Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Func{iile rinichilor
1" Excrefie
NEFRONUL
IAIIIUXA
@
descendenta ;
HLMluf,
ascendenta
ansa Herrle
l. excreti
ex.: substanfe exogene gi endogene: -substanle azotate -rezultate din metabolismul intermediar (uree, creatinind) -substanle Leazotale -pigmenli biliari, resturi lipidice, fosfa{i, bicarbonafi
sirurilor
-echilibrul osmotic este mentinut gi prin participarea altor'organe care ac{ioneazd prin
intermediul rinichiului: hipotalamus,
h
ipofrz6,sup:a:enale
3. are rol in mentinerea echilibrului acido-baztc: -cdnd in organism se acumuleazd baze acestea sunt tamporrate gi eliminate prin: rinichi,
piele, intestin
-acizii se acumuleazd mai frecvent decdtbazele, deci sunl elimina,ti in special prin
rinichi
-prin rinichi se elimini amoniac Ai cetoacizi pentru a contracara devierea echilibrului
acido-bazic
renina
el
catahzeazd formarea
an
siotensinei I
-angiotensina
II +
T.A
---->
------->
AMP.
->
c).
stimularea
eritropoiezei
-injectarea de PGE2 in artera renald determind o vasodilatalie ce reduce rezistenla patului renal la jumdtate:
ll
(elimind
Na) ihl$*xleete$slsihr:sj
d). !'3$;S
-derivat al vitaminei D
NEFRONUL
rinichilor
tub urinifer
renald
-format din: glomerul renal -50 de anse capilare -infbgurate in jurul unor tije
intercapilare care formeazd f esutul mesangial
-sdngele capilarelor glomerulare provine dintr-o
(ffi;:#
*.;:Ji #?l#lll
-capsula Bowman
-celulele -cilindrice
-pol apical_ -numeroase microvilo zitdli
:>
-r.,rin.ln
corticalS in apropierea propriului corpuscul renal, in spaliul dintre arteriola aferentd qi cea eferentd
-celulele cilindrice (in apropierea arteriolei aferente) devin celule inalte qi inguste (mai dense), invagindrile membranei sunt mai pulin addnci, mitocondrii puline
:),,tT?cula densa"
-nefronii -superficiali -au AH scurtd: 14 mm ( 80 - 85
-\ - \
celulele juxtaglomerulare
-celulele juxtaglomerulare -celule mioepiteliale din tunica medie a arteriolei aferente -prezente qi in arteriola eferentd -celule musculare netede modificate: globuloase cu granule de renind ?n citoplasmd
-in spaliul dintre arteriola aferentd, eferentd qi macula densa existd o grupare de celule
denumitd lacis (pernu{e polare) ce se prelungesc in glomerul cu celulele mezangrale
-situat
urinii
cfil.:ff tilt*rlrreilR
fi
rlt"tff
A.AFERENTA
.l Na * Sl
?n TCil
S,,
I
gn*baa***t*
(ANGTOTENSTNOG EN)
-1.
