Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Franceza Pentru Nivel Intermediar PDF
Franceza Pentru Nivel Intermediar PDF
PARTEA {NTAI
in eaietele destinate incepatorilor ~i cursantilor de niveI mediu vom utiliza sistemul EUROCOR de
transcriere fonetica pe care I-am conceput tinand seama alat de particularitatile de pronuntie ale limbii
romane, cat ~i de accesibilitatea unui astfel de sistem pentru cei care parcurg aceste etape ale invatarii
I imbii franeeze. Vom descrie maijos sistemul de simboluri fonetice folosite companindu.le ell sunetele
romane~ti similare.
In cazul sunetelor care nu exista in limba romana, vom introduce semne speciale. Cititi cu atentie
transcrierea fonetiea din paranteze.
ville
*
>{vil]
ora~
>f Rc~toRa]
restaurant
.rRJ
- restaurant
limbii. Pentru
pronuntare mai u~oara, ineercati sa pronuntati eu ajutorul unui "h" (ceea ce nOI
- vocala [a] este nazala. eel mai simplu mod de a invala pronuntia vocalelor nazale este prin apasarea
nanlor. in acestcaz,[n] nu se aude c1arlast~it. Semoul nazalizarii estetilda deasupra vocalei nazale[ -j.
cafe
;>fkafE]
- cafenea
- .,e" urrnat de una dintre vocalele "e", "i", sau .,y" se pronunta ca ~i [sJ romanesc, tn alte eazuri se
pronunta[kJ, la fel ea in Iimba romana;
- voeala rF.l se pronunta mai inchis ca "e" romanesc;
- vocala palata18 [a J se pmnun{a la fel ca ~i in limba romana.
magasin
>tmagazc]
-magazin
>[mez6]
- easa
- "ai" se pr(lOunta(e];
- ,,-on" la star~itul cuvantului se pronunta [oj, deei ea un [0 j nazal.
statiDn
>[stasio)
- static
Grupul ,,-tion" se pronunta [sifi]Jn aeest cuvant .,i" este semivocalic ~i se pronunta ca in cuvantul
"ieri"
gare
>[ga:R]
- gara
- vocala [a: J inaintea lui [R] se pronunta mai lung ea in limba ramana. Semnul vocalei lungi este ,,:".
banque
- "qu"corespunde eonsoanei! kj;
>[bii:k]
- banca
- [a:] este
- [e] este
vocala nazala pronuntata mai lung care seamana eu vocala ,,0", dar se pronunta mai desehis.
vocala nazala pronuntata mai lung, care seamana eu voeala .,0", dar se pronunta mai desehis;
voiture
- ma~inii
[vtiatll:R]
~i
nu in eavitatea bueala.
Relineti!
in franeeza exista mai multe feluri de "e":
A.
4. la gare
8. Ia banque
ro~u:
ora~.
Mama mea lucreaza ea funetionara la banca. - Ma mere travailie a>lu hanque comme employee.
B.
dore~te
La muzeu, Marie prive~te un tablou cunoscut. - Au musee Marie >regarde un tableau connu.
c.
cunaa~lem 0
cafenea draguta
nu departe de aiel.
Ora~ul
D.
ora~ul
nostru.
gase~te
~e
trouve
Ea vrea sa cumpere
El
0 cunoa~te
carte.
Dorili un desert?
Trecem aCl.im la materia nouli. lata cateva substantive noi, cititi-le cu voce
tare ~i c1ar~ fW atenti la traducerea lor.
Ie volant
- volanul
Ie chauffellr
Ie feu rouge
~oferul
(orange, vert)
Ie carrefour
- interseqia
Ie virage
> [10viRaj]
- curba
la vitesse
- viteza
- agentu[ de
Ie pieton
- pietonul
la priorite
- prioritate a
circula~je
Cititi inca
- contraventia
Ie feu rouge
:>
(orange, vert)
le pieton
:>
[IOpiEto]
- pielon
Ie volant
:>
[10 voHi]
- volan
la vitesse
:>
[Ia vites]
- viteza
la contravention
:>
(Ia kCintRavasio]
- contraventia
Ie carrefour
- intersectia
- agentul de circulatie
Ie permis de conduire
Ie chauffeur
:> [10
~ofO:R]
- ~oferul
Ie virage
- curaa
la priorite
- prioritatea
~i
~i
etre au volant
a fi la volan
a traversa strada
traverser la rue
respecter la priorite
adroite
>[Ia mersedcs]
Mercedes
/a Fiat
>[Ia liat]
Fiat
la Renault
>[Ia ROno]
-Renault
Completati propozitiile ~i frazele de mai j os eu noile cuvinte ~i expresii. N u ui tali sa eititi eu voce tare
fiecare fraza completata:
~i
nimeni nu vrea
sa fie la volan.
>ctre au volant.
- Attention a ce >virage!
dirijeaza circulatia?
dirige la circulation?
~oseaua ~i
agentului de circulatie.
Nu yeti gasi cu u~urinta un ~ofer bun.
Vom introduce urmatoarele verhe regulate din prima grupa, in legatura ell subiectulleetiei noastre:
arreter (s'arreter)
>[(s)aREtE]
a opri (a se opri)
muler
>fRltlEj
- a rula, a merge
stationner
>[stasionEj
freiner
>[lREnE]
- a frana
tourner
>[tuRnEl
- a intoarce
>[Ral3.tiRl
- a incetini
a stationa
ralentir
Aeum vom eonstrui propozitii eu noile verhe, folosind euvinte pe care Ie cunoa~teii deja. Cititi cu
voce tare ~i dar propozitiile de mai jos ~i retineti sensuI lor din limba romana:
Arretons-nous devant la gare!
trap vite.
m~ina
care merge
pre;) repede.
a droite.
- La intersectie
in exercitiul unnator yeti completa frazele cu verbele care lipsesc. Apoi cititi frazele eompletate:
De ce nu v-ali oprit la culoarea
ro~ie?
- Pourquoi >ne vous ctes vous pas arretes all feu rouge?
Opriti- P
- >ArrCtez-le!
~i
De ce ai luat-o la stanga?
Acest
~ofer
atoute vitesse!
agauche?
in continuarea leqiei noastre ne vom ocupa de timpul viilor ifutur simple) care a fost introdus in
cursul ultimei lectii din "Franceza pentru incepatori".
Cititi eu atentie frazele de mai jos, fiind atenti la fonnele verbului auxiliar etre laJutur simple care
sunt marcate cu caractere
ingro~ate:
~ofer.
e~ti
- Tu
acurn la volan?
- Ei intarzie mereu.
~i jumatate?
in exemplele unnatoare, yeti regasi verbu\ etre conjugat la viitor la toate persoanele. Traduceti.le in
limba romana.
Seras-tu chez rnoi eet apres-midi?
~i
Sa verificam daea ati retinut deja conjugarea verbului eIre In viitor. Ex~rcitiul eonsta in a completa
spa~iile libere din propozitiile de mai jos eu forma potrivita a verbu1ui. Cititi apoi cu atentie fiecare
propozitie eompletata:
Marc va fi profesor, el este atat de dotal.
ea nu
iube~te
pe nimeni.
ie~iti
peste
ora?
Ultimul exercitiu din prima parte a leetiei noastre va va pennite sa apreeiati daca ati asimilat in
intregime materialul prezentat pana acum. Traduee~ propozitiile de mai jos in franceza ~i apo! eititi-le cu
voce tare:
Marc va incetini la interseetie deoarece
esce prudent.
Nu vreau sa fiu la volan, sunt
prea obosita.
Paul este un ~ofer peticulos, el merge
cu toatil. viteza.
atoute vitesse.
vei plati
~oferul
contraventie mare.
prioritatea de dreapta.
a ce carrefour?
>~e
eu viteza mare.
toujours
a loute vite~sc.
>rai ralenti
>Hier j'ai
EI va fi aiei ~i maine.
Dupa intersectie 0 yeti lua la stanga,
de acord?
Cu ce viteza se poate circula pe autostrada
in Franta?
Vll
a gauche,
d'accord')
>A quelle vitesse peut-on fOuler sur 1'autorollte
en France?
2.I'homme
3. I'opera
6.1'appartement
7.l'hote1
8.
4. Ie theatre
l"~cole
S.le cinema
9. Ill. chambre
a>I'opCm.
Is opera.
Noi yom locui intr-un hotel de lux la Paris. - Nous habiterons dans >un hOlel de luxe it Paris.
Peste
B.
EI ne aratfi un apartament.
$coala eopiilor mei nu este departe de aiel. - >1.' eeole de mes enfants se trouve pas loin d'ici.
aimons >Ie cinema fran~ais.
- >\TOllS
Prive~ti 0
eu un barbat.
Ei lucreaza intr-o
~
I~
unniiri~
traducerea
lor In ramana:
la cause
>[la kaz]
- cauza
la securite
>[la sEkURitE]
- siguranta
I'alcool (s.m.)
>[lalko:l]
- alcoolul
Ie reflexe
>[[0 REfleks]
- reflexul
I'influence (s.f.)
>[leflUas]
- influenta
la condition
>[Ia kodisio]
canditia
I'endroit
>[ladR"a]
-Iocul
Ie passage doute
- trecerea de pietoni
1a faute
>[la fat]
gre~eala
Ie verglas
>[10 veRgla]
- poleiul
la condition
>[Ia kodisio]
- conditia
l'alcool (s.m.)
>[Jalko:l]
- alcoolul
Ie passage doute
- trecerea de pietani
l'intluence (s.f.)
>(leflUas]
- influenta
la faute
>Ila Cot]
gre~eala
la securite
>[Ia sEkURit]
- siguranta
l'endroit
>[ladRU a ]
-Iocul
Ie verglas
>[10 veRgla]
- poleiul
Ie rcflexe
>[10 REfleks]
- reflexul
la cause
>[Ia koz]
- cauza
Vom introduce acum cuvinte noi. Cititi-Ie cu voce tare ~i wmliriti traducerea
lor in romana:
la cause
>[Ia koz]
- cauza
la securite
>(Ia sEkURitE]
- siguranta
I'alcool (s.m.)
>[lalko:l]
- alcoolul
Ie reflexe
>(10 REfleks]
- reflexul
>(leflUis]
- influenta
la condition
>[Ia kodisio]
- conditia
I'endroit
>[ladR Ua]
-locul
Ie passage cloute
- trecerea de pietoni
la faute
>[la fot]
- gre~eala
Ie verglas
>[10 veRgla]
- poleiul
la condition
>[la kodisio]
- eonditia
l'a1cool (s.m.)
>[lalko:1]
alcoolul
Ie passage c10ute
- treeerea de pietoni
>[leflUas]
- influenta
la faute
>(la fat]
- gre~eala
la securite
>[ 1a sEkURitE]
- siguranta
I'endroit
>[ladRUa]
-Ioeul
Ie verglas
>[ 10 veRg1a]
- poleiul
Ie reflexe
>[ 10 REfleks]
- reflexul
lacause
>[Ia koz]
- cauza
Sa folosim cuvintele noi in propozitii alaturi de cuvinte care va sunt deja cunoscute. Cititi cu atentie
propozitiile de mal jos, retinand traducerea lor in Iimba romana:
QueUes sont les causes de cet accident?
aeet endroit.
Ie passage doule.
Attention au verglas!
- Atentie la polei!
- Conditiile meteorologice
sont boones?
sunt bune?
Sa retinem:
eire en securite
- a fi in siguranta
- conditiile meteorologiee
au volant.
L'endroit dont tu me parIes, est-il pittoresque?
ma~ina,
esle polei!
~osca')
etre responsable.
etR Rcsposabl]
kiitilia dU vcRgla]
irresponsables.
iResposabl)
> r la sEkURitE dO votR at'i
sORa asURE]
- Siguranta copilului
dumneavoastrii va fi asigurata.
>[ Re~pi:habJJ
- rcsponsabil
irresponsable
- iresponsabil
fou, fous
>[ful
- nebun, nebuni
folIe, folIes
>[folJ
- nebuna, nebune
imprudent
>[epRlJda]
- imprudent
imprudente
>[erRUdat]
- imprudenU\
assure, -e
>[asUREJ
- asigurat, asigurata
seront assurees.
Paul est irresponsable; it va
atoute vitesse
gar~ons sont
fous de sport.
>
Aee~ti
in exercitiul urrnator completati propozitiile cu cuvintele care lipsesc. Cititi elar ~i eu voce tare
fie care propozitie completata:
Nu beau alcool cand sunt la volan.
De ce nu traversati strada pe
treeerea de pietoni?
a conduce
>[kiidUiR]
Sa vedem care sLmt formele sale in propozitiile de mai jos. Cititi-le eu voce tare
~i
ta voiture.
Quand je conduis
ma~jna.
fa vUatUR]
- Cand conduc
Tu conduis )'entreprise
de ton pere.
> [nulezadUlt
nous conduisons
les affaires de nos enfants.
VOUS
>
nu beau alcool.
- Tu conduei intreprinderea
tatalui tau.
dO to peR]
viJaj]
kodUizo
dirijam
1czafcR dO noziita]
[Vll
[a
Ie suis fatigue.
C'est toi qui conduiras.
- Sunt obosit.
Vei conduce tu.
se t"a ki kodUiRa]
~oferii tineri
nu conduc cu prudenta
~i aceasta este cauza multor
accidente.
Sa retinem expresiile:
conduire prudemment
>[kodUiR pRUdama]
- a conduce prudent
avoir peur
>[avua:R pO:R]
- a-i fi teama
>[nE pa pO:R]
~i
>Duminica ea
~i-a
in exercitiul urmator yeti putea recapitula cuno~tintele legate de conjugarea verbului cDnduire.
Completati spatiile libere cu fanna patrivita a verbului. Nu uitati sa cititi clar fiecare propozitie
completata.
Condu-l la doctor.
domnllle?
>Condui~-Ie
chez Ie medecin!
Monsieur?
lata uhimul exercitiu al primei lectii in care yom insera intregul vocabular -\Ii gramatica. Exercitiul
corect rezolvat va fi dovada muncii dumneavoastra
con~tiincioase. Daca
trehuie sa reveniti asupra unor anumite parti ale materialului, inainte de a trece Ja a doua lectie.
Traduceti in limba franceza:
> Ttl ne peux pas conduire parce que ill as btl (de I'alcool).
El se teme de orice.
Nu
~tiu.
ma~ina.
~i
~tiuta:
~tiu
ea
un am iresponsabil.
gre~eala
0
dumneavoastra
veti plati
Este
reflexes
e~ti
bOllS
a l'agent de police.
~i
contraventie.
ca atare
adroite.
Cu ce viteza. circulam?
Gande~te-te la pericol
cu toata viteza!
~i
nu mai merge
au virage dangercllx.
it toute vitesse!
De ce
fiU
ai luat-o 1a stanga?
a gauche?
Sa ineetinim
~i
La
sfir~itullectiei,
rO:J -
[j]
en securite!
cititi clar, ell voce tare grupurile de cuvinte care au in comun acela~i sunet:
rii]
~eras
RECAPITULAREA LECTIEI 1
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
- a fi 1a volan
etre en securite
- a fi in siguranta
- Fiat
la Mercedes
- Mercedes
la Renault
- Renault
- nebun, nebuni
foIle, folles
- nebunii., nebune
responsable
- responsabil, -ii.
irresponsable
- iresponsabil,
-a
imprudent, e
- imprudent, -a
assure, e
- asigurat,
atmospherique
atmosferic, -a
-a
1.5.
a-~i
- eu voi fi
nous serons
- noi vom fi
tu seras
- tu vei fi
vous serez
- voi yeti fi
- el/ea va fi
nous conduisons
tu conduis
vous conduisez
Passe compose:
j'ai conduit
Futur simple:
je conduirai
B.
C.
2.
3.
4.
5.
2.
3.
Void ca acest
4.
5.
~ofer
contraventie.
Corectati gre~elile din propozitiile de maijos. in fie care propozitie exista 0 gre~eala:
I.
2.
3.
4.
Paul te conduirai.
5.
PARTEA {NTAI
LECTIA 2
Incepem prin recapitularea vocabularului introdus in prima parte a lectiei 2 din cursul noslru "Franceza
pentru incepatori".
A.
Cll
~i
propozitiile completate:
I. la rue
2. I'usine
3. Ie musee
4. I'edifice
6.l'autobus
7. la porte
8. la fenetre
9. Ie
gar~on
5. 1a voiture
10. la fille
la a1 cincilea etaj.
Care este parerea ta despre
ma~ina
domnului Duval?
Autobuzul 124
u~ji
opre~te
in fata
muzeului.
I'entree du >musee.
L-am viizut prin fereastra camerei mele. - Je I'ai vu par >la fenctre de rna chambre.
B.
gar~on tres
- Je connais >un
sympathique.
~i
restaurant.
Privesc
ni~te
restaurant.
Fi~i
Barbatul pe care
mi~1
prezinti lucreaza
la opera.
Barbatii pe care mi-i prezinti lucreaza
~i 0
mc prcsentes tfavaillent
pe fereastrA.
C.
ttl
it l'opera.
la opera.
Un b<iiat
a Paris.
lata inca un exerciliu de recapitulare a adjectivelor. Completali spatiile libere din frazele de
mai jos ell forma adecvata a adjectivului:
Fiiea doamnei Dupont este deja mare.
pisica mica
~i
~colile din
Vom introduce acum materia noua. Cititi eu voce tare ~i clar substantiveIe
de rnai jos ~i familiarizati-va eu traducerea lor in romana:
>[Ia~a]
- obiect cumparat,
- Ie vendeur
>[10 viidO:R]
vinzatorul
- Ie patron
>[10 patRil]
- patronul
- Ie commerqant
>{ JO kO/llcRsii]
- comerciantul
-I'article
>[laRtikll
- articolul
- Ie rayon
>[10 Rciii]
- raionul
-lataille
>[la tail
- talia
Ie VClement
>00 vetma]
- haina
- Ie supermarehe
>[10
-Ie service
>[10 seRvisJ
- serviciul
- la librairie
>[la libReRi]
Jibraria
- la reclamation
>[la REklarnasio]
- reclamatia
-I'achat (s.m.)
achizit ie
slJpeRmaR~E]
- supennarketul
>[10 seRvis]
- serviciuJ
- 1'article
>[laRtikl]
- articolul
- Ie vetement
>[10 velma]
- haina
-Ie rayon
>[10 Reio]
- raionul
- la reclamation
>[Ia REklamasio]
reclamatia
- Ie supermarche
>[10
-Ie patron
>[10 patRol
- patronul
-Ie vendeur
>[10 viidO:RJ
- vinzatorul
- Ie commen;:ant
>[10 komeRsa]
- comerciantul
-Ia taille
>[la taij
-talia
- J'achat (s.m.)
>[la~aJ
- obiect cumparat,
sUpeRmaR~E]
- supennarketul
achizitie
- la Iibrairie
>[la libRcRi]
-Iibraria
~i
~i
Je te presenterai
a mon patron.
Je serai eommer~ant.
- Voi fi comerciant.
Dans ce magasin elle a achete beaucoup d'articles ' Din acest magazin ea a cumparat multe articole
de luxe.
de lux.
Pouvez-vous me dire Madame, au se trouve
Ie rayon des articles de menage?
gase~te
De queUe taille es-tu? Je suis de taille moyenne. - Ce talie ai? Am talie mijlocie.
Notre fils ne porte que des vetements de sport.
Nous sommes
- Pot face
reclamatie?
- a fi la dispozitia...
>[feR Un REklarnasiii]
- a face
Ie vetement de sport
- hainele sport
- hainele de dam!
- articolele de menaj
reclamafie
~i
adjectivul:
- moyen
>{muaie]
- mijlociu
- moyenne
>{muaien]
- mijlocie
>{IO viidO:R]
- vftnzator
- la vendeuse
>{Ia vadOz]
- vanzatoarea
~i
~i
~i
Sa citim cu voce tare propozitiile de mai jos, fiind atenti la cuvintele care sunt ingro~ate ~i sa urmarim
traducerea lor in Iimba romana:
~i
Paul
- Suntem de
I'annee demiere.
anu! trecut.
aceea~i
talie.
aceea~i parere
ca
acelea~i articole.
~i
acelea~i probleme.
Ce cumperi?
Acela~i lucru
ca ~i tine.
acela~i apartament.
acela~i lucm.
in frazele urmatoare vom folosi verbele pe care Ie cunoa~teti deja, la prezent ~i 1a viitar simplu.
Pentru a va atrage atentia Ie-am marcat eu litere
ingro~ate.
Aceste verbe i~i schimba radiicina la viitor simplu dar pastreaza acelea~i terminatii ea ~i verbele
regulate: -ai, -as, -a, -ons, -ez, -onl
>flU fDRa]
mai tarziu.
plus tard.
>[jiREJ
>[el puRal
>fil vicJRoJ
j 'irai demain.
av~z
:>[joRE]
Sa retinem:
a ]'avenir
lata
>[a lavniR]
cunoa~teti
- in viitor
deja, care
i~i
simplu:
faire
.&esent
Eutuuimple
- a face
je fais
je ferai
>(jO fORE]
>(jiRE]
aller
- a merge
je vais
j'irai
pouvoir
- a putea
je peux
je pourrai
>(jO puRE]
savoir
- a ~ti
je sais
je saurai
>[jO soRE]
veniT
- a veni
je viens
je viendrai
>[jO viedRE]
voir
- a vedea
je vois
je verrai
>[jO veRE]
vouloir
- a vrea
je veux
je voudrai
>[jO vudRE]
avoir
- a avea
j'ai
j'aurai
>fjoREl
Pentru a va fixa fonnele verbelor de mai sus, cititi cu voce tare ~i apoi traduceti urmatoarele propozitii:
La semaine prochaine nous aurons
plus de temps Iibre.
a I'avenir?
cunoa~tc
secn::lul.
> Dar nu
ma va vedea.
Sa verificam daca ati retinut bioe formele verbelor neregulate la timpul viitor simplu. Completati
propozitiile de mai jos cu fonna convenabila a verbului 1a viitor simplu ~i apoi cititi cu voce tare
propozitiile completate:
Anul viitor noi vom merge in Franta.
ora.
~ti
lata-ne ajun~i la ultimul exercitiu al primei parti a lec!iei 2. Traduceti propozitiile de mai jos in
franceza ~i apoi cititi-Ie cu voce tare:
EI va fi vanzator.
Noi cumparam
acelea~i
articole de menaj.
a I'avenir.
[ i]
moyen, Ie rayon
[s]
['L]
[ ~]
[j]
[EJ
- j eferai, je pourrai
[c]
- Ie
[0]
- je ferai, tu feras
commer~ant,
~i
recapitulata in exercitii.
Vom incepe sa citim. Sage\ile ne u~ureaza aceasta munca. Ele detennina intonatia, iar vocalele marcate
cu caractere
ingro~ate
Les achats
/'
/'
/'
II C'est un grand maga-;ln I au on peut tout ach~r. II C'e::i pra~ue. II Ai'ors I j'y achete du P<tin,
/'
/'
/'
/'
/'
I du beurre, I de la farine, I des fruits I et aussi lies articles de menage. II II y a aussi I des rayons
~
de vetements.
fa~[e.
/'
/'
/'
II Le plus souvent, I ce sont des vetements de sport I que j 'achete I pour toute notre
/'
/'
/'
/'
/'
/'
Les prix au supennarche I ne sont pa.s eleves, I et les vendeuses
II
Au volant
~
/'
/'
/'
/'
/'
a toute vitesse.
II Je sais que c'est dangereux, I mais moi, I j e ne serai jamais un chauffeur prudent. II J' aime la
/'
vitesse,
/'
/'
I j'ain1e Ie danger! II Les personnes qui sont avec moi dans rna voiture I ant peur d'un
accident.
/'
II Je ne fais pas attention au feu rouge, I je ne ralentis jarnais aux virages. II Je ne regarde
I qui traversent la r~. II J'aime l'alC:ol I etj'en bois sou~nt. II AP;;s Ije me mets
/'
Mal'nten/'ant
I'je SUIS
'.a I'h'oplta
'1 ... II O~
. ~ II La cause.
../f ') II"
UI , I J" al,../f
eu un aCCl'd ent d e vOIture.
vallS Ia
. "
connalssez...
- On veTTa ...
- Tu verras. N'aie pas peur!
~ais
aujourd'hui.
urmatoar~le
propozitii:
Va fi vina tao
> Cc
>
Vei face
reclamatie?
~em
ta faute.
pas
atllute \'l(esse.
> Tournc
Sunteti nebuni?
ma~ina
deux vendcllscs.
buna?
VOLlS ilC
Moyennc.
~i
La
> A ce carrcfollr
un agent de circulatie.
1<1 priorite
~'l
ce
vir~ge
dangereux.
a droite!
le~
vc:rrez
l'agcllt de police.
> L'alcool a
Pe viitor voi
~ti
totul.
de cDllduirc, Monsieur?
a te dire.
RECAPITULAREA LECTIEI 2
2.1.
A~i
etre
2.2.
a service
- a Ii la dispozitia
- a face
- articolele de menaj
- hainele sport
reclama(ie
- hainele de dam a
a I'avenir
pe vEtor
- acela~i
1a mcme
- aceea~i
les memes
- aceia~i,
acelea~j
Ie meme livre
2.3.
la meme taille
al1er - j'irai
pouvoir - je pourrai
savoir - je saurai
-a
venir - je viendrai
voir - je verrai
vouloir - je voudrai
avoir - j'aurai
~ti
- voi
~ti
A.
B.
C.
2.
3.
Nous sommes
4.
5.
2.
3.
4.
5.
Noi nu avern
aceea~i
talie.
Je vais au supermarche.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
acinq heures.
VOCABULARUL LECTIILOR 1
~i
fla~al
cumparatura
I'achat
>
- (a face) cumparaturi
I'agent de police
- agent de circulatie
('alcool
> [lalko:/J
- alcool
arreter, (s'arreter)
> [saRETE]
- a opri (a se opri)
assure, -e
>
- asigurat, -a
j'aurai
> [joRE]
I'avenir
> [lavniR]
viitorul
avoir peur
- a-i fi teama
Ie carrefour
- interseclia
la cause
- cauza
Ie chauffeur
> [lO
Ie commeryant
- comerciantul
la condition
- conditia
conduire
> [kodUiR]
- a conduce
la contravention
- contraventia
la dame
- femeia
l'endroit
> [lAdRUa]
-Iocul
- a fi la dispozitia...
eIre au volant
> [etR
etre de taille
- a fi de statura
etre en securite
> [etR
> [feR Un
la faute
gre~eala
Ue) ferai
>[j0 IDRE]
laFiat
- Fiatul
[a~URE]
~ofO:R]
;'j
vola]
sEkURirEJ
rU:-_klallla~iii]
- ~oferul
- a fi la volan
a fi in siguranta
- a face
reclamatie
folie, folies
> l fol]
- nebuna, nebune
fOll, fous
> [fu]
- nebun, nebuni
freiner
> [t1{ENE]
- a fran a
imprudent
> [cpRUdii]
- imprudent
imprudente
> [epRUdiit]
imprudenta
I'influence
> [letlUas]
intluenta
j'irai
> fjiREJ
irresponsable
> [iResposabl]
- iresponsabil,
la librairie
Iibraria
la meme
- aceea~i
lememe
> [JOmem]
- acela$i
les memes
>[IEmcm]
- aceia~i, acele~i
Ie menage
- menajul
la Mercedes
> [Ia
meteorologique
> [mErEoRolojik]
- meteorologic
moyen
> [m"aic]
- mijlociu
moyenne
> [mUaien]
- mijlocie
- trecere de pietoni
l1leRs~dcs]
-a
- Mercedesul
Ie passage c10ute
> [pas E
Ie patron
patronul
la patronne
- patroana
Ie permis de conduire
pennisul de conducere
la peUT
teama
Ie pieton
- pietonul
je pourrai
la priorite
prudemment
> [pRUdamii]
- in mod prudent
ralentir
> [RaI5tiR]
- a incetini
Ie rayon
- raionul
la reclamation
- rec1amatia
Ie reflexe
- reflexul
la Renault
- Renaultul
so pcRmi dO k5dUiRJ
prioritatea
respecter
> [RespektE]
- a respecta
responsable
> [Resposabl]
- responsabil,
rouler
> [RulE]
a circula
s'arrcter
> [saRETE]
- a se opri
(je) saurai
- (eu) voi
la securite
- siguranta
Ie service
- serviciul
stationner
>
- a stationa
Je supennarche
- supennarketuJ
la taille
-talia
tourner
> [tuRnE]
-a intoarce
- a traversa
Ie vendeur
- vanzatorul
la vendeuse
- vanzatoarea
Ie verglas
- poleiul
je verrai
[~tasionE]
-a
~ti
les vetements (de spon, pour dames) > [IE vetma dO spo:R puR dam]- hainele (de sport, de dama)
je viendrai
Ie virage
- curba
la vitesse
- viteza
(3 toute) vitesse
> [a tlltvites]
Ie volant
- volanul
- (a ti) la volan
je voudrai
PARTEA iNTAI
LECTIA 3
incepem prin recapitularea vocabularului insu~it in prima parte a lectiei 3 din cursul "Franceza
pentru nivel intermediar".
A.
Completati spaliile libere din propoziriile de mai jos eu unul din urmatoarele cuvinte:
I. la table
2. la chaise
3.1a lampe
4.le lit
5. Ie tapis
6. Ie bureau
7. Ie telephone
8. Ie plafond
9. Ie plancher
10. Ie mur
Il. la radio
12. la tcl6
Aceasta
~tire
VOIn a~eza
Nu am telefon acasa.
De ce ai pus
demon ami.
de campagne?
de la tara?
car~ile
pe podea?
B.
Peste
hotel nou.
Jeanne a cumparat
rochie
ro~ie
noua.
masa neagra.
pour travailler.
in Franta?
Noi locuim in Franta de zece ani.
a Bucarest.
>
Trecem la notiuni
~i
~i
la traducere:
Ie hall
>[1001]
- holul
Ie personnel
>[ 10 peRsonel]
- personalul
1e client
>[10 kliia]
- clientul
la reception
>[ la REsepsiO]
- recept ia
Ie rcceptionniste
>[ 10 REsepsionisl]
- receptionerul
la cle
>[la klE]
- cheia
Ie portier
>[10poRtiE]
- portarul
Ie voyageur
>[10 vUaiajO:RJ
- caHitorul
>[ la fi~]
Ie rez-de-chaussee
>[10
Ie pourboire
>[ 10 puRbUaR]
- bac~i~ul
Ie drap
>[10 dRa]
la couverture
>[Ia kuvcRtUR]
- cuvertura, patura
REd~osE]
cear~aful
>[10 vUaiajO:R]
cliliilorul
Ie drap
>[ 10 dRa]
- cea~aful
Ie rez-de-chaussee
>[10
Ie hall
>[1001]
- holul
Ie receptionniste
>[ 10 REscpsionist]
- receptionerul
Ie personnel
>( 10 peRsonel]
- personalul
la couverture
>[Ia kuveRtUR]
cuvertura, pUura
Ie client
>[10kliia]
clientu1
la cle
>(Ia klE]
cheia
Ie pourboire
>[ 10 puRbUaR)
- bac~i~u1
la reception
>[ la REsepsio]
- receptia
Ie portier
>[10 poRtiE]
- portarul
>[la
REd~osE]
tl~]
fi~a
(de cazare)
Vorn folosi cuvintele noi in propozitii. Cititi-1e cu voce tare, clar, fiind atenti la traducerea in limba
romana:
Nous sommes entres dans Ie grand hall
este numeros?
est nomhreux?
Y a-t-il des chambres libres
au rez-de-chaussee?
re~u
beaucoup
de clients etrangers.
a deux !its.
au troisieme etage.
- Trebuie sa completaii 0
domnule.
Monsieur.
fi~a
de cazare,
camera
un pourboire au personnel.
un bac~i~ angajaiilor.
de la etajul I.
au premier etage.
>LREzeRvE Un sabRl
- a rezerva 0
- a eompleta 0
>[Un
>[JonE sUR]
monter Ie bagage
- a urea bagajele
~ahR
c Ii (a dO Ii)]
-0
fi~a
camera cu un pat(cudouapaturi)
Cll
auxiliaruJ
"etre".
Verbul "monter"folosit cu un complement direct, de ex.'- "monter les valises", se conjugii cu auxiliarul
"avoir".
nombreux
>[nobRO:]
nombreuses
>[nobROz]
- numeroase, multe
camplet
>[koplc]
- completJplin
complete
>[k6pJet)
- completa
satisfait
>[satisfc]
- multumit. satisIacut
satisfaite
>[satisret]
- rnultumita. satisracuta
~i
multi
troi~icme
etage.
Numera~i
Ace~ti tllri~ti
personalului.
> La cliente va
l'a~;ccmeur
pour monter
Aveii nevoie de
cuvertura, doamnii?
Sa eompletam repede
~i
fi~ele
de cazare
STr,')
>Avez-vous
be~oin
Urmatorul exercitiu este unul de verificare. Completati spatiile libere din propozitiile urmatoare
~i
fi~a
de cazare ?
~i
caractere jngro~ate:
Tous les voyageurs doivent
remplir une fiche.
>[ tu IE
vUah~iO:
R d"av
>[ Ilit
- Toti
fi~]
RiipliR Un
turi~tii
trebuie
sa completeze 0
no kl iilit s()
fi~a.
~a[isft.'t]
multumite.
- Toate hotelurile din
sunt pline.
so kiiple]
ora~
IEjoli Rob]
rochiile frumoase.
Adjectivul "tout" ale carui fonne Ie cunoa~teti deja la singular apare de asemenea la plural inaintea
unui substantiv precedat de un articol sau de un adjectiv posesiv
~i
"tous"
>[tu~]
- toti
"toutes"
>ltutl
- toate
so bell
lata 0 noua serie de propozitii. Cititi-Ie, acordand mare atentie cuvintelor scrise ell caraetere ingro~ate
~i
ne libR]
>[o]uRdUijO nE ResU
okc puRbUaR)
>1 oklJn
news[
dO sc IwvcRtUR
~odl
>[ oke J
- nici un
aucune
>[ okL~nl
- niei
care apare in propozitiile negative de mai sus se plaseaza inaintea substantivului eliminiind artieolu1.
in propozitia negativa in care apare aucun, aucune, negatia se exprima doar cu particula "ne".
Ie ne reserve aueune chambre.
- Nu rezerv nici
camera.
vo~tri
nu este satislacut.
Nici
Nu am eompletat niei
0 fi~a.
(cear~afurile) sunt
curate.
~i
clar:
Nici
informatie
in acest ultim exercitiu din prima parte a leqiei 3 am concentrat tot materia luI nou. Veti putea constata
daca ali retinut cuvinte1e noi, expresiile ~i noliunile de gramatica. Traduceti urmatoarele propozitii:
personalului dvs,
Ai pus toate cheile in buzunarul tau,
Nu viid oici
fi~eJe.
doua paturi
~i cu baie la parter.
11 ':1
COUf.
camera 1ibera.
chamhr~ libre.
in toate eamerele.
Nu este nici
euvertura groasa
Portarul a chemat un taxi pentru dvs., domnule, > Le ponier a appck un t(Jxi pour vous, Monsieur.
Cine a ureal (ad us) bagajul meu ?
Sa recapitulam materialul din partea a doua a leqiei 3 din cursul pentm incepatori.
A.
2. devant
hotel moderne.
hotel modem.
i~i
B.
4. sur
3. derriere
cette maison?
(Noi) suntem foarte multumiti de serviciile - Nous > sommes tres satisfaits de votre service
dans eet hotel.
tres confortable.
foarte confortabilii.
C.
Completati
O.
a un client?
fi~ele
~i
de 1a hotel!
in Romania? Oa, la
NOll,
10
e~t-i1 sallS
la chaise?
~i
limba romana:
la direction
- direqiunea, conducerea
la femme de chambre
I'escalier
> [le<;kaliE]
- scara
Ie placard
la note
I' impressi on
> [lepResio]
- impresia
Ie bruit
- zgomotul
Ie cal me
- calmul,
Ie detail
- detaliul
Iini~tea
Ie bruit
- zgomotul
la direction
- direqiunea, conducerea
la femme de chambre
Ie detail
- detaliul
Ie placard
I' impressi on
> [lepResio]
- impresia
I'escalier
> [leskaliE]
seara
Ie calme
- calmul,
la note
Iini~tea
In propozitiile urmatoare au fost introduse cuvintele nou invatate: fiti aten~i la traducerea lor in limba
romlma:
As-tu deja cerit une lettre
a la direction
Mademoiselle?
domni~oara?
Chemati camerista!
liftul,
a~a
a~teapta
ca 0 iau pe seari.
On descend I'escalier?
- Coboram pe seari ?
- Nu veti avea
ou il y a des enfants.
Donnez-moi, s'il vous plait taus les details
de votre sejour dans un hotel
Iini~te
in casa
a Paris.
~ederii
In propozitii1e anterioare ati intalnit urmatoarele expresii in care se aflau ~i verbe noi:
regler la note
- a achita nota
quitter I'hotel
- a paraS! hotelul
>
descendre I'escalier
rpRiidR leskaliE]
Atentie!
Verbul "descendre"se conjuga la fel ca verbul "vendre"
-a
lua pe scari
a cobori scara
domlli~oara
Mademoise lIe
>[ madm"azcl]
>[ silvuple]
- va rog
Sa verificam daca v-ati illsu~il cuvintele ~i expresiile noi. Traduce~i in limba franceza:
Acest client a facut 0 foarte proasta
mauvaise
cameriste.
turi~tii
trc~
impresie personalului.
Toti
luam pe scara.?
cunoa~tem mai
impresie buna
le~
filles.
Sa verificam daca puteti folosi coree! cuvinlele in propozitii. Dupa ce ati completat propozitiile,
cititi-le ell voce tare;
Nu va putem transmite niei un detaliu
~i
lini~te.
o sa am nevoie de 0 camerista,
uncle pot 5-0 gasesc?
Verbul "descendre" [desadR] poate fi folosit in mai multe feluri. Cititi propozitii1e de mai jos, unde
are diverse sensuri ~i fiti atenti la traducerea in limba romanil:
- Am coborat scara
unui mare magazin.
- Paul
- Scuzati,
~i-a
la ce
statie cohonti ?
Retineti:
descendre I' escaIier
- a cobori scara
- a duce bagajele
a la station)
ni~te
prieteni)
La (perfectul compus) "passe compose" verbul "descendre" se conjugd eu auxiliarul "etre"; dar
cCmd este insotit de un complement direct se cOlljugd cu auxiliarul "avoir ".
Nous
aVORS
- Ej
descendus de la voiture.
Completati acum propozitiile cu formele corecte ale verbului "descendre" la perfectul compus:
La cine ati poposit in timpul
caIatoriei dvs.?
- Chez qui>
VOllS
votre voyage?
Uncle ai coborat?
a luat liftul.
Acesta este ultimul exereitiu de verificare al1ecliei. Tradllceti propozitiile din limba romana in limba
franceza.
Ferestrele camerei mele dau
intr-o gradina frumoasa.
Ill;]
chambre donnent
sur un bealljardin.
de caHitorie.
de voyage.
~j 0
~i du~
Ai dat un
bae~i~
portarului?
Paul va face
ele
VOllS
Este cald,
de rna chambre.
la etajul al
a deux Iils
la etajul intai.
iau nki
0
cuvertura.
sa achitati nota.
regler la note.
Ijni~tea vii
Cuno~ti
impresie
este asiguratii.
tollS
Ai un
cear~af curat
in dulap?
Ie
p~rsonnel. compl~t.
[E]
la
c1~. \'escali~r,
(u]
Ie
satisf.;rrt.
r~z-de-chauss~e
[UJ
Ie bryit, la couverty.re
[e]
I'impression, auc!!!!
