Sunteți pe pagina 1din 4

Istorie: Prima proiecie cinematogreafic public a unui film, cu aparatul frailor Lumire, are loc la 28 decembrie 1895, la Paris,

n localul !rand "afe , #oule$ard des "apucunes% &ilmul proiectat e intitulat La 'ortie des (sines Lumire )*e+irea din (,inele Lumire-% (n alt film foarte important a fost 'osirea unui tren n gar, care a rulat, imediat dup premiera france,, +i la #ucure+ti% .ceast dat de 28 decembrie 1895, marc/ea, nu numai prima proiecie cinematografic, ea marc/ea, +i na+terea unei noi arte, arta cinematografic, cea de0a +aptea art cum mai este cunoscut, +i o nou industrie, industria cinematografic% &ilmul a fost mult $reme socotit ca un amu,ament de b1lci, tratat cu dispre de oamenii serio+i% 2uli din cei care au contribuit la temelia acestei noi arte de e3primare, +i0au nceput acti$itate e3ploat1nd c1te un nic4el odeon )n traducere liber templu al artei de doi bani-, cinematograful de mai t1r,iu% in$estitor, producator )cel care il face- distributie si consum 5n aceeasi perioada, n .merica, Thomas EDISON facea demonstratia de sunet 4inetoscopic, de conceptie similara cinematografului fratilor Lumire% 6escoperirile legate de fenomenul cinematograf, dac0l putem denumi astfel pentru epoca aceea, au mai fost fcute +i de engle,ul 7illiam 8orner care creea, ,ootropul, care este n fond un stroboscop perfecionat, discurile fiind nlocuite cu cilindrii,astfel ca $i,ionarea se putea face de mai multe persoane% Emile Reynaud a fost un profesor de stiinte france,, in$entatorul pra3ioscopului si primul care a reali,at o animatie, Pauvre Pierrot 1892. *n anul 189:, in$entatorul france, ;mile <e=naud a imbunatatit ideea ,ootropului si a adaugat oglin,i in centrul tobei% "ati$a ani mai tar,iu, tot <e=naud a de,$oltat o $ersiune a ,ootropului pentru proiectie, folosind un reflector si o lentila care marea imaginile in miscare% *n 1892 a inceput sa organi,e,e proiectii publice la >eatrul ?ptic din Paris, unde sute de desene rulau pe o bobina in$artita de insusi <e=naud, proiectii ce durau apro3imati$ 15 minute% .aparatul era format dintr0o lantern magic ca surs de lumin care concentra radiaia luminoas pe o band transparent pe care erau desenate fa,e ale mi+crii unor persona@e desenate, care e3primau mici po$estioare% *n anul 189: in "alifornia, fotograful britanic ;adAeard 2u=bridge, in urma unui pariu anga@at cu magnatul Leland 'tanford, reali,ea,a o