egT
.IvAsocoNsrRrcTrE
ENZIMA C TONVERSIE
esYe
CSH
Na*
ALDOSTERON
Na
T,-(IRTIC.{LA
*Frwyaq.'rrmd-ralm
t5-20* *
:rye*pair*f*
j frnndt*r.*
Itra,rosdua
*fr*ll,#Fc&f
S i',;dsg&:;iar*
t0-E5T
tuhnl rolertar
{w}e4}
S*lhur
i',[Flil!-t,AId{
t:1rr':ir,!i.r
F*rr'
,%s"*'si''
]
1
c
]ti'
P'HH$ft
LtSiANeu*HS*N&
-artere interlobare -se indreaptd spre corticala renald printre piramidele Malpighi -artere arcuate (arciforme) -artere interlobulare
-glomerulii juxtamedulari -au arteriole eferente cu calibru aproximativ egal cu cel al ^rteriolei -din arteriola lor eferenti pe l6ngd capilarele peritubulare pleacd ramuri arteriale
numite vasa recta ce unneazd traiectul ansei lui Henle gi se termind in venele arcuate -yasa recta
aferente
-existd qi arteriole o,in ploaie".adevirate -vase drepte provenite din arterele arciforme
:30
- 40 ml
-cei2rinichi la omul adult in repaus primesc lr2 - l,3l singe/min, adicd 20 -'25'/o din
debitul circulator
Cleorunce: volumul virtual de plasmi (ml) din care rinichiul elimind complet o
anumitd substanfd in unitatea de timp
CI:
U.V
P
IJ: concentra{i
V : volumul de urind eliminat intr-un minut (ml/min) P : concerrtralia plasmaticd a substanlei (mg/ml)
-autoreglarea
-inervalia simpaticd
-substanfe piretogene
-influenle umoraie
debit renal:
diferenta arterio-venoasd renald
-nu este toxicd -poate fi mdsuratd in plasma arteiald qi venoasd -nu este metabolizatd, stocatd sau produsd de rinichi -nu influe n[eazd circulalia sanguind
perfuzii i.v. de
PAH
-aceste substanle sunt filtrate prin glomerulul renal gi secretate de celulele tubulare,
CI:
Ux
lJ
V:
concentra{ia urinard a substanlei (mg/ml) volumul de urind eliminat intr-un minut (ml/min)
P:
concentra[iaplasmaticdasubstanfei (mg/ml)
volumul virtual de plasmd (ml) din care rinichiul elimrnd complet o anumitd substanld in unitatea de.timp
2). Pentru
a obline valoarea reald a debitului plasmatic renal, rezultatul se imparte cu un coeficient mediu de extractie a PAH = 0.9
630
:700 mVmin
-0,9
-valorile medii la om: 600 - 800 ml/rnin
3). Cdnd hematocritul mdso ard 45o/o,debitul sanguin renal poate urmdtoarea formuld:
fi calculat
dupd
'
1oo
7oo
100
- Ht
-__.0.55
: ll(3ml/min
-schimbdrile rapide in circulalia renald nu pot fi detectate prin procedee de clearance deoarece proba dureazd 5-15 minute qi indicd o medie a valorilor
atdt
a permis calcularea
-rinichii umani: in -cortical6: 5 mllgramde fesut/min -medulara extem6: 2 mllgram de jesut/min -medulara internS: 0,2 mllgram de lesut/min Varia{ii: debitul sangvin renal -se reduce in efort (vasoconstricfie exercitatd de noradrenalind) qi cregte in febrd (substanfele piretogene)
FILTRARBA GLOMERULARA
MEMBRANA FILTRANTA
PRESIUNEA EFECTIVA ON FILTRARE
Presiunea efectivi
Presiunea efectivd de
10 mm Hg
FILTRAREA GLOMERULARA
MEMBRANA FILTRANTA GLOMERI]LARA
-formatd din capilare fenestrate alcStuite din:
-endoteHu capilar -pe suprafatp sa exist6 un strat de glicocalix electronegativ: 12 nm
-celule epiteliale
-pe suprafa[amembranei bazale intre zonele de implantare ale pediculilor se afl6 o membrand finE diafragmd defantd -grosime 4 - 6 nm -serveqte la atagarea gi menfinerea in pozisie a
pediculilor
-spafiile libere dintre pediculi