[a]
fkj
RECAPITULAREA LECTIEI 3
3.1.
Mademoiselle
- va rog
domni~oara?
Folosim expresia "s'il vous plait" cand vorbim Cll persoane carora ne adresam cu pronumele
de politete "dumneavoastra" (VOllS):
Remplissez ces fiches, s'il vous plait.
3.2.
fi~e,
va rag.
3.3.
- Completati aeeste
~i-a
Am introdus verbul"descendre", care are mai multe sensuri ~i apare in numeroase expresii, ca
de exemplu:
descendre I'escalier
descendre la valise
descendre it la station
- a cobon in statie
descendre a I'hatel
- a poposi la hotel
- a poposi la (prieteni)
ma~ina)
- nous descendons
tu descends
- vous descendez
La passe compose verbul descendre se conjuga eu auxiliarul avoir, daca este urmat de un
complement d'objet direct, de exemplu:
- Am coborat bagajele.
in alte cazuri. atunci dnd aqiunea verbului se refera 1a subiect, conjugam acest verb la "passe compose"
Cll
auxiliarul "etre":
Je suis descendu.
- Am coborit.
3.4.
a un hotel de luxe,
[IU]
toutes
[lUI]
- toate
3.5.
- nici un
aucune
- nki
In propozi\iile
- Nu am nimic de lucru.
A.
B.
C.
a la femme de chambre?
I.
2.
3.
Taus les clients quittent cet hotel parce qu'ils ne sont pas satisfaits.
4.
La receptionniste nous donne la cle de fa chambre dont les fenetres donnent sur la rue.
5.
2.
Am rezervat 0 eamera ell doua paturi la parter, care are vedere spre gradina.
3.
4.
5.
Am nevoie de
lini~te,
I.
2.
3.
4.
5.
a. la gare de Bucarest.
PARTEA INTAI
LECTIA 4
La inceputul acestei lectii vom recapitula notiunile insu~ite in eadrullec!iei 4 a eursului de fraoceza
pentru ineepiHori.
A.
2.I'avion
3.I'auto
4. la moto
5. Ie velo
6.le taxi
7.I'enfant
8. Ie matin
9.le midi
10. Ie soir
Merg eu trenul.
Prive~te
Va fi
exeursie cu bicicleta.
0 ma~inuta ro~ie.
B.
portocalie.
- Es-tu
frurnoasa rochie
ro~ie.
C.
rentn~
carte noua
n~tere.
Traduce!i in franeeza:
Ma duc in Franta eu
ma~ina,
~i
el ell bicicleta?
a bieyelette aussi?
- Tu vas en ltalie.
Uncle mergi?
>
Ou vas-ttl"
Cum se cluce in
Fran~a?
lata cuvintele noi. Cititi cu voce tare, clar, substantivele de mai jos ~i invatati
traducerea lor in romana:
Ie quai
>[lO kE]
- peronul
Ie passager
- pasagerul, calatarul
Ie compartiment
- compartimentul
Ie wagon
- vagonul
I'express
> [lekspRcs J
- expresul
la couchette
> f la
l'aller simple
l'aller-retour
- (biletul) dus-intors
Ia consigne
la correspondance
- corespondenta, Iegatura
la montre
- ceasul
les gens
> [lEjii]
- oamenii
~j
kLl~et]
- cu~eta
la consigne
I'aller-retour
- (biletul) dus-intors
I'express
> [lekspRes]
- expresul
Ie passager
- pasagerul, calatorul
la correspondance
- corespandenta, legatura
Ie quai
> [10kE]
- peronul
Ie wagon
- vagonul
la mantre
- ceasul
Ie compartiment
- compartimentul
les gens
> [lEja]
- oamenii
I'aller simple
la couchette
cu~eta
lata cuvintele nol. Cititi cu voce tare, c1ar, substantivele de mai jos ~i invatati
traducerea lor in romana:
1e quai
>[10 kE]
- peronul
te passager
- pasagerul, caHitorul
Ie compartiment
- compartimentul
vagal
Ie wagon
> [10
l'express
> [lekspRcs]
la couchette
> [l<l
l'aller simple
kLl~ct]
- vagonul
expresul
-
cu~eta
l' aller-retour
- (biletul) dus-intors
la consigne
la correspondance
la montre
>LlamoIR]
- ceasul
les gens
> [lEja]
- oamenii
~i
coresponden~a,
legatura
la consigne
> [ la kosii)]
I'aller-retour
- (biletul) dus-intors
I'express
> [lekspRes]
- expresul
Ie passager
- pasagerul, ciiliitorul
la correspondance
- corespondenta, legatura
Ie quai
- peronul
Ie wagon
- vagonul
1a mantre
- ceasul
Ie compartiment
- compartimentul
les gens
> [IEjii]
- oamenii
l'allef simple
la couchette
> [la
ku~et]
cu~eta
lata dleva propozitii in care am folosit cuvintele noi. Cititi apoi traducerea lor:
Nous attendons l'arrivee de notr.e train
sur Ie quai.
A~teplam
pe peron.
Ie wagon-restaurant.
vagonul-restaurant.
au milieu au en bas?
Un aller simple pour Paris en premiere c1asse,
s'ij
VOliS
plait.
va rog.
la c1asa a doua,
Ie compartiment non-fumeurs.
la nefumatori.
a la consigne.
aNarbonne
Aveti
a IO h 05.
legaturii la Narbonne
la ora 10
~i
5',
ghi~eelor fn halu!
Garil Centrale.
- Gara Centrala
Ie compartiment fumeurs
- cornpartimentul fumiltori
Ie compartiment non,fumeurs
>[10 kopaRtima
Ie
wagon~restaurant
no fl}mO:R]
- compartimentul nefumatori
- vagonulrestaurant
Ie wagon-lit
- vagonul de dorrnit
Ie train direct
- trenul direct
- 0 c~etii
au milieu
>[omiliO]
- in mijloc
en bas
>[a ba]
- in/de jos
de sus
en premiere classe
- cu c1asa intiii
en seconde classe
- eu c1asa a doua
- a~ vrea/a~ dori
>fjO vlIdRe)
in exercitiul de mai jos, vam revedea substantiveJe ~i expresiiJe noi. Traduce~i in franceza:
La ce ora ai legatura ?
Sunt multe persoane care a~teaptli acest expres. > II Ya beaucoup de gens qui attendent eet express.
Trenul direct de Paris nu a sO$it
la peronul garii Centrale.
Nu se atla niei un calator
in eompartimentul de nefumatori.
Vreti
0 cu~eta
sus, domni~oara ?
dans Ie wagon-lit.
acole de ]a consigne.
sa nu fiu in intarziere.
A~
vrea sa-mi due bagajele la biroul de bagaje. > Je voudrais mettre mes bagages
a la consigne.
Sa verifieam daca v-ati insu~it eoreet cuvintele noi. Completali propozitiile de maijos, apoi cititi-Ie
eu voce tare:
Cump~r
pentru Bueure~ti.
V-a~i
cu~etele
de nefumJ1torL
Nu
~tiu
in vagonul-restaurant?
A~
la
dans> le wagon-restaurant?
- Je voudrais descendre
a>
la Gare Centrale,
a Bucarest.
Bucure~ti.
a cette station.
la aceasta statie.
Numero~i calatori i~i a~teapta trenul
pe peron.
sur le quai.
Expresiile verbale ~i verbele de mai jos sunt legate de vocabularul referitor la calatorie. Cititi-le cu
voce tare acordand atentie verbelor regulate pe care Ie cantin:
manquer le train
>[miikE 10 IRe]
- a pierde treoul
ranraper Ie train
>[RatRapE 10 trt]
changer de train
- a schimba trenul
accompagner
>[akopaiiE]
- a insoti
fumer
> l tUnE]
- a fuma
etre debout
>[ctR dObu]
- a fi in picioare:
etre assis
>[etR asi]
eIre assise
- a fi
~i
a~ezataJ a
sta jos
romana:
Paul a peur de manquer son train.
am prins trenu\.
A~
- De ce te-ai
a~ezat
in
a ma place.
- Scuzati,
domni~oara,
stati
pe locul meu.
Sa verificam acum utilizarea expresiilor ~i verbelor invatate, apoi cititi-Ie ell voce tare.
Vreau sa te insotese de-a lungul calatoriei tale.
Trebuie schimbat trenulla
Trenul
ai
sose~te
la ora 12
~i
Bucure~ti?
la 12,30'
legatura.
Am insotit-o pe mama
la Gara Centrala.
Nu fumati, domnule? Sa da, fumez.
A~
vrea sa fumez
tigara.
~i
supermarketului
care-~i
~i
se uita la oamenii
fae cumparaturile.
Cititi propoziliile de mal ios, acordand mare atentie cuvinteJor scrise cu caractere jngro~ale~; traducerj;
lor in limba romana:
a sa place.
d"a
fi~J
RipJiR set
sa compJeteze aceasta
~ak ~[Jz
>lil fa metR
>[~ak
la locullui.
fam
- Fieeare femeie
vO elR belj
a 4 heures
de I'apres-midi.
Nous connaissons chaque
personne iei.
fi~a.
asa plas]
Chaque femme
8 heures du matin
>[~<Jk pas,~E
~akjllR
>[j0 tRavai
dO
IS diminea\3 la ore/e 4
hO:R dO lapRemidi)
dupa-amiaza.
~ak
>[nu koncso
peRson isiJ
Cunoa~tem
fieeare
persoana de aiei.
Cuvantul "chaque" pe care I-a~i remarcat in aceste propo:zitii, este un adjectiv nehotarat ~i nu are
deCal forma de singular. Sta inaintea substantivului ~i nu este insotit nici de articol, oiei de adjectiv.
Cuno~ti
>
"NUllS
Veti ga&i in propozitiile urmatoare cuvinte noi, care sunt scrise ell caractere
echivalent se afla in propozitiile traduse in
a 13 discotheque.
ingro~ate ~i
a1 caror
romane~te:
>
>
[~akUn
estjolie.
Connais-tu les ctudiantes
en dewtieme annee?
Oui, je t:onnais chacune d'elles.
dO te rob
e joli]
este frumoasa.
- Cl.lno~tj stIJdentele
din anulll?
Da, Ie cunose pe taate.
Am faClit numeroase caUitoni,
fiecare a fast interesanta.
Pronumele nehotarate:
chacun
>l ~akcJ
- fiecare (masc.)
chacune
>{sakUn]
- fieeare (fern.)
~i
Sa aplicam noile notiuni insu~ite, completand spa(iile Iibere din propozitiile urmatoare:
Fiecare dintre noi ~tie adevlirul.
ni~te
na~tere
cu un cadou frumos.
Am invitat
fete la ziua de
in ultimul exercitiu din prima parte a Leqiei 4, ve!i traduce in franceza propozitiile de mai j05. Veti
putea aprecia daca v-ati
insu~it
~i
\ec'i.ei..
Ai rezervat
0 eu~etii
pentru mine?
> As-Iu
rna insote~ti
pana la statie?
n~~crvc LIne
Ie compartiment non-fumeurs.
>
POllvez-voll~ nOll~
accompagner it la station?
Calatore~ti
ell cJasa I ?
Nu, eu a doua.
Non, en secollJe.
pentru Bucure~ti.
lin aller-retour?
Oll
lIll
train direct
pour l3ucarest.
('<lu]
de la fcnCtre et il t'attend,
opre~te
a chaque station.
1a fiecare statie.
Non,
nOllS
sa pHiteascii
de la gare Centrale.
>Nos amis n'auront 'l.llcunc correspondance.
Le train qu'ils ont pris est direct.
a la consigne.
sa nu piarda trenul.
latii ciiteva serii de cuvinte in care apare acela~i sunet. Cititi-Ie eu voce tare.
la corr~spondance
[E]
10]
r01
r3.]
[u 1
[~]
[k 1
riJ
~i
pronun\ie. Veii gasi in textele de mai jos cuvintele, expresiile ~i strueturile nou introduse.
incepem lectura:
./'.?'
'..I
Les touristes etrangers 1sont entres I dans Ie hall de I'hotel.
./'
'..I
.?'
.?'
'..I
.?'
rcceptianniste I leur a donne lIes fiches de voyageur. II lis ont rempli ces fiches, r puis et apres ils ant
./'
demande
./'
.?'
'..I
I deux chambres it deux tits I avec sane de bains. I I lIs ant reserve des chambres I au
'..I
cinquieme etage.
.?'
.?'
II Le portier a monte leurs bagages I par ascenseur. II Les nouveaux clients, I tres
.?'
.?'
'..I
satisfaits, I sont entres dans Ie restaurant de 1'hotel I pour prendre Ie diner.
I
./'
La cliente:
./'
.?'
~
au premier etage, I s'il vans plait. II
./'
La receptionniste:
occupees.
~
La cliente:
./'
D'accord.
'..I
.?'
Est-ce qu'eUe donne sur la Seine? II
La receptionniste:
'..I
.?'
II Alors, remplissez,
'..I
.?'
'..I
Voila la ele de votre ch ambre.
~
II C 'est Ie
/'t
~
numero 321.
.?'
'x
II
La cJleme:
Merei beaucoup.
La receptionniste:
?'
~
Le portier montera vas valises.
II
"">l
"">l
- Je ne suis pas du tout satisfai(e de rna charnbre au rez-de-chaussee. II II y a trap de bruit. II
II
II
/'
/'
II je la reglerai I mais je ne donnerai aucun pourboire
"">l
a personne. 11
.?'..
/ ' .
f"">l
- Alors, I Je voudrals un aller-retour en seconde, I compartlment non- umeurs.
II
"">l
- Le voila. II
/'
"">l
- Merei bien, I Madame.
II
"">l
II
"">l
- Le I (premier) septembre.
/'
- Depart a queUe heure?
/'
II
II
"">l
- A 20 h 15 (a vingt heures et quart).
/'
/'
- Premiere au seconde c1asse?
"">l
- Seconde.
II
II
II
/'
/'
- VallS avez deja volre billet?
- Qui,
II
"">l
Ie voila.
II
II
/'
/'
/'
- VallS voulez une couchette en haut, au milieu I au en bas?
/'
"">l
En haUl, I s'il vous plait.
II
II
>
\lOllS
> I.e
~oir jJ
A~
Ai avut legatura?
Bra~ov.
VOllS
plait.
la toate statii1e.
opre~te
dans Ie wagon-lit.
la vagonul de dormit.
nu am ceas.
CIl retard.
\lous ne pourn:z pas rattraper Ie train pour Paris.
a cote de moi,
dans 1c wagon-n:staurant.
La ce statie cohorim?
la Gara CentraliL
inainte de plecare ne-am cohorit bagajele
in hoI.
sa va insotim.
0 fi~a
la reeeptie.
eea~afurile
uii
trop de brult
cu un pat g i baie.
RECAPITULAREA LECTIEI 4
4.1
4.2.
in cursul Lectiei 4 ati intalnit mai multe expresii legate de caliitoria eu trenul. Sa retinem:
un train direct
- un tren direct
Ie wagon-lit
- vagonul de donnit
Ie wagon-restaurant
vagonul-restaurant
Ie compartiment fumeurs
Ie compartiment non-fumeurs
a caJatorj eu cJ.asa ]
en seconde classe
- eu c1asa a II-a
manquer Ie train
- a pierde trenul
rattraper Ie train
- a prinde trenul
changer de train
- a schimba trenul
etre debout
etre assis, -e
- a sta/fi a~ezat. -a
4.3.
- a~ vrea,
[jO vudRcJ
a~
dati
I~akl
- fiecare
Chaque eIe:ve doit bien travailler a l'ecale. Fieeare elev trebuie sa lucreze bine la ~coala.
Chaque femme aime faire les aehats.
4.4.
r~akcJ
- fiecare (mase.)
chacune
[$aklJn]
- fiecare (fern.)
B.
2.
3.
4.
5.
6.
Traduceti in franceza:
I.
C.
2.
3.
4.
A~
5.
6.
Prietenul tau te
~i.sa a~tept
a~teapta
~i
modern.
cu~eta,
r.
2.
3.
4.
5.
6.
VOCABULARUL LECTIILOR 3
~I
accompagner
> l akopanE]
- a insoti
>[atRapE 10 tRe-]
- a prinde (trenul)
aucun
>[okeJ
- nici un
aucune
>[okUn]
- niei una
l'aller simple
l'aller-retour
>[la1 ROtuRj
- (bilet) dus-intors
au milieu
>[omiliO]
- in mijloc
Ie bruit
>[10 bRUij
- zgomotul
Ie calme
>[10 kalm]
centrale
>[siHRal]
- central,
chacun
>[~akej
- fiecare (masc.)
chacune
>[~akL"nJ
- fiecare (fern.)
la chambre Ii un lit
>[la.:;abRae 1ij
changer de train
>[~iijEdOtRe]
- a schimba trenul
chaque
>[~akl
- fiecare (adjectiv)
la cle
>[Ia klE]
- cheia
Ie client
>[10kliiii]
- clientul
la cliente
>[Ia kliiiit]
- clienta
le compartiment
>[10 k5paRtima]
- compartimentul
complet
>fk6ple]
- complet, plin
complete
>[koplet]
- completii, plina
la consigne
>[Ia kosin]
la correspondance
- legatura, corespondenta
la couchette
> [ la kll~ct 1
la couvel1ure
>[ la kuveRtUR]
cuvertum, patura
(etre) debout
>[etR dObu]
- (a fi) in picioare
descendre (a I'hotel)
a cobori (bagajele)
>[desiidR dU
- a cobori (scam)
Ie detail
>[10 dEtail
- deta1iul, amanuntul
tR~j
Iini~tea,
calmul
-a
cu~eta
- (trenul) direct
la direction
>[ht diReksio]
- conducerea, directiunea
Ie drap
>[10 dRa]
- cea~aful
(en) haut
>[anoJ
- in sus
I'escalier
scara
etre assis
>[etR asi]
- a fi
a~ezat,
etre assise
>LetR asiz]
- a fi
a~ezata, a
I'express
>[lckspRes]
expresul
faire impression
a face impresie
la femme de chambre
>[ la fam dO
la fiche
>[la fi-5]
- fi~a
fumer
>[fUmE]
- a fuma
Ie fumeur
>[10 fUmO:R]
- fuma-torul
la Gare Centrale
- Gara Centrala
les gens
>[IEja]
- genurile
Ie hall
>LI0oll
- holul
[' impression
impresia
Mademoiselle
>[madm"azel]
>[miikE 10 tRe]
- a pierde (trenul)
(au) milieu
>[omiliO]
- (la) mijloc
- a urea (bagajele)
- a urea (scara)
la montre
>[la motR]
- ceasul
nombreuses
>[nobROz]
- numeroase, multe
nombreux
>[n6bRO:]
- numero~i, multi
la note
>[la not]
Ie passager
>[10 pasajE]
- pasagerul, ealiitorul
Ie personnel
- personalul
Ie pieton
>[IOpiEtii]
- pietonul
Ie placard
>[10 pL3.ka:R]
Ie portier
>[10 paRtiE]
- partarul
~iibRl
a sta jos
sta jos
- camerista
domni~oara
Ie pourboire
- baqi~ul
- (eu) clasa I
prendre l'esealier
Ie quai
> [IOkE]
- peronul
quitter
> [kilt]
- a parasi
- a prinde (treoul)
la reception
- receptia
Ie receptionniste
receptionerul
regler
> [REgiE]
- a aehita; a regia
remplir
> (RapliR]
- a umple
reserver
> [REzeRvE]
- a rezerva
Ie rez-de-chaussee
> [10
satisfait
> [satisfe]
-mul\umit
satisfaite
> [satisfet]
- multumita
s'il
> [silvuplc]
- va rog
tous (les)
- toti
toutes (les)
- toate
je voudrais
- a~ vrea,
Ie voyageur
- calatorul
le wagon
- vagonul
Ie wagonlit
- vagonuJ de dorrnit
Ie wagon-restaurant
- vagonul-restaurant
VOllS
plait
REd~osE]
- parterul
a~ dori
LECTIA
5
,
PARTEA 'NTAI
ea de obieei vom incepe recapituland materia lui prezentat in Leetia 5 a cursului "Franeeza pentru
ineepatori". Exercitiile ce urmeaza trebuie rezolvate folosind filrrul ro~u.
A.
2. la mere
3. Ie pere
4. Ie fils
6. les parents
7.lejardin
8. Ie garage
9. Ie chien
11. Is cuisine
12. Ie salon
c.
10. Ie chat
14. Ie samedi
~i
A~
B.
13. Ie dimanche
5. la fiUe
Completati propozitiile
ell 0
Ma duc la Paris.
ala campagne
- >Allez-vous souvent
A~
Mergi
eli
mine la ea?
D.
a Paris, Monsieur?
cunoa~te
ma~ina
frumaasa.
- 11 y a un >nouvel hotel.
~i insu~iti-va
la piece
>[la pres]
la salle a manger
>[la salamajE]
la cave
>[la kav]
- pivnita
Ie grenier
>[10 gROniE]
- podul easei
Ie buffet
>[10 bUfE]
- bufetul
I'armoire
>[laRmua:R]
- dulapul
Ie canape
>[10 kanapE]
- canapeaua
Ie radiateur
>[10 RadiatO:R]
- ealoriferul
Ie rideau
>[10 Rido]
- perdeaua
la plante
>[Iapliit]
- planl3
Ie miroir
>[10 miRua:R]
- oglinda
la couleur
>[Ia kuIO:R]
- culoarea
Ie canape
>[10 kanapE]
- canapeaua
la cave
>[Ia kav]
- pivnita
le rideau
>[10 Rido]
- perdeaua
la piece
>[Ia pies]
- incaperea; bucata
Ie radiateur
>[10 RadiatO:R]
- ealoriferul
la eouleur
>[lakuIO:R]
- culoarea
Ie grenier
>[10 gROniE]
- podul casei
>[la salamiijE]
la plante
>[la plat]
- planla
Ie buffet
>[10 buff]
- bufelul
Ie miroir
>[10 miRua:R]
- aglinda
['armoire
>[laRmua:R]
- dulapul
~i
1a salle
a manger
lata eateva propozitii in care au fast folosite noile cuvinte; urmariti traducerea lor in limba romana:
Combien de pieces y a-t-it dans
ton appartement?
Passons dans la salle
a cote de Paul?
potrive~te eu
culoarea
en cristal
>[a kRistal]
de quelle couleur... ?
- ce culoare... ?
din cristal
insu~it
cuvintele
~i
propozitii:
Qu'est-ce qLle tu cherches dans Ie buffet?
> Ou-te
Montons au grenier!
a la cave?
~j
potrive~te
foarte bine cu
un quart d'heure.
un
~fert
pe~te
de ora,
Completali propozitiile de maijos eu cuvintele ~i expresiile nou invatate, apoi citili-Ie eu voce tare:
Vesela
~i
in bufet.
~tie
ee culoare are
eanapeaua.
votre salon.
- Elle est assise sur >Ic canape pres de la fenetre.
- II veut savoir >de quelJe couJeur est
ce >canape.
~ampanie.
que
voulez acheter?
greu de cultivat.
diffieiles
acultiver.
deja gata.
deja pret.
VOtiS
~i
potrive~te eu
decat ieri.
qu'hier.
Cititi propozitiile urrnatoare acordand atentie cuvintelor scrise cu caractere ingro~ate ~i urrnarind
traducerea lor in Iimba Omana :
>[50 bUfE
sj
E modeRn]
>[setom si etORO:]
>[setom la nE pazORO:]
heureux.
so ~o]
>[ sE RadiatO:R
>[~E
~i
pial si so bEl]
in propozifiile de ma; sus am folosit fonnele compuse ale adjectivelor demonstrative: primul lor
element ee. cet, cette. ces precede substantiw/; of doilea element, ei sau Iii stii dupii substantiv.
Adaugam adverbele ci ~i Iii pentru a exprima nOfiunea de apropiere sou de departare. # mai ales
pentru a opune douii substantive de acela#fel.
Plural
Singular
masculin
feminin
masculin si feminin
ce-ci
acest ...
ce.-l
acel ...
cet~e
aceasta ...
C ~ S
acestiiaeeste
cet..ci
BCPSI ...
cette...-ci
acea...
ces ...l
aceilacele
cet...-l
acel ...
Fanna ce,...-ci. ce,.. -1s este folosita pentm substantivele masculine care incep cu o vocala sau un
"h" mut. Enemplu :
cet amie-ci
- acest prieten
cet hiilel-l
- acel hotel
Va amintim ca formele simple ale adjecriular demonstrative au fost introduse in cursul penuu
inccpatori.
Pentru a va fixa formele compuse ale adjectivelor demonstrative rezolvali exerci!iul umator.
Complrta!i spatiile libere cu substantive insotite de forma compus al adjectivului demonstrativ pamvit:
- de/din cristal
>[a veR]
- din/de sticla
en plastique
>[ a plastik]
- din/de plastic
en argent
>liiaRja]
- din/de argint
en bois
>[ ah"a]
- din/de lemn
en cuir
>[akUiRJ
- din/de piele
Vom folosi acum aceste expresii ca determinanti ai substantivelor pe care Ie cunoa~teti deja. Cititi cu
voce tare propozitii1e de mai jos, acordind mare atentie noilor expresii:
Cette vase-ci que tu vois sur Ie buffet
est en verre.
plaire
- a placea
Veti gasi fonnele acestui verb in exemplele de mai jos. Cititi cu voce tare propozitiile ~i urmariti
traducerea lor in Iimba Omana. Formele verbuluiplaire sunt scrise cu caractere ingro~ate:
>(j0 sUi Un bEl fii alo:R
Je suis une belle fille alors
je plais it beaucoup d'hommes. jO pIe a boku Jum]
>[se IU kO tU mO pIe
bokuJ
a tout Ie monde!
Ces rideaux ne nous plaisent pas.
pa]
ma plU]
atout Ie monde.
infinitiv. suprimond
Pentru a retine bine formele verbului plaire rezolvati urmatorul exercitiu; completati propozitiile de
mai jos cu verbul plaire la fonna potrivita, apoi cititi-le cu voce tare:
Iti place?
~tiu
ca acest film
sa-ti plaea.
Ai sa ne placi intotdeauna.
Sa tTecem la ultimul exercitiu din aceasta parte a Ieetiei. Traduceti din limba romana in limba franceza:
in aceasta incapere nu este
mult loc.
De ce ai cohorit in pivnita?
potrive~te
a manger?
Aceasta culoare se
parului meu.
potrive~te ell
euloarea
repede 2. ensemble
5. beaucoup mult
mull
C.
deja:
Completati propozitiile in limba franceza de mai jos cu unul din euvintele urmatoare, folosind
filtrul ro~u:
1. vite
B.
cunoa~te\i
impreuna
impreuna
6. toujours mereu
mereu
4. rarement rar
rar
3. volontiers
7. avec plaisir
cu
cu placere
placere
- Je t'aimerai >toujours.
a la campagne.
fran~ais.
Sa folosim coreet formele verbului etre combinate eu adjective; completAnd spatiile libere din
urmatoarele propozitii:
Marie este intotdeauna multumita.
Sunt trist.
- Je
>!ill is
triste .
11
la maison.
a la maison.
D.
Duminiea ei nu luereaz!l.
De ee e~ti trist?
Vii? eu placere.
a l'op.era au
au concert'?
a Paris.
Sa invatam acum cuvinte noi. Cititi-Ie cu voce tare, fiind atenti la pronuntie:
Ie mariage
>[10 maRlaj]
- cununia, casnicia
I'amour(m.)
>[lamuR]
dragostea, iubirea
la ceremonie
>[Ia sEREmoni]
-ceremania
l'epoux (m.)
>[lEpu]
- mire, sot
I'epouse (f.)
>l!Epuz]
- mireasa, sotie
Ie jeune marie
la jeune mariee
>[lajO:n maRiE]
Ie temain
>[IOt[m"a]
- martorul
l'oncle (rn.)
>[16kl]
- unchiul
la tante
>[lata!]
- matu~a
Ie hebe
>[IObEbE]
- bebelu~ul
Ie prenom
>[10 pREnoJ
- prenumele
lenam
>[\On01
-numele
>[IEjOn maRiE]
- tinerii casatoriti
>[lajO:n maRiE]
Ie prenom
>lIOpREno]
- prenumele
la cerernonie
>[Ia sEREmoni]
- ceremonia
Ie bebe
>[IObEbE]
- bebelu~ul
I'oncle (m.)
>[lokIJ
- unchiul
I'epouse (f.)
>[][puzJ
- mireasa, sotie
1'amour (m.)
>[lamuR]
- dragostea, iubirea
Ie mariage
>[10 maRiajJ
- cununia, casnicia
>[IEjO:n maRiE)
- tinerii casatoriti
I'epoux (m.)
>[IEpu]
-mire, sot
Ie jeune marie
>[IOjO:n maRIE]
Ie temain
>(10 t[m"il
- martorul
Ie nom
>[IOn6]
-numele
la tante
>lla tat]
-matu~a
~i
- Este
- Ce nume ii va da?
Sa retinem expresiile
~i
bebelu~.
>lasistEa]
- a asista la (0 casatorie,
o ceremonie)
Ie mariage religieux
- cununia religioasa
Ie mariage civil
- cununia civila
avoir lieu
- a avea loc
- 0
poveste de dragoste
attendre un bebe
> [atiidR
-a
a~tepta
etre marie(e)
hebE)
un
- a fi casatorit
copillbebelu~
Verificati daca
~titi
sa foJositi cuvintele
~i
frumoase
~i
- >As-tu assiste
simpla
grande >ceremo11le?
~i
un eopil.
- Je vous invite
in exemplele care unneaZ3 veti intilni fonne asemanatoare adjeetivelor demonstrative care va sunf
cunoscute din prima parte a lectiei. Acestea sunt pronume demonstrative compuse; ele inlocuiesc
substantivul. Unnariti
~i
du jeune marie.
al mirelui.
- Le
cuno~ti
vorbe~te eu
singular
plural
maseulin
feminin
masculin
femioio
celui-ci
(acesta)
eelle-ci
(aceasta)
ceux-ci
(ace~tia)
celles-ci
(acestea)
celui-I!
(acela)
celle-Ill
(aceea)
eeux-1l1
(aceia)
celles-ei
(acelea)
A~a
cum ati putut vedea, formele eompuse ale pronumelor demonstrative se formeaza din pronumele
simple:
celul, ceux
- acela, aeei
sau
celie, celles
- aceea, acelea
~i
eompleta~i
A~
este
a~ezatillanga
in picioare langa
u~a?
~colii
noastre:
aee~tia
invatii
Sa trecem acum la ultimul exerci\iu din Leqia 5, In care veti verifiea In ee masura v-ati insu~it
materialui introdus pe pareursul acesteia.
Traduceti din limba romana in limba franeezii:
leri am asislat la cununia eivila a
prietenilor mei.
Maine va aves loc cununia lor religioasa.
ii cunose bine pe aee~li martari. eel de langa mire >.1e connais bien ces temoins. Celui-ci
ac6te du
sau aceea
Nu
~tiu
votre
pH~nom,
Monsieur!
Du-te
~i
un
a~teapta
copila~.
>Chark~
un bcbe,
[e]
["a]
UJ
mari~
[ II
[k]
[s]
l R]
~ur
RECAPITULAREA LECTIEI 5
5.1.
- de/din cristal
en verre
- de/din stieHl
en plastique
- de/din plastic
en argent
- de/din argint
en bois
- de/din lemn
en cuir
- de/din piele
etre marie(e)
Ie mariage religieux
- cununia religioasa
Ie mariage civil
- cununia civila
- 0
precum
~i
constructiile:
aller chercher
- a asista 1a
avoir lieu
- a avea loc
attendre un hebe
- a a~tepta un
~i
Am introdus
V-ati
insu~it
(0
casatorie, 0 ceremonie)
copil~
intrebarea:
(de) ce culoare... ?
5.2.
poveste de dragoste
ce (garc;on)-ci
acest haiat
ce (ganroo)-Ia
aeel baiat
eet (homme)-ci
- acest barbat
cet (homme)-Ia
- acel barbat
ceUe (plante)-ci
- aceasta. planta
cette (plante)-Ia
- acea planta
ces (Iivres)-ci
- aceste cacti
ces (livres)-ci
aceJe cacti
A~a cum rezulta din exemple, substantivul se ana plasat tntre cele doua elemente ale acestor
fonne iar genullui este acela~i cu genul adjectivului. PrimeIe elemente : ce, eet, cette, ces sunt
formele simple ale adjectivului demonstrativ.
Adaugam al doilea element -ci sau -iti pentru a exprima no!iunea de apropiere sau de departare
~i mai ales pentru a opune doua substantive de acela~i gen:
Ce gar~on-ci est grand, ce
est petit.
gar~on-Ia
5.3.
Ace~tia
Va atragem atentia asupra faptului cil la plural sunt forme diferite pentru masculin ~i feminin:
ceux, celles:
5.4.
nous plaisons
tu plais
vous plaisez
it plait
ils plaisent
on elle plait
elles plaisent
gar~ons.
- ii placi Mariei.
- Ea place baietilor.
Perfectul compus se fonneaza din prezentul aUKiliarului avoir + participiul trecut: plu (j'ai
plu, tu as plu etc.). Viitorul se fonneaza din infinitivul verbului, suprimand -e final ~i adaugand
tenninatiile:
apprendre
B.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
A~
2.
C.
~i
4.
5.
6.
Prive~te
7.
a~teapta
unul.
Recopiali propoziliile de mai jos dupa ce a~i corectat gre~elile. in fiecare fraza este
gre~eaHi:
I.
2.
II Ya deux temoins, celui-ci est man ami, ceux-lei est Charles Dupont, Ie fcere de la
mariee.
3.
4.
5.
2. la musique
6. la promenade 7. la mer
3. la danse
4. Ie concert
5. Ie sport
8. la montagne
9. la campagne
IO.I'ami
14. Ie livre
15. Ie cabier
11. l'amie
12. Ie frere
13. la soeur
16. Ie crayon
17. Ie stylo-bille
18. Ie sac
Da-mi un caiet.
~ Donne~moi
- J'aime ce >!r<lvail.
>un cahler.
(OIlCWS
de Chopin.
Cainele este cel mai bunprieten a1 omului. - Le chien est Ie meilleur >ami de l'homme.
Plimbarea va fi lunga.
Geanta pe care 0
Nici
prive~ti
B.
e~ti
tu?
>Le
S<lC
criJyon de Michel?
~i
Ea nu este chiar
a~a
de slaba.
Nu sunteti obosita,
domni~oara?
- VOllS
Si, >un
Ba da, pUlin.
PCll
.,"]
Trecem acum la vocabularul nOll. Cititi eu voce tare, clar, cuvintele noi
retineti traducerea lor in Iimba romana.
tla~E]
~i
Ie fiance
>[10
Ia fiancee
>[Ia fiiisE]
- Iogodnica
la bague
>[Ia bag]
inelul
>(IE fiiisai]
- logodna
Ie voyage de noces
- calatoria de nunta
Ie menage
>[IOmEnaj]
menajul
Ia qualite
>[Ia kalitE]
- calitatea
Ie defaut
>[IOdEfo]
- defectul
Ie caractere
>[10 kaRakteR]
- caracterul
Ie divorce
>(10 divoRs]
- divortu1
la mort
>[lamoR]
- moartea
Ie veuf
>[10 vO:1]
- vaduvul
la veuve
>[lavO:v]
- vaduva
les
~i
fian~ailles
- logodnicul
- caracterul
>[lE fiasai]
Iogodna
la mort
>[lamoR]
- moartea
la hague
>[Ia bag]
- inelul
Ie divorce
>[10 divoRs]
- divortul
la fiancee
>[la fiibE]
- logodnica
Ie voyage de noces
>[ 10 v"aiaj dO
Ie menage
>[10 mEnaj]
- menajul
la veuve
>[la vO:v]
viduva
la qualite
>[Ia kalitE]
- calitatea
Ie veuf
>[IOvO:f]
- vaduvul
Ie defaut
>[JOdEfo]
- defectul
Ie fiance
>[10 fiiisE)
- Iogodnicul
Ie caractere
les
fian~ail1es
n()~]
- calatoria de nuntii
Citi~
cu voce
tare
propozitiile de mai j05, in care au fost introduse cuvintele noi. Retineti traducerea lor.
- Nimeni nu
pe logodnica lui.
sarbatoare in familie.
rete de famille.
0 cunoa~te
m~nage?
Fiiea noastra
a beaucoup change.
Qui a demande Ie divorce? Lui ou elle?
tres malheureux.
Etes-vous un homme marie, celibataire,
veuf ou divorce?
II veut se mariee avec une jeune veuve.
- Vrea sa se casatoreasca eu
Relineti locutiunile
~i
aeet homme.
N-a~
tanara vaduva.
la bague de fiancailles
- inelul de logodna
>[sokUpE dO mEnajJ
- a se ocupa de menaj
a avea
easnicie fericita/
qualit~s
demander Ie divorce
- a cere divoI1ul
- a fi celibatar
etre divorce(e)
- a fi divortat(a)
>LetR vO:1'(vO:v)]
a fi vaduv (vaduva)
a se casatori / insura,
marita eu ...
se remarier
>[sO ROmaRiE]
a se recasatori
marier it (avec)...
- a casatori cu
Vom introduce expresiile de rnai sus in propozitii; traduceti in limba ramana aeeste propozitii:
C'est a toi, ceUe hague en argent?
Qui, c'est rna hague de
fian~ailles.
c~te
al tau')
> Tu
tu en es pleine.
Je ne comprends pas comment elle
a pu demander Ie divorce a son mario
Je ne veux plus etre
c~libataire,
je voudrais me marier.
Elle n'est plus sa fiancee, eUe lui a rendu
sa hague de
~i
fian~ailles.
cu mine ne vom
in~elege
bine.
plina de calitati
inelul de logodna.
> Ei
i~i
de notre menage.
Ati retinut substantivele ~i expresiile noi? Completati spatiile Iibere din propozitiile in limba franceza:
Cand va avea loc logodna voastra?
sa se in\eleaga?
Dupa moartea mea poti sa te recasalore~ti
niciodata de aeord!
Jeanne va fi nefericita eu logodnicul sau,
a~a
cu fata aeeea.
avant.
inaintea ei.
De ee vrea tatal tau sa te insoare
eu aceasta vaduva?
Este plin de defecte dar il iubesc
~i
vreau
Aeeasta femeie divort;ata vrea sa se recasatoreasca - Cette femme >divorcee veut se remarier
ell primul ei sot.
toata lumea
Sunt
0 cunoa~te.
femeie independenta,
ind~pendante,
>[tU etczORO:
- Erai fericit
eu sotia ta?
- Erau casatoriti de
dou3zeci de ani cand el a cerut
divortul.
avek ta fam]
kiitcl
~e maRil<~]
Erati logoditi
dnd ea a plecat?
lmparfait este timpul care exprima 0 actiune de durata sau care se repeta
in trecut. il folosim adesea in relatari ~i descrieri.
Formam imperfectul adaugiind la radacina persoanei I plural a timpului
prezent, tenninatiile -ais, -ais, -ait, -ions, -iez, -alent.
Verhul etre, folos;t in exemplele de mai sus, face excep!ie de la aceastii regula, rtidiicina lui fUnd
IIeregulata:
i?lre
noussommes
-j'etais
nous av
-ons
- j'avais
parler
nous pari
- ons
- je parlais
rendre
nous rend
- ons
- je rendais
Vom folosi imperfectul in propozitiile urmatoare. Cititi-Ie eu voce tare, acordfmd atentie traducerii
in romana:
NOlls assist ions a tous les anniversaires
de notre famille.
Paul passait beaucoup de temps dans sa chambre. - Paul petrecea mult timp in camera lui.
