Comunicarea de masa

-referat de sinteza-

Sinziana Ioana Niculescu

Grupa 2, Publicitate

Comunicarea de mas
-referat de sinteza-

Comunicarea este un mijloc de transmitere a informatiilor, ideilor si opiniilor de la un individ la altul si de la un grup social la altul.1 n ziua de azi, toate activitatile organizate de oameni au la baza comunicarea. Cuvantul comunicare provine din limba latina, de la cuvantul communis ce inseamna a pune in comun, a pune in relatie , iar cuvantul fiind folosit inca din secolul XIV, avea ca inteles a imparti cu multi altii. Ce este comunicarea de mas? Prin ce se caracterizeaz? Comunicarea de masa reprezinta producerea si difuzarea mesajelor de catre un sistem mediatic institutionalizat 2catre un public cat mai larg si cat mai variat. Realizarea acestui tip de comunicare este mai dificila, deoarece implica mai multe elemente si un proces de elaborare si difuzare a mesajelor. Aceasta este organizata si functioneaza prin mai multe elemente, mass-media fiind unul dintre ele. Comunicarea de masa are cateva trasaturi specifice prin care se diferentiaza de celelalte tipuri de comunicare. Una dintre trasaturi este codificarea , adica transformarea unei informatii intr-un mesaj de catre sursa, iar emitatorul transforma mesajul in informatie transmisibila. Canalul asigura transportul informatiei prin unde, cablu sau fir. Receptorul, adica aparatul tv sau aparatul de radio, transforma inca o data informatia in mesaj. In cele din urma, destinatarul preia mesajul si il decodifica, recepteaza semnificatia in functie de mentalitatea sa. In acest proces pot interveni si elemente de bruiaj ce diminueaza transmisia si decodificarea mesajului. Asadar, la fel ca si in alte domenii, este posibil sa apara
1 2

Prof.univ.dr. Ioan Dragan, Paradigme ale comunicarii in masa, editura Sansa, Iasi, 1996, p.3 Ibidem., p.6

imprecizii terminologice si ambiguitati conceptuale. Termenul de comunicare de masa are ca sinonime notiunile mass media, Mijloace ale comunicarii de masa, media de comunicare. Notiunea de mass media 3este alcauita de cuvantul media de provenienta din limba latina de la cuvantul medium si inseamna mijloace de comunicare si din cuvantul mass ce inseamna cantitate mare. Aceasta notiune se refera mai mult la mijloacele tehnice de transmitere a mesajelor, iar notiunea de comunicare de masa se refera la intreg procesul de comunicare. De-a lungul timpului, termenul mass a capatat o conotatie ideologica negativa , comunicarea de masa fiind vazuta ca un proces de uniformitarian culturala. Comunicarea de masa este o comunicare impersonala, multipla, adresandu-se unui

numar mare de oameni din diferite categorii sociale, dar si socializata, adica emitatorul, receptor si mesajul au un caracter social. Abordarile asupra media sunt impartite in doua mari categorii curente4, empiric iar celalalt critic. Curentul empiric se refera la un model linear, simplu, adica reprezentarea unidirectionala a comunicarii, dar si insistenta asupra efectelor imediate, pe termen scurt, asupra schimbarii comportamentale dar si a opiniilor indivizilor. Curentul critic se bazeaza pe o comunicare definit prin manipulare, de catre H.Lasswell. Acest curent vede comunicarea de masa ca fiind o cauza si un efect al schimbarii sociale, surse de influente multiple si diferente multiple, dar si a luptei civilizatiei contemporane de a se masifica iar in acelas timp de a se individualiza , a se integra. Un element foarte important in comunicarea de masa este publicul, respectiv , destinatarii, receptorii, consumatorii, utilizatorii, si interpreti ai mass-media. Este necesara studierea audientei deoarece receptorii sunt pilonii in lantul communicational, desi caracterul reciproc al procesului comunicarii nu este vizibil. Este centrata atentia asupra cunoasterii audientei, pentru ca aceasta e sansa ca media sa cucereasca un loc
3

