Sunteți pe pagina 1din 43

U.T.C.B

     

Facultatea

EXCAVATOR 60kW

Utilaj

1/50

Pag.1

Tehnologic

MEMORIU TEHNIC IF 60.0.MT

 

OBIECTUL PROIECTULUI

 

Obiectul acestui proiect il constituie excavatorul E60, avand capacitatea cupei de 0,7 m 3 si o putere a motorului de 60 Kw.

DESTINATIA SI DOMENIUL DE UTILIZARE

 

Acest ecavator este destinat lucrarilor de sapaturi in pamant pana la categoria aIV-a. El poate lucra atat deasupra cat si sub baza de sprijin a masinii. Acest tip de excavator se mai poate utiliza si pentru incarcare-descarcare materiale, sapaturi de santuri pentru conducte.

CARACTERISTICI TEHNICE PRINCIPALE

 

Puterea motorului ………………………………… 60Kw ;

Capacitatea cupei ……………….…………………. 0,7m 3 ;

Masa totala …………………

………………

8000Kg ;

Lungime .………………………………………. 5620mm ;

 

Latime .………………………………………… 2360mm ;

Inaltime .………………………………………

3610mm ;

Ampatament …………………………………… 2170mm ;

 

Ecartament ……………………………………

1545mm ;

Garda la sol …………………….………………

650mm ;

Latimea cupei …………………

………………

600mm ;

Inaltimea de ridicare …………….……………

5530mm ;

Distanta de descarcare …………………………. 5940mm ;

 

Masa maxima a sarcinii ………………………… 1600Kg ;

Vitaza in regim lent ……………………………. 0-5,5Km/h ;

Viteza in regim rapid …………………………… 0- 40Km/h ;

Presiunea max. din sistemul hidraulic …………

250bar.

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

MEMORIU TEHNIC EX 60.0MT

2/50

Pag.2

DESCRIEREA SI MODUL DE FUNCTIONARE

MASINA DE BAZA Masina de baza se compune din excavator si incarcator, montat pe tractor, care se sprijina pe sol prin intermediul celor 4 roti motoare. Pe sasiul din tractorului se afla montat motorul termic, rezervoarele de ulei si combustibil, postul de comanda, cabina si echipamentele de excavator si incarcator. Motorul este de tipul cu 4 cilindri cu injectie directa Diesel , avand o rotatie de 2200 rot/min. Cuplul maxim al motorului este de 1400 rot/min , alezajul cilindrului este de 103

mm.

Mecanismul de directie este actionat de un sistem hidrostatic. Intreaga putere este utilizata de o pompa principala hidraulica, motorul este proiectat pentru actionarea tractorului si echipamentului de lucru. Instalatia electrica lucreaza la tensiunea de 12 V si deserveste pornirea motorului termic si la iluminarea frontului de lucru precum si la semnalizarea rutiera cand utilajul se deplaseaza pe drumurile publice. Tabloul de sigurante este suplimentat cu circuitul principal de franare la terminalul pozitiv. Se foloseste un acumulator de 115A/HR si alternator de 75 Amp. Transmisia este proiectata si construita special pentru acest tip de utilaj pe pneuri. Schimbarea vitezelor este sincronizata , puterea poate fi transmisa pentru deplasarea masinii inainte sau inapoi. Vitezele de mers sunt proiectate pentru a mari la maxim productivitatea echipamentului. Transmisia prezinta o cutie de viteze in 4 trepte care permite invingerea eforturilor si o schimbare mai rapida a vitezelor. Franarea se realizeaza prin reglarea automata, include frane multi-disc, diametrul discului este de 220mm, suprafata de frecare este de 129000mm². Frana pentru parcare este montata independent pe axa din spate. Pneurile sunt de doua feluri : fata 12,5x18 ; spate 18,4x26.

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

MEMORIU TEHNIC EX 60.0MT

3/50

Pag.3

ECHIPAMENTUL DE EXCAVATOR Echipamentul de excavator este montat in consola la partea din spate a tractorului. Saparea se executa in principal prin bascularea manerului fata de articulatia de prindere a acestuia la brat. Dupa incarcarea cupei cu pamant sapat , intregul echipament de lucru este ridicat la inaltimea necesara descarcarii. Cupa se descarca prin bascularea ei. Se readuce intregul echipament de lucru in pozitia initiala si ciclul se repeta. Excavatorul cu cupa este destinat pentru mecanizarea lucrarilor de pamant si de incarcaturi. Constructia excavatorului prevede posibilitatea lucrului cu urmatoaterele tipuri de echipamente cu schimbare rapida : cupa inversa , cupa dreapta, suspensie cu macara, cupa de capacitate ridicata in furci. Manevrarea excavatorului este economica in cazul folosirii lui pe obiective cu volum mic si raspandite. Cupa turnanta a excavatorului asigura cele mai bune conditii de sapare si de descarcare in mijlocul de transport. Echipamentul de excavator se compune din urmatoarele parti principale :

- cupa ;

- bratul ;

- manerul ;

mecanismul de basculare a cupei ; Cupa este o constructie metalica sudata compusa dintr-un perete inferior curb ( fundul cupei ) prevazut cu o muchie taietoate ( cutitul cupei ) si doi pereti laterali prevazuti de asemenea cu muchii taietoate. La partea inferioara a cupei sunt prevazuti dintii de infigere in material. Pentru a fi cat mai rigida, cupa este prevazuta la partea inferioara a peretelui curb cu elemente de intarire, impiedicand astfel fenomenul de voalare a fundului cupei. La partea din spate a cupei se gasesc urechile de prindere a cupei la bratul excavatorului si la tirantul mecanismului de basculare. Greutatea cupei este destul de redusa , elementele constructive fiind confectionate din tabla de 5mm grosime din otel OL52, obtinand in felul acesta o crestere a capacitatii de ridicare a excavatorului. Muchiile taietoare ale cutitelor sunt protejate cu un strat de sudura rezistent la uzura abraziva folosindu-se electozi El Cu 45.

-

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

MEMORIU TEHNIC EX 60.0MT

4/50

Pag.4

Bratul este o constructie metalica sudat. Ca si cupa , bratul este confectionat incat in procesul de lucru sa reziste tuturor solicitarilor pe de o parte , iar pe de alta parte greutatea lui este destul de scazuta incat sarcina utila a excavatorului sa poata fi maxima. De asemenea , a fost astfel conceput incat la dimensiunile geometrice minime s-a obtinut o inaltime maxima de ridicare a sarcinii si o buna stabilitate longitudinala a utilajului la pozitia de deschidere maxima fata de punctul de sprijin . Pentru actionarea bratului se foloseste un cilindru hidraulic articulat la sasiul masinii de baza . Macanismul de baculare a cupei este un macanism antiparalelogram si eate alcatuit din : balansier, tirantul de actionare a copei si cilindrul hidraulic de basculare. Acest tip de mecanism asigura indeplinirea urmatoarelor functiuni :

asigurarea transmiteriicorespunzatoare a miscarii pentru bascularea cupei in orice pozitie a bratului si la parametrii tehnologici impusi ;

asigurarea transmiterii sforturilor necesare cupei in etapele de incarcare, descarcare, sapare ;

realizarea parametrilor cinematici asa incat cupa sa pastreze o pozitie data de la inceputul pana la sfarsitul cursei de ridicare a echipamentului. Balansierul este o constructie metalica sudata din elemente de tabla din otel OL52.

