lrina Petrea

106

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

107

~ iaraganarea P'

morn

entului inceperii

pregatirii pentru

temelor si lec~iilor.

derea frecvent a interesului

teme ~i lectii, cu intrerumai ~~:u~~ _

p~~ea acestora in favoarea Ce e de flcut? Ajutati-l

unor activitati

cial, sa fie aerisit, sa aib crtile, caietele si rechizitele eopilului. Acestea sunt sacrosante si trebuie respectate ca atare. Nu aveti rafturi si nici un birou special, asezati-le in cutii etichetate. Azvrlite peste tot, nu i~i pierd numai valorea moral, ei se pot distruge si murdri. Elevul poate fi sanctionat cu note miei si calificative nemultumitoare. Limitati-i stimulii care il distrag

Ajutati-I s~ se organizeze. Creati-i un spatiu de studiu. limitati-i stimulii care il distrag. Plstrati o atmosferl propice studiului. . ~ Ajutati-I dacl nu se descurcl, dar nu faceti temelel prolectele m Discutati zilnic despre teme. Verificati temele impreun~. Tineti legltura cu cadrele didactice~ sa se organizeze

locullui, nu vi asumati sarcinile lui de ~coal'.

--_-

---~

Unii capii vor sa-~i fac temele cu televizorul pornit, acultnd muzic sau un program la radio, in fata computerului (sa intre si de zece mii de ori pe messenger). Pretind c se concentreaz mai bine, c nu vor sa piard nu stiu ce rezultate de etap, c au un mesaj important pe care 11 asteapt - pretexte pot inventa cu duimul. Telefoanele, ~tirile, filmele, programele sport, muzica, internetul, jucriile, jocurile le distrag atentia, sunt tentatii care ii impiedic sa se concentreze. Le puteti permite sa asculte muzic instrurnental, in surdin, in timpul efecturii unor exercitii mai usoare, de rutin, dar computerul si televizorul trebuie sa rmn inchise pentru el pn cnd temele sunt incheiate, Pstrati verificate si corectate si lectiile invtate. studiului

Rutina zilnic a ~colarului trebuie sa includa un timp alocat.efectuarii

temel or si pregatr lectiilor. Stabiliti foarte clar .c~re este l~te~val~~ functe de programul de scoal al elevului. m asa fel mcat sa l orar, m ~. bui ~ f r 't M dihna de dinainte de teme, pauzele (care tre uie sa le scu A

in casa o atmosfera

propice

perffil e~. o . ~ .' . l verifi ~ .. acestora Dup teme e bine sa perrnite] cote) ~l momentu ven cam . , ~ .. pilului o activitate plcut de relaxare ~~recreere si abia. ~~ ~rma da~l-l o sarcna domestica (dac este cazul). In anumi.te fam~h~, ~ anumite situatii. poate copilul trebuie sa dea o mn de aJuto~ pa~~?lor la gospodrie, sa aib grija de frati mai miei etc., ~ar, ch:ar !l "' asemen~a conditii, lsati-i o pauz de 10-15 minute, macar ~at sa se Jo~ce putin cu animalul su de companie sau sa stea de vorba cu un arnie. Creati-i un spatu al lui, de studiu din punct de vedere practic, c~

Aeest lucru e nu doar foarte necesar

este si motivant, artndu-i copilului impor tanta pe c~re o aco~dat~ Iectiilor si temel or sale, indatoririlor sale de elevo Spa~1Ul tre~Ule. s~ ~b ~d l . ~ naturala <;.1 artifiaib mas de scris, scaun, sursa una e umma
y

Familia trebuie sa mentin o atmosfera propice studiului pentru fiecare copil-scolar in parte. Altfel li vom distrage atentia, 11 vom necji si li vom arata c nu li respectrn programul de lucru (prin urmare, de ce l-ar respecta el?). Copiii mai miei sunt galagos si ii pot impiedica pe cei mari sa-~i fac temele, de aceea este recomandabil sa le oferim niste activitti mai putin zgomotoase, sa-i ducem afar sau sa fac nani. Nu-i lsati sa se joace cu lucrurile de scoal ale copilului mai mare, mai ales cu crti si caiete pe care le pot distruge. Aceasta il enerveaz pe elev, el riscnd sa primeasc note miei din prieina distrugerilor cauzate de fratii lui mai miei. Sunt si situatii cnd copiii mai mari, care si-au termina t lectiile, li pot deranja pe scolarii mai miei din aceeasi familie dac ascult rnuzic prea tare, se joac la caleulator sau urrnresc programe la televizor in aceeasi camera eu ei, chiar cnd acestia i~i efectueaz temele sau incearc s-si pregteas-

108

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

19

di lectiile pentru a doua zioMai multi scolari in casa inseamn o mai judicioas organizare a spatiului si a programului zilnic. $i printii pot fi factori de distragere a atentiei, Nu le tot aduceti dite ceva de rontit sau de but la fiecare sfert de ora -la scoal, orele sunt ore, pauzele sunt pauze. Nu-i tineti de vorb, nu-i trimiteti dup miei cumprturi la chioscul din colt, nu le cereti sa va ajute cu ceva tocmai cnd i?i fac temele. Orice intrerupere atrage o prelungire a timpului de studiu in detrimentul altor activitti, La nevoie, copilul va motiva c a luat o nota mica pentru c l-ati pus la treab! Evitati confruntrle, certurile, scandalurile in timp ce copilul i?i face temele. Nu li va mai sta mintea la fleacurile legate de scoal cnd familia lui are (din nou) probleme! Ajutati-l, dar nu va asumati rspunderile efeduarea temelor scolarului, mai ales la

Nimic nu este mai periculos si nimic nu se poate instala att de insidios ca acest obicei pgubos. Temele sunt aIe lui, lectiile sunt aIe lui. Nu va lsati santajati de un Ce preferi, sa iau o nota mica sau sa ma aiuti], amenintat de un Dadi nu-mi faci exercitiul ia englez, nu ma due mine la ~eoala. Unii printi, chiar dac nu fac temele in locul elevului, i?i asum sarcina efecturii temelor (stau pe capul copiilor sa si le fac, li roag, ii amenint, ii bat la cap s nu se lasa chiar dac trebuie sa se culce toat casa la dou noaptea pn nu termina si ultima ecuatie la matematica). Dac nu-si pot face temele singuri in mod obisnuit, dac nu vor sa-?i fac temele singuri in mod obsnuit, dadi nu reusesc sa fac toate temele in timp util, lsati-i sa mearg a doua zi la scoal, de cteva ori, cu temele incomplete sau nefcute, cu lectiile in pom si sa suporte consecintele.
(az
Andru are 9 ani ~i nu si-ar face singur temele pentru nimic in lume. Parintii lui termina lucrulla ora cinci, pna ajung acas se face ora sase-sapte ~i Andru n-a facut nimic pentru a doua zi. li asteapt pe ei, altfel nici nu concepe sa deschid un caiet. Inv~t~toarea le d~ cam multe exercitii si, sear de sear, sunt scandaluri lii lacrimi In familia lui Andru: mama si tata li reproseaz ca nu liti e, ca e le-

nes, di nu e in stare, el se piange c~ nu poate, apoi mama ~i tata nu se las a ~ nu fac lmpreun~ si ulti~ul ex:rci~iu. li prinde frecvent ~i ora unu noaptea. iop~lui are cearcne, e obosit, dar 11 e tearn s~ se culce pan~ nu face toate temele ~ nu.ia califieat~ve miei. Nici ~~ s-ar apuca de ele singur, astfel lnct, cnd pari~~ii se rntorc acasa, doar s~ verifice temele lrnpreun. Pe de alta parte, desi lucrurile evolueaz din ce In ce mai ru, tata are pretent foarte mari de la biat, tot ce e sub FS nu e acceptabil, el trebuie s~ fie primul, sa fie ambitios, sa aib o mentalitate de lnvingator etc. etc. li intreb ce s-ar Intrnpla daca t-ar lasa sa rnearga d . a oua Zl cu temele nefcute, sa suporte consecin~ele logice s naturale? A, nici nu poate .fi vorba, face o criz de pomna, I?i smulge prul ~i se da cu capul de pereti nurnai sa nu mearg a doua zi nepregtit la scoal. li Intreb de ce cred ei c se manifesta astfel si de ce cred ei ca nu face singur temele? La prima lntrebare tata raspunde rnndru ca e un ambitios. La a doua intrebare, se incrunt si-I fa~e len~~. De f~pt: Andru trieste zilnic Intr-o mare presi une psihica. prete'n~iile tarslUI de a f prirnul ~i nesiguranta de sine sunt mult prea greu de suportat pentru el. Andru se teme sa lucreze singur de fric sa nu greseasca ceva ~i s-si dezamgeasca tatl primind califieative inacceptabile. Copilul nu se descurc la nivelul a~teptarilor printilor ~i nici nu este motivat sa invete. EI nu gsests niei o piacere in studiu, ci are ca singur scop sa vneze calificative bune ca sa-i fac tatlui pe ~'ac, altfel, tatl nu l-ar accepta, iar el nu poate suporta acest lucru. Printii, mal ales tatl, au creat o spiral descendenta, un vrtej care il face pe Andru s~ se afunde tot mai jos, neputincios, frustrat ~i inspimntat ca o greseal la teme l-ar putea costa iubirea tatlu. Prefer tot circul cu care, intre timp, s-a obisnuit. Si ca tacrnul sa fie complet, Andru are ~i o sora mai mare, foarte constiincioas, cu care este comparat neincetat. Cat de greu trebuie sa fie ca, la numai 9 ani, sa triesti cu spaima ca fiecare zi de sccala, fiecare semn cu cerneal rosie pe caietul de teme, te poate costa iubirea si aprecierea familiei, te poate transforma intr-un nimeni dispretuit chiar de oamenii pe care ii iubesti cel mai mult? Va dati seama ce calvar poate fi?

Ca sa nu se obi~nuiasca sa va tot ceara ajutorulla transforme in coautori, incercati sa: impartiti tema in etape

teme s sa va

alocan fiecrei etape un anume timp de efectuare (sa zicem, lO minute) folosit un metronom/ tervalul orar cronometru/ ceas de gtit spre a marca in-

110

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

111

nu-i permite~i sa va solicite ajutorul inainte de expirarea timpului de etapa nu-i sriti in ajutor dac n-a depus nici un efort in timpul cat incuraja~i-l si apreciati-l dup fiecare etap stabiliti obiective saptamanale lor realizati un grafie al evolu~iei sale pentru a-l ajuta sa nteleaga mai bine progresul inregistrat. De asemenea, copilul are nevoie sa stie c, mai inainte de a va solicita ajutorul: trebuie sa-~i fi btut capul singur si sa poat dovedi c a incercat sa se descurce singur trebuie sa stie ce intrebare/ intrebri sa formuleze. Nu siiu cum se [ace] Nu poti Nu inte1eg nu sunt de ajuns, trebuie sa-i cereti sa va spun unde anume s-a impotmolit, ce anume crede c nu prieepe, si semestriale, urmriti indeplinirea alo-

Disc~uta~i zilnic despre teme. E o metod bun de a sti ce teme are de ~a.cut, ev:n:ual da~a 9.i le-a fcut, fara sa aduc a investigate politieneasc. Incepeti pnn a vorbi cu el despre ce a fcut la ~ ~. . ~ . ~coala In ZIUa respechva, cum 1 s-au prut lectiile, dac e ceva ce il nedumereste, care e orarul pentru a doua zi s ce teme are de fcut. Ca sa evitati greselile si repetarea temelor, putet discuta la inceputul fiecrei teme care sunt cerintele acesteia. Nu insistati ins dac va da asgurri c stie, c tema e usoar, Dati-i sansa sa va dovedeasc, Verificati temei e impreun. E de preferat sa verificm temei e cu el de fat, implicndu-l, dect sa actionm ca un controlor CTC. Veti obser~a c, de. multe ori, copilul va fi primul care i~i va descoperi greselile, Exprimati-v prerile in mod obiectiv si constructiv evitnd reprosurile, generalizrile, umilintele, Cereti-i sa rescrie tema dac aceasta are un aspect neingrijit si s-si corecteze greselile. Incercati ca, de fiecare data, sa-i dati sansa de a-si descoperi singur eventualele gre~eli si de a sugera el insusi varianta corect. Atunci cnd verificati o tema la Iteratura/ geografiel limbi strine z' religie, bine ar fi sa le corectati discutnd, explicnd, argumentnd si unul, s cellalt, dar fara sa ii impuneti punctul dumneavoastr de vedere (chiar dac aveti dreptate). In acest fel, copilul va invta sa ~iba opinii, sa s le afir~me, sa si le apere si sa i~i asume responsabilitatea pentru acestea. Incercati sa evitati pe ct posibil sa faceti voi corecturile pe caiet si el sa rescrie tema in mod mecanie. Nu va fi inteles nimic din gregelile fcute si, foarte probabil, le va repeta, caz in care a fost o pierdere de timp si de energie si pentru unul, si pentru cellalt. Tinet o strns legatura cu cadrele didactice Se intrnpl frecvent ca:

de ce crede el c nu se descurc
trebuie sa fie in stare sa propun surse de informare suplimentare (o carte, un site, un dictionar. o lectie anterior studiata etc.) pe care sa le explorati impreun, mai curnd dect sa-i dati solutia pe tav si sa fi apelat deja la ajutorul unui coleg de clas. al unui prieten. Orct de simplu vi s-ar prea sa-i currnati suferinta facandu-i tema, e mult mai util pe termen lung sa parcurget teti acesti pasi. nteleg ct e de tentant sa scurtati toat aceast agonie dndu-i rezolvarea pe tav, dar problema e c il obisnuiti asa si nu-l ajutati sa invete sa se descurce singur. In loc sa-l ajutati sa capete tot mai multa incredere in el si sa devin autonom, il faceti dependent de ajutorul vostru si tot mai neincreztor in sine.

Copilul sa nu aib teme sau sa aib suspect de putine teme? Sa aib dificultj] in rezolvarea zolve)? lor (se plnge c nu stie sa le re-

Irina Petrea
112

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

Temele li ocup foarte mult timp, in detrimentul odihnei, meselor, activitatilor de recreere si activitatilor sociale? $i le noteaz in mod frecvent eronat? Dac raspunsul e afirmativ rncar la una dintre intrebarile de mai sus, e cazul sa dscutati ct mai urgent cu profesorii/ invatatorul. Se prea poate ca elevul vostru sa nu fie atent la ore, sa nu se p~ata :onc~ntra la clas suficient de mult, sa aib probleme cu memona, sa nu inteleaga explicatiile la clas. temele sa aib un grad de complexitate mult peste nivelullui de pregatire; sau minte, e distrat, indiferent etc.
3.3.2. Temele dificile ~i temele In exces

ficultate sau lucru suplimentar, altora teme moderat de dificile, care s~-i ajute sa inteleag si sa retina esentialul predat la cursuri (altfel, nscul e sa nu priceap nici mcar att si, ca invttor sau profesor, inseamn c n-ai fcut mare lucru pentru ei). Dac temele sunt prea grele (si, in mod vizibil nu e vorba de lene sau de o atitudine ruvoitoare din partea copilului), poate c lectiile n-au fost suficient de bine explicate (9i e nevoie sa se revin asupra lor sau chiar sa se schimbe maniera de lucru la clas dac cei mai multi elevi se plng de acelasi lucru), poate materia parcurs depseste in dificultate programa scolar sau poate elevul nostru are o problema cu materia respectiv, nu intelege, nu se descurc, are nevoie de lucru i~dividual sub indrumare de specialitate. In loc sa ne smulgem toti dm familie prul din cap, sa ne stresm unii pe altii si sa plngem disperati, mai bine ar fi sa discutm cu invttorul Z dirigintele/ profesorul de specialitate s impreun sa gsim solutia cea mai potrivit pentru copil, in asa fel inct el sa invete, sa i9i fac temele si sa nu scoat din minti pe toat lumea. D~ca temele sunt in exces si consuma exagerat de mult timp, in detnmentul altor materii de studiu, activitti si preocupri, chiar si in detrimentul orelor de odihn si nu exist intelegere din partea scolii, este in puterea noastr sa gsim o solutie de bun-simt, De pild, la matematica, copilul primeste foarte multe exercitii, de acelasi fel, de ~e o.zi pe alta. Daca le face pe toate, nu-i mai rmne dect foarte putn tmp sa se pregteasc si la celelalte materii de studiu pentru a doua zi. Dac face, sa zicem, trei sferturi din tema la matematica si dovedeste c a inteles metoda de calcul/ teorema/ formulele predate, putem sa acceptm sa lase restul temei deoparte ca sa se pregateasc s la gramatc, limba strin, istorie, sa mai citeasc cte ceva. Dac dup pregtirea celorlalte teme 9i lectii i-a mai rmas tmp, poate sa continue la matematica, dac nu, merge a doua zi cu tema facut pe trei sferturi. In acest fel, sigur, nu va primi nota maxim la matematica, dar nici o nota slab, si va putea invta si la alte materii de care are nevoie pentru o pregtire completa si multidisciplinar. In plus, toate notele conteaz pentru inscrierea la liceu.

