Ortopedico-traumatice

MULTIPLE CHOICE 1. Care din urmatoarele nu face parte din obiectivele de ba za ale kinetoterapiei: a. relaxarea b. cresterea mobilitatii articulare c. scaderea fortei musculare 2. Reeducare sensibilitatii: a. nu revine tot n sarcina kinetoterapeutului b. este strns legata de recuperarea motorie c. nu face parte din recuperarea motorie 3. Entorsa a. apar mai frecvent la batrni b. cea mai frecventa este entorsa radio-carpiana c. este o leziune traumatica obisnuita 4. Care din urmatoarele nu face parte din tratamentul entorselo r: a. blocajul reactiilor vasomotorii b. tratamentul leziunilor ligamentare fie ortopedic, fie chirurgical c. favorizarea amiotofiei prin reeducare musculara 5. Nu face parte din simptomele rupturilor musculare: a. durere vie cu caracter de arsura aparuta brusc b. atitudine degajata c. se palpeaza un punct dureros cu o anumita denivelare la nivelul rupturii 6. Selectati afirmatia adevarata despre miozite: a. sunt afectiuni provocate de suprasolicitare ce afecteaza rar un singur muschi ci mai multe grupe

musculare b. au debut brusc c. la palpare durerea este localizata si se percepe o scadere a temperaturii locale
7. Selectati afirmatia adevarata despre entezite: a. sunt suferinte ale zonei terminale musculo-nervoase b. suprasolicitarile pot produce microleziuni n portiunea mio-tendinoasa sau tendino-periostala c. nu apare durere 8. Selectati afirmatia falsa despre tenosinovita : a. sunt reprezentate de modificari aparute la nivelul tendonului si a membranei sinoviale care l

nconjoara, afectiune determinate de o reactie inflamatorie si de o alterare metabolica b. ca tratament se indica crioterapie si radioterapie, medicatie antiinflamatorie, miorelaxanta si trofica musculara, iar de la caz la caz imobilizare timp de 15 zile c. apare din cauze diferite fata de tendinita
9. Nu este un simptom al rupturii de tendon: a. durerea b. tumefactie, edem c. mobilitate normala

10. Cervicalgiile acute au, de cele mai multe ori, drept cauza: a. nevralgia occipitala Arnold b. tenosinovita

sternocleidomastoidianului c. degenerarea discului intervertebral si a apofizelor articulare posterioare

11. Dintre semnele radiografice de spondilodiscartroza nu face parte : a. osteoscleroza suprafetelor articulare ale apofizelor posterioare b. pensarea spatiului intervertebral c. accentuarea lordozei cervicale 12. Electroterapia antalgica indicata n spondilodiscartroza poate fi de tipul: a. curenti de joasa frecventa: CDD, curent galvanic, curenti Trebert, curentii Leduc, TENS (stimulare

electrica neurala transcutanata) b. electroterapie de joasa frecventa c. curenti de nalta frecventa

13. Nu face parte din obiectivele tratamentului cervicalgiei cronice: a. reducerea intensitatii durerii b. accentuarea contracturii musculare c. reechilibrarea tonusului muscular 14. Reducerea intensitatii durerii din cervicalgia cronica nu se face prin: a. aplicatii de curenti interferentiali b. roentgenterapie c. unde scurte, microunde pentru ncalzirea profunda 15. Nu face parte din aplicatiile manuale in cervicalgia cronica: a. electrokinezia cu un electrod special n forma de manusa b. masajul din decubit dorsal, c. tractiunile continue si discontinue,

manual si combinate cu mobilizari passive ventral, lateral, asezat

16. n cervicalgia cronica, pentru obtinerea unei bune detente musculare, o decomprimare articulara si

o eliberare a gaurilor de conjugare trebuie respectate : a. pozitia bolnavului de decubit dorsal sau seznd b. un unghi de flexie de 40-45 al coloanei vertebrale cervicale c. durata aproximativ 5-10 minute
17. n cervicalgia cronica, pentru obtinerea unei bune detente musculare, o

decomprimare articulara si o eliberare a gaurilor de conjugare trebuie respectate : a. nainte de oprire se executa contractii izotonice ale musculaturii minii pentru cresterea tonusului muscular b. forta de tractiune: 3-15 Kg c. n total trebuie un numar de 10-16 sedinte
18. Durerea din dorsalgie se produce: a. prin stimulare directa mecanica a receptorilor nocioceptivi b. reflex prin contractura reflexa a musculaturii abdominale c. primar n care sunt implicate fibrele nervoase libere irritate chimic

19. Masajul n tratamentul dorsalgiei nu consta n: a. asuplizarea planului cutanat, rulare, tractiuni perpendiculare, effleurage cu efect antalgic

demonstrat b. presiuni statice si dinamice, frictiune, framntare, masaj transversal, masaj reflex c. micromasajul celular si cresterea temperaturii locale prin ultrasunete
20. Face parte din stadiile evolutive ale discopatiilor : a. protruzie simpla b. hernie supraligamentara c. hernie transligamentara anterioara 21. Nu face parte din programele kineto-educationale adecvate n lombalgie: a. constientizarea pozitiei corecte a coloanei vertebrale lombare si a bazinului si mentinerea

permanenta a posturii corijate neutre a coloanei vertebrale lombare, indiferent de pozitia capului sau de activitatile desfasurate b. antrenarea coloanei lombare, avnd ca scop hiperflexia n timpul efortului a segmentului afectat c. mentinerea fortei musculare pentru musculatura paravertebrala inferioara si cea a muschilor fesieri
22. Sindromul radicular din lombosciatica nu cuprinde: a. tulburari de sensibilitate:

furnicaturi, amorteli, arsuri b. tulburari de deglutitie c. tulburari motorii

23. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul crizei de lombosciatica : a. se face cel mai bine la domiciliul pacientului, fara supraveghere c. pentru relaxarea musculaturii lombare se recomanda exercitii de tip hold-relax b. pentru parezele periferice sunt necesare programe de electrostimulare musculara cu

curenti de joasa frecventa

24. Nu face parte din obiectivele kinetoprofilaxiei : a. constientizarea pozitiei corecte a coloanei vertebrale lombare si a bazinului c. nzavorrea coloanei vertebrale n timpul efortului fizic b. scaderea fortei musculare 25. Sindromul de leziune medulara incompleta poate cuprinde : a. sindromul de compresie medulara posterioara b. sindromul Brow-Seguard (sectiunea completa a maduvei) c. sindromul de compresie medulara inferioara 26. Nu face parte din complicatiile tardive n leziunile posttraumatice ale coloanei vertebrale: a. pseudartroze, fractura dintelui b. cifoscolioza posttraumatica, calus vicios c. fracturi deschise 27. Nu face parte din principiile de tratament in traumatismele coloanei cervicale : a. realinierea coloanei vertebrale b. obtinerea si mentinerea stabilitatii spinale c. obtinerea unei recuperari functionale tardive