INSTALATIA HIDRAULICA Utilajul excavatorului se compune din brat, maner si cupa. Organele de lucru ale excavatorului se pun in miscare cu ajutorul cilindrilor hidraulici. Excavatorul are doua sisteme hidraulice : unul din ele ( sistemul tractorului ) se foloseste pentru actionarea cilindrilor de calare, cilindrilor echipamentului de incarcator. Al doilea ( sistemul hidraulic al excavatorului ) este folosit pentru actionarea cilindrului bratului , al manerului si cilindrul benei. Alimentarea cilindrului bratului este asigurata de fiecare hidrosistem. Hidrosistemul tractorului se compune din doua pompe cu roti dintate, rezervorul, dintribuitoare hidraulice, cilindrii si conducte. Hidrosistemul excavatorului se compune din doua pompe cu roti dintate, rezervorul, distribuitoare hidraulice, cilindrii hidraulici si conducte.

U.T.C.B

           

Facultatea

   

EXCAVATOR 60kW

 

Utilaj

 

5/50

Pag.1

Tehnologic

       

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

I. CALCULUL GENERAL AL MASINII I.1. Determinarea fortei de impingere la cupa Forta de impingere la cupa data de puterea motorului de baza se calculeaza cu formula :

T

im

=

360

V

(

1

P

m max

)

tr

G f

=

360 60

(

4 1

0,12

)

0,75

8000 0,.5

=

4093

daN

p

Unde : P m max –puterea maxima a masinii [ kw ] V – viteza de deplasare in timpul patrunderii cupei in material sau in timpul saparii [ km/h ]

 

p - patinarea

 

tr – randamentul transmisiei f – coeficientul de rezistenta la deplasare Forta de impingere la cupa data de conditia de aderenta se calculeaza cu formula :

T ia = G *

 

ad = 8000 * 0.75 =6000 da N

 

Unde : G – greutatea masinii [ da N ]

 
 

ad – coeficientul de aderenta

I.2. Determinarea preliminara a capacitatii nominale de ridicare a echipamentului de incarcator Determinarea preliminara a capacitatii nominale de ridicare se face in functie de greutatea masinii de baza :

Q n = 0.25 * G = 0.25 * 8000 = 2000 daN Unde : G – greutatea utilajului [ daN ]

 

I.3. Determinarea greutati echipamentului de lucru ai incarcatorului Greutatea echipamentului se va aproxima in functie de greutatea utilajului cu formula ( conform [2 ] ):

G e = k o * G = ( 0.22 0.35 ) * 8000 = 1800 daN Unde : k o – coeficient al greutatii echipamentului fata de greutatea utilajului

 
 

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

 

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

6/50

Pag.2

G – greutatea masinii [daN ]

 

I.4. Determinarea capacitatii cupei de incarcator Capacitatea cupei de determina ( conform [2] ) in functie de capacitatea de ridicare pentru materiale cu greutate volumica

p = 1600 daN/m 3 – 1800 daN/m 3

 

V

Q

n

2000

=

=

1

3

=

1

n

=

p

k

u

1800 1,1

m

adoptV

n

m

Unde : Q n –capacitatea nominala de ridicare [ daN ] K n - coeficient de umplere a cupei

 

I.5. Determinarea latimii cupei Latimea cupei de determina in functie de forta de tractiune maxima si de forta de patrundere specifica in conformitatea cu [2]

B =

T

im

=

4093

= 1950 mm

 

'

 

k

' p

21

 

Unde : T im – forta maxima de impingere la cupa [ daN ] K / p - forta specifica de patrundere a cupei in material [ daN/cm ]

 

I.6. Alegerea dimensiunilor si a materialului cupei Aria utila a peretelui lateral se determina cu relatia:

A

=

V

n

=

0,9

= 0.452 m

2

1

B

0

1,99

Unde : V n – volumul nominal [m 3 ] B o – latimea interioara a cupei [m] Forma si dimensiunile laterale ale cupei trebuiesc alese in asa fel incat aria peretelui lateral sa fie egala cu valoarea determinata mai sus, pentru a se obtine un volum al cupei egal cu volumul nominal . Tinand cont de forma si dimensiunile onor cupe de incarcatoare avand capacitatea nominala de 0.9 m 3 se determina prin incercari repetate o forma de cupa care sa respecte aceasta cerinta. Incercarile se fac prin desenare in Autocad

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

7/50

Pag.3

si masurarea cu ajutorul acestui program a ariei laterale, pina la obtinerea rezultatului dorit.

Forma si dimensiunile adoptate ale peretelui lateral al cupei sunt prezentatea in figura 1. Principiile pe baza carora se face alegerea unei anumite marci de oteluri sunt :

rezistenta, rigiditatea, stabilitatea si economicitatea. Alegerea unei marci de otel dintr-o clasa de rezistenta superioara otelului OL37 (limita de curgere 240 N/mm 2 ) are ca efecte :

reducerea greutatii proprii, care poate avea efecte din punct de vedere economic, functional si estetic,

cresterea elasticitatii care poate devenii un avantaj major.

Tinand cont ca la cupa de incarcator reducerea greutatii proprii prezinta un avantaj major in favoarea cresterii capacitatii de ridicare a utilajului iar cresterea elasticitatii nu

reprezinta un avantaj important aleg OL52 (

Acesta realizeaza o crestere a rezistentei admisibile cu circa 32% si o scadere de greutate cu pana la 33%, rezultand o crestere generala a performantelor comparativ cu utilizarea otelului OL37.

c = 340 N/mm 2 )

I.7. Determinarea greutatii echipamentului de excavator Greutatea echipamentului se va aproxima in functie de greutatea utilajului cu formula :

G e = k o *G = ( 0.22 0.25 )* 8000 = (1760 2000.5) G e = 2000 daN Unde : k o – coeficient al greutatii echipamentului fata de greutatea utilajului G – greutatea masinii [ daN ] Greutatea bratului, manerului si a cupei se vor aproxima in functie de greutatea utilajului utilizind furmulele :

G b = k o * G = ( 0.12 0.2 ) * 8000 = 1200 daN

G m =k o * G = ( 0.05 0.08 ) * 8000 = 500 daN

G c = k o * G = ( 0.02 0.04 ) * 8000 = 300 daN

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

8/50

Pag.4

0.04 ) * 8000 = 300 daN U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

Figura 1.

