Formarea Prețurilor În Construcții

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

ANALIZA COSTULUI DE PRODUCIE N VEDEREA
FUNDAMENTRII PREURILOR N MONTAJ
INTRODUCERE
Problema determinrii evoluiei preului de deviz n construcii a fost considerat o

problem deosebit de important, att la nivelul Uniunii Europene, ct i la nivelul statelor
membre. Direcia de Statistic a organizaiei pentru Cooperare Economic i Dezvoltare (OECD)
i Biroul de Statistic al Uniunii Europene (EUROSTAT) au elaborat n anul 1997 manualul
intitulat Surse i metode indici de pre n construcii care a servit ca model n elaborarea
metodologiei de determinare a evoluiei preului de deviz n construcii.
n ara noastr, Institutul Naional de Statistic a aplicat acest model la nivel macro,
elabornd indicele costurilor n sectorul construcii, ca o mrime sintetic prin care se msoar
evoluia costurilor practicate la realizarea lucrrilor de construcii executate ntr-o anumit
perioad, fa de o perioad de referin.
Indicii sunt calculai pentru lucrri de construcii noi, lucrri de reparaii capitale, lucrri
de ntreinere i reparaii curente. Fiecare categorie de lucrri menionate mai sus se mparte pe
cldiri rezideniale, cldiri nerezideniale, cldiri inginereti. Indicele de cost se calculeaz ca un
indice de tip Laspeyres.
Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare n Construcii i Economia Construciilor
INCERC a aplicat principiile cuprinse n manualul Eurostat pentru realizarea n anul 2008 a unei
metodologii de determinare a evoluiei costurilor obiectelor de construcii, categoriilor i tipurilor
de lucrri executate, pentru realizarea obiectivelor finanate din fonduri publice.
CONCEPTUL DE PRET
n condiiile contemporane preul este un instrument al pieei reprezentnd cantitatea de
moned pe care cumprtorul este dispus i poate s o ofere productorului n schimbul bunului
pe care acesta poate sa i-l ofere pe pia; exprim, un ansamblu de informaii furnizate reciproc de
ctre participanii la schimb, n funcie de raportul dintre cerere i ofert, avnd caracter dinamic,
divers i reglementat.
Teoriile preului
2
Teoria obiectiv a preului. Teoria obiectiv a valorii are la baz munca ncorporat n
marf pe de oparte, iar pe de alt parte, utilitatea mrfii. Munca este considerat, n opinia
economitilor clasici, ca fiind singura msur real ce poate servi la aprecierea i compararea
valorii tuturor mrfurilor. n ceea ce privete utilitatea mrfii, aceasta este dependent de
carecteristicile intrinseci ale produsului, dar i de suficiena cantitativ a acestuia.4
Teoria subiectiv a preului. Scoala neoclasica a fundamentat teoria subiectiva a pretului
dupa care acesta este determinat de utilitatea marginala si raritatea respectivelui bun, de cantitatea
in care bunul se afla comparativ cu trebuintele si cererea solvabila.
Teoria mixta sau teoria contemporana a valorii economice si pretului a fost elaborata in
prima treime a secolului si apartine in principal Scolii de la Cambrige. Se pleaca de la premisa ca
cele doua teorii anterioare nu sunt opuse (desi ele asa au aparut), ci doar explicatii incomplete si
solutii partiale privin valoarea economica si pretul. In acest sens pretul este determinat atat de
consumul de factori de productie, cat si de utilitatea marginala si raritatea bunului.
Dupa modul in care se formeaza preturile pot fi:
1. preturi libere, care se formeaza pe baza conditiei pietei; se gasesc in modelul pietei
pura si perfecta.
2. preturi administrate care sunt rezultatul deciziilor statului si a altor centre de forta
economica (monopoluri, monopsonuri, oligopoluri etc)
3. preturi mixte sunt cele care functioneaza efectiv in statele cu economie de piata si
rezulta din intersectarea mecanismului pietei, avand elemente ale mainii
invizibile.
ABORDAREA SISTEMATICA A PRETURILOR
Definirea mecanismului preturilor vizeaza, in primul rand, sistemul de preturi care

functoneaza prin interconditionare cu alte sisteme ale economiei nationale, si, in al doilea rand,
legitatile procesului de formare a preturilor, care actioneaza continuu, ca forte specifice, din
interiorul ansamblului procesului productiei sociale asupra preturilor.
Abordarea sistematica a preturilor permite identificarea conexiunilor si a interconexiunilor
dintre sistemul preturilor si celelalte componente ale macrosistemului economiei nationale:
Procesul producerii bunurilor materiale;
Consumul productiv si neproductiv;
Exportul;
Importul;
Sistemul financiar, de credit, valutar, etc.
In sistemult de preturi se transforma elemente eterogene, de costuri si de venit net in
dimeniuni omogene, exprimate valoric in preturi si tarife.
FUNCIILE PREULUI N ECONOMIA CONCURENIAL

Principalele funcii ale preului sunt:
1. funcia de calcul i msurare a cheltuielilor i rezultatelor activitilor
economice;
2. funcia de stimulare a productorilor;
3. funcia de informare a agentilor economici;
4. funcia de prghie financiar;
5. funcia de redistribuire a veniturilor;
1. Funtia de calcul si masurare a cheltuielilor si rezultatelor consta in aceea ca prin
intermediul preturilor, indicatorii eforturilor si efectelor ce caracterizeaza activitatile
economico-sociale capata o expresie baneasca concreta. In acest context, pretul apare ca
instrument de fundamentare a deciziilor adoptate de agentii economici in toate fazele
circuitului economic: aprovizionare-productie-desfacere;
2. Functia de stimulare a agentilor economici producatori, prin recuperarea cheltuielilor si
asigurarea profitului, ca premisa a continuitatii activitatilor economice. Ofertantii sunt
stimulati sa creasca productia acelor bunuri pentru care se ofera preturi avantajoase pe piata
dar, in acelasi timp, preturile actioneaza ca factor de presiune asupra reducerii costurilor de
productie in scopul cresterii profiturilor incasate;
3. Functia de informare a agentilor economici, prin intermediul careia pe de o parte,
factorii de productie sunt orientati spre utilizarile cele mai eficiente, iar consumatorii spre
alegerile cele mai convenabile. Pretul este acela care il determina pe producator sa extinda, sa
restranga sau sa abandoneze anumite activitati. In acest fel, el este cea mai importanta sursa de
informatii pentru adoptarea deciziilor de alocare si realocare a resurselor pe domenii;
4. Funtia de parghie financiara, justificata in primul rand prin aceea ca preturile cuprind in
structura lor elemente valorice, considerate fiecare ca fiind parghii economice (salarii,
impozite, contribuii, dobanzi, taxe, profit, comisioane si adaos comercial etc.), in al doilea
rand prin aceea ca pretul unui produs se incadreaza intr-un sistem de preturi ale altor produse
cu care se afla in raporturi de proportionalitate (denumite si preturi relative), iar in al treilea
rand prin aceea ca preturile au implicatii complexe in gestiunea agentilor economici actionand
in doua faze importante:
in faza aprovizionarii, prin preturile factorilor de productie;
in faza desfacerii, prin preturile produselor livrate;
5. In anumite situatii, si in special cand se practica preturi administrate, pretul este un factor de
redistribuire a veniturilor si patrimoniului intre diferite categorii de agenti, ramuri si sectoare
de activitate.
Decizia de pret se adopta tinand seama de existenta unor constrangeri monetare,
fiscale,bugetare, tehnice, economice si sociale, etc. si a unor libertati de actiune a agentilor
economici.
Constrangerile se manifesta sub forma unor elemente normative si a unor elemente sau
conditii obiective.
Elementele normative constau in legi, hotarari si ordonante guvernamentale, ordine ale
ministerelor, hotarari ale autoritatilor locale, si alte acte normative privind preturile, cheltuielile
cuprinse in pret si celelalte componente ale preturilor (dobanzi, profit, impozite si taxe, adaos
comercial), precum si unele restrictii privind productia, desfacerea si consumul, importul si
exportul, etc.
Elementele obiective sunt date de existenta si functionarea pietei cu toate componentele
sale:
raportul cerere-oferta;
nivelul cheltuielilor de productie si rata profitului, pe plan intern si international, care
determina producatorii sa-si extinda sau restranga productia la anumite bunuri;
oferta scazuta la anumite marfuri care permite ofertantilor sa practice preturi ridicate si
care pot provoca o crestere a productiei la sortimentele respective;
existenta unor stocuri de marfuri greu vandabile, care impune operarea unor reduceri de
preturi;
variatia intensa a raportului cerere-oferta care presupune adaptabilitatea operativa la
modificarea conditiilor;
existenta unor capacitati de productie neutilizate sau insuficiente care determina
producatorii sa adopte anumite decizii privind productia si preturile (extinderea productiei
si reducerea preturilor sau scaderea ori mentinerea productiei si a preturilor).
CATEGORII I FORME DE PREURI