Au un efect demoralizator asupra copilului care i9i pierde curnd increderea in sine si chiar interesul. Dac volumul de teme vi se pare imposibil de finalizat intr-un timp decent de lucru (nu reuge9te bietul copil nici dup 4-5 ore de munc asidu sa le termine) si asta se intmpl zilnic (sau constant la o anumit materie), daca si alti colegi si printi se plng de acelasi lucru, nu ezitati sa discuta ti cu cadrele didactice in timpul cel mai scurt. Uneori, profesorii, de dragul performantelor, uit c nu toate generatiile sunt la fel, c unele c1ase sunt mai bune dect altele, c unii elevi pot mai mult dect altii, c nu au in bnci roboti, ci niste copii care mai au nevoie sa fac si altceva dect teme si lectii. Cum tot ce e prea putin nu ajunge si tot ce e prea mult stric, un cadru didactic priceput stie sa dea un optim de teme pentru acas. menite sa-i ajute pe elevi sa invete, fara sa-i incarce cu mai mult dect pot duce. Pentru un cadru didactic experimentat, nu e greu sa vada c, la o anumit clas de elevi poate lucra cu ei mai mult 9i mai bine, iar la alta nu poate lucra dect minumul necesar prevzut de programa (une ori, poate, nici att). Secretul unui dascl bun este sa aprecieze just potentialul fiecrui elev si sa-l ajute sa 9i-l valorifice ct mai bine. Chiar la aceeasi clas, anumiti elevi pot lucra mai mult, altii se descurc mai greu. Unora poti sa le dai teme cu un grad sporit de di-

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

115

3.3.3. Upsa de motivetie

Este cauza celor mai numeroase probleme legate de scoal si de teme. Un copil motivat i~i face singur temele cnd vine ora de studiu. Ocazional, poate cere ajutorul unui printe sau al unui frate mai mare/ coleg de clas/ prieten, dar de cele mai multe ori se descurca prin efort propriu. Este concentrat in timpul studiului si evita sa se in trerup din lucru, ba chiar protesteaza dac e necjit de un frate mai mic sau de galagia din casa, nu se opune la verificare, da explicatii si, la nevoie, i~i reface temele fara tam-tam. Un copil motivat nu renunt sa-~i fac tema dac aceasta presupune un volum foarte mare de munca. dac e foarte dificil, ci se srrduieste inc si mai mult (uneori, parntii trebuie sa intervina pentru ca el sa ia o pauz). Acesta nu e portretul elevului ideal, de negasit in viata real. ci este portretul elevului motivat. Am discutat despre cum putem sa-l motivm pe copil in capitolu13.1. Nu degeaba am pus in fruntea problemelor legate de scoal lipsa de motvatie-

Obisnuinta t .. ~ de a chiuli induce copilului/ tnrului o atitudi me nepo rivit, fata . .contraproductiv . ~ de munc , lips de res ponsa bili 11tate i?1 seriozitate fa~a de indatoririle sale. ~xista i~totd~auna r~scul ca, in ore le chiulite, nesupravegheat fimd: copllul.sa se accidenteze, sa ajung in situatii nedorite, dificile, ~ ant~raJe nepot~ivite, ~hia.r sa fie atras in retele de delincventi, traficanti de drog~n, pr?Shtutle. Mai toate prostiile - mari si miei -.p~ care le corrutern m viata de scolar sunt infptuite in orele chiulite, De ce chiuleste copilul meu? Vrea. sa-mi atrag atentia asupra lui (nu primeste destul, nu imi fac timp pentru el). Vrea ~a atrag atentia prietenilor sau a profesorilor (nu se simte valonzat, luat in seam si e dispera t sa fie acceptat si admirat). Fuge de posibilele probleme de la scoal ~i/ sau de acas (pe care nu stie cum sa le rezolve).

3.4

Chiulul
L~ scoal este agresat/ umilit/ intimidat/ arnenintat/ hrtuit.' cautat de persoane (pe care, chiulind, incearc sa le evite). Are probleme cu invtatul (i?iii este team sa nu ia note proaste). Are amici care chiulesc (si s-a obisnuit sa chiuleasc cu ei). Crede c~.a~a ~ mai smecher, mai cool dect ceilalti colegi (si astfel crede ca lese m evident). ~ f~st provoca t sa chiuleasc (si n-a stiut cum sa fac fata provocrii).

Chiulul e la fel de vechi precum scoala si nu stiu cati se pot luda c n-au chiulit nciodat in viata lor de elevoDar una e sa chiulesti o data intr-un an de zile pentru c nu ti-ai invtat lectia si ai preferat o absenta nemotivat unui doi ct casa sau te-ai dus sa vezi nu stiu ce film la cinema si cu totul altceva cnd chiulul este la ordinea zilei si prezenta la scoal devine exceptia. Chiulul este o problema major, deoarece: Elevul iroseste timpul alocat studiului la scoal cu alte activitaF (cele mai multe la fel de utile ca tiatul de frunze la cini), Cu ct are mai multe absente. cu att mai greu li este sa inteleag materia si sa ia note de trecere - de multe ori, doar meditatiile il mai pot ajuta si asta, evident, contra cost, ceea ce poate aduce o atingere serioas bugetului familiei.

S-a . organizat u n chi lU l m masa i?1 el n-a vrut sa fie sprgtorul de

A ~ (

ChlUl).

116

Irina Petrea

Este furios pe mama sau pe tata (9i se rzbun stiind c ii supr chiulind). Avea chef sa se joace, sa fac ceva mai amuzant (poate acas nu are parte de suficiente activitti de relaxare si recreere, de suficente momente de joac), Nu constientizeaz c scoala e rspunderea lui (nu e invtat sa i9i asume rspunderi).

,
:'~

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

117

Stie di poate face ce vrea (mama si tata nu-l las sa suporte niciodata consecintele faptelor sale, asa c vor face ei un aranjament cu scoala), Nu considera c scoala e necesar, c il ajut in viat (atitudinea familiei fata de munc, de studiu, este dispretuitoare). Trieste mirajul banilor fcuti din smecherii, a succesului peste noapte, fara efort, fara munc (din pricina anturajului, a lipsei de educatie, a naivittii sale etc.). Acestea sunt cele mai frecvente motive pentru care copilul chiuleste de la ore. Se cuvine sa facem o distinctie intre chiulul ocazional si chiulul ca obisnuint, dar sa tinem minte c este un viciu care se ia repede, dar de care se scap greu! Chiulul ocazional. Spaima de a nu lua o nota mica pentru c nu si-a invtat lectia / nu si-a fcut tema/ a uitat echipamentul sau desenul sau proiectul acas il poate determina pe elev sa prefere o absent nemotivata unei note miei, care sa-i strice media, mai ales c sistemul nostru de invtmnt incurajeaz vntoarea de note. Alteori, un eveniment deosebit il face sa plece de la scoal (a venit circul in oras si vrea sa vada animalele in menajerie), mai ales dac printii sunt destul de restrictivi in privinta activittilor sale de recreere si relaxare. Cteodat, chiulul este determinat de o stare emotional proast (adolescenta tocmai s-a certat in pauz cu prietenul ei, care invat la o cla-

sa paralel, si nu se mai poate opri din plns, lumea toat s-a prbusit o data cu dragostea ei si prozaica ora de matematica e ultimullucru care o intereseaz), de Intrzierea la ora (unele cadre didactice nu mai primesc copilul dup ce au intrat la clas), de pregatirea unui eveniment important (copilul are spectacol/ concurs/ o tez a doua zi si vrea sa repete mai mult). Nimic din toate acestea nu reprezinta o justificare ~alabila, dar o asemenea optiune are logica ei in viziunea copilului. In toate aceste situatii, e de preferat sa ne manifestam dezaprobarea, calm, dar ferm, si sa il ajutm sa se organizeze mai bine, sa fac fata situatiei mai dificile prin care trece, sa-i oferim mai multa atentie, afectiune, timp, sanse de recreere si relaxare. Uneori, el chiulesto in ciuda vointei sale - de pild, clasa a hotrt c se chiuleste in mas si el nu putea sa Fiesingurul prezent la ora, ca un trdtor, Desi ar fi fost mai corect prin prisma indatoririlor sale de elev, o asemenea fapt i-ar fi atras nepopularitatea intre colegi. Da, privind retrospectiv, ar fi putut sa trag de timp pn ar fi venit la clasa profesoara, punnd astfel capt tentativei de evadare din Azkaban, dar, sub presiunea celorlalti, nu i-a trecut prin cap. Dac ni se prezint cu o asemenea poveste, a chiulului impus de clas, ar fi indica t sa discutm imediat cu dirigintele intre patru ochi, dar si cu ceilalti printi si cadre didactice la prima sedint. O solutie ar fi ca profesorii sa vin mai repede la clas (chiar din timpul pauzei, fara sa inceap ora mai inainte de a se suna de intrare), sa organizeze un fel de 9tafet pentru a asigura prezenta la clas, chiar si in pauze, a unui cadru didactic si a descuraja tentativele de chiul in mas. Sunt si alte masuri pe care directiunea scolii le poate adopta, mergnd chiar pn la dezorganizarea clasei si redistribuirea elevilor la celelalte clase din ano Chiulul cronico Este intotdeauna vrful de iceberg al unei probleme inc si mai mari, mai profunde, din viata copilului nostru: lene, lips de responsabilitate, de seriozitate, de implicare si de perseverent, nesupraveghere, neglijare, rsf], abuz (acas 9i/ sau la scoal), neincredere in sine, o proast opinie despre sine, anturaj nepotrivit, lipsa de implicare si seriozitate din partea scolii pe care o urmeaz, o atmosfera de familie tensioriat, marcata de violen-

I
I

" I

I
I
I

118

Irina Petrea 3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

119

ta, lipsuri si alte probleme, lipsa unui printe (sau a ambilor parinti) din viata lui, lips de motivatie, de interes fata de educatia proprie si viitorul su (deci, o carent in educatia pe care i-am dat-o noi, ca printi), lipsa de atentie ~i/ sau de intelegere din partea noastr, ca printi mult prea preocupati de carier, serviciu, continuare a propriilor studii, afaceri, relatii personale sau de un alt copil, un e~ec major, un inceput de depresie, o stare ernotionala negativa prelungit, o scoal / liceu nepotrivite, probleme cu un anumit cadru didactic, o dragoste fulgertoare (adolescentul fuge de la ore ca sa petreac timp cu prietena/ prietenul su) si lista poate continua. La noi , in multe unitti" de invtmnt, chiulul a ajuns un "sport" de mas. Se chiuleste pe capete, de la vrste din ce in ce mai fragede. Elevii se justific afirmnd c orele sunt plictisitoare, profesorii nesuferiti z' plictisitori, materia inutil, Alteori, pur si simplu pretind c sunt prea obositi pentru ultimele ore, au chef sa stea de vorb intre ei, sa se joace, sa se duca la un film sau la barul din coltul strzii unde sa fumeze, sa bea cafea si (cu toate interdictiile) alcool! De cele mai multe ori, solutia cea mai indicata este schimbarea metodei de predare si de lucru la clas, O lectie interesant, un cadru didactic plcut, care stie sa-~i fac lectiile atractive si comunica bine cu elevii, este antidotul cel mai bun impotriva chiulangitei acute sau cronice. Din pacate, "solutia" adoptat de cei mai multi adulti - motivarea absentelor pe banda rulant - a devenit o industrie la care prntii, medicii ~i cadrele didactice devin complicii elevilor! Sa nu ne mai miram, deci, c pustii chiulesc in disperare cnd tocmai adultii ii ajut sa dribleze regulamentele scolare.
Nota bene!
Chiulul nu poate fi rezolvat dac nu 'intelegern cauza, motivul pentru care copilul nu se duce la ore. Chiulul se transforrn repedein obisnuint. Chiulul nu poate fi acceptat ca solutie la nici o problema.

Ce e de fcut? Discutm cu copilul imediat ce am aflat. Ascultam cu atentie ce are de spus si el.

Ne exprimam verbal nemultumirea, supararea, dar calm si ferm fara amenintari, injurii ~i~antaje sentimentale. Ne abtinem s~ face~ o criz de nervi de fata cu el ~i sa-l pedepsim cu btaia, incuindu-l in casa, umilindu-l in fata fami/iei, a cunoscutilor, a clasei. Lurn imediat legatura cu scoala, .
~I

Nu-i motivm chiulul, ci illasam sa suporte consecintele logice naturale.

Identifkam cauza din pricina creia chiule~te ~i ne strduim sa gasim solutia cea mai bun, cea mai adecvata pentru copi lui nostru in colaborare cu cadrele didactice, un consi/ier scolar, un terapeut ' etc. Stabi/im impreuna cu el o strategie de motivare si de a rezista tentatiei de a chiuli. Dm copi/ului un avertisment, instituim o grila de pierdere a privilegii/or ~ide sanctiun pe care o punem in practica chiar de la urmatoarea absenta nernctvata. nu-I mai lasam la film la sfar~it de saptamanaJ la mecil nu-I mai ducem in vizita, nu-i mai incarcam cartela telefonica etc. Il ajutam sa recupereze (poate chiar cu meditatori) materia pierduta in orele la care a chiulit. li cerem sa lucreze suplimentar pentru fiecare ora de chul,
1

.1

Diseutam imediat eu el. Orice amnare face rezolvarea mai dificil iar problemele copilului nostru sporesc si se adncesr intre timp. N~ are rost sa incepem cu clasica intrebare: De ce ai chiulit? Vom constata.ca a arnutit subit sau se va smiorcai sau va ncepe sa debiteze tot soiul de scuze si minciuni care ne vor face tensiunea sa urce periculos de mult. Nu conducem o investigatie criminala, ci incercam sa purtrn o discutis cu propriul nostru copi l care a chiulit si, posibil, are o problema, ce trebuie identificata, altfel nu avem cum s-o rezolvm, Cere-~ sa-ti povesteasca ce s-a intttmplat dc a lipsit de la ore? si asa vei afla ~l de ce S-a intmplat.

120

Irina Petrea

T~---,
.

