Sunteți pe pagina 1din 546

Institutul pentru Studii Politice de Ap\rare [i Istorie Militar\

Rom=nia-NATO - Cronologie 1989-2004 -

Institutul pentru Studii Politice de Ap\rare [i Istorie Militar\

Rom=nia-NATO

Cronologie

1989-2004

Coordonator> General maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU

Editura Militar\

Bucure[ti, 2004

Colectiv de autori>

{erban Cioculescu, mr. Ovidiu Fize[an, Cerasela Moldoveanu, col.dr. Teodor Repciuc, Carmen R;jnoveanu, Maria Sinescu, Oana Vasile, Ruxandra Vidra[cu, Lucia Vreja

Tehnoredactare

computerizat\>

Cornel Dr\ghia

Culegere

computerizat\>

Maria Gabor, Lumini]a Gheorghiu

Coperta>

CUPRINS

List\ dde aabrevieri

 

p.

Prefa]\ Dr. George Cristian Maior

p.

Studiu iintroductiv Dr. Mihail E. Ionescu

p.

11998899

p.

11999900

p.

11999911

p.

11999922

p.

11999933

p.

11999944

p.

11999955

p.

11999966

p.

11999977

p.

11999988

p.

11999999

p.

22000000

p.

22000011

p.

22000022

p.

22000033

p.

22000044

p.

Anexe

p.

Nr. 1

@Comunicatul c\tre ]ar\# al Consiliului Frontului Salv\rii Na]ionale, Bucure[ti, 22 decembrie 1989

p.

Nr. 2

Hot\r=rea Guvernului Rom=niei nr.555/1991 privind crearea

[i

func]ionarea Centrului Euro-Atlantic, Bucure[ti,

29 august 1991

p.

Nr. 3

Conceptul strategic al Alian]ei, adoptat de [efii de stat [i de

guvern participan]i la Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic de la Roma, 7-8 noiembrie 1991

p.

Nr. 4

Parteneriatul pentru Pace> Invita]ie. Document emis de [efii de stat

[i de guvern participan]i la Reuniunea Consiliului

Nord-Atlantic desf\[urat\ la sediul NATO, Bruxelles,

 

10

ianuarie, 1994

p.

Nr. 5

Parteneriatul pentru Pace> Document-Cadru, Bruxelles,

10-11 ianuarie 1994

p.

Nr. 6

Declara]ia Camerei Deputa]ilor privind integrarea Rom=niei

;n structurile politice, strategice [i economice euroatlantice, Bucure[ti, 12 iunie 1995

p.

Nr. 7

Declara]ia Senatului Rom=niei privind integrarea ]\rii

;n structurile politice, strategice [i economice euroatlantice, Bucure[ti, 15 iunie 1995

p.

Nr. 8

Mesajul Secretarului general al NATO, Javier Solana,

@NATO se preg\te[te pentru secolul XXI#, Bruxelles, ianuarie 1997

p.

Nr. 9

Hot\r=rea nr.3 a Parlamentului Rom=niei privind

aprobarea particip\rii Rom=niei la For]a Multina]ional\ de Protec]ie ;n Albania, Bucure[ti, 10 aprilie 1997

p.

Nr. 10

Apel al Parlamentului Rom=niei, adresat celor 16 state

membre NATO, Bucure[ti, 24 aprilie 1997

p.

Nr. 11

Comunicatul final al Summit-ului NATO, Madrid, 8 iulie 1997

p.

Nr. 12

Hot\r=rea nr.2 a Parlamentului Rom=niei privind

aprobarea particip\rii unor unit\]i [i subunit\]i din armatele altor state la activit\]i de preg\tire ;n comun cu cele ale armatei Rom=ne, pe teritoriul na]ional, Bucure[ti, 5 martie 1998

p.

Nr. 13

Hot\r=rea nr.5 a Parlamentului Rom=niei privind suplimentarea efectivelor ce particip\ la For]a Interna]ional\ de Men]inere a P\cii ;n Bosnia-Her]egovina, Bucure[ti,

24

martie 1998

p.

Nr. 14

Hot\r=rea nr.18 a Parlamentului Rom=niei privind participarea

Nr. 15

Rom=niei la Grupul Interna]ional de Poli]ie (IPTF) din Bosnia-Her]egovina [i la aranjamentele @stand-by# ONU, Bucure[ti, 10 iunie 1998

p.

Apelul Parlamentului Rom=niei adresat parlamentelor ]\rilor membre NATO, Bucure[ti, 14 octombrie 1998

p.

Nr. 16

Hot\r=rea nr.39 a Parlamentului Rom=niei privind aprobarea

accesului ;n spa]iul aerian na]ional al aeronavelor NATO, Bucure[ti, 14 octombrie 1998

p.

Nr. 17

@Declara]ia-Apel# a Parlamentului Rom=niei c\tre

parlamentele statelor membre NATO ;n ;nt=mpinarea Summit-ului de la Washington, Bucure[ti, 11 martie 1999

p.

Nr. 18

Declara]ia statelor candidate la NATO cu ocazia

desf\[ur\rii Conferin]ei @Rolul NATO ;n mediul de seucritate ;n schimbare din Europa#, Vilnius, Lituania, 18-19 noiembrie 2000

p.

Nr. 19

Declara]ia Parlamentului pentru aderarea Rom=niei la NATO,

Bucure[ti, 7 martie 2001

p.

Nr. 20

Declara]ia-Apel a participan]ilor la @Forumul NATO 2002#,

 

Snagov, 31 martie 2001

la ac]iunile de combatere a terorismului interna]ional, Bucure[ti,

p.

Nr. 21

Declara]ie-Apel a Senatului Rom=niei ;n leg\tur\

cu atacurile teroriste de mas\ ;mpotriva unor obiective din Statele Unite ale Americii, Bucure[ti, 13 septembrie, 2001

p.

Nr. 22

Hot\r=rea nr.21 a Parlamentului Rom=niei privind

participarea Rom=niei, ;mpreun\ cu statele membre ale NATO,

19

septembrie 2001

p.

Nr. 23

Mesajul Parlamentului Rom=niei privind aderarea Rom=niei

la NATO adresat Parlamentarilor ]\rilor membre NATO, Bucure[ti, 10 aprilie 2002

p.

Nr. 24

Planul Na]ional Anual de preg\tire a ader\rii Rom=niei

la NATO- PNA IV (2002-2003), Bucure[ti, 2 octombrie 2002 - rezumat

p.

Nr. 25

Declara]ia [efilor de stat [i de guvern participan]i la

Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic, Praga, 21 noiembrie 2002

p.

Nr. 26

Anun]ul f\cut de secretarul general al NATO, lordul

George Robertson, cu privire la extinderea Alian]ei Nord-Atlantice, Praga, 21 noiembrie 2002

p.

Nr. 27

Mesajul Pre[edintelui Rom=niei, Ion Iliescu, cu ocazia

anun]\rii invita]iei de aderare a Rom=niei la Organiza]ia Tratatului Atlanticului de Nord, Praga, 21 noiembrie 2002

p.

Nr. 28

Declara]ia Guvernului Rom=niei ca urmare a primirii de c\tre Rom=nia a invita]iei de aderare la NATO, Bucure[ti,

21

noiembrie 2002

p.

Nr. 29

Declara]ia primului ministru Adrian N\stase, cu ocazia

primirii invita]iei de aderare a României la NATO, Praga,

21

noiembrie 2002

p.

Nr. 30

Discursul Pre[edintelui SUA, George W. Bush, Pia]a Revolu]iei,

Bucure[ti, 23 noiembrie 2002

p.

Nr. 31

Discursul Pre[edintelui Rom=niei, Ion Iliescu, rostit

Nr. 32

;n Pia]a Revolu]iei, Bucure[ti, 23 noiembrie 2002 Declara]ia Parlamentului Rom=niei cu privire la invitarea

Bucure[ti, 25 noiembrie 2002

p.

Rom=niei de a ;ncepe negocierile de aderare la NATO,

p.

Nr. 33

Calendarul Na]ional pentru reforme, Bucure[ti, 2003

p.

Nr. 34

Discursul Pre[edintelului Rom=niei, Ion Iliescu @Traseul

Rom=niei spre modernitate - transform\ri interne [i contribu]ii la securitatea interna]ional\ ;n contextul integr\rii transatlantice [i al globaliz\rii#, Washington, 27 octombrie 2003

p.

Nr. 35

Alocu]iunea Pre[edintelui Rom=niei, Ion Iliescu, ;n cadrul recep]iei de la Biblioteca Congresului SUA - Washington,

28

octombrie 2003

p.

Nr. 36

Planul Na]ional Anual de preg\tire a ader\rii Rom=niei la NATO

Nr. 37

Ciclul PNA V (2003-2004), Bucure[ti, 2003 Alocu]iunea Pre[edintelui Rom=niei, Ion Iliescu, la ceremonia

p.

de ;n\l]are a drapelului NATO ;n fa]a sediului Parlamentului, Bucure[ti, 2 aprilie 2004

Bibliografie

p.

p.

ABREVIERI

ACE

• Comandamentul For]elor Aliate din Europa (Allied

ACT

Command Europe) • Comandamentul Aliat pentru Transformare (Allied Command Transformation)

AFCENT • For]ele Aliate din Europa Central\ (Allied Forces Central Europe)

AFSOUTH

• Comandamentul For]elor Aliate din Sudul Europei

AIRSOUTH

(Allied Forces Southern Europe) • Comandamentul For]elor Aeriene Aliate din Sudul

Europei (Allied Air Forces South Europe ) AJC • Comitetul American al Evreilor (American Jewish Committee)

AMF (L) • For]a Mobil\ a ACE - Terestr\ (ACE Mobile Force- Land)

ANS

• Autoritatea Na]ional\ de Securitate

APAG

• Grupul consultativ pentru politica atlantic\ (Atlantic Policy Advisory Group)

ARRC • Corpul de Reac]ie Rapid\ al Comandamentului Aliat European (Allied Commander Europe Rapid Reac- tion Corps)

ASOC

• Centrul Opera]ional de Suveranitate Aerian\ (Air So-

ATA

vereignty Operation Center) • Asocia]ia Tratatului Atlantic (Atlantic Treaty Asso-

ciation) AWACS • Airborne Warning and Control System (Sistem aero- purtat de supraveghere [i control)

BERD

• Banca European\ de Reconstruc]ie [i Dezvoltare (Eu-

BM

ropean Bank for Development and Reconstruction) • Banca Mondial\ (World Bank)

C4I

• Comand\, Control, Comunica]ii, Computere - Infor-

CAER

ma]ii (Command, Control, Communications, Compu- ters and Intelligence) • Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (Council of

Mutual Economic Aid-Comecom) CCMS • Comitetul asupra sfid\rilor societ\]ii moderne (Com- mittee on the Challenges of Modern Society) CEE • Comunit\]ile Economice Europene (European Eco- nomic Communities ) CENCOOP • Ini]iativa Statelor Central Europene privind Coope- rarea ;n domeniul men]inerii p\cii (Central European Nations Cooperation in Peace Support) CETFOR • For]a de Geniu a Coali]iei (Coalition Engineer Task Force) CFE • Tratatul privind For]ele Conven]ionale din Europa (Treaty on Conventional Forces in Europe) CJTF • For]e Operative Multina]ionale Interarme (Combined Joint Task Forces) CINCENT • Comandantul Suprem al For]elor Aliate din Europa Central\ (Commander-in-Chief Allied Force Central Europe)

CINCNORTH

• Comandantul suprem al For]elor Aliate din Europa de

CINCSOUTH

Nord (Commander-in Chief Allied Force Northern Europe) • Comandantul suprem al For]elor Aliate din Europa de

Sud (Commander-in Chief Allied Forces Southern Europe) CNAD • Conferin]a Directorilor Na]ionali pentru Armamente (Conference of National Armaments Directors) COMJCSOUTHEAST • Comandamentul For]elor Aliate din Sud-Estul Europei (Joint Command Southeast) CPI • Curtea Penal\ Interna]ional\ (International Criminal Courte) CSAT • Consiliul Suprem de Ap\rare a }\rii (Supreme Coun- cil of National Defense) CSBM • M\suri de cre[tere a ;ncrederii [i securit\]ii ( Confi- dence and Security Building Measure)

CSCE/OSCE • Conferin]a pentru Securitate [i Cooperare ;n Europa/ Organiza]ia pentru Securitate [i Cooperare ;n Europa (Conference on Security and Cooperation in Europe/ Organization on Security and Cooperation in Europe)

CSI

CWC • Conven]ia asupra armelor chimice (Chemical Wea- pons Convention) DCAF • Centrului pentru Controlul Democratic al For]elor

• Comunitatea Statelor Independente

Armate (Democratic Control of Armed Forces)

DCI

• Ini]iativa Capabilit\]ilor de Ap\rare (Defense Capabi- lities Initiative)

DPC

• Comitetul pentru planificarea ap\r\rii (Defence Plan- ning Comittee)

DPQ

• Chestionarul de Planificare a Ap\r\rii (Defense Plan- ning Questionannaire)

EADRCC

• Centrul Euro-Atlantic de Coordonare a M\surilor ;m- potriva Dezastrelor (Euro-Atlantic Disaster Response Coordination Center)

EAPC

• Consiliul Parteneriatului Euroatlantic (Euro-Atlantic Partnership Council)

EAPMC

• Comitetul Militar al Parteneriatului Euro-Atlantic (Euro-Atlantic Partnership Military Committee)

EMOP

• Parteneriatul Intensificat [i mai Opera]ional (Enhan- ced and More Operational Partnership)

ERRF

• For]a European\ de Reac]ie Rapid\ (European Rapid Reaction Force)

ESDI

• Identitatea European\ de Securitate [i Ap\rare (Euro- pean Security and Defense Identity)

EUCOM

Comandamentul Statelor Unite ale Americii din Europa (United States European Command)

EUMP

• Misiunea de poli]ie civil\ din Bosnia [i Her]egovina (European Union Military Police)

EURISC

• Institutul European pentru Managementul Riscului, Securit\]ii [i Comunic\rii (European Institute for Risk, Security and Communication Management)

FMI

• Fondul Monetar Interna]ional (International Mone- tary Fond)

FYROM

• Fosta Republic\ Iugoslav\ a Macedoniei (Former Yugoslav Republic of Macedonia)

ICAO

• Organiza]ia Interna]ional\ a Avia]iei Civile (Interna- tional Civil Aviation Organization)

IFOR

• For]a de Implementare ;n Bosnia [i Her]egovina (Im- plementation Force for Bosnia and Herzegovina)

IMET

• Programul Interna]ional de :nv\]\m=nt [i Instruire Militar\ (International Military Education and Trai- ning Program)

IPP

• Planul Individual de Parteneriat (Individual Partner- ship Plan)

IPTF

• Grupul Interna]ional de Poli]ie al Na]iunilor Unite

(United Nations International Police Task Forces)

ISAF • For]a Interna]ional\ de Asisten]\ pentru Securitate din Afganistan (International Security for Assistance Force) KFOR • For]a de Men]inere a P\cii din Kosovo (Kosovo Force) KPC • Corpul de Protec]ie din Kosovo (Kosovo Protection Corp)

LANDSOUTH

• Trupele Terestre Aliate din Europa de Sud (Allied

MAE

Land Forces Southern Europe) • Ministerul Afacerilor Externe

MApN

• Ministerul Ap\r\rii Na]ionale

MAP • Planul de Preg\tire pentru Aderare (Membership Action Plan)

MCMFORSOUTH

• Gruparea naval\ NATO de lupt\ anti-min\ din sudul

MONUA

Europei (Mine Counter Measures Force South) • Misiunea de Observare a Na]iunilor Unite ;n Angola

MPFSEE

(The United Nations Observer Mission ;n Angola) • For]a Multina]ional\ de Pace din sud-estul Europei (Multinational Peace Force South-Eastern Europe)

NAA • Adunarea Atlanticului de Nord (North Atlantic

NAC

Assembly) • Consiliului Nord-Atlantic (North-Atlantic Council)

NACC

• Consiliul de Cooperare Nord-Atlantic (North-Atlan-

tic Cooperation Council) NAMSA • Agen]ia NATO pentru ;ntre]inere [i aprovizionare (NATO Maintenance and Supply Agency)

• Organiza]ia Tratatului Nord-Atlantic (North-Atlantic

NATO

Treaty Organization) NATO PA • Adunarea Parlamentar\ a NATO ( NATO Parliamen-

tary Assembly) NAVSOUTH • Comandamentul Naval al NATO din sudul Europei

NSOOC

NPG

NSA

NSIP

(Allied Naval Forces Southern Europe) • Curs de orientare al ofi]erilor de Stat Major din cadrul NATO (NATO Staff Officer Orientation Course) • Grupul pentru Planificare Nuclear\ (Nuclear Plan- ning Group) • Agen]ia de Standardizare NATO (NATO Standardiza- tion Agency) • Programul NATO de Investi]ii ;n domeniul Securit\]ii (NATO Security Investment Programme)

Standardiza- tion Agency) • Programul NATO de Investi]ii ;n domeniul Securit\]ii (NATO Security Investment Programme)
Standardiza- tion Agency) • Programul NATO de Investi]ii ;n domeniul Securit\]ii (NATO Security Investment Programme)
Standardiza- tion Agency) • Programul NATO de Investi]ii ;n domeniul Securit\]ii (NATO Security Investment Programme)

OEF • Opera]iunea @Enduring Freedom# din Afganistan, (Enduring Freedom Operation)

ONU • Organiza]ia Na]iunilor Unite (United Nations Organi- zation)

ORNISS

• Oficiul Registrului Na]ional al Informa]iilor Secrete

PARP

de Stat • Programul de Analiz\, Planificare [i Evaluare (Plan-

ning and Review Process) PCC • Cadrul politico-militar (Partnership Coordination

PESA

Cell) • Politica European\ de Securitate [i Ap\rare (Euro-

PfP

pean Security and Defense Policy) • Parteneriatul pentru Pace (Partnership for Peace)

PMSC/MPFSEE

• Comitetului Director Politico-Militar al For]ei Multi-

PMSC/PfP

na]ionale de Pace din sud-estul Europei (Political - Military Steering Committee/ Multinational Peace Forces South East Europe) • Comitetul Director Politico-Militar al PfP (Political-

Military Steering Committee on PfP) PNA • Planul Na]ional Anual de preg\tire a ader\rii Rom=- niei la NATO PSE • Elemente de Personal ale Parteneriatului (Partnership for Peace Staff Element) PSO • Opera]iuni de sprijin al p\cii (Peace Support Opera- tions) RHQ AFNORTH • Comandamentul Regional al For]elor Aliate din Nordul-Europei (Regional Headquarters Allied Forces North Europe) ROMRRF • For]a de Reac]ie Rapid\ cu Misiuni Speciale (Rapid Reaction Task Force)

SACEUR • Comandantul suprem al For]elor Aliate din Europa (Supreme Allied Commander Europe) SACLANT • Comandantul suprem al For]elor Aliate din Atlantic (Supreme Allied Commander Atlantic) SCAO • Sesiunea Anual\ a Organiza]iilor Atlantice (Standing Conference of Atlantic Organization) SECI • Ini]iativa pentru Cooperare ;n sud-estul Europei (South East Cooperation Initiative) SEDM • Reuniunea Mini[trilor Ap\r\rii din sud-estul Europei (South-East Defense Ministerial)

• Brigada Multina]ional\ de Pace din sud-estul Europei

SEEBRIG

(South-East European Brigade) SEECAP • Documentul comun de evaluare a dificult\]ilor [i oportunit\]ilor privind securitatea regional\ ;n sud- estul Europei (South East Europe Common Asses- sment on Regional Security Challenges Opportuni- ties) SEECP • Procesul de Cooperare ;n sud-estul Europei (South East Europe Co-operation Process) SEEGROUP • Grupul Director pentru Cooperare ;n Domeniul Securit\]ii ;n sud-estul Europei (South East Europe Security Cooperation Steering Group) SEEI • Ini]iativa NATO pentru Europa de Sud-Est (South East Europe Initiative) SEESTAFF • Schimbul de personal din domeniul securit\]ii fron- tierelor (Exchange of Border Security Personnel in South East Europe) SEDM-CC • Comitetului de Coordonare al Procesului Reuniunilor Mini[trilor Ap\r\rii din Europa de sud-est (Coordi- nation Committee of South-East Defense Ministerial) SFOR • For]a de Stabilizare ;n Bosnia [i Her]egovina (Stabilization Force for Bosnia and Herzegovina) SHAPE • Comandamentului Suprem al For]elor Aliate din Eu- ropa (Supreme Headquarters Allied Powers Europe) SHIRBRIG • Brigada Multina]ional\ cu Capacitate de Lupt\ Ridicat\ a For]elor ONU ;n A[teptare (UN Standby High Readiness Brigade) SMG/ MStM • Statul Major General/ Marele Stat Major (General Staff)

SOFA

• Conven]ii asupra Statutului For]elor (Status of Forces

SPCR

Agreements) • Înaltului Comitet Politic Înt\rit (Senior Political Committee Reinforced)

STANAVFORMED • Gruparea naval\ permanent\ NATO din Marea Mediteran\ (Standing Naval Force Mediterranean) START • Tratat asupra reducerii armamentelor strategice

(Strategic Arms Reduction Treaty) STRIKFORSOUTH • Comandamentul For]ei de Lovire din sudul Europei (Naval Striking and Support Forces) TNP • Tratatul de neproliferare nuclear\ (Non-Proliferation Treaty)

UE

• Uniunea European\ (European Union)

UNHCR • :naltul Comisar ONU pentru Refugia]i (United

Nations High Commissioner for Refugees) • Misiunea Na]iunilor Unite de Observare pentru Irak

UNIKOM

[i Kuweit (United Nations Observer Mission in Iraq and Kuweit) UNMIK • Misiunea Administra]iei Ad-interim a Na]iunilor Unite ;n Kosovo (United Nations Interim Administra- tion Mission in Kosovo) USAREUR • Comandamentul For]elor Terestre ale SUA din Europa (United States Army Europe) USCENTCOM • Comandamentului Central al Statelor Unite ale Americii (United Sates Central Command) USEUCOM • Comandamentul Armatei Americane din Europa (United States Europen Command) VCC • Comitetul de Coordonare [i Verificare al NATO (Verification Co-ordinatin Committee) WEU • Uniunea Europei Occidentale (Western European

Union)

PREFA}|

Un volum care propune o privire de ansamblu asupra istoriei post-revo- lu]ionare a Rom=niei, fie [i sub forma poate @;nvechit\# a unei cronologii, repre- zint\ o provocare pentru orice colectiv de autori. Cu o asemenea tem\ generoas\, anume drumul Rom=niei spre NATO ;n perioada 1989-2004, orice demers se confrunt\ cu probleme de natur\ documentar\ [i conceptual\. Individualitatea acestei c\r]i se bazeaz\ at=t pe abordarea exhaustiv\ a marilor etape din strategia pentru integrare euroatlantic\ a Rom=niei, c=t [i pe o gril\ de lectur\ propus\ cititorului care ;i faciliteaz\ accesul la o evaluare cu caracter strategic. Cu alte cuvinte, demersul strategic rom=nesc este ;ncadrat ;n mediul interna]ional c\ruia ;i e parte component\, astfel ;nc=t orizontul de cunoa[tere s\ fie c=t mai cuprinz\tor. De la ;nceputul anilor '90, c=nd Rom=nia lua primele decizii importante pentru supravie]uirea ;ntr-un vacuum de securitate regional\ [i p=n\ la anii din urm\, c=nd ]ara noastr\ s-a impus ca un participant constant [i pe care se poate baza Alian]a Nord-Atlantic\ ;n misiunile interna]ionale, cartea ;[i men]ine pe ;ntreg parcursul o ;nalt\ acurate]e [i o abordare competent\ ;n tratarea eveni- mentelor majore. Acest volum, rod al unui efort de echip\, a reu[it s\ surprind\ semnifica]ia important\ a unor decizii interne [i jaloanele majore ale reformei ample prin care au trecut armata [i societatea rom=neasc\. Totdeauna, un efort de selec]ie din imensitatea evenimentelor consumate implic\ o doz\, mai mare ori mai mic\, de subiectivitate. Este meritul colectivului de autori de a fi ;ncercat [i reu[it, dup\ opinia mea, s\ fac\ aceast\ doz\ c=t mai mic\, chiar insignifiant\. Trebuie remarcat\ str\duin]a major\ de a cristaliza o viziune de perspec- tiv\ asupra strategiei de securitate na]ional\. :n lipsa unor garan]ii de securitate [i pe fondul existen]ei unui context regional instabil, Rom=nia se afla la ;ncepu- tul anilor ‘90 ;n fa]a unor decizii importante privind rolul s\u ;n arhitectura european\ de securitate. Op]iunea pentru NATO s-a impus ;nc\ de atunci ca expresie, deopotriv\ a unei orient\ri tradi]ionale ;n domeniul securit\]ii, ocultat\ de perioada comunist\ [i ca rezultat al unui examen lucid al evolu]iei interna]io- nale. Volumul de fa]\ pune ;n eviden]\ maturitatea liderilor care au ;n]eles c\ singura [ans\ de reu[it\ o are op]iunea pentru integrarea Rom=niei ;n Alian]\, aceasta fiind unicul model de modernizare [i racordare la valorile europene autentice.

