1 Infractiuni de coruptie

Textul incriminator Art. 254. (1) Fapta functionarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, n scopul de a ndeplini, a nu ndeplini ori a ntrzia ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle sale de serviciu sau n scopul de a face un act contrar acestor ndatoriri, se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. (2) Fapta prevazuta n alin. (1), daca a fost savrsita de un functionar cu atributii de control, se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. (3) Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor n bani. Obiectul ocrotirii penale Obiectul juridic special consta n acele relatii sociale referitoare la interesele publice, a caror normala formare, desfasurare si dezvoltare nu ar fi posibila fara a asigura exercitarea cu cinste, probitate si corectitudine a atributiilor de serviciu a functionarilor publici, a functionarilor, a persoanelor care exercita o functie de interes public si a altor persoane prevazute n art. 254 alin. (3) C. pen. De asemenea, prin aceasta incriminare sunt protejate bunul mers al activitatii unitatilor aratate la art. 145 C. pen., al persoanelor juridice de drept privat si interesele legale ale persoanelor particulare. Obiectul material. n legatura cu aceasta chestiune s-au conturat trei opinii contradictorii. Obiectul material al acestei incriminari, ntr-o prima opinie1, l constituie mita, adica banii sau alte foloase care nu i se cuvin agentului. ntr-o alta parere2 s-a sustinut ca la aceasta infractiune, de regula, lipseste obiectul material. Totusi, atunci cnd autorul a efectuat actul pentru a carui ndeplinire a primit mita, daca acest act priveste un obiect material acesta va fi n acelasi timp si obiect material al

Oliviu Augustin Stoica, Drept penal. Parte speciala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976, p. 247; n acelasi sens: Lucia Moldovan, Luarea de mita n Codul penal al R.S.R., Studia Universitatis BabesBolyai, Series Jurisprudentia, Cluj, 1970, p. 88; Ioana Vasiu, Drept penal romn, partea speciala, vol. II, Editura Albastra, Cluj Napoca, 1997, p. 347; TS, d.. nr. 3/1973, R.R.D., nr. 6, 1973, p. 103; TS, s.p., d. nr. 5196/1971, R.R.D., nr. 6, 1972, p. 169; TS, s.p., d. nr. 3581/1973, R.R.D., nr. 5, 1974, p. 78. 2 Siegfried Kahane n Vintila Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Rodica Stanoiu, Victor Rosca, Explicatii teoretice ale Codului penal romn, vol. IV, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 1972, p. 130; Aneta Grigorovici, Infractiuni de serviciu sau n legatura cu serviciul, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976, p. 89.
1

2
infractiunii (de ex., un functionar postal care acorda prioritate n remiterea coletelor celor care i ofera mita). De asemenea, atunci cnd folosul necuvenit consta n prestarea unei munci (ex.: repararea unui imobil, efectuarea unor lucrari de instalatii electrice, zugravirea unor ncaperi), obiectul asupra caruia se efectueaza munca devine si obiect material al infractiunii si poate servi ca proba pentru existenta infractiunii. Alti autori sustin expres3 sau implicit4 (prin neabordarea acestei chestiuni) ca luarea de mita nu are obiect material. Vasile Dobrinoiu sustine ca sumele de bani ori foloasele respective, atunci cnd constau n bunuri corporale, nu constituie dect lucruri dobndite prin savrsirea infractiunii, n sensul art. 118 lit. d) C. pen. si ca prima opinie confunda obiectul material al infractiunii de luare de mita cu obiectul mitei. Cu privire la opinia exprimata n lucrarea Explicatii teoretice, acesta sustine ca actele efectuate de autor nu sunt tipice infractiunii de luare de mita, pentru a se putea afirma ca bunurile asupra carora poarta materialitatea lor constituie obiectul material al infractiunii, ci tipice sunt faptele de pretindere, primire, acceptare sau nerespingere a promisiunii. Or, numai daca acestea ar purta asupra unui bun s-ar putea pune n discutie ca acesta sa fie obiect material al infractiunii de luare de mita. n completarea acestui punct de vedere, se mai face precizarea5 n doctrina ca efectuarea actului constituie scopul savrsirii

actiunii, scop de a carui realizare nici nu este conditionata existenta infractiunii de luare de mita. Subiectii infractiunii Subiectul activ nemijlocit (autor) al acestei infractiuni, indiferent de ipoteza de incriminare la care ne raportam, este calificat si nu poate fi dect un functionar public sau un functionar sau una din persoanele aratate n art. 81 din Legea nr. 78/2000.
Vasile Dobrinoiu, Coruptia n dreptul penal romn, Editura Atlas Lex, Bucuresti, 1995, p. 69-71; Ilie Pascu n Gheorghe Nistoreanu, Vasile Dobrinoiu, Alexandru Boroi, Ilie Pascu, Ioan Molnar, Valerica Lazar, Drept penal. Partea speciala, Editura Europa Nova, Bucuresti, 1997, p. 347; Octavian Loghin, Tudorel Toader, Drept penal romn. Partea speciala, editia a IV-a revazuta si adaugita, Casa de editura si presa Sansa SRL, Bucuresti, 2001, p. 399; Vasile Dobrinoiu n Vasile Dobrinoiu, Nicolae Conea, Ciprian Raul Romitan, Camil Tanasescu, Norel Neagu, Maxim Dobrinoiu, Drept penal. Partea speciala, vol. II, Lumina Lex, Bucuresti, 2004, p. 36; Horia Diaconescu, Infractiunile de coruptie si cele asimilate sau n legatura cu acestea, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 11; Alexandru Boroi, Gheorghe Nistoreanu, Drept penal. Partea speciala, editia a III-a, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p. 348. 4 Gheorghe Darnga si Dumitru Lucinescu n Teodor Vasiliu, Doru Pavel, Geoge Antoniu, Stefan Danes, Gheorghe Darnga, Dumitru Lucinescu, Vasile Papadopol, Dumitru C. Popescu, Virgil Ramureanu, Codul penal romn, comentat si adnotat. Partea speciala, vol. II, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1977, p. 88; Avram Filipas n Octavian Loghin, Avram Filipas, Drept penal. Partea speciala, editie revizuita, Casa de editura si presa Sansa SRL, Bucuresti, 1992, p. 194; Avram Filipas n Costica Bulai, Avram Filipas, Constantin Mitrache, Institutii de drept penal, Curs selectiv pentru examenul de licenta, Editura trei, Bucuresti, 2001, p. 440. 5 Octavian Loghin, Tudorel Toader, op. cit., p. 399.
3