3. Ce le mai frecvente probleme legate de scoal

121

Nu-l intrerupe cu intrebri, Lasa-l s-si duca frazele pn la capt si numai cnd se opreste adreseaz- o nou intrebare. Nu-l asalta cu mai mult de o intrebare o data, altfel 11zpcesti si nu faci dect sa incurci si mai tare itele. Cnd ezit, cnd pare c nu mai stie cum sa continue sau nu indrzneste, nu te infige in el (se va inhiba ~i mai tare), ci incurajeaz-l sa continue cu un a~a/ dal te ascult/ pni: aici am intees] bUI1,mai

departe.
Ascultm cu atentie ce are de spus si el. Dac l-ai convins c nu ii iei

capul si a inceput sa articuleze trei cuvinte, nu te repezi sa il potopesti cu zeci de intrebri ca in beciurile Securittii, Va deveni mut intr-o dip sau va incepe sa brodeze minciuni. Lasa-l sa spun ce are de spus si ascult-l cu atentie, far a sa-l tintuiesti cu privirea. Nu e indicat sa strn prea aproape de el (la mai putin de o jumtate de metru distant) pentru c se va simti amenintat sau cel putin inconfortabil. Stati jos, formnd un unghi de 90 de grade in tre voi sau stati unul lng cellalt - pozitia aceasta este favorabil medierii, negocierii, discutiei. Fata in fata este o pozitie de confruntare jat sa vorbeasc deschis. si nu se va simti incura-

ber sa mai chiuleasca si altdat), Dac refuz colaborarea, nu ai cum sa rezolvi problema! Ascult-l, apoi arata-i c e foarte grav ce s-a intmplat ~i c e~ti nernulturnit si suprat, dar nu face o scena. Evita sa-l faci sa se simt excesiv de vinovat, mai ales dac motivul pentru care a chiulit pare sa fie destul de valabil (de pild, s-a sturat sa fie ciuca btilor sau glumelor proaste aie colegilor sai sau sa fie tapul ispsitor al clasei). Controleaz-ti voce a, pstreaz o atitudine decent, fara plnsete. fara sa-ti smulgi prul din cap. Nu recurge la larnentatii, amenintri, santaje sentimentale. Ai sa ma bagi in mormni, nu ti-e mila de mine ct muncesc nu-I va face sa se ciasc si sa verse lacrimi amare, mai ales dac perceptia lui e c nu-ti pas deloc de el, ci doar de serviciul acela nenorocit.Tcerea lui incruntat se poate traduce prin nici tie mi-ti pasa de mine! Sau va ingima un ba imi pasa urmat de o minciun (gen am inieles ca nu era profa In secoli; iJiam plecat mai deoreme). De multe ori, in mijlocul unui asemenea circ, copilul va avea si el o izbucnire nervoas, aruncndu-ti in fata tot felul de reprosuri, din care poti afla adevrata cauz a chiulului. Totusi nu aceasta este calea cea mai bun de a ajunge la fondul problemei, intruct nu stimuleaz comunicarea, ci o blocheaz, altereaz relatia si impiedic gsirea de solutii, de a-i da o btaie sora cu moartea ca sa se fnvete minte nenorocitul nerecunoscdior, de a-i aplica tot soiul de pedepse aberante, abuzive, direct proportionale cu frustrarea noastr: sa-l incuiem in casa, sa-i distrugem niste lucruri personale la care tine, sa-l umilim in fata colegilor, a familiei lrgite, a cunoscutilor etc. Rezist tentatiei
r ,

Ne exprimm verbal sentimentele, ca1m si ferm, dar numai dup ce el a termina t de povestit versiunea lui. Normal ca-ti vine sa dai cu el de pmnt, dar cu ct faci un scandal mai mare, cu att creste riscul ca el sa i~i acopere mai bine urmele data viitoare. Exprim-ti sentimentele prin vorbe, nu prin gesturi, altfel risti sa devii ridicol, mai ales in fata unui adolescent. Foloseste cuvinte civilizate, nu invective. Discuta cu el civilizat, pe un ton decent, nu-i tine o tirad moralizatoare si jignitoare. Rmi ca1m, nu face o criz de nervi, altfel exist riscul sa izbucneasc si el sau sa descoperim c i-a mncat pisica limba! Strduieste-te sa iti mentii vocea calma, cobort (are mult mai multa greutate dect vocea strident, iritat), repet-i (iti repeti astfel si tie) c nu te vei enerva pe el si c il vei ajuta sa rezolve problema, oricare ar fi aceasta (mai putin c ii vei motiva absenta, caz in care se va simti li-

Lum imediat legatura cu scoal. In acest fel, nu doar exist sanse bune de a rezolva in timp util, eficient si cu un minim de efort problema, dar dovedesti cadrelor didactice c esti un printe implica t. Nu uita c acestea au tendinta de a se ocupa mai mult de elevi i ai diror printi dovedesc interes fata de scoal, respect fata de cadrele didactice si dorinta de a coopera cu scoala. Problema copilului tu nu e doar problema lui si a ta, ci si problema scolii unde invat, Csiti impreun, eventual cu ajutorul unui psiholog/ consilier scolar si, evident, eu implicarea eopilului, o strategie comun de motivare, ca de

122

lrina Petrea

3. Ce le mai frecvente probleme legate de scoal

123

exemplu sa-l implicati intr-un proiect important, sa-l ajutati sa participe mai mult la ore, sa se simt mai apreciat. Nu-i motivam chiulul, ci tl Ism sa suporte consecintele logice ~i naturale. Tentatia printilor este de a sri .in ajutorul micul~i chiulangiu motivndu-i absentele "pentru a-l repera onoarea patata", pentru a-l absolvi de consecintele logice ale faptei sale. Nu facem dect sa-i intrim convingerile c poate chiuli oricnd, orict, pretul e o ceart sau o btaie (pe care el o suport cu stoicism~. Curnd vom avea o problema sa-l mai aducem la scoal. Uneon, chiar dirigintii dau o mn de ajutor printilor solicitndu-le scutire medical/' bilet de invoire pentru anumite zile si ore. Nimic mai grest. Ne rezolvm problema pe loc, dar o agravm pe termen lungo E o moda acum sa iti scutesti copilul de la orele de educatie fizic si cazurile in care acesta chiar are o afectiune medical ce reclama intreruperea efortului fizic sunt extrem de rare. In alte tri ale lumii, exista mult mai multe ore de sport dect in curricula rornneasc si nimeni nu se gndeste sa-si tn copilul pe banca, iar competitiile sportive intra- si interscolare sunt deliciul elevilor si mndria scolilor, In afar de faptul c scutirea de la orele de sport e impotriva interesului copilului, e un indiciu foarte bun c ar putea sa mai sar si alte ore din program cu sprijinul tu! De altfel, ce face el util in timpul acelei ore? Crezi c mai rezolv niste ecuatii matematice? Da' de unde? Casca gura prin scoal, umbl brambura, taie frunz la cini, pierde timpul. Manifestati-va intoleranta fata de chiul ca solutie adoptat de elev, indiferent ce scuz invoca. ncercati sa rezistati oricror rugminti s sa-i refuzati sa rmn acas intr-o zi friguroas si ploioas. ncercati sa evitati pe ct posibil ca activittle sociale si de recreere ale familiei sa interfereze cu programullui de scoal (de pild, va intoarceti din weekend luni dimneat, cnd el ar trebui sa fie deja la ore). Va veti trezi c va aduce ca argumente idei de genul ma inuoiesii numai cnd vrei tu sa mergem la munte.

Identificm cauza din pricina creia chiuleste, altfel exist riscul sa mai chiuleasc si altdat si din ce in ce mai des. Mai cu seam chiulangita cronica nu poate fi rezolvat ct vreme nu intelegem care sunt cauzele instalrii ei. Dac il intrebm direct de ce ai chiulit, nemernicule? nu sunt mari sanse sa ne dea un rspuns edificator, ci sa toarne o ditamai minciuna. Prin urmare, intreab-l dac are o problema la scoal, ce ii displace acolo, ce ii place, cum se simte, cum se impac cu colegii, cu cadrele didactice, ce materii ii plac, ce materii i se par dificile, dac il doare ceva, dac are o nernultumire legata de familie, de prieteni, de scoal, griji, temeri, indoieli, dac ii e fric de ceva/ de cineva acas sau la scoal, cum sunt profesorii lui, colegii lui, prietenii lui, ei ce fac, cum invat, ce ar vrea sa se fac el in viat si cum crede c va reusi, dac are o suprare, dac s-a indrgostt, ce face cnd chiuleste ~i mai ales cum se simte in momentele acelea etc. Intrebrile ar trebui sa se axeze asupra sentimentelor copilului si tririlor sale si mai putin asupra faptelor sale. Cu alte cuvinte, nu discutm cu el ca un politist de la sectia omucideri sau crim organzat, ci ca un prieten/ duhovnic/ consilier / terapeut, strduindu-ne sa-l facem sa vorbeasc despre el, despre problemele, nevoile si dorintele lui, evitnd sa dm sentnte, sfaturi nesolicitate si sa-l criticm, sa facem cornparatii nefavorabile la adresa lui, sa ii spunem ce vrednici eram noi la vrsta lui (asta e in topul teoriilor celor mai nesuferite!) si sa-i scoatem ochii aducndu-i aminte cte am fcut noi pentru el (sau ea) si ce nerecunosctor (nerecunosctoare) este fata de noi. Dac nu va simtiti in stare sa va abtinet de la toate acestea (si e de inteles, propriile emotii negative va stau in cale), apelati la serviciile unui specialist, aIe duhovnicului familiei, ale unei rude sau prieten in care copilul are incredere si in prezenta cruia se simte confortabil si i se poate deschide sufleteste. Stabiliti impreun o strategie de motivare a copilului si de a rezista tentatiei de a chiuli. lata cteva recomandri: Elimina cauza. Odat identificata motivatia chiulului (vorbim de cel cronic), primullucru este eliminarea cauzei. Acest lucru poate sa implice chiar schimbarea scoli sau a clasei dac el are o proble-

124

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

125

ma cu colectivul ori cu scoala ori cu anumiti profesori, dadi este victima abuzurilor si nu exist o cale rational de a le opri, dac majoritatea elevilor manifesta lips de interes fata de scoal si majoritatea cadrelor didactice dovedeste lips de implicare. Sehimbarea ineepe eu tine. Corecteaz ceea ce ai tu, ca printe, de corectat in atitudinea ta fata de copiI, fata de familie, fata de scoala: acord copilului mai multa atentie pozitiv si timp, rsfat-l mai putin, acord-i mai mult respect, afectiune. apreciaz-l pentru calittile, eforturile si reusitele sale, discuta cu el mai des, iesiti impreun mai des, cauta sa-l motivezi sa invete (vezi capitolul 3.1), implica-te mai mult in viata de familie etc. Dup identificarea cauzei, vei sti mai bine si ce ai de fcut tu in privinta ta. Dac nici acum nu realizezi ce ar trebui sa schimbi la tine si in relatia cu copilul, apeleaz de urgent la sfaturile unui consilier / psiholog. Mentine o strns legatura eu scoala. Ai nevoie sa mentii constant legatura cu scoala, sa fii sptmnal la curent cu situatia notelor si absentelor, Chiar cadrele didactice ar putea avea sugestii foarte utile dac discutati des, ca de la om la om, preocupati nu att de chiul, ct de cauzele pentru care copilul chiuleste si de motivarea copilului pentru a invta. Alegeti, in eolaborare eu eadrele didaetiee si eu un specialist, maniera eea mai adecvat de motivare a eopilului fa~ade scoal. De altfel, o data ce eliminati cauzele si va corectati propriile neajunsuri, motivarea copilului a si inceput deja. ncercat sa descoperiti adevratul su potential al su si sa-i oferiti ct mai multe ocazii de a ~i-lpune in valoare, inclusiv de a-l inscrie la un club sportiv, club scolar, cere artistic etc. Stabiliti impreuna obiective realiste legate de scoal. Fixati impreun obiective pe temen lung, dar urmriti atingerea lor prin indeplinirea unor obiective pe termen mediu si scurt. In primul rnd, urmriti sa aib o prezent de 100% la clas. Condu-l si adu-l de la scoal, fa-i vizite scurte in pauze, discutati la telefon in pauze,

convinge-l sa te sune intotdeauna cnd i se face chef de chiulit mai inainte de a pleca din scoal (tine-l de vorb la telefon pn cnd trece pauza si vine profesorulla clas), ntr-o prima faz, pn cnd el si-a recptat obiceiul de a rmne la ore, nu te lega de notele slabe obtinute, nu-i repro~a acest lucru. Fixati treptat alte obiective intermedia re - sa participe mai mult la ore, sa i~ifac mai des temele, sa citeasc anumite crti, sa studieze mai mult la anumite materii. ntre obiectivele pe termen lung, nu uitati sa includeti si orientarea lui ctre o anumit profesie. Ajut-l la lectii "i teme dat fiind c unii copii chiulesc pentru c nu inteleg nimic din ce se preda la clas, nu si-au fcut temele si se tem de note proaste. Uneori, meditatiile il ajut sa recupereze materia pierdut, Poti sa aloci bani din fondurile care ii erau destinate ca bani de buzunar, pentru haine, excursii, telefon, internet etc. Ajut-l sa reziste tentatiei de a chiuli. Stabiliti sa te sune din banca lui ori de ~ate ori ii vine sa plece de la ora si tine-l de vorb pn trece pauza. In acest fel, profesorul de la ora urrntoare il va prinde in clas si el va rmne la scoal. Dac poti, fa-i vizite scurte la scoal, in pauza mare, adu o gustare pe care sa o luati impreun. (Stiu o mam care a intrerupt serviciul o perioad de cteva luni, mergnd la scoal zilnic cu fiica ei de clasa a saptea, rrnnnd in scoal de la prima pn la ultima ora de curs si insotind-o acas, pn cnd fetita si-a pierdut obiceiul de a chiuli ~i si-a reintrat in normal.) Instaurati un sistem de privilegii "i recompense cu puncte/ stele/ buline obtinute de copil pentru prezenta la clas, participarea la ora, efectuarea temelor, invtarea lectiilor, obtinerea de calificative sau note mai bune. Transforrnati scorul obtinut la finalul unei sptmni si luni de scoal in recompense.
Redefiueste-I

anturajul. ncurajeaz prieteniile lui cu alti copii si colegi mai buni la invttur si mai seriosi. Ofer-i noi oportunitti

126

Irina Petrea

de a cunoaste alti copii inscriindu-l la un cerc, un club al copiilor, un club sporti v, o companie de teatru/ da~: etc. T!ne co~t in ~lege~ re si de preferintele si inclinatiile sale. Invit acasa colegi Z pneteru de-ai lui, buni la invttur, cu care copilul tu sa-si fac temele, sa invete, sa-si schimbe preocuprile. De multe ori, prietenii de chiul vor incerca sa-l determine sa revin la vechile obiceiuri, il vor lua in rs, il vor tachina, il vor provoca. Este important sa discutati cu fiul sau cu fetita voastr zilnic si sa-i intriti convingerea c e pe drumul cel bun, c adevratii prieteni nu te indeamn la ru, ci te ajut sa perseverezi in ceea ce e util si bine pentru tine. Acord atentie eforturilor sale si recompenseaz-le dup o gril