Diferitele preuri ce alctuiesc sistemul de preuri pot fi clasificate astfel:
a) preuri cu ridicata;
b) preuri cu amnuntul;
c) tarife.
n practica economic se folosesc mai multe categorii de preuri i anume:
a) Preturile cu ridicata sunt preturile care se negociaza si la care circula produsele, in
general, intre agentii economici. Ele cuprind costurile si profitul, ca regula generala, iar unele
produse, precizate prin acte normative, preturile cu ridicata cuprind si accizele datorate bugetului
de stat.
Preturile cu ridicata sunt legate in special de producatorii de bunuri materiale. Ei
negociaza nivelul acestor preturi cu beneficiarii, in functie de cerere si oferta. Dar, in circuitul
unor marfuri de la producatori pana la consumatori se interpun mai multe categorii de
intermediari: o societate comerciala cu ridicata (en gros) si alta cu amanuntul (en detail). In aceste
cazuri, preturile cu ridicata trebuie negociate intre unitatile comerciale respective. In ultima
5
instanta obiectul negocierii nu-l constituie pretul propriu-zis, marimea adaosului comercial
(comisionului) ce ii revine unitatii cu ridicata si care se cuprinde in pretul facturat catre societatea
comerciala cu amanuntul.
In alte situatii, producatorii isi desfac produsele prin magazine proprii. Livrarea produselor
catre aceste magazine se face tot la preturi cu ridicata, iar magazinele desfac produsele la preturi
cu amanuntul. Avand in vedere particularitatile circulatiei marfurilor, preturile cu ridicata pot fi de
doua feluri si cu doua niveluri:
preturi cu ridicata ce revin unitatilor producatoare si care marcheaza sfarsitul
procesului de productie. Ele trebuie sa asigure acestora acoperirea costurilor de
productie si obtinerea unei rate de profit, in functie de concurenta de pe piata, precum
si realizarea accizelor datorate statului, dupa caz. Aceste preturi sunt intalnite in
raporturile de vanzare-cumparare dintre unitatile din ramurile productiei materiale,
dintre aceste unitati si unitatile comerciale cu ridicata, precum si dintre unitatile
producatoare si magazinele proprii;
preturile cu ridicata ce revin unitatilor comertului cu ridicata, practicate la livrarea
produselor de catre aceste unitati comerciale catre unitatile comerciale cu amanuntul
sau de alimentatie publica (sau de catre alte unitati comerciale cu ridicata). Ele
cuprind, in plus, fata de preturile cu ridicata ce revin producatorilor, adaosul comercial
(comisionul) aferent unitatii comerciale cu ridicata.
Preturile cu ridicata nu contin taxa pe valoare adaugata, dar ele constituie baza de
impozitare, baza de calcul pentru aceasta taxa. La preturile cu ridicata se aplica cota de
19 %, in cazul produselor livrate la intern ori cota zero pentru livrarile de produse la
export. Sunt si unele produse scutite, pentru care nu se calculeaza taxa pe valoarea
adaugata. Unitatile comertului cu ridicata pot vinde produse si direct populatiei. In
acest caz, pretul cuprinde si taxa pe valoare adaugata.
b) Preturile cu amanuntul sunt preturile la care se desfac sau se revand populatiei
diferite produse de catre unitatile comerciale specializate sau de catre magazinele proprii ale
unitatilor producatoare. Preturile cu amanuntul se aplica si la vanzarile prin reteaua comertului cu
amanuntul catre unitatile de stat, cooperatiste sau private si organizatii obstesti. Aceste preturi se
practica mai ales pentru produsele destinate consumului neproductiv.
Din punct de vedere al structurii, ele sunt cele mai complexe, cuprinzand pe lang costuri,
profit, accize (dupa caz), adaos comercial (comision) aferent unitatii comerciale cu ridicata (dupa
caz) si adaosul comercial (comisionul) cuvenit unitatii comerciale cu amanuntul, precum si taxa
pe valoare adaugata, calculata si colectata din toate stadiile anterioare.
Pretul cu amanuntul marcheaza sfarsitul circuitului marfurilor care intra in consumul final.
Similare preturilor cu amanuntul, sub aspectul domeniului de aplicare si al structurii, sunt
preturile de alimentatie publica. Si ele se practica pentru marfurile destinate consumului final,
consum ce se realizeaz insa pe loc, in cadrul unitatilor de alimentatie publica. Aceste unitati se
pot aproviziona, dupa caz, direct de la producatori, din reteaua comertului cu ridicata sau chiar din
reteaua comertului cu amanuntul. Adaosul de alimentatie publica cuprins in aceste preturi se
6
deosebeste de adaosul comercial din preturile cu amanuntul, nu numai din punct de vedere al
marimii, ci si prin diferentierea sa de la local la local in functie de categoria de confort si in raport
cu gradul de preparare a produselor ce se desfac prin unitatile de alimentatie publica.
De asemenea, unitatile din categoriile superioare adauga la preturile de alimentatie publica
remiza si, dupa caz, taxa de serviciu potrivit dispozitiilor legale.
c) Tarifele reprezinta categoria de preturi care se practic intr-un anumit domeniu specific
de activitate, in domeniul prestarilor de servicii. In functie de categoria beneficiarului, tarifele au
caracterul de preturi cu ridicata (cand serviciile se presteaza, de regula, agentilor economici) sau
de preturi cu amanuntul.
In ceea ce priveste preturile cu ridicata ale produselor provenite din import (PPI),
acestea sunt formate din:
valoarea in vama (rezultata prin transformarea in lei, la cursul de schimb in
vigoare, a pretului extern, in condtiile de livrare franco-frontiera romana);
taxa vamala;
alte taxe si accize datorate, dupa caz.
La aceste preturi se calculeaza, de regula, un comision cuvenit unitatii importatoare.
Formarea celorlalte preturi (cu ridicata, cu amanuntul sau de alimentatie publica) pentru
produsele importate este similara formarii preturilor interne in functie de natura bunurilor si
circuitului lor. Pentru a inlesni intelegerea modului de formare a preturilor, se prezinta structura
preturilor produselor interne si a preturilor produselor din import.
Preturile cu ridicata ce revin producatorilor si unitatilor comerciale cu ridicata nu contin
TVA. Ele constituie doar baza pentru calculul TVA, care se va cuprinde numai in pretul final. Dar
fiecare furnizor (unitate producatoare sau comerciala cu ridicata) consemneaza in factura, separat
de pretul cu ridicata, TVA aferenta pe care o incaseaza de la beneficiari si pe care o datoreaza
bugetului de stat. Deci beneficiarii achita furnizorilor pretul cu ridicata plus TVA.
La fiecare unitate platitoare de TVA, suma de plata se stabileste insa ca diferenta intre
TVA aferenta vanzarilor, TVA colectata si TVA deductibila aferenta cumpararilor, care s-a achitat
pe baza de factura furnizorilor.
RELATIILE DINTRE PRETURI

Intre diferitele preturi care alcatuiesc sistemul de preturi exista o diversitate de raporturi,
relatii care pot fi grupate in:
- Legaturi;
- Corelatii;
- Interdependente.
Legaturile dintre preturi sunt relatiile dintre diferitele categorii de preturi din punctul de
vedere al elementelor de structura. Existenta unui sistem de preturi impune asigurarea unor
legaturi precise intre diferitele categorii de pret ale aceluiasi produs, in functie de fazele
circuitului economic pe care-l parcurge un produs. De exemplu, legatura dintre pretul cu ridicata
al unui produs preluat de la producatori si pretul cu amanuntul se realizeaza prin adaosul
comercial cuvenit unitatilor comerciale cu ridicata si cu amanuntul si TVA datorata bugetului de
stat. Datorita acestor legaturi, modificarea preturilor dintr-o categorie antreneaza modificari ale
elementelor de legatura sau poate determina modificarea preturilor din celelalte categorii.
Legatura reciproca a diferitelor categorii de preturi nu trebuie inteleasa ca o dependenta
automata intre ele. Avand in vedere functiile concrete si rolul relativ diferit al categoriilor de
preturi, exista posibilitatea modificarii nivelului unei categorii de preturi fara ca aceasta sa
antreneze neaparat sau concomitent, si in aceeasi masura, modificarea nivelului de preturi din
celelalte categorii. Astfel, modificarea preturilor cu ridicata la unele produse nu implica neaparat
si modificarea nivelului preturilor cu amanuntul sau, daca o implica, aceasta se poate efectua mai
tarziu, corelat cu alte masuri privind protectia populatiei.
Se deosebesc si consecitele economice ale modificarii diferitelor categorii de preturi.
Asa de exemplu, cresterea sau reducerea preturilor cu ridicata pentru produse care circula intre
unitati economice, nu afecteaza in mod direct nivelul de trai, in timp ce modificarea preturilor cu
amanuntul sau a preturilor produselor agricole cumparate de la producatori influenteaza in mod
direct veniturile reale ale populatiei si, dupa caz, veniturile sau cheltuielile bugetului de stat.
Corelatiile dintre preturi sunt raporturile dintre preturile din aceeasi categorie (intre
preturile cu ridicata ale diferitelor produse, sau intre preturile cu amanuntul).
Acestea pot fi:
1. cu caracter general, ca de exemplu:
1. intre preturile (cu ridicata sau cu amanuntul) marfurilor alimentare si preturile
marfurilor industriale;
2. intre aceleasi preturi ale diferitelor marfuri nealimentare (industriale);
3. intre preturile produselor agricole si preturile produselor industriale etc.;
2. cu caracter special:
1. intre preturile marfurilor ce se pot inlocui reciproc (cu insusiri diferite, dar pentru
aceleasi utilizari);
2. intre preturile marfurilor ce nu se pot inlocui reciproc (cu insusiri diferite), dar care
in anumite conditii pot fi folosite unele la fabricarea celorlalte;
3. intre preturile marfurilor ce pot fi folosite ca atare si cele care necesita o prelucrare
suplimentara.
Daca corelatiile cu caracter special nu sunt asigurate, poate avea loc un proces de substituire a
bunurilor.
Interdependentele dintre preturi exprima raporturile complexe dintre nivelul diferitelor
categorii de preturi ale unor produse, pe de o parte, si nivelul costurilor sau al preturilor
produselor care se obtin din primele produse, pe de alta parte. Este vorba deci de raporturile dintre
diferite categorii de preturi ale diferitelor produse care se folosesc unul la fabricarea celuilalt.
8
Modificarea pretului dintr-o categorie la un anumit produs atrage dupa sine modificari nu
numai in ce priveste nivelul si structura acestui pret, ci propaga influente asupra costurilor si
preturilor la alte produse.
Astfel, nivelul preturilor cu ridicata sau cu amanuntul al unui produs este in dependenta de
nivelul si miscarea preturilor la materiile prime si auxiliare a combustibililor, a tarifelor pentru
serviciile utilizate la fabricarea acelui produs. Aceasta interdependenta se manifesta sub forma
unor influente care pot fi de doua feluri:
1. in lat, sau intr-un singur sens, sau de succesiune, de la pretul materiilor prime la costurile
produsului finit si mai departe, asupra pretului acestuia.
De exemplu:
lapte-branzeturi;
carne, preparate din carne;
minereu fonta fier otel laminate piese subansamble produse finite;
lemn celuloza hartie;
sfecla de zahar zahar produse zaharoase;
lana fire tesaturi confectii, etc.
2. reciproce (flux reflux), sunt atat influente ale preturilor materiilor prime asupra
preturilor produselor unei ramuri si, mai departe, asupra altor ramuri, cat si influente ce se
intorc asupra primei ramuri.
De exemplu: cresterea preturilor cu ridicata ale combustibililor influenteaza costurile in
transporturi si mai departe, tarifele de transport. Acestea, la randul lor, influenteaza
preturile combustibililor.
STABILIREA PRETURILOR. PRINCIPALELE METODE DE STABILIRE A

PRETURILOR
Stabilirea preturilor prin concurenta

9
Concurenta reprezinta confruntarea deschisa, rivalitatea sau cooperarea dintre agentii

economici vanzatori-ofertanti, ca rezultat al comportamentului lor specific interesat de atragere a
consumatorilor, in vederea asigurarii unor profituri ridicate si sigure.
Din aceasta definitie pot fi desprinse cateva elemente definitorii pentru intelegerea
continutului concurentei:
Teoria economica distinge urmatoarele tipuri de concurenta:
1. Concurenta perfecta - concurenta perfecta sau pura presupune instituirea unor asemenea
raporturi de piata in cadrul carora, pe de o parte, toti vanzatorii sunt in masura sa-si vanda
integral produsele fabricate la pretul pietei pe care, individual sau colectiv, nu sunt
capabili sa-l influenteze, iar pe de alta parte, cumparatorii pot achizitiona bunurile si
cantitatile de care au nevoie la acelasi pret al pietei, pe care, de asemenea nu il pot
modifica dupa vointa lor.
2. Concurenta imperfecta ntr-o ramura (industrie) exista concureta imperfecta daca
agentii economici vanzatori si cumparatori sunt in masura sa influenteze in mod
unilateral raportul dintre cererea si oferta de bunuri, dar mai ales nivelul si dinamica
preturilor, in intentia de a-si realiza propriile obiective.
FORMAREA PREURILOR IN ECONOMIA DE PIA
Formarea pretului pe piata cu concurenta perfecta

