Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In viata de zi cu zi formulam sau auzim intrebari de felul : cat e ceasul?, ce temperature are?, ce greutate are?, cu ce viteza merge? etc. Raspunsul la aceste intrebari rezulta dintr-o operatie de masurare (a timpului, a temperaturii, a fortelor, a lungimilor). Masurarea constituie astazi o componenta esentiala a oricaror activitati umane deoarece furnizeaza informatii cantitative si calitative asupra a ceea ce trebuie facut incepand cu faza de proiectare si pana la evaluarea rezultatelor. Stiinta care se ocupa cu determinarea si utilizarea unitatilor de masura, a sistemelor de unitati de masura, a mijloacelor de masurare, a metodelor de masurare, a normelor legale si administrative privind utilizarea acestora in toate domeniile activitatii umane se numeste metrologie. Etimologic, cuvantul metrologie provine din limba greaca si inseamna stiinta masurarilor (metron masura si logos-stiinta). Asigurarea uniformitatii masurarilor, adica masurarea cu aceeasi unitate de masura, indiferent de locul si momentul masurarii sau de mijlocul de masurare utilizat, este o necessitate imperioasa pentru dezvoltarea si calitatea productie industriale, a comertului, serviciilor si a oricaror tipuri de relatii contractulae, economice sau umane. Precizia rezultatelor obtinute prin masurare poate fi influentata de numerosi factori, dintre care un rol deosebit il au mijloacele de masurare folosite si metodele de masurare alese. Alegerea corecta a metodelor si mijloacelor de masurare si control se face tinandu-se seama de mai multi factori: Precizia necesara masurarii; Caracteristicile metrologice si economice ale mijlocului de masurare; Forma si dimensiunile piesei; Felul productiei- la productia de unicate se prefera mijloace de masurare universale, la productia de serie se aleg mijloace de masurare speciale, cum ar fi calibrele, iar pentru productia de masa sunt necesare mijloace de masurare si control automate. Se are in vedere si faptul ca productivitatea masurarii trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu cea a prelucrarii astfel incat costul operatiilor sa fie cat mai mic cu putinta.
Capitolul I
Orice obiect este caracterizat prin notiunile de calitate si cantitate. In procesul de cunoastere, trecerea de la observarea calitativa a unui fenomen la cercetarea lui cantitativa impune determinarea valorii marimilor fizice ce caracterizeaza sistemul studiat. Tinand cont de aceste considerente putem spune ca: Marimea- poate reprezenta fie cantitatea, fie calitatea unui obiect sau fenomen fizic. Ea are doua proprietati esentiale: de a se modifica (poate creste sau descreste) si de a putea fi masurata (poate fi exprimata numeric). Marimile de aceeasi natura, apartinand unui anumit domeniu, alcatuiesc grupe de marimii: Marimi mecanice : lungime, masa, timp, viteza, forta, lucru mecanic, impuls mecanic, energie mecanica. Marimi electromagnetice : intensitatea curentului electric, tensiunea electrica, rezistenta unui conductor electric, rezistivitatea electrica a unui material. Marimi termodinamice : temperature, energia interna a unui sistem, caldura specifica a unei substante. Marimi optice : intensitatea luminoasa, fluxul radiant, iluminarea. Marimi chimice : cantitatea de substanta, masa atomica, concentratia unei solutii. Una din aceste proprietati esentiale ale unei marimi fizice indiferent de natura ei este aceea ca poate fi masurata. Masurarea unei marimi fizice reprezinta operatia prin care marimea de masurat se compara cu alta marime de aceeasi natura, numita unitate de masura. Rezultatul masurarii este un numar care reprezinta valoarea numerica a marimii de masurat. Operatia de masurare poate fi exprimata printr-o ecuatie de forma : M= n U, in care : M valoarea marimii de masurat; n un numar intreg sau fractionar care arata de cate ori marimea de masurat este mai mare sau mica decat unitatea de masura; U unitatea de masura. Unitatea de masura este o marime de aceeasi natura cu marimea masurata, careia, in mod conventional, i s-a atrebuit valoarea 1. Unitatile de masura sunt alese astfel incat sa fie determinate cu precizie si sa poata fi usor definite reproduce si pastrate..
secunda (s) unitate pentru timp; amper (A) unitate pentru intensitatea curentului electric; kelvin (K) unitate pentru temperature termodinamica; candela (cd) unitate pentru intesitate luminoasa; mol (mol) unitate pentru cantitatea de substanta. b.Unitati suplimentare : radian (rad) unitate pentru unghiul plan; steradian (sr) unitate pentru unghiul solid. c.Unitati derivate : newton (N) unitate pentru forta; pascal (Pa) unitate pentru presiune; metru pe secunda (m/s) unitate pentru viteza; volt (V) unitate pentru tensiunea electrica.
