CURS I

ETAPELE DEZVOLTARII ORGANISMULUI UMAN:

I.Perioada preembrionara: Gametogeneza
(Spermatogeneza, si ovogeneza)
II.Perioada prenatala: fecundatia, migratia si segmentatia
nidatia (implantarea), blastulatia, gastrulatia,
organogeneza
III.Perioada fetala
DR. FLORENTINA POPA

Embriologia este o ramura a biologiei care se ocupa cu

formarea si dezvoltarea organismelor vii, incepand cu
constitruirea celulelor germinala primordiale si pana la
formarea unui produs viabil, care, dupa expulzarea sa din
organismul matern, se poate dezvolta prin propriile sale
mijloace
Embrion = ceea ce se dezvolta in interior;

Logos = stiinta

I. GAMETOGENEZA
este procesul n urma cruia se formeaz, celule haploide

nalt difereniate denumite gamei(celule sexuale) capabile

de procreaie. Gameii (spermatozoidul la mascul i
ovocitul de ordinul II la femeie) produi n organe
specializate morfofuncional, se formeaz prin procese de
diviziune indirect (meioz), citodifereniere i maturare.

Structurile adaptate acestei funcii sunt: foliculul

ovarian (pentru ovocitul de ordinul II) i tubul
seminifer contort (pentru spermatozoid). Gameii
sunt celule haploide ce conin 23 cromozomi (N
cromozomi) din care 22 autozomi i un cromozom sexual X
sau Y, spre deosebire de celulele somatice care au garnitur
diploid ce conin 46 cromozomi (2N) din care 44
autozomi i 2 cromozomi sexuali (X sau Y).

Pentru nelegerea procesului de gametogenez

sunt necesare precizarea anumitor noiuni:
I. MITOZA
Meioza (mitoza reductionala),este modul de inmultire a
celulelor sexuale, prin care informatia se transmite de la un
organism la altul in succesiunea generatiilor. Ea consta din doua
diviziuni succesive, in final rezultand patru celule, fiecare avand
numarul de cromozomi redus la jumatate, fata de nucleul celulei
intrata in diviziune. Prin urmare, celulele sexuale mature, apte
pentru fecundatie, numite gameti, au numarul de cromozomi
redus la jumatate sau haploid fata de garnitura cromozomiala
normala, diploida.
Mitoza ecvationala este modul de inmultire al celulelor
somatice cu garnitura cromozomiala diploida, rezultand celule
noi identice intre ele si cu celula initiala din care au provenit

II. Cromozomul
In nucleu oricarei celule se gasesc structurile responsabile de

pastrarea si transmiterea patrimoniului ereditar la urmasi.

Aceste structuri sunt reprezentate de acizii nucleici (AND si
ARN). O portiune (un segment) din macromolecula de AND
care contine informatia genetica necesara sintezei unei
catene polipeptidice sau unei alte biomolecule, se numeste
gena.
Genele sunt localizate in cromozomi. La eucariote,
cromozomii au o arhitectura moleculara foarte complexa,
fiind alcatuiti din 13-15% AND, 12-13% ARN, 68-72%
proteine, mici cantitati de lipide, Mg si Ca . Acest complex
biochimic de substante la care se adauga o serie de enzime,
reprezinta de fapt cromatina prin urmare cromozomii sunt
alcatuiti din cromatina.

III.Ploidia i numrul " N "

Ploidia se refer la numrul de cromozomi ntr-o

celul, iar numrul " N " la cantitatea de ADN din

celul. Astfel celulele somatice normale i celulele
germinale primordiale conin 46 cromozomi i o
cantitate 2N de ADN. Cromozomii se gsesc n 23
perechi omologi, un membru (omolog) din fiecare
pereche este de origine matern i alta de origine
patern. Termenul diploid este clasic utilizat pentru o
celul ce conine 46 cromozomi. Perechea de
cromozomi de la 1-22 sunt autozomi (non-sex), iar
perechea de cromozomi 23 conine cromozomul
sexual ( XX pentru femeie i XY pentru brbat).

GAMETOGENEZA
Gameii conin 23 cromozomi (22 autozomi i un

cromozom sexual ) i o cantitate 1 N de ADN.