In cadrul concurentei perfecte (liberei concurente) pretul se formeaza la nivelul punctului
de echilibru dintre cerere si oferta. Pe o anumita piata si pentru un anumit bun sau serviciu, sub
actiunea legilor cererii si ofertei, se ajunge la o situatie sau la un anumit punct in care acestea sunt
in echilibru, stabilind nivelul pretului. Acest pret este unic pentru aceeasi marfa pe intreaga piata.
Interdependentele dintre fortele pietei cu concurenta perfects si nivelul pretului, ca
expresie a actiunii legii cererii si ofertei, se pot sintetiza in urmatoarele cazuri:
a) Cand oferta unui produs ramane constanta, iar cererea curenta creste in raport cu cererea
initiala, are loc o crestere a pretului.
b) Cand oferta ramane constanta, iar cererea curenta scade in raport cu cererea initiala, are
loc scaderea pretului.
c) Cand cererea ramane constanta, iar oferta curenta creste in raport cu oferta initiala, pretul
scade.
d) Cand cererea ramane constanta, iar oferta curenta scade in raport cu oferta initiala, pretul
creste.
e) La cresterea egala a cererii si a ofertei si la scaderea egala a cererii si a ofertei, pretul
ramane neschimbat.
f) Cand cererea si oferta se modifica simultan si in marimi diferite, pretul variaza in functie
de factorul (cerere sau oferta) cu intensitatea cea mai mare. Intensitatea si amploarea modificarii
raportului dintre cerere si oferta sunt diferite in timp. Pe termen scurt, oferta nu se poate modifica
substantial, astfel ca cererea constituie factorul principal al determinrii pretului pe piata. Pe
termen lung, modificarea ofertei devine factorul preponderent al evolutiei pretului.
10
Formarea preturilor in conditiile monopolului

In cazul monopolului exista doua situatii favorizante comparativ modelului concurentei
perfecte: cererea pentru produsele oferite de firma se confunda cu cererea pietei, iar oferta firmei
este sinonima (sau foarte apropiata) de oferta globala a industriei. Pretul nu mai constituie un
element exogen firmei, ci aceasta exercita un control riguros asupra formarii sale, nivelul pretului
fiind stabilit in functie de un complex de factori, dintre care se detaseaza ca importanta evolutia
cererii si a costurilor de productie, cantitatea de bunuri vandute (deci volumul vanzarilor) si masa
profitului.
Monopolul isi asigura starea de echilibru la acel volum al productiei si nivel al pretului
care ii asigura maximizarea profitului total, prin egalitatea dintre venitul marginal si costul
marginal:
= VT CT = V(q) C(q),
adica profitul reprezinta diferenta dintre veniturile totale si incasarile totale in functie de
productie. Profitul este maxim atunci cand derivata functiei lui prin raportare la nivelul productiei
se anuleaza.
In functie de riscul intrarii in ramura a unor intreprinderi noi si respectiv al distrugerii
pozitiei de monopol, intreprinderea monopolista poate adopta alte strategii ca alternative la cea a
maximizarii profitului si anume:
Formarea preturilor pe piata cu concurenta monopolistica
Aceasta se apropie de monopol, dar si de concurenta perfecta, intrucat reuneste elemente
care apartin celor doua structuri de piata diametral opuse. Concurenta monopolistica psstreaza
toat premisele concurentei perfecte, cu exceptia uneia: omogenitatea produsului. Aceasta este
inlocuit de diferentiere, situatie in care cumparatorii au posibilitatea sa aleaga produsul pe care sil dores (dintr-o anumita categorie), iar vanzatorii pot sa-si impuna pretul, si chiar cantitatea, prin
politica noilor sortimente de produse. La modificari nesemnificative ale pretului, cererea este
inelasica, in principal ca urmare a atasamentului consumatorului fata de o anumita marca a unui
produs. La modificari importante ale pretului, cererea fata de bunurile oferite de o anumita firma
devine elastica sau foarte elastica datorita abundentei de bunuri substituibile ale caror preturi nu
s-au modificat.
Ca si monopolul, firma monopolistic concurentiala maximizeaza profiturile daca vinde o
cantitate corespunzatoare punctului in care costul marginal este egal cu venitul marginal. Analiza
concurentei monopolistice evidentiaza ca, in conditiile actuale, desi parghiile traditionale ale
concurentei pretul si cantitatea se mentin, se extinde tot mai mult o noua forma a concurentei
concurenta prin produse.
Formarea preturilor in situatia oligopolului
Interdependenta firmelor din ramura reprezinta caracteristica ce deosebeste fundamental
aceasta structura de piata de alte forme de piata imperfecta. Interdependenta este consecinta
numarului mic de ofertanti, ceea ce face ca deciziile si actiunile unui agent in privina modificarii
preturilor, innoirii sortimentale etc. sa se reflecte direct asupra evolutiei curbei cererii pentru
produsele celorlalte firme.
Relatiile dintre firmele oligopoliste pot fi incluse, de regula, in tiparele celor doua
comportamente extreme: necooperant si, respectiv, cooperant.
11
Intrucat comportamentul necooperant a avut de cele mai multe ori urmari dezastruoase,
soldate cu deteriorarea rezultatelor financiare si chiar eliminarea de pe piata a unor firme
oligopoliste, acestea incheie de cele mai multe ori acorduri (uneori confidentiale) cu privire la
impartirea pietelor, cantitatea oferita, pretul etc.
Statul si preturile in economia de piata
Realitatea este ca in economia concurentiala contemporana, formarea preturilor este
influentata si de interventia statului. Statul este interesat in dubla sa calitate de a interveni asupra
preturilor.
In primul rand, ca reprezentant al tuturor membrilor societatii este investit cu autoritate
publica si poate lua masuri de orientare a activitatii destinate schimbului pe piata, pentru a asigura
satisfactia tuturor consumatorilor, in functie de veniturile lor.
In al doilea rand, pentru a putea finanta diferitele obiective cu caracter economic sau social
pentru care raspunde nemijlocit prin buget, statul are nevoie de resurse. Atat resursele, cat si
cheltuielile publice sunt influentate de preturi sub incidenta impozitelor si subventiilor. Astfel,
preturile nu sunt numai polul de atractie spre care converg fortele specifice ale pietei, ci si parghii
economice si financiare supuse in permanenta observarii si dirijarii lor catre stat.
Intervenia statului in formarea preturilor se infaptuieste pe cale indicativa.
Exista numeroase masuri de natura administrativa de intervetie statala in formarea
preturilor. Mai uzuale sunt:
- inghetarea preturilor (mentinerea neschimbata pe o perioada de timp a nivelurilor
preturilor);
- fixarea de limite de pret (niveluri maxime sau minime de pret);
- stabilirea unor marje de variatie a preturilor.
Statul foloseste si metode economice de reglare a mecanismului de formare a preturilor.
Astfel, statul intervine frecvent in unitatile din sectorul sau economic prin intermediul profitului,
caruia ii fixeaza o anumita marime sau actioneaza prin intermediul costului.
De asemenea, o alta masura o constituie subventionarea preturilor, adica acoperirea de la
buget a costurilor ridicate pentru anumite sectoare. O forma de interventie este si reglarea cererii
si a ofertei. Statul achiziioneaza de pe piata surplusul de produse, in perioada de abundenta
constituind stocuri, iar in viitor, sporeste oferta prin vanzarea marfurilor din stoc.
In tarile cu economie de piata, interventia statului in mecanismul formarii preturilor
urmareste protejarea consumatorilor si garantarea veniturilor producatorilor.
In agricultura, se urmareste diminuarea influentei fluctuatiilor productiei agricole asupra
producatorilor si consumatorilor. In aceasta ramura se manifesta doua aspecte: pe de o parte
caracterul relativ incert al recoltelor la principalele produse, pe de alta parte inelasticitatea cererii
in raport cu preturile existente.
In vederea garantarii veniturilor agricultorilor, preturile de stat sunt superioare celor de
echilibru, ceea ce presupune interventia puterii publice si asupra ofertei, prin crearea de produtie
sau de penurie. Politicile de preturi ale produselor agricole se materializeaza, in anumite perioade,
in preturi de piata insotite de subventii sau credite acordate producatorilor de cereale, preturi
plafon cu compensare baneasca directa a diferentei nefavorabile dintre acesta si nivelul mai scazut
al preturilor de piata (in anii cu recolte mari) sau preturi plafon, practicate in conditiile stocarii
surplusurilor de cereale pentru a asigura o stabilitate a preturilor.
12
METODE DE STABILIRE A PRETURILOR IN FUNCTIE DE PRETURILE

CONCURENTILOR
Metodele de stabilire a preturilor se folosesc, in general, pentru fundamentarea preturilor
unor produse asemenatoare celor practicate de firmele concurente. La stabilirea preturilor se vor
lua in calcul nu numai preturile practicate pe piata, ci si diferentele calitative ale produselor si
deosebirile in conditii de comercializare.
Stabilirea preturilor in raport cu preturile concurentilor presupune parcurgerea
urmatoarelor etape:
Identificarea si asigurarea surselor de informare asupra costurilor de productie si preturilor
practicate de firmele concurente, precum si a oricaror alte informatii cu privire la produsul
respectiv;
Selectionarea si actualizarea datelor, luandu-se in considerare si tendintele in evolutia
preturilor pe plan inter si international;
Efecturea calculelor de pret si corectarea acestora in functie de diferentierile constructive,
functionale;
Analiza pretului astfel obtinut si corectarea acestuia in functie de posibilitatile de realizare
a acestuia si alti factori.
Metode de stabilire a preturilor pornind de la preturile practicate de concurenta
Principalele metode de stabilire a preturilor prin raportare la preturilor concurentilor sunt:
1. Metoda coeficientilor medii
aceasta metoda presupune calcularea unor coeficienti medii ai parametrilor calitativi, in functie de
care se stabileste pretul care s-ar fi solicitat de catre firmele concurente pentru produsul
respective.
Etape specifice in efectuarea calculelor sunt:
a. Selectionarea ofertelor sau documenteatiilor de pret pentru produsele oferite de firmele
concurente;
b. Stabilirea parametrilor calitativi ce caracterizeaza produsul;
c. Inscrierea parametrilor intr-un tabel si calcularea coeficientilor fiecarui parametru prin
raportarea valorilor parametrilor produselor firmelor concurente la valoarea parametrilor
produsului in cauza;
d. Insumarea coeficientilor parametrilor din fiecare oferta si calcularea unui coeficient mediu
pentru fiecare oferta in parte;
e. Corectarea preturilor de oferta in functie de coeficientii medii;
f. Determinarea pretului prodului in cauza ca o medie aritmetica a preturilor corecte.
2. Metoda coeficientului comun
Aceasta metoda presupune parcurgerea acelorasi etape ca si in cazul metodeo coeficientilor medii,
dupa care se calculeaza un coeficient comun, ca medie aritmetica a coeficientilor medii ai
ofertelor concurentilor.
Se calculeaza o medie aritmetica a preturilor din oferta, care se coreleaza cu coeficientul comun,
obtinandu-se astfel pretul pentru produsul in cauza.
13
3. Metoda coeficientului comun ideal