3
Prin functionar public, n sensul legii penale art. 147 alin. (1) C. pen. , se ntelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o nsarcinare de orice natura, retribuita sau nu, n serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 C. pen. (autoritatile publice, institutiile publice, institutiile sau alte persoane juridice de interes public). n dreptul penal, termenul de functionar public are un nteles mai larg dect n alte

ramuri de drept (ex.: dreptul administrativ), fapt ce se justifica prin nevoia de a se realiza n mod corespunzator ocrotirea intereselor sociale prin mijloace de drept penal. n doctrina 6, s-a subliniat ca sunt asimilati functionarilor publici si cei care ndeplinesc n fapt o nsarcinare n serviciul unei persoane juridice de drept public cu conditia ca unitatea de drept public sa aiba stiinta de acest lucru. Aceeasi solutie se impune n aceasta conceptie si n situatia n care functionarul public este angajat cu ncalcarea dispozitiilor legale (de ex.: nu are studiile necesare) ori urmeaza a fi nvestit, fiind pe cale de a fi angajat (de ex.: cei aflati n termenul de ncercare). n raport cu noile prevederi n materie7, n cazul functionarului public, profesorul George Antoniu8 opineaza, n mod just, ca ar fi admisibila (n continuare) o raspundere penala si a functionarului public de fapt, deoarece sunt prejudiciate interesele generale, ocrotite mai putin eficient dect n cazul celor individuale. Prin urmare, severitatea legii trebuie sa fie mai mare. Nu poate fi considerat nsa functionar public persoana care, n mod sporadic, tine locul unuia dintre acestia fara consimtamntul organelor de conducere caci ntr-o asemenea situatie, nu exista un raport de serviciu ntre aceasta persoana si unitatea n care activeaza 9. Are aceasta calitate orice persoana particulara care exercita o profesie de interes public (de ex.: notar, avocat, medic, executor judecatoresc etc.) pentru care este nevoie de o abilitare speciala a autoritatilor publice si care este supusa controlului acestora10. Asa cum se observa, textul limiteaza sfera persoanelor care exercita un serviciu de interes public. Nu este suficient
Victor Rosca n Vintila Dongoroz, Iosif Fodor, Siegfried Kahane, Nicoleta Iliescu, Ion Oancea, Constantin Bulai, Rodica Stanoiu, Victor Rosca, Explicatii teoretice ale Codului penal romn. Partea generala, vol. II, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 1970, p. 442. n acelasi sens, dar cu o alta motivare, Stefan Danes n Teodor Vasiliu, George Antoniu, Stefan Danes, Gheorghe Darnga, Dumitru Lucinescu, Vasile Papadopol, Doru Pavel, Dumitru Popescu, Virgil Ramureanu, Codul penal romn, comentat si adnotat. Partea generala, Editura
6

Stiintifica, Bucuresti, 1972, p. 702-703. 7 Art. 161 din Noul Cod penal, adoptat prin Legea nr. 301/2004, publicata n M. Of. nr. 575 din 29.06.2004, a carui intrare n vigoare a fost nsa amnata, n mod succesiv (O.U.G. nr. 58/2005, publicata n M. Of. nr. 552 din 28.06.2005 si O.U.G. nr. 50/2006, publicata n M. Of. nr. 566 din 30.06.2006), pna la data de 01.09.2008. 8 George Antoniu, Noul Cod penal. Codul penal anterior. Studiu comparativ. Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 50-51. 9 Gheorghe Darnga si Dumitru Lucinescu n Teodor Vasiliu, Doru Pavel, Geoge Antoniu, Stefan Danes, Gheorghe Darnga, Dumitru Lucinescu, Vasile Papadopol, Dumitru C. Popescu, Virgil Ramureanu, Codul penal romn, comentat si adnotat. Partea speciala, vol. II, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1977, p. 54. 10 Gheorghe Darnga si Dumitru Lucinescu, vol. II, p. 51.

4
ca aceasta sa desfasoare o activitate de interes public, ci mai trebuie sa aiba o abilitare speciala si sa fie supusa controlului autoritatilor. n ceea ce ne priveste, credem ca definitiile legale date functionarului public si functionarului, n noul Cod penal, sunt vadit superioare celor n vigoare, ntre acestea nemaifiind o relatie de la parte la ntreg. n aceasta reglementare cele doua notiuni se deosebesc, n esenta, prin beneficiarul nsarcinarii acestor persoane (autoritatile publice, institutiile publice sau alte persoane juridice de drept public, n ceea ce priveste functionarul public, respectiv o persoana juridica de drept privat, n ceea ce priveste functionarul) si prin natura nsarcinarii pe care o exercita 11. Infractiunea de luare de mita se mai poate comite si de catre una dintre persoanele aratate n art. 1 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea infractiunilor de coruptie12, si anume: - care exercita o functie publica, indiferent de modul n care au fost nvestite, n cadrul - care ndeplinesc, permanent sau temporar, potrivit legii, o functie sau o nsarcinare, n masura n care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, n cadrul serviciilor publice, regiilor autonome, societatilor comerciale, companiilor nationale, societatilor nationale, unitatilor cooperatiste sau al altor agenti economici; - care exercita atributii de control, potrivit legii;

- care acorda asistenta specializata unitatilor prevazute la lit. a) si b), n masura n care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta; - care, indiferent de calitatea lor, realizeaza, controleaza sau acorda asistenta specializata, n masura n care participa la luarea deciziilor sau le pot influenta, cu privire la: operatiuni care antreneaza circulatia de capital, operatiuni de banca, de schimb valutar sau de credit, operatiuni de plasament, n burse, n asigurari, n plasament mutual ori privitor la conturile bancare si cele asimilate acestora, tranzactii comerciale interne si internationale;
11