3.5

Violenta in scoel. Copilui egresiv. Copilul-victima

n 2007, un studiu al Organizatie Mondiale a Sanatatii4 efectuat in 37 de tri dezvluia faptul c Romania se afl pe unul dintre locurile fruntase la violenta in scoal - peste jumtate din numrul de cadre dida~tic.e raporteaz acte de huliganism la ore si solict protectie pentru ei sr pentru elevii lor, un elev din patru (mai ales din dasele VII-VIII) se teme sa nu Fie atacat sau sa devin victim a violentei in scoal, 70% dintre elevi se duc cu tearn la ore. ' Stirile abund in cazuri, care mai de care mai incredibile: comportamente huliganice, atitudini necivilizate, furturi si tlhrii, arnennran cu bo~ba, copii injunghiati la scoal sau btuti pn la moarte de ~lti colegi sau de persoane din afara scol, elevi btuji de profesori, profesori agresat de elevi, de prinp, acte de vandalism, posesie de arme de foc, sbii. cuti te, toate completeaza tabloul scolii romnssn contemporaneo Unii cred c de vin pentru aceast situatie este o proast intelegere a liberttii si a democratiei si sustin c mai multe msuri coercitive ar rezolva problema. Altii sustin chiar c ar fi nevoie sa li se permit cadrelor didactice utilizarea moderata a fortei impotriva elevilor, desi avem articole de lege care interzic dar orice forma de violenta (moderata sau nu) impotriva copilului. Violenta este agresiunea comis de o persoan sau mai multe (agresorul) impotriva unei alte persoane (victima) in scopul terorizrii, umi~ Studiul a fost efectuat de OMS impreun cu Asociatia Mondial de Psihiatrie, Asociatia Jnternatonal de Psihiatrie a Copilului ~i Adolcsccntului ~i asociatii de profesionisr] ~i se intituleaz Vioh'llta ~colarif: epidcllliologic, istoric ~i preocntic. Rata vi 0lente scolaro s-a calculat in functie de raportrilo profesorilor privind siguranta lor si a elevilor: Romania (50'}';.), Kuwcit, Iran, Colurnbia, Ungaria, Portugalia, Spania, Grecia, Slovenia. Belgia. Singapore, Islanda, Australia, Hong-Kong, Coreea, Norvegia, Cipru, Slovacia, Lituania ... SUA (10%). Studiul a fost efectuat In 2006. Senatonroa rSD Liil-Olgllta Vasik-scu. presedinta Comisiei Scnatului pentru Inviltilmint este autoarea acestci propuneri despro care s-a scris pe larg In presa in iunic 2007.

prestabilit. De pild, pentru fiecare zi cnd a~e~ o prezent ~ac~asa de 100% are zece puncte si pentru fiecare ZI In care are fie ~I o singur absent are zero puncte. Pentru fiecare tema efectuat are 2 puncte, pentru fiecare tema lips zero puncte. Pentru o nota de 6 are trei puncte, pentru 7-8 patru puncte, pentru 9-10 zece puncte. Dac la final de sptmn are minim 50 de puncte, are voie sa se joace la calculator (sau sa fac o activitate care ii face mare plcere), dac are intre 50-70 de puncte, primeste O bonificatie la activitatea respectiv (de exemplu, 15-30 de minute in plus), dac are intre 70-90 de puncte, poate sa ias cu prietenii la film, dac are minim 100 de puncte, merge in excursie. Evita aplicarea de pedepse abuzive. Retragerea privilegiilor dup o anumit gril, suportarea consecintelor logice si naturale sunt sanctiunile pe care copilul trebuie sa le suporte. Orice alte modaIitti de a-l pedepsi 11vor demotiva, ii vor intri convingerea c este neinteles, asuprit, discriminat, c n-are cu cine sa discute ~i-l vor inversuna si mai mult impotriva scolii. Chiulul ~i notele proaste devin o arma redutabil pentru el in acest rzboi al nervilor, o maniera de a va pedepsi pentru felul in care il tratati.

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

Un impact grav asupra copilului il are violenta domestica care, chiar si atunci cnd este doar verbal, chiar si atunci cnd nu se manifesta direct asupra lui, il afecteaz, tnflucntndu- negativ starea afectiv-emotionala, sntatea menta la, comportamentul, atitudinea, limbajul si, da, performantele scolare,

Abordm o conduit civilizat, respectuoas, m familie si tate, dndu-le astfel copiilor cel mai bun exemplu;

m socie-

Ne obisnuim sa dialogm si evitm critica excesiv, cicale ala si reprosurile la adresa celorlalti: Ne educm copiii dup principiile disciplinei pozitive, solicitnd la nevoie ajutorul unui psiholog, consilier scolar, cadru didactic; Ne asigurm c exist o bun bun comunicare intre noi, ca p-

Ne-am obisnuit sa a~teptam interventii miraculoase din partea autorttilor, a scolii si proniei ceresti. O vorb de-a noastr spune c Dumnezeu li ajut pe cei care se ajut. Schimbarea nu poate sa inceap de-

ct cu noi, cu fiecare

dintre noi. Si putem incepe chiar de azi, corectandu-ne propriul comportament s imbunttindu-ne stilul de a comunica. Dac nu puteti apela la serviciile unor specialisti, va puteti ghida dup o alta vorb de-a noastr (de care am cam uitat): poart-te cu ce ilalti asa cum ti-ai dori sa se poarte nu-ti place. altuia nu face. Sunt destule msuri pe care le pot lua autorittile locale, ministerul de resort, dar si unittile scolare pentru reducerea si eliminarea violentei in scoal. Firmele de paz si protectie, supravegherea cu mijloace video, dotarea cu alarrn, colaborarea mai strns cu politistii de proximitate sunt tot attea solutii punctuale, imediate si foarte adecvate pentru amenintrile de natura extern. Personalul firmelor de paz si protectie reuseste sa impun respectul elevilor cu apucturi violente si sa-i tempereze reducnd actele de agresiune si vandalism, dar la clas, in timpul orelor si in imediata apropiere a scolii, interventi a lor e limitata. Nu se poate ca fiecare elev sa aib cte un bodyguard menit sa-l apere sau sa-l tempereze si nici nu e de dorit. Pe termen lung, noi, ca printi ~i educatori, putem contribui la reducerea violentei in rndul copiilor si in scoal dac: serios si ei cu tine sau ce tie

rinti, si copil, intre noi si cadrele didactice ceilalti copii si cadrele didactice;

si intre copilul nostru si

Nu va gnditi A, piii ?i ce dac eu ni educ bine copilul, dacii Popescu, Cu-

iiirescu ?i Xsulescu nu, tot degeaba. Mai bine il Inviit ?i eu pe al meu sii dea.
Nu rezolvm nimic gndnd asa, ci riscm sa transformm scoala intr-o gala K1. A doua zi, copiii lui Popescu, Cutrescu si Xsulescu pot veni la scoal cu pistoale, sbii si cuti te, iar profesorii cu spray-uri paralizante si veste antiglont (am citit intr-un studiu american privind violenta in scoal c profesorilor din anumite localitti texane li se permite accesul m scoli cu arme de foc!). O asemenea mentalitate?i eu pot sii bat - nu reduce violenta, ci o amplifica. Violenta, indiferent de forma, afecteaz climatul de la clas, din scoala si perturba intreg procesul de invtmnt. Agresiunea emotional, se poate manifesta fizic, verbal, ca intimidare, hrtuire (inclusiv sexual), rasism. terorizare

Abuzul fizic se exercit prin: lovire (cu pumnii, cu picioarele, cu obiecte contondente), plmuire, scuipare, imbrncire, zgltire, izbire, muscare, tras de pr, rnire, ardere, sufocare etc. Abuzul psihic/ ernotional insearnn batjocorire, insinuare, umilire, jignire, etichetare, poreclire, brfire, amenintare, critica ofensatoare, excluderea din grup si refuzul de a permite copilulu-victim sa par-

Nu acceptrn violenta in familie ca pe un mod de viat, ci incercm sa ne rezolvrn problemele ct mai civilizat, rapid si eficient, cu ajutor de specialitate. Cei care au cel mai mult de suferit sunt intotdeauna copiii!

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

133

ticipe la activittile grupului, interdictia de a i s~ vorbi ~id.e~ se ad~esa vreunuia dintre membrii grupului, blamare, izolare, intimidare, mterdictia de a comunica, controlul excesiv (unde ai fost, de ce ai stat aii, unde te duci, cu cine etc.), distrugerea obiectelor personale, deposedarea de acestea, torturare a si uciderea animalului de companie al vietimei, rspndire de zvonuri malitioase, defimtoare, expedierea de mesaje de amenintare sau cu caracter batjocoritor pe telefonul mobil, e-mal.messenger. prn bilete, grafitti si afisarea de simboluri umilitoare referitoare la culoarea pielii, obiceiuri, accent, origine, imbrcminte, pr, rasa, etnie. Violenta de limbaj e, prin urmare, tot o forma de abuz emotional. Abuzul sexual nu presupune numai violul si tentativele de viol, ci si atingerea, pipirea zonelor intime, imbrtisarea fortat, srutul, descheiatul bluzei, desfcutul sutienului, dezbrcarea (nuditate) fortat, comentariile cu conotatii sexuale la adresa cuiva, expunerea la pomografie si la materiale cu caracter pornografic impotriva vointei une i persoane. Dintre toate tipurile de abuz, abuzul emotional este svrsit cel mai frecvent de printi si de cadrele didactice si imbrac forma indrumrilor pretioase, a sfaturilor, avertismentelor, a vnrii greselilor si dezaprobrii constante a copilului (suntem vesnic cu gura pe el, vesnic nemultumiti si critici la adresa lui, vesnic ii spunem ce are de fcut). Agresiunea emotional are adeseori efectul une i adevrate actiuni de spalare a creierului, distruge increderea in sine, stima de sine pn cnd victima nu mai poate sa judece cu realism nici o situatie, devenind incapabl parca de discernmnt. Adesea, se culpabilizeaz (copilul ajunge sa cread c el e de vin pentru orice, pentru c nu poate face nimic ca lumea, pentru c tu te superi pe el) si nu mai indrzneste sa fac nimic fara aprobarea printelu / profesorului/ persoanei care il agreseaz ernotional. Dintre toate tipurile de abuz, cel emotional e cel mai greu de dovedit si de inteles, are consecintele cele mai insidioase, cele mai subtile si, adesea, cele mai periculoase.

Oricare ar fi violenta pe care o comite, obiectivul agresorului este de a-si exercita controlul, puterea asupra victimei (si, prin puterea exemplului, si asupra celorlalti din grup, mai putin vulnerabili dect vietima), sa fie in centrul atentiei, sa capete notorietate si, adesea, identitate si recunoastere (pe care nu stie sa le obtin altfel). De multe ori se intmpl ca agresorul sa fie, la rndul lui, o victim a agresiunii exercitate de printi, familie, copii mai mari, profesori asupra lui, sa sufere de o afectiune psihic. Oricare ar fi tipul de agresiune la care este supus, victima se va simti mereu amenintat, izolat, neputincioas, infricosat, vinovat de ceea ce i se intmpl.
Caz C. a ajuns colegul meu In clasa a V-a. Era pentru a doua oar repetent, avea cu 3 ani mai mult dect noi, ceea ce se vedea si din inftisarea s' forta sa fizic mult superioara nou, celorlalt. Privind retrospectiv, cred ca suferea de o afectiune psihic, avea o ntelgent subnorrnal, nu se putea concentra ctusi de putin la lectie. Citea silabisind si scria ca un copilla nceput de clasa I, vorbea urt tot timpul (sindrom Tourete)' deranja frecvent orele, dar cel mai grav era ca ne scia, ne injura, batjocorea, arnennta ?i batea, ne lua ?i ne distrugea lucrurile. Sttea 1n ultima banca si nu avea nici un prieten, desi unii dintre cei mai slabi elevi la 1nvatatura stteau uneori cu el de vorb. Cea mai mare bucurie a noastr era cnd chiulea. Ne era fric sa plecrn singuri de la scoal (mai ales dupa lsarea serii -lnvatam dup-amiaza) ?i ne adunam cte 4-5 copii care mergeau in aceeasi directie spre a face fata unui eventual atac din partea lui. Intr-o zi, diriginta a hotrt sa ma aseze in banca cu acest haidamac sa-I cumintes Am devenit din acea clip tinta lui predilect si, dup numai cteva spmni ajunsesem sa nu ma mai pot concentra deloc la ore, atent sa nu ma intepe cu ace cu grnlie, sa nu ma taie cu lama, sa nu ma pipie. Eram cu nervii la prnnt si ma cutremuram numai la gndul ca ajung la scoal. Acas, ma ma credea ca ma rniorli pentru c nu stiu sa-I pun la punct; la scoal, nimeni nu contesta decizia dirigintei. La nceput, am 1ncercat sa-I ajut la teme, sa-i suflu la lectii, sa-l las sa copieze la lucrri, sa-i dau covrigi. In pauze, reusearn sa mai scap de el, dar la ore, era imposibil. In cele din urrn, stul ca nimeni nu ia in searn plngerile mele, am venit la scoal inarrnat cu un cablu de otel tras In plastic. De fiecare data cnd C. Incerca sa ma mai loveasc sau irni fcea vreo sican, il loveam cu toat forta cu acel cablu de care nu ma desprteam, nici chiar in timpul orelor. Atacurile lui s-au rrit, dar au devenit inc si mai nemiloase. Am incasat pumni, palme si pieioare in burt s lucrurile S-aU inruttit. Am vorbit din nou cu mama, i-am explicat ea nu mai pot sa ma due la scoal, ca nu ma gndesc dect cum sa-I omor pe colegul de banca. La

134

Irina Petrea

rndul lui, C. nscocea in fecare zi mijloace noi de a ma agresa. Mama a vorbit cu diriginta, care si-a dat seama ca fcuse o greseal, ~i l-a ';1utat din nou, singur, in ultima banca. Pentru mine, lucrurile au revenit la normal. In clasa a VI-a, C. a fost dus la o scoal special ~i am scpat de el pentru totdeauna.

1
{ 11

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

135

poate deveni lesne tinta atacurilor altor fete care se tem c aceasta va deveni mai popular dect ele), prin faptul c este adrnirat de cadre didactice si colegi. Victimele violentei scolare pot fi copii, dar si cadre didactice, mai ales ce le care nu reusesc sa cstige increderea, respectul si admiratia elevilor.