Este asemanator cu metodele anterioare, cu deosebirea ca se schimba modul de calcul al
coeficientilor fiecarui arametru. Daca anterior coeficientii se calculau prin impartirea valorii
parametrului de la produsul din oferta la valoarea parametrului produsului in cauza, in metoda
coeficientului comun ideal se alege intai valoarea ideala a parametrului, iar coeficientii se vor
calcula prin impartirea valorii parametrilor fiecarui produs la valoarea ideala.
4. Metoda coeficientilor si importantei parametrilor
Presupune parcurgerea acelorasi etape ca si metodele anerioare, numai ca parametrii se
diferentiaza prin gradul lor de importanta. Gradul de importanta se poate determina prin acordarea
unui punctaj corespunzator valorii parametrilor. Coeficientii medii ai parametrilor fiecarei oferte
se determina, de aceasta data, nu prin medie aritmetica ci prin medie ponderata.
5. Metoda coeficientilor si influentei prametrilor
Aceasta metoda ia in calcul, pe langa metodele anterioare, influenta favoravila sau nefavorabila a
parametrului asupra pretului. Pentru parametrii cu influenta pozitiva se mentine acelasi mod de
calcul al coeficientilor, in timp ce pentru parametrii cu influenta favorabila coeficientii se
calculeaza facand raportul invers.
METODE DE STABILIRE A PRETURILOR PE BAZA DE COSTURI

Conduita intreprinderii in materie de preturi este dictata, in principal, de integrarea datelor
exogene intreprinderii (comportamentul consumatorului, concurenta, reglemetarile juridice,
conjunctura economica) in cele endogene (costul de productie, relatia cost-volum de activitateprofit, experienta etc.). Astfel, in stabilirea preturilor, politicile pretului intrinsec, asezat asupra
costurilor, sunt insotite de politicile pretului extrinsec, bazat pe analiza datelor exogene
intreprinderii.
In economia de piata, relatia dintre cost si pret este de interdependenta. Costul influenteaza
direct pretul format pe piata, prin intermediul costului de oferta, care se regaseste in pretul
fundamentat de producator si propus pentru negociere.
Desi nivelul costului de productie este in exclusivitate o componenta a politicii
intreprinderii, concurenta directa prin pret antreneaza o concurenta indirect, prin costuri.
In metodologia fundamentarii prerturilor, costul de productie prezinta sensuri multiple,
dintre care:
a) Masura a efortului producatorului costul complet de productie, ca totalitatea cheltuielilor
de productie, exprima doar efortul de fabricare a unui produs, in timp ce pretul exprima
efortul recunoascut la piata al productiei produsului respectiv;
14
b) Baza pentru fundamentarea pretului prospectiv in raport cu momentul calculatiei

costului, acesta serveste la fundamentarea pretului prospectiv in doua ipostaze:
a. Ca marime antecalculata
b. Ca marime postcalculata
c) Baza de formare a pretului de echilibru al pietei in acest sens se disting urmatoarele
forme de costuri:
a. Costul individual, care este folosit de fiecare producator in calculele economice de
fundamentare a pretului de oferta. Fiecare producator propune pretul de oferta la
un nivel care sa-i asigure recuperarea costurilor si obtinerea unui profit.
PO=Ci+Pri
b. Costul de echilibru este un cost optim definit prin mecanismul formarii pretului de
echilibru. Costul de echilibru apare ca un nivel mediu in jurul caruia oscileaza
costurile individuale ale producatorilor dintr-o ramura.
c. Costul concurential este costul individual cu nivelul cel mai scazut. Nivelul sau
determina tendinta de reducere a costurilor individuale, creand premisele reducerii
preturilor.
d) Baza de calcul a profitului, folosind in momentul fundamentarii pretului de oferta, cand
rentabilitatea se apreciaza in raport cu efortul total al productiei sau cu elemente
importante de efort (salarii, cheltuieli materiale,etc).
In structura pretului fundamentat, pornind de la cost, profitul poate fi stabilit ca marime
absoluta sau ca nivel relativ, prin rata rentabilitatii:
Po=cm+prm sau po=cm+rr x cm , unde rr=( prm/cm) x 100
e) Elemente de comparatie pe plan international, care sta la baza apropierii preturilor interne
de cele internationale, a competitivitatii produselor prin pret.
f) Elemente de corelare a preturilor produselor noi
In aceasta ipostaza costul serveste la analiza, prin comparatie, a unui produs, de regula
nou, cu un produs ales ca etalon. In acest fel se poate urmari apropierea costului individual
de costul concurential intern sau extern.
ACTUALIZAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SUB INFLUENTA FACTORILOR

ENDOGENI SI EXOGENI
Activitatea curenta privind stabilirea preturilor pe baza costurilor de productie se rezuma,
de cele mai multe ori, la actualizarea preturilor, luand in calcul influentele factorilor specifici.
Actualizarea pretului necesita mai intai actualizarea costurilor, si este necesara ori de cate ori apar
modificari in conditiile de fabricatie, de desfacere sau in legislatie, si care impun reconsiderarea
preturilor de oferta.
15
Principalii factori care determina modificarile ale costurilor sunt:

- Pretul de aprovizionare al maeriilor prime, combustibililor, energiei;
- Consumul de materiale,combustibil, energie;
- Indicii de utilizare a materiilor prime;
- Proportia recuperarii materialelor refolosibile;
- Salariile si alte drepturi salariale;
- Contributiile la asigurarile sociale;
- Indicele productivitatii muncii;
- Cotele de cheltuieli indirecte.
Costul total se calculeaza, pe articole de calculatie, dupa urmatoarea relatie:

CT0= (MP0-Mr0)+(Sb0+CAS0)+(CIFU0+CCS0+CGI0)+AC0
MP0 materii prime, materiale,combustibili,energie, apa;
Mr0 materiale recuperabile
Sb0 salarii directe brute
CAS0 contributii la asigurarile sociale
CIFU0 cheltuieli de intretinere si functionare a utilajelor
CCS0 cheltuieli comune ale sectiei
CGI0 cheltuieli generale ale intreprinderii
AC0 alte cheltuieli
STRATEGII DE FUNDAMENTARE A PRETURILOR PE BAZA COSTURILOR

Fundamentarea preturilor pe baza costurilor de productie implica adoptarea unor strategii
corespunzatoare obiectivelor strategice ale intreprinderii, asigurand astfel integrarea politicii de
pret in politica generala a firmei. Datorita dinamismului cererii si costurilor, a preturilor pe piata,
maximizarea profitului pe termen scurt trebuie imbinata cu realizarea celorlalte obiective
strategice ale firmei.
In acest sens principalele metode de fundamentare a preturilor pe baza costurilor, ca
decizii strategice sunt :
a) Metoda cost plus pricing conform acestei metode, pretul se determina prin
adaugarea la costul complet de productie a unei anumite cote fixe. Utilizarea acestei
metode presupune parcurgerea a doi pasi:
a. Determinarea costurilor de productie prezinta particularitati pentru cele trei mari
domenii de activitate:
i. Sector productiv firmele determina de regula, un cost variabil standard
dat de sectorul de consumul de munca direct productiva si consumul direct
16
de materiale sau un cost de absorbtie sandard, obtinut prin adaugarea la

costul variabil standard al cheltuielilor de regie ale firmei.
ii. Sectorul comercial costul variabil unitar este pur si simplu suma platita
de comerciant pentru a achizitiona produsul.
iii. Domeniul serviciilor costul este stabilit luand in calcul timpul de prestare
a serviciului si consumul de materiale.
b. Stabilirea cotei de adaos implica alegerea fie a unei cote fixe de ados pentru toate
produsele, fie a unor cote diferentiate pe fiecare produs in parte. Diferentierea
acestora se face tinand cont de practica din domeniul de activitate, de elasticitatea
cererii, restrictii privind rata venitului pe investitie, etc.
Utilizarea metodei cost-plus in decizia de pret a firmei raspunde obiectivului de a obtine un
nivel satisfacator al venitului pe termen lung, nu neaparat maxim.
b) Metoda mark-up pricing prin aceasta metoda se obtine adaugand la costul mediu al
produsului o marja de profit care sa asigure o remuneratie rezonabila pentru capitalul
investit si sa acopere riscurile potentiale ale productiei estimate. Aceasta marja
rezonabila de profit trebuie sa se inscrie intr-o persoectiva de lunga durata si sa aiba un
nivel care sa nu atraga noi concurenti pe piata.
c) Metoda target rate of return pricing (rentabilitatea dorita a capitalului) aceasta metoda
se foloseste de catre firmele care detin o pozitie dominanta pe piata si care pot impune un
pret concurentilor lor. Metoda presupune calcularea unei marje de profit in functie de
randamentul dorit al capitalului utilizat.
d) Metod direct pricing cele doua metode prezentate anterior contin atat limite legale de
riscurile nerealizarii sau nevanzarii cantitatii estimate de produse la preturi fixe, precum si
limite legate de realismul calculului costurilor medii, si in special a costurilor fixe medii,
mai ales in conditiile diversificarii sortimentale a productiei. Pentru depasirea acestor
limite in calculul pretului se poate porni numai de la costul variabil mediu, care contine
numai cheltuieli directe de productie.
FUNDAMENTAREA PRETURILOR LA PRODUSELE NOI
Produsul nou este definit, in general, ca un bun realizat in urma unei investitii, ce a aparut
pentru prima data pe piata, sau unei inovatii, adica unei modificari constructive si/sau functionala
esentiala.
Particularitati deosebite de fundamentare a pretului apar in cazurile cand intr-o economie
concurentiala o intreprindere realizeaza un produs care se constituie ca o modalitate total noua de
satisfacere a unei necesitati de consum sau de realizarea a unui serviciu.
Producatorul aflat practic intr-o situatie de pionierat in stabilirea pretului produsului sau
va avea de parcurs urmatoarele etape:
a. Estimarea cererii pentru produsul sau - presupune o serie de aspecte:
17
a. In ce masura produsul intereseaza consumatorii din punct de vedere al valorii

de intrebuintare si cel al utilitatii;
b. Care este ordinul de marime pentru pretul produsului, precizat ca un interval de
admisibilitate, astfel ca acesta sa fie atractiv pentru cumparatori;
c. Care este volumul vanzarilor la care poate spera producatorul pentru diferitele
valori ale pretului in cadrul intervalului de valoare anterior definit;
d. Care va fi reactia la pretul vizat din partea producatorilor si a vanzatorilor
produselor inlocuite prin noul produs;
e. Precizarea strategiei de promovare a produsului;
f. Alegerea canalelor de distributie.
CORELAREA PRETURILOR SI CARACTERISTICILE PRETULUI ETALON