Analiza comparativ\ a documentelor programatice rom=ne[ti eviden]iaz\ o dinamic\ a tranzi]iei la trei niveluri. Primul este cel legat de percep]ia privind contextul strategic, unde se poate remarca o cre[tere, an de an, a interesului pentru schimb\rile survenite [i pentru rolul unor factori de putere ;n zona euroatlantic\. :n al doilea r=nd, se intensific\ [i se dezvolt\ analiza amenin]\rilor [i riscurilor, ;n special la capitolul privind noile riscuri de securitate. :n al treilea r=nd, cultura strategic\ rom=neasc\ identific\ treptat acele tipuri de politici necesare tranzi]iei [i mai ales reformei din structurile militare. Pe toate cele trei niveluri de analiz\, cronologia rela]iilor Rom=nia-NATO ofer\, documentat, dovezile convergen]ei din ce ;n ce mai ample ;ntre Rom=nia, ca viitor membru al Alian]ei, [i comunitatea euroatlantic\. Lucrarea genereaz\ multiple perspective pentru ;n]elegerea complexit\]ii procesului de tranzi]ie de la o armat\ de mas\, defensiv\, spre o armat\ de securitate, caracteristic\ actualului stadiu al Revolu]iei ;n Afacerile Militare [i noului mediu de securitate. :n acela[i timp, urm\rirea transform\rii NATO contribuie la conturarea mai precis\ a muta]iilor care au survenit ;n arhitectura de securitate european\, pentru ;n]elegerea strategiei Alian]ei Nord-Atlantice axat\ pe dialog, cooperare [i l\rgire [i, nu ;n ultimul r=nd, propune un model de tranzi]ie unic ;n istorie privind transformarea unei alian]e militare ;ntr-o institu]ie apt\ s\ r\spund\ provoc\rilor secolului XXI. Volumul de fa]\ reliefeaz\ [i modul ;n care, treptat, Rom=nia ;[i asum\ rolul de produc\tor de securitate pentru o regiune fr\m=ntat\ [i tensionat\ cum este zona Balcanilor [i, pe un plan mai general, ;n aria l\rgit\ a M\rii Negre. Acest nou rol, care treptat se va transforma ;ntr-un element de strategie na]ional\, a fost apreciat prin recunoa[teri oficiale, [i prin rezultatele ;n teren, ;n teatrele de opera]ii, acolo unde militarii rom=ni s-au remarcat ;n cadrul unor misiuni interna]ionale. :n planul dialogului politic dintre Rom=nia [i NATO cartea scoate ;n eviden]\ sensul ascendent de progres [i mai ales de diversificare a obiectivelor comune asumate de cele dou\ p\r]i. Consensul politic intern care a existat per- manent, dup\ cum reiese [i din r=ndurile acestui volum, a fost un factor conti- nuu pentru impulsionarea reformei ;n cadrul armatei. Cartea demonstreaz\, de asemenea, faptul c\ ;n fa]a unor provoc\ri globale, a noilor riscuri de securitate din epoca post-R\zboi Rece, Rom=nia a ;n]eles c\ numai printr-o strategie de securitate cooperativ\, de apropiere rapid\ de comunitatea euroatlantic\ poate promova stabilitatea [i securitatea pe continent. Cititorul c\r]ii nu va ;nt=rzia s\ identifice modul pragmatic ;n care Rom=nia a ;n]eles s\ devin\ un actor credibil pe planul securit\]ii interna]ionale, ;n domenii precum> opera]ii umanitare, de sprijin al p\cii, participarea la

gestionarea unor crize [i, nu ;n ultimul r=nd, participarea ;n cadrul unor coali]ii interna]ionale. A[adar, volumul de fa]\ se constituie ;ntr-unul din posibilele modele pentru ;n]elegerea efortului colectiv na]ional de transformare [i reform\ societal\, de modernizare a ]\rii, demers ;ncununat cu succes. Felicit colectivul de autori care s-a dedicat cu profesionalism unei teme de importan]\ major\ pentru cercetarea [tiin]ific\ rom=neasc\ [i sunt convins c\ lucrarea de fa]\ va avea destinul meritat.

Dr. GEORGE CRISTIAN MAIOR Secretar de stat [i [ef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantic\ [i Politica de Ap\rare din Ministerul Ap\r\rii Na]ionale

STUDIU INTRODUCTIV

Aderarea la NATO a reprezentat un obiectiv constant al politicii externe

a Rom=niei ;n ultimii 14 ani, întrunind permanent adeziunea imensei majorit\]i

a popula]iei ]\rii [i ;ntemeindu-se pe un veritabil consens politic na]ional. Drumul Rom=niei spre NATO a însemnat un proces complex care a cuprins

toate domeniile vie]ii politice, economice [i sociale [i a fost jalonat de realizarea

a patru Planuri Na]ionale de Aderare (din 1999), de participarea ampl\ la

activit\]i ale Parteneriatului pentru Pace (din 1994) [i de contribu]ia la toate misiunile NATO desf\[urate out of area dup\ încheierea R\zboiului Rece.

Evenimentul intern care a schimbat radical cursul istoriei Rom=niei, f\c=nd posibil drumul ireversibil spre comunitatea euroatlantic\ a fost Revolu]ia din Decembrie 1989. Comunicatul c\tre ]ar\ al Frontului Salv\rii Na]ionale, difuzat la 22 decembrie 1989, sintetiza, ;n cele 10 puncte ale sale, noua orien- tare a politicii Rom=niei spre valorile democra]iei, ale statului de drept [i economiei de pia]\, practic spre valorile fundamentale ale culturii [i civiliza]iei euroatlantice. Punctul 9 spunea> @Vom respecta angajamentele interna]ionale ale Rom=niei, ;n primul r=nd cele privitoare la Tratatul de la Var[ovia# 1 , ceea ce era conform situa]iei geopolitice ;n acel moment. :n cele din urm\, semnarea la Praga, la 1 iulie 1991, a actului de desfiin- ]are a Tratatului de la Var[ovia a fost deopotriv\ semnul unor transform\ri geopolitice de anvergur\ pe e[ichierul interna]ional [i dovada clar\ c\ Rom=nia, ca [i alte state ex-comuniste, refuza men]inerea sa ;n orbita URSS, [i exprima

astfel voin]a de a se racorda, c=t mai grabnic, la spa]iul euroatlantic al valorilor democratice, economice [i de securitate. La 20 decembrie 1991 s-a desf\[urat

la Bruxelles reuniunea inaugural\ a unui organism nou al NATO, ap\rut pentru

a edifica o punte ;ntre statele NATO [i cele ale fostului Tratat de la Var[ovia ;n

scopul stabilit\]ii euroatlantice> Consiliului de Cooperare Nord Atlantic\ (NACC). Acest fapt a devenit posibil at=t datorit\ schimb\rilor structurale petrecute ;n Rom=nia [i ;n alte state foste comuniste, c=t [i transform\rilor pro- funde intervenite ;n Alian]a Nord-Atlantic\. Acestea din urm\ au fost marcate de @Declara]ia de la Londra# din 6 iulie 1990 [i de @Noul concept strategic al Alian]ei#, adoptat cu prilejul ;nt=lnirii la nivel ;nalt a Consiliului Nord-Atlantic de la Roma din 7-8 noiembrie 1991. Reuniunea inaugural\ a NACC cuprindea,

;n cadrul s\u, pe l=ng\ mini[trii de externe [i al]i reprezentan]i din 16 ]\ri NATO, [i delega]i din nou\ ]\ri ale Europei Centrale [i de Est, inclusiv Rom=nia. Racordarea statelor foste comuniste la NATO intrase deja ;n domeniul realit\]ii.

Dou\ preciz\ri se impun din capul locului ;n leg\tur\ cu op]iunea euro- atlantic\ a Rom=niei. Prima se refer\ la faptul c\ tendin]a natural\ a Rom=niei independente a fost racordarea la Vest. Matricile de securitate [i ap\rare a Rom=niei post-1878 p=n\ la 1947 relev\ aceast\ realitate istoric\. Imediat dup\ r\zboiul de independen]\ din 1877-1878, circumstan]ele existente (practic ocu- pa]ia militar\ rus\) au creat la Bucure[ti percep]ia c\ Rusia ]arist\ constituia principala amenin]are la adresa integrit\]ii teritoriale a Rom=niei. :n preajma primului R\zboi Mondial, Rom=nia [i-a reconsiderat op]iunile de politic\ extern\ [i de securitate, aleg=nd alian]a cu Antanta la care aderase [i Rusia, mai ales dup\ ;nv\]\mintele desprinse din r\zboaiele balcanice. :n perioada interbelic\, precum [i ;n cursul celui de-al doilea r\zboi mondial, propensiunea Rom=niei spre Vest ;n domeniul securit\]ii a fost depotriv\ limpede. Ulterior, ;n timpul regimului comunist, aceast\ irepresibil\ tendin]\ natural\ c\tre Vest a impus echipelor conduc\toare succesive o acomodare cu imperativele ei (a se vedea momentele 1958 – retragerea trupelor sovietice, 1964 – episodul declara]iei anti-hegemonice a partidului comunist, 1968 – protestul fa]\ de invazia Pactului de la Var[ovia ;n Cehoslovacia). Acest lucru nu a sc\pat hegemonului sovietic. :n perioada final\ a regimului comunist de la Moscova, echipa din jurul pre[edintelui Gorbaciov era con[tient\ de fragilitatea solidarit\]ii Rom=niei cu URSS [i de pericolul unei reorient\ri decisive a ei ;n direc]ia Vest, pe fondul nemul]umirilor [i frustr\rilor resim]ite de popula]ie fa]\ de realit\]ile socio-economice ale lumii socialiste [i a spiritului de solidaritate cu lumea romanic\ occidental\ 2 . Cea de a doua precizare se refer\ la faptul c\, ;n toat\ Europa Est- Central\, ;n a[a-numitul istm ponto-baltic, Rom=nia este h\r\zit\ obiectiv unui destin regional. Spa]iul sus-numit a fost [i este situat ;ntre doi gigan]i geopolitici (Rusia, la Est, [i Germania [ acum Uniunea European\ ] , la Vest), ceea ce ;l plaseaz\ ;ntr-o permanent\ tensiune. Statele din istmul ponto-baltic, de dimensiuni mici-mijlocii, au constituit, cu deosebire ;n epoca modern\, ]inte ale unei ;ncerc\ri de organizare la nivel regional care s\ anihileze/evite consecin]ele competi]iei ;ntre vecinii puternici sau ;n]elegerii ;ntre ace[tia pe seama spa]iului ce ;i desp\r]ea. Fie c\ planurile ;n cauz\ (pentru a lua ;n considerare doar epoca post-primul R\zboi Mondial) au purtat semn\tura ministrului de Externe rom=n, Take Ionescu – organizare de la Baltica la Marea Egee – sau denumirea de @sistem francez de alian]e#, ele nu f\ceau altceva dec=t s\ porneasc\ de la o premis\ real\, anume destinul comun al acestui spa]iu european. A[adar, acest

destin regional exclude izolarea fa]\ de orientarea general\ a statelor vecine [i implic\ racordarea la aceasta. C=nd NATO a ;nceput extensia spre Est, @intr=nd# ;n istmul ponto-baltic, Rom=nia, deja orientat\ spre Vest, a ;nt\rit cursul euroatlantic regional.

Merit\ subliniat\ solidaritatea statelor foste comuniste din Europa Cen- tral-Estic\ ;n procesul de preg\tire a ader\rii la NATO, acestea ;n]eleg=nd c\ securitatea este un bun comun, indivizibil, ce poate fi men]inut doar prin coo- perare [i concertare permanent\. A[adar, finalitatea regional\ comun\ s-a mani- festat vizibil ;n noile circumstan]e ale epocii post-R\zboi Rece. Ea s-a impus limpede at=t ;n adeziunea statelor din acest spa]iu la Parteneriatul pentru Pace, pe fondul aspira]iei comune de a se al\tura NATO, ;n participarea la MAP or, mai recent, ;n constituirea [i activarea @Grupului de la Vilnius#. Acesta din urm\, format din cele zece state ale spa]iului ;n discu]ie, a militat ;naintea Summit-ului de la Praga pentru extinderea NATO [i consolidarea @por]ilor deschise” pentru l\rgirea Alian]ei oferind cel mai recent [i str\lucit exemplu de subsidiaritate [i destin regional.

S-a remarcat faptul c\ strategia Rom=niei de aderare la Organiza]ia Tratatului Atlanticului de Nord a fost bazat\ pe trei factori, aceia[i care au mo- delat politica extern\ a ]\rii noastre timp de peste un secol> @performan]ele na]ionale#, @interesele occidentale# [i @rela]ia cu Rusia# 3 . :n plan intern s-a rea- lizat consolidarea democra]iei [i a statului de drept, ;n paralel cu trecerea la economia de pia]\ func]ional\, ;n planul rela]iilor externe am convins statele aliate de importan]a geostrategic\ a Rom=niei ;n condi]iile instabilit\]ii speci- fice flancului sudic al Alian]ei [i a importan]ei bazinului M\rii Caspice pentru aprovizionarea Europei cu resurse energetice, iar ;n rela]ia cu Federa]ia Rus\ am consolidat o normalizare a rela]iilor, inclusiv prin semnarea tratatului de baz\ ;n vara anului 2003. Odat\ cu aderarea la programul Parteneriatului pentru Pace, lansat la ini]iativa Alian]ei Nord-Atlantice, cu prilejul summit-ului de la Bruxelles din ianuarie 1994, eforturile de integrare în NATO au cunoscut o intensificare deosebit\. Este semnificativ faptul c\ Rom=nia a fost primul stat care, la 26 ianuarie, a semnat Documentul-cadru al parteneriatului. Identificat\ ;nc\ din 1990 ca obiectiv posibil [i precizat\ ferm din 1993, aderarea la NATO s-a impus a[adar ca fiind singura alternativ\ viabil\ de securitate a Rom=niei. Eforturile de îndeplinire a criteriilor pentru integrarea în Alian]a Nord-Atlantic\, stabilite prin @Studiul privind l\rgirea NATO# din septembrie 1995, elaborat de Alian]\, au fost apreciate în mod pozitiv de statele membre NATO. Neaflat\ ;ntre statele admise ;n primul val de extindere al NATO ;n era post-R\zboi Rece, Rom=nia a primit la Summit-ul de la Madrid, ;n iulie 1997, un statut special, acela de

candidat favorit la urm\toarea rund\ de extindere, iar Parteneriatul Strategic cu SUA, semnat imediat dup\ Summit, la Bucure[ti, a fost un semn de recunoa[- tere [i sprijin pentru reformele interne politice [i economice, precum [i o dovad\ a importan]ei pozi]iei strategice a Rom=niei pentru Alian]a Nord-Atlantic\. Ulterior, declan[area ostilit\]ilor din provincia s=rb\ Kosovo [i interna- ]ionalizarea conflictului au fost evenimente care au dus la afirmarea pozi]iei Rom=niei de @security provider# în aceast\ regiune [i la amplificarea [anselor sale de a accede la statutul de membru cu drepturi depline al Alian]ei Nord- Atlantice. Sprijinul politico-diplomatic [i logistic acordat de c\tre Bucure[ti Alia]ilor ;n timpul campaniei militare din Iugoslavia s-a constituit, ;n mod indubitabil, ;ntr-o dovad\ a ata[amentului Rom=niei fa]\ de NATO. De altfel, ;n 1999, la Summit-ul de la Washington, Rom=nia a fost din nou nominalizat\ în fruntea listei statelor candidate, al\turi de Slovenia, pentru admiterea în NATO, liderii Alian]ei Nord-Atlantice stabilind un @Plan de Ac]iune pentru Aderare# (MAP). :n septembrie, acela[i an, Rom=nia a prezentat la Bruxelles, la sediul Alian]ei, primul s\u MAP. :n programul de guvernare 2001-2004 elaborat de noul executiv de la Bucure[ti se preciza c\ aderarea la NATO este esen]ial\ pentru consolidarea stabilit\]ii [i securit\]ii na]ionale, pentru asigurarea ap\r\rii Rom=niei. Progra- mul cuprinde repere clare de ac]iune pentru atingerea acestui obiectiv. Din 2001, în urma discu]iilor pe care Pre[edintele Rom=niei, Ion Iliescu, [i membrii Guvernului le-au avut cu secretarul general al NATO, cu ;nal]i oficiali din statele NATO, procesul de aderare a fost analizat [i amplificat [i s-au redefinit parametrii politici, strategici, militari ai candidaturii la NATO.

Atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 ;mpotriva SUA au repre- zentat o piatr\ de hotar ;n evolu]ia situa]iei interna]ionale ;n perioada post- R\zboi Rece. Rom=nia a adoptat o pozi]ie responsabil\, al\tur=ndu-se coali]iei interna]ionale antiteroriste [i ac]ion=nd ca membru de facto al NATO. Pozi]ia noastr\ f\r\ echivoc ;n cadrul frontului interna]ional antiterorist a fost perceput\ favorabil de statele NATO, rolul geopolitic [i geostrategic al Rom=niei ;n cadrul Alian]ei devenind tot mai evident. Invitarea Rom=niei s\ adere la NATO, al\turi de alte [ase state, la Summit-ul de la Praga (noiembrie 2002), a fost fireasc\. Iar vizita pre[edintelui SUA, George W. Bush, la Bucure[ti, imediat dup\ Summit [i mesajul s\u adresat poporului rom=n au avut o semnifica]ie aparte, de ;ncurajare a eforturilor necesare pentru aderarea efectiv\ la Alian]\. A urmat procesul ratific\rii de c\tre cei 19 membri ai Alian]ei a protocoalelor de aderare la NATO a statelor invitate, finalizat la ;nceputul anului 2004. Un moment important pe drumul ader\rii la NATO a fost revizuirea Con- stitu]iei, ;n noiembrie 2003, care a urm\rit nu numai modernizarea [i dinami- zarea sistemului politic rom=nesc, pentru consolidarea [i extinderea sistemului

de garan]ii constitu]ionale în domeniul drepturilor [i libert\]ilor cet\]ene[ti,

înt\rirea democra]iei, accentuarea descentraliz\rii administrative, ci [i reflectarea viitorului statut al Rom=niei de membru cu drepturi depline al NATO [i UE. Men]ion\m [i adoptarea, la 26 februarie 2004, ;n unanimitate, de c\tre cele dou\ Camere ale Parlamentului a proiectului Legii pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord. Cu aceast\ ocazie, pre[edintele Rom=niei declara> @În anii de preg\tire a ader\rii poporul rom=n a ;nv\]at importan]a solidarit\]ii [i concentr\rii eforturilor întregii na]iuni pentru reu[ita proiectului strategic al României la integrarea sa european\ [i euro-atlantic\. Cet\]enii ]\rii au înv\]at, în to]i ace[ti ani, s\ pre]uiasc\ la adev\rata sa valoare abordarea consensual\ a problemelor care ]in de viitorul României, s\ lucreze împreun\ pentru afirmarea intereselor noastre de securitate, într-o lume în rapid\ [i permanent\ schimbare# 4 . Aderarea deplin\ la NATO este un moment ce egaleaz\ marile momente ale istoriei Rom=niei, av=nd consecin]e profunde, politico-diplomatice, militare

[i economico-sociale, nu ;ntotdeauna u[or de anticipat. Ne afl\m la cap\tul

unui proces care a permis României s\ se desprind\ definitiv [i irevocabil de acea perioad\ care a însemnat ruperea de evolu]ia sa fireasc\ al\turi de familia na]iunilor membre ale comunit\]ii euroatlantice. Acest proces a însemnat, în primul rând, – a[a cum l-a caracterizat pre[edintele Rom=niei – @recuperarea valorilor democra]iei, construirea statului de drept [i a structurilor economiei de pia]\, elaborarea unui set de garan]ii constitu]ionale [i a unui cadru legislativ puse în slujba cet\]enilor României# 5 . Aderarea este consecin]a fireasc\ a unui profund proces de acumul\ri ale societ\]ii rom=ne[ti, rodul unor ani de eforturi sus]inute pentru consolidarea de- mocra]iei [i statului de drept, de lupt\ împotriva corup]iei, birocra]iei [i mentali- t\]ilor învechite. Este rezultatul emblematic al unui efort profund de schimbare din temelii a întregii societ\]i române[ti. Succesul ader\rii demonstreaz\ for]a consensului politic asupra celei mai importante teme de politic\ extern\ rom=ne[ti – integrarea euroatlantic\.

Dob=ndirea calit\]ii de membru plin al Alian]ei Nord Atlantice este o

împlinire la care au contribuit toate for]ele politice [i guvern\rile de dup\ 1989

[i, deopotriv\, opinia public\ responsabil\. Desigur, aderarea nu a fost un proces

mecanic, bazat doar pe îndeplinirea unor criterii minimale. Ea s-a corelat cu obiectivele privind preg\tirea pentru integrarea în Uniunea European\. Pentru c\ dezvoltarea democra]iei, securit\]ii [i stabilit\]ii reprezint\ triumful valorilor împ\rt\[ite în egal\ m\sur\ de NATO [i Uniunea European\.

Procesul de accedere la NATO a reprezentat [i declan[area unei ac]iuni sistematice, de asanare a societ\]ii române[ti de acele fapte [i fenomene con- trare statului de drept [i valorilor occidentale. :ntruc=t preg\tirea ader\rii la

NATO a însemnat [i atingerea unor obiective de natur\ juridic\, economic\ [i social\. Aderarea semnific\ stabilitate democratic\, fundamentat\ pe o dezvoltare economic\ durabil\. Iar un mediu economic s\n\tos, cur\]at de birocra]ie [i ilegalit\]i, un climat de lini[te [i stabilitate social\, dar [i de securitate regional\ vor avea o influen]\ hot\r=toare în perceperea României, de

c\tre mediile politice [i de afaceri din str\in\tate ca o ]ar\ sigur\, predictibil\ [i stabil\. Noua calitate de membru al NATO înseamn\ prestigiu [i credibilitate pe plan interna]ional, acces egal al\turi de ceilal]i alia]i la dezbaterile [i deciziile politice [i militare esen]iale pentru securitatea european\ [i euroatlantic\, a[adar un rol sporit al Rom=niei ;n concertul securit\]ii regionale [i interna]ionale. Iar garan]iile de securitate primite ;n noul context sunt f\r\ precedent ;n istoria sa. Integrarea Rom=niei ;n NATO, al\turi de celelalte [ase candidate din re- giune, are semnifica]ie [i pentru Alian]\, ;n multiple planuri - politic, diplo- matic, geopolitic, geostrategic [i nu numai. Rom=nia ;n Alian]\ materializeaz\ l\rgirea NATO de la @Baltica la Marea Neagr\# [i gurile Dun\rii, consolidarea

[i extinderea parteneriatului cu ]\ri importante din Balcani, Asia Central\ [i

Caucaz. Ea ;nt\re[te flancul sudic al Alian]ei, cu un impact pozitiv asupra men]inerii p\cii [i stabilit\]ii ;n aceast\ parte a lumii. Iar cuprinderea unui stat de dimensiunile Rom=niei, cu resursele sale umane [i materiale, cu influen]a sa zonal\, reprezint\ un c=[tig pentru Alian]\.

Aderarea Rom=niei la NATO reprezint\ [i un rezultat al achizi]iilor pe care armata rom=n\ le-a efectuat în procesul de restructurare, modernizare [i

reform\, al str\duin]ei sale de a atinge interoperabilitatea cu structurile Alian]ei Nord-Atlantice. :nseamn\ consecin]a str\duin]ei [i devotamentului militarilor rom=ni. De fapt, armata a avut mereu [i are o contribu]ie major\ la ;mplinirea destinului euroatlantic al ]\rii. Am putea spune c\, dup\ 1994, anul accederii la Parteneriatul pentru Pace,

[i dup\ 1999, anul primului MAP, anul 2000 este un alt reper esen]ial al

amplific\rii procesului de reform\ a organismului militar al ]\rii. :ntr-un timp foarte scurt a fost reg=ndit planul de aderare la NATO, astfel ;nc=t s\ se pun\ în concordan]\ structural\ resursele cu obiectivele [i urm\rirea ob]inerii de rezultate concrete, palpabile. De asemenea, s-au avut ;n vedere evaluarea amenin]\rilor la adresa securit\]ii na]ionale, cerin]ele conceptului strategic NATO, dar [i interesele de securitate ale Rom=niei ;n plan regional [i global. S-au considerat dezvoltarea institu]ional\ [i implementarea unui sistem modern de programare [i bugetare [i s-a perfec]ionat substan]ial managementul personalului ;n conformitate cu noul ghid al carierei militare. A fost ad=ncit\ conceptualizarea particip\rii ]\rii la ap\rarea colectiv\ [i opera]ionalizarea for]elor alocate Alian]ei – un nucleu de for]e [i capabilit\]i militare care fac acum din Rom=nia cel mai important contributor dintre statele invitate. :n condi]iile existen]ei unui nou

mediu de securitate, Rom=nia nu mai percepe ast\zi nici un alt stat ca pe un

poten]ial agresor, iar for]ele sale armate particip\ activ la misiuni interna]ionale ;n afara grani]elor na]ionale. Dac\ ;nainte de 1989 aveam strict o armat\ de ap\rare bazat\ pe o concep]ie autarhic\, actualmente suntem ;ntr-o faz\ avansat\

a construc]iei unei armate de securitate [i ap\rare, apt\ s\ se integreze ;n

sistemul de ap\rare [i securitate colectiv\ al Alian]ei Nord-Atlantice. :n acest sens, noul sistem de planificare a ap\r\rii a fost conceput spre a ;ndeplini criteriile de flexibilitate [i deschidere fa]\ de evolu]iile mediului strategic interna]ional. Planificarea bugetar\ ]ine cont at=t de obiectivele asumate prin ciclurile MAP c=t [i de resursele limitate datorit\ perioadei de tranzi]ie pe care Rom=nia o str\bate. Progrese semnificative s-au realizat [i ;n domeniul controlului civil asupra organismului militar, exist=nd un dialog permanent [i rodnic ;ntre civili [i militari pe tema planific\rii ap\r\rii [i repartiz\rii echitabile a rolurilor, sarcinilor [i fondurilor disponibile, ;n func]ie de priorit\]ile stabilite printr-un proces de evaluare a realit\]ilor existente [i scopurilor. Societatea rom=neasc\ a ;n]eles necesitatea sporirii semnificative a eforturilor umane, materiale [i financiare pe care le implic\ accederea la NATO pentru reformarea

armatei, fapt reflectat ;n alocarea constant\ de c\tre guvern, pentru ap\rare, a unui procent de 2.38% din PIB. Ca o consecin]\ fireasc\, programele esen]iale pentru reform\ au c\p\tat finalitate [i substan]\. :n prezent Rom=nia contribuie substan]ial la opera]iile NATO de sprijin

al p\cii din Bosnia-Her]egovina, Kosovo [i Afganistan, aproximativ 2000 de

militari rom=ni se afl\ disloca]i în teatre de opera]ii externe (inclusiv ;n Irak, ca parte a coali]iei de voin]\), adesea extrem de complexe, al\turi de unele dintre cele mai puternice for]e militare ale lumii.

