Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
n primele secole ale evului mediu timpuriu, s-a pstrat terminologia de origine
roman: municipium, territorium, fiind folosit i termenul de civitas pentru a
desemna oraele-reedin episcopal. Ulterior, ntlnim n izvoare tot mai muli
termeni care definesc stadiul de simplu loc de schimb al viitoarelor orae:
oppidum, foro, sau pe cel de aezare ntrit: castellum i burgus. Pe lng
aceti termeni sunt folosii i: urbs, suburbium i portus, precum i numeroase
variante regionale: ciudad, cite, town, Stadt, villa, vro, ora, grad/gorod,
miasto.
2.
Orae noi sau orae vechi?
Majoritatea istoricilor care s-au ocupat de evoluia oraului din perioada
medieval s-au confruntat cu cteva dileme, una din cele mai importante fiind cea
a continuitii oraului medieval, dac acesta a reprezentat sau nu o dezvoltare
din oraul antic.
3.
.Structuri sociale
In societatea medievala se disting nobilii sau aristocratii , micii
proprietari muncitorii
Locuitorii acestei noi asezari se leaga printr-un
juramnt, opusul raporturilor suzeranitate-vasalitate, constituind o asociatie de
oameni liberi si egali, numita comuna. Afirmarea acestui nou tip de raporturi
implica, spre exemplu impozitul proportional cu venitul. mpotriva seniorilor
laici si ecleziastici, miscarea comunala solicita dreptul, obtinut
prin lupta sau negociat cu punga de bani alaturi de a produce si de a
vinde fara nici un fel de ngradiri.
Noului venit in aceasta lume i se ofera cel putin teoretic sansa de a se
ridica prin munca manuala, prin comert sau camata. Preponderenta
activitatii comerciale nu trebuie sa ne insele. Orasul este si un
imens santier, unde se construiesc mari edificii (catedrale gotice,
primarii, constructii civile de tot felul), care toate solicita o mare
varietate de calificari profesionale (fierari, dulgheri, zidari,
sculptori in piatra croitori si cizmari).
5.
Forme de organizare
Mestesugarii s-au organizat in corporatii care reglementau
prin statute ntreaga activitate privitoare la exercitarea unei
anumite profesiuni: orare de lucru, calitatea produselor, pedepsirea
hotilor. Obiectivul principal era ca o minoritate de maistri sa
pastreze controlul asupra pietei. Corporatiile erau structurate