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

9/50

Pag.5

Unde : G – greutatea masinii

I.8. Determinarea preliminara a capacitatii nominale de ridicare a echipamentului de excavator Determinarea preliminara a capacitatii nominale de ridicare se face in functie de greutatea masinii de baza Q n = 0.25 * G =0.25 * 8000 = 2000 daN Unde G – greutatea utilajului [ daN ]

I.9. Determinarea capacitatii cupei echipamentului de excavator Capacitatea cupei se determina in functie de capacitatea de ridicare pentru materiale

cu greutate volumica

p = 1600 – 1800 daN/cm 3 ( 2000 daN/m 3 )

 

Q

n

2000

= =

0,8

 

3

V

n

=

0,7

 

3

n

m

m

V

=

p

k

u

2000 1,25

Unde :Q n – capacitatea nominala de ridicare [ dan ] K u – coeficient de umplere a cupei

ridicare [ dan ] K u – coeficient de umplere a cupei b= 3 q =
ridicare [ dan ] K u – coeficient de umplere a cupei b= 3 q =

b= 3 q = 3 0.7 = 88.7 cm ( latimea cupei calculate )

Adoptam b = 600 mm q– capacitatea cupei

I.10. Determinarea indicilor cupei

S

V 0.7

= b

= 0.60

= 1.166

Unde: S – aria laterala a cupei

V – volumul cupei

b– latimea cupei

R 1 = 1.1 * 3

q
q

+ 0.26 = 1.23 m

V 1 = 0.22 *

3

+ 0.3 = 0.49 m3

V 2 = 0.45 * 3

+ 0.8 = 1.19 mlatimea cupei R 1 = 1.1 * 3 q + 0.26 = 1.23 m V 1

L 1 = 0.8 * 3

q
q

+ 0.2 = 0.91 m

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

10/50

Pag.6

L 2 = V 1 – V 2 = 0.49 – 1.19 = - 0.7 m

I.11. Cupa.Constructia cupei de excavator Cupa este o constructie sudata (figura 2.) a carei greutate trebuie sa fie cat mai redusa in vederea obtinerii unei capacitatii de rididare utila, cat mai mare. Din aceste motive constructia cupei se va realiza din table subtiri intarindu-se zonele puternic solicitate ca : cutitul cupei, muchiile peretilor laterali, punctele de prindere la brat si la tirantul mecanismului de basculare. In general constructia cupei , la solicitarile maxime trebuie sa se comporte elastic, evitand posibilitatea atingerii domeniului plastic.

I.12. Justificarea alegerii materialului pentru constructia cupei Materialul folosit la constructia cupelor sunt oteluri pentru constructii si structuri sudate cum ar fi :

- otelurile de uz general, care sunt oteluri carbon si slab aliate livrate in stare laminata, a caror limita de curgere se situeaza in domeniul 240-360 N/mm 2 , iar tenacitatea este garantata la temperaturi pana la –20 o C ( OL37, OL52 ) ;

- oteluri cu granulatie fina, sunt oteluri slab aliate care se caracterizeaza prin valori ridicate ale limitei de curgere pana la 470N/mm 2 si granulatii de tenacitate pana la –

50 o C ( OSC44, OSC52, OSC55,OSC58, OSC90 ).Acestea sunt livrate in stare laminata

si sunt destinate executiei structurilor de rezistenta suple cu capacitate portanta mare, raportata la greutatea proprie. Principiile in baza carora se face alegerea unei anumite marci de oteluri sunt :

rezistenta, rigiditatea, stabilitatea si economicitatea. Alegereaunei marci de otel dintr-o clasa de rezistenta superioara otelului OL37 are ca efecte :

-reducerea greutatii proprii, care poate avea efecte din punct de vedere economic, functional, estetic; -cresterea elasticitatii constructiilor care uneori poate devenii un dezavantaj major.

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC 11/50 Pag.7 Figura 2.
U.T.C.B
Facultatea Utilaj
Tehnologic
NOTE DE CALCUL
EX 60.0.NC
11/50
Pag.7
Figura 2.
U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC 12/50 Pag.8 I.13. Determinarea pozitiei centrului
U.T.C.B
Facultatea Utilaj
Tehnologic
NOTE DE CALCUL
EX 60.0.NC
12/50
Pag.8
I.13. Determinarea pozitiei centrului de greutate al masinii de baza
Seconsidera excavatorul la pozitie orizontala si cupa inchisa. Punem conditia de
stabilitate a masinii fata de punctul de sprijin.
Din conditii de stabilitate dinamica a utilajului deoarece, acesta ruleaza cu sarcina in
cupa, se impune ca momentul de rasturnare sa reprezinte jumatate din monentul de
stabilitate (figura 3.)
M r = 0.5 M s
M o = 0 => G t * X t + G ech * c – G c * a – G b
* b = 0
G a
+
G b
+
G
c
c
b
ech
x =
T
G
T
Unde : G c – greutate cupa
G
b – greutate brat + manere
G
ech – greutate echipament incarcator
G
t – greutatea masinii de baza
a
= 4200 mm
b
= 3000 mm
c
= 3000 mm
G t = G – G ei – G ex = 8000 –1800 – 2000 = 4200 daN
Unde : G – greutatea masinii
G
ei – greutate echipament incarcator
G
ex – greutate echipament excavator
300 4200
+
1700 3000
1800 3000 =
x
=
230
mm
T
4200
M
= 0
G x
+
G
◊3000
G
◊4200
G
◊3000 = 0
o
t
ech
c
b

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

13/50

Pag.9

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC 13/50 Pag.9 Figura 3.

Figura 3.

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

14/50

Pag.10

I.14. Determinarea pozitiei centrului de greutate al intregii masini, cu cupa goala si bratul in pozitie inferioara

Se considera bratul in pozitie de jos, cupa fiind pregatita pentru intrarea in gramada, fara a avea contact cu solul.Din ecuatia de momente in jurul punctulul 0, rezulta pozitia centrului de greutate al intregii masini ( X n ) in plan longitudinal (figura 4.)

M o1 = 0 => G t * X + G ech * a / - G c * b / - G b * c / = 0

Unde: a / =3000 mm

b / = 5500 mm

c / = 3500 mm G t – greutate tractor

G – greutate cupa

G b – greutate brat + maner G ech - greutate echipament incarcator

X n =

300 * 5500 + 1700 * 3500

1800 * 3000 = 525 mm

4200

I.15. Determinarea pozitiei centrului de greutate al intregii masini cu cupa plina si bratul in pozitie inferioara In aceasta situatie , s-a considerat cupa in pozitie de incarcare plina cu material, iar greutatea acestuia concentrata in centrul de greutate al cupei (figura 5.)

M o2 = 0 => G t * X n + G ech * a // - G c+p * b // - G b * c // = 0

Unde : a // = 3000 mm b // = 3700 mm c // = 3100 mm

X n =

1175 * 3700 + 1700 * 3100

1800 * 3000 = 1000 mm

4200

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

 

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

 

15/50

Pag.11

 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
  15/50 Pag.11           Figura 4.            
  15/50 Pag.11           Figura 4.            
  15/50 Pag.11           Figura 4.            
  15/50 Pag.11           Figura 4.            
  15/50 Pag.11           Figura 4.            
  15/50 Pag.11           Figura 4.            
  15/50 Pag.11           Figura 4.            
  15/50 Pag.11           Figura 4.            
  15/50 Pag.11           Figura 4.            
  15/50 Pag.11           Figura 4.            
  15/50 Pag.11           Figura 4.            
  15/50 Pag.11           Figura 4.            
  15/50 Pag.11           Figura 4.            
 