suita de fotografii ale unui cal in galop% &otografiile au surprins calul cu toate picioarele deasupra pamantului, iar 2u=bridge a pornit intr0 un turneu pentru a0si arata fotografiile in miscare folosind un mecanism pe care l0a numit ,oopra3iscop% Binetoscopul, este aparatul care red imagini n mi+care din lumea real obinute cu a@utorul unui 4inetograf, mai pe neles un aparat de filmat cu suport fe3ibil de C5 mm cu perforaii% Binetoscopul este in$entat +i reali,at de ;dison n anul 189: +i pre,entat pentru prima dat la ;3po,iia 2ondial de la "/icago% .paratul a fost conceput pentru $i,ionare unei singure persoane% 5ncepe producerea lui n serie din 189C% ;dison a fcut +i o ncercare de sonori,are a filmuleelor, asociind 4inetoscopul cu o alt in$enie de a lui fonograful% Pentru durata filmuleelor, circa 1 minut, a fost o mare reu+it, in1nd cont +i de te/nologiile de atunci% Peste ocean, in 2area #ritanie, cinematograful a inceput sa de$ina din ce in ce mai fascinant% "ea mai importanta institutie care s0 a ocupat de film la inceputurile sale a fost Scoala de la Brighton. <eputatia scolii a crescut in anul 1925 cand studentii au cucerit un mare numar de medalii la ;3position des .rts 6ecoratifs et *ndustriels in Paris % ? sectie importanta a acestei scoli este scoala de film, unde au absol$it cineastul George Albert Smith, desco eritorul rim! lanului si "ohn #illiamson, celebru entru introducerea decu a$ului regi%oral. .ceasta acti$ea,a si in pre,ent si este una dintre cele mai solicitate scoli de cinema din ;uropa si din lume% Ed&in 'orter : a lucrat pt ;dison la filme precum D>errible >edd=E sau Life of an .merican &ireman )19:C-% Porter a fost si rego,or, cele mai cunoscute filme regi,ate de el sunt D>/e !reat >rain <obber=E , E>/e Prisoner of FendaE si pt acestea este considerat parintele monta@ului % Porter era mai degraba un artist mecanic decat un artist dramatic, el a in$entat di,ol$ Gul dintre cadre % *n reali,area filmelor Life of an .merican &ireman si D>/e !reat >rain <obber=E s0au utili,ata noi procedee de topic cinematografic n de,$oltarea naraiunii, supraimpresiunea )$isul pompierului-, gros0planul )semnalul de alarm n funciune, oc/ii cailor ngro,ii-, sc/imbarea ung/iului de $edere precum si conceptul de la plan la plan )goana pompierilor spre locul de,astruluigenerea, dramatismul cinematografic al ben,ii, cu efect de +oc asupra spectatorului confruntat cu Ho intensitate spectacular fr precedentE

(harles 'athe : pro$ine dintr0o familie modesta, dar alaturi de fratii sai a fondat 'ociItI Pat/I &rres care a de$enit cea mai $ec/e si mare companie producatoare de filme, pelicula ,discuri etc% &ratii Lumire au in$entat cinematograful, iar "/arles P.>8J a stiut sa0l industriali,e,e% "/arles Pat/I s0a nascut n 18KC din parinti alsacieni% 5n 1889 se mbarca spre .merica de 'ud, cu speranta de a se mbogati, dar dupa 2 ani a re$enit n &ranta mai sarac dec1t a plecat% 5n 189L, descopera un fonograf ;dison la un t1rg din Mincennes, pe care0l cumpara, /otar1ndu0se sa foloseasca la r1ndul sau t1rgul% 5n 1895 nc/iria,a un mic maga,in, si calatoreste frec$ent la Londra pentru a cumpara imitatii de fonografe si 4inetoscopuri ;dison, pe care le re$inde n &ranta la t1rg% 5n 28 'eptembrie 189K, "/arles si fratele sau ;mile nfiintea,a societatea Pat/I0&rres , ;mile ocup1ndu0se de partea fonografica, iar "/arles de partea cinematografica% Pentru primul fonograf, Pat/I adopta ca moti$ de referinta faimosul N"ocos c1nt1ndN, cu mentiunea: ;u c1nt sus si clar % 5n 1899 ntreprinderea cunoaste un groa,nic incendiu, dar nalta societate pari,iana si disputa onoarea de a participa la #a,arul de a@utorare pentru refacerea ntreprinderii si n ,iua de C 2ai 1899 se reinstalea,a pe <ue 19, Oean0 !ou@on, aproape de "/amps0Jl=sIes% 5n 19::, cu oca,ia ;3po,itiei (ni$ersale de la Paris, Pat/I a obtinut de la &erdinand F;"". un stand de mare succes, si i0a de$enit si colaborator% 5ntre anii 19:50191:, "ompania multiplica cifra de afaceri care se $a numi 'ociItI Pat/I "inIma, lans1nd seria filmelor comice ale lui 2a3 Linder si faimosul Pat/I Oournal % ?mnia Pat/I ade$arata sala de cinema, construita la Paris pe #l$d%2ontmartre a fost inaugurata pe 15 6ecembrie 19:K, ;astman0Boda4 furni,1nd pelicula, dar costul de$enind foarte ridicat, Pat/I decide s0o fabrice el nsusi% 5n continuare, fratii Pat/I de,$olta toate ramurile cinematografice, cu fabricarea de aparate, productie de filme, studiouri, laboratoare, implantare de sucursale si filiale n lumea ntreaga, iar n 19C: "/arles Pat/I se retrage din afacerea cinematografica murind n 1959, la $1rsta de 9L ani%