La ;nceputul drumului spre NATO, Armata României, cu un efectiv de aproape 400.000 de oameni, era o armat\ specific\ pentru R\zboiul Rece, bazat\ pe conscrip]ie [i destinat\ exclusiv ap\r\rii teritoriale. Era organizat\ [i dotat\ – ca marea majoritate a armatelor din fostul Pact de la Var[ovia – dup\ standardele mo[tenite din cel de-al doilea R\zboi Mondial. Pentru a o sus]ine, [i economia – prin planurile de mobilizare [i înzestrare – era organizat\ dup\ acelea[i principii. În prezent, militarii în uniform\ sunt sub cifra de 100.000, capabili – prin

restructurare [i opera]ionalizare – s\ apere atât teritoriul na]ional, cât [i s\ participe

la opera]iuni interna]ionale la mare distan]\ de acesta 6 . Exist\ un sistem modern [i

eficient de management al resurselor umane, ilustrat de @Ghidul Carierei Militare# din anul 2001 [i focalizat pe obiective esen]iale, precum reabilitarea carierei militare, transparen]\ [i [anse egale de promovare pentru cei cu merite egale, definirea func]iilor ;n conformitate cu gradele militare, interoperabilitatea cu for]ele NATO, reabilitarea corpului subofi]erilor [i mai[trilor militari, precum [i ameliorarea continu\ a sistemului de selec]ie [i recrutare a personanului 7 .

Ca o expresie elocvent\ a eforturilor de restructurare a for]elor armate, numai în ultimii trei ani au fost desfiin]ate, transformate, reorganizate [i nou înfiin]ate peste 370 de unit\]i 8 . Rezultate concrete ale acestui proces se exprim\, ast\zi, cu claritate, ;n elemente palpabile ale noii fizionomii a unit\]ilor [i marile unit\]i opera]ionalizate, capabile s\ asigure ap\rarea ]\rii [i s\ participe la opera]iunile de tip coali]ie în care se afl\ angajat\ ]ara. Evident, reforma armatei nu s-ar fi putut desf\[ura f\r\ armonizarea legisla]iei noastre cu legisla]ia ]\rilor membre NATO [i Uniunii Europene, f\r\ un efort asiduu de elaborare a unor documente programatice clare, a unor acte normative consonante cu obiectivele [i misiunile NATO. O precizare necesar\ ;n acest punct. Aderarea la NATO [i UE constituie pentru ]ara noastr\ dou\ la- turi inseparabile ale unuia [i aceluia[i proces> acela de integrare ;n comunitatea european\ de valori democratice, economice [i de securitate, comunitate c\reia ]ara noastr\ i-a apar]inut dintotdeauna prin cultur\ [i civiliza]ie. Rom=nia ;[i propune s\ fie în continuare prezent\ în misiunile interna]ionale de men]inere a p\cii din Balcani [i s\ contribuie la consolidarea colabor\rii dintre NATO [i UE în sprijinul stabiliz\rii durabile a regiunii. Vor fi puse astfel în valoare voin]a manifestat\ constant de deschidere pe care o vom continua în rela]iile cu vecinii, cu statele din Balcanii de Vest, cu noua vecin\tate estic\ a Uniunii Europene [i în zona Orientului Mijlociu L\rgit. Este evident c\ avem nu doar un interes strategic, ci [i obliga]ia moral\ de a sprijini propagarea valorilor democra]iei europene [i euroatlantice [i la Est de ]ara noastr\, spre Republica Moldova [i Ucraina, regiunea Caucaz [i Asia Central\ sau la Sud-Est, spre zona Orientului Mijlociu Extins. Rom=nia va r\m=ne activ\ în lupta împotriva terorismului, inclusiv prin participarea substan]ial\ la stabilizarea [i reconstruc]ia Irakului [i a Afganistanului. Consolidarea Parteneriatului pentru Pace, ca instrument de promovare a securit\]ii [i stabilit\]ii în spa]iul euroatlantic, va fi, de asemenea, un obiectiv constant al politicii externe. Desigur, aderarea nu presupune pentru România doar avantaje [i beneficii substan]iale, care sunt indiscutabile, ci [i obliga]ii sporite. Aderarea presupune costuri ce decurg din angajamentele privind continuarea reformei, a reconfi- gur\rii sistemului nostru militar. Dar aceste costuri vor fi oricum mai sc\zute decât ;n cazul asigur\rii individuale a securit\]ii, ceea ce oricum ar fi fost o utopie, ;n condi]iile lumii contemporane, ale prolifer\rii armelor de distrugere ;n mas\, terorismului [i altor amenin]\ri globale sau regionale la adresa securi- t\]ii (criza energetic\ [i de materii prime, explozia demografic\ [i extinderea s\r\ciei, amenin]\rile la adresa fiin]ei umane [i mediului ;nconjur\tor [.a.)

Rom=nia are, de acum ;nainte, marea [ans\ de a contribui plenar [i responsabil la procesul aliat de decizie privind securitatea euroatlantic\ [i rolul NATO în secolul XXI. Astfel, Rom=nia î[i ;nt\re[te rolul ;n concertul secu-

rit\]ii nu numai ;n regiunea de apartenen]\, ci ;n ;ntreaga lume. Este conse- cin]a asum\rii vizionare a unui obiectiv strategic la ;nceputul anului ’90, ast\zi deja ;ndeplinit.

NOTE>

1 Libertatea, 23 decembrie 1989, p.1.

2 Dennis Deletant, Mihail E. Ionescu, Romania and the Warsaw Pact. 1955- 1989, Cold War International History Project, Working Paper, No.43, http>//wwics.si.edu/index.cfm.

3 Dr. Ioan Mircea Pa[cu, @NATO Accession Strategy from Madrid to Prague#, in Larry L. Watts (editor), Romanian Military Reform and NATO Integration, The Center for Romanian Studies, Ia[i, Oxford, Palm Beach, Portland, 2002,

p. 203-216.

4 Ion Iliescu, Pre[edintele României, Discurs la sesiunea comun\ a celor dou\ Camere ale Parlamentului României dedicat\ adopt\rii proiectului de Lege

pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord - Palatul Parla- mentului, 26 februarie 2004.

5 Ion Iliescu, Pre[edintele României, Discurs la sesiunea comun\ a celor dou\ Camere ale Parlamentului României dedicat\ adopt\rii proiectului de Lege pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord - Palatul Parla- mentului, 26 februarie 2004.

6 Ioan Mircea Pa[cu, Ministrul Ap\r\rii Na]ionale, Alocu]iune cu ocazia Bilan- ]ului public al Ministerului Ap\r\rii Na]ionale ;ntre 2000-2003, 19 ianuarie

2004.

7 Dr. George Cristian Maior, @Personnel Management and Reconversion#, in Larry L. Watts (editor), Romanian Military Reform and NATO Integration,

The Center for Romanian Studies, Ia[i, Oxford, Palm Beach, Portland, 2002,

p. 57-81.

8 General Mihail Popescu, Alocu]iune cu ocazia Bilan]ului public al activit\]ii

Ministerului Ap\r\rii Na]ionale ;ntre 2000-2003, 19 ianuarie 2004.

NOT| ASUPRA EDI}IEI

Lucrarea se adaug\ altor apari]ii editoriale care abordeaz\ procesul de aderare a Rom=niei la NATO [i care, bine;n]eles, au constituit, pentru colectivul de autori, surse de informa]ie. Spre deosebire de acestea, actuala carte ;mbrac\ un arc de timp semnificativ pentru integrarea ]\rii ;n Alian]a Nord-Atlantic\, cuprins ;ntre Revolu]ia Rom=n\ din 1989 [i 2 aprilie 2004 – ziua arbor\rii la sediul NATO a drapelelor celor [apte noi state membre, inclusiv al Rom=niei, precum [i a ;n\l]\rii steagului NATO ;n fa]a sediului Parlamentului din Bucure[ti. Pentru a facilita lectura cititorului, autorii au considerat util s\ prezinte informa]ii privitoare la evolu]iile NATO, ;n ansamblu, cu caractere diferite (aldine) fa]\ de datele (prezentate cu litere normale) viz=nd evolu]iile rom=ne[ti ;n plan politic, diplomatic [i militar. Fiind elaborat\ ;ntr-un institut de cercetare al armatei, lucrarea prezint\ pe larg problematica militar\ a integr\rii, cu aspectele sale conceptuale [i doctrinare, dar [i cu implica]iile ;n domeniile politicii de ap\rare, reformei armatei ;n planurile moderniz\rii conducerii, organiz\rii, ;nzestr\rii, preg\tirii [i ;ntrebuin]\rii for]elor ;n teatrele de opera]ii, ;n conformitate cu standardele NATO. Citatele sunt redate cu litere italice (cursive), iar sursele acestora sunt men]ionate ;n paranteze. Lucrarea cuprinde 37 de anexe care redau c=teva din cele mai importante documente politico-diplomatice sau militare interne [i interna]ionale, ce au jalonat procesul de aderare. Cititorii pot g\si, de asemenea, un set de abrevieri (derivate, ;n general, din limba englez\), precum [i o bibliografie cuprinz=nd principalele surse de documentare> documente cu caracter politic, juridic sau militar, lucr\ri [tiin]ifice, studii de specialitate, reviste de profil, articole de pres\, comunicate ale agen]iilor de pres\ interne [i interna]ionale, site-uri internet [.a. Lucrarea se dore[te a fi un util instrument de lucru pentru orice analiz\ interdisciplinar\ care abordeaz\, secven]ial sau ;n ;ntregul s\u, unul din procesele esen]iale ale devenirii Rom=niei la cump\na dintre milenii> apropierea de NATO p=n\ ;n momentul integr\rii depline ;n organiza]ie.

1989

Rom=nia-NNATO – 11989

35

6-8 martie. Se desf\[oar\, la Viena, reuniunea Conferin]ei pentru Securitate [i Cooperare ;n Europa (CSCE) a mini[trilor afacerilor externe din cele 35 ]\ri membre, consacrat\ ;nceperii negocierilor asupra for]elor armate conven]ionale [i adopt\rii unor noi m\suri de sporire a ;ncrederii [i securit\]ii ;n Europa. Negocierile pentru reducerea for]elor armate urmau s\ se desf\[oare ;ntre NATO [i Organiza]ia Tratatului de la Var[ovia (@;n 23#).

4 aprilie. Aniversarea a patru decenii de la semnarea Tratatului Atlanticului de Nord este marcat\ printr-o reuniune extraordinar\ a Con- siliului Atlanticului de Nord [i diverse ceremonii desf\[urate at=t la sediul NATO, c=t [i ;n capitalele ]\rilor membre.

12 mai. Pre[edintele american George Bush propune aplicarea unui

regim de @cer deschis# (@Open Skies#), pentru cre[terea transparen]ei [i ;ncrederii ;n activit\]ile militare. Aceast\ ini]iativ\ prevede ca ]\rile parti- cipante s\-[i deschid\ spa]iile aeriene [i s\ autorizeze survolarea teritoriu-

lui lor, conform principiului reciprocit\]ii.

8-10 noiembrie. Este ;nl\turat zidul Berlinului, fapt ce marcheaz\ sf=r[itul diviz\rii Europei. }\rile membre ale Alian]ei v\d ;n acest eveni- ment, dincolo de caracterul s\u pur simbolic, o etap\ a unui vast proces, care avea s\ duc\ la apari]ia unei Europe libere [i unite.

2-3 decembrie. La Malta se desf\[oar\ ;nt=lnirea la nivel ;nalt ame- ricano-sovietic\. Liderii celor dou\ superputeri, SUA [i URSS, George Bush [i, respectiv, Mihail Gorbaciov ajung la o serie de ;n]elegeri privind rela]iile bilaterale.

4 decembrie. Are loc, la Bruxelles, reuniunea la nivel ;nalt a Alian]ei Nord-Atlantice, prilej cu care pre[edintele George Bush informeaz\ parti- cipan]ii asupra convorbirilor purtate la Malta cu pre[edintele URSS, Mihail Gorbaciov.

16 decembrie. La Timi[oara are loc o manifesta]ie de protest la care

particip\ c=teva sute de persoane, ;ndreptat\ ;mpotriva evacu\rii for]ate a pasto-

rului protestant Laslo Tökes. Treptat, manifestarea se transform\ ;n revolt\ ;m- potriva lui Nicolae Ceau[escu.

17 decembrie. Se desf\[oar\ [edin]a Comitetului Politic Executiv al CC

al PCR [i teleconferin]a ;n care se condamn\ evenimentele de la Timi[oara, ;n

36

Rom=nia-NNATO – 11989

timp ce Nicolae Ceau[escu amenin]\ cu demisia sa din func]ia de secretar ge- neral al PCR.

18 decembrie. Se trece la reprimarea manifestan]ilor din Timi[oara, ope-

ra]ie care se soldeaz\ cu peste 40 de mor]i [i aproximativ 240 de r\ni]i.

19 decembrie. Pe linia dezghe]ului survenit ;ntre cele dou\ super-

puteri, Eduard {evardnadze, ministrul sovietic al afacerilor externe, efec- tueaz\ o vizit\ la sediul NATO, unde se ;nt=lne[te cu Manfred Wörner, se- cretarul general al Alian]ei [i cu reprezentan]ii permanen]i ai ]\rilor mem- bre. Este prima vizit\ la sediul NATO a unui ministru sovietic.

19-20 decembrie. La Timi[oara se declan[eaz\ grev\ general\, cer=ndu- se demisia lui Nicolae Ceau[escu. Av=nd acordul ministrului Ap\r\rii Na]io- nale, Vasile Milea, generalul-maior {tefan Gu[\, [eful Marelui Stat Major (MStM), ordon\ trupelor armatei s\ se retrag\ ;n caz\rmi. Timi[oara devine primul ora[ liber de comunism al Rom=niei. Se constituie Forumul Democratic Rom=n, prima forma]iune politic\ antitotalitar\, care d\ publicit\]ii o procla- ma]ie.

21 decembrie. La Bucure[ti, Nicolae Ceau[escu organizeaz\ o mare adunare popular\ ;n cadrul c\reia condamn\ manifesta]iile de la Timi[oara [i ;ncearc\ s\ ob]in\ sprijinul bucure[tenilor. Adunarea se transform\ ;ntr-o revolt\ ;mpotriva regimului lui Ceau[escu, la fel ca la Timi[oara. For]ele de ordine intervin cu brutalitate.

22 decembrie. Manifesta]ia din Bucure[ti se extinde. Nicolae Ceau[escu

instituie starea de necesitate pe ;ntreg teritoriul ]\rii [i convoac\ o nou\ [edin]\ a Comitetului Politic Executiv. Dup\ c=teva ore, cuplul Ceau[escu p\r\se[te

capitala cu un elicopter. Fuga dictatorului este interpretat\ ;n ;ntreaga ]ar\ ca momentul eliber\rii de tiranie [i comunism. Se constituie Consiliul Frontului Salv\rii Na]ionale (CFSN), primul orga- nism al puterii revolu]ionare. :n comunicatul c\tre ]ar\ al CFSN, dat publicit\]ii ;n seara zilei de 22 decembrie, se precizeaz\ la punctul 1 din program> @aban- donarea rolului conduc\tor al unui singur partid [i statornicirea unui sistem pluralist de guvern\m=nt# (vezi Anexa nr.1). :n privin]a politicii externe, punctele 9 [i 10 al aceluia[i comunicat exprim\ voin]a politic\ a Rom=niei de a- [i ;nsu[i valorile ;mp\rt\[ite de statele democratice, de a participa nemijlocit la ansamblul ac]iunilor destinate realiz\rii unit\]ii europene, pentru integrare european\ [i euro-atlantic\> @:ntreaga politic\ extern\ a ]\rii s\ serveasc\

Rom=nia-NNATO – 11989

37

promov\rii bunei vecin\t\]i, prieteniei [i p\cii ;n lume, integr=ndu-se ;n #

procesul de construire a unei Europe unite Carte Alb\, Bucure[ti, 1996, p.53)

(MAE [i MApN Rom=nia-NATO.

23-25 decembrie. Continu\ lupta for]elor revolu]ionare cu elemente lo- iale regimului Ceau[escu. So]ii Ceau[escu sunt aresta]i l=ng\ T=rgovi[te, jude- ca]i [i condamna]i la moarte.

26 decembrie. Prin decret al CFSN se formeaz\ un nou guvern, ;n frunte

cu Petre Roman< generalul-locotenent Nicolae Militaru este numit ministru al Ap\r\rii Na]ionale. :n componen]a MApN trec Departamentul Securit\]ii Sta- tului [i alte organe din subordinea Ministerului de Interne.

27 decembrie. Are loc prima plenar\ a CFSN, ;n cadrul c\reia este adoptat Decretul-Lege nr.2 privind constituirea, organizarea [i func]ionarea acestui organism [i a consiliilor teritoriale ale FSN. Este ales Biroul Executiv al CFSN, av=ndu-l ca pre[edinte pe Ion Iliescu.

28 decembrie. Prin decret CFSN, Sergiu Celac este numit ;n func]ia de

ministru al Afacerilor Externe.

1990

Rom=nia-NNATO – 11990

41

10-11 ianuarie. Roland Dumas, ministrul Afacerilor Externe al Fran]ei, efectueaz\ o vizit\ oficial\ ;n Rom=nia, ;n timpul c\reia are convorbiri cu Ion Iliescu, pre[edintele CFSN, [i cu Sergiu Celac, omologul s\u rom=n.

15-16 ianuarie. Se desf\[oar\, la Bucure[ti, Timi[oara [i Sibiu vizita lui Hans-Dietrich Genscher, vicecancelar [i ministru federal de externe al Repu- blicii Federale Germania. Acesta este primit de pre[edintele Ion Iliescu [i de premierul Petre Roman< poart\ convorbiri cu Sergiu Celac.

16 ianuarie - 5 februarie. Se desf\[oar\ la Viena (palatul Hoffburg) lucr\rile Seminarului asupra doctrinelor militare, conceput ca parte com- ponent\ a negocierilor pentru dezarmare, ;ncredere [i securitate ;n cadrul procesului CSCE. Particip\ [efii de stat major din 35 de ]\ri, printre care [i Rom=nia, reprezentat\ de generalul-locotenent Vasile Ionel, prim- adjunct al ministrului Ap\r\rii Na]ionale [i [ef al MStM. Pe parcursul reuniunii, sunt prezentate doctrinele militare ale statelor respective (orient\ri, principii de baz\, tendin]e de evolu]ie etc). :n cadrul reuniunii sunt negociate efectivele sovietice [i americane ce trebuie retrase de pe teritoriile RDG, Poloniei, Ungariei [i Cehoslovaciei. :n acela[i timp, se discut\ [i retragerea unor dispozitive militare occidentale de pe teritoriul Republicii Federale Germania.

Ianuarie. :ntr-o cuv=ntare ]inut\ la Berlin, secretarul de stat al SUA, James Baker, subliniaz\ posibilitatea ca NATO s\ devin\ mai degrab\ o @entitate politic\ dec=t militar\#. El sugereaz\ c\ @Alian]a s-ar putea trans- forma ;ntr-un organism de verificare a acordurilor de control al arma- mentelor, de discu]ii privind conflictele regionale [i de asigurare a ajutorului [i expertizei necesare noilor na]iuni democratice din Estul Europei#. (@Adev\rul#, 20 ianuarie 1990).

1 februarie. Se constituie Consiliul Provizoriu de Uniune Na]ional\

(CPUN), format prin restructurarea CFSN, care asigur\ reprezentarea ;n struc- turile puterii a forma]iunilor politice din acel moment, precum [i a unor perso- nalit\]i ale vie]ii publice rom=ne[ti.

6 februarie. La Tribunalul Municipiului Bucure[ti este ;nregistrat, cel de- al 27-lea partid politic, Frontul Salv\rii Na]ionale (FSN), av=ndu-l ca pre[edinte pe Ion Iliescu.

8 februarie. Evenimentele din anul 1989 ;l determin\ pe secretarul

42

Rom=nia-NNATO – 11990

chiar dac\ Tratatul de

la Var[ovia se autodizolv\, acesta nu este un motiv pentru dizolvarea NATO. Dimpotriv\, exist\ toate motivele pentru a demonstra c\ rostul nostru ca factor de stabilitate va deveni [i mai important#. (Eugen Preda, NATO. Scurt\ istorie, 1999, p.101)

general al NATO, Manfred Wörner s\ declare> @[

]

9 februarie. La Moscova are loc ;ntrevederea dintre Mihail Gorba- ciov [i secretarul de stat american James Baker. Este adoptat\ Declara]ia comun\ sovieto-american\. Eduard {evardnadze, ministrul de Externe sovietic [i James Baker iau ;n discu]ie Tratatul referitor la reducerea [i limitarea armamentelor strategice ofensive, aspecte legate de tratativele privind reducerea trupelor [i armamentelor conven]ionale, interzicerea producerii [i acumul\rii de rezerve de arme chimice etc. :n leg\tur\ cu situa]ia din Europa, cele dou\ p\r]i reafirm\ rolul preponderent jucat de CSCE [i cad de acord asupra organiz\rii unei reuniuni la nivel ;nalt, ;n anul 1990, a celor 35 de state participante.

11-13 februarie. Are loc vizita secretarului de stat american, James Baker, la Bucure[ti. La ;nt=lnirile cu oficialit\]ile rom=ne se discut\ problema reglement\rii rela]iilor politice [i economice dintre SUA [i Rom=nia, pozi]ia SUA fa]\ de redob=ndirea de c\tre ]ara noastr\ a @clauzei na]iunii celei mai favorizate#.

12 februarie. Se deschide la Ottawa (Canada) Conferin]a pentru nego-

cierea elementelor de baz\ ale unui acord privind regimul @cer deschis# (@Open Skies#), la care particip\ cele 23 de state membre ale Tratatului de la Var[ovia [i ale NATO. Conferin]a se desf\[oar\ ;n dou\ faze (12-24 februarie – la nivel de mini[tri de externe< 14-28 februarie – la nivel de exper]i civili [i militari – care au misiunea negocierii elementelor de baz\ ale acestui acord). Tot la Ottawa, ministrul de Externe al URSS, Eduard {evardnadze [i secretarul de stat american, James Baker, ajung la un acord privind paritatea for]elor armate ale URSS [i SUA ;n zona central\ a Europei. (Pentru SUA, zona central\ include teritoriile RFG-ului, Danemarcei, Belgiei, Olandei, Luxemburgului< pentru URSS – teritoriile RDG-ului, Poloniei, Cehoslovaciei, Ungariei.) Efectivele for]elor armate sunt stabilite la 195 000 militari de fiecare parte. :n timpul Conferin]ei de la Ottawa se decide organizarea unei reuniuni, dup\ formula @doi plus patru#, ;n privin]a unific\rii celor dou\ Germanii.

16 februarie. Prin decret CPUN, ;n locul generalului-locotenent Nicolae

Militaru este numit ministru al Ap\r\rii, generalul-colonel Victor Atanasie St\n- culescu.

Rom=nia-NNATO – 11990

43

14 martie. La Bonn, la Ministerul de Externe german, ;ncepe reuniu-

nea unor exper]i din RFG, RDG, Marea Britanie, Fran]a, URSS, SUA, dup\ formula @doi plus patru#, consacrat\ problemei germane.

23 aprilie. La Budapesta se desf\[oar\ cea de-a doua faz\ a Con-

ferin]ei ]\rilor NATO [i statelor participante la Tratatul de la Var[ovia pentru stabilirea regimului @cer deschis#. Continu\ negocierile asupra pro- iectului de tratat privind regimul @Open Skies#, ini]iat de NATO [i asupra amendamentelor aduse de URSS la acest document. Se inten]ioneaz\ ca p=n\ la 12 mai s\ fie elaborat un acord care s\ permit\ ]\rilor participante s\ efectueze zboruri de control reciproce ;n spa]iile lor aeriene.

9-10 mai. Reuniune a mini[trilor ap\r\rii din ]\rile membre ale Alian]ei Nord Atlantice, ;ntruni]i ;n cadrul Grupului pentru Planificare Nuclear\ (NPG) ;n Kananaskis (Canada). Ei analizeaz\ repercusiunile pe care evenimentele aflate ;n curs de desf\[urare ;n Europa le pot avea asupra politicii NATO ;n domeniul securit\]ii. :n aceast\ perioad\, ;n cadrul unei conferin]e de pres\ ]inute la Casa Alb\, pre[edintele George Bush afirm\ c\ NATO trebuia s\ dezvolte @o nou\ strategie#, adaptat\ perioadei actuale. :n acest context, el confirm\ informa]iile potrivit c\rora SUA renun]\ s\-[i modernizeze rachetele cu raz\ scurt\ de ac]iune (sub 500 km), precum [i armamentul nuclear din Europa, subliniind c\> @:n timp ce democra]ia se instaleaz\ ;n ]\rile Europei de Est [i c=nd trupele sovietice se re;ntorc acas\, este mai pu]in necesar s\ avem arme nucleare cu raz\ de ac]iune mai scurt\# (@Adev\rul#, 5 mai, 1990). Pre[edintele american reafirm\ c\ viitorul SUA nu poate fi separat de cel al Europei [i c\ Alian]a Nord Atlantic\ r\m=ne vital\ pentru @locul Americii# ;n Europa [i necesar\ pentru stabilitatea [i cooperarea na]iu- nilor ;n cadrul unei noi ordini europene.