- fanJe epiteliale -d - 20 - 30 nm
-pe suprafata celulelor epiteliale, a pediculilor gi a diafragmei de fanti existi un strat gros de glicoproteine polianionice inc6rcate electro(-)
celula enrlotehala
! ri
tstfi.l.!n
nt
podtrrtt
nproteure poharunrure
fhnta cpltttrnln
diafi"aglna tlr
lnnta
hmrenul r apsulei Borunan
PRESIUNEA EFECTIVA
-filtrarea glomerularS: diferenla dintre presiunea hidrostaticd din interiorul capilarului glomerular (ce impinge lichidul prin membrana capilard in capsula Bowman) qi presiunea coloidosmoticd (Pco )a sdngelui impreund cu presiunea hidrostaticd (Pr,) din capsula Bowman, ce impiedicd ieqirea lichidului din vase -in urina primard -proteinel e : 0,03go/o
:)
Pco
capsula Bowman
poate
fi consideratd
Ph
"rp"rrlari
Pco sanguind
| -prin metode directe -la qobolanul Wistar de Mrinchen qi la o specie de maimule din America de Sud (saguin): 45 mm Hg -valori similare la om
[-ntin
metodele indirecte: 70 - 90 mm Hg
-presiunea hidrostatici capsulari -mdsuratd direcr: 10 mm Hg -presiunea coloidosmotici sanguini -om: -in arteriola aferenti: 25 mm Hg la o
proteinemiede
Presiunea efectivd de filtrare
5-6goh
45-
10
- 25: llmm Hg la om
cu
1
-P6
- 2 mm Hg
-in urma filtrdrii glomerulare P6e cregte progresiv de-a lungul capilarului, atingdnd valori maxime in arteriola eferentd
-spre capdtul eferent al capilarelor glomerulare presiunea efectivd de filtrare scade la 0
:>
{ -filtrarea are loc pOnd la un punct de echilibru cdnd proteinele ajung suficient de I concentrate pentm a se opune filtrdrii
[
-punctul de echilibru se mutd spre.capdtul eferent al capilarului
-filtrarea -inceteazd in colaps -se reduce in constricfia arteriolei aferente (catecolamine) -se intensificd in constricfia arteriolei eferente (angiotensina II)
Pgs - in deshidratare, hipoproteinemie
este impiedicatd
* modfficurea
-deoarece capsula renald este inextensibild este fav onzatd comprimarea tubilor urini feri
parenchimulM
UxV P C
Vitamina
31x
0.25
Br=
( uoco )
-circul6 in plasmi legatd de o o1-giobulind -inainte de determinare, proteina fixatoare trebuie saturatd prin administrarea unor doze mari de vitamind B12 neradioactivd -astfel, vitamina B12 m?rc&td se fixeazdinfimpe o1-globulind, elimin6ndu-se prin filtrare glomerulard, flrd a fi secretatd sau resorbitd in tubul renal
este cu
l0'
-\a24 ore: 180 Il24 ore din care se elimind urinar doar 1,5 I
-capilarele glomerulare au nevoie de Oz pentru a-qi menfine calitSlile fizice de filtru
.-filtrarea
-obstruclii complete ale unei artere renale cdnd se blocheazd producerea de urind
-dupd inldturarea obstacolului prima porJiune de urind recoltatd deodatd cu reluarea funcfiei conline proteine coagulabile
-orice leziune a glomerulilqr datoratd unei circulalii defectuoase, unei oxigendri incomplete a s6ngelui sau unei inflamatii -se asociazd, cu proteinurie
FUNCTIILE TUBULARE
1.
-depinde de: -amploarea filtrdrii glomerulare -presiunea intrarenald -presiunea din cdile urinare extrarenale
2. Reabsorbtia
tubulard
procesul d.
-din cantitatea totald a ultrafiltratului glomerular (confinut identic cu cel al plasmei) reabsoarbe 99 oh, in diverse po(iuni ale tubilor renali:
-se reabsorb: -glucoza, apd., cationii, amtnoacizii, Cl- , HCO3-, ureea
3.