)eon Gaumont * (na dintre cele mai importante companii de productii cinematografice a fost creata in anul 1895 de catre Leon !aumont% !aumont s0a lansat in fabricarea aparatelor de fotografiat si de filmat in aprilie 189K cand a propus clientilor sai un aparat care inregistra si proiecta imagini animate 0 cronofotograful imbunatatit al lui !eorges 6emen=% 'trainii s0au do$edit cei mai fideli cumparatori ai noului aparat% Pe langa aparatul propriu0,is, strainii cumparau si filmuletele demonstrati$e reali,ate de catre ec/ipa lui !aumont% *n 19::, la ;3po,itia (ni$ersala, !aumont a pre,entat noua sa in$entie, aparatul sonor care imbina un proiector si un fonograf% Leon !aumont isi continua cercetarile asupra sunetului si culorii si in 19:K comerciali,ea,a cronofonul% Din echipa lui Gaumont faceau parte printre altii Louis Feuillade (care a devenit director artistic) Leonce Perret !enri Fescourt si "mil #ohl (reali$atorul primelor desene animate). 6upa ce a desc/is cate o sala de proiectie pe cele mai cunoscute bule$arde din Paris, !aumont a ac/i,itionat /ipodromul din Paris si l0a transformat in cea mai mare sala de cinema din lume% 8ipodromul a de$enit !aumont Palace si si0 a desc/is portile in septembrie 1911% 'ala dispunea de CL:: de locuri si a$ea o inaltime de 2: de metri% 6upa moartea lui Louis &euillade )februarie 1925- productia cinematografica se opreste% Leon !aumont semnea,a o colaborare cu 2etro0!oldA=n in 1925, astfel luand nastere compania !aumont 2etro !oldA=n )!%2%!%-% 6intre productiile acestei companii amintim #en 8ur )de &red Piblo- si Papoleon )de .bel !ance-% &rance,ul +erdinand ,ecca, omul de ncredere al lui (harles 'athe, este anga@at ca prim0regi,or +i director de producie al firmei HPathe FreresE% "u primul su film important, LHistoire dun crime (Istoria unei crime1901), ,ecca desc/ide seria melodramelor populare )n celula sa, condamnatul la moarte $isea, +i retrie+te di$erse episoade din $ia, drumul care l0a condus la crim-% H%tilul lui &eccaE, $dit +i n celelalte genuri G farsa, comedia cu truca@e, reconstituirea G abordate de el sau de colaboratorii si, care n 19:L, $or lucra sub conducerea sa la HPatheE, indic un efort continuu de repre,entare a realului c/iar dac n ma@oritatea ca,urilor pre,ena con$eniei, ndeosebi n fundal, este frapant%

)ouis +euillade este un renumit regi,or si scenarist france, % *n 19:5 a inceput sa scrie scenarii pt !aumont si curand a si regi,at el insusi filmele ale carui scenarii le scrisese% *n 19:9 a de$enit director artistic al companiei !aumont% *n total a facut apro3imati$ 8:: de filme, iar cand isi incepuse el cariera in cinematografie, filmele rareori depaseau 1: minute% &euillade a facut filme de toate tipurile, la inceput truca@e asemenea marelui 2elies , apoi comedii , drame burg/e,e , istorice biblice sau a$enturi misterioase% *nsa faima sa pro$ine in special din serialul &antomas )191C- de 5 episoade, considerat o capodopera atat literara cat si cinematografica% 2ai tar,iu serialul $a fi numit Drealism fantasticE sau Dfantastic socialE % &euillade este acreditat cu reali,area multor dintre te/nicile filmului t/riller, adesea folosite de regi,ori precum Lang sau 8itc/coc4% Alice Guy a fost prima femeie regi,or si o pioniera in cinematografie, fiind considerata una dintre primi rigi,ori al filmului de fictiune% .lice a de$enit director de productii al companiei !aumont in 189K si este considerata primul producator care sa de,$olte sistematic cinemaul narati$% *n 19:K a regi,at 'he Life of #hrist un film cu un (u)et mare ce cuprindea vreo *++ de fi)uranti. 6e asemnea a fost prima care sa foloseasca sistemul "/ronop/one de la !aumont, astfel creeandu0se efectul de film care se derulea,a in$ers% 6upa ce a di$ortat nu a mai facut nici un film dar a tinut cursuri despre cinematografie% *n 195C gu$ernul france, i0a acordat Legoiumea de ?noare %tudiouri, Pathe Gaumont -clair ( pt care a lucrat "mile #hol)si Le Film d./rt 0ita)raph