11 mai. La invita]ia Adun\rii Atlanticului de Nord - North Atlantic Assembly (NAA), ministrul rom=n de Externe, Sergiu Celac, ]ine o expunere ;n fa]a acesteia, referitoare la problemele generale care preocup\ ;n acest moment na]iunile europene [i America> securitatea continentului [i intensificarea cola- bor\rii [i bunei ;n]elegeri ;ntre statele lumii.

20 mai. :n Rom=nia se desf\[oar\ primul scrutin liber dup\ 45 de ani de

comunism, eveniment la care particip\, ;n calitate de observatori, peste 550 de personalit\]i str\ine [i peste 1100 de coresponden]i mass-media din ;ntreaga lume. Scrutinul s-a ;ncheiat cu victoria deta[at\ a Frontului Salv\rii Na]ionale

44

Rom=nia-NNATO – 11990

(66,31% pentru Adunarea Deputa]ilor [i 67, 02% pentru Senat), urmat de alte forma]iuni politice, UDMR, PNL, PN}-CD, Mi[carea Ecologist\ din Rom=nia. Pre[edinte al Rom=niei este ales Ion Iliescu cu o majoritate de voturi (85, 07%). Candida]ii PNL [i PN}-CD, respectiv Radu C=mpeanu [i Ion Ra]iu au ob]inut un punctaj de 10,64% [i 4,29% din sufragii.

20-23 mai. Mini[trii ap\r\rii din ]\rile membre NATO, reuni]i ;n cadrul Comitetului pentru Planificarea Ap\r\rii - Defence Planning Com- mitee (DPC), ;ncearc\ s\ fac\ o evaluare a consecin]elor pe care evenimen- tele aflate ;n plin\ desf\[urare ;n Europa pot s\ le aib\ asupra planurilor de securitate ale NATO, ;ncep=nd [i o reexaminare a strategiei militare a Alian]ei.

23-24 mai. O delega]ie rom=n\ de exper]i, condus\ de Theodor Stolojan, prim-adjunct al ministrului Finan]elor, face o vizit\ ;n SUA, la invita]ia Institu- tului Hoover din cadrul Universit\]ii Stanford, California. Membrii delega]iei rom=ne poart\ discu]ii cu exper]i americani asupra principalelor probleme cuprin- se ;n schi]a de strategie a guvernului rom=n cu privire la tranzi]ia la economia de pia]\.

30 mai-2 iunie. Are loc la Washington ;nt=lnirea dintre pre[edin]ii

George Bush [i Mihail Gorbaciov. Cei doi lideri semneaz\ o serie de acor-

duri [i documente, ;ntre altele, reducerea cu 50% a armelor strategice.

:ntre cele dou\ puteri persist\ @un dezacord real# ;n privin]a ]\rilor baltice

[i a viitorului Germaniei.

4-6 iunie. La Bella Center din Copenhaga se desf\[oar\ lucr\rile @Confe- rin]ei asupra dimensiunii umane#, care reune[te mini[trii din cele 35 de ]\ri participante la CSCE. Din partea Rom=niei este prezent ministrul de externe, care, ;n discursul s\u, eviden]iaz\> c\ drepturile omului reprezint\ ;n acel moment ;n Rom=nia, eliberat\ de dictatur\, o prioritate de stat, at=t politic\ c=t [i uman\. Ministrul rom=n propune crearea unui secretariat al CSCE precum [i a unui @centru pentru prevenirea [i reglementarea conflictelor#.

7-8 iunie. Mini[trii afacerilor externe din ]\rile membre ale Alian]ei

Nord Atlantice, ;ntruni]i la Turnberry (Sco]ia), adreseaz\ Uniunii Sovietice

[i celorlalte ]\ri europene un mesaj de prietenie [i de cooperare.

10 iunie. Se ;ntrunesc, ;n prima lor zi de lucr\ri, cele dou\ camere ale

primului Parlament liber al Rom=niei, dup\ 45 de ani de dictatur\.

Rom=nia-NNATO – 11990

45

18-19 iunie. Cele dou\ camere ale Parlamentului ;[i aleg structurile de conducere. La Senat este ales pre[edinte Alexandru B=rl\deanu, iar la Adunarea Deputa]ilor, pre[edinte este ales Dan Mar]ian, ambii membri FSN.

20 iunie. Parlamentul Rom=niei se ;ntrune[te, la Ateneul Rom=n, ;ntr-o

sesiune solemn\, consacrat\ investirii noului pre[edinte ales al Rom=niei, care roste[te jur\m=ntul de credin]\. :n discursul s\u, pre[edintele Ion Iliescu reafir- m\ dorin]a noilor institu]ii democratice instituite de a continua procesul de de- mocratizare a ]\rii, eforturile de integrare a Rom=niei ;ntr-o @Europ\ unit\#. Cu acest prilej este desemnat [i primul ministru al Rom=niei, ;n persoana lui Petre Roman.

28 iunie. :n fa]a camerelor reunite ale Parlamentului, primul ministru Petre

Roman prezint\ componen]a noului guvern> Adrian N\stase, ministru al Afacerilor Externe, generalul-colonel Victor Atanasie St\nculescu, ministru al Ap\r\rii Na]ionale, Victor Babiuc, ministru de Justi]ie etc. :n declara]ia-program prezentat\, guvernul are ca obiective prioritare trecerea la democra]ie [i la economia de pia]\ cu ajutorul reformelor politice (crearea statului de drept, a unei justi]ii puternice [i independente), economice (restr=ngerea treptat\ a monopolului de]inut de sectorul de stat prin privatizare, liberalizarea pre]urilor, reform\ managerial\) [i sociale (asigurarea protec]iei p\turilor sociale dezavantajate)< guvernul prime[te investitura cu o larg\ majoritate (330 voturi pentru, 11 ;mpotriv\).

29-30 iunie. La Innsbruck au loc lucr\rile de var\ ale Adun\rii Parlamen- tare a Consiliului Europei la care particip\ cele 23 de ]\ri membre ale Consi- liului Europei [i delega]i din 6 ]\ri cu statut de invitate speciale RDG, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia [i URSS. :n Comisia de rela]ii cu ]\rile euro- pene nemembre ale Consiliului, se discut\ cererea Rom=niei de a deveni invitat special, ca prim\ treapt\ spre admiterea sa ca membru deplin.

5-6 iulie. La Londra se desf\[oar\ lucr\rile reuniunii la nivel ;nalt a ]\rilor membre NATO, consacrat\ schimb\rilor radicale din ultimii doi ani. Pe agenda reuniunii figureaz\ aspecte legate de cre[terea rolului politic al NATO, viitoarea sa strategie [i adaptarea structurii militare a Alian]ei la noua situa]ie din Europa. Se aprob\ textul unei Declara]ii ;n care la punc- tul 2 se afirm\ c\, de[i r\m=ne o alian]\ defensiv\ colectiv\, NATO trebuie s\ se adapteze modific\rilor survenite. Punctele 6 [i 7 din Declara]ie con]in propuneri pentru guvernele URSS-ului [i ale celorlalte state din Europa Central\ [i de Est de stabilire a unor leg\turi diplomatice normale cu NATO, de instalare a unor rela]ii bazate pe cooperare. Se propune adop-

46

Rom=nia-NNATO – 11990

tarea unei declara]ii comune ;n care s\ se prevad\ ;ncetarea rela]iilor de adversitate [i ;ncheierea unui pact mutual de neagresiune.

14 iulie. Secretarul general NATO, Manfred Wörner face o vizit\ la

Moscova, unde prezint\ conducerii sovietice propunerile con]inute ;n De- clara]ia de la Londra [i transmite hot\r=rea Alian]ei Nord Atlantice de a folosi ;n mod constructiv noile posibilit\]i ce se deschideau pe plan politic.

10 iulie-27 iulie. Se desf\[oar\, la Viena, reuniunea Comitetului pre-

g\titor pentru ;nt=lnirea la nivel ;nalt a celor 35 de state participante la CSCE, programat\ pentru luna noiembrie 1990, la Paris. El are sarcina stabilirii ordinii de zi a Conferin]ei [i fixarea problematicii ce urmeaz\ s\ fie examinat\ de [efii de stat [i de guvern ai celor 35 de state, ;n vederea stabilirii rolului CSCE ;n procesul de edificare a arhitecturii noii Europe.

24 iulie. Primul ministru rom=n, Petre Roman, trimite o invita]ie secreta-

rului general al NATO, Manfred Wörner, de a vizita Rom=nia, pentru a lua un contact direct cu realit\]ile politico-sociale din ]ara noastr\ [i pentru a stabili modalit\]ile de cooperare pentru viitor ;ntre Rom=nia [i Alian]a Atlanticului de Nord. :n scrisoare se specific\ [i dorin]a guvernului rom=n de a fi acceptat un ambasador rom=n la Cartierul General al NATO.

1 august. Rom=nia preia timp de o lun\ pre[edin]ia Consiliului de Securi-

tate al ONU. Lucr\rile sesiunii Conferin]ei pentru dezarmare de la Geneva – cel mai important for interna]ional de negocieri multilaterale consacrate acestei problematici – sunt prezidate de Rom=nia.

2 august. Se produce atacul Irakului asupra Kuweitului. Consiliul Alian]ei Nord-Atlantice declar\ c\ sprijin\ ini]iativa aplic\rii de sanc]iuni pentru ca @Irakul s\ ;n]eleag\ c\ invadarea Kuweitului este inacceptabil\#.

1-2 septembrie. Mini[trii afacerilor externe din ]\rile membre ale CSCE, ;ntruni]i la New-York, adopt\ o rezolu]ie ;n care condamn\ agre- siunea Irakului asupra Kuweitului. Se stabile[te [i desf\[urarea, la Paris, ;n perioada 19-21 noiembrie 1990, a reuniunii la nivel ;nalt a CSCE.

3 octombrie. La Berlin, Parlamentul Germaniei se ;ntrune[te ;ntr-o

[edin]\ extraordinar\ pentru a consfin]i unirea celor dou\ Germanii. :n aceea[i zi, Consiliul Atlanticului de Nord, ;ntr-o reuniune extraordinar\,

Rom=nia-NNATO – 11990

47

prime[te ;n Alian]\ Germania unificat\, ca membru cu drepturi depline.

12 octombrie. Ambasadorul Rom=niei ;n Belgia este autorizat de guver-

nul rom=n s\ ;ntre]in\ leg\turi diplomatice cu NATO.

22 octombrie. La Luxemburg, Comunitatea Economic\ European\ (Eu-

ropean Economic Community - CEE) [i Rom=nia semneaz\ Acordul de coope- rare economic\ [i comercial\.

23 octombrie. Premierul rom=n, Petre Roman, viziteaz\ sediul Alian]ei de

la Bruxelles, unde poart\ convorbiri cu secretarul general al NATO, Manfred Wörner [i se adreseaz\ ambasadorilor celor 16 ]\ri membre NATO. :n urma acestei vizite, guvernul rom=n decide s\ numeasc\ un reprezentant permanent la NATO.

17 noiembrie. La Viena negociatorii CSCE adopt\ primul tratat pri-

vind dezarmarea conven]ional\ ;n Europa, de la Atlantic la Urali. Potrivit prevederilor tratatului, statele membre ale NATO [i ale Tratatului de la Var[ovia pot p\stra fiecare un num\r de 20 000 tancuri, 20 000 piese de artilerie, 30 000 vehicule blindate de lupt\, 6 800 avioane de lupt\, 2 000 elicoptere de atac. Tratatul, adoptat f\r\ rezerve de to]i participan]ii, urmeaz\ s\ fie prezentat [i semnat la Conferin]a la nivel ;nalt de la Paris.

19-21 noiembrie. Are loc la Paris, ;n Palatul Elysée, Conferin]a la nivel ;nalt pentru Securitate [i Cooperare ;n Europa, unde particip\ reprezentan]ii a 22 de ]\ri membre NATO [i ale Tratatului de la Var[ovia. Este semnat Tratatul privind for]ele armate conven]ionale [i se d\ publici- t\]ii o Declara]ie comun\ de nerecurgere la for]\ sau la amenin]area cu for]a ;n care este inclus\ formularea prin care ]\rile semnatare proclam\ c\ nu mai sunt adversare. La finalul reuniunii este semnat\ @Carta de la Paris, pentru o Europ\ nou\, democratic\#. Din partea Rom=niei particip\ [i semneaz\ documentele pre[edintele ]\rii, Ion Iliescu, [i ministrul de Externe, Adrian N\stase. :n discursul s\u, rostit la Paris, pre[edintele Ion Iliescu afirm\> @Noua Rom=nie rezultat\ din Revolu]ia din decembrie 1989 a adoptat o politic\ orientat\ spre resta- bilirea leg\turilor istorice [i tradi]ionale cu celelalte ]\ri din Europa [i America de Nord, ca [i spre dezvoltarea raporturilor cu statele av=nd aceea[i cultur\ [i civiliza]ie latine, ;n contextul deschiderii ei spre toate statele. Politica extern\ a Rom=niei este bazat\ pe axiome de nezdruncinat cooperare, ;n]elegere [i respect reciproc, aderare la principiile dreptului interna]ional#. (@Adev\rul#, 21 noiembrie, 1990).

48

Rom=nia-NNATO – 11990

Conferin]a decide institu]ionalizarea procesului CSCE prin organi- zarea de reuniuni la nivel ;nalt la fiecare doi ani [i la nivel de mini[tri de externe la un an, precum [i crearea unui secretariat al CSCE cu sediul la Praga. :n vederea reducerii riscurilor la adresa securit\]ii ;n Europa, se hot\r\[te ;nfiin]area unui centru de prevenire a conflictelor, cu sediul la Viena, [i crearea unui birou pentru alegeri libere, cu sediul la Var[ovia, cu scopul de a facilita contacte [i schimburi de informa]ii asupra alegerilor din statele semnatare.

26-28 noiembrie. Are loc la Londra cea de-a 36-a sesiune anual\ a NAA. La reuniune particip\ parlamentari din cele 16 ]\ri membre al NATO [i @delega]i asocia]i# din ]\ri din Europa de Est [i URSS. Sunt examinate problemele actuale ale raporturilor dintre ]\rile europene, rela]iile cu fostele ]\ri comuniste europene, extinderea sferei de activitate a NATO, dincolo de cea stabilit\ ;n 1949. :ntr-una din rezolu]iile politice adoptate se arat\ c\ NATO va continua s\ se afle la baza sistemului de securitate [i a politicii externe a statelor membre ale acestei organiza]ii [i va juca un rol decisiv ;n viitoarea arhitectur\ a securit\]ii europene.

26-30 noiembrie. Oliviu Gherman, vicepre[edintele Senatului, particip\ ;n calitate de invitat la Sesiunea NAA.

12 decembrie. Parlamentul rom=n adopt\ Legea privind ;nfiin]area, orga- nizarea [i func]ionarea Consiliului Suprem de Ap\rare a }\rii (CSAT), al c\rui scop este organizarea [i coordonarea unitar\ a activit\]ilor care privesc ap\rarea ]\rii [i siguran]a statului. Principalele atribu]ii ale CSAT, care este prezidat de pre[edintele ]\rii, constau ;n elaborarea concep]iei fundamentale de ap\rare a ]\rii, a structurii sistemului na]ional de ap\rare, a declar\rii sau ;ncet\rii st\rii de r\zboi, precum [i situa]iilor de natur\ s\ impun\ declararea st\rii de urgen]\, a mobiliz\rii par]iale sau generale a armatei. Documentele [i deciziile CSAT sunt supuse aprob\rii Parlamentului.

12-14 decembrie. {eful MStM rom=n, generalul-colonelul Vasile Ionel, viziteaz\ Cartierul Gneral al NATO de la Bruxelles, unde se ;nt=lne[te cu secre- tarul general NATO [i cu reprezenta]ii militari permanen]i ai statelor membre ale Alian]ei.

18 decembrie 1990. Apare Legea privind organizarea [i func]ionarea MApN. Actul normativ stabile[te structura organizatoric\, mecanismul de conducere [i atribu]iile departamentului de resort, ;ntre care amintim> asigurarea

Rom=nia-NNATO – 11990

49

capacit\]ii de ap\rare a ]\rii, preg\tirea operativ\ a teritoriului, organizarea [i ap\rarea frontierelor de stat, reprezentarea armatei ;n exterior etc. Bugetul destinat ap\r\rii este stabilit la 1 415, 2 milioane USD, reprezen- t=nd 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB).

1991

Rom=nia-NNATO – 11991

53

29 ianuarie. Petre Roman, primul ministru al Rom=niei, ;n discursul ]inut la

Strasbourg ;n fa]a Adun\rii Parlamentare a Consiliului Europei, salut\ Declara]ia privind Parteneriatul cu ]\rile Europei Centrale [i de Est, adoptat\ de Consiliul Nord-Atlantic la reuniunea ministerial\ de la Copenhaga [i exprim\ dorin]a Rom=niei de a dezvolta pe larg rela]iile de parteneriat [i conlucrare cu Alian]a.

6 februarie. MAE al Rom=niei se pronun]\, printr-o declara]ie, pentru desfiin]area structurilor militare ale Tratatului de la Var[ovia.

7 februarie. Printr-o hot\r=re a Parlamentului Rom=niei se aprob\ parti-

ciparea unei unit\]i militare rom=ne[ti la opera]ia multina]ional\ Desert Storm (@Furtun\ ;n De[ert#) ;mpotriva Irakului.

9 februarie. :n conformitate cu aprobarea parlamentului, spitalul de cam-

panie nr. 100, cu o capacitate de 100 de paturi [i cu un personal format din 363 cadre militare active, se deplaseaz\ ;n Orientul Mijlociu, pe coasta de est a Ara- biei Saudite (localitatea Al Fabayl). P=n\ la 22 martie, spitalul particip\ la ope- ra]ia Desert Storm, asigur=nd asisten]a medical\ pentru personalul implicat ;n r\zboiul ;mpotriva Irakului. Este prima participare a militarilor rom=ni la misiuni ;n afara grani]elor ]\rii dup\ cel de-al doilea r\zboi mondial.

11 februarie. Se deschid, la Viena, negocierile privind reducerea for-

]elor armate conven]ionale pe continentul european (negocierile 22) [i cele privind noi m\suri de ;nt\rire a ;ncrederii [i securit\]ii ;n Europa (nego- cierile 44).

13 februarie. Cele dou\ Camere ale Parlamentului întrunite ca Adunare

Constituant\, încep dezbaterea proiectului de Constitu]ie.

13-15 februarie. :n cadrul vizitei ;n Belgia [i Luxemburg, ministrul Afacerilor Externe al Rom=niei, Adrian N\stase, se ;nt=lne[te la sediul NATO cu secretarul general al Alian]ei. Cu acest prilej are loc un schimb de vederi despre evolu]iile din statele Europei de Est, implica]iile acestora pentru ]\rile din zon\ [i pentru restul continentului, subliniindu-se importan]a cooper\rii bilaterale pentru asigurarea securit\]ii ;n Europa ;n perspectiva ;ncheierii unor aranjamente de tip nou ;n acest domeniu. Ministrul de Externe a prezentat concep]ia Rom=niei privind asigurarea securit\]ii regionale, ]in=nd cont de dispari]ia Pactului de la Var[ovia.

22 februarie. Parlamentul European aprob\ Acordul Comercial [i de

Cooperare semnat în 1990 de Comunitatea European\ cu România< este

54

Rom=nia-NNATO – 11991

prev\zut\ o perioad\ de cinci ani pentru ridicarea limitelor impuse comer- ]ului cu România, acordarea clauzei na]iunii cele mai favorizate, extinde- rea cooper\rii în domeniul energetic, al educa]iei, turismului [i în domeniul bancar.

25 februarie. Mini[trii de externe [i ai ap\r\rii din [ase ]\ri ale Pactului de la Var[ovia (Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, Rom=nia, URSS [i Ungaria) anun]\, la Budapesta, desfiin]area, p=n\ la 1 aprilie, a structurilor militare ale acestuia (Comitetul mini[trilor Ap\r\rii, Comandamentul Interarme [i Consiliul Tehnic, {tiin]ific [i Militar). :n interven]ia sa, ministrul de Externe, Adrian N\stase, a reafirmat disponibi- litatea Rom=niei de a participa la construc]ia european\ pe baza unui sistem de securitate care s\ exclud\ existen]a blocurilor. El a precizat c\ “:n acest cadru, o direc]ie prioritar\ de ac]iune pentru Rom=nia dup\ anul 1989 este promovarea unor ample rela]ii de parteneriat cu Alian]a Nord Atlantic\ [i cu Uniunea Europei Occidentale, asocierea la Comunitatea Economic\ European\ [i participarea la celelalte structuri europene. Mai mult, Rom=nia contribuie la dezvoltarea dinamic\ a rela]iilor sale cu ]\rile vecine, prin ;nf\ptuirea unor importante proiecte de cooperare regional\ din Balcani, din zona M\rii Negre [i ;ntre statele dun\rene. :n acela[i cadru se situeaz\ interesul autentic al Rom=niei pentru eforturile [i ini]iativele care promoveaz\ securitatea [i cooperarea ;n zona Mediteranei, c\rora le d\ ;ntregul s\u sprijin.”. (MAE [i MApN, Carte Alb\ Rom=nia - NATO, p. 81)

18 februarie. Vizita secretarului general al Uniunii Europei Occiden-

tale – Western European Union (UEO), Wim van Eekelen la sediul NATO, unde se ;nt=lne[te cu secretarul general al Alian]ei, Manfred Wörner. Au loc discu]ii privind dezvoltarea Identit\]ii Europene de Securitate [i Ap\- rare – European Security and Defense Identity (ESDI) [i a cooper\rii dintre cele dou\ alian]e.

1 martie. Parlamentul adopt\ Legea Nr.22, a bugetului administra]iei

centrale de stat pe anul 1991. Bugetul MApN este ;n valoare de 36.749.100 mii lei, reprezent=nd 1.415,2 milioane USD [i 4% din PIB.

6 martie. Ministrul Ap\r\rii, generalul-colonel Victor A. St\nculescu,

eviden]iaz\ ;ntr-un interviu acordat s\pt\m=nalului Armata Poporului, multipli- carea contactelor ;ntre Rom=nia [i NATO. De la ;nceputul anului au avut loc> ;nt=lnirea de la Bruxelles a comandan]ilor militari din NATO, la care a participat [i [eful Marelui Stat Major, generalul-locotenent Vasile Ionel, convorbirile

Rom=nia-NNATO – 11991

55

ministrului de Externe Adrian N\stase cu secretarul general al Alian]ei [i dialogurile cu mini[trii ap\r\rii din zon\ [i din ]\rile membre, Marea Britanie, Fran]a, Spania [i Italia.

21 martie. Pre[edintele Cehoslovaciei, Vaclav Havel, face o vizit\ la

sediul NATO. Este prima vizit\ a unui [ef de stat est european la sediul Alian]ei Atlantice. :n alocu]iunea sa, Havel ar\ta c\ ]ara sa ;mp\rt\[e[te idealurile Alian]ei [i dore[te s\ coopereze pe baza unei rela]ii prietene[ti. Cehoslovacia acord\ o mare importan]\ cooper\rii cu Alian]a [i consider\ de bun augur stabilirea de leg\turi diplomatice [i dezvoltarea contactelor.

24-26 martie. Vizita ;n Rom=nia a unei delega]ii a NAA, condus\ de pre[edintele acesteia, Charles Rose, la invita]ia Parlamentului Rom=niei. Mem- brii delega]iei sunt primi]i de pre[edintele Senatului, Alexandru B=rl\deanu [i de ministrul Ap\r\rii, generalul Victor Athanasie St\nculescu. :n cadrul conferin]ei de pres\ de la Senat, conduc\torul delega]iei NAA men]ioneaz\ c\ prin aceast\ vizit\ s-a urm\rit promovarea rela]iilor cu Parlamentul [i cu poporul rom=n, precum [i stabilirea modalit\]ilor de sprijinire a Rom=niei ;n procesul de tranzi]ie spre o societate pluralist\ [i democrat\. :n acest sens, Charles Rose anun]\ c\ va propune Comitetului Permanent al Alian]ei ca Parlamentul rom=n s\ primeasc\ statutul de „delegat asociat# la activit\]ile Adun\rii, ceea ce confer\ dreptul de a participa la dezbateri [i de a prezenta puncte de vedere proprii.

31 martie. Reprezentan]ii ]\rilor membre ale Tratatului de la Var[o-

via semneaz\, la Praga, documentul de ;ncetare a activit\]ii structurilor sale militare, care sunt dizolvate oficial.

Aprilie. Sub egida Na]iunilor Unite, ;ncepe misiunea de observare UNIKOM desf\[urat\ ;n Irak, care dureaz\ p=n\ ;n luna octombrie a anului 1996. Rom=nia particip\ la misiunile de observare [i raportare cu o echip\ de observatori militari (5 persoane).

