I. Definiie: Este un curent literar aparut in Franta la sfarsitul secolului al XlX- lea, ca reactie impotriva romantismului, a parnasianismului si a naturalismului. Numele acestui curent a fost dat de ctre Jean Moras n articolul-manifest intitulat Le symbolisme (1886), scriitorul francez fiind considerat iniiatorul micrii literare.
II. Trsturi: Respingerea prozaismului, poezia fiind definita ca arta de a simti. Poezia simbolista se constituie din corespondente, sugestii, sinestezii si simboluri - ea nu descrie, nu nareaza ci sugereaza stari ale spiritului; Cultivarea simbolului care exprima corespondentele si afinitatile dintre diferite elemente ale universului; Folosirea fortei sugestiei pentru a exprima poetic corespondentele intre eul poetic si marele univers prin: cultivarea senzatiilor olfactive, coloristice si auditive. Sinestezia consta in combinarea mai multor senzatii de natura diferita: olfactive, vizuale, auditive intr-un epitet metaforic sau o metafora (sunet violet ,Primavara...o pictura parfumata cu vibrari de violet); Obsesia culorilor si a unor instrumente: violet, alb, negru, galben/vioara, flaut, pianul, fluier, clavirul, pentru a exprima anumite stari sufletesti; Inclinatia catre stari sufletesti nedefinite; Muzicalitatea interiorizata realizata cu ajutorul refrenului (laitmotiv); Preferinta pentru anumite teme si motive: iubirea ca motiv de reverie, targul de provincie ca motiv al izolarii, natura ca loc al corespondentelor; Elev: Alexandru Novac Profesor: Rita Chiribu Cultivarea versului liber prin cadenta, repetitii, refrene, armonii, cuvinte rare si sonore, ritmul launtric. Poezia tinde spre incantatie; Preferinta pentru mediul citadin (anost, noroios, imund) cu cafenele, ospicii, cazarmi, taverne, periferii, cocioab, parcuri dezolante. Oamenii sunt deseori: nebuni, fitzici, vagabonzi, femei pierdute si morti. Natura citadina devine simbol prin parcurile desfrunzite, solitare, autumnale si prin momente crepusculare de penumbra si amurguri dezolante; Teme simboliste: soarta poetului condamnat si izolat, nostalgia evadarii spre taramur iexotice, obsesia mortii si pustiul sufletului;
III. Reprezentani: Printre marii poei francezi de orientare simbolist i amintim pe: Charles Baudelaire (vol. Florile rului), Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Stephane Mallarm. Acesta din urm a definit rostul i rolul poeziei simboliste: A numi un obiect nseamn a suprima trei sferturi din plcerea pe care i-o d un poem, plcere care const n bucuria de a ghici ncetul cu ncetul; a sugera, iat visul. La noi simbolismul a aprut sub auspiciile revistei Literatorul a lui Al. Macedonski, cel care s-a evideniat mai ales ca teoretician. Printre reprezentanii romni ai simbolismului se numr: George Bacovia, Ion Minulescu, Dimitrie Anghel, tefan Petic, Elena Farago.