cu grija opera (artist, data crearii, localizare actuala, natura materialului
tehnica folosita). '
Sa se descrie sa se identifice personajele, gesturile lor, acestora
in decor sau in peisaj.
Sa se analizeze compozitia in doua sau trei dimensiuni: cum sunt incadrate personajele
(in picioare, bust)? Sunt respectate propo,rtiile (marimea capului intra de ori in
inaltimea persoanei); dad nu, de ce? Care e sistemul de perspectiva utilizat? Este opera
omogena (0 singura scena), sau complexa (triptic, retablu, timpan etc.)?
Sa se studieze culorile folosite, valoarea lor (mai mult sau mai putin saturate),
contrastele. Exista vreun simbolism al culorilor, al conventiilor (dmasa lui Isus este rosie
sau alba, tunica Fecioarei albastra)? Poate fi vazuta sursa rol are ea? '
Pornind de la aceste observatii. sa se plaseze opera in context istoric: cui ii eradestinata-
poporului credincios, clericilor celor instruiti, sau printilor? Se poate analiza societatea
in care traia artistul (datorita a decorului, a apropierii personajelor de Isus sau
de Maria)? Ce concept de frumusete se deduce din examinarea fetelor?
Creatie artistica intcrpretare a textului: pe 0 tema exista nenumarate tablouri,
uneori cu variante, ceea ce ridica problema a interpretarii textului sacru,
Referintele biblice (numele cartii, numarul capitolului al versetului) permit sa se gaseasca
originea temei iconografice sa se masoare fidelitatea artistului fata de text.
Notiunea de stil artistic se desprinde din compararea intre ele: Punerile In
mormantale lui Van der Weyden Rafael, de la gotic la arta Fecioara fntre stanci
a lui Leonardo da Vinci Fecioara pelerinii a lui Caravaggio, de la la baroc

Cercetiiri in terdisciplinare
Comparatia intre textul biblic operele pe care le-a inspirat of era date asupra sensibilitatii
unei epoci: Salomeea*, femeia fatala, este eroina literaturii a picturii de la
XIX. Se vor remarca temele abordate cu predilec!ie cele care au fost ignorate de
Pentru a ilustra 0 povestire, se vor alege de preferinta gravuri sau tablouri din
epoca:
N lui Isus (B una-V estire, Inchinarea pastorilor, Circumcizia, Inchinarea
magilor, Fuga in Egipt).
Patimile lui Isus (Prinderea, Procesul, Biciuirea, Ecce Homo, Rastignirea, Punerea in
mormant).
Viata Fecioarei Maria (Buna-Vestire, Vizitarea, Domnului, Fuga in Egipt,
Fecioara cu pruncul, Rastignirea, Piela, Incoronarea Fecioarei).
Reconstituirea programului iconografic al unui edificiu religios, plecand de la 0 referintli,
se va face cu ajutorul unui ghid turistic, cautand pentru fiecare element artistic al '
monumentului intentia subiacenta: ce s-a dorit sa se arate, sa se invete? Acelasi demers se
poate opera pomind 'de la resurse locale, chiar pentru edificii mai pu!in renumite.
"""
BIBLIA SI MUZICA
,
Muzica israelitilor cste deseori evocata in Biblie. Suzanne Ha'ik Vantura a facut recent
d reconstituire - a'supra careia se polemizeaza inca - a notatiei acestei muzici.
In aproape doua milcnii au produs, pentru cultul messe", motete,
corale, cantate; au pus pc muzica marile texte poetice: Psaimii. Ciintarea Ciintarijor. Istoria
sfiinta a inspirat oratorii opere destinate bisericii, templului sau teatrului liric.
Trebuie sa deosebim textele messei, ulterioare redactarii Bibliei scrise in latina
(Gloria, Credo, Sanctus, Agnus Del) sau in greaca (Kyrie) , de citatelc hiblicc care constituie
partea principal a a motetelor, a coralelor, a cantatelor. Referintelc noastre privilegiaza
Europa occidentaHi, in detrimentul liturghiei ortodoxe pur vocale (In slavona, greaca ori
siriana), dat fiind accesuI mai.lesnicios la textul de originc.
BIBLIA SI CINEMATOGRAFUL
,
Biblia a inspirat 0 ahundenta productie cinematografica, de Ja reportajul despre Patimi1e
de 1a Oberammcrgau, in Bavaria (1897), pana la Biblia lui Marcel Carne (1977). Frcsca
istoriei sfintc se pretcaza la marile spectacole hollywoodiene, in vreme ce povestea lui Isus
a inspirat uneori filme de mai mare caIitate artistica de reala sensibilitate religioasa.
In afara filmelor cons aerate explicit unor temc religioase, numeroase pelicule cuprind
aluzii ce e bine sa fie descifrate. In genuri foarte diferite, Nazarin de Luis Bufiuel (Ecce
Homo"), Numelc trandafiru1ui de Jean-Jacques Annaud, Aripile dorintei de Wim Wenders
se bazeaza pe referinte pe care spectatorul ar fi dad le-ar
desfatarea ar fi cu atat mai mare.
Cand filmele se inspira din gravuri sau din tablouri, comparatia permite sa urmarim
interesul aratat anumitor reprezentari: elefantii plasati de Gustave Dore in palatul lui
Baltazar (ospaf') apar la Griffith, in Intoleranta. (1917), precum la fratii Taviani, in
Good Morning. Babylonia (1986).
Studiulliterar al dialogurilor de film conduce la regasirea textului de origine: Cantarea
Cantarilorin Therese de Alain Cavalier (1985).
.,
r
"""""
-1
CRONOLOGIEGENERALA
CRONOLOGIE GENERALA 233
MESOPOTAMIA IRAN-ASIA MICA EUROPA SCRIERI
I
EGIPT
PALES TINA
SIRIA-FENICIA
7000 - Satal Huyuk cetate
In Anatolia
8000
I
REVOLUTIA NEOLITICA
I
Mileniul 8 - Ierihon
Mileniul6 - Byblos
3000 IMPERIUL VECHI
Cultullui Ra
Imigrarea canaaneenilor 2750 - Intemeierea Tyrului
2600 Capitala: Memfis
Cetati: Ugarit, Arvad, Sidon
Construirea marilor
Cetati: Gezer, Megidda,
Mileniul 5 - Eridu
Megaliti In
I
Bretania, Ang/ia
la Stonehenge
2600-2130 - SUMER
Caractere cuneiforme 2500 - Migratii amorite CiviJizatia minoica
tn Creta
piramide
Bet-San, Hasor, Ierihon
Cultullui Osiris
2300 - Naviilirea amoritilor
2350 - Navalirea
arameeniJor veniti din
din Anatolia Annenia
2000 2030-1640
2030-1640 - Control egiptean
IMPERIUL DE MIJLOC
Capitala: Teba
I - Migratia triburilor
Cultullui Amon-Ra
semite: Avraam, Isaac, lacov
Arabiei
2334-2050 - Dinastia

semitica din AKKAD
Indo-europeni In Iran
la Ereh devine erou
Ziguratul din Ur
Venirea aheenilor, al unei epopei
Crearea regatelor
1800-1250 - Hititii primii eleni
amorite: Asur. Mari. In Anatolia Palatul din sec. XVIII-VIII -
164(J- I 530
Babilon
Cnossos Redactarea Vedelorln India
Dinastia amorita:
Migratia evreilor
Evrei: Iosif
1725-1595 - Vechiul
1500 1550-!O70
1550- 1070 - Canaaneenii sub
Imperiu Babilonian
IMPERIUL NOU
protectorat egiptean
1720 - Codullui
AMENOFIS IV
Hamurabi
(1374-1347)
1350 - Tablitele alfabetice
impune cultullui Aton
de la Ugarit
TUTANKAMON
1285 - Victorie egipteana Popoarele Marii: filistenii
1531(?) Luarea Babilonului
Civilizatia aheeana
de catre hititi
la Mycene. Tirynt
1425 - Ruina
RAMSES II (1301-1235) asupra hititilor la Qades tntemeiaza 5 cetati pe coasta:
Cnossosului Alfabetu1 fenician
1250 - Exodul evreilor
Gaza, Eqron.
de Moise
Gat
1200
1220-1200 - Cucerirea
1250 - Dorienii tn
Canaanului de evreii veniti din
mezii tn Iran
Grecia resping
Transiordania
Popoarele Miirii
1175 - Victorie asupra
1200-1025 - Judecatorii
1194-1184-
Popoarelor Marii
Conflict Intre Israel filisteni
Riizboiul Troiei
1070-945 - Dinastia
purtat de aheeni
21la Tanis
1150 - Distrugerea
1030 - SAUL rege allui Israel 1100 - Dominatia asiriana.
Mycenei
10 10-970 - DAVID rege Supune Edom, Moab, Ammon Arameenii se la
1000
1003 - Luarea lerusalimului Babilon, Damasc. Coba.
Argos Sparta
970-931 - SOLOMON Hamat
inlocuiesc Mycene
Construirea Templului Hiram rege al Tyrului Tirynt
945-725 - Dinastia 22la
Schisma de la Sichem
Etruscii In Italia
Busastis
Proverbele
r
"""""
-1
CRONOLOGIEGENERALA
CRONOLOGIE GENERALA 233
MESOPOTAMIA IRAN-ASIA MICA EUROPA SCRIERI
I
EGIPT
PALES TINA
SIRIA-FENICIA
7000 - Satal Huyuk cetate
In Anatolia
8000
I
REVOLUTIA NEOLITICA
I
Mileniul 8 - Ierihon
Mileniul6 - Byblos
3000 IMPERIUL VECHI
Cultullui Ra
Imigrarea canaaneenilor 2750 - Intemeierea Tyrului
2600 Capitala: Memfis
Cetati: Ugarit, Arvad, Sidon
Construirea marilor
Cetati: Gezer, Megidda,
Mileniul 5 - Eridu
Megaliti In
I
Bretania, Ang/ia
la Stonehenge
2600-2130 - SUMER
Caractere cuneiforme 2500 - Migratii amorite CiviJizatia minoica
tn Creta
piramide
Bet-San, Hasor, Ierihon
Cultullui Osiris
2300 - Naviilirea amoritilor
2350 - Navalirea
arameeniJor veniti din
din Anatolia Annenia
2000 2030-1640
2030-1640 - Control egiptean
IMPERIUL DE MIJLOC
Capitala: Teba
I - Migratia triburilor
Cultullui Amon-Ra
semite: Avraam, Isaac, lacov
Arabiei
2334-2050 - Dinastia

semitica din AKKAD
Indo-europeni In Iran
la Ereh devine erou
Ziguratul din Ur
Venirea aheenilor, al unei epopei
Crearea regatelor
1800-1250 - Hititii primii eleni
amorite: Asur. Mari. In Anatolia Palatul din sec. XVIII-VIII -
164(J- I 530
Babilon
Cnossos Redactarea Vedelorln India
Dinastia amorita:
Migratia evreilor
Evrei: Iosif
1725-1595 - Vechiul
1500 1550-!O70
1550- 1070 - Canaaneenii sub
Imperiu Babilonian
IMPERIUL NOU
protectorat egiptean
1720 - Codullui
AMENOFIS IV
Hamurabi
(1374-1347)
1350 - Tablitele alfabetice
impune cultullui Aton
de la Ugarit
TUTANKAMON
1285 - Victorie egipteana Popoarele Marii: filistenii
1531(?) Luarea Babilonului
Civilizatia aheeana
de catre hititi
la Mycene. Tirynt
1425 - Ruina
RAMSES II (1301-1235) asupra hititilor la Qades tntemeiaza 5 cetati pe coasta:
Cnossosului Alfabetu1 fenician
1250 - Exodul evreilor
Gaza, Eqron.
de Moise
Gat
1200
1220-1200 - Cucerirea
1250 - Dorienii tn
Canaanului de evreii veniti din
mezii tn Iran
Grecia resping
Transiordania
Popoarele Miirii
1175 - Victorie asupra
1200-1025 - Judecatorii
1194-1184-
Popoarelor Marii
Conflict Intre Israel filisteni
Riizboiul Troiei
1070-945 - Dinastia
purtat de aheeni
21la Tanis
1150 - Distrugerea
1030 - SAUL rege allui Israel 1100 - Dominatia asiriana.
Mycenei
10 10-970 - DAVID rege Supune Edom, Moab, Ammon Arameenii se la
1000
1003 - Luarea lerusalimului Babilon, Damasc. Coba.
Argos Sparta
970-931 - SOLOMON Hamat
inlocuiesc Mycene
Construirea Templului Hiram rege al Tyrului Tirynt
945-725 - Dinastia 22la
Schisma de la Sichem
Etruscii In Italia
Busastis
Proverbele
234
DICTIONAR CULTURAL AL BIBLIEI
EGIPT
PALESTINA SIRIA-FENICIA
IUDA ISRAEL
931-913 - 931-910 -
ROBOAM
IEROBOAM
..............................
900
911-870 - ASA
885-874 - OMRI
EcJipsa puterii egiptene
870-848 - IOSAFAT intemeiaza Samaria
874-843 - AHAB
ClUE)
841-835 - ATALIA 841-814-IEHU
835-796 - IOAS ...............................
.................................
814 - Fenicienii
800
781-740 - OZIAS 783-743 - intemeiaza
(740 - ISAIA) IEROBOAM II Cartagina
....................... , ......... (AMOS OSEA) in Africa
736-715 - AHAZ
732 - Cucerirea
721- Luarea Damascu1ui
Samariei de catre
SARGON II
Deportare
EGIPT
SIRIA-FENICIA PALESTINA
71111
715-687 - EZECHIA
671-650 - Asirienii
in Egipt
640-609 - IOSIA (IEREMIA)
622 - Mare reforma religioasa
600
604-587 - Cucerirea de
catre Nabucodonosor
Trei deportari in
Babilon (IEZECHIEL)
587 - Cucerirea Ierusalimului
capturarea lui SEDECHIA
IEREMIA Ii aduce
pe evrei in Egipt, la
Elefantina Taphnes
Cucerire persana 538 - lntoarcerea evreilor dupa
Edictullui CIRUS
525 - Egiptul este cucerit
lntemeierea celui de-al doilea
de persanul CAMBYSE II
Templu de ci1tre ZOROBABEL
Iudeeaeste un stat
autocratic autonom
500
EZDRA Si NEEMIA
CRONOLOGIE GENERALA
235
MESOPOTAMIA
Asiriei
883-859 -ASURNASIRPAL
810 -
SEMIRAMIDEI
721-705 - SARGON II
IRAN-ASIA MICA.
Mezii platesc
tribut asirienilor
EUROPA
Alfabetul fenician
adoptat de greci
776 - Primele
Jocuri Olimpice
753 - tnteme-
ierea Romei
SCRIERI
Poemele homerice:
Iliada Odiseea
ORIENTUL MIJLOCIU
GRECIA-ROMA
SCRIERI
704-681- SENAHERIB
681-621- ASURBANIPAL
625-539 - Imperiul neo-babilonian
612 - Giderea Ninivei
604-562 - NABUCODONOSOR
in Babilon
550 - CIRUS II rege al
mezilor
Cucerirea Mesopotamiei, Siriei,
Palestinei, Egiptului
521-486 - DARIUS I
660 - tntemeierea Bizantului
621 - lui Dracon la Atena
Dinastia Tarquinilor la Roma
509 - Republica la Roma
499-446 - Razboaiele medice
486-465 - XERXES I (490 Maraton, 480 Salamina)
478-432 - PERICLE la Atena
\445-433 - Misiunile lui NEEMIA
660(?) lui Zoroastru,
fondatorul Mazdeismului
Prima redactare a carp.lor lui
[osua, a Judecatorilor,
a lui Samuel a Regilor
605(?) lui Lao-Tf,
fondatorul taoismului
583-563 - Budha Sakyarnuni
571-479 -Confucius
sec. VI-IIl- Epopeea indiana
Ramayana; Bhagavad Gita
din epopeea Mahabharata
Eschil, Pindar, Sofocle,
Euripide, Tucidide
234
DICTIONAR CULTURAL AL BIBLIEI
EGIPT
PALESTINA SIRIA-FENICIA
IUDA ISRAEL
931-913 - 931-910 -
ROBOAM
IEROBOAM
..............................
900
911-870 - ASA
885-874 - OMRI
EcJipsa puterii egiptene
870-848 - IOSAFAT intemeiaza Samaria
874-843 - AHAB
ClUE)
841-835 - ATALIA 841-814-IEHU
835-796 - IOAS ...............................
.................................
814 - Fenicienii
800
781-740 - OZIAS 783-743 - intemeiaza
(740 - ISAIA) IEROBOAM II Cartagina
....................... , ......... (AMOS OSEA) in Africa
736-715 - AHAZ
732 - Cucerirea
721- Luarea Damascu1ui
Samariei de catre
SARGON II
Deportare
EGIPT
SIRIA-FENICIA PALESTINA
71111
715-687 - EZECHIA
671-650 - Asirienii
in Egipt
640-609 - IOSIA (IEREMIA)
622 - Mare reforma religioasa
600
604-587 - Cucerirea de
catre Nabucodonosor
Trei deportari in
Babilon (IEZECHIEL)
587 - Cucerirea Ierusalimului
capturarea lui SEDECHIA
IEREMIA Ii aduce
pe evrei in Egipt, la
Elefantina Taphnes
Cucerire persana 538 - lntoarcerea evreilor dupa
Edictullui CIRUS
525 - Egiptul este cucerit
lntemeierea celui de-al doilea
de persanul CAMBYSE II
Templu de ci1tre ZOROBABEL
Iudeeaeste un stat
autocratic autonom
500
EZDRA Si NEEMIA
CRONOLOGIE GENERALA
235
MESOPOTAMIA
Asiriei
883-859 -ASURNASIRPAL
810 -
SEMIRAMIDEI
721-705 - SARGON II
IRAN-ASIA MICA.
Mezii platesc
tribut asirienilor
EUROPA
Alfabetul fenician
adoptat de greci
776 - Primele
Jocuri Olimpice
753 - tnteme-
ierea Romei
SCRIERI
Poemele homerice:
Iliada Odiseea
ORIENTUL MIJLOCIU
GRECIA-ROMA
SCRIERI
704-681- SENAHERIB
681-621- ASURBANIPAL
625-539 - Imperiul neo-babilonian
612 - Giderea Ninivei
604-562 - NABUCODONOSOR
in Babilon
550 - CIRUS II rege al
mezilor
Cucerirea Mesopotamiei, Siriei,
Palestinei, Egiptului
521-486 - DARIUS I
660 - tntemeierea Bizantului
621 - lui Dracon la Atena
Dinastia Tarquinilor la Roma
509 - Republica la Roma
499-446 - Razboaiele medice
486-465 - XERXES I (490 Maraton, 480 Salamina)
478-432 - PERICLE la Atena
\445-433 - Misiunile lui NEEMIA
660(?) lui Zoroastru,
fondatorul Mazdeismului
Prima redactare a carp.lor lui
[osua, a Judecatorilor,
a lui Samuel a Regilor
605(?) lui Lao-Tf,
fondatorul taoismului
583-563 - Budha Sakyarnuni
571-479 -Confucius
sec. VI-IIl- Epopeea indiana
Ramayana; Bhagavad Gita
din epopeea Mahabharata
Eschil, Pindar, Sofocle,
Euripide, Tucidide
236 DICTIONAR CULTURAL AL BIBLIEI
CRONOLOGIE GENERALA 237
EGIPT SIRIA-FENICIA PALES TINA
ORIENTUL MIJLOCIU
GRECIA-ROMA SCRIERI
400
39X(?) Pentateucul.
399 - Moartea lui Socrate
39X - Pentateucul
lInificat de Ezdra, este
42X-347 - Platon
aprobat de Artaxerxes II
3X4-322 - Aristotel
Demostene: Filipicele
350 - Samaritcni i
constrlliesc un templll
Cronicile. Ezdra.
pe Mlintele Garizilll
Neemhi.lona, Tobit
359 - FILIP al Macedoniei
........
.. Cl'CERITE .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. DE .. .... .... .. ...... ALEXA!\'DRl' CEL MARE .... ..
321 - Intclllcierca Alexandriei Alexandru cel Mare
336-323 - ALEXANDRU
1
Imperiul persan
CEL MARE
323-301 - Campania lui PtOICIl1Cll
323 - Moartea lui
Riizboiul Diadohilor
31/(J Lagizii
I
Sclellcizii 3( 1-+-1 ')7 - Palestina
Tradllccrca ScpttJagintei:
de lagizi
Alexandru la Babilon
30() - Seleucizii
Biblia in Intemcicrea 279 - Antigon Gonatas
regc al Macedoniei
;\luzcllllli din Alcxandria
Regatul Pergamului
- 25() - Biblia in (Septuaginta)
223-IX7-ANTIOHUS III
215 - Razboiul Romei
200 Ajutorlll Romei pentrll a lupta
197 - I 42 - Ocuparca de
Illlpotriva selellcizilor
catre seleucizi
Impotriva Macedoniei
aliata cu Cartagina
Heliodor la lerusalim
175-164 - ANTIOHUS IV 167-164 - Marea perseclltie
Rascoala Macabeilor
142-134- SIMON,
Intemeietorul asmoneeniJor
139 - Senatul roman recunoaste
- 200 - EcJeziasticul (Siracidu/)
176 - Istoriile lui Polyb
Daniel. Estera (?)
146 - Macedonia, provincie romana
Distrugerea Cartaginei
independen\a regatului lui Iuda
130 - Comunitatea
133-121 - Reforma Grahilor
eseniana de la Qumran
127 - Babilonul
103-76 - ALEXANDRU IANEU rege
distrus de paqi
100
64 - POMPEI cucereste Siria Palestina
63 - Caderea Ierusalimului
64-63 - Cuceririle lui POMPEI - 63 - Iudita
In Orient
intelepciunea (Alexandria)
60 51-30 - Cleopatra VII
Filopator 40-39 - Cucerirea parta
59 - Consulatullui IULIU CEZAR
Cicero
37-4 - [ROD cel Mare
30 - Cucerirea Alexandriei
44 - Asasinarea lui IULIU CEZAR
Virgiliu, Tit-Liviu
de catre romani
Dominatia romana
27 - Siria provincie 27 - Octaviu Cezar AUGUST Horatiu
impcriaJa
19 - Eneida lui Virgiiiu
13 - fntemeierea Cezareei maritime
236 DICTIONAR CULTURAL AL BIBLIEI
CRONOLOGIE GENERALA 237
EGIPT SIRIA-FENICIA PALES TINA
ORIENTUL MIJLOCIU
GRECIA-ROMA SCRIERI
400
39X(?) Pentateucul.
399 - Moartea lui Socrate
39X - Pentateucul
lInificat de Ezdra, este
42X-347 - Platon
aprobat de Artaxerxes II
3X4-322 - Aristotel
Demostene: Filipicele
350 - Samaritcni i
constrlliesc un templll
Cronicile. Ezdra.
pe Mlintele Garizilll
Neemhi.lona, Tobit
359 - FILIP al Macedoniei
........
.. Cl'CERITE .. .. .. .. .. .. .. .. .. .. DE .. .... .... .. ...... ALEXA!\'DRl' CEL MARE .... ..
321 - Intclllcierca Alexandriei Alexandru cel Mare
336-323 - ALEXANDRU
1
Imperiul persan
CEL MARE
323-301 - Campania lui PtOICIl1Cll
323 - Moartea lui
Riizboiul Diadohilor
31/(J Lagizii
I
Sclellcizii 3( 1-+-1 ')7 - Palestina
Tradllccrca ScpttJagintei:
de lagizi
Alexandru la Babilon
30() - Seleucizii
Biblia in Intemcicrea 279 - Antigon Gonatas
regc al Macedoniei
;\luzcllllli din Alcxandria
Regatul Pergamului
- 25() - Biblia in (Septuaginta)
223-IX7-ANTIOHUS III
215 - Razboiul Romei
200 Ajutorlll Romei pentrll a lupta
197 - I 42 - Ocuparca de
Illlpotriva selellcizilor
catre seleucizi
Impotriva Macedoniei
aliata cu Cartagina
Heliodor la lerusalim
175-164 - ANTIOHUS IV 167-164 - Marea perseclltie
Rascoala Macabeilor
142-134- SIMON,
Intemeietorul asmoneeniJor
139 - Senatul roman recunoaste
- 200 - EcJeziasticul (Siracidu/)
176 - Istoriile lui Polyb
Daniel. Estera (?)
146 - Macedonia, provincie romana
Distrugerea Cartaginei
independen\a regatului lui Iuda
130 - Comunitatea
133-121 - Reforma Grahilor
eseniana de la Qumran
127 - Babilonul
103-76 - ALEXANDRU IANEU rege
distrus de paqi
100
64 - POMPEI cucereste Siria Palestina
63 - Caderea Ierusalimului
64-63 - Cuceririle lui POMPEI - 63 - Iudita
In Orient
intelepciunea (Alexandria)
60 51-30 - Cleopatra VII
Filopator 40-39 - Cucerirea parta
59 - Consulatullui IULIU CEZAR
Cicero
37-4 - [ROD cel Mare
30 - Cucerirea Alexandriei
44 - Asasinarea lui IULIU CEZAR
Virgiliu, Tit-Liviu
de catre romani
Dominatia romana
27 - Siria provincie 27 - Octaviu Cezar AUGUST Horatiu
impcriaJa
19 - Eneida lui Virgiiiu
13 - fntemeierea Cezareei maritime
238
DICTIONAR CULTURAL AL 818LIEI
IMPERIUL ROMAN
PALES TINA
SCRIERI
6 - lui ISUS
din Nazaret
4-39 - IROD ANTIPAS,
14-37 TlBERIU
I tetrarh al Galileei al Perei
26-36 - PONTIU PILAT procurator al ludeei
28 -Inceputul
ministeriului lui [SUS
29 - Decapitarea lui
lOAN BOTEZATORUL
30 - Moartea lui IS US
34 -l'vlartiriul lui STEFAN
Convertirea lui PAVEL din Tars
37-41 CALlGCLA
41-54 CLAUDie
Recensamfll1l in I Jllperi u: 6.9 ll1ilioane de evrei
48 - Conciliul din lerusalill1
50 - Prill1ul text al lui ["brei
in arall1aica
54-68 NERON
51-63 - Epi.,tolcfe lui PA VEL
58 - Epistola lui lacov
64 - Persecutia
64 - Prima Epistohi a lui Petru
64 sau 67 - Martiriul
Evanghcfia lui Marcu
lui PETRU la ROll1a
67 - Martiriullui
PAVEL la Roma
66-70 - Revolta evreilor
in Palestina
70 - Cucerirea Ierusalimului de 70-80 - Epistolelelui IUDA, PETRU
71 - Triumful lui
ditre TITUS. Arderea Templului
TITUS la Roma
73 - Asediul Masadei 78 - Riizboi1l1 Evreilor,
de Flavius Josephus
80-90 - EvangheIiile lui Lllca, Matei
Faptele Apostolilor
93 - Antichitiitile Iudaice,
de Flavius Josephus
95 - lOAN exilat la Patmos 95- IO() - Epistolele Evanghelia
lui lOAN
Apocalipsa
98-117 TRAIAN
117-138 HADRIAN
1 17 - Rascoala evreilor
In tot Orientlll
132-135 - A doua rascoala
evreiasca (Simion ben KOSEBA)
Ierusalimlll, colonie romana
interzisa evreilor
INDICE GENERAL
(Termeni ce fac obiectul unui articol sau al unei
dezyoltfu-i In interiarul unui artical)
Aaron
aramaica - aramean
botez
abba - tata
arca lui Noe
Buna-Vestire
Abel
argiHi (lut)
Abner
arhanghel
Absalon
arhiereu
cabala - Kabbala
absolvirea de pacate
Atalia
Cafarnaum (Capernaum)
Adam
Avacum
Caiafa
adevar
Ave Maria
Cain
Adonai
Avraam
Calvar
Adormirea
azima
Cana
(Maicii Domnului)
Canaan
adulter
canaaneanca
agape
Baal
canon (al Scripturilor)
Agar - A vraam
Babel
Carmel (Muntele)
Agnus Dei - miel/messa
Babilon carne - trup
agonia lui lsus Balaam
captivitatea (robia) in
Ahab
balaur
Babilon
balena - rona
cadere
aleluia
Baltazar (ospatullui) cadelnita
ales
Baltazar (magul)
camila
alia omega
Baraba
carturari (invatatori)
Aman - Estera
Baruh
casatorie
amin
Cantarea Cantarilor
Amos batrani
cei dintai/cei de pe urma
Ana barna - pai
cenaclu
anatema Belzebut - Satana
cer
Andrei Behemot - Leviatan
cerbl diprioara
angelus Beniamin
cetate
Anticrist Betania
Cezar
Antiohus BetIeem Chefa - Petru
apa
BibliaiSfanta Scriptura
cheie
Apocalipsa biciuire
chemare - vocatie
apocrife biserica
chip
apostol bIas fernie
Chivot de Legamant
aproapele bogat
Cina cea de Taina
arab - Sem
Booz
circumcizie
238
DICTIONAR CULTURAL AL 818LIEI
IMPERIUL ROMAN
PALES TINA
SCRIERI
6 - lui ISUS
din Nazaret
4-39 - IROD ANTIPAS,
14-37 TlBERIU
I tetrarh al Galileei al Perei
26-36 - PONTIU PILAT procurator al ludeei
28 -Inceputul
ministeriului lui [SUS
29 - Decapitarea lui
lOAN BOTEZATORUL
30 - Moartea lui IS US
34 -l'vlartiriul lui STEFAN
Convertirea lui PAVEL din Tars
37-41 CALlGCLA
41-54 CLAUDie
Recensamfll1l in I Jllperi u: 6.9 ll1ilioane de evrei
48 - Conciliul din lerusalill1
50 - Prill1ul text al lui ["brei
in arall1aica
54-68 NERON
51-63 - Epi.,tolcfe lui PA VEL
58 - Epistola lui lacov
64 - Persecutia
64 - Prima Epistohi a lui Petru
64 sau 67 - Martiriul
Evanghcfia lui Marcu
lui PETRU la ROll1a
67 - Martiriullui
PAVEL la Roma
66-70 - Revolta evreilor
in Palestina
70 - Cucerirea Ierusalimului de 70-80 - Epistolelelui IUDA, PETRU
71 - Triumful lui
ditre TITUS. Arderea Templului
TITUS la Roma
73 - Asediul Masadei 78 - Riizboi1l1 Evreilor,
de Flavius Josephus
80-90 - EvangheIiile lui Lllca, Matei
Faptele Apostolilor
93 - Antichitiitile Iudaice,
de Flavius Josephus
95 - lOAN exilat la Patmos 95- IO() - Epistolele Evanghelia
lui lOAN
Apocalipsa
98-117 TRAIAN
117-138 HADRIAN
1 17 - Rascoala evreilor
In tot Orientlll
132-135 - A doua rascoala
evreiasca (Simion ben KOSEBA)
Ierusalimlll, colonie romana
interzisa evreilor
INDICE GENERAL
(Termeni ce fac obiectul unui articol sau al unei
dezyoltfu-i In interiarul unui artical)
Aaron
aramaica - aramean
botez
abba - tata
arca lui Noe
Buna-Vestire
Abel
argiHi (lut)
Abner
arhanghel
Absalon
arhiereu
cabala - Kabbala
absolvirea de pacate
Atalia
Cafarnaum (Capernaum)
Adam
Avacum
Caiafa
adevar
Ave Maria
Cain
Adonai
Avraam
Calvar
Adormirea
azima
Cana
(Maicii Domnului)
Canaan
adulter
canaaneanca
agape
Baal
canon (al Scripturilor)
Agar - A vraam
Babel
Carmel (Muntele)
Agnus Dei - miel/messa
Babilon carne - trup
agonia lui lsus Balaam
captivitatea (robia) in
Ahab
balaur
Babilon
balena - rona
cadere
aleluia
Baltazar (ospatullui) cadelnita
ales
Baltazar (magul)
camila
alia omega
Baraba
carturari (invatatori)
Aman - Estera
Baruh
casatorie
amin
Cantarea Cantarilor
Amos batrani
cei dintai/cei de pe urma
Ana barna - pai
cenaclu
anatema Belzebut - Satana
cer
Andrei Behemot - Leviatan
cerbl diprioara
angelus Beniamin
cetate
Anticrist Betania
Cezar
Antiohus BetIeem Chefa - Petru
apa
BibliaiSfanta Scriptura
cheie
Apocalipsa biciuire
chemare - vocatie
apocrife biserica
chip
apostol bIas fernie
Chivot de Legamant
aproapele bogat
Cina cea de Taina
arab - Sem
Booz
circumcizie
240 DlCTIONAR CULTURAL.AL BIBLIEI INDICE GENERAL 241
Cirus
deuterocanonic
Estera
furtuna domolita - minune
lehoiada (load)
ludita
ciuma
Deuteronom euharistie
lehova
iadlinfem
coapse - rarunchi
dezbracarea de omul cel evanghelie
leremia
iesle
coborarea de pe cruce vechi
evanghelist
Galateni (Epistola catre) -
lerihon .
coborarea lui lsus la iad
diacon Eva
epistole
lerusalim
ispitire
coloana de nori - nori
diaspora Evrei (Epistola catre) -
Galileea
lezechiel lSOP
colos cu picioare de lut
diavol epistole
Gavriil
IIie
istoria sfanta
Coloseni (Epistola catre) -
dinar evreu (poporul)
gelos
lmaculata Conceptie
epistole
doisprezece - numere exil
genealogie imn
Coran - Koran
doisprezece (cei) - apostoli exod
Geneza - Facerea
LN.R.I.
imbalsamare
Corinteni (Epistola ditre) -
Domnul - Adonai/Yahve exterminator
Ghedeon interdictii - necurat
ie imparatie
epistole
dragoste
gheena loachim - Ana
---t Cina cea de
corn de berbec -
dreptl dreptate
Ghenizaret - Kinneret
loan (evanghelistul) Tain3.lmessa
cosmogonie - creatiune
drumul crucii facere - creatiune
Ghetsemani
loan (Botezatorul) in al tare
(facerea lumii)
drumul Damascului familie (sfanta)
giulgiu
loas
a se inchina

