Istoria aparitiei
Astăzi aproape nici nu o mai băgăm in seamă, intr-atăt ne-am obişnuit cu prezenţa ei.
Cărămida este, ea insăşi, o formă de civilizaţie care işi trage rădăcinile incă din
Mesopotamia anilor 500 i.C.
Aluviunile fine aduse la mal de marile fluvii Tigru şi Eufrat erau amestecate cu
şomoioage de paie şi, turnate in forme diverse, erau lăsate să se usuce la soare. Se obţinea
astfel un material de construcţie ieftin şi indestulător, cărămizile pe care trecerea timpului şi
evoluţia tehnologiilor pămăntene le-au transformat in componenta esenţială a caselor de azi.
Rolul intămplării
Cercetătorii sunt convinşi că, aşa cum s-a intămplat şi in multe alte cazuri, un rol esenţial
in istoria fabricării cărămizilor l-a jucat intămplarea. Scormonind prin ruinele caselor din
lemn mistuite, pănă in temelii, de incendii devastatoare, omul a constatat că, supuse unor
temperaturi inalte, cărămizile din lut deveneau mult mai dure şi mai rezistente. Următorul
pas a fost logic şi simplu: după uscarea naturală, ele erau arse in cuptoare de construcţie
specială ce s-au perfecţionat permanent.
Cărămida a fost utilizată in ridicarea caselor din ce in ce mai intens, cu deosebire in India
şi pe zone intinse ale Orientului Mijlociu. Interesant de consemnat este faptul că şi la
ridicarea Marelui Zid Chinezesc (aproximativ 210 I.C.) au fost folosite şi peste patru
milioane de cărămizi.
Dar dincolo de calităţile estetice, cărămida are argumentul tehnic esenţial: nimic nu se
poate ridica mai solid şi mai repede decăt un zid din cărămidă. După ce a traversat mii de
ani de istorie, simpla şi aparent banala cărămidă a devenit astăzi, in această lume
supertehnologizată, materialul natural rezistent şi frumos care ne poate proteja perfect şi ne
poate face viaţa mai uşoară.
Utilizări pierdute
Intr-un anumit stadiu al evoluţiei, cărămida a inlocuit piatra naturală in zone constructive,
unde aceasta din urmă era utilizată cu exclusivitate.
Cele mai cunoscute sunt zidirile efectuate in subteran pentru subsoluri sau pivniţe. Bine
izolată impotriva umidităţii şi protejată de lacuri sau vopsele speciale, cărămida a căştigat
teren datorită spectaculozităţii ei, dar şi timpului scurt şi uşurinţei de montaj.
O mare importanţă în construcţie o au găurile din cărămidă. În present există cărămizi fără
găuri, cu goluri (effective) si gol – poros,care sunt super eficiente.
cărămizi masive – fără găuri, acestea au dimensiunile de 240x115x63mm.
cărămizi cu goluri, cu dimensiuni de 240x115x88mm. Golurile reprezintă maximum 30%
din volumul cărămizii.
Împărţirea pe tipuri se face astfel: cărămizi pline; dublu presate; cu goluri şi poroase.
Cărămida fără găuri: acest fel de cărămidă este utilizat de obicei pentru fundatii si
piedestaluri, adică în cazul în care acestea trebuie să suporte o sarcină distribuită. Caramida
poate fi, de asemenea, aplicate pe peretele exterior, dar în acest caz, pereţii ar trebui să fie
cu o grosime de aproximativ 2 metri pentru a crea o conductivitate termica normativ.
Tab . 1
Nr . Denumire Nr .de Nr . de Nr . de Fondul Coeficient Fondul
% a zile schimburi ore pe anual de ul de annual al
lucrătoare pe zi schimb exploatare a utilizare a timpului
Secţiei
pe an utilajului utilajului de lucru
sectorului
liniei T,h
1 Pregătirea 260 2 8 260*2*8= 0,92 3827,2
materiei
4160
prime
2 Turnarea 350 3 7 350*3*7= 0,92 676,2
şi uscarea
7350
3 Glazurare 365 2 8 365*3*8= 0,92 8059,2
a şi
8760
arderea
4 Încărcare 305 2 8 305*2*8= 0,92 4489,6
şi
descărcare 4880
5. Alegerea şi
Elevator argumenatrea
schemei tehnologice
Materia primă
Alimentator cu sertar
Transportor
Colergang
Transportor
Amesticator
Conveier cu bandă
Transportor
Presă
Cuptor de uscare
Vagonetă
Cuptor de ardere
Depozitare
Productivitatea - 10 m³/h
Viteza unei benzi - 0,9 m /min
Puterea motorului - 9,2 kw
Masa 2500 kg
3.Separator electromagnetic
Productivitatea - 12 m³/h
Dimensiuni de gabarit
Lungimea - 0,79 m
Lăţimea - 0,79 m
Înălţimea - 0,83 m
Masa - 1700 kg
Puterea motorului - 2,7 kw
4.Ciur vibrant
Productivitatea - 20 m³/h
Dimensiunile sitei
Lungimea - 1500 mm
Lăţimea - 2750 mm
Înălţimea - 20 m
Numărul de site - 1
Puterea motorului - 10 kw
CM - 652 A buc 1 10 10
Moară cu bile
CM - 457
buc 1 6 6
Σ E = 75 , 4 kw
7. Productivitatea sectorului proiectat
P0
Pc =
R
1−
100
Tab . 6
Denumirea Puterea Fondul Coeficientul Coeficientul Necesarul
sectorului totală a anual a utilizării în alimentării de energie
motoarelor timpului timp conform electrică în
de lucru puterii an
Kw Kw
Kw Kw
Producerea 75,4 7680 0,92 0,85
cărămizii
Kw
E a .u =
∑E u * K u * Ka. p * T * K p. p
=
75,4 * 0,95 * 0,85 * 7680*1,5
= 754723,84
µ 0,9
mt * n * N * t
Vm = K = 0,2
P
ml-numarul de muncitorilor lucratori;
n-numarul zilelor de lucru in an;
N-numarul de schimburi in zi;
t-durata unui schimb,h;
P- productivitatea anuala a sectiei,liniei tehnologice;
*Productivitatea muncii
; ms= ml * Kp
P
Pn =
ms
; ms = 15 * 1,43 = 21,45
320
Kp = = 1,43
224
Pn = 1120000 / 21,45 = 52214,4
Proiect de curs
la disciplina: Tehnologia materialelor de finisare
Tema: “Cărămida cu angobă”
Cuprins:
1. Istoria apariţiei..........................................................................................1
2. Nomenclatura............................................................................................3
3. Caracteristicile materiei componente materiei prime...............................5
4. Regimul de lucru al întreprinderii.............................................................7
5. Alegerea şi argumentarea schemei tehnologice........................................8
6. Alegerea şi argumentarea utilajului tehnologic de bază şi caracteristicile
lui...............................................................................................................9
7. Productivitatea sectorului proiectat.........................................................12
8. Calculul resurselor materiale...................................................................14
9. Calculul resurselor energetice.................................................................16
10.Compartimentul tehnico economic......................................................18
11.Tehnica securităţii. Protecţia mediului.................................................