Agresorii pot fi copii (in generai mai mari), de ambele sexe, dar ~i cadre didactice ~i personal administrativ! Au abilitt sociale reduse, empatie sdizuta (sau nexistenta), o slab con~tiin~a de sine, capacitate redus de gestionare a emotiilor, complexe, sunt lipsip de competente, rol ~i status, au o parere proast despre ei. Se simt bine numai atunci cnd i~i exercita puterea de control asupra victimei. Sunt la~i ~i nu i~i lanseaz atacurile asupra indivizilor pe care ii percep ca fiind puternici, inconjurap de prieteni (pe acestia tncearc sa-i manipuleze prin hngusire ~i mici servicii), ci asupra celor mai slabi dect ei. Cu ct victima le face mai mult pe plac, se arata mai supusa, mai infranta, cu atat agresorii i~i vor exercita mai des ~i mai violent controlul asupra ei. Rezistenta il enerveaza pe agresor, dar il ~i descumpane~te. Se inconjoara adesea de o ga~d de in~i care se tem de el, dar s-au aliat cu el ca sa nu-i cada victime ~i sa se bucure de putere. Copilul meu e victim Victim poate fi orice persoan vulnerabil, mai retras, far a (sau cu foarte putini) prieteni, perceput uneori ca un strirt/ intruso Ea este selectat dintre copiii mai miei, mai slbuti, mai fricosi, mai timizi dect alti copi i, mai putin asertivi, mai singuratici, care prezint anumite trsturi fizice care ii scot in evident (culoarea prului, forma si mrimea nasului, urechi clpuge, dinti mari/ rari etc.), infirmitti, deficiente, impedimente de vorbire, poart aparat dentar, ochelari de vedere, sunt mai stngaci, se misc mai greu etc.) au anumite obiecte personale care atrag atentia si invidia celorlati (un ceas mai deosebit, adidasi, ghiozdan, telefon mobil etc.), obiecte care le pot fi distruse sau de care sunt deposedati sistematic. Uneori, copilul-victm provoac fara sa vrea invidie, gelozie si teama de a rsturna ierarhii prin calittile pe care le are (de exemplu, o fata nou-venit intr-o scoal, frumoas, bine imbrcat si inteligent,

J
l'
I I

I
I

I
I j,

ce agresorul i-a infrnt opozitia (fizic, psihic), poate sa-i impun sa fac lucruri pe care copilul nu le-ar face in mod normal - sa-i dea bani, mancare. sa-i serie temele, sa-i duca ghiozdanul, sa-i lustruiasc incltmintea, sa-i cedeze obiectele rvnite de agresor (ca sa nu mai fie si btut, si jefuit) etc. Violenta in scoal nu se produce literalmente numai in incinta unittii de invtrnnt, la ore si in pauze, ci, adesea, are loc in drum spre casa sau spre scoal. Copilul-victim este, de cele mai multe ori, coplesit de rusine si de vin si, in loc s-si informeze imediat printii si cadrele didactice asa cum ar trebui, prefer sa tin totul pentru el in sperante c nu va afla nimeni si lucrurile se vor rezolva de la sine. Adesea, este chiar amenintat de agresor c, dac spune cuiva despre cele intmplate, data viitoare va fi si mai ru. Sunt s copii care spun imediat ce au ptit si a~a avem sansa de a lua msuri imediate, dar ce sa facem atunci cnd copilul nostru este victima predilect a agresorului de serviciu din scoal ~i el nu ne spune nimic? Cum stiu dadi copilul meu este victima unui agresor? Ce semne, ce simptome prezint? Este trist, tcut, apatie. retras sau, dimpotriv, agresiv, iritabil, tfnos, intors pe dos, nervos, izbucneste in plns din te miri ce, are explozii nervoase si reactii exagerate, schimbri bruste de dspozitie. Prezint vnti, zgrieturi, umflturi pe fata sau pe corp (mai ales pe membre) si, intrebat de unde le are, nscoceste tot felul de motive bizare.

o data

l l l,

I
~

I
l
I
I
I

!I
J

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

'37

Mnnc putin si fara chef. E nelinistit, ingrijorat mai ales cnd trebuie sa mearg la scoal sau cnd vine de la scoal. Are cosmaruri, doarme putin, se odihneste greu, are cearcne.

Ai fcut ceva sau s-a intmplat ceva ce nu ti-a plcut? Ce ai fcut in pauze?
/ 'I

Ai vrea sa inviti acas pe vreunui dintre colegii ti? Cu cine te-ai jucat? (dac e un scolar mai mie) Are dureri de burt, de cap, stri de great, de ru, de vom mai ales cnd trebuie sa plece la scoal (copilul somatizeaz frica). Se concentreaz mai greu la scoal, la teme, ii scade interesul pentru scoal, scad perforrnantele sale scolare. E neatent, cufundat in gandurile sale. Chiuleste, cauta mereu pretexte sa nu se mai duca la scoal, minte dac e prins c a chiulit (n-a venit profesorul, le-a dat drumul mai devreme etc.). Pierde in mod inexplicabil obiecte (de fapt, i-au fost luate cu forta de agresor), cheltuieste mai multi bani dect de obicei (taxa de protectie), vine cu hainele descusute, murdare (dac a fost imbrncit in pereti sau pus pe jos), solicit sume mai mari de bani, obiecte, mancare (pe care sa le duca agresorului su, la cererea si sub amenintarea acestuia). Pe lng aceste semne (crora copilulle poate gasi tot soiul de explicati, mai mult sau mai putin convingtoare), putem sa-i adresm cteva intrebri spre a descoperi dac e victima agresiunii, in cazul in care lui! ei li este prea fric sau rusine sa ne spun, Ce intrebrl putem sa-i adresm ca sa ne dm seama dac e victima une i agresiuni? Ce ai fcut azi la scoal, cum a fost? Ai fcut ceva ce ti-a plcut? De-a ce te-ai jucat? (idem ca mai sus) Ti-a plcut cum te-ai jucat? (idem ca mai sus)
Ti-ar fi plcut sa te joci cu altcineva? Cum? Cu cine? (idem ca mai

sus) Cum sunt prietenii ti? E cineva la scoal care nu-ti place/ te enerveaz? Cum crezi c o sa fie mine la scoal? Ce sa facem dac aflm ca a fost agresat, intimidat, ales in mod repetat? terorizat, mai

Discutm cu el. La cea mai mica bnuial, intrebati-l direct dac cineva, copil sau adult, ii face probleme la scoal, in drum spre scoala sau spre casa, si aiutati-l sa va povesteasc ce s-a intmplat. Unii copii, de fric, s-ar putea sa nu spun nimic, dar, in cazuIlor, un rspuns evaziv e un rspuns afirmativ. Dac i~i deschide sufletul si va povesteste, va trebui sa-l ajutati sa treac peste momentele stnjenitoare si amnuntele penibile, asa c nu insista ti sa pronunte anumite cuvinte, sa formuleze anumite fraze, ci sugerati-i-le si lsati-l sa va rspund cu da sau nu - ii va fi mai usor, Interesati-v de cnd a inceput sa fie agresat, de cte ori a fost, in ce fel, cum s-au petrecut lucrurile, ce a fcut dup aceea, ce a incercat el sa fac pentru a pune capt agresiunilor, cu cine a vorbit, cui a mai povestit.

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

'39

Ne stapanim emotiile. ne pastram autocontrolul.. Nu :a enervati e el, nu-l certati. nu dati vina pe el. (Da, numat de iine se putea

fua, de ce nu s-a luat de Gigel? Pentru ca Gigel nu e gura mare f;iinici [raier ca tine!) ncercati sa nu va pierdeti stpnirea de sine pentru c mai ru ii faceti, sugerandu-i prin comportamentul vostru c el a fcut ceva ru. nu agresorullui. Dac sunteti prea iscoditori, prea insistenti sau enervati puteti inhiba. Daca reactiona~i prea emotional, ar putea sa nu mai gaseasca puterea de.a con~lnua sa va spun ce a ptit. Mngiati-l, imbrtisati-I. asigurati-l c totul va fi bine iubit si ocrotit. Il conducem la scoal !?i-lluam de la ore chiar de a doua zi, chiar din fata clasei. Cutati sa va faceti simtit prezenta ct mai curnd si mai pregnant in preajma copilului - in acest fel, ii semnaia ti agresorului c stiti ce s-a intmplat si, chiar dac fixatia pe care o are asupra copilului vostru n-a disprut. nemaiputand s-si exercite puterea asupra lui, il va lasa in pace 9i-9i va alege o alta victim. li aducem la cunostinta invatatoruluil dirigintelui cele tntmplate. Discutati ce msuri are de gand sa ia in privinta agresorului (dac e unul dintre elevii scolii) si cum intelege sa va protejeze copilul (dar si pe ceilalti elevi) de o posibil nou agresiune in viitor. Vorbiti-i politicos, calm, fara sa-i faceti repr09uri, fara critica. Orict ati fi de suprat, abtineti-v sa-i faceti o scena. Riscati sa antagonizati tocmai cu cei care va pot oferi un sprijin valoroso Amenintrile de genul va reclam la inspectorat/ va [ac eu sa va dati demisia/ pun eu o torba unde trebuie nu vor rezolva situatia copilului vostru, ci i-o vor ingreuna. NU ne facem singuri dreptate. NU il agresm pe agresor, nici verbal, nici fizic, nu-l amenintm, nu-l rezotom nimind gealati care sa-l bat, Rscati ca familia lui sa riposteze, riscati sa declansati un rzboi in care copilul vostru va fi, cu sigurant. una dintre victime. Riscati un dosar penal si chiar pedeaps cu inchisoarea pn la 7 ani are nevoie mai mult ca oricnd sa se simt

(dac l-a ti vtmat grav pe agresorul copilului vostru). Stati de vorb cu agresorulbine ar fi sa discutati si cu printi sau tutorii lui, in prezenta copilului vostru, a cadrului didactic de la clas, eventual a directorului scolii si (recomandabil) a unui consilier scolar, Lum legatura si cu alti printi, discutm cu directiunea scolii. Poate se impun anumite msuri ce tin de regulamentul de ordine interioar, de angajarea une i firme de paz si protectie. Faceti tot posibilul pentru ca agresiunea suferit de copilul vostru sa nu fie trecut sub tacere din frica de a nu aduce atingere reputatiei scolii. Nici o scoal nu e la adpost de agresori si agresiune datorit reputatiei sale, ci diferenta intre o scoal bun si una ru famat e data de reactia prompt si msurile luate de conduce re pentru limitarea si eliminarea fenomenului. Cadrele didactice, ceilalti colegi, printii si personalul scolii trebuie sa lucreze ca o echip si sa declare tolerant zero fata de asemenea acte de violenta. Copiii nu trebuie lsati sa se apere singuri. Metodele pe care victimele le gasesc spre a iesi dintr-o astfel de situatie pot fi dintre cele mai dramatice. De pild, sinuciderea este, in viziunea unui copil hrtuit 9i cu nervii la pmnt, care nu are cui spune ce i s-a intmplat sau cruia ii e prea rusine si fric sa spun, singura solutie. Cu sigurarit nu vrem sa ajungem aici! Il ajutm sa-si descarce sufletul. ncurajati-I s-si exprime verbal sentimentele (altfel riscati sa le manifeste prin comportamente si atitudini indezirabile). Ajutati-l sa inteleag comportamentul si sentimentele agresorului su, motivele pentru care l-a ales drept victim, spre a nu rmne cu convingerea gre9ita c el ar fi de vin (adesea, victima crede c a fcut ceva ce a incurajat agresorul sa o atace). Ceea ce trebuie sa-i explicati copilului este c agresorullui poate fi, la rndul lui, o victim si c a devenit ceea ce este din pricina agresiunii la care e supus acas sau a neglijrii. li spunem cu toat convingerea c agresorul este o persoan cu probleme serio ase, ce are nevoie de ajutor, c, prin ceea ce face, cauta sa obtin notorietatea si puterea pe care si le doreste, dar pe care nu stie sa le obtin altfel.

------ -- --- -----------

---_ ..... _ .._._------_

.._-----

._-------~

Irina Petrea

3. Ce le mai frecvente probleme legate de scoal

il ajutm s-si dezvolte propriul mecanism prin care sa fac fata agresiunii. nvtati-l sa refuze cu un categoric NU sa mai dea curs imperativelor agresorului, ci sa adopte o tinut si o postur mai sigur pe sine (agresorii atac persoanele vdit vulnerabile), sa fuga de agresor (mai ales cnd acesta este insotit de o gasc), si sa-l evite constant (dac agresiunea e fizic). n cazul in care agresiunea consta preponderent in umilinte, jigniri, etichetri, sa ne ajutm copilul sa gseasc cele mai bune replici (in limitele decentei si aie bunului simt), sa-l invtm sa-si pstreze calmul, sa nu se lase intimida t. Aprecierile pozitive la adresa lui, evidentierea calittilor, practicarea unui sport sunt de natura sa-i stimuleze copilului-victim increderea in sine. il ducem la consiliere/ terapie. Un specialist poate sa-l ajute mai bine dect noi s-si descarce sufletul, sa-~i dezvolte mecanismul de coping, sa socializeze, sa fac fata traumei prin care a trecut, fara ca aceasta sa-i provoace tulburri de comportament, afectiuni psihice. Nu ezitati sa apelati de urgent la astfel de servicii. il ajutm sa socializeze mai mult !ji s-si lrgeasc cercul de prieteni, invitndu-i pe unii dintre colegii lui de clas acas, inscriindu-l intr-un cerc scolar, intr-o echp sportiva. Se va simti mai putin singur, va cpta mai multa sigurant de sine. Agresorii se inconjoar ~i ei de prieteni (sau se asociaz cu altii) nu numai pentru c adora sa-s fac numrul in fata unui public de admiratori, ci sl pentru c gasca proprie il sustine, ii intreste puterea. n mod paradoxal, agresorii sunt mai lasi dect am bnui: copilul nostru are nevoie de prieteni care sa-i fie alturi pentru c agresorii prefer copiii vulnerabili, nepopulari si retrasi, crora nimeni nu le sare in ajutor. il duce m la cursuri de autoaprare, Chiar dac nu va mai avea oca zia sa pun in practic ceea ce invat acolo, stiind c stie cum sa se apere, nu va mai fi paralizat de fric. deci nu va mai fi vulnerabil, prin urmare, scade riscul de a mai fi agresat. A nu se confunda tehnicile de autoaprare cu tehnici de cultivare a agresivi-

ttii si promovare a violentei! Autoaprarea presupune calm, asertivitate, autocontrol, adic exact ceea ce lipse?te agresorului! il ajutrn s-si eorecteze anumite defecte, tra saturi si obieeiuri deranjante pentru ceilalti colegi. De pild, copilul para~te, pndeste, fur, miroase urt, nu se ngrije~te, se laud cu ceea ce are si face in ciud altor colegi, deranjeaz ora, face glume proaste etc., pe scurt, e nesuferit. Cine sa-i sar in ajutor cnd e agresat dac toat lumea se bucur di a fost pus la punct? il mutm din clas sau din scoal dac nu exist intelegere si spri-

jin din partea cadrelor didactice sau dadi agresorul este chiar un cadru didactic din categoria intangibililor (pilosi, cu proptele politice, cu functii administrative importante). Nu are rost sa ne transforrnm copilul intr-un teatru de operati uni, sa-l aruncm in valtoarea une i lupte a vointelor, Dac invttorul sau dirigintele sau un anumit profesor si-a propus sa-l scaneze, sa-l hrtuiasc, sa scape de el, e cumplit. Chiar dac intervine directiunea Z inspectoratulj ministerul in rezolvarea situatiei, att timp ct acel cadru didactic-agresor rmne la clas, nu e indeprtat, 11poate teroriza pe copil ascultndu-l ora de ora, il poate umili vnndu-i greselle, ii poate oricnd da note sub cele pe care le merita. Cine sa-l centrazic? Nu ne putem lupta singuri dac cei care au de partea lor legea si regulamentele de ordine interioar nu sunt dispusi sau se tem sa intervin sau abuzeaz de pozitia in care se afl sau aplic legea junglei. Ce trebuie sa-i spunem eopilului nostru dac e victima agresiunii? ave]i

Nu e vina tal Agresorul tu are o problema, nevoie de ajutor, dar in mod diferit. Agresorul tu te agreseaz pentru sa, in familie sau de alti copii mai el nu va recunoasn, asta). Vrea sa nu-I/' n-o laud niciodat nimeni),

nu tu. Arnndoi

c, la rndul lui, e agresat acamari (tu nu ai de unde sa stii si devin popular (poate c acas sa capete notorietate, sa para c

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

143

este tare, di detine controlul, ii place sa va vada c va este team de eli ea si va face pe toti sa faceti cum vrea eli ea. Unii agresori au nevoie sa li se dea atentie (sa fie baga~i in seam) si nu reusesc altfel, altii sunt gelos/ invidiosi pe cei pe care ii agreseaza. Agresorul tu este o persoan nesgura pe ea, dar se preface c e un duro Va alege intotdeauna sa-~i msoare fortele cu cineva mai mie, mai slab dect el. Dac ii arati c nu ~i-e fric si rmi calm si stpn pe tine, va incerca sa te ameninte. ins va da inapoi curnd de fric sa nu se fac de rs in fata celorlalti si sa-~i pard toat puterea. Nu-ti fie team sau rusine sa ne spui dac se mai intmpl, mie, mva~atoarei/ dirigintei/ unei alte persoane din familie/ consilier scolar etc. Numai asa te putem ajuta. Sa spui c ai fost agresat nu nseamn sa prsti si nu e nedrept sau nedemn. Ceea ce face agresorul tu e nedrept si nedemn.ncearc sa-l eviti pe ct poti si, cnd se lanseaz impotriva ta, spune-i ferm si clar sa se opreasc, du-te m clas/ stai lnga prietenii tai! che ama bodyguard-ul/ mergi la cancelarie/ da-mi telefono Chiar dac ti se pare c ai rezolvat problema de unul singur, tot e bine sa ne spui si nou, asta ca sa nu se mai repete. Dac ~i-e jen sa vorbesti despre cele intmplate. serie totul pe o foaie de hrtie. Spune-ne CE s-a iritrnplat (tie sau altui copil), CINE e fptasul, CND s CUM s-a intmplat. CE AI FCUT TU, cine a mai fost de fata, ct de des se intmpl. Poti nota intr-un caiet data, ora, locul, persoanele implicate, cum s-au petrecut lucrurile, cine ce a fcut. Dac ~i-e fric sa spui ceva la scoal, incearc sa stai de vorb mtre patru ochi cu dirigintele/ invatatorul/ un profesor in care ai incredere, sub un pretext oarecare. Fii politicos si amabil cu toat lumea, pe ct posibil. Zmbeste. priveste oamenii deschis, in ochi, atunci cnd le vorbesti. lncearca s-ti faci prieteni buni si sa va uniti mpotriva agresorului: unul pentru toti, toti pentru unul.

