Esenta si functiile preturilor in economia de piata

Functionarea economiei de piata este conditionata de existenta preturilor care reprezinta cea mai
complexa forma de masurare economica in expresie monetara a bunurilor reproductibile. Pretul se
prezinta ca un fenomen de o foarte mare complexitate, fiind rezultatul intersectarii unei multitudini
de factori dinamici.In procesul definirii pretului - ca si in cel al valorii economice - se manifesta o
multitudine de idei.
Pretul poate fi definit ca fiind masurarea unui bun material sau serciu in expresie monetara1.
Conform teoriei obiective a valorii, pretul este expresia monetara a valorii marfurilor, aceasta avand
la baza munca incorporata in marfa. Conform conceptiei subiective a valorii, pretul exprima
utilitatea marginala a produsului convertita in unitati monetare. Aceasta (teoria marginalista) isi
concentreaza atentia asupra raritatii bunurilor, a masurii in care acestea, direct sau indirect, satisfac
nevoile; pretul aparand in acest context ca un indice de raritate". Sintetizand multitudinea de
conceptii, se poate aprecia ca pretul este un instrument complex de masurare monetara (baneasca),
care reflecta, in marimea lui, atat cheltuielile de munca efectuate pentru obtinerea bunului, cat si
utilitatea acestuia, cererea si oferta, raritatea, ca si alte variabile (unele neeconomice)1.In
mecanismul economiei de piata, preturile joaca un rol deosebit, oferind o paleta larga de informatii
necesare in procesul decizional al agentilor economici si pentru intregul sistem economic.
Prin evolutia lor, preturile semnalizeaza producatorilor preferintele cumparatorilor potentiali, iar
acestora din urma le arata modificarile intervenite in conditiile de combinare si consumare a
factorilor de productie. Preturile sunt cele care regleaza prioritatile in producerea bunurilor
economice, orienteaza agentii economici in alocarea factorilor de productie de care dispun, potrit
cerintelor reflectate de volumul si structura cererii solvabile2.
Asadar, pretul nu reprezinta doar o categorie valorica; el are importante functii economice, relevand
rolul sau de parghie economica de mare insemnatate. De regula se apreciaza ca preturile indeplinesc
urmatoarele functii:
a) Functia de calcul, de masurare a cheltuielilor si rezultatelor; prin intermediul preturilor capata
expresie monetara atat cheltuielile, cat si veniturile agentilor economici si dene posibila edentierea
dimensiunilor diverselor actitati la nivel microeconomic si macroeconomic. Din acest punct de
vedere, pretul apare ca instrument de analiza si fundamentare a deciziilor economice.
b) Functia de informare, in principal cu prire la situatia pietei, abundenta sau raritatea factorilor de
productie, raportul dintre cererea si oferta de bunuri materiale si sercii. Miscarea preturilor
orienteaza sistematic atat optiunile, cat si deciziile producatorului prind productiile cele mai utile si
investitiile cele mai eficiente, cat si optiunile si deciziile consumatorilor prind cumpararea cea mai
avantajoasa a bunurilor de care au nevoie. Astfel pretul apare ca un sistem de semnale care
coordoneaza si face coerente deciziile agentilor economici - producatori si consumatori, ca o
modalitate de impartire intre consumatori a unei cantitati limitate de bunuri materiale si intre
producatori a unei oferte limitate de factori de productie3.
c) Prit in legatura cu cererea si oferta, pretul indeplineste si functia de corelare dintre cele doua
categorii ale pietei. Prin jocul preturilor pe piata - in functie de cerere si oferta - sunt corectate si
eliminate dezechilibrele ce apar, se realizeaza pretul de echilibru si cantitatea de echilibru pentru
fiecare marfa.
d) Functia de stimulare a agentilor economici; pretul reprezentand un element motivational puternic,
pe de o parte, al actiunilor permanente ale producatorilor pentru reducerea costurilor si cresterea
renilitatii, imbunatatirea calitatii produselor si alinierea lor la cerintele reale ale pietei, pentru
perfectionarea conditiilor de productie si de distributie a marfurilor, iar pe de alta parte, al optiunilor
consumatorilor prind bunurile capabile sa satisfaca superior nevoile lor si dirijarea presiunii acestora
asupra producatorilor.
e) Functia de recuperare a costurilor si de distribuire a veniturilor. Pretul, prin nivelul sau, trebuie sa
asigure pentru agentii economici ofertanti acoperirea costurilor, recuperarea cheltuielilor facute cu
obtinerea de bunuri economice. in afara acestei cerinte minime, nu poate fi vorba de continuarea
actitatii economice. in plus, pretul trebuie sa aiba un asemenea nivel incat sa permita si obtinerea
unui profit considerat normal de catre intreprinzator. Pentru ca pretul de vanzare este dat de
conditiile pietei, iar pentru aceeasi marfa costurile difera de la un agent economic la altul, in functie
de calitatea actitatii desfasurate, venitul incasat prin intermediul pretului va fi mai mare pentru cei
care au costuri mai mici si invers. Astfel, prin intermediul preturilor se realizeaza o distribuire/
redistribuire a veniturilor intreprinzatorilor si se asigura motivatia reducerii costurilor.In concluzie,
pretul, prin functiile ce le indeplineste, dene unul din principalele instrumente de functionare a
economiei de piata.