Termenul de "haploid " este clasic utilizat ca referinduse la o celul ce conine 23 de cromozomi.
Gametul feminin conine numai cromozomul X, iar cel
masculin fie cromozomul X sau Y, de aceea gametul
masculin este cel care determin sexul genetic al
individului.

Linia celular care determin producerea de gamei se

numete linie gametogen. Se desfoar n organe specializate
denumite gonade. Dezvoltarea gonadelor se realizeaz n trei
stadii succesive :
geneza primordiului gonadic
primordiul gonadic n stadiu indiferent n care nu

exist deosebiri morfologice ntre organele genitale ale

celor dou sexe
diferenierea primordiului gonadic cu constituirea
gonadelor caracteristice unui anumit sex.

Momentul producerii diferenierii gametice este variabil

n funcie de sex.
La sexul masculin celulele germinale primordiale rmn
n stare de repaus n intervalul 6 sptmni-pubertate. La
pubertate, tubii seminiferi ajung la maturitate i celulele
germinale primordiale se difereniaz n spermatogonii iar
acestea urmeaz etapele spermatogenezei.
La sexul feminin celulele germinale primordiale sufer
cteva diviziuni suplimentare i apoi se difereniaz n ovogonii,
iar meioza debuteaz deja n luna a-5-a de via fetal. Pn la
pubertate, aceste celule intr ntr-o perioad de repaus, dup
care continu ovocitogeneza.

Spermatogeneza ncepe la pubertate i are o desfurare

permanent la om. Spermatozoizii se produc n tubii
seminiferi contori prin diferenierea i maturarea
spermatogoniilor. Fazele succesive ale spermatogenezei
sunt vizibile n peretele tubilor seminiferi contori, din
exterior ctre lumenul tubilor i dureaz 64 zile la om.

Testiculul - gonad masculin cu dubl funcie

secretorie: gametogenetic i hormonal, este un organ
pereche parenchimatos situat n scrot. Poziia scrotal este o
condiie indispensabil desfurrii normale a spermatogenezei,
datorit temperaturii cu 2-30 C mai sczut dect n cavitatea
abdominal. n ectopia abdominal i criptorhidia inghinal
cnd testiculul lipsete din scrot, spermatogeneza este inhibat
din cauza temperaturii mai ridicate, aceasta fiind o cauz de
sterilitate masculin.

Spermatogeneza include 4 etape evolutive:

etapa de difereniere i proliferare(nmulire),

etapa de cretere a spermatocitelor de tip B,
etapa diviziunilor de maturaie (meioza)

etapa spermiogenezei

Etapa de difereniere i proliferare(nmulire)

caracterizat prin tunelizarea cordoanelor medulare i formarea

tubilor seminiferi contori alctuii din celule germinale

primordiale (spermatogonii), dar i celule epiteliale celomice din
care se vor diferenia celule Sertoli.
Celule germinale primordiale apar de la nceputul dezvoltrii
testiculului (sptmna a-6-a), se gsesc adiacent membranei
bazale tubului seminifer contort format, au garnitur
cromozomial diploid (46 cromozomi, 2N) i se nmulesc prin
diviziuni mitotice repetate, genernd noi generaii de
spermatogonii.
Spermatogoniile de tip A sunt celule stem care se nmulesc
prin diviziuni mitotice, jumtate din celulele fiice devin
spermatogonii de tip A, restul devin spermatogonii de tip B.
Acestea sunt celule mai difereniate care cresc numeric i se vor
diferenia n spermatocite primare.

2. Etapa de cretere a spermatocitelor de tip B, ce are loc n

perioada pubertii, conduce la formarea spermatocitelor
primare, 46 cromozomi duplicai, 4N.
3. Etapa diviziunilor de maturaie (meioza) caracterizat
prin reducerea la jumtate a numrului iniial de
cromozomi prin meioz(reducional) rezultnd pentru
fiecare spermatocit primar cte dou spermatocite
secundare, care au fiecare cte 23 cromozomi duplicai
2N , respectiv 22 autozomi+X i 22 autozomi + Y, urmeaz a
doua diviziune de maturaie, meioza ecvaional care duce
la formarea pentru fiecare spermatocit de ordinul II a cte
dou spermatide (23 cromozomi, 1 N)
4. Etapa spermiogenezei const n transformarea
spermatidei ntr-un spermatozoid care ptrunde n
lumenul tubului seminifer contort. Se formeaz dou tipuri
de spermatozoizi: cu cromozom X sau cu cromozom Y.