Duh/Sfantul Duh Faptele Apostolilor
gloria
loiachim
incinge (mijlocul)
copiii lui A vraam
Dumnezeu faraon
Gog Magog)
lana (cartea lui)
incoronarea Fecioarei
copilaria lui Cristos
farisei
Golgota
lonatan
Inger
Craciun
fata
Goliat
losafat
ingropare - pun ere in
credint3.lcredincios
ebraica (limba) fantana
Gomora - Sodoma
losif
mormant

Ecce Homo fagaduinta
goyim
losif din Arimateea ---t intampinarea
Crez
Ecleziastul - Qohelet fecioar3.lfeciorie
Graal - pcitir
coborarea de pe
intrupare
crisma
Eden ---t rai femei (sfinte)
graunte (grau)
cruce/potir
intuneric
Cristos
Egipt fenicieni
groapa - Daniel
losif (Sfantul)
Intelepciune (cartea)
cruce/rastignirea pe cruce
EI fenix
losua
inviere
cununa de spini - spini
Eli, Eli, lema sabahtani fericirile
lordan
cuptor
Eliacin festin
Haggada ---t evreiesc iota - yod
curcubeu - potop
Eliador
fiat
hallel
lov
jertf3.lsacrificiu/oblatie
curat/ curatire
Elisabeta fiere
Ham
lrod Antipas
judecat3.lJudecata de Apoi
cU$er ---t iudaism
Elisei filactere
haos
lrod cel Mare
Judecatori (cartea)
Cuvant
Eloah Filimon (Epistola catre) -
har
lrodiada - Salomeea
Elohim epistole
harisma
Isaac
Emanuel Filipeni (Epistola catre) ---t
heruvim
lsaia
Ka'aba
Dalila
Emaus epistole
holocaust (ardere de tot) lscarioteanul - luda
Kabbala
Damasc - drumul
Enoh filisteni
Holofem
Islam
Kinneret
Damascului
Efeseni (Epistola catre) - firmament
Horeb - Sinai
lsmael Koran - Coran
Daniel
epistole Fiullui Dumnezeu
hula - blasfemie
lsrael/israelianlisraelit
Kyrie eleison
dans
data Florii
lsus
dans macabru
Efraim foamete
lzabela
David
Epifanie foc
lacov
luda lampa - faclie
Debora
epistole
frati
lahve ---t Yahve
iudaism
lapidare
Decalog
Esau frangerea painii
lair
iudeu
Lazar (sarmanul)
demon
eshatologie fruct/rod
icoan3.liconoclasm
luda lscarioteanul
Lazar (cel inviat din moqi)

Ezdra fuga (in Egipt)
idollidolatrie
luda Macabeul launtru

esenieni - Qumran fulger/trasnet
leftae
ludeea
legamant
240 DlCTIONAR CULTURAL.AL BIBLIEI INDICE GENERAL 241
Cirus
deuterocanonic
Estera
furtuna domolita - minune
lehoiada (load)
ludita
ciuma
Deuteronom euharistie
lehova
iadlinfem
coapse - rarunchi
dezbracarea de omul cel evanghelie
leremia
iesle
coborarea de pe cruce vechi
evanghelist
Galateni (Epistola catre) -
lerihon .
coborarea lui lsus la iad
diacon Eva
epistole
lerusalim
ispitire
coloana de nori - nori
diaspora Evrei (Epistola catre) -
Galileea
lezechiel lSOP
colos cu picioare de lut
diavol epistole
Gavriil
IIie
istoria sfanta
Coloseni (Epistola catre) -
dinar evreu (poporul)
gelos
lmaculata Conceptie
epistole
doisprezece - numere exil
genealogie imn
Coran - Koran
doisprezece (cei) - apostoli exod
Geneza - Facerea
LN.R.I.
imbalsamare
Corinteni (Epistola ditre) -
Domnul - Adonai/Yahve exterminator
Ghedeon interdictii - necurat
ie imparatie
epistole
dragoste
gheena loachim - Ana
---t Cina cea de
corn de berbec -
dreptl dreptate
Ghenizaret - Kinneret
loan (evanghelistul) Tain3.lmessa
cosmogonie - creatiune
drumul crucii facere - creatiune
Ghetsemani
loan (Botezatorul) in al tare
(facerea lumii)
drumul Damascului familie (sfanta)
giulgiu
loas
a se inchina

Duh/Sfantul Duh Faptele Apostolilor
gloria
loiachim
incinge (mijlocul)
copiii lui A vraam
Dumnezeu faraon
Gog Magog)
lana (cartea lui)
incoronarea Fecioarei
copilaria lui Cristos
farisei
Golgota
lonatan
Inger
Craciun
fata
Goliat
losafat
ingropare - pun ere in
credint3.lcredincios
ebraica (limba) fantana
Gomora - Sodoma
losif
mormant

Ecce Homo fagaduinta
goyim
losif din Arimateea ---t intampinarea
Crez
Ecleziastul - Qohelet fecioar3.lfeciorie
Graal - pcitir
coborarea de pe
intrupare
crisma
Eden ---t rai femei (sfinte)
graunte (grau)
cruce/potir
intuneric
Cristos
Egipt fenicieni
groapa - Daniel
losif (Sfantul)
Intelepciune (cartea)
cruce/rastignirea pe cruce
EI fenix
losua
inviere
cununa de spini - spini
Eli, Eli, lema sabahtani fericirile
lordan
cuptor
Eliacin festin
Haggada ---t evreiesc iota - yod
curcubeu - potop
Eliador
fiat
hallel
lov
jertf3.lsacrificiu/oblatie
curat/ curatire
Elisabeta fiere
Ham
lrod Antipas
judecat3.lJudecata de Apoi
cU$er ---t iudaism
Elisei filactere
haos
lrod cel Mare
Judecatori (cartea)
Cuvant
Eloah Filimon (Epistola catre) -
har
lrodiada - Salomeea
Elohim epistole
harisma
Isaac
Emanuel Filipeni (Epistola catre) ---t
heruvim
lsaia
Ka'aba
Dalila
Emaus epistole
holocaust (ardere de tot) lscarioteanul - luda
Kabbala
Damasc - drumul
Enoh filisteni
Holofem
Islam
Kinneret
Damascului
Efeseni (Epistola catre) - firmament
Horeb - Sinai
lsmael Koran - Coran
Daniel
epistole Fiullui Dumnezeu
hula - blasfemie
lsrael/israelianlisraelit
Kyrie eleison
dans
data Florii
lsus
dans macabru
Efraim foamete
lzabela
David
Epifanie foc
lacov
luda lampa - faclie
Debora
epistole
frati
lahve ---t Yahve
iudaism
lapidare
Decalog
Esau frangerea painii
lair
iudeu
Lazar (sarmanul)
demon
eshatologie fruct/rod
icoan3.liconoclasm
luda lscarioteanul
Lazar (cel inviat din moqi)

Ezdra fuga (in Egipt)
idollidolatrie
luda Macabeul launtru

esenieni - Qumran fulger/trasnet
leftae
ludeea
legamant
242
DICTIONAR CULTURAL AL BIBLlEf
INDICE GENERAL 243
lepros -. lepra
Maria din Magdala
Nairn (vaduva din)
a Iega/a dezlega
Marta
nard
osana poarta ral
legea mozaica -. Pentateuc
martir/mucenic
Natan
osandi'ilosandit pocainta Ramadan -.
Levi
martor -. martir
Natanail
Osea politeism -. Dumnezeu Paresimi/Postul Mare
Leviatan
maslu
neamuri
oseminte -. Iezechiel porn Ramses al II-lea
levirat
Matei
Domnului
ospat/ospatullui Baltazar poporullui Dumnezeu rascumparare
levit
mater dolorosa
Nazaret
ostie porc rastignire -. cruce
Levitic (cartea)
Matia
Nebo (Muntele)
porumbel (cel) rau -. diavol
limbi de foc -. Rusalii
Matusalem
-.
porunci -. Decalog razbunator
limburi
manie
circumcizie
pace post Rebeca
linte -. Esau
mantuire

pal potir rebel -. cadere
liturghie
mantuitor
necuratlnecuratie
Palestina potop rege
logodna
margaritar
N eemia -. Ezdra
palmier preaInalt Regii (carte a)
Logos -. Cuvant
marturisire
neghina
Palmyra precursor -. loan a repudia
Lot
maslin
negustorii din Templu
Pantocrator -. Cristos Botezatorul Requiem -. recviem
Luca
Maslini (gradina) -. agonia
nevinovati -. prunci
papura predica de pe munte -. revelatie
Lucifer
lui Isus
(uciderea)
parabola fericirile risipitor (fiu)
lucratori -. al unsprezece1ea
(Munte1e) -.
Nicodim
Paraclet preot -. sacerdotiu rit - liturghie
(ceas)
Inaltarea
Ninive
parusie pretoriu rob/robic
lumina
Melhisedec
nisip -. stanca
evreiesc primul nascut Romani (Epistola catre) -.
lume
Mesia
Noe
prinderea lui Isus epistole
messa
Noli me tangere
Patimile lui Isus procurator (Marea) -. mare
mie1
nori
Patmos pronie/providenta roua
Macabeu
MihaiI
Noul Testament -.
patriarh proroc/profet rugaciune
Magdalena -. Maria din
mila/milostenie
Testament
Pavel/Saul Proverbe/Pilde (cartea) Rusalii
Magdala
ministeriu
nume
pax vobis -. pace prozelit Rut -. Booz
Maica Domnuluil
minune
numere
pacatlpacatos pruncii nevinovati (uciderea
Madona/Maria
mir
Numerii (cartea)
pacatul originar pruncilor)
magi (crai)
mireasma
nunc dimittis
pacatoasa psalm Saba (regina din)
Magnificat
mister (taina)
nuntii
pagani pulbere sabatl Sabbat
Mamona
moabiti Paresirni/Postul Mare punerea (coborarea) In sabie
mana
Moise pastor mormant sacerdotiu
mane, thekel, phares -.
MolohIMolek
oaie ratacita
-. pastor punerea mainilor sacerdotal a (rugaciune)
ospatuI lui Baltazar
moneda
oblatie -. jertfi'ilsacrificiu
paun purgatoriu sacrificiu -. jertfa
maranata -. aramaica
mormant
obroc
paine Purim -. sarbiitori saducheu
Marcu

obol
parga roadelor purtarea crucii Salomeea
Mardocheu -. Estera
mu1turnire
ocupatia romana
Pentateuc Putifar salutuI Ingeresc -. Ave
mare
(parabola,
ochi
pescuitul cel minunat Maria
Marea Moarta
grauntelui de)
odihna
pelerinaj Samaria
Marea Rosie
muzica
om -. dezbracarea de omul
pelican Qohelet (Ecleziastul) samaritean (parabola
(mama lui
cel vechi
Qumran bunului)
Isus)
omega -. alta
Petru (Sf.1ntul) samariteanca
Maria (mama lui Marcu) -.
nabi
oracol
piatra Samson
sfintele femei
Nabot
blestemate -. Sodoma
pieta. rabilrabuni Samuel
Maria'din Betania
N abucodonosor
orb
Pilat din Pont Rahila sanctuar
plagile Egiptului Rafail Sanctus
242
DICTIONAR CULTURAL AL BIBLlEf
INDICE GENERAL 243
lepros -. lepra
Maria din Magdala
Nairn (vaduva din)
a Iega/a dezlega
Marta
nard
osana poarta ral
legea mozaica -. Pentateuc
martir/mucenic
Natan
osandi'ilosandit pocainta Ramadan -.
Levi
martor -. martir
Natanail
Osea politeism -. Dumnezeu Paresimi/Postul Mare
Leviatan
maslu
neamuri
oseminte -. Iezechiel porn Ramses al II-lea
levirat
Matei
Domnului
ospat/ospatullui Baltazar poporullui Dumnezeu rascumparare
levit
mater dolorosa
Nazaret
ostie porc rastignire -. cruce
Levitic (cartea)
Matia
Nebo (Muntele)
porumbel (cel) rau -. diavol
limbi de foc -. Rusalii
Matusalem
-.
porunci -. Decalog razbunator
limburi
manie
circumcizie
pace post Rebeca
linte -. Esau
mantuire

pal potir rebel -. cadere
liturghie
mantuitor
necuratlnecuratie
Palestina potop rege
logodna
margaritar
N eemia -. Ezdra
palmier preaInalt Regii (carte a)
Logos -. Cuvant
marturisire
neghina
Palmyra precursor -. loan a repudia
Lot
maslin
negustorii din Templu
Pantocrator -. Cristos Botezatorul Requiem -. recviem
Luca
Maslini (gradina) -. agonia
nevinovati -. prunci
papura predica de pe munte -. revelatie
Lucifer
lui Isus
(uciderea)
parabola fericirile risipitor (fiu)
lucratori -. al unsprezece1ea
(Munte1e) -.
Nicodim
Paraclet preot -. sacerdotiu rit - liturghie
(ceas)
Inaltarea
Ninive
parusie pretoriu rob/robic
lumina
Melhisedec
nisip -. stanca
evreiesc primul nascut Romani (Epistola catre) -.
lume
Mesia
Noe
prinderea lui Isus epistole
messa
Noli me tangere
Patimile lui Isus procurator (Marea) -. mare
mie1
nori
Patmos pronie/providenta roua
Macabeu
MihaiI
Noul Testament -.
patriarh proroc/profet rugaciune
Magdalena -. Maria din
mila/milostenie
Testament
Pavel/Saul Proverbe/Pilde (cartea) Rusalii
Magdala
ministeriu
nume
pax vobis -. pace prozelit Rut -. Booz
Maica Domnuluil
minune
numere
pacatlpacatos pruncii nevinovati (uciderea
Madona/Maria
mir
Numerii (cartea)
pacatul originar pruncilor)
magi (crai)
mireasma
nunc dimittis
pacatoasa psalm Saba (regina din)
Magnificat
mister (taina)
nuntii
pagani pulbere sabatl Sabbat
Mamona
moabiti Paresirni/Postul Mare punerea (coborarea) In sabie
mana
Moise pastor mormant sacerdotiu
mane, thekel, phares -.
MolohIMolek
oaie ratacita
-. pastor punerea mainilor sacerdotal a (rugaciune)
ospatuI lui Baltazar
moneda
oblatie -. jertfi'ilsacrificiu
paun purgatoriu sacrificiu -. jertfa
maranata -. aramaica
mormant
obroc
paine Purim -. sarbiitori saducheu
Marcu

obol
parga roadelor purtarea crucii Salomeea
Mardocheu -. Estera
mu1turnire
ocupatia romana
Pentateuc Putifar salutuI Ingeresc -. Ave
mare
(parabola,
ochi
pescuitul cel minunat Maria
Marea Moarta
grauntelui de)
odihna
pelerinaj Samaria
Marea Rosie
muzica
om -. dezbracarea de omul
pelican Qohelet (Ecleziastul) samaritean (parabola
(mama lui
cel vechi
Qumran bunului)
Isus)
omega -. alta
Petru (Sf.1ntul) samariteanca
Maria (mama lui Marcu) -.
nabi
oracol
piatra Samson
sfintele femei
Nabot
blestemate -. Sodoma
pieta. rabilrabuni Samuel
Maria'din Betania
N abucodonosor
orb
Pilat din Pont Rahila sanctuar
plagile Egiptului Rafail Sanctus
244 DICTIONAR CULTURAL AL BIBLIEI
Sanhedrin
sapientiaIe (carti)
Sara
sare
Satana
Saul - Pavel
savaot
samanta/semaniitor
saptamana
sarac
sarbatori religioase
sarutarea lui luda
(a
Scripturii)
sange
scara - lacov
Schimbarea la Fata
schisma
scribi - carturarillnvatatori
Sedechia '
Sem - semiti
Septuaginta
serafim
sfant
Sfanta Sfintelor
Sfantul Duh - duh


cu brate
SfinteIe femei - femei
sminteala
Solomon

semn - minune
semnul crucii
Set
sfintire
Sichem
sicomor - Zaheu
Siloam
simbol - crez
Simion - nunc dimittis
Simon din Cirene - drumul
crucii
Simon Vrajitorul/simonie
Simon-Petru - Petru
(Sfantul)
sinagoga
Sinai
sinoptice
Sionlsionism
sistru - muzica
slava
slabanog (paralitic)
slavit (trup)
sluga lui Dumnezeu
smirna
Sodoma Gomora
solzi
spalarea picioarelor
speranta
spic
spini
spovedanie - marturisire
stea
stigmat
stanca
a striga de pe case
suflare - dub
suflet
Sulamita
sunamita - $unem
Suzana
- numere!saptamana

de arama
$emaIsrael
$eol- iad
$oah
$ofar --+ muzica

$unem
tabernacul
Tabernacle (sarbatoarea) -
sarbatori religioase
Tablele Legii - Decalog
Tabor
taina
tal anti - moneda
talion
Talmud
tamburina - muzica
Tars - Pavel
tata
Tatal Nostru
taierea capului (Sfantului
loan Botezatorul)
tamaie
talhar
teofanie
TeofiI
Templul din Ierusalim
Tesaloniceni (Epistola
catre) - epistoIe
Testament
tetragrama
tetrarh
Tiberiu
Tiberiada
Timotei (Epistola catre) -
epistole
Tit (Epistola catre) -
epistole
Tobit (cartea lui)
tohu-bohu - haos
Toma
Tara - Pentateuc
traditie
transcendenta - cer
transsubstantiere
tradare - Iuda
trambita
Treime
tribut
tron - Ingeri
trup
Tubalcain
tunet
tunica
turma credinciosilor
Tyr '
......
INDICE DE LOCUTIUNI 245
tap ispa$itor . verset Vulgata
Tara Fagaduintei
Vestea (cea buna) - vultur
Evanghelie
Xerxes - AhaFero$

ucenic! discipol Via dolorosa --+ drumul
ungere!uns crucii
Yahve
(ceasul al) unsprezecelea vic1ean (duh) - diavol
yod
Ur - Avraam
victima - ostie
Yom Kipur - iertare
Urie - David
vierme
yin
Vinerea Mare
vaci grase!slabe
VIS
Zaharia
vade retro Satanas
vita de vie
Zaheu
vae soli
vitelul de aur
zazanie - neghina
valea pJangerii vizitarea zeloti
vocatie Zevedei - Iacov loan
vanturatoare! darmon
voce (care striga In pus tie ) Zidul Plangerii
Veronica - de$ert Zorobabel
INDICE DE LOCUTIUNI SI
, ,
PROVERBE DIN BIBLIE
A azvarli cuiva piatra
- (FEMElA) ADULTER(A)
Multi chemati, putini aJe$i - ALES
A$a sa fie - AMIN
A spune amin la toate - AMIN
Drojdia In aluat - APOSTOL
Un bun samaritean
- APROAPELE, SAMARIA
Aici e turnullui Babel - BABEL
Beniaminul familiei - BENIAMIN
Legea Prorocii - BIBLIA
Mai Ii va fi ci1milei sa treaca prin urechile
acului, decat bogatului sa intre In Imparatia
cerurilor - BOGAT, CAMrLA
Nu poti sluji lui Dumnezeu, lui Mamona
- BOGAT, MAMONA
Sunt eu oare pazitorul fratelui meu?
-CAIN
Un cafarnaum - CAPERNAUM
Duhul e vrednic, dar carnea e slaM
-CARNE
Sa strecori tantarul, dar sa Inghiti camila
-CAMILA
Ce a Impreunat (unit) Dumnezeu omul sa
nu desparta - CASATORIE
Cei de pe urmii vor fi cei dintai
- CEl DINTA.I1CEI DE PE URMA
A fi Intr-al noualea cer -CER
Dati Cezarului ce este al Cezarului
-CEZAR
Cheile Imparatiei; cheile sfantului Petru
-CHEI
244 DICTIONAR CULTURAL AL BIBLIEI
Sanhedrin
sapientiaIe (carti)
Sara
sare
Satana
Saul - Pavel
savaot
samanta/semaniitor
saptamana
sarac
sarbatori religioase
sarutarea lui luda
(a
Scripturii)
sange
scara - lacov
Schimbarea la Fata
schisma
scribi - carturarillnvatatori
Sedechia '
Sem - semiti
Septuaginta
serafim
sfant
Sfanta Sfintelor
Sfantul Duh - duh


cu brate
SfinteIe femei - femei
sminteala
Solomon

semn - minune
semnul crucii
Set
sfintire
Sichem
sicomor - Zaheu
Siloam
simbol - crez
Simion - nunc dimittis
Simon din Cirene - drumul
crucii
Simon Vrajitorul/simonie
Simon-Petru - Petru
(Sfantul)
sinagoga
Sinai
sinoptice
Sionlsionism
sistru - muzica
slava
slabanog (paralitic)
slavit (trup)
sluga lui Dumnezeu
smirna
Sodoma Gomora
solzi
spalarea picioarelor
speranta
spic
spini
spovedanie - marturisire
stea
stigmat
stanca
a striga de pe case
suflare - dub
suflet
Sulamita
sunamita - $unem
Suzana
- numere!saptamana

de arama
$emaIsrael
$eol- iad
$oah
$ofar --+ muzica

$unem
tabernacul
Tabernacle (sarbatoarea) -
sarbatori religioase
Tablele Legii - Decalog
Tabor
taina
tal anti - moneda
talion
Talmud
tamburina - muzica
Tars - Pavel
tata
Tatal Nostru
taierea capului (Sfantului
loan Botezatorul)
tamaie
talhar
teofanie
TeofiI
Templul din Ierusalim
Tesaloniceni (Epistola
catre) - epistoIe
Testament
tetragrama
tetrarh
Tiberiu
Tiberiada
Timotei (Epistola catre) -
epistole
Tit (Epistola catre) -
epistole
Tobit (cartea lui)
tohu-bohu - haos
Toma
Tara - Pentateuc
traditie
transcendenta - cer
transsubstantiere
tradare - Iuda
trambita
Treime
tribut
tron - Ingeri
trup
Tubalcain
tunet
tunica
turma credinciosilor
Tyr '
......
INDICE DE LOCUTIUNI 245
tap ispa$itor . verset Vulgata
Tara Fagaduintei
Vestea (cea buna) - vultur
Evanghelie
Xerxes - AhaFero$