In fundamentarea preturilor trebuie avute in vedere raporturile de interdependenta si
proportionalitata dintre preturi.
Corelarea preturilor este operatiune de determinare a nivelului si raportului dintre preturile
nominale ale produselor si serviciilor in functie de valoarea de intrebuintare, costurile de
productie si raportul cerere-oferta. Aceasta operaiune poate fi privita din doua puncte de vedere:
a. Ca operatiune prin care se urmareste elaborarea propunerilor de preturi la produsele noi,
pornind de la preturile produselor similare;
b. Ca o cerinta a asigurarii desfacerii normale a produselor, deoarece modificarea pretului
unui produs antreneaza nu numai modificarea cererii pentru acel produs ci si modificarea
cererii (si preturilor) altor produse.
Operatiunea de corelare a preturilor se poate face prin mai multe metode, in functie de
elementele pe care se pune accentul in corelare. In parctica sunt cunoscute metode de cprelare pe
baza costurilor, pe baza seriilor de preturi, baremelor de preturi si normativele de calcul, pe baza
compararii parametrilor tehnico-functionali, prin agregate, etc.
Indiferent de metoda de corelare folosita trebuie parcurse doua etape principale, si anume:
a. O etapa tehnica, de determinare a nivelului si proportiilor dintre preturile produselor noi si
cele ale peodusului etalon;
b. O etapa de analiza, ce consta in verificarea modului in care preturile astfel determinate
asigura eficienta economica a produsului respectiv.
Fundamentarea pretului de oferta al noului produs presupune , in toate cazurile, o comparare a
noului produs cu un produs etalon. In scopul asigurarii unei comparatoo concludente, in alegerea
produsului etalon trebuie urmarite, cumulativ, mai multe conditii de ordin tehnic si economic:
a. Produsul etalon sa aiba caracteristici tehnico-functionale cat mai apropiate de cele ale
noului produs si sa satisfaca aceeasi nevoie;
b. Caracterul productiei etalonului trebuie sa fie in concordanta cu cel al productiei
produsului nou.
c. Produsul etalon sa fie solicitat pe piata, sa aiba cerere de desfacere continua
18
d. Produsul etalon trebuie sa aiba un pret normal, care sa nu reprezinte o anomalie de pret
sau sa nu fi fost stabilit, din diferite considerente de politica economica, pe baza unor
criterii legale derogatori de la metodologia obisnuita.
PARTICULARITATILE FORMARII PRETURILOR IN CONSTRUCTII -MONTAJ

In constructii montaj particularitatile sunt:
volumul mare al lucrarilor de constructii si varietatea obiectivelor de investitii;

organizarea activitatii pe santier;
caracterul de unicat al lucrarilor;
amplasarea obiectivului presupune distante mari si lucrari de preagatire a terenului
conditii deosebite de desfacere a terenurilor.
Se utilizeaza urmatoarele preturi:

I.
preturi pe articole de deviz:

- articol de deviz este o unitate elementara de constructii (operatii);
Pretul pe articolul de devizie se stabileste pe baza:
a. normelor de deviz privind consumurile de materiale, manopera, utilaj, transport
b. preturile si tarifele practicate pe piata pentru materiale, forta de munca, chirii,
utilaje.
II.
pretul de deviz pe categorii de lucrari:

- categoriile de lucrari sunt grupe de lucrari de constructii cu caracteristici comune
delimitate pe baza criteriilor functional, constructive ( constructii industriale,
energetice, locuinte, lucrari de instalatii sanitare electrice, termice, etc).
Pretul de deviz pe categorii de lucrari se elaboreaza pe baza antemasuratorilor si cuprinde
patru capitole:
Capitolul 1. Cheltuieli directe: materiale, manopera, utilaj, transport
Capitolul 2. Cheltuieli indirecte care se calculeaza prin aplicarea unei cote la totalul
cheltuielilor directe
Capitolul 3. Cheltuieli cu introducerea tehnicii noi si plata taxei asupra terenurilor proprietate
de stat, se calculeaz[ prin aplicarea unei cote la totalul capitolelor 1 si 2
Capitolul 4. Profitul constructorului se calculeraza prin aplicarea unei rate de rentabilitate la
total capitolelor 1 +2 +3.
19
III.
p
retul de deviz pe obiecte de constructii, se stabileste prin insumarea preturilor pe
categorii de lucrari, la care se adauga TVA.
IV.
pretul de deviz al obiectului de constructie reflecta intregul volum de cheltuieli

ocazionate de obtinerea, proiectarea, realizarea pana la darea in folosinta si atingerea
parametrilor proiectati; se elaboreaza un deviz general ce reprezinta documentatia
economica prin
care se stabileste valoarea totala estimata a obiectivelor de investitii.
Devizul general se structureaza pe trei parti:

Partea 1:
Capitolul 1 cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenurilor (cumparare, demolare,
sistematizare pe verticala);
Capitolul 2 cheltiueli pentru realizarea infrastructurii obiectului;
Capitolul 3 - cheltuieli de proiectare si asistenta tehnica, cheltuieli pentru studii GEO, TOPO,
HIDRO, avize si acorduri de proiectare, de consultanta, de organizare a licitatiei;
Capitolul 4 cheltuieli pentru investitia de baza: cladiri speciale, montaj de utilaje achizitii
de utilaje;
Capitolul 5 alte cheltuieli: organizare de comisioane si taxe la banci, si alte cheltuieli
neprevazute;
Capitolul 6 cheltuieli pentru darea in exploatare: pregatirea personalului de exploatare,
probe tehnologice, expertize.
Partea a II-a valoarea ramasa a mijloacelor fixe existente incluse in cadrul obiectivului
ce se construieste, nu se finanteaza si serveste la stabilirea indicatorilor de eficienta economica si
financiara.
Partea a III-a Fondul de rulment necesar inceperii productie: cheltuieli
pentru asigurarea stocurilor pentru materii prime, materiale, salarii, necesare pentru primul
ciclu de productie.
20
STUDIU DE CAZ: EVOLUIA PREULUI DE DEVIZ I A STRUCTURII

ACESTUIA PENTRU REALIZAREA OBIECTELOR DE CONSTRUCII
Romania a avut o crestere a productiei in constructii de 8,5% in trimestrul al treilea

al anului 2013 comparativ cu precedentele 3 luni, tara inregistrand cel mai mare avans
procentual trimestrial din Uniunea Europeana, a informat marti Eurostat.
Clasamentul Biroului european de statistica ia in considerare numai 17 state, ale Uniunii
Europene, nefiind disponibile datele pentru 10 tari membre, in timp ce pentru Finlanda
informatiile privind constructiile pe trimestrul al treilea sunt declarate "confidentiale".
Avansul sectorului constructiilor in Romania fusese de 0,2% in trimestrul II din 2013, comparativ
cu primele 3 luni ale anului. De asemenea, in trimestrul I al anului 2013 Romania inregsitrase o
scadere de 0,9% a productiei in constructii fata de ultimele 3 luni ale anului 2012.
Comparativ cu anul trecut, productia in constructii din Romania a avut un avans de 8,2% in
trimestrul al III-lea al anului 2013 fata de aceeasi perioada a anlui 2012, tara noastra situandu-se
pe locul al patrulea in UE la acest capitol.
La nivelul Uniunii Europene, productia in constructii a cunoscut o crestere de 2,1% in trimestrul
al III-lea fata de precedentele 3 luni ale anului 2013. In trimestrul II, sectorul constructiilor UE
crescuse cu 1,3% fata de primele 3 luni ale anului 2013.
BULETIN STATISTIC LUNAR AL JUDEULUI DMBOVIA

PRIVIND CONSTRUCIILE
21
1. Introducere
Problema determinrii evoluiei preului de deviz n construcii a fost considerat o problem
deosebit de important, att la nivelul Uniunii Europene, ct i la nivelul statelor membre.
Direcia de Statistic a organizaiei pentru Cooperare Economic i Dezvoltare (OECD) i Biroul
de Statistic al Uniunii Europene (EUROSTAT) au elaborat n anul 1997 manualul intitulat
Surse i metode indici de pre n construcii care a servit ca model n elaborarea metodologiei
de determinare a evoluiei preului de deviz n construcii.
n ara noastr, Institutul Naional de Statistic a aplicat acest model la nivel macro, elabornd
indicele costurilor n sectorul construcii, ca o mrime sintetic prin care se msoar evoluia
costurilor practicate la realizarea lucrrilor de construcii executate ntr-o anumit perioad, fa
de o perioad de referin.
Indicii sunt calculai pentru lucrri de construcii noi, lucrri de reparaii capitale, lucrri de
ntreinere i reparaii curente. Fiecare categorie de lucrri menionate mai sus se mparte pe
cldiri rezideniale, cldiri nerezideniale, cldiri inginereti. Indicele de cost se calculeaz ca un
indice de tip Laspeyres.
Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare n Construcii i Economia Construciilor
INCERC a aplicat principiile cuprinse n manualul Eurostat pentru realizarea n anul 2008 a unei
metodologii de determinare a evoluiei costurilor obiectelor de construcii, categoriilor i tipurilor
de lucrri executate, pentru realizarea obiectivelor finanate din fonduri publice.
2. In metodologia si practica actuala evaluarea proiectelor de investitii are la baza in general
parametri statistici, respectiv nivelul pe care-l au la un moment dat preturile si tarifele practicate si
doar uneori se face evaluari pe baza de prognoza privind evolutia dinamica a acestora.
22
A. Evaluarea investitiilor in obiecte de natura activelor fixe cu caracter independent ( utilaje

fara montaj, masini, animale, munca ) se realizeaza pe baza preturilor producatorilor, de regula
preturi de productie sau achizitie, iar instrumentele care stau la baza evaluarii sunt cataloagele de
preturi.
B. Evaluarea proiectelor de investitii ce vizeaza lucrarile de constructii-montaj poate avea loc
prin folosirea urmatoarelor categorii de preturi:
a) Preturi pe obiecte de constructii;
b) Preturi de parti de obiecte, pe unitati fizice si de folosinta;
c) Preturi de deviz.
In practica noastra economica se utilizeaza indeosebi preturile de deviz, iar cu titlul de
exceptie, la constructii de locuinte opereaza si preturile pe obiecte de constructii, dar prin
intermediul preturilor de deviz. Intervin astfel trei modalitati de evaluare:
Evaluarea globala a investitiei, in faza de formulare a operatiunilor de investitii,
realizata de proiectanti sau investitori, se reflecta in studiile de prefezabilitate si chiar
de fezabilitate.
Evaluarea tehnico-economica a proiectului tehnic elaborat de catre unitati de
proiectare. In acest caz, determinarile sunt mai analitice, fara insa a avea la baza,
totusi, elementele concrete in detaliu care configureaza proiectul iar evaluarea se
reflecta cantitativ (utilaje, materiale, manopera).
3. In practica unor organisme financiare internationale, evaluarea proiectelor de investitii
are o sfera de referinta mult mai larga, in sensul ca elementele de evaluare (capacitati de
productie, volumul fizic al productiei, costuri si preturi) sunt identificate si luate in calcul in
raport cu evolutia lor pe intreaga durata de referinta (de executie si exploatare) a proiectului,
folosind in acest scop tehnici si procedee de actualizare care asigura comparabilitatea datelor.
Devizul constituie partea integrata a documentatiei tehnico- economice, mai precis a
proiectelor de executie, cu ajutorul caruia se evalueaza costul total si in structura al lucrarilor
de investitii. In practica noastra economica, pentru evaluarea investitiilor se folosesc:
-
Devizul pe categorii de lucrari (devize analitice pe stadii fizice);