Uneste-ti fortele cu alti copii agresat. Agresorul e ca un lup care intr intre oi si le rupe pe rnd, una cte una. Nu poate sa-~i masoare fortele cu toat lumea in acelasi timp. Sa nu-ti fie rusine pentru c iesi in evident prin caracteristicile tale. Un nas lung sau o pereche de ochelari de vedere, o voce subtire, un trup firav nu da nimnui dreptul sa-si bat joc de tine. Si tu ai calitti si defecte ca toat lumea s, ca fiecare om, esti unic in felul tu, Ceea ce conteaz este ceea ce simt si ceea ce faci. Nu sta deoparte dac vezi c un alt copil e agresat. Mesajul pe care il transmiti agresorului este c: ti-e fric de el (si te va agresa intr-o zi si pe tine) esti de acord cu ce face e mult prea puternic ca sa se pun cineva cu el. Nu uita c, intr-o alta zi, copilul care a fost agresat si in ajutorul cruia ai sarit te poate ajuta la rndul su, Ajut-l pe copilul-victim chemnd ajutoare, ajut-I sa aduc incidentulla cunostinta unui adult (profesor / diriginte/ invttor / printe Z frate mai mare), da-i primul ajutor dac are nevoie, mngie-l, imbrbteaz-l, ajut-l s-si strng lucrurile, s-si revin. Stai cu el (sau ea), acord-i atentie, include-l in cercul tu de prieteni ca sa-l protejezi de agresor. Nu te enerva cnd est agresat, nu ceda amenintrilor, nu rspunde provocrilor, Exact asta vrea agresorul tu, adora sa te enerveze. Respira adnc, rar, rmi calm si stpn pe tine. Nu discuta cu agresorul, nu-i da replici de smecher, nu argumenta cu el (n-o scoti oricum la capt cu eli ea!). Multumeste-te sa i-o tai scurt: ln sfirsit, cum zici tu!/ Nu stiam di ai si umor.I Ma rog, piirerea ta, ai tot dreptul.! Si ce dacii?f/ Ajunge odataf/ Nu-mi pasa nici ce spui, nici cefaci.! Te repeii ca o placa stricata.! N-avem ce discuta!

144

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

145

~ nde la agresiune cu agresiune. Risti sa inruttesti N u raspu d v sa iesi foar te mult lucrurile. Dac esti atacat, apr-te, .ar cauta v d t din situatia respectv. sa pleci. Un a~resorv nu Joac~ mero a ~ cinstit, tot ce vrea e sa ias invingtor si, dac~ v~de ca n-ar~ s~rtl de izbanda, poate chema in ajutor prietem (carora nu al.sa le . ti fa ce fata) sau sa scoat o armai un spray paralizant mal po~ ~ . .. ~ . impotriva ta. In plus, s-ar putea sa nivci~u ~al fii crezu~ ca al fost atacat ci sa se considere la scoal ca esti la fel de vinovat pentru ceea ce s-a ntmplat ca si copilul-agresor si sa fii pedepw

Copilul meu e agresor De multe ori, printilor le vine foarte greu sa cread c micutul lor simpatie si att de bine-crescut sau micuta lor att de dulce si ingenua se transform la scoal in teroristul de serviciu: insulta, batjocoresc, sicaneaz, arnenint, mint, manipuleaz copii si cadre didactice, distrug lucrurile altor copii, vandalizeaz, bat, scuip, bruscheaz, rspndesc minciuni s zvonuri malitioase si denigratoare la adresa altor copii, trimit mesaje si dau telefoane de intimidare, jignitoare, fumeaz, consuma alcool si forteaz alti colegi sa fac la fel, sunt sefi de gst care fac legea in scoal si se delecteaz rspndind groaz. Prima reactie a printilor este sa conteste acuzele aduse si sa se revolte impotriva atmosferei care i se face copilului lor la scoal. Ceea ce trebuie sa stie ei este c, adesea, micul terorist este Or. Jekyll si Mr. Hyde: amabilitatea, politetea ~i drglsenia sunt doar o masc sub care se ascunde adevrata sa personalitate - agresiv, malitioas, manipulatoare, antisocial. Asemenea copii, de cele mai multe ori, reusesc sa pcleasc si sa manipuleze si cadrele didactice, mai ales dac sunt inteligenti, au rezultate scolare bune si au dibuit slbiciunile celorlati (aceasta este specialitatea lor!). Abili, ei reusesc sa obtin o pozite care le confer putere (seful clasei, cpitanul echipei etc), pozitie de care se folosesc pentru a-i controla si teroriza pe ceilalti si a dobndi diverse avantaje (nu in ultimul rnd de natura material). Caz
In clasa I, printre colegii mei se nurnra si Lelia, fetita unei invttoare care preda la o alta scoal din oras dect aceea unde invtarn noi. Lelia era inteligent, dar nu cea mai bun eleva din das, extrem de sigur pe ea si asertiv. Avea farmec, era politicoasa, ~i coditele ei cu fundite li ddeau o lnftisare de ilustrat dintr-o carte pentru copii. Era preferata lnvatatoarei noastre cu care purta conversatii vivace ~i pe care stia s-o perieze cu incredibil candoare ~i arta, spre deosebire de noi - timizi si stngaci. In scurt timp, Lelia a devenit sefa clasei si rnna dreapt a invttoarei. Apoi, s-a dezlntut lmpotriva noastr: ne marca In carnetelut ei dac vorbeam In ora sau doar i se prea ca am vorbit (pe cine nu suferea ea 11marca de mai multe ori, ceea ce insernna tot attea bete la palma), ne fcea observatii aspre, ne jignea, ne controla la teme si ne para Inv~t~toarei daca iesearn din curtea scolii pana la brutria din colt unde ne duceam dup covrigi calzi (dar aveam de traversat o strada), dac ne ciondnearn In

sit si tu. Nu-i spune nimic dadi te strig in toate felurile. Arata-i c ~ici nu-ti pasa - asta 11va durea cel mai mult. Nu pune la suflet ~l nu e in nimic din tot ce spune despre tine. Stii doar c tot ce vrea cre d l . este sa te rneasc. Adu-ti aminte de toate calittile pe care e al: esti bun la matematica, esti amabil, esti ingrijit imbrcat. esti sritor etc. Evita sa rmi singur, evita sa rezolvi problema de unul singur. Mergi in pauze in locuri unde sunt multi copii, mai ales prieteni, posibil cadre didactice, bodyguarzi. Dac cel care te agreseaz, te necjeste, te hrtuieste, te umileste e adult, nu-ti fie team sa ne aduci acest lucru la cunostint imediat chiar dac te amenint sa nu spui nimnui. De fapt, se teme sa;u fie prins/ demascat. De unul singur, e mai putin probabil c vei reusi sa-i faci fata, dar alti adulti te pot ajuta. Dac crezi eli cineva are de gnd sa fac ceva periculos si ru, tine-te deoparte de persoana respectiv si adu imediat la cuno~t~nta acest lucru mie, unui alt adult in care ai incredere si care, la ~~ndullui are incredere in tine - cadru didactic, director, consilier scolar, bodyguard, politist de proximitate. Nu aduce arme in scoal ca sa te aperi de cineva sau sa aperi pe cineva. Risti sa te rnesti si sa rnesti si pe altcineva.

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

147

pauze, radeam prea tare, ne irnbrnceam tn [oac, nu sttearn perfect aliniati la rnd ca sa ntram 1n das. A trecut ~i la amenntart trnpotrva noastr si, de la un timp, si-a luat chiar libertatea de a ne bate la palma cu linia (parca o aud si acum cum ne spunea cu vocea ei poruncitoare: Cevrei, sa-ti dau eu cu linie la palma sau sa te spun tovara?ei fnvatatoare?i te sa te bata ea cu batul? ti dai seama cat o sa se supere?Iar noi acceptam sa ne bat ea numai sa n-o suprrn pe tovarasa ...) Nscocea minciuni despre copiii care nu-i cntau in strun si nu li 1ndeplineau dorntele, fcea tot ce-s dorea ~i ne teroriza 'in fiecare zi un pic mai mult, transforrnnd scoala in osnd. In numai cteva luni, a reusit sa scandalizeze aproape tot colectivul de printi care, satui de plngerile noastre si de faptul ca lucrurile o luau razna rau de tot, au cerut invatatoarei sa ia rnsuri. Invatatoarea noastr a fost foarte socat (la fel ~i ma ma Leliei), ne1ntelegand ce au toti acei oameni 1mpotriva acestui copilul att de dulce, de ronstiincios, de politicos ~i de inteligent. Spre finalul anului scolar, Lelia reusise sa ne ostilizeze pe teti ~i sa ne uneasc 1mpotriva ei. Am inteles atunci, asa copii cum eram, ca lmpreuna o putem izola si-i putem anula puterea. Victoria noastra era lnsa plina de amaraciune pentru ca 1nvatatoarea noastra prea ca nu vede adevrata fata a Leliei ~i continua sa li dea califcative ~i note mult mai bune dect performantele ei scolare. Fara sa ne fi explicat nimeni nimic, am reusit sa inversm balanta de putere ~i, din clasa a Il-a, Lelia a plecat la scoala unde preda ma ma ei. La fnalul clasei a opta, cnd eu ~i cei mai multi colegi de dasa am fost adrnis' la cel mai bun liceu din oras (~i din [udet), de curiozitate, am cautat-o pe listele cu adrnisi pe unica, extraordinara si inegalabila Lelia Cornsa. Nu mica ne-a fost satisfactia cnd n-am gsit-o ...

a~resiva si l-a educat intru violenta pentru a-l intiiri, pentru a face din el un dur care sa nu ajung niciodat victima nimnui. Ct de n:~lt se i~~ala ~iv cum nu-si dau seamac, deja, acest copil pe care er Il pregatesc sa se descurce In lumea cea mare l'i rea, plin de peria~enintari, e deja o victim, un individ cu un comportament a~hsoclal, antre~a.t sa creeze probleme celor din jur si lui insusi, sa n~ r~specte ruci ~n fel de autoritate, incapabil sa se fac inteles, iubit, acceptat ~I respectat, ci temut, urt, respins si izolat de ceilalti.

=:

Alti copii sunt agresivi si acas, si la scoal si faptele lor nu-i mai surprind pe printi. Ei stiu c odrasla lor e sai ru, ei insisi afirm ca au incercat de nenumrate ori sa o aduca pe calea cea buna cu btaia, cu pedepse care mai de care mai aspre, toate fara nici un rezultat. Printii considera c, la scoal, copilullor e responsabilitatea cadrelor didactice si acestea trebuie sa se descurce cum stiu mai bine. Ceea ce nu realizeaz ei (si, din pacate, uneori, nici cadrele didactice) este c acesti copii-agresori sunt, adesea, victimele abuzurilor pe care cei din familie le-au comis impotriva lor, a expunerii lor la violenta domestica, a neglijri, lipsei de atentie si afectiune, pe scurt, a mediului din care provin, mediu caracterizat de violent. srcie, promiscuitate si un grad sczut de educatie. Sunt cazuri cnd copilul ajunge agresor pentru c propriii printi si frati mai mari (sau cineva din familia lrgit) i-a cultivat latura

Agresorul i~i insulta victima in mod repetat si o batjocoreste, inventeaz povesti pe care le pune pe seama victimei spre a o baga in budue, ii indeprteaz prietenii si o izoleaz social, o loveste/ bate/ imp~ng~/ trage de pr / bruscheaz/ scuip/ zgrie / inteap/ ii pune pIe dic, face remarci rutcioase in legatura cu aspectul fizic, anumite trsturi, obiceiuri, le spune altor copii sa nu-i fie prieteni, ii face atmosfera, rspndeste zvonuri mincinoase, defimtoare, ii face inscenari menite sa-i ruineze reputatia si chiar sa suporte pedepse si sanctiuni, ii distruge lucrurile sau i le ascunde, i~i bate joc de cultura/ religia/ obiceiurile/ culoarea pielii, face remarci cu carater rasist/ xenofob, o santajeaz, o amenint, o pipie, o forteaz sa intretin raporturi sexuale, o dezbrac, o umileste, indusiv punndu-i vata in pericol (de pild, o bag cu capul in toalet sau o tine cu capul sub ap, in bazin, chipurile in gluml), li rupe hainele, ii ia obiectele personale de valoare (stilou, bani, ceas, telefon, bijuterie etc), ii cere sa-i aduc bani.

Nota bene! Se intmpl adesea ca un copil care nu face ln mod obisnuit, de unul singur, nimic di n taate acestea, sa cornita o agresi u ne Irn potriva u nui alt capii, instigat fii nd de alti copii-agresori. Nu putem sa-i trecem acest lucru cu vederea, nici dac beneficiaz de ~ir~umstante atenunate. Nu putem accepta asemenea fapte din partea nici unui c~pll.;;l cu fiecare se poate discuta 1n asa fel inct sa tnteleaga ca a face rau cuiva e o limit pe care nu avem vaie sa o tncalcarn.