Capitolul II
Densitatea a unui corp este raportul dintre masa m si volumul V al corpului. Densitatea se calculeaza cu relatia : = m/V. Densitatea este o marime derivata, unitatea de masura in SI fiind kilogram pe metru cub. Densitatea relative r reprezinta raportul dintre densitatea a unui corp si densitatea 0 a unui corp de referinta aflat intr-o stare data. Densitatea relative se calculeaza cu relatia : r= /0. Pentru solide si lichide corpul de referinta este apa distilata in vid aflata la temperatura la care densitatea sa este maxima. Densitatea relativa rezulta din raportul numeric dintre masa corpului si masa unui volume gal de apa distilata la 4 C. Pentru gaze corpul de referinta este aerul atmosferic uscat aflat in conditii normale. Densitatea unui corp se poate determina prin metode directe si indirecte.
Fig 1.1 Densimetrul Masurarea densitatii cu aceste instrumente se bazeaza pe principiul lui Arhimede. Proba de lichid a carui densitate se masoara se introduce intr-un cilindru de sticla si se adduce la temperatura de etalonara a densimetrului; se introduce densimetrul in lichid in pozitie verticala astfel incat sa pluteasca fara sa oscileze. La scufundarea in lichid densimetrul este in echilibru atunci cand masa proprie este egala cu masa de lichid dislocuit. In dreptul suprafetei libere a lichidului se citeste pe scara gradata valoarea densitatii.
Fig 1.3 Picnometru cu capacitatea de 25cm3 prevazut cu un termometru cu mercur cu domeniul de masurare intre 10-35 C Pentru determinarea densitatii corpurilor solide picnometru se cantereste mai intai umplut cu apa distilata. Apoi pe platanul pe care se afla picnometrul se aseaza, alaturi de picnometru, substanta de analizat cantarindu-se din nou. Dupa aceasta se ia picnometru de pe platan, se scoate dopul si se introduce substanta solida in picnometru; apa dislocuita va curge din picnometru. Se sterge bine picnometrul si se cantareste din nou.
Capitolul III
Umiditatea hogroscopica reprezinta apa retinuta pe suprafata particulelor sau granulelor si care se elimina mai greu prin uscare la temperaturi ridicate. Masurarea umiditatii unui material are ca scop determinarea exacta a continutului de apa din acel material si implicit a continutului de material.
In domeniul constructiilor umidometrele sunt folosite pentru masurarea umiditatii solului, a betoanelor, a zidariilor, a cladirilor (fig 1.6), a structurilor din lemn, a peretilor si a pardoselilor pentru monitorizarea umiditatii, a temperaturii si a condensului, pentru monitorizarea procesului de uscare a peretilor umezi si a parodelilor in curs de constructie. Atunci cand este necesar sa se cunoasca cum evolueaza umiditatea intr-un anumit process se utilizaeaza umidografe (fig 1.7). Acestea inregistreaza pe support de hartie valorile umiditatii intr-un interval de timp
Fig 1.8 Viscozimetru Engler Produsul a carui viscozitate se masoara se incalzeste pana la temperature de determinare si se toarna in vasul viscozimetrului. Pastrandu-se temperature constanta se cronometreaza timpul in care lichidul de verificat curge in balonul de masurat pana la nivelul de 200 cm3. Se repeat operatia pentru apa distilata folosita ca lichid de referinta. In timpul functionarii masinile utilajele si instalatile se uzeaza fizic aceasta uzare putand provoca erori in functionare si chiar accidente. Un mijloc de a micsora uzarea fizica este ungerea pieselor in miscare pentru ungere se folosesc materiale solide sau lichide numite lubrifianti (fig 1.9). Acestia pe langa micsorarea frecarii intre suprafetele de contact impiedica, prin disiparea caldurii o incalzire prea mare a acestora.
Fig 1.9 Lubrifianti Viscozitatea este calitatea de baza a lubrifiantilor. Prin viscozitate se poate aprecia daca un lubrifiant este corespunzator unui anumit scop sau unor anumite conditii de exploatare. 8
Viscozitatea scade considerabil cu cresterea temperaturii. De aceea este necesar sa precizeze temperature la care este valabila valoarea data a viscozitatii. Sunt de preferat lubrifianti cu o variatie act mai redusa a viscozitatii in raport cu temperatura acestia putand lucra intr-un interval larg de temperaturi pastrandu-si proprietatile.