28. Nu face parte din obiectivele tratamentului fizical kinetic in traumatismele coloanei cervicale in

perioada de repaos la pat : a. prevenirea complicatiilor datorate decubitului (escare, trombembolism, redori articulare, hipotrofie musculara) b. nvatarea gesturilor ce le impune viata de zi cu zi (autoservire, ridicare, anteflexie, nclinatii laterale etc.) c. conservarea troficitatii si supletei partilor moi, profilaxia contracturilor musculare prin sedinte de repetate de masaj locoregional
29. Nu face parte din obiectivele tratamentului fizical kinetic in traumatismele coloanei cervicale n

perioada de ncepere a mobilizarii: a. ridicari n ortostatism sub protectia ortezei de imobilizare b. nvatarea ridicarii printr-o perioada de asezat la marginea patului, cu mentinerea imobila a coloanei vertebrale c. solicitari de efort ale centurii scapulo-humerale
30. Nu face parte din obiectivele tratamentului fizical kinetic in traumatismele coloanei cervicale dupa

eliminarea mijlocului de imobilizare cervicala : a. cresterea amplitudinii miscarilor b. tonifierea musculaturii c. reeducarea nocioceptivitatii
31. Selectati afirmatia adevarata: a. coloana anterioara este compusa din: ligamentul longitudinal posterior-1/3 posterioara a

corpului vertebral si segmentele corespondente ale inelului fibros si nucleului pulpos b. coloana mijlocie este compusa din: 2/3 anterioare ale corpului vertebral, ligamentul longitudinal anterior, segmentele corespondente ale inelului fibros si nucleului pulpos c. coloana posterioara este compusa din: ligamentele supraspinos, interspinos si ligamentele galbene, ligamentele capsulare zygapofizare si elementele arcului vertebral
32. Nu este un tip de leziune al coloanei dorso-lombare: a. Tipul A leziuni produse prin compresie axiala si flexie b. Tipul B leziuni produse prin mecanism de tasare c. Tipul C leziuni produse prin mecanism de torsiune 33. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul ortopedic al fracturilor coloanei dorso-lombare: a. fracturile parcelare asociate cu leziuni ligamentare beneficiaza de mobilizare precoce b. leziunile la nivel T1-T6 beneficiaza de imobilizare n orteza sau corset OCT (occipito-cervico-toracic)

pentru 6-12 saptamni c. leziunile la nivel T7-L5 beneficiaza de imobilizare n orteza sau corset TLS (toraco-lombo-sacrat) pentru 8-16 saptamni
34. Nu face parte din indicatiile de tratament chirurgical al leziunilor posttraumatice ale coloanei

toraco-lombare: a. tasare mai mica de 50% fara alte leziuni b. fracturi stabile sau instabile cu deficit neurologic dupa un interval liber c. instabilitatii osoase sau ligamentare

35. Scopurile tratamentului chirurgical n leziunile posttraumatice ale coloanei toraco-lombare sunt cu

exceptia: a. limitarea complicatiilor neurologice si mpiedicarea aparitiei lor b. ngrijirea postoperatorie cu recuperarea lenta a pacientului c. recuperarea, pe ct posibil, a anatomiei si biomecanicii prelezionale caracteristice segmentului afectat
36. Nu face parte din obiectivele tratamentului fizical kinetic al leziunilor traumatice ale coloanei

vertebrale dorso-lombare: a. conservarea functiei statice si dinamice a coloanei vertebrale b. scaderea tonicitatii musculaturii abdominale c. ntretinerea supletii si mobilitatii rahidiene
37. Nu face parte din obiectivele tratamentului fizical kinetic al leziunilor traumatice ale coloanei

vertebrale dorso-lombare: a. asigurarea unei bune dinamici costo-vertebrale si toracice b. mentinerea unui tonus bun si a fortei musculare spinale dorso-lombare c. scaderea tonicitatii musculaturii abdominale
38. Selectati afirmatia adevarata in legatura cu tratamentul fizical kinetic al leziunilor traumatice

neevolutive ale coloanei vertebrale dorso-lombare: a. n primele 48h: imobilizare la pat, exercitii de respiratie, schimbarea pozitiei se face metinnd coloana vertebrala imobila n bloc b. n a 10-a zi: se ridica bolnavul, se ncepe kinetoterapie n lordoza, tonifierea musculaturii abdominale, spinale si a centurilor c. notul este reluat dupa 3 luni
39. Selectati afirmatia adevarata in legatura cu tratamentul fizical kinetic al leziunilor traumatice

evolutive ale coloanei vertebrale dorso-lombare: a. n prima zi bolnavul este imobilizat la pat n decubit b. din ziua a patra se recurge la: tratament postural n lordoza, tonifierea musculaturii spinale, abdominale, a centurilor c. corsetul se pastreaza pna la 2 luni
40. Dupa scoaterea corsetului (la aproximativ 30 zile), in tratamentul fizical kinetic al leziunilor

traumatice evolutive ale coloanei vertebrale dorso-lombare, nu se pratica : a. exercitii kinetoterapice pentru mentinerea fortei spinale, mentinerea mobilitatii cutiei toracice, mentinerea tonicitatii musculaturii membrelor b. bolnavul este imobilizat la pat n decubit c. masaj, electroterapie antalgica si excitomotorie, hidrokinetoterapie
41. Pe termen lung in tratamentul fizical kinetic al leziunilor traumatice ale coloanei vertebrale dorso-

lombare, se urmareste, cu exceptia : a. mentinerea unei greutati corporale normale b. evitarea deplasarilor lungi cu automobilul c. se vor apleca nainte fara a bloca coloana vertebrala toraco-lombara
42. Pe termen lung in tratamentul fizical kinetic al le ziunilor traumatice ale coloanei vertebrale dorso-

lombare, se urmareste, cu exceptia : a. kinetoterapie zilnica de ntretinere b. se recomanda deplasarile cu automobilul c. nu se vor apleca nainte fara a bloca coloana vertebrala toraco-lombara

43. Curburile sagitale normale ale coloanei vertebrale sunt, cu exceptia: a. curbura cervicala cu convexitatea anterioara-lordoza b. curbura dorsala cu convexitatea anterioara-cifoza c. curbura lombara cu convexitatea anterioara-lordoza 44. Dintre cele 3 morfotipuri rahidiene face parte: a. coloana dreapta, cu curburi putin accentuate la persoane statice; b. coloana cu curburi exagerate o supraadaptare la ortostatism, corespondenta a unui tip

functional dinamice c. coloana cu curburi medii este adaptata unui comportament att dinamic ct si static
45. Selectati afirmatia falsa: a. Coloana vertebrala este un element static, echilibrul sau fiind realizat doar grupele musculare c. Toate diformitatile coloanei vertebrale se accentueaza pe toate perioadele cresterii b. Coloana vertebrala are doua perioade de crestere rapida 46. Nu face parte din deformarile functionale ale coloanei vertebrale: a. lordoza primei copilarii (1-5 ani) b. maladia Scheuermann c. atitudinea astenica prepubertara si pubertara 47. Nu face parte din deformarile structurale ale coloanei vertebrale: a. boli genetice ale scheletului (osteocondrodistrofii) b. atitudinea astenica postpartum c. boli metabolice (rahitism, osteoporoza, osteomalacie) 48. Scolioze nestructurale (functionale sau atitudini scoliotice) nu pot fi provocate de : a. Contracturi musculare paravertebrale antalgice ca n hernia de disc b. Anchiloza soldului n pozitie vicioasa c. scolioze prin tumori vertebrale 49. Nu este o cauza de scolioza structurala: a. poliomielita, paralizie cerebrala b. neurofibromatoza boala ereditara ce afecteaza tesutul nervos si de sustinere c. contracturi musculare paravertebrale antalgice ca n hernia de disc 50. Nu este o cauza de scolioza structurala: a. scolioza infantila (0-3 ani), juvenila (3ani-pubertate), a adolescentilor (ntre pubertate si maturitate

osoasa) b. scolioza idiopatica (75% din cazuri-scolioza necunoscuta) c. anchiloza soldului n pozitie vicioasa
51. Evolutia unei scolioze este variabila functie de, cu exceptia : a. vrsta cu ct vrsta de aparitie este mai tarzie, cu att evolutia scoliozei este mai grava b. sfrsitul perioadei evolutive care se situeaza la atingerea maturitatii osoase (17 ani la femei si 19

ani la barbati) c. sediu n ordinea cresterii gravitatii sunt toraco-lombare, cervico-toracale, toracale si lombare, lombare