Les rideaux n'allaient pas bien
avec 1a couleur du tapis.
a tout Ie monde.
chaque mafin
- infiecare dimineafd
toujours
- intofdeauna. mereu
SDuvent
- adesea
Rezo!va\i urmatorul exercitiu; yeti putea exersa astfeJ imperfectul. Comrletali ProPoziliile in limba
franceza eu forma potrivita a verbului la imperfect ~i cititi-Ie apoi cu voce tare:
Parintii
no~tri
I~a
cunoscut pe Pierre.
~i
taceam un
Cuno~teati
Da, il
du~.
acest secret?
cuno~team de
eateva luni.
a 7 heures
- >Connaissicz-\lous ce secret?
Dui, nous Ie >connaissions depuis des mois.
Sil trecem la ultimul exercitiu, recapitulativ. Traduceti urmatoarele propozitii in limba franeeza.:
De ce i-ai dat inapoi inelul
de logodna?
Quandj'etais petite I toute rna famille habitait ensemble I dans une grande maison.11 Dans
~
a manger 1et un grand salon. II Nous prenions I taus les repas dans la grande salle A
/'
la chambre de nos parents, I deux chambres d'amis 1 et deux salles de balns11 Nous, I
~
les enfants, I nous aimions jouer au grenier I ou dans la cave. II Un gros chat I et un petit
~
chien I nous accompagnaient toujours. II Quand it faisait beau I nous passions beaucoup de
~
a. ce temps-Is
/'
Une invitation
a un mariage
~---.
!I
- Qui va se marier?1
~
./'
- Sa fiancee est une jeune fille I qui travaille avec lui I dans son bureau. II
~
/'
fian~ailles
/'
/I
/'
........
- Its y revent. ! I
/'
/'
/'
II
........
........
/I
/'
de qualites.
II
Matu~ij mete
de eclui-Ill,
de
fian~aiIJcs.
De cand
e~ti
vaduv?
> Iu
IlC
Cuno~ti
So\UI dumneavoastra va fi martor la casiitoria lor? > Votrc epoux sera tellloin
pc care iI
a leur mariage?
a~tep\i?
quc Iu attends?
~teptam
Cunoa~te\i numele
unchiului tinerei mirese, domnule?
De ce nu ati plecat in
ciiHitorie de nunta?
potrive~te ell
un incl de argin t.
Va prezentam acum ciiteva serii de clivinte vom exersa cu ajutorul ciitorva pronuntia unor sunete.
Citili-Ie, eli voce tare:
[E]
[e]
- Ie
[0]
- Ie V!llif, r~marier
[a}
- les
[k]
[s]
[j]
Ie
[g]
- la hague
caract~re.
Ie celibatiilre, plaisiilent
fi~~ailles, r~dre,
mena~,
dem!!!lder
Ie voya~, Ie maria~
RECAPITULAREA LECTIEI
6
,
6.1.
s'occuper du menage
- a se ocupa de gospodarie
6.2.
demander Ie divorce
- a cere divortul
se maner avec...
- a se casatori cu...
se remaner
- a se recasatori
marie(e) a(avec)
- (casatorit)a eu ...
etre celibaiaire
- a Ii celibatar
eIre divorce(e)
- a fi divortat(a)
etre veuf(veuve)
- a fi vaduv (vaduva)
toujours
intotdeauna
souvent
- adesea
Imperfectul se fonneaza adaugand la radacina persoanei I plural tenninatiile: -ais ", -ais,
prezent: nOllS
imparfait:
~ons
je parlais
tu parlais
il parlait
nous parlions
vaus parliez
ils parialent
Exceptie de la regula: verbul eire a carei radacina 18 imperfect este neregulata:
present:
nous sommes
imparfait:
retais
B.
C.
a sa fianeee.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
2.
Jeanne
3.
4.
5.
6.
~i
toate defeetele.
I.
2.
3.
4.
5.
gre~eala:
VOCABULARUL LECTIILOR 5 SI 6
allcr chercher
>[ alE
I'amour (m.)
>(lamuR]
- dragostea
I'argent (m.)
>[laRja]
- argintul; banii
(en) argent
>[5. aRjii]
- din argint
>[laRmuaR)
- dulapul
ass~l"(a)
>[asistE]
- a asista
la bague
>[Ia bag]
- inelul
Ie bebe
>(IObEhE]
Ie bois
>[IObUa]
-Icmnul
(en) bois
>[a b"a]
- din lemn
Ie buffet
>[10 bUfe]
- bufetul
Ie canape
>[ 10 kanapE]
- canapeaua
Ie caractere
>[10 kaRakter}
- caracterul
la cave
>[la kav]
- pivnija
(ctrc) celibataire
- (a Ji) cehbatar
cdle-ci
- aceasta
cellc-Ia
>[sella]
aceea
celles-ci
- acestca
celles-Ia
>[sclla]
- acelea
celui-ci
>[sOlUi si]
- accsla
celui-la
>(sOIUi la]
- acela
ccuxci
>[50 si]
- ace~tia
ccux-la
>[sOla]
- aceia
la ceremonie
>fla seRemoni].
- ceremonia
~cR~E]
bebelu~ul,
copilul
Charles
>[ ~aRl]
- Charles
civil, -e
>[ sivil]
- civil. -3
la couleur
>fla kuIO:R]
- euloarea
Ie cristal
>[10 kRistal]
- cristalul
(en) cristal
>[a kRistalJ
- din eristal
Ie cuir
>flO kUiRJ
- pielea
(en) cuir
>f it kUiRJ
- din piele
Ie dCfaut
>[ 10 dEfo]
- deCeetul
demander Ie divorce
(eire) divorce(e)
- (a fi) divortat(a)
l\~poux (m.)
>f !cpu]
- sotul
l'epouse (f.)
>[ Iepuz]
- sotia
>[ 10 fiasai]
- logodna
Ie fiance
>[10 fiiisE]
- logodnicul
la fiancee
>fla fiasE]
- logodnica
Ie grenier
>flO gROniE]
- podul casei
\'histoire (C.)
>[listLlaR]
povestea
la jeune mariee
>flajO:n maRiE]
- mireasa
Ie jeune marie
>[IOjO:nmaRiE]
-mirele
- tinerii easatoriti
- a se easatori ell
marier a (avec)
>[maRIE a (avekJ]
- a se easatori ell
Ie menage
>f 10 m! 'nail
- easatoria, gospodaria
Ie mimir
>(10 miR"aR]
- oglinda
la mort
>[Ia moR]
- moartea
les
fian~ailles
(fpl.)
a cere divort;ul
I
~
Ie nom
>flO no]
- numeIe
s'occuper de
>[sokUpE dO]
- a se ocupa de
I'oncle (m.)
>[Iokl]
- unchiul
la piece
>{ Ja pies]
incaperca
plaire (a)
>fpleR a]
- a placea (cuiva)
la plante
>[la pIal]
- planta
Je plastique
>[Ie plastik]
- plasticul
(en) pJastique
>{ a plustik]
- din plastic
plein
>{ple]
- plin
pleine
>[plcn]
- plina
Jeprenom
>flO pReno]
- prenumele
:::::::;
la qualitc
>{la kaIitE]
- calitatea
I~
Ie radialeur
>{IO RadiatO:R]
caloriferul
religieux
>[ROlijiO]
- religios
religieusc
>{ROlijiOL]
- religioasa
(se) remarier
>( sO ROmaRiE]
a se recasli.tori
rendre
>[R3dR)
- a da, a restitui
rendre malheureux
>[RiidR majORO:]
- a face nefericit
Ie rideau
>(IO Rido)
- perdeaua
>[la salamiinjE]
sufrageria
se remarier
>f.~O
- a se recasatori
la lante
>{Ia tal]
- matu~a
Ie ternoin
>[IOtEm"ii]
martorul
Ie veuf
>flO vO:f]
- vaduvul
la veuve
>fla vO:v]
- vaduva
(eIre) veuf
>[clR vO:J]
- (a ti) vaduv
(etre) veuve
>[dR \iO:",]
- (a fi) vaduvii
Ie voyage de noces
- cAlaloria de Dunta
I
ei
~'
I
I
~ ...
~]
I
~
II
i~~
I
~~=s
~:~
Ja salle
amanger
ROmaRiE]
A.
1. Ie lundi
2. Ie mardi
3. la semaine
4. Ie jour
6.la femme
7. Ie voisin
8. la voisine
9. Monsieur
11. I'invite
12. l'invitee
13. Ie rendez-vous
~apte
B.
zile.
sa-~i
S.le mari
10. Madame
14. Ie journal
15. Ie medecin
gaseasca
$tii, tatallor a
ca~tigat
multi bani.
cii~tiga pe
~i
pc prietenul ei.
Prive~te, este
ma$ina mea!
Noi avem
Ei sunt in magazin.
afaire?
eu voce tare
~i
les grands-parents
- bunicii
Ies petits-enfants
> [IEptiziifa]
- nepotii
Ie petit-fils
les beaux-parents
- socrii
Ie beau-pere
- socrul
la belle-mere
- soacra
la belle-fille
- nora
Ie beau-fils
> [IObofis]
- ginerele
la patience
- rabdarea
I'enface (f.)
> [IMas]
- copiHiria
la vieil1esse
- batranetea
la
petite-fiH~
Pentru a
re~jne
Ie beau-perc
- soeru]
les grands-parents
- bunicii
la petite-fille
la vieillesse
- batranetea
la belle-fille
- nora
les petits-enfants
- nepotii
la belle-mere
- soacra
la patience
- rabdarea
I'enface (.)
> [liWls]
- copilaria
Ie petit-fils
les beaux-parents
- socrii
Ie beau- ftls
- ginerele
~i
- Doamna Lerouge
cand erau mici.
- Nu am deeth un nepot
a leur mariage?
Heureusement je plais
a rna belle-mere.
l~i cre~tea
~i 0
nepo!ii
nepoata-.
- Fiul
a la campagne.
bebelu~ii.
jusqu'a
- pana Ia...
>[jUska]
Verificati daca ati retinut cuvintele noi. CompIetati propozitiile unnatoare folosind filtrul
ro~u:
Ea
i~i
i~i
detesta nora.
vOCe
severe
>[sEvcR]
- sever,-a
indulgent
>[edUljii]
- indulgent
indulgente
>[~dUI.latJ
- indulgenta
gate (-e)
>[gatE]
- rasfaiat, -a
exigeant
>[egzija]
- exigent
exigeantc
>[egzijiit]
- exigenta
curieux
>[kURiOj
- curios, bizar.
curieuse
>[kURiOz]
- curioasa, bizara
~i
Retineti construqiile:
c'est curieux
>[sekURiO]
-(e) ciudat
grace II...
>[gRas a]
_. mullumita, datorita
malgre tout
>[malgRE tu]
- in ciuda a orice,
orice ar fi, orice
s-ar intampla
envers
>[aveR]
-fata de; eu
in exercit1ul urmator vom repeta adjectivele ~i substantivele noi. Completati propozitiile in limba
franceza ~i cititi-Ie apoi cu voce tare:
Nimeni nu e mai rasfatat ca tine.
~tiu
insu~i
nimic.
E [oane ciudat!
Rabdarea este
~i
in propozltiile
Sf?
Cu ajlltorul conjunc!ie;
lIe me demande:
,,$;"
dar
Elle me demande ~ j 'aime ce disque,
Veti observa eli pronumele personal poate sa se schimbe (in exemplul nostru
Iu
11 me dit
propozitie subordonata
actiune
simultana
anterioara
posterioara
ea vrea sa piece.
El imi spune
ca voia sa pIece.
ca va vrea sa pIece.
Acum vom incerea sa aplieam noile euno~tinte gramaticale. in exerei(iul urmator transfonnati
propoziliile din vorbirea indirecta in vorbire directa ~i apoi traduceli-le in Iimba roman a:
Tu me dis: "Vas filles ne
sont pas du tout gatees".
>Je dIs
bclle-l11~re aait
trap cuneuse.
qu'elk voulait tout savoir.
Trecem la ultimul exereitiu din prima parte a leqiei noastre, exercitiu in care veli avea posibilitatea
sa va verifica(i cuno~!inlele, Traduceti propozitiile de mai jos in limba franceza:
Mergem sa-i luam pe bUnlcii
de la gara.
no~tri
>C'e~t
~i
severa
et
severe
~i
>La ceremonie a
exigen~i.
>Se~
erc gatee.
1. aujourd'hui
2. demain
3.la pomme
6. la cIgarette
7 _Ie secretaire
R. la secretaire 9.I'ingenieur
II. l'h6pital
12. Ie mercredi
5. Ie ehoeolat
10. Ie bureau
13. Ie jeudi
Ce faei
a~tazi')
Cu ee te ocupi')
Sunt seeretara.
A~
B.
4. Ie cafe
no~tri.
a >1'h6pital.
In exerei~iul urmator veti repeta verbele 1'ouloir (a vreu) ~i pOl/voir (a putea) la prezent.
Completati fiecare propozitie eu fonna unuia sau altuia dintre acestc doua verbe:
Nu mai vreau ciocolata.
a toute vitesse
Bunicii mei vor sa locuiasca in easa lor pana 1a -Mes grands-parents >veulent hablter leur
moarte.
maison jusqu'a Ia mort.
Nu putcm fi atat de
eurio~i,
Completati
propozi~iile
> [IEvEmmi]
- evenimentul
la naissance
la date
> [bub\]
- data
les jumeaux
> llEjUmo]
- gemenii
les felicitations
- felicitarile
lajoie
> [lajUa]
- bucuria
Ie bapteme
> [IObatem]
- botezul
Ie deces
> [IOdEsrj
- decesul
I'enterrement (m.)
> [liitcRma]
- inmonnantarea
Ie cimetiere
- cimitirul
les condoleances
- condoleantele
Ie chagrin
> [10
Sa citim inca
~agRl']
na~terea
l'enterrement (m.)
> llateRlllaj
- inmorrniintarea
la naissance
Ie chagrin
> [10
Ie deces
- decesul
les felicitations
- felicitarile
les condoleances
- condoleantele
I'evenement
> [lEvEnmiiJ
- evenimentul
les jumeaux.
> [IEjUmo]
- gemenii
la date
> [ladat]
- data
lajoie
> [lata]
- bucuria
Ie cimetiere
- cimitirul
Ie bapteme
> [lObatcm]
- botezul
~agRl']
na~terea
Sa introducem cuvintele noi in Propozilii. Cititi propozitiile de mai jos, fiind atenti la traducerea in
limba rom[ma:
Un cvenement heureux a ell lieu
dans la famille Durand.
a reglise Saint-Jean.
un eveniment fericit.
na~terii
- inmormantarea este
intotdeauna trista.
ceremonie
I'cglise Saml-Jean
1. IEgliz s~ jill
- biserica Sfiintulloan
I'eglise Saintc-Cathenne
Yeti venfica acum daca v-ati Insu~it deja vocabularul nou. Completati propozitiile de mai jos ~i
eititi-le apoi eu voce tare:
Care este Jowl
domnule'!
na~tcrii
dumneavoastra,
Necazurile
~i
>[netR]
- a se na$te
mourir
>[ muRiR]
- a muri
perdre
>[peRdR]
(se eonjuga ea rendre, vendre)
- a
pierde
Va vom prezenta conjugarea completii a verbelor nairre ~i mOLirir la sfar$itul acestei lectii, in cadrul
recapitularii.
Verhele naltre ,~i mourir se conjugii fa perfecru! compus (passe compose) eLi auxiliaru! etre, latil
participiile lor trecute: ne ,d mort de exemplu:
Nous sommes nes.
Elle est morte.
Verhul perdre se conjuga ell auxiliarul avoir $i participiullui trecut este: perdu de exemplu:
Vom folosi noile verbe in propozitii. Cititi propozitiile unnatoare cu voce tare
lor in limba romfma:
~i
unnariti traducerea
-- Bebelu~ul nostru se va
na~te
peste
luna.
Retineti:
1e meurs de faim!
- Mor de foame!
iii e moRieR]
- El a murit ieri.
Cfmd se va
na~te bebelu~ul
vostru?
aboire.
Personajul principal
intr-un accident.
~i-a
pierdut viala
Ce-ai pierdut?
cuno~tin~e
nOI!
Cititi urmfltoarele propozilii, fiind atenti mai ales 1a euvintele scrise eu litere ingro~ate. De asemenea,
fiti atenti Ja traducerea in limba romma a acestor propozitii:
-Cel care
locuie~te
eu noi.
a l'eglise?
~i
nepotilor
no~tri.
In seria de propozitii de mai sus se afla pronume interogative ale carol' forme difera in functie de
genul substantivului camia i se pune lntrebarea:
subs\. masc. nr. sing.
lequel
>[IOkel]
- care, pe care
laquelle
>[lakel]
- care, pe care
lesquels
>[lEkel]
- care, pe care
lesquelles
>[lEkel]
- care, pe care
Aceste prollume se folosesc atund cand ne referim la substantive despre care s-a vorbit illainte sau
care lie sunf CUlloscufe dill context, de exemplu:
Tu as deux freres. Lequel est ill/dian!?
Pentru a raspunde la intrebarile puse eu ajutorul pronumeJor de mai sus am fol05it pronumele
demonstrative pc care Ie cunoa~teti din lectiile anterioare. dar de data aceasta Ie-am folosit la fonna
lor simpla (adica rara adverbele ci, Iii):
celui
>[sOlUi]
-eel
ceux
celIe
>[sel]
-cea
celles
A~a
cum
~tim
>[sO]
-cei
- cele
eu noi
Tu ai doi prieteni.
Pe care i1 cuno.'iti de multa vreme?
Pe eel care s-a casatorit.
- Tu as deux amis.
>J..equel connais-tu depuis longtemps?
-~elui qui s'est marie.
Vet1 rezalva acum ullimul exereitiu al acestei lectii. Traduceti propozitiile din limha romana in
limba franeeza:
I-am transmis ginerelui tau felicitarile mele
eu ocazia na~terii gemenilor.
Nu
e~ti
Nu mai am rabdare.
Cuno~ti
Durand?
de qualites',)
mon argent.
Socrii mei
accident.
~i-au
Din fericire nu
~tim
nous mOllrrons.
Cine se n3$te trebuie
sa $i moara.
> Laquelle de
in
ineheierea aeestei lectii, cititi eu voce tare cuvintele care au in eomLln acela$i sunet:
[5J
[e]
- Ie chagrin, Saint-Jean
[e]
LV]
Lil
[s]
[k]
cxi~ant, jusqu'
a
gra~
RECAPITULAREA LECTIEI 7
7.J.
in eadrul lee~iei 7 ati j'nvatat cum se transfonna vorbirea direeta in vorbire indirecta. Aceasta se
face prin legarea celor doua propozitii cu ajutoruJ conjuncliilor que sau si.
Mon mari me dit: "1'ai un chagrin".
7.2.
na~te
mourir - a muri
je nais
nous naissons
je meurs
nous mourons
tu nais
vous naissez
tu meurs
vous mourez
il nail
ils naissent
il meurt
ils meurent
elle nait
elles naissent
eUe meurt
elles meurent
jutur simple:
je nailrai
je mourrai
imparfait:
je naissais
je mourais
je suis mort
7.3.
Ali aflat care sunt pronumele interogative pe care le folosim atunci dnd ne referim la
substantive despre care s-a vorhit sau pe care Ie cunoa~tem din context. Formele acestor
pronume difera in funetie de genul ~i numarul substantivului care face obiectul intrebarii:
subst.mase.nr.sg.
lequel
- care, pe care
laquelle
- care, pe care
lesquels
- care, pe care
subst.fem.nr.pI.
lesquelles
- care, pe care
7.4.
in aceasta lectie am pn:zentat ~i pronumele demonstrative la formele lor simple. Ele inlocuiesc
substantive despre s-a vorbit sau pe cele a carol' semnifica!ie rezulta din context. Ele se acorda
in gen ~i numar cu substantivul pe care il inlocuiesc:
Masc.sg.
celui (cel/acest)
Fem.sg.
celie (cea/aceasta)
Mase.pl.
ceux
Fem.pl.
celles (cele/aceste)
a la gare?
(cei/ace~ti)
Cuno~ti
aceasta strada?
8.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
vo~
jumeaux?
I.
2.
Nu
3.
4.
5.
ill
6.
7.
cunoa~tem inca
2.
3.
4.
5.
6.
7.
La bapteme a eu lieu
a l'eglise Saint-Anne.
LECTIA 8
PARTEA iNTAI
Sa ne amintim mai intai euno~tintele dobandite in leqia S a eursului "Franeeza pentru incepiHori".
Rezolvati exereitiile urmatoare:
I. un
Fran~ais
5. un Anglais
9, un professeur
2. une Fran<;aise
3. un Roumain
4. une Roumaine
3. une Anglaise
7. un Allemand
8. une Allemande
10, un etudiant
12. un eleve
15. un devoir
16.1'apres-midi
~i
niei
Ai
tema de faeut')
B.
c. In exercltiul unmHor vom exersa adjectivele care indica nationalitatea. Completati propozitiile in
limba franceza:
Mi-am pierdut cartile
frantuze~ti.
D.
onl~e
germane mari?
>franlYai~e.
lata ultimul exercitiu recapitulativ din aceasta leqie. Completati propozi(iile in limba franeeza
ell cuvantul sau expresia potrivita:
Noi vorhim foarte bine
Paul
vorbe~te
frantuze~te.
fluent germana.
Nepoata lor
Studentii
vorbe~te prea
ace~tia
mull.
sunt francezi?
EI nu
vorbe~te
prea pU1in?
> LlamitiE]
- prietenia
la langue
-limba
la dispute
- disputa, cearta
la plaisanterie
- gluma
la rencontre
- intalnirea
la eonfiance
- increderea
l'aide (f.)
> lied]
- ajutorul
Ie moment
> [IOmoma]
- momentul
le loisir
- timpul liber
la soiree
> lJas"aRE]
- (toata) seara
Ie choix
>
Ie courage
Cititi inca
data
acelea~i
[lO~"a]
- alegerea
- curajul
la rencontre
- intalnirea
Ie courage
- curajul
la plaisanterie
- gluma
la confiance
- increderea
l'aide(f.)
> [led]
- ajutorul
I'amitie(f)
> [lamitiE]
- prietenia
Ie moment
> [lOmoma]
- momentul
la soiree
- (toata) seara
la langue
-Iimba
le choix
>
- alegerea
la dispute
- disputa, cearta
Ie loisir
> [IOI"aziR]
- timpul Iiber
[IO~Ua]
Acum yom folosi cuvintele noi In propozitii. Cititi cu atentie propozitiile urmatoare ~i urmariti
traducerea lor In limba romana:
L'am;tie etait toujours pour moi la chose
la plus precieuse.
Parlez-vous des
langue~ etrangeres?
C' cs I grace
mes eludes.
a cetlt rencontre.
~i
filme triste,
>
f paRlE Un Ing]
- a vorbi
comprendre la plaisanterie
>
[k6pRadR la pleziitRi]
- a intelege (a
avoir confiance en ..
>
[av"a:R kOfiib 31
>
[okUpE sE l"aliR aJ
au choix
>
[0 ~"a]
iJ manque
>
lilmak]
- va lipse~te
precieux
>
[pREs/OJ
- pretios
precieuse
>
lpREsiOLj
- pretioasa
amusant
>
lamUzii]
- amuzant
amusante
>
[amUlat]
- amuzanta
~i
a...
adjectivele urmatoare:
limba
~ti)
de gluma
Fiti aten!i la cuvantul "la soiree" care, spre deosebire de cuvantu1 "le soir", subliniaza durala, adica
arata ca aqiunea are loc "toata seara".
in mod analog, putem folosi:
1a matinee
>[b matinE]
- (toata) dimineat,a
la journee
>[laJuRnE]
- (toala) ziua
l'annee
>[JanE]
- (tot) anul
~i
vorbe~ti?
Ce faccai diminea\a?
-J'OCClJP~
~i fran!uze~ti,
fran~ais,
>au choix.
Nu e dedit
Nu
~tii
gluma!
de gluma?
Am introdus deja cateva verbe al caror inteles e legal de vocabularul acestei leqii:
s'amuser
>[samUzF.]
- a se amuza, a se distra
se disputer
>[sO dispUtE]
- a se certa
se dtbrouiller
>[sO dEbRuiE]
- a se descurca
>[edE]
compter
>[kotE]
- a conta
compter sur
>[kotEsUR]
- a conta pe
Toate aceste verbe sun! verhe regulate de grupa I. Va reamintim ca verhele reflexive se conjuga cu
auxiliarul etre:
NOlls
/lOUS
sommes disputes,
- Ne-am cerIa I.
nous rions
tu ris
vous riez
il rit
ils rient
e1le rit
elles rient
~i
- Nu va mai certati!
-Ei ii
lipse~te curajul,
nu se descurea bine.
~i
atunei
- Contez pe tine
a nous disputer.
in momentele dificile.
~i
pe banii tai.
Expresia:
>jsil
s'il te plait
to pie]
- te rog
~i
~i
Quelqu'un m'attend.
- Cineva rna
mai ales la
a~teapta.
romane~ti.
O-ll.e.1Q..U..e..->[kclkOJ este un adjectiv nehotarat ~i inseamna "ceva, catva, vreo". In limba voebita el
apace eel mai des in expresia que/que chose ("ceva", "ceva anume"). Exemplu:
rai quelque chose
a te dire.
~i
~i
-Cineva ma va ajuta.
Quelques-uns :>[kelkOze] este pronume nehotarat masculin, plural, ~i inseamna "unii. cativa".
Exemplu:
Nous avons beaucoup de petits enfants.
Quelques-uns sont tres gates.
Quelques-unes :i,kelkOzUn] este pronume nehotarat feminin, plural, ~i inseamna "unele, cateva".
Exemplu:
A,sa cum rezu/ld din acesle exemple, pronumele nehottirate apar neillso,tite de substantiv.
Aee~ti
ziua.
la joumee.
Am ciiteva inele.
Une Ie sunt foarte pretioase.
sa
razi.
~i
[iiI
- la langue, la plaisanterie, la
[e]
- qllelqu'un, quclques-uns
[el
[OJ
- precie..ux, heure..ux
[E]
l U]
[U a]
[u]
l'amitH~.,
la matinee,
l'ann~e
Ie moment
euno~tintelor
Mavie
le
./'"
. septem/'b'
.
. '"
/ ' je
ne e premIer
re I 11 ya SOlxante-dlX
ans.11 Alors,
SUIS
/'
II
/'
/'
./'
. un homme
/ ' deja
SUIS
II
/'
/'
ans I je SUIS pani avec mes parents pour Paris. II A Paris I je frequentais un lycee, I
~
/'
ou j'avais beaucoup d'arnis.11 C'est grace a l'amitie I que rna vie 6tait p!eine de joie.11
Mes amis m'aidaient dans des moments diffiJles, I j'avais confiancc en ~x,: je pouvais
./' sur que I""""
campIer touJours
ques-uns.
~
II
N ous occuplOns
.
./'. I
nos I?!
OISlrs I'a <:.
lalre des p I'
alsantenes,
/'
/'
/'
anous amuscLl1 Apres I j 'ai fait mes etudes superieures I et j' ai commence I rna vie
~
d'homme.11
/'
'>L
/'
/'
1'ai connu une belle fllle I et nous sommes maries. I I Moj, I je travaillais I et rna
~
/'./'
femme s'occupait de notre menage. II Nous avons eu trois enfants: I des jumeaux I et une
'"
'"
~ i Maintenant
/ ' I je suis grand-pere.11 Ma femme est morte
./' il y a deux ans.11 Son
tille.1
''< pour mOl
"!'] un tres
grand ch~
Y I etJ., apporte
" a eh::
agnn. 111'
e vms souvent/'au clmetJere
deces
./'
des leurs
'"
/'
~
a rna femme. I I J'habite
tout sen!1
~
/'
/'
/'
/'
......,.
/'
./'
petits-enfants.11 lIs viennenl me voir I ou moi, I je vais chez eux.11 AJors rna vieillesse
/'
~./'
n'est pas si mauvaise, I j'ai mes petites joies, moi 3ussi.11 La vie m'interesse I etje suis
/'
'>L
toujours curieux du monde1
~i
Les grands-parents
.?'
.....,.
- 11 y a un grand evencmcnt dans notre famllle! .
.?'
/"
-- Quclqu 'un se marie? II
/"
-- Non.
i ;
.?'
......,.
Notre fille a des Jumeaux!
.....,.
.?'
.?'.?'
-St. I
grand-m~? II
.?'
.?'
~
/I
~
- Et tol, I tu es grand-perc... I I C'est la vie!
! :
na~tere?
Cel care
locuie~te cu
ginerele meu.
dcbrouiJlc
a~scz
blen.
la plaislllllCrit.
Ajuta-ma
EI a muril
aCUrn
cinci ani.
lini~tit
dcpui~
cinq ans.
a cau,e de tOL
Ai incrcdere in noi'!
~i
al felicitarilor.
De cine nideli?
- De qui >rie7-vous?
CiIC~le-mi,
~i
RECAPITULAREA LECTIEI 8
8.1.
8.2.
8.3.
- a vorbi a limba
comprendre 1a plaisanterie
- a i'n~elege de gluma
au choix
-Ia alegere
il manque
compter
- a conta
comptersur...
-a conta pe...
faire rire
- a face sa rada
s'il te plait
-te rog
a-~i
lipse~te
in afara de cuvintele pe care Ie cuno~teati deja: Ie soil; Ie jour, Ie marin, ['an, au fast
introduse ~i echivalentele lor care subtiniaza aspectul continuitatii temporale:
soiree
(toata) seara
Ie soir
-]a
lejour
-lajournee
(toata) ziua
Ie matin
-la matinee
(toala) dimineata
['an
-I'annee
(tot) anul
>[RiR]
- a fade
>[iO Ri]
nous rions
[nuRiio]
tu ris
>[tU Ri]
vous riez
[vuRiie]
il rit
>[ilRiJ
ils rient
[ilRi]
elJe, on rit
>[el, 0 Ri]
elJes rient
[eIRi]
nous avons ri
tu as ri
vous avez ri
il a ri
jls ant ri
eIle, on a ri
elles ant ri
nous riions
tu riais
vous riiez
il riait
ils riaient
elle, on riait
elies riaient
nous rirons
tu rirasvous rirez
il rira
ils riront
elle, on rira
elles riront
8.4.
la singular:
quelque
>[kelkO]
- ceva
care in limha vorbita apare eel mai des in construqia "quelque chose", de exemplu:
Je Ie dirai quelque chose.
b)
la plural:
quelques
>(keIkO]
8.5.
- caliva
- Invit cativa prieteni.
>[kelkOze]
- unii, cativa
-Am prieteni la Universitate, dar
m-am ceTtat eu unii.
b)
>(kelkOzUn]
- cateva, unele
no~tri
B.
C.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
I.
2.
3.
4.
5.
Ce iti lipse~te?
6.
7.
Ajuta-I, Ie rog.
gre~elile:
I.
2.
3.
4.
5.
6.
Naus avons eu plusieurs rencontres avec notre professeur. Quelques-uns etaient bien
amusantes.
VOCABULARUL LECTIILOR 7 SI 8
(f.) - feminin (m.) - masculin (pI.) - plural
l'aide (f)
> [led]
- ajutorul
aider
> [cdE]
- a ajuta
l'amitie (f.)
> [lamitiE]
- prietenia
amusant
> [amUza]
- amuzant
amusante
> [mnUzat]
- amuzanta
s'amuser
> [samUzEJ
- a se amuza, a se distra
l'annee
> [lanE]
- (tot) anul
au choix
> [0 ~uaJ
- la alegere
Ie bapteme
> [IObatem]
- botezul
Ie beau-fils
> [lObotls]
- ginerele
le beau-pere
- socrul
les beaux-parents
- socrii
la belle-fille
- nora
la belle-mere
- soacra
celie
> [sell
- cea
celles
> [sell
- cele
celui
> [sOIUi]
- eel
ceux
> [sO]
- cei
> [sekURiOJ
- (e) ciudat
Ie chagrin
- necazul, durerea,
tristetea
Ie choix
- alegerea
Ie cimetiere
- cimitirul
comprendre la plaisanterie
-a
compler
> [kotE]
- a conta
~ti
de gluma
compter sur
>
lkotEsURj
- a conta pe
les condoleances
>
[IE kodolEas]
- condolean\ele
la confiance
>
[Ja kiifias]
- increderea
Ie courage
>
[IOkuRaj]
- curajul
curieux
>
LkURiO]
- curios. bizar
curieuse
>
[kURiOz]
- curioasa, bizara
la dale
>
[Ia dat]
- data
Ie deces
>
[IOdEsc]
- decesul
la dispute
>
(Ia dispUI]
- dispula, cearta
>
[laTas]
- copilaria
I'entenement (m.)
>
llateRma]
- inmormantarea
envers
>
[aveR]
- fa1ii de, eu
j'evenement
>
[IEvEnma]
- evenimentul
exigeant
>
[egzijii]
- exigent
exigeante
>
[egzijiit]
- exigenta
faire rire
>
[feR RiR]
- a face sa rada
les felicitations
>
[IE fElisitas;o]
- felicitarile
gale (-e)
>
[gatE]
- rastatat, -a
stricat, -a
grace 11
>
[gRas a]
les grands-parents
>
[IE gRapaRa]
- bunicii
indulgent
>
[cdUlja]
- indulgent
indulgente
>
[edUljiit]
- indulgenta
la joie
>
[lajU a ]
- bucuria
1a joumee
>
[lajuRnE]
- (loata) ziua
les jumeaux
>
[IEjUmo]
- gemenii
jusqu'a
>
[jUska]
- pana la...
mul~umita,
datorita
la langue
> [laliig]
-limba
laquelle
> [lakel]
- care, pe care
lequel
> [IOkel]
- care, pe care
lesquels
> [IEkel]
- care, pe care
lesquelles
> [lEkel]
- care, pe care
Ie loisir
> [101"aziR]
- timpul liber
Luc
> [lUk]
- Luca
malgre
> [malgRE]
- 1n ciuda, in pofida
il manque
> [ilmiik]
- lipse~te
la matinee
- (toata) dimineata
le moment
> [rOmama]
- momentul
mourir
> [llluRiR]
- a muri
la naissance
naitre
> [netR]
- a se
parler la langue."
- a vorbi limba
la patience
- rabdarea
perdre
> [peRdR]
- a pierde
Ie petlt-fils
> [IOptifis]
la petite-fil1e
les petits-enfants
- nepotii
la plaisanterie
- gluma
comprendre la plaisanterie
- a intelege (a
gluma
precieuse
> [pREsiOz]
- pretioasa
precieux
> [pREsiO]
- pretios
quelque
> [kelkO]
- vreun, vreo
quelque (chose)
- ceva (pron.)
quelques
> [kelkO]
- cat iva
quelqu'un
> [kelke]
- cineva
> [kelkOzc]
- unii, cati va
na~terea
a-~i
na~te
~tj)
de
quelques-unes
>
[kelkOzLJn]
- caleva, unele
la rencontre
>
[1'1 R<ikotR]
- intalnirea
rire
>
[RiRl
-- a rade
saint
>
[sej
- srant
sainte
>
[set)
.- sfanta
se debrouiller
>
[sO dEbRuiE]
- a se descurca
se disputer
>
[sO
severe
>
[sEveR]
s'il Ie plait
>
[sil
la soiree
>
[Ia
Ia vieillesse
>
[Ia vicies]
di~pUrEJ
to pIe]
~lIaRE]
- a se certa
- sever, a
- te rog
- (toata) seara
- batrime~ea
LECTIA 9
PARTEA INTAI
Ca ~i pana acum, vom ineepe noua lee~ie eu reeapitularea materiei leqiei 9 a cursului pentro ineepatori:
2. Ie soleil
3. la June
4,I'etoile
5. Ie ciel
7.l'ete
8. I'automne
9.l'hiver
10. Ie vent
11. la neige
13, I'annee
12. la saison
B.
6. Ie printemps
~i
a~teapta
in
In exereitiul urmator va veti reaminli verbul neregulat, - faire) (a face) ~i expresiile in care
apare acesta. Completati propozitiile in limba franceza:
Ce faci?
faCU!
deja lotul.
Te voi ajuta
sa gate~ti,
de acord?
cuisin~
d'accord?
Uite, e soaTe!
Traduee~i
Continua sa plOUi:1.
Bate vantul?
o sa faci paturile?
> Tu
Cine
gate~te
1a voi aeasa?
va~
lata acum setul de cuvinte noi. Citili cu voce tare cuvintele unnatoare
fiti atenti la traducerea in limba ramana:
la pluie
> [laplUi]
- ploaia
Ie nuage
> [lOnVaJ]
- noml
la chaleur
> [la~aIORJ
- caldura
I'orage(m.)
> [loRaj]
- furtuna, vijelia
I'eclair
> [lEklcR]
- fulgerul
l'air(m.)
> [leR]
- aerul
la nature
- natura
Ie climat
> [lOklima]
- c1ima
la temperature
- temperatura
Ie degre
- gradul
Ie bulletin
meteorologique
- buletinul
meteorologic
Ie parapluie
la pollution
- poluarea
~i
Ie climat
-clima
Ie parapluie
Ie Duage
- norul
l'air(m.)
> [lcR]
- aerul
l'orage (m.)
> [loRaj]
- furtuna, vijelia
la pollution
- poluarea
la nature
- natura
Ie bulletin
meteorologique
- buletinul
meteorologic
la temperature
- temperatura
la pluie
> [lapIUi]
- ploaia
l'eclair
> [lEkleR]
- fulgerul
Ie degre
> [lOdOgREJ
- gradul
la chaleur
- caldura
Cititi enunturile in care yeti gasi cuvintele noi si fiti atenti la traducerea lor In romanil:
hApre,; la pluie, Ie beau temps".
Aujourd'hui Ie
Cle!
a la chaleur et
~i 0
II Ya 25 degres
au solei!.
a I'ombre et 30 degres
a la tl
~i
30 de
>
en plein air
il fait frais
>
Lil fc IRe]
- e racoare/rece
>
[a lohR]
-Ia umbra
>
[osoll'i]
-Ia soare
supporter
>
I sUpoRtE.]
- a suporta, a indura
prevoir
>
fpREvuaR]
proteger contre
>
[pRotEjE kotR]
- a proteja contra
>
(plOvuaRJ
- a ploua
aI'ombre
au soleil
Ati intiilnit
pleuvoir
~i
[ctRahitUEa]
- a fi
obi~nuit
cu ...
- in aer liber
verbe noi:
Cititl cu atentie propozitiile urmatoare ~i fiti atenti la traducerea lor in limba romanii:
J'aime bien la chaleur. Je la supporre tres bien.
It toi?
Moiaussi.
- Nu sunt
Dar tu?
~ieu.
obi~nuitii Cll c1ima acestei tari.
Dar tu?
Nici eu leu nici atat.
Se folose.~te, ca raspuns, euwlntul ouss; - la feh>, de asemeneO>i, (<$;;;. ctind este exprimatii
aeee(J~i parere ell a persoallei care dd informaria. AllSsi este insorit de un prolJume personal
la forma accenfuata, de exemplu:
Nous partons. Et
VOllS?
Nous aussi.
Lui aussi.
- Pierre de asemenea.
~i
noi.
Expl'esia <moil plus - nid;;, <mid afar se folose~fe co riispuns la 0 illfrebare pusii la forma
negariva. Non plus este in.w!it. de asemenea, de un pronume personal/a forma aeeentuatii, de
exemplu:
Je ne fume pas. Et toi?
~i
bebelu~ii.
obi~nllil
Ti
mie.
~i
Pierre?