 Spermatozoidul matur este o celul cu volum redus.

Din punct de vedere morfologic este alctuit din patru

pri: cap, gt, pies intermediar i coad. Capul de
form ovoidal formeaz cea mai mare parte din
spermatozoid, prezint anterior acrozomul ce conine
enzime litice (10) ce prin aciunea lor favorizeaz
traversarea nveliurilor ovocitului de ordinul II. Colul
(gtul) este poriunea ngust care unete capul de
piesa intermediar. Coada produce motilitatea
spermiei i ajut la deplasarea sa la locul fecundaiei.
Micarea este helicoidal, determinat de proteine
contractile (tubulina), asemntoare miozinei.

Spermatogeneza 2
Spermatozoizii maturi prsesc celulele Sertoli, pe ale

cror prelungiri citoplasmatice s-au sprijinit i care iau hrnit. Din lumenul tubilor seminiferi trec n rete
testis, conurile eferente, canalul epididimar, canalul
deferent, veziculele seminale, canalul ejaculator i
uretr. Sperma este produsul de secreie a glandelor
genitale (testicul) i cilor genitale masculine, conine
celule sexuale masculine mature i lichid seminal.
Examenul spermei se face n vederea evalurii
fertilitii masculine, n special numrul lor i
motilitatea. Timpul total de difereniere i maturare de
la spermatogonie la spermatozoid este de 64 zile

Ovocitogeneza
reprezint un proces complex asemntor spermatogenezei
dar cu desfurare diferit n timp. Foliculii ovarieni sunt
structuri complexe ce conin gametul de tip feminin.
Ovocitogeneza debuteaz la embrionul de 11-12

sptmni prin transformarea unora dintre ovogoniile

din preajma zonei medulare n ovocite. Procesul
implic iniierea profazei meiozei i este caracterizat
de apariia unor mase de cromatin nuclear.
Mecanismele care controleaz proliferarea ovogoniilor
i debutul meiozei adic transformarea ovogoniilor n
ovocite primare nu sunt precizate.
Odat iniiat meioza, ea progreseaz spontan pn n
stadiul diploten al profazei fr s necesite ali stimuli.

Ovocitogeneza 2
Structura n care se desfoar ovocitogeneza este foliculul

ovarian.
Ovocitul i celulele granuloase din jur sunt separate de stroma
nconjurtoare printr-o membran bazal i alctuiesc mpreun
foliculul primordial care constituie markerul morfologic
al diferenierii ovarului fetal. Formarea foliculilor primordiali
are rol esenial n blocarea evoluiei meiozei din ovocite la
stadiul diploten al profazei. Meioza se reia muli ani mai trziu
numai n foliculul care ajunge la stadiul preovulator, foliculul
dominant, sub influena pic-ului preovulator de LH..
n dinamica ontogenetic i funcional a ovarului se gsesc
stadii diferite de difereniere a foliculului ovarian ce formeaz
ciclul folicular format din: folicul primordial, folicul primar,
folicul secundar (cavitar) i folicul dominant, toi au ns o
caracterictic comun i anume aceea c conin ovocite n
diferite stadii de difereniere i maturare, cu excepia celui
dominant care i-a finalizat prima diviziune de maturaie.

Ovocitogeneza 3
Foliculul dominant din punct de vedere structural este

format din urmtoarele elemente dispuse de la periferie :

1) teac extern bogat n fibroblati;
2) teac intern cu funcie secretorie endocrin;
3) membrana bazal;
4) stratul celulelor granuloase;
5) antrul cu lichidul folicular;
6) ovocitul nconjurat de zona pellucida i celule
granuloase ce formeaz corona radiata ataate de stratul
granulos prin discul proliger.