52. Vrsta osoasa se stabileste prin urmatoarele metode, mai putin: a. palparea crestelor iliace bilateral b. radiografierea pumnului si minii c. testul Risser -pe radiografia de bazin stabileste osificarea crestelor iliace 53. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul scoliozelor: a. sub 30 - se aplica tratament singular kinetoterapic, cu controale repetate la 6 luni b. peste 30 - nainte de maturitatea osoasa aproape toate scoliozele sunt evolutive, iar daca nu au depasit 50 se

poate tenta tratamentul ortopedic c. scoliozele cu deviatii mai mari de 50 se trateaza doar ortopedic
54. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul cifozele toracale: a. sub 40-50 au indicatie de kinetoterapie b. ntre 40-50 si 70-80 sunt cifoze medii care beneficiaza de tratament chirurgical c. peste 80 sunt cifoze grave la care tratamentul este chirurgical 55. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul kinetoterapic n tulburarile de statica vertebrala: a. nu este util sa se faca doar ca tratament profilactic b. recuperarea diferentiata a musculaturii este principiul fundamental c. in cazul curburii anormale a rahisului se va proceda la ntinderea muschilor concavitatii si

scurtarea celor din convexitate

56. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul kinetoterapic n tulburarile de statica vertebrala: a. Dupa examenul clinic se consemneaza curburile anormale, daca sunt suple sau rigide,

segmentele osoase ce nu-si pastreaza forma normala b. n cazul curburii anormale a rahisului se va proceda la scurtarea muschilor concavitatii si ntinderea celor din convexitate c. Recuperarea prin miscare se refera la portiuni, segmente, care trebuie sa fie localizate, fara compensari de vecinatate; va fi analitica
57. Reeducarea posturala n tulburarile de statica vertebrala p resupune, cu exceptia: a. luarea la cunostinta a pozitiei vicioase b. nvatarea pozitiei corecte c. relaxare si detonifiere musculara 58. Tonifierea musculara necesara pentru mentinerea pozitiilor corijate poate fi, cu exceptia: a. pasiva, prin mobilizarea manuala b. analitica adresndu-se diverselor grupe din musculature de sustinere c. globala asociind grupe musculare care sa mentina activitatea de postura, combinndu-se si cu

miscari ale membrelor

59. Aparatele ortopedice folosite n scolioze toraco-lombare sau lombare sunt : a. Hennequen b. Minerva c. Milwaukee 60. Aparatele ortopedice folosite n scolioze toraco-lombare sau lombare sunt, cu exceptia: a. corsetul Boston b. corsetul cu 3 puncte de sprijin c. aparatul gipsat Minerva

61. Spondilodiscitele - procesele infectioase de la nivelul coloanei vertebrale pot fi cu exceptia: a. Tuberculoase (spondilita tuberculoasa-Morbul Percival Pott) c. Virale b. Bacteriene, cu germeni piogeni banali (osteomielita vertebrala) 62. Evolutia clasica a spondilitei tuberculoase cuprinde urmatoarele faze cu exceptia : a. faza prodromala b. faza de invazie c. faza de distructie progresiva 63. Evolutia clasica a spondilitei tuberculoase cuprinde urmatoarele faze cu exceptia : a. faza de invazie b. faza de distructie progresiva c. faza de vindecare integrala 64. Tratamentul spondilitei tuberculoase cuprinde urmatoarele, cu exceptia : a. Tratamentul tuberculostatic b. Tratament antiinflamator c. Tratament chirurgical 65. Tratamentul chirurgical n spondilita tuberculosa se indica pentru urmatoarele cu exceptia: a. repararea leziunilor vertebrale distructive b. conservarea atitudinilor vicioase secundare (cifoza) c. tratamentul abceselor care nu cedeaza la tratamentul conservator 66. Selectati afirmatiile false despre spondilodiscita acuta : a. este caracterizata de un sindrom infectios general si unul localizat b. manifestat prin rahialgie intensa, cu contractura dureroasa si permanenta a muschilor

paravertebrali c. segmentul afectat si pastreza mobilitatea normala

67. Tratamentul spodilodiscitei acute cuprinde: a. antibioterapie masiva b. AINS (antiinflamatoare nesteroidiene: aspirina, nurofen...cele steroidiene contin cortizon) c. Mobilizare precoce 68. Cea mai frecventa forma de luxatie scapulo-humerala: a. antero-interna b. posterioara c. antero-inferioara 69. Diagnosticul luxatiei anterioare de umar se pune pe urmatoarele semne clinice, cu exceptia: a. umarul este deformat si dureros b. capul humeral nu se palpeaza la locul obisnuit c. cotul este apropiat de trunchi 70. Diagnosticul luxatiei anterioare de umar se pune pe urmatoarele semne clinice, cu exceptia: a. cotul este ndepartat de trunchi, n rotatie externa b. la ncercarea de apropiere de trunchi, foarte dureroasa, bratul si cotul revin n pozitia initiala -

semnul resortului c. capul humeral se palpeaza la locul obisnuit

71. Diagnosticul luxatiei posterioare de umar se pune pe urmatoarele semne clinice, cu exceptia: a. bratul este n rotatie interna si n imposibilitatea de a executa rotatia externa si nici revenirea la

pozitia indiferenta de rotatie b. coracoida nu se evidentiaza c. sub spina omoplatului se palpeaza capul humeral
72. Complicatiile LSH (LSH = leziuni scapulo-homerare) pot fi cu exceptia : a. compresiunea sau elongarea plexului brahial b. reductibilitatea c. leziuni vasculare 73. Complicatiile LSH pot fi cu exceptia : a. fractura capului sau colului chirurgical al humerusului b. mici hematoame c. deschiderea luxatiei 74. Tratamentul LSH poate fi cu exceptia: a. Ortopedic: reducerea luxatiei de urgenta cu sau fara anestezie b. Chirurgical: n orice luxatie c. Kinetic 75. Selectati afirmatia adevarata despre luxatia acromio -claviculara: a. n luxatiile de gradul I si II se recurge la tratamentul ortopedic (imobilizare n bandaj Robert-

Jones) pentru 2-3 saptamni b. n luxatiile de gradul III se impune tratamentul ortopedic in urgenta c. n luxatiile de gradul III nu se impune tratamentul
76. Simptome ale fracturii de clavicula pot fi cu exceptia: a. durere, impotenta functionala a umarului b. deformarea regiunii, miscari anormale n focar c. lipsa pulsului la artera radiala 77. Tratamentul ortopedic al fracturii de clavicula poate cuprinde , cu exceptia: a. reducere si imobilizare n bandaj Dessault pentru 21-28 de zile b. bandaj n opt, ncrucisat la spate (Watson-Jones), pentru 21-28 de zile c. bandaj Watson-Jones pentru 8-12 de zile 78. Tratamentul fracturilor de scapula poate fi : a. Ortopedic bandaj Dessault, 15-17 zile b. Ortopedic bandaj Dessault, 12-14 zile c. Ortopedic bandaj Dessault, 18-21 zile 79. Simptomele n fracturile humerusului (extremitatea proximala), pot fi cu exceptia : a. durere, impotenta functionala b. lungirea bratului c. deformarea regiunii 80. Simptomele n fracturile humerusului (extremitatea proximala), pot fi cu exceptia: a. cracmente b. scurtarea bratului c. mobilitate normala