Figura 4.

 
   
 
   
   
   
 
 
 
 
 
 
 
   
   
   
   
 
15/50 Pag.11           Figura 4.             Figura
15/50 Pag.11           Figura 4.             Figura
15/50 Pag.11           Figura 4.             Figura
15/50 Pag.11           Figura 4.             Figura
15/50 Pag.11           Figura 4.             Figura
15/50 Pag.11           Figura 4.             Figura
15/50 Pag.11           Figura 4.             Figura
15/50 Pag.11           Figura 4.             Figura
15/50 Pag.11           Figura 4.             Figura
 

Figura 5.

 
U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC 16/50 Pag.12 II. STABILIREA TIPODIMENSIUNII
U.T.C.B
Facultatea Utilaj
Tehnologic
NOTE DE CALCUL
EX 60.0.NC
16/50
Pag.12
II. STABILIREA TIPODIMENSIUNII
CILINDRILOR DE ACTIONARE A MECANISMELOR
II.1. Calculul rezistentelor la sapare
Rezistentele mari la sapare ( in aceiasi categorie de pamint ) la dintii cupei apar
atunci cand cupa excavatorului sapa de jos in sus. Rezistenta maxima R st , apare in
momentul in care grosimea brazdei sapate atinge valoarea maxima.
In acest caz grosimea maxima a brazdei sapate se va calcula cu relatia:
q
=
C max
b H k
n
a
Iar rezistenta maxima la sapare cu formula:
R st = k 1 * b * C max
Unde : k 1 - rezistenta specifica la sapare, k 1 = 1800 daN/m 3
q
- capacitatea cupei [ m 3 ]
b
– latimea cupei [ mm ]
H
n – inaltimea normala la sapare [ m ]
K a – coeficient de afinare al pamintului
R st = 1.8 * 60 * 25 = 2700 daN
0,7
C
=
= 0,25m
max
0,600 3,6 1,28
II.2. Calculul eforturilor in tija cilindrilor de actionare a minerului
II.2.1. Efortul din tija cilindrului de actionare a minerului
Valoarea maxima a fortei P m , necesara in cilindrul de actionare a minerului se
determina din ecuatia de momentefata de articulatia 0 a tuturor fortelor care actioneaza
ansamblul miner-cupa in pozitia II , conform figurii 6.
R
r
+
G
r
+
G
r
st
st
m
m
c p
+
c p
+
M
=
0
P
=
0
m
r
pm

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

17/50

Pag.13

   

Figura 6.

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC 18/50 Pag.14 Unde: r st =540
U.T.C.B
Facultatea Utilaj
Tehnologic
NOTE DE CALCUL
EX 60.0.NC
18/50
Pag.14
Unde: r st =540 mm
r m = 330 mm
r c+p = 950 mm
r pm = 250 mm
2700
* 540 + 500 * 330 + 1175 * 950 = 9320 daN
P m =
250
Cilindrii de actionare a bratului intra in actiunea dupa ce s-a terminat saparea,
pentru ridicarea intregului echipament de lucru la inaltimea de descarcare.
II.2.2. Efortul din tija cilindrului de actionare a bratului.
Forta P b maxima va rezulta din ecuatia de momente fata de articulatia O 1 :
G
◊ '
r
+
G
◊ '
r
+
G r
◊ '
c p
+
c p
+
m
m
b
b
P =
b
r
b
Unde : r / c+p = 2040 mm
r / m = 1425 mm
r / b = 520 mm
r b = 500 mm
Greutatea pamantului :
q
k
1600 0,7
p
u
G =
=
◊ 1 = 875 daN
p
k a 1,28
Unde :
p – greutatea specifica a pamantului
k
a – coeficient de afinare
k
u – coeficient de umplere
G c+p = G c + G p = 300 + 875 = 1175 daN
Unde: G c+p – greutatea cupei cu pamant
G c – greutatea cupei
G p – greutatea pamantului
1175
* 2040 + 500 *1425 + 1200 * 520 = 7470 daN
P b =
500
U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC 19/50 Pag.15 II.2.3. Efortul din tija
U.T.C.B
Facultatea Utilaj
Tehnologic
NOTE DE CALCUL
EX 60.0.NC
19/50
Pag.15
II.2.3. Efortul din tija cilindrului de actionare a cupei
Efortul maxim necesar in cilindrul de actionare a cupei apare in cazul in care
saparea se face numai prin bascularea cupei fata de articulatia O 2 . Saparea cu cupa se face
numai in pamanturi de categoria I si II (figura 7.).
In acest caz rezistenta la sapare R / st :
R / st = k / 1 * b * c /
Unde : k / 1 = 0.2
b = 60 cm
max
q
0,7
c
'
=
=
=
0,21 m
max
b k H
0,600 1,28 4,2
a
c
R / st = 0.2 * 60 * 21 = 250 daN
Unde : c / max – grosimea maxima a brazdei la saparea cu cupa
H c – adincimea de sapare maxima necesara umplerii cupei
R
"
r
"
+
G
r
"
st
st
c p
+
c p
+
P
'
=
c
r "
c
Unde : H 1 = 317 mm
r // st = 650 mm
r // c+p = 240 mm
r // c = 200 mm
250 * 650 +
P c =
1175 * 240 = 2220 daN
200
U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC 20/50 Pag.16    Figura
U.T.C.B
Facultatea Utilaj
Tehnologic
NOTE DE CALCUL
EX 60.0.NC
20/50
Pag.16
Figura 7.

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

21/50

Pag.17

II.3. Determinarea rezistentelor de deplasare la excavator La aceste excavatoare rezistentele la deplasare au valori mult mai mici decat la excavatoarele pe senile. Principalele rezistente in acest caz sunt :

W 1 – rezistenta la deformatie a terenului W 2 – rezistenta in rampa W 3 – rezistenta la viraj Rezistenta la deformatie a terenului se determina cu relatia :

W 1 = f * G Unde : f – coeficientul de rezistenta la deplasare G – greutatea masinii W 1 = 0.2 * 8000 = 1600 Datorita faptului ca in acest caz in afara de deformarea terenului, se deformeaza si amvelopele si ca deformatiile acestora depind de presiunea aerului din amvelopa si de alti factori, nu s-a reusit sa se stabileasca o relatie matematica precisa pentru determinarea rezistentei W 1 . Rezistentele care apar in timpul deplasarii in rampa W 2 se determina cu relatia:

W 2 = G * sin

= 10 – 15 0 W 2 =8000 * sin 15 0 = 2070.55 Rezistenta la viraj W 3 datorita existentei mecanismului diferential au valori foarte mici. Acesta rezistenta reprezinta circa 1% din greutatea masinii si in calcule pot fi neglijate. Rezistenta totala la deplasare este determinata cu relatia :

W = W 1 + W 2 W = 1600 + 2070.55 = 3670.55

II.4. Calculul preliminar al diametrului interior al cilindrului hidraulic. Diametrul preliminar se cal culeaza cu relatia:

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

   

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

22/50

Pag.18

 

D ' =

 

4

F

p

[mm]

 
 
  ◊ p ◊ m

p

m

Unde : F p – forta din piston necesara impingerii [ daN ] P – presiunea normala de lucru in brazda [ daN/cm 2 ]

 
 

- randamentul mecanic al cilindrului

 

= ( 0.85 0.95 ) Presiunea p se adopta pe diverse criterii, considerand diametrul acoperitor deoarece

sa tinut cont de

 

si F p are valoarea maxima din intregul ciclu.