Tran, Vasile si Stanciugelu Irina . Teoria Comunicarii, editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2003, p.118 Dragan, Ioan, Paradigme ale comunicarii in masa, editura Sansa, Iasi, 1996, p.34

anumit in piata, si de a il pastra in concurrent cu celelale media. In studierea audientei este important a se observa atitudinea, interesele , gusturile , opiniile si compartmentul publicului vizat. Totodata este important sa se determine tipurile de populatie care constituie audienta unui media, pentru a sti cui sunt adresate mesajele. Totodata trebuie a se urmari si felul in care sunt influentati oamenii si ce efecte produc mediile asupra comportamentelor acestora. Un sociolog francez , A. Cuviller5, defineste comunicare de masa ca fiind totalitatea procedeelor prin care se actioneaza asupra opiniei publice. Astfel, putem deduce instrumentele de comunicare specifice comunicrii de mas : presa, radiodifuziunea, televiziunea, cinematograful, internetul, cartea, discursul, chiar si afisul publicitar. Comunicarea de masa are trei caracteristici specifice prin care se poate deosebi de celelalte tipuri de comunicare. Primul este caracterul instantaneu , adica informarea despre un eveniment in acelasi timp in care se intampla un eveniment sau cu un decalaj foarte mic. A doua caracteristica este permanenta, deoarece acest tip de comunicare are loc fara intrerupere. Iar, cea de-a treia este caracterul universal al comunicarii de masa deoarece este prezenta in toate colturile lumii.

H.D. Lasswell, cercetator american, a descoperit ca avem nevoie de cinci intrebari fundamentale , in orice actiune de comunicare, acestea fiind: cine spune? ce spune? prin ce canal ? cui ? cu ce efect? Prin acest fel, fiecare element al comunicarii pote fi analizat, spre exemplu intrebarea cine spune? analizeaza studiul emitatorului, al celui care initiaza si controleaza procesul comunicarii, ce spune? analizeaza continutul comunicarii, mesajul, prin ce canal? Analizeaza canalele de comunicatie, presa, cinema, radio , tv, video, etc., cui? Reprezinta analiza publicului si modul in care acesta recepteaza mesajele, cu ce efect? Se refera la analiza scopului si a eficacitatii comunicarii. Comunicarea de masa , s-a extins odata cu aparitia tiparului, ce a permis

A. Cuviller, apud. Tran, Vasile si Stanciugelu Irina . Teoria Comunicarii, editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2003,p.119

multiplicare bunurilor personale si difuzarea acestora pe arii geografice tot mai mari si in medii sociale tot mai variate. Comunicarea sociala se bazeaza pe doua tipuri de relatii, relatii directe si indirecte. In relatiile directe comunicarea are loc intre doua sau mai multe persoane ce se influenteaza unele pe altele in cadrul acestui process si este numita comunicare interpersonala. Relatiile indirecte sunt acelea in care mesajul este transmis de emitator catre receptori, iar in acest caz comunicarea este mediata. Medierea se realizeaza prin echipamente tehnice ce permit oamenilor sa comunice intre ei ceea ce gandesc. Oamenii au inventat noi si noi mijloace tehnice pentru a asigura o arie de cuprindere cat mai mare a mesajelor si de a amplifica durata acestora.

Presa este unul dintre cele mai vechi mijloace de comunicare de masa, aceasta apare zilnic, iar mesajul jurnalistic este consumat intr-un timp foarte scurt deoarece odata cu trecerea timpului nu mai este de actualitate. Ziarul este un conglomerate de stiri cat mai variate pentru a satisface gusturile diverse ale publicului. Presa tine cont in mod obligatoriu de actualitate, totul pornind de la actualitatea imediata, ziarul impunandu-se pretutindeni. Difuzarea mesajului se face cu o densitate mare pentru o colectivitate omoegena de oameni. Totodat, incepand cu secolul XX presa incepe s se diversifice i n parallel s se specializeze, pentru a acoperi categorii tot mai mari de publicuri omogene. Astfel, apare presa politic, presa elitelor intelectuale, pres specializat ( sportiva, econimica, juridical, etc.), presa literar-artistica, presa pentru femei, presa pentru copii si adolescenti, si multe altele. Corespunztor lui Alvin Toffler6, cel mai vechi mijloc de comunicare, ns, este discursul. La inceputurile comunicrii de mas, atunci cnd nu exista nici telefonie, ziare, radio sau televiziune, singura cale de a trimite un mesaj unei audiente de masa era discursul in fata unui public larg. Mai trziu, apar mai multe comunicatii la distanta, ceea ce a fcut necesara creearea unui oficiu postal, a telegrafului si a telefonului. Ceea ce Alvin Toffler numeste, Al treilea val, este perioada in care comunicarea de
6