Dispozitiile nou introduse (art. 163 C. pen.) raspund necesitatii de a se face o deosebire ntre functionarul public si persoana care, fara a fi functionar public, deoarece este un liber profesionist nencadrat n nici o unitate de drept public, exercita totusi un serviciu public, fiind abilitata de autoritatile publice pentru aceasta si aflata efectiv sub supravegherea acestora. Asemenea liberi profesionisti au aparut n conditiile economiei de piata, avnd un statut specific situat ntre functionarul public si functionarul privat. Ratiunea dispozitiei din art. 163 C. pen. consta n aceea ca s-a dorit, ntre altele, nlaturarea unor inechitati n ceea ce priveste regimul juridic aplicabil acestor persoane, nu putine fiind situatiile cnd n practica judiciara, acestea fie au fost asimilate functionarului public, fie au fost considerate ca nefiind functionari, fapt ce a generat si o practica neunitara n aceasta materie (ex.: cazul notarilor publici, avocatilor, medicilor etc.). 12 Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea si sanctionarea infractiunilor de coruptie, publicata n M. Of. nr. 219 din 18.05.2000, modificata prin Ordonanta de Guvern nr. 83/2000, publicata n M. Of. nr. 425 din 01.09.2000 si prin Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si n mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, publicata n M. Of. nr. 279 din 21.04.2003.

5
- care detin o functie de conducere ntr-un partid sau ntr-o formatiune politica, ntr-un sindicat, ntr-o organizatie patronala ori ntr-o asociatie fara scop lucrativ sau fundatie; - alte persoane fizice dect cele prevazute la lit. a) - f), n conditiile prevazute de lege. Mai pot fi autori ai infractiunii de luare de mita, potrivit art. 8 din Legea nr. 78/2000, managerii, directorii, administratorii, cenzorii sau alte persoane cu atributii de control la societatile comerciale, companiile si societatile nationale, regiile autonome si la orice alti

agenti economici. Luarea de mita (coruptia pasiva) mai poate fi comisa, potrivit art. 7 din Legea nr. 78/2000, de o persoana care, potrivit legii, are atributii de constatare sau de sanctionare a contraventiilor ori de constatare, urmarire sau judecare a infractiunilor. Categoriile de persoane prevazute n art. 1 din Legea nr. 78/2000 sunt obligate, n temeiul art. 2 din acelasi act normativ, sa ndeplineasca ndatoririle ce le revin din exercitarea functiilor, atributiilor sau nsarcinarilor ncredintate, cu respectarea stricta a legilor si a normelor de conduita profesionala, si sa asigure ocrotirea si realizarea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor, fara sa se foloseasca de functiile, atributiile ori nsarcinarile primite, pentru dobndirea pentru ele sau pentru alte persoane de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Subiect activ poate fi si o persoana juridica, n conditiile si cu limitarile aratate n art. 191 alin. (1) C. pen.13. Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit, n orice mod, la savrsirea aceleiasi infractiuni de luare de mita. n practica judiciara, s-a decis ca savrseste aceasta infractiune: cadrul didactic care primeste o suma de bani pentru a favoriza un candidat la examen, ori pentru a le procura elevilor proiecte de diploma ntocmite de alte persoane14; revizorul contabil care se ntelege cu gestionarul sa nu nregistreze plusurile, urmnd sa mparta ntre ei, banii rezultati15; expertul, nsarcinat de instanta, care primeste un folos pentru a ntocmi un raport favorabil uneia dintre parti16; expertul din cadrul unui birou local de expertize tehnice, desemnat sa efectueze expertize n cauze judiciare si retribuit sub forma onorariului prin biroul de expertize daca pretinde sume de bani pentru reevaluarea bunurilor la un pret mai mic pentru aPersoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunile savrsite n realizarea obiectului de activitate sau n interesul ori n numele persoanei juridice, daca fapta a fost savrsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala.
13

TS, s.p., d. nr. 372/1975, R.R.D., nr. 2, 1976, p. 69; TS, s.p., d. nr. 1485/1985, R. III, p. 185; TS, s.p., d. nr. 1785/1982, R.R.D., nr. 8, 1983, p. 65. 15 TS, s.p., d. nr. 1027/1988, R.R.D., nr. 3, 1989, p. 75. 16 TMB, s. a II-a penala, d. nr. 2481/1984, R.R.D., nr. 3, 1986, p. 78.
14

6
l ajuta pe mituitor sa cstige licitatia n conditii avantajoase17; lichidatorul judiciar al unei societati comerciale, numit prin hotarre judecatoreasca, care a pretins o suma de bani mituitorului pentru subevaluarea unor bunuri ce urmau sa-i fie vndute acestuia18; functionarul de la serviciul administrativ care primeste sume de bani pentru a favoriza o persoana la ntocmirea listei de locuinte19; ofiterul de politie care primeste bani pentru a nu face acte de cercetare n legatura cu o infractiune de specula descoperita 20; subofiterul de politie care, n calitate de ajutor al ofiterului de serviciu pe unitate, a primit de la infractori un laptop pentru a nu ntocmi actele necesare n vedrea tragerii acestora la raspundere penala 21; conductorul de bilete C.F.R. care pretinde si primeste bani pentru a nu ncheia acte de contraventie calatorilor fara bilete22; medicul salariat al unei institutii sanitare care a pretins si acceptat bani ori diferite bunuri, n sapte cazuri, pentru a-si exercita atributiile de serviciu, de acordare a asistentei medicale copiilor nascuti prematur sau distrofici23; directorul unei banci24 care pretinde sume de bani n scopul acordarii unui credit bancar; executorul judecatoresc care a luat o suma de bani pentru a ndeplini o ndatorire de serviciu25. Recent, s-a decis ca are calitatea de functionar, n sensul legii penale, si poate fi subiect activ nemijlocit al infractiunii de luare de mita administratorul unei societati comerciale26. De asemenea, persoana avnd calitatea de asociat unic si administrator al unei societati comerciale are, n sensul art. 147 alin. (2) C. pen., calitatea de functionar si, prin urmare, poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita 27. Nu poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita, angajatul care primeste foloase materiale pentru a nu-si ndeplini obligatia generala de a asigura paza mpotriva sustragerilor