 

Se calculeaza diametrele interioare ale cilindrilor :

1. Diametrul cilindrului pentru brat :

 

D '

=

4 ◊ F 4 7470 ◊ p = ◊ p ◊ ◊ 280 0,9 ◊
4
◊ F
4 7470
p
=
◊ p ◊
280 0,9
m

= 6,14 cm

Din catalogul de cilindrii hidraulici alegem cilindrul CHD12 / 853 avand urmatoarele caracteristici (figura 8.) :

 

Diametrul alezajului D = 115 mm Diametrul tijei d = 70 mm Presiunea maxima de lucru P = 280 bar Cursa c = 1226 mm

 
     
 
     
 
     
     
 
 
 
 
 
 

Figura 8.

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

 

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

23/50

Pag.19

Se adopta presiunea din sistemul hidraulic P = 250 bar.

 

2.

Diametrul cilindrului pentru maner

 

D

'

=

=

6,81cm

4 9200 ◊
4 9200

280 0,9

Din catalogul cu cilindrii hidraulici alegem cilindrul CHD 14 / 853 avand urmatoarele caracteristici (figura 9.) :

 

Diametrul alezajului D = 115 mm Diametrul tijei d = 70 mm Presiunea maxima de lucru P = 280 bar Cursa c = 1226 mm Se adopta presiunea din sistemul hidraulic P = 250 bar

 
 
     
 
     
     
     
 
 
 
 
 
 

Figura 9.

3.

Diametrul cilindrului pentru cupa:

 

Din catalogul de cilindrii hidraulici alegem cilindrul CHD12 / 853 avand

 

urmatoarele caracteristici (figura 9.) :

 

D

'

=

=

3,34cm

4 2220 ◊
4 2220

280 0,9

Diametrul alezajului D = 100 mm Diametrul tijei d = 70 mm Presiunea maxima de lucru P = 280 bar

 
 

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

   

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

24/50

Pag.20

Cursa c = 1226 mm

 

Se adopta presiunea din sistemul hidraulic P = 250 bar

 
 

II.5. Alegerea pompei hidraulice

 

Calculul presiunii efective in pompa se calculeaza cu relatia :

 

P p = P u +

p [ daN/cm 2 ]

 

Unde : P u - presiunea utila in cilindru

 

p – pierderile de presiune in circuitul hidraulic

 
 

p = (0.1 0.15 ) * P u

 

1.

p = ( 0.1 0.15 ) * 71 = 8.52

P p ( brat ) = 71 + 8.52 = 79.52 bar

2.

p = ( 0.1 0.15 ) * 88 = 10.56

P p ( maner ) = 88 + 10.56 = 98.56 bar

 

3.

p = ( 0.1 0.15 ) * 28 = 3.36

 

 

P p ( cupa ) = 28 + 3.36 = 31.36bar

 

Cilindrii hidraulici au fost alesi din cataloagele intreprinderilor producatoare astfel

incat la presiunea p diametrul cilindrului D>D / . Se alege un cilindru care sa fie accesibil

comercial. Astfel s-a stabilit diametrul interior definitiv al cilindrului D.

 
 

Dupa alegerea cilindrului se determina din catalog parametrii : diametrul tijei,

lungimea cilindrilor la cursa reala, aria maxima a cilindrilor, lungimea maxima a coloanei

de referinta, coeficientul de adaptare a ultimei lungimila timpul necesar de fixare,

 

randamentul mecanic al cilindrilor.

 

Stabilirea presiunii utile in cilindrii:

1. P

=

4

F

p

=

4

7470

Stabilirea presiunii utile in cilindrii: 1. P = 4 ◊ F p = 4 ◊ 7470

= daN mm

0,71

2

71

bar daN cm 2

bar daN cm

2

u

2. P

=

4

D

2

F

p

=

4

115

2

9200

= daN mm 0,88 2

= daN mm

0,88

2

88

(

( bar daN cm 2

bar daN cm

2

u

3. P

=

4

D

2

F

p

=

4

115

2

2220

= daN mm 0,28 2

= daN mm

0,28

2

28

(

( bar daN cm 2

bar daN cm

2

u

 

D

2

115

2

 

(

U.T.C.B Facultatea Utilaj Tehnologic

NOTE DE CALCUL EX 60.0.NC

25/50

Pag.21

III. CALCULUL DE REZISTENTA AL ECHIPAMENTULUI

III. 1. Determinarea fortelor ce actioneaza asupra echipamentului Exista anumite pozitii in care pot aparea solicitari maxime in diferite elemente ale echipamentului. 1. Echipamentul lucreaza pe teren orizontal si extremitatea cupei loveste un obstacol. Schema de calcul este prezentata in figura 10.

In acest caz reactiunea obstacolului R z se calculeaza (conform [2]) ca suma intre reactiunea data de impingerea statica si cea dinamica. Reactiunea data de impingerea statica, determinata din conditia de aderenta este:

R

xs

=

G

ad

= 8000 0,75 = 6000

daN

unde: G – greutatea utilajului [daN]

- coeficient de aderenta Reactiunea data de impingerea dinamica este;

R = v C M ◊ xs
R
=
v C M
xs
= 1,5 745 ◊8116 = 3680 daN
= 1,5
745 ◊8116 = 3680
daN

unde: v – viteza de deplasare a masinii in timpul intalnurii obstacolului [m/s] C – coeficient echivalent de rigiditate

C

=

c

1

c

2

=

800 11000

c

1

+

c

2

800

+

11000

= 754 daN

unde : c 1 – coeficient de rigiditate al echipanentului

c 1 =

k G

=

0,1 8000

=

800daN

c 2 – coeficientul de rigiditate al obstacolului [daN/cm]

c

2 =11000daN/cm

M – masa echivalenta a excavatorului [kg] Cu acestea putem scrie :

R

x

= R

xs

+

R

xd

= 6000 + 3680 = 9680

daN

2. Cea de a doua pozitie presupune ca in timpul lucrului, in momentul patrunderii cupei in

material, actionandu-se cu forta maxima in cilindrii de basculare, tractorul se inclina spra inainte. Reactiunea mediului exterior actioneaza asupra exremitatii laterale a cupei. Schema de calcul este prezentata in figura 11.