10 aprilie. Are loc, la Atena, conferin]a Europa [i Mediterana ;n noua

ordine mondial\. :n interven]ia sa, pre[edintele Ion Iliescu sublinia> @Vedem vizita [i dialogul nostru de ast\zi ca un mijloc de a conferi noi dimensiuni procesului de apropiere a Rom=niei de Alian]a Nord-Atlantic\, prin contacte, consult\ri [i cooperare. Rela]iile cu NATO sunt o prioritate de prim ordin pentru Rom=nia ;n angajamentul s\u fa]\ de procesul de integrare ;n struc- turile euroatlantice. Este o op]iune ireversibil\, determinat\ de ata[amentul ]\rii mele fa]\ de valorile fundamentale ale democra]iei, economiei de pia]\

56

Rom=nia-NNATO – 11991

[i a statului de drept. Ca urmare a componentei sale transatlantice, NATO a reu[it s\ salvgardeze securitatea [i stabilitatea Europei Occidentale ;n timpul r\zboiului rece. :n noul mediu interna]ional, aceast\ organiza]ie ;[i p\streaz\, ;n continuare, importan]a. Pentru Rom=nia, ca [i pentru alte ]\ri din Europa Central\, ea reprezint\ un element esen]ial ;n edificarea noii structuri europene de securitate.” (MAE [i MApN, Carta Alb\, p.81)

17 aprilie. Delega]ia Parlamentului Rom=niei prime[te la Bruxelles

statutul de delega]ie asociat\ pe l=ng\ NAA, statut de]inut p=n\ atunci de Bulgaria, Cehoslovacia, Ungaria, Polonia [i Uniunea Sovietic\ (Ini]iativa Rose - Roth) conform c\ruia, membrii Parlamentului pot lua parte la sesiunile bianuale ale Adun\rii. Ini]iativa Rose - Roth cuprinde trei aspecte distincte> 1. :ncurajarea particip\rii active a legiuitorilor din aceste ]\ri la toate lucr\rile Adun\rii. 2. Organizarea de c\tre NAA a unei serii de semi- nare pe teme care prezentau un interes specific pentru legiuitorii din aceste ]\ri, cum ar fi aspecte ale rela]iilor dintre civili/militari sau stabilitatea

regional\. 3. Inaugurarea programului pentru stagiari ai NAA pentru cer- cet\torii ]\rilor Europei Centrale [i de Est. Func]ionarii din parlamentele ]\rilor din Europa Central\ [i de Est urmau s\ efectueze stagii la Secretariatul Adun\rii de la Bruxelles [i s\ participe la o serie de programe de formare de dou\ s\pt\m=ni. Delega]ia Parlamentului Rom=niei a parti- cipat, ;n cursul anului 1991, la sesiunea de prim\var\ a NAA de la Rotter- dam (23-27 mai) [i la cea de toamn\ de la Madrid (14-22 octombrie),

18-19 aprilie. François Mitterand, pre[edintele Fran]ei, viziteaz\ Rom=nia [i are ;nt=lniri cu oficialit\]ile rom=ne. Este prima vizit\ ;n ]ara noastr\ a unui [ef de stat dintr-o ]ar\ vest european\, dup\ Revolu]ia din decembrie 1989.

29 aprilie. Petre Roman, primul ministru al României, anun]\ remanierea

guvernului în fa]a celor dou\ camere ale Parlamentului. În locul generalului Vic- tor Athanasie St\nculescu, la Ministerul Ap\r\rii este numit generalul- locotenent Nicolae Spiroiu.

2 mai. Este numit noul {ef al MStM, generalul-locotenent Dumitru Cio- flin\, care ocup\ aceast\ func]ie pân\ la 22 ianuarie 1997.

7-10 mai. Are loc vizita ;n Rom=nia a delega]iei Subcomisiei pentru Eu- ropa de Est [i URSS din cadrul Comisiei politice a NAA, condus\ de pre[edin- tele acestui organism, Jan Petersen.

Rom=nia-NNATO – 11991

57

28-29 mai. Urmare a [edin]ei comune DPC [i a NPG, prezidate de secretarul general al Alian]ei, Manfred Wörner, se adopt\ Comunicatul final, prin care se reaminte[te c\ Alian]a a ;nceput dialogul cu ]\rile din Europa Central\ [i de R\s\rit ;n urma Summit-ului de la Londra din 1990. Dialogul va continua prin dezvoltarea rela]iilor de cooperare pe baza prin- cipiilor prev\zute de Carta de la Paris, dep\[indu-se divizarea din trecut. Documentul precizeaz\ c\ Alia]ii trebuie s\ ac]ioneze continuu pentru a ap\ra libertatea [i pacea [i pentru a p\stra echilibrul strategic. De ase- menea, trebuie conservate mijloacele de descurajare credibile precum [i o ap\rare colectiv\ eficient\ pentru a se face fa]\ oric\rei amenin]\ri.

6-7 iunie. Are loc la Copenhaga, ;n cadrul sesiunii Consiliului Nord- Atlantic (North Atlantic Council - NAC), reuniunea mini[trilor de externe din ]\rile membre NATO. Se adopt\ declara]ia intitulat\ Parteneriat cu ]\rile din Centrul [i Estul Europei, prin care se evalueaz\ progresele ob]inute ;n domeniul reformei politice [i economice. Se specific\ faptul c\ divizarea Europei, care a durat decenii, a luat sf=r[it [i c\ se caut\ modalitatea de instituire a unui parteneriat pentru promovarea securit\]ii [i stabilit\]ii ;ntr- o Europ\ liber\ [i nedivizat\. Mijlocul cel mai bun de men]inere a securit\]ii pe ;ntregul continent ;l constituie continuarea dezvolt\rii unei re]ele de rela]ii [i de institu]ii str=ns legate ;ntre ele. :n cadrul acestei re]ele, elementele cheie sunt Alian]a, procesul de integrare european\ [i CSCE. Tot acum, se adopt\ rezolu]ia problemelor referitoare la Tratatul CFE, semnat la Paris ;n noiembrie 1990. Se apreciaz\ c\ tratatul constituie piatra unghiular\ a viitoarei securit\]i europene [i de aceea trebuie ratificat c=t mai repede, pentru a intra ;n vigoare [i a fi integral aplicat. Cu acest prilej, se adopt\ [i Declara]ia cu privire la Atribu]iile Esen]iale de Securitate ale NATO ;n Noua Europ\. Principalul obiectiv al Alian]ei ;l constituie men]inerea libert\]ii [i securit\]ii tuturor membrilor s\i prin mijloace politice [i militare.

28 iunie. Fostele ]\ri comuniste, ;n cadrul ultimei sesiuni a CAER care are loc la Budapesta, adopt\ protocolul privind desfiin]area orga- niza]iei. Se pune cap\t rela]iilor comerciale bazate pe sistemul rublei trans- ferabile [i al pl\]ilor ;n sistem clearing.

1 iulie. Are loc semnarea la Praga a unui protocol prin care struc- turile Tratatului de la Var[ovia sunt desfiin]ate oficial. Se pune astfel cap\t oficial r\zboiului rece. :n alocu]iunea ]inut\ cu acest prilej, pre[edintele Rom=niei, Ion Iliescu, subliniaz\ importan]a pentru ]ara noastr\ a rela]ii- lor cu structurile occidentale pentru men]inerea securit\]ii. @Procesul reali-

58

Rom=nia-NNATO – 11991

z\rii conexiunilor cu structurile vest-europene ne preocup\ ;n m\sur\ deose- bit\. Dorim s\ dezvolt\m conlucrarea cu NATO, ca institu]ie, ;n care practic s-au angajat toate statele care particip\ la ;nt=lnirea noastr\. Salut\m abor- darea nediscriminatorie a Alian]ei Nord-Atlantice fa]\ de ]\rile care au f\cut parte din Tratatul de la Var[ovia, ceea ce, ;n sine poate fi interpretat\ ca o veritabil\ m\sur\ de ;ncredere.” (Ion Iliescu, Momente de istorie II - Docu- mente, alocu]iuni, comentarii - septembrie 1991 - iunie 1996, p.378)

3-5 iulie. Secretarul general al NATO, Manfred Wörner, efectueaz\ o vizit\ ;n Rom=nia, av=nd convorbiri cu pre[edintele ]\rii, premierul, ministrul Afacerilor Externe [i cu ministrul Ap\r\rii Na]ionale. Pre[edintele Rom=niei, Ion Iliescu, este invitat s\ efectueze o vizit\ oficial\ la sediul NATO. :ntre 4-5 iulie, Manfred Wörner particip\ la simpozionul Percep]ii [i concepte de securi- tate ;n Europa de Est, prima manifestare politico-[tiin]ific\ organizat\ la Bucu- re[ti, ;n colaborare cu NATO. Evenimentul se desf\[oar\ la Casa Central\ a Armatei [i contribuie la clarificarea pozi]iilor celor dou\ p\r]i, a problemelor [i a strategiei de planificare [i de ac]iune politic\. :n alocu]iunea sa, pre[edintele Rom=niei, Ion Iliescu, subliniaz\ c\ Rom=nia salut\ hot\r=rile adoptate de Alian]\ privind constituirea de raporturi noi de parteneriat cu ]\rile din Europa Central\ [i de Est. La conferin]a de pres\, Adrian N\stase, ministrul Afacerilor Externe, subliniaz\ semnifica]ia acestui eveniment care constituie prima vizit\ ;n Rom=nia a unui secretar general al NATO, dar [i prima vizit\ a secretarului general al NATO ;ntr-o ]ar\ r\s\ritean\, dup\ dizolvarea Pactului de la Var[ovia.

18 iulie. Referindu-se la dizolvarea Tratatului de la Var[ovia, ;n cadrul

conferin]ei de pres\ de la Palatul Cotroceni, pre[edintele Rom=niei, Ion Iliescu, aduce ;n discu]ie trei direc]ii-op]iune pentru Rom=nia> realizarea unui sistem de tratate bilaterale cu fostele state membre ale Tratatului, cu statele vecine, cu alte state, europene [i ne-europene< desf\[urarea unor ac]iuni pe plan regional [i subregional, ca elemente componente ale procesului general european, ac]iuni care promoveaz\ principiile Cartei de la Paris< sus]inerea procesului general de asigurare a unui cadru de securitate egal pentru toate statele europene.

23-24 iulie. Ministrul de Externe italian, Gianni de Michelis, se afl\ ;n Rom=nia, la invita]ia omologului s\u, Adrian N\stase. Cu acest prilej, se sem- neaz\ Tratatul de prietenie [i colaborare ;ntre Rom=nia [i Italia, primul docu- ment de acest gen ;ncheiat de ]ara noastr\, dup\ decembrie 1989 cu un stat din vestul continentului european.

29 iulie. Este promulgat\ Legea nr. 51 privind Siguran]a Na]ional\ a Ro-

Rom=nia-NNATO – 11991

59

m=niei, care define[te cadrul legal al siguran]ei na]ionale [i enum\r\ amenin]\- rile la adresa acesteia. De asemenea, sunt stabilite coordonatele activit\]ii serviciilor de informa]ii (Serviciul Rom=n de Informa]ii, Serviciul de Informa]ii Externe [i Serviciul de Protec]ie [i Paz\, la care se adaug\ structurile de infor- ma]ii specifice ale Ministerului Ap\r\rii Na]ionale [i ale Ministerului Justi]iei). Activitatea pentru realizarea siguran]ei na]ionale este organizat\ [i coordonat\ de c\tre Consiliul Suprem de Ap\rare a }\rii (CSAT).

19 august. :n urma unei lovituri de stat, pre[edintele sovietic Mihail

Gorbaciov este ;ndep\rtat din func]ie. Pre[edintele rus Boris El]=n cheam\ la grev\ general\, ;n timp ce tancurile, care arboreaz\ drapele ruse[ti, ocup\ pozi]ii l=ng\ cl\direa parlamentului rus.

21 august. NACC ;ntrunit, ;n [edin]\ de urgen]\, avertizeaz\ Uniu-

nea Sovietic\ asupra consecin]elor serioase cu care se va confrunta ;n cazul ;n care va abandona reforma. Pozi]ia de principiu adoptat\ ;n cadrul Declara]iei Consiliului Atlantic de Nord este aceea de condamnare ferm\ a ;nl\tur\rii neconstitu]ionale a pre[edintelui Gorbaciov, a loviturii de stat, a recurgerii la violen]\ pentru intimidarea adep]ilor reformei [i pentru desfiin]area institu]iilor democratice. Cei care ;ncearc\ s\ ia puterea la Moscova pun ;n primejdie procesul de transformare, marcat de principiile Cartei de la Paris. Se cere reinstalarea imediat\ ;n func]ie a pre[edintelui Gorbaciov [i continuarea reformelor democratice. Ca urmare a evenimen- telor de la Moscova, programele de ajutor occidental sunt suspendate.

22 august. Ministrul de Externe Adrian N\stase se afl\ ;n vizit\ la Bruxelles, la sediul NATO.

23 august. NAC public\ declara]ia de anulare a m\surilor luate ;n

urma evenimentelor din Uniunea Sovietic\. @Av=nd ;n vedere faptul c\ Dl. Gorbaciov [i-a reluat func]iile [i c\ ;n Uniunea Sovietic\ a fost restabilit\ ordinea constitu]ional\, Consiliul a decis ;n cursul zilei de azi s\ renun]e la aplicarea m\surilor luate de c\tre mini[trii de Externe la 21 august 1991, deoarece ele nu-[i mai au rostul#. (NATO Review, nr.4, august 1991, p.9)

27 august. Parlamentul Republicii Moldova proclam\ independen]a

]\rii exprim=ndu-[i speran]a c\ noul stat va fi recunoscut de comunitatea interna]ional\.

29 august. Se public\ Hot\r=rea nr.555 prin care se ;nfiin]eaz\ Centrul

60

Rom=nia-NNATO – 11991

Euro-Atlantic, av=nd ca obiectiv organizarea de ;nt=lniri, dezbateri [i schimburi ;ntre speciali[ti pe probleme privind securitatea, cooperarea economic\, tehnico-[tiin]ific\ [i ecologic\, colaborarea cultural\ [i ;n domenii umanitare (vezi Anexa nr.2). Referindu-se la acest eveniment, pre[edintele Ion Iliescu apreciaz\ c\ aceast\ nou\ structur\ reprezint\ un mecanism bilateral Rom=nia- NATO pentru consult\ri periodice [i de urgen]\, un punct de contact al NATO la Bucure[ti, care va preg\ti terenul pentru leg\turi mai str=nse cu Alian]a.

4-9 septembrie. O delega]ie rom=n\ efectueaz\ o vizit\ de documentare [i informare la Cartierul General NATO [i la Comandamentul Suprem al For]elor Aliate din Europa Supreme Headquarters Allied Powers Europe (SHAPE). Au loc convorbiri cu secretarul general adjunct al NATO pentru Afaceri Politice.

18-19 septembrie. O delega]ie SHAPE efectueaz\ o vizit\ de informare [i documentare ;n Rom=nia.

26 septembrie. Premierul Petre Roman demisioneaz\ @pentru c\ a dovedit

c\ nu poate guverna într-o situa]ie dificil\#, conform declara]iei reprezentantului pre[edin]iei Alexandru Mironov. (Domni]a {tef\nescu, Cinci ani din istoria României, o cronologie a evenimentelor decembrie 1989 - decembrie 1994, p.164)

2 octombrie. :ntr-un interviu acordat ziarului Curierul Na]ional, pre[e- dintele Comisiei pentru Securitate [i Ap\rare a NAA afirma> @Suntem foarte mul]umi]i de r\spunsul entuziast al guvernului rom=n fa]\ de proiectul Parte- neriatului pentru Pace. Apreciem modul ;n care se ;n]elege cuprinsul concep- telor de baz\. Parteneriatul pentru Pace este un proiect dinamic, evolutiv, care va permite fiec\rei ]\ri s\ avanseze ;n propriul s\u ritm. Capacitatea fiec\rei ]\ri de a prelua responsabilit\]ile implicate va determina ritmul de integrare ;n acest proces. Este vorba de responsabilit\]i [i de valori ;mp\rt\[ite. Apreciem discu]ia purtat\ ;n leg\tur\ cu evitarea cre\rii de linii de divizare artificial\, fie c\ este vorba de probleme militare, economice sau ;n ceea ce prive[te valorile democratice.” (MAE [i MApN, Cartea Alb\, p.145)

8-18 octombrie. Se desf\[oar\ la Viena un seminar consacrat doctrinelor militare ale ]\rilor participante la CSCE. Rom=nia este reprezentat\ de o dele- ga]ie condus\ de generalul-locotenent Dumitru Cioflin\, secretar de stat [i [ef al Marelui Stat Major.

10 octombrie. Pre[edintele Rom=niei, Ion Iliescu, transmite o scrisoare

secretarului general NATO [i [efilor de stat [i de guvern ai ]\rilor membre

Rom=nia-NNATO – 11991

61

NATO, ;n care se afirm\ disponibilitatea total\ a ]\rii noastre de a coopera cu Alian]a [i statele membre, de a participa la orice formul\ de colaborare deschis\ ]\rilor din Europa Central\ [i de Est. O caracteristic\ a politicii externe o reprezint\ @continuarea eforturilor pentru integrarea ;n structurile vest-euro- pene [i euro-atlantice [i, ;n acest cadru, pentru armonizarea strategiei [i ac]iu- nii politice rom=ne[ti cu orient\rile de baz\ ale Rom=niei, de protec]ie a securi- t\]ii [i integrit\]ii teritoriale. Guvernul va promova o politic\ de consolidare a leg\turilor cu NATO [i UEO, p=n\ la integrarea deplin\ a ]\rii ;n aceste organisme#. (MAE [i MApN, Carte Alb\ Rom=nia-NATO p.56)

17 octombrie. Parlamentul României voteaz\ guvernul Theodor Stolojan

(16 octombrie 1991 - 18 noiembrie 1992), din care fac parte> generalul- locotenent Nicolae Spiroiu, ministrul Ap\r\rii Na]ionale, Victor Babiuc, ministrul de Interne, Adrian N\stase, ministrul Afacerilor Externe, [i Mircea Ionescu Quintus, ministrul Justi]iei.

30 octombrie - 1 noiembrie. La invita]ia secretarului de stat [i [ef al

MStM, generalul-locotenent Dumitru Cioflin\, pre[edintele Comitetului Militar al NATO, Vigleik Eide efectueaz\ o vizit\ ;n Rom=nia. Au loc ;nt=lniri la Ministerul Ap\r\rii cu lideri ai grupurilor parlamentare din Senat, cu delega]ia Parlamentului Rom=niei la NAA [i la Academia de :nalte Studii Militare. Delega]ia este primit\ [i de pre[edintele Rom=niei, Ion Iliescu. :n interviul acordat s\pt\m=nalului Armata Rom=niei, Vigleik Elde arat\ c\, ini]ial, NATO s-a dorit o coali]ie pentru ap\rarea Vestului< ea a evoluat ca o comunitate politico-militar\, av=nd drept scop prevenirea r\zboiului prin solidaritate politic\, ap\rare colectiv\ [i descurajare. Dup\ opinia reprezentantului NATO, iminen]a unui r\zboi este ;nl\turat\, dar trebuie ]inut seama de poten]ialul militar existent pe continentul european. Riscul unui conflict spore[te ;n ]\rile unde instabilitatea este frecvent\ [i unde proliferarea armelor de distrugere ;n mas\ [i a tehnologiei rachetelor balistice a introdus noi amenin]\ri.

7-8 noiembrie. Are loc Summit-ul de la Roma al NAC. {efii de stat [i de guvern dau publicit\]ii noul Concept Strategic al Alian]ei (vezi Anexa nr.3) [i emit Declara]ia de pace [i cooperare. Politica de securitate a Alian]ei se bazeaz\ pe trei componente> dialogul, cooperarea [i men]inerea unui poten]ial de securitate. :n privin]a noilor rela]ii dintre Alian]\ [i Europa Central\ [i de Est, Manfred Wörner, preciza ulterior> @leg\turile diplomatice stabilite dup\ Summit-ul de la Londra cu ]\rile din Europa Central\ [i de R\s\rit au fost ;ncununate de succes fiind punctate de numeroasele vizite la sediul NATO ale conduc\torilor politici [i militari din

62

Rom=nia-NNATO – 11991

aceste ]\ri.” El preciza, c\ @am fost ;n toate capitalele ]\rilor cu care ;ntre]inem rela]ii, pentru a le comunica [efilor de stat, parlamentelor [i popoarelor lor, dorin]a de cooperare a NATO. Practic, nu trece o s\pt\m=n\ ;n care colaboratorii mei apropia]i s\ nu primeasc\ una sau mai multe delega]ii de conduc\tori, parlamentari [i reprezentan]i academici sau ziari[ti din Europa Central\ [i de R\s\rit.” (NATO Review, edi]ia on-line, nr.6, 1991). Tot acum, se adopt\ Declara]ia privind evolu]ia situa]iei din Uniunea Sovietic\, semnat\ de [efii de stat [i de guvern participan]i la reuniune, cu excep]ia reprezentan]ilor Fran]ei. Reuniunea de la Roma marcheaz\ un moment foarte important ;n evolu]ia NATO ;n epoca post r\zboi rece.

8 noiembrie. Se adopt\ Hot\rârea Guvernului României nr.765, publicat\ în M.Of. nr.237 din 25 noiembrie 1991 privind aplicarea de c\tre România a Rezolu]iei nr.713 din 1991 a Consiliului de Securitate a ONU, care instituie em- bargoul asupra livr\rilor de armament c\tre Iugoslavia.

21 noiembrie - 8 decembrie. Adunarea Constituant\ adopt\ Constitu]ia României, care este publicat\, în aceea[i zi, în M.Of. nr.233. Din totalul de 509 parlamentari prezen]i, 414 voteaz\ pentru, 95, împotriv\. Legea fundamental\ adoptat\ instaureaz\ cadrul necesar pentru organizarea [i func]ionarea statului [i societ\]ii române[ti pe baze democratice, care consacr\ reinstaurarea democra]iei constitu]ionale în România creând premisele pentru afirmarea unui regim politic pluralist. Constitu]ia intr\ în vigoare la data aprob\rii ei prin referendum, când se abrog\ Constitu]ia din 21 august 1965. Din totalul de 10 948 468 de cet\]eni prezen]i la vot, 8 464 624 r\spund da (77,3%), [i 2 235 085, nu (20,49%).

25-26 noiembrie. O delega]ie rom=n\, condus\ de ministrul Ap\r\rii Na]ionale, generalul-locotenent Niculae Spiroiu, viziteaz\ NATO [i SHAPE, la invita]ia secretarului general al NATO, Manfred Wörner. Sunt abordate proble- me privind extinderea rela]iilor de colaborare dintre armata rom=n\ [i structurile militare ale NATO [i cu armatele membre ale acestei organiza]ii. :n interviul acordat ;n Armata Rom=niei, [eful delega]iei rom=ne arat\ c\ vizita se ;nscrie ;n m\surile adoptate ;n vederea dezvolt\rii rela]iilor armatei rom=ne cu armatele statelor membre NATO pentru g\sirea celor mai bune domenii [i modalit\]i de colaborare. Ca urmare a acestei vizite, colaborarea NATO – Rom=nia se va extinde prin consult\ri privind structura unei armate moderne, schimburi de ofi- ]eri la studii militare, organizarea de manifest\ri [tiin]ifice, seminarii [i colocvii.

1-6 decembrie. La invita]ia Parlamentului Rom=niei, o delega]ie a Comisiei pentru Afaceri Civile a NAA condus\ de Javier Ruperez [i Huberte

Rom=nia-NNATO – 11991

63

Hanquet efectueaz\ o vizit\ la Bucure[ti. Delega]ia este primit\ de pre[edintele Ion Iliescu [i de primul ministru Theodor Stolojan. Concluziile s-au reg\sit ;n raportul lui Javier Ruperez intitulat Rom=nia, o tranzi]ie incomplet\.

9-10 decembrie. La Maastricht (Olanda) are loc ;ntrunirea Consiliu- lui European. {efii de stat [i de guvern ai Comunit\]ii Europene aprob\ proiectul Tratatului Uniunii Europene. Reuni]i tot la Maastricht, reprezen- ta]ii statelor membre ale WEU invit\ membrii UE s\ adere la WEU sau s\ devin\ observatori. Statele membre NATO sunt invitate se devin\ membri asocia]i ai WEU.

13 decembrie. Primul loc]iitor al premierului Rusiei, Ghenadi Bur-

bulis, efectueaz\ o vizit\ la NATO. Au loc convorbiri cu secretarul general Manfred Wörner privind situa]ia din Uniunea Sovietic\ ;n urma ;nfiin]\rii Comunit\]ii Statelor Independente de c\tre Rusia, Ucraina [i Belarus.

14 decembrie. Prin articolul unic al Legii nr.76 se ratific\ @Acordul dintre

Guvernul României [i Guvernul Republicii Ungaria privind stabilirea unui regim de CER DESCHIS, semnat la Bucure[ti, la 11 mai 1991# (Dr. Gheorghe Diaconescu, Floarea {erban, doctorand Nicoale Pavel, Controlul democratic asupra armatei ;n Rom=nia, p.313). P\r]ile semnatare î[i exprim\ încrederea c\ un regim de CER DESCHIS încurajeaz\ deschiderea reciproc\ [i spore[te previzibilitatea activit\]ilor militare. Astfel de survoluri sunt de natur\ s\ m\reasc\ deschiderea [i transparen]a, s\ creasc\ încrederea [i securitatea [i s\ îmbun\t\]easc\ verificarea m\surilor de control al armamentelor [i s\ promoveze respectarea acestora.

19 decembrie. Adrian N\stase, ministrul Afacerilor Externe, particip\ la

reuniunea ministerial\ a Alian]ei. Cu acest prilej, se adopt\ o Declara]ia comun\

a reprezentan]ilor ]\rilor NATO [i a statelor foste membre ale Tratatului de la Var[ovia.

20 decembrie. Delega]ia oficial\ rom=n\ particip\ la reuniunea inaugu-

ral\ a Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic (North-Atlantic Cooperation Council - NACC) de la Bruxelles, la care particip\ mini[trii de externe [i repre- zentan]ii din 16 ]\ri NATO [i din 9 ]\ri din Europa Central\ [i de Est. Rom=nia devine membru fondator al NACC. :n alocu]iunea sa, Adrian N\stase, ministrul Afacerilor Externe, prezint\ mai multe propuneri, printre care> acreditarea unui ambasador al NATO la Bucure[ti< crearea ;n Rom=nia a unui Centru de infor- mare al NATO< cooperarea cu NATO ;n probleme politice [i de securitate, economice, [tiin]ifice, de transmitere a informa]iei, de infrastructur\ etc.