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

149

De ce copilul meu e teroristul scol'ii? De ce este agresiv, malitios, pomit pe rele? Este intrebarea pe care si-o pun legitim multi printi, neintelegnd ce s-a intmplat, nevenindu-le sa cread nici mcar atunei cnd au in fata probe concrete. Aceast intrebare este, ar trebui sa fie, punctul de plecare in orice demers de reducere si eliminare a violentei, Printii si cadreie didactiee au nevoie sa inteleag ce anume il determina pe copiI sa agreseze alti copii, sa intimideze, sa semene teroare. De multe ori, rspunsul nu este deloc evident si avem nevoie de sprijinul unui speeialist - psiholog, consilier scolar, psihiatru, pediatru. lata si cteva posibile rspunsuri bazate pe studiile si observatiile unor specialisti in psihologie, educatie, sntate mental, lege si ordine public: Copilul-agresor este sau a fost supus, in mod repetat, agresiunii exereitate de printii sai, frati mai mari, rude, vecini, cunoscuti, alti copii mai mari, antrenori etc. CopiIuI-agresor are o relatie disfunctional cu tatl sau cu mama sau cu ambii printi (nu se intelege cu ei, se ceart sau e certa t adesea, e pedepsit prea aspru, inclusiv fizie, e criticat excesiv, e umilit, jignit, izolat, inchis, arnenintat). Copilul-agresor este vietima abuzului sexual (printii pot sa nu afle niciodat despre acest lucru - copilului ii este rusine sau fric sa mrturiseasc sau niei nu-si mai aduce aminte, mai ales dac abuzul s-a svrsit asupra lui la o vrst foarte mic), Copilul-agresor provine dintr-o familie dezorganizat, disfunctional, marcata de violenta domestica la care este martor ~i/ sau vietim, consum de alcool, droguri. Familia are probleme cu legea (un membru al familiei sau mai multi au fcut puscrie, sunt implicati in grupuri delinctogene, prostitutie, crim organizat, trafic de persoane/ droguri/ arme), eventual tatl sau ma ma sau ambii printi sunt inchisi pentru fapte penale. Printii au divortat si copilul nu se poate rzbuna pe cel pe care il considera vinovat (amanta tatlui, prietenul mamei, tata, mama).

Tatl sau mama sau ambii printi sunt plecat de acas la rnunc in strintate si copilul este lsat nesupravegheat sau e neglijat ori abuzat de cei in grija crora a fost lsat. Copilul-agresor este oaia neagr din familia lui, este acela care, dint~e toti fratii s surorile, face cele mai multe nzbtii si tapul ispsitor pentru toate poznele celorlalti frati si surori. Copilul-agresor are uneori un vocabular redus s probleme in exprimarea verbal (nu-si poate verbaliza ernotiile, gndurile). de aceea i~i pierde cumptul usor, Copilul-agresor este martor, victim sau complice la acte de cruzime, de sadism infptuite de print/ frati! rude/ vecini/ alte persoane din cercullui de cunoscuti (de pild, omorrea si torturare a animalelor sau copiilor foarte miei). In familia copilului-agresor, au venit pe lume bebelusi asupra crora se concentreaz intreaga afectiune si atentie a printilor, in detrimentullui, care crede c a pierdut iubirea si atentia printilor, Cum intelege c nu trebuie sau se teme sa se rzbune pe bebelus, copilul i~i indreapt agresivitatea asupra altor copii. Copilul-agresor a suferit o pierdere insemnat - decesul unui printe sau al ambilor printi, al unui frate/ sora, bunic, rud, prieten, animal de companie pentru care copilul se considera responsabil, pe sine sau pe eineva pe care nu se poate rzbuna (de pild, un aceident de masin fcut de mama in urma cruia a murit tata - copilul nu o poate lovi pe mama sa, dar va lovi pe alti copii). Copilului i-a fost interzis de ctre printi o anume activitate, un sport, un hobby (fotbalul e peniru golani), o anume relatie perceput ca nepotrivr, fie de dragoste (fata asta e prea neserioasd peniru fine! biaiul asta e un golan), fie de prietenie (n-ai de ce sa fii prieten cu Georgel, tatal lui e In puscrie), inserierea la o anume scoal (eu

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

profil artistici sportiv I informati~ e~c.),. consider~ta de printi ca nadecvat. ori i-a fost refuzat pnvlleglUl de a pastra un anume animal de companie. Copilul nu se poate rzbuna lovindu-si printii, nu poate sau nu stie sau nu vrea sau nu are cu cine sa discute pentru a-~i verbaliza nemultumirea, suferinta, frustrare a si, atunci, snopeste in btaie orice copil care il provoac chiar fara sa vrea. Copilul-agresor este izolat la scoal, nepopular printre ceilalti copii, i se face atmosfera proast si se rzbun agresndu-i pe cei care il respingo Copilul-agresor este umilit in mod frecvent de cadrele didactice pentru o anume dificultate de invtare. pentru c se blbie, nu stie sa rspund. este neastmprat. neatent la ore. Copilului-agresor nu i se acord aceeasi atentie si respect, acelasi tratament ca si celorlalti copii (este discrimina t, izolat, alungat) fie acas, fie la scoal, fie si acas, si la scoal. Copilul-agresor este prea rsftat in familie, obisnuit sa dea ordine pe care ceilalti i le indeplinesc, sa i se fac toate poftele, sa decida pentru toat lumea si, la scoal, cnd intmpin opozitia celorlalti copii, i~i impune punctul de vedere in fort. Copilul este antrenat sa fie violent, sa bat, sa loveasc, s-si impun punctul de vedere in fort, in ideea c mai bine e sa bat dect sa vin acas btut, el insusi neintelegnd diferenta dintre autoaprare si comportamentul violent. Copilul are afectiuni de natura psihic ce trebuie identificate si tratate ct mai curnd, in mod corespunztor, Copilul este neglijat de printi, privat de afectiune (sau asa percepe el pentru c nu e imbrtisat, mngiat. pupat, nu i se zmbeste, nu i se acord atentie, e criticat, repezit, brusca t, jignit).

Cum sa discut cu micul meu terorist? Cndeste-te bine, ai fcut ru cuiva? Ai lovit, ai insultat, ai injurat, ai amenintat, ai intors spatele cuiva, l-ai fcut in fel si chip, i-ai pus porecle, ai trimis mesaje de intimidare / jignitoare pe telefon sau e-mail, ai brusca t, ai tras de pr, ai scuipat, ai btut in mod constant pe cineva? Dac da, ce crezi c te-a determinat sa actionezi asa, ce ai simtit atunci? Ce s-a intmplat inainte, ce s-a intmplat dup incident? Cum te-ai simtit inainte? Cum te-ai simtit dup? Dac nu, de ce crezi c ceilalti fac aceste afirmatii la adresa ta? Cum te simti ascultnd aceste acuzatii? Te simti bine, te simti putemic, te simti importanti admirat fcnd astfel de lucruri un or persoane? Te-ai gnd it cum ai putea sa te simti bine / puternic / importanti admirat si in alt fel? Hai sa vedemcum. Ce ti-ai propus sa obtii fcnd aceste lucruri? Crezi c le-ai putea obtine si altfel? Hai sa vedem cum. Crezi c ceilalti copii, colegii, te admir sau se tem de tine? Te apreciaz, sunt sinceri cu tine sau te mint? Tie cum ti pIace sa fi tratatl tratat? Dac altcineva ti-ar face aceste lucruri cum ai reactiona? Este cineva care se poart cu tine asa cum te porti tu cu acest copill acesti copii? Stii ce se poate intmpla dac rnesti z' vatrni un alt copiI? (CopiluI nostru agresor poate sa nu cunoasc prevederile legale care condamn agresiunile si vtmarea corporal. Copilul rspunde penal chiar de la vrsta de 14 ani dac se dovedeste di a avut discernrnnt in momentul comiterii agresiunii, iar de la vrsta de 16 ani rspunds penai, putnd fi trimis chiar si la inchisoare. desi judeditorii prefer internarea lor in centre de reeducare.)

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

153

Ce sa facem atunei cnd copilul nostru e agresor?

Dup ce ne-arn convins c nu e vorba despre o inscenare sau o neintelegere, se impune sa lum urgent msuri degenereze. A~a cum victima are nevoie sa rului, si agresorul are nevoie de ajutor ca impulsurile, sa-si gestioneze emotiile, s-si puneti mna pe bt ci: Discutati cu el. E foarte important sa ne dm seama ce simte, ce nevoi n~satisfacute are, cu ce probleme se confrunt, ce i~i doreste sa obtin printr-un comportament agresiv. pentru ca lucrurile sa nu invete sa fac fata agresosa invete s-si controleze cunoasc slbiciunile. Nu

il macina, gndurile, dorintele lui ascunse. In plus, ar putea deveni un bun medium pentru transmiterea mesajelor intre printi si copil, un intermediar pretios.

AAA - Atentie, afectiune, apreeiere. Deseori, agresivitatea este doar un mod dispera t prin care copilul ne atrage atentia asupra nevoii sale acute de a primi atentie, afectiune s apreciere. Acordati-i-le cu generozitate, ct mai curando Nu-l pedepsit abuziv. Btaia, umilintele, jignirile in familie sau in vzul lumii sunt contraindicate. Acestea nu fac dect sa-i realimenteze sursa agresvtti.
Nota bene! Agresiunea Problemele poate fi accidental, ca urmare a unui incident'ntre agresor s victirn, se produc in mod re-

Discutati cu cadrele didactice. Luati imediat legatura cu scoala s manifes~ati-va disponibilitatea de a coopera in vederea rezolvrii problemelor. Nu fiti defensivi - nu rezolvati nimic incercnd sa gasiti scuze pentru violente le svrsite de copilul vostru, altfel dect invocnd problemele pe care le are si care trebuie rezolvate, inclusiv cu ajutorul cadrelor didactice. Consiliere&terapie. Un copil-agresor are nevoie de consiliere si, adesea, de terapie. Nu neglijati acest lucru si nu va multumiti sa-i aplicati sanctiuni care nu fac dect sa-i intreasc convingerea c violenta este rspunsul la problemele lui. De multe ori, se poate ca respectivul copil sa aib tulburri psihice. Nu excludeti aceast posibilitate dup criteriul noi n-am avut nebuni In familie. Sntatea mental nu depinde numai de componenta genetica!

cele mai mari apar atunci cnd aceste agresiuni

petat de ctre acelasi agresor asupra unei aceleiasi victime (sau mai multe victime). Uneori, copiii au tendinta descrierea celor intmplate de a exagera, pentru mai ales cnd simt ca au pierdut la puncte (?i chiar joac teatru), Alti capii exagereaz exagernd in prin prisma

in fata altui capii. Pot pretind propriilor ernotii, Copilul-agresor

ca sunt victime

a se rzbuna.

poate sa fie expert In manipulare, ?i cantrola ernotiile, si bunvoint

va poate pacali ?i, adesea, si a se relationa

are dicu cei

ficultti ln a-si verbaliza nu i se da satisfactie. Violenta multurnim

in a empatiza

din jur. Masca de amabilitate

li cade ori de cte ori nu i se face pe plac,

Apelat la un adult sau la un frate/ sora mai mare in care copilul are incredere. De multe ori, printii nu-si pot permite sau nu au acces la un consiler / psiholog/ terapeut. Copilul poate refuza sa le vorbeasc s, orict incearc acestia sa scoat ceva de la el, nu reusesc (comunicarea si relatia lor este alterata - poate tocmai aceasta este cauza agresivittii lui). Un alt adult de incredere sau un frate/ o sora mai mare cu care copilul are o relatie bun l-ar putea ajuta sa i~i deschid sufletul sa-i vorbeasc despre problemele care

nu poate fi redus ?i eliminata sa pedepsim agresorul. ca s copilul-victirn.

ct timp ne lngrijim

doar de victirn si ne

Copilul-agresor

are cel putin tot atta nevoie de

terapie si consiliere

Ce sa facem dac agresorul

e un cadru didactic?

Un cadru didactic poate fi agresiv si fara sa fi dat in viata lui o palma vreunui copil. Insultele, terorizarea, umilirea, vnarea gresellor, atitudinea superioar, ironia musctoare, critica ofensatoare, reprosuri-

------------154
Irina Petrea 3. Ce le mai frecvente probleme legate

de ~coaHi

155

le, notele partinitoare, toate pot induce copiilor un sentiment de frustrare, de neputin~a, de spaima, de ur. La ore, elevii se simt incoltiti, vnati, teroriza~i. Au impresia di sunt presti, lenesi, inapti. Atmosfera de la da sa e apsatoare. incordat Chiar dac reusesc sa pstreze linistea la dasa, astfel de cadre didactice nu obtin performan~e deosebite de la elevii loroLe obtin supunerea, nu respectul, tcerea. nu cooperarea. Cnd inveti de fric, nu inveti cu plcere si cu interes. Lectiile si temele sunt o povar de care de-abia asteapt sa scape s, odat finalizate, nu se mai gandesc la nimie din ce ar putea avea legatura chiar si de departe cu materia de curs. Cu alte cuvinte, vorbim de toceal, nu de educatie. de instructie, de cunoastere. Unele cadre didactice hrtuiesc si abuzeaz sexual copii si tineri profitnd de ncrederea pe care acestia o au in ei, de situatii care ii avantajeaz (de pild, o excursie cu scoala), recurgand la santa] (ii da nota de trecere dac accept sa fac sex cu el/ ea). Asemenea situatii sunt destul de des intlnite si la noi, mai ales la liceu si in facultate, dar ~i n scoala generala, victimele predilecte fiind fetele. Adesea, ele se rusineaz sau se tem sa spun ceva cuiva si, cnd spun, nu sunt crezute sau, mai ru, sunt acuzate c au meritat ceea ce li s-a intmplat (daca porti fuste a~a de scurte ?i umbli cu buricul golf). Arn constatat, nu fara oroare si revolt, ce vajnice moraliste sunt unele femei n toat firea care nu vor sa admit c o fata de 16 ani, orict de sexy si de libertina ar fi, nu merita sa fie agresata sexual de un barbat in toat firea. Am fost socat sa aud femei care nu gaseau nici o scuz unei fete de liceu violata de un profesor de 45 de ani doar pentru ca violul se produsese la el acas ?i ce cauta ea daci: era fata buiu: la el, fara sa i~i pun problema: ce cauta el cu ea dac e serios? Le spun cu toat seriozitatea c un brbat in toat firea care i~i propune sa seduca o femeie poate reusi chiar dac femeia respectiv are 40 de ani si experienta vietii. Agresorul este un prdtor care stie cine este mai vulnerabil, cine poate fi urmtoarea victim. Si mai stie cnd si cum sa actioneze ca sa obtin ce si-a propus. Acestor doamne, vajnice ap-

rtoare ale moralittii, care nu gsesc nici ovina unui violator de minore doar pentru c el are studii si ele poart fuste scurte, le doresc sa se gndeasc la fiicele lor, cum s-ar simti dadi ar fi vreodata violate. Sau, si mai bine, la ele nsele!
(az Eram In facultate, aveam 20 de ani. Refuzam sa ma mai consider un copil, dar, evident, nici coapta nu eram. in anul I, am cobort pn la secretariat sa iau de acolo o lista de care aveam nevoie la dasa. in drum, m-a zrit din captul culoarului unul dintre profesorii nostri - l-arn salutat cu o Inclinare a capului, mi-a rspuns la fel. Ajunsa la secretariat, o astept pe secretara sa termine convesata telefonica si-i 50licit lista. Mi-o da spunndu-rni c, dac tot urc pe etaj, sa-i duc un catalog dornnului profesor X. Era tocmai cel pe care 11salutasem In drum spre secretariat. Intuse ca ma duceam acolo (eram In timpul unei ore si nu era nevoie sa iau liftul ca sa ma duc la toalet, prin urmare, luam liftul ca sa merg la biblioteca sau la secretariat). Fara nici o bnuial, accept comisionul, dar in cabinetul respectabilului domn profesor ma asteapt o surpriz: ma invita sa iau loc, tmi ofer un rnr ~i lncepe sa ma lntrebe de situatia mea farnilial, dac locuiesc la crnin sau cu chirie, dac am bani si tot ce irni trebuie, iar daca nu, sa vin sa-i spun lui, ca ma ajut. Discutia, desi aparent inocent - un cadru didactic care voia sa se asigure ca unuia din cei mai buni studenti ai sai, ~i sef de an, nu-i lipsesc mijloacele unui trai decent, mi s-a parut total incomoda ?i nelaloeul ei. Marul mi se prea straniu; la fel si vocea lui care mi se prea mult prea afectat. in Bibite, parca era femeia cea cere fI ispiteste pe brbet, nu invets, m-am trezit vorbind si rn-arn ridicat imediat ca sa plec. Moment In care s-a aruncat asupra mea. Am evitat impactul s am inceput un fel de curs la Tom ?i Jerry prin birou, eu cutnd iesirea, el cutnd sa ma inhate, Primul meu impuls a fost s-I lovesc si apoi sa ies din birou, dar mi s-a prut infam din partea mea sa dau intr-un om btrn. Am plecat In fuga. Incidentul n-a avut nici un fel de urrnri pentru mine, dar, dac s-ar fi lntrnplat ceva, am certitudinea ca cei mai multi s-ar fi intrebat ce cautam eu In birou la el ?i mi-ar fi gasit mie vin. (az D. e profesor la lieeu. Serios, bun, apreciat. Face rneditatii. Putini stiu de ciudtenia sa - prefer sa se satisfac rnasturbndu-se pe fata cte unuia dintre bietii pe care li mediteaz. Nici unul nu l-a demascat. Inca. El ins vrea sa se poat opri din aceast practic sexual ce presupune abuzarea minorilor. ii pare ru, ar vrea sa nu mai fac, dar nu se poate opri. A inceput terapia. Cum a inceput totul? Cu profesorullui care 11medita In liceu si care i-a facut exact asa. Nici el n-a spus niciodat nirnnui nimic. De fric, de rusine, din pricina unui sentiment de vin, Nu poti sa nu te lntrebi ct dintre copiii abuzati de el vor comite la rndul lor abuzuri asupra altor copii?