Secretia tubulard
procesul de trecere a unor substanle din interstilii in lumenul tubular
-sunt secretafi: anumili ioni ( H*, Kn ), ureea, amoniacul, acidul hipuric sau substanle
toxice, medicamentoase
-realizeazd indepdrtarea principalilor produqi toxici din plasrnd
M'
- ifu.f
Jh=T+ -,a
'&
{Shrrmx*r
+---
*-Iter*Z*
Reabsorbfia ureei
-Ureea -principalul produs de catabolism proteic
se reabsoarbe
prin
-reabsorblia ureei -30-90 Yoinraport cu dirrreza gi densitatea urinii -intensd -cAnd diureza e redusd si densitatea urinii e mai mare
Por{iunea groasi a AH, tubul contort distal (TCD), zonele corticale gi medulare
externe ale tubilor colectori (TC) -impermeabile pentru uree
Porfiunea rnedulari interni a TC -in prezenla ADH devine permeabild pentru uree
-sub acjiunea ADH -apa din segmentele incipiente ale TC trece in interstilii -ureea se concentreazd" la 400-450 mOsm/l (in urina primard -ureea 4,5 mOsm/l)
-ureea dtfuzeazdin interstilii (datoritd unui gradient de concentralie) de unde poate difuza
prin perefii porliunii descendente gi ascendente subliri ai ansei Henle, ajungAnd din nou
in tubul renal
Reabsorbfia acidului uric -Acidul uric -din metabolismul ba:eior purinice -legim normal: eliminare 1 g acid uriclzi
-reabsorb;ia -90
o/o
din cantitatea
filtrati giomerular
-in
plasmd -ui"aii
-la pH acid -acid uric -la pH alcalin- urali -mai solubili in apa
Ill ATA{!
* eld
I
crtieda
n:ldms*ru
mtrmintrnlr
i,.a
Nil'
;1{} -
_L
4fr
mEq{
143
mEq{
rnT*r
* -** ** i*{*
*
**
l-\tl H*l+
{s ** fLil}
frs
\T +
Atn0sTffiRoN
t-[qpH-l
#F
HrO
Na*
K*
H*
CORTICALA
/
24,000 mEg / 24 h
5-1 0%
.flr,.
t".,rF
HrO HrO
l'"
65 - 70
EXTERNA
tu$ffiffi*JA-effi&
olo
Na* K*
K*
HrO
H'O
Na"
$q'"$-ffi1ffi
fl'"*1..$,
Na*
REABSORBJIA
Na
25%
Dn,t ,o 1
Yo
-'." ..i...
'r)*
t$ffiffiffi&
I
I
0
-500mEg l24J
gs,6
l'
$
REGIM DESODAT
HfiG*I\JI
400 mEg | 24 h
I",IIFHR$**AT
g. GLucocoRTrcorz,
<
tl
-I
= (polipeptid 22 a.a.)
K \ X
ricrrid extracerurar
Filtrare
glomerulari
Na*
f\
Na*
5. PROSTAGLANDINE
6. ANGIOTENSINA II
CAPILAR
3 +"'d
3:
tr
F:+:
f:i'31
"""$'1
tr
*
Na*=l 42 mEgA
Na*=30-40 mEgll
-3mV
Cl'
/ H'=#
N?*, HrO
RETRONIFUZIUNH
tpm
CAPILAR
F$T" ffi
$-$
1j1T.r
""fl"r {_3
l'
2 cl'
rnl-
ctK*
cr'/
<)
( ) \----(
J"*
. _K* +6+7mV
K*
'ATPaza
N?*,K*
-K*
I
Na+
EPITELIU TUBULAR
ffiFXTHUT-J
TU* *I$TAL
CAPILAR
f'T*"::
tiE 5r1'" t
"{'i
Li
Na* -35mV
Na*
Fla+
mV
Mecanismul reabsorb{iei tubulare a Cl- Ia nivelul ansei Henle -por,tiunea ascendentd groasi
AH -ramurile AH -sunt separate de un mic volum de lichid interstilial -ramura descendentd -permeabild pentru api
-impermeabilS pentru Na* -ramura ascendentd -impermeabild pentru apd -permeabild pentru Na-
TCP -membrana foarte permeabild pentru api -lichidul din TCP este izoosmotic cu plasma- volumul urinei primare
se reduce cu
65%
Ramura descendenti a AH -cregte treptat osmolaritatea lichidului tubular datoritS: -difuziunii apei in spaliul interstilial -difuziunii ureei in lichidul tubular -lichidul devine tot mai hiperton
1200 mOsm/l
Porfiunea subfire a ramurii ascendente a AH -impermeabili pentru api -transfer de Na* -din lumen in interstiliu -existd o diferenld osmoticd de 200 mOsm/l fald de acelagi nivel al ramurii descendente, urina devenind hipotond inainte de a ajunge in TCD Porfiunea groasi a ramurii ascendente a AH -transportul activ de Cl-, Na* qi K* -sursa de energie pentru multiplicarea in
contracurent
TC -ADH
VASA RECTA
-s
chimb dtor in c o ntr ac ur ent -segmentul vascular ascendent -aga t1e99 in . -prerde Na* gi Cl- in interstiliu -sesmentul vascular descendent -Na* si Cl- trec in vas
yT._
-debit sangainfoarte lent + rezistenla crescutd datoratd lungimii mari a vasului (20 mm) + cregterea vdscozitdlii sdngelui spre vArful ariu':i (datoritd difuziunii apei in
interstitii)
activ in ramura ascendentd Henle qi apa difuzatdpasiv in ramura descendentd Henle TC nu se acumuleazdin lichidele interstitiale din medulard qi papii6.
