Data : 2004-03-08

REFERAT LA ISTORIE

DEMOCRATIA

DEMOCRATIA
SOCIETATEA DEMOCRATICA SI VALORILE EI
DEMOCRATIA este un sistem de guvernare caracterizat prin participarea cetenilor la procesul de conducere. Acest regim politic se definete prin: - separaia puterilor in stat ; - alegeri libere ; - pluralism - respectarea drepturilor si libertilor oamenilor ; - domnia majoritatii si protecia minoritatiilor. Cuvntul DEMOCRATIE a fost pentru prima data folosit in urma cu aproximativ 2500 ani si provine din limba greaca in care demos nseamn popor, iar kratos nseamn putere. Prin democraie se nelege puterea poporului, conducerea poporului de ctre popor. Democraia a aprut in Atena in secolul al VI lea nainte de Hristos si a cunoscut o dezvoltare deosebita in secolul urmtor, in timpul lui Pericle. In Atena, toi cetenii puteau lua parte, in mod nemijlocit, la adoptarea deciziilor de interes public. Exista o democraie directa . Cetatea era condusa de un Sfat (Boule) si de Adunarea Poporului Sfatul era alctuit din 500 de membri , cate 50 de reprezentani din fiecare trib teritorial, desemnai prin tragere la sorti, pe o perioada de un an si pentru maximum doua mandate. Pentru a devenii membru al Sfatului , o persoana trebuie sa aib cetenia ateniana, vrsta de minimum 30 de ani si sa promoveze un examen de moralitate. Adunarea poporului este alctuita din chiar societatea in totalitatea ei, excepie fcnd sclavii, femeile si strinii, care nu erau considerai ceteni. Adunarea putea decide prin majoritate simpla asupra oricrei probleme de interes public. Judecatile se ineau in fata unor jurii alctuite din 501 de membri, care luau hotrri tot prin vot majoritar. Democraia directa a funcionat aproximativ 200 de ani. Ea a fost posibila deoarece in Atena numrul cetenilor era mic, iar la ntrunirile publice participau, in mod obinuit, mai puin de jumtate. Insa, pe msura ce comunitile s-au dezvoltat din punct de vedere demografic, conducerea acestora de ctre toi cetenii

nu a mai fost, practic, posibila. In epoca moderna, locul democraiei directe a fost luat de democraia reprezentativa. Primele state democratice moderne sunt Marea Britanie si S.U.A., unde s-a trecut la separarea puterilor in stat si la alegerea conductorilor. In Anglia, in 1689, conform Declaraiei drepturilor, puterea a fost ncredinata unui parlament ales in mod liber de cetenii cu drept de vot, iar in S.U.A., in 1787, a fost adoptata prima constituie moderna. In secolele urmtoare, sistemul democratic s-a extins in numeroase tari, indiferent de forma lor de guvernmnt. Statele actuale au milioane de locuitori, de aceea adunarea tuturor cetenilor, pentru a dezbate diferite probleme si pentru a lua decizii cu privire la ntreaga societate a devenit, practic, imposibila. Cetenii deleag puterea unor reprezentani pe care i aleg , din rndurile lor, pentru a se ocupa de treburile publice . Alegerile legitimeaz dreptul reprezentanilor de a decide in locul si in numele poporului. Democraia presupune existenta unor valori, precum: libertatea, dreptatea si egalitatea. Acestea reprezint idealuri pentru care oamenii au luptat ntotdeauna si in acelai timp, repere pe baza crora s-au creat normele ce reglementeaz viata in societate. Oamenii trebuie sa triasc in libertate. De aceea statul democratic garanteaz si promoveaz libertile personale, in limite stabilite de lege. Cetenii trebuie sa aib dreptul la conduite si opinii proprii si totodat, sa se bucure de securitatea personala, a domiciliului si a bunurilor pe care le poseda. Ei trebuie sa isi poat exercita libertatea de a se exprima, precum si dreptul de asi alege conductorii si de a decide in probleme de interes public. In viata de zi cu zi, acestea nu sunt uor de realizat, pentru ca, pe de alta parte, pe terenul libertii de exprimare se pot confrunta valori de baza ale democraiei:credinele religioase, ideile politice ale unor ceteni pot intra in conflict cu ale altora. Pe de alta parte, anumii ceteni ai societatii democratice considera ca toate ideile ar trebui exprimate, iar cele valoroase, dezbtute si puse in practica. Exista insa si persoane care considera ca sunt unii care incita la violenta si ura, iar prin urmare, acestea nu ar trebui exprimate. Esena democraiei o constituie participarea cetenilor la viata publica. Aceasta nseamn preocuparea cetenilor pentru problemele comunitatii, responsabilitate, interes pentru evenimentele sociale majore dezbtute de mass-media si chiar angajarea politica. Libertatea si dreptatea sunt valori la care au visat si au sperat generaii de oameni. Pentru ca libertatea sa aib sens si sa nu se transforme in dominaia celui mai tare asupra celor slabi,