(omedia si ersona$ele comice. Andre Deed alias Boireau si (retinetti* regi,or si actor france, ce a lucrat la pest 15: de filme: (omo meccanico, LQ )1921- precum si numeroase filmulete despre "retinetti si #oireau .a/ )inder alias Max: prima $edeta a ecranului: a fost un influent pionier al filmului mut &rance,% Linder a creeat primul persona@ identificabil din cinematografie% Persona@ul 2a3, un burlac instarit, a aprut in apro3imati$ 1:: de scurt metra@e comice care pre,entau $iata sa plina de peripetii % 6upa primul ra,boi mondial, in care a fost ranit , Linder a fost anga@at de stdiorulie ;ssana= din .merica, de unde tocmai plecase "/arlie "/aplin, insa Linder nu l0a putut depasi pe "/aplin, iar studioul de@a pe cale de faliment i0a re,iliat contractul% 6e,amagit Linder s0a intors in &ranta unde s0a casatorit% *n final se sinucide impreuna cu sotia sa , lasand in urma o fata% Serialul de a0enturi : Mictorin Oasset, sotul lui .lice !u=, este un producator france, si unul din fondatorii studiourilor ;clair, Oasset este considerat unul din precursorii serialului% +ilmul &estern: gen de film aparut in .merica si a carui actiune se petrece spatial in Mestul 'albataic american si temporal intre <a,boiul ci$il si masacrul de la 7ounded Bnee, filme repre,entati$e ale genului sunt >/e 7ild #unc/ sau Mera "ru,% Primul Aester a fost 'he Great 'rain 9o((er: regi,at de Porter si este considerat primul film montat s0au folosit numeroase noi te/nici precum cross cutting si double e3posure, editare compusa si sc/imbarea puctului de statie% .cest film a repre,entat un pas important in cinematografie, intrucat este primul film narati$ de lungime semnificati$a Desenul animat *(nul dintre primii autori ai unei imagini animate a fost sa$antul olande, 'ieter 0on .uschenbroe1, care *n anul 19CK a desenat fa,ele succesi$e ale unei mori de $ant in miscareR proiectind desenele, el a creat ilu,ia mobilitatii morii% "u aproape un secol si @umatate mai tar,iu, tn 188:, Emile Reynaud, prelungind ben,ile necesare >eatrulul optic, rein$entea,a desenul animat, inca o proba concludenta a miscarii unei figuri pe ecran datorita persistentei retiniene% "ertificarea *n$entiei lui <e=naud da prioritate animatiei fata de cinematograful -ratilor )umiere )1895-%

A aritia genurilor cinematogra-ice. +eeria )2elies, productiile Pat/e-% Drama realista :*storia unei crime de Fecca, Victimele alcoolismului de Fola , e$idenia, o e$oluie ctre un anume realism G mai degrab naturalism G puternic influenat de modelul oferit de imagistica mu,eelor de figuri de cear, la mod n epoc% 1"ste posi(il ca a$i aceast metod s ne apar ca ciudat sau artificial dar ea a fost la vremea ei mai aproape de natural dec2 cele folosite de al3i cinea4ti. 5...6 "ra o cutare ca at2tea altele.7 (8. 'oeplit$)