ucenic! discipol Via dolorosa --+ drumul
ungere!uns crucii
Yahve
(ceasul al) unsprezecelea vic1ean (duh) - diavol
yod
Ur - Avraam
victima - ostie
Yom Kipur - iertare
Urie - David
vierme
yin
Vinerea Mare
vaci grase!slabe
VIS
Zaharia
vade retro Satanas
vita de vie
Zaheu
vae soli
vitelul de aur
zazanie - neghina
valea pJangerii vizitarea zeloti
vocatie Zevedei - Iacov loan
vanturatoare! darmon
voce (care striga In pus tie ) Zidul Plangerii
Veronica - de$ert Zorobabel
INDICE DE LOCUTIUNI SI
, ,
PROVERBE DIN BIBLIE
A azvarli cuiva piatra
- (FEMElA) ADULTER(A)
Multi chemati, putini aJe$i - ALES
A$a sa fie - AMIN
A spune amin la toate - AMIN
Drojdia In aluat - APOSTOL
Un bun samaritean
- APROAPELE, SAMARIA
Aici e turnullui Babel - BABEL
Beniaminul familiei - BENIAMIN
Legea Prorocii - BIBLIA
Mai Ii va fi ci1milei sa treaca prin urechile
acului, decat bogatului sa intre In Imparatia
cerurilor - BOGAT, CAMrLA
Nu poti sluji lui Dumnezeu, lui Mamona
- BOGAT, MAMONA
Sunt eu oare pazitorul fratelui meu?
-CAIN
Un cafarnaum - CAPERNAUM
Duhul e vrednic, dar carnea e slaM
-CARNE
Sa strecori tantarul, dar sa Inghiti camila
-CAMILA
Ce a Impreunat (unit) Dumnezeu omul sa
nu desparta - CASATORIE
Cei de pe urmii vor fi cei dintai
- CEl DINTA.I1CEI DE PE URMA
A fi Intr-al noualea cer -CER
Dati Cezarului ce este al Cezarului
-CEZAR
Cheile Imparatiei; cheile sfantului Petru
-CHEI
246
DICTIONAR CULTURAL AL BIBlIEl
Cauta vei gasi -. CREDINTA.
A eereeta inima si rarunchii
COAPSE (RA.RUNCHI)
eu pieioare de lut
-. COLOS CU PICIOARE DE LUT
Cre,')teti va Inmultiti
-. CREA TIUl'\E (FACEREA LUMII)
Fiat lux
-. CREA TIUNEA (FACEREA LUMIl),
LUMINA
o crcdin(a ec muUi muntii din loe - Oameni
eu putina crcdin[a - Numai crcdin[a tc 111an-
tuic -. CREDINT A.
purta crucca
.. CRUCE" RASTIGNfRE
A fi aSCl11enea lui Toma nccrcdinciosul
Dcnwl1ui amiezii
A predica in dc:yu"[
". CREDINTA., TOMA
--t DEM01\
-t DESERT
Nu cste nimic nou suh soarc
-. DESERT A.CIUNE
Mana ta stanga sa nu ec face dreapta
-. DRAGOSTE
gasi drumul Damascului
-. DRUMUL DAMASCULUI
Duhullvantul sufla unde voiqte - Litera
ueide, iar duhui da via!a - Prin Iuerarea
Duhului Stiint -. DUH
Bra!uI lui Dumnezeu; mana lui Dumnezeu;
degetuI lui Dumnezeu; a sta de-a dreapta lui
Dumnezeu -. DUMNEZEU, TRUP
o via!a edenicif -. EDEN
Cepele din Egipt -. EGIPT
Sarbatoarea Regilor -. EPIF ANIE
A-!i vinde dreptul de fntiii-naseutpe un bIid
de linte -. ESA U
De 0 simpIitate evangheliea - Nu e litera de
evanghelie -. EY ANGHELlE
Jidovul ratacitor -. EYREr
Neam de vipere -. FARISEU
aeoperi tata -. FATA
Copiii tagaduintei - tasaduin[ei ::
Tara tagaduin[ei -. FAGADUINTA
A spune ,,fiat" -. FIAT
A judeca pomul dupa roade
-. FRUCT, POM, PROROC (PROFET)
Lupta lui David eu Goliat -. GOLlAT
Unde este pliingerea dintilor
-. GHEENA
-. HAOS
-. IDOL
Un adevarat tohu-bohu
Inchinatorii la vi[eJul de aur
Ieremiade -. IEREMIA
A Intinde eclalalt obraz -. IERT ARE
Sarac ea fOF
Batran ea frod
-'IOV
-.IROD
A pune pc eineva pc aripa templului
-.ISPITIRE
-'IUDA
copijj sa vina la mine
"--t IMP A.RA. TIE
Orice impara(ic care sc dczhina in sine nu va
dainui -,IMPARA.TIE
A despani oilc de capre
-. JUDECA TA DE APOI
Tdimhi(clc Judecatii de Apoi
-. JUDECATA DE APOI
A pune la calc 0 cahala impotriva euiva
-. KABBALA
A fi presehimbat intr-un stfilp de sare
-'LOT
Nu poti sluji Ia doi stapiini -. MAMONA
Nu sa va pice mana din eer
-. MANA
A plange ea 0 Magdalena
-. MARIA DIN MAGDALA,
PA.CA.TOASA.
Partea cea mai buna -. MARTA
A lua un aer de mater dolorosa
-. MATER DOLOROSA
Batran ca Matusalem -. MATUSALEM
. Sa nu arunei miirgaritare poreilor
-. MA.RGA.RITAR
A pe eineva ca pe Mesia - Un Mesia
mincinos -. MESIA
Morminte varuite -. MORMANT
Mare cat un graunte de mw;tar
-. MUS TAR
A semana ziizanie -. NEGRINA
A desparti griiuI de IJcgh{na
, -. NEGHINA, Y ANTURATOARE
spune aI sau nunc dimittis
-. NUNC DIMITTIS
Oaie ratacita -. OAIE
Obolul vaduvei -. OBOL
A pune faclia sub obroc -. OBROC
Ochi pentru ochi dinte pentru dinte
. -. OCHI, TALlON
Paiui bama -. PAl
A vorbi in paraboie -. PARABOLE
A-si face Pastile -. PASTI
Unit ca percate eapitalc/l.[riit ea
pacatui .--t P ACA T
Parintii au maneat agurida fiilor Ii se
strepezesc dintii
-. PA.CATUL ORIGINAR
Vei n<lstc in durcri
" --. PA.CATliL ORIGINAR
Sa nu moartca
-... PACATOS
hi vei p/iinea ell sudoarea frun!ii
-. PAINE
Omul nll tdliestc numai cu pliinc -. pAINE
Piiinea cea de toate zilclc -. pAINE
Nu va mai ramane piatrii pc piatrii
-. PIATRA
Pialra din unghi (piatra unghiulara)
-. PIATRA
Piatra de incercare
'--t PIATRA., SMINTEALA.
A se spilla pe maini -. PILAT DIN PONT
Eo p1aga/adevarata plagaladevarata piasa a
Egiptului -. PLAGJ
A intra pe poarta eea stramta -. PO ART A
Fructuloprit -. POM
A bea paharul (cupa) pana la fund
-. POTIR
Antediluvian -. POTOP
De pe vremea potopului -. POTOP
Si fireie de par va sunt numarate v
-. PRONIE (PROYIDENTA)
Ajunge zilei rautatea ei
. -. PRONIE (PROYIDENTA)
Nimeni nu e proroc in tara lui - Proroc min-
einos - Proroe de nenorociri
-. PRO ROC (PROFET)
INDICE DE LDCUTIUNI 247
A face prozelitism -. PROZELIT
scutura praful de pe sandale
-. PULBERE
dqertaeiunilor, toate sunt

-. QOHELET (ECLEZIASTUL)
A taia vitelul eel gras -. RISIPITOR (fiu)
.
Intoareerea iIuiui risipitor
-. RISIPITOR (fiu)
Odihna din ziua a -. SABAT
Cine seoate sahia de .,"ahic va pieri
-. SABlE
Sarca pamantului --. SARE
Selnztnrealui luda
-.... SA.RUTAREA LUI IUDA
Cine seamana nlnl clllcgc i'urtuna
--. SECERIS
A patrunde in Slfinla Sf"jnteJor
-. SF ANT A SFINTELOR
Non possumus -. SF. PETRU
Yai omului prin earl' vine smintcala
-. SMINTEALA
I-au eazut solzii de pc oehi
A eOl1strui pc nisip
A striga de pe
-. SOLZI
-. STANCA
-. A STRIGA DE PE CASE
Uriiciunea pustiirii
-. TEMPLUL DIN IERUSALlM
Un tap -. TAP rSPA.SITOR
Cine nu este cu mine este impotriva mea
-. UCENIC
Lucratorij din eeasuI al unsprezecelea
-. (CEASUL AL) UNSPREZECELEA
Yremea vaci10r grase/sIabe -. Y ACI
Piei, Satano!
-. YADE RETRO SATANAS
Nu se pune vin nou in burdufuri vechi
-'YIN
Fara a sehimba 0 iota -. YOD
246
DICTIONAR CULTURAL AL BIBlIEl
Cauta vei gasi -. CREDINTA.
A eereeta inima si rarunchii
COAPSE (RA.RUNCHI)
eu pieioare de lut
-. COLOS CU PICIOARE DE LUT
Cre,')teti va Inmultiti
-. CREA TIUl'\E (FACEREA LUMII)
Fiat lux
-. CREA TIUNEA (FACEREA LUMIl),
LUMINA
o crcdin(a ec muUi muntii din loe - Oameni
eu putina crcdin[a - Numai crcdin[a tc 111an-
tuic -. CREDINT A.
purta crucca
.. CRUCE" RASTIGNfRE
A fi aSCl11enea lui Toma nccrcdinciosul
Dcnwl1ui amiezii
A predica in dc:yu"[
". CREDINTA., TOMA
--t DEM01\
-t DESERT
Nu cste nimic nou suh soarc
-. DESERT A.CIUNE
Mana ta stanga sa nu ec face dreapta
-. DRAGOSTE
gasi drumul Damascului
-. DRUMUL DAMASCULUI
Duhullvantul sufla unde voiqte - Litera
ueide, iar duhui da via!a - Prin Iuerarea
Duhului Stiint -. DUH
Bra!uI lui Dumnezeu; mana lui Dumnezeu;
degetuI lui Dumnezeu; a sta de-a dreapta lui
Dumnezeu -. DUMNEZEU, TRUP
o via!a edenicif -. EDEN
Cepele din Egipt -. EGIPT
Sarbatoarea Regilor -. EPIF ANIE
A-!i vinde dreptul de fntiii-naseutpe un bIid
de linte -. ESA U
De 0 simpIitate evangheliea - Nu e litera de
evanghelie -. EY ANGHELlE
Jidovul ratacitor -. EYREr
Neam de vipere -. FARISEU
aeoperi tata -. FATA
Copiii tagaduintei - tasaduin[ei ::
Tara tagaduin[ei -. FAGADUINTA
A spune ,,fiat" -. FIAT
A judeca pomul dupa roade
-. FRUCT, POM, PROROC (PROFET)
Lupta lui David eu Goliat -. GOLlAT
Unde este pliingerea dintilor
-. GHEENA
-. HAOS
-. IDOL
Un adevarat tohu-bohu
Inchinatorii la vi[eJul de aur
Ieremiade -. IEREMIA
A Intinde eclalalt obraz -. IERT ARE
Sarac ea fOF
Batran ea frod
-'IOV
-.IROD
A pune pc eineva pc aripa templului
-.ISPITIRE
-'IUDA
copijj sa vina la mine
"--t IMP A.RA. TIE
Orice impara(ic care sc dczhina in sine nu va
dainui -,IMPARA.TIE
A despani oilc de capre
-. JUDECA TA DE APOI
Tdimhi(clc Judecatii de Apoi
-. JUDECATA DE APOI
A pune la calc 0 cahala impotriva euiva
-. KABBALA
A fi presehimbat intr-un stfilp de sare
-'LOT
Nu poti sluji Ia doi stapiini -. MAMONA
Nu sa va pice mana din eer
-. MANA
A plange ea 0 Magdalena
-. MARIA DIN MAGDALA,
PA.CA.TOASA.
Partea cea mai buna -. MARTA
A lua un aer de mater dolorosa
-. MATER DOLOROSA
Batran ca Matusalem -. MATUSALEM
. Sa nu arunei miirgaritare poreilor
-. MA.RGA.RITAR
A pe eineva ca pe Mesia - Un Mesia
mincinos -. MESIA
Morminte varuite -. MORMANT
Mare cat un graunte de mw;tar
-. MUS TAR
A semana ziizanie -. NEGRINA
A desparti griiuI de IJcgh{na
, -. NEGHINA, Y ANTURATOARE
spune aI sau nunc dimittis
-. NUNC DIMITTIS
Oaie ratacita -. OAIE
Obolul vaduvei -. OBOL
A pune faclia sub obroc -. OBROC
Ochi pentru ochi dinte pentru dinte
. -. OCHI, TALlON
Paiui bama -. PAl
A vorbi in paraboie -. PARABOLE
A-si face Pastile -. PASTI
Unit ca percate eapitalc/l.[riit ea
pacatui .--t P ACA T
Parintii au maneat agurida fiilor Ii se
strepezesc dintii
-. PA.CATUL ORIGINAR
Vei n<lstc in durcri
" --. PA.CATliL ORIGINAR
Sa nu moartca
-... PACATOS
hi vei p/iinea ell sudoarea frun!ii
-. PAINE
Omul nll tdliestc numai cu pliinc -. pAINE
Piiinea cea de toate zilclc -. pAINE
Nu va mai ramane piatrii pc piatrii
-. PIATRA
Pialra din unghi (piatra unghiulara)
-. PIATRA
Piatra de incercare
'--t PIATRA., SMINTEALA.
A se spilla pe maini -. PILAT DIN PONT
Eo p1aga/adevarata plagaladevarata piasa a
Egiptului -. PLAGJ
A intra pe poarta eea stramta -. PO ART A
Fructuloprit -. POM
A bea paharul (cupa) pana la fund
-. POTIR
Antediluvian -. POTOP
De pe vremea potopului -. POTOP
Si fireie de par va sunt numarate v
-. PRONIE (PROYIDENTA)
Ajunge zilei rautatea ei
. -. PRONIE (PROYIDENTA)
Nimeni nu e proroc in tara lui - Proroc min-
einos - Proroe de nenorociri
-. PRO ROC (PROFET)
INDICE DE LDCUTIUNI 247
A face prozelitism -. PROZELIT
scutura praful de pe sandale
-. PULBERE
dqertaeiunilor, toate sunt

-. QOHELET (ECLEZIASTUL)
A taia vitelul eel gras -. RISIPITOR (fiu)
.
Intoareerea iIuiui risipitor
-. RISIPITOR (fiu)
Odihna din ziua a -. SABAT
Cine seoate sahia de .,"ahic va pieri
-. SABlE
Sarca pamantului --. SARE
Selnztnrealui luda
-.... SA.RUTAREA LUI IUDA
Cine seamana nlnl clllcgc i'urtuna
--. SECERIS
A patrunde in Slfinla Sf"jnteJor
-. SF ANT A SFINTELOR
Non possumus -. SF. PETRU
Yai omului prin earl' vine smintcala
-. SMINTEALA
I-au eazut solzii de pc oehi
A eOl1strui pc nisip
A striga de pe
-. SOLZI
-. STANCA
-. A STRIGA DE PE CASE
Uriiciunea pustiirii
-. TEMPLUL DIN IERUSALlM
Un tap -. TAP rSPA.SITOR
Cine nu este cu mine este impotriva mea
-. UCENIC
Lucratorij din eeasuI al unsprezecelea
-. (CEASUL AL) UNSPREZECELEA
Yremea vaci10r grase/sIabe -. Y ACI
Piei, Satano!
-. YADE RETRO SATANAS
Nu se pune vin nou in burdufuri vechi
-'YIN
Fara a sehimba 0 iota -. YOD
INDICE DE SCRIITORI
Inclusiv operele anonime sau colective, ca l11istereie din Evul Mediu
Enciclopedia, precum lucrllrile care cunosc mai multe versiuni
datorate unor autori diferiri
ADAM DE SAINT-VICTOR, sec. XII,
Franta ---t Maria
ADORNO Thcodor Wiescngrund, 1903-
1969, Gcrmania ---t Iov, ,')(Jah
AG:\OI\ Samuel Joseph, 1888-1970, Israel
---t C\TCLl. holocaust, Icrusalim, Israel,
iudaism, sarac
ALEHEM $alom, 1859-1916, Ucraina-
Statek Unite ---t evreLl, sarac, speranta
ALEMAN Matco, 1547-1(140), Spania---t
iertare. sarac
ALFIERI Vittorio, 1749-1803, Italia ---t
David, Saul
ALKABETZ Salomon, sec. XVII, Palestina
---t sabat /
AMBROZIE (Sfantul), 330-394, autor latin
---t Biblia, imn
ANSELME Jean 1', sec. XX, Franta ---t Isus
APOCALYPSE DE SAINT-SEVER, sec.
XI, Franta - Daniel
APOLLINAIRE Guillaume, 1880-1918,
Franta - Canaan, evreu, fenix, ispitire,
inaltare, Leviatan, Salomeea, sinagoga
ARAGON Louis, 1897-1982, Franta - Ave
Maria, Ecce Homo, iad/infern,
(Sfantul) Petru
ARNOB"i 260(?)-327(?), autor latin nascut
in Africa - Biblia
ARTAUD Antonin, 1896-1948, Franta -
Dumnezeu, Rusalii
AS Salom, 1880-1957, Polonia - sarac
AUBIGNE Agrippa d'
ales, Anticrist, Cain, Dumnezeu, foc, iad,
Iacov, IzabeIa, inviere, Judecata de Apoi,
Lot, lumina, osanda, rai, razbunator
AUGUSTIN (Sfantul), 354-430, autor latin
originar din Africa de Nord ---t Babilon,
Biblia, cetate, har. lnaltarc, marturisire,
pacat, Trcime
BAlF Jean Antoine de, 1552-1589, Franta
---t psalm
BALZAC Honore dc, 1799-1850, Franta---'
cer, diavol, evreu, rascumpararc,
BATAILLE Georges, 1897-1962. Franta---'
Dumnezeu
BAUDELAIRE Charles, 1821-1867, Franta
---t Cain, ciidere, cer, demon, infern,
limburi, orb, pacat, Petru (Sfantul),
'Satana, suflet
BAYLE Pierre, 1647-1706, Franta ---.
Dumnezeu
BECKETT Samuel, 1906-1989, Irlanda ---.
Dumnezeu, Iov
BEDE VENERABILUL, 673-735, Anglia
- purgatoriu
BENSERADE Isaac de, 1613-1691, Franta
-Iov
BERNANOS Georges, 1888-1948, Franta
- agonie, demon, Dumnezeu, Isus,
minune, pikatos, sarac
BERNARD de CLAIRVAUX (Sfantul),
1090-1153, in Franta ---.
Maria
BERNARDIN de SAINT-PIERRE Jacques
Henri, 1737-1814, Franta - Eden
BERNSTEIN Henri, 1876-1953, Franta-
Samson
BERTAUT Jean, -psalm
BEZE Theodore de, Vezelay 1519-Geneva
1605 - Avraam, psalm
BIALIK Hayim Nahrame, 1873-1934, Pa-
lestina ---t foc, Israel, Solomon
BLAKE William, 1757-1827, AngIia ---.
Apocalipsa, IerusaIim
BLOY Leon, 1846-1917, Franta ---t evreu,
sarac
BOILEAU Nicolas, 1636-1711, Franta ---t
minune
BORGES Jorge Luis, 1899-1986, Argentina
---t Babel, intrupare, talhar
BOSSUET Jacques Benigne, 1<')27-1704.
Franta ---. Andrei, cruce, de:;;ertaciune.
Dumnezeu, Iov, Lazar. Maria, patimi,
Pavel, Paresimi/Postul Marc, pom.
pronie, sarac
BOURDALOUE Louis, 1632-1704, Franta
---. iertare
BRENDAM (Sfantul), sec. XII, Anglia ---.
Iuda Iscarioteanul
BRODSKY Iosif, URSS ---t Isaac
BROWNING Robert, 1812-1889, Anglia ---t
Lazar (cel inviat din morti), Saul,
Solomon,
BUDE Guillaume, 1467-1540, Franta ---.
Isus
BUNYAN John, 1628-1688, AngIia - har,
ispitire
BYRON George (zis Lord), 1788-1824,
Anglia - Adam, Cain, creatiune, potop
CADOU Rene-Guy, 1926-1951, Franta ---.
fata
CAILLOIS Roger, 1913-1978, Franta -
Pilat din Pont
CALDER6N de la Barca Pedro, 1600-
1681, Spania - cruce, ospat, rascum-
parare
CALVIN Jean, Noyon 1509-Geneva 1564,
in latina In franceza ---t har, idol,
mantuire
CAMUS Albert, nascut in Algeria, 1913-
1960, Franta - ciidere, ciuma, creatiune,
cruce, drept, exterminator,
piicat
CAVALERUL CU PUTINICA, sec. XIV,
Franta - pociiinta
INDICE DE SCHIITOHI 249
CAYROL Jean, nascut in 1911, Franta ---.
Lazar (cel inviat din morti), rascum-
parare
CAZOTTE Jacques, 1719-1792, Franta ---.
diavol
CANTECUL LUI ROLAND, -1100 ---.
heruvim, Inger, minunc
CEI PATRU FH AYMON, sec. XIII, Franta
---t minune
CENDRARS Blaise, nascut in Elvetia,
1887-1961, Franta -
CERNIKOVSKI Saul, 1875-1943,
Crimeca, Ierusalim ---. Canaan
CHASSIGNET. sec. XVI, Franta '---t Tov
CHATEAUBRIAND Fran<;ois Rene de,
1768-1848. Franta ---t Carmel, crcdinta,
Dumnczeu, exiI. Ierusalim. lov, Maria,
martirlmucenic, potop
CHENIER Andre, 1762-1794, Franta ---.
Suzana
CHRETIEN DE TROYES, sec. XII, Franta
---t potir
CIPRIAN (Stantul), -210-258, autor latin
originar din Cartagina ---. oaie ratiicita
CLAUDEL Paul, 1868-1955, Franta ---.
Andrei, apa, apostoli, Biblia, Bu-
na-Vestire, Cantarea Cantarilor, Crikiun,
cruce, duh, Dumnezeu, evreu, har, idol,
Iosua, Iuda, Inger, lepra, lumina, Mag-
nificat, Maria, Marta, messa, minune,
Pilat din Pont, porumbeI, primul nascut,
rai, Rusalii, (Sfantul) Petru, Tobit, Tara
Fiigaduintei, verset
CLEMENT din ALEXANDRIA, 150-215,
autor grec - credinta
COCTEAU Jean, 1889-1963, Franta -Inger
COHEN Albert, 1895-1981, scriitor elve-
tian de expresie franceza ---t frate,
martir, evreiesc
COMMYNES Philippe de, 1447(?)-1511,
Franta - pronie
CORNEILLE Pierre, 1606-1684, Franta-
carne (trup) , foc, idol, Isus, martir,
psalm
INDICE DE SCRIITORI
Inclusiv operele anonime sau colective, ca l11istereie din Evul Mediu
Enciclopedia, precum lucrllrile care cunosc mai multe versiuni
datorate unor autori diferiri
ADAM DE SAINT-VICTOR, sec. XII,
Franta ---t Maria
ADORNO Thcodor Wiescngrund, 1903-
1969, Gcrmania ---t Iov, ,')(Jah
AG:\OI\ Samuel Joseph, 1888-1970, Israel
---t C\TCLl. holocaust, Icrusalim, Israel,
iudaism, sarac
ALEHEM $alom, 1859-1916, Ucraina-
Statek Unite ---t evreLl, sarac, speranta
ALEMAN Matco, 1547-1(140), Spania---t
iertare. sarac
ALFIERI Vittorio, 1749-1803, Italia ---t
David, Saul
ALKABETZ Salomon, sec. XVII, Palestina
---t sabat /
AMBROZIE (Sfantul), 330-394, autor latin
---t Biblia, imn
ANSELME Jean 1', sec. XX, Franta ---t Isus
APOCALYPSE DE SAINT-SEVER, sec.
XI, Franta - Daniel
APOLLINAIRE Guillaume, 1880-1918,
Franta - Canaan, evreu, fenix, ispitire,
inaltare, Leviatan, Salomeea, sinagoga
ARAGON Louis, 1897-1982, Franta - Ave
Maria, Ecce Homo, iad/infern,
(Sfantul) Petru
ARNOB"i 260(?)-327(?), autor latin nascut
in Africa - Biblia
ARTAUD Antonin, 1896-1948, Franta -
Dumnezeu, Rusalii
AS Salom, 1880-1957, Polonia - sarac
AUBIGNE Agrippa d'
ales, Anticrist, Cain, Dumnezeu, foc, iad,
Iacov, IzabeIa, inviere, Judecata de Apoi,
Lot, lumina, osanda, rai, razbunator
AUGUSTIN (Sfantul), 354-430, autor latin
originar din Africa de Nord ---t Babilon,
Biblia, cetate, har. lnaltarc, marturisire,
pacat, Trcime
BAlF Jean Antoine de, 1552-1589, Franta
---t psalm
BALZAC Honore dc, 1799-1850, Franta---'
cer, diavol, evreu, rascumpararc,
BATAILLE Georges, 1897-1962. Franta---'
Dumnezeu
BAUDELAIRE Charles, 1821-1867, Franta
---t Cain, ciidere, cer, demon, infern,
limburi, orb, pacat, Petru (Sfantul),
'Satana, suflet
BAYLE Pierre, 1647-1706, Franta ---.
Dumnezeu
BECKETT Samuel, 1906-1989, Irlanda ---.
Dumnezeu, Iov
BEDE VENERABILUL, 673-735, Anglia
- purgatoriu
BENSERADE Isaac de, 1613-1691, Franta
-Iov
BERNANOS Georges, 1888-1948, Franta
- agonie, demon, Dumnezeu, Isus,
minune, pikatos, sarac
BERNARD de CLAIRVAUX (Sfantul),
1090-1153, in Franta ---.
Maria
BERNARDIN de SAINT-PIERRE Jacques
Henri, 1737-1814, Franta - Eden
BERNSTEIN Henri, 1876-1953, Franta-
Samson
BERTAUT Jean, -psalm
BEZE Theodore de, Vezelay 1519-Geneva
1605 - Avraam, psalm
BIALIK Hayim Nahrame, 1873-1934, Pa-
lestina ---t foc, Israel, Solomon
BLAKE William, 1757-1827, AngIia ---.
Apocalipsa, IerusaIim
BLOY Leon, 1846-1917, Franta ---t evreu,
sarac
BOILEAU Nicolas, 1636-1711, Franta ---t
minune
BORGES Jorge Luis, 1899-1986, Argentina
---t Babel, intrupare, talhar
BOSSUET Jacques Benigne, 1<')27-1704.
Franta ---. Andrei, cruce, de:;;ertaciune.
Dumnezeu, Iov, Lazar. Maria, patimi,
Pavel, Paresimi/Postul Marc, pom.
pronie, sarac
BOURDALOUE Louis, 1632-1704, Franta
---. iertare
BRENDAM (Sfantul), sec. XII, Anglia ---.
Iuda Iscarioteanul
BRODSKY Iosif, URSS ---t Isaac
BROWNING Robert, 1812-1889, Anglia ---t
Lazar (cel inviat din morti), Saul,
Solomon,
BUDE Guillaume, 1467-1540, Franta ---.
Isus
BUNYAN John, 1628-1688, AngIia - har,
ispitire
BYRON George (zis Lord), 1788-1824,
Anglia - Adam, Cain, creatiune, potop
CADOU Rene-Guy, 1926-1951, Franta ---.
fata
CAILLOIS Roger, 1913-1978, Franta -
Pilat din Pont
CALDER6N de la Barca Pedro, 1600-
1681, Spania - cruce, ospat, rascum-
parare
CALVIN Jean, Noyon 1509-Geneva 1564,
in latina In franceza ---t har, idol,
mantuire
CAMUS Albert, nascut in Algeria, 1913-
1960, Franta - ciidere, ciuma, creatiune,
cruce, drept, exterminator,
piicat
CAVALERUL CU PUTINICA, sec. XIV,
Franta - pociiinta
INDICE DE SCHIITOHI 249
CAYROL Jean, nascut in 1911, Franta ---.
Lazar (cel inviat din morti), rascum-
parare
CAZOTTE Jacques, 1719-1792, Franta ---.
diavol
CANTECUL LUI ROLAND, -1100 ---.
heruvim, Inger, minunc
CEI PATRU FH AYMON, sec. XIII, Franta
---t minune
CENDRARS Blaise, nascut in Elvetia,
1887-1961, Franta -
CERNIKOVSKI Saul, 1875-1943,
Crimeca, Ierusalim ---. Canaan
CHASSIGNET. sec. XVI, Franta '---t Tov
CHATEAUBRIAND Fran<;ois Rene de,
1768-1848. Franta ---t Carmel, crcdinta,
Dumnczeu, exiI. Ierusalim. lov, Maria,
martirlmucenic, potop
CHENIER Andre, 1762-1794, Franta ---.
Suzana
CHRETIEN DE TROYES, sec. XII, Franta
---t potir
CIPRIAN (Stantul), -210-258, autor latin
originar din Cartagina ---. oaie ratiicita
CLAUDEL Paul, 1868-1955, Franta ---.
Andrei, apa, apostoli, Biblia, Bu-
na-Vestire, Cantarea Cantarilor, Crikiun,
cruce, duh, Dumnezeu, evreu, har, idol,
Iosua, Iuda, Inger, lepra, lumina, Mag-
nificat, Maria, Marta, messa, minune,
Pilat din Pont, porumbeI, primul nascut,
rai, Rusalii, (Sfantul) Petru, Tobit, Tara
Fiigaduintei, verset
CLEMENT din ALEXANDRIA, 150-215,
autor grec - credinta
COCTEAU Jean, 1889-1963, Franta -Inger
COHEN Albert, 1895-1981, scriitor elve-
tian de expresie franceza ---t frate,
martir, evreiesc
COMMYNES Philippe de, 1447(?)-1511,
Franta - pronie
CORNEILLE Pierre, 1606-1684, Franta-
carne (trup) , foc, idol, Isus, martir,
psalm
250 DlCTIONAR CULTURAL At BISUEI
CUCERIREA IERUSALIMUUJl, sec. XII
- Ierusalim
CYRANO de BERGERAC Savinien de,
1619-1655, Franta - Dumnczcu
DADELSEN lean-Paul de, 1913-1957,
Franta - lana
DANTE Alighieri, 1265-1321, Italia -
ales, Babel, infern, inger, lumina,
Maria, osanda, paradis, purgatoriu
DAUDET Alphonse, 1840-1897, Franta -
messa
DELLA VALLE Fcdcrico. 1560-J62S.
Italia --. Estcra
DESCARTES Rene. J596-1650. Franta-'
sutlet
DESMASURES Louis. 1515-J574. Franta
- David
DESPORTES Philippe. 1546-1606, Franta
- psalm
DICKENS Charles, 1812-1870, Anglia-
Craciun
DIDEROT Denis, 1713-1784. Franta -
Dumnezeu, minune. pronie
DOS PASSOS John Roderigo, 1896-1970,
Statele Unite - Ninive
DOSTOIEVSKI Fiodor Mihailovici, 1821-
1881, Rusia - Anticrist, creatiune,
demon, drept, infern, ispitire, Iosif,
Isus, sarac
DRYDEN John, 1631-1700, Anglia -
Absalon
DU BARTAS Guillaume, 1544-1590,
Franta - creatiune
DURRY Marie-Jeanne, sec. XX, Franta -
Eva
DWIGHT Timothy, 1752-1817, Statele
Unite - Tara Fagaduintei
ECO Umberto, nascut in 1932, Italia -
Apoealipsa
EFREM Sirul (Sfantul), sec. IV - Maria
ELIOT Thomas Stearns, 1888-1965, Anglia
- ispitire
EMMANUEL Pierre (Noel Matthieu, zis),
1916-1984, Franta - Aaron, Babel,
Buna-Vestire, carturari, copilaria lui
Cristos, credinta, Dumnezeu, Emaus,
fata, fcricirile, Iacov, idol, ispitire, Isus,
lut. manic, Moise, plagile Egiptului,
proroe, sarae, Schimbarea la Fata,
Sodoma, tata, Tatal Nostru,
ueenic, Veronica
ENCICLOPEDIA, sec. XVIII, Franta --.
Biblia
ENCINA Juan del, 1468-1529, Spania --.
Craciun
ERASM, Rotterdam 1469-Basel J 536.
olandez de expresie latina - har. ISllS.
psalm. sarac
ESCHENBACH Wolfram von, sec. XIII -t
potir
ESTANG LllC, sec. XX, Franta-. fcriciriIc
EUSEBIU. 265-340, autor grec nascut In
Palcstina - Biserica
FAULKNER William, 1897-1962, StateIc
Unite (Mississippi) - Absalon, Isus.
Moise, tap
FECIOARELE INTELEPTE FECIOA-
RELE NEBUNE, sec. XL Franta -
fecioara/feciorie
FENELON, Frans;:ois de Salignac de la
Mothe, 1651-1715, Franta - adoratic,
Epifanie
FEUERBACH Ludwig, 1804-1872, Germa-
nia --. rascumparare
FLAUBERT Gustave, 1821-1880, Franta-
loan Botezatorul, lov, ispitire,
Moloh, Salomeea
FLAVIUS JOSEPHUS, Palestina
- lacov, lsus, zeloti
FLEG Edmond, 1874-1963, Franta - Sion,