Devizul pe obiect;
Devizul pe categorii de cheltuieli (devize financiare).
Devizul general.
2. Prezentarea metodologiei care st la baza stabilirii evoluiei preului de deviz

INCERC, pe baza principiilor metodologice cuprinse n Manualul Eurostat (Jurnal officiel de
IUE, 2008) a elaborat n anul 2008 o metodologie cadru de analiz i monitorizare a evoluiei
costurilor cldirilor de locuit colective, realizate prin intervenia statului, ale crei principii
metodologice se pot aplica i pentru celelalte tipuri de construcii.
23
Conform acestei metodologii, costurile unei construcii se pot urmri i analiza n funcie de
dou repere:
a. din punct de vedere al intrrilor sau al costurilor pe care le realizeaz antreprenorul;
b. din punct de vedere al preului de producie sau al ieirilor, care vizeaz preul pltit
de client antreprenorului, pentru construcia realizat.
Calculul indicilor de pre de deviz al lucrrilor de construcii, utilizeaz n principal dou
mrimi:
- ponderi (greutatea specific a unor cheltuieli din cadrul fiecrei categorii i tipuri de
lucrri precum i a unor cheltuieli aferente cotelor de final de deviz care privesc
pe executant);
- indici de pre individuali ai cheltuielilor cu resursele utilizate (materiale, manoper,
utilaj, transport).
2.1. Indicii preului de intrare (la nivel de cheltuieli directe) Ipin

Pentru evidenierea evoluiei elementelor care alctuiesc structura preului de deviz se
calculeaz indicii ponderai care msoar schimbrile intervenite n preurile/costurile
elementelor de intrare n procesul de construire (materiale, manoper, utilaj, transport).
Pentru lucrrile de inginerie civil se impune luarea n consideraie a cheltuielilor generate
de utilizarea prestaiilor cu utilaje i echipamente de construcii. Acest tip de indice exprim
de fapt evoluia costurilor de producie i de aceea, nu se recomand pentru a fi utilizai
pentru a exprima tendina real a preurilor din activitatea de execuie.
Din evalurile efectuate de INCERC n anii precedeni, se consider:
- pentru categoria CLDIRI peste 80% din valoarea cheltuielilor directe (care
reprezint de fapt costurile pe care le acoper antreprenorul) sunt determinate de
cheltuielilor cu materialele i cu fora de munc;
- pentru categoria de construcii LUCRRI DE GENIU CIVIL, peste 80% din
valoarea cheltuielilor directe sunt determinate de cheltuielile cu materialele, cu
fora de munc i cu prestaiile cu utilajele i echipamente de construcii.
2.2. Indicii preului de ieire - IPie
Acest tip de indici msoar modificrile intervenite n preul produsului realizat prin activitatea
de execuie (activitatea de construcii montaj) sau modificrile intervenite n preul pltit de
client ctre unitatea de execuie/antrepriz. Pe lng elementele cuprinse in IPin, care sunt
considerate cheltuieli directe, n analizele specifice acestui tip de indice se mai includ cheltuielile
indirecte i profitul antreprenorului.
Pentru determinarea cheltuielilor cu lucrrile de construcii montaj, sunt excluse din
elaborarea IPie cheltuielile de cumprare a terenului, cheltuielile de demolare, cheltuieli pentru
reele de utiliti diverse, onorarii pentru proiectani i arhiteci.
24
2.3. Destinaia indicilor din construcii

Principalele direcii de utilizare a indicilor de pre specifici construciilor sunt:
- evaluri n procesul de investiii din fonduri publice
(estimri iniiale, monitorizare, verificarea ncadrrii n bugetele alocate);
- ofertare/administrare/decontare a contractelor de execuie;
- analize financiare, evaluri de active, asigurri.
2.4. Elemente componente ale indicilor
Factorii standard cuprind elemente de cheltuieli cuprinse n noiune de cheltuieli directe i
anume: cheltuieli cu materiale, cheltuieli cu fora de munc, cheltuieli cu utilaje i
echipamente, cheltuieli de transport.
Componente omogene care reprezint categoriile de lucrri reprezentative pentru realizarea
construciei.
Analiza evoluiei preului de deviz al unui obiect de construcii se determin prin utilizarea
indicilor de pre, care determin modificarea preului de deviz n perioada curent, fa de o
perioada de referin. Aceast analiz pe obiecte de construcii include i evoluia preului de
deviz pe categorii de lucrri i tipuri de lucrri de construcii
(denumite
conform
metodologieicomponente omogene).
Evoluia preului de deviz se poate determina i pe categorii de cheltuieli (denumite
conform metodologiei factori standard ), prin ponderarea indicilor de pre pe categorii
de cheltuieli cu ponderea categoriei de cheltuieli n total pre de deviz din perioada de
baz.Cheltuielile indirecte i profitul se consider constante n cadrul acestei analize
a evoluiei preului.
Pe baza modelului de evoluie a preului de deviz pe obiecte de construcii, categorii i tipuri de
lucrri i a datelor de intrare n sistem (preurile resurselor, ponderea valorii categoriilor de
lucrri i a tipurilor de lucrri n total costuri directe i n totalul general al devizului,
indici de cretere a preurilor i tarifelor de resurse, se determin urmtoarele rezultate:
rapoarte cu indici de pre pe tipuri de lucrri de construcii i de instalaii ;
rapoarte cu indici de pre pe categorii de lucrri de construcii i de instalaii;
rapoarte cu indici de pre pe obiecte de construcii. Rapoartele se pot determina pe
total obiect i pe specialiti (construcii i instalaii) n construcii.
Monitorizarea evoluiei preului de deviz n construcii, necesit utilizarea unui sistem
informatic bine pus la punct, a crei gestionare trebuie s respecte urmtoarele principii:
a proiectarea sistemului trebuie s se in seama de structura lui pe module;
s fie asigurat principiul unicitii datelor (datele trebuie s fie introduse o singur
dat i s fie distribuite automat n alte locuri unde este nevoie de aceste date);
sistemul informatic s fie orientat ctre utilizatori; sistemul informatic trebuie s
asigure obinerea mai multor variante de rezultate, n funcie de variantele de
lucrri, variantele de materiale;
rezultatele s fie prezentate sub form de rapoarte; sistemul informatic
s
creeze posibilitatea mbuntirii lui, actualizrii n funcie de cerinele
25
beneficiarilor de informaii;
determinarea indicelui de cretere a preurilor resurselor (material, manoper, utilaj)
i a contribuiilor asupra salariilor s se efectueze pe trimestre sau semestre.
3. Modul de stabilire a principalelor categorii de lucrri i tipuri de lucrri, pe

obiectul de construcie analizat
Obiectul de construcie analizat este un bloc de locuine (P+4E) executat de ANL i are structura
categoriilor de lucrri aa cum a realizat-o proiectantul acestui obiect. La obiectul Bloc de
locuine (P+4E) pentru lucrri de construcii s-a stabilit categoriile de lucrri din urmtoarele
capitole.
3.1. Lucrri de infrastructur La lucrrile de infrastructur se urmresc urmtoarele
tipuri de lucrri: terasamente (spturi), cofrare, confecionare i montare armturi pentru
betoane, turnare beton, hidroizolaie, termoizolaie.
3.2. Lucrri de suprastructur La lucrrile de suprastructur se urmresc urmtoarele
tipuri de lucrri: cofrare, confecionare i montare armturi pentru betoane, turnare beton.
3.3. Lucrri de arhitectur La lucrrile de arhitectur se urmresc urmtoarele tipuri de
lucrri zidrii exterioare, compartimentri din gips carton, tencuieli interioare i exterioare,
tmplrie lemn, tmplrie PVC, placri cu gresie i faian, pardoseal cald (din lemn),
arpant, nvelitoare, zugrveli, vopsitorii, termoizolaie, finisaje exterioare. La obiectul
Bloc de locuine (P+4E) pentru lucrri de instalaii s-au stabilit categoriile de lucrri din
urmtoarele capitole.
3.4. Lucrri de instalaii sanitare La lucrrile de instalaii sanitare se urmresc
urmtoarele tipuri de lucrri: conducte de alimentare cu ap, conducte pentru scurgere, izolaii la
conducte, obiecte sanitare, armturi sanitare.
3.5. Lucrri de instalaii termice La lucrrile de instalaii termice se urmresc
urmtoarele tipuri de lucrri: conducte de alimentare cu agent termic, corpuri de nclzire,
armturi pentru corpuri de nclzire.
3.6. Lucrri de instalaii electrice La
lucrrile
de
instalaii
electrice
se
urmresc urmtoarele
tipuri de lucrri: tuburi de protecie, cabluri i conductori electrici, corpuri de iluminat, aparate
electrice de comutaie.
n vederea elaborrii indicilor de pre pentru obiectele de construcii realizate din
fonduri publice care s prezinte evoluia preului de deviz ntr-o anumit perioad, trebuie
parcurse urmtoarele etape:
- Determinarea ponderii cheltuielilor pe categorii de resurse aferente obiectului de
construcii (la nivel de total cheltuieli directe).
- Determinarea ponderii categoriilor de lucrri n valoarea total a obiectului de
construcii. Determinarea indicilor preului de intrare IPin, pe categorii de lucrri.
- Determinarea indicilor preului de intrare IPin, pe tipuri de lucrri.
- Determinarea indicilor preului de ieire IPie, pe categorii de lucrri (la nivel de
total general deviz).
- Determinarea indicilor preului de ieire IPie, pe tipuri de lucrri (la nivel de total
general deviz).
- Determinarea indicilor preului de ieire la nivelul obiectului de construcii.
26
Pentru determinarea indicilor privind evoluia preului de deviz se calculeaz att

