Figuri de stil si procedee de expresivitate

Moduri predicative:

Prezentul indicativului exprima actiuni simultane cu

Indicadivul momentul vorbirii, dar poate avea si alte valori.
Prezentul istoric sau narativ exprima sendul de perfect ( Mihai Viteazul
intra in Alba-Iulia ) . Prezentul iterative indica actiuni care au loc periodic
(Merge zilnic la munca ) . Prerentul gnomic sau etem amta adevaruri
permanente (Buturuga mica rastoarna carul mare.) sau fenomene vesnice
(Luna se roteste in jurul pamantului , iar aceasta in jurul soarelui.) .
Prezentul poate avea valoare de viitor ( Maine merg la munte.) sau de
imperative (Spui ce mai ai de spus si pleci!).
Imperfeptul aratao actiune desfasurata de-a lungul unei perioade de
timp trecute , simultana cu alta actiune trecuta ; de aceea, imperfectul este
timpul naratiunii . Poate aveavaloare de imperfbct narativ sau
descriptive(Pe atunci priveam norii ore in sir.), valoare interativa ($g
intalneau zilnic.), valoare de conditional perfect (Daca t4ceai, filozof
ramaneai.)sau de optativ (yoiAng sa stiu ce mai faceti.)
Ca timp al povestirii , imperfectul este si indicele trecerii de la
realitate la imaginar (In vis se {acea ca erai imparat.)
In limba literara o in scris , pe&ctul $implu exprima rapiditate cu care
petrecut
s-a
o aptiune si faptul ca ea s-a incheiat inaintea prezentului. De
perfectul
aceea
simplu este utilizat in naratiuni in care miscanle/actiunile
produc
personajelor se
rapid sau de la sine sau cand este introdusa o replica
a unui personaj , in dialog (-As pofti o salata din Gradina Ursului - zise
imparatul. Ion Creanga) .Poate exprima ironia(Ca bina mai zisesi!) sau
reprosul (Venisi sit u, in sfarsit!).
Perfectul simplu se mai inffebuinteazainvorbirea curenta regionala.
Perfectul compus exprima o actiune realizata in trecut si incldeiatain
momentul relatarii ei , avand de obicei valoare absoluta (Ag_giltt cartea)
.Poate fi utilizat si cu valoare relative : mai mult ca perfect (Inainte de a
pleca a salutata pe toata lumea.) , viitor anterior (Pana se decide , l-q4[
lamurit.) , viitor (Acu chiar ca am plecat. . ) .
Poarte fi utilizat tureori cu forma inverse (-Mai auzit-?i dumneata,
cumnat4 una ca asta [ ...] !?Ion Creanga) sau cu intercalarea unor forme
nearticulate ale pronumelui (Alege-ti una din doua, caci altfel dau cinstea
pe rusine . .. lauzitu-m:ai? Ion Creanga), ca marca a oralitatii.
Mai, mult ca perfectul arata ca actiunea s-a desfasurat in trecut si s-a
incheiat inaintea altei actiuni din trecut . Cealalta actiune trecuta poate fi
neexprimata sau sugerata de un gerunziu sau de un supin ( De exemplu :
Vorbind de una de alta, timpul trect4se repede . Se facuse foc laaun;/'
vestilor.).
Viitorul indica o actiune care se petrece dupa momentul vorbirii .
Uneori viitorul poate fi folosit ca pertegll(Dupa infaptuirea uunirii,
domnitorul va incerca sa obtina recunoasterea ei pe cale diplomatica.) sau
poate avea valoare de viitor anterior (Dupa ce aveti citi textul , vom discuta
mesajul sau .). Viitorul mai poate avea valoarea lnodulpi imnerativ
(Decizia va fi dusa la indeplinire.), prezumtiv (Asa o fi, n-o fi asa ...),
optativ (Am sa va rog sa fiti mai atent.).
Utilizarea viitorului popular in textul literar este o mrca a oralitatii.