~i
- EI
aI'ecole.
mull, chiar
noaptea.
jn propozi!iile de mai sus s-a [olosit adverbul {(meme)>[lJ1cml. awilJd sensul chiar ~i.
Pentru a retine sensul aceslui cuvant, traduceti urmatoarele enunturi in limba rornami:
Monsieur Dupont est tres severe, meme pour
sa petite-fille de cinq ans.
a la plus facile.
chull'
~i
Cunoa~teii deja euvantul memen din lectia 2 a acestui curs; el fonneaza pronumele demonstrativ
nehotarat (cand este folosit cu articol), de exemplu Ie meme - (acelal?i.
Veti inwifa acum 0 altii semnificafie a cuvantului meme. EI va jlloZosi! cu un pronume personal
lalorma accentuatii. subliniindu-i semnificafia ~i opuniindu-l celorlalte pronume. Pentru pronumele
la plural se vafolosiforma memes.
inso~e~te
- Mi-a spus ea
- Paul va cere el
insa~l
acest secret.
insu~i
aceasta intalnire.
nous-memes.
lls onl lout eompris eux-memes.
in~ine.
Odihne~te-te, 0
in~iva?
sa gatesc eu insumi.
construqie
in ultimul exercitiu aJ acestei leqii se var folosi toate elementele de gramatica invatate in lectia 9.
Traduceri propozitiile urmatoare In limba franeeza:
Mie nu-mi place dnd plaua, dar tie? Nici mie.
nOIl,j'ai peur.
LECTIA 9
PARTEA A DOVA
Am vizitat
B.
~apte ora~e
mari in Franta.
C.
I. une heure
2. un quart d'heure
3. une demi-heure
5. minuit
6. maintenant
7. midi
4. une minute
Ai
Fran~ais dejeunent.
El a
ie~it
acum
jumatate de
ora.
a la maison
D.
~tii
intalnire
Cititi eu atentie cuvintele noi ~i fi\i atentlla tradueerea lor in limba ramana:
Ie ealendrier
>[10 kaliidRiiE]
- calendarul
Ie thermometre
>[IOteRmomelR]
- tennometrul
au-dessous
>[odOsu]
.. sub, dedesubt
au-dessus
> [odOsU]
- peste, deasupra
ftvner (m.)
> [fEvRiiE]
- februarie
mars (m.)
> [maRs]
-martie
avril (m.)
> [avRil]
- aprilie
juillet(m.)
> [jUiie]
-iulie
aout(m.)
> [uJ[utJ
-- august
novembre (m.)
> [novabR]
- noiembrie
decembre (m.)
> [c.lEsabRJ
- decembrie
Cititi inca
novembre (m.)
> [novabR]
- noiembrie
au-dessus
> [odOsU]
- peste, deasupra
aoilt(m.)
> [u][ut]
- august
Ie thermometre
- tennometrul
avril (m.)
> (avRil]
- aprilie
au-dessous
> [odOsu]
- sub, dedesubt
deeembre (m.)
> [dEsabR]
- decembrie
le calendrier
- calendarul
mars (m.)
> [maRs]
-martie
fevrier(m.)
> lfEvRiiE]
- fehruarie
juillet (m.)
> [jUiie]
- iulie
ell
~i
fiti atenti la
- Suntem in
~apte
decembrie.
Reline!i expresiile:
1e thermometre indique
au-dessous de zero
- sub zero
au-dessus de zero
- peste zero
/ya depend
> [sadEpii]
- depinde
actuel, actuelle
>[aktUel]
- actual, actuala
national, -e
> [na~ionall
- national, national a
splendide
> [spladid]
- splendid, splendida
exotique
> (cgzotik]
- exotic, exotica
~i
adjectivele noi:
Expresiile
romana:
~i
adjectiveJe noi vor fi folosite in propozitiile urmatoare, pe care Ie yeti traduce in limba
Tu viens?
Ca depend
de toi.
> Vii?
Asta dcpinde de tine
ceremonic
in exercitiul care urmeaza yeti verifica gradul in care v-ati insu~il cuvintele introduse in aceasla
parte a leqiei. Completa!i propozi~iile in limba franceza ~i apoi citi1;i-Ie eu voce tare:
Vita-te in calendar ~i spune-mi in ce
zi sunlem azi.
14 iulie este
toti francezii.
ingro~ate ~i
la traducerea
> [otR]
> (otR]
>[otR]
Ele exprima opozi\ia, subliniind diferenta; apar ea adjective nehotarate, impreuna eu substanlivul,
sau singure, ea pronume nehotariite. Cel mai adesea sunt precedate de un articol.
In exercitiul urmator veli completa ProPoziliile in limba franeeza eu forma eorespunzatoare a lui
autre Oa singular ~i plural. ea adjectiv sau pronume nehotarat). Cititi cu voee tare aeeste propozitii:
Aceasta carte nu e interesanUt Ia alta.
in acest ultimul exercitiu veri recapitula toata materia lec!iei 9. Traduceti in limba franceza propozitiile
unniitoare:
1mi place ploaia, ~i tie?
Si mie.
Ai in continuare
Nu, am deja alta.
aceea~i ma~ina?
les autres.
Nici noul!..
Prive~te
in sus!
in~ine?
Citi~i rar ~i eu voce tare urmatoarele serii de cuvinte, in care se intiilne~te ace1a~i sunet:
[U]
[j]
[s]
[ua]
[a]
r6]
- I'ombre, 1a pollution,
l e]
rtQIl
plus
RECAPITULAREA LECTIEI 9
9.1.
in
etre habitue
9.2.
9.3.
a...
- a fi
obi~nuit cu...
en plein air
il fait frais
- e racoare/rece
aI'ombre
-Ia umbra
au soleil
- la soare
Ie thennometre indique
Ati facut euno~tinta eu verbul pleuvoim - a ploua, care este un verb impersonal
are decat fonne de persoana a III-a, singular:
il pleut
- ploua
il va pleuvoir
- 0
il a plu
- a plouat
il pleuvra
- va ploua
il pleuvait
- ploua
A\i facut
cuno~tinta ell
~i
nu
sa ploua
constructiile:
~i
9.4.
Mal aussi.
~imie.
eu sensul: ehiar
(~i),
de exemplu:
~i
in luna noiemhrie.
a)
ea adjective nehotanite
(inso~ind
un substantiv), de exemplu:
- M-ai vazut ell un alt baiat.
~i cand are roluJ de adjectiv, ~i cand iI are pe aeela de pronume, autre este precedat de un
articol care se acorda in gen ~i numar eu substantivuL
B.
C.
2,
3.
4.
5.
6.
a ee c1imat.
2.
Vom
3.
4.
5.
6.
Coreetali
ie~i
gre~elile
in~ine
I.
2.
3.
4.
5.
6.
ace c1imat.
PARTEA INTAI
LECTIA 10
Vorn incept: leeria
A.
CU
1. Ie week-end
2. Ie tennis
3. I'exposition
4. Ie spectacle
6. Ie pantalon
7. la robe
8. la jupe
9. la minijupe
I. la chemise
12.1a dernie
13. Ie quart
10. Ie chemisier
>w~ck-enda
in aer libeL
- Je passerai ce
en plein air.
Bluz.a aceasta
ro~ie
cama~a
alba la examen.
la campagne,
E 0 expozitie inleresanta la
Muzeul National.
- II Y a >une
~apte
~j
jumatate.
B.
5. la place
au Muse,e National.
11 iube~te
ea pe omul acesta?
- Aime+elle >cethomme?
Cunoa~tem
no~trj.
~i
Este noua
fara
D.
~i
jumatate ziua
in acest exercitiu va yeti aminti adjectivele noi ~i regulile de form are a comparativului.
Completa~i propoziliile urmatoare cu adjectivul corespunzator la gradul pozitiv sau
comparativ:
Tu
e~ti
~i
Ie sponif
requipe
>
l'advcrsaire (m.)
> [ladvERseRj
-adversarul
Ie joueur
> [IOjuOR]
-jueatorul
Ie stade
-stadionul
la vietoire
-victoria
Ie club
> [IOklOb]
-c1ubul
Ie football
-fotbalul
Ie basket-ball
-baschetul
Ie eyclisme
-cic1ismul
Ie ski
> (IOski]
--schiul
Cititi inca
[IEkip]
sportivul
-echipa
la victoire
-- victoria
Ie joueur
> (IOjuOR]
-jucatorul
Ie basket-ball
-baschetul
Ie stade
-stadionul
Ie ski
> [IOski]
-schiul
l'advcrsaire (m.)
> [ladvERseR]
-adversarul
le eyc1isme
-ciclismul
I'equipe
> [IEkip]
-echipa
Ie club
-clubul
Ie sportif
-sportivul
Ie football
-fatbalul
- Ei vor
~i
ca~tiga,
e sigur.
eu fae schi.
> [Elas]
- vai
perdre un match
> [pcRdRcmacl]
- a pierde un meci
>
remporter une
victoire
> [RapoRtE Un
viclua:l{]
- a
avoir l'air...
>
rlUte kotR]
l feR
paRti dO]
- a lupta contra/impotriva
ca~tiga
(0 victorie), a invinge
pratiquer un sport
se promener
a velo
a veloJ
- a se plimba
eu bicic1eta
>[sElcbR]
- celebru, celebra
populaire
>[popUlcR]
- popular, populara
sportif
>[spoRtitl
- sportiv
sportive
>[~poRth']
- sportivll.
Prin exercitiul urmator veti verifica daca ati retinut bine substantivele, adjectivele
Completati propozitiile in limba franceza:
~i
expresiile nOl.
no~tri
Vai, adversarii
A~
au invins!
~i
rna plimb
~i
cunoscut
In limba franceza regulile coneordantei timpurilor sunt obligatorii. Pe prima dintre ele - referitoare
la concordanta limpurilor In fraza in care propozitia principala este la timpul prezent - ati invatat-o
in leqiile anlerioare. In acest caz timpurile sunt folosite la fel ca in Iimba romana.
Daca verhul din propozitia principala este la un timp trecut, trebuie respectate alte reguli care
determina folosirea timpurilor in propozitia subordonata.
Je saYai.s que tu
sportif. -
~tiam
ea ~ sportiv.
Cd adver~lIni
lor sunt
> Credeai
ca face schi.
ca~tigati
acest meci.
fai~alt
compn~que
partie
~i
In propozitiile la perfect campus au aparut pronumele personale; ~titi cli de obieei ele stau inaintea
verbului in propozitie. in exemplele date ele au inlocuit complementul direct.
In exercitiul care urmeaza yeti veri fica daca {jtiti sa aplicati noua regula. Completati propozitiile eu
pronumele corespunzator ell funqie de complement direct ~i cu un participiu trecut eu teminatia
potrivita:
Am invitat sportivi din intreaga lume.
Tu praetiei fotbalul
~i
baschetul?
cii~tlgat
ca~tigat
>invitc~ avee
un tres
pe toate.
Regula despre care am vorbit poate fi aplicata ~i in propozitiile care urmeaza. Pentm a mai buns
intelegere am subliniat complementul direct ~i participiul direct care se acorda eu aeesta:
A~i
ni~te
- Nai am invitat
pierdut
meciuri.
echipa.
in exerci~iul urmator veti veri fica daca ~titi sa aplica~i regula coneordantei participiului trecut
eu complementul direct care sUi inaintea sa. Completati propozitiile ~i cititi-Ie eu voce tare:
Jucatorii pe care i-am admirat c'Wigs
acest meei.
Echipa pe care ati invitat-o a
ca~tigat.
Jata ultimul exercitiu din prima parte a leqiei noastre. Traduceti in limba romana enunturile urmatoare:
~portiv.
> \lu
> Vara
~tiam
a~
ca clJoaca basehet.
vrca
~a
fae
SChl
naulic
1ll~ciul')
In incheierea acestei pa'1i a leqiei cititi eu atenlie cuvintele in care se repeta acela~i sunet:
LeJ
l E]
[0]
L/la]
- la victaire, devoir
loJ
- Ie football. Ie basket-ball
[u]
[U]
[iJ
- l'equipe,
l e)
- Ie terrain, Ie bulletin
[ il)
- remporter, descendre
l()]
Ie
c~clisme, Ie
ski nautique
~I
?'
?'
?'
Nous sommes partis en vacances au mois de juillet.11 HeIas, I nos vacances etaient gatees
~
?'
?'
?'
?'
?'
"'-)I
?'
Tout Ie monde portait des parapIuies I pour se proteger contre la pluie et Ie vent.I I
?'
?'?'
"'-)I
?'
"'-)I
~ide.11
~
?'
?'
On a passe quelques heures en plein air, I mais c'etait deja Ia fin de nos vacances, II Quand
on est
?'
"'-)I
? ' , . . .?' .
?'
?'
?'
?'
?'
- Oui, I assez souvent. I I NOllS sommes habitues a Ia pluie. i I Tout Ie monde se promene
"'-)I
?'
"'-)I
?'
?'
?'
?'
?'
/'
.....,..
- Tu sais, I notre equipe a gagne! : I
/'
/'
- Contre qui aveZ-VOliS lutte? II
/'
/'
.....,..
- Nos adversaires font partie d'un club de Lyon.
II
/'
/'
- Le match a eu heu sur votre terrain? II
.....,..
- Cui.
/'
/'
I ! Cette victoire que nous avons remportee I est un grand succes pour tous nos
.....,..
joueurs! II
/'
.....,..
- Alors, I mes felicitations!
II
> Votn:
>
~i
j~1l1
de football.
adver~aire n 'a
>
> \lous
<1\
!lOUS He
tara nori.
a~a
ca miam
o sa schiez.
> Je \ ous
sportiva splendida.
pres~nte
in
ca~tigat-o
no~tri.
Nu ne yom
obi~nui
c1ima voastra.
niciodata cu
RECAPITULAREA LECTIEI 10
IO.J.
In leqia 10 ati facut cuno~tinta eu vocabularul din span. lata expresiile care au legatura ell
acest subiect:
perdre un match
- a pierde un meci
lutter contre...
- a c,Wiga (0 victorie)
pratiquer un sport
faire du ski
- a face schi
inlocuie~te
propozitia subordonata; de
Nous Ie savons.
- Stirn.
in cazul in care complementul direct sau pronumele care indepline~te aceasta funqie SUi
inaintea verbului la un timp trecut compus, atunei participiul trecut al acestui verb se
acorda in gen ~i numar cu acest complement; de exemplu:
Les joueurs que nous avons imd.te.s
arrivent en retard.
~.
B.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Promenons-nollS
a vela!
A~i ca~tigat
C.
Corectati
gre~elile
I.
Les victoires que vaus avez remportes, c'est votre grand succes.
2.
3.
4.
5.
VOCABULARUL LECTIILOR
9 SI
,
, 10
aetuel
>
laktUel]
- actual
actuelle
>
taktUelJ
- actuala
l'adversaire (m.)
>
[ladveRseR]
- adversarul
l'air(m.)
>
[leR]
- aerul
(avoir) I'air
>
[avuaR leR]
a I'ombre
>
la lobR]
- la umbra
aout(m,)
>
[u][ut]
- august
au-dessous
>
[0 JOsu]
- sub, dedesubt
au-dessus
>
10
- peste, deasupra
aussi
>
[osi]
- la fel, de asemenea
au soleil
>
[0 solei]
- la soare
l'autre (m.)
>
[lotR]
les autres 0
>
!lEzotR]
11 velo
>
fa vEla]
- eu bieic1eta
avril
>
[avRil]
- aprilie
Ie basket-ball
>
[10 basketbol]
- baschetul
Ie bulletin
>
[10 bUlte
- buletinul
mEtEoRolojik]
meteorologique
~a
dOsU]
meteorologic
depend
>
[sa dcpa]
1a ealendrier
>
110 kaliidriiE]
- ealendarul
celebre
>
[sElebR]
- celebru, celehra
la chaleur
>
[la
~alOR]
- ciildura
Ie climat
>
no
klima]
- elima
Ie club
>
[10 klOb]
- clubul
Ie cyclisme
>
[10 siklism]
- ciclismul
decemhre
>
[dEsabR]
- decembrie
Ie degre
>
llOdOgrE]
- gradul
dessous
> ldOsu]
- sub
dessus
> [dOslJ]
- pe, peste
l'eclair
> [lEkleR]
- fulgerul
en plein air
> [a plencR]
- in aer Iiber
l'equipe
>
- a fi
exotique
> [egzotik]
- exotic, exotica
faire du ski
- a face schi
faire du sport
- a face sport
il fait frais
>
[eyrier
> [fEvRiiE]
- februarie
Ie football
- fotbalul
helas
> [Elas]
- vai
indiquer
> [cdikE]
- a indica, a amta
il pleut
>
[il plO]
- ploua
Ie joueur
>
POjuOR]
- jucatorul
juillet
>
ljUiiEj
- iulie
lutter (contre)
>
[lUtE k6tR]
- a lupta contra(impotriva)
national, -e
>
InasionalJ
- national, na~ionala
la nature
>
[la natlJR]
- natura
>
- schiul nautic
non plus
>
!nii pill)
noyembre
>
lnovlibRj
- noiembrie
Ie nuage
- norul
I'ombre (m.)
> 116bR]
- umbra
I'orage
>
[loRaJ)
- furtuna, yijelia
Ie parapluie
>
110 paraplUi]
perdre un match
>
IpeRdR
pleuvoir
>
[plOvuaR]
11Ekip]
- echipa
lil fe iRe]
emaciJ
obi~nuit cu ...
- e racoare, e reee
- a pierde un meci
- a ploua
la pluie
>
[ta plUiJ
- ploaia
1a pollution
>
[la polUs;oJ
- poluarea
populaire
>
[popUJcR}
- popular, populara
pratiquer un sport
>
[pRatikE
prevoir
>
[pREvuaR]
- a prevedea
proteger contre...
>
[pRoIEjF: kotRJ
>
[RiipoRtE]
- a
Ie ski (nautique)
>
- schiul nautic
(faire) du ski
>
[feR dU ski]
- a face schi
splendide
>
[spladid]
- splendid, splendida
Ie sportif
>
[10 SpORlin
- sportivul
sportif
>
[spoRlif]
- sportiv
sportive
>
[spoRtiv]
- sportiva
Ie stade
>
1l0stad]
- stadionul
supporter
>
(sUpoRtE]
- a suporta
la temperature
>
Ila tapERalURJ
- temperatura
>
- terenul de joe,
de sport
Ie thermometre
>
[10 teRmometR]
- terrnometrul
la victoire
>
[Ia viktuaR]
- victoria
(Ie) zero
>
[10 zERo]
- zero(ul)
e spaR]
ca~tiga
(0 victorie)
1. Ie repas
2. Ie petit dejeuner
3. Ie diner
4. Ie pain
6. 1a confiture
7. Ie sucre
8. Ie Jait
9. Ie vin
11. Ie poulet
12. la viande
14. Ie fromage
5. Ie beurre
10. I'eau
15. Ie dessert
mananca
Paine eu unt
Da~mi
~i
cafea eu lapte.
apa, te rog.
-Ou est> la
~aladc
vcrte')Vous l'avez
deja mangee?
B.
- Tu veux >du
V III
C.
Apa.!
->De l'eau!
desert?
Servim mereu
acela~i
Ce
~i
~i
D.
~i
au baut tot,
II a bu son vin.
Prendras-tu de la viande?
lata
~i
~i
lor:
Ie menu
> [IOmOnL]
-meniu!
l'aperitif(s.m.)
> [lapeRitif)
-aperitivul (bauturile)
> [IOjU(dOfRUi)]
Ie hors-d'ceuvre
> [IOoRdO:vR]
-aperitivul
I'huitre (s.f.)
> [IU:itR]
-stridia
l'escargot (s.m.)
> [lEscaRgo]
-melcul
la liqueur
> [lalikO:R]
-lichiorul
> [Iapeti]
-apetitul, pofta de
truincare
la commande
> [Iakoma:d]
-comanda
I'addition (s.f.)
> [ladisio]
-nota de plata
Ie gourmand
> [10guRmii]
-gurmandul, lacomul
Ie gourmet
---<:unoscatorul in ale
truincani (gastronomiei)
Ie proverbe
-proverbul
~i
I'addition(s..)
> [Iadisio]
-nota de plata
Ie menu
> [IOmOnU]
-meniul
I'escargot (s.m.)
> [lEscaRgo]
-melcul
Ie gourmand
> [IOguRmii.]
-gurmandul, laeomul
Ie hors-d'ceuvre
> [IOoRdO:vR]
-aperitivul
I'appetit (s.m.)
> (lapeti]
-apetitul, pofta de
maneare
la liqueur
-lichiorul
I'aperitif(s.m.)
> [lapeRitif]
-aperitivul (bauturile)
Ie gourmet
---<:unoscatorul in ale
rnancarii (gastronomiei)
Ie proverbe
-proverbul
l'huitre (s.f.)
> [IU:itR]
-stridia
la comrnande
---<:omanda
> [IOjU(dOfRUi)}
Sa introducem cuvintele noi in propozitiile urmatoare. Cititi-Ie ~i incereati sa retineti traducerea lor
in Iimba romana:
~i
ea
Retineti expresiile:
faire la commande
-a face comanda
~i
Retineti
~i
delicieux
> ldcli~iO]
delicieuse
>
alcoolise, -e
> [alkolizej
rafraichissant
> LRafRE~jsa]
-racoritor
rafraichissante
>
-racoritoare
l delisiO:z]
LRafRE~lsiU]
-delicios
-delieioasa
raffine, -e
>[Rafine]
-rafinat, rafinata
fameux
>[famO]
-faimos
fameuse
>[fumO:zj
-faimoasa
>[bIi'i fRase)
-tipic frantuzesc
bien
fran~ais
Pentru fixarea substantivelor ~i adjectivelor noi; traduceti propozitiile urmatoare din limba franceza
in limba romana:
~uc
>Cunoaste~i
fran~ais.
gar~on.
de
Est-il gourmand?
Non, au contraire, il n'a jamais d'appetit.
Verificati daca ati retinut corect substantivele ~i adjectiveIe noi. Completati propozitiile in limba
franceza:
Care dintre noi va da comanda la restaurant?
A~
Ce meniu
pregate~ti
Avem stridii
~i
pentru diseara?
melci la aperitiv.
De ce nu ffiananci eu pofta?
Nu fi lacom!
frui~
A fost introdus verbul "servir", care este strans legat de vocabularul acestei lectii:
servir
>(sERvi:R]
- a servi. a manca
servir a
> [sERvi:R a]
- a servi, a folosi la
se servirde
-Chelnerul ne
Servez-volls vous-memes.
- Serviti-va singuri.
a boire.
Serve~te-ne
te rog!
serve~te
melci la aperitiv.
ceva de baul.
- Lucrul acesta nu
Le garyon
- Chelnerul
minute.
VOllS
serve~te
la nimic.
sa va serveasca in cateva
- Nu am chefsa te servesc.
-Pot sa va servese
domnule?
A quoi ~a sert?
bauturil la aperitiv,
vo~tri
ca sa plecam.
Retineti:
Pronumele "quoi" > [klLal_ "ee" - este folosit atunei cand este vorba despre obiecte nedefinite, de
exemplu:
gande~ti?
A quoi penses-tu?
- La ce te
Arien.
- La nimic.
Pentru fixarea verbului introdus anterior, incercati sa rezolvati exercitiul urmator. Completati
propozitiile In limba franeeza eu forma verbala coreeta: .,servir", ..se servir de", "servir a":
Ma servesc de eartea ta ea sa inva! lectia.
m~ina
Serve~tema repede,
Vai, munca ta nu
te rog!
folose~te
le~on.
nimanui.
~tii
la ce
serve~te
aeest aparat?
Cititi eu voce tare propozitiile unniHoare ~i urmariti traducerea lor in limba romana, fiind atenti mai
ales la cuvintele scrise ingro~at;
Je voudrais me servir
de la voiture de mon pere,
Voudriez-vous jouer ce
match avec une autre equipe?
~i tu
asea?
futor simple
conditionnel present
aller
-j'irai
faire
-je ferai
parler
-je parlerai
Modul conditional este des folDs it in limbo jrancezti. in exemplele date a aptirut in propozi!ii care
exprimti 0 dorintti sau 0 presupunere:
-A~
Tu Ie ferais aussi.
~i
a te dire.
altii
Pentru a invata sa folositi corect noul mod, traduceti in limba fOmana urmatoare1e propozitii:
VOUS
devriez venir.
- Ar trebui
sa venili.
- Am fi foarte multumiti.
Feriez -
VOllS
ce travail?
in exercitiul urmator yom folosi modul ..conditionnel present". Completati propozitiile in limba
franceza cu forma verbala corespunzatoare la acest mod:
Marie ar vrea sa gaseasca 0 munca interesanta.
-II ne >I'aideraitjamais.
A~
VOllS
plait.
Sa luam sueuri
~i
cafea!
man pere.
> Sais-tu
Cuno~ti
~i
ii place sa Ie
LECTIA
11- PARTEA A nOVA
,
A
2. Ie riz
4. les frites
6. Ie fruit
7. la glace
8. la boisson
9. le legume
A~
B.
10. Ie gateau
Ce bautura ai comanda?
E frig,
C.
5. 1a soupe
a~
Ce asculti la radio?
Ce ia ella desert?
> (lObistRoJ
Ie libre-service
-auto-servirea
Ie casse-croute
-gustarea
Ie steak
-biftecul
Ie r6ti
Ie sel
> [IOsEI]
-sarea
Ie poivre
> [IOpUavR]
-piperul
Ie camembert
-branza camembert
la nappe
-fata de masa
Ie regime
-regimul
-branza camembert
Ie libre-service
-auto-servirea
Ie poivre
> (IOp"avR]
-piperul
Ie regime
-regimul
Ie steak
-biftecul
Ie bistro (bistrot)
> (10bistRo]
la nappe
-fata de masa
Ie casse-croute
-gustarea
Ie roti
>[IORoli]
Ie sel
> [JOsEI]
-sarea
Mettez-vous
-A~ezati-va
a~
lua 0 gustare
-A~
-E~ti
lpa~cl
passer
>
sale, -e
> [sak]
-sarat, saratil
poivre, -e
> lp"ClVRc]
-piperat, piperata
~i
-a treee, a da
suivre
> IsUi:vl{]
suivre quelqu'un
lata d.teva exemple in care am fo1osit acest verb in propozitii. Cititi-Ie ell atentie I?i retinep traducerea
lor:
Suis -moi!
-Urmeaza-ma!
Vom trece acum la un exercitiu care va va permite sa verificati daca aii retinut vocabularul nou
verhul "suivre". Completati propozitiile in limba franceza:
De ce rna urmare~ti mereu?
->Avez-vous
A~
rara piper?
~uivi
~i
Cititi seria urmatoare de fraze, fiind atenti la traducerea lor in limba romana:
II m'a dit que nous mangerions dans un bistrot
pres de son bUre~LI.
A.ti remarcat cu siguranlii, citindfrazele anterioare, cd verbele scrise ingro~at sunt la "conditionnel
present" ~.; cd In traducerea romaneascii s-a folosit timpul viitor.
in exemplele date s-a folosit regula concordantei timpurilor (regula preeedenta a fost dati in cursul
leqiei 10). Ea se aplica ~i in frazele, in care propozitia principala este 1a un timp trecut.
-~tiam
Verficati daca ~ti!i sa folositi eoreet noua regula. Pentm aceasta traduceti in limba romana urmatoarele
fraze:
~tiallJ
intr-o
auto-~ervire.
no~tri
vor fi
Marie
~tia
Trecem la ultimul exercitiu al lectiei II, prin care veti verifica in ce masura v-ati
cuno~tinte. Daca aveti nelamuriri, reveniti asupra teoriei.
insu~it
Doile
Tradueeti in franceza:
Chelnerul nea adus meniuL
Chelne~1
> Le
gar~on
cuisine fran<;aisc.
fran~als.
Ti-a~ servi
La ce te gande~ti?
La regimul, pe care, vai, va trebui sa-I tin.
Noi nu
~tiam
Am spus ea ii yom
a~tepta in
rau.
Qu'c~t-cc
Ie [(iti'J
1U]
lsI
m~nu,
Ie hors-d'Jl:.uvre, la liqueur
11.4. AI doilea verb neregulat, introdus in cursul acestei lectii, este "suivre" - a urma, a unnari, a
inso!i, a tine (un regim).
Re!ineti conjugarea lui:
passe compose
je suis
nous suivons
j'ai suivi
tu suis
vous suivez
tu as suivi
je suivrai
nous suivrons
je suivais
nous suivions
tu suivras
vous suivrez
tu suivais
vous suiviez
11.5. in cadrul lectiei 11 at; facut cuno~tinta eu modul "conditionnel present", Acest mod se
formeaza adaugand la tema de vii tor simplu a verbului terminatiile de imperfect;
de exemplu:
infinitif:
futur:
conditionnel present:
aller
j'irai
j'irais
nous irions
tu irais
vous trIez
a la meme chose.
-A~
presupunere
acela~i
lucru.
11.6. Modul "conditionnel present" se folose~te in mod special in frazele in care verbul din propozitia
principala este la un timp trecut. in acest caz, acest mod, folosit in propozitia subordonata..
exprima 0 aqiune viitoare in raport eu actiunea din propozitia subordonata.
Aceasta regula face parte dintTe regulile "concordantei timpurilor" (cateva dintre aceste
reguli au fost deja invatate in leqiile precedente).
II me disait souvent que nous partiTions
ensemble.
TEMAPENTRU ACASA 11
A
B.
C.
2.
3.
4.
5.
Ce sont des gourmands, ils ont tout mange d'un bon app6tit.
6.
7.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Corectati
gre~elile
1.
2.
3.
Prenons un aperitifrafraichissant!
4.
5.
Je ne me sers pas
a un couteau.
2. Ie boucher
3. la volaille
4. la boulangerie
5. Ie boulanger
6. Ie croissant
7. la charcuterie
8. Ie saucisson
9.1'epicerie
10. la cremerie
11. la creme
12. la pharmacie
13. Ie pharmacien
14. Ie medicament
Du-te la bacanie
de sare!
A~
B.
~i
cumpara un kilogram
cremcri~
acheter un litre
Nu beau lapte.
Tu nu cumperi carouri.
c.
la sma-ntana!
In acest exercitiu yom recapitula gradeIe de comparatie ale adjectivului. Puneti adjectivele la
gradul eorespunzator (pozitiv, comparativ, superlativ):
La brutarul nostru painea este proaspata.
Care birou este eel mai modem?
Tu
e~ti
D.
ma~ina,
Cine a cumparat-o?
Nu
mi-a~
Ii cumparam adesea de la eL
lata un nOll set de cuvinte; cititi-Ie cu voce tare ~i rar unnarind traducerea
lor in limba romana:
lIOmaR~e]
- piata
Ie marche
>
Ie panier
la marchandise
> [ia
l'etalage (s.m.)
> [letala:jJ
Ie chou
>
[IO~u]
- varza
I'oignon (s.m.)
> (lon;o]
- ceapa
la carotte
> [lakaRot]
- mocovul, carota
la tomate
> [latomatJ
maR~adi:z]
co~ul
- marfa
- raftul, galantarul
ro~ia
- fasolea
la prune
> [laprUn]
- pruna
Ia poire
- para
Ie citron
-Iamaia
a~ezate
I'etalage (s.m.)
> [letala:jl
- rafiu!, galantarul
la carotte
- mocovul, carota
Ie marche
> [IOmaR$eJ
- piata
l'oignon (s.m.)
> [lonio]
- ceapa
la tomate
> [latomat]
Ie citron
-lamaia
Ie panier
la prune
> [laprUn]
- pmna
Ie chou
>
L10 $u]
- varza
ro~ia
co~ul
- fasolea
la poire
- para
la marchandise
- marfa
Cititi propozi!iile in care au fost folosite noile substantive; retineti traducerea lor in limba romina:
En ete j'aime bien aller au marche,
il y a tant de legumes, fruits et f1eurs!
- VanzAtorii
clien~i
~i-au
pot sa
~i
f1ori!
u~or,
cand
~i
vada u~or.
a la tomate,
ro~ii,
a~
dar e prea
sunt coapte
~i
dulei?
> [lcje]
u~or,
legere
>[lejE:R]
u~oara,
lourd
>[Ju:R]
- greu
lourde
>[luRd]
- grea
fane. -e
> [fane]
- ofilit, ofilita;
lejer
lejern.
ve~ted, ve~teda;
ve~tejit, ve~tejit.a
mur,-e
>lmURj
aigre
>[F:gR]
- aem, acre
sucre, - e
> [sUkRc]
- dulce, indulcit
tout frais
>[tu IRE]
- foarte proaspat
tant de...
s"a:R]
- 0
1a saupe a la tamate
(a I 'oignon)
- supa de
Ie the au citron
> [10 Ie
- ceaiul cu 1amaie
sitRo]
ceapa
Verificati daca ati invatat vocabularul, traduclind in limba romana propozitiile unnatoare:
Les touristes viennent au marche pour regarder
>
Tllri~lii
a la tomate,
~upa
de
ro~ii,
e prea acra.
~cara?
II
Lourde ou 1egere?
Madame Duval, c'est une beBe femme mure.
>
matuni.
lata Cliteva verbe noi de grupa intli, legate de vocahularul acestei lectii:
eplucher
> leplU~cJ
couter (cher)
> rkutt'
gouter (de)
- a gusta (din),
peser
> LpOze]
- a cantiiri
(~cR)J
- acurata
- a costa (scump)
alua
gustare
Trebuie siifl!t atenTi la verbul "peser", care, la fel ca ~i verbul "lever", il schimbii pe .. e" mut > [OJ
in .. e" deschis >/ t.} la persoanele 1,1I ~'i III singular ~i La persoana a IlJ-a plural prezent, i, de
asemenea, inaintea tuturor termina!iilor de ,,futur simple" ~i de .. conditionneL present".
cunoa~teti
morcovii.
restaurantul acesta?
Ces huitres ne m' ont pas coGte chef.
- Cat
- Sa ne cantiirim marfa!
- Fasolea verde
dintare~te?
cantare~te
ro~ii
bine
un kilogram.
~i
fructele
de terre.
Sa invitam copiii la
gustare.
cant8.re~te
mult.
Fiti atenti la frazele wmiitoare ~i mai ales la verbele scrise ingro~at ~i cititi-le eu voce tare
incercati sa retineti tradueerea in limba romana a propozitiilor urmatoare:
~i
rar.
Fraze/e care incep cu conjunc!ia "si" se numesc froze condifionale. Existri diferite tipuri defraze
condi{ionale, dupri modul ~i momentul in care va fl implinitri conditio propozifiei subordonate.
in exemplele date a fost prezentat primul tip de froze condifionale, in care conditia nu prezintii nici
o triisriturri care ar exclude realizarea aqiunii la prezent, viitor ~i trecuf,
sybordonatii
prnpQzitia principaJa
Si
present
present
Si
present
imp6ratif
Si
present
futur
Si
present
passe compose
~I
Sf
noastra.
rafraichissante.
bautllnl
raco ri toare.
in exercitiul urmator veti folosi voi in~iva forma indicata. a verbului in propazitia principalli. ~i in cea
subordonata:
Daca e~ti un elev bun,
prime~ti
premii.
- Si tu>vellx, >fais-Ie!
en excursion.
ensemble Ie voir.
Trecem la ultimul exercitiu din prima parte a lectiei 12, care cuprinde practic toa13 materia noua.
Traduceti in limba franceza:
Daca voi merge la piata, voi cumpara
doua Iegaturi de morcavi, 0 varza
~i un kilogram de pere coapte.
Fiorile pe care mi Ie-ai dat sunt foarte ofllite.
poires mures.
> Les
nellr~
fanees.
Co~ul
~or.
Ro~iile?
une heure.
Daca vrei sa rna ajuti, curata cartofii l
> Si tu veux
III 'aider,
epluche les
pomme~
de terre!
Va place ceaiul cu lamaie?
soupe
a I 'oignon.
a eplucher!
et sans alcool!
slir I '6talage.
Ca de obicei, aceasta parte a lectiei va fi destinati'l recapitularii materialului cuprins in acest caiet ~i
exercitiilor de lectura ~i de pronuntie.
.........../
./
I I Les vins et les fromages franyais
/'
.........../..........
./
I it Ya beaucoup de plats delicieux, I et d'aprts l'opinion generale I Ie gout des
sont fameux,
.........../
./
Fran~is I
././
est raffin~. 11 Aloes, I quand on est en France, I it faut ailer dans un bon
..........
restaurant.
II
./
./
./
Mes amis fran~is I m'ont invite dans un restaurant, I au nous avons mange un repas bien
..........
II
fran~is.
./
..........
/"./
.........../
/'
./
I I Mais moi, I j'ai prefere une simple salade de tomates. 1I Apres, I Ie garljOn
././
./
./..........
..........
./
./
..........
I et la salade verte. I I Un bon vin rouge accompagnait notre repas. I I J'ai goitte bien
..........
des fruits
..........
liqueurs.
./
./
..........
.........../
./
I et de la glace au chocolat. I I Pour finir, I mes amis ont demande du cafe 1ct des
II
/ ' . /
Maintenant,
./
mlili ...
..........
./
..........
Au marcht
./
..........
II
./
./
"'"
..........
..........
./
I mOl aussi je peux dire que la cuisine fran~ise est raffineel I I HeIss, I
..........
..........
I c'ewent les hors-d'reuvre. I I Mes amis I ant \loulu me Caire gouter des escargots
et des hurtres.
verts
./
.........../
./
Apr~,
DOUS
..........
./
.........
./
-Alors,
./
II
-C'est tout?
-Non,
./
.........
./
./
./
I je voudrais encore deux bottes de carottes I et des haricots verts. I I lIs coutent
./
combien? 11
./
.........
II
'-..
.........
-Bon,
./
'-.../
II
--63 francs.
.........
I I Voil8! I I
.........
./
'-..
./
Je vais vaus aider ~ mettre lOute cette marchandise dans votre pamer.
I Madame. II
.........
I Mademoiselle! I I
-Au revoir,
co~ul.
ro~ii,
cumpara.
e delicioasa!
delicieuse~
va. rog!
fran.;ais s'li
',lOLlS
plait!
Luati
Te
gande~ti
pour ce soir?
Daca nu iei
bautura a1cooliea.
ia un sue de fructe.
Dati-mi ceva racoritor de baut!
rafraiehissant a boire!
~i
duki?
lua
fata de masa.
A~
Ce luam 1a biftecuri?
Fasole verde ~i salata verde.
ct la salade verte:
~n
gourmet famcux,
intr-o autoservire.
~i ro~iile,
~erai
Ires contente.
>Gar~on,
> Si tu
connai~
plait~
in acest ultim exercitiu completali propozitiile in limba franceza; folositi filtrul ro~u:
Marfa asta este foarte proaspata.
cantaresc 10 kilograme.
u~oara ~i
rafinata.
Cu ce se mananea stridiile?
Care va fi meniul?
Noi nu
~tiam
ea tineti regim.
pma seara.
co~ul
tau
a ton pere!
- Passe >lc
ro~i.i
sau de ceapa?
La
srar~itul acestei
[eJ - Ie
march~,
acela~i
sunet
tM.
LiJ
RECAPITULAREA LECTIEI
12
,
12.1. In leelia 12 ati invat'lt 0 serie de expresii Doi:
du matin au soir
tant de...