Tran, Vasile si Stanciugelu Irina . Teoria Comunicarii, editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2003

mas isi specializeaza produsele, si segmenteaza populatia in functie de categorii de varsta, profesiuni, si alte trasaturi, pentru a transmite mesajele cat mai eficient. Spre finalul secolului XX, comunicarea de mas se extinde
7

datorit apariiei

calculatorului . Acesta face posibila comunicarea intr-un timp foarte scurt, iar informatia poate fi pastrata si prelucrata datorita capacitatii foarte mare de memorie de care dispune. Totodata, calculatorul are un potential de comunicare foare mare, deoarece prin

intermediul acestuia se pot prelucra stirile, se pot pune in pagina, se pot titra si chiar realizarea propriu-zisa a ziarelor si a revistelor. Insa, calculcatorul permite modificarea mediului de comunicare, acesta devenind unul specializat, lucru care determina anumite inegalitati in procesul de comunicare. Internetul este cel care a revolutionat lumea computerelor si comunicatiilor, acesta fiind un urias furnizor de informatii, fara bariere geografice, utilizatorii avand acces rapid la date, informatie, stiri si alte servicii. Prin intermediul unui ansamblu de tehnologii, altfel numit medii 8, mesajele create in comunicarea de masa pot fi distribuite publicului. Autorul Fr. Balle, considera ca exista trei tipuri de medii , prin care se pot transmite mesajele, respectiv mediile autonome, mediile de difuzare si mediile de comunicare. Mediile autonome sunt cartile, ziarele, revistele si afisele. Acestea nu au nevoie de instalatii tehnice pentru a decodifica mesajul deoarece suportul de transmitere poarta in el mesajul, spre deosebire de alte suporturi precum televizorul sau radioul care necesita sisteme de decodare a mesajului de la stadiul inaccesibil in care a circulat catre stadiul ce poate fi perceput de gandirea si simturile umane. Mediile de difuzare sunt cele care fac posibila transmiterea mesajului , spre exemplu cablul sau satelitul, iar mediile de comunicare sunt suporturile care permit realizarea dialogului la distanta precum telefonul sau e-mailul. Mediile pot sa asigure permanenta sau non-permanenta mesajelor, astfel diferentiindu-se presa scrisa de cea audio-vizuala, deoarece in presa scrisa, mesajele se pot reciti, pot fi
7

Idem.

Balle, Fr. , Medias et societe, apud. Tran, Vasile si Stanciugelu Irina . Teoria Comunicarii, editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2003, p. 127

pastrate, se poate selecta lectura de catre destinatar, insa spre exemplu emisiunile radio sau TV au un caracter efemer, consumandu-se actul comunicarii odata cu terminarea transmisiei. Cum este caracterizat publicul in cazul comunicarii de masa ?Care este publicul ? Odata cu aparitia noilor tehnologii, numarul celor care primesc mesajele comunicarii de masa a crescut vertiginos. Spre exemplu audientele canalelor de televiziune sau a publicatiilor pot ajunge la milioane de oameni9 , acestia insa nu se cunosc intre ei , nu traiesc in acelas mediu cultural si nici nu impartasesc aceeasi limba sau religie, dar cu totii consuma aceleasi mesaje identice si traiesc stari aproximativ asemanatoare. Este foarte importanta masurarea audientei
10

in mediile audiovizuale, deoarece

studiile de audienta ofera indicatii asupra audientei potentiale si cantareste posibilitatile unei posibile expansiuni a unui media. Spre exemplu, distribuirea audientei pe transe orare ajuta foarte mult la diferentierea costurilor publicitatii comerciale care este, in fond, o resursa financiara definitorie pentru supravietuirea si dezvoltarea mass-media. Studiile de audienta nu doar ofera date despre caracteristici socio-demografice, dar si date despre asteptarile socio-psihologice ale receptorilor, ceea ce ajuta la construirea unei strategii de satisfactie a consumului mediatic.