Ovocitogeneza 4
Sub raport funcional n perioada de maturitate

neuroendocrin, ovarul elibereaz ciclic ovocite de ordinul

II, apte de a fi fecundate i secret steroli sexuali.
Ambele activiti, ciclul ovogenetic i ciclul folicular
sunt legate de maturarea ovocitului, de dezvoltarea
foliculului capabil de a elibera ovocitul matur n urma
procesului de ovulaie, formarea i regresia corpului luteal.
Din acest motiv ovarul trebuie considerat ca un esut
heterogen ce se modific ciclic i conine subuniti cu
proprieti biologice diferite. n cursul unei perioade de
dominan, o singur unitate definete funcia ntregului
organ.

II. PERIOADA PRENATALA

1. FECUNDATIA

Fecundaia este un proces complex prin care dou celule

sexuale, gameii, fuzioneaz pentru a forma un nou

organism cu garnitur cromozomial complet, nzestrat
cu potenialiti genetice provenite de la cei doi prini.
Dureaz 24 ore i are loc n treimea lateral a trompei, la 10
ore dup nsmnarea spermatozoidului.
Gametul feminin, rezultat prin ovulaie, trebuie fecundat
n cel mult 24 ore dup care sufer procesul de apoptoz.
Prin procesul fecundrii se mplinesc dou activiti
distincte:
- sexualitatea, adic combinarea genelor derivate de la cei
doi prini;
- procreerea, adic formarea noului organism.

Fecundaia
Este interesant de remarcat cum organismul i

protejeaz gameii provenii de la cei doi prini: cel de

tip feminin este nconjurat de zona pellucida i corona
radiata, iar cel de tip masculin este "protejat" prin
numrul mare care ajunge n apropierea celui feminin,
cteva sute din cele 170-300 milioane introduse prin
procesul ejaculrii. n urma acestui proces se formeaz
oul sau zigotul. Mecanismul intim, foarte complex, nu
este pe deplin elucidat n prezent.

Fecundarea cuprinde mai multe etape:

a. capacitaia - procesul de activare a spermiilor n vederea ptrunderii n
ovocitul de ordinul II.; este un proces care nu implic modificri morfologice
b. penetrarea zonei pellucida, strat acelular cu numeroase componente
organice ce aparin matrixului extracelular . Penetrarea acestei structuri
complexe se realizeaz prin intermediul enzimelor din acrozom, n special
hialuronidaza, cu modificarea permeabilitii zonei pellucida prin modificarea
matrixului extracelular.
c. formarea pronucleilor masculin i feminin
Ptrunderea spermiei n citoplasma ovocitului determin instantaneu activarea
acestuia care i termina cea de-a doua diviziune de maturaie, formnd ovulul
matur i al doilea globul polar. Nucleul ovulului matur este numit pronucleu
feminin. Coada spermatozoidului degenereaz, iar nucleul su este numit
acum pronucleu masculin. Pronucleul masculin se apropie de pronucleul
feminin, amndoi ajungnd ulterior n poziie central. La nivelul lor are acum

loc replicarea ADN-ului. Contopirea celor doi pronuclei se numete

amfimixie. ntre cei doi centrioli se formeaz fusul de diviziune pe care se
aeaz cromozomii al cror numr a devenit diploid 46 cromozomi, 2N.

d. formarea oului sau zigotului este actul final al fecundaiei

Fecundaia odat realizat este urmat de procesele de embriogenez

Fecundaia
Un spermatozoid si numai unul va reusi

sa patrunda in celula sexuala feminina.

Capul penetreaza in ovul, coada ramane la
exterior si se elimina.
Din momentul in care aceasta penetrare a
avut loc, nici un alt spermatozoid nu va mai
putea penetra ovulul.

2.MIGRATIA SI SEGMENTATIA
oul fecundat in 1/3 externa a trompei ajunge in uter -

aceasta reprezinta migratia.

migratia dureaza 3-4 zile si este asigurata de miscarile
peristaltice ale trompei, miscarile cililor epiteliului
tubar si curentul serozitatii peritoneale catre cavitatea
uterina.
in aceasta perioada nutritia este asigurata de secretiile
tubare. Imediat dupa fecundatie oul se divide in doua
celule egale (blastomere), care apoi, prin diviziune,
dau nastere la 4 celule si respectiv 8 celule egale.