Conjunctivul

Conditional Optativ

Imperativul

Viitorul anterior exprima o actiune crre urmeazasa aiba loc dupa

momentul vorbirii si inaintea altei actiuni viitoare , este un timp folosit rar
si liwesc, dar formele populare (oi fi spus, ati fi spus), omonime cu
prezumtivul , sunt marci ale oralitatii.
Prezentul conjunctiv exprima nesiguranta, dorinta (Sa
Sarim in luntrea mica ... Mihai Eminescu ), o actiune viitoare (Sa raspund
sau san u raspund.) sau situate in timp (Eu sa muncesc , iar tu sa stai? ) ,
dar poate avea si valoare de imperative (Sa asculti sfatul meu!). Pe&cju!
cgniunctiv esprima concesia, indoiala (N-ar fi scos o vorba , sa-l_fi picat
cu ceara ! ) sau conditia in trecut (O ora sa fi fost amici . .. Mihai
Eminescu).
dorinta (JeluiConditional-optativul exprima o actiune realizabila,
m-as si n-am cui. Folclor; in blesteme, Mancai-ai coada!) si conditia
indeplinirii dorintei (De-ar sti omul ce-ar pati , dinainte s-ar pazi.) Formele
inversate apar in vorbirea populara sau in constructii affective (mira-m-as!)
Imperativul exprima o actiune realizabila, un ordin o o dorinta o
rugaminte (Vino-n codru la izvorul I Care tremura pe prund. Mihai
Eminescu.)

Modwi nepredicative
Infinitivul
InfiRitivul denumeste o actiune continua, ca process; infinitiwl mai
poate avea valoare de conjunctiv, de imperativ sau de gerunziu.
Gerunziul
Gerunziul exprima o actiune in desfasurare , simultan cu o alta
actiune; in enunturi exprima insusiri ale verbelor (De-atatea nopti aud
plouand / Aud materia plangand . George Bacovia).

Participiul
Participiul denumeste actiunea suportata sau savarsita de un obiect
prin conversiune, devine adjective (fericit, multumit, linistit etc.) , iar
unele devin substantive prin articulare (Tot patitu-I priceput.).

Supinul

Supinddenumeste actiunea, fiind uneori echivalent inprezentul (Usor de

spus , greu de facut ) ; actiunea exprimata de supin reprezinta scopul ( Ce
mai este de facut ? ) , mai rar cauza (De urat ma duc de-acasa/ Si uratul nu
ma lasa . Ion Creanga ) unei actiuni expuse anterior.

ELEMENTE DE TEORIE LIIERARA

MVELURILELIMBII
NTYELMORTOLOGIC

. Substantive concret vs. abstracte

. SubstantivelearticulatehoGretexpdmdunicitate4 individualitatea
. adjectivele sugereazd nuantele, imaginile picturale
. adjectivele pmvenite din verbe la participiu pdstreazn ecouri ale unor procese incheiate sau frlinte;
sugerazd o transformare liunaicii
. pronumele personale EU sustine caracterul confesiv al operei
. conjunclia copulativd $i conferi cursivitate (repetarea conjunc{iilor sau a propozitiilor au acelagi
efect)
I verbul este nucleul exprimdrii, reprezinti o sursi majorii de expresivilate artistici.
Modurile/ Timpurile verbale
. PREZENTUL- se inscrie intr-un continuum temporal, ffrd inceput gi fdrn sf6rgit, inglob6nd cele
trei perspective temporale: trecut, prezent qi viitor; sugereazi generalizarea unei stiri, triiri
. IMPERX'ECTUL- este un timp ce inftti$eaze o succesiune de evenimente ale trecutului. Este un

timp al evocbrilor concnet gi imagine vie a migcdrii, deschiz6ndu-se atet spre trecut oet gi spre prezent.
(este sesizat debutul frri a fi terminat?i Bctiunea" este un proces nedesivirgit) sugereazi o teirc fiecutl"
dar apropiatii de momentul prezentului, sugereazi o starc permanentizatll in sufleul eului liric
PERtrtCTUL SIMPLU- oferd vivacitate imaginilor descriptive; exprim[ o acliune trecutii 9i

.
terminata recent.
. PERX'ECT COMPUS- MMCP- exprimd o actiune trcutd ti terminatd, irevocabiltr (este un ficut

consumat, care iqi aqteaptd finalitltile iar Mmmcp sugereazd un trecut angajat ln procezualitate)
exprimtr trdiri trecute, pe care eul liric le retrtriege nostalgrc gi asupra cdrora este congient ctr nu mai
poate reveni
YIITOR[IL- este un timp al reprezentirii unei lumi posibile, prelungindu-se intr-o duratd
imaginarfi nu are limit{" poare conduce spre infnit; transmite incrtitudinea" imposibilitatea implinirii
MODIIL INDICATW- exprimi o ac{iune cert5" enunt6nd fapte considerate reale.
MODIIL CONJIINCTIV- exprimi o actiune posibil realizabili; semnalizeazi treoerea de la
dimensiunea realtr la cea ideald
MODUL CONDITIONAL OPTATIV- exprimi o actiune ce s poate realiza in dependenttr cu o
conditie (la perfect actiunea este irealtr)
MODUL IIIFIIIITIV- are tIs{turi duble de tip verbal pi nominal (are o tenti de nominalizare)
MODUL GERIINZIU- surprinde o ac{iune in desfEgurare, continu4nd spre infinit spre
atemporalitat
MODIIL PARTICIPIU- exprimd o aclirme incheiatti sau rezultatul ei, implic6nd o valoare
temporald tcute
MODIIL SUPIN exprimtr in chip general, abstract a4iunea procesul sau stalea vizute ca
potentialitare
Interjecla exprimd emotiile gi pasiunile, sentimentele putemice pi profunde de care sunt adesea
pdrrunse ideile discursului
Numeralul exprimii precizia sau cifra fatidicd