-0
-supa de
Ie the au citron
-eeaiul eu Himaie
legiHura de ...
ro~ii
(de ceapa)
-a eurata
coiHer (eher)
-a costa (scump)
gotHer
-a gusta; a lua
peser
-a cantiiri
gustare
Vi s-a atras atentia asupra verbului "peser", care il schimba pe "e rout> [0Jin "e deschis [E]
in fata terminatiilor care nu se pronunta de la persoanele r, a II-a i?i a III-a singular ~i de la
persoana a III-a plural ~i, de asemenea, in fata tuturor terminatiilor de "futur simple" ~i
"conditionnel present";
u
conditjonnel present
je pese
tu peses
ii, eUe, on pese
je peserai
tu peseras
ii, eUe, on pesera
nous peserons
vaus peserez
ils, elles peseront
je peserais
tu peserais
ii, elle, on peserait
VOllS
nous peseriom
peseriez
ils, eUes peseraient
12.3. Ali intalnit pentru prima data notiunea de fraza conditionala. Propozitia conditionala incepe
cu conjunctia "si", Pe parcursullectiei 12, folosirea propozitiei conditionale s-a limitat flumai
la acest tip. Propozitiile conditionaJe din primul tip sunt cele in care conditia nu prezinta nici
a trasatura care ar exclude realizarea aqiunii la prezent, viitar sau trecut.
Si
present
present
Si
present
imperatif
Si
present
futur
Si
present
passe
compose
B.
C.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
a I'oignon?
1.
2.
Ce ai pus in
3.
4.
5.
6.
7.
Corectali
co~?
gre~e1ile
~i
1.
2.
3.
4.
5.
un kilogram de ceapa.
VOCABULARUL LECTIILOR
11 SI
,
, 12
I'addition (s.f.)
> [Iadisio]
-nota de plata
aigre
> [E:gR]
-acm, acra
alcoolise, -e
> [alkolize]
-alcoolic, alcoolica
l'aperi1if(s.m.)
> [ lapeRitif]
-bautura de aperitiv
I'appetit (s.m.)
> [Iapeli]
-pofta de mancare
Ie bistro (bistrot)
la botte de (carottes)
Ie camembert
-bninza camembert
la carot1e
-morcovul, carota
Ie casse-croute
-gustarea
Ie chou
>
Ie citron
-Himaia
la commande
-comanda
couter (cher)
-a costa (scump)
delicieuse
> [deIisiO:z]
-delicioasa
delicieux
> [delisiO]
-delicios
du matin au soir
> ldUmatcosua:R}
eplucher
>
[crIU~e]
-a curata
I'escargot (s.m.)
> llEskaRgo]
-melcul
I'etalage (s.m.)
> [lctala:j]
-raftul, galantaml
faire la commande
-a da comanda
fameuse
> [famO:z]
-faimoasa
fameux
> [famO]
-faimos
fane. -e
> [fane]
-ofilit, ofilita;
[IO~llJ
-varza
ve~ted, ve~teda,
ve~tejit, ve~tejita
> [IOgaRso]
-chelnerul; baiatul
Ie gourmand
-gurmandul
Ie gourmet
> [IOguRmE]
gouter (de)
> [guteJ
-fasolea verde
Ie
gar~on
Ie hors-d'a:uvre
-aperitivul
I'huitre (s.[)
> [IUitR]
-stridia
leger
> (leje]
-u~or,
legere
> [lejE:R]
-u~oara,
Ie libre service
-autoservi rea
la liqueur
-lichiorul
lourd
> [lu:R]
-greu
lourde
> [luRd]
-grea
-a manca cu pofta
1a marchandise
-marfa
Ie marche
> [10
Ie menu
-meniul
mtir, -e
> [mU:R]
la nappe
-fata de masa
I'oignon (s.m.)
> Llonio]
-ceapa
Ie panier
-co~ul
passer
> [rase]
-a trece, a se petrece; a da
peser
> [pOze]
-a cantliri
la poire
-para
Ie poivre
-piperul
poivre, -e
> (pUavRe]
-piperat
Ie proverbe
-proverbul
la prune
-pruna
quoi
> [kuaJ
raffine, -e
> LRafincJ
-rafinat, rafinatii
rafraichissant
>
[RafRE~isa]
-racoritor
rafraichissante
>
[RafRE~isii:t]
-racoritoare
Ie regime
-regimul
Ie rati
-friptura
sale, -e
> [sale]
-slirat
Ie sel
-sarea
lJ1aR~cl'
lejer
lejera
-piata
':\0
servir
> [seRvi:R]
-aservi
servira ....
> [seRvi:R a]
-a servi la
se servir de...
-a se servi, a se folosi de
Ie steak
-biftecul
sucre, -e
> [sUkRc]
suivre des
COUTS
>
[~Uh"R
dE ku:R]
suivre quelqu'un
surtout
> [sliRtu]
-mai ales
tant de...
> [tiidOj
la tomate
>[latomat]
-ro~ia
-{supa) de ro~ii
tout frais
>[tutRE]
-foarte proaspat
2. Ie musicien
3. la musicienne
4. la sonate
5. l'instrument
6. la guitare
7.le piano
8. la comedie
9. Ie football
13. Ie jeu
10.le match
11. la carte
14. la cour
15. Ie copain
16. la copine
un instrument.
Cine a pierdut meciul de fotbal?
Prietena mea
B.
>instrument.
cunoa~te mai
muite jocuri.
- Je eroyais que Ie
Este foarte
A~
u~or!
fran~ais
C.
~i acum, iata ooul vocabular. Cititi cu voce tare setul de cllviote noi ~i
incercati sa retineti traducerea lor in limba romana:
Ie conge
> [IOk6jE]
- concediul, vacanta
la peche
- pescuitul; piersica
la riviere
- raul
la chasse
- vanatoarea
1a passion
- pasiunea, dragostea,
afectiunea; suferinta,
patima (religioasa)
la blague
- gluma
1a boite de nuit
- localul de noapte,
barul de noapte
Ie bricolage
I'occupation (f.)
> [1okUpasio]
- ocupatia, indeletnicirea;
meseria, profesia
Ie repos
> [lOROpo]
- odihna
I'occasion (f.)
> [lokazio]
- ocazia
I'idee (f.)
> [lidE]
- ideea
Ie projet
> [lOpRoje]
- proiectul
Cititi inca
I'occasion(f.)
> [lokazio]
- ocazia
la boite de nuit
- localul de noapte,
barnl de noapte
I'occupation(f.)
> [lokUpasio]
- ocupatia, indeletnicirea;
meseria, profesia
la riviere
- raul
Ie conge
> [lOkojE]
- concediul, vacanta
Ie projet
> [lOpRoje]
- proiectul
la peche
- pescuitul, piersica
I'idee (f.)
> [lidE]
- ideea
la blague
- gluma
la chasse
- vanatoarea
Ie brico1age
Ie repos
- odihna
la passion
> [Iapasio]
- pasiunea. dragostea,
afectiunea; suferinta,
patima (religioasa)
Cititi propozitiile in limba franceza in care se afHi substantivele noi ~i retineti traducerea lor in limba
romfma:
Au mois de juillet je serai en conge.
ala chasse.
- Ai cumparat 0
rn~ina
de ocazie?
>[EtR a koje]
- a fi in coneediu
prendre du repos
>[pRiidR dU ROpo]
- a se odihni
avoir I'occasion de
- 0 ma~ina
quotidien
> [kotidie]
quotidienne
> [kotidien]
de ocazie
adjectivul:
~i
yerbele regulate:
raconter
> [R.ahltE]
- a povesti, a spune
se baigner
>[sOhEniE]
bronzer
> l sO bR6zl<~ J
-3
laisser
>[lesEj
Completa~i
se bronza
~i
substantivele noi
~i
verbul
"laisser":
a la rech.:~
Sa mergem la pescuit!
- > Allons
- > LaisscL-moi!
Paul
~i
sa-~i
ma~ina
de ocazie
Iar acum eititi eu atentie frazele unnatoare in care apar propozi!iile conditionale de tipul a1 doilea.
Si tu me laissais fjnu mon travail demain,
je pourrais aller avec toi Ala chasse.
a,
cumpara aceasta
a,
propozitia princjpaHi.
conditionnel present
ermd vrem sa exprimom posibilitatea realizarii unei acliuni yom folosi in subordonata
condilionala timpul imperfect:
a)
b)
2.
a laj>Cche.
ednd vrem sa exprimam imposibilitatea reaJizaTii unei ac!iuni prezente, yom folosi tot
imperfectul, impreunii cu un complement circumstantial de timp care indica prezentul:
Si je Ie savais maintenant, je vous Ie dirais.
v-a~
spune.
in pi doilea tip de propozi{ii conditionate, conjuctia "si" se traduce in limba romanii prin "dacii".
pentru a exprima caracterut conditional at propozi!iei.
II ce concert.
n-~
putea
VOllS
Daca a~ putea,
m-a~
odihni.
n-a~
gluma.
- Si tu >restestoujours a I'ombre, tu ne te
> bronzeras pas.
lata ultimul exercitiu din prima parte a lectiei 13. Traduceti in limba franceza urrnatoarele propozitii:
Las-o sa se scalde in rau!
Odihne~te-te, ai
nevoie!
~ezam
la soare
passIon.
,1l11H~(;,
en conge.
a~-ll1 l~iss:2
> PourquOl
mon deJcuncr?
2. independant
3. serieux
4. simple
5. complique
6. actif
7. job
8. doux
9. riche
10. pauvre
EI pare serios.
- II aI'air>serieux.
Daca a~ fi bogat,
intreaga.
a~
vizita lumea
B.
~i
tatalui meu.
C.
eunoa~te
De unde venip?
- D'oll >venez-vous?
- Je >viens de Roumanie.
A~
~i
cu Marc.
Vin de la doctor.
~i
politia.
Cititi eu voce tare substantivele noi ~i retineti traducerea lor in lirnba romana:
l'image (f.)
>Ilima:j]
Ie roman
>[10 Romii]
- romanul
la fable
>[la fabl]
- fabula; legenda
Ie conte
>[IOko:t]
- povestea, basmul
Ie denouement
>IIO dEnuma]
- deznodamantul
I'auteur (m.)
>[lotO:R]
- autorul
Ie style
>[IOstiIJ
- stilul
l'reuvre (f.)
>[IOvR]
- opera
Ie recit
>[IOREsi]
.- povestirea, povestea,
expunerea amanuntita
Ie heros
>[IOERo]
- eroul; personajul
I'Mrofue(f.)
>[IERoin]
- eroina
Ie lecteur
>[IOlektO:R]
- cititorul
la litterature
>[1a litERatU:R]
- Iiteratura
I'aventure
>[laviitU:R]
- aventura
>[lERoin]
- eroina
Ie denouement
>[10 dEnuma]
- deznodamantul
l'irnage (f.)
>[lima:j]
\'reuvre (f.)
>[IOvR]
- opera
la litterature
>[Ia litERatU:R]
- Iiteratura
Ie heros
>[IOERo]
- eroul
Ie recit
>[10REsi]
- povestirea, povestea,
expunerea amanunlita
I'auteur (rn.)
>[lotO:R]
- autorul
Ie conte
>[IOko:t)
- povestea, basmul
l'aventure
> [laviitU:R]
- aventura
Ie style
>[10 stil]
- stilul
1a fable
>[Ia fabl]
- fabula; legenda
Ie lecteur
>[101ektO:Rj
- cititorul
Ie roman
>[10 Roma]
- romanul
~i
- Decat sa muncesc,
plimb.
(+ verb)
a~
prefera sa rna
~i
expresii noi:
plutot
> [plUto)
d'ahord
> [dabo:R]
- eu (lara) interes
Ie roman policier
- romanul politist
Ie conte de fees
Ie roman d'aventures
- romanul de aventuri
tragique
> [tRajik]
- tragic, tragica
obscur,-e
> [obskU:R]
- obscur,
ennuyant
> [anUia]
- plictisitor
ennuyante
> [anUia:t]
- plictisitoare
principal,-e
> [pResipal]
- principal, -a
mediocre
> [mEdiokR]
- mediocru, -3.
historique
> [istoRik]
- istoric, -a
&
~
~
I
Am folosit, de asemenea, un verb regulat:
corriger
> [koRijE]
pove~ti
>
~tiam
gre~e1ile.
Iar acum eititi propozitiile urmatoare in limba franceza ~i fi ti atenti la traducerea lor in limba romana:
Il aVBit lu ce roman il y a un an.
ingro~ate
in cursul acestei leetii ne-am oprit doar la verbele care se conjuga cu auxiliarul "avoir".
lata exernplul de conjugare a verbului "cbercher"- "a cauta" la "plus-que-parfait":
j'avais cherche
tu avais cherche
il avait cherche
Atunci cand vep folosi timpul "plus-que-parfait" nu uitari regula pe care a cunoa~teli deja, a
acordului participiului trecut cu complemenJul direct care precedii verbul. De exemplu:
Nous avons Iu les contes de fees que vous
nous av;ez achetes pour Noel.
aceleia~i
reguli
~i
la
Am venit Ia intalnire
pentru ea m-ai invitat.
> Cand
~i-a
Traduceti in limba franceza propozitiile care urmeaza, folosind corect timpurile "passe compose",
"imparfait" ~i "plus-que-parfait";
Noi am ie~it din sala cand profesorul
incheiat cursul.
~i-a
decizie nu
schimba
Daca a~ putea,
a~
fran~aise.
A~
Bricolajul ar fi
meilleur.
livre.
Citi\i cu voce tare grupurile UImatoare de cuvinte in care se repeta aeeIa~i Sunet:
[a]
[0]
[e]
[E]
-m~diocre,
[OJ
-I'~uvre,
[e]
[U]
[k]
[z]
-I'occll&ion, se bronzer
[j]
Ie d~nouement, Ie r~cit, Ie
h~ros,
Ie conte de
f~es,
corrigs;.r
Ie rwos
[~]
[s]
[i]
Ia.p~ion,
lai.5..S.er, Ie re.c.it
RECAPITULAREA LECTIEI
13
,
13.1 ,
- a fi in concediu
prendre du repos
- a se odihni
-a liisa sa...
13.2.
- cu (rara) interes
Ie roman policier
- romanuI politist
Ie conte de fees
- basmul(cu zane)
Ie roman d'aventures
- romanul de aventuri
Ie recit historique
- povestirea istorica
propozitie principala
Si + imparfait
conditionnel present
Si + j'avais Ie temps
a~
pleca eu tine.
folose~te in
urmatoarele cazuri:
DOUS
Si nollS allions dans une boite - Daca am merge intr-un local de noapte,
de nuit, nous danserions.
am dansa.
2.
cand exprima imposibilitatea realizarii actiunii in prezent, vom folosi tot timpul
"imparfait", dar impreuna eu un complement care indica prezentul:
- Daca a~ avea acum bani,
o ma~ina frumoasa.
a~
cumpara
in al doilea tip de propozitii conditionale vom traduce conjuctia "si" prin "daca....
13.3.
Atunei eand folosi1i timpul "plus-que-parfait" trebuie sa tineti eont de regula acordului
participiului trecut cu complementul direct, daea aeesta precede verbul. De exemplu:
J'ai regarde les
ima~es
que tu m'avais
donne~.
Cand propozitia principala este la un timp trecut veti folosi in propozitia subordonata timpul
"plus-que-parfait" pentru a exprima 0 aetiune anterioarli ceIei din principala.
Aceasta regula decurge din cea a concordantei timpurilor.
lata un exemplu:
II nous a apporte les romans de Flaubert
qu'il avait Ius avant.
B.
C.
a 1a chasse?
I.
2.
3.
4.
5.
6.
L'auteur a ecrit I'histoire de]a vie de son heros, pleine d'aventures dangereuses.
1.
inainte sa inveti pe dinafara fabula lui La Fontaine, corecteaza-p gre~e]ile din tema pentru
acasa.
2.
3.
Fiica mea a citit deja toate basmele pe care i le-ai dat cu ocazia zilei ei de
4.
Daca am avea ocazia sa ne vedem maine, am putea merge intr-un bar de noapte.
5.
6.
Daca ai citi astazi acest roman, mi-ai putea spune cum se termina.
7.
Corectati
gre~elile din
na~tere.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
Ce lecteur lit toutes les reuvres de Flauhert et apres it a commence a lire les romans d'un
autre auteur franyais.
LECTIA 14 - PARTEA
~
tNTM
tn primul exercipu vom recapitu1a noul set de substantive introdus in lectia 14 din "Franceza
pentru incepatori".
1.l'art
2. I'artiste
3. I' architecture
4. la peinture
5. Ie peintre
6. Ie tableau
7. Ie monument
8.1'eglise
10. Ie film
9. 1a photo
12. l'actrice
13. Ie pianiste
Completap propozitiile urmatoare 'in limba franceza;
Daca ~ fi bogat,
tablou celebru.
B.
cumpara acest
A~
a~juca
fran~ais.
- Ne me >Iedis pas!
C.
VOUS
D.
- NOllS
~i
cu voce tare:
Je romancier
>[10 RomasiE]
- romancierul
Ie dramaturge
>[IOdRamatURj]
- dramaturgul
Ie chef-d'reuvre
>[10 ~edOvR]
- capodopera
Ie sujet
>(IOsUje]
- subiectul
Ie spectateur
>{I0 spektatO:R]
- spectatorul
la scene
>[Ia sen]
- scena
la repetition
>[laREpEtisio]
- repetitia (teatrala)
Ie role
>[10 Rol]
-roluJ
Ie metteur en scene
- regizorul
Ie trac
>[10 tRak]
- tracul, emotia
Ie decor
>[10 dEko:R]
- decorul
j'acte (m.)
> [laktJ
Ie scenario
>[10 sEnaRio]
- scenariul
Aten/ie!
PIuraIuI substantivuIui compus "Ie chef-d '(Iwvre"se formeaza prin
adaugarea unui "s" La primuL cuvant - "Les cheft-d '(Euvre".
Cititi inca
Ie trac
>[10 tRak]
- tracul, emotia
Ie spectateur
>[IOspektatO:R]
- spectatoml
Ie decor
>[10 dEko:R]
- decami
Ie scenario
>[10 sEnaRio]
- scenariul
Ie romancier
>[10 RomiisiE]
- romancierul
Ie sujet
>[IOsUje]
- subiectul
la repetition
I'acte (m.)
> [Iakt]
Ie chef-d'reuvre
>[10 ~edOvR]
- capodopera
la scene
>[Iasen]
- seena
Ie metteur en scene
- regizorul
Ie role
>[10 Rol]
-ralul
Ie dramaturge
>[10 dRamatURj]
- dramaturgul
repeti~a (teatrala)
Cititi propozitiile in limba franceza ~i incercati sa retineti traducerea lor in limba romana:
La litt6rature fran<;aise est riche en noms de
romanciers celebres.
a ses actes."
aun bon
> [aplodi:R]
- a aplauda (actorii)
exiger (de)
avoir du talent
>[avua:R dU tala]
- a avea talent
toumer un film
- a tuma un film
avoir Ie trae
- a avea trae
> [kOfiE]
- a incredinta, a da (rolut)
la scene de violence
- scena de violenlii
- cortina se ridica
Ie rideau tombe
- cortina se lasii.
>[ di sO kala]
- in acest caz
>[tobE]
- a cadea
verbul regulat:
tomber
Retineti constructia:
tomber amoureux
>[tobE amuRO]
- a se indragosti (masculin)
tomber amoureuse
>[tobE amuRO:z]
- a se indragosti (feminin)
~i
expresiile noi,
~i
ala repetition.
repeti~ie.
tr~
pourrait se presenter
capodopera, este
~a
ca
Se va indragosti ea de mine?
Fiecare piesa a acestui dramaturg este
capodopera.
Verbele din propozitiile care urrneazil. sunt serise eu caractere ingro~ate. Cititi propozitiile in limba
franeeza ~i fiti atenti la traducerea in limba romana:
ie~it
In propoziliile anterioare am folosit cateva verhe care se conjuga ell. auxiliarul "etre" la "plus.
que-parfait". A~a cum ~ti/j, in asemenea situatii participiul trecut se acordti in gen ~i numtir ell.
suhieetul.
Cititi propozitiile in limba franceza; retineti verbele scrise ingro~at ~i traducerea in limba romana-:
Tu devrais travailler aujourd'hui.
- Ar fi trebuit sa lucrezi
~j
ieri.
in exercitiul de mai sus, pe liinga propozitiile la conditional prezent, ati intalnit ~i propozitii la
conditional trecut - "conditionnel passe" >[k5disionel pasE].
- A~ fi pleeat.
- Tu ar fi trebuit sa ie~i
mai devreme.
- Noi am fi lucrat.
Aten,ie.'
in propozi!ia condi,ion aIii (introdusii prin "si ") yom traduce condifionalul trecut romanesc prin
mai mult ca perfectul frantuzesc. ~a cum in propozilia condilionalii in care apare conditional
prezent rom{mesc fl traducem prin imperfectul franfUZesc.
Alkr
j'aurais parle
je serais alle(e)
tu aurais parle
tu serais alle{e)
il aurait parle
it serait alle
on aurait parle
on serait aile
Traduceti propoziti
Vous auriez pu me dire I'heure qU'i! etait.
sc~nario;
M-~
> C'est
violenti.
AI fi racut un film fromos, dar nu avea bani.
LECTIA
14 - PARTEA A nOVA
,
Cititi cu voce tare textele urmatoare
~i
./
/'.........
/'
Ie m'interesse beaucoup au cinema et au theatre. 1 I Man grand rive, 1 c'est de jouer dans des
/'
films
/'..........
..........
./'
J.,"'.
dais PI us Jenne,
lms.
fl..........
/'
1et aussi dans des pieces de theatre. I 1Ie voudrais etre une actrice celebre. I I Quand
I I Je pense
/ ' que J., aJ. dU tal.........
/ ' 1n'ant pas Ia meme
~ opinIOn
....;"a ce ~
ent. I 1M'
alS 1
es autres
SUJet... I I
/'
J'attends un role
./
/'
/'
..........
/'
..........
/'
/'
..........
. / . /
.........
d'entrer en scene. I I J'aime bien Ie moment au Ie rideau se leve I etje peux admirer les decors. 1 I
/'
/'
II
./.........
/'
Je pense,
./
/'..........
la scene, I que tout Ie mande m' admirera I et tous m'applaudiront.
/'
..........
/'
theatre
./././
./
..........
/'./
I I Ou vas-tn? I I
/'..........
/ ' .........
./
/'
/'
/'
/'
-Et alors, I qu'est-<:e que tu vas acheter? I I Un roman poHcier? 1 I
..........
-Non.
/'
/'.........
././
..........
quelque chose de la litterature classique:
/'
/'
les soirs
.........
-Pas trOp.
./.........
reci ts historlques
TOllS
..........
I et bien sur les poemes. I I Meme quand j' etais petit, I j' aimais la lecture. I I
/'
..........
./
/'
/'.........
I Pour moi, lies Iivres serieux sont ennuyants.
'/' /'
[ tu aimes lire aussi?
II
./
..........
./
/'..........
./
plus leger: I un roman policier 1 au un roman d'aventures. II Mais j'aime bien faire encore
..........
/'
autre chose, I tu sais... 1 I
./
-Alors,
./
./
-Le bricolage!
II
In acest ultim exercitiu yom recapitula toate problemele de gramatica ~i vocabularul acestui caiet.
Traduceti in limba franceza propozitiile de mai jos:
Daca a~ putea alege,
a~
alege vanatoarea.
M-a~
duce
Ie meillcur adeur.
a~-tu
Ia pcchc.
11lt'
rautes l
scena violenta.
It:
h~ros
> Ton
lrUHC a
talent!
a~a
Ar trebui sa te
odihne~ti.
Ar fi trebuit sa te
odihne~ti
scenario a lire.
mai devrerne.
ma~ina
Cititi ell atentie urmatoarele seturi de cllvinte in care se repetii aee1a~i sunet:
[a]
[0]
[0]
-Ie
[k]
[s]
[j]
[U]
[u]
-ammlreux, tQyrner
[0)
-Ie
chef-d'~uvre,
rid~
Ie metts;yr en scene, Ie
Ie rQ,Ie, Ie scenari2
~onfier,
spectat~r
l'a.Q.te, Ie fas
RECAPITULAREA LECTIEI
14
,
14.1.
14.2.
-a aplauda (actorii)
exiger (de)
avoir du talent
-a avea talent
tourner un film
avoir Ie trac
-a avea trac
-8
la scene de violence
-seena de vio1entii
-a se indragosti
dans ce cas-1A
da (a Incredinta) rolul
tu 6tais tomb6(e)
il 6tait tomM
on etait tombe
14.3.
Conditionalul trecut ("Ie conditionnel passe") se formeaza adiugind verbelor auxi1iare "avoir"
sau "etten 1a conditional prezent participiul trecut al verbului de conjugal.
fi cumparat
j'aurais achete
-a~
il aurait travaille
-el ar fi lucrat
-ea ar fi tenninat
-am fi invatat
-ati fi gasit
--ei aT fi cantat
-~
tu serais arriv6(e)
il serait descendu
-el ar fi cobonit
--ea ar fi cazut
-ne-am fi imbriicat
-ei ar fi mers
-ele ar fi ramas
fi pIecat
B.
C.
1.
2.
Je suis venue en retard pour Ia repetition, parce que je m'etais reveillee trop tard.
3.
J'aurais joue volontiers dans ce film, mais Ie metteur en scene avait choisi une autre actrice.
4.
5.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Corectati
gre~elile
1.
2.
Je n'aurais pas
3.
4.
5.
rentn~
si tot.
VOCABULARUL LECTIILOR 13
~I
14
d'abord
> [dabo:R]
I'acte(m.)
> [lakt]
- a merge la vanatoare
aller a la p&he
- a merge la pescuit
- indragostita (de... )
applaudir
> [aplodi:R]
- a aplauda
> {ohOdO]
> [lotO:R]
- autorul
> [avidO]
- cu (tara) interes
I'aventure
> [lavatUR]
- aventura
avoir du talent
- a avea talent
avoir l'occasion de
avoir Ie trae
- a avea trae
se baigner
> [sObeniE]
- a se selilda, a se imbaia,
a face baie
la blague
- gluma
la boite de nuit
Ie bricolage
se bronzer
> [sObRozE]
- a se bronza
Ie cas
> [IOka]
- cazul, situatia
la chasse
- vanatoarea
Ie ehef-d'reuvre
> [IO~edOvRl
- eapodopera
les chefs-d'ceuvre
> [lE~edOvR]
- capodoperele
> [kOfiE]
- a incredinta, a da (rolul)
Ie conge
- concediul, vacanta
Ie conte de fees
corriger
> [koRijE]
dans ce cas-Ill.
- in aeest caz
Ie decor
>[IOdEkoR]
- decorul
Ie denouement
>[10 dEnuma]
- deznodamantul
Ie dramaturge
>[10 dRamatURj]
- dramaturgul
ennuyant
> [anUiii]
- plictisitor
ennuyante
> [iinUiiii:t]
- plictisitoare
~tre
- a fi in concediu
exiger (de)
>[egzijE(dO)]
la fee
>[lafE]
-zana
Ie heros
>[IOERo]
- eroul, personajul
I'heroiile (f.)
>[lERoin]
- eroina
historique
> [istoRik]
- istoric,
l'icMe (f.)
>[lidE]
- ideea
l'image (f.)
>[limaj]
1'intiret (m.)
>[letERe]
- interesul
laisser
>[JesE]
>[lesE]
- a Ia.sasa....
Ie lecteur
>[10 IEktO:R]
- cititorul
la Ii ttirature
>[Ia litERatUR]
- Iiteratura
mediocre
>[mediokR]
- mediocru, -a.
Ie metteur en scene
- regizorul
obscur,-e
>[obskU:R]
I'occasion (f.)
>[Iokazio]
- ocazia
I'occupation (f.)
>[lokUpasio]
- ocupatia, indeletnicirea;
meseria, profesia
I'reuvre (f.)
> [lOvR]
- opera
la passion
>[la pasio]
la p~che
>[Ia pe~]
- pescuitu1; piersica
pluWt
>[pIUto]
- mai degraba
prendre du repos
>[pra:dR dU ROpo]
-8
principal.-e
>[pResipal]
- principal, -A-
le projet
>[IOpRoje]
- proiectul
en conge
-a
se odihni
quotidien
> [kotidie]
quotidienne
> [kotidien]
- zilnica, de fiecare zi
raconter
> [rakotE]
- a povesti, a spune
Ie recit
>[IOREsi]
- povestirea, povestea,
expunerea amanuntita
la repetition
- repetitia (teatrala)
Ie repos
>[IOROpo]
- odihna
Ie rideau
- perdeaua, cortina
la riviere
-raul
Ie roman policier
- romanul politist
Ie roman d'aventures
- romanul de aventuri
Ie romancier
- romancierul
le scenario
>[10 sEnaRio]
- scenariul
1a scene
- scena
Ie spectateur
>[IOspektatO:R]
- spectatorul
Ie style
>[10 still
- stilul
Ie sujet
>[IOsUje]
- subiectul
Ie talent
>[10 tala]
- talentul
tomber
> [tobE]
- a cadea
tomber amoureux
>[tobEamuRO]
- a se indragosti (masculin)
tomber amoureuse
>[tobE amuRO:z]
- a se indragosti (feminin)
>[tuRnE 10 film]
Ie trac
>[10 tRak]
- tracul, emotia
tragique
>[tRajik]
- tragic, tragica
1a violence
>[Ia violi:s]
-violenta
la voiture d'occasion
ma~ina
de ocazie
PARTEA INTA.I
LECTIA 15
2. Ie cadeau
3. la reception
4. la leur
5. la fete
6. Ie gouter
7. Ie grand-perc
8. la grand-mere
10. la cousine
11. Ie concours
12. Ie chant
13. la piscine
16. janvier
17. juin
18.mai
9. Ie cousin
>)lbiIlC~ au
veri~oarelc noastre
S,
>COllC()ur~
au mois
- Nous
>l"oIl111lcn~ons Ie
concours
sans Pierre.
Daca a~ avea bani,
un cadou frumos.
li-a~
da
>C(lmll\CI1~'()I\S
a nous >pr0parcr
au demier examen!
Elo sa aduca
sticla de
~ampanie.
Nu am invitat-o.
A~i
c.
to acest exercitiu ne vom reaminti pronumele personate care inlocuiesc complementul indirect
(precedat de prepozi!ia "a"). Transfonnati propozitiite in limba franceza, inlocuind
complementul indirect eu forma pronominala corespunzatoare:
Comme cadeau nOllS donnons
un appareil de photos.
a Paul
D.
fran~ais.
Ii fae cadou un
inel de argint.
CD argel1t.
~i fi~i
1a foire
- targul, billciul,
iannarocul
Ie congres
- congresul
la reunion
- reuniunea, intrunirea,
adunarea
Ie pavilion
- pavilionul,
Ie stand
> Il0stiid]
I'organisateur (m.)
>
Ie public
> [IOpUblikl
Ie speciatiste
>
Ie discours
- discursul, cuvantarea
Ie catalogue
- catalogul
la publicite
- publicitatea, rec1ama
l'exposant (m.)
> [kkspoza]
- expozantul; exponentul
Cititi Inca
r loRganizatO:R]
r10 ~pEsia Ibt]
chio~cul
- organizatorul
- publicul
- specialistul
Ie stand
Ie catalogue
- catalogul
la foire
- targul, balciul,
iannarocul
l'organisatcur(m.)
>
l'exposant (m.)
> [ lekspoza]
- expozantul; exponentul
Ie pavilion
- pavilionul,
Ie congres
- congresul
Ie public
- pUblicul
la reunion
>
ria Rcllnj(l]
- reuniunea, intrunirea,
adunarea
Ie discours
> [IOdiskuRj
- discursul, cuvantarea
- specialistul
- publicitatea, reclama
Ie
sp~cialiste
la publicite
rlorganintO :R]
- organizatorul
chio~cul
~i
retineti traducerea
International
A~
Bucurc~ti.
personal eu directorul.
va
- Care standuri
intereseaza, domnule?
a leur disposition.
hotel la dispozitie.
- Publicul nu a considerat interesanta aeeasta
- Cine
ceremonie d'ouvcrturc?
ceremoniei de deschidere?
- Publicitatea joaea
la Foire Internationale
Ull
A~
expozantilor.
> ria
de Bucarest
r" a: R
ctcRnas;on31
dO bu'kaRcst]
re kiigRc dO medscl
- Targul Intcrnational
Bucure~ti
- un e{lllgres al medicilor
un congres de medeeins
>
en Afrique
> pinatRik]
- in Africa
en Asie
> ! anazi]
- inAsia
en Europe
> I :lnORup]
- in Europa
en Amerique
> [anamcRikl
- in America
a I 0 hcurcs precises
>
ra(hzO'l~
it la disposition
>
IJ
pREsill
la di.'p07isii:q
dispozi~ia
dans Ie domaine
Ia ceremonie d'ouverture
- in domeniuL..
dU\'eJ~ ttl R I
- ceremonia (festivitatca)
de deschidere
faire de la publicite
- a face publicitate
(reclama)
> f paRtisip E al
trouver (quelquun.
queIque chose)
prononcer
- a
infonner de ...
ceva)
pronun~a.
a rosti
De asemenea. v-ati rearnintit verbul "rendre" - "a inapoia. a da, a face", pe care il ~titi deja, folosindu-l
la forma retlexiva "se rendre" - "a se duce, a se preda ... "
in plus, va prezentam doua verbe noi, foarte des folosite in Iimba franceza:
fenner
> [feRmEI
ouvrir
> fuvRiRl
in recapitularea acestei leetii va yom pre7.enta C<lnjugarea verbului "ouvrir" la toate timpurile ~i
modurile pe care le-a~i studiat pana acum.
In propozitiile urmatoare in limba france2a am folosit verbele, constructiiJe ~i substantivele noi.
Cititi aceste propozitii ~i traduceti-Ie apoi in limba romana:
Pendant la ceremonie d'ouverture de Ia Foire,
Ie directeur a prononce un discours.
>
Je Ie trouve sympathique.
> Ii
> Sc )lI'lC:CpC
C(ll1gl"c~lIl ,lrllircqil()1 va
in America.
gilSCSe
in ficc;llC
a\'c<I
f<)~t
klc
a1\ul viihll"
ncmaipomenit
~e;lra
la ol"a X fix.
fO;lI1c
satul nostru.
~I
inchidc fereastra l
>
A~
dcschide
u~a,
ca~a
dar
IlU illn
i,~i
chcia.
atl~1
in
SPLlS Cil
face pubJicitatc.
notre
>r~uni{)n?
Personalul ne-a infonnat eli expozitia va fi inchisa - Le personnel nous >a infonnequ'on
la ora 18.
> fermcrait I'exposition 18 heures.
Cititi propozitiile in limba franceza care urrneaza ~i incercati sli retineti forrnele verbelor serise eu
caractere ingro~ate ~i tradueerea lor in limba romana:
Si j'avais participe ace congrcs I'annee passee,
j'aurais prononce un diseours.
Propozitiile anterioare prezinta eel de-al treilea tip de propozitii subordonate eonditionale.
propozitie principaJi}
Si
conditionnel passe
..L
plus-que-parfait
Co ndirionale Ie din aeeasta schema exprima ipoteza in freel/t. Condiria nu a plllutft indeplinita ~i
de aceea aeliunea din principala Nil s-a plltlll rea/izu. Acest tip de propozi!ii condi!ionale se
rapvrteaza la trecut ~i nil are nimic de-a face cu prezentul.
Vom exersa cel de-al treilea tip de propozitii conditionalc limitandu-ne la folosirea verbelor care se
conjuga eu auxiliarul "avoir" la timpurile compuse. Tradueeti in limba romana propozitiile care
urmeaza:
> Dac;1 cl
ci nu ar
11\1 ;If
fl ;IVLlt
In propozitiile urmatoare aveti posibilitatea sa aplicati regula formarii celui de-a} treilea tip de
propozitii conditionale. Completati eu verbele la forma corespunzatoarc propozitiilc Ulmatoare in
[imba franceza ~i apoi cititi-Ie eu voce tare:
Daca ai fi participat ieri la intrunirea noastra,
I-ai fi gasit foarte simpatic pe principalul
nostru expozant.
tres sympathique.
Daca secrctara ta nu ar fi inchis fereastra din birou, - Si ta secretairc >n 'avait pas ferme la
nu ar fi fost atat de cald aiei.
fenctre dans Ie bureau, il >n '~Ul'ait pas fail
si chaud ici.
Daca a~i fi rostil discursul saptamana trecuta,
intreaga asisten~a v-ar fi aplaudat, domnule.
- Si
Trecem acum la ultimul exercitiu din prima parte a leqiei noastre, exercitiu in care veti regasi toale
problemele pe care Ie-am prczentat pana aeum. Traduceti in limba franccza propozitiile care unneazii:
In cc domeniu sunteti specialist, domnule?
~ICS-\'OU~ sp~cialistc,
\:1on~icl\r'>
(ilit hi J1L1hliclt~ dc cc
du talcn1.
> L '[WIl1Il1C
cata loguc
>
Lai"~c-k
qUI
<I
> Lc.'
org<llllsalcur~
it kur dispositioll.
Expozantul dumneavoastra nu facea
decat publicitate.
a expozitiei.
de b Pllblicitc
c0r(~monic
d'ouvcrtLirc d~ l'exjJositioll.
PARTEA A nOUA
LECTIA 15
A
propozi~iile de
I. treize
2. quatorze
3. quinze
4. seize
5. dix-sept
6. dix-huit
7. dix-neuf
8. vingt
] O. vingt-dcux
9. vingt et un
1]. vingt-trois
noua expozitie.
intrunire la club.
De 16 ani locuim la
~ara.
t'ai donnes?
B.
ct
un francs.
in urmatorul exercitiu yeti recapitula eonjugarea verbului "finir" la toate timpuriie pe care Ie
eunoa~teti. Acesta este un verb rcgulat de grupa a II-a, grupa ee cuprindc verbele eu terminatia
,,-ir" III infinitiv. Compieta~i propozitiile in limba franceza care urmeaza:
Mai intiii trebuie sa-mi termin treaba.
Directoru1 tocmai
~i-a
incheiat diseursul.
Terminati eu cearta!
A~
Daca iti vei tennina tabloul, il voi cumpara. - Si tu >finls ton tableau je l'acheterai.
Daca ti-ai tennina repede cartea,
cu plaeere.
C.
a~
citi-o
poli~ist ieri,
Ce zi este astazi'!
Suntem 18 la masa.
>
~tia
bine
Nou~ ~OmJl\LS
dix-I\llit
a table,
~i
I'hotesse (f.)
> f lote~l
- insotitoarea (angajll.tll.
unul targ sau a unci
expozitii pentru relatii
eu publicul)
Ie prospectus
- prospectul
Ie programme
- programul
Ill. conference
- conferinta
I'instant (m.)
> rlesta]
- c1ipa; momentul
I'agenda (m.)
> flajcJal
- agenda
Ill. succursale
- sucursala, filiala
I'avantage (m.)
> [Ia..-iitaj]
- avantajul, profitul,
folosul
l'inconvenient (m.)
> [Ickovenia]
- inconvenientul,
dezavantajul; piedica
Ill. cooperation
- cooperarea, colaborarea
Ill. possibilite
- posibilitatea
....
...
....,..
r.
4
-,
u~or
Ill. succursale
- sucursala, filiala
Ill. cooperation
- cooperarell., colaborarea
I'instant (m.)
> rlesta]
- clipa; momentul
I'avantage (m.)
> [Iaviitaj]
- avantajul, profitul,
folosul
l'hotesse (C.)
> [Iotes]
- gazda; oaspetele;
angajata unui targ (unci
expozitii) Ill. relatii
eu publieul
Ill. conference
>
Ill. possibilite
- posibilitatea
Ie programme
- programul
I'agenda (m.)
> fJajcdal
- agenda
I'inconvenient (m.)
> [Ickovenlii]
- inconvenientul,
dezavantajul; piedica
Ie prospectus
- prospectul
fI,1
kM"ERibl
- conferinta
Cititi unnatoarele
propozi~ii
Si vous voulez savoir quelque chose. vous pouvcz - Daca vreti sa atlati ceva, puteti sa va adresati
oricand unei angajate la relatii cu publicul.
toujours vous adresser a une hOtesse.