CSJ, s.p., d. nr. 1785/2003, R.D.P., nr. 3, 2004, p. 168; Dr., nr. 8, 2004, p. 285-286. CSJ, s.p., d. nr. 1786/2003, R.D.P., nr. 3, 2004, p. 168-169; Dr., nr. 8, 2004, p. 286-287. 19 TMB, s. a II-a penala, d. nr. 1629/1981, R. III, p. 187. 20 TS, s.p., d. nr. 566/1973, C.D., p. 424. 21 CA Craiova, d.p. nr. 474/2003, cit. de C. Niculeanu, Sintez a de practica judiciara a Curtii de apel Craiova n materie penala pe trimestrul IV/2003, Dr., nr. 7, 2004, p. 171-172. 22 T.j. Dolj, d.p. nr. 370/1987, R.R.D., nr. 2, 1988, p. 61, cu note de: I, Teodor Smbrian, II, H. Diaconescu, III, George Antoniu; T.j. Timis, sent. pen. nr. 264/1970, R.R.D., nr. 8, 1970, p. 171, cu note de: I, Vasile Tugui, II, Ionel Popescu n R.R.D., nr. 1, 1989, p. 39, cit. de Cristiana Filisanu n George Antoniu, Constantin Bulai, Rodica Mihaela Stanoiu, Avram Filipas, Constantin Mitrache, Serban Stanoiu, Vasile Papadopol, Cristiana Filisanu, Practica judiciara penala, partea speciala, vol. III, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 1992, p. 217-218. 23 CSJ, n complet de 7 judecatori, d. nr. 78/1993, RDP, nr. 2, 1994, p. 165-166; Gabriel Ionescu, Iosif Ionescu, op. cit., p. 399. 24 CSJ, s.p., d. nr. 744/2004, Dr., nr. 2, 2005, p. 238-239. 25 CA Timisoara, d. p. nr. 167/2001, cit. de Dorin Ciuncan, Jurisprudenta si doctrin a penala n materia coruptiei, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2004, p. 486-487. 26 CSJ, s.p., d. nr. 1117/1998, R.D.P., nr. 3, 2000, p. 169. 27 .C.C.J., s.p., d. nr. 6351/2004, Buletinul Casatiei. Jurisprudenta. Doctrin a. Comunicari, Editura All Beck, Bucuresti, nr. 2, 2005, p. 55.
17 18

7
de la locul de munca, prevazuta n contractul de munca prin care fusese angajat n functia de electrician28. Nu comite si infractiunea de luare de mita paznicul unei societati comerciale care a participat nemijlocit la comiterea infractiunii de furt calificat de catre coinculpat, daca banii promisi de acesta reprezentau partea ce-i revenea paznicului din valorificarea bunurilor sustrase29. Recent30, s-a sustinut ca avocatul nu poate fi autor al infractiunii de luare de mita deoarece nu ndeplineste o nsarcinare de serviciu. Acesta ar putea fi totusi subiect activ nemijlocit al infractiunii de luare de mita, daca activitatea sa ilicita se circumscrie dispozitiilor din art. 1 lit. e) din Legea nr. 78/2000, cu modificarile ulterioare. Toate aceste calitati cerute de norma de incriminare subiectului activ nemijlocit trebuie sa existe la data savrsirii faptei. Lipsa acestei calitati la data comiterii faptei, aspect ascuns

mituitorului, va putea fi considerat un mijloc de inducere n eroare al acestuia daca sunt ndeplinite si celelalte conditii de incriminare prevazute n art. 260 C. pen. n doctrina 31 s-a aratat ca daca autorul pretinde ori primeste bani sau alte foloase (ori accepta promisiunea sau nu o respinge) pentru ndeplinirea, nendeplinirea ori ntrzierea ndeplinirii unui act care nu intra n ndatoririle sale de serviciu, fapta nu constituie luare de mita, ci eventual alta infractiune (trafic de influenta, nselaciune etc.). De asemenea, s-a mai sustinut32 ca intermediarul nu poate fi dect complice sau instigator. Chiar daca prin activitatea sa, intermediarul nfaptuieste actiunea tipica a infractiunii de luare de mita, aceasta activitate fiind prestata pentru altul, iar nu pentru sine, fapta sa nu poate fi caracterizata dect ca un act de ajutor, deci de complicitate. Daca intermediarul efectueaza att acte de instigare, ct si acte de complicitate la aceeasi infractiune de luare de mita, acesta va fi tinut sa raspunda numai pentru instigare deoarece este o forma de participatie principala care absoarbe n continutul sau complicitatea ca forma de participatie secundara.
CSJ, s.p., d. nr. 1266/1998, n Gabriel Ionescu, Iosif Ionescu, op. cit., p. 387. CSJ, s.p., d. nr. 2706/2002, R.D.P., nr. 2, 2004, p. 154-155; Dr., nr. 2, 2004, p. 215-216. 30 Vasile Dobrinoiu, op. cit., vol. II, p. 40. n acelasi sens: Alexandru Boroi, Gheorghe Nistoreanu, op. cit., p. 350; CSJ, s.p., d. nr. 569/1990, Valeriu Bogdanescu, Leonida Pastor, Alexe Costache Ivanov, Anton Pandrea, Eugenia Popa, Gheorghe Uglean, Elena Cean, Iosif Ionescu, Viorica Radu, Rozalia Lazar, Probleme de drept din deciziile Curtii Supreme de Justitie (1990-1992), Editura Orizonturi, Bucuresti, p. 380-383. Prin aceasta decizie si altele ulterioare, s-a revenit asupra practicii n materie a fostului Tribunal Suprem, n care sens a fost pronuntata si decizia Sectiei penale nr. 95 din 18.02.1980, publicata n Culegerea de decizii ale Tribunalului Suprem pe anul 1980, p. 309. 31 Siegfried Kahane, op.cit., vol. IV, p. 132. 32 Virgil Ramureanu, Pozitia juridica a intermediarului la infractiunea de luare si dare de mita, J.N., nr. 3, 1961, p. 562.
28 29

8
Luarea de mita poate fi savrsita de mai multi autori (avnd calitatea ceruta de lege), care au contribuit nemijlocit n mod simultan (comisie, colectiv, echipa) sau succesiv la comiterea infractiunii.