FONDANE Benjamin, 1898-1944, Roma-
nia Franta -
FONTE NELLE Bernard Ie Bovier de,
1657-1757, Franta --. minune
FORTUNAT Venantius, 530-605, autor
latin - imn
FRANCE Anatole, 1844-1924, Franta -
Maria
FRANCISC din ASSISI (Sfantul), 1182-
1226, Italia - frati
FREUD Sigmund, 1856-1939, Austria -
Moise
FUEST Bernard, sec. XX, Franta - pI agile
Egiptului
GABIROL Salomon Ibn, sec. XI, Spania-
Icrusalim
GADENNE Paul, 1907-1956, Franta -
Siloam
GARNIER Robert. 1534-1590. Franta -
exil. Icremia, Nabucodonosor.
Sedechia
GAUTIER Thcophilc. 181 J-JS72. Franta--->
Craciun. exod
GAUTIER de COINey, 117711 I n-1236,
Franp --+ ;"'1aria
GENET Jean. 1910-19k6. Fran!a --.
GERHARDT PauL 1607-1676, Germania
-imn
GESSNER Salomon, 1730-1788, dvetian
de expresie germana - Abel
GHELDERODE Michel de, 1898-1962,
Belgia - Baraba
GHERMAN din CONST ANTINOPOLE
(Sfantul), sec. VI, autor gree - Maria
GIDE Andre, 1869-1951, Franta - David,
Decalog, fericirile, graunte, Iov,
Natanail, orb, pastor, poarta, risipitor
(fiu), Saul, verset
GIRAUDOUX Jean, 1882-1944, Franta-
Iudita, Samson, Sodoma Gomora
GOETHE Johann Wolfgang, l749-1832,
Germania - diavol, rascumparare
GOGOL Nicolai Vasilieviei, 1809-1852,
Rusia - evreu
GORDON VILNA Y.L., 1831-1892, Rusia
- Ierusalim
GREBAN Arnoul, 1420-1471, Franta -
Dumnezeu, Faptele Apostolilor, Iuda,
patimi, rascumparare, speranta
GREBAN Simon, sec. XV, Franta - Fap-
tde ApostoIiIor
INDICE DE SCHIITORI 251
GREEN Julien, 1900-1998, Franta, de
origine americana - lov, Lcviatan,
pacat
GREENE Graham, 1904-1991, Anglia -
pacat
GRIGORIE din NYSSA (Sfiintul), 340-394,
autor grec - creatiune, sunet
GROSJEAN Jean, see. XX, Franta --->
Biblia, Eli, Eli ... , Fiul OmuIui, rona,
proroc, Samson
GUYON Jeanne Maric Bouvicr de la Motte.
1648-1717, Franta - Isus
HAIAT Pierre, sec. XX. Franta - dragoste,
Dumnezcu, exil, iudaism, Pentateuc
HALEVr Iuda, sec. XUXII, Spania --t
credinta. Icrusalim. Israel
HALKINE Simon. sec. XX. Rusia. apoi
Palcstina - Israel
HAWTHORNE Nathaniel, 1804-1864. Sta-
tele Unite - pacat, trup
HEINE Heinrich, 1797-1k56, Germania --->
evreu. sabat
HEREDIA Josc-Maria dc, 1842-1905,
Franta - Epifanie
HERMAS, sec. II, autor grec - Apocalipsa
HILARIE (Sfantul), in latina,
Galia - Iona, Treime
HIT A Arcipreste de, see. XIV, Spania -
Paresimi/Postul Mare
HOBBES Thomas, 1588-1679, Anglia -
Leviatan
HOCQUENGHEM Guy, sec. XX, Franta
- loan
HOUDENC Raoul de, sec. XII, Franta --.
iad/infern
HUGO Victor, 1802-1885, Franta - agonie,
Apocalipsa, Booz, Caiafa, Cain, calvar,
cadere, Cina, cruce, Daniel, drumul
Damascului, Dumnezeu, Ecce Homo,
Eden, Eva, exiI, Ham,
Iehova, loan, Iosua, Irod, 1sus, Iuda,
inger, Judecata de Apoi, Lazar (eel
inviat din morti), Leviatan, lumina,
mater dolorosa, ochi, patimi, Pavel,
Petru (SfantuI), potop, proroe/profet,
250 DlCTIONAR CULTURAL At BISUEI
CUCERIREA IERUSALIMUUJl, sec. XII
- Ierusalim
CYRANO de BERGERAC Savinien de,
1619-1655, Franta - Dumnczcu
DADELSEN lean-Paul de, 1913-1957,
Franta - lana
DANTE Alighieri, 1265-1321, Italia -
ales, Babel, infern, inger, lumina,
Maria, osanda, paradis, purgatoriu
DAUDET Alphonse, 1840-1897, Franta -
messa
DELLA VALLE Fcdcrico. 1560-J62S.
Italia --. Estcra
DESCARTES Rene. J596-1650. Franta-'
sutlet
DESMASURES Louis. 1515-J574. Franta
- David
DESPORTES Philippe. 1546-1606, Franta
- psalm
DICKENS Charles, 1812-1870, Anglia-
Craciun
DIDEROT Denis, 1713-1784. Franta -
Dumnezeu, minune. pronie
DOS PASSOS John Roderigo, 1896-1970,
Statele Unite - Ninive
DOSTOIEVSKI Fiodor Mihailovici, 1821-
1881, Rusia - Anticrist, creatiune,
demon, drept, infern, ispitire, Iosif,
Isus, sarac
DRYDEN John, 1631-1700, Anglia -
Absalon
DU BARTAS Guillaume, 1544-1590,
Franta - creatiune
DURRY Marie-Jeanne, sec. XX, Franta -
Eva
DWIGHT Timothy, 1752-1817, Statele
Unite - Tara Fagaduintei
ECO Umberto, nascut in 1932, Italia -
Apoealipsa
EFREM Sirul (Sfantul), sec. IV - Maria
ELIOT Thomas Stearns, 1888-1965, Anglia
- ispitire
EMMANUEL Pierre (Noel Matthieu, zis),
1916-1984, Franta - Aaron, Babel,
Buna-Vestire, carturari, copilaria lui
Cristos, credinta, Dumnezeu, Emaus,
fata, fcricirile, Iacov, idol, ispitire, Isus,
lut. manic, Moise, plagile Egiptului,
proroe, sarae, Schimbarea la Fata,
Sodoma, tata, Tatal Nostru,
ueenic, Veronica
ENCICLOPEDIA, sec. XVIII, Franta --.
Biblia
ENCINA Juan del, 1468-1529, Spania --.
Craciun
ERASM, Rotterdam 1469-Basel J 536.
olandez de expresie latina - har. ISllS.
psalm. sarac
ESCHENBACH Wolfram von, sec. XIII -t
potir
ESTANG LllC, sec. XX, Franta-. fcriciriIc
EUSEBIU. 265-340, autor grec nascut In
Palcstina - Biserica
FAULKNER William, 1897-1962, StateIc
Unite (Mississippi) - Absalon, Isus.
Moise, tap
FECIOARELE INTELEPTE FECIOA-
RELE NEBUNE, sec. XL Franta -
fecioara/feciorie
FENELON, Frans;:ois de Salignac de la
Mothe, 1651-1715, Franta - adoratic,
Epifanie
FEUERBACH Ludwig, 1804-1872, Germa-
nia --. rascumparare
FLAUBERT Gustave, 1821-1880, Franta-
loan Botezatorul, lov, ispitire,
Moloh, Salomeea
FLAVIUS JOSEPHUS, Palestina
- lacov, lsus, zeloti
FLEG Edmond, 1874-1963, Franta - Sion,