In acest caz reactiunea este data de relatia :

R

x

=

G

ad

= 8000 0,75 = 6000

daN

unde: G – greutatea utilajului [daN]

- coeficient de aderenta Reactiunea verticala se calculeaza cu relatia :

R

z

=

1760 daN

unde : G m – greutatea masinii de baza [daN]

G e – greutatea echipamentului

3. Cea de a treia situatie presupune ca in timpul lucrului se incearca o adancire a cupei in

pamant, dar datorita rezistentei mari a terenului, tractorul se inclina spre inapoi. Se presupune ca reactiunile mediului exterior actioneaza asupra exremitatii laterale a cupei. Scema de calcul este data in figura 12.

In acest caz reactiunea varticala se determina cu relatia

R

z

' =

= 2344 daN

unde : G m – greutatea masinii de baza [daN] G e – greutatea echipamentului Reactiunea orizontala se determina cu relatia :

R

x

=

(G

R '

z

)

ad

= 8000 2344 0,75 = 4240 daN

(

)

III.2. Determinarea reactiunilor din articulatiile cupei

G m

+

G r

e

Ge

r

m

G m + ◊ G r e Ge ◊ r m = ◊ 6000 230 +
G m + ◊ G r e Ge ◊ r m = ◊ 6000 230 +
G m + ◊ G r e Ge ◊ r m = ◊ 6000 230 +
G m + ◊ G r e Ge ◊ r m = ◊ 6000 230 +

=

6000 230

+

2000 3000 =

G m + ◊ G r e Ge ◊ r m = ◊ 6000 230 +

r

R

4200

G m

r

'

Gm

+

G r

e

G m ◊ r ' Gm + ◊ G r e ' Ge = ◊ 6000
G m ◊ r ' Gm + ◊ G r e ' Ge = ◊ 6000

'

Ge

=

6000 1250

+

2000 4750

r '

R

7250

Se izoleaza cupa si se scriu ecuatiile de echilibru pentru fiecare din cele trei ipoteze
Se izoleaza cupa si se scriu ecuatiile de echilibru pentru fiecare din cele trei ipoteze
de calcul luate in considerare.
a). Pentru ipoteza 1., schema de calcul este prezentata in figura 13.
Scriem ecuatiile de echilibru :
R
◊ r
9680 115
x
x
=
0
S
=
=
= 4450
daN
M 0
1
250
r s
X =
0
X
= R
S
cos
=
9680
4450 cos 45
∞=
6535
daN
x
01
1
Z = 0
Z
= S ◊sin
= 4450 ◊sin 45∞= 3145daN
01
1
b). Pentru ipoteza 2., schema de calcul este prezentata in figura 13.
Scriem ecuatiile de echilibru :
M
=
0
S
= 6985
daN
0
1
r
250
s
X =
0
X
= R
S
cos
=
6000
6985 cos 45
∞=
1090
daN
x
01
1
Z =
0
Z
= S
sin
R
=
6985 sin 45
1760
=
3180
daN
01
1
z
c). Pentru ipoteza 3., schema de calcul este prezentata in figura 14.
Scriem ecuatiile de echilibru :
R
◊ r
R
r
6000
◊ 115
2344 600
x
x
z
z
M
=
0
S
=
=
=
2865 daN
0
1
r
250
s
Dupa cum se observa, valorile reactiunilor obtinute pentru ipoteza 3. sunt inferioare
valorilor obtinute la ipoteza 1., aceste valori fiind acoperitoare si pentru acest caz,
calculele nu se vor mai continua.

=

R

x

r

x

+

R

z

r

z

= R x ◊ r x + R z ◊ r z = 6000 ◊ 115

=

6000

115

+

1760 600

III.3. Determinarea reactiunilor din articulatia mecanismului de basculare la brat Pentru determinarea reactiunilor se
III.3. Determinarea reactiunilor din articulatia mecanismului de basculare la
brat
Pentru determinarea reactiunilor se va izola parghia mecanismului de basculare a
cupei si se vor scrie ecuatiile de echilibru pentru cele doua ipoteze de calcul luate in
calcul.
1. Pentru prima ipoteza schema de calcul este prezentata in figura 15.
Scriem ecuatiile de echilibru :
S
◊ r
4450
◊ 350
1
S 1
M
=
0
F
=
=
= 4450
daN
02
cb
350
r cb
X =
0
X
= F
cos
S
cos
=
4450 cos15
4450 cos 45
∞=
1150
daN
02
cb
1
Z =
0
Z
= F
sin
S
sin
=
4450 sin15
4450 sin 45
∞=
1995
daN
02
cb
1
2. Pentru ipoteza a doua schema de calcul este prezentata in figura 16.
Scriem ecuatiile de echilibru :
S
◊ r
6985
◊ 350
1
S 1
M
=
0
F
=
=
= 6985
daN
02
cb
350
r cb
X =
0
X
= F
cos
S
cos
=
6985 cos15
6985 cos 45
∞=
1807
daN
02
cb
1
Z =
0
Z
= F
sin
S
sin
=
6985 sin15
6985 sin 45
∞=
3132
daN
02
cb
1
III.4. Determinarea fortei din cilindrul de manevrare a echipamentului.
Determinarea reactiunilor din articulatia manerului la articulatia bratului.
Se va izola manerul si se vor scrie ecuatiile de echilibru in cele doua situatii de
calcul luate in considerare.
1. Pentru prima ipoteza schema de calcul este prezentata in figura 17. Scriem ecuatiile de
1. Pentru prima ipoteza schema de calcul este prezentata in figura 17.
Scriem ecuatiile de echilibru :
X
r
Z
r
X
r
+
Z
r
01
X
01
01
z
01
01
x
02
02
Z
02
M
=
0
F
=
0
b
r b
6535 900
3145 2000
1150 800
1995 1800 =
F
=
24645 daN
b
200
X =
0
X = X
+ F
cos15
X
=
1150
24645 cos15
6535
=
29190
daN
0
02
cb
01
Z =
0
Z = Z + F ◊
sin15
Z
=
1995
2464 sin15
3145
=
11518
daN
0
02
cb
01
X
'
=
X
cos
+
Z
sin
=
29190 cos 40
11518sin 40
∞=
29763daN
0
0
0
Z
'
=
X
sin
+
Z
cos
=
29190 sin 40
11518cos 40
∞=
9940daN
0
0
0
2. Pentru ipoteza a doua schema de calcul este prezentata in figura 18.
Scriem ecuatiile de echilibru :
M
=
0
F
=
0
b
r
b
1090 900
3180 2000
1807 800
3132 1800 =
F
=
62311 daN
b
200
X =
0
X = X
+ F
cos15
X
=
1807
62311 cos15
1090
=
59470
daN
0
02
cb
01
Z =
0
Z = Z + F ◊
sin15
Z
=
3132
62311 sin15
3180
=
22440
daN
0
02
cb
01
X
'
= ◊
X
cos
+
Z
sin
=
59470 cos 40
22440sin 40
∞=
62156daN
0
0
0
Z '
= ◊
X
sin
+
Z
cos
=
59470 sin 40
224400 cos 40
∞=
22861daN
0
0
0
III.5. Dimensionarea manerului
Sectiunea periculoasa a manerului este sectiunea in care se articuleaza la maner
cilindrul de manevrare si tija mecanismului de basculare a cupei.