Participatia penala este posibila si sub forma instigarii si a complicitatii. Mituitorul nu este considerat participant la infractiunea de luare de mita, ci este autor al unei infractiuni de sine statatoare, darea de mita art. 255 C. pen. Subiectul pasiv special al luarii de mita este autoritatea publica, institutia publica, persoana juridica de interes public, persoana juridica privata, n serviciul careia agentul si exercita atributiile functionale. n ipoteza n care luarea de mita este comisa de o persoana care exercita un serviciu de interes public, subiect pasiv este statul ca titular al intereselor publice aparate prin aceasta incriminare. Subiect pasiv poate fi, dupa caz, o autoritate publica a statului strain, o instanta internationala sau o organizatie internationala din care face parte subiectul activ al infractiunii. Daca mituitorul este constrns prin orice mijloace de catre cel care a luat mita, atunci acesta va fi subiect pasiv al infractiunii de luare de mita. Latura obiectiva Elementul material (actus reus) al normei de incriminare analizate consta, n mod alternativ, ntr-o actiune de pretindere sau primire de bani sau alte foloase care nu i se cuvin, ori n acceptarea promisiunii unor astfel de foloase si ntr-o inactiune de nerespingere de catre agent a unei astfel de promisiuni. Acceptarea de promisiuni si nerespingerea acestora nu realizeaza elementul material al incriminarii daca agentul denunta de ndata celor n drept ca i s-au facut promisiuni de dare de mita 33. A pretinde nseamna a cere ceva cuiva, a formula o anumita pretentie, a solicita ceva. n aceasta situatie, initiativa savrsirii luarii de mita porneste de la faptuitor. Pentru existenta elementului material al normei de incriminare nu este necesar ca pretinderea banilor sau foloaselor, ori ntelegerea n privinta primirii acestora sa fi fost urmata de executare. Simplul fapt al pretinderii este suficient pentru consumarea infractiunii. Ni se pare nsa discutabila solutia instantei supreme34 care a decis ca fapta functionarului

de a pretinde, direct sau indirect, foloase materiale, constituie infractiunea de luare de mita
33 34

Siegfried Kahane, op. cit., vol. IV, p. 132. CSJ, s.p., d. nr. 2461/1997, n Gabriel Ionescu, Iosif Ionescu, op. cit., p. 408-410.

9
indiferent daca a dobndit sau nu, efectiv, folosul, numai dupa ndeplinirea actului privitor la ndatoririle sale de serviciu, deoarece scopul prevazut n norma de incriminare (ndeplinirea actului privitor la ndatoririle sale de serviciu, n speta n discutie) are sensul de finalitate si nu de rezultat, asfel nct simplul fapt al pretinderii consuma infractiunea chiar daca scopul urmarit de agent nu s-a realizat. A primi nseamna a intra n posesia obiectului mitei, n orice mod. Savrseste aceasta infractiune, functionarul care observa ca solicitantul i pune n cutia de pe birou o suma de bani pentru a face un act la care era obligat dupa lege si nu refuza folosul oferit35. Banii sau alte foloase pot fi pretinse sau primite de agent att direct, ct si indirect, adica prin persoana interpusa. Situatia este identica si n cazul acceptarii sau nerespingerii promisiunii de foloase. Persoana interpusa, n functie de activitatea ilicita executata, va raspunde ca instigator sau complice. A accepta promisiunea nseamna a fi de acord cu aceasta. Prin nerespingerea promisiunii se ntelege acea atitudine a agentului care nu refuza acea promisiune, care nu-si exprima dezacordul cu aceasta. Legiuitorul a asezat pe acelasi plan nerespingerea promisiunii cu acceptarea acesteia, deoarece a considerat ca nerespingerea promisiunii de foloase echivaleaza cu o acceptarea tacita. Agentul este asfel stimulat sa ia o pozitie activa (de refuz sau denuntare) fata de persoana care desfasoara o activitate de corupere. Actiunea sau inactiunea incriminata poate privi alternativ, fie efectuarea unui act licit (atunci cnd este vorba de ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle de serviciu ale faptuitorului), fie efectuarea unor acte ilicite (atunci cnd e vorba de nendeplinirea sau ntrzierea n ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle de serviciu, ori ndeplinirea unui act contrar ndatoririrlor de serviciu).36

Prin ndatorire de serviciu se ntelege tot ceea ce cade n sarcina subiectului activ nemijlocit al acestei incriminari potrivit normelor care reglementeaza serviciul respectiv ori care sunt inerente naturii acestui serviciu. ndatorire de serviciu reprezinta si executarea unui ordin (dispozitie) data de organul ierarhic superior agentului, daca acesta este legal. Infractiunea de luare de mita subzista si n situatia n care actul nu constituie dect componenta unei activitati finale, la care partcipa si alti functionari avnd atributii legate de aceasta37.
35 36

TMB, s. a II-a penala, d. nr. 2554/1984, R. III, p. 186. Siegfried Kahane, op. cit., vol. IV, p. 132. 37 CSJ, s.p., d. nr. 1923/1995, n Gabriel Ionescu, Iosif Ionescu, Probleme de drept din jurisprudenta Curtii Supreme de Justitie n materie penala 1990-2000, Editura Juris Argessis, Curtea de Arges, 2002, p. 387.