Capitolul V
Termenul de valoare a pH-ului ne este familiar din reclamele pentru produsele cosmetice (paste de dinti, crme care echilibreaza pH-ul pielii) sau din documentare referitoare la poile acide. Comportarea chimica a unui fluid este determinate de natura sa acida, neutral sau alcalina. Astfel, valoarea pH-ului reprezinta una dintre cele mai importante valor ice caracterizeaza un fluid. Cateva exemple : raurile sau lacurile care sunt prea acide nu sunt propice vietii animale sau vegetale; apa potabila care este prea acida este nesanatoasa si totodata corodeaza tevile de transport al apei. Im multe procese de productie se folosesc solutiile a diferite substante, care au o reactie neutral, acida sau alcalina. Gradul de aciditate sau alcalinitate a acestor solutii se caracterizeaza prin marimea curentului numit indicator de concentratie active a ionilor de hydrogen, notat pH. Pentru apa pura, la temperature de 25 C, pH=7. Gama uzuala de valori pentru pH este 1.14, valorile 1.7 corespund solutiilor acide, iar valorile 7..14 corespund solutiilor bazice. In tabelul 1.1 sunt prezentate valori ale pH-ului pentru cateva produse uzuale :
Tabelul 1.1 La concentratii mari ale ionilor de hydrogen, solutia are proprietatiile acidului, iar la concentratii mici, solutia are proprietati alkaline. Atunci cand concentratia ionilor de hidrogen variaza de la valori minime la valori maxime, solutia se schimba de un character puternic alcalin pana la un character puternic acid. Determinarea pH-ului ocupa un loc important in numeroase domenii practice si stiintifice : in analiza chimica, in controlul si reglarea proceselor tehnologice, in studierea echilibrelor chimice etc.
10
Fig 1.13 Determinarea pH-ului carnii cu pH-metrul In industria de prelucrare a carnii, prospetimea materiei prime este foarte importatnta pentru a asigura calitatea produselor, calitate necesara pentru a asigura sanatatea consumatorului. De exemplu : carnea proaspata de bovine are pH-ul de maxim 6,2 iar cea alterata are pH-ul cu valori mai mari 6,6.
Capitolul VI
Proprietatile care corespund acestor conditii corespund : dilatarea volumica (fig 1.14), aparitia fortelor termoelectromotoare, variatia rezistentei electrice si variatia intensitatii de radiatie si ele stau la baza constructiei aparatelor pentru masurarea temperaturilor.
Fig 1.14 Termometre care functioneaza pe baza dilatarii volumice a unui lichid
12
Fig 1.16 Termometru cu tija Termometru bimetallic este alcatuit dintr-o lama bimetalica incastrata la un capact si libera la celalalt. Lama se obtine prin sudarea a doua lame metalice, 1 si 2, cu coeficienti de dilatare diferiti, 2 > 1. Prin incalzire lama se indoaie deoarece lama 2 se alungeste mai mult decat lama 1. Pe acest principiu se bazeaza functionarea termometrului cu lama bimetalica in forma de u din fig 1.17. Daca termometru este incalzit lama va tinde sa se indrepte capatul liber se va ridica deplasand acul indicator pe scara gradata. Functionarea acestor aparate se bazeaza pe alungirea relativa sub influenta temperaturii a doua corpuri solide care au coficieni de dilatare termica foarte diferiti. Termometrle mecanice de dilatare sunt folosite mai putin ca aparate de masura din cauza preciziei lor scazute, cat mai ales ca elemente termosensibile pentru compensarea influentei temperaturii asupra indicatilor altor aparate.
13
Fig 1.18 Termometru manometric Aceste aparate sunt alcatuite din trei parti si anume : un tub metallic 1, care se va aseza in mediul a carui temperature se masoara, un tub capilar flexibil 2, a carui lungime poate atinge pana la 25.30m, si un aparat cu cadran construit pe principiul manometrului cu element elastic. Elementul elastic 3, prin intermediul parghiei 5, actioneaza acul 4 care se deplaseaza pe o scara gradata. Tubul metallic 1, tubul capilar 2 si elementul elastic 3 sunt umplute cu un fluid.(fig 1.19)
Fig 1.19 Schema unui termometru manometric Functionarea termometrului manometric se bazeaza pe faptul ca variatia de temperature a mediului pentru care efectuam masurarea determinata, in mod proportional, o modificare a presiuni fluidului din interior. Variatia de presiune produce deformarea elementului elastic, deformare care este amplificata si transmisa la acul indicator. Termometrele manometrice sunt folosite pentru masurarea temperaturii la masini si aggregate mobile sau fixe. De asemenea ele servesc la indicarea temperaturii in cazul cand aceasta marime nu indeplineste un rol principal in functionarea masinii ce este numai un indicator al bunei functionari.
d.Termometre cu termocupluri
14
Acest tip de termometru functioneaza ca un traductor care transforma variatia temperaturii in variatia unei marimi electrice ce poate fi masurata. In fig 1.20 este prezentat un termometru cu termocuplu.
Fig 1.21 Termometru cu radiatii infrarosii Acesta are afisare digitala a rezultatelor si sistem de vizare foarte precis.
15