ponderea factorilor standard din valoarea obiectului de construcii (la nivel de total cheltuieli
directe i total general deviz) ct i ponderea factorilor standard n categoriile/tipurile de
lucrri de construcii. De asemenea, este necesar determinarea ponderii componentelor
omogene (ponderea categoriilor de lucrri n valoarea obiectului de construcii i
ponderea tipurilor de lucrri n valoarea categoriei de lucrri). Ponderile calculate n aceast
faz pot fi definite ca ponderile perioadei de baz, lundu-se ca referin trim.I 2010.
Categoriile de cheltuieli sunt cele definite prin devizul pe categorii de lucrri i pe care
legislaia n vigoare le recunoate, respectiv:
a. cheltuielile cu materialele i produsele ce se pun n oper;
b. cheltuielile cu manopera de execuie;
c. cheltuielile cu utilajele i echipamentele necesare n realizarea lucrrilor;
d. cheltuielile cu mijloacele de transport necesare pentru transportul materialelor
i produselor;
e. cheltuielile indirecte, legate de costurile proprii antreprenorului aferente
lucrrilor.
La aceste cheltuieli se adaug profitul, care reprezint beneficiul pe care i-l estimeaz
antreprenorul.
Cea mai mare parte dintre aceste categorii de cheltuielile, de la a pn la d,
reprezint elemente definite prin metodologie ca fiind Factori Standard (FS) ce se includ n
elaborarea IPIn (indicele preului de intrare).Indicele preului de iesire IPIe include categoriile
de cheltuieli de la a la e la care se adaug profitul.
Pentru constituirea datelor fa de care se elaboreaz indicii i implicit se calculeaz
ponderile, s-a stabilit valoarea fiecrei lucrri utiliznd norme de consum de resurse, preuri i
tarife de servicii la momentul de referin, respectiv trim.I 2010, prin aplicaii de deviz pentru
fiecare obiect de construcii separat ct i pentru fiecare tip de lucrare ce aparine
obiectului pentru care se vor elabora indici de pre. Pentru obiectele analizate, normele de
deviz utilizate n vederea determinrii valorii lucrrilor de construcii i instalaii sunt cele
cuprinse n Indicatoarele orientative de norme de deviz n vigoare. Determinarea ponderii
categoriilor de lucrri i a tipurilor de lucrri s-a fcut prin ntocmirea devizelor specifice att
a categoriilor de lucrri ct i a tipurilor de lucrri componente ale categoriilor de lucrri
respective.
Aa cum s-a artat mai sus, perioada de referin s-a considerat trimestrul I 2010 fa de
care s-au introdus n calculul devizelor att preurile materialelor ct i tariful pentru manoper
i cel al nchirierii de utilaje de construcii i al transportului materialelor i produselor.
Pentru determinarea ponderilor la nivel de total deviz general s-au luat n calcul
cheltuielile indirecte de 10%, respectiv beneficiul (profit) de 5%. Pentru acest obiect s- au
calculat ponderile prezentate n Tabelul 1.
4. Determinarea indicilor de cretere a preurilor principalelor categorii de lucrri
n funcie de tipul de lucrare
Indicii au fost determinai pe urmtoarele capitole de cheltuieli:
cheltuielile cu materialele i produsele ce se pun noper;
cheltuielile cu manopera de execuie;
cheltuielile cu utilajele i echipamentele necesare n realizarea lucrrilor;
cheltuielile cu mijloacele de transport necesare pentru transportul materialelor
27
i produselor.
Pentru cheltuielile indirecte, legate de costurile proprii antreprenorului aferente
lucrrilor si pentru profitul, care reprezint beneficiul pe care i-l estimeaz antreprenorul, nu
s-au determinat indici de cretere, acetia rmnnd mereu 1,0.
4.1. Modul de elaborare al indicilor de pre Elaborarea indicilor se va face pentru indici
individuali de pre ai resurselor utilizate (materiale, manoper, utilaj, transport).
Pentru materiale. Pentru preul materialelor, se recomand ca acestea s fie culese
de la furnizori. Se vor selecta preurile de la 3-5 furnizori care au cea mai mare cot de pia
pentru materialele respective. Analiza urmeaz a se face pe baza preurilor la materiale, fr
TVA. Pentru fiecare material preponderent, specific tipurilor de lucrri aferente categoriilor de
lucrri ale obiectivului de construcii respectiv, se vor stabili preuri medii n funcie de
numrul furnizorilor i de ponderea acestora pe pia (Material preponderent al unui tip de
lucrare este cel care are ponderea valoric cea mai mare n cadrul tipului de lucrare). Pentru
materialele care au preurile n valut analiza se face innd cont de cursul valutar lei/EURO,
lei/USD stabilit de BNR n ultima zi a ultimei luni a trimestrului. Preurile materialelor sunt
preurile de vnzare ale furnizorilor nelundu-se n consideraie facilitile oferite de acetia
n funcie de cantitile solicitate de ctre antreprenori i de modul de plat. Indicele de pre
pentru cheltuielile cu materialele preponderente se determin astfel:
Ipre mat. = Pre mediu nivel perioad curent/Pre mediu nivel perioad de baz.
Tabelul 1. Ponderea cheltuielilor pe categorii de resurse (factori standard n valoarea

total a obiectului) pe specialiti, la nivel de total cheltuieli directe.
Lucrrile de construcii au o pondere de 87,01 % n valoarea total a obiectului de

construcii, iar lucrrile de instalaii au o pondere de 12,99 % .
Tabelul 2. Ponderea factorilor standard pe categorii de lucrri, la nivel de total general

28
deviz.
Tabelul 3. Ponderea factorilor standard pe tipuri de lucrri la nivel de total general deviz
Ponderea factorilor standard (%)
Tipuri de lucrri
Material Manoper
e
0
1
2
Infrastructur
100,00
Terasamente
1,17
17,82
Cofraje
21,95
58,19
20,01
Armturi pentru betoane 63,29
Turnare beton
65,08
11,48
Hidroizolaie
72,96
13,50
Termoizolaie
82,26
4,19
Suprastructur
100,00
Cofraje
14,62
56,37
22,50
Armturi pentru betoane 61,02
66,87
9,83
Turnare beton
Arhitectur
71,69
10,70
Lucrri de zidrie
Compartimentri gips61,43
24,61
carton
83,36
3,15
Tmplarie lemn
86,12
0,42
Tmplarie PVC
Confecii metalice
65,47
20,92
0
1
2
Tencuieli
17,97
57,05
49,91
33,12
Placare gresie, faian
Pardoseal cald
70,59
14,78
(parchet)
Vopsitorii
30,43
56,15
Termoizolaii
77,06
9,24
arpant
56,11
20,79
nvelitoare
63,37
20,30
Instalaii sanitare
100,00
Conducte alimentare
42,45
44,13
63,82
22,76
Conducte scurgere
Utilaj Transpor
t
3
4
Total
general
Cheltuie
8,66
8,66
8,66
8,66
8,66
8,66
4,76
4,76
4,76
4,76
4,76
4,76
100,00
100,00
100,00
100,00
100,00
100,00
42,07
7,54
20,82
24,78
2,96
1,84
15,58 0,01
2,72 0,33
0,37 9,51
8,66
8,66
8,66
4,76
4,76
4,76
100,00
100,00
100,00
2,31
0,54
1,87
0,00
8,66
8,66
4,76
4,76
100,00
100,00
23,31
48,91
27,77
100,00
13,80
6,15
0,07
0,04
0,19
3
5,23
2,76
1,21
0,00
0,29
9,68
2,91
0,00
0,00
0,00
4
6,33
0,78
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
8,66
8,66
8,66
5
8,66
8,66
8,66
8,66
8,66
8,66
8,66
4,76
4,76
4,76
6
4,76
4,76
4,76
4,76
4,76
4,76
4,76
100,00
100,00
100,00
7
100,00
100,00
100,00
100,00
100,00
100,00
100,00
6,55
24,26
3,45
8
12,32
13,58
5,36
5,41
3,32
3,54
2,26
0,00
0,00
0,00
0,00
8,66
8,66
4,76
4,76
100,00
100,00
27,14
13,23
12,15
6,44
2,93
0,49
0,12
0,13
29
55,44
0,00
0,36
9,53
0,00
0,00
Pondere tip de
lucrare n

Obiecte sanitare
77,13
9,45
77,23
9,35
Armturi sanitare
Izolare conducte
65,54
21,04
Cmine vizitare
39,86
46,72
Instalaii termice
100,00
81,04
5,32
Corpuri de nclzire
Armturi de nchidere
83,37
3,21
Conducte agent termic
31,40
49,19
0
1
2
Instalaii electrice
100,00
22,80
63,78
Tuburi izolante
59,14
27,44
Cabluri i conductori
electrici electrice
56,65
29,93
Aparate
Corpuri de iluminat
76,90
9,68
Tablouri electrice
50,68
25,09
Paratrsnet
28,59
57,74
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
8,66
8,66
8,66
8,66
4,76
4,76
4,76
4,76
100,00
100,00
100,00
100,00
34,39
14,78
8,29
2,18
0,23
0,00
5,99
3
0,00
0,00
0,00
4
8,66
8,66
8,66
5
4,76
4,76
4,76
6
100,00
100,00
100,00
7
36,45
26,21
37,34
8
0,00
0,00
0,00
0,00
10,81
0,25
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
8,66
8,66
8,66
8,66
8,66
8,66
4,76
4,76
4,76
4,76
4,76
4,76
100,00
100,00
100,00
100,00
100,00
100,00
36,70
21,03
6,72
14,22
13,30
8,03
Pentru manopera. Pentru analiza evoluiei preurilor pe baza indicilor de pre se

utilizeaz veniturile salariale medii brute ale personalului n construcii calculate i publicate
lunar de ctre Institutul Naional de Statistic (INS). Potrivit definiiilor INS, ctigul salarial
nominal brut cuprinde salariile, respectiv drepturile n bani i n natur cuvenite salariailor
pentru munca efectiv prestat (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de
salarizare aplicat, sporurile i indemnizaiile acordate ca procent din salariu, sau n sume
fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii, sumele pltite pentru timpul nelucrat (indemnizaiile
pentru CO i de studii, zile de srbtoare, i alte zile libere, sumele pltite din fondul de salarii
pentru CM), premiile, primele de vacan i alte sume pltite din fondul de salarii potrivit
prevederilor legislaiei n vigoare sau contractelor colective de munc. Se mai includ sumele
pltite din profitul net i alte fonduri. Cheltuielile cu manoper vor include i obligaiile
antreprenorilor ctre bugetul de stat i ctre fondurile
- speciale, conform prevederilor legale n vigoare:
- contribuiile de asigurri sociale;
- contribuiile de asigurri sociale de sntate;
- contribuiile la fondul de omaj;
- contribuiile pentru prevenirea mbolnvirilor i accidentelor;
- contribuiile pentru concedii i indemnizaii; contribuiile la fondul garantare
salarii, etc., existente la data elaborrii indicilor afereni manoperei.
Indicele de pre pemtru cheltuielile cu manopera se determin astfel:
Ipre manoper = Salariul mediu brut din ultima lun a periodei curente/Salariul mediu brut
din ultima lun a perioadei de baz.
Pentru utilaje. Determinarea indicelui de pre pentru aceast categorie de cheltuieli se
bazeaz pe trei categorii semnificative de servicii cu utilajele i anume: utilaje pentru lucrri
de terasamente, utilaje de ridicat, utilaje pentru lucrri de betoane. Analiza se face pe baz de
tarife orare de nchiriere pentru utilaje de la 3-5 prestatori de asemenea servicii. Pentru cele trei
tipuri de utilaje se calculeaz media aritmetic a tarifelor de inchiriere.
Indicele de pre pentru cheltuielile cu utilajele se determin astfel:
Ipre utilaje de terasamente = Tariful mediu al perioadei curente/Tariful mediu al
perioadei de baz
Ipre utilaje de ridicat = Tariful mediu al perioadei curent/Tariful mediu al
30
perioadei de baz
Ipre utilaje pentru lucrri de beton = Tariful mediu al perioadei curente / Tariful
mediu al perioadei de baz
Pentru trasportul materialelor cu mijloace auto. Determinarea indicelui de pre pentru