.
r
.
.
.
.
.
.
.
r
NIVEL T'ONETIC
. Vocalele creeazd o anumitll muzicalitate
r A-O sugereaza mirimeq depdrtarea" necuprinsul
. I-U pot trzi o stare de durere, produc o impresie de delicate{e
r Consoanele sporesc efectul de monotonie
. L, & V, J suqin ideea unei neintrerupte curgeri

Accntul evidentiazd anumitti stllri interioare, ajutd la fixarea unui rifin; scoate ln relief o anumiti
intentie
I\TIVEL LEXICO.SEMAN'TIC
Arhaismele ofertr un anumit frrmec, redau culoarea locali wocali, realizeazi o atnoseferd arhaici
Regionalismele widenliazd un limbaj popular, familiar.
Neologismele oferi o mai mare precizie, exactitate in exprimareo discurs elwa! conceptualizat,
moderrr
Diminutivelesugereaztrapmpierea" familiaritate4afecfiunoa
Limbajul familiar r*,ertueazi, intimitata
Argoul este destinat si gocheze gi si exprime o atitudine nonconformistll
Jargomi presupune o distan$ar lntre actanti, sugereaz[ o pretinstr superioritate culturali
Cuvintele polisemantice poten(eazd expresivitatea gi anbiguitatea discursului
Sens conotativ- figurat; sens denotativ- propriu
Tautologia subliniaztr semnifica[ia cuv6ntului sau a ideii hansmise; e un mijloc de realizare a
oralitilii, a comicului
Elipsa se na$te din nevoia de concizie, din gra,ba vorbitorului sau din inten;ia expresivitiilii
Cflrnpurile semantice dezvolttr tema poeziei

.
t
.
t
r
t
t
.
.
I

.
.
MVELSINTACTIC
r Genitivul subliniazi apartenenta, posesi4 dependenta
r Datiwl stic subliniaze implicarea afectivd a vorbitorului, oferind o anumitii nuanp familiartr
exprimirii
r Vocativul irnplicd o participare afectivtl a autoruluiu
. Prdicatul eliptic ofer[ cnncizie qi dinamism
. Complementul circumstanlial oferl finalitate4 lelul eului.
. Apozilra ofer[ explicalii, justificl" limpezegte, elucideazd sermificalia versului
r Antepunera ptrdilor de vorbire dobindesc o reliefrre
r Abaterile de la topicd produce un efect expresiv
NTVEL STILISTIC
Definire:

Aliterafia este figura de stil ce const6 in rpetarea unei consoane cu efect onomatopeic, imitativ,
eufonic
"Prin vulturi vllntul viu vuia"
Asonan@ este figura de stil ce consti in repetarea vocalei, sporind muzicalitatea versurilor.
"Cici unde ajunge nu-i hotar"
Repetifia este o figurd de construcfie constand in folosirea de mai multe ori a aceluiaSi cuvint sau
a mai multor cuvinte spre a intfti o idee sau o impresie.
Exemplu: ,, Or sd cadd rdnduri- rdndwf' M. Eminescu
Enumeralir este figura de stil care consti in inginrirea unor termeni de acelagi fel, cu scopul de a
aftage atentia asupra unor aspecte descrise sau asupra unor fapte infitligafe.
Exemplu: ,,Vin finlqrii, ldaarii, gfrnddceii, cdrdbasif'lt Eminescu
Inverciuner este procedeul sintactic constllnd ln schimbarea ordinii obignuite, progresive a unor
cuvinte ln frazI cu scopul de a eviden{ia un cuvAnt sau o idee,
Exernplu: ,pin vdzduh cumplita iarnd cerne noii de zdpdd" Y . Alecsandri
Paralelismnl este un procedeu de compozilie, ce consti ln succesiunea unor sintagme identice sau
aseminitoar ca schemd structurii sintastice
Exempfu: ,,Pe-un picior dc plai
Pe-o gurd de rai"
Epitetul este figura de stil care consti in detenninarea unui substantiv sau verb printr-un adjectiv,
adverb etc., menit si pund in evidenl5 calitiifile neagteptate ale fiinlelor, obiectelor, acliunilor.