10
De asemenea, instanta suprema 38 a decis ca cerinta prevazuta n art. 254 alin. (1) C. pen., ca fapta functionarului sa fie savrsita n legatura cu ndeplinirea unui act privitor la ndatoririle sale de serviciu, este realizata si n situatia n care ndeplinirea actului cade n atributiile altui functionar, dar faptuitorul, prin modul n care-si realizeaza propriile sarcini de serviciu, poate influenta ndeplinirea actului de catre functionarul competent. Cerinte esentiale. Legiuitorul a atasat actiunii sau inactiunii incriminate mai multe cerinte esentiale, n lipsa carora fapta nu va constitui infractiunea de luare de mita: 1. Pretinderea, primirea, acceptarea sau nerespingerea trebuie sa aiba ca obiect bani sau alte foloase. Banii pot fi efectivi sau sub forma de valori ori titluri de orice fel echivalnd bani. Prin expresia alte foloase se nteleg orice fel de avantaje patrimoniale (bunuri, mprumuturi, premii, amnarea platii unei datorii, folosinta gratuita a unei locuinte, prestari de servicii n mod gratuit, promovarea n serviciu) sau nepatrimoniale (acordarea unui titlu sau a unui grad, ori a altei distinctii onorifice)39. Practica judiciara este consecventa n acest sens. Astfel, s-a decis40 ca fapta unui

functionar de a solicita o suma de bani cu titlu de mprumut n scopul de a face un act contrar ndatoririlor sale de serviciu, realizeaza infractiunea de luare de mita deoarece mprumutul constituie un folos material. 2. Banii sau celelate foloase pretinse, primite, promise sa fie necuvenite, sa nu fie legal datorate, sa aiba un caracter de retributie, adica sa constituie plata sau rasplata n vederea efectuarii unui act determinat, un act aratat n mod explicit. Cu alte cuvinte, pretinderea sau primirea foloaselor de catre autor, acceptarea ori nerespingerea de catre acesta a promisiunii de foloase, trebuie sa constituie un contraechivalent al conduitei lipsite de probitate a celui care s-a angajat sa ndeplineasca sau sa ntrzie ndeplinierea unui anumit act privitor la ndatoririle sale de serviciu, ori sa efectueze un anumit act contrar acestor ndatoriri. Caracterul de retributie implica existenta unei anumite proportii ntre actul determinat si rasplata si constiinta pentru autor ca este vorba de o retributie. Daca ntre folosul pretins, primit sau promis si actul determinat exista o vadita disproportie n sensul ca actul determinat depaseste cu mult n valoare sau importanta folosul, caracterul de retributie este exclus. Situatia este identica si atunci cnd subiectul activ nemijlocit are credinta ca este vorba de
38

.C.C.J., s.p., d. nr. 3334/2004, Buletinul Casatiei. Jurisprudenta.Doctrina. Comunicari, nr. 1, 2005, Editura All Beck, p. 50-51. 39 Siegfried Kahane, op. cit., vol. IV, p. 133. n acelasi sens: Gheorghe Darnga si Dumitru Lucinescu, op. cit., vol. II, p. 89; Ioana Vasiu, op. cit., vol. II, p. 348; Vasile Dobrinoiu, op. cit., vol. II, p. 45; Alexandru Boroi, Gheorghe Nistoreanu, op. cit., p. 352. n sens contrar: Avram Filipas n Octavian Loghin, Avram Filipas, op. cit., p. 195; Octavian Loghin, Tudorel Toader, op. cit., p. 400; Avram Filipas n Costica Bulai s.a, op. cit., p. 441. Acesti autori considera ca sintagma alte foloase se refera numai la avantajele de natura patrimoniala. 40 CSJ, s.p., d. nr. 1431/1998, Dr., nr. 12, 1999, p. 171.

11
manifestarea unui sentiment de afectiune ori de compasiune, iar nu de o retributie. De aceea, nu constituie infractiunea de luare de mita primirea de mici daruri ocazionale (de ex., cadouri de Anul Nou) sau de daruri care exprima (din partea celui care ofera sau promite) un

sentiment de recunostinta ori de respect personal41. Instanta suprema 42 a decis ca este necesar sa existe o proportie ntre valoarea actului si folosul promis, astfel ca acesta sa apara ca o rasplata. Aceasta opinie a fost nsa criticata 43 pe considerentul ca existenta unei proportii nu este o cerinta a legii, chiar daca exista ca o realitate obiectiva implicata n structura intima a raporturilor care se creeaza ntre mituit si mituitor. Fapta exista chiar daca se ofera agentului o suma excesiv de mare. n realitate cadoul primit de agent contine att o valoare proportionala cu serviciul prestat, ct si o valoare suplimentara, reprezentnd fie o plata anticipata a celorlalte servicii ilicite, fie o donatie facuta acestuia. Tot astfel, darurile ocazionale oferite agentului, daca sunt n legatura cu un serviciu concret pe care mituitorul l solicita acestuia, vor avea si ele caracterul de mita. Numai daca i se ofera faptuitorului daruri simbolice (un buchet de flori, o fotografie, o ilustrata etc.) pentru serviciile solicitate s-ar putea admite ca nu ne aflam n fata unor foloase n sensul art. 254 C. pen., asemenea mici atentii excluznd ideea unei retributii, a unei traficari a functiei, a unei rasplate pentru serviciul solicitat. Banii sau celelalte foloase sunt necuvenite si atunci cnd pentru ndeplinirea unui act care este gratuit se pretinde sau se primeste peste ceea ce este legalmente datorat sau se accepta sau nu se refuza o promisiune care depaseste ceea ce este datorat. Banii sau foloasele pretinse, primite ori promise cu privire la un act ilicit sunt ntotdeauna necuvenite. S-a exprimat si opinia44 ca daca faptuitorul va motiva destinatia si va destina efectiv profitul ilicit primit n folosul unitatii, fapta va constitui abuz n serviciu contra intereselor persoanelor. 3. Actiunea sau inactiunea concreta a agentului sa fie anterioara ndeplinirii, nendeplinirii ori ntrzierii n ndeplinirea actului determinat privitor la ndatoririle de serviciu. n lipsa acestei conditii fapta concreta comisa de agent va putea fi ncadrata, daca
41

Siegfried Kahane, op. cit., vol. IV, p. 133.