Voila un prospectus avec Ie plan de tous les stands - lata un prospect eu planul tuturor standuri
et les noms de tous Ies exposants.
lor ~i cu numele tuturor expozantilor.
Qui pourrait nous dire quel est Ie programme
de cefte conference?
~i
locul
> [tutslJit]
>
> [kREE1
- a jnfiin~a. a crea
(0 filiala)
> rvcRifiEl
commun
> fkome1
- coroun, general,
commune
> [komUn1
- comuna. generala,
exceptionnel, exceptionnellc
> rEksEpsionEl]
- exceptional, exceptionala
~i
rpRcziite
dcsav;itaj/
due kovcnia1
sucursala
adjcctivele unnatoare:
obi~nuit
obi~nuita
> Pe
Avcz-vous du mal
de vos produits?
pC~lC
0 clip;1 (imc(!Jat),
neajulburi
ac~',t prospect \'eckti proieetu I sueursa lei
pc c<lrc am \Tca "I (\ inti in1<1rn ill A tl"lC<l,
(l
rcc!amil bUlla
> EI
un
l'Ll
l'x]wz:lnt
c,
A trebuit sa verific in prospect unde sc afla standul - J' ai dfi > \ C:r1 ficr dans> Ie prospect LJ sou
dumneavoastra, domnule.
se trouvait votre stand, Monsieur.
~i
ered ea putem
Este timpul sa ne intoarcem la gramatica. In continuarc ne vom ocupa de al III-lea tip de propozitii
condilionale. De data aceasta yom unnari diteva verhe care necesita folosirea auxiliarului "etre" la
timpurile compuse. Va reamintim modul de formare a propozitiilor conditionale:
propozitie 5uhordooatil
Si + plus-que-parfait
pmpQzitie prjocjpala
conditioonel passe
~i
Completati propozitiile in Iimba fraoceza cu forma corespunzatoare a vcrbului. Fiti atenti la alegerea
verbului auxiliar ~i la acordul participiului trecut:
Daca ai fi mers cu noi sambata trecuta intr-un
local de noapte, te-ai fi distrat
din plio (pe cinste).
Daca
m-a~
bIen <JfnLISCC.
in ultimul exercitiu al aeestei leetii ve~i reeapitula problemele de gramatiea ~i de vocabular prezentate
mai sus. Traduce~i in limba franeeza propozitiile unna1oare:
La Bucure~1i am intalnit c,iliva expozanli care
dinAfrica.
du Ii\ rc en Afrique,
>Quds a\anlages
:1 trom,cr
111
votrc ~tand,
prc~ellterajt cette
coopcration')
> Jl
in Africa.
Trebuie sa verifieam programul eomun de lueru
al speciali~tilor no~tri din Europa.
Congresul nostru nu a nccesitat nie1 un fel
t~llIt
faire de iJ pubIICI!C.
extraordinar.
exccptiol\1\c I.
> Dans
lIl1
;1
all
pr0110I\CC un
pavilion. OU
discOllr~.
lieu la ((ll1t\:rl:11CC
a\ I:C
les organisatcurs
dc notre cXj1lJsltioll.
Nu ne-am fi dat acordul pentru aceasta colaborarc
coopC'ratwn II y a un
deza vantaje.
;1Il,
si die ava it
mult Slicees.
Jllll~
grand.
Jal1~
> Tou~
le~
Cl'
pavi Iloll-ci,
Ca de obicei, am lasat la urma exercitiul fonetie. Cititi eu voce tare urmatoarele serii de cuvinte in
care se repeta acela~i sunet:
I(I]
a 13 disposItion
Ie] -
[ll - Ie
III
dis~urs,
- Ie pavilIon, la fllIe
RECAPITULAREA LECTIEI
15
,
15.1. in aceasta lec~ie ati intalnit constructiile:
- la (ora) 10 fix
A la disposition
- la dispozitia ...
dans Ie domaine
- in domeniul
faire de ia publicite
participer a...
tout de suite
- imecliat, indata
avoir du mal
a...
a-~i
15.2. in aceastii leerie am introdus verbul neregulat "ouvrir'Tuvri:r] - "a deschide", care se conjuga
astfel:
j'ouvre
nous ouvrons
tu ouvres
Vous ouvrez
ils ouvrent
tu as ouvert
futJlf simple
j'ouvrais
j'ouvrirai
pas~
coodjtjoooe! present
conditioon'!
j' ouvrirais
j'aurais ouvert
plus-que-parfa;t
j'avais ouvert
ouvre!
ouvrons!
ouvrez!
15.3. 1n cursu) acestei leetii am prezentat modul de formare a celui de-al treilea tip de propozitii
conditionale:
propo];,;e subordonata
propClzitie prjncipal3
Si + plus-quc-parfait
conditionncl passe
Rcrineti eli at lTei)ea tip de propozirii eondi!ionalc se raportcaz3 la un moment din treeut; atclt
ipoteza exprimata In subordonata. cat ~i aqiunea din principala nu s-au realizat. Dc exemplu:
Si tu avais etc avec notiS chez Paul,
tu te serais bien amusee.
feminin singular
B.
C.
2.
3.
4.
5.
Si nous etions partis avec vous pour Paris, nous nous serions tres bien amuses.
6.
7.
0 c1ipa, va rog! Trebuie sa-mi notez in agenda nume1e celui care expune la acest stand.
2.
Daca at! fi infiintat sucursala din Africa acum un an, ati fi avut un mare succes pe acea
piata.
3.
Aceasta cooperare nu prezinta nici un fel de avantaje pentro noi, din contra, prezinta
mai degraba dezavantaje.
4.
5.
V-ar fi fost gn:u sa organizati un congres a1 medicilor, aveti prea putmi bani la dispozitie.
6.
7.
gre~c\ile:
I.
2.
3.
Si ttl t' avais rendu en Afrique, j' aura is parti avee toi.
4.
5.
PARTEA
LECTIA 16
INTA1
2. bonsoir
5, au revoir
6.
9. ~a va
a demain
10. merci
3. bonne nuit
7.
4.salut
abientOt
8. ya va?
J I. Pardon
Buna sear a,
a~
dori
sa vorbesc cu Paul,
pe curand!
Nc
VOID
rcvoT1~
Ma seuzati, doamna! Ati putea sa rna ajutati? - > Pardon, Madame. Pourriez-vous m'aider?
Eu sunt bine, dar tu?
B.
- Moi, >p
v[~
et toi?
Traduceti in limba roman!! urmatoarele propozitii. Fiti atenti la fonncle pronumelor persona Ie
eu funqie de complement direct. Folositi filtrul ro~u:
Paul rna
atcn!ie.
prive~te
cu foaMe multa
a\'~c
unc
trc~ grand~
>
N('ll~
>
Nou~
ks
> Jc tc
> Nou,;
Nu
~tiu
unde sa va caut.
> Jc nc
>
aimion~
bi.:n.
)lrc~ellfcrai ;l mcs
('a\'()n~
~ais
pas
n()ll~.
parents.
(Ill
vous chcrehc1".
C.
D.
> Jc
>
prl'scntc
!lWI\
ami, Monsieur,
!clt~phonc
Uneori se poate intampla ca intr-o propozitie sa existe doua pronume personale: un pronume
personal care inrocuie~te complementul direct ~i altul care inlocuie~te complementul indirect.
Amintiti-va ordinea lor in propozitie. Traduceti in franceza propozitiile de mai jos, inlocuind
complementele direete sau indirecte eu pronumc:
Ii dam mamei
E.
.rc
vou~
fotografie.
a notre mere,
>Nt)[l~
ro~u:
Pentru putin.
> Dc rien.
lec~ii ~i retine~i
la station-service
> fla
Ie garage
- garajul; service-ul
Ie carburant
- carburantul
sta~iiiscR\
isl
- benzina; escn!a;
extractul
I 'essence (f.)
- motorina
1c gazole
> flO
Ie distributeur
(d ' essence)
- pompa
(de benzina)
Ie pare-brise
- parbrizul
Ie pneu
- cauciucul
I'outil (m.)
> jlutil
- ullcalta, instrumentul
la piece de rechange
> [Ia
Ie garagiste
- mccanic
Ie vehicule
- vehicuJul, mijlocul
de transport
Cititi inca
data
acelea~i
gU711l]
plCS
dO ROs:1.il
- piesa de schimb
l'essenee (f.)
> fksib]
- benzina; esenta;
extractul
Ie garagiste
- meeanic
la piece de rechange
Ie distributeur
(d'essence)
Ie carburant
la station-service
>
Ie pare-brise
- parhrizul
I'outil (m.)
> f1uti]
- uncalta, instrumentul
Ie garage
Ie pneu
> [lOpnOl
- cauciucul
Ie vehicule
- vehiculul, mijlocul
de transport
Ie gazole
I la stasio~ERvb 1
- carburantul
- benzinarie (care are
service auto)
garajul; service-ul
motorina
~i
Iimba romana:
la transporter au garage,
N1a~ina
sa
a~a
ca trebuie
due la service.
Arretez-vous devant ce distnbuteur (d'essenee)-Ia! - Opriti-va in rata acelei pompe (de benzina)!
L'cssence ordinaire et Ie super sont deux
- Benzina
types de carhurant.
obi~nuita ~i
Ma~inile
- Dar
ehcres
a l'achat.
ma~inile pe
la eumparare.
Je devrais bien nettoyer Ie pare-brise de ma voiture. - Ar trebui sa-mi curat bine parbrizul
Avant de partir, je voudrais verifier
ma~inii.
presiunea cauciUCUlilor.
- Ca sa-mi repar
ma~ina, am
nevoie de unelte
(de seule).
Est-ce que tu sais au je pourrais achcter des pieces -
~tii
cumva unde
a~
putea cumpara
ni~te
ma~ini este
>
rEtR lipan]
- a fi in pana; a avea
pana
rn::R IOplel
fairc Ie plein
>
Ie type de, ..
a I'achat
>rahsa]
- la eumparare
la voiture
a essence
rna~ina
pe henzina
la voiture Diesel
I'cssence ordinaire
>
Ie super
> [1(hUpE,R]
[k~ih oRdiIlE'J~l
Re~ine1i
- benzina super
ma~ina
- benzina
- prcsiunea cauciucurilor
- a distribui, a vindc,
a pompa (benzin a)
consommer
> [ki\some]
- a consuma, a folosi
reparer
> [rcpare]
nettoyer
> [nl't'-air]
- acuriit a
>
>
VOllS
plait!
far;1 plumh
de dl'U<l
("1IW
e~tL'
in pan:\ (,lrie,lt,\)
~apl<lm:lni,
ar putea
~a
() rcp,lfc'?
~l(PCr.
V<I rt1g'
bac~i$.
dc 1\ici
Completati propozitiile de mai jos cu expresiile sau cuvintcle corespunzatoare. Cititi apoi eu voce
tare propozitiile astfel completate:
Voi cumpara de la benzinarie aeeste piese mici
de schimb.
Ma~ina
Opre~te-te in
in continuare yeti studia modul in care se transforma propozitiile la trecerea din vorbirea directa in
vorbirea indirecta. Daca verbul din propozitia principala este la un timp trecut suntem obligati sa
unnam regulile concordantei timpurilor atunci dlnd treccm propozitiilc din vorbirea directa in
vorbirea indirecta. in exemplele care urmeaza vom aplica aceasta regula a concordantei timpurilor.
Citi~i
~i
ca nu mi-a reparat
Tinand cont de regula trecerii de la vorbirea directa]a vorbirea indirecta (enun!ata mai sus), traduceti
propozitiilc urmIltoare:
Aujourd'hui mon pere m 'a demande si hier
la pression des pneus avait ete bonne.
>
Traduce~i
a a\,ul
llll
IlU
am ;J\'ut
accident grilv.
NOI
in limba franeeza propoziliile dc mai jos facand trecerea de la vorbirea directa la vorbirea
indirecta:
M-ai intrebat: "Mi-ai reparat deja ma~ina?"
~i-am
reparat deja
rna~ina.
Wdorea sa
'1\'
ions fait Ie pk in
a\'('Jr
Rezolvati exercitiul unnator in care yeti aplica cele trei reguli ale concordantei timpurilor:
Completati propozitiile care urmcaza eu forma corespunzatoare a verbului:
Ne-ai intrebat daca vom pleca maine.
Noi am crezut ea
ve~i
In 'ailmus plu~
lata ~i ultimul excrcitiu al primei parti a leeliei 16. Recapitulati intregul material prezentat pana
acum traduciind in limba franceza unnatoarele propozitii:
Petre a spus ea a gasit piesa de schimb de care
am nevoie ca sami repar maliina.
Ma~inile
en panne.
hCilucoup d 'essence.
obi~nuita?
sa
~,l1lS
plumb.
> Si tlema 111 j" :1' ais bcsoin d' Ull (lulil, j ';rais
chez Ie g,lragi~tc,
unealtli,
De ce parbrizul
ma~inii
prcs~lllll
des pneus l
>
tnlcliX
de
vl'hieuk~_
~i
incercati
sa Ie traduceti:
./'
~
spcetalistes du monde entter.11
Comme t~s les a:;s, I notre entrep;'ise participait a cette grande exposit~n.11
D'a~d I nous
avons prepare plusieurs cat;;logues I et prospe~s I pour faire la publicite de nos prod';i\ts.! ,
'/'A
,
. ""II
A /'d'
/'
sur, II a pub10'!."
(Cite Joue matntcnant un role excepttonne; on peut meme ue que Ie succes
B len
'>l
/'
/'
- .
/ ' I avcc des c l'.l
/ ! I avec un tres
ct organtSUlcnt
des ren dcz-vous
tents. I I On rcgardalt. nos produits
/'d'Interet,
),lA I on I
' - rna d/'
.
gran
es/
trouvalt
ernes I ct de b/"
onne qua '.ll_,
Ite. II U ne entrcpnse
nous a
qui etait
~ 1
J:.
lran~alse
/'
'>l?
/'
'.l
des succursales dans d'autres pays d'Europe.11 Ce seratt notre grand succes commun!11
Le congrcs en Afrique
- Tu Sals, I j'ai la
/'
.?'
':'0
- En Afrique,/ au mOls d' octobre.11
- Tu prononctr;is un disco;;rs'? II
- Plutot un cO:rs, I du domarne dans
Icq~l je tra~;:iIIe.1
/'
/'
/'
'
/'
Ie montrer! II
- Tu auras done
Une voiture
/'
'.
- Salut, Paul!
/'.'
/'
'
- Ie la trouve mediocre.
II
a l'ac-;:at, I et aus;i elle ne roule pas aussi vft'e que les voitures aesse';:ce.ll
II
/'
A la station-service
- Faites-moi Ie plein, I s'il VOllS plait!
/'
II
?'
Monsi~! II
'
- Merci, I au revoirll ,
VOllS
pkit? II
prcei~cs je
dois etre
~hC7 Ie gar<lg]~tc.
>
> Nom
conferences
~uccllrsalc
en Asic
de la {oire?
diqnbu2
fCllCtrc~?
bcaLl~oLlp dc
catalogues
lwtrc stand.
pn:~entc
plutdt dcs
ma~ini
mOll
ti-a~
l'achat
que la tiellne.
EI a atlat ell
ma~ina
~tait
cn pantle.
> Le
Du-te la benzinarie ~i
(de bcnzina), te rog.
opre~te-te in
fata pompei
S()IllJnc~
g~lr;lglstc 111' a
de V(ltl'e spt:ci;i1isre.
in incheierea lectiei,
rc~scnce
ach~tes-tll.
de
(Ill du g:IZO!c'l
rcs~cncc ql1~
ploillh.
Il'1
[ll]
[ii1
P1
pl~,
commun
re1
[El
[gl
fJl
[ /j
Is)
station-s~rvice,
r~par~
la prc.ssion
B.
C.
2.
3.
4.
5.
6.
Traduce!i
propozi~iile
I.
2.
3.
4.
5.
6.
~i
obi~nuita.
rescrieti-le:
'_~_
1.
2.
3.
4.
II ne faut pas gonfler Ics pncus, parce que la pression est trop basse.
5.
L'essence ordinaire cst le meillcur earburant pour proteger la nature contre la pollution.
VOCABULARUL LECTIILOR
15 51
,
, 16
I'Afrique (f.)
> [lafRikl
- Africa
I'agenda (m.)
> rlajcda]
- agenda
> [lamERik]
- America
l'Asie(f.)
> [Jazi]
- Asia
I'avantagc (m.)
> [laV;ltaj]
- avantajul, profitul,folosul
- publicitatea, reclama
Ie carburant
- carburantul
Ie catalogue
>
commun
> [kome]
commune
> [komUn]
- comuna, generaHi,
la conference
- conferinta
Ie congres
- congresul
consommer
> [kusome)
- a consuma, a folosi
la cooperation
- cooperarea, colaborarea
creer
> fkREE]
- a lnfiinta, a crea
la voiture Diesel
Ie discours
- discursul, cuvantarea
la
publicit~
flO
btalog]
f la dispozis/ii]
- catalogu!
ma~ina
obi~nuita
la disposition
>
> [distRlbCEJ
Ie distributeur (d'essence)
Ie domaine
- domeniul, sectorul
"essence (f.)
> [I('sa,,]
etre en panne
l'Europe (f.)
> [IORop]
- Europa
exceptionnel.exceptionnelle
> [ckscpsionc!]
- exceptional, excep!ionala
- expozantul; exponentul
l'exposant (m.)
> [kk~pozaJ
faire de la publicite
>
faire Ie plein
rfeR dO la pUblisitE]
- dispozitia
- a face publicitate
(rec1ama)
- a face publicitate (unui
produs, cuiva)
- a face plinul, a umple rezervorul
fermer
> [fcR.ll1EJ
la foire
flO gaRaJJ
- garajul; service-ul
Ie garage
>
Ie garagiste
- mccanicul
Ie gazole
- motorina
a 10 heures precises
>
ra dizO:R pRcsiz]
l'hOtesse (f)
I'inconvenient (m.)
informer
>
I'instant (m.)
> 11i:~tal
!.:fnRmE dOl
>
> rnct"a/E]
- a informa
- c1ipa; momentul
I ctERnasillnal]
intemational,-e
nettoyer
- inconvenientul, dezavantajul;
piedica
- intema~ional, -a
- a curiila
obi~nuit,
ordinaire
> IllRdinc:R]
I'organisateur (m.)
> [lmganl7.<ItO:Rl
- organizatoru!
I'outil (m.)
> [Iuti]
- unealta, instrumentul
I'ouverture (f)
ouvrir
> IlllvcRtURI
> rll\"l~iR]
- deschiderea
- a deschidc (verb de grupa TIl)
Ie pare-brise
participer
a...
-a
>
110 paRbRiz]
- parbrizul
>
I paRli~ip[ a]
Ie pavilion
> [IOp<lvii fi l
la piece de rechange
- pavilionul,
RO~a:j]
chio~cul
- picsa de schimb
Ie plomb
> rlOplZI]
- plumbul
Ie pneu
> [IOpllOl
- cauciucul
la possibilitc
- posibilitatea, putinta
precis
> [pREsi]
I pREsiz]
precise
>
la pression
> ! Ia pRc~/ii I
- presiunca
- programul
Ie programme
prononcer
>
Ie prospectus
- prospectul
Ie public
- publicul
la publicite
> fl;1
se rendre (a)
- a se duce la ...
reparcr
> rrcpdl-E]
la reunion
>
I pRl'l\(l~El
pUbli~ltEl
f bii~ ~a plu]
sl)C<;jali~t)
Ie spccialiste
> [10
Ie stand
la station-selVice
>
rla sta~loscRvis 1
rLI sUklJR~all
la succursale
>
Ie super
> [IO.sUpd{l
- a pronun~a. a rosti
- publicitatea, reclama
tout de suite
> [tutsUitl
>
Ie type
> flOtip]
Ie vehicule
verifier
> [\cRiliE]
1 tRlI\E/k E1kt,
kdkO
~l\7.1
LECTIA 17
PARTEA iNTA.I
Pentru inceput va propunem a serie de exercitii recapitulative ale materialului prezentat in lectia 17
din cursuI "Franceza pentru incepatori",
2.1e champ
3. la plage
4. Ie lac
5.la fenne
6. Ie camp
7. Ie camping
8, Ie terrain
9. la tente
13. Ie matelas
pneumalique
Nu mai e foc in
10. la caravane
14. Ie feu
~emineu.
EI a spus
Sa mergem la camp!
- Allons au >champ!
B.
C.
D.
in acest exercitiu vom recapitula forme Ie accentuate ale pronumelor personate. Completati
cu aceste forme urmiHoarete propozi!ii:
Acest rucsac nu este al tau, este al meu.
- Viens avec
De ce pleci cu ei?
>mOl,
s'il te plait!
dans la foret?
E al tau?
- C'est>:'l toi?
E pentru mine?
depuis
~i
retineti
Ie bateau
- vaporul, nava
Ie naufrage
- naufragiul
Ia croisiere
- croaziera
Ie commandant
- capitanul (navei);
comandantul (unor trupe)
la traversee
- cursa; traversada;
traversarea
Ie bord
la cote
> [lukot]
la voile
- ambarcatiunea cu panze,
velierul
Ie bateau
a voile
- imbarcarea
Ie d6barquement
- debarcarea
Ie mal de mer
- raul de mare
Exersa1i inca 0 data pronuntia cuvintelor noi. Citili-Ie cu voee tare in alta
ardine:
la cote
>[lakot]
la traversee
- cursa; traversada;
traversarea
la voile
>[ la v"al]
Ie bateau
- vaporul, nava
Ie mal de mer
>[10mal dO meR]
- raul de mare
Ie commandant
- capitanul (navei);
comandantul (unor trupe)
- imbarcarea
Ie naufrage
- naufragiul
la croisiere
- croaziera
Ie bord
>[10boRj
Ie debarquement
- debarcarea
- ambarcatiunea cu panze,
velierul
Ie bateau
a voile
~i
a sa table.
Cet etc nous avons eu I' occasion de faire une
magnifique traversee.
La vie
nu caUitoresc
>(~Ui\iR
faire naufrage
- a naufragia
faire de la voile
il s'agit de ...
>LilsajidO]
>r~ufRiR]
- a suferi (de)
~i
dEZIOJ
verbul
souffrir (de)
- Mediterana
- Coasta de Azur
Retineti construqia:
Veri folosi aceastd construcrie pentru a arata cd. acriunea "a fost pe punctul" sii se realizeze.
Construcria se formeazii conjugand verbul
faillir
>ffaiiR]
la timpul "passe compose" ~i adiiugfmd infinitivul verbului care delerminti acriunea ce "afost pe
punctul" sa se realizeze:
j'ai failli mourir
tu as failli gagner
- ai fost pe punctul de a
ca~tiga;
era cat pe ce sa
ca~tigi
Verifica!i daca v-ali insu~it deja cuvinte!e ~i expresiile prezentate pana acum. Traduceti in limba
roman a propozitiile unnatoare:
Je ne vois plus la voile de ce petit bateau.
la bordo
> Comandantul
a cause
0 sa-~i
inccapa discursul.
~a
ro~u:
~i
soarele
Cititi eu atentie propozi~iile unnaloare ~i fiti atenti la cuvintele scrise eu caractere ingro~ate, Retineti
tradueerea lor in limba romana:
Naus regardons Ie bateau qui vient d' Allemagne.
J'ai ecoute Ie commandant parlant aux passagers. - L-am ascultat pe comandant, care Ie vorbea
(vorbind) pasagerilor.
in propozitiile de mai sus am folosit a forma gramaticaUi noua: participe present, pe care am marcat-o
eu caractere jngro~ate.
nous pari/ons
parVant
>(plJRlii]
finir
nous finiss/ons
finiss/ant
>[tinisa]
ecrire
nous ccriv/ons
ecriv/ant
Foe excep!ie de la regula enuntota verbefe auxiliare "avoir" ~i "etre" $i verbul "savo;r":
avoir
nous avons
ayant
>[eia]
etre
nous sommes
etant
>[EtaJ
savoir
nous savans
sachant
>[S(l~aJ
inlocuie~te
ac!iune
cuno~tin~e,
>
>
>
vacan~ele
pc Coasta
Pe~oane1c
sil lIfce 13
~tilnJ adcv~mil,
Ja altcna.
~i
pleaca imediat.
Ne~tiind
EI inlelege situatia
in ultimul exercitiu al primei patti a Ieqiei 17 yom recapitula toate notiunile. Traduceti urmatoarele
propozitii in limba franceza:
>
Turi~tii
>
VOllS
NOliS
ks
pass::Jg~rs pend::Jnt
\'Olt
deja la c<lle')
mon embargucment.
VOlleS
LECTIA
1~
Pentru inccput, rezolvati urmatoarele exerci1ii recapitulative ale materialului din cursul "Franceza
pen1ru incepatori":
A
propozi~iile
1. en face de ...
2. ac6te de...
3. pres de ...
4. loin de ...
6.
8. iei
9. la-bas
7.
a la sortie de ...
- C'est>ici?
Aici este?
Ie
a~tept
in
fa~a
benzinariei.
Nu
a~
ie~irea
de la targ.
B.
aI'entrce de ...
a~tepta
~coala?
mereu.
Studentii nu au inteles nimic din acest curs. - Les etudiants >n' ant rien compris de ce cours.
Noi am
a~teptat-o doua
are.
c.
- Comprends-> la!
Intelegeli-ma!
- Comprenez->moi!
Spala-te dimineata!
- Lave->toi Ie matin!
lnvitati-ne la
- Invitez->nous
croaziera.!
Priviti-i! Priviti-le!
D.
a une croisiere!
- Regardez->les!
Am inteles totul.
A~
~i
Pierre
locuie~te
nu departe de aici.
in propozitiile de maijos am introdus cuvintele noi. Cititi eu atenlie propozitiile ~i retineti traducerea
lor in limba romana:
Ora~ul
- Era
~i
lopaFca?
presque
> [pRcsb]
- aproape, aproximativ
mettre de la creme
- a da
- a pune ochelari;
ochelari
c'est dornmage
- e plicat, e regretabiI
Cll
crema;
a-~i
da eu ererna
a-~i
pune
>lmama]
papa
> [papa]
> [llpol1a]
- important
importante
> [iiporlii:IJ
- importantii
13
mouillt
> [11\wEJ
- inmuiat, muiat, ud
merveilleux
> [mcR\'ciOl
merveilleuse
enonne
> [EnoRrnJ
- enorm(a), uriai?(a)
- (Le)Havre
>[IOa:vR]
Numele fJ.cestui ora$ este 0 excep{ie. deoarece este precedat de un articol (a~a cum ~titi deja, in
limba franceui. numele de ora$e nu primesc articol), iar in pronun!area lui nu apare fenomenul de
eliziune ("elision") , in cludafaptului cd "h" din "Havre" este mut.
Traduceti in limba romana propozitiile care urmeaza ~i in care am introdus vocabularul nou. Folosili,
ea de obicei, filtrul roi?U:
Allons au port regarder Ie debarquement
d'un bateau venant de I'etranger.
> Pacat,
flU
uria~e'
c~te 111Il1UI1;'1.
> la lopata
tres importante.
~i ou-te
in gradina 1
~plln
un lucru
foarle important,
14
luna.
au bord de la mer.
Cititi urrnatoarele propozitii in limba franeeza ~i re~ineti traducerea lor in limba romana:
- Sunt
- Este
ni~te
persoane eredincioase.
in propozitiile de rnai sus am folosilO fonna gramaticala asemanatoare participiului prezent (participe
present), despre care am vorbit in prima parte a acestei leetii. A~a cum ali observat deja, forrnele scrise
cu caractere ingro~ate Slint variabile, deci se acorda in gen ~i numar eu substantivul.
15
~i
este
~i
Spre deosebire de participe present care determind 0 acriune simultanii cu ac!iunea exprimatd de
verb, "I'adjectifverbal" exprimd 0 calitate a substantzvului.
De exemplu:
Les enfants aimant Ie ski nautique vont
alamer.
lamare.
- Aveti
ni~te
eopii euminti
~i
iubitori.
Tradueeti in limba franceza propozitiile de mai jos, introducand adjectivul verbal corespunzator,
format de la verbul prezentat In paranteza. Folositi filtrul
EI avea
ro~u:
inainte de a incheia aceasta leqie, verificati in ce masura v-ati insu~lt notiunile noi. in exercitiul care
urmeaza am introdus :intregul voeabular nou, precum ~i elementele de gramatica prezentate in aceasta
leetie. Traduceti in limba franceza propozitiile:
Vad vaporul care sosei?te in port.
> .Ie
Ie bateau
V<IC<lnces en
<lITI v,mt
~ont
au port.
Mi5diterranee.
a\ion~
vu des
coasta engleza.
Asculta, este yorba despre
voi~
afacere importanta.
16
~i
Sl:S
lopatiea
> Qui de
acestui vapor.
vou~
fait de la voile'>
ce batC<lll.
pe Coasta de Awr.
ni~te
forme de nisip.
> Pendant la
0nonnes et
travers~c
tou~
II y
il\ ail
des vagues
Pentru a retine mai u~or regulile gramaticale prezentate in cadrul acestei lectii, rezolvali urntiitorul
exercitiu in care va trebui sa introdllceti forma corespunzatoare a partieipiului prezent - "participe
present" sall cea a adjectivului verbal- "I'adjectif verbal":
Eu vad eopiii care eauHi scoici
in nisip.
Nu
cunoa~tep1 niei 0
exigenta ca eL
Mama
llrrnare~te eu
forme de nisip.
17
Vedem
ni~te
pe~ti~ori.
de petits poissons.
~
C'etait un commandant>
beaucoup
a dire.
in incheiere, cititi cuvintele urmatoare in care se repeta acelea~i sunete:
l cJ
[ uJ
- milllillc, silliffrir
[U]
[0:]
- Ie port, Ie bard
L":t]
- la voile, la croisiere
l c]
- important, interessant
La]
[iJ
u]
[ gJ
- 1a vague, gris
[11
[k]
18
RECAPITULAREA LECTIEI 17
17.1. In cursulleC';iei 17 am introdus urmatoarele expresii:
- a unnari cu privirea; a se (tot) uita dupa ...
- a naufragia
faire de la voile
il s'agit de ...
mettre de la creme
- a da cu crema;
- a pune ochelari;
~i
a-~i
ambarca~iuni
da cu crema
a-~i
pune ochelari
nume geografice:
la Mediterranee
la Cote d'Azur
- Coasta de Azur
Ie Havre
- (Le) Havre
Va amintim ca numele acestui or~ este precedat de un artical, eeea ce constituie 0 excep~ie de
la regula. De asemenea, tot ca excePlie, de~i cuvantul ineepe cu "h" mut, nu se produce
fenomenul de eliziune ("elision").
Le Havre
se
pronun~
[IOavR]
17.2. Ati intalnit, de asemenea, 0 constructie la timpul "passe compose", formatA cu ajutorul verbului
"faillir". aceastIi construqie se va traduce prin: "a fi pe puncrul de a ... " sau "a fi cat pe ce sa.....
rai failli avoir un accident.
17.3.
In cadrul acestei lectii am introdus 0 forma gramaticala noua: participiul prezent (Ie participe
present). Acesta se formeaza inlaturand tenninatia de prezent de la persoana intai plural ~i
inlocuind-o cu terminatia "-ant". De exempJu:
nous chant-ans
- chantan!
Verbele auxiliare "avoir" ~i "are ", ca ~i verbul "savoir ", conshtuie excep~ii de la regula:
nous avons
- ayant
nous sommes
- etant
nous savons
- sachant
PartlcipIUJ prezent (le partieipe present) este 0 forma gramaticala invariabila care exprima 0
actiune simultana cu actiunea exprimata de verb. EI inloeuie~te in limba franceza 0 propozitie
relativa (atributiva). De exemplu:
Nous regardons les enfants io-u.a.nt
dans Ie sable. /= Now; regardons les enfants
qui jouent dans Ie sable.
17.4. Am introdus, de asemenea, forma gramaticala numita "adjeclifverbal" care seamana foarte
mult eu participiul prezent (participe present). L 'adjectif verbal este 0 forma gramaticala
variabila, adica se acorda in gen ~i numar eu substantivul pe care 11 determina. Spre deosebire
de participiul prezent, .. l'adjectifverbal" exprima 0 calitate a substantivului. De exemplu:
Je regarde un petit gart;on souriant
asa meTe.
Je vois des personnes aux visages riants.
(surazlitoare).
ni~te
zambe~te
B.
C.
2.
3.
4.
5.
Nous avons visit presque toute la Cote d'Azur et nous nous sommes baignes dans la
Mditerranee.
2.
3.
4.
5.
2.
3.
4.
5.
6.
de la mer. (Venir)
la planche. (Faire)
(Exiger)
unjoumal. (Lire)
(Amuser)
? (Interesser)
20
c.
in exerci~iul
in intarziere.
en retard.
Ie matin.
devreme dirnineata.
Nu va spalali in seara aceasta?
- En hiver nous
D.
in
>nOllS
qu'en ete.
decal vara.
all~si
dumneavoastra, doamna!
Sa rna scol? (Sa rna dau jos din pat?) Nu!
Ic'v.;'! ~un!
A~
Nu,
Cll
Non,
apa calda.
Illl'
a reau chaude.
22
nOLis
habiller.
- pachebotul
I'ocean(m.)
> [losEaJ
- oceanul
la barque
- barca
Ie pecheur
>
Ie filet
>[JOfile]
la planche a voile
> [Ia
Ie nageur
- inotatorul;
Ie yacht
> [IOlotJ
- iahtul
Ie coup de soleil
- insolatia; arsura
(provocata de soare)
la voix
- vocea; glasul
> [lag-"asJ
[lOpc~O:Rl
plii~
- pescarul
- navodul, pIasa de
fileul
a v"alJ
pe~te;
- plan~a de wind-surfing
vasla~ul
nelini~tea;
ingrijorarea;
angoasa
u~or
Ie yacht
> [IOiot]
- iahtul
la voix
- vocea; glasul
Ie nageur
- inotatorul;
la barque
- barca
I'angoisse (f.)
> [lilg"as]
nelini~tea;
vasla~ul
ingrijorarea;
angoasa
Ie paquebot
- pachebotul
Ie filet
- navodul, piasa de
fileul
I'ocean(m.)
> [losEa]
- oceanul
la planche a voile
Ie pecheur
>
Ie coup de solei!
23
[IOpE~O:R]
pla~a
pe~te;
de wind-surfing
- pescarul
- ins01atia; arsura
(provocata de soare)
Sa introdueem substantivele noi in propozi!ii. Cititi eu voce tare aceste propozitii ~i retineti traducerea
lor in limba romana:
Je crois que I'embarquement sur ce
paquebot sera long.
Les barques de peche sont revenues tard de la mer. - Barcile de pescuit s-au intors tirziu de pe mare.
- ii urrnarim eu privirea pe ace~ti pescari care
due ni~te navoade pline eu pe~te.
C' est un grand plaisir de faire de la planche a voile. - Este 0 mare plil.cere sa practici wind-surfingul.
Ton dos est rouge, tu as deja pris un coup de solei\. - Ti s-a inro~it spatele, ai inceput deja
sa faci arsuri .
On a perdu de vue Ie grand yacht blanc.
a~a
ca
a voile
> rf~R dO la
plii~
a v"alj
- a practica wind-surfingul
perdre de vue
parler bas
>[paRIE ba]
>[paRIE a ot "uaJ
- a vorbi
>[ap(O)lE 0 skuRl
parler
a haute voix
appeler au secours
Ausecours!
Cll
~oapta
voce tare
- Ajutor! Sariti!
Pentru a re~ine mai u~or vocabularul acestei lectii, introduceti in propozitiile unnatoare substantivele
expresiile noi. Folositi filtrul ro~u:
~i
Nu
~tiam
ce-i provoease
nelini~tea.
Daca marea ar fi
wind-surfing.
lini~ti ta,
tout >bas.
am face
A~
~i
~i
fmmos
Acum va yom prezenta cateva verbe noi, al carar sens este strict legat de subieetul acestei lectii.
Cititi-Ie eu atentie ~i retineti traducerea lor in limba romana:
s'embarquer
> Ls.lbaRkE]
debarquer
>fdUJLlRkE]
- a debarca; a se debarasa,
a scapa de
accoster
> [3kostE]
naviguer
> [nilvigM~l
nager
> [naiEl
-a inota
> LaviEJ
- a invidia, a pizrnui
crier
> LkRiil::]
eonstruire
> lkostRuiRJ
- a construi, a cladi
entendre
> li:itadRJ
a quelqu'un)
25
Pentru a retine mai bine pronuntia acestor verbe, recitili-le in alta ordine:
crier
>
LkRi/EJ
entendre
>
[iitiidRj
>
[iivIEJ
- a invidia, a pizmui
naviguer
>
[navighE]
debarquer
>
[cJEbaRkE]
- a debarca; a se debarasa,
a scapa de
accoster
>
[akostEJ
nager
>
[najl<~l
-a inota
s' embarquer
>
[sabaRkE]
construire
>
[kostRuiR]
- a construi, a cladi
a quelqu'un)
Verbele renninate in "-er" se conjugii regular, conform regulilor de conjugare a verbelor de grupa 1.
Refinefi cii verbul nager piistreazii i'n conjugarea de prezent a persoQnei 1 plural vocala "e" din
terminafia de infinitiv, ca $i verbul manger, pe care 1'1 cunoa$tefi deja. Astfel, yeti intolniforma:
nous nage.ons
Verbul construire - a construi, a c1iidi se conjugii lafel ca verbul conduire, iar verbul entendre - a
auzi, a intelege are aceea$i conjugare ca verbul prendre. Modul de conjugare a verbelor prendre
$i conduire v-a fost prezentat i'n lectia 1J din cursul "Franceza pentru incepiitori ".
in propozitiile de mai jos vom folosi verbele noi, aflate in legatura stricta cu vocabularul acestei
lectii. Cititi propozitiile ~i fiti atenti la traducerea lor in Iimba ramana:
Nous nous embarquons sur Ie paquebot
pour les Etats-Unis.
Nous
VOllS
envions ce yacht!
26
la Loire
>
> [IE
- Oceanul Atlantic
1!J l"a:R]
~ato
dO la 1"i.l:Rj
- castelele de pe Loara
a voile.
Elle envie tout
a tout Ie monde.
ilTIl
>
L~a i;'l la
>
Parlez
~unt
pIasa si sc dllL:c
Ie
~a
faea eump,iraturi,
Cll
un castel
un glas
phn de ,'rallna.
nll
va <lllzim bine.
Pentru a retine mai u~or materialul prezentat pana acum, eompletati propozitiile urmatoare ell
substantivul, fonna verbala sau expresia corespunzatoare:
Imbarcarea pe pachebotul eare pleaca in Canada
tocmai s-a incheiat.
E multa vreme de cfmd nu mai
~tiu
- L'embarquement du >paqucbotpour
Ie Canada vient de finir.
nimic despre ea. - Ca fait longtemps que je > l'aJ perdlle de vue.
Ei nu au debarcat inca?
27
- II faut Ie dire
Unde 0 sa acostam?
- Ou allons-nous >accoster?
de sahlt:?
lata cateva propozitii in care apar notiunile de gramatica introduse in lectia precedenta:
- Navigand pe toate marile, el a vazut aproape
toate porturile.
Nous sommes tomMs a l'eau en criant au secours, - Am cazut in apa strigand dupa ajutor.
- in timp ce i~i repara navoadele, acest batran
pescar ne poveste~te aventurile lui,
28
A~a cum ati remarcat deja, In propozitiile de mai sus am folosit forma gramaticala "participe present"
(pe care 0 cunoa~teti din lectia anterioara), precedata de particula "en".