64

Rom=nia-NNATO – 11991

21 decembrie. Se ;nfiin]eaz\, la Alma Ata, Comunitatea Statelor Inde-

pendente care reune[te, ;ntr-o nou\ structur\ de securitate, fostele republici care constituiau URSS.

25 decembrie. Pre[edintele Mihail Gorbaciov ;[i anun]\ demisia din

func]ia de pre[edinte al Uniunii Sovietice. Uniunea Sovietic\ nu mai exist\ ca actor al rela]iilor interna]ionale.

1992

Rom=nia-NNATO – 11992

67

6-9 ianuarie. :n cadrul @Ini]iativei Rose-Roth#, reprezentan]ii Parlamen- tului Rom=niei particip\ la seminarul de la Copenhaga cu tema Conversia ap\r\rii.

8-14 ianuarie. Are loc vizita ;n Rom=nia a pre[edintelui Funda]iei pentru Studii de Ap\rare Na]ional\ din Fran]a, Pietre Dabezies, care este primit de ministrul Ap\r\rii, Nicolae Spiroiu. Sprijinul acordat de armata francez\ s-a materializat prin participarea unor cadre militare din Rom=nia la diferite cursuri de specializare ;n Fran]a.

10 ianuarie. Are loc prima sesiune a unui Grup de lucru la nivel ;nalt,

;nfiin]at de NACC, ;n scopul discut\rii, ratific\rii [i implement\rii Tratatului CFE.

13 ianuarie. Se deschid, la Viena, negocierile multilaterale referitoare

la reducerea for]elor armate conven]ionale din Europa [i la adoptarea de noi m\suri de ;nt\rire a ;ncrederii [i securit\]ii pe continentul european.

13-16 ianuarie. La invita]ia ministrului Ap\r\rii din Turcia, Neuzat Ayaz, generalul-locotenent Niculae Spiroiu efectueaz\ o vizit\ ;n aceast\ ]ar\. Se analizeaz\ problemele legate de dezvoltarea rela]iilor bilaterale, de perfec]io- narea preg\tirii militare, de cooperarea ;n domeniul industriei de ap\rare. Se stabilesc, de asemenea, principiile de baz\ ale viitorului acord de cooperare.

18 ianuarie. România recunoa[te Republicile Slovenia [i Croa]ia.

26-29 ianuarie. Contraamiralul Mike Harris, loc]iitorul [efului Statului Major al Ap\r\rii din Marea Britanie, viziteaz\ Rom=nia. Se discut\ problemele legate de colaborarea bilateral\, men]ion=ndu-se sprijinul pe care armata britanic\ ;l acord\ Rom=niei pentru preg\tirea cadrelor militare la standardele cerute de NATO.

7 februarie. Mini[trii de externe [i de finan]e ai Comunit\]ii Europene semneaz\ Tratatul de la Maastricht, de constituire a Uniunii Europene, care urma s\ intre ;n vigoare la 1 noiembrie 1993.

9-23 februarie. Au loc alegerile locale, desf\[urate în dou\ tururi de scrutin. FSN ob]ine 639 mandate de primari [i 381 de consilieri. CDR (Conven- ]ia Democratic\ din România) ob]ine 155 mandate de primari [i 245 de consilieri.

68

Rom=nia-NNATO – 11992

12-14 februarie. :n cadrul @Ini]iativei Rose-Roth#, reprezentan]ii Parla- mentului rom=n particip\ la Bruxelles la seminarul interparlamentar privind CSCE [i viitorul securit\]ii europene.

15-20 februarie. Vizita ;n Rom=nia (Bucure[ti [i Bra[ov) a unei delega]ii a Subcomisiei pentru Cooperare [i Convergen]\ Economic\ Est-Vest din cadrul Comisiei Economice a NAA, condus\ de Gérard Gaud, senator socialist fran- cez, pre[edintele subcomisiei. Este prima vizit\ ;n Rom=nia a unui organism al NAA interesat de problemele dezvolt\rii economice ale societ\]ii rom=ne[ti. :n urma vizitei, Kees Zijlistra, parlamentar laburist olandez, vicepre[edinte al Subcomisiei, a elaborat raportul intitulat Rom=nia [i Letonia – economii la r\scruce.

17 februarie. O delega]ie militar\ din Turcia, condus\ de general de

armat\ Dogan Güres, [eful Statului Major General, viziteaz\ Rom=nia.

21-22 februarie. :n cadrul unei noi vizite ;n Rom=nia, Manfred Wörner, secretarul general al NATO, inaugureaz\ Centrul Euro-Atlantic la Bucure[ti. :n cadrul conferin]ei de pres\, acesta arat\ c\ Rom=nia este o ]ar\ care apar]ine Europei ca parte constitutiv\ a evolu]iei europene. Dup\ opinia lui Manfred Wörner, Alian]a va face tot ce este cu putin]\ pentru a asigura dezvoltarea viitoare a Rom=niei, pentru ca aceast\ ]ar\ s\ fie o parte a curentului principal al dezvolt\rii europene. La r=ndul s\u, ministrul Afacerilor Externe, Adrian N\stase a precizat @c\ obiectivul final al Rom=niei ;l reprezint\ integrarea complet\ ;n structurile NATO# [i a cerut ca Alian]a s\ aplice un tratament nediscriminatoriu pentru statele din Europa Central\ [i de Est. (MAE [i MApN, Cartea Alb\, pp.60-61)

4 martie. Parlamentul adopt\ Legea nr.18, prin care Rom=nia ratific\ Tra- tatul de la Paris, cu privire la for]ele armate conven]ionale ;n Europa. Pornind de la obiectivele [i scopurile CSCE, în cadrul c\reia s-au desf\[urat negocierile, se reaminte[te obliga]ia p\r]ilor semnatare @de a se ab]ine, în rela]iile dintre ele, ca [i în rela]iile interna]ionale în general, de la amenin]are cu [/] sau folosirea for]ei împotriva integrit\]ii teritoriale sau independen]ei politice ale oric\rui stat, sau în oricare alt mod incompatibil cu scopurile [i principiile Cartei Na]iunilor Unite#. (Dr. Gheorghe Diaconescu, Floarea {erban, doctorand Nicolae Pavel, Controlul democratic asupra armatei în România, p.343)

10 martie. Ambasadorii ]\rilor reprezentate la NACC adopt\ Progra-

mul de munc\ pentru dialog, parteneriat [i cooperare care urmeaz\ a fi

Rom=nia-NNATO – 11992

69

aplicat din anul 1992. Este vorba despre o consultare mai intens\ cu ]\rile Europei Centrale [i de R\s\rit [i stabilirea unei game largi de activit\]i de cooperare care urmau a fi reanalizate dup\ fixarea bugetului pentru anul 1992. Scopul acestor ac]iuni este de a promova dialogul, parteneriatul [i cooperarea pe probleme de securitate [i alte domenii conexe. Alia]ii se angajeaz\ s\ pun\ la dispozi]ie fondurile necesare pentru finan]area ac]iunilor de cooperare.

11 martie. Departamentul de Stat al SUA î[i exprim\ printr-o decla-

ra]ie satisfac]ia pentru corectitudinea alegerilor locale din România [i î[i afirm\ disponibilitatea de a semna un nou acord bilateral care s\ fie supus aprob\rii Congresului SUA.

16-19 martie. Are loc vizita ;n Rom=nia (la Bucure[ti [i ;n jude]ul Mehe- din]i) a unei delega]ii a Subcomisiei pentru Probleme de Cooperare ;n domeniul Securit\]ii a Comisiei pentru Ap\rare [i Securitate a NAA, condus\ de Jose Lello, deputat socialist portughez, pre[edintele Subcomisiei.

26 martie. Are loc deschiderea conferin]ei CSCE de la Helsinki. Este

semnat Tratatul privind stabilirea unui regim de @Cer Deschis#. Ministrul Aface- rilor Externe, Adrian N\stase, subliniaz\ c\ @Politica extern\ a guvernului nos- tru este inspirat\ de voin]a politic\ de creare a condi]iilor necesare ;nscrierii

ireversibile a Rom=niei ;n spa]iul euro-atlantic [i ;n institu]iile sale viabile [i, totodat\, de sporire a contribu]iei ]\rii la edificarea comunit\]ii de valori euro-

Rom=nia se afl\ ;ntr-o

rela]ie special\ cu NATO [i acord\ o importan]\ deosebit\ particip\rii sale ca partener ;n cadrul Consiliului de Cooperare Nord-Atlantic\.” (MAE [i MApN, Cartea Alb\, p.56 [i urm.)

atlantice, precum [i a unei noi securit\]i continentale [

].

31 martie - 1 aprilie. Se desf\[oar\ la Berlin simpozionul WEU cu

tema @O nou\ ordine a securit\]ii ;n Europa”. :n discursul @Securitatea ;n sud-estul Europei”, Adrian N\stase arat\ c\ dore[te s\ ;mp\rt\[easc\

c\ principalul vehicul al instituirii p\cii [i libert\]ii

pe ;ntregul continent nu rezid\ ;n exacerbarea unor atitudini „parohiale”, ci ;n consolidarea sistemului (recent pus ;n mi[care) de institu]ii interconectate. Bazat pe larga reprezentativitate [i interdependen]a angajamentelor asumate ;n cadrul CSCE, precum [i pe existen]a unor institu]ii viabile [i generatoare de standarde ridicate CEE, NATO, UEO [i Consiliul Europei, noul sistem poate contribui esen]ial la dep\[irea logicii fragment\rii ;n direc]ia unei Europe mai stabile [i mai unite.” (MAE [i MApN, Cartea Alb\, p.65 [i urm.)

@profunda ( )convingere

70

Rom=nia-NNATO – 11992

1 aprilie. Are loc ;nt=lnirea mini[trilor ap\r\rii din ]\rile membre

NACC pentru identificarea posibilit\]ilor de dezvoltare a cooper\rii ;n domeniul ap\r\rii. :ntruni]i pentru prima oar\, reprezentan]ii Germaniei, Belgiei, Canadei, Danemarcei, Spaniei, SUA, Greciei, Islandei, Italiei, Lu- xemburgului, Norvegiei, Olandei, Portugaliei, Marii Britanii [i Turciei, pre- cum [i mini[trii ap\r\rii [i reprezentan]ii Armeniei, Azerbaidjanului, Re- publicii Belarus, Bulgariei, Estoniei, Georgiei, Ungariei, Letoniei, Lituaniei, Moldovei, Uzbekistanului, Poloniei, Republicii Federative Cehe [i Slovace, Rom=niei, Rusiei, Tadjikistanului, Ucrainei analizeaz\ modalit\]ile de aprofundare a dialogului [i cooper\rii. Se elaboreaz\ o list\ a domeniilor care ofer\ posibilitatea cooper\rii pe probleme de ap\rare> strategii militare, managementul politicii de ap\rare, cadrul legal al activit\]ii for]elor armate, armonizarea planific\rii ap\r\rii [i controlul armamentelor, exerci]ii, instruirea ;n domeniul ap\r\rii, for]ele de rezerv\, protec]ia mediului, controlul circula]iei aeriene, cercetare [i salvare, contribu]ia militar\ la ajutorul umanitar, medicina militar\.

8 aprilie. Parlamentul adopt\ Legea Nr.36 a bugetului de stat pe anul

1992. Bugetul MApN este ;n valoare de 152 419 861 mii lei, reprezent=nd 696,6 milioane USD, [i 3,9% din PIB.

10 aprilie. Are loc [edin]a Comitetului Militar al NATO, la care particip\ pentru prima dat\ mini[trii Ap\r\rii [i [efii de Stat Major General din ]\rile Europei Centrale [i de Est. Delega]ia rom=n\ a prezentat politica de securitate [i de ap\rare na]ional\ a Rom=niei, structura organizatoric\ actual\ [i de perspectiv\ a armatei rom=ne, situa]ia industriei de ap\rare [i ac]iunile ;ntreprinse pentru conversia acesteia.

20-25 aprilie. Jacquis Ducuing, secretar general adjunct al NATO pentru probleme [tiin]ifice [i de mediu, viziteaz\ Rom=nia [i este primit de Adrian N\stase, ministrul Afacerilor Externe.

14-18 mai. Are loc cea de-a 38-a sesiune de prim\var\ a NAA la Banff, Canada. :n cadrul [edin]ei Comisiei pentru Afaceri Civile, deputatul spaniol Javier Ruperez a prezentat proiectul de raport intitulat Rom=nia, o tranzi]ie incomplet\.

26-31 mai. Are loc vizita ;n Rom=nia a delega]iei militare conduse de comandantul Colegiului de Ap\rare al NATO cu sediul la Roma, generalul- locotenent Castelo Branco.

Rom=nia-NNATO – 11992

71

4-5 iunie. Are loc la Oslo ;nt=lnirea NACC la nivelul mini[trilor de externe. Reprezentan]ii NATO anun]\ disponibilitatea Alian]ei de a sprijini activitatea de men]inere a p\cii sub responsabilitatea CSCE, prin evaluarea fiec\rui caz ;n parte. :n interven]ia sa, Adrian N\stase, ministrul de Externe al Rom=niei, men]ioneaz\ necesitatea asigur\rii continuit\]ii rela]iilor de parteneriat ;n paralel cu sporirea lor substan]ial\, ;nt\ririi cadrului de dialog [i cooperare, inclusiv prin constituirea de noi canale [i mecanisme pentru comunic\ri [i consult\ri rapide pentru situa]iile de urgen]\ [i ;nfiin]area de reprezentan]e ale NATO ;n ]\rile partenere.

10 iunie. :n cadrul vizitei pe care o efectueaz\ ;n Rom=nia, delega]ia

Ministerului Ap\r\rii din Canada, [eful delega]iei, general Alfred John de Chastelain, declar\ ;n interviul acordat s\pt\m=nalului Armata Rom=niei> Canada r\m=ne un membru activ al Alian]ei, dar ;n cursul anilor 1993-1994 ;[i va retrage majoritatea trupelor din Europa din ra]iuni economice. Canada sprijin\ dezarmarea p=n\ la punctul ;n care ]\rile au suficiente for]e pentru a se ap\ra, dar nu pentru a amenin]a alt\ ]ar\. Dac\ o ]ar\ se simte amenin]at\, ea trebuie s\ aib\ suficiente posibilit\]i pentru a-[i exprima aceast\ ;ngrijorare ;n sistemul de cooperare NATO, OSCE [i ONU.

19 iunie. Mini[trii de externe [i ai ap\r\rii din statele membre UEO

au adoptat la Petersberg (Germania) Declara]ia prin care, pe baza deci- ziilor adoptate la Maastricht, se stabilesc punctele de referin]\ ale viitoru-

lui acestei organiza]ii. Are loc prima reuniune a Consiliului de Mini[tri al WEU la care sunt invita]i s\ participe mini[trii de externe [i ai ap\r\rii din nou\ state foste comuniste> Bulgaria, Republica Ceh\, Estonia, Lituania, Polonia, Rom=nia, Slovacia [i Ungaria. Conform documentului adoptat, ele sunt definite ca state ale Europei Centrale. Statele membre [i-au declarat disponibilitatea de a pune ;n slujba misiunilor militare de sub autoritatea WEU unit\]i militare formate din for]e armate conven]ionale. Misiunile, denumite Misiuni Petersberg, constau din opera]iuni umanitare [i de salvare, de men]inere a p\cii [i ale for]elor de interven]ie ;n gestionarea crizelor. Membrii WEU se angajau s\ coopereze ;n ac]iunile lor al\turi de CSCE [i Consiliul de Securitate al ONU. Referindu-se la acest eveniment, Teodor Mele[canu, secretar de stat la MAE, subliniaz\ c\ @;ntrunirea extrem de important\ de la Petersberg [i documentul adoptat cu aceast\ ocazie ofer\ o baz\ solid\ pentru dezvoltarea ampl\ a rela]iilor Uniunii [i a statelor membre cu cele nou\ ]\ri din Europa Central\ printre care [i Rom=nia. Inten]ion\m s\ edific\m rela]ii tot mai str=nse pe aceast\ baz\. “(MAE [i MApN, Cartea Alb\, p.66)

72

Rom=nia-NNATO – 11992

6 iulie. Are loc la Viena ;ncheierea negocierilor privind efectivele

for]elor armate conven]ionale din Europa prin parafarea Actului Final.

9-10 iulie. Are loc reuniunea CSCE de la Helsinki, unde este semnat Actul final, intitulat Sfidarea schimb\rii. Rom=nia este reprezentat\ de pre[edintele Ion Iliescu [i de ministrul Afacerilor Externe, Adrian N\stase.

13 iulie. Este promulgat\ Legea nr.68 pentru alegerea Camerei Deputa-

]ilor [i a Senatului [i Legea nr.69 pentru alegerea pre[edintelui României. Data alegerilor este fixat\ pentru 27 septembrie 1992.

17-19 iulie. Delega]ia Parlamentului Rom=niei particip\ la Bruxelles la seminarul privind Supravegherea [i controlul de c\tre parlamente a politicii de ap\rare, a cheltuielilor [i for]elor militare.

26-27 iulie. La Joviac (Fran]a) are loc colocviul dedicat Noii Europe. :n discursul s\u, reprezentantul rom=n arat\ c\ ]ara noastr\ @ar dori s\ coopereze tot mai str=ns cu NATO, s\-[i consolideze leg\turile cu structurile la oricare formul\ institu]ional\ de asociere sau cooperare pozitive imediate. Toate acestea sunt menite s\ contribuie la asigurarea premiselor pentru realizarea obiectivului nostru strategic aderarea Rom=niei la Alian]a Nord-Atlantic\, ceea ce ar asigura garan]iile necesare evolu]iei normale a procesului ireversibil de democratizare a ]\rii.” (MAE [i MApN, Cartea Alb\, p.66).

29 iulie. Se desf\[oar\ la Bruxelles reuniunea Comitetului Politic al

NATO cu partenerii de cooperare. Delega]ia MAE rom=n lanseaz\ ini]iativa de invitare a unor observatori din ]\rile membre NACC la o misiune interna]ional\

de monitorizare a embargoului impus Serbiei [i Muntenegrului la punctele de frontier\ de pe teritoriul Rom=niei [i ;n porturile dun\rene.

4 august. Este publicat\ Legea nr. 18 din 4 martie 1992, care ratific\

Tratatul cu privire la for]ele armate conven]ionale din Europa, semnat la Paris la 19 noiembrie 1990. Plafoanele maxime de armament pentru armata rom=n\ constau din> efective – 230 000 militari< total armamente [i tehnic\ grele – 5 380 piese. Ac]iunea de reducere are loc ;n trei etape, ;n perioada 17 iulie 1992 – 19 noiembrie 1995.

23 septembrie. La Adunarea General\ ONU, Adrian N\stase, ministrul

Afacerilor Externe, precizeaz\> @Rela]iile [i cooperarea Rom=niei cu statele membre ale Alian]ei Nord-Atlantice se bazeaz\ at=t pe tradi]ia evolu]iei istorice

Rom=nia-NNATO – 11992

73

a civiliza]iei rom=ne[ti ;n spa]iul european, c=t [i pe comunitatea intereselor [i angajamentelor fa]\ de valorile democra]iei [i statului de drept, pe care socie- tatea noastr\ le-a redob=ndit dup\ Revolu]ia din decembrie 1989. }in s\ reafirm, [i cu acest prilej, interesul constant al Rom=niei de a deveni membru al NATO – obiectiv ;mp\rt\[it de for]ele politice importante ale ]\rii – [i s\ declar c\ accept\m Parteneriatul pentru Pace [i ca o etap\ preliminar\ ;n procesul integr\rii, ca o form\ de cooperare ;n direc]ia ;ndeplinirii graduale a exigen]elor impuse de statutul de membru al Alian]ei.” (MAE [i MApN, Cartea Alb\, p.57)

27 septembrie - 11 octombrie. Au loc alegerile parlamentare [i preziden-

]iale. În urma scrutinului, Ion Iliescu, candidatul FSN, ob]ine 47,34% din voturi, iar Emil Constantinescu, candidatul CDR, 31,24%.

28 septembrie - 2 octombrie. Are loc vizita la Bucure[ti a unei delega]ii

de exper]i militari din Statul Major al NATO, condus\ de generalul Amedeo Sturchio. Activitatea s-a desf\[urat ;n cadrul programului de lucru convenit [i semnat ;n prim\vara anului 1992 la Bruxelles, de c\tre mini[trii de externe [i cei ai ap\r\rii.

2 octombrie. SACEUR, generalul John Shalikashvili inaugureaz\ la

Bielefeld (Germania) Corpul de Reac]ie Rapid\ al Comandamentului Aliat

European (Allied Commander Europe Rapid Reaction Corps - ARRC) al Comandamentului For]elor Aliate din Europa (Alied Command Europe - ACE).

8 octombrie. Vizita ;n Rom=nia a unei delega]ii a Ministerului Ap\r\rii

din Fran]a. Scopul misiunii este acela de finalizare a aspectelor tehnice privind sprijinul acordat de aceast\ ]ar\ pentru aplicarea Acordului bilateral rom=no-

ungar @Cer Deschis# [i identificarea perspectivelor imediate [i de viitor ale colabor\rii rom=no-franceze.

12-14 octombrie. O delega]ie format\ din reprezentan]i ai Parlamen- tului Rom=niei particip\ la Atena la seminarul interparlamentar „Stabili- tatea regional\ ;n Balcani”.

11 noiembrie. Generalul-locotenent Dumitru Cioflin\, secretar de stat [i

[ef al Marelui Stat Major, acord\ un interviu s\pt\m=nalului Armata Rom=niei ;n care prezint\ cele trei cercuri ale securit\]ii na]ionale. Conceptul de securitate na]ional\ reprezint\ o noutate. :n trecut, la fel ce [i celelalte state membre ale

74

Rom=nia-NNATO – 11992

Pactului de la Var[ovia, Rom=nia nu folosea acest concept, toate elabor\rile politico-militare fiind incluse ;n doctrina militar\. Componentele politice, economice, diplomatice nu erau tratate unitar, ca elemente care concur\ la securitatea na]ional\, ci ;n mod separat. :ncetarea @r\zboiului rece# [i dispari]ia bipolarit\]ii militare mondiale determin\ statul s\-[i defineasc\ o concep]ie proprie privind securitatea na]ional\, prin care s\ se stabileasc\ garantarea suveranit\]ii, independen]ei [i unit\]ii statului, a integrit\]ii teritoriale a ]\rii [i a democra]iei constitu]ionale. Securitatea na]ional\ este circumscris\ pe trei cercuri concentrice> primul, cel al vecinilor nemijloci]i, cel de al doilea – cel al securit\]ii zonale (incluz=nd Balcanii [i vecinii cu care nu avem o grani]\ nemijlocit\) [i cel de al treilea, conceptul de securitate european\. La acestea, se adaug\ problemele mai largi ale securit\]ii globale.

11-13 octombrie. Are loc vizita delega]iei NATO condus\ de Cristopher Donnelly, asistent special al secretarului general al NATO pentru problemele Europei Centrale [i R\s\ritene. Delega]ia particip\ la Centrul Euro-atlantic la masa rotund\ Rela]iile de parteneriat ;ntre NATO [i ]\rile Europei Centrale [i de Est.

15-20 noiembrie. Are loc la Bruges, Belgia, sesiunea de toamn\ a NAA. :n cadrul Comisiei pentru Afaceri Civile este discutat, amendat [i adoptat, raportul special intitulat Procesul de democratizare ;n Rom=nia, elaborat de Javier Ruperez. }ara noastr\ prezint\ un Memorandum, care este inclus ca anex\ la raport.

17 noiembrie. Are loc parafarea Acordului de Asociere între EEC [i

România.

19 noiembrie. Camerele reunite ale Parlamentului dau votul de încredere

noului guvern. Cu 260 de voturi pentru [i 203 împotriv\, Nicolae V\c\roiu este investit prim-ministru pentru o perioad\ de patru ani. Din noul guvern fac parte generalul-locotenent Nicolae Spiroiu, ministrul Ap\r\rii Na]ionale, George Ioan D\nescu, ministru de Interne, Teodor Viorel Mele[canu, ministru de stat, minis- tru de Externe [i Petre Ninosu, ministru de Justi]ie.

25 noiembrie. Ministrul Ap\r\rii, generalul-locotenent Niculae Spiroiu,

acord\ un interviu publica]iei Armata Rom=niei, referitor la modernizarea armatei. Ministrul Ap\r\rii explic\ faptul c\ trebuie trecut la o nou\ structur\ a MApN, aceea a comandamentelor pe categorii de for]e ale armatei< se vor stabili clar competen]ele, atribu]iile [i r\spunderile< o parte din competen]ele ministrului [i ale

Rom=nia-NNATO – 11992

75

MStM vor trece la statele majore ale categoriilor de for]e ale armatei< acestea din urm\ vor avea r\spunderi foarte mari, dar [i drepturi de decizie la fel de mari< ;nt=i, trebuie aprobat pachetul de legi privind ap\rarea na]ional\, care se afl\ ;n curs de avizare< trebuie continuat procesul de ;nzestrare a armatei, dezvoltarea mijloacelor de leg\tur\ [i anume a transmisiunilor [i a parcului de autovehicule de trac]iune [i transport. Foarte importante sunt protec]ia social\, asigurarea locuin]elor pentru cadre, a condi]iilor de via]\ [i instruire pentru militarii ;n termen. Se va trece la limitarea armamentelor conven]ionale [i se va continua participarea, pe baz\ de parteneriat, la ac]iunile organizate ;n cadrul proceselor CSCE, de c\tre NATO, WEU [i alte organisme interna]ionale. :n ceea ce prive[te politica militar\ a Rom=niei, programul de guvernare prevede, la capitolul ap\rarea na]ional\, elaborarea concep]iei integrate de securitate na]ional\.