Irina Petrea

l
",

3, Cele mai frecvente

probleme

legate de scoal

157

E reu sa lupti ca printe impotriva agresiunii exercitate de care un cadru didactic asupra copilului tu, De cele mai multe ori, tot ce poti sa faci este sa-i asiguri suport emotional si, la nevoie, sa-i schimbi clasa sau scoala pentru a-l scpa de hrtuire, Dac agre siune a unui cadru didactic impotriva copilului este de natura fizic sau sexual, chiar dac exist indoieli in privinta producerii, este imperativ sa: Evitati contactul copilului cu respectivul cadru didactic, chiar dac acest lucru presupune absentarea de la scoal.

Depuneti urgent o reclamatio mpotriva cadului didactic ce v-a molesta t copilulla scoal, la inspectoratul scolar, la directia locala de protectie a copilului, la politie, Nu va lsati convi~s sa renuntati. Chiar dac nu reusiti sa faceti nimic, o noua reclamatie fcut de altcineva, ulterior, o va dezgropa si pe a dumneavo~stra sau poate chiar reclamatia voastr sa contribuie la solutionarea cazului unui alt copil, agresat inaintea copilului vostru, de aceeasi persoan.

Supuneti copilul unui examen medico-legaI de urgent. Cu ct acest examen se face mai repede, cu att este mai relevant, altfel riscm sa nu mai putem dove di nimic. Nu va manifestati nemultumirea fata de copil chiar dac sunteti de parere c pi-a [acut-o cu mna lui, adic a contribuit cumva la crearea situatiei in care a devenit victima agresorului. Nu-i reprosat c a fost fraier / prost/ c n-a stiut sa se apere sau sa evite. Nu uitati c un cadru didactic este o persoan investita cu incredere si cu autoritate, iar copilul poate fi usor de pclit sau de intimidat. Anuntat imediat conducerea scolii, Nu va isterizati, nu proferati amenintri in dreapta si-n stnga, nu acuzati directiunea c nu face si nu drege. Nu obtineti nimic dac va aruncati ca un doberman turbat la gtul celorlalti oameni din scoal - nu sunt psihiatri, nici psihologi si nici politsti sub acoperire - si ei pot fi pcliti de un personaj att de prefcut ca un serial bully6. Durerea si revolta dumneavoastr sunt de inteles, dar nu-i atacati chiar pe cei care va pot ajuta cel mai mult, nu-i determinati sa reactioneze defensiv.
6

Angajat un avocat/ reprezentant juridic dac va permiten, va poate fi de mare ajutor in tot labirintul de formalitr pe care le aveti de fcut si in stabilirea unei strategii corecte de abordare a cazului. Solicitati serviciile unui psiholog/ terapeut/ consilier scolar pentru copilul abuzat. Poate sa fie traumatizat mai ru dect estimat, iar cercetrle care urrneaz pot sa-i amplifice trauma. Un terapeut poate sa fac cele mai bune recomandr si sa contribuie la limitarea consecintelor nefaste aIe agresiunii. Dac nu stiti ce sa faceti si nici nu va permiter sa pltiti serviciile unui terapeut, nici pe cele aIe unui consilier juridic, adresati-va de urgenta unui ONG care se ocup de aprarea drepturilor copilului pentru a va sustins in demersurile dumneavoastra. Numai Organizatia "Salvati-Copiii Romnia" are 14 filiale in toat tara, Retrageti temporar copilul de la scoal pn la solutionarea cazului. Alocati acest rstimp terapiei. Are nevoie sa fie la adpost de colegi curiosi, de cadre didactice suspicioase, de brfe, comentarii malitioase, priviri cu subintelss si de toat tevatura. Discutati si cu alti copii de la scoal si cu print loroDe multe ori, adevrul este tinuit de fric, de rusino si agresorul scap neprins. Puteti sa gasiti printre colegii copilului vostru sau printre fosti elevi

I I

seria! blllly (engl.)

(engl.) = a intimida pe cei mai slabi ca tine; = persoan care intirnideaz in mod obisnuit, agresor in serie; la acest gen de agresor ma refer preponderent in acest capito!.

fa blllly

Irina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

159

ai scolii martori pretiosi care sa va ajute la demascarea rea agresorului.

si pedepsi-

Ce poate face scoala pentru reducerea violentei? Printii si copiii pot contribui substantial la reducerea si eIiminarea violentei. Sa fim bine intelesi - ct timp vor fi copii, vor exista bti intre pusti, sicane intre fete, brfe mai mult sau mai putn nevinovate, certuri, porecle si chiar accidente teribile. Toate acestea sunt in limitele norrnalittii att timp ct sunt exceptii s comportamentul copiilor este preponderent in limitele decentei, traiului civilizat, morali t tii. Violenta endernic, violenta devenit norma e ceea ce ne ingrijoreaz. Ministerul Educatiei poate face multe pentru reducerea violentei din invtmntul romnesc, dar si scolile pot si trebuie sa aib un rol important in aceast directie. E foarte simplu sa ne plngern si sa eriticm, dar avem destule mijloace concrete si legale la care putem apela. lata numai cteva dintre acestea, aplicate de multi dintre fostii mei colegi de breasl. Regulamente de ordine interioar stricte, cu tolerant zero fata de violenta, indiferent cine sunt agresorii - elevi sau cadre didactice. Cel mai indicat ar fi ca aceste regulamente si strategii de reducere a violentei sa fie elaborate in colaborare cu reprezentantii elevilor. Si nu doar de forma! Schimb de experient si solicitarea sprijinulului altor scoli din Romania si din strintate care s-au confruntat cu aceast problema si au reusit sa gseasc solutii viabile. Roata nu trebuie reinventata de fiecare data.

Nu uitati di, in absenta unui sistem on-line national centralizat de inregistrare a personalului din nvtmnt. cu poze si CV-uri care sa cuprind diplome, grada~ii, performante, lucrri de specialitate, merite obtinute. dar si eventuale abateri disciplinare, un cadru didactic agresor poate sa plece dintr-un judet ~i sa se angajeze in altul, fara c nimeni sa stie ceva despre el si trecutullui. S-au mai vzut cazuri. Prin urmare, ganditi-va di un profesor-agresor e ca lupul paznic la oi. Nu cedati in idee a c sunteti prea neputincios pentru a face ceva. Canditi-va cum va va percepe copilul dac, atunci cnd el are nevoie de sprijin, nu va luptati sa-l aprati si sa-l sustineti, ci va comportati cu lasitate si resemnare. In mod normal, scoala, inspectoratul, Directia de protectie a copilului trebuie sa va acorde toat sustinerea. dar dadi veti constata o lipsa de implicare si trgnare sau, si mai grav, dorinta de musamalizare, nu ceda ti la presiuni, nu renuntati la expunerea agresorului cine va garanteaz. din nou c copi lul nu va fi agresat? Cine spune di nu vor mai fi si alte victime? Dac va simtiti prea slab si incolti t de cei care fac presiuni asupra voastr, adresati-v une i organizatii neguvernamentale ce apr drepturile copilului si renuntati sa va mai trimiteti copilulla respectiva scoal. Va fi ca o minge de fotbal in care toat lume a da cu piciorul. De asemenea, puteti sa faceti un si te sau un blog unde sa spuneti ceea ce s-a intmplat copilului dumneavoastra in scoal, fara sa dati nume le agresorului-cadru didactic, ci numai initialele. In felul acesta, nu veti putea fi acuzat de defimare s alti copii si printi s-ar putea sa fie incurajati sa intre in legatura cu voi. E si acest lucru un sprijin moral pentru copil si pentru familia voastra si, mai important dect att, va fi un semnal de alarrn pentru ceilalti print si copii.
Nota bene!

O pagina de web antiviolent sau un blog pe pagina de web a scolii unde elevii, printii ~i cadrele didactice sa comunice deschis despre violenta din scoala lor si despre agresori. Elevii si printii incurajati sa aduc la cunostinta cadrelor didacticel directiurrii orice act de agresiune comis impotriva cuiva din scoal, in scoal sau in imediata vecintate a scolii, imediat ce acesta a fost comiso

Tacerea e tinuire. Tinuirea e complicitate. vostru copi\.

Complicitatea

cu agresorul

propriului

160

lrina Petrea

3. Cele mai frecvente probleme legate de scoal

Organizarea unor dezbateri deschise cu elevi, profesori ~i parnt pe tema violentei. a tehnicilor de comunicare si a metodelor de educare non-violenta. Angajarea unor firme de paz si protecte pentru asigurarea securttii elevilor si cadrelor didactice in scoal. Angajarea unui consilier scolar, Sprijin din partea unei organizatii neguvemamentale in cadrul unui program de instruire pentru reducerea violentei si dezvoltare a capacittii de comunicare in scoal.

pot abtine sa le spun! La 12 ani, un copil poate lua tot soiul de decizii nebunesti nu h~tara~te ca I:aga scoala .de gard ~i printii n-au nimic de comentat! O lnt;eb pe Nina ce a fost m sufletul et de s-a hotrt sa nu se mai duca la scoala . , . Frustra rea Sl umilntele inghitite In luni de zile rbufnesc rstit, cuvintele i se rostogolesc In vitez, lovind ca viitura: Diriga mi-a tot cerut bani pentru fondul clasei - 3 mi/ioane - ?i ai mei n-su vrut sa dea bani (ca nu avem de unde). Nici beni de manuale nu am svut si nu aveam dup ce sa fnvat?i sa-mi fac temete si ceilelti copii nu ma

lssu sa copiez sau sa citesc si eu de la ei din carte, sa-mi isu si eu tema pentru acasa: To!~f~i ~iceau ca ~u~~ o repetent ... izbucneste intr-un plns cu sughituri. O
mangai
~1 o

intreb daca er i-ar plcea sa rnearg iar la scoal. Da din cap si ofteaz:
ca pe

da, s.unt ?i eu copil, normal ca da, chiar daca nu ma duce capul

ceilalti... Un

3.6 Corigenta

si repetentie

Repetentia este sinonima cu esecul scolar, iar corgenta este trambulina spre repetentie. Apelativul repetentule este inc o formula de umilire si etichetare a elevului, un stigmat aplicat fara mila, care il transforma intr-un paria al c1asei. Din pacate, multe cadre didactice, stiind c un elev repetent tnseamna. de obicei, probleme la clas, fac tot ce le sta in putere sa-l evite. In extrem, ajung sa comit acte nedemneizoleaz copilul, intretin o atmosfera ostil fata de ella clas, fac presiuni asupra printilor, In cazul de mai jos, un diriginte persuadeaza printii s-si retrag copilul de la scoal!
(az
Nina are 12 ani ~i locuieste intr-un cartier mrginas al Bucurestiului. Provine dntr-o familie cu opt copii, din care doi majori. Din cei sase minori ai familiei, ea este cea mai mare ~i ar trebui sa fie In clasa a VI-a, dar repet clasa a V-a. Vorba vine ... De la 'nceputul anului scolar, n-a fost la scoal dect o lun-dou adunate. Dup vacante de iarn, nu s-a mai dus deloc la scoal. E lnainte de Pasti cnd facem cunostint. Face pe desteepts, se plng parin~ii, toata lumea la ?coala, toti profesorii sunt niste prosti in ochii ei s! ea, de de?teapta ce e, a repetat clasa. Fata nu zice nimie, tine capul In jos, la rstirnpuri, arunc pezis priviri ncrcate de obid. Se abtine sa spun ceva - se teme sa nu si-o fure dac mai face comentarii (desi ar avea vreo cteva, se vede). ti ascult pe parin~ii care mai au ~i alti copii la sccala, doi bieti, dintre care unul merge foarte bine ~i ei sunt rnndri de el. Ea a luat decizia sa nu mai mearga la scoei, ziee ma ma, n-am retrss-o noi. Grozav justificare, nu rn

?UVOlproaspt de lacrimi li sugrurna vocea, moment prielnic pentru tat sa intervin, zicndu-mi c era inutil sa mai dea ?i bani pentru fondul clasei si manuale c ea tot nu ar f invtat, c e o lenes, sta acas ?i nu face nimic, nici de fratii si surorile ei mai miei nu are grija cum trebuie ... Da, grozav meserie la 12 ani sa stai acasa In loc sa mergi la scoala, pe post de ddac pentru ceilalti frati. Nici tata, nici mama nu au serviciu, triesc toti din alocatiile copilor si din ce mai primesc de la cei doi copii mari (care au serviciu) ?i de la rude. ncerc sa tnteleg de ce: mama, da, are attia oameni de hrnit zilnic, de splat, de curtat, de calcar - e un job cu norma intreag. Dar tatl? N-are niei un betesug si nici vreun comentariu ... Orict ma strduiesc sa fac In minte calcule, nu pot prieepe cum triesc opt oameni cu mai putin de 100 Euro pe luna. In fine, e prea trziu pentru Nina sa mai promoveze clasa a V-a. O retragem temporar, li lncheiem situatia si o lnscriem la un centru educational special al Organizatiei Salvati Copiii, unde, sub supravegherea tutorilor, fetita va recupera materia In asa fel inct de la toarnn sa poata fi inscris din nou la scoal, Sa va descriu privirea fetitei cnd am anuntat-o - plin de sperant ?i de tearn c e o pcleal? Sau reactia ei entuziast cnd a ajuns la centru?

Cele mai multe abandonuri scolare se inregistreaz in rndul copiilor care rrnn corigenti si repetenti, iar srcia, adesea, inclina balanta in defavoarea loroAsemenea printilor Ninei, multi oameni sraci considera c educatia unui copil este un soi de pariu pe un cal cstigtor: vezi c misc, are sanse, pui banii pe el. Il vezi mai slab, nu-i mai dai nici o galeata de ap. Toti copiii, chiar si cei mai sraci, si cei care nu par prea destepti, au vise. Merg la scoal, au o sans (fie si minima) sa si le implineasc, nu merg, sunt condamnati la o existent mizer, la periferia societtii, In alte tri, exist formula acceptat a educatiei acas. La noi nu, prin urmare, abandonul scolar este una dintre cele mai sigure formule de