gi
:)
este un sistem de schimb in contracurent subordonat qi complementar sistemului multiplicator ce ac[ioneazd in ansa Henle
(300 mOsmlI), dar pe mdsurd ce romura descendentd a capilarului pitrunde in profunzimea medularei gi a papilei, sAngele devine hiperton din cauza difuziunii apei
-la nivelul ansei -sdngele din capilare ajunge la o osmolaritate de - 1.200 mOsm/l
u-
'
unnare a difuziei apei din interstitiu in qapilar gi a substanlelor crmotic active din capilar in interstiliu, osmolaritatea sdngelui scade progresiv ajung6nd la iegirea drrr capilar la o valoare u$or crescuti fald de osmolaritatea plasmaticd:.325 mOsm/l,
deoarece reabsorblia Na* este mai mare ca a apei t
: .
-in acest sistem apa tinde sd scurtcircuiteze ramurile gi bucla ansei Henle trecAnd la nivelul cortical din ramura descendentd in cea ascendentd, ceea ce face ca hematiile qi
proteinele plasmatice sd se g[seascd intr-o proporlie mai mare in sdngele din bucla
capilarului
gi permanent 2 mecanisme:
:> rinichiul
-aceastd concentrare are ca for!6 motrice transportul activ de Na* din lichidul ramurii ascendente a AH in lichidul interstilial al medularei care menline gradientul normal
Diureza apoasi
-ingerarea unor caftiteli crescute de lichide hipotonice
--+
hipotalamici
---|
se opregte secrelia de
Diureza osmotici
-substanlele micromoleculare ce nu sunt reabsorbite in TCP se boncentreazd
# # :)
TCP
SECRETIA DE H*
-continuu
?n
-TCP(80-90%), TCD qi TC
TCP - FI* generat in celulele tubulare este secretat activ impotriva unui gradient
electric prin membrana luminald in urina tubularS, in schimbul lui
reabsorbindu-se pasiv Na* prin difuziune simpld de-a lungul unor gradiente de concentra{ie qi electrice ( prin antiport; bontratransport )
[,[TMF}{ TtTETN,AH
- -t rnV
Ns+
COr+ QO
t*.'i ,/
-rrpo34rHcpt
H.
SAFIGE
-pentru fiecare H* secretat se reabsoarbe un Na* gi un HCO3-secrefia de Ff'spre lumenul tubului se efe ctueazdsecundar reabsorbliei active de Na*
Ff
-au ATP-azd -intrefin secrelia de Ff -in acidoze - / numdrul pompelor de Ff prin inserlia
'
-membrana latero-bazald -are o proteinS schimbdtoare de anioni: banda 3 ce favorizeazdtrecerea in interstiliu a HCO3- rezultat din disocierea HzCO:, in schimbul Cl- care penetreazdin celule
-secrelia de Ff continud in tubii colectori pene se ajunge la o concentralie urinqrd de If de 800 ori mai mare fald de cea din lichidele extracelulare + pH urinar \ la 4,5: Iimita capacitdlii tubrrlare de a secreta Ff
-co:
-concentrafia K* (competilie) -activitate a anhidrazei carbonice (AC)
*
Ff
reacli oneazd)
fi
Ff s-ar opri
Majoritatea
Ff
I.