Comparafia este figura de stil care consti in aldturarea a doi termeni cu scopul de a evidentia
trdsdturile asemdndtoare gi de a de limbajului claritate qi o expresivitate mai mare.
Exemplu: ,,Trecut-au anii ca nori limgi pe gesuri"
Personificarea este figura de stil prin care se atribuie insuqiri omenegti rmor obieote neinsufletite
ori abstracte, precum qi unor viet2ili necuvantdtoare.
Exemplu: ,,,Din vdzduh cwnplita iarnd cerne norii de zdpadd" Y. Alecsandri

Oximoronul este un procedeu artistic ce constd in aldturarea a doi termeni contradictorii,

cu

scopul de a impresiona profund cititorul

Exemplu: 'bn mort frumos cu ochii vii"

Antiteza este figura de stil care constd in altrturarea a doud expresii cu sensuri contrariin c,e se pun
reciproc ln lumin6, cu scopul de a sublinia 9i mai mult opozitia dintre ele.
Hiperbola este figura de stil ce consti intr-o exagerar, prin mdrimea sau micgorarea obiectului,
cu scopul de a spori expresivitatea operei literare, de a scoatp in reliefobiectul respectiv
Exemplu:,,apropiere rdscolitoare"
Simbolul este un cuvent concret ce desemneazi un alt cuvent abstract, ln baza unei corespondenle,
a unei analogii.
Metafora este figura de stil care constd in trecerea cuvilntului de la sens denotativ la cel conotativ
print-o compara{ie subinteleasd.
Exemplu: "Soarele, Lacrima Domnului"
Metonimia este un hop ce presupune inlocuirea numelui unui obiect prin altul, complet diferiL dar
cu care se afld intr-o relafie logicii.
Exemplu: "P6inea fierul o rodeqte"
ELEMENTE DE PROZODIE
Prozodia este gtiinla grupirii cuvintelor i unitdfi ritmice, de pronunpre ritmati a cuvintelor
Versul este un r6nd dintr-o poezie, supus conditiilor prozodice.
Versul alb este un vers fdrd rimd" dar cu ritm.
Versul liber este un vers lipsit de rima gi de ritm.
decasilabic- vers alcdtuit din l0 silabe
endecasilabic- vers din
silabe
Picionrl metric este unitata ritnicd alcituitl dintr-un element accntuat gi unul slab.
Ritrnul este succesiunea regulati a silabelor accenfirate gi neaccentuate dintr-un vers. Se asciazd cu
ritnul ideilor ti Bl sentimentelor sugerate prin continutul versurilor
Ritmuri binare:
Iambul este unitatea metricd aloituitit din prima silabd neaccentuati 9i a doua accentuatii. Este un
metru grav, cu tonalitate joasd, suger6nd trist4es, apnsarffi, medir4ia.
Troheul este witatea metrici alcdtuitd dintr+ silabi accentuati qi una neccentuata
Ritmuri ternare:
D Dactilul este unitatea metricd alcdtuitd din fiei silabe: accentuat- neaccentuat-neaccnfird
Y Anapestul- naccentuat-neaccentuat-accntuat
Y Anfibrahul- neaccntuat-accentuat-neaccentuat
Cezura este o pauzi in interiorul unui vers, de obicei la mijlocul lui penntru a-i regla ritnul
Sfiofa este guparea de versuri, avdnd un inleles unitar at6t la nivelul continutul cet $i in privinla
metrului, a rimei , amlsurii,
Tipli: uormvers, distih, ter(ind, catlen, crintet, sextind, septimi, octava, nona, decima polimorfi.
Rima este procedeul poetic care constii in potrivirea versurilor in silabele lor finale, hcepind cu ultima
silabd accentuatil
Functiile rimei: metrictr (parte componentii a metrului ce determini ritmul poetic), eufonicd (valoare
sonorb), organizatoricd (detrmini organizarea textului in strofe), semantici (accntueaz[ sensurile
cuvintelor), esteticn (sensibilizeazi receptorul)
Tiptni ; tmbrdyisatd (abba), incrucisatd (abab), imperecheatd (aabb), monorimd (aeta)

ll