Studiul de audienta se face prin segmentarea dupa diverse criterii, spre exemplu atitudinile , interesele, gusturile, opiniile si in general, nevoile social-psihologice pe care si le satisfac oamenii prin consumarea mesajelor de mass-media. Lucrul ce face necesar studiul de audienta este lipsa uneia dintre caracteristicile esentiale ale comunicarii inter-personale, respectiv interactiunea dintre emitator si receptor11. Deci, din cauza faptului ca receptorii nu pot comunica direct cu emitatorii, feed-back-ul este inexistent sau foarte slab, si intarziat. Totusi, receptorii au posibilitatea sa-si manifeste punctul de vedere prin intreruperea comunicarii si initierea comunicarii cu un alt emitator, sau prin scrisori sau telefoane
9 10

Tran, Vasile si Stanciugelu Irina . Teoria Comunicarii, editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2003, p.128 Dragan, Ioan, Paradigme ale comunicarii in masa, editura Sansa, Iasi, 1996, p.68

11

Tran, Vasile si Stanciugelu Irina . Teoria Comunicarii, editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2003, p.129

catre redactii. In ziua de azi, de cele mai multe ori, institutiile mass-media incurajeaza aceste forme de comunicare oferind un spatiu destinat opiniei publicului. Consumatorii mesajelor mass-media nu pot sa dialogheze intre ei deoarece publicul este unul numeros, insa pot comunica la nivelul microgrupurilor12, adica familia, vecinii, prietenii, unde pot comenta mesajele receptate. Deoarece scopul este atragerea unui numar cat mai mare de consumatori, massmedia trebuie sa ofere mai multe tipuri13 de mesaje. Un tip de mesaje este mesajul informativ, in care informatiile pot fi chiar sub forma datelor brute, neprelucrate, spre exemplu rezultatele sportive sau cotatiile bursiere, chiar si buletinul meteo. Insa pot exista si informatii prelucrate, un bun exemplu fiind stirile si jurnalele de actualitati sau reportajele. Un alt tip de mesaje sunt cele de divertisment, care este difuzat atat prin programele TV cat si prin continutul distribuit de radio sau presa. De asemenea, sunt transmise idei si opinii, unde prin contactul cu presa, publicul poate afla opiniile unor altor oamenii din acelasi public. Care sunt functiile mass-media ? Care este rolul lor ? Functiile mass-media
14

au fost determinate in functie de efectele pe care mass-

media le produce asupra vietii sociale si care este valoarea acetor interactiuni. In diferite domenii, mass-media poate indeplini una sau mai multe din functiile specifice comunicarii de masa. Functia informativa, este cea care vizeaza alimentarea publicului cu stiri sau informatii despe evenimente din viata sociala sau politica, iar functia interpretativa se refera la interpretarea si judecarea evenimentelor difuzate de catre mass-media. Functia expresiva este existenta atunci cand indivizii sau grupuri sociale au posibilitatea de a isi face cunoscute opiniile, castigand astfel o identitate culturala. Functia critica face trimitere la confruntarea unor curente de opinie distincte, ce se manifesta prin intermediul mass-media. Mass media mai poate avea o functie instructiv-culturalizatoare, prin difuzarea de informatii cultural-stintiifice, o functie de liant social, prin situatii deosebite ce solicita
12 13

Ibidem., p.130 Idem. 14 Ibidem, p.132

implicarea membrilor societatii, dar si o functie de divertisment, prin punerea la dispozitie a modalitatilor de petrecere a timpului liber.

Cu siguranta, insa, comunicarea de masa are si anumite efecte, printre care se numara si dependenta de sistemul mass-media.15 Este destul de clar ca dependenta de mass media este creeata de catre scopuri si resurse - unii depind de resursele mass-media pentru a isi atinge obiectivele sau scopurile, acestia avand nevoie de resurse de acces controlate de mass-media. Un alt efect, poate chiar unul pincipal, este cel de intarire si confirmare a atitudinilor si opiniilor pe care le au indivizii16, ce se refera la puterea mass-mediei de a schimba opiniile si atitudinile publicului, astfel manipuland receptorii.

15

De Fleur & Ball Rokeach ,Teorii ale comunicarii de masa, editura Polirom, Iasi, 1999 Dragan, Ioan, Paradigme ale comunicarii in masa, editura Sansa, Iasi, 1996, p.139

16

Bibliografie :

De Fleur & Ball Rokeach ,Teorii ale comunicarii de masa, editura Polirom, Iasi, 1999 Dragan, Ioan, Paradigme ale comunicarii in masa, editura Sansa, Iasi, 1996 Tran, Vasile si Stanciugelu Irina . Teoria Comunicarii, editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2003