Sunteți pe pagina 1din 1

Lostria

(Rezumat) de Vasile Voiculescu

De-a lungul rului Bistria, una dintre plcerile localnicilor, era pescuitul. Dintre toi, cel mai nfocat si cu noroc la pescuit, era Aliman. Acesta era un tnr chipe, voinic i sritor. n apele Bistriei, slluia un pete frumos, cu cap de somn, trupul zvelt de alu si pielea pestri, colorat cu auriu i cu bobie roii-ruginii ca a pstrvului, numit lostri. Acest pete era carnivor si se arta foarte rar, provocnd o adevarat competiie ntre pescarii care vroiau cu orice pre s-l prind. Deoarece muli i-au gsit sfritul n ncercarea de a prinde petele, stenii au nceput s cread c lostria era de fapt forma pe care o lua necuratul, pentru a-i ademeni, sfrsind prin a-i neca. Obsedat de gndul de a prinde lostria, Aliman sttea toat ziua pe malul rului, reuind chiar s-o prind de doua ori; o data n undi, iar a doua oar n brae, ntr-o ap de mic adncime. Tot de attea ori, lostria a reuit s scape. Din pcate, pentru Aliman, prinderea lostriei a devenit o obsesie. Dupa o iarn geroasa, n care lostria nu a mai aprut, a sosit primavra, iar apele Bistriei, extrem de nvolburate, au adus printre altele, si o luntre cu o fat leinat din satele de la munte. Aliman a salvat-o, dupcare a luat-o acas la el, ndrgostindu-se nebunete de ea i asemnnd-o cu lostria, spre marea ngrijorare a stenilor. Dupa o bun bucat de vreme, n care cei doi amorezi i-au fcut planuri, apare mama fetei, lund-o acasa cu mare scandal. n urma plecrii fetei, Aliman a devenit trist, apatic , cteodat chiar absent, neinteresndu-l nimic. Fiind nsa un brbat bine-fcut si chipe, o fat mai ndraznea, s-a hotrt s-l ia de so. Pregtirile erau fcute, nsa n toiul nunii venise un stean s dea vestea c-n rul Bistriei, a aprut din nou lostria. Auzind Aliman una ca aceasta nu mai sttu pe gnduri si repede fugi spre ru i se arunc n valurile nvolburate, prinznd lostria n brae i protejnd-o de butenii din ap. n fapta lui nebuneasc, el i-a pierdut viaa, salvnd lostria. Aceast ntmplare este adesea povestit i astzi de oamenii care urc cu cruele la munte pentru lemne, fiecare mai adaugnd si nflorind cte ceva.