FONDANE Benjamin, 1898-1944, Roma-
nia Franta -
FONTE NELLE Bernard Ie Bovier de,
1657-1757, Franta --. minune
FORTUNAT Venantius, 530-605, autor
latin - imn
FRANCE Anatole, 1844-1924, Franta -
Maria
FRANCISC din ASSISI (Sfantul), 1182-
1226, Italia - frati
FREUD Sigmund, 1856-1939, Austria -
Moise
FUEST Bernard, sec. XX, Franta - pI agile
Egiptului
GABIROL Salomon Ibn, sec. XI, Spania-
Icrusalim
GADENNE Paul, 1907-1956, Franta -
Siloam
GARNIER Robert. 1534-1590. Franta -
exil. Icremia, Nabucodonosor.
Sedechia
GAUTIER Thcophilc. 181 J-JS72. Franta--->
Craciun. exod
GAUTIER de COINey, 117711 I n-1236,
Franp --+ ;"'1aria
GENET Jean. 1910-19k6. Fran!a --.
GERHARDT PauL 1607-1676, Germania
-imn
GESSNER Salomon, 1730-1788, dvetian
de expresie germana - Abel
GHELDERODE Michel de, 1898-1962,
Belgia - Baraba
GHERMAN din CONST ANTINOPOLE
(Sfantul), sec. VI, autor gree - Maria
GIDE Andre, 1869-1951, Franta - David,
Decalog, fericirile, graunte, Iov,
Natanail, orb, pastor, poarta, risipitor
(fiu), Saul, verset
GIRAUDOUX Jean, 1882-1944, Franta-
Iudita, Samson, Sodoma Gomora
GOETHE Johann Wolfgang, l749-1832,
Germania - diavol, rascumparare
GOGOL Nicolai Vasilieviei, 1809-1852,
Rusia - evreu
GORDON VILNA Y.L., 1831-1892, Rusia
- Ierusalim
GREBAN Arnoul, 1420-1471, Franta -
Dumnezeu, Faptele Apostolilor, Iuda,
patimi, rascumparare, speranta
GREBAN Simon, sec. XV, Franta - Fap-
tde ApostoIiIor
INDICE DE SCHIITORI 251
GREEN Julien, 1900-1998, Franta, de
origine americana - lov, Lcviatan,
pacat
GREENE Graham, 1904-1991, Anglia -
pacat
GRIGORIE din NYSSA (Sfiintul), 340-394,
autor grec - creatiune, sunet
GROSJEAN Jean, see. XX, Franta --->
Biblia, Eli, Eli ... , Fiul OmuIui, rona,
proroc, Samson
GUYON Jeanne Maric Bouvicr de la Motte.
1648-1717, Franta - Isus
HAIAT Pierre, sec. XX. Franta - dragoste,
Dumnezcu, exil, iudaism, Pentateuc
HALEVr Iuda, sec. XUXII, Spania --t
credinta. Icrusalim. Israel
HALKINE Simon. sec. XX. Rusia. apoi
Palcstina - Israel
HAWTHORNE Nathaniel, 1804-1864. Sta-
tele Unite - pacat, trup
HEINE Heinrich, 1797-1k56, Germania --->
evreu. sabat
HEREDIA Josc-Maria dc, 1842-1905,
Franta - Epifanie
HERMAS, sec. II, autor grec - Apocalipsa
HILARIE (Sfantul), in latina,
Galia - Iona, Treime
HIT A Arcipreste de, see. XIV, Spania -
Paresimi/Postul Mare
HOBBES Thomas, 1588-1679, Anglia -
Leviatan
HOCQUENGHEM Guy, sec. XX, Franta
- loan
HOUDENC Raoul de, sec. XII, Franta --.
iad/infern
HUGO Victor, 1802-1885, Franta - agonie,
Apocalipsa, Booz, Caiafa, Cain, calvar,
cadere, Cina, cruce, Daniel, drumul
Damascului, Dumnezeu, Ecce Homo,
Eden, Eva, exiI, Ham,
Iehova, loan, Iosua, Irod, 1sus, Iuda,
inger, Judecata de Apoi, Lazar (eel
inviat din morti), Leviatan, lumina,
mater dolorosa, ochi, patimi, Pavel,
Petru (SfantuI), potop, proroe/profet,
r
252 DICTIONAR CULTURAL Al BIBLIEI
rascumparare, Rusalii, Satana, sarac,
speranta, stea, vultur
HUXLEY Aldous, 1894-1963, Anglia -.
demon
HUYSMANS Joris-Karl, 1848-1907, Franta
-. cruce, Sal6meea
IACOB Max, 1876-1944, Franta -. agonie.
Cana
IGNATIU (Sfiintul), cpiscop al Antiohiei,
mort la Roma 107, autor grec -.
martirlmuccnic
lOAN AL CRUCII (Sfiintul), 1542-1591,
Spania -. Cintarea Cintarilor, foe, a
sc Inchina. Intruparc. mantuirc,
rca Domnului. taUL Treime
rOAN CRISOSTOMUL (Sfiintul). 345-407,
autor grec originar din Antiohia -.
iertare
rONESCO Eugene, 1912-1994, Franta, de
origine romana -. Iov
JARES Edmond, naseut in 1912, Franta -.
iudaism
JAMMES Francis, 1868-1938, Franta -.
Ave Maria
JANSENIUS (Cornelius Jansen, zis), 1585-
1638 (Ypres), Olanda -. har
JEU COURTOIS D'ARRAS, sec. XIV,
Frartta -. risipitor (fiu)
JOCUL LUI ADAM, sec. XII, Franta -.
Adam, Cain, diavol, Eva, ispitire, mister
JOCUL LUI DANIEL, sec. XII, Franta -.
Daniel
JOINVILLE Jean Sire de,
Franta -. lepra
JOUVE Pierre Jean, 1887-1976, Franta -.
Isus, Intrupare, Inviere, Judecata de
Apoi, Maria, Veronica
KAFKA Franz, 1883-1924, Cehoslovacia,
de expresie germana -. evreu, lov
KIERKEGAARD S0ren, 1813-1855,
Danemarca -. A vraam
KLOPSTOCK Friedrich Gottlieb, 1724-
1803, Germania -. Cain, David, Satana
LACLOS Pierre Choderlos de, 1741-1803,
Franta -. Samson
LACORDAIRE Henri, 1802-1861, Franta
-. Maria din Magdala
LACRETELLE Jacques dc, 1888-1985,
Franta -. evreu
LACTANTIU, autor latin -.
Biblia, cruce, manic
LA FONTAINE Jean de, 1621-1695, Franta
-. psalm
LAFORGUE Jules, 1860-1887. Franta -.
Salomeea
LAGERKVIST Par, 1891-1974. Suedia-'
Baraha, jerti'a, Tara Fagaduintei
LAGERLOF Selma. 1858-1940, Sucdia-'
adulter. fcrusalim, proroc
LA\1ARTINE Alphonse de. 1790-1869.
Franta -. Apocalipsa, cadere, crea-
tiune. cruce, Dumnezeu. exiI, Iacoy,
lehova, Icrusalim, rsus, Ingcr. sunet
LAMENNAlS sau LA MENNAIS Felicite
dc, 1782-1854, Franta -. ('xiI, Isus,
Lazar (sarmanul), martir, mesia, profct,
sarac, verset
LA METTRIE Julien Offroy de, 1707-1751,
Franta -. Dumnezeu
LA TAILLE Jean de, Franta
-. Saul
LAUTREAMONT (Isidore Ducasse, zis
Conte de), 1846-1870, Franta -. blasfe-
mie/hula, Iov, Satana
LAWRENCE David Herbert, 1885-1930,
Anglia -. Apocalipsa, loan, paeat
LAZARILLO DE TORMES, roman spa-
niol, sec. XVI -. ferieirile, sarac
LECONTE DE LISLE Charles Marie Rene,
1818-1894, Franta -. Cain
LEFRANC DE POMPIGNAN Jean-
Jacques, 1709-1784, Franta -. Inviere
LEGENDA DAURITA, sec. XIII, Franta-'
minune
LEIBNIZ Gottfried Wilhelm, 1646-1716,
Germania -. pronie (providenta)
LEON Luis de, 1521-1591, Spania -. cer
LESAGE Alain Rene, 1668-1747, Franta-'
diavol
...
LESSING Gotthold Ephraim, 1729-1781,
Germania -. evreu
LETURMY Michel, sec. XX, Franta -.
Avraam, Iaeov
LEVINAS Emmanuel, nascut In Lituania In
1905, Franta -. iudaism
LINDGREN Torgny, sec. XX, Suedia -.
rege
LOPE DE VEGA Felix, 1562-1735, Spania
-. creatiune, Estera, Eva, pacatul
originar
LOn Pierrc, 1850-1923, Franta -.
Ierusalim
LUTHER Martin, 1483-1546, Germania -.
Bihlia, har, imn, psalm
MAIMONIDE Moise, 1135-1204, Spania
-. Bihlia, credinta, iudaism
MALHERBE Fran<,;ois de, 1555-1628.
Franta -. Petru (Sfantul), prunci (uci-
derea), psalm
MALLARME Stephane, 1842-1898, Franta
-. cer, Salomeea
MALRAUX Andre, 1901-1976, Franta -.
Iov, Lazar (celinviat din morti), limburi
MANN Thomas, 1875-1955, Germania -.
Iacov, Iosif
MANZONI Alessandro, 1785-1873, Italia
-. pronie, Rusalii
MARCADE Eustache, sfaqitul sec. XIV-
1440, Franta -. rascumparare
MARIE DE FRANCE, a doua jumatate a
sec. XII, Franta -. purgatoriu
MARLOWE Christopher, 1564-1593,
Anglia -. Baraba
MAROT Clement, 1496-1544, Franta -.
iad, psalm
MARX Karl Heinrich, 1818-1883, Germa-
nia -. evreu
MASSILLON Jean-Baptiste, 1663-1742,
Franta -. ales
MAUPASSANT Guy de, 1850-1893, Fran-
ta -. Craciun
MA URIAC Fran90is, 1885-1970, Franta -.
fariseu, Fiul Omului, Isus, lepra, pacat
INDICE DE SCRIITORI 253
MELVILLE Herman, 1819-1891, Statele
Unite -. Ahab
MEMMI Alhert, nascut In 1920 la Tunis,
Franta -. evreu
MERIMEE Prosper, 1803-1870, Franta -.
purgatoriu
MESCHONNIC Henri, nascut In 1932,
Franta -. Bihlia
MI CHEL Jean, sec. XV, Franta -. a ImpJ ini
(Scripturile), Maria din Magdala,
patimi
:vrrCHELET Jules, 1798-1874, Franta -.
demon, Isus, mesia, patimi
MILOSZ O.-V. de Lubicz, 1877-1939,
Fran(a. de origine lituaniana -. Pavel,
stea. verset
MILTON John, 1608-1674, Anglia -.
Adam, Avraam, caderc, creatiune,
Eden, Eva, foc, lumina, rascumpilrare,
Samson, Satana, Fac soli
MINUCIUS FELIX, sec. III, autar latin de
origine africana -. idol
MISTERUL RABDARII LUI IOV, sec.
XV, Franta. -. Iov
MISTERUL VECHIULUI TESTAMENT,
sec. XV, Franta -. David, Estera
MOLIERE (Jean-Baptiste Poquelin, zis),
1622-1673, Franta -. blasfemie/hula,
diavol, foc, sarac
MOLINA Luis, 1536-1600, Spania -. har
MONTAlGNE Michel de, 1533-1592, Fran-
ta -. credinta, dqertaciune, Dumnezeu
MONTCHRESTIEN Antoine de, 1575-
1621, Franta -. Estera
MONTESQUIEU Charles de Secondat
baron de La Brede et de, 1689-1755,
Franta -. evreu, Treime
MORUS Thomas, 1478-1535, Anglia -.
cetate
MUSSET Alfred de, 1810-1857, Franta -.
credinta, cruce, pelican
NEHER Andre, sec. XX, Franta -. iudaism,
rascumparare
r
252 DICTIONAR CULTURAL Al BIBLIEI
rascumparare, Rusalii, Satana, sarac,
speranta, stea, vultur
HUXLEY Aldous, 1894-1963, Anglia -.
demon
HUYSMANS Joris-Karl, 1848-1907, Franta
-. cruce, Sal6meea
IACOB Max, 1876-1944, Franta -. agonie.
Cana
IGNATIU (Sfiintul), cpiscop al Antiohiei,
mort la Roma 107, autor grec -.
martirlmuccnic
lOAN AL CRUCII (Sfiintul), 1542-1591,
Spania -. Cintarea Cintarilor, foe, a
sc Inchina. Intruparc. mantuirc,
rca Domnului. taUL Treime
rOAN CRISOSTOMUL (Sfiintul). 345-407,
autor grec originar din Antiohia -.
iertare
rONESCO Eugene, 1912-1994, Franta, de
origine romana -. Iov
JARES Edmond, naseut in 1912, Franta -.
iudaism
JAMMES Francis, 1868-1938, Franta -.
Ave Maria
JANSENIUS (Cornelius Jansen, zis), 1585-
1638 (Ypres), Olanda -. har
JEU COURTOIS D'ARRAS, sec. XIV,
Frartta -. risipitor (fiu)
JOCUL LUI ADAM, sec. XII, Franta -.
Adam, Cain, diavol, Eva, ispitire, mister
JOCUL LUI DANIEL, sec. XII, Franta -.
Daniel
JOINVILLE Jean Sire de,
Franta -. lepra
JOUVE Pierre Jean, 1887-1976, Franta -.
Isus, Intrupare, Inviere, Judecata de
Apoi, Maria, Veronica
KAFKA Franz, 1883-1924, Cehoslovacia,
de expresie germana -. evreu, lov
KIERKEGAARD S0ren, 1813-1855,
Danemarca -. A vraam
KLOPSTOCK Friedrich Gottlieb, 1724-
1803, Germania -. Cain, David, Satana
LACLOS Pierre Choderlos de, 1741-1803,
Franta -. Samson
LACORDAIRE Henri, 1802-1861, Franta
-. Maria din Magdala
LACRETELLE Jacques dc, 1888-1985,
Franta -. evreu
LACTANTIU, autor latin -.
Biblia, cruce, manic
LA FONTAINE Jean de, 1621-1695, Franta
-. psalm
LAFORGUE Jules, 1860-1887. Franta -.
Salomeea
LAGERKVIST Par, 1891-1974. Suedia-'
Baraha, jerti'a, Tara Fagaduintei
LAGERLOF Selma. 1858-1940, Sucdia-'
adulter. fcrusalim, proroc
LA\1ARTINE Alphonse de. 1790-1869.
Franta -. Apocalipsa, cadere, crea-
tiune. cruce, Dumnezeu. exiI, Iacoy,
lehova, Icrusalim, rsus, Ingcr. sunet
LAMENNAlS sau LA MENNAIS Felicite
dc, 1782-1854, Franta -. ('xiI, Isus,
Lazar (sarmanul), martir, mesia, profct,
sarac, verset
LA METTRIE Julien Offroy de, 1707-1751,
Franta -. Dumnezeu
LA TAILLE Jean de, Franta
-. Saul
LAUTREAMONT (Isidore Ducasse, zis
Conte de), 1846-1870, Franta -. blasfe-
mie/hula, Iov, Satana
LAWRENCE David Herbert, 1885-1930,
Anglia -. Apocalipsa, loan, paeat
LAZARILLO DE TORMES, roman spa-
niol, sec. XVI -. ferieirile, sarac
LECONTE DE LISLE Charles Marie Rene,
1818-1894, Franta -. Cain
LEFRANC DE POMPIGNAN Jean-
Jacques, 1709-1784, Franta -. Inviere
LEGENDA DAURITA, sec. XIII, Franta-'
minune
LEIBNIZ Gottfried Wilhelm, 1646-1716,
Germania -. pronie (providenta)
LEON Luis de, 1521-1591, Spania -. cer
LESAGE Alain Rene, 1668-1747, Franta-'
diavol
...
LESSING Gotthold Ephraim, 1729-1781,
Germania -. evreu
LETURMY Michel, sec. XX, Franta -.
Avraam, Iaeov
LEVINAS Emmanuel, nascut In Lituania In
1905, Franta -. iudaism
LINDGREN Torgny, sec. XX, Suedia -.
rege
LOPE DE VEGA Felix, 1562-1735, Spania
-. creatiune, Estera, Eva, pacatul
originar
LOn Pierrc, 1850-1923, Franta -.
Ierusalim
LUTHER Martin, 1483-1546, Germania -.
Bihlia, har, imn, psalm
MAIMONIDE Moise, 1135-1204, Spania
-. Bihlia, credinta, iudaism
MALHERBE Fran<,;ois de, 1555-1628.
Franta -. Petru (Sfantul), prunci (uci-
derea), psalm
MALLARME Stephane, 1842-1898, Franta
-. cer, Salomeea
MALRAUX Andre, 1901-1976, Franta -.
Iov, Lazar (celinviat din morti), limburi
MANN Thomas, 1875-1955, Germania -.
Iacov, Iosif
MANZONI Alessandro, 1785-1873, Italia
-. pronie, Rusalii
MARCADE Eustache, sfaqitul sec. XIV-
1440, Franta -. rascumparare
MARIE DE FRANCE, a doua jumatate a
sec. XII, Franta -. purgatoriu
MARLOWE Christopher, 1564-1593,
Anglia -. Baraba
MAROT Clement, 1496-1544, Franta -.
iad, psalm
MARX Karl Heinrich, 1818-1883, Germa-
nia -. evreu
MASSILLON Jean-Baptiste, 1663-1742,
Franta -. ales
MAUPASSANT Guy de, 1850-1893, Fran-
ta -. Craciun
MA URIAC Fran90is, 1885-1970, Franta -.
fariseu, Fiul Omului, Isus, lepra, pacat
INDICE DE SCRIITORI 253
MELVILLE Herman, 1819-1891, Statele
Unite -. Ahab
MEMMI Alhert, nascut In 1920 la Tunis,
Franta -. evreu
MERIMEE Prosper, 1803-1870, Franta -.
purgatoriu
MESCHONNIC Henri, nascut In 1932,
Franta -. Bihlia
MI CHEL Jean, sec. XV, Franta -. a ImpJ ini
(Scripturile), Maria din Magdala,
patimi
:vrrCHELET Jules, 1798-1874, Franta -.
demon, Isus, mesia, patimi
MILOSZ O.-V. de Lubicz, 1877-1939,
Fran(a. de origine lituaniana -. Pavel,
stea. verset
MILTON John, 1608-1674, Anglia -.
Adam, Avraam, caderc, creatiune,
Eden, Eva, foc, lumina, rascumpilrare,
Samson, Satana, Fac soli
MINUCIUS FELIX, sec. III, autar latin de
origine africana -. idol
MISTERUL RABDARII LUI IOV, sec.
XV, Franta. -. Iov
MISTERUL VECHIULUI TESTAMENT,
sec. XV, Franta -. David, Estera
MOLIERE (Jean-Baptiste Poquelin, zis),
1622-1673, Franta -. blasfemie/hula,
diavol, foc, sarac
MOLINA Luis, 1536-1600, Spania -. har
MONTAlGNE Michel de, 1533-1592, Fran-
ta -. credinta, dqertaciune, Dumnezeu
MONTCHRESTIEN Antoine de, 1575-
1621, Franta -. Estera
MONTESQUIEU Charles de Secondat
baron de La Brede et de, 1689-1755,
Franta -. evreu, Treime
MORUS Thomas, 1478-1535, Anglia -.
cetate
MUSSET Alfred de, 1810-1857, Franta -.
credinta, cruce, pelican
NEHER Andre, sec. XX, Franta -. iudaism,
rascumparare
254 DICTIONAR CULTUTAl Al BI8L1E!
NERVAL Gerard de, 1808-1855, Franta---+
agonie, drept, Elohim, iad, Isus, Maria,
Saba, Solomon
NIETZSCHE Friedrich, 1844-1900,
Germania ---+ Anticrist, Dumnezeu,
Ecce Homo, lsus, rascumparare
NODIER Charles, 1780-1844, Franta ---+
diavol, Saba
NOEL Marie, sec. XX, Franta ---+ Bu-
na- Vestire, Craciun, painc
NORGE Geo (Georges Morin, zis), 1898-
1990, Belgia, de expresie franceza ---+
lacov
NOV ALIS Fricdrich (baron von
Hardenberg, zis), Germania, 1772-1801
---+ Maria
ORIGENE, 183/186-252/254, autor grec
originar din Alexandria ---+ Biblia,
mucenic
PASCAL Blaise, 1623-1662, Franta ---+
agonie, A vraam, Biserica, credinta,
dragoste, Dumnezeu, foc, har, Iov, Isus,
Inger, mantuire, minune, patimi, pacat,
proroc,rascumparare
PARINTII BISERICII ---+ Biblia
PEGUY Charles, 1873-1914, Franta ---+
Anticrist, BoOl, cetate, credinta, dra-
goste, Dumnezeu, Eden, Eli, Eli ... , Eva,
evreu, exil, genealogie, Iosif, Inger,
Intrupare, lepra, Maria, mater dolorosa,
oaie ratacita, parabola, pacat, pocainta,
prunci (uciderea), sarac, suftet,
tata
PELAGIUS, Marea Britanie
---+ har
PERET Benjamin, 1897-1957, Franta ---+
paine
PERETZ Isaac Leib, 1852-1915, Polonia,
de expresie ---+ evreu
PESSOA Fernando, 1888-1935, Portugalia
---+ Magnificat
PETRARCA, 1304-1374, Italia ---+ Maria
PICHETTE Henri, nascut In 1924, Franta
---+ diavol
POTOK Hai'm, sec. XX, Statele Unite
Israel ---+ chipuri, Talmud
POTTIER Eugene, 1816-1887, Franta ---+
osanda
PREVERT Jacques, 1900-1977, Franta ---+
Cina, Dumnezeu, Tatal Nostru .
PROUST Marcel, 1871-1922, Franta ---+
evreu, Sodoma Gomora
PRUDENTIU (Aurelius Prudent ius
Clemens), autor latin de
origine spaniola ---+ imn, lumina, prunci
(uciderea)
QUEVEDO Gomez dc, 1580-1645, Spania
-t J udecata de Apoi
QUINET Edgar, 1803-1875, Franta ---+
arhanghcJ, cvreu
RABELAIS Fran90is, 1483-1553, Franta---+
haos, genealogie,Paresimi/Postul Marc,
Schimbarea la Fata
RACINE Jean, 1639-1699, Franta ---+
Abner, Ahab, Atalia, Eliacin, Estera,
foc, gclos, Iehoiada (load), Icrusalim,
Ioas, Iov, Izabela, Intelepciune,
legamant, razbunator
RATOSH Jonathan, 1908-1981 ---+ Canaan
RENAN Ernest, 1823-1892, Franta ---+ Iov.
Isus, Pavel ..
RENARD Jean-Claude, sec. XX, Franta---+
apa, cuvant, Inviere, tata, Treime,
RICHTER Jean-Paul sau JEAN PAUL,
1763-1825, Germania ---+ agonie,
lnviere, tata
RILKE Rainer Maria, 1875-1926, Austria
---+ risipitor (fiu) , saracie
RIMBAUD Arthur, 1854-1891, Franta ---+
cetate, drept, blasfemie/hula, iad: Iov,
Isus, Leviatan, potop, sarac
RODITI Edouard, sec. XX, Statele Unite ---+
Avacum
ROLLAND Romain, 1866-1944, Franta---+
vin
ROMAN MELODUL, sec. VI, grec ---+
Maria
ROMANUL LUI TRISTAN SI IZOLDA
Franta, ---+ iertare '
......
RONSARD Pierre de, 1524-1585, Franta---+
Dumnezeu, imn, Isus
ROSENZWEIG Franz, sec. XX ---+ rascum-
parare
ROTROU Jean de, 1609-1650, Franta ---+
Isus
ROUSSEAU Jean-Jacques, Geneva 1712-
Ermenonville 1778, Franta ---+
creatiune, credinta, Dumnezeu, Eden,
Isus, pronie/providenta
RUIZ Juan, arhimandrit de Hita, sec. XIV,
Spania ---+ Paresimi/Postul Marc
RUTEBEUF, mort Fran(a---t diavoL
Maria, minune
SABRAN Elzear dc, sec. XIX-' cohorarea
lui Isus la iad
SACHS Nelly. Berlin 1891-Stockholm
1970, israelit hcrlinez -. cxil,
holocaust.50ah
SAINT-AMANT Marc Antoine Girard,
Sieur de, 1594-1661. Franta ---+ Moise
SALES (Sfantul Francisc din), 1567-1662,
Franta ---+ dragoste, Rusalii
SALTREY H. de, Evul Mediu, calugar
englez :--t purgatoriu
SAND (Aurore Dupin, baroana Dudevant,
zisa George), 1804-1876, Franta ---+
mesia, Satana
SARTRE Jean-Paul, 1905-1980, Franta ---+
ales, Dumnezeu, evreu, mesia, proroc,
Satana, sarac
SCEVE Maurice, Franta ---+
Adam, crea!iune
SCHELER Lucien, nascut In 1902, Franta
---+ Craciun
SCHWARZ-BART Andre, sec. XX, Franta
---+ drept,
SENECA Lucius Aennaeus, Spania 41. Cr.
-Roma 65 d. Cr., aut or latin ---+
purgatoriu
SHAHAR David, sec. XX, Israel ---+ cetate,
Ierusalim
SHAKESPEARE William, 1564-1616,
Anglia ---+ evreu
INDICE DE SCRIITORI 255
SHELLEY Percy B ysshe, Italia 1792-1822,
Anglia ---+ Apocalipsa
SIMON Claude, nascut 1n 1913, Franta ---+
patimi
SINGER Isaac Bashevis, 1904-
1991, Statele Unite, de expresie ---+
cetate, evreu, iudaism, Kabbala,
mesia, evreiesc, sarac, trambita
SOLER Jean, sec. XX, Franta ---+ paine
SOLJENITIN Alcxandr, nascut 1n 1918,
URSS ---+ infern
SOULIE Frederic. 1800-1R47. Franta ---+
diavol
SOUMET Alexandre, 178R-l B45, Franta ---.
coborarea lui ISllS Ja iad
SPENSER Edmund, 1552-1599, Anglia ---.
ispitire, Mamona
SPINOZA Baruch de. 1632- J 677. OJanda
---+ evreu, Pentateuc
SPIRE Andre, 1868-1966, Franta ---+ 50ah
STEINBECK John, 1902-1968, StateIe
Unite ---+ manic, Tara Fagaduintci
STRAUSS David Friedrich, 1808-1874,
Germania ---+ Isus
SUE Eugene, 1804-1857, Franta ---+ evreu
SUPERVIELLE Jules, 1884-1960, Franta
---+ arca lui Noe, creatiune, Eva
SWEDENBORG Emmanuel, 1688-1772,
Suedia ---+ cer
TASSO Torquato, 1544-1595, Italia ---+
Ierusalim
TEILHARD de CHARD IN Pierre, 1881-
1955, Franta ---+ alIa omega, duh
TEREZA d'AVILA (Sfanta), 1515-1582,
Spania ---+ dragoste, lumina
TERTULIAN Septimius Florens, Cartagina,
150-222, autor latin ---+ Biblia, idol,
Judecata de Apoi, suftet
THACKERAY William Makepeace, 1811-
1863, Anglia ---+ ispitire
TIRSO de MOLINA, Spania
---+ osanda
TOLSTOI Lev Nikolaevici, Conte, 1828-
1910, Rusia ---+ Isus,
254 DICTIONAR CULTUTAl Al BI8L1E!
NERVAL Gerard de, 1808-1855, Franta---+
agonie, drept, Elohim, iad, Isus, Maria,
Saba, Solomon
NIETZSCHE Friedrich, 1844-1900,
Germania ---+ Anticrist, Dumnezeu,
Ecce Homo, lsus, rascumparare
NODIER Charles, 1780-1844, Franta ---+
diavol, Saba
NOEL Marie, sec. XX, Franta ---+ Bu-
na- Vestire, Craciun, painc
NORGE Geo (Georges Morin, zis), 1898-
1990, Belgia, de expresie franceza ---+
lacov
NOV ALIS Fricdrich (baron von
Hardenberg, zis), Germania, 1772-1801
---+ Maria
ORIGENE, 183/186-252/254, autor grec
originar din Alexandria ---+ Biblia,
mucenic
PASCAL Blaise, 1623-1662, Franta ---+
agonie, A vraam, Biserica, credinta,
dragoste, Dumnezeu, foc, har, Iov, Isus,
Inger, mantuire, minune, patimi, pacat,
proroc,rascumparare
PARINTII BISERICII ---+ Biblia
PEGUY Charles, 1873-1914, Franta ---+
Anticrist, BoOl, cetate, credinta, dra-
goste, Dumnezeu, Eden, Eli, Eli ... , Eva,
evreu, exil, genealogie, Iosif, Inger,
Intrupare, lepra, Maria, mater dolorosa,
oaie ratacita, parabola, pacat, pocainta,
prunci (uciderea), sarac, suftet,
tata
PELAGIUS, Marea Britanie
---+ har
PERET Benjamin, 1897-1957, Franta ---+
paine
PERETZ Isaac Leib, 1852-1915, Polonia,
de expresie ---+ evreu
PESSOA Fernando, 1888-1935, Portugalia
---+ Magnificat
PETRARCA, 1304-1374, Italia ---+ Maria
PICHETTE Henri, nascut In 1924, Franta
---+ diavol
POTOK Hai'm, sec. XX, Statele Unite
Israel ---+ chipuri, Talmud
POTTIER Eugene, 1816-1887, Franta ---+
osanda
PREVERT Jacques, 1900-1977, Franta ---+
Cina, Dumnezeu, Tatal Nostru .
PROUST Marcel, 1871-1922, Franta ---+
evreu, Sodoma Gomora
PRUDENTIU (Aurelius Prudent ius
Clemens), autor latin de
origine spaniola ---+ imn, lumina, prunci
(uciderea)
QUEVEDO Gomez dc, 1580-1645, Spania
-t J udecata de Apoi
QUINET Edgar, 1803-1875, Franta ---+
arhanghcJ, cvreu
RABELAIS Fran90is, 1483-1553, Franta---+
haos, genealogie,Paresimi/Postul Marc,
Schimbarea la Fata
RACINE Jean, 1639-1699, Franta ---+
Abner, Ahab, Atalia, Eliacin, Estera,
foc, gclos, Iehoiada (load), Icrusalim,
Ioas, Iov, Izabela, Intelepciune,
legamant, razbunator
RATOSH Jonathan, 1908-1981 ---+ Canaan
RENAN Ernest, 1823-1892, Franta ---+ Iov.
Isus, Pavel ..
RENARD Jean-Claude, sec. XX, Franta---+
apa, cuvant, Inviere, tata, Treime,
RICHTER Jean-Paul sau JEAN PAUL,
1763-1825, Germania ---+ agonie,
lnviere, tata
RILKE Rainer Maria, 1875-1926, Austria
---+ risipitor (fiu) , saracie
RIMBAUD Arthur, 1854-1891, Franta ---+
cetate, drept, blasfemie/hula, iad: Iov,
Isus, Leviatan, potop, sarac
RODITI Edouard, sec. XX, Statele Unite ---+
Avacum
ROLLAND Romain, 1866-1944, Franta---+
vin
ROMAN MELODUL, sec. VI, grec ---+
Maria
ROMANUL LUI TRISTAN SI IZOLDA
Franta, ---+ iertare '
......
RONSARD Pierre de, 1524-1585, Franta---+
Dumnezeu, imn, Isus
ROSENZWEIG Franz, sec. XX ---+ rascum-
parare
ROTROU Jean de, 1609-1650, Franta ---+
Isus
ROUSSEAU Jean-Jacques, Geneva 1712-
Ermenonville 1778, Franta ---+
creatiune, credinta, Dumnezeu, Eden,
Isus, pronie/providenta
RUIZ Juan, arhimandrit de Hita, sec. XIV,
Spania ---+ Paresimi/Postul Marc
RUTEBEUF, mort Fran(a---t diavoL
Maria, minune
SABRAN Elzear dc, sec. XIX-' cohorarea
lui Isus la iad
SACHS Nelly. Berlin 1891-Stockholm
1970, israelit hcrlinez -. cxil,
holocaust.50ah
SAINT-AMANT Marc Antoine Girard,
Sieur de, 1594-1661. Franta ---+ Moise
SALES (Sfantul Francisc din), 1567-1662,
Franta ---+ dragoste, Rusalii
SALTREY H. de, Evul Mediu, calugar
englez :--t purgatoriu
SAND (Aurore Dupin, baroana Dudevant,