TS, s.p., d. nr. 2407/1975, R. II, p. 246. n sens contrar: TS, n compunerea prevazuta n art. 39 alin. 2 si 3 din Legea de organizare judecatoreasca, d. nr. 1/1976, R. II, p. 244-245; Lucia Moldovan n Matei Basarab, Lucia Moldovan, Valer Suian, Drept penal. Partea speciala, Cluj-Napoca, 1985, vol. I, p. 293. 43 Cristiana Filisanu n George Antoniu, Constantin Bulai, Rodica Mihaela Stanoiu, Avram Filipas, Constantin Mitrache, Serban Stanoiu, Vasile Papadopol, Cristiana Filisanu, Practica judiciara penala, partea speciala, vol. III, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 1992, p. 219-220. 44 Dorin Ciuncan, Criterii distinctive la unele infractiuni de serviciu sau n legatura cu serviciul, R.R.D., nr. 1, 1987, p. 43.
42

12
sunt ndeplinite si celelalte conditii de incriminare, n dispozitiile din art. 256 C. pen. referitoare la primirea de foloase necuvenite45. n mod just, s-a decis46 ca pretinderea unor foloase de catre functionar si primirea acestora dupa efectuarea actului privitor la ndeplinirea ndatoririlor sale de serviciu pentru care foloasele au fost pretinse constituie infractiunea de luare de mita, iar nu aceea de primire de foloase necuvenite. Urmarea imediata consta ntr-o stare de pericol, dupa caz, pentru bunul mers al activitatii unitatilor aratate la art. 145 C. pen., al persoanelor juridice de drept privat, al unor autoritati publice ale statului strain, al unei instante internationale sau organizatii internationale din care face parte subiectul activ al infractiunii. n ipoteza n care luarea de mita se savrseste n scopul ndeplinirii unui act licit, prin constrngerea mituitorului prin orice mijloace, urmarea imediata consta si n vatamarea patrimoniala adusa mituitorului. Legatura de cauzalitate ntre actiunea sau inactiunea incriminata si urmarea imediata trebuie sa existe si rezulta ex re. Atunci cnd luarea de mita este realizata prin constrngere, legatura de cauzalitate ntre actiunea sau inactiunea comisa de agent si paguba pricinuita mituitorlui trebuie sa fie dovedita. Latura subiectiva Forma de vinovatie (mens rea) care caracterizeaza aceasta infractiune este intentia directa calificata prin scop.

Cerinta esentiala a scopului consta n ndeplinirea, nendeplinirea ori ntrzierea ndeplinirii unui act privitor la ndatoririle de serviciu ale agentului sau n efectuarea unui act contrar acestor ndatoriri. n practica judiciara 47 s-a decis ca fapta de a pretinde si primi bani, inducnd n eroare persoana vatamata cu privire la mprejurarea ca actul pentru a carui nendeplinire faptuitorul a pretins si primit banii priveste ndatoririle sale de serviciu, ntruneste elementele constitutive ale infractiunii de nselaciune, iar nu pe cele ale infractiunii de luare de mita. Scopul prevazut n norma de incriminare are sensul de finalitate si nu de rezultat. Prin urmare, pentru consumarea infratiunii va fi suficient ca el sa fi fost urmarit si nu realizat.
45

Pentru o abordare nuantata a asemanarilor si deosebirilor dintre luarea de mita si primirea de foloase necuvenite, a se vedea, Maxim Dobrinoiu, Ciprian Raul Romitan, Primirea de foloase necuvenite si infractiunea de luare de mita. Delimitari, R.D.P., nr. 2, 2004, p. 105-106. 46 CSJ, s.p., d. nr. 2343/2000, n Gabriel Ionescu, Iosif Ionescu, op. cit., p. 410-411. 47 .C.C.J., s.p., d. nr. 3622/2004, Buletinul Casatiei. Jurisprudenta.Doctrina. Comunicari, nr. 1, 2005, Editura All Beck, p. 49-50.

13
Exista si opinia, ramasa izolata si la care nu subscriem, ca aceasta infractiune se poate comite si cu intentie indirecta48. Forme. Modalitati. Sanctiuni Forme. Luarea de mita este o infractiune comisiva numai n primele trei modalitati normative, iar n ipoteza nerespingerii promisiunii de foloase ea este o infractiune omisiva. Aceasta este o infractiune instantanee, dar poate n concret sa mbrace o forma continuata de savrsire cnd obiectul mitei este remis n rate succesive de catre mituitor, nemijlocit sau prin persoane interpuse. Fiind o infractiune de pericol, consumarea infractiunii intervine n momentul realizarii actiunii sau inactiunii incriminate. Restituirea folosului primit ori renuntarea la folosul acceptat, fiind posterioare consumarii faptei, nu nlatura existenta infractiunii si a raspunderii penale. n ipoteza promisiunii de foloase este fara relevanta pentru existenta infractiunii daca aceasta a fost respectata sau nu.

Luarea de mita este si o infractiune cu consumare anticipata deoarece simplul act cu caracter preparator al pretinderii sau al acceptarii ori nerespingerii de promisiuni consuma infractiunea. Tentativa nu este posibila la aceasta infractiune cu executie prompta. Existenta tentativei s-ar putea pune nsa n discutie la modalitatea normativa a primirii, dar legiuitorul a nteles sa nu o incrimineze si implicit sa o sanctioneze. Modalitati. Infractiunea de luare de mita prezinta mai multe modalitati normative descrise n continutul normei de incriminare prevazuta n art. 254 C. pen., carora, n raport cu mprejurarile n care este comisa fapta, le pot corespunde o multitudine de modalitati faptice. Infractiunea de luare de mita are o varianta de tip, prevazuta n art. 7 din Legea nr. 78/2000, n ipoteza n care este comisa de o persoana care, potrivit legii, are atributii de constatare sau de sanctionare a contraventiilor ori de constatare, urmarire sau judecare a infractiunilor. Aceste dispozitii au abrogat implicit prevederile art. 7 din Legea nr. 12/1990, republicata n temeiul Legii nr. 42/1991. Sanctiuni. n varianta tip luarea de mita se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, iar n varianta agravata cu nchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
48

Avram Filipas n Octavian Loghin, Avram Filipas, op. cit., p. 196; Avram Filipas n Costica Bulai, Avram Filipas, Constantin Mitrache, Institutii de drept penal, Curs selectiv pentru examenul de licenta, Editura trei, Bucuresti, 2001, 442.

14
Pentru persoana juridica, pedeapsa aplicabila, potrivit art. 711 C. pen., n cazul savrsirii infractiunii de luare de mita, este amenda de la 10.000 lei la 900.000 lei. Potrivit art. 9 din Legea nr. 78/2000, daca infractiunea de luare de mita este savrsita n interesul unei organizatii, asociatii sau grupari criminale ori al unuia dintre membrii acesteia sau pentru a influenta negocierile tranzactiilor comerciale internationale ori schimburile sau investitiile internationale, maximul pedepsei prevazute de lege pentru aceasta fapta penala se majoreaza cu 5 ani.