25-27 noiembrie. Sir Peter Woodhead, loc]iitor al Comandantului Suprem Aliat al NATO, viziteaz\ Rom=nia.

11 decembrie. Vizita la Bucure[ti a loc]iitorului secretarului de stat cu

Probleme Politice din Departamentul Ap\r\rii al SUA, Lewis Libly. Partea rom=n\ prezint\ principiile [i realiz\rile reformei armatei, ;n acord cu prevederile constitu]iei [i cele ale acordurilor interna]ionale la care Rom=nia

este parte.

15 decembrie. Secretarul general al ONU, Boutros Boutros-Ghali

solicit\ accesul la planurile NATO, av=nd ;n vedere unele posibile opera]iuni militare ;n fosta Iugoslavie printre care> ;nt\rirea zonei de interdic]ie a zborurilor din Bosnia - Her]egovina, ;nfiin]area de zone de securitate pentru civilii din Bosnia [i metodele de prevenire a extinderii conflictului ;n Kosovo [i ;n Fosta Republic\ Iugoslav\ a Macedoniei.

17 decembrie. La reuniunea ministerial\ a NAC, mini[trii de externe

din ]\rile Alian]ei, ;mpreun\ cu reprezentan]ii ]\rilor membre ale NACC ;[i anun]\ disponibilitatea de a sprijini [i alte ac]iuni ale ONU ;n fosta Iugoslavie [i stabilesc s\ consolideze coordonarea Alian]ei ;n ac]iunile de men]inere a p\cii. Se adopt\ programul de lucru pentru anul 1993 bazat pe dialog, parteneriat [i cooperare.

1992-1993. Are loc, sub mandat OSCE, opera]iunea GROM ;n Transnis- tria (Republica Moldova). Rom=nia particip\ cu o echip\ de 25 de militari ;n cadrul Grupului de Observare pentru Republica Moldova, cu misiunea de obser- vare [i raportare.

1993

Rom=nia-NNATO – 11993

79

11-12 ianuarie. Ministrul francez de Externe, Roland Dumas, ;ntreprinde o vizit\ ;n Rom=nia, ;n cursul c\reia are ;nt=lniri cu pre[edintele Ion Iliescu, premierul Nicolae V\c\roiu [i omologul s\u, Teodor Mele[canu. Cu aceast\ ocazie este semnat Protocolul celei de a 16-a sesiuni a Comisiei mixte interguvernamentale de cooperare economic\, [tiin]ific\ [i tehnic\ rom=no- francez\.

13 ianuarie. La Paris este propus\ spre semnare Conven]ia asupra

armelor chimice (Chemical Weapons Convention - CWC), care vizeaz\ interzicerea total\ a acestor arme. Conven]ia este semnat\ de 127 de ]\ri.

14 ianuarie. NATO adopt\ planuri viz=nd impunerea respect\rii

zonei de excludere aerian\ deasupra Bosniei-Her]egovina, dac\ ONU va adresa o astfel de solicitare.

21 ianuarie. Cea mai ;nalt\ autoritate militar\ a Alian]ei Nord-

Atlantice – Comitetul Militar (Military Committee - MC) – are un nou pre[edinte, mare[alul britanic Richard Vincent. Acesta ;l ;nlocuie[te ;n func]ie pe generalul norvegian Vigleik Eide. Comitetul Militar al NATO este alc\tuit din [efii de stat major ai armatelor statelor membre ale Alian]ei, cu excep]ia Fran]ei [i are rolul de a oferi m\surile considerate necesare pentru ap\rarea comun\ a zonei NATO [i de a stabili directivele principalelor comandamente militare aliate.

25-27 ianuarie. Aurelius Louis Ter Beek, ministrul Ap\r\rii al Olan- dei, se afl\ ;n ]ara noastr\, aceasta fiind prima vizit\ oficial\ dup\ revolu]ia din ’89 a unui ministru al Ap\r\rii dintr-o ]ar\ vest-european\. Demnita- rul olandez are convorbiri cu omologul s\u rom=n Nicolae Spiroiu, pre- mierul Nicolae V\c\roiu [i pre[edintele Ion Iliescu. Vizita ministrului Ap\r\rii al Olandei, precedat\ de vizita ministru- lui Comer]ului din aceea[i ]ar\ [i de interesul manifestat de a investi ;n economia rom=neasc\ de unele mari companii olandeze, a[az\ bazele dezvolt\rii rela]iilor dintre cele dou\ state.

26-27 ianuarie. Este organizat, la Bucure[ti, de c\tre Comitetul NATO de Coordonare a Verific\rii (Verification Coordinating Committee - VCC) ;mpreun\ cu partenerii de cooperare, un seminar despre aplicarea dispozi]iilor Tratatului CFE.

27 ianuarie. Secretarul general al WEU, Willem Van Eekelen, se ;n-

t=lne[te, la Cartierul General al NATO, cu Secretarul General Manfred

80

Rom=nia-NNATO – 11993

Wörner. Este prima ;nt=lnire a reprezentan]ilor celor dou\ organiza]ii de c=nd sediul WEU a fost transferat la Bruxelles pe 18 ianuarie, pentru a discuta despre cooperarea practic\ dintre cele dou\ organiza]ii.

1 februarie 1993. Are loc ceremonia semn\rii Acordului de asociere a

Rom=niei la Comunit\]ile Europene. Partea rom=n\ este reprezentat\ de premierul Nicolae V\c\roiu, ministrul de externe Teodor Mele[canu [i de alte personalit\]i ale vie]ii politice.

3 februarie. O delega]ie NATO condus\ de ambasador Gebhardt von

Moltke, asistentul secretarului general al NATO, ;ns\rcinat cu afaceri politice, viziteaz\ ]ara noastr\.

21 februarie. Pre[edintele Rom=niei, Ion Iliescu, viziteaz\ sediile NATO

[i WEU. Dup\ ;nt=lnirea cu Manfred Wörner, secretarul general al NATO, acesta declar\> @Rom=nia a ;nregistrat, ;n ultimii trei ani progrese remarcabile ;n instaurarea democra]iei [i economiei de pia]\. Rom=nia este o ]ar\ important\ pentru asigurarea securit\]ii [i stabilit\]ii ;n Balcani, ;n partea estic\ a Europei. NATO va face tot ce ;i st\ ;n putin]\ pentru a v\ ajuta.# R\spunz=nd acestei aprecieri, pre[edintele Ion Iliescu declar\> @Pentru noi rela]iile cu NATO reprezint\ o important\ prioritate ;n ;ncercarea de a ne integra structurilor euro-atlantice. Este op]iunea noastr\ ireversibil\! [ }ara noastr\ ;[i reorganizeaz\ doctrina militar\ [i politico-strategic\ pe baza noilor realit\]i na]ionale [i interna]ionale, ;n sensul unei ap\r\ri suficiente [i a profesionaliz\rii armatei, domeniu ;n care dorim s\ colabor\m mai mult cu NATO.” (Observatorul Militar, 24 februarie - 2 martie, 1993)

22 februarie. Este aprobat\ hot\r=rea nr. 15 a Parlamentului Rom=niei privind

aprobarea componen]ei nominale a delega]iei Parlamentului Rom=niei la NAA.

23 februarie. Comitetul NATO asupra Sfid\rilor Societ\]ii Moderne

(Committee on the Challenges of Modern Society - CCMS) ]ine prima [edin]\ oficial\ cu partenerii de cooperare [i analizeaz\, ;ntre altele, problemele trans-frontaliere de poluare a mediului.

24 februarie. Declara]ie a secretarului general al NATO ;n sprijinul

hot\r=rii Statelor Unite de a ;ntreprinde opera]ii de para[utare de colete cu ajutor umanitar ;n estul Bosniei.

25 februarie - 4 martie. Se desf\[oar\ un exerci]iu NATO de aplicare

Rom=nia-NNATO – 11993

81

a procedurilor de gestionare a crizelor (@CMX 93#).

1-3 martie. Cu ocazia unei vizite ;n Statele Unite, Manfred Wörner, secretarul general al NATO, se ;nt=lne[te cu pre[edintele Bill Clinton, cu secretarul de stat Warren Christopher, cu secretarul de stat pentru probleme de Ap\rare Les Aspin [i cu principalii lideri ai Congresului.

10 martie. Consiliul Nord-Atlantic (North-Atlantic Council - NAC)

;ns\rcineaz\ autorit\]ile militare ale NATO s\ elaboreze alternative privitoare la eventuala aplicare a unui plan de pace al ONU pentru Bosnia- Her]egovina.

16 martie. Italia efectueaz\ prima inspec]ie multina]ional\ mixt\ CFE

condus\ de o ]ar\ membr\ NATO, cu participarea partenerilor de cooperare (Azerbaidjan, Polonia [i Ungaria), pentru verificarea unei zone declarate din Rom=nia.

17 martie. Delega]ia Subcomisiei pentru Cooperare ;n Probleme de Ap\-

rare [i Securitate a NAA, condus\ de Jose Lello face o vizit\ ;n Rom=nia. Ministrul rom=n al Ap\r\rii Na]ionale prezint\ oaspe]ilor o succint\ informare cu privire la schimb\rile radicale produse ;n organismul militar ;n cei trei ani care au trecut de la Revolu]ia rom=n\ din decembrie ’89. Subliniz\ caracteristicile doctrinei militare na]ionale, participarea armatei rom=ne pe baz\ de parteneriat la toate activit\]ile din programul NATO [i WEU, preocup\rile pentru modernizarea structurilor, precum [i greut\]ile care rezult\ din insufi- cien]a bugetului. Ministrul Finan]elor, Florin Georgescu, informeaz\ oaspe]ii despre evolu]ia reformei economice, stabilizarea macroeconomic\ [i despre dificult\]ile economice pe care le genereaz\ aplicarea embargoului asupra Iugoslaviei.

22 martie. La propunerea ministrului Ap\r\rii Na]ionale, cu avizul Consiliului Suprem de Ap\rare al }\rii (CSAT), prin decizia prim-ministrului guvernului Rom=niei, nr.28 din 22 martie 1993, Ioan Mircea Pa[cu este numit ;n func]ia de secretar de stat pentru politica de ap\rare [i rela]ii interna]ionale ;n Ministerul Ap\r\rii Na]ionale. Ioan Mircea Pa[cu este primul demnitar civil din structura de conducere a Ministerului Ap\r\rii Na]ionale.

29 martie. Se desf\[oar\, la Bruxelles, cea de a doua reuniune a

mini[trilor ap\r\rii din ]\rile membre NATO cu partenerii de cooperare

82

Rom=nia-NNATO – 11993

din ]\rile Europei de Est [i Central\, pentru analiza situa]iei la zi ;n ceea ce prive[te cooperarea pe probleme de ap\rare [i pentru a proceda la un schimb de vederi asupra unor subiecte privind securitatea. La aceast\ reuniune particip\ [i o delega]ie rom=n\ condus\ de ministrul Ap\r\rii

Cooperarea ;ntre statele

europene are ;n prezent, ;n problematica men]inerii p\cii, un c=mp larg de ac]iune. Consider c\ aten]ia noastr\ ar trebui concentrat\, ;n primul r=nd, spre prevenirea [i opera]ionalizarea unor modalit\]i politice de stingere a conflictelor. Suntem de acord pe deplin cu principiul prev\zut ;n Declara]ia

Na]ionale, care, printre altele, declar\> [

]

supus\ aten]iei noastre, conform c\ruia cooperarea ;n men]inerea p\cii poate aduce beneficii mai mari dec=t preg\tirea unor for]e care s\ aib\ asemenea

misiuni [

.” (Observatorul militar, 7-13 aprilie, 1993)

]

1 aprilie. Programul MIL TO MIL, lansat ;n septembrie 1992, devine

opera]ional [i pentru Rom=nia. Se ;nfiin]eaz\ o echip\ militar\ de leg\tur\ ;ntre Comandamentul Statelor Unite ale Americii din Europa (United States

European Comand - EUCOM) [i Armata Rom=niei.

2 aprilie. SACEUR prime[te sarcina, din partea NAC, s\ ia m\surile

preg\titoare ;n vederea aplic\rii rezolu]iei 816 a Consiliului de Securitate

al ONU, viz=nd respectarea zonei de excludere aerian\ deasupra Bosniei- Her]egovina.

12 aprilie. NATO ;ncepe opera]iunile pentru impunerea respect\rii

zonei de excludere aerian\ asupra Bosniei-Her]egovina, aplic=nd rezolu]ia 816 a Consiliului de Securitate al ONU [i conform hot\r=rii luate pe 8

aprilie de NAC. La opera]ii particip\ for]e aeriene din mai multe ]\ri aliate, precum [i For]a NATO aeropurtat\ de avertizare timpurie (NATO Airborne Early Warning Forces - NAEWF).

13-19 aprilie. Pre[edintele Rom=niei, Ion Iliescu, se afl\ ;n vizit\ ;n SUA, unde particip\ la inaugurarea Muzeului Memorial al Holocaustului. Cu acest prilej [eful statului rom=n se ;nt=lne[te cu Bill Clinton, pre[edintele SUA, Al Gore, vicepre[edinte, Warren Cristopher, secretar de stat.

21 aprilie. Este adoptat\ Legea bugetului de stat pe anul 1993, care pre-

vede o cre[tere economic\ zero [i eliminarea total\, de la 1 mai, a subven]iilor la majoritatea produselor [i serviciilor de baz\ ale popula]iei, paralel cu indexarea salariilor [i a pensiilor. Procentul alocat Ministerului Ap\r\rii Na]ionale reprezint\ 2,36% din PIB.

Rom=nia-NNATO – 11993

83

22 aprilie. La Bruxelles, se ;nt=lnesc Boutros Boutros-Ghali, secre-

tarul general al ONU, [i Manfred Wörner, secretarul general al NATO, pentru a discuta despre situa]ia din fosta Iugoslavie, despre rolul NATO ;n ce prive[te men]inerea p\cii [i, ;n general, despre rela]iile dintre NATO [i ONU.

28 aprilie. Are loc o reuniune, la sediul NATO, a MC cu partenerii de

cooperare, la nivelul [efilor Ap\r\rii [i [efilor de Stat Major General.

6 mai. Secretarul de stat american, Warren Christopher, efectueaz\ o vizit\ la sediul NATO, pentru a discuta despre criza bosniac\.

10 mai. La Bruxelles au loc lucr\rile primei reuniuni a Grupului

Consultativ pentru Rom=nia al Grupului celor 24 de state industrializate,

a B\ncii Mondiale [i a B\ncii Europene de Reconstruc]ie [i Dezvoltare

(European Bank for Development and Reconstruction - BERD). Reprezen- tan]ii acestor organisme consider\ c\ domeniile cheie ale reformei ;n Rom=nia sunt> privatizarea, restructurarea industrial\, liberalizarea pre- ]urilor, reforma bancar\ [i continuarea reformelor ;n agricultur\.

13 mai. Aflat ;n vizit\ ;n Rom=nia, Julian Garcia Vargas, ministrul

Ap\r\rii al Spaniei, este primit de pre[edintele Rom=niei. Se stabilesc coordonate ale unei viitoare colabor\ri ;ntre armatele Rom=niei [i Spaniei.

20-24 mai. La Berlin se desf\[oar\ a 39-a sesiune de prim\var\ a NAA, la care se discut\ probleme legate de viitorul securit\]ii ;n spa]iul euro-atlantic. Rom=nia este reprezentat\ de o delega]ie condus\ de Ion Ra]iu, din care mai fac parte, printre al]ii, Radu Timofte [i Petre Roman – pre[edin]ii comisiilor de ap\rare din Parlament. :n cadrul sesiunii sunt prezentate dou\ rapoarte speciale referitoare la Rom=nia, privind situa]ia economic\ a ]\rii noastre [i a respect\rii de c\tre Rom=nia a embargoului asupra Iugoslaviei, precum [i practicile prin care comunitatea interna]io- nal\ trebuie s\ sprijine ]\rile riverane ;n aplicarea embargoului.

25-26 mai. La sediul NATO, are loc reuniunea ;n sesiune ministerial\

a DPC [i NPG ;n vederea examin\rii, ;ntre altele, a impactului pe care

sus]inerea activit\]ilor de men]inere a p\cii ale ONU [i Organiza]iei pentru

Securitate [i Cooperare ;n Europa (Organisation for Security and Coope- ration in Europe - OSCE) o are asupra ap\r\rii, precum [i aspectele care intereseaz\ ap\rarea, privind proliferarea armelor de distrugere ;n mas\.

84

Rom=nia-NNATO – 11993

1-3 iunie. Are loc vizita ;n Rom=nia a lui Douglas Hurd, ministrul de Externe al Regatului Unit al Marii Britanii [i Irlandei de Nord, ;n scopul intensific\rii rela]iilor dintre cele dou\ ]\ri. Cu aceast\ ocazie are ;nt=lniri cu pre[edintele Ion Iliescu, premierul Nicolae V\c\roiu, pre[edintele Senatului, Oliviu Gherman, ministrul de Externe, Teodor Mele[canu, [i pre[edintele Camerei Deputa]ilor, Adrian N\stase. Se semneaz\ Declara]ia comun\, primul document bilateral dup\ 1989.

1-4 iunie. Se desf\[oar\ vizita oficial\ a [efului Marelui Stat Major rom=n ;n SUA, general locotenent Dumitru Cioflin\, demnitarul rom=n fiind oaspetele Departamentului Ap\r\rii al SUA [i al Comandamentului Suprem al For]elor Aliate din Atlantic (Supreme Allied Commander Atlantic - SACLANT). Delega]ia rom=n\ viziteaz\ Casa Alb\, unde este prezentat\ pre[edintelui Bill Clinton, care [i-a exprimat interesul ;n leg\tur\ cu rela]iile dintre cele dou\ ]\ri.

La Pentagon, ;n cadrul unei ;nt=lniri cu generalul Colin Powell, pre[edintele Comitetului :ntrunit al {efilor de State Majore, sunt abordate aspecte specifice ale colabor\rii pe linie militar\ ;ntre Rom=nia [i SUA. Se discut\ evolu]ia situa]iei din zona geostrategic\ a Rom=niei, situa]ia din fosta Iugoslavie, chestiuni legate de aspecte ale securit\]ii zonale, de perspectivele colabor\rii ;n cadrul NATO.

3 iunie. Se desf\[oar\ la Budapesta cel de-al X-lea Seminar Interna]ional al NATO, pe probleme privind modalit\]ile de adoptare a deciziilor politico-militare. Tema dezbaterilor este> @Adaptarea la realitatea situa]iei din Europa Central\ ;n perioada de dup\ terminarea R\zboiului Rece”.

7 iunie. Se ;ncheie un acord ;ntre guvernul Rom=niei [i guvernul Canadei

privind rela]iile militare. Documentul este semnat la Ottawa de c\tre secretarul de stat [i [eful Marelui Stat Major, generalul Dumitru Cioflin\ [i de amiralul J.R. Anderson, [ef al Statului Major al Ap\r\rii.

8 iunie. La sediul NATO are loc o sesiune comun\ a NAC [i a Con-

siliului WEU. Cele dou\ organiza]ii aprob\ un aranjament unic ;n materie

de comand\ [i control pentru opera]iile navale combinate, efectuate ;n Adriatica de c\tre NATO [i WEU, pentru impunerea respect\rii embar- gourilor impuse de ONU ;mpotriva Serbiei [i Muntenegrului.

10 iunie. Are loc la Atena reuniunea NAC ;n sesiune ministerial\.

Rom=nia-NNATO – 11993

85

Mini[trii Afacerilor Externe ai ]\rilor membre NATO propun ca Alian]a s\ pun\ la dispozi]ie mijloacele sale de protec]ie aerian\ ;n cazul ;n care For]a de Protec]ie a Organiza]iei Na]iunilor Unite (United Nations Protection Force - UNPROFOR) dislocat\ ;n FYROM este atacat\ ;n timpul ;ndeplinirii mandatului s\u global, ;n eventualitatea ;n care ONU ar solicita acest lucru.

11 iunie. Mini[trii din NACC, reuni]i la Atena, anun]\ un program

de cooperare ;n perspectiva activit\]ilor comune de men]inere a p\cii ;n sprijinul ONU sau al OSCE [i dau publicit\]ii un raport al Grupului Ad-hoc asupra Cooper\rii ;n Domeniul Men]inerii P\cii.

30 iunie - 2 iulie. La Praga, se desf\[oar\ un seminar la nivel ;nalt al

NACC pe problema men]inerii p\cii, activitatea reprezent=nd continuarea lucr\rilor Grupului Ad-hoc al NACC asupra Cooper\rii ;n Materie de Men]inere a P\cii.

6 iulie. Un spital de campanie rom=nesc, cu un efectiv de 235 de oameni [i o capacitate de 50 de paturi, particip\ la Opera]iunea Na]iunilor Unite ;n Somalia (United Nations Operations in Somalia UNOSOM). Unitatea militar\ rom=neasc\ ac]ioneaz\ ;n Somalia p=n\ la 26 octombrie.

7-11 iulie. Un grup de exper]i militari apar]in=nd NATO [i SHAPE efectueaz\ o vizit\ ;n Rom=nia, pentru discu]ii la nivel de stat major, a c\ror tematic\ a fost convenit\ ;n prealabil prin consult\ri bilaterale. Discu]iile vizeaz\ mai ales aspecte referitoare la organizarea [i strategia specific\ ministerelor ap\r\rii [i statelor majore generale, func]ion=nd conform unor concep]ii militare moderne. Aceast\ ac]iune se ;nscrie ;n planul pe anul 1993 de cooperare dintre NATO [i Rom=nia.

10-11 iulie. Se afl\ la Bucure[ti o delega]ie din partea NATO, condus\ de generalul-maior Andreas Claessen (Belgia). :n cadrul unei mese rotunde care are loc la Centrul Euroatlantic, el apreciaz\ c\ l\rgirea NATO prin admiterea statelor est-europene ar fi justificat\ numai ;n m\sura ;n care ar duce la cre[terea stabilit\]ii ;n Europa. R\spunz=nd unei ;ntreb\ri referitoare la extinderea Alian]ei, generalul-maior Claessen subliniaz\ c\ pozi]ia oficial\ a NATO, de a nu primi noi membri, nu este ve[nic\, accentu=nd, pentru moment, importan]a cooper\rii militare cu fostele ]\ri membre ;n Tratatul de la Var[ovia.

14-20 iulie. Are loc, la Bucure[ti, un seminar ce dezbate modalit\]ile trecerii la constituirea unor noi structuri de comandament [i de stat major, ;n cadrul c\ruia,

86

Rom=nia-NNATO – 11993

al\turi de ofi]eri rom=ni implica]i ;n acest proces, prezint\ expuneri [i exper]i din cadrul NATO. Manifestarea a oferit prilejul unui schimb de experien]\ ;ntre armata noastr\ [i armatele unor state cu tradi]ie [i experien]\ ;naintat\ ;n domeniu. Principalele aspecte ce suscit\ un interes cu totul aparte pe parcursul seminarului sunt modul de organizare [i func]ionare a organismului interministerial (armata Greciei)< rela]ia rege – ministrul Ap\r\rii – [eful Statului Major General (armata Belgiei)< fazele de planificare , comunicare [i execu]ie bugetar\ (armata SUA)< capacit\]ile cerute de standardizarea structurilor corp de armat\ (armata Olandei)< subordonarea ofi]erilor responsabili cu personalul (armata Germaniei).

15 iulie. Sosesc la Bucure[ti pre[edintele NAA, Loïc Bouvard, [i secretarul general al aceleia[i organiza]ii, Peter Corterier. Loïc Bouvard declar\ c\ urm\re[te intensificarea leg\turilor ;ntre Rom=nia [i NAA, c\ dore[te ca Rom=nia s\ ;[i ocupe rolul ;n Adunare, deoarece ]ara noastr\ face parte istoric, geografic, cultural [i economic din Europa. Secretarul general al Adun\rii afirm\ c\, ;n afara interesului pentru ;nt\rirea rela]iilor Rom=niei cu organismele NATO, vizita delega]iei vizeaz\ problema respect\rii embargoului impus Iugoslaviei, deoarece acest element este foarte important pentru stoparea conflictului.

2 august. Cu prilejul unei reuniuni extraordinare pentru examinarea

situa]iei din Bosnia-Her]egovina, NAC anun]\ c\ Alian]a a decis s\ se preg\teasc\ pentru a lua imediat m\suri mai riguroase ;n cazul ;n care ;ncercuirea ora[ului Sarajevo [i a altor zone va continua, situa]ie care provoac\ bloc\ri sistematice ale transportului ajutoarelor umanitare.

9 august. NAC aprob\ op]iunile operative pentru lovituri aeriene ;n

Bosnia-Her]egovina, op]iuni stabilite conform hot\r=rilor Consiliului din 2 august, [i care vor fi aplicate dac\ Secretarul General al ONU va autoriza

acest lucru.

16-18 august. La invita]ia ministrului rom=n al Ap\r\rii, generalul locotenent Nicolae Spiroiu, pre[edintele Comitetului Militar al NATO, mare[al ;n trupele de uscat britanice, Sir Richard Frederick Vincent, efectueaz\ o vizit\ oficial\ ;n Rom=nia. Oaspetele britanic este informat despre situa]ia general\ din ]ara noastr\, evolu]ia raporturilor cu parteneri din NATO, subliniind c\, ;ntre altele, au fost ;ncheiate, cu armatele multor ]\ri, acorduri de colaborare. Sir Richard Vincent se intereseaz\ de problemele concrete ale colabor\rii cu structurile NATO, de domeniile ;n care armata rom=n\ are nevoie de asisten]\, precum [i de stadiul la

Rom=nia-NNATO – 11993

87

care se afl\ preg\tirea unor for]e pentru men]inerea p\cii.

1 septembrie. Secretarul general al NATO, Manfred Wörner,

;nt=lne[te la Geneva pe omologul s\u de la ONU, Boutros Boutros-Ghali, pentru a analiza perspectivele unei rezolv\ri pa[nice a situa]iei din Bosnia- Her]egovina, precum [i rolul NATO ;n sus]inerea misiunii ONU de men]inere a p\cii ;n fosta Iugoslavie, ca [i stabilirea unor leg\turi mai str=nse ;ntre NATO [i ONU.

7-8 septembrie. Se desf\[oar\ la Viena lucr\rile simpozionului interna]ional cu tema @Stabilitatea [i securitatea ;n Europa Central\ [i de Sud-Est.” Particip\ mini[trii ap\r\rii din Bulgaria, Cehia, Croa]ia, Italia, Slovacia, Slovenia, Polonia, Rom=nia [i Ungaria. Una dintre concluzii este aceea c\ exist\, ;n centrul [i sud-estul Europei, un vid de securitate [i c\ umplerea acestuia trebuie s\ se fac\ prin m\suri temeinice pentru asigurarea stabilit\]ii interne, prin dialog cu celelalte ]\ri, prin acorduri [i rela]ii bilaterale.

21 septembrie. Secretarul General al NATO, Manfred Wörner se ;nt=lne[te la Bruxelles cu ministrul Afacerilor Externe al Rom=niei, Teodor Mele[canu, care reafirm\ c\ Rom=nia se pronun]\ pentru integrarea ;n structurile Alian]ei Nord-Atlantice.

22 septembrie. Thorvald Stoltenberg [i lordul Owen, copre[edin]i ai

Conferin]ei interna]ionale asupra fostei Iugoslavii, efectueaz\ o vizit\ la sediul NATO, pentru a avea o ;ntrevedere cu secretarul general [i cu

pre[edintele MC asupra aplic\rii unui eventual plan de pace pentru Bosnia-Her]egovina.

2 octombrie. Pre[edintele rus Boris El];n avertizeaz\ printr-o serie de

scrisori pe [efii de stat ai Fran]ei, Germaniei, SUA [i Marii Britanii c\ este ;mpotriva includerii ]\rilor Europei de Est ;n NATO. Acesta propune ca

securitatea din zona est-european\ s\ fie asigurat\ de NATO ;mpreun\ cu Rusia.

4 octombrie. Consiliul de securitate al ONU prelunge[te cu [ase luni

mandatul for]ei de men]inere a p\cii ;n Croa]ia [i ;n Bosnia. For]ele de men]inere a p\cii din Croa]ia sunt autorizate s\ ia toate m\surile necesare, inclusiv s\ utilizeze for]a, pentru a-[i asigura securitatea [i libertatea de mi[care.

88

Rom=nia-NNATO – 11993

5 octombrie. Este emis\ hot\r=rea de guvern nr.503 privind autorizarea

Ministerului Ap\r\rii Na]ionale de a angaja militari pe baz\ de contract pentru completarea necesarului armatei cu personal de specialitate.

6 octombrie. MAE rom=n apreciaz\ c\ nici una din ]\rile est-europene nu

are nevoie de aprobarea pre[edintelui rus Boris El];n pentru intrarea ;n NATO. Secretarul General al NATO, Manfred Wörner, se pronun]\ ;n favoarea unei @eventuale# ader\ri la NATO a ]\rilor din fostul Tratat de la Var[ovia. Aceea[i pozi]ie o afirm\ [i Volker Ruhe, ministrul german al Ap\r\rii.

6-9 octombrie. O delega]ie militar\, condus\ de [eful Statului Major General al Armatei Belgiene, generalul-locotenent Joseph Chalier, se afl\ ;n vizit\ ;n ]ara noastr\. Oaspe]ii sunt informa]i cu privire la transform\rile democratice produse ;n Rom=nia ;n perioada parcurs\ dup\ revolu]ia din decembrie ’89, la procesul de ;nnoire [i modernizare a organismului militar. Sunt eviden]iate orientarea ]\rii noastre spre structurile de securitate european\ [i rela]iile bune ale Armatei Rom=niei cu NATO [i WEU, cu armatele statelor apar]in=nd acestor organisme. Joseph Chalier apreciaz\ realiz\rile ]\rii noastre ;n procesul de ;nf\ptuire

a democra]iei, a statului de drept [i stabilit\]ii Rom=niei ;n zona geografic\ ;n

care se afl\. Punctul de vedere al oaspetelui belgian este c\ nu poate fi vorba numai despre o securitate a Europei de Est sau o securitate a Europei de Vest, ci

despre o singur\ securitate, cea european\.

8 octombrie. Dup\ vizita prilejuit\ de constituirea la Bucure[ti a Comi-

siei Economice a Parlamentului M\rii Negre, Husamettin Cindoruk, pre[edin- tele Parlamentului turc, declar\ c\ Turcia sprijin\ ;n mod cert integrarea ]\rii noastre ;n NATO> @Credem c\ NATO se va ;nt\ri prin intrarea Rom=niei, iar Marea Neagr\ va deveni o cetate puternic\.” (Adev\rul, 8 octombrie, 1993)

8-9 octombrie. Liderul PD Petre Roman este desemnat, ;n cadrul celei de

a 39-a sesiuni ordinare a NATO, la Copenhaga, raportor special la Comisia Politic\ a NAA.

10-11 octombrie. Frank Wisner, subsecretar de stat pentru politica de ap\rare la Departamentul Ap\r\rii al SUA, ;nso]it de o delega]ie, efectueaz\ o vizit\ ;n Rom=nia. Scopul vizitei este abordarea unor probleme de interes comun, legate de viitorul securit\]ii europene, de extinderea NATO, precum [i de modul ;n care Rom=nia [i SUA ar putea s\-[i ;nt\reasc\ colaborarea ;n probleme de securitate.

Rom=nia-NNATO – 11993

89

12 octombrie. Se desf\[oar\ la Copenhaga lucr\rile sesiunii de toam- n\ a NAA. Din partea Rom=niei particip\ o delega]ie parlamentar\ con- dus\ de Ion Ra]iu, delega]ie care [i-a exprimat punctul de vedere ;n leg\- tur\ cu necesitatea includerii ;n NATO a ]\rilor foste comuniste.

18-19 octombrie. Ministrul Ap\r\rii Na]ionale, generalul-locotenent Niculae Spiroiu, viziteaz\ Germania, la invita]ia omologului s\u, Volker Ruhe. Cei doi mini[trii semneaz\ acordul militar rom=no-german, document care consolideaz\ bazele cooper\rii militare ;ntre cele dou\ state. Prin semnarea acestui acord se convine ca partea german\ s\ instruiasc\ ofi]eri rom=ni [i s\ acorde asisten]\ pentru procesul de reform\ al armatei rom=ne.

18-20 octombrie. Se desf\[oar\ la Bucure[ti un seminar organizat de NACC cu sprijinul Ministerului Ap\r\rii Na]ionale al Rom=niei, av=nd tema @Formarea [i perfec]ionarea preg\tirii ofi]erilor ;ntr-o societate democratic\”. Activitatea se adreseaz\ exper]ilor civili [i militari din ]\rile NATO [i cele ale partenerilor de cooperare dintr-un domeniu de baz\ al institu]iei militare – cel al instruirii [i educ\rii. Activitatea vizeaz\ ad=ncirea cooper\rii [i parteneriatului, eviden]ierea unor c\i comune ;n formarea [i preg\tirea ofi]erilor ;ntr-o societate democratic\.

20-21 octombrie. Are loc, la Travemünde, ;n Germania reuniunea mini[trilor Ap\r\rii din ]\rile membre NATO, pentru a proceda la un schimb informal de vederi asupra unei serii ;ntregi de probleme, cu deosebire asupra propunerii de Parteneriat pentru Pace [i a conceptului For]elor Operative Multina]ionale Interarme (Combined Joint Task Forces CJTF), precum [i asupra amenin]\rii reprezentate de proliferarea armelor de distrugere ;n mas\.

24 octombrie. Sose[te la Bucure[ti Stephen Oxman, asistent pentru Europa [i Canada al Secretariatului de Stat al SUA, ;n vederea examin\rii cu oficialit\]ile rom=ne a propunerii americane de realizare a @parteneriatului pentru pace# (Partnership for Peace PfP) ;ntre NATO [i ]\rile Europei estice.

2 noiembrie. Pre[edintele SUA Bill Clinton semneaz\ acordarea clauzei

na]iunii celei mai favorizate Rom=niei, dup\ adoptarea acestei decizii [i de c\tre

Congresul SUA.

3 noiembrie. Pe l=ng\ Parlamentul Rom=niei ia fiin]\ Consiliul Na]ional

Consultativ pentru Integrare Euro-Atlantic\, compus din reprezentan]i ai partidelor parlamentare.

90

Rom=nia-NNATO – 11993

9-12 noiembrie. Klaus Naumann, inspectorul general al Bundeswehrului, efectueaz\ o vizit\ ;n Rom=nia. Este elaborat un plan de lucru bilateral pentru anul 1994, ce cuprinde 42 de activit\]i comune. Sunt identificate domenii ale colabor\rii dintre cele dou\ armate> politic\ militar\< preg\tirea cadrelor< ;nv\]\m=ntul militar< schimburi de experien]\ ;n instruirea trupelor< asigurare logistic\< metodologia ;nzestr\rii [i moderniz\rii armatei< istorie militar\< medicin\ militar\< cultur\< mass-media etc.

12 noiembrie. Cu ocazia unei vizite ;n ]ara noastr\ a ministrului Ap\r\rii al Belgiei, Leo Delcroix, este semnat un protocol de colaborare ;ntre cele dou\ ministere ale ap\r\rii. Leo Delcroix ;[i exprim\ disponibilitatea pentru o str=ns\ conlucrare cu armata rom=n\, ;ndeosebi ;n cadrul PfP, ar\t=nd c\ ]ara sa nu dore[te nici o discriminare ;ntre statele membre PfP.

15-17 noiembrie. Comitetul de Coordonare [i Verificare (Verification Co-ordinating Committee VCC) conduce un seminar organizat la sediul NATO, ;mpreun\ cu ]\rile partenere din NACC, pe tema cooper\rii ;n domeniul verific\rii [i aplic\rii dispozi]iilor de control a armamentelor conven]ionale con]inute.

16-17 noiembrie. Sose[te la Bucure[ti Sir Dudley Smith, pre[edintele Adun\rii Parlamentare a WEU. Dup\ o serie de ;ntrevederi cu oficialit\]ile rom=ne (Parlament, MAE) oaspetele particip\ la o mas\ rotund\ la Centrul Euro-Atlantic, unde prezint\ noi puncte de vedere ;n leg\tur\ cu PfP.

25 noiembrie. Fernando Joaquimo Nogueira, vice prim-ministru, ministrul Ap\r\rii Na]ionale al Portugaliei, sose[te ;n Rom=nia. Declara]ia de inten]ie semnat\ cu omologul s\u rom=n men]ioneaz\ faptul c\ aceast\ vizit\ este una de evaluare, de ;nceput al colabor\rii ;ntre cele dou\ departamente de resort, urm=nd ca ulterior s\ fie realizate acorduri anuale de colaborare ;ntre armata rom=n\ [i armata portughez\.

2 decembrie. Se desf\[oar\ reuniunea ministerial\ a NAC. Mini[trii

afacerilor externe din ]\rile membre ale NATO analizeaz\ conceptul PfP [i

propunerile conexe, ;n perspectiva preg\tirii ;nt=lnirii la v=rf, din ianuarie

1994.

3 decembrie. La reuniunea ministerial\ a NACC de la Bruxelles particip\ [i Teodor Mele[canu, ministru de stat, ministrul Afacerilor Externe.

Rom=nia-NNATO – 11993

91

8-9 decembrie. DPC [i NPG ale NATO se reunesc la Bruxelles ;n se- siune ministerial\. Mini[trii examineaz\ noile sarcini ale Alian]ei, inclusiv sus]inerea activit\]ilor de men]inere a p\cii efectuate de ONU [i de OSCE, precum [i conceptul CJTF. Mini[trii ;[i exprim\ ferma sus]inere fa]\ de ini]iativa PfP.

14 decembrie. Are loc o reuniune comun\ a NAC [i a Consiliului

WEU la nivel de ambasadori, la sediul WEU din Bruxelles.

24 decembrie. Ion Iliescu, pre[edintele Rom=niei, adreseaz\ [efilor de

stat [i de guvern ai statelor membre NATO, precum [i secretarului general al Alian]ei o scrisoare ;n care reafirm\ dorin]a ]\rii noastre de a deveni membru cu drepturi depline a Organiza]iei Tratatului Atlanticului de Nord.

1994

Rom=nia-NNATO – 11994

95

10-11 ianuarie. La reuniunea la nivel ;nalt de la Bruxelles, [efii de stat [i de guvern din ]\rile Alian]ei lanseaz\ Parteneriatul pentru Pace (PfP), invit=nd s\ se al\ture celelalte state participante la lucr\rile NACC, precum [i alte state din cadrul OSCE, capabile [i dornice s\ contribuie la acest program. Este dat publicit\]ii Documentul-cadru al PfP (vezi anexele nr.4 [i nr.5). :n discursul ]inut ;n fa]a oficialit\]ilor belgiene, pre[edintele ameri- can Bill Clinton declar\, printre altele> @Fostele state comuniste trebuie s\

ia singure deciziile ce le vor determina viitorul. :n ceea ce ne prive[te, noi trebuie s\ le ajut\m s\-[i defineasc\ alegerea. Nu putem sta indiferen]i.” (Rom=nia liber\, 10 ianuarie, 1994) Pre[edintele Rom=niei, Ion Iliescu, d\ o declara]ie ;n care afirm\ c\ extinderea NATO c\tre centrul [i estul Europei, proces al c\rui prim pas ;l reprezint\ programul PfP, are semnifica]ia unei decizii istorice> @Consider\m Alian]a Atlanticului de Nord ca principala organiza]ie ;n

]

m\sur\ s\ asigure cadrul necesar stabilit\]ii [i securit\]ii pe continent [

}in s\ reafirm, [i cu acest prilej, interesul constant al Rom=niei de a deveni

membru al NATO – obiectiv ;mp\rt\[it de for]ele politice importante ale ]\rii

. (@Observatorul

– [i s\ declar c\ accept\m Parteneriatul pentru Pace [ Militar#, 19-25 ianuarie, 1994)

]

15 ianuarie. Ambasadorul american la ONU, Madeleine Albright,

viziteaz\ Rom=nia ca trimis special al pre[edintelui SUA, Bill Clinton, pentru a

purta discu]ii cu oficialit\]ile rom=ne privind PfP.

26 ianuarie. Ministrul Afacerilor Externe al Rom=niei, Teodor

Mele[canu, semneaz\, la sediul NATO, Documentul-cadru al PfP, Rom=nia fiind prima ]ar\ ce ader\ la acest document. Din partea NATO, Documentul-cadru este semnat de c\tre adjunctul secretarului general al Alian]ei, Amadeo de Franchis. Programul Parteneriatului urm\re[te extinderea [i intensificarea cooper\rii politice [i militare ;n Europa, pentru cre[terea stabilit\]ii, diminuarea amenin]\rilor la adresa p\cii [i construirea unor rela]ii solide, prin promovarea spiritului de cooperare practic\ [i angajare fa]\ de principiile democratice care stau la baza Alian]ei. Acest nou cadru ofer\ ]\rilor participante posibilitatea de a-[i ;nt\ri rela]iile cu NATO, ;n conformitate cu propriile lor interese [i capacit\]i individuale. Se prevede ca NATO s\ se consulte cu oricare participant activ la parteneriat, dac\ acel partener percepe o ameni]are direct\ la adresa integrit\]ii teritoriale, independen]ei politice sau securit\]ii sale. Con]inutul concret al programelor de parteneriat pentru pace va fi determinat de oferta pe care o va face fiecare ]ar\ angajat\ ;n acest proiect de colaborare cu NATO.

96

Rom=nia-NNATO – 11994

1 februarie. Sergio Silvio Balanzino (Italia) ;l ;nlocuie[te pe Amadeo de Franchis ;n postul de loc]iitor al secretarului general al NATO.

6 februarie. Boutros Boutros-Ghali, secretarul general al ONU, soli-

cit\ ca NATO s\ se preg\teasc\ ;n eventualitatea unor lovituri aeriene ;mpotriva pozi]iilor de artilerie din interiorul sau din ;mprejurimile ora[ului Sarajevo.

6 martie. Are loc o remaniere guvernamental\ prin intermediul c\reia Gheorghe Tinca, diplomat de profesie, este numit ;n func]ia de ministru al Ap\- r\rii Na]ionale, iar Doru Ioan T\r\cil\ este desemnat la conducerea ministerului de Interne.

Aprilie. CSAT dezbate [i aprob\ proiectele documentelor @Concep]ia integrat\ privind securitatea na]ional\ a Rom=niei# [i @Doctrina militar\ de ap\rare a Rom=niei#. Cele dou\ documente sunt trimise Parlamentului Rom=niei pentru discutare [i adoptare.

10 aprilie. Ca urmare a unei cereri adresate de Comandamentul for]ei ONU [i sub coordonarea unui controlor aerian al ONU, avioane ale NATO furnizeaz\ un sprijin nemijlocit pentru protec]ia personalului ONU de la Gorazde, zon\ de securitate desemnat\ de ONU ;n Bosnia- Her]egovina.

21-24 aprilie. La Palatul Parlamentului din Bucure[ti se deschid lucr\rile Forumului Crans Montana, manifestare interna]ional\ de anvergur\ la care particip\ [ase [efi de stat, nou\ prim-mini[tri [i viceprim-mini[tri, cinci pre[edin]i [i vicepre[edin]i de parlament, 12 mini[tri de externe, 12 secretari generali de organiza]ii interna]ionale, 20 de al]i mini[tri, ambasadori, membrii ai corpului diplomatic, personalit\]i politice, oameni de afaceri. Tematica forumului este axat\ pe problematica regiunii est-europene [i a Orientului Mijlociu. Organizarea Forumului Crans Montana la Bucure[ti, a[a cum afirm\ pre[edintele acestuia, Jean-Paul Carteron, reprezint\ o recunoa[tere a rolului Rom=niei ;n aceast\ regiune a lumii, o confirmare a interesului pe care ]ara noastr\ ;l suscit\ ;n cercurile politice [i de afaceri interna]ionale.

25-28 aprilie. O delega]ie militar\ condus\ de Gheorghe Tinca, ministrul Ap\r\rii Na]ionale al Rom=niei, efectueaz\ o vizit\ oficial\ ;n Marea Britanie [i Irlanda de Nord.

Rom=nia-NNATO – 11994

97

Delega]ia are convorbiri cu Malcolm Rifkind, secretar de stat pentru Ap\rare, Jeremy Hanley, ministru de stat pentru for]ele armate [i cu amiralul Jack Slater, vice-[eful Statului Major al armatei britanice. Este semnat Memorandumul de ;n]elegere asupra programului de contacte ;n domeniul ap\r\rii pe anii 1994-1995.

26 aprilie. Este aprobat\ hot\r=rea de guvern nr. 75 privind ;nfiin]area,

organizarea [i func]ionarea Comisiei Guvernamentale pentru Restructurarea Industriei de Ap\rare. Aceasta are urm\toarele atribu]ii> elaboreaz\ [i prezint\ Guvernului spre aprobare proiectele programelor curente de restructurare< elaboreaz\ proiecte privind structura [i modul de organizare [i func]ionare a industriei de ap\rare< ini]iaz\ colabor\ri interna]ionale ;n domeniul restructur\rii industriei de ap\rare.

27-29 aprilie. La Budapesta, ;n Ungaria, are loc un seminar al NACC asupra planific\rii [i gestion\rii programelor na]ionale de ap\rare.

28 aprilie.

Are loc ceremonia de inaugurare a Celulei de Coordonare a

Parteneriatului, instalat\ ;n perimetrul SHAPE, la Mons, ;n Belgia.

• Ministrul Ap\r\rii Na]ionale, Gheorghe Tinca, remite Alian]ei Docu-

mentul de prezentare al Rom=niei ;n cadrul PfP. Documentul cuprinde propune- rile concrete ale ]\rii noastre pentru cooperarea cu Alian]a Nord-Atlantic\. La ;ntoarcerea ;n ]ar\, ministrul Ap\r\rii Na]ionale declar\> @La Bruxelles am prezentat oferta Rom=niei de cooperare ;n cadrul Parteneriatului pentru Pace. Este un act obi[nuit, prestabilit, a[teptat. :n s\pt\m=na urm\toare, exper]i ai NATO vor veni ;n Rom=nia pentru a cere, dac\ va fi nevoie, l\muriri. Exist\ ideea ca spre sf=r[itul verii s\ negociem [i s\ adopt\m programul de cooperare al Rom=niei ;n cadrul Parteneriatului pentru Pace. Acesta va constitui baza procesului evolutiv de integrare a Rom=niei ;n NATO. Ne preocup\m de pe acum s\ str=ngem toate resursele pentru a ;ncepe un program de cooperare real [i serios#. (@Observatorul Militar#, 4-10 mai, 1994)

19 mai. Se semneaz\ Acordul de schimb [i colaborare ;ntre ministerul

Ap\r\rii Na]ionale al Rom=niei (Direc]ia Topografic\ Militar\) [i Departamentul Ap\r\rii al SUA (Agen]ia Cartografic\ a Ap\r\rii) pentru ;ntocmirea h\r]ilor topografice de naviga]ie [i aeronaviga]ie ;n domeniul geodeziei [i geofizicii, al datelor digitale, precum [i pentru materialele cartografice [i geodezice aferente.

24 mai. Are loc la Bruxelles reuniunea anual\ a NACC, la care

particip\ [i Gheorghe Tinca, ministrul Ap\r\rii Na]ionale al Rom=niei. Cu

98

Rom=nia-NNATO – 11994

aceast\ ocazie reprezentantul rom=n ;[i exprim\ opinia ;n leg\tur\ cu situa]ia securit\]ii na]ionale, dorin]a de cooperare cu NATO, seriozitatea cu care Rom=nia abordeaz\ PfP [i hot\r=rea de angajare ;n acest proces evolutiv, care, probabil, la momentul potrivit, va duce la o integrare ;n structurile nord-atlantice.

26-27 mai. Are loc la Paris conferin]a inaugural\ asupra unui Pact de stabilitate ;n Europa. Mini[trii Afacerilor Externe din mai multe ]\ri europene examineaz\ o nou\ ini]iativ\, care vizeaz\ evitarea conflictelor privind frontierele, protejarea drepturilor minorit\]ilor, promovarea rela]iilor de bun\ vecin\tate ;n Europa Central\ [i de Est [i ;nt\rirea cooper\rii regionale [i a institu]iilor democratice.

31 mai. Camerele reunite ale Parlamentului adopt\ proiectul Legii buge- tului de stat pe 1994. Se urm\re[te relansarea produc]iei ;n condi]iile acceler\rii proceselor de privatizare [i restructurare, men]inerea sub control a infla]iei, realizarea [i consolidarea stabilit\]ii macroeconomice, impunerea unei discipline financiare la nivelul ;ntreprinderilor [i cre[terea PIB cu 1,5%. Procentul alocat Ministerului Ap\r\rii Na]ionale din PIB este 2,73%.

3 iunie. Loc]iitorul secretarului general, Sergio Balanzino, inau- gureaz\ ;n mod oficial birourile destinate ]\rilor partenere din cadrul PfP, aflate ;n aripa @Manfred Wörner# de la sediul NATO din Bruxelles.

9 iunie. Se deschid, la Istanbul, lucr\rile NACC la nivel de mini[tri de externe la care particip\ [i Rom=nia. Este prima reuniune major\ a NATO dup\ ce Alian]a a acceptat acordarea unui statut special Rusiei dac\ semneaz\ Parteneriatul pentru Pace. @Reuniunea va acorda o aten]ie special\ Rusiei. Inten]ion\m s\ spunem Rusiei c\, ;n ciuda problemelor recent ap\rute ;ntre Moscova [i NATO, Alian]a inten]ioneaz\ s\-[i l\rgeasc\ sfera de ac]iune prin includerea ;n r=ndurile sale a statelor est-europene# a declar\ un oficial al NATO. (Rom=nia liber\, 9 iunie, 1994)

9-10 iunie. Gheorghe Tinca, ministrul Ap\r\rii Na]ionale al Rom=niei, efectueaz\ o vizit\ oficial\ ;n Polonia. Dialogul dintre cei doi mini[tri se bazeaz\ pe tematica colabor\rii bilaterale [i multilaterale ;n cadrul PfP.

19 iunie. William Perry, ministrul Ap\r\rii al SUA, ;l prime[te la Pentagon pe omologul s\u rom=n Gheorghe Tinca, pentru o rund\ de convorbiri asupra principalelor probleme ale securit\]ii [i asupra PfP. Cei doi mini[tri

Rom=nia-NNATO – 11994

99

semneaz\ un Memorandum de cooperare ;ntre ministerul Ap\r\rii al Rom=niei [i Departamentul Ap\r\rii al SUA. :n cadrul ;ntrevederii de la Departamentul de Stat, cu Lyann E. Davis, subsecretar de stat pentru problemele securit\]ii interna]ionale [i controlului armamentelor, se discut\ despre solicitarea ]\rii noastre ;n leg\tur\ cu primirea sa ;n @Clubul Australia#, organism specializat ;n problemele neprolifer\rii armelor chimice [i despre progresul Rom=niei pe calea integr\rii ;n structurile europene [i euroatlantice, participarea la ini]iativa PfP [i securitatea regional\.

22 iunie. Andrei Koz;rev, ministrul Afacerilor Externe al Rusiei, efec-

tueaz\ o vizit\ la sediul NATO, unde semneaz\ Documentul-cadru al PfP.

29 iunie - 1 iulie. Se desf\[oar\ Colocviul economic anual al NATO,

axat pe problema privatiz\rii industriilor de ap\rare.