zisa George), 1804-1876, Franta ---+
mesia, Satana
SARTRE Jean-Paul, 1905-1980, Franta ---+
ales, Dumnezeu, evreu, mesia, proroc,
Satana, sarac
SCEVE Maurice, Franta ---+
Adam, crea!iune
SCHELER Lucien, nascut In 1902, Franta
---+ Craciun
SCHWARZ-BART Andre, sec. XX, Franta
---+ drept,
SENECA Lucius Aennaeus, Spania 41. Cr.
-Roma 65 d. Cr., aut or latin ---+
purgatoriu
SHAHAR David, sec. XX, Israel ---+ cetate,
Ierusalim
SHAKESPEARE William, 1564-1616,
Anglia ---+ evreu
INDICE DE SCRIITORI 255
SHELLEY Percy B ysshe, Italia 1792-1822,
Anglia ---+ Apocalipsa
SIMON Claude, nascut 1n 1913, Franta ---+
patimi
SINGER Isaac Bashevis, 1904-
1991, Statele Unite, de expresie ---+
cetate, evreu, iudaism, Kabbala,
mesia, evreiesc, sarac, trambita
SOLER Jean, sec. XX, Franta ---+ paine
SOLJENITIN Alcxandr, nascut 1n 1918,
URSS ---+ infern
SOULIE Frederic. 1800-1R47. Franta ---+
diavol
SOUMET Alexandre, 178R-l B45, Franta ---.
coborarea lui ISllS Ja iad
SPENSER Edmund, 1552-1599, Anglia ---.
ispitire, Mamona
SPINOZA Baruch de. 1632- J 677. OJanda
---+ evreu, Pentateuc
SPIRE Andre, 1868-1966, Franta ---+ 50ah
STEINBECK John, 1902-1968, StateIe
Unite ---+ manic, Tara Fagaduintci
STRAUSS David Friedrich, 1808-1874,
Germania ---+ Isus
SUE Eugene, 1804-1857, Franta ---+ evreu
SUPERVIELLE Jules, 1884-1960, Franta
---+ arca lui Noe, creatiune, Eva
SWEDENBORG Emmanuel, 1688-1772,
Suedia ---+ cer
TASSO Torquato, 1544-1595, Italia ---+
Ierusalim
TEILHARD de CHARD IN Pierre, 1881-
1955, Franta ---+ alIa omega, duh
TEREZA d'AVILA (Sfanta), 1515-1582,
Spania ---+ dragoste, lumina
TERTULIAN Septimius Florens, Cartagina,
150-222, autor latin ---+ Biblia, idol,
Judecata de Apoi, suftet
THACKERAY William Makepeace, 1811-
1863, Anglia ---+ ispitire
TIRSO de MOLINA, Spania
---+ osanda
TOLSTOI Lev Nikolaevici, Conte, 1828-
1910, Rusia ---+ Isus,
256 DICTIONAR CULTURAL AL BISLIEI
TOMA d' AQUINO (Sfantul), 1225-1274,
ltalia -. har
TOUR du PIN Patrice de la, 1911-1975,
Franta -. Pa?ti, psalm
TOURNIER Michel, nascut in 1924, Franta
-. Adam, Baltazar, Cain, limburi, mag,
Paraclet
UNDSET Sigrid, 1882-1949, Norvegia -.
poeainta
VALERY Paul, 1871-1945, Franta -.
creatiune, pom,
VAN LERBERGHE Charles, sec. XX,
Franta -. Eva
VASILE (Sfantul). 330-379. autor grec
originar din Cezareea, Asia Mici -.
creatiune, credinta, duh
VELEZ DE GUEVARA Luis, 1579-1644,
Spania -. diavol
VERLAINE Paul, 1844-1896, Franta -.
foe, Maria, sutlet
VrAU Thcophile dc, 1590-1626, Franta -.
Dumnezeu
VIGEE Claude, nascut in 1921, israelian de
expresie franeeza -. Canaan, exil,
Talmud -
VIGNY Alfred dc, 1797-1863, Franta -.
adulter, agonie, alc?i, Dalila, drept,
Dumnezeu, Ieftae (fiiea lui), Iosua, lov,
Isus, inger, Moise, porumbel, potop,
Samson, Satana, Suzana
VlLLON Frans;ois, 1431-dupa 1463, Franta
-. frate, iertare, Iov, Maria .
VOLTAIRE (Frans;ois Marie Arouet, zis)
1694-1778, Franta -. Biblia, botez,
eredinta, David, Dumnezeu, frate, Iov,
lsus, Inger, lume, pacat, pronie,
Solomon, su11et
WALTARl Mika, sec. XX, Finlanda ---.
Isus, Pavel
WElL Simone, 1909-1943, Franta -. sarae
WIESEL Elie, nascut In 192X-Romania,
Franta -. Biblia, celate, exil,
lacov, Ierusalim, Iosir. loy. Isaac,
iudaism, martir, Moise. :;;oah, Zidul
PIangcrii
WILDE Oscar, 1854-1900, Anglia -.
iertare, Salomeea
WOLFSKEHL Karl, 1869-1948, Germania
-. Iov, mesia, !joah
ZOLA Emile, 1840-1902, Franta -. pacatul
originar
ZWEIG Stefan, 1881-1942, Austria -. exil,
Ieremia, Rahila, sfe?nic eu ?apte brate
INDICE DE PICTORI SI SCULPTORI
AIX de la, sec. XV, Franta -. Isaia
ALEIJADINHO (Antonio Francisco Lisboa,
zis), 1738-1814, Brazili<f -. Daniel
ALLORI Alessandro, 1537-1607, Italia -.
mana
ALTDORFER Albrecllt, 1475-1538, Ger-
mania -. Domnului, Suzana
,
AMAURY-DUVAL Eugene, 1808-1885,
Franta -. Buna-Vestire
ANDREA DA FIRENZE, 1388-1459, Italia
-. coborarea lui Isus la iad
ANGELICO Guido di Pietro (Fra), 1387-
1455, Florenta -. Buna-Vestire, Epi-
fania, Inaitare, Incoronarea Fecioarei,
......
inger, Judecata de Apoi, Noli me tan-
gere, punerea in mormant, Schimbarea
la Fata, slava
ANTONELLO DA MESSINA, 1430-1479,
. Italia -. rastignire
ARCABAS, nascut in 1900, Franta -. prun-
cii nevinovati (uciderea)
BALDUNG Grien Hans, 1484-1545, Ger-
mania -. po top
BASSANO Jacopo da, 1517-1592, Italia-'
area, chivot, Iacov, rai (paradis), Sama-
ria, samariteanea
BATAILLE Nicolas, 1330-1405, Franta-.
Apocalipsa, nori, sabie
BEARDSLEY Aubrey, 1872-1898, Anglia
-. Salomeea
BECCAFUMI Domenico, 1486-155 I,
Siena -. Mihail, vitelul de aur
BELLINI Giovanni, 1429-1516, Venetia-'
agonie, circumcizie, copiHiria lui
Cristos, inger, Marcu, pieta, Schim-
barea la Fata
BERNINI Gian Lorenzo, 1598-1680, Italia
-. Daniel, David, Inger
BERRUGUETE Alonso, 1490-1561, Spa-
nia -. Avraam
BIDA Alexandre, 1823-1895, Franta -.
Sanhedrin
BLAKE William, 1757-1827, Anglia -.
Abel, Apocalipsa, ciuma, Dumnezeu,
fecioara, lov, purgatoriu, Satana
BLOEMAERT Abraham, 1564-1651, Olan-
da -. loan Botezatorul
BOCKLIN Arnold, 1827-1901, Elvetia -.
Apocalipsa
BONNAT Leon, 1833-1922, Franta -. Iov,
Samson
BOSCH Hieronymus, 1460-1516, Flandra
. -. creatiune, demon, loan, ispitire,
Judecata de Apoi, Moise, patimi,
purtarea crucii, rai (paradis), risipitor
(fiu) , spini
BOSSE Abraham, 1602-1676, Franta -.
Cana, fecioara
IN DICE DE PICTORI 257
BOTTICELLI Sandro, 1444-1510, Italia-'
ispitire, Iudita, Moise
BOUGUEREAU William, 1825-1905,
Franta -. Abel, biciuire
BOUTS Dierick, 1415-1475, Flandra -.
Epifanie, mana, Paste
BREA Louis, 1458-1523, Nisa -. coborarea
de pc cnlce, pieta
BREU Jorg, 1475-1537, Germania -. Sam-
son
BRIDAU Charles-Antoine, 1730-1805,
Franta -. Adormirea (Maicii Dom-
nului)
BROEDERLAM Melchior, 1328-1410,
Flandra -. fuga In Egipt
BRONZINO Angiolo, 1503-1573, Italia-'
loan Bote:liitorul
BROWN Ford Maddox, 1821-1893, Anglia
-. Cina eea de Taina, Iacov, spalarea
picioarelor, tunica
BRUEGEL Jan, 1568-1625, Flandra -.
Iona
BRUEGEL Pieter, 1525-1569, Flandra -.
adulter, Babel, Betlcem, Epifanie, orb,
Paresimi/Postul Mare, pruncii nevino-
vati (uciderea)
BURNAND Eugene, 1850-1921, Elvetia-'
apostoli
CARA V AGGIO (Michelangelo Amerighi
sau Merisi, zis), 1569-1609 -. Ecce
Homo, Emaus, Isaac, Lazar, Maria,
Matei, Pavel, Petru, Salomeea, Toma
CARPACCIO Vittore, 1465-1525, Venetia
-. balaur, Ierusalim,
CARRACCI Annibale, 1560-1609, Bolog-
na -. Luca, Samaria,
CASTIGLIONE Giovanni Benedetto, 1610-
1665 -. negustorii din Templu
CHAGALL Marc, 1887-1985, Rusia si
Franta -. A vraam,
Ierusalim, inger, Moise, Noe,
CHARONTON Enguerrand, 1410-1461,
Franta -. incoronare, pieta, purgatoriu
CHASSERIAU Theodore, 1819-1856,
Franta -. Estera
256 DICTIONAR CULTURAL AL BISLIEI
TOMA d' AQUINO (Sfantul), 1225-1274,
ltalia -. har
TOUR du PIN Patrice de la, 1911-1975,
Franta -. Pa?ti, psalm
TOURNIER Michel, nascut in 1924, Franta
-. Adam, Baltazar, Cain, limburi, mag,
Paraclet
UNDSET Sigrid, 1882-1949, Norvegia -.
poeainta
VALERY Paul, 1871-1945, Franta -.
creatiune, pom,
VAN LERBERGHE Charles, sec. XX,
Franta -. Eva
VASILE (Sfantul). 330-379. autor grec
originar din Cezareea, Asia Mici -.
creatiune, credinta, duh
VELEZ DE GUEVARA Luis, 1579-1644,
Spania -. diavol
VERLAINE Paul, 1844-1896, Franta -.
foe, Maria, sutlet
VrAU Thcophile dc, 1590-1626, Franta -.
Dumnezeu
VIGEE Claude, nascut in 1921, israelian de
expresie franeeza -. Canaan, exil,
Talmud -
VIGNY Alfred dc, 1797-1863, Franta -.
adulter, agonie, alc?i, Dalila, drept,
Dumnezeu, Ieftae (fiiea lui), Iosua, lov,
Isus, inger, Moise, porumbel, potop,
Samson, Satana, Suzana
VlLLON Frans;ois, 1431-dupa 1463, Franta
-. frate, iertare, Iov, Maria .
VOLTAIRE (Frans;ois Marie Arouet, zis)
1694-1778, Franta -. Biblia, botez,
eredinta, David, Dumnezeu, frate, Iov,
lsus, Inger, lume, pacat, pronie,
Solomon, su11et
WALTARl Mika, sec. XX, Finlanda ---.
Isus, Pavel
WElL Simone, 1909-1943, Franta -. sarae
WIESEL Elie, nascut In 192X-Romania,
Franta -. Biblia, celate, exil,
lacov, Ierusalim, Iosir. loy. Isaac,
iudaism, martir, Moise. :;;oah, Zidul
PIangcrii
WILDE Oscar, 1854-1900, Anglia -.
iertare, Salomeea
WOLFSKEHL Karl, 1869-1948, Germania
-. Iov, mesia, !joah
ZOLA Emile, 1840-1902, Franta -. pacatul
originar
ZWEIG Stefan, 1881-1942, Austria -. exil,
Ieremia, Rahila, sfe?nic eu ?apte brate
INDICE DE PICTORI SI SCULPTORI
AIX de la, sec. XV, Franta -. Isaia
ALEIJADINHO (Antonio Francisco Lisboa,
zis), 1738-1814, Brazili<f -. Daniel
ALLORI Alessandro, 1537-1607, Italia -.
mana
ALTDORFER Albrecllt, 1475-1538, Ger-
mania -. Domnului, Suzana
,
AMAURY-DUVAL Eugene, 1808-1885,
Franta -. Buna-Vestire
ANDREA DA FIRENZE, 1388-1459, Italia
-. coborarea lui Isus la iad
ANGELICO Guido di Pietro (Fra), 1387-
1455, Florenta -. Buna-Vestire, Epi-
fania, Inaitare, Incoronarea Fecioarei,
......
inger, Judecata de Apoi, Noli me tan-
gere, punerea in mormant, Schimbarea
la Fata, slava
ANTONELLO DA MESSINA, 1430-1479,
. Italia -. rastignire
ARCABAS, nascut in 1900, Franta -. prun-
cii nevinovati (uciderea)
BALDUNG Grien Hans, 1484-1545, Ger-
mania -. po top
BASSANO Jacopo da, 1517-1592, Italia-'
area, chivot, Iacov, rai (paradis), Sama-
ria, samariteanea
BATAILLE Nicolas, 1330-1405, Franta-.
Apocalipsa, nori, sabie
BEARDSLEY Aubrey, 1872-1898, Anglia
-. Salomeea
BECCAFUMI Domenico, 1486-155 I,
Siena -. Mihail, vitelul de aur
BELLINI Giovanni, 1429-1516, Venetia-'
agonie, circumcizie, copiHiria lui
Cristos, inger, Marcu, pieta, Schim-
barea la Fata
BERNINI Gian Lorenzo, 1598-1680, Italia
-. Daniel, David, Inger
BERRUGUETE Alonso, 1490-1561, Spa-
nia -. Avraam
BIDA Alexandre, 1823-1895, Franta -.
Sanhedrin
BLAKE William, 1757-1827, Anglia -.
Abel, Apocalipsa, ciuma, Dumnezeu,
fecioara, lov, purgatoriu, Satana
BLOEMAERT Abraham, 1564-1651, Olan-
da -. loan Botezatorul
BOCKLIN Arnold, 1827-1901, Elvetia -.
Apocalipsa
BONNAT Leon, 1833-1922, Franta -. Iov,
Samson
BOSCH Hieronymus, 1460-1516, Flandra
. -. creatiune, demon, loan, ispitire,
Judecata de Apoi, Moise, patimi,
purtarea crucii, rai (paradis), risipitor
(fiu) , spini
BOSSE Abraham, 1602-1676, Franta -.
Cana, fecioara
IN DICE DE PICTORI 257
BOTTICELLI Sandro, 1444-1510, Italia-'
ispitire, Iudita, Moise
BOUGUEREAU William, 1825-1905,
Franta -. Abel, biciuire
BOUTS Dierick, 1415-1475, Flandra -.
Epifanie, mana, Paste
BREA Louis, 1458-1523, Nisa -. coborarea
de pc cnlce, pieta
BREU Jorg, 1475-1537, Germania -. Sam-
son
BRIDAU Charles-Antoine, 1730-1805,
Franta -. Adormirea (Maicii Dom-
nului)
BROEDERLAM Melchior, 1328-1410,
Flandra -. fuga In Egipt
BRONZINO Angiolo, 1503-1573, Italia-'
loan Bote:liitorul
BROWN Ford Maddox, 1821-1893, Anglia
-. Cina eea de Taina, Iacov, spalarea
picioarelor, tunica
BRUEGEL Jan, 1568-1625, Flandra -.
Iona
BRUEGEL Pieter, 1525-1569, Flandra -.
adulter, Babel, Betlcem, Epifanie, orb,
Paresimi/Postul Mare, pruncii nevino-
vati (uciderea)
BURNAND Eugene, 1850-1921, Elvetia-'
apostoli
CARA V AGGIO (Michelangelo Amerighi
sau Merisi, zis), 1569-1609 -. Ecce
Homo, Emaus, Isaac, Lazar, Maria,
Matei, Pavel, Petru, Salomeea, Toma
CARPACCIO Vittore, 1465-1525, Venetia
-. balaur, Ierusalim,
CARRACCI Annibale, 1560-1609, Bolog-
na -. Luca, Samaria,
CASTIGLIONE Giovanni Benedetto, 1610-
1665 -. negustorii din Templu
CHAGALL Marc, 1887-1985, Rusia si
Franta -. A vraam,
Ierusalim, inger, Moise, Noe,
CHARONTON Enguerrand, 1410-1461,
Franta -. incoronare, pieta, purgatoriu
CHASSERIAU Theodore, 1819-1856,
Franta -. Estera
r
258 DICTIONAR CULTURAL AL 818LIEI
CHRISTUS Petrus, 1420-1473, Flandra ---+
Ave Maria
CIMABUE (Cenni di Pepo, zis), sec. XIII,
Italia ---+ Maria
CORINTH Lovis, 1856-1932, Germania ---+
coborarea de pe cruce, Ecce Homo
CORMON Fernand, 1845-1924, Franta ---+
Cain
CORNEILLE de Lyon, 1505-1574, Franta
---+ Esau
CORNELIUS Peter von, 1783-1867,
Gcrmania ---+ Iosif
COROT Camille, 179fi-1875, Franta ---+
Avraam
CORREGGIO (Antonio AI!cgri, zis), 1489-
1534, Italia ---+ Adormirca, Apocalipsa,
casatoric, Domnului, Noli me
tangere
COSIMO Picro di, 1462-1521, Italia ---+
Maria din Magdala,
COYPEL Antoine, 1661-1722, Franta ---+
Estera, lethe
COZZA Francisco, 1605-1682, Italia ---+
Avraam
CRANACH Lucas, 1472-1553, Germania
---+ Adam, Eva, Iudita
CRISPIN CEL BATRA-N, sec. XVI,Franta
---+ Marcu
CRIVELLI Carlo, 1430-1493, Italia ---+
Buna-Vestire
DALI Salvador, 1904-1989, Spania ---+
Cina, nistignire
DANBY Francis, 1793-1861, Anglia ---+
Apocalipsa
DAVID Gerard, 1450-1523, Flandra ---+
botez
DEGAS Edgar, 1834-1917, Franta ---+
Babilon,Ieftae
DELACROIX Eugene, 1798-1863, Franta
---+ agonie, Eliodor, Iacov,
DEL SARTO Andrea, 1486-1530, Italia --t
Avraam
DEL V A UX Paul, nascut in 1897, Belgia ---+
punerea in mormant, rastignirea
DELVILLE Jean, 1867-1953, Belgia -.
Cristos, Satana
DENIS Maurice, 1870-1943, Franta -.
nabi, Noli me tangere, rai
DES VALLIERES Georges, 1861-1950,
Franta ---+ biciuire
DONATELLO (Donato di Betto Bardi, zis),
1386-1466, Florenta ---+ Buna-Vcstire,
David, loan Botezatorul, Irod, Iudita,
Marcu, Maria din Magdala
DORE Gustave, 1832-1883, Franta -.
Absalon, Biblia, Cain, Canaan, cuptor,
Macabeu, ospat, pretoriu, purgatoriu,
Saba, Samson, valca plangcrii
DUCCfO di Buoninsegna, 1260-13 I 9, ftalia
---+ carturari, Florii, Noli me tangere
DURER Albrecht, 1471-1528, Germania-.
Adam, Apocalipsa, apostoL balaur,
carturari, coborarea de pe cruce, co-
pilaria lui Cristos, diavol, Ecee Homo,
Eva, Iov, Lot, Marcu, Dom-
nului, patimi, pieta, Solomon, Treime
DURET Francisque-Joseph, 1804-1865,
Franta ---+ Mihail
DYCE William, 1806-1884, Anglia -.
Iacov, Solomon
ELSHEIMER Adam, 1578-1610, Germania
---+ fuga in Egipt, Tobit
ENGELBRECHTSZ Comelis, 1468-1553,
Olanda ---+ Matei
ENSOR James, 1860-1?49, ---+ FIorii
ERNST Max, 1891-1976, Germania, Franta
---+ Maria
FETTI Domenico, 1589-1623, Italia ---+
Moise
FIGUEIREDO Cristovao, sec. XVI, Portu-
galia ---+ punerea in mormant
FLANDRIN Hippolyte, 1808-1864, Franta
---+ Babel, Florii, Iona, pieta
FLEMALLE din), sec. XV,
Flandra ---+ Dumnezeu, Dom-
nului, Treime, Veronica
FLINCK Govaert, 1615-1660, Olanda ---+
Isaac
--- --
FOUQUET Jean, 1420-1470, Franta ---+ ca-
satorie, Epifanie, Ierihon, Iov, Treime
FREMIET Emmanuel, 1824-1910, Franta
---+ Mihail
FROMENT Nicolas, 1435-1484, Franta ---+
Lazar
FUHRICH Josef von, 1800-1876, Austria
---+ Iacov
GADDI Taddeo, 1300-1366, Italia ---+ pelican
GARGALLO Pablo, 1881-1934, Spania---+
proroc
GAUGUIN Paul, 1848-1903, Franta ---+ cal-
var, Iacov, Domnului, rastignire
GELDER Aert de, 1645-1727, Olanda ---+
Booz
GELLEE Claude, zis Lorrain, 1600-1682,
Franta ---+ Pavel, Saba
GENTILE da Fabiano, 1370-1427, Italia ---+
intampinarea lui Isus
GENTILES CHI (Orazio, 1563-1639,
Artemisia, 1593-1652), Italia ---+ David,
Iudita, Suzana
GERARD Franyois (baron), 1770-1837,
Franta ---+ Iosif
GERARD de Saint-Jean, 1465-1495, Flan-
dra ---+ loan Botezatorul
GHIBERTI Lorenzo, 1378-1455, FIorenta
---+ crea!iune, Ierihon, lrod, Isaac, ispi-
tire,Saba
GHIRLANDAIO (Domenico di Tommaso
Bigordi, zis), 1449-1494, Italia ---+
vizitarea
GIACOMETTI Augusto, 1877-1947,
Elvetia ---+
GIAQUINTO Corrado, 1703-1765, ltalia---+
vizitarea
GIORDANO Luca, 1632-1705, Italia ---+
Iacov, Izabela, Samaria
GIORGIONE (Giorgio da Castelfranco,
zis), 1477-1510, ltalia ---+ Suzana
GlOTTO di Bondone, 1266-1337, Italia ---+
prindere, casatorie, fuga in Egipt, Iuda,
Lazar, negustorii din Templu, sarutarea
lui luda, serafim, spalarea picioarelor
INDICE DE PICHIRI
GIOVANETTI Matteo, sec. XIV, Italia --t
loan
GIOVANNI di Paolo, sec. XV, Siena ---+ rai
GIOVANNI Pisano, 1245-1314, Italia --t
- Domnului, pruncii nevinovati
(uciderea)
GISLEBERTUS, sec. XU, Franta ---+ Eva
GLEYRE Charles, 1806-1874, Franta ---+ rai
GO ERG Edward, 1893-1969, Franta -
Apocalipsa
GONCEAROVA Natalia, 1881-1962,
Rusia, Franta ---+ Suzana
GOUJON Jean, 1510-1564, Franta ---+ Luca
GOYA Francisco, 1746-1828, Spania ---+
agonie, prindere, diavol, Iudita
GOZZOLI Benozzo, 1420-1497, Italia ---+
lrod Antipas
GRAF Urs, 1485-1527, Elvetia ---+ diavol
GRECO (Dhominikos Theotokopoulos, zis
EI), 1541-1614, Spania ---+ Adormirea,
agonie, Apocalipsa, apostoli, familie,
Invierea, mater dolorosa, negustorii din
Templu, orb, pastori, Rastignirea,
Rusalii, Veronica
GRUBER Francis, 1912-1948, Franta ---+
Iov
GRUNEWALD Mathias, 1420-1528, Col-
mar - Buna-Vestire, Gavriil, inger,
Invierea, ispitire, purtarea crucii, rastig-
mre
GUERCINO (Giovanni Francesco Barbieri,
zis), 1591-1666, Italia - circumcizie
HENNER Jean-Jacques, 1829-1905, Franta
---+ Suzana
HERNANDEZ Gregorio, 1576-1636, Spa-
nia ---+ pieta
HOLBEIN Hans (cel Batran, 1465-1524,
cel Tanar, 1497-1543), Germania --t
biciuire, Cristos, dans macabru
HOUDON Jean-Antoine, 1741-1828,
Franta - Saba
HUNT 1827-1910, AngJia ---+ car-
turari, tap
JOCZ Pawel, nascut in 1943, Polonia, Fran-
ta - Isus
r
258 DICTIONAR CULTURAL AL 818LIEI
CHRISTUS Petrus, 1420-1473, Flandra ---+
Ave Maria
CIMABUE (Cenni di Pepo, zis), sec. XIII,
Italia ---+ Maria
CORINTH Lovis, 1856-1932, Germania ---+
coborarea de pe cruce, Ecce Homo
CORMON Fernand, 1845-1924, Franta ---+
Cain
CORNEILLE de Lyon, 1505-1574, Franta
---+ Esau
CORNELIUS Peter von, 1783-1867,
Gcrmania ---+ Iosif
COROT Camille, 179fi-1875, Franta ---+
Avraam
CORREGGIO (Antonio AI!cgri, zis), 1489-
1534, Italia ---+ Adormirca, Apocalipsa,
casatoric, Domnului, Noli me
tangere
COSIMO Picro di, 1462-1521, Italia ---+
Maria din Magdala,
COYPEL Antoine, 1661-1722, Franta ---+
Estera, lethe
COZZA Francisco, 1605-1682, Italia ---+
Avraam
CRANACH Lucas, 1472-1553, Germania
---+ Adam, Eva, Iudita
CRISPIN CEL BATRA-N, sec. XVI,Franta
---+ Marcu
CRIVELLI Carlo, 1430-1493, Italia ---+
Buna-Vestire
DALI Salvador, 1904-1989, Spania ---+
Cina, nistignire
DANBY Francis, 1793-1861, Anglia ---+
Apocalipsa
DAVID Gerard, 1450-1523, Flandra ---+
botez
DEGAS Edgar, 1834-1917, Franta ---+
Babilon,Ieftae
DELACROIX Eugene, 1798-1863, Franta
---+ agonie, Eliodor, Iacov,
DEL SARTO Andrea, 1486-1530, Italia --t
Avraam
DEL V A UX Paul, nascut in 1897, Belgia ---+
punerea in mormant, rastignirea
DELVILLE Jean, 1867-1953, Belgia -.
Cristos, Satana
DENIS Maurice, 1870-1943, Franta -.
nabi, Noli me tangere, rai
DES VALLIERES Georges, 1861-1950,
Franta ---+ biciuire
DONATELLO (Donato di Betto Bardi, zis),
1386-1466, Florenta ---+ Buna-Vcstire,
David, loan Botezatorul, Irod, Iudita,
Marcu, Maria din Magdala
DORE Gustave, 1832-1883, Franta -.
Absalon, Biblia, Cain, Canaan, cuptor,
Macabeu, ospat, pretoriu, purgatoriu,
Saba, Samson, valca plangcrii
DUCCfO di Buoninsegna, 1260-13 I 9, ftalia
---+ carturari, Florii, Noli me tangere
DURER Albrecht, 1471-1528, Germania-.
Adam, Apocalipsa, apostoL balaur,
carturari, coborarea de pe cruce, co-
pilaria lui Cristos, diavol, Ecee Homo,
Eva, Iov, Lot, Marcu, Dom-
nului, patimi, pieta, Solomon, Treime
DURET Francisque-Joseph, 1804-1865,
Franta ---+ Mihail
DYCE William, 1806-1884, Anglia -.
Iacov, Solomon
ELSHEIMER Adam, 1578-1610, Germania
---+ fuga in Egipt, Tobit
ENGELBRECHTSZ Comelis, 1468-1553,
Olanda ---+ Matei
ENSOR James, 1860-1?49, ---+ FIorii
ERNST Max, 1891-1976, Germania, Franta
---+ Maria
FETTI Domenico, 1589-1623, Italia ---+
Moise
FIGUEIREDO Cristovao, sec. XVI, Portu-
galia ---+ punerea in mormant
FLANDRIN Hippolyte, 1808-1864, Franta
---+ Babel, Florii, Iona, pieta
FLEMALLE din), sec. XV,
Flandra ---+ Dumnezeu, Dom-
nului, Treime, Veronica
FLINCK Govaert, 1615-1660, Olanda ---+
Isaac
--- --
FOUQUET Jean, 1420-1470, Franta ---+ ca-
satorie, Epifanie, Ierihon, Iov, Treime
FREMIET Emmanuel, 1824-1910, Franta
---+ Mihail
FROMENT Nicolas, 1435-1484, Franta ---+
Lazar
FUHRICH Josef von, 1800-1876, Austria
---+ Iacov
GADDI Taddeo, 1300-1366, Italia ---+ pelican
GARGALLO Pablo, 1881-1934, Spania---+
proroc
GAUGUIN Paul, 1848-1903, Franta ---+ cal-
var, Iacov, Domnului, rastignire
GELDER Aert de, 1645-1727, Olanda ---+
Booz
GELLEE Claude, zis Lorrain, 1600-1682,
Franta ---+ Pavel, Saba
GENTILE da Fabiano, 1370-1427, Italia ---+
intampinarea lui Isus
GENTILES CHI (Orazio, 1563-1639,
Artemisia, 1593-1652), Italia ---+ David,
Iudita, Suzana
GERARD Franyois (baron), 1770-1837,
Franta ---+ Iosif
GERARD de Saint-Jean, 1465-1495, Flan-
dra ---+ loan Botezatorul
GHIBERTI Lorenzo, 1378-1455, FIorenta
---+ crea!iune, Ierihon, lrod, Isaac, ispi-
tire,Saba
GHIRLANDAIO (Domenico di Tommaso
Bigordi, zis), 1449-1494, Italia ---+
vizitarea
GIACOMETTI Augusto, 1877-1947,
Elvetia ---+
GIAQUINTO Corrado, 1703-1765, ltalia---+
vizitarea
GIORDANO Luca, 1632-1705, Italia ---+
Iacov, Izabela, Samaria
GIORGIONE (Giorgio da Castelfranco,
zis), 1477-1510, ltalia ---+ Suzana
GlOTTO di Bondone, 1266-1337, Italia ---+
prindere, casatorie, fuga in Egipt, Iuda,
Lazar, negustorii din Templu, sarutarea
lui luda, serafim, spalarea picioarelor
INDICE DE PICHIRI
GIOVANETTI Matteo, sec. XIV, Italia --t
loan
GIOVANNI di Paolo, sec. XV, Siena ---+ rai
GIOVANNI Pisano, 1245-1314, Italia --t
- Domnului, pruncii nevinovati
(uciderea)
GISLEBERTUS, sec. XU, Franta ---+ Eva
GLEYRE Charles, 1806-1874, Franta ---+ rai
GO ERG Edward, 1893-1969, Franta -
Apocalipsa
GONCEAROVA Natalia, 1881-1962,
Rusia, Franta ---+ Suzana
GOUJON Jean, 1510-1564, Franta ---+ Luca
GOYA Francisco, 1746-1828, Spania ---+
agonie, prindere, diavol, Iudita
GOZZOLI Benozzo, 1420-1497, Italia ---+
lrod Antipas
GRAF Urs, 1485-1527, Elvetia ---+ diavol
GRECO (Dhominikos Theotokopoulos, zis
EI), 1541-1614, Spania ---+ Adormirea,
agonie, Apocalipsa, apostoli, familie,
Invierea, mater dolorosa, negustorii din
Templu, orb, pastori, Rastignirea,
Rusalii, Veronica
GRUBER Francis, 1912-1948, Franta ---+
Iov
GRUNEWALD Mathias, 1420-1528, Col-
mar - Buna-Vestire, Gavriil, inger,
Invierea, ispitire, purtarea crucii, rastig-
mre
GUERCINO (Giovanni Francesco Barbieri,
zis), 1591-1666, Italia - circumcizie
HENNER Jean-Jacques, 1829-1905, Franta
---+ Suzana
HERNANDEZ Gregorio, 1576-1636, Spa-
nia ---+ pieta
HOLBEIN Hans (cel Batran, 1465-1524,
cel Tanar, 1497-1543), Germania --t
biciuire, Cristos, dans macabru
HOUDON Jean-Antoine, 1741-1828,
Franta - Saba
HUNT 1827-1910, AngJia ---+ car-
turari, tap
JOCZ Pawel, nascut in 1943, Polonia, Fran-
ta - Isus
r
'
"
ti
n