Potrivit art. 254 alin. (3) C. pen. banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor n bani. Natura juridica a acestei masuri este aceea de forma de executare a confiscarii speciale. Daca mita a fost obtinuta prin constrngerea mituitorului sau daca acesta a denuntat autoritatii fapta mai nainte ca organul de urmarire sa fie sesizat pentru infractiunea de luare de mita, nu se va mai proceda la confiscare, iar bunurile care au format obiectul luarii de mita vor fi restituite persoanei care le-a dat. Confiscarea va fi lipsita de obiect si deci inaplicabila daca luarea de mita s-a realizat n modalitatea normativa a pretinderii si aceasta nu a fost urmata de o remitere efectiva a bunului. Aceeasi solutie se impune si n ipoteza acceptarii de promisiuni de foloase sau a nerespingerii acesteia, daca nu au fost urmate de o remitere efectiva a obiectului mitei, precum si n situatia n care folosul obtinut consta ntr-un avantaj nepatrimonial. n aceasta din urma ipoteza, se va putea dispune nsa restabilirea situatiei anterioare. n cazul n care cel mituit este surprins n flagrant primind bani pusi de catre politie la dispozitia denuntatorului, acestia se restituie politiei, neputndu-se dispune, totodata, si confiscarea sumei de la inculpat prin obligarea lui la plata 49. n cazul infractiunii de luare de mita, daca activitatea infractionala a fost savrsita n participatie, instanta este datoare, daca bunurile si valorile date pentru comiterea infractiunii nu se mai gasesc, sa stabileasca ce anume bunuri sau valori au revenit fiecarui participant si sa-l oblige pe fiecare, separat, la plata echivalentului n bani al acelor bunuri si valori de care a profitat50. Prin aceeasi decizie s-a stabilit ca regula prevazuta n art. 1003 C. civ., potrivit careia cei care au savrsit mpreuna un fapt ilicit producator de prejudicii raspund solidar pentru daunele cauzate, nu se aplica n cazul obligatiei nscrisa n art. 254-257 C. pen.. Solutia a fost

justificata prin aceea ca n aceste situatii nu este vorba de repararea unor daune produse prin
49 50

CSJ, s.p., d. nr. 1753/2002, R.D.P., nr. 3, 2003, p. 121-122. Plenul TS, d.. nr. 3/1973, R.R.D., nr. 6, 1973, p. 103.

15
infractiunile respective, ci de o masura care are scopul de a mpiedica pe infractor sa profite, ntr-o forma oarecare, de fructul activitatii sale infractionale.

Referate
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Luarea de mita Darea de mita Primirea de foloase necuvenite Remuneratia injusta Traficul de influenta Delimitarea infractiunilor de coruptie de alte infractiuni Infractiuni asimilate celor de coruptie

Bibliografie generala
1. Gheorghe Diaconescu, Constantin Duvac, Drept penal. Partea speciala. Noul Cod penal, Curs universitar, vol. I, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti, 2006, p. 429-467 2. Vintila Dongoroz, Siegfried Kahane, Ion Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin Bulai, Rodica Stanoiu, Victor Rosca, Explicatii teoretice ale Codului penal romn, vol. IV, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 1972, p. 130 si urm. 3. Teodor Vasiliu, Doru Pavel, Geoge Antoniu, Stefan Danes, Gheorghe Darnga, Dumitru Lucinescu, Vasile Papadopol, Dumitru C. Popescu, Virgil Ramureanu, Codul penal romn, comentat si adnotat. Partea speciala, vol. II, Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti, 1977, p. 88 4. Vasile Dobrinoiu, Coruptia n dreptul penal romn, Editura Atlas Lex, Bucuresti, 1995 5. Horia Diaconescu, Infractiunile de coruptie si cele asimilate sau n legatura cu acestea, Editura All Beck, Bucuresti, 2004 6. Costica Bulai, Avram Filipas, Constantin Mitrache, Institutii de drept penal, Curs selectiv pentru examenul de licenta, Editura trei, Bucuresti, 2001, p. 440 si urm. 7. George Antoniu, Constantin Bulai, Rodica Mihaela Stanoiu, Avram Filipas, Constantin Mitrache, Serban Stanoiu, Vasile Papadopol, Cristiana Filisanu, Practica judiciara penala, partea speciala, vol. III, Editura Academiei Romne, Bucuresti, 1992, p. 217 si urm.

16

8. Octavian Loghin, Delimitarea infractiunii de luare de mita de alte infractiuni, AUI, 1990 9. V. Sumanaru, Delimitarea infractiunii de luare de mita de alte infractiuni, PL, nr. 1, 1992 10. Nicorina Crisu Magraon, Constantin Crisu, Repertoriu, jurisprudenta selectiva n domeniul dreptului penal si procesual penal, perioada 1990-2005, Editura Juris Argessis, Curtea de Arges, 2006 11. Dorin Ciuncan, Jurisprudenta si doctrina penala n materia coruptiei, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2004 12. Dorin Ciuncan, Buletin documentar Parchetul National Anticoruptie. Bucucuresti, nr. 3/2004, 198 p.; Activitati desfasurate exclusiv de procuror. Supliment Buletin documentar PNA, februarie, 2004, 58 p.; Legislatie si doctrina anticoruptie VII. Supliment Buletin documentar PNA, octombrie 2004, 38 p.; Raspunderea managerilor, directorilor sau administratorilor societatilor comerciale. Supliment Buletin documentar PNA, februarie, 2004, 92 p. 13. Dorin Ciuncan, Aurelian Niculita, Infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie n Legea nr. 78/2000. Supliment Buletin documentar PNA, august, 2004, 52 p. 14. Surse documentare pe INTERNET: Institutul National al Magistraturii - http://www.inm-lex.ro/ Portalul Ministerului Justitiei (practica judiciara) - http://portal.just.ro/ Baza de date legislativa a Ministerului Justitiei - http://legislatie.just.ro/ nalta Curte de Casatie si Justitie (incluznd jurisprudenta naltei Curti de Casatie si Justitie) - http://www.scj.ro/adresa.asp