X

01

r

X

X 01 ◊ r X 01 Z 01 ◊ r z 01 X 01 ◊ r

01

X 01 ◊ r X 01 Z 01 ◊ r z 01 X 01 ◊ r

Z

01

r

z

X 01 ◊ r X 01 Z 01 ◊ r z 01 X 01 ◊ r

01

X 01 ◊ r X 01 Z 01 ◊ r z 01 X 01 ◊ r

X

01

r

x

X 01 ◊ r X 01 Z 01 ◊ r z 01 X 01 ◊ r

02

+

Z

02

r

Z

X 01 ◊ r X 01 Z 01 ◊ r z 01 X 01 ◊ r

02

- Momentul incovoietor M = Z l ' ◊ = 9940 ◊2,150 = 21371 Nm
- Momentul incovoietor
M
=
Z l
' ◊ = 9940 ◊2,150 = 21371
Nm
i
o
- Forta axiala
Se alege ca material pentru confectionarea manerului otel OL52 avand
c =340N/mm 2 .
340
2
c 1,55
Se adopta preliminar sectiunea conform figurii.
H=210mm;
B=40mm.
3
3
B H
40 210
7
4
= = =
3,087 10
mm
I y
12 12
I
7
3,087 10
y
5
3
W =
=
=
2,94 10
mm
y
105
Z max
2
A = B ◊H = 40 ◊210 = 8400mm
N
M
29763
21371000
i
2
+
=
+
=
77 daN mm
ef =
5
A
W
8400
2,94 10
y
a > b – sectiunea rezista
III.8. Dimensionarea bolturilor
Bolturile se vor confectiona din otel 40Cr10, avand
c =790N/mm 2 . Se face
precizarea ca aceasta valoare se obtine in urma unui tratament termic de imbunatatire.
790
2
c
2
unde: c – coeficient de siguranta
1. Dimensionarea boltului de la articulatia cupei la maner.
Schema de calcul si diagrama de moment incovoietor sunt urmatoarele:
2
2
2
Z
2 +
X
=
3145
+
6535
01
01

N =

X '

0 =

29763daN

a

=

a = c = = 220 N mm

c =

= 220 N mm

= 220 N mm

a = c = = 395 N mm

a

=

a = c = = 395 N mm

c

=

= 395 N mm

= 395 N mm

R

01

=

=

7252daN

R l 72520 0,1 01 = ◊ = ◊ = 1813 Nm M i 2
R
l
72520
0,1
01
=
=
= 1813 Nm
M i
2
2
2
2
unde: l – lungimea boltului [m]
R 01 – rezultanta reactiunilor din articulatia cupei la maner [N]
Diametrul minim al boltului va fi:
32
◊ M
32 1813000
i
D =
= 3
= 36,03
mm
36
mm
3
395
a
2. Dimensionarea boltului de la articulatia cupei la tija mecanismului de basculare a
cupei.
S
l
44500
0,1
1
=
=
= 1113 Nm
M i
2
2
2 2
unde: l – lungimea boltului [m]
Diametrul minim al boltului va fi:
32
◊ M
32 1113000
i
D =
= 3
= 30,62
mm
31
mm
3
395
a
3. Dimensionarea boltului de la articulatia parghiei macanismului de basculare a
cupei la brat.
2
2
2
=
Z
2 +
X
=
1150
+
1995
=
02
02
R
l
23020
0,1
= 02
=
= 575 Nm
M i
2 2
2 2
unde: l – lungimea boltului [m]
R 02 – rezultanta reactiunilor [N]
Diametrul minim al boltului va fi:
32
◊ M
32 575000
i
D =
= 3
=
24,57
mm
25
mm
3
◊ 395
a

S

1 =

4450daN

R

02

2302daN

4. Dimensionarea boltului de la articulatia manerului la brat. R l 313800 0,1 0 =
4. Dimensionarea boltului de la articulatia manerului la brat.
R
l
313800
0,1
0
=
=
= 7845 Nm
M i
2
2
2
2
unde: l – lungimea boltului [m]
R 0 – rezultanta reactiunilor [N]
Diametrul minim al boltului va fi:
32
◊ M
32 7845000
i
D
=
= 3
=
58,71
mm
59
mm
3
◊ 395
a
5. Dimensionarea boltului de la articulatia bratului la masina.
2
2
2
2
=
X ' Y
+
=
1150
+
1995
=
2302daN
R 0
0
02
R
l
23020
0,1
= 02
=
= 575 Nm
M i
2
2
2 2
unde: l – lungimea boltului [m]
R 02 – rezultanta reactiunilor [N]
Diametrul minim al boltului va fi:
32
◊ M
32 575000
i
D
=
= 3
=
24,57
mm
25
mm
3
◊ 395
a
IV.CALCULUL DE STABILITATE
IV.1Stabilitatea statica

R 0

=

2 Z 2 + X 0 0
2
Z
2 +
X
0
0

=

29190

R 0 = 2 Z 2 + X 0 0 = 29190 2 + 11518 2

2

+

11518

2

=

31380daN

IV.1.1. Stabilitatea longitudinala

Stabilitatea statica longitudinala a incarcatorului se determina pentru pozitia din cind incarcatorul se afla, pe un plan inclinat cu cupa plina si bratul ridicat la

fig. ??

pozitia superioara. Stabilitatea incarcatorului se micsoreaza la lucru in panta, echilibrul instabil provenind la anumite valori ale unghiului de panta. Stabilitatea se pierde la un unghi de

inclinare mai mare decat

static este egal cu momentul de rasturnare :

. Pentru un unghi de inclinare egal cu

, rezulta ca momentul

M s =M r

M A =

0

G n cos

- F / d * h c = 0

F / d = 0

;

F d = 0

* a - G n sin

* h g – Z 2 L - F d h g – G c+p cos

La limita de stabilitate

Z 2 = 0

* L c - G c+p sin

*

h c

-

G n cos

* a- G n sin

* h g - G c+p cos

* L c - G c+p sin

*

h c =0

( G n * a - G c+p L c ) * cos

= ( G n * h g + G c+p *

h c ) * sin

G

n = G T + G b+m = 6000 + 1700 = 7700 daN

G

c+p = G c + G p = 300 + 875 = 1175 daN

a

= 850 mm

L

c = 3200 mm

h g = 1000 mm h c = 3000 mm



7700 * 850 = arctg * 7700 *1000

 

1175 * 3200

+

1175 * 3000

IV.1.2.Stabilitatea laterala

= 14 0

Stabilitatea statica laterala se determina pentru pozitia din fig.????, cind incarcatorul se afla pa un plan inclinat lateral cu cupa plina si pozitia bratului la inaltime maxima.