1
260 DICTIONAR CULTURAL AL BIBLIEI
JORDAENS Jacob, 1593-1678, Flandra---'
negustorii din Templu
JUNI Juan de, 1507-1577, Spania ---. cobo-
nlrea de pe cruce
JUSTE din Gand, 1435-1475, Flandra ---.
Cina
KELLER Albert von, 1884-1920, Germania
---. lair
KHNOPFF Fernand, 1858-1921, Belgia ---.
ispitire
KLIMT Gustav, 1862-1918, Austria ---.
ludita, Salomeea
LANFRANCO Giovanni, 1582-1647, Italia
---. rai
LASTMAN Pietcr, 1583-1633, Tarile de
Jos ---. Tobit
LA TOUR Georges dc, 1593-1652, Franta
---. Iosif, Maria din Magdala,
Domnului, pastor, Toma
LEIGHTON Lord, 1830-1896, Anglia ---.
$unem
LEMOYNE Jean-Baptiste, 1679-1731,
Franta ---. botez
LE SUEUR Eustache, 1617-1655, Franta---'
Pavel '
LIMBOURG (fratii din), sec. XV, Flandra
---. ispitire
LIPCHITZ Jacob, 1891-1973, Polonia,
Franta ---. Maria
LIPPI (Filippo, 1406-1469, Filippino,
1457-1504), Halia ---. Gavriil,
LORENZETTI Pietro, 1280-1348, Italia---'
Cina, Maria, spalarea
LUCAS DIN LEYDA, 1489-1533, OIanda
---. Ieftae, Lot
LUR<;AT Jean, 1892-1966, Franta ---.
Apocalipsa, area (chivot)
MANE-KATZ, 1894-1962, Rusia, Franta
---. iudaism, Pentateuc, rabi
MANESSIER Alfred, 1911-1993, Franta---'
spini
MANTEGNA Andrea, 1431-1506, Italia---'
agonie, circumcizie, Inaltare, inUimpi-
narea lui Isus, Luca
MARMION Simon, 1425-1489. Franta ---.
, .
mater doJorosa
MARTIN John, 1789-1854, Anglia -+
Baltazar, Iosua, nori, potop, rai
MARTINI Simone, 1284-1344, Italia -+
Buna-Vestire, copiHlria lui Cristos,
purtarea crucii
MASACCIO Tommaso, 1401-1428, Italia
---. Adam, rastignire, Treime, tribut
MASOLINO Tommaso, 1387-1447, Italia
---. Adormirea
MATSYS Jan, 1509-1575, Flandra -+ Lot
MATSYS Quentin, 1466-1530, Flandra ---.
Ecce Homo, ludita, Maria din Magdala
MELOZZO da Forli, 1438-1494. Italia -+
lsaia
MEMLING Hans, 1433-1494. Flandra ---.
easatorie, loan, Inger
MEUNIER Constantin. 1831-1905, Belgia
---. Ecce Homo ' .
MICHELANGELO BUONAROTTI, 1475-
1564, Italia ---. Adam, area, David,
Dumnezeu, familie, Judecata de Apoi,
Maria, Moise, Noe, piela, potop, pro-
roc,
MILLAIS John Evarist, 1829-1896, Anglia
---. copilaria lui Cristos
MILLET Jean-Fran90is, 1814-1875, Franta
---. angelus
MOREAU Gustave, 1826-1898, Franta ---.
Ointarea Cantarilor, dans,
Salomeea
MORELLI Domenico, 1826-1901, ltalia---'
lair
MORETTI Raymond, nascut In 1931,
Franta ---.
MOSSA Gustav-Adolf, 1883-1971, Franta
---. Solomon
MOULINS de la), sec. XV,
Franta loan, Domnului
MUNCKACSY Mihaly, 1844-1900, Unga-
ria ---. pretoriu
MURILLO Bartolomeo, 1618-1682, Spania
---. Cana, minune, pastor, slabanog
NOLDE Emil, 1867-1956, Germania ---.
Cina, Isus, proroc, punerea In mormant,
Rusalii
OVERBECK Friedrich, 1789-1869,
Germania ---. Florii, losif, Marta
PARMIGGIANO (Francesco Mazzola, zis),
1503-1540,Italia ---. Maria
PATENIER, sau PATINlR Joachim, 1480-
1524, FJandra ---. botez
PERUGINO, 1445-1523, Italia ---. easatorie,
inaHare, inviere, Petru
PIAZETTA Gianbattista, 1682-1754, Italia
---. I1ie
PIERO DELLA FRANCESCA, 1410-1492,
ltalia ---. Adam, botez, lnvierc, .
Domnului, Saba
PILON Germain, 1537-1590, Franta ---.
inviere
PINTURICCHIO (Bernardino di Betto, zis),
1454-1513,ltalia ---. Luca
POUSSIN Nicolas, 1594-1665, Franta,
Roma ,---. Booz, Moise, orb, Pavel,
pruncii nevinovati (uciderea), rai,
Samaria, Solomon, vindecare, vitelul
de aur
POYNTER Sir Edward, 1839-1919, Anglia
---. Saba
PRIKKER Johan Thorn, 1868-1932, Tarilc
de Jos ---. coborarea de pe cruce
PRUDHON Pierre-Paul, 1758-1823, Franta
---. Cain, rastignire
QUENTIN Philippe, 1600-1636, Franta ---.
circumcizie
RAFAEL (Raffaello Sanzio, zis), 1483-
1520, ltalia ---. easatorie, creatiune,
Dumnezeu, Eliodor, familie, Iezechiel,
Maiea Domnului (Madona), Maria,
Mihail, Pavel, peseuit, Petru,
punerea In mormant, Schimbarea la
Fata, Solomon, vindecare
REDONOdilon, 1840-1916, Franta ---.
Inger
REMBRANDT van Rijn, 1606-1669,Olanda
, ---. Ana, Avraam, Balaam,
coborarea de pe cruce, eopilaria lui
INDICE DE PICTORI 261
Cristos, David, Emaus, lair, Ieremia,
Ionatan, Iosif, Isaac, Iuda, inaltare,
intampinarea Domnului, Matei, Moise,
Petru, Rafail, risipitor (fiu), Samson,
Saul, $unem, Tobit
RENI Guido, 1575-1642, Italia ---. David
REYNOLDS Sir Joshua, 1723-1792,Anglia
---. Samuel
RIBERA Jose dc, 1591-1652, Spania ---.
Iacov, pastor, Treime
RIEMENSCHNEIDER Tilman, 1460-1531,
Gcrmania -+ loan. Luca
RIVIERE Britten, 1840-1920, Anglia ---.
Daniel
ROBERTS David, 1796-1864, Anglia -+
exil
RODIN Auguste. 1840-1917, Franta ---.
Dumnczeu, iad. loan Botczatorul
ROPS F6iicicn, 1833-1898, Belgia ---.
ispitire
ROSA Saivator, 1615-1673,Italia ---. Iacov,
Lazar, Samuel
ROUAULT Georges, 1871-1958, Franta---'
botez, earturar, David, Ecce Homo,
fata, patimi, Veronica
RUBENS Peter-Paulus, 1577-1640, Flandra
---. Cain, coborarea de pe cruce, Dalila,
Epifanie, Ilie, Inalrarea, Lot, pastor,
purtarea crueii, rastignire, risipitor (fiu) ,
Samson, Satana,
RUBLIOV Andrei, 1370-1430, Rusia ---.
A vraam, Schimbarea la Fata, Treime
RUNGE Philipp Otto, 1777-1810, Germa-
nia ---. fuga in Egipt, Petru
SCHEFFER Ary, 1795-1858, Franta ---.
ispitire
SCHNORR von CAROSFELD Julius,
1794-1872, Viena Germania ---.
Abel, Cana, creatiune, fuga in Egipt,
pacatul originar, Samson, Tobit
SCHONGAUER Martin, 1434-1491,
Germania ---. Buna-Vestire, fecioara,
ispitire, Maria, Mihail
SCHWABE Carlos, 1866-1926, Geneva
Franta ---. Maria
r
'
"
ti
n