Unifatea gramatic:alu noua, jormatii din partic:ula en $i participe present, se nume~te gerondif
> [jERodifl- gerunziu. Le gerondif (Gerunziul) exprimii 0 ac/iune sou 0 stare care inso!esc 0 alta
ac,iune sau 0 alta sTare, Refine,i ca gerunziul (Ie gerondif) determina intotdeouna subiectul, in
timp ce participiul prezent (participe present) poate sa determine ~'i complementul direct.
De exemplu:
Ie~ind
Tradueeti ~i completati propozitiile care urmeaz3, alegand forma coreeta de gerondifsau de participe
present:
Urmarese cu privirea pachebotul care
navigheaza ca1re port.
~eoala.
- >En allant
29
in ultimul exerei1iu din prima parte a leetiei 18, yeti avea ocazia sa verifieati in ee masura v-at i
insu~it
oceanului,
nelini~te
~i
it haute voix'!
valurile
sotul.
VOLIS tOlUOL!rS
regardall
J\
pentru iaht?
ks oceans ct
> En falsant de In
wind-surfing.
un
> .Ie
uria~.
lOUp
11':
planch~
les pons
a VOIle, il a pri~
de sole11.
vellx
pa~
> Quand
aVCZ-VOllS
perdu de
\'lIe
la barque'!
> Qlll ks
it
bord de I'Ocean
Atlantique.
Domnule,
~titi
>
I:~I-ce
din Franta?
ete,,-voll~
embarquce sur
k paquebol, Madame'.'
~i
minunatele > En
castele de pe Loara.
vi~llant
Ics merveilleux
ch~\lcaux
de la Loire.
> Pourquoi
sa faci cumparaturi?
tll
bon nageur'.'
30
~i
acela~i
sunet:
[:iJ
[l' J
[0]
[liJ
l ";IJ
I' 1
I (! I
Lil
I~]
[kJ
31
'-.
./'
'-.
'-../
./
./
./'
'-.
I nous allons passer nos vacances sur 1a C6te d'Azur, I au bard de la Meditcrranee. II
alors
./
'-../''-.
./
'-.
./
'-.
./
'-.
./'
peut se baigner toute la journee. lIOn pcut suivre des yeux lIes bateaux avoi.lc,
'-.
./
'-.
attention,
./
I parce qu'en restant pendant trap longtemps au soleil I on peut prendre un coup
'-..
./'./'
'-.
./'
bien nager
./
./'././
'-.
./
II
'-../'
./
'-../
./
'-.
./
././
'-../,
./
II
'-.
././
'"
'-.
././'
C'est dommagc,
./
II
II
./
./
Veux-tu m'accompagner? II
./
/'"
'-.
I on fait des promenades en admirant de beaux palmiers I et les lumicres des phares. I I
-Cui.
./
/'
I et its n'ont pas peur des vagues. I I Quand i1s sont dans I'eau, I moi ct man mari
Le soir,
Ies jeunes
'-../'-../'./'
II
/'
I
II
,
. / . /
'-.
-C'est dommage.
/'-.
/'"
'"
./,
j et iI
./'"
...........
...........
I I A bient6t! II
...........
II
-Bon voyage!
./'"...........
1si chaud! II
./'"
.........
-C'est une tres bonne idee!
./'"./
-Apres tout
...........
CouvcrLure.
./'"./'"
II
IJ
./'"
Quelque chose
./'"
a manger et a boire? I I
.........././
./'"
I et une
II
./.........
./
./
./'"
...........
./
./
.........
./'"
II
...........
II
./
...........
...........
-Si tu veux. 1 j Mais on pent toujours acheter quetque chose sur la plage. II
.........
.........
- Tu as raison. I I Allons-y! I I
~i
Pune-ti ochelarii!
Sa strigam
> Appelons
Cll
"OIlc bl<1nchc.
il
Inwle
V01X
au
secour~l
> Qui <I aUl<ll1t naviguc ~ur les mers et Jes oceans
<.Jue cc vicux pcchcur'.'
> En
filct~'! Dan~
la barqLle.
33
> Le commandant
Paeat! Daea nu
~tii
d~je
invitc
1:1
sa lahlc,
pellx pas
~i
fain~
VOliS
!Y1onsleur'-'
domnule?
chateaux,
III
> Falies
enormcs~
aces vdgues
att~n1jon
despre cauzele
> ("'est
tri:~
de rau de mare.
unnare~te eu
d<.ltls k
nelini~tit
Clel.
Sunt
Illa mere
privirea
norii de pe cer.
Spune-i aeeasta in
lai~ser
~oapta!
a bordo
inainte de examen.
wind-surfing.
de la planche
a voile.
de bain moudlc'.'
acest far.
ce phare.
34
> Tli
fera~
galetu~a ~i lopa~ica.
>
]\'OLl~
de la LOIre.
RECAPITULAREA LECTIEI 18
18.1. in cadml acestei leqii ati intalnit urmatoarele expresii:
faire de la planche
a voile
- a face wind-surfing
perdre de vue
appeler au secours
au secours!
- ajutor!
parler bas
~oapta
18.2. in aceasHi leqie am introdus 0 noua forma verbala - Ie gerondif(gerunziul), care se compune
din paticula en ~i din parlicipe present. Le gerondif (Gerunziul) determina 0 actiune sau 0
stare care insotesc 0 alta aetiune sau 0 alta stare. Re\ine~i ca gerunziul (Ie gerondij) determina
intotdeauna subiectul, in timp ce participiul prezent (participe present) poate sa determine ~i
complementul direct. ea ~i participiul prezent, gerunziul are un aspect verbal, adica exprima
o actiune ~i este invariabil. De exemplu:
Elle I'ecoutait en buvant son cafe.
B.
C.
2.
3.
4.
5.
a haute voix.
2.
3.
4.
5.
a \'eau.
I.
2.
3.
Marie faisait des chateaux de sable. Elle a entendu la voix de son arnie.
4.
lis sui vent des yeux: les barques. lis appellent au secours.
5.
VOCABULARUL LECTIILOR
17 51
,
, 18
accoster
(parler)
a haute voix
I'angoisse (f.)
> [akostE]
>[paRIE a ot vUa]
>[lagUasJ
nelini~tea;
ingrijorarea; angoasa;
spaima
appeler au secours
> [ap(O)IEoskuR]
I' Atlantique
> [Ialliitik]
- AtlanticuJ
au seeours!
> [oskuR]
- Ajutor! Sariti!
la barque
>[lahaRk]
- barca
(parler) bas
>(parIEha]
Ie bateau
>(IObato]
- vaporul, nava
Ie bord
>[IOboR]
- e pacat, e regretabil
Ie commandant
- capitanul (navei);
eomandantul(unor trupe)
construire
>
Ie eoquillage
- seoiea, cochilia
Ia cote
> lbknl]
la Cote d'Azur
- Coasta de Azur
la creme solaire
Ie coup de soleil
crier
> [kRiiE]
la croisiere
> [lakRUal.ieR]
- croaziera
Ie debarquement
> [IOJcbaRkOlllaj
- debarcarea
debarquer
> lJEhaRkEj
- a debarca; a se debarasa,
a scapa de
- e pacat, e regretabil
I'embarquement (m.)
> rlahaRkOma j
- imbarearea
s'embarquer
>
Ie bateau
a voile
[ko~IRuiR]
[~JhaR"[]
- a eonstrui, a cladi
uria~(ii)
enorme
> lEnoRrn]
- enorm(a),
entendre
> I fllaJR]
> [ih'iE]
- a invidia, a pizmui
faillir
> [faiiRj
faire de la voile
faire naufrage
a quelqu'un)
a voile
- a naufragia
- a praetiea wind-surfingul
Ie filet
> [IOrtle]
LeHavre
> [IOa:vR]
- (Le) Havre
il s'agit de ...
>
faire de la planche
LL
[il~;ljidOJ
important
> [epoRlii]
- important
importante
> [cpoRlal]
- importanta
la Loire
Ie maillot de bain
- costumul de baie
Ie mal de mer
> [lOmaldOm.:Rj
- raul de mare
maman
> [lllilIlIa]
la Mediterranee
- Mediterana
Ll
merveilleux
> [rneRvciOJ
merveilleuse
> lmcRvciO;:]
mettre de la creme
- a da eu ererna;
> [mclRdclUncl]
- a pune oehelari;
a-~i pune ochelari
mouill
> [mulEJ
- inmuiat, muiat, ud
nager
> lna.IE]
- a inota
Ie nageur
> lIOnajO:R]
- inotatorul; vasla~ul
Ie naufrage
- naufragiul
naviguer
> (navlgE]
l'ocean (m.)
> llosEii]
- oeeanul
Ie palmier
> [10palmiE)
- palmierul
papa
> [papa]
Ie paquebot
> llOpakbu]
- pachebotul
parler
a haute voix
39
a-~i
da eu crema
parler bas
Ie pecheur
>
la pelle
>[lapcl]
-Iopata
perdre de vue
Ie phare
> [\ClfaR}
- farnl
la planche
a voile
[lOp~~O:RJ
> [la
ph\~
- pescarul
a v"a1J
plan~a
de wind-surfing
Ie port
> [lOpoRJ
> lpRadR
Ie sable
- nisipul
Ie seau
>[10soJ
- galeata, caldarea
solaire
> [soleRJ
- solar, solara
souffrir (de)
> [sufRiRJ
- a suferi (de)
la traversee
la vague
> [Ia\'ag]
- valul, talazul
la voile
la voix
>[1a\u a ]
- vocea; glasul
Ie yaeht
>[10/0tJ
- iahtul
- portul, rada
c kudsojei]
40
LECTIA 19
PARTEA iNTAI
incepem aceasta lectie cu recapitularea materialului studiat in lectia 19 a cursului de "Limba franceza
pentru incepatori".
A
vai~selle
2. la cuillere
10. Ie plat
13. la cuisiniere
14. Ie four
8. Ie bol
7. la tasse
6. Ie verre
5.1'assiette
9. la casserole
4, Ie couteau
3. 1a fourchette
12. Ie frigidaire
II. la poele
A~
bea eu placere 0
cea~ca
de ceai.
castrona~
de supa!
De ce nu ai spalat tigaia?
ma~ina
B.
noua
in exercitiul care urmeaza yeti recapitula cQnjugarea verbelor "mettre"= "a pune" ~i "se mettre
"a se pune la.. , a incepe sa ... ". Completati propoziliile urmatoare cu fonnele
corespunzatoarc ale acestor verbe:
a... "=
A~ezati-va la
- >Mettez-volls
masa!
a table!
c.
Ei
i~i
a~teptam!
D.
sur la cuisiniere.
Donne-moi ce plat!
Habille-toi!
Lave-toi!
Mettons-le au lit!
TeIephonez-leur ce soir!
Donnez-les-Ieur!
lata vocabularul acestei lec!ii. Citi!i eu voce tare setul de cuvinte noi
re!ineti traducerea lor in limba romana:
la sante
- sanatatea
Ia douleur
- durerea
la souffrance
- suferinta
Ie sang
- sangele
l'analyse (f.)
> [Ianaliz]
- analiza
Ie patient
> [IOpasiii]
- pacientul
la patiente
- pacienta
Ie rhume
- guturaiul
la fievre
- febra, temperatura
I'angine (f.)
> [lajin]
- angina
la grippe
>[lagRip}
- gripa
la bronchite
la toux
>[Iatu]
- tusea
Ie docteur
- doctorul
bron~ita
Ie rhume
- guturaiul
Ie sang
> [IOsii]
- sangele
la grippe
- gripa
la toux
>[latu]
- tusea
la patiente
- pacienta
l'analyse (0
> [lanaliz]
- analiza
I 'angine (f.)
> [liijin]
- angina
Ie docteur
- doctorul
la douleur
- durerea
la sante
> [lasiitE]
- sanatatea
Ie patient
> [IOpasiii]
- paciimtul
la fievre
- fehra, temperatura
la bronchite
la souffrance
> [lasutRas]
- suferinta
bron~ita
~i
in exerci\iu! unnator vom introduce substantivele n01 in propozitii. Citi~i cu voce tare propozitiile
in limba franceza ~i retineti traducerea lor in limba romima:
II a ['aird'etre en bonne sante.
A ta sante!
Ala votre!
accident.
de sang.
Mon medecin me fait faire toutes les analyses,
surtout une analyse de sang.
a l'hopital?
diminea~a la
spital?
jusqu'a 40 degres.
se crede.
- Fiul meu are probleme de sanatate; in fieeare
an face eel putin doua bron~ite.
- Nu-mi place tusea ta, de eat timp
ai?
de temps I'as-tu?
Le sang est Ie plus cher et Ie plus precieux
des medicaments.
Retineti:
in sanatatea ta!
A ta sante!
Ala votre!
Traduceti in limba romana propozitiile de mai jos in care apar cuvintele noi; folosi1i filtrul
>
Buvons
a leur sante!
ro~u:
~i
~i
paclentul se
ai febra, este
Un sanatatea) lor!
>
~i
in aces! caz va fi
foarte siinatos.
bron~ita.
prendre froid
- araci
se plaindre de ...
> [sOpledRdO]
garder Ie lit
> [egzaminEj
ausculter
> [oskUltE]
- a ausculta (a aseulta eu
stetoseopul)
prescrire
> [pREskRiR]
- a prescrie, a recomanda
guerir
> [geRiR]
- a vindeca, a tamadui
Conjugarea verbului "se plaindre" 0 veli gasi la finalul acestei lec~ii, In partea destinata recapituHirii.
Cititi eu voce tare propozitiile de mai jos, in care am folosit euvintele noi:
~i
VOllS
allez
ni~te
aeum are
medicamente
- Ce va doare,
domni~oara?
~i
sta la pat.
Cititi propozitiile de mai jos ~i fiti atenti la fonnele verbale scrise cu caractere ingro~ate. Retineti, de
asemenea, tradueerea lor in limba romana:
Le medecin examine Ie patient a !'hOpital.
Le patient est examine par Ie medecin
a !'hOpital.
in exemplele de mai sus an intalnit aeeea~i idee exprimata printr-o propozitie la diateza activa ~i
printr-o propozitie 1a diateza pas iva. Regula formarii diatezei pasive in limba franceza este
asemanatoare regulii de formare a diatezei pasive in limba romani!.
- Doctorul
consulta pe Marie.
Ace~ti
baieti nu
lor.
~unt
parin~ii
in exercitiul urmator yeti veri fica daca ati retinut cum sc face trecerea de la diateza activi:i la diateza
pasiva. Trece!i unnatoarele propozitii de la dialeza activa la diateza pasiva. Folositi filtrul
ro~u:
Cine te consulta?
De cine e~ti eonsultat?
- Qui t'examine'?
> Par qui es-tu examine?
Cumparam 0
ma~ina
noua.
in ultimul exerciliu din prima parte a lee~iei noastre yeti verifica daca v-ati insu~it materialul de
studiu prezentat palla acum. Traduceti 'in limba franceza unnatoarele propozitii; foIositi filtrul ro~u:
Acestea sunt medicarnentele prescrise de (cMre)
doctor impotriva durerii.
>
>
Toamna se face
u~or
A votre santc!
A l'hopitalle mcdecin
m'C\
m'a ausculte et
cxammc.
guturai.
De ce te plangi?
De tuse.
Dece sufera?
Completati propozitiile de mai jos cu una din expresiile unnatoare. Folositi filtrul
ro~u:
1. d'accord
2. etre d'accord
3. bien sur
5. attention!
6. faire attention
7. il nous faut
8. il est defendu
9. encore
II. excusez-moi
De acord.
Mai faceti
~i
nu pot veni.
sa stau ia pat.
u~or
angina!
Ce va trebuie?
Nu ne trebuie nimic.
bron~ita.
Cfutd eram bolnav, nu aveam chef sa stau in pat. - >Je n'avais pas cnvie de garder Je litquand
j' etais malade.
Ei nu ii rnai este sarno?
Esle
idee buna,
a~a
11
B.
c.
numcro de telephone.
In ultlmul exercitiu de recapitulare vom reveni asupra timpului "futur proche" - "viitor apropiat".
Treceti verbele din propozi1iilc de mai jos Ia timpul "futur proche":
I' ccris une lettre a mes parents.
Tu as pris froid.
Grace
a ['h6pital.
teh~phoner
lUI
dimanche.
prescrire un medicament,
12
lata vocabularul pe care vi-l propunem in aceasta a doua parte a leetiei 19.
Cititi cu voce tare ~i retineti sensul unnatoarelor substantive:
Ie cceur
>[IOkOR]
- inima
Ie ventre
>[IOvatR]
- burta, pantece1e
Ie rein
>[lORe]
- rinichiul
Ie poumon
>[IOpumii]
- plamanul
la piqure
>[la plkUR]
- injectia; ciupitura,
pi~catura
Ia tension
- tensiunea; presiunea
le diagnostic
- diagnosticul
la radio
>[la Radio]
- radiografia; radioul
I'ordonnance (f.)
>[loRdonas]
- reteta, prescriptia
medicala; ordonanta
Pentru a retine mai u~or substantivele noi, cititi-Ie inca 0 data eu voce tare ~i
in alta ordine:
la piqure
>[lapikUR]
- injectia; ciupitura,
pi~catura
la radio
- ramografia; radioul
Ie rein
> [lORe]
- rinichiul
> (loRdonas]
- reteta, prescriptia
medicala; ordonanta
Ie cceur
> [IOkOR]
- inima
Ie pouman
> [IOpumo]
- plamanul
la tension
- tensiunea; presiunea
Ie diagnostic
- diagnosticul
Ie ventre
> [IOviitR]
- burta, pantecele
13
~i
verbul:
> [sObatR]
(se) baure
- a (se) bate
Traduce1i in limba romana urmatoarele propozitii, in care yeti folosi substanlivele, verbele ~i expresiile
noi; folositi filtrul ro~u:
Quandje I'ai vu, mon creur a bauu tres fort.
> A trebuit sa
stomacul.
Couche-toi
ambulanla.
La radio de tes poumons est enfin faite.
Pourquoi
VOliS
nu fuma mult!
>
>
in aceasta parte a lectiei vom continua sa va prezentam diateza pasiva. in prima parte a lectiei 19 ati
intalnit propozi~ii la diateza pasiva - timpul prezent. in continuare va vom prezenta propozitii In
care verbul este la diateza pasiva - timpul "passe compose" (perfect compus).
Cititi propozi~iile in limba franceza ~i fiti atenti la formele verbale scrise ell caractere ingro~te. De
asemenea, re!ineti traducerea acestor propozitii in limba romana:
- Doctorul Dubois a luat acestei paciente
tensiunea.
15
a plat ventre.
a ['hopital.
rai ete transpol"te d'urgence a I'hopital par
mes parents.
~i
Urmand regula prezentata anterior, transformati urmatoarele propozitii la diateza activa in propozitii
la diateza pasiva ( cu verbul la timpul "passe compose" ):
Acestui pacient i s-a luat tensiunea.
Tensiunea acestui pacient a fost luat!L
leur mere.
- Les 61eves de notre Iycee ont bien compris
les le90ns,
> Les Ieitons ant etc bien comprises par les
cleves de notre lycce.
16
In ultimul exerci~iu al acestel leetii am folosit lntreg vocabularul nou, precum ~i diateza pasiva la
prezent -"present" sau la perfect campus - "passe compose". Traduceti in limba franceza propozitiile
care urmeaza ~i nu uitati sa folosili filtml ro~u:
Daca te vei plimba prin ploaie, vei raci.
> En te promenant
froid.
Intinde-te pe burro!
> Par
gUl
SOliS
la pluie,
III
prendras
ventre~
conlre la grippe!
> Pendant combicn de temps as-tu garde Ie lit?
injectie
ni~te
sange ranitilor?
Transporta~i-I de
bolnav, va rog!
17
a~
Cll:Ur.
in incheiere, cititi cu atentie ~i cu voce tare cuvintele de mai jos in care se repeta acela~i sunet:
[ii]
- Ia sante, la souffrance, Ie sang, Ie v.entre, la tension, l' ordonnance, urgent, .entin, Ie patient,
l'angine
[e]
[6]
[0:]
[u]
[U]
[e]
[E]
[~]
- la bronmite, se coumer
[j]
- J'angine, urgent
[gJ
[s]
[k]
- aus.c.ulter, Ie
~reur,
18
RECAPITULAREA LECTIEI 19
19.1.
- a raci
attraper un rhume
- a face (a lua)
se plaindre de ...
garder Ie lit
avoir de la tension
- a avea tensiunc
prendre la tension
- a lua tensiunea
c'est urgent
- este urgent
d'urgence
- de urgenta; rapld
- ma (te, ii,
~e
19.2.
anghina
present
je me plains
tu te plains
vous
valiS
plaignez
passe compose
nOlls nous sommes plaint(e)s
je me suis plaint(e)
futur simple
nous nous plaindrons
je me plaindrai
imparfait
je me plaignais
conditionnel present
je me plaindrais
conditionnel passe
JC me semis plaint(e)
19.3. lata ~i conjugarea verbului "se battre" - "a se bate", verb introdus 1n partea a doua a acestei
lectii:
present
je me bats
tu te bats
passe compose
je me suis battu(e)
futul" simple
je me battrai
imparfait
je me battais
conditionnel present
je me battrais
conditionnel passe
je me serais battu(e)
19.4. in aceasta lectie ati invatat cum se formeaza diateza pasiv3 ("Ia voix passive") la timpurile
"prezent" - "present" ~i "perfect campus" - "passe compose".
Pentru a forma diateza pasiva Intr-o propozitie la timpul prezent, vom adauga la verbul
auxiliar "etre"(conjugat la prezent) participiul trecut al verbului de conjugal. Participiul
trecut se acorda in gen ~i numar cu subiectul propozitiei:
Le medecin m'examine.
20
Pentru a fonna diateza pasiva Intr-o propozitie la "passe compose", vom adauga la verbul
"etre" (conjugat la "passe compose") participiul trecut al verbului de conjugal. Participiul se
va acorda in gen ~i numar cu subiectul propozitiei:
Ce medecin fa gueri(e).
Atunci dod trecem propozilia de la diateza activa 1a diateza pasiv3., schimbam topica
propozitiei. Astfel, complemeotul direct din propozitia la diateza activa devine subiectul
propozitiei la diateza pasiva.ln construirea diatezei pasive se folose~te obligatoriu prepozitia
"par" - "de", "de catre".
B,
C.
2.
3.
4.
5.
Trebuie sa faceti
2.
3.
4.
5.
radiografie la plamani.
2.
3.
4.
5.
22
PARTEA iNTAI
LECTIA 20
Ca de obicei. lncepem aeeasta leqie prin recapitularea materialului studiat in lectia 20 din cursul
pentru incepatori,
A.
I. I'accident
5. la tete
6.1a main
9. Ie bras
7.lajambe
10. Ie mal
13. I'ambulance
4. la fracture
3. la blessure
2. Ie blesse
II. la maladie
8. Ie pied
12. Ie malade
14. la police
B.
Nu este decal
rana superficiala.
a plat ventre.
Ai miiinile curate?
(E~li
El a luat-o in brale
~i a~a
voiture?
curat pc maini?)
Te-am ranit?
23
c.
rana?
de sange.
Cum te cheama?
- Comment
Chearna-l!
- >Appelle-le l
Bolnavii au fost transportati de urgenta la spital. - Les malades >onl etc transportcs
d'urgence a I'h6pital.
Acest
D.
bebelu~
in ultimul exercitiu yeti recapitula fOrnlele de imperativ ale eatorva verbe ~i timpul "passe
recent". Traduceti propozitiile urmatoare in limba franeeza, folosind tiltrul ro~u:
Tocmai mi-am terminat tema.
Fii prudent!
Sa nu tim imprudenti!
> Ne soyons
~i
pa~
llnprudents!
24
> [lopERasio]
- operatia, interventia
chirurgicala
Ie chirurgien
- chirurgul
la convalescence
- convalescenta
Ie traitement
>[10 tRetma]
- tratamentul
Ie comprime
>[10 kopRimE]
- compritrul.tul, pastila,
tableta
Ie pansement
>[lOpiismiiJ
- pansamentul; pansarea
la drogue
>[la dRog]
- drogul; medicamentul,
leacul
Ie teint
>[IOle]
- tenul
les honoraires(m.pl.)
> [lezolloReR]
la c1inique
>[Ia klmik]
- cliniea
la securite sociale
la civiere
Cititi inca
- targa, hrancarda
la drogue
>[ladRog]
- drogul; medicamentul,
leacul
la convalescence
- convalescenta
1a civiere
- targa, brancarda
Ie comprime
- comprimatul, pastila,
tableta
la c1inique
- clinica
Ie traitement
- tratamentul
Ie pansement
> [10pasmii]
- pansamentul; pansarea
les honoraires(m.pl.)
> [lezonoReR]
l' operation
> [lopERasi6]
- operatia, interventia
chirurgicala
la securite sociale
Ie teint
>llOtc)
- tenul
Ie chirurgien
- chirurgul
25
~i
- Convalescenla ei va fi lunga.
> [sUBiR]
operer
> [opERE]
- a opera, a face
chirurgicala
appliquer
> [apJikE]
s'habituer
> [sabitUE]
- a se obi~nui; a se deprinde;
a se famiLiariza
se droguer
rembourser
> [RfibuRsE]
interventie
Verbul "su.bir" apar!ine gropei a II-a, iar celelalte verbe sunt din grupa I. Conjugarea verbelor din
grupele I ~i lJ este regulata.
26
Ati intalnit
~i
efficace
> [eflkas]
- eficace
maladif
> [malaJitl
maladive
> [rnaladiv]
pale
> [pal]
- palid,-a; Iivid.-a
prive,-e
> [pRIVE]
Pentru a reline mai u~or substantivele, verbele ~i adjectivele noi, traduceti in limba roman! urmatoarele
propozitii. Nu uitati sa folositi filtrul ro~u:
> Medicamentele prescrise de eiltre Joe!oml
vostru ~i-au faeut efectul (au fost eiicace)?
operatie
de riniehi.
tale.
bolnavicios, el are
sanatate de tier.
tratamentului meu.
de spitalizare?
particulara.
27
in unnatorul exerci~iu veti folosi vocabularul nOll pentru a cornpleta propozitille in lirnba franceza.
Folositi filtrul ro~u:
Unde es1e targa?
- Ou est 1a >civicre?
Sa trecem acorn la gramatica. Vom continua sa va prezentAm diateza paS1Va. tn lectia trecuta a1i
intalnit ex.emple de propozitii la diateza pasiva (la timpurile "present" ~i "passe compose"). In
aceasta leqie vom studia formarea diatezei pasive la alte timpuri pe care deja Ie cunoa~teti.
Cititi cu atentie propozitiile urrnatoare la diateza pasivll ~i, mai ales, forme Ie verbale scrise Cll
caractere ingro~ate. Retineti traducerea in limba romana a acestor propozitii. Pentru a va u~ura
recunoa~terea timpurilor verbale cu ajutorul carora am fannat diateza pasiva, acestea au fost notate
in paranteza la sfar~itul fiecarui exemplu:
Quel traitement Haft applique a ce patient?
(imparfait)
Cltind propozitiile anrerioare, a~i putut observa ca regula formarii diatezei pasive, prezentata 'in
lectia trecula, este aceea~i pentru toate timpurile pe care le-ati studiat pima acum.
Pel1lru a forma diateza pasivti veti adduga participiul trecut al verbului de conjugat la verbul
"etre" (conjugat la madill ,d timpul cerute de cOl/text). Participiul trecut 01 verbului folosit la
diateza pasiwj se acordii lil gen ~i numiir eu subiecrul propozitiei:
je suis invitee
- sunt invitatii
- prese/It
- am fost illvitat
- passe compose
- passe recent
if hait invite
- era illvitat
- imparfait
- vom fi inl'itate
- fl/ttlr simple
- fuseserdti invita!i
- plus-que-pGlfait
- ar fi invitati
- conditionnel present
- ar fi fost illvitate
- conditiannel passe
vous aviez
ete invites
sa fii invitat
_. futur proche
Atenrie.'
A /lU se confunda formele diatezei pasive ell diateza activo a verbelor care se conjugo la timpurile
compuse cu verbul auxiliar "erre ". Aceste verbe nu pot forma diateza pasivd:
je suis invite (present)
- diateza pasivii
- sunt invitat
- diateza actiwi
- am venit
- diateza pasiwi
- eram invitat
j'itais venue
- diateza actiwi
- venisem
29
Rezolvand exercitiul unnator veti verifica daca v-ati insu~it coreet regulile de fonnare a diatezei
pasive la diferitele timpuri invatate pana acum. Completati propozitiile la diateza pasiva pastrand
acela~i timp verbal ea in propozitii1e la diateza activa, apoi cititi-le eu voce tare. Folosi~ filtrul ro~u:
Mon mari m' aime beaucoup.
lata inca un exercitiu cu ajutorul caruia puteti veri fica daca v-ati insu~it coreet materialul prezentat
in aceastii prima parte a leetiei 20. Traduceti in limba franceza unnatoarele propozitii, folosind filtrul
ro~u:
Nu pot sa rna
obi~nuiesc
maladive.
eu acest pansament.
30
operatie de inima.
> Il
vi~nl
d "eIre panse.
presents?
31
ete
/"
~ttc annec
........
/"
........
bcaucoup de problcmcs de sante.
/"
I fai eu
/"
/"
/"
/"
.,/
I et que mon teint ctait pale. I I J'ctais fatigut I et j'avais souvent mal 11 la
/"'"
/"
"'.,//"
I I Dc temps cn temps man cu:ur me faisail mal I ct j'avais des doulcurs au ventre. I I
tete.
.,/
'"
.,/
Alors
/"
.,/
.,/
........
.,/
/"
.,/
ausculte,
I m'a examine
........
une analyse de sang.
.,/
.,/"'
./........
.,/
../
.,/.,/
I Ie diagnostic a tte etabli .11 J'ai du aller 11 la cliniquc I ou je suis opere d'urgence par ur
Enfin
........
/"
"'
........
/".,/
maison
courte
........
./
../
celebre chirurgien.
/"
I au j'ai dli gardcr Ie IiI I encore pendant une semaine. I I Ma convalescence etait
.,/
........
I et grace au doctcur Martin
I j'ai et~ vite gueri.
II
../
Maintcnant
.,/
opera lion
./........
/"
./
.,/
"
./
I et de mon SCjOUT a la clinique I ne sont pas encore payes... I I J'ai compte sur la
.,/........
.,/./
.,/
sccuritc sadale,
........
........
./
../
...........
.,/
II
,/"
Tu as I'aif malade...
II
II
.........
........
.,/
-Cui,
/"
.,/........
/"
- Tu as de Is fi~re?
........
je tousse ...
II
32
II
..................
./'.........
./'./'
./'
I meme beaucoup. I I J'ai aussi mal a la gorge et a1a tete. I I Tu as raison. I I J'irai voir
-Qui,
.........
II
Ie m~ecin.
./'
-Si tu as de la
./'
-O'accord.
.........
./'
fj~re,
I I Je vais I'appeler. I I
.........
./'
II
./'
./'
/""
II
.........
"
poumons.
.........
-0'accord.
II
./'
.........
/"
Apres,
/"
./
II
.........
./'
/"
/'
/'
./'.........
./
.........
/'
I c'est grave? II
./
II
.........
II
.........
./'
.........
./'
.........
-Mera,
I dotteur, II
/".........
./'
.........
radio des
./'
Oites-moi docteur,
/"
-Aloes,
./'
I et une
IJ
/'
./'
./'
I I Avez-vous de la tension? I I
/'
/'
./
.........
I I C'est defendu! I I
/'./
./'
.........
IJ
ro~u:
Ai probleme de sanatate?
33
> Cauche-1e
Nu
~tiu
a plat vcntre!
o sa va obi~nuiti
chcmgc.
ete
a~teptati,
attenacz, s'il
VOliS
plait!
curand eu pansamentul,
doamna!
a votre
gucrie.
34
gnppe.
Acest chirurg celebru nu opereaza decat in c1inica
lui particulara.
CceUT,
OU sont
me.'>
comprimcs?
> Tu
> Si j 'avais
~eras
Ultimul exerciliu consta in trecerea propozitiilor de la diateza pasiva la diateza aetiva. Folositi
filtrul rOi?U:
Tu as ete accompagne par DOUS
aIa gare.
35
In incheierea acestei 1ectii va propunem un exercitiu fonetic. lata cateva serii de cuvinte in care se
repeta acela~i sunet. Cititi-Ie Cll voce tare:
[iiJ
[ i:]
- Ie chirurgi.en, Ie teint
[0]
[i J
lLJ J
l gJ
la drogue, Ie diagnostic
[c)
[E]
[sJ
[k]
36
RECAPITULAREA LECTIEI 20
~
20.1. in aceasta leqie v-ati imbogatit vocabularul legat de domeniul medical (sanatate, boli,
spitalizare etc.). Am introdus substantive, verbe ~i adjective noi, cu ajutorul carora va yeti
exprima mai u~or in acest domeniu. La star~itul caietului yeti regasi, ca de obicei, vocabularul
general care cuprinde cuvintele noi.
20.2. Problemele de gramatica introduse in aceasta leqie se refera la formarea diatezei pasive.
Studiind modalitatile de formare a diatezei pasive ati recapitulat conjugarea anumitor verbe
la timpurile pe care Ie cuno~teati deja. Aceste timpuri au fost folosite atat in propozitiile la
diateza activa, cat ~i in cele la diateza pasiva.
Va amintim ca diateza pasiva este folosita frecvent in limba franceza, dar ca, in foarte multe
situatii, se prefera folosirea diatezei active. Situatiile in care diateza pasiva este folosita in
limba romiina pot diferi de cele din limba franceza. De multe ori, traducerea dintr-o limba in
cealalta trebuie sa tina cont de corectitudinea folosirii diatezei pasive sau a celei active in
respectivul context. A~adar, traducerea unei propozitii 1a diateza pasiva din limba romanil in
limba franceza (~i viceversa) nu implica obligativitatea folosirii pasivului in traducere. Important este ca traduce rea sa fie corecta, iar folosirea diatezei active sau pasive sa corespunda
normelor Iimbii in care se face traducerea.
Pentru a construi 0 propozitie la diateza pasiva, trebuie sa ne servim de verbul auxiliar "etre".
Acesta va fi conjugat la timpul pe care dorim sa it exprimam ~i ii vom adauga participiul
trecut al verbului de conjugal.
Participiul trecut se acordli. in gen
~i
Je suis invite
- Sunt invitat.
Tu as ete invitee.
- Ai fost invitata.
(passe compose)
- Vom fi invitati.
(futm simple)
- Aii fi invitate.
(conditionnel present)
Verbulla diateza pasiva este insotit de prepozi!ia "par" - "de", "de catre", care introduce
complementul. La trecerea de la diateza pasiva la diateza activa complementul devine subiect:
Je suis opere par un celebre chirurgien.
- Am mers la spital.
(diateza activa - passe compose)
37
B.
C.
2.
3.
4.
5.
NOllS
1.
2.
Nu voi inapoia (rambursa) cheltuielile pentru tratamentul tau. Sunt prea mario
3.
4.
5.
2.
3.
4.
5.
opeTl~e
38
~ederea
mea
VOCABULARUL LECTIILOR 19 51 20
I'analyse (f.)
> Llanaliz)
- analiza
I'angine(f.)
> [liiJin]
- angina
appliquer
> LaplikE)
a(ta) sante!
> [a ta satE]
ausculter
> [oskUltE]
- a auseulta (a asculta
eu stetoscopul)
avoir de la tension
- a avea tensiune
(se) battre
> [sObatR]
- a (se) bate
la bronchite
c'est urgent
> [sEtURjii]
- este urgent
Ie chirurgien
> [10
~iRURjie]
bron~ita
- chirurgul
la civiere
- targa, brancarda
Ia clinique
- clinic a
Ie creur
> [IOkOR}
- inima
Ie comprime
la convalescence
- convalescenta
(se) coucher
- a se culca, a se intinde
a se culca, a se duce la culcare
Ie diagnostic
- diagnosticul
Ie docteur
- doctorul
la douleur
- durerea
se droguer
d'urgence
> [dURjas]
- de urgenta; imediat.
lara intarziere, numaidecat
la drogue
efficace
> [Efikas]
- eficace
enfin
> [ate]
- in
star~it,
in fine; in conc1uzie,
pe scurt
examiner
> [EgzaminE]
- a examina, a consul13
la fievre
- febra, temperatura
garder Ie lit
la grippe
- gripa
guerir
> [gERiR)
- a vindeca, a tamadui
39
s'habituer
> [sabitUEJ
- a se obi~nui; a se deprinde;
a se familiariza
les honoraires(m.pl.)
> [lczonoReR]
maladif
> lrnaladit]
maladive
> [maladiv]
- bolnavicioasa, morbida,
maladiva
I' operation
> [lopERasio]
- operatia, interventia
chirurgicala
operer
> (opERE]
- a opera, aface
chirurgicala
> [loRdoniis]
pale
> [pal]
- palid,-a; livid,-a
[lOpa~ma]
Ie pansement
>
Ie patient
> [tOpashi)
- pacientul
la patiente
- pacienta
interventie
- pansamentul; pansarea
la piqure
>[la pikURJ
- injeetia; ciupitura,
se pIaindre de ...
Ie poumon
> (lOpumo]
- plamanul
prendre froid
- a raci
prendre la tension
- a lua tensiunea
prescrire
> [pReskRiR]
- a prescrie, a recomanda
prive,-e
> (pRivE]
- privat,-a; particutar,-a;
personal,-a
la radio
- radiografia; radiouI
Ie rein
>[lORc]
- rinichiul
rembourser
> [RabuRsE]
Ie rhume
- guturaiul
Ie sang
>[IOs3]
- sangele
la sante
>[lasatE]
- sanatatea
la securite sociale
- asigurariIe sociaIe
la souffrance
>[la sufRiis]
- suferinta
subir
>[sUBiRj
Ie teint
>[lOte]
- tenuI
- tensiunea; presiunea
la tension
>[la tasi6J
la toux
>[la luJ
- tusea
Ie traitement
>[lOtRctma]
- tratamentul
Ie ventre
>lIOv3tR]
- burta, pantecele
a plat ventre
- pe burta
pi~catura
LECTIA
21
,
PARTEA iNTAI
2. Ie depart
3. I'arrivee
4. Ie passeport
S.le visa
6. Ie billet
7. Ie touriste
8. la touriste
9. la carte
13. la capitale
10. Ie plan
II. Ie bagage
14.1'etranger
15.I'etrangere
12. la valise
~titi
turi~ti in
!talia.
B.
De unde vii?
- >D'ou viens-tu?
Din Canada.
- >Du Canada.
leri, copiii
C.
no~tri s-au
In Statele Unite.
- >Aux Etats-Unis.
A~
dar nu am bani.
> [laEropoR]
- aeroportul
Ie decollage
- decolarea; dezlipirea
Ie vol
I'atterrissage (m.)
> [lateRisaj]
- aterizarea
la piste d'envol
l'h6tesse de I'air(f.)
- stewardesa
la ceinture de
securite
- centura de
siguranta
la salle d'attente
sEkURitEj
- sala de 3..?teptare
- Campania aeriana
"Air France"
("Air Inter")
Ie pilote
- pilotul
la ligne
> [laliiiJ
Ie detournement
Exersa~i
inca
- Campania aeriana
"Air France
("Air Inter")
Ie vol
> [IOvol]
la ligne
Ie decollage
- decolarea; dezlipirea
Ie pilote
- pilotul
la piste d'envoi
I'aeroport (m.)