81. Tratamentul n fracturile humerusului (extremitatea proximala), poate fi : a. ortopedic bandaj Dessault pentru 1-7 zile b. ortopedic bandaj Dessault pentru 7-14 zile c. ortopedic bandaj Dessault pentru 14-21 zile 82. Tratamentul chirurgical n fracturile humerusului (extremitatea proximala), poate fi cu exceptia: a. reducere si osteosinteza cu brose Kirshner b. reducere si osteosinteza cu placa si suruburi c. artroplastie de sold 83. Kinetoterapia n recuperarea umarului posttraumatic are drept obiective, cu exceptia: a. calmarea durerii b. cresterea mobilitatii c. recuperarea functionala a articulatiei scapulo-humerale 84. Calmarea durerii se poate face prin urmatoarele metode: a. mobilizarea bratului n anumite pozitii b. masaj la nivelul bratului, umarului, spatelui c. electroterapie cu curenti de nalta frecventa 85. Calmarea durerii se poate face prin urmatoarele metode: a. electroterapie cu curenti de joasa si medie frecventa b. mobilizarea bratului n anumite pozitii c. Ionizari cu marcaina 86. Prima etapa n recuperarea functionala nu cuprinde : a. imobilizarea cu cotul lipit de trunchi b. imobilizarea depaseste 30 zile c. se recomanda exercitii pentru coloana cervicala, torace si membrul superior 87. Prima etapa n recuperarea functionala nu cuprinde : a. mobilizarea pumnului, degetelor si coloanei cervicale, prin exercitii active libere, repetate de cteva

ori pe zi b. controlul staticii gtului, umerilor si toracelui prin autocontrol la oglinda pentru evitarea aparitiei cifoscoliozei dorsale c. gimnastica respiratorie de tip abdominal
88. Metodele folosite n faza a II-a de recuperarea functionala nu cuprind: a. masajul b. executarea imaginativa a tuturor miscarilor umarului c. rearmonizarea mecanica a umarului 89. Metodele folosite n faza a II-a de recuperarea functionala nu cuprind: a. executarea imaginativa a tuturor miscarilor umarului b. exercitiile de ntretinere a amplitudinii de miscare a articulatiei scapulo-humerale c. exercitii statice izometrice 90. Faza a IV-a n recuperarea functionala a umarului : a. nu are nimic specific, fiind o tatonare a nceperii active complexe din faza urmatoare b. reprezinta perioada n care leziunea ncepe sa fie treptat solicitata prin mobilizari ce nu puteau fi

facute n faza a II-a c. reprezinta perioada de recuperare a functionalitatii umarului

91. Faza a IV-a n recuperarea functionala a umarului are drept obiective, cu exceptia : a. refacerea amplitudinii de miscare b. scaderea fortei musculare c. recstigarea supletei 92. Metode n faza a IV-a n recuperarea functionala a umarului pot fi, cu exceptia : a. caldura si masajul, electroterapia antalgica au rolul de a pregati zona pentru kinetoterapie b. exercitii de facilitare nocioceptiva c. manevre de ntindere capsulo-ligamentara 93. Metode n faza a IV-a n recuperarea functionala a umarului pot fi, cu exceptia : a. exercitii autopasive la scripete b. exercitii active folosite pentru cresterea mobilizarii c. exercitii de facilitare nocioceptiva 94. Selectati afirmatia adevarata despre faza a V-a n recuperarea functionala a

umarului: a. este obligatorie pentru toti pacientii b. este cea mai importanta c. reprezinta o faza de recstigare a profesionalismului
95. Articulatia cotului este alcatuita de fapt din trei articulatii: a. humero-cubitala asigura flexia-extensia cotului, blocnd orice posibilitate de lateralitate b. humero-radiala are un rolul cel mai important c. radio-cubitala asigura miscarea de flexie 96. Selectati afirmatia falsa despre contuziile cotului : a. nu lasa de obicei sechele si se vindeca fara tratament special b. sunt utile compresele cu gheata, curentii diadinamici, ultrascurte c. exista posibilitatea aparitiei unei pareze de nerv axilar 97. Selectati afirmatia falsa despre tratament n contuziile cotului : a. consta n antiinflamatorii, antialgice, infiltratii cu hidrocortizon si xilina, gheata local b. ultrasunete n asociere cu hidrocortizon, cureti diadinamici si de medie frecventa c. se recomanda eforturile sustinute si repetate 98. Semne cllinice n entorsele de cot pot fi: a. tumefactie moderata local b. lipsa durerii c. grava instabilitate laterala 99. Selectati afirmatia falsa despre tratament n entorsele de gradul I -II ale cotului: a. tratament conservator local, evitarea eforturilor fizice b. ntotdeauna necesita imobilizare gipsata c. comprese cu gheata sau masaj cu gheata 100. Selectati afirmatia falsa despre tratament n entorsele de gradul III -IV ale cotului: a. necesita imobilizare gipsata 2 4 saptamni b. daca ligamentele sunt rupte este necesara interventia chirurgicala c. necesita tratament conservator local

101. Luxatiile de cot nu pot fi: a. luxatii propriu-zise, cu deplasarea ambelor oase n raport cu humerusul b. luxatii divergente c. luxatii convergente 102. Selectati afirmatia falsa despre luxatiile cotului: a. se ntlnesc la adolescenti si adulti foarte rar b. pierderea contactului ntre suprafetele articulare ale oaselor cotului poate fi partiala sau totala c. se poate nsoti de rupturi ale sinovialelor, ligamentelor colaterale, ligamentului inelar, ligamentului

patrat si ale capsulei

103. Selectati afirmatia falsa despre luxatiile cotului: a. posterioara este cea mai frecventa b. olecranul se palpeaza la locul lui c. cotul este deformat, cu antebratul n usoara pronatie, semiflexie la 120 104. Selectati afirmatia adevarata despre luxatiile izolate - luxatia radiocubitala (superioara): a. de obicei se luxeaza capul radial c. n luxatia anterioara se rupe doar ligamentul inelar b. n cazul n care se asociaza fractura diafizei radiale (fractura Monteggia Stanciulescu), capul

radial ,,fuge anterior sau posterior

105. Selectati afirmatia falsa n tratamentul luxatiilor cotului : a. ortopedic: reducere rapida cu sau fara anestezie urmata de imobilizarea n aparat gipsat

antebrahio-palmar 7-14 zile b. chirurgical: n luxatiile ireductibile sau asociate cu fracturi cu deplasare c. recuperator: kinetoterapie asociata cu diapulse
106. Nu face parte din complicatiile luxatiilor de cot: a. vasculare, grave b. nervoase c. ligamentare 107. Nu face parte din complicatiile luxatiilor de cot: a. vasculare, grave (sindromul arterei humerale) b. redoare articulara, ntotdeauna cu limitarea flexiei c. osteomul si osificarile periarticulare ale hematomului posttraumatic 108. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul osificarile periarticulare : a. pentru prevenire a formarii administrare de penicilina injectabil b. daca nu e nevoie de tratament chirurgical se utilizeaza : ultrasunete, ultrascurte, exercitii de

crestere a activitatii muschiului respectiv, baie galvanica celulara c. tratament chirurgical se face n momentul maturarii acestor osificari
109. Fac parte din fracturile rare ale extremitatii distale a humerusului: a. supracondiliene b. diacondiliene c. intercondiliene

110. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor paletei humerale : a. imobilizare n aparat gipsat acromio-palmar (21-30 zile, uneori chiar 40) n cazul fracturilor fara

deplasare b. reducerea fracturilor si imobilizare n aparat gipsat pentru fracturile cu deplasare, cotul imobilizndu-se n extensie c. chirurgical n fracturile cu deplasare (se continua cu imobilizare gipsata)
111. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor olecranului: a. reducerea anatomica a suprafetei articulare nu este importanta b. n fractura fara deplasare se folosesc atela sau aparatul gipsat cu cotul n flexie la 90 - 130, timp de 3

saptamni c. pentru fracturile cu deplasare se recomanda tratamentul chirurgical, reducere si osteosinteza cu hoban si ulterior, imobilizare gipsata pentru 2 saptamni
112. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor de cap radial: a. n fracturile fara deplasare atela gipsata 2-3-saptamni b. n fracturile cu deplasare - extirparea chirurgicala a fragmentului deplasat sau reducerea

fragmentului fracturat si osteosinteza c. n fracturile cu deplasare se recurge ntotdeauna la rezectia de cap radial
113. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor de col radial: a. gradul I si II: atela gipsata de cot, cu cotul n flexie la 90 pentru 3-4 saptamni b. gradul III reducere si imobilizare ca mai sus c. gradul IV tratament chirugical, rezectia colului si capului radial 114. Recuperarea troficitatii tesuturilor n cadrul tratamentului kinetoterapeutic n leziunile

posttraumatice ale cotului se poate face prin urmatoarele metode, cu exceptia: a. aplicarea undelor electromagnetice n scopul consolidarii fracturii, cicatrizarii plagilor, mbunatatirii circulatiei, resorbtiei hematoamelor, suprimarea contracturii musculare b. masajul minii si antebratului (daca e neacoperit) si al umarului; scopul este de a mbunatati circulatia si a ndeparta edemul c. pozitionarea membrului superior decliv pentru a combate edemul
115. Mentinerea mobilitatii articulatiilor neafectate n cadrul tratamentului kinetoterapeutic n leziunile

posttraumatice ale cotului se poate face prin urmatoarele metode, cu exceptia: a. pentru mna si degete nu este indicata mobilizarea b. la pumn: flexie-extensie si deviatii laterale cubitale si radiale c. umar se executa abductii-antepulsii si rotatii 116. Metode de combatere a durerii n cadrul tratamentului kinetoterapeutic n leziunile posttraumatice ale cotului: a. cele mai folosite sunt sedativele b. terapie fizicala cu efecte antalgice, curenti de joasa si medie frecventa, caldura locala c. masaj energic 117. Selectati afirmatia falsa n legatura cu metode de recstigare a mobilitatii n cadrul tratamentului kinetoterapeutic n leziunile posttraumatice ale cotului: a. miscari pasive sunt permise numai cele autopasive, cu ajutorul scripetilor b. miscari active constituie baza recuperarii cotului c. nu se recomanda executarea unei reeducari globale a gesticii cotului

118. Selectati afirmatia falsa n legatura cu metode de recstigare a mobilitatii n cadrul tratamentului kinetoterapeutic n leziunile posttraumatice ale cotului: a. activitatea sa solicite, prin repetari multiple, o ct mai larga amplitudine de miscare b. se recomanda taiatul cu ferastraul de mna, lustruit, tesut la razboi c. sportivii nu vor practica nca datorita riscurilor 119. Selectati afirmatia falsa n legatura cu metode de recstigare a mobilitatii n cadrul tratamentului kinetoterapeutic n leziunile posttraumatice ale cotului: a. se mai pot adauga caldura locala sau gheata b. fara masaj c. curenti de medie frecventa 120. Pentru cresterea fortei musculare n cadrul tratamentului kinetoterapeutic n leziunile posttraumatice ale cotului se prefera anumite posturi optimale, cu exceptia: a. pentru flexori: umarul n pozitie de repaus, cotul la 90 , se flecteaza cotul cu rezistenta, concomitent cu antepulsia bratului b. pentru flexori: umarul n antepulsie de 90, cotul flectat la 30, se extinde cotul cu rezistenta, concomitent cu retropulsia bratului c. pentru pronosupinatie: bratul lipit de corp, cotul n flexie de 90 , se executa pronatia cu rezistenta concomitent cu abductia bratului sau supinatia (cu rezistenta) asociata cu adductia bratului 121. Considerente speciale de care este bine sa se tina seama n recuperarea cotului sunt cu exceptia: a. cotul inflamat trebuie mobilizat pna dispar inflamatia si edemul b. mobilizarile pasive nu sunt bine suportate de cot, mai ales daca sunt intempestive (pericol de formare a miozitelor calcare) c. cotul se recupereaza greu, uneori n luni de zile 122. Considerente speciale de care este bine sa se tina seama n recuperarea cotului sunt cu exceptia: a. ncarcarea cu greutati n mna pentru a forta extensia este contraindicata deoarece creste hipertonia flexorilor b. o stagnare de peste 15 zile n evolutia favorabila a recuperarii functionale, obliga la abandonarea ei temporara (aproximativ o luna); la reluare se va observa din nou o progresie c. lipsa oricarei ameliorari obliga la ncercarea mobilizarii sub anestezie, cu reluarea celor 2 tipuri de atele de postura (flexie maxima si extensie) sau la interventie chirurgicala (artroliza) 123. n functie de gradele de libertate a extensiei cotului, redorile sunt considerate: a. foarte grave (30-60) b. moderate (peste 90) c. minore (peste 90) 124. Selectati afirmatia falsa n legatura cu principii generale ce trebuiesc retinute n cadrul tratamentului kinetoterapeutic n leziunile posttraumatice ale minii: a. imobilizarea degetelor trebuie facuta n flexie b. imobilizarea degetelor trebuie facuta n extensie c. imobilizarea determina dezastru functional pentru articulatie

125. Selectati afirmatia falsa n legatura cu principii generale ce trebuiesc retinute n cadrul tratamentului kinetoterapeutic n leziunile posttraumatice ale minii: a. degetele ce nu sunt necesar sa fie imobolizate vor fi mobilizate continuu b. imobilizarea ct mai scurta posibil poate fi suspendata chiar nainte de consolidarea completa c. imobilizarea ntotdeauna pna la consolidarea completa 126. Selectati afirmatia falsa n legatura cu complicatiile leziunile posttraumatice ale minii: a. consolidarea cu angulatie ce determina redoare marcata se va recupera ntotdeauna complet b. aderenta tendonului extensorului la calus, daca este importanta, trebuie intervenit chirurgical pentru eliberarea tendonului c. consolidarea ntrziata ce presupune prelungirea imobilizarii si nu de putine ori are ca urmare ,, mna rigida 127. Selectati afirmatia adevarata n legatura cu fractura scafoidului: a. imobilizarea e pe timp ndelungat, 10-12 saptamni b. pumnul n dorsiflexie la 15, mna n usoara nclinare cubitala c. pumnul n dorsiflexie la 15, mna n usoara nclinare cubitala NICI O VARIANTA DE RASPUNS NU ESTE CORECTA!!! (b si c la fel!!): raspunsul corect ar fi: imobilizare 4-8 saptamani, pumn in dorsoflexie la 45 0, mana in usoare inclinare radiala-pg.81 128. Selectati afirmatia falsa n legatura cu fractura scafoidului : a. uneori apare necroza aseptica a scafoidului b. nu exista dificultati de diagnosticare c. initial poate sa nu se distinga traiectul de fractura, si sa fie evidentiat doar la 2-4 saptamni 129. Selectati afirmatia falsa n legatura cu fractura extremitatii distale a radiusului : a. Pouteau-Colles(produsa prin compresie-extensie cadere pe mna n hiperextensie) - n dos de furculita b. Goyrand-Smith n dos de furculita -(produsa prin cadere pe mna n extensie) c. Goyrand-Smith n fata de furculita -(produsa prin cadere pe mna flectata) 130. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturii extremitatii distale a radiusului: a. Cele fara deplasare aparat gipsat 21-30 de zile b. Reducere ortopedica cu anestezie si imobilizare n aparat gipsat antebrahio-palmar pentru 45-60 de zile la cele fara deplasare c. Chirurgical (reducere si osteosinteza cu placi si suruburi, brose, fixator extern) la cele deplasate, ireductibile sau instabile 131. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturii extremitatii distale a radiusului : a. tot timpul se fac miscari n articulatiile MCF si IF b. gipsul trebuie sa fie lejer c. pozitie procliva pentru prevenirea edemului 132. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturii extremitatii distale a radiusului : a. se schimba la 4 saptamni n pozitie normala b. gipsul trebuie sa fie ct mai fix pentru a asigura contentia si mentinerea reducerii c. pozitie procliva pentru prevenirea edemului

133. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturii extremitatii distale a radiusului : a. gipsul se schimba la 2 saptamni n pozitie normala si se fixeaza n alt aparat gipsat nca 30 zile b. recuperarea trebuie nceputa imediat dupa terminarea imobilizarii; sindromul algoneurodistrofic este foarte frecvent si rebel la tratament c. controlul radiologic nu este necesar 134. Selectati afirmatia adevarata n legatura cu tratamentul fracturii diafizare a ambelor oase ale antebratului: a. cea fara deplasare necesita tratament ortopedic cu aparat gipsat brahiopalmar pentru 60 zile, apoi kinetoterapie b. fracturile cu deplasare, reductibile, se reduc ortopedic si se imobilizeaza n aparat gipsat 30 de zile cu control radiologic repetat c. cele care nu se reduc se trateaza chirurgical (reducere si osteosinteza cu placi si suruburi, brose Kirschner, apoi aparat gipsat 3-4 saptamni) 135. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul leziunilor tendinoase la nivelul minii: a. programul kinetoterapeutic ncepe n conformitate cu indicatiile chirurgului b. mobilizarea degetelor nainte de 4 saptamni de la operatie c. mobilizarea tendonului trebuie facuta precoce, fara a dezvolta o tensiune n tendon cel putin n primele 4 saptamni 136. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul leziunilor tendinoase la nivelul minii: a. mobilizarea trebuie sa fie blnda, efectuata de un kinetoterapeut experimentat b. dupa 6 saptamni riscul de rupere este maxim c. la 6 saptamni continund kinetoterapia analitica pasiva si pasiva de corectie a articulatiei degetelor si pumnului se introduc progresiv exercitii mpotriva unor rezistente progresiv crescute (rezistenta numai manuala) 137. Pentru ca recuperarea functionala sa fie eficace trebuie sa ndeplineasca urmatoarele caracteristici, cu exceptia: a. precoce ncepe chiar de la terminarea actului terapeutic chirurgical sau ortopedic b. precisa se adreseaza strict segmentelor afectate ( ce are si ce nu are voie sa faca ) c. pasiva nu pune n joc vointa pacientului 138. Pentru ca recuperarea functionala sa fie eficace trebuie sa ndeplineasca urmatoarele caracteristici, cu exceptia: a. dolora frecvent exercitiul dureros este util b. completa sa aiba n vedere tot corpul c. continua viata pacientului trebuie sa fie orientata si organizata astfel ca el sa poata utiliza noi achizitii 139. Realizarea BFP (bilantul previzional functional) are urmatoarele etape cu exceptia: a. recstigarea amplitudinii articulatiei si a fortei musculare b. realizarea coordonarii neuro-musculare ( utilizarea amplitudinii articulare si a fortei musculare, cu un scop precis ) c. antrenarea la efort asigurarea rezistentei la eforturi mari si repetate frecvent 140. Cea mai buna n recuperare redorii este miscarea activa pentru ca : a. obtine o retractie progresiva si nedureroasa a elementelor elongate b. recapatarea elasticitatii musculare pe planurile anatomice c. nu solicita aderentele si le permite sa evolueze

141. Cea mai buna n recuperare redorii este miscarea activa pentru ca : a. regenereaza suprafetele de alunecare ale cartilajului b. creste edemul stimulnd ntoarcerea venoasa si circulatia limfatica, avnd actiune favorabila asupra conducerii influxului nervos prin nervii periferici c. stimuleaza oboseala musculara generala 142. Selectati afirmatia falsa n legatura ritmul recuperarii: a. la nceput se recurge la sedinte scurte, n care numarul de miscari este limitat: 4-5/zi seturi executate b. pe masura ce se obtin progrese, se scad numarul sedintelor la 1-2/zi, dar se scade si numarul de exercitii/sedinta (15-20 miscari) c. pe masura ce se obtin progrese, se scad numarul sedintelor la 1-2/zi, dar se creste numarul de exercitii/sedinta (150-200 miscari) 143. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor de col femural : a. fractura de col femural are prognostic bun b. tratamentul consta n administrarea de calmante si mobilizare c. desi este dureroasa, aceasta alternativa este singura sansa de a salva viata pacientului 144. Indiferent de sediul leziunii, tratamentul fracturilor femurale trebuie sa aiba n vedere urmatoarele: a. prevenirea edemului si a stazei venoase, favorizarea circulatiei limfatice; pentru aceasta se foloseste pozitia procliva b. tratarea escarelor dupa instalare c. tratarea escarelor dupa instalare 145. Kinetoterapia trebuie sa asigure urmatoarele, cu exceptia: a. o ventilatie pulmonara eficienta b. scadere a functiei musculare n membrul superior c. cresterea functiei musculare la membrul inferior sanatos 146. n functie de nivelul la care este situata fractura, tractiunile transosoase sunt: a. supracondiliene ( pentru fracturile de tibie ca si n luxatiile de genunchi) b. transtuberozitare ( pentru fracturile diafizare femur si fracturile supracondiliene ) c. transcalcaneene ( pentru fracturile de femur, fracturile de bazin) 147. n functie de sediul focarului se pun si greutatile corespunzatoare care sa exercite tractiunea : a. n fractura gambei 3-5 Kg b. n fractura femurului 10-14Kg c. n fractura de bazin 6-8Kg 148. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul disjunctia simfizei pubiene: a. pna la 3 cm nu se opereaza b. se pune ntr-un hamac, care cauta sa strnga bazinul prin greutatea corpului, timp de 4 saptamni, initial chinga trecuta n U, apoi chinga se ncruciseaza c. mai mare de 6 cm necesita tratament chirurgical, fie un fixator extern, fie reducere si osteosinteza cu placa si suruburi 149. Stabilitatea soldului este data de urmatorii factori, cu exceptia: a. ososi articulatie lunga care exista o coaptatie perfecta ntre capul femural si cotil b. ligamentari asigura stabilitatea posterioara ( mpiedica dezechilibrarea spre posterior ) c. musculari asigura stabilitatea posterioara.( mpiedica o cadere n fata )