FI-
3,50 mmol/min
gi HCO3- se combind unul cu altul qi se anihileazdreciproc: se spune cd HCO3- setitreazd, reciproc in procent de 80 - 99 oh in TCP
Ff
Ff
qi
Ff
fosfafi dibazici formindfosfali monobazici la nivelul TCD aTC, deoarece fosfalii ce nu au fost reabsorbili in segmentele proximale se concentreazdin segmentele distale ale nefronului prin transferul apei in interstiliu
se pot combina gi cu
Ff
gi
-la pH = -la pH
7r4
-5
NHj
3. secrelia de
-alt mecanism prin care organismul se debaraseazd de Ff frrd acidifierea urinii, cm!6nd sistemele tampon -frxeazdlf ------+ ionul de amoniu: NH+*
.-acrdoze metabolice: = 213 din
Ff
NII4-
H*f
FI'
l-
Secrefia tubular[ de H-
REABSORBTTA APEI
-din I 80 I urin6 primari filtratd in 24 de ore, se elimintr doar
-apa se reabsoarbe osmotic rapid datoritii: -structurii capilarelor peritubulare (pori) -presiunii hidrostatice reduse (13 mm Hg) -presiunii coloidosmotice ridicate (36 mm Hg)
I-I
,5
ll24 ore
max 1400 mOsn/l -excretd 600 mOsm/l de micromolecule (uree, acid uric, ioni de sulfat, fosfali, etc) in minim 444 mA24 ore (cantitatea minimd de api necesari in condi;ii de concentare maxim[ a urinei)
pAnE la
cmticala
mcddcn externa
Hp -Hp
HrO
I I
FP
Hp
400 vasa
nrcdulnra intrrna
HrO
firlt-.'t:
rcfta
Ureterele
-stratul muscular -contracfii ritmice 3-6lmrn ce se deplaseazd ca unde peristaltice dinspre pelvisuf renal spre vezica urinar6, cu o vitezd de 3 cm/sec
att
cd
Yezica
urinari
col
-trigon -pe peretele posterior, imediat deasupra colului vezical -orificiul ureterelor si al uretrei
-mucoasa neted6
lr.rtot v
ezicti-mucoasa plicaturatd)
-mijlociu -circular
-intern -sub1ire, incomplet, fibre longitudinale -inervalie vegetativd -simpaticd qi parasimp aticd
MtcTtuNEA
act reflex medular ee constd in evacuarea urinei, facilitat sau inhibat de centrii nervoEi
superiori
-reflex
ml
urind
Sz
Sa
-cale eferenti -fibre efectoare parasimpatice ce intrd in alcdtuirea nervilor pelvici u'""nd"11:, -impulsurile nervoar. "ti { centrii micliunii din trunchiul cerebral I hipotalamus t scoar,ta cerebrald
-dacd neuronii medulari nu sunt inhlbali de impulsurile plecate din centrii nervoqi
ntr a cl la simult a nd a mu
sc
u Ia t u r i i a b do
min
a Ie
-contracfia
-ciclul
revenind la valorile
obisnuite
'
fi. F8frieJri
t\i
\i
Reflexul de mictiune
funclioneze qi rinichii)
12:
18
fi modificat
de
centriifacilitatori
sau
-intrelin contracliile muqchiului detrusor pdnd la evacuarea completd a urinii -zone inhibitorii -in punte
-se manifestd in somn
-inhibd reflexul spinal de micliune cdnd are loc umplerea completd a vezicii
-scoar{a cerebrali -acliune: -facilitatoare - reflexul spinal de micliune se poate declanqa chiar dacd in vezicd sunt doar cdfiva ml de urind
-:elaxarea planqeului pelvian detennind o tracliune suficient de puternicd asupra muqchiului detrusor pentru a inilia contraclia sa
-inhibitoare -reflexul de mic{iune poate fi inhibat sau oprit in timpul desfrqurdrii sale prin contr ac[r,a voluntard: -a muqchilor perineali (ce ridicd perineul gi bazavezicii) qi
-a sfincterului uretral extern (muqchiul compresor al uretrei)
micgiune -acumularea