Segmentatia

Din acest moment, care se produce a patra zi de la fecundatie,

diviziunea devine inegala: pe de o parte rezulta celule mici,
clare (micromere), care se divid mai rapid, si celule mari,
intunecate (macromere) care se divid mai lent.
micromerele sunt dispuse la periferie si din ele se dezvolta
trofoblastul; macromerele sunt dispuse central si din ele se
va forma embrionul.
acest stadiu in care celulele formeaza o ingramadire sferica
se numeste morula.
apoi, datorita dezvoltarii rapide a trofoblastului, apare o
cavitate intre celulele lui si cele ale embrionului, cavitate
care se umple cu lichid.
macromerele se grupeaza la un pol al oului formand
butonul embrionar.
stadiul acesta poarta numele de blastocist si este stadiul in
care oul ajunge in cavitatea uterina.

3. IMPLANTATIA (NIDATIA)
oul ajuns in cavitatea uterina penetreaza in mucoasa

uterina transformata secretor in a doua jumatate a

ciclului menstrual.
fenomenul poarta numele de implantare sau nidatie.
Implantarea are loc datorita echipamentului enzimatic
proteolitic al trofoblastului si miscarilor sale.Mucoasa
uterina, pregatita secretor, reactioneaza prin
vasodilatatie.

4. BLASTULATIA - sapt.a doua

in saptamana a 2-a, butonul embrionar se diferentiaza

in doua straturi:
endoblast, profund.
ectoblast, periferic.
intre butonul embrionar si trofoblast se afla
mezenchimul extraembrionar in care apare o cavitate,
celomul extraembrionar, care inconjura butonul
embrionar, cu exceptia zonei unde se ataseaza la
trofoblast, zona numita si pedicul embrionar.
intre ectoblast si trofoblast apare o cavitate, care va
forma cavitatea amniotica

Blastulatia

5. Gastrularea
la inceputul saptamanii a 3-a se produce gastrularea

cand intre endoblast si ectoblast se plaseaza si a treia

foita, mezoblastul, si embrionul devine tridermic.
discul embrionar se incurbeaza si se transforma in tub,
care este legat de anexele embrionare printr-un
pedicul din care va rezulta cordonul ombilical.
in portiunea caudala a embrionului apare un diverticul
endoblastic, alantoida.

GASTRULATIA

6. Organogeneza
in saptamana a 4-a cavitatea amniotica creste,

inconjurand embrionul. Vezicula vitelina se

imparte in doua parti: vezicula ombilicala si intestinul
primitiv,unite intre ele prin canalul vitelin.
alantoida inainteaza in pediculul embrionar impreuna
cu o prelungire mezenchimatoasa, din care vor proveni
vasele alantoidiene care se vor anastomoza cu reteaua
vasculara vilozitara formand astfel circulatia fetoplacentara.

Organogeneza
intre saptamanile a 4-a si a 8-a, fiecare foita

embrionara incepe diferentierea proprie in tesuturi si

organe.
din ectoblast vor lua nastere tesutul nervos ; din
endoblast aparatul digestiv si glandele sale anexe,
aparatul respirator, gonadele; din mezoblast scheletul,
muschii, tesutul conjunctiv, aparatul renal, aparatul
vascular si tractul genital

Organogeneza
ectoblastul SNC
mezoblastul schelet, tesut conjunctiv, musc., ap.

renal, circulator.
endoblastul aparat digestiv, respirator,
sacul ovular vizibil ecografic, miscari cardiace

(saptamana 6).

Organogeneza

de la 16 saptamani : fata umana, par, activitate musculara

spontana (MF).
organele complet formate pot fi bine individualizate ecografic
(Lungime - 112 mm; Greutate 100 gr 16 saptamani).
.

III. PERIOADA FETALA

in timpul lunii a II-a de evolutie, dezvoltarea morfologica a

embrionului se definitiveaza.
perioada cuprinsa intre saptamanile a 4-a si a 8-a este
perioada embrionara in care se formeaza diferite organe
(organogeneza) si este caracterizata prin predominanta
proceselor de diferentiere tisulara.
perioada cuprinsa intre luna a IlI-a si nastere este perioada
fetala, in care predomina procesul de crestere.
oul constituit cuprinde fatul si anexele fetale reprezentate
de: placenta, membranele amniotice, lichidul amniotic si
cordonul ombilical.

FETUS LA 7 LUNI

NOU NASCUT