150. Programul minimal n recuperarea soldului pentru mersul normal pe teren plat este urmatorul: a. 32 - flexie-extensie b. 52 - adductie-abductie c. 14 - rotatie interna-externa 151. Factori reductibili care limiteaza miscarea soldului sunt cu exceptia: a. calusul vicios b. contractura antalgica posttraumatica c. retractia capsulara 152. Factori nereductibili care limiteaza miscarea soldului sunt cu exceptia: a. calusul vicios b. hematomul c. incongruenta articulatiilor 153. n cazul luxatiilor de sold atitudinea terapeutica este: a. reducere ortopedica a doua zi sub anestezie b. tractiune continua transosoasa transcalcaneeana 10 Kg c. la 30 de zile, se reia mersul n crje cu sprijin 10% pe membrul inferior afectat 154. Fracturile de bazin pot fi, cu exceptia: a. izolate ale oaselor bazinului care sunt si cele mai frecvente b. fracturile centurii pelvine c. articulare 155. Fractura de cotil este o fractura articulara, si este foarte important : a. daca este sau nu n zona portanta b. daca este cu sau fara hematom c. daca se asociaza sau nu cu durere 156. Protezele totale necimentate sunt indicate, cu exceptia: a. n tratamentul coxartrozelor secundare si necrozelor aseptice de cap femural b. la pacienti mai tineri, cu speranta de viata mare, la care se prevad reinterventii de revizie a componentelor protetice c. la pacientii la care calitatea osului nu este buna 157. Tratamentul de recuperare kinetoterapic la proteza cervicocefalica si cea bipolara cuprinde urmatoarele : a. Ziua I : se aseaza pe o parte cu perna ntre picioare b. Ziua 45: se face radiografie: daca este bine ncepe sprijin cu 8-10%; c. Ziua 45: se face radiografie: daca este bine ncepe sprijin cu 8-10% 158. Tratamentul de recuperare kinetoterapic la proteza totala necimentata: a. Ziua a III-a: mers cu cadru fara sprijin pe membrul operat, pipaie solul dar nu se sprijina de loc b. Ziua IV-V: ncarca 100 % c. Ziua 14 sprijinul este complet 159. Tratamentul de recuperare kinetoterapic la proteza totala cimentata: a. Ziua IV-V: ncarca 100 % b. Ziua 45: se face radiografie: daca este bine ncepe sprijin cu 8-10% c. Ziua 60: se ajunge cu sprijinul la 100%; poate sa renunte la cadru

160. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor pertrohanteriene : a. tijele gamma sunt cele mai eficiente mijloace de osteosinteza n acest tip de fractura b. de a 2-a zi pacientul se ridica la marginea patului, ncarcare fiind permisa a 3- a zi, dar cu sprijin partia c. DHS-ul este cel mai eficient mijloc de osteosinteza n acest tip de fractura 161. Selectati afirmatia falsa n legatura cu fracturile de diafiza femurala : a. se caracterizeaza de deplasari mari b. tratamentul ortopedic, de imobilizare n aparat gipsat pelvipodal este indicat doar la fracturile fara deplasare, pentru 30-45 de zile c. necesita, ca si fracturile subtrohanteriene, initierea unei tractiuni transcalcaneene pna la momentul operator 162. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul chirurgical al fracturilor de diafiza femurala: a. dupa osteosinteza cu tije blocate static, recuperarea ncepe precoce de a 2-a zi b. este nevoie de imobilizare gipsata c. se ncep miscarile articulatiilor vecine, mersul cu cadru sau cu crje, cu sprijin partial 163. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul chirurgical al fracturilor de diafiza femurala: a. la 15-30 de zile, pentru facilitarea consolidarii prin compresiune n focar, se dinamizeaza montajul prin extragerea suruburilor mai ndepartate de focarul de fractura, permitndu-se apoi un sprijin mai puternic b. daca fractura este simpla, transversala si situata n 1/3 medie se indica reducerea si osteosinteza cu tija Kuntcher simpla, cu sprijin permis pe picior ncepnd de a 2-a zi c. n cazul de asociere a unei fracturi de femur cu o fractura de col femural se poate face reducere si osteosinteza cu o tija blocata de reconstructie 164. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tehnicile folosite pe parcursul recuperarii fracturilor de diafiza femurala: a. la pacientii tineri se insista pe exercitiile respiratorii si cele pentru musculatura abdominala b. la pacientii vrstnici exercitiile vor fi asemanatoare cu ale pacientilor pe tractiune-suspensie: exercitii respiratorii asociate cu miscari ale membrelor superioare c. ridicarea fara sprijin se face nainte de instituirea imobilizarii gipsate 165. Mersul cu sprijin utilizeaza urmatoarele, cu exceptia: a. crjele canadiene ( cu cotiere ) pentru tineri si persoane cu fizic robust b. cadrul de mers pentru vrstnici, obezi, persoane nendemnatice c. crjele axilare cele mai indicate 166. Selectati afirmatia falsa n legatura cu reluarea mersului dupa fracturile de diafiza femurala : a. balansul membrului afectat trebuie sa se faca n abductie si rotatie externa b. distantele ntre pasi trebuie sa fie egale c. trebuie sa se asigure simetria rotatiei celor doua membre inferioare 167. Bastonul: a. cnd se doreste sprijinul n mers pe piciorul bolnav se tine de partea sanatoasa b. daca se doreste un sprijin pe piciorul bolnav, bastonul se tine de partea bolnava c. cnd se doreste sprijinul n mers pe piciorul sanatos se tine de partea sanatoasa

168. Mersul cu ncarcare: a. uneori este foarte precoce, mai ales n artroplastii necimentate b. ziua 30-45 pentru luxatiile tratate ortopedic c. ziua 30 n cazul fracturilor de cotil sau la nivelul extremitatii superioare a femurului 169. Testnd sprijinul unipodal pe membrul afectat avem: a. bazin echilibrat se trece la baston b. bazin nclinat asociat cu durere si fractura neconsolidata se trece la baston c. bazin nclinat si durere absenta se trece la baston 170. Selectati afirmatia falsa n legatura cu recuperarea fortei musculare: a. Nu poate fi facuta n ntregime dect atunci cnd sprijinul este normal si nedureros b. Cnd prghia osoasa este complet consolidata, tonifierea musculara este lenta si imperfecta, deoarece grupele musculare refuza sa se contracte la functia lor reala ct timp contractia musculara este generatoare de durere ( se produce o inhibitie de origine corticala ) c. Ct timp sprijinul normal este dureros, grupele musculare nu pot dezvolta o forta necesara acestui sprijin 171. Articulatia genunchiului include: a. AFP-articulatia femuro-patelara b. ACF-articulatia coxo-femurala c. AFP- articulatia femuro-peroniera 172. Redoarea genunchiului ( limitarea miscarilor articulatiei ), poate fi, cu exceptia: a. limitare importanta a flexiei (pacientul nu poate sa ndoaie genunchiul ) b. genunchiul blocat n a executa miscarea de extensie, nu poate sa faca extensia completa (aceasta redoare este mai greu de recuperat ) c. genunchiul blocat n a executa miscarea de lateralitate, nu poate sa faca var-valg 173. Urmatoarea recomandare nu este corecta: a. daca extensia este transtuberozitara, medicul i spune pacientului sa-si miste laba piciorului b. daca extensia este transcondiliana, medicul i spune pacientului sa-si flecteze coapsa c. daca este transcalcaneana se recomanda contractii izometrice la nivelul muschiului cvadriceps si miscari active repetate la nivelul degetelor 174. Miscarea de pendulare este foarte importanta pentru ca: a. nu cere aparatura speciala b. nu permite pacientului sa-si dozeze singur amplitudinea articulatiei si forta contractiei c. nu poate fi repetata de multe ori fara a creea contractura la nivelul genunchiului 175. Miscarea de pendulare este foarte importanta pentru ca: a. nu mobilizeaza muschiul cvadriceps, desfiintnd aderentele ce apar pe diafiza femurala ( aderente generatoare de redori articulare ) b. greutatea gambei mareste spatiul articular femurotibial favoriznd miscarea c. nu respecta principiul miscarii fara ncarcare 176. Selectati afirmatia falsa n legatura cu perioada de ncarcare: a. mersul este reluat imediat daca sunt entorse de genunchi gradul 1 imobilizate n aparat gipsat, cu conditia ca gipsul sa fie bine mulat b. n fractura de condil femural pacientul va fi lasat sa calce dupa 120 zile c. daca sunt fracturi articulare mersul cu sprijin va fi posibil la 2 luni