Stabilitatea laterala se pierde la unghiri de inclirare mai mari decat

. La

unghiuri de panta egale cu

utilajul se gaseste in p[ozitia de echilibru instabil. Din aceasta conditie rezulta :

directia fortei ( G ) , trece prin limita de rasturnare si

B = 1545 mm – ecartament

h / g = 1400 mm

1545

= arctg * 2 *1400

= 28 0

IV.2.Stabilitate dinamica

IV.2.1 Stabilitatea longitudinala la frinare

Stabilitatea dinamica in miscarea rectilinie se caracterizeaza prin marimea acceleratiei de frinare. Se considera ca incarcatorul se deplaseaza cu vitaza maxima si, la un moment

dat se frineaza pana la V = 0 ( fig. ???? ;

= 0 ).

Spatiul maxim de frinare, din motive de securitate, se considera ca este

(S=2m).

Deceleratia se exprima prin intermediul relatiei :

La limita pentru ca utilajul sa fie stabil, trebuie ca momentul fortelor de rasturnare sa fie egal cu momentul fortelor de stabilitate :

a f ( G n h g + G c+p h c ) = ( G n a – G c+p L c ) g G n ( g * a – a f h g ) = G c+p ( g * L c + a f h c ) Pentru ca utulajul sa fie stabil trebuie ca :

G n ( g * a – a f h g )

7700 ( 9.8 * 1.2 – 0.7 * 1 )

85162 daNm 2 /S 2 > 39316 daNm 2 /S 2

G c+p ( g * L c + a f h c )

1175 ( 9.8 * 3.2 + 0.7 * 3 )

IV.2.2. Stabilitatea la deplasarea in viraj

La miscarea in viraj, avem echilibru nestabil atunci cind momentul dat de forta de inertie este egal cu momentul dat de forta de greutate ( fig .?????? ) :

Aceasta egalitate se obtine pentru o anumita valoare a vitezei de miscare in viraj, respectiv a razei de virare Relatia de egalitate intre aceste marimi este :

Daca consideram ca utilajul se deplaseaza cu raza minima de viraj (R=5.42m)

si are cupa incarcata la capacitate maxima, iar bratul este ridicat la pozitia

superioara, atunci rezulta viteza maxima de deplasare in viraj :

Daca micsorarea in curba are loc in panta, inclinarea acestuia se ia in considerare in calcul viteza limita, care poate provoca rasturnarea laterala a msinii.

Viteza critica in viraj, penru o panta transversala ( relatia:

= 28 0 ) se determina cu

V = 3.47 km/h

Intrucat viteza minima de lucru a incarcatorului ( 1.5 km/h ) este mai mica decat viteza ( v = 3.47 km/h ), rezulta ca utilajul se paote deplasa in viraj cu raza

minima si cu viteza cuprinsa intre ( 1.5 si 3.47 km/h ), pe un plan inclinat lateral cu

unghiul de (

= 28 0 ), fara sa se rastoarne.

V.Calculul productivitatii utilajului

V.1.Durata unui ciclu de lucru cu incarcatorul frontal

Structura timpului total al ciclului de lucru cu incarcatorul frontal este :

T= t 1 + t 2 + t 3 + t 4 + t 5 + t 6 = 2 +4.5 + 2 + 10 +13.5 + 5.4 = 37.4s

Se adopta T = 38s

Unde : t 1 – timpul de umplere a cupei [ s ] t 2 – timpul de ridicare a bratului [ s ] t 3 – timpul de descarcare a cupei [ s ] t 4 – timpul total pentru comanda manetelor [ s ] t 5 – timpul de deplasare cu cupa plina [ s ] t 6 – timpul de deplasare cu cupa goala [ s ]

V.2.Productivitatea tehnica

Productivitatea tehnica se determina cu relatia :

Unde : V – capacitatea cupei [ m 3 ]

T – timpul total ai ciclului [ s ]

k u – coeficient de umplere

k a – coeficient de afinare

V.3.Productivitatea teoretica

Productivitatea teiretica se determina cu relatia :

V

T

0.9

38

Unde :V –capacitatea cupei [ m 3 ]

T - timpul total al ciclului [ s ]

V.4.Productivitatea de exploatare

Productivitatea de exploatare se determina cu relatia :

Q e = Q t * k e = 81.2 * 0.7 = 56.84 m 3 /h

Unde: k e – coeficient de exploatare

VI.Elemente de calcul economic

Q t = 3600 *

= 3600 *

= 85.2 m 3 /h

VI.1.Estimarea pretului masinii

 

Prêt unitar ( P i )

Dupa analiza preturilor unor masini similare de pe piata s-au selectionat urmatoarele preturi :

Model

Pretul [ mii lei ]

Masa [ kg ]

Prêt unitar [ lei/hg ]

Komatsu

647.000

3210

201.000

FL 45

Liebherr

748.240

3980

188.000

L306

JCB

760.000

4250

179.000

3CX

SISTEMASTER

Liebherr

791.200

4600

172.000

L506

Komatsu

901.143

5890

153.000

FL 60

Schaeff

1.043.280

7560

138.000

SKL851

Se traseaza diagrama de variatie a pretului unitar in functie de masa masinii. Diagrama este prezentata in figura 17. Se constata ca pretu unitar scade odata cu cresterea masei masinii. Cu ajutorul diagramei trasate vom aprecia pretul unitar al utilajului proiectat, alegind valoarea pretului unitar corespunzatoare unei mase a masinii M = 6000 kg. Astfel se stabileste pretul unitar

P i = 151.000 lei/kg

 

Stabilirea pretului masinii ( V i )

V i = P i * M = 151.000 * 6.000 = 906.000.000 lei

Unde : P i – pretul unitar [ lei/kg ]

M – masa masinii [ kg ]

VI.2.Calculul cheltuielilor de exploatare

Acest calcul se face in concordanta cu normativul privind cheltuielile de mentenanta

NE – 003/97 si normativul privind asigurarea resurselor ( combustibili si lubrifianti ) NE –

004/97

Stabilirea cheltuielilor de mentenanta

Cheltuielile de mentenanta se determina cu formula :

Unde : c m – indice de cost mediu lunar al mentenantei

V i – pretul masinii [ lei ]

V p – pretul pneurilor [ lei ]

k l – coeficient de corectie pentru conditii de lucru mediu

k h – coeficient de corectie functie de varsta masinii

Consumul de combustibil

Consumul mediu de combustibil se estimeaza in functie de puterea motorului diesel

de baza si de tipul utilajului cu fotmula :

C e = 0.2 * m * N = 0.2 * 0.35 * 85 = 5.951 / ora

Unde : m – factorul de sarcina al motorului

N – puterea nominala a motorului [ CP ]

Consumul de lubrifianti Consumul de lubrifianti se alege din anexa 3 a normativului NE004/97 Ulei de motor : C 1 = 10.4 l/100h Ulei pentru transmisii mecanice : C 2 =4.3 l/100h Ulei hdraulic : C 3 = 4.65 l/100h Unsoare consistenta : C 4 = 4 kg/100h