aceast categorie de cheltuieli se bazeaz pe urmtoarele categorii semnificative de mijloace de
transport i anume autobasculante, autocamioane, autoremorchere, autovehicule de transport
special amenajate, autobetoniere. Analiza se face pe baz de tarife orare de nchiriere pentru
mijloace de transport de la 3-5 prestatori de asemenea servicii.
Indicele aferent cheltuielilor cu transportul auto al materialelor se calculeaz astfel:
Ipre transport = Suma indicilor de pre a mijloacelor de transport/Numrul de tipuri de
mijloace de transport.
5. Determinarea indicilor de pre ai principalelor categorii de lucrri pe tipuri de
cheltuieli
Determinarea indicilor de pre a principalelor categorii de lucrri pe tipuri de
cheltuieli se face n funcie de tipul de lucrri, aferent fiecarui obiectiv analizat.
n studiu s-a considerat ca perioad de baz trimestrul I 2010 iar ca perioad curent
trimestrul III 2010.
Stabilirea materialelor preponderente ale tipurilor de lucrri corespunztoare

categoriilor de lucrri la categoria de lucrri Infrastructur
La categoria de lucrri Arhitectur
31
La categoria de lucrri Suprastructur:
La categoria de lucrri Instalaii sanitare:

Tipuri de
Materiale
lucrri de
preponderente
Conducte
eav
polipropilen
reticular
alimentare cu
ap
D = 20
mm
Conducte
Tub
polipropilen
scurgere
scurgere
D = 90
Obiecte
sanitare
Cad
demm
baie tabl 1700
Tipuri de
Materiale
mm
Armturi
sanitare
Baterii
monocomand
lucrri
preponderente
Corpuri
Radiator
din oel tip panou
lavoar 1
model
de
1/4"
Izolare conducte22 600
Cochilii
vat
nclzire
x 800
mmmineral D
Armturi
= 89 mm, gr = 70 mm
de
Robinete pentru radiatoare
Cmine vizitare
Crmid plin 240 x
nchidere
Conducte
115 x 63 mm
agent termic
eav neagr din oel D=1/2"
U.M.
m
m
buc
U.M.
buc
buc
m
buc
Buc
m
La categoria de lucrri Instalaii termice:
32
5.1. Determinarea indicilor de pre ai principalelor categorii de lucrri la nivel de

cheltuieli directe (Total I) Determinarea indicilor de pre ai principalelor categorii de lucrri la
nivelul cheltuielilor directe (Total I) se efectueaz respectnd modul de lucru prezentat n
programul
Evoluia preurilor la obiective de construcii elaborat n cadrul fazei 3 a contractului
nr.398/2009, parcurgnd urmtoarele etape:
Pentru categoria de cheltuieli Materiale se determin creterea valorilor tipurilor de
lucrri, n funcie de indicele de cretere a materialelor preponderente fiecrui tip de lucrare.
Se calculeaz valoarea categoriei de lucrri corespunztoare acestui tip de cheltuieli, prin
nsumarea valorii tuturor tipurilor de lucrri.
Indicele de creete a preului categoriei de lucrri la nivel de cheltuieli directe, se
determin fcnd raportul dintre valoarea cheltuielilor directe din perioada curent (trim.III) la
valoarea cheltuielilor directe din perioada de baz (trim.I).
n acelai mod se determin i pentru celelalte categorii de cheltuieli (manoper, utilaj,
transport).
5.2. Indicele de cretere a preurilor categoriilor de lucrri la nivel de total general
Se determin identic, cu meniunea c se iau n consideraie pe lng cheltuielile directe,
cheltuielile indirecte i profitul a cror indici de cretere rmn totdeauna constani, respectiv
1,00. Valorile pe categorii de lucrri i pe tipurile de lucrri aferente fiecrei categorie de
lucrare cuprins la obiectivele de construcii analizate i prezentate n tabelele de mai jos
sunt extrase din devizele pe categorii de lucrri ale fiecrui obiectiv de construcie n parte
i apar de asemenea i n programul Evoluia preurilor la obiective de construcii.
La categoria de lucrri Instalaii electrice:
33
Concluzii
Determinarea indicilor de pre pe total obiect se face identic cu indicii de pre pe
categorii de lucrri afereni lucrrilor de construcii i de instalaii pe modelul existent n
tabelul 1, unde se vor introduce indicii de pre corespunztori categoriilor de lucrri pentru
construcii i instalaii.
Indici pe categorii / tipuri de lucrri

Manope Utilaj Transp Cheltui Profit
r
ort
eli
indirec
2
3
4
6
5
Categorii /
Materia
tipuri de
le
lucrri
0
1
2. SUPRASTRUCTUR
Valori 2010
401.231,
Trim I
Indice 32
1,0
6
Valori 2010 Trim 425.658,
III
34
208.099,
01
1,0
0
208.099,
01
39.225,
37 1,0
0
39.225,
37
21.743,
59 1,0
1
22.004,
51
67.029,
93 1,0
0
67.029,
93
2.1 Cofraje
Valori 2010
Trim I
Indice
Valori 2010 Trim
III
101.754,
28
1,0
0
101.754,
28
28.114,
04 1,0
0
28.114,
04
27,0
41,0
1
27,3
6
15.627,
71 1,0
0
15.627,
71
26.381,
71 1,0
5
27.700,
79
2.2 Confecionare i montare armturi

pentru
betoane231.079, 85.212, 10.317,
Valori 2010
Trim I
Indice 26
1,1 41 1,0 72 1,0
0
0
0
85.212,
10.317,
III
19
41
72
2.3 Turnare
beton
Valori 2010
143.770,
Trim I
Indice 35
1,0
0
III
35
21.132,
32 1,0
0
21.132,
32
1.263,3 32.787,
9 1,0 28 1,0
1 32.787,
0
1.278,5
5
28
793,6 20.453,
1 1,0 16 1,0
0
1
793,6
20.698,
1
60
18.614,
94 1,0
0
18.614,
94
34
36.866,
46 1,0
0
36.866,
46
7
774.195,
69
1,0
3
798.883,
62
8.595,2 180.500,
4 1,0 02
1,0
0 181.819,
1
8.595,2
4
42
18.033,
00 1,0
0
18.033,
00
378.693,
06
1,0
6
401.816,
15
10.238,
22 1,0
0
10.238,
22
215.002,
61
1,0
0
215.248,
05
BIBLIOGRAFIE
Clasificarea activitilor din economia naional CAEN rev

2/2008.
HG nr.28/09.01.2008, privind aprobarea coninutului cadru al documentaiei tehnico economice aferente
investiiilor publice, precum i a structurii i metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiectivele de investiii i lucrri de intervenii.
I.N.S. - Buletinul Statistic Lunar. I.N.S. - Buletinul Statistic de Preuri. Jurnal officiel de
IUE, 2008.
35

Formarea Prețurilor În Construcții

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Formarea Prețurilor În Construcții

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

Problema determinrii evoluiei preului de deviz n construcii a fost considerat o

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

Definirea mecanismului preturilor vizeaza, in primul rand, sistemul de preturi care

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

FUNCIILE PREULUI N ECONOMIA CONCURENIAL

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

CATEGORII I FORME DE PREURI

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

RELATIILE DINTRE PRETURI

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

STABILIREA PRETURILOR. PRINCIPALELE METODE DE STABILIRE A

Stabilirea preturilor prin concurenta

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

Concurenta reprezinta confruntarea deschisa, rivalitatea sau cooperarea dintre agentii

FORMAREA PREURILOR IN ECONOMIA DE PIA

Formarea pretului pe piata cu concurenta perfecta

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

Formarea preturilor in conditiile monopolului

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

METODE DE STABILIRE A PRETURILOR IN FUNCTIE DE PRETURILE

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

3. Metoda coeficientului comun ideal

METODE DE STABILIRE A PRETURILOR PE BAZA DE COSTURI

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

b) Baza pentru fundamentarea pretului prospectiv in raport cu momentul calculatiei

ACTUALIZAREA COSTURILOR DE PRODUCTIE SUB INFLUENTA FACTORILOR

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

Principalii factori care determina modificarile ale costurilor sunt:

Costul total se calculeaza, pe articole de calculatie, dupa urmatoarea relatie:

STRATEGII DE FUNDAMENTARE A PRETURILOR PE BAZA COSTURILOR

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

de materiale sau un cost de absorbtie sandard, obtinut prin adaugarea la

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

a. In ce masura produsul intereseaza consumatorii din punct de vedere al valorii

CORELAREA PRETURILOR SI CARACTERISTICILE PRETULUI ETALON

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

PARTICULARITATILE FORMARII PRETURILOR IN CONSTRUCTII -MONTAJ

volumul mare al lucrarilor de constructii si varietatea obiectivelor de investitii;

Se utilizeaza urmatoarele preturi:

preturi pe articole de deviz:

pretul de deviz pe categorii de lucrari:

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

pretul de deviz al obiectului de constructie reflecta intregul volum de cheltuieli

Devizul general se structureaza pe trei parti:

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

STUDIU DE CAZ: EVOLUIA PREULUI DE DEVIZ I A STRUCTURII

Romania a avut o crestere a productiei in constructii de 8,5% in trimestrul al treilea

BULETIN STATISTIC LUNAR AL JUDEULUI DMBOVIA

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

A. Evaluarea investitiilor in obiecte de natura activelor fixe cu caracter independent ( utilaje

Devizul pe categorii de lucrari (devize analitice pe stadii fizice);

2. Prezentarea metodologiei care st la baza stabilirii evoluiei preului de deviz

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

2.1. Indicii preului de intrare (la nivel de cheltuieli directe) Ipin

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII

2.3. Destinaia indicilor din construcii

FORMAREA PREURILOR N CONSTRUCII