177. n recuperarea genunchiului poate sa apara o oprire n progresul nostru - pe la 60-90 grade observam ca n ciuda exercitiilor batem pasul pe loc: a. daca dupa 1 saptamna nu se obtine nici un progres , exercitiile sunt oprite temporar si se reia recuperarea dupa 3 saptamni b. daca dupa 3 saptamni nu se obtine nici un progres , exercitiile sunt oprite temporar si se reia recuperarea dupa 1 saptamna c. daca dupa 3 saptamni nu se obtine nici un progres , exercitiile sunt oprite temporar si se reia recuperarea dupa 3 saptamni 178. n caz de ruptura a tendonului cvadricipital ( sutura se face proximal de rotula ), sau de ruptura a tendonului rotulian ( sutura se face distal de rotula), se impune: a. imobilizare n aparat gipsat 6 saptamni b. imobilizare n aparat gipsat 4 saptamni c. la 7 saptamni se scoate gipsul si se ncepe recuperarea n ritm lent 179. Selectati afirmatia falsa n legatura cu recuperarea kinetoterapeutica n caz de fractura supracondiliana: a. daca montajul este solid nu se imobilizeaza n aparat gipsat si recuperarea ncepe imediat dupa ce a trecut inflamatia postoperatorie b. daca montajul este solid se imobilizeaza n aparat gipsat trei saptamni c. daca montajul este slab, atunci se mentine extensia sau gipsul pentru trei saptamni si se mobilizeaza glezna si trunchiul 180. .Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul n caz de fractura de platou tibial : a. daca fractura este fara deplasare, tratamentul este ortopedic, si consta n imobilizare n aparat gipsat femuro-podal pentru 45 zile, urmat de un aparat gipsat tip Sarmiento, pentru nca 30 zile, dupa care ncepe kinetoterapia de recuperare b. daca pacientul nu se opereaza imediat se imobilizeaza pe extensie transosoasa (transcalcaneana) cu 3-4 kg greutate pentru reducerea fracturii c. daca pacientul se opereaza si montajul este solid se aplica o atela gipsata femuro-gambiera pentru 30 zile, apoi miscare, cu sprijin 181. Selectati afirmatia adevarata n legatura cu tratamentul n caz de fractura de rotula : a. la fracturile fara deplasare tratamentul este ortopedic de imobilizare n aparat gipsat ( burlan ) pentru 14 zile b. la fracturile fara deplasare tratamentul este ortopedic de imobilizare n aparat gipsat ( burlan ) pentru 21 zile c. fracturile fara deplasare nu necesita tratament 182. Complicatiile traumatismelor la nivelul genunchiului cuprind urmatoarele, cu exceptia: a. pseudartroza- absenta consolidarii focarului de fractura , de la producerea fracturii trecnd peste 6 luni b. calusul vicios- consolidarea ntr-o pozitie anormala, neredusa a fragmentelor fracturate c. instabilitatile acute ligamentare 183. O redoare n extensie a genunchiului ( pacientul nu poate face flexia att ct trebuie ) apare dupa : a. fracturi n treimea distala a femurului b. dupa fracturi de peroneu c. leziuni ale muschilor fesieri

184. Artrozele secundare de genunchi pot fi, cu exceptia: a. displazice: condrodisplazia, displazii luxante, tulburari de dezvoltare b. postcontuzionale c. postinflamatorii: infectii - osteomielita, osteite, sau artropatii inflamatorii poliartrita reumatoida, lupu 185. n gonartroza radiologic se observa urmatoarele, cu exceptia: a. ngustare a spatiului articular, care poate fi asimetrica,mai severa n zonele portante b. osteofite (ciocuri) marginale care nu se gasesc la o suprafata articulara normala c. osteoporoza osului subcondral 186. n gonartroza radiologic se observa urmatoarele, cu exceptia: a. osteofite (ciocuri) marginale care nu se gasesc la o suprafata articulara normala b. osteoporoza c. chisturi osoase adiacente articulatiei 187. Rupturile totale sau partiale ale tendonului achilean au urmatoarele localizari cu exceptia: a. n plina masa tendinoasa (prognosticul este cel mai prost datorita vascularizatiei proaste) b. localizare musculara c. la nivelul insertiei osoase (tendinoase) cu prognostic intermediar 188. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul entorselor usoare de glezna : a. beneficiaza de imobilizare cu fesi elastice b. antiinflamatorii local si per os, antialgice, gheata local,repaus c. se aplica botine gipsate pentru 10-14 zile 189. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul entorselor de gradul 2 : a. se aplica botine gipsate pentru 10-14 zile b. antialgice, repaus c. se ncepe imediat miscarea 190. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor unimaleolare : a. daca sunt fara deplasare se aplica un aparat gipsat 14 de zile cu mers pe picior b. pe maleola peroniera se face reducere si osteosinteza cu placa si suruburi sau brosa Kirschner c. pe maleola tibiala osteosinteza cu suruburi sau hoban, apoi imobilizare n aparat gipsat femuropodal pentru 30-45 zile 191. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor bimaleolare: a. cele fara deplasare necesita aparat gipsat pentru 45 de zile, cu sprijin pe picior b. cele cu deplasare ce nu se pot reduce ortopedic necesita tratament chirurgical c. glezna se recupereaza usor si nu este dureroasa 192. Selectati afirmatia falsa n legatura cu tratamentul fracturilor de ambe oase gamba : a. fracturile fara deplasare se trateaza ortopedic prin imobilizare n aparat gipsat femuro-podal pentru 30 zile, apoi aparat gipsat tip Sarmiento pentru 15-30 zile b. fracturile cu deplasare si care nu se pot reduce ortopedic beneficiaza de tratament chirurgical dupa o perioada de eventuala imobilizare pe extensie continua transcalcaneana c. n cazul tijelor blocate recuperare ncepe la o luna, fiind nevoie de imobilizare

193. Selectati afirmatia falsa n legatura cu fractura de calcaneu: a. beneficiaza de tractiune b. tratamentul chirurgical se aplica la pacientii sub 50 de ani, activi, la fracturile cu deplasare c. tratamentul chirurgical se practica fie n urgenta, fie la 7-14 zile cnd edemul si tumefactia au cedat 194. Sprijinul plantar se face pe 3 puncte: a. unul antero-intern, baza metatarsianului I b. al doilea antero-extern, baza metatarsianului V c. al treilea reprezentat de tuberozitatea mare a calcaneului 195. Cu ajutorul plantogramei se observa urmatoarele, cu exceptia: a. o banda transversala larga anterioara (calciul anterior) b. o banda interna subtire concava spre exterior c. un sprijin ovalar care marcheaza calciul posterior 196. . Din punct de vedere al sprijinul plantar exista 3 faze (etape) ale mersului: a. aterizarea b. caderea c. decolarea 197. Conditiile unei bune functionari a piciorului sunt urmatoarele cu exceptia: a. pastrarea unei amplitudini articulare fiziologice la nivelul articulatiei tibio-tarsiene si la nivelul fiecarei articulatii a piciorului b. sa avem o forta musculara buna a tuturor grupelor musculare deoarece exista un echilibru ntre flexorii plantari si cei dorsali ai piciorului c. sa fie respectate cele 2 puncte anterioare de sprijin 198. Tratamentul kinetoterapic n piciorul strmb are urmatoarele particularitati, cu exceptia: a. se aplica dupa o luna de la diagnostic b. trebuiesc mobilizate tesuturile cele mai apte de a se relaxa c. aceasta tehnica se face prin mobilizari pasive si miscari active reflexe 199. Mobilizarea pasiva a piciorului n piciorul strmb congenital se face cu prudenta deoarece exista pericolul de: a. deplasare a nucleilor de osificare b. leziune tegumentara c. leziune femurala 200. Kinetoterapia pentru tonifierea musculaturii scurte plantare se poate face prin urmatoarele metode, cu exceptia: a. mers pe marginea externa a piciorului b. jocul cu pietricele sau bile prinse si aruncate cu degetele de la picior c. mersul in genunchi