*storia animatiei $a ramane, asa cum o $a demonstra si posteritatea, e3trem de bogata in e3perimente, rniscari, curente, personalitati si opere de referlnta, desenul animat cucerindu0si un loc bine determinat in ci$ili,atia $i,uala a omului contemporan% Printre cei dintai Sino$atoriT se numara americanul Stuart Blac1ton care transpune la inceputul secolului al UU0lea pe celuloid desenele succesi$e de pe ben,ile Footropului )sau >eatrului optic-, utili,ind procedeul de inregistrare *magine cu imagine )one turn, one picture-% Primele obiecte animate astfel este 2otelul bintuit )19:9-, care i0a determinat pe te/nicienii "asei SGaumontT, mari specialisti in truca@e, sa studie,e o copie a filmului american pentru a cauta )in ,adar- sforile obiectelor in miscare% Lui Emile (ohl, tanar caricaturist la "/ari$ari, ii re$ine meritul descoperirii trucului #lac4ton, el reali,and apoi peste 12: de filme nai$e si feerice de animate, caracteri,ate de impre$i,ibile metamorfo,e si un dinamism pur% Stuart Blac1ton : a fost un rpoducator de film american al erei mute ,de origine engle,, si fondatorul studourilor Mitagrap/% #lac4ton este unul dintre primi care sa foloseasca animatia stop0 cadru si desenata fiind considerat parintele animatiei americane% Emile (ohl a imbogatit considerabil galeria clasica a truca@elor )supraimpresiuni, filmari in$erse-, u,and cu ingenilo,itate de o serie de modalitati e3presi$e pe care animatoril le0au redescoperlt timp de $reo patru decenii: mi3area desenelor cu decupa@e, introducerea marionetelor si actorilor in filmarea desenului, animarea obiectelor etc% *n 191L, Earl 2und a reali,at pentru prima oara desene elementare pe foi de celuloid plasate succesi$ pe un decor fi3, sporind posibilitatile cinematice si picturale ale animatiei%

La #arcelona, la filiala local a firmei HPatheE, +i ncepe acti$itatea operatorul spaniol Segundo de (homon% 5n 19:C $a reali,a primele sale filme importante: comedia Los guapos del parVue )&anfaronii din parc- +i filmul de truca@ 8otel ;lectrico )8otel ;lectric-% 6in 19:L, $a trece n centrala pari,ian a firmei, speciali,1ndu0se n filme de truca@R el utili,ea, un aparat de filmat special, care permite derularea peliculei n ambele sensuri% 5n domeniul su preferat, "/omon G Hmagul spaniolE )&% "uenca- G $a produce, n numai trei ani, circa 15: de filme, printre care Le <oi des aulnes )<egele arinilor-, unde supraimpresionea, doi clrei pe oc/iul n gros0plan al unui crap $iu, cruia i se ,bate pleoapa, +i La LiVuefation des corps durs )Lic/efierea corpurilor dure-, n care substituie interpreilor ni+te manec/ine deformabile p1n la Hlic/efiereE% "/omon a fost, mai mult dec1t orice altce$a, un descoperitor de truca@e, )%%%- un e3traordinar te/nician de efecte speciale, cum spunem noi a,i, +i mai puin un regi,orE )!% 'adoul-% +riedrich )ang, cunoscut marelui public sub numele de +rit% )ang )189: 0199K- a fost un regi,or, scenarist +i productor austriaco 0 germano 0 american% ;3trem de influent n perioada cunoscut n art ca e3presionismul german, de$enit ulterior unul dintre cei mai cunoscui ;mi)r;s din !ermania n 'tatele (nite, &rit, Lang a fost proclamat de ctre #ritis/ &ilm *nstitute ca <aestru al =ntunericului )conform originalului, 2aster of 6ar4ness -% "ele mai faimoase filme ale sale au fost <etropolis )cel mai scump film al erei mute din cinematografie- +i <, ambele reali,ate n !ermania naintea emigrrii n 'tatele (nite%