> [laEropoR]
- aeroportul
Ie detournement
la ceinture de
securite
> [IasetlJRdO
- centum de
siguranl a
I'atterissage (m.)
> [latcRisaj]
- aterizarea
- stewardesa
la salle d'attente
- sala de a~teptare
sEkURitE)
Cititi eu voce tare propozitiile in limba franceza in care apar ~i noile substantive ~i retineti traducerea
lor in limba romana:
NOlls voudrions l'aceompagner
aI'aeroport.
a destination
a~teptau cursa
- Pasagerii
Lomira.
a~teptare este
(zborul) de (pentru)
turi~ti.
- Sala de
plina de
sanii.tate de fier
- (avionul) de Ia...;
(cursa nc.... ) de la...
(l'avion) a
destination de...
> [ a destinasio dO l
attacher la ceinture
de securiti
> [dURE]
annoncer
> [anosE]
interieur. -e
> [ctERiOR]
impossible
> [cposibl]
- imposibil, -ii
~i
adjectivele:
> [anUlE]
- a anula, a desfiinta
deeoller
> [dEkolE]
- a decola
atterrir
> [atERiR]
- a ateriza
voler
>[voIE]
- a zbura
> [tuluz]
- Toulouse
Lyon
>[lio]
- Lyon
Londres
> [llldRJ
- Londra
o~e:
Rome
> [Rom]
- Rorna
Milan
> [mila]
- Milano
Berlin
>(bERle]
- Berlin
Traduce~ in
limba romana lUlll3toarele propozj~i in care am folosit noile CUvlnte. Folositi filtrul ro~u:
C'est impossible!
Les pistes d'atterrissage ne sont pas assez longues, > Avionul nu poate ateriza pentru eft pistele de
alors J'avion ne peut pas atternr.
aterizare nu sunt suficient de lungi.
"Air France" vole sur les lignes intemationales,
"Air Inter" sur les )ignes interieures.
a Londres.
Votre avian, Madame, n' a pas encore ere annonee, > Avionul dumneavoastra, doamnii, nu a fost inca
pouvez aller dans 1a salle d'attente.
anuntat, puteli merge in sala de a~teptare.
VallS
~i
~i
Stewardesa ne spune
a decolat.
ca avionul tocmai
- > L' hotesse de I' air dit que notre avian >vient
de Meoller.
a~tepta
avionul
sa-~i
puna centurile
Cititi propozitiile unnatoare ~i retineti noile fonne verbale (scrise eu caractere ingro~ate). Fiti atenti
la traducerea lor In limba romana:
Demainje finirai mon travail
a midi.
tn fraza precedenta am folosit un nou timp verbal- "futur anterieur" > [fUtUR atERiORj- "viitor
anterior".
ac,iune viitoare care are loe inaintea unei alte acliuni viitoare.
quand
> [lci]
des que
aussitot que
> [ositokOj
- de indata ce
De# existii # in limba romana, acest limp este rar folosit i'n limba /iterarii,
vorbitii. Ordinea acliunilor rezultti, de cele mai mu/te ori, din context.
~j
Completati propozitiile care urmeaza cu forma corespunzatoare de "futur anterieur" ("viitor anterior')
a verbului din paranteza:
Imediat ce avionul va decola, stewardesa 0 sa
serveasca ni~te bauturi (bauturile). (d6coller)
i~i
in exercitiul care urmeaza va propunem sa folositi timpul nOll invatat - "futur anterieur". Transformati
propozi\iile de maijos Intr-o singura fraza folosind "futue anterieur";
Je vous poserai des questions.
Vous me repondrez.
Timpul "futur anterieur .. poatefi folosit. de asemenea, infraze pentru a exprima 0 acliune anterioarii
celei exprimate de ciirre imperativ (Uimperatij,):
Quand tu auras fait ton travail,
centre a la maison!
lata ~i ultimul exercitiu din prima parte a lectiei noastre. Rezolvandu-I puteti verifica daca ~titi sa
folositi timpul "futur anterieur" ~i vocabularul nou. Tradueeti in limba franeeza urmatoarele
propozitii:
Zborul nostru nu va dura deeM doua ore.
A~teptam
avionul de la Berlin.
de Toulouse.
stewardesa
o cafea excelenta.
9
2. etrangere
3. long
4. longue
5. court
6. courte
7. magnifique
8. pret
9. prete
10. confortable
II. fatigant
12. fatigante
13. neeessaire
Nu cunosc niei
limba stmina.
a deeoller.
Calatoria noastra cu avionul nu va fi lunga, - Notre voyage en avian ne sera pas >long
dar (va fi) destul de obositoare.
rnais assez >fatigant.
Aceasta pista de decolare nu este
prea scurtci?
Din avion
priveLi~tea va
fi magnifica!
B.
VOllS
allez aMilan.
10
C.
Verificati daca va amintiti regulile de folosire a pronumelui "en", care substituie substantive
precedate de prepozitia "de"(du, de la, des) ~i cele de folosire a pronumelui "y", care substituie
substantive precedate de prepozitia "a"(au, a la, aux). Transformati propozitiile urmatoare
folosind formeIe corespunzatoare ale acestor pronume:
Nous revons souvent d'un voyage i:I Milan.
1:1
la maison.
D.
acette soiree.
> Achetes-en!
> Allez-y!
Pensons-y!
Prenez-en beaucoup!
lata alte cateva cuvinte noi care va vor imbogati vocabularul referitor la
caHitoriile eu avionu!. Cititi-Ie ell voce tare ~i retineti tradueerea lor in
limba romana:
a reaction
_. avionul eu reactie
Ie bagage a main
- bagajul de
Ie siege
>[IOsiej]
Ie brouillard
- ceata, paela
la elasse touriste
- clasa "turist"
Ie supplement
- suplimentul, adaosul,
surplusul
la eabine
>lla kabin]
- cabina
!e risque
>[lORiskJ
- riscu!, perieolul
Ie poids
>110p"a]
- greutatea
I'avion
Ca de obicei, va prezentam
pronuntia acestora:
acelea~i
mana
la cabine
- cabina
la classe touriste
- clasa "turist"
Ie risque
- riscul, pericolu!
!e poids
> [lOp"a]
- greutatea
- bagajul de mana
Ie supplement
- suplimentul, adaosul,
surplusu!
Ie siege
>
Ie brouillard
!'avion
a reaction
!e bagage
a main
12
[IOsi~j]
~i
amain.
Le pilote a appris par la radio qu'il ne pourrait pas - Pilotul a aflat prin radio ea nu va putea
atterrir a Montreal a cause du brouillard.
sa aterizeze la Montreal din eauza cetii.
Est-ce que le billet en classe touriste est moms cher
qu'en premiere classe?
> [piasE]
diminuer
> [diminUE]
eteindre
> [EtedR]
- a stinge; a i'nchide
va
~i
expresiile:
a cause de ...
moins cher
>[mUe~ERl
- 0
reserve a...
> [REzERvE a]
- rezervat (cuiva)
13
~i
expresii noi:
bouger
>[bujE]
se sentir
- a se simti; a resimti
epouvantable
> [Epuvatabl]
- inspaimantator
(inspainllintatoare), infrieo~ator
(infrieo~atoare); ingrozitor
(ingrozitoare)
agreable
> [agREabl]
- placut,
desagreable
> [dEzagREabl]
- neplacut.
>[a lez]
> (malalez]
-a; agreabil, -a
-a; dezagreabil, -a
sIar~itul
tn exercitiul urmator veti intalni intregul vocabular nou. Cititi eu voce tare propozitiile ~i tradueeti-Ie
in Iimba romana. Folositi filtrul ro~u:
> Ultima noastra calatorie eu avionul a fost
foarte neplacuta.
> Cand a dt::eolat, aviollul nostru a i'nceput
sa se
mi~te
a main,
de mana, doamna?
> lmediat cc ne vom cantilri bagajul
de mana, va trebui sa platim un supliment.
> Avionul eu
(carhurant).
14
reac~ie
consuma mult
a Londres.
la LomIra.
Ie voyage en avion.
~emineu!
Verificati aaea v-ati jnsu~it coreet vocabularul nou. Completati propozitiile in limba franceza
cititi-Ie apoi Cll voce tare:
~i
Nu te mi~ca, te rog!
Ce zbor ingrozitor!
cantare~te mai
15
Cititi ell atentie unnatoarele propozitii in care va sunt prezentate noi forme verbale (sense eu caraetere
ingro~ate). Retineti traducerea acestora in limba romana:
Apres avoir place son bagage a main sous
son siege, Paul at1aehe sa ceinture de securitc.
ingro~ate
u~a,
am ie~it
lnjinitivul trecut (''l'infinitif passe <0) se folose\~te in propozi(iile subordonate pentru a exprima 0
ac/iune anlerioara ac{iunii din propozi(ia principalii, atund ctind suhiectul propozifiei principale
este acela~i cu subiectul infinitivului.
Toate verbele care se conjugii la timpurile compuse cu auxiliarul "avoir", formeazii infinitivul
trecut ("I'infinitil passe ") cu verbul "avoir" la infinitiv ciiruia i se adaugii participiul trecut 01
verbului de conjugat:
Apres aY.lliI.1ini mon COUTS, je suis allce
ala maison.
Verhele care se conjugii la timpurile compuse cu auxi/iarul "etre", formeazii infinitivul trecut cu
verbul "itre" 1a infinitiv ciiruia i se adauga participiul trecut 01 verbului de conjugat. in acest caz
participiul (recut se acordii in gen fi in numdr cu subiectul propozifiei:
Aprcs 'tre arrjyees a I' aeroport, clks. ant
demandc I'heure du vol.
Pentru a forma infinitivul trecut al verbelor reflexive, pronumele reflexiv care precedii verbul
"eire" trebuie sii corespundd pronumeZui personal-subiect din propozipa principalii:
Apres t'etre lave, tu as pris ton petit d6jeuner.
lata ~i uttimul exercitiu al acestei lectii. Rezolvandu-l aveti posibilitatea de a verifica in ce masura
v-ati insu~it nou! vocabular ~i regulile grarnaticale. Traduceti in limba franceza urrnatoarele propozitii:
Aterizarea avionului de la Londra a fost
anulata din cauza cetii.
Toti pasagerii
de siguranta.
~i-au
pus centurile
a I' aise.
In incheierea lectiei va propunem, ca de obicei, un exercitiu de pronuntie. Cititi cu voce tare cuvintele
de mai jos in care se repeta acel~i sunet:
f oi]
[e]
(oj
- 1a compagnie,
(E]
- I'a~roport, d~coll.er
[eJ
[OJ
[u]
(U]
[il)
- la ligne
[i]
- Ie brouillard, la flUe
[j]
[s]
[k]
[g]
- agreabIe, Ie bagage
[z]
18
a destination de
RECAPITULAREA LECTIEI 21
21.1.
(I'avion) en provenance de .
(I'avion)
a destination de
a cause de ...
- din cauza .
reserve a...
se sentir a l'aise
~i
pune
(a-~i
parte de
parte din .
locutiunile conjunctionale:
des que
aussit6t que
- de in data ce
ora~e:
Toulouse
- Toulouse
Milan
- Milano
Lyon
- Lyon
Berlin
- Berlin
Londres
- Londra
Montreal
- Montreal
Rome
- Roma
- a stinge; a inchide
present
j'eteins
nous eteignons
tu eteins
VOllS
passe compose
j'ai eteint
imparfait
j'iteignais
plus-que-parfait
j'avais 6teint
eteignez
19
futur simple
j'eteindrai
futur anterieur
j'aurai eteint
conditionnel present
j' eteindrais
conditionnel passe
j'aurais eteint
~-
asesim!i
present
je me sens
to te sens
VOUS
passe compose
je me suis senti(e)
imparfait
je me sentais
plus-que-parfait
je m'etais senti(e)
futur simple
je me sentirai
futur anterieur
je me serai senti(e)
conditionnel present
je me sentirais
conditionnel passe
je me serais senti(e)
vous sentez
21.4. In aceasta lectie ati intiilnit un timp nou - "futur anterieur" (viitor anterior) - care exprima 0
actiune viitoare, anterioara unei alte aqiuni viitoare.
Viitorul anterior ("futur anterieur") se formeaza adaugand verbelor auxiliare "avoir" sau "etre"
(conjugate la viitor simplu - "futur simple') participiul trecut al verbului de conjugat:
tu auras parle
VOllS
aurez parle
je serai allt(e)
tu seras allt(e)
iJ sera aile
in limba romana viitorul anterior ("futur anterieur") este folosit destul de rar; se prefera folosirea
viitorului simplu, ordinea actiunilor rezuJtand din context.
21 S
~i
Re~ineti
B.
C.
2.
Des que nous aurons decolle, I'hOtesse de ]'air nous servira du cafe.
3.
4.
5.
a main?
2.
3.
4.
~i
5.
mic~orat.
- "futur anterieur":
1. Tu finiras ton travail. Nous jouerons au basket-ball.
a1'h6pital.
- "infinitif passe":
1. II a achete un billet d'avion. II est aile dans la salle d'attente.
22
2. Ie sud
3.I'est
4.I'ouest
5. Ie pays
6. la region
7. la province
8. Ie centre
9. la banlieue
13. I'autoroute
Vom merge in sudul
11. Ie milieu
10. Ie village
14. Ie kilometre
Fran~ei.
12. la route
ora~ului nostru
Pentru mine satele din provincie sunt mereu - > Les villages en >province ont toujours
beaucoup de charme pour moi.
pline de farrnec.
B.
A>1 'Ouest
in exercitiul unnator vom recapituia cum se folose~te perfeetul compus ("Ie passe compose").
Completati propoziliile in limba franceza cu formele corespunziitoare de "passe compose"
ale verbelor din parante:di:
Am plecat in Fran13 ea sa lucmm.
(partir)
23
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aeeasta leetie. Ciliti eu voce tare
~i retineti unnatoarele substantive:
- __>~1
. > . " > " "
>[lotostop]
- autostopul
I'aulobus (m.)
>[!otobUsJ
- autobuzul
!'autocar (m.)
>[!otoka:R]
- autocarul
I'arret(m.)
>[JaRc]
- oprirea, stalia
Ie eondueteur
Ie tramway
>[lOtRamUe]
- tramvaiul
Ie ticket
>[lOtike]
letarif
>[IOtaRH]
Ie moyen
>[lOmuaic]
- mijlocul; modalitatea;
metoda
Ie transport
>[10 tRaspoR]
- transportul, transportarea;
deplasarea
>[lezOR dO pUct]
- orele de varf
>
u~or
Ie tarif
>[lOtaRit]
Ie ticket
>[lOtike]
['autocar(m.)
>[lotoka:R]
- autocarul
le tramway
>[10 tRamUe]
- tramvaiul
l'auto-stop (m.)
> [lotostop]
- autostopul
Ie moyen
>[IOmUaic]
- mijlocul; modalitatea;
metoda
>[lezOR dO pUet]
- orele de varf
l'autobus (m.)
>[lotobUs]
- autobuzul
Ie transport
>[10 tRaspoR]
- transportul, transportarea;
deplasarea
l'arret (m.)
>[laRe]
- oprirea, statia
Ie conducteur
>[lOk6dUktOR]
24
Sa folosim noile substantive in propozitii. Cititi eu voce tare propozitiile in limba franceza ~i retine!i
traducerea lor in limba ramana:
Pendant les vacances, les jeunes aimenl
faire de l'auto-stop.
te-a~
conduee pana la
Non, atarifrcduit.
a l'autobus.
- Nu exista mei
ora~
Retineli;
faire de I'auto-stop
- a face autostopul
Ie moyen de transport
- mijlocul de transport
commode
>lkomod]
- eomod,
Ie ticket
a tanf reduit
25
-a~
confortabil, -a
-Ie car
> [IOka:Rj
t'autobus
-Ie bus
Ie tramway
-Ie tram
-Ie stop
> [evitE]
pe cineva, eeva)
> [siRkUJE]
in exemplele unnatoare veti intilni intregul material nou. Traduceti propozitiile de mai jos in limba
romana. Folosili, ea de obieei, filtrul ro~u:
Qu'est-ce que tu prends, Ie bus ou Ie tram?
de aceca
sa fae autoslopul.
I'arr~t
du tram.
atarif reduit?
Aux heures de pointe il y a beaucoup d'accidents. > La orele de valf sc produc multe accidente.
>
26
La orele de varf este multa lume in toate mijloacele - Aux >heures de pointe il y a beaueoup
de transport (mijloacele de transport sunt foarte
de gens dans tous les >moyens de transport.
aglomerate).
A~ dori sa am un loe pe seaun (sa stau pe scaun)
pentru ea rna dor picioarelc.
ora~.
~i
12
Sii trecem ileum la gramatica. In cursu1 aeestei leetii vom incerca sa sistematizam cuno~tintele
referitoare la acordul participiului trecut ("participe passe").
1.
2.
3.
4.
5.
cu subiectul:
b)
Partidoiul (recut nu
a)
I'e
aCQrdri eu whieetul
b)
in conjugarea verbului reflexiv, c!md acesta este urmat de complementul direct; de exemplu:
Elle s 'est law; les mains,
1n
acest ultim exemplu suhstantivu! "fes mains" are funcp'a de complement direct
("complement d 'o~iet direct "); arund ctind verbul re.flexiv este urmal de un complement
direct, participiul [recut al verbului nu se acorda.
- Ele
~i-au
- Ele
~iau
- Maria
~i-a
ni~te
rochii noi.
rupt piciorul.
- a (se) rani
(se) casser
Tinand cant de regulile pe care vi Ie-am prezentat mai sus, completati propozitiile unnatoare ~i faceti
acordul participiului trecut eu subieetul sau Cll complementul direct (acolo unde este cazul):
Ace!?ti oameni s-au oprit in fata magazinului.
magazinului.
28
a manger.
- Les
V-ati spalat?
~coala.
gar~ons
Sa trecem acum la ultimul exerci~iu din aceasta prima parte a leqiei 22. Acesta contine intregul
material prezentat in leqie. Tradueeti in limba franceza urrnatoarele propozitii:
Am vrut sa fae autostopul, dar niei
nu a oprit.
0 ma~ina
a \'arret du tram.
Aeeasta ma~ina mare nu este un mijloc de transport> Cette grosse voiture n'est pas un moyen
de transport commode, surtout quand il faut
comod, mai ales atunci dnd trebuie sa circuli
circuler aux heures de pointe.
la oreie de varf.
Am evitat mai multe aecidente in viata.
Le-am evitat pentru ea am fost mereu prudent.
~i
ai venit
In final vii prezentam 0 lista de cuvinte in care se repetii acela~i sunet. Cititi-le eu voce tare pentru a
exersa pronuntia coreeta:
[a]
[c]
[ii]
- Ie eonducteur
[0]
-1'aJ.\tO-stllP, commode
[U]
[E]
[e]
[s]
[z]
[u]
[R]
~viter,
cireul.er
30
Cll
voce tare:
Un voyage en avion
/'
/'
/'
~
/'
Depuis mon enfance I je revais toujours de faire un voyage en avion.11 Quand j'etais tout
/'
/'
./'
./'
petit I j'aimais regarder Ie ciell et suivre des yeux lIes avions volant au-dessus de notre
">I
village.
II
/'
/'
">I
">I
/'
">I
/'
./'
II
/'
/'
">I
./'
/'
./'
D'abord I je suis aUe au bureau de la compagnie aerienne "TAROM", pour reserver une place
/'
/'
'-'./'
/'
/'
accompagne
/'
">I
'-'
/'
/'
On a pest mon
'-'
/'
bagage.11 1'ai dii payer un supplement I parce qu'il pesait plus de 20 kilos. II Apres avoir
~
/'
/'
dit "au revoir" a rna famille,l je me suis dirige vers la salle d'attente I ou il y avait d'autres
'-'
/'
/'
/'
'-'
/'
passagers pour I' Amerique. II Enfin I notre vol a ete annonce.11 Nous sommes aiMs en car
~
/'
/'
/'
/'
./'
./'
/'
/'
installes.11 Les passagers etaient pries de rester a leurs places,l d'attacher leurs ceintures
/'
/'
/'
d~colle.11
'-'
/'
/'
/'
/'
/'
nous a servi des boissons. tiLe vol etait tres ageeabIe,1 il faisait beau, I alors I'avion ne
/'
/'
/'
">I
31
/'
/'
/'
/'
/'
dUf(~
plusieurs heures, I
/'
/'
mais personne n'etait malade.11 Enfin I on a annonce l'atterrissage.11 Les passagers ant
/'
/'
/'
attache leurs ceintures de SCcurite I et ils admiraient par les fenetres I de belles vues
~
/'
/'
/'
/'
/'
/'
II
/'
'-'
/'
II
/'
/'
/'
- Bonjour, Mounsieur.11 Je voudrais une place dans la classe touriste pour Londres, I
~
/'
II
/'
/'
/'
- Mardi, I 17 janvier. II
~
/'
/'
/'
/'
/'
- Vous avez un vol direct Ie mardi. II Depart a 10 heures, I arrivee a Londres a II heures
'-'
et quart. II
~
/'
/'
/'
/'
/'
/'
/'
/'
/'
/'
'-'
/'
II
/'
aplein tarit! I I
'-'
/'
/'
/'
'-'
'-'
/'
/'
/'
/'
- Oui, I surtout aux heures de pointe. I I Mais moi, I j'6vite de prendre Ie bus au Ie tram
~
aces heures.11
/'
'-'
/'
'-'
/'
'-'
- Tu as bien raison. II Moi non plus,l je n'aime pas les moyens de transport aces heures-la.11
32
a~teptare,
a cause
33
a tarif
reduit.
~oferul
Faci autostopul?
- Tu >fais du stop?
34
ete >annules?
RECAPITULAREA LECTIEI 22
22.1. Va reamintim expresiile urmatoare, introduse in aceastA lectie:
faire de I' auto-stop
- a face autostopul
faire du stop
- a face autostopul
Ie ticket
a tarif reduit
22.2. Ali intalnit deja cateva cuvinte care se folosesc preseurtat in lirnbajul familiar. lata-Ie pe cele
prezentate in aceasta lectie:
Ie car
(1'autocar)
- autoearul
Ie bus
(I'autobus)
- autobuzul
letrarn
(Ie tramway)
- tramvaiul
Ie stop
(1 ,auto-stop)
- autostopul
22.3. Tot in aceasta lectie am sistematizat cuno~tintele despre acordul participiului trecut eu subiectul
sau eu complementul direct. Pentru a inle1ege mai bine, repetati regulile refeirtoare la acordul
partieipiului din lectiile precedente.
1.
a) ell subjectul:
- cand verbul se conjuga cu auxiliarul "etre":
35
2.
in acest caz substantivul "des cadeaux" are funqia de complement direct ("complement d'objet direct"); atunci cand verbul reflexiv este urmat de un complement
direct, participiul trecut al verbului nu se acorda.
23.4. Ati intalnit doua verhe reflexive: "se blesser" ~i "se casser", Participiul trecut nu se acorda
daca verbele sunt urmate de un complement direct. De exemplu:
- Ea s-a ranit.
- Acesta femeie
Ma~inuta
rupt picioarele.
in exemplele pe care Ie-am foIosit in curs, ati intalnit ~i aIte verbe care se comporta la fel ca
verbele "se blesser" ~i "se casser":
se donner
se parler
se dire
se montrer
B.
C.
2.
3.
4.
5.
I.
autobuzul.
2.
3.
4.
~oferul
5.
I.
Nous sommes
2,
3.
l' ai
4.
5.
Elle a
une operation dangereuse. (eviter) Elle l'a
Leblanc. (eviter)
(blesser)
dans la rue. (perdre)
37
grace au docteur
VOCABULARUL LECTIILOR 21
~I
22
a cause de ...
- din cauza...
l'aeroport (m.)
> [laEropoR]
- aeroportul
agreable
> [agREabl]
>[a lez]
annoncer
> [anonsE]
annuler
> [anUIE}
- a anula, a desfiinta
I'arret (m.)
> (laRe]
- oprirea. statia
attacher
>[a1a~E]
atterrir
> [atERiR]
- a ateriza
I'atterrissage (m.)
> [latERisaj]
- aterizarea
aussit6t que
>[osito kO]
- de indata ce
I'autobus (m.)
> [lotobUs]
- autobuzul
I'autoear (m.)
> Llotoka:R]
- autocarul
I'auto-stop (m.)
> [Iotostop]
- au1ostopul
a reaction
-a
- avionul eu reactie
Ie bagage It main
- bagajul de mana
Berlin
> (bERlc]
- Berlin
(se) blesser
>[sOblesE]
- a (se) rani
bouger
> [bujE]
Ie brouillard
>(10 bRuia:R]
- ceata, p.kJa
Ie bus
>[IObUs]
- autobuzuJ (prescurtat)
la cabine
- cabina
lecar
>[IOkaR)
- autocarul (prescurtat)
(se) casser
>[sOkasE]
la ceinture de securite
- centura de siguranta
circuler
> [siRkUIE]
la classe touriste
- clasa "turist"
commode
> [komod]
I'avion
38
la compagnie aerienne
- compania aeriana
Ie conducteur
- (1oeul) in picioare
Ie decollage
- decolarea; dezlipirea
deeoller
> [dEkoIE]
- a decola
desagreable
> [dEzagREabl]
- neplacut,
la destination
- destinatia
des que
> [dekO]
Ie detournement
(ravion)
a destination de ...
-a; dezagreabil, -a
diminuer
> [diminUE]
durer
> [dURE]
epouvantable
> [Epuvatabl]
- inspaimantator
(inspaimant!itoare), infrico~ator
(infrieo~atoare); ingrozitor,
(ingrozitoare)
eteindre
> [EtcdR]
- a stinge; a inchide
eviter
> [EviIE]
faire de l'auto-stop
- a face autostopul
faire du stop
- a face autostopul
Ie futur anMrieur
- viitorul anterior
- arele de varf
- stewardesa
impossible
> [eposibl]
- imposibil,
inMrieur, -e
> [etERlOR]
I'infinitif passe
> [lctinitifpasE]
- infinitivul trecut
la ligne
Londres
> {lodR]
- Lomira
Lyon
> [li6]
- Lyon
> [malalez]
Milan
> [mila]
- Milano
>
Ie moyen
> [IOmUaic]
la partie de ...
[mUe~eR]
-a
- mai ieftin, -a
(mai putin scump, -it)
Ie pilote
>[10 pilot]
- pilotul
la piste d'envol
placer
>[plasE]
Ie poids
>[IOpuaJ
- greutatea
la provenance
- (avionul) de la ... ;
(eursa nr.... ) de la...
reserve a...
> [REzERvE a]
- rezervat (cuiva)
Ie risque
>[10 Risk]
- riscul, pericolul
Rome
>LRom]
- Roma
la salle d'attente
- sala de
se sentir
>[sO satiR]
- a se simti; a resimti
le siege
>[IOsiej]
Ie stop
>[10 stop]
- autostopul
Ie supplement
letarif
>[IOtaRif]
a~teptare
(Ie billet)
a plein tarif
(Ie billet)
a tarif reduit
> [a taRifREdUi]
Ie ticket
>[IOtikc]
Toulouse
> [tuluz]
- Toulouse
Ie tram
>[lOtRam]
- tramvaiul
Ie tramway
- tramvaiul
Ie transport
>[10 tRaspoR]
- transportul, transportarea;
deplasarea
Ie vol
>[10 vol]
voler
>[volE]
- a zhura
40
LECTIA
23
,
PARTEA iNTAI
In partea destinata recapitularii vom !"eveni asupra vocabularu1ui prezentat in lectia 23 din cursul
pentru incepatori ~i vom ineerca sa fixam cuno~tinlele despre "passe compose" - "perfectul compus".
A
1. I'excursion
2. I'agenee de voyage
3. Ie fleuve
4. la Seine
5. la cathcdrale
6. Ie LouVTe
7. la statue
8. Ie Pantheon
9.le monde
10. Ie boulevard
I J. I'avenue
13. la chaussee
14. la terrasse
12. Ie trottoir
B.
C.
> Vous
>Tu nc
> Ou aveZ-VOllS
> Hcurclisement
> lis
<IVCZ
m"s.iamal~
sont
Pan~.
1ll1S
donne de cadeaux.
\'os compnmcs'!
n()u~
al ks II la promenade au jardin.
cunoa~te
bine.
lini~tita
- Tu n'esjamais content,
>mcmc aujourd'hui!
fOlS.
> [lOtuRism]
la nationalitc
> [Ia
la carte d'identite
na~1011alitE]
~i
- tunsmul
- nationalitatea
- cartealbuletinul de
identitate
la fronticre
la douane
- varna
Ie douanier
> [IOdUanIE]
Ie renseignement
- informatia
> [ledOviL]
Ie trafiquant
- traficantul, negustorul;
afaceristul
la fraude
- frauda,
Ie droit
- taxele vamale
- libertatea
la liberte
vame~ul
in~elatoria
Pentru a retine mai u~or noile substantive, cititi-Ie inca 0 data, in alta ordine:
vame~ul
Ie douanier
1a fronticre
> [b fRotleR]
Ie tourisme
> ! 10 luRism J
- turismul
Ie trafiquant
- traficantul, negustorul;
afaceristul
la carte d'identite
- cartealbuletinul de
identitate
Ie droit
> llOdRLla]
la nationalitc
- nationalitatea
la libertc
- libertatea
Ie renseignement
- informatia
la fraude
- frauda,
la douane
- varna
- taxele vamale
in~elatoria
~i
substantivele noi
~i
- De ce nationalitate sunteti?
Suntem de nationalitate spanioHi..
a I'education.
vame~ul ne-a
scotocit
Profitons de 1a liberte!
- Sa profitam de libertate!
Re~ineti
faire du tourisme
- a fi de nationalitate...
passer la frontiere
adeclarer
- a avea (ceva)
de declarat
etre oblige de
(faire quelque chose)
- a fi obligat, Cortat
(sa fad ceva)
kelkO
~07
~()Ll
- a furniza, a da (informatii)
l~,I.ll:dedOvi/.J
>
- a schimba valuta
~()L
in propozitiile prezentate anterior ati intalnit, de asemenea, ~i urmiitoarele adjective care indica
nationalitatea:
-a
espagnol, -e
> [espanol]
- spaniol,
suisse
> [sUis]
- e1vetian, -a
russe
> [Rlh]
- rus,-a
> [bpaii]
- Spania
la Suisse
> [lasUis]
- Elvetia
la Russie
- Rusia
Vom introduce acum Doile substantive, adjective ~i expresii in propozitii. Cititi eu voce tare
propozitiile urmatoare ~i traduceti-le in limba romana:
Quand nous etions jeunes,
nOllS faisions du tourisme.
> Nu
ala liberte.
f<iccam t\lri~l1l.
nt
in
lOIn-un'?
declamt,
~ttkrea
in Eht'tia'!
>
de caIre un
EI "0 !aU
!'o'lra
.,8.
\'dmc~.
Sfl
treci droguri
in mod fcaudulos.
en fraude.
~tes-vous deja passe Ii la douane?
a la frontiere russe?
Donnez-moi, s'il vous plait, quelques
renseignements sur les droits de douane!
Ditesmoi, s' il vous plait, ou je pourrais
changer des devises.
II eroit que vaus n'avez cien passe en fraude.
la fj-ontiera rusa'?
> Va mg, dati-mi catcva infonnatii despre laxele
vamale l
> Spllnc\i-mi, va mg, unde
a~
putea schimba
nislc valuta.
> El crede ca nll all trecut fraudulos nllme
(pesle granitil).
Completati propozitiile din execcitiul urmatior eu expresiile, substantivele sau adjectivele care
lipsese
~i
Vame~ii
la frontiera rusa.
ni~te
tigari frantuze~ti.
Avem
ni~te
valuta la banea.
De ce nationalitate sunte~?
Sunt de nationalitate spaniola.
ni~te
valuta.
la Iibertate.
ala Iiberte.
~i
ingro~ate.
Retineti, de
Je Ie verrai sarti r.
- Parinlii
dans Ie jardin.
~i-au
in gradina.
ingro~ate
("infinitif').
Cititi ell
aten~ie
Ultimul exercitiu din prima parte a lectiei noastre contine intreg materialul introdus pana acum.
Traduceti in limba franceza propozitiile urrnatoare:
trav~\ll
calatore~te!
que
fal' du tuurisme I
>
>
I-am schimbat
ni~te
~OllS
un trafiqu<lnt de drogue,
\>lontr~-Iui
val uta.
dCVlse~.
>
sa-~i
prezinte
pa~aportul la
~ous le~
'lvons vu~
pa~ser
la fronticrc rllsse.
>
> QUI
t\'()\l~
de b libertc.
(J
Era cineva (0 persoana) de nationalitate spaniola? > C'Ctalt yuelqu \111 de natlOnalitc espagno!e','
Prietenul nostru tocmai s-a intors din Rusia
~i va pleca in Elvetia.
l~sragnc.
1. Ie Parisien
2. la Parisienne
3.1e stjour
4. la vue
5. Ie souvenir
6. la carte postale
7. Ie quai
8. Ie bouquiniste
9. Ie metro
10. Ie passant
L1. Ie quartier
12. la circulation
13. la vie
Am petrecut
CU 0
0 seara placuta
parizianca dragu!a.
- Mon >scjour
priveli~tile
in centrul
ora~ului.
h()lIqumi~le
- (0) data
1'objet (m.)
> 11o~iE]
- obiectul, lucrul
la quantite
- cantitatea
Ie tabac
> IIOtaha]
- tutunul
la limite
> [lalimit]
Ie eitoyen
> [10
- eetateanul
Ie paquet
> IIOpakc]
- paehetul
la demande
> [ladOmadJ
- cererea
Ie policier
- polilistul
~it\laie]
Ie tabac
Ie paquet
>
une fois
- (0) data
la quantite
- cantitatea
Ie citoyen
> [10sitUaie]
-- eetateanul
Ie policier
- politistul
la demande
- cererea
I'objet (m.)
> llob)e]
- obiectul, lucrul
la limite
pO pakE]
- tutunul
- paehetul
Cititi cu voce tare propozitiile unnatoare in care apar ~i noile cuvinte. Retineti
limba romana:
~i
traducerea lor in
Combien de fois as-tu passe la frontihe franl;aise? - De cate ori ai tTecut frontiera franceza?
Je l'ai passee une fois.
Ou est-ce que
DOUS
pourrions acheter
ni~te
tigari? De la tutungerie.
cantitate limitata
Je n'en peux plus,je suis a la limite de mes forces. - Nu mai pot, sunt la capatul puterilor.
- Eu sunt cetatean britanic, iar prietenul meu
este belgian.
pai?apoartele.
d'identite.
combien de fois?
sans doute
(eire)
a la limite de
>I~adut]
> l kR kelkO
(ses forces)
(faire quelque chose)
ala demande de (quelqu'un)
Ie bureau de tabac
~oz
1a dOmad dO kelkeJ
>[IObURodOtabaJ
-a
personnel,-elle
>fpcHsol1clJ
- personal,
britannique
>1 bRitanik]
- britanic,
-a
beige
>[b e1.il
- belgian,
-a
- Marea Britanie
la Belgique
>[ Ja bc1jik]
- Belgia
Aceste adjective devin substantive ciind denumesc locuitorii unei liiri, regiuni sau oraf etc.
aces! caz, se vorscrie cu majusculii:
II est Britannique.
- Este britanic,
~i,
in
>[ EtabliR]
limiter
>llimitE]
~i
-a
etabli, -e
>lUahli]
- stabiht,
limite,-e
>1 limitE]
- Iimitat, -8
Pentru a retine mai u~or vocabularul nou, traduce!i in limba romana unnatoarele propozitii:
Combien de fois je t'ai fait limiter ta
quantite de cigarettes?
pu~
(p.:r~oJlille)I
(rcr~onalc).
NollS sommes
ace<l~ta canlltalc
>
> DrepllJrile
> ewe
t~ml
lnuoiala.
~i
nU-In!
perllllta oric.::).
>
Verificati daca ati retinut cuvintele noi. Completati urrnl.itoarele propozitii in limba franceza:
De ce seotoee~ti prin lucrurile mele (personale)?
mare
Nu ai nici
in aceasta parte a lectiei noastre vom continua sa discutam despre folosirea infinitivului ("I' emploi
de I'infinitir), de data aceasta in propozitii. Tipurile de propozitii pc care vi Ie prezentam nu vi se
vor parea necunoscute, deoarece le-ati mai intalnit in exemplele pe care Ie-am folosit in lecliile
anterioare. Ele va vor servi, jnsa, 1a sistematizarea cuno~tintelor despre folosirea infinitivului.
Cititi propozitiile urmatoare
~i
- EI
- Ar trebui
- EI a invita la dans.
- Ea incepe sa lucreze.
sa inoate bine.
in propozi!iile de mai sus infinitivul prezent ("l'infinitifpresent 'J es(e Jolosi( cu rol de complement.
fnlocuind completiva directa. in limba Jranceza, aceasta inlocuire este obligatorie atunei dmd in
propozilie apare un singur subiect (care indepline$te ac!iunea ee/or doua verbe).
in acest caz, infinitivul poote aparea:
Jara prepozi!ie (dupa verbele: "oller", "croire", "devoir ", "pouvoir ", "savoir ", "vouloir ",
"aimer ", "preJerer 'J;
-
lata cateva exemple in care infinitivul indepline~te rolul unui complement (sau al unei propozitii
subordonate completive). Tradueeti in limba romana urmatoarele propozitii:
A~ 'vfca
>
fran~ais?
in!alnmJ,
> Trebuic
~i
incepcli
~a Il\cra~i!
sa acorde ma;
putina
~a
calatorcasea.
sa-~i
ia lucrurile
(obicctele persol1alc).
sa plalim
taxe
~amale.
sa petreccli vacan\a
p<l~ser
les vaeances
lata ~i ultimul exercitiu a[ leqiei 23. Traduceti in Iimba franceza urmatoarele propozi\ii \imind cont
de vocabularul nou ~i de regulile gramaticale inva\ate pe parcursullectiei:
II vad
> Combicn de
vame~ului, mi-am
La cererea
valiza.
deschis
il ]a frontii:rc cspJgnolc.
ma valise.
de tahac en fraude.
pa~
sans limitcs.
Nu am dreptul sa-mi eumpar (nu pot sli-rni eurnpar) > Je n 'ai pas Ie droit de III 'acheter
un paehet de tigari?
un paquet de cigarettes?
tnea nu am stabilit durata ~ederii noastre
in Marea Britanie.
Nu-~i cunoa~te
limitele.
quclquc chose
a declarer.
\ai~sc
passer
In incheierea acestei leetii, exersati pronuntia cuvintelor urmatoare in care se repetli acela~i sunet:
I iiJ
[c]
Ie citoyen, parisien
!() J
1a frontiere, cillIlbien
[c]
I'obj.ct, la
fronti~re, la
[OJ
l uJ
[L]
[ "a]
I k]
LiJ
ILJ
RECAPITULAREA LECTIEI
23
,
23.1. in cursullectiei 23 ati intalnit urmiHoarele expresii:
faire du tourisme
- a fi de nationalitate ...
passer la frontiere
- a schimba valuta
combien de fois?
- de cate ori?
sans doute
- lara indoiala
a la demande de (quelqu'un)
- Ii auzim pe copii.
23.3. in partea a doua a lectiei 23 ati invaiat cum se folose~te infinitivul prezent ("I' infinitifpresent")
in propozitie, atunci cand indepline~te funqia de complement direct, inlocuind 0 subordonata
completiva directa. Ati intalnit ~i in lectiile anterioare aceasta folosire a infinitivului; in
limba franceza, aceasta 'inlocuire este obligatorie atunci dnd in propoziiie apare un singur
subiect (care indepline~te actiunea eelor doua verbe). Pentm a retine mai u~or aeeasta problema