1
260 DICTIONAR CULTURAL AL BIBLIEI
JORDAENS Jacob, 1593-1678, Flandra---'
negustorii din Templu
JUNI Juan de, 1507-1577, Spania ---. cobo-
nlrea de pe cruce
JUSTE din Gand, 1435-1475, Flandra ---.
Cina
KELLER Albert von, 1884-1920, Germania
---. lair
KHNOPFF Fernand, 1858-1921, Belgia ---.
ispitire
KLIMT Gustav, 1862-1918, Austria ---.
ludita, Salomeea
LANFRANCO Giovanni, 1582-1647, Italia
---. rai
LASTMAN Pietcr, 1583-1633, Tarile de
Jos ---. Tobit
LA TOUR Georges dc, 1593-1652, Franta
---. Iosif, Maria din Magdala,
Domnului, pastor, Toma
LEIGHTON Lord, 1830-1896, Anglia ---.
$unem
LEMOYNE Jean-Baptiste, 1679-1731,
Franta ---. botez
LE SUEUR Eustache, 1617-1655, Franta---'
Pavel '
LIMBOURG (fratii din), sec. XV, Flandra
---. ispitire
LIPCHITZ Jacob, 1891-1973, Polonia,
Franta ---. Maria
LIPPI (Filippo, 1406-1469, Filippino,
1457-1504), Halia ---. Gavriil,
LORENZETTI Pietro, 1280-1348, Italia---'
Cina, Maria, spalarea
LUCAS DIN LEYDA, 1489-1533, OIanda
---. Ieftae, Lot
LUR<;AT Jean, 1892-1966, Franta ---.
Apocalipsa, area (chivot)
MANE-KATZ, 1894-1962, Rusia, Franta
---. iudaism, Pentateuc, rabi
MANESSIER Alfred, 1911-1993, Franta---'
spini
MANTEGNA Andrea, 1431-1506, Italia---'
agonie, circumcizie, Inaltare, inUimpi-
narea lui Isus, Luca
MARMION Simon, 1425-1489. Franta ---.
, .
mater doJorosa
MARTIN John, 1789-1854, Anglia -+
Baltazar, Iosua, nori, potop, rai
MARTINI Simone, 1284-1344, Italia -+
Buna-Vestire, copiHlria lui Cristos,
purtarea crucii
MASACCIO Tommaso, 1401-1428, Italia
---. Adam, rastignire, Treime, tribut
MASOLINO Tommaso, 1387-1447, Italia
---. Adormirea
MATSYS Jan, 1509-1575, Flandra -+ Lot
MATSYS Quentin, 1466-1530, Flandra ---.
Ecce Homo, ludita, Maria din Magdala
MELOZZO da Forli, 1438-1494. Italia -+
lsaia
MEMLING Hans, 1433-1494. Flandra ---.
easatorie, loan, Inger
MEUNIER Constantin. 1831-1905, Belgia
---. Ecce Homo ' .
MICHELANGELO BUONAROTTI, 1475-
1564, Italia ---. Adam, area, David,
Dumnezeu, familie, Judecata de Apoi,
Maria, Moise, Noe, piela, potop, pro-
roc,
MILLAIS John Evarist, 1829-1896, Anglia
---. copilaria lui Cristos
MILLET Jean-Fran90is, 1814-1875, Franta
---. angelus
MOREAU Gustave, 1826-1898, Franta ---.
Ointarea Cantarilor, dans,
Salomeea
MORELLI Domenico, 1826-1901, ltalia---'
lair
MORETTI Raymond, nascut In 1931,
Franta ---.
MOSSA Gustav-Adolf, 1883-1971, Franta
---. Solomon
MOULINS de la), sec. XV,
Franta loan, Domnului
MUNCKACSY Mihaly, 1844-1900, Unga-
ria ---. pretoriu
MURILLO Bartolomeo, 1618-1682, Spania
---. Cana, minune, pastor, slabanog
NOLDE Emil, 1867-1956, Germania ---.
Cina, Isus, proroc, punerea In mormant,
Rusalii
OVERBECK Friedrich, 1789-1869,
Germania ---. Florii, losif, Marta
PARMIGGIANO (Francesco Mazzola, zis),
1503-1540,Italia ---. Maria
PATENIER, sau PATINlR Joachim, 1480-
1524, FJandra ---. botez
PERUGINO, 1445-1523, Italia ---. easatorie,
inaHare, inviere, Petru
PIAZETTA Gianbattista, 1682-1754, Italia
---. I1ie
PIERO DELLA FRANCESCA, 1410-1492,
ltalia ---. Adam, botez, lnvierc, .
Domnului, Saba
PILON Germain, 1537-1590, Franta ---.
inviere
PINTURICCHIO (Bernardino di Betto, zis),
1454-1513,ltalia ---. Luca
POUSSIN Nicolas, 1594-1665, Franta,
Roma ,---. Booz, Moise, orb, Pavel,
pruncii nevinovati (uciderea), rai,
Samaria, Solomon, vindecare, vitelul
de aur
POYNTER Sir Edward, 1839-1919, Anglia
---. Saba
PRIKKER Johan Thorn, 1868-1932, Tarilc
de Jos ---. coborarea de pe cruce
PRUDHON Pierre-Paul, 1758-1823, Franta
---. Cain, rastignire
QUENTIN Philippe, 1600-1636, Franta ---.
circumcizie
RAFAEL (Raffaello Sanzio, zis), 1483-
1520, ltalia ---. easatorie, creatiune,
Dumnezeu, Eliodor, familie, Iezechiel,
Maiea Domnului (Madona), Maria,
Mihail, Pavel, peseuit, Petru,
punerea In mormant, Schimbarea la
Fata, Solomon, vindecare
REDONOdilon, 1840-1916, Franta ---.
Inger
REMBRANDT van Rijn, 1606-1669,Olanda
, ---. Ana, Avraam, Balaam,
coborarea de pe cruce, eopilaria lui
INDICE DE PICTORI 261
Cristos, David, Emaus, lair, Ieremia,
Ionatan, Iosif, Isaac, Iuda, inaltare,
intampinarea Domnului, Matei, Moise,
Petru, Rafail, risipitor (fiu), Samson,
Saul, $unem, Tobit
RENI Guido, 1575-1642, Italia ---. David
REYNOLDS Sir Joshua, 1723-1792,Anglia
---. Samuel
RIBERA Jose dc, 1591-1652, Spania ---.
Iacov, pastor, Treime
RIEMENSCHNEIDER Tilman, 1460-1531,
Gcrmania -+ loan. Luca
RIVIERE Britten, 1840-1920, Anglia ---.
Daniel
ROBERTS David, 1796-1864, Anglia -+
exil
RODIN Auguste. 1840-1917, Franta ---.
Dumnczeu, iad. loan Botczatorul
ROPS F6iicicn, 1833-1898, Belgia ---.
ispitire
ROSA Saivator, 1615-1673,Italia ---. Iacov,
Lazar, Samuel
ROUAULT Georges, 1871-1958, Franta---'
botez, earturar, David, Ecce Homo,
fata, patimi, Veronica
RUBENS Peter-Paulus, 1577-1640, Flandra
---. Cain, coborarea de pe cruce, Dalila,
Epifanie, Ilie, Inalrarea, Lot, pastor,
purtarea crueii, rastignire, risipitor (fiu) ,
Samson, Satana,
RUBLIOV Andrei, 1370-1430, Rusia ---.
A vraam, Schimbarea la Fata, Treime
RUNGE Philipp Otto, 1777-1810, Germa-
nia ---. fuga in Egipt, Petru
SCHEFFER Ary, 1795-1858, Franta ---.
ispitire
SCHNORR von CAROSFELD Julius,
1794-1872, Viena Germania ---.
Abel, Cana, creatiune, fuga in Egipt,
pacatul originar, Samson, Tobit
SCHONGAUER Martin, 1434-1491,
Germania ---. Buna-Vestire, fecioara,
ispitire, Maria, Mihail
SCHWABE Carlos, 1866-1926, Geneva
Franta ---. Maria
262 DlCTIONAR CULTURAL AL BIBLIEI
SEBASTIANO DEL PlOMBO (Sebastiano
Luciani, zis), 1485-1547, Italia - bi-
ciuire
SERT Jose-Maria, 1876-1945, Catalonia-
iniHtare, negustorii din Templu
SIGNORELLI Luca, 1445-1523, Italia -
circumcizie, inviere, Judecata de Apoi,
Solomon
SLUTER Claus, 1340-1406, Burgundia -
Daniel, Ieremia, Moise, proroc, Zaharia
SOLOMON J, Solomon, 1860-1927, Anglia
- Dalila
SPENCER Sir Arthur, 1891-1959, Anglia
- inviere
SPINELLI di Niccolo Domenico, 1362-
1450, Siena - serafim
STOHR Ernst, 1865-1917, Austria -
rastignirea pe cruce
SUTHERLAND Graham, 1903-1980,
Anglia - Noli me tangere, rastignirea
pe cruce
TANNER Henry Tanner, 1859-1937,
Anglia - Lazar
TEOFAN GREC1)L, 1350-1410, Rusia -
Schimbarea la Fata
TIEPOLO Gianbattista, 1696-1770, ltalia
- losua
TINTORETTO (Jacopo di Robusti, zis),
1518-1594, Italia - Adam, Cina,
coborarea lui Isus la iad, Iosif,
Mariei, mana, Marcu,
Maria, Moise, pretoriu, purtarea
crucii, rai, Salomeea, Suzana,
TITIAN (Tiziano Vecellio, zis) , 1489-1576,
Venetia - Adormirea, Ecce Homo,
Mariei, Marcu, Maria, Maria
din Magdala, mater dolorosa, Noli me
tangere, pelican, punerea in mormant,
Rusalii, spini, Salomeea
TURNER William, 1775-1851, Anglia -
cup tor , Iacov, nori, Pilat din Pont
UCELLO Paolo, 1397-1475, Italia -+
Adam, area, balaur, Noe, potop
VAN der GOES Hugo, 1440-1482, Flandra
- apostol, pastor,
VAN der WEYDEN sau Rogier de LA
PASTURE, sec. XV, Flandra -
Buna-Vestire, coborarea de pe cruce,
Judecata de Apoi, Luca, punerea in
mormant
VAN DYCK Anton, 1599-1641, Flandra
Anglia - prindere, rastignire, sarutarea
lui luda, spini,
VAN EYCK Jan, 1380-1440, Flandra _
Adam, Eva, inviere, Maria, miel
VAN HEEMSKERK Maarten, 1498-1574,
Olanda - Luca
VAN HONTHORST Gerritt, 1590-1656,
Olanda - Macabeu, Petru, Toma
VAN SCOREL Jan, 1495-1562, Flandra-
Saba
VELAZQUEZ Diego, 1599-1660, Spania
- biciuire, loan, losif, incoronare,
Marta, tunica
VERMEER Jan, 1632-1675, Olanda -
Marta
VERONESE Paolo, 1528-1588, Venetia-
Cana, easatorie, incoronare, Lazar,
rastignire, Samaria, slabcinog
VERROCCHlO Andrea del, 1435-1488,
Italia .-; Toma
VIGNON Claude, 1593-1670, Franta -
Saba
VINCENT Fran90is Andre, sec. XVIII,
Franta - Lot
VINCI Leonardo da, 1452-1519, Italia -+
Ana, Cina, copilaria lui Cristos, loan
Botezatorul, Maria
VON STOCK Franz, 1863-1928, Austria-+
Salomeea
VOUET Simon, 1590-1649, Franta -+
Ieftae, intampinarea lui Isus
WEST Benjamin, 1738-1820, Statele Unite
-+ Samuel, Saul
WITZ Konrad, 1400-1446, Basel -+
pescuitul cel minunat, Saba, sinagoga
WOHLGEMUTH Michel de, 1434-1519,
Germania -+ Dumnezeu, Eva, purtarea
crucii
......
ZADKINE Osip, 1890-1967, Rusia, Franta
- risipitor (fiu), vizitarea
ZURBARAN Francisco de, 1598-1664,
Spania - circumcizie, palmier, spini
COMPLEMENTE
BIZANTINA CARTA) - Avraam, botez,
cobodirca lui Isus la iad, Epifanie, loan,
Melhisedec, Mihail, orb, pastor. paun,
Petru (Sfantul), sarutarca lui luda,
sUiNtnog
DOURA-EUROPOS (frcsce la), sec. III -
area, lezechiel, Isaac, c\'reicsc,
Samuel, ungere
GOTICA" CARTA, sculpturi frcsce) -
area, Avraam, Baltazar, DanieL demon,
evanghclisti. Fccioara, loan, Iov, [saia,
inviere, Judccata de
Apoi, Maria, Melhiscdec, purgatoriu,
Samaria, Satana, scrafim, sinagoga,
Solomon, sunet, Tobit, Toma, vaci
grase, Veronica, vizitarea
ICOANE - Avraam, fata, icoana, Luca,
Mihail, rug, Schimbarea la Fata,
Treime
MOZAICURI - Abel, area, Avraam,
Babel, coborarea lui lsus la iad,
INDICE DE PICTORI 263
Epifanie, Florii, lair, Ierihon, Ierusalim,
lona, Iosua, Marcu, Melhisedec,
Mihail, Noe, orb, Pavel, pastor, paun,
paine, sarutarea lui Iuda, serafim,
slabcinog, Toma, vaci grase
PAVIMENTE -+ Absalon, paun, pqte,
sfesnic, vitelul de aur
ROMAN-lCA (ARTA) - lair, rona, pastor,
sfc$nic, TempJu
ROMANICA CARTA, sculpturi frcscc)
- Abel, ApocaJipsa, apostol, Avraam,
Babel, Balaam, Baltazar, Cain, circum-
cizie, Cristos, cuptor. Daniel, David,
demon, Epifanie, Eva.
Florii, iad, IcCtae, Icrcmia. lcrusalim,
lana, losif, ispitire, Juda, iI1viere.
Judecata de Apoi. Lazar. Matci,
Mclhisedcc, MihaiL ncgustorii din
Templu, orh, paun, pe)tc, porn,
Salomeea, Samaria, sarutarca lui luda.
serafim, Simon Vrajitorul, slabanog,
Toma, vaci grase, vizitarca
TAPlSERII - Apocalipsa, area,
David, lethe, nori, pescuitul eel
minunat, sabie, Stefan, Treime,
vizitarea
VlTRALII - area, Cristos, Dumnezeu,
Ierusalim, mana, Maria, porn, sabie,
Samaria, Solomon, Tobit, vaci grase
262 DlCTIONAR CULTURAL AL BIBLIEI
SEBASTIANO DEL PlOMBO (Sebastiano
Luciani, zis), 1485-1547, Italia - bi-
ciuire
SERT Jose-Maria, 1876-1945, Catalonia-
iniHtare, negustorii din Templu
SIGNORELLI Luca, 1445-1523, Italia -
circumcizie, inviere, Judecata de Apoi,
Solomon
SLUTER Claus, 1340-1406, Burgundia -
Daniel, Ieremia, Moise, proroc, Zaharia
SOLOMON J, Solomon, 1860-1927, Anglia
- Dalila
SPENCER Sir Arthur, 1891-1959, Anglia
- inviere
SPINELLI di Niccolo Domenico, 1362-
1450, Siena - serafim
STOHR Ernst, 1865-1917, Austria -
rastignirea pe cruce
SUTHERLAND Graham, 1903-1980,
Anglia - Noli me tangere, rastignirea
pe cruce
TANNER Henry Tanner, 1859-1937,
Anglia - Lazar
TEOFAN GREC1)L, 1350-1410, Rusia -
Schimbarea la Fata
TIEPOLO Gianbattista, 1696-1770, ltalia
- losua
TINTORETTO (Jacopo di Robusti, zis),
1518-1594, Italia - Adam, Cina,
coborarea lui Isus la iad, Iosif,
Mariei, mana, Marcu,
Maria, Moise, pretoriu, purtarea
crucii, rai, Salomeea, Suzana,
TITIAN (Tiziano Vecellio, zis) , 1489-1576,
Venetia - Adormirea, Ecce Homo,
Mariei, Marcu, Maria, Maria
din Magdala, mater dolorosa, Noli me
tangere, pelican, punerea in mormant,
Rusalii, spini, Salomeea
TURNER William, 1775-1851, Anglia -
cup tor , Iacov, nori, Pilat din Pont
UCELLO Paolo, 1397-1475, Italia -+
Adam, area, balaur, Noe, potop
VAN der GOES Hugo, 1440-1482, Flandra
- apostol, pastor,
VAN der WEYDEN sau Rogier de LA
PASTURE, sec. XV, Flandra -
Buna-Vestire, coborarea de pe cruce,
Judecata de Apoi, Luca, punerea in
mormant
VAN DYCK Anton, 1599-1641, Flandra
Anglia - prindere, rastignire, sarutarea
lui luda, spini,
VAN EYCK Jan, 1380-1440, Flandra _
Adam, Eva, inviere, Maria, miel
VAN HEEMSKERK Maarten, 1498-1574,
Olanda - Luca
VAN HONTHORST Gerritt, 1590-1656,
Olanda - Macabeu, Petru, Toma
VAN SCOREL Jan, 1495-1562, Flandra-
Saba
VELAZQUEZ Diego, 1599-1660, Spania
- biciuire, loan, losif, incoronare,
Marta, tunica
VERMEER Jan, 1632-1675, Olanda -
Marta
VERONESE Paolo, 1528-1588, Venetia-
Cana, easatorie, incoronare, Lazar,
rastignire, Samaria, slabcinog
VERROCCHlO Andrea del, 1435-1488,
Italia .-; Toma
VIGNON Claude, 1593-1670, Franta -
Saba
VINCENT Fran90is Andre, sec. XVIII,
Franta - Lot
VINCI Leonardo da, 1452-1519, Italia -+
Ana, Cina, copilaria lui Cristos, loan
Botezatorul, Maria
VON STOCK Franz, 1863-1928, Austria-+
Salomeea
VOUET Simon, 1590-1649, Franta -+
Ieftae, intampinarea lui Isus
WEST Benjamin, 1738-1820, Statele Unite
-+ Samuel, Saul
WITZ Konrad, 1400-1446, Basel -+
pescuitul cel minunat, Saba, sinagoga
WOHLGEMUTH Michel de, 1434-1519,
Germania -+ Dumnezeu, Eva, purtarea
crucii
......
ZADKINE Osip, 1890-1967, Rusia, Franta
- risipitor (fiu), vizitarea
ZURBARAN Francisco de, 1598-1664,
Spania - circumcizie, palmier, spini
COMPLEMENTE
BIZANTINA CARTA) - Avraam, botez,
cobodirca lui Isus la iad, Epifanie, loan,
Melhisedec, Mihail, orb, pastor. paun,
Petru (Sfantul), sarutarca lui luda,
sUiNtnog
DOURA-EUROPOS (frcsce la), sec. III -
area, lezechiel, Isaac, c\'reicsc,
Samuel, ungere
GOTICA" CARTA, sculpturi frcsce) -
area, Avraam, Baltazar, DanieL demon,
evanghclisti. Fccioara, loan, Iov, [saia,
inviere, Judccata de
Apoi, Maria, Melhiscdec, purgatoriu,
Samaria, Satana, scrafim, sinagoga,
Solomon, sunet, Tobit, Toma, vaci
grase, Veronica, vizitarea
ICOANE - Avraam, fata, icoana, Luca,
Mihail, rug, Schimbarea la Fata,
Treime
MOZAICURI - Abel, area, Avraam,
Babel, coborarea lui lsus la iad,
INDICE DE PICTORI 263
Epifanie, Florii, lair, Ierihon, Ierusalim,
lona, Iosua, Marcu, Melhisedec,
Mihail, Noe, orb, Pavel, pastor, paun,
paine, sarutarea lui Iuda, serafim,
slabcinog, Toma, vaci grase
PAVIMENTE -+ Absalon, paun, pqte,
sfesnic, vitelul de aur
ROMAN-lCA (ARTA) - lair, rona, pastor,
sfc$nic, TempJu
ROMANICA CARTA, sculpturi frcscc)
- Abel, ApocaJipsa, apostol, Avraam,
Babel, Balaam, Baltazar, Cain, circum-
cizie, Cristos, cuptor. Daniel, David,
demon, Epifanie, Eva.
Florii, iad, IcCtae, Icrcmia. lcrusalim,
lana, losif, ispitire, Juda, iI1viere.
Judecata de Apoi. Lazar. Matci,
Mclhisedcc, MihaiL ncgustorii din
Templu, orh, paun, pe)tc, porn,
Salomeea, Samaria, sarutarca lui luda.
serafim, Simon Vrajitorul, slabanog,
Toma, vaci grase, vizitarca
TAPlSERII - Apocalipsa, area,
David, lethe, nori, pescuitul eel
minunat, sabie, Stefan, Treime,
vizitarea
VlTRALII - area, Cristos, Dumnezeu,
Ierusalim, mana, Maria, porn, sabie,
Samaria, Solomon, Tobit, vaci grase
INDICE DE COMPOZITORI
AUBER Daniel, 1782-1871, Franta -+
risipitor (fiu)
BACH Carl Philipp Enimanuel, 1714-1786,
Germania -+ Magniilcat, patimi
BACH Johann Christoph Friedrich, 1732-
1785, Gcrmania -+ Lazar (cellnviat din
moqi)
BACH Johann Sebastian, i 685-1750,
Germania -+ Eli, Eli ... , loan,
Magnificat, mcssa, patimi, psalm
BACH Wilhelm Friedemann (fiul lui
Johann Sebastian), 1710-1784,
Germania -+ messa
BEETHOVEN Ludwig van, 1770-1827,
Germania -+ agonie, messa
BENOIT Peter, 1834-1901, Flandra -+
diavol
BERIO Luciano, nascut in 1925, Italia -+
Epifanie
BERrO Luigi, sec. XX, Italia -. patimi
BERLIOZ Hector, 1803-1869, Franta -+
copilaria lui Cristos, diavol, Dumnezeu,
Requiem
BERNSTEIN Leonard, 1918-1990, Statele
Unite -+ Ieremia
BOCCHERINI Luigi, 1743-1805, Italia-+
messa
BOIELDIEU Franyois-Adrien, 1775-1834,
Franta -+ Atalia
BORGSTROM Hjalmar, 1864-1925,
Norvegia -+ agonie
BRAHMS Johannes, 1833-1897, Germania
-+ Iov, Maria, Requiem
BRITTEN Benjamin, 1913-1976, Anglia-+
arca lui Noe, Requiem, risipitor (fiu)
BRUCKNER Anton, 1824-1896, Austria -+
Dumnezeu, messa
CAFARO, sec. XX, Italia -+ amin
CALDARA Antonio, Venetia -1670-Vicna
1736, Italia -+ maIer dolorosa
CALMEL Pierre, nascut In 1921, Franta ---+
cal var, Maria
CARISSIMI Giacomo, 1605-1674, ltalia ---+
A vraam, Biblie, David, Icftac (fiica
lui), Iona, judecatori, Solomon
CASTELNUOVO TEDESCO Mario, 1895-
1968, 1talia, naturalizat american -+
Estera, Iona
CHARPENTIER Marc Antoine, 1634-
1704, Franta -+ Adormirea, Biblia,
David, Dumnezeu, intuneric, messa,
Saul, Solomon
CIRY Michel, nascut in 1919, Franta -+
Isus
CLERAMBAULT Louis Nicolas, 1676-
1749, Franta -+ Dumnezeu
COUPERIN Franyois, 1668-1733, Franta
-+ intuneric, messa _
DEBUSSY Claude, 1862-1918, Franta -+
. risipitor (fiu), suflet "
DELALANDE Michel Richard, 1657-1726,
Franta -+ Dumnezeu, intuneric
DONIZETTI Gaetano, 1797-1848, Italia-+
potop
DUFA Y Guillaume, -1400-1474, Anglia-+
messa
DUPRE Marcel, 1886-1971, Franta -+
drumul crucii, patimi
DURUFLE Maurice, 1903-1986, Franta-+
Requiem
ca
DVORAK Antonin, 1841-1904, Cehoslo-
vacia -+ Biblia, Maria, mater dolorosa,
Requiem
FAURE Gabriel, 1845-1924, Franta -+
Requiem
FRANCK Cesar, 1822-1890, Franta -+
fericiri1e, rascumparare
GILLES Jean, 1669-1715, Franta -+
Requiem
GOUNOD Charles, 1818-1893, Franta -+
A ve Maria, diavol, Dumnezeu, idol,
lsus, Requiem
HAENDEL Georg-Friedrich, 1685-1759,
saxon naturalizat englez -+ Aleluia.
amhl, Atalia, David, Egipt, Ieftae (fiica
lui), Macabeu, Magnificat, mesia,
patimi, Samson, Saul
HA YDN Josef, 1732-1809, Austria -+
creatiune, cruce, Dumnezeu, Ilie, messa
HENRY' Pierre, nascut in 1927, Franta -+
Apocalipsa, Dumnezeu
HONEGGER Arthur, 1892-1955, Elvetia
Franta -+ Cantarea Cantarilor, David,
Iudita, psalm
JANEQUIN Clement, -1485-1558, Franta
-+ David, messa, Solomon
JOSQUIN DES PRES, -1442--1527,
Franta -+ David, mater dolorosa,
messa, psalm
KAGEL Mauricio, nascut la Buenos Aires
in 1931, Argentina -+ creatiune, diavol
KODALY Zoltan, 1882-1967, Ungaria -+
negustorii din Templu .
KUHNAU Johann, 1660-1722, Germama
-+ Biblia
LASSO Orlando di, 1532-1594, Hainaut
Mtinchen -. Iov, Magnificat, messa,
patimi, Petru (Sfantul)
LEO Leonardo, 1694-1744, Italia -+ Abel
LE SUEUR Jean-Franyois, 1760-1837,
Franta -+ Adam, Booz
LESUR Daniel, nascut in 1908, Franta -+
Cantarea Cantarilor
INDICE DE COMPOZITORI 265
LISZT Franz, 1811-1886, Ungaria -+
Cristos, drumul crucii, messa,
Requiem, Schimbarea la Fata
LULLY Jean-Baptiste, 1632-1687, Franta,
de origine italiana -+ Dumnezeu
MACHAUT Guillaume de, -1300--1377,
Franta -+ Maria
MAHLER Gustav, 1860-1911, Austria -+
Cristos, Invierea
MASSENET Jules, 1842-1912, Franta -+
Eva, Salomeca, Tara Fagaduintei
MEHUL Etienne, 1763-1817, Franta -+
Dalila. los if
MENDELSSOHN-BARTHOLDY Felix,
1809- 1 847, Germania ---+ Atalia, IIie,
Pavel
MESSIAEN Olivier. 1908-1992, Franta--t
ApocaJipsa, Biscrica, copiliiria lui
Cristos, Dumnezeu, Iezechiel, rniiltarc,
rnvicre, Schimharea la Faiii, sliivit
(trup) .
MIGOT Georges, 1891-1976, Franta -+
desertaciune, Eva
MILHAUD Darius, 1892-1974, Franta -+
Biblia, Cain, Cantarea Cantarilor,
creatiune Daniel, David, Isaia, Pro-
, '
verbe, psalm
MONTEVERDI Claudio, 1567-1643, Italia
-+ Cantarea Cantarilor, Maria, messa,
psalm
MOZART Wolfgang Amadeus, 1756-1791,
Austria -+ David, lumina, Maria,
messa, Requiem
MUSORGSKI Modest Petrovici, 1839-
1881, Rusia -+ loan, Satana
NABOKOV Nikolai, 1903-1978, de origine
rusa, naturalizat american -+ Iov
NIELSEN Carl, 1865-1931, Danemarca-+
Saul
OCKEGHEM Johannes, 1410-1497,
Flandra -+ Maria, messa, Requiem
ORFF Carl, 1895-1982, Germania -+
Invierea
PALESTRINA Pier Luigi, -1525-1594,
Italia -+ Adormirea, amin, A ve Maria,
INDICE DE COMPOZITORI
AUBER Daniel, 1782-1871, Franta -+
risipitor (fiu)
BACH Carl Philipp Enimanuel, 1714-1786,
Germania -+ Magniilcat, patimi
BACH Johann Christoph Friedrich, 1732-
1785, Gcrmania -+ Lazar (cellnviat din
moqi)
BACH Johann Sebastian, i 685-1750,
Germania -+ Eli, Eli ... , loan,
Magnificat, mcssa, patimi, psalm
BACH Wilhelm Friedemann (fiul lui
Johann Sebastian), 1710-1784,
Germania -+ messa
BEETHOVEN Ludwig van, 1770-1827,
Germania -+ agonie, messa
BENOIT Peter, 1834-1901, Flandra -+
diavol
BERIO Luciano, nascut in 1925, Italia -+
Epifanie
BERrO Luigi, sec. XX, Italia -. patimi
BERLIOZ Hector, 1803-1869, Franta -+
copilaria lui Cristos, diavol, Dumnezeu,
Requiem
BERNSTEIN Leonard, 1918-1990, Statele
Unite -+ Ieremia
BOCCHERINI Luigi, 1743-1805, Italia-+
messa
BOIELDIEU Franyois-Adrien, 1775-1834,
Franta -+ Atalia
BORGSTROM Hjalmar, 1864-1925,
Norvegia -+ agonie
BRAHMS Johannes, 1833-1897, Germania
-+ Iov, Maria, Requiem
BRITTEN Benjamin, 1913-1976, Anglia-+
arca lui Noe, Requiem, risipitor (fiu)
BRUCKNER Anton, 1824-1896, Austria -+
Dumnezeu, messa
CAFARO, sec. XX, Italia -+ amin
CALDARA Antonio, Venetia -1670-Vicna
1736, Italia -+ maIer dolorosa
CALMEL Pierre, nascut In 1921, Franta ---+
cal var, Maria
CARISSIMI Giacomo, 1605-1674, ltalia ---+
A vraam, Biblie, David, Icftac (fiica
lui), Iona, judecatori, Solomon
CASTELNUOVO TEDESCO Mario, 1895-
1968, 1talia, naturalizat american -+
Estera, Iona
CHARPENTIER Marc Antoine, 1634-
1704, Franta -+ Adormirea, Biblia,
David, Dumnezeu, intuneric, messa,
Saul, Solomon
CIRY Michel, nascut in 1919, Franta -+
Isus
CLERAMBAULT Louis Nicolas, 1676-
1749, Franta -+ Dumnezeu
COUPERIN Franyois, 1668-1733, Franta
-+ intuneric, messa _
DEBUSSY Claude, 1862-1918, Franta -+
. risipitor (fiu), suflet "
DELALANDE Michel Richard, 1657-1726,
Franta -+ Dumnezeu, intuneric
DONIZETTI Gaetano, 1797-1848, Italia-+
potop
DUFA Y Guillaume, -1400-1474, Anglia-+
messa
DUPRE Marcel, 1886-1971, Franta -+
drumul crucii, patimi
DURUFLE Maurice, 1903-1986, Franta-+
Requiem
ca
DVORAK Antonin, 1841-1904, Cehoslo-
vacia -+ Biblia, Maria, mater dolorosa,
Requiem
FAURE Gabriel, 1845-1924, Franta -+
Requiem
FRANCK Cesar, 1822-1890, Franta -+
fericiri1e, rascumparare
GILLES Jean, 1669-1715, Franta -+
Requiem
GOUNOD Charles, 1818-1893, Franta -+
A ve Maria, diavol, Dumnezeu, idol,
lsus, Requiem
HAENDEL Georg-Friedrich, 1685-1759,
saxon naturalizat englez -+ Aleluia.
amhl, Atalia, David, Egipt, Ieftae (fiica
lui), Macabeu, Magnificat, mesia,
patimi, Samson, Saul
HA YDN Josef, 1732-1809, Austria -+
creatiune, cruce, Dumnezeu, Ilie, messa
HENRY' Pierre, nascut in 1927, Franta -+
Apocalipsa, Dumnezeu
HONEGGER Arthur, 1892-1955, Elvetia
Franta -+ Cantarea Cantarilor, David,
Iudita, psalm
JANEQUIN Clement, -1485-1558, Franta
-+ David, messa, Solomon
JOSQUIN DES PRES, -1442--1527,
Franta -+ David, mater dolorosa,
messa, psalm
KAGEL Mauricio, nascut la Buenos Aires
in 1931, Argentina -+ creatiune, diavol
KODALY Zoltan, 1882-1967, Ungaria -+
negustorii din Templu .
KUHNAU Johann, 1660-1722, Germama
-+ Biblia
LASSO Orlando di, 1532-1594, Hainaut
Mtinchen -. Iov, Magnificat, messa,
patimi, Petru (Sfantul)
LEO Leonardo, 1694-1744, Italia -+ Abel
LE SUEUR Jean-Franyois, 1760-1837,
Franta -+ Adam, Booz
LESUR Daniel, nascut in 1908, Franta -+
Cantarea Cantarilor
INDICE DE COMPOZITORI 265
LISZT Franz, 1811-1886, Ungaria -+
Cristos, drumul crucii, messa,
Requiem, Schimbarea la Fata
LULLY Jean-Baptiste, 1632-1687, Franta,
de origine italiana -+ Dumnezeu
MACHAUT Guillaume de, -1300--1377,
Franta -+ Maria
MAHLER Gustav, 1860-1911, Austria -+
Cristos, Invierea
MASSENET Jules, 1842-1912, Franta -+
Eva, Salomeca, Tara Fagaduintei
MEHUL Etienne, 1763-1817, Franta -+
Dalila. los if
MENDELSSOHN-BARTHOLDY Felix,
1809- 1 847, Germania ---+ Atalia, IIie,
Pavel
MESSIAEN Olivier. 1908-1992, Franta--t
ApocaJipsa, Biscrica, copiliiria lui
Cristos, Dumnezeu, Iezechiel, rniiltarc,
rnvicre, Schimharea la Faiii, sliivit
(trup) .
MIGOT Georges, 1891-1976, Franta -+
desertaciune, Eva
MILHAUD Darius, 1892-1974, Franta -+
Biblia, Cain, Cantarea Cantarilor,
creatiune Daniel, David, Isaia, Pro-
, '
verbe, psalm
MONTEVERDI Claudio, 1567-1643, Italia
-+ Cantarea Cantarilor, Maria, messa,
psalm
MOZART Wolfgang Amadeus, 1756-1791,
Austria -+ David, lumina, Maria,
messa, Requiem
MUSORGSKI Modest Petrovici, 1839-
1881, Rusia -+ loan, Satana
NABOKOV Nikolai, 1903-1978, de origine
rusa, naturalizat american -+ Iov
NIELSEN Carl, 1865-1931, Danemarca-+
Saul
OCKEGHEM Johannes, 1410-1497,
Flandra -+ Maria, messa, Requiem
ORFF Carl, 1895-1982, Germania -+
Invierea
PALESTRINA Pier Luigi, -1525-1594,
Italia -+ Adormirea, amin, A ve Maria,
266
D1CTIONAR CULTURAL AL 818LIEI
Cantarea CanUirilor, Maria, mater
dolorosa, messa
PENDERECKI Krzysztof, nascut in 1933,
Polonia -. David, diavol, manie,
patimi, rai, Requiem
PERGOLESE (Giovanni Battista
Pergolesi), 1710-1736, Italia -. mater
dolorosa
PEROSI Lorenzo, 1872-1956, Italia -.
patimi
POULENC Francis, 1899-1963, Franta -.
agonie, Cristos, Maria, I1wtcr (/olorosa,
slava, Treime
PRETORIUS MichaeL 1571- I 62l.
Germania -. psalm
PROKOFIEV Serghei, 1891-1935, Rusia--t
Inger, risipitor (fill)
PUCCINI Giacomo, 1858-1924, Italia --t
Requiem, slava
PURCELL Henry, 1659-1695, Anglia --t
Dumnezeu, psalm
RIMSKI-KORSAKOV Nikolai Andreievici,
1844-1908, Rusia -.
ROMAN Johan Helmich, 1694-1758,
Suedia -. messa
ROSENBERG Hilding, nascut in 1892,
Suedia -. Cantarea Cantarilor
ROSSINI Gioacchino, 1792-1868, Italia--t
Babilon, mater dolorosa, Moise
RUBINSTEIN Anton, 1829-1894, Rusia--t
Babel, Cristos
SAINT-SAENS Camille, 1835-1921, Franta
-. Dalila, judecatori, potop, Samson'
SCARLATTI Domenico, 1685-1757, Italia
-. David, messa
SCHMIDT Franz, 1874-1939, Germania-'
Apocalipsa
SCHMITT Florent. 1870-1958, Franta -.
Salomcea ,
SCHONBERG Arnold, 1874-1951, Austria
-. Aaron, Iacov, Moise
SCHUBERT Franz, 1797-1828, Austria-'
Ave Maria, Lazar (eel inviat din morri),
mess a
SCHUTZ Heinrich, 1585-1672, Germania
-. cruce, David, Eli, Eli ... , Invierea,
patimi .
SERMISY Claudin de, -1490-1562, Franta
-. messa, patimi
STERNBERG Erich Walter, nascut in 1938,
Israel -. arca lui Noe, David, Iosif
STRAUSS Richard, 1864-1949, Germania
-. Salomeea
STRA VINSKI Igor, Sankt-Petersburg
1882-New York 1971, rus naturalizat
francez, apoi american --t A vraam,
BabeL David, Ieremia, messa, potop.
psalm
TANSMAN. Alexandre, J897-1n6.
Polonia, Franta -. Isaia
TEDESCO Mario Castelnuovo, sec. XX,
ItaIia --.. Estera, Iona
TELEMANN Georg Philipp, 1681-J 767,
Gcrmania -. messa, patimi
TOURNEMIRE Charles, 1870-1939,
Franta -. Eli. Eli ...
VAUGHAM WILLIAMS Ralph, 1872-
1958, Anglia -. Iov
VERDI Giuseppe, 1813-1901, Italia -.
Nabucodonosor, Requiem
VIVALDI Antonio, 1678-1741, Italia -.
Ierusalim, Iudita, Magnificat, mater
dolorosa, psalm, slava
WAGNER Richard, 1813-1883, Germania
-. Apocalipsa, Cina, potir
WALTON William, nascut in 1902, Anglia
--t Baltazar
WILLAERT Adriaan, Flandra
-'messa
COMPLEMENTE
DIES IRAE -+ manic
DRAMA LITURGIC.\, sec. XII -+ Adam,
Daniel, Emaus
NEGRO-SPIRITUALS -+ Apocalipsa,
Avraam, Biblia, cuptor, David, Ierihon,
Iona, Judecata de Apoi, Maria, Moise,
rai, rob
TE DEUM -+ Dumnezcu
<
INDICE DE REALIZATORI DE FILM
ALDRICH Robert, 1918-1983. Statcle
Unite --t Sodoma Gomora
ALIBERT Pierre, contemporan, Franta -.
creatiune
ARCAND Denys, nascut In 1941, Quebec
-. patimi
BENHAMOU Gerard, contemporan, Franta
-. Cain
BERESFORD Bruce, nascut in 1940,
Australia -. David
BERGMAN Ingmar, nascut in 1918, Suedia
-. Apocalipsa, Eli, Eli ... , Iov, pieta
BOUR Armand, 1868-1945, Franta -. Iuda
BRESSON Robert, nascut In 1907, Franta
-. agonie, credinta, har
BRYANT Charles, 1879-1948 -. Salomeea
BUNUEL Luis, 1900-1988, Spania -.
Cana, Cina, Ecce Homo, exterminator,
Isus
CARNE Marcel, nascut In 1908, Franta -+
Biblia, diavol
CARRE Michel, 1865-1945, Franta -.
risipitor (fiu)
CHOMSKY Marvin, contemporan, Statele
Unite -+holocaust, evreiesc
CLAIR Rene, 1898-1981, Franta - diavol
COPPOLA Francis Ford, nascut in 1939,
Statele Unite -+ Apocalipsa
DELANNOY Jean, nascut in 1908, Franta
-+ orb
DE MILLE Cecil B., 1881-1959, Statele
Unite - Decalog, Isus, Iuda, Moise,
Samson
DIETERLE William, 1893-1972, american
nascut In Gcrmania - Salomcca
DREYER Carl, 1889-1968, Danemarca --t
credinta, Ecce Homo, manic
DUVIVIER Julien, 1896-1967, Franta --t
calvar, Iuda, patimi, Pilat din Pont
EDWARDS Samuel Gordon, 1885-1925,
Statele Unite -. Salomeca
EIFFEL Jean, 1908-1982, Franta --t creati une
FLEISCHER Richard, naseut Ia New York,
1916, Statek Unite -. Baraba
GODARD Jean-Luc, nascut In 1930, Franta
-. A \Ie Maria, Maria
GREENE David, naseut In 1924, Anglia -.
Iuda
GRIFFITH David Wark, 1875-1948, Statele
Unite --t Babilon, Cana, Iudita
GUAZZONI Enrico, 1876-1949, Italia -.
Isus, Maria din Magdala
HUSTON John, 1906-1987, Statele Unite
-. Ahab, Anticrist, Biblia
JACOBY Georg, 1890-1964, Austria -.
Isus
JEWISON Norman, nascut In 1926, Statele
Unite --t Isus, Iuda
KIESLOWSKI Krzysztof, nascut in 1941,
Polonia -+ Decalog
KING Henry, 1886-1982, Statele Unite -+
David
KOSTER Henry, nascut in 1905, Statele
Unite, de origine germana -+ Booz,
Iuda, patimi, tunica
LANZMANN Claude, contemporan, Franta
-+ soah
LEONE Sergio, 1929-1989, Italia -+ Sado-
rna Gomora
LE ROY, Mervyn, nascut in 1900, Statele
Unite --t Isus
266
D1CTIONAR CULTURAL AL 818LIEI
Cantarea CanUirilor, Maria, mater
dolorosa, messa
PENDERECKI Krzysztof, nascut in 1933,
Polonia -. David, diavol, manie,
patimi, rai, Requiem
PERGOLESE (Giovanni Battista
Pergolesi), 1710-1736, Italia -. mater
dolorosa
PEROSI Lorenzo, 1872-1956, Italia -.
patimi
POULENC Francis, 1899-1963, Franta -.
agonie, Cristos, Maria, I1wtcr (/olorosa,
slava, Treime
PRETORIUS MichaeL 1571- I 62l.
Germania -. psalm
PROKOFIEV Serghei, 1891-1935, Rusia--t
Inger, risipitor (fill)
PUCCINI Giacomo, 1858-1924, Italia --t
Requiem, slava
PURCELL Henry, 1659-1695, Anglia --t
Dumnezeu, psalm
RIMSKI-KORSAKOV Nikolai Andreievici,
1844-1908, Rusia -.
ROMAN Johan Helmich, 1694-1758,
Suedia -. messa
ROSENBERG Hilding, nascut in 1892,
Suedia -. Cantarea Cantarilor
ROSSINI Gioacchino, 1792-1868, Italia--t
Babilon, mater dolorosa, Moise
RUBINSTEIN Anton, 1829-1894, Rusia--t
Babel, Cristos
SAINT-SAENS Camille, 1835-1921, Franta
-. Dalila, judecatori, potop, Samson'
SCARLATTI Domenico, 1685-1757, Italia
-. David, messa
SCHMIDT Franz, 1874-1939, Germania-'
Apocalipsa
SCHMITT Florent. 1870-1958, Franta -.
Salomcea ,
SCHONBERG Arnold, 1874-1951, Austria
-. Aaron, Iacov, Moise
SCHUBERT Franz, 1797-1828, Austria-'
Ave Maria, Lazar (eel inviat din morri),
mess a
SCHUTZ Heinrich, 1585-1672, Germania
-. cruce, David, Eli, Eli ... , Invierea,
patimi .
SERMISY Claudin de, -1490-1562, Franta
-. messa, patimi
STERNBERG Erich Walter, nascut in 1938,
Israel -. arca lui Noe, David, Iosif
STRAUSS Richard, 1864-1949, Germania
-. Salomeea
STRA VINSKI Igor, Sankt-Petersburg
1882-New York 1971, rus naturalizat
francez, apoi american --t A vraam,
BabeL David, Ieremia, messa, potop.
psalm
TANSMAN. Alexandre, J897-1n6.
Polonia, Franta -. Isaia
TEDESCO Mario Castelnuovo, sec. XX,
ItaIia --.. Estera, Iona
TELEMANN Georg Philipp, 1681-J 767,
Gcrmania -. messa, patimi
TOURNEMIRE Charles, 1870-1939,
Franta -. Eli. Eli ...
VAUGHAM WILLIAMS Ralph, 1872-
1958, Anglia -. Iov
VERDI Giuseppe, 1813-1901, Italia -.
Nabucodonosor, Requiem
VIVALDI Antonio, 1678-1741, Italia -.
Ierusalim, Iudita, Magnificat, mater
dolorosa, psalm, slava
WAGNER Richard, 1813-1883, Germania
-. Apocalipsa, Cina, potir
WALTON William, nascut in 1902, Anglia
--t Baltazar
WILLAERT Adriaan, Flandra
-'messa
COMPLEMENTE
DIES IRAE -+ manic
DRAMA LITURGIC.\, sec. XII -+ Adam,
Daniel, Emaus
NEGRO-SPIRITUALS -+ Apocalipsa,
Avraam, Biblia, cuptor, David, Ierihon,
Iona, Judecata de Apoi, Maria, Moise,
rai, rob
TE DEUM -+ Dumnezcu
<
INDICE DE REALIZATORI DE FILM
ALDRICH Robert, 1918-1983. Statcle
Unite --t Sodoma Gomora
ALIBERT Pierre, contemporan, Franta -.
creatiune
ARCAND Denys, nascut In 1941, Quebec
-. patimi
BENHAMOU Gerard, contemporan, Franta
-. Cain
BERESFORD Bruce, nascut in 1940,
Australia -. David
BERGMAN Ingmar, nascut in 1918, Suedia
-. Apocalipsa, Eli, Eli ... , Iov, pieta
BOUR Armand, 1868-1945, Franta -. Iuda
BRESSON Robert, nascut In 1907, Franta
-. agonie, credinta, har
BRYANT Charles, 1879-1948 -. Salomeea
BUNUEL Luis, 1900-1988, Spania -.
Cana, Cina, Ecce Homo, exterminator,
Isus
CARNE Marcel, nascut In 1908, Franta -+
Biblia, diavol
CARRE Michel, 1865-1945, Franta -.
risipitor (fiu)
CHOMSKY Marvin, contemporan, Statele
Unite -+holocaust, evreiesc
CLAIR Rene, 1898-1981, Franta - diavol
COPPOLA Francis Ford, nascut in 1939,
Statele Unite -+ Apocalipsa
DELANNOY Jean, nascut in 1908, Franta
-+ orb
DE MILLE Cecil B., 1881-1959, Statele
Unite - Decalog, Isus, Iuda, Moise,
Samson
DIETERLE William, 1893-1972, american
nascut In Gcrmania - Salomcca
DREYER Carl, 1889-1968, Danemarca --t
credinta, Ecce Homo, manic
DUVIVIER Julien, 1896-1967, Franta --t
calvar, Iuda, patimi, Pilat din Pont
EDWARDS Samuel Gordon, 1885-1925,
Statele Unite -. Salomeca
EIFFEL Jean, 1908-1982, Franta --t creati une
FLEISCHER Richard, naseut Ia New York,
1916, Statek Unite -. Baraba
GODARD Jean-Luc, nascut In 1930, Franta
-. A \Ie Maria, Maria
GREENE David, naseut In 1924, Anglia -.
Iuda
GRIFFITH David Wark, 1875-1948, Statele
Unite --t Babilon, Cana, Iudita
GUAZZONI Enrico, 1876-1949, Italia -.
Isus, Maria din Magdala
HUSTON John, 1906-1987, Statele Unite
-. Ahab, Anticrist, Biblia
JACOBY Georg, 1890-1964, Austria -.
Isus
JEWISON Norman, nascut In 1926, Statele
Unite --t Isus, Iuda
KIESLOWSKI Krzysztof, nascut in 1941,
Polonia -+ Decalog
KING Henry, 1886-1982, Statele Unite -+
David
KOSTER Henry, nascut in 1905, Statele
Unite, de origine germana -+ Booz,
Iuda, patimi, tunica
LANZMANN Claude, contemporan, Franta
-+ soah
LEONE Sergio, 1929-1989, Italia -+ Sado-
rna Gomora
LE ROY, Mervyn, nascut in 1900, Statele
Unite --t Isus
r
f
i
!
268
DICTIONAR CULTURAL AL BIBUEI
MALRAUX Andre, 1901-1976 Franta ---+
coborarea de pe cruce ' .
OLMI Ermanno, nascut In 1931, Italia ---+
stea
PARKER Alan, nascut fn 1944, Anglia ---+
demon
PASOLINI Pier Paolo, 1922-1975, Italia---+
cruce, Iuda, Maria, Matei
POLANSKI Roman, nascut in 1933 la
Paris, Polonia, Statcle Unite, Franta ---+
demon .
PREMINGER Otto, 1906-1986, Statek
Unite, de originc austriaca ---+ Israel
RAPPER Irving, nascut In 1 H98, Anglia ---+
Iuda, Pilat din Pont
RAY Nicholas, 19 I 1-1977, Statelc Unitc ---+
Isus, lucia
ROHMER Eric, nascut fn 1920 Franta---+
, .
potir
ROSSELLINI Roberto, 1906-1977, Italia ---+
Ecce Homo, Faptele Apostolilor, Isus,
mesia
RUSSEL Ken, nascut in 1927, Anglia ---+
demon
SCHOEDSACK Ernest, nascut in 1898
Statele Unite ---+ Pilat din Pont '
SCORSESE Martin, contemporan, Italia
Statele Unite ---+ Isus
SEGARRA Ludovic, contemporan, Franta
---+ Pavel
SJOBERG Alf, 1903-1980, Suedia ---+
Baraba
SPIELBERG Steven, nascut In 1947,
Statele Unite ---+ arca lui Noe
STEVENS George, 1904-1975, Statele
Unite ---+ Isus, Iuda
SYBERBERG Hans Jurgen, nascut in 1935,
Gerrnania ---+ potir
TARKOVSKI Andrei, 1932-1986, URSS
---+ icoana, patimi
TA VIANI Vittorio Paolo, nascuri In 1929
1931, Italia ---+ Babilon
THORPE Richard, nascut in 1896, Statclc
Unite ---+ risipitor (fiu)
TORRES Miguel, Mcxic ---+ Maria clin
Magdala
TURJANSKI V., 1H91-1976. ori!:!inar din
Rusia ---+ lrod .
VIDOR King, 1894-19H2, StatcIc Unite -t
llieiuja, Solomon
VrT AGRAPH -t Salomcea
WAJDA Andrzcj, nascut In 1926, Polonia
---+ Iuda
WALSH Raoul, 1887-1980, Statele Unite
---+ Estera, risipitor (fill)
WASZYNSKI Michael, sec. XX, Polonia
---+ iudaism
WENDERS Wim, nascut in 1945,
Gerrnania ---+ inger
WIENE Robert, 1881-1938, Germania ---+
r.N .R.r., patimi
WYLER William, 1902-1981, Statele Unite
---+ Isus
ZECCA Ferdinand, 1864-1947 Franta ---+
Isus, risipitor (fiu) '.
ZEFFIRELLI Franco, nascut In 1923, Italia
---+ Isus, Iuda, Maria
1Q
ELEMENTE DE BIBLIOGRAFIE
I. OICTIONARE ATLASE
- Dictionar encic10pedic a1 Bibliei, Brepols, 1987.
- Dictionar biblic universal, M. du Buit L. Monloubou, Desc1ee, 1985.
- Dictionar al nume10r proprii din Biblie, D. Odelain R. Seguineau, Cerf, 1978.
- Panorama lumii biblice, J. Rhymer, Cerf, 1985.
- Dictionar al Bib1iei Noul Atlas a1 Bibliei, 1. Rogerson, Brepols, 1985.
- Atlas a1 Bibliei, J.-J. Bimson I.-P. Kane, Sator, 1986.
- Atlas bib1ic, J.-R. Pritchard, Larousse, 1989.
II. MANU ALE SI STUOII ISTORICE
,
- E. Charpentier, Pentru a citi Vechiul Testament, Cerf, 1983.
- E. Charpentier, Pentru a citi Nou1 Testament, Cerf, 1980 1981.
- R. de Vaux, Institutiile Vechiuiui Testament, Cerf, editia a 5-a, vol. 1 1989, vol. 2 1990.
- W. Harington, Noua Introducere 1a Biblie, Seuil, 1971.
- R. Rendtorff, In[roducere 1a Vechiu1 Testament, Cerf, 1989.
- A. Lemaire, Istoria poporuiui evreu, "Que sais-je" ("Ce P.U.F., 1981.
- J. Eisenberg, 0 istorie a evreilor, "Livre de poch,e" ("Cartea de buzunar"), Hachette, 1970.
Pentru a aprofunda studiul Bibliei, pot fi consultate lucrarile urmatoarelor co1eetii:
- "Lumea Bibliei", Labor et Fides.
- "Miea eolectie a biblice", Desc1ee.
- "A citi Biblia", Cerf.
III. REFERINTE LITERARE ARTISTICE
- P. Albouy, Mituri mito1ogii in literatura franceza, Armand Colin, 1969.
- J. Barbier, Maica Domnuiui a Poetilor, antologie de J. Barbier, Robert Morel, 1966.
- A. Dabezies, Isus Cristos in literatura iranceza, Desc1ees.
r
f
i
!
268
DICTIONAR CULTURAL AL BIBUEI
MALRAUX Andre, 1901-1976 Franta ---+
coborarea de pe cruce ' .
OLMI Ermanno, nascut In 1931, Italia ---+
stea
PARKER Alan, nascut fn 1944, Anglia ---+
demon
PASOLINI Pier Paolo, 1922-1975, Italia---+
cruce, Iuda, Maria, Matei
POLANSKI Roman, nascut in 1933 la
Paris, Polonia, Statcle Unite, Franta ---+
demon .
PREMINGER Otto, 1906-1986, Statek
Unite, de originc austriaca ---+ Israel
RAPPER Irving, nascut In 1 H98, Anglia ---+
Iuda, Pilat din Pont
RAY Nicholas, 19 I 1-1977, Statelc Unitc ---+
Isus, lucia
ROHMER Eric, nascut fn 1920 Franta---+
, .
potir
ROSSELLINI Roberto, 1906-1977, Italia ---+
Ecce Homo, Faptele Apostolilor, Isus,
mesia
RUSSEL Ken, nascut in 1927, Anglia ---+
demon
SCHOEDSACK Ernest, nascut in 1898
Statele Unite ---+ Pilat din Pont '
SCORSESE Martin, contemporan, Italia
Statele Unite ---+ Isus
SEGARRA Ludovic, contemporan, Franta
---+ Pavel
SJOBERG Alf, 1903-1980, Suedia ---+
Baraba
SPIELBERG Steven, nascut In 1947,
Statele Unite ---+ arca lui Noe
STEVENS George, 1904-1975, Statele
Unite ---+ Isus, Iuda
SYBERBERG Hans Jurgen, nascut in 1935,
Gerrnania ---+ potir
TARKOVSKI Andrei, 1932-1986, URSS
---+ icoana, patimi
TA VIANI Vittorio Paolo, nascuri In 1929
1931, Italia ---+ Babilon
THORPE Richard, nascut in 1896, Statclc
Unite ---+ risipitor (fiu)
TORRES Miguel, Mcxic ---+ Maria clin
Magdala
TURJANSKI V., 1H91-1976. ori!:!inar din
Rusia ---+ lrod .
VIDOR King, 1894-19H2, StatcIc Unite -t
llieiuja, Solomon
VrT AGRAPH -t Salomcea
WAJDA Andrzcj, nascut In 1926, Polonia
---+ Iuda
WALSH Raoul, 1887-1980, Statele Unite
---+ Estera, risipitor (fill)
WASZYNSKI Michael, sec. XX, Polonia
---+ iudaism
WENDERS Wim, nascut in 1945,
Gerrnania ---+ inger
WIENE Robert, 1881-1938, Germania ---+
r.N .R.r., patimi
WYLER William, 1902-1981, Statele Unite
---+ Isus
ZECCA Ferdinand, 1864-1947 Franta ---+
Isus, risipitor (fiu) '.
ZEFFIRELLI Franco, nascut In 1923, Italia
---+ Isus, Iuda, Maria
1Q
ELEMENTE DE BIBLIOGRAFIE
I. OICTIONARE ATLASE
- Dictionar encic10pedic a1 Bibliei, Brepols, 1987.
- Dictionar biblic universal, M. du Buit L. Monloubou, Desc1ee, 1985.
- Dictionar al nume10r proprii din Biblie, D. Odelain R. Seguineau, Cerf, 1978.
- Panorama lumii biblice, J. Rhymer, Cerf, 1985.
- Dictionar al Bib1iei Noul Atlas a1 Bibliei, 1. Rogerson, Brepols, 1985.
- Atlas a1 Bibliei, J.-J. Bimson I.-P. Kane, Sator, 1986.
- Atlas bib1ic, J.-R. Pritchard, Larousse, 1989.
II. MANU ALE SI STUOII ISTORICE
,
- E. Charpentier, Pentru a citi Vechiul Testament, Cerf, 1983.
- E. Charpentier, Pentru a citi Nou1 Testament, Cerf, 1980 1981.
- R. de Vaux, Institutiile Vechiuiui Testament, Cerf, editia a 5-a, vol. 1 1989, vol. 2 1990.
- W. Harington, Noua Introducere 1a Biblie, Seuil, 1971.
- R. Rendtorff, In[roducere 1a Vechiu1 Testament, Cerf, 1989.
- A. Lemaire, Istoria poporuiui evreu, "Que sais-je" ("Ce P.U.F., 1981.
- J. Eisenberg, 0 istorie a evreilor, "Livre de poch,e" ("Cartea de buzunar"), Hachette, 1970.
Pentru a aprofunda studiul Bibliei, pot fi consultate lucrarile urmatoarelor co1eetii:
- "Lumea Bibliei", Labor et Fides.
- "Miea eolectie a biblice", Desc1ee.
- "A citi Biblia", Cerf.
III. REFERINTE LITERARE ARTISTICE
- P. Albouy, Mituri mito1ogii in literatura franceza, Armand Colin, 1969.
- J. Barbier, Maica Domnuiui a Poetilor, antologie de J. Barbier, Robert Morel, 1966.
- A. Dabezies, Isus Cristos in literatura iranceza, Desc1ees.
270
D1CTIONAR CULTURAL AL 818LiEI
- Ch. Dobzinski, Oglinda unui popor: antoJogie a poeziei 1870-1970, Gallimard, 1972.
- P. Halat, Antologia poeziei evreie$ti, Mazarine, 1985.
- F. Northrop, MareJe Cod, Biblia Literatura, Seuil, 1984.
- In coleqia "Biblia tuturor timpurilor", la Editura Beauchesne (8 voL), Lumea antica
greceascii Biblia (1), Lumea antica Jatina BibJia (2), Evul Mediu BibJia (4),
Secolul Luminilor Biblia (7), Lumea contemporana Biblia (8).
- L. Reau, Iconografia artei cre$tine, reeditare P.U.F., 1985.
- "Filmul religios", CinemAction Hors Serie no.l8, Notre Histoire-Corlet, 1988.
...
TABLA DE MATERII
Cuvant inainte ................................................................................................................... .5
Cum sa consultam dictionarul ............................................................................................ 8
BIBLIA ............................................................................................................................ 11
Cuprinsul Bibliei ebraice .................................................................................................. 13
Cuprinsul Bibliei ................................................................................................. 13
Bibliile moderne ............................................................................................................... 14
Ordinea alfabetica a carti10r ............................................................................................. 16
Referinte biblice si abreviatii ........................................................................................... 16
. . ,
DE LA A LA Z ........................................................................................................ .19-224
Notita biblici'i (inclusiv trimiteri corelatii) completata cu:
Locutiuni si Proverbe (L.&P.), Literatura (Lit.), Iconografie (Icon.),
(Muz.), Cinema (Cin.)
ANEXE
Biblia si literatura franceza ........................................................................................... .225
Biblia artele p1astice .................................................................................................. .228
Biblia si muzica ............................................................................................................. .231
Biblia cinematograful ................................................................................................ .231
generala ...................................................................................................... .232
Indice general ................................................................................................................ .239
Indice de locutiuni si proverbe din Biblie ......................... , ........................................... .245
Indice de scriitori ... : ....................................................................................................... .248
Indice de pictori sculptori ........................................................................................... 256
Indice de compozitori .................................................................................................... .264
Indice de realizatori de film ........................................................................................... 267
Elemente de bibliografie ............................................................................................... .269
270
D1CTIONAR CULTURAL AL 818LiEI
- Ch. Dobzinski, Oglinda unui popor: antoJogie a poeziei 1870-1970, Gallimard, 1972.
- P. Halat, Antologia poeziei evreie$ti, Mazarine, 1985.
- F. Northrop, MareJe Cod, Biblia Literatura, Seuil, 1984.
- In coleqia "Biblia tuturor timpurilor", la Editura Beauchesne (8 voL), Lumea antica
greceascii Biblia (1), Lumea antica Jatina BibJia (2), Evul Mediu BibJia (4),
Secolul Luminilor Biblia (7), Lumea contemporana Biblia (8).
- L. Reau, Iconografia artei cre$tine, reeditare P.U.F., 1985.
- "Filmul religios", CinemAction Hors Serie no.l8, Notre Histoire-Corlet, 1988.
...
TABLA DE MATERII
Cuvant inainte ................................................................................................................... .5
Cum sa consultam dictionarul ............................................................................................ 8
BIBLIA ............................................................................................................................ 11
Cuprinsul Bibliei ebraice .................................................................................................. 13
Cuprinsul Bibliei ................................................................................................. 13
Bibliile moderne ............................................................................................................... 14
Ordinea alfabetica a carti10r ............................................................................................. 16
Referinte biblice si abreviatii ........................................................................................... 16
. . ,
DE LA A LA Z ........................................................................................................ .19-224
Notita biblici'i (inclusiv trimiteri corelatii) completata cu:
Locutiuni si Proverbe (L.&P.), Literatura (Lit.), Iconografie (Icon.),
(Muz.), Cinema (Cin.)
ANEXE
Biblia si literatura franceza ........................................................................................... .225
Biblia artele p1astice .................................................................................................. .228
Biblia si muzica ............................................................................................................. .231
Biblia cinematograful ................................................................................................ .231
generala ...................................................................................................... .232
Indice general ................................................................................................................ .239
Indice de locutiuni si proverbe din Biblie ......................... , ........................................... .245
Indice de scriitori ... : ....................................................................................................... .248
Indice de pictori sculptori ........................................................................................... 256
Indice de compozitori .................................................................................................... .264
Indice de realizatori de film ........................................................................................... 267
Elemente de bibliografie ............................................................................................... .269