este nevoie de legi care sa stvileasc voina arbitrala. Libertatea are nevoie de un stat de drept puternic care sa o protejeze, in care sa domneasca legea, si oamenii sa nu se afle la bunul plac al conductorilor. Ea nu nseamn absenta autoritatii, ci se bazeaz pe aceasta. Intr-un stat democratic, oamenilor le sunt recunoscute si respectate drepturile, iar autoritile intervin atunci cnd se comit nedreptati. Democraia presupune si egalitatea in drepturi a cetenilor, a oportunitilor pe care societatea le ofer, egalitatea in fata legii. O societate dreapta asigura membrilor ei anse egale de reuita in viata, fara privilegii si fara discriminri. Egalitatea nu nseamn uniformitate. Oamenii se deosebesc intre ei prin capacitai, educaie, preferine sau priceperi. Diversitatea trebuie acceptata si respectata, pentru ca este un factor important al dezvoltrii societatii si culturii. Pentru ca democraia sa poat funciona, membrii societatii trebuie sa detina o cultura politica specifica. In absenta acesteia, democraia nu poate supravieui, instituiile democratice nefiind suficiente. Printre avantajele democraiei se numra urmtoarele elemente: participarea efectiva a populaiei la procesul de luare a deciziilor; prezenta unor elite care guverneaz societatea cu sprijinul acesteia, guvernare ce presupune responsabilitate si limite; prezenta mai multor forte politice legal recunoscute care lupta pentru acapararea puterii politice; structurarea unei ideologii bine definite; organizarea instituiilor statului pe principiul separaiei puterilor in stat si structurarea relaiilor dintre acestea; existenta unor principii care stau la baza democratizrii, cum ar fi principiul descentralizrii, principiul separaiei puterilor in stat sau principiul autonomiei locale; specificarea exhaustiva a unor drepturi si libertati fundamentale; economie de piaa unde liberul schimb duce la o dezvoltare economica. Dezavantajele regimului democratic sunt in esena urmtoarele: existenta unui aparat birocratic puternic prin distribuia de posturi publice in scopul recrutrii sau fidelizarii clientelei politice; extinderea corupiei si necesitatea ocultrii ei ce mpinge sistemul comunicrii politice ctre disimulare, ctre minciuna. Statul democratic are rolul de a permite dezvoltarea libertilor personale, crora le traseaz nite limite legale de manifestare si nu le prescrie ca o reeta modul de folosire. Ceea ce regimurile autoritare numesc "clieu liberal" nu e dect imaginea societatii normale, legtura normala dintre stat si societate, chiar si atunci cnd acest stat nu este unul democratic, adic atunci cnd puterea politica nu este aleasa liber. Regimurile autoritare se liberalizeaz mult mai rapid dect un regim totalitar. In plus,

guvernele din regimurile autoritare pot fi nlturate mult mai uor si mai des dect cele din sistemele totalitare. Prbuirea regimurilor democratice este asociata si deseori determinata de o criza de performanta a acestora. Regimul nu mai reuete sa rezolve o problema sau o serie de probleme majore demonstrnd astfel pierderea eficacitii, si in final pierderea legitimitii regimului. Destrmarea unui regim democratic poate fi determinata si de trecutul politic al tarii respective si de cultura sa politica. Daca exista o cultura civica puternica regimul democratic se poate menine. La eecul democraiei se mai poate ajunge si daca elitele conductoare nu reuesc sa se adapteze la schimbarea condiiilor sau cnd este erodata abilitatea lor de a-si pune in aplicare deciziile. Etapele ce trebuiesc a fi urmate in tranziia de la autoritarism la democraie sunt: extinderea drepturilor individuale si ale grupurilor; inaugurarea unui proces electoral care creeaz premisa ca elitele conductoare vor fi mai atente la cerinele populaiei, care nseamn totodat si sfirsitul deinerii monopolului puteri. Aciunea politica e cea care transforma structura in conjunctura. Orice schimbare de regim , fie in sensul democraiei, fie in sensul autoritarismului, va provoca o modificare semnificativa la nivelul politicii statului respectiv. Trecerea de la democraie la autoritarism, spre exemplu, va determina schimbri fundamentale in caracteristicile socio-economice ale respectivului stat. Vor disprea anumite instituii caracteristice regimului democratic si vor fi infiintate altele care sa corespunda cerinelor unui regim de tip totalitar. ntregul sistem economic va avea de suferit serioase transformri in condiiile trecerii de la un sistem politic la altul, prin etatizarea economiei si prin trecerea la un sistem de planificare a acesteia. Bineneles ca schimbrile nu vor avea loc doar in plan politic si economic. Ele vor surveni si in plan cultural si social prin implementarea unor elemente noi care sa adapteze realitatea culturala si sociala la cerinele noului regim. Cadrul social al democraiei si normele statului de drept imprima fenomenului numit opinie publica un camp larg de manifestare, in contextual raportrii coerente la valori sau criterii in absenta crora nici democraia si nici statul de drept nu ar putea funciona corespunztor idealurilor sau felurilor de la care pornesc ori pe care le urmresc. Potrivit unor teorii, in realitate opinia publica nu este ntreg articulate, ci un agregat de opinii numeroase, in general diverse, personale Exista diverse modalitati de a cunoate si de aprecia, chiar de a influenta opinia publica, factor care, evalueaz tot ceea ce se petrece in interiorul si in afara sa , influeneaz strategii, politici si poziii ale structurilor organizate. Democraia pluralista este de la ora actuala fertila si efectiva in msura in care las urme in viata reala in opinia

colectiva. Ctigurile democraiei pluraliste se refrang asupra tuturor, dar cu valori deosebite, potrivit unui adevr foarte simplu si de nelepciune : dup fapta si rsplata . In aceste sens concludente si edificatoare pot fi considerate unele sondaje naionale , realizate in ultimii ani care conin ntrebri si rspunsuri cuantificate, ce permit descifrarea pe un diapazon larg si semnificativ a vieii economice si sociale. Democraia si statul de drept, aa cum se manifesta intro tara sau alta reprezint cadrul social al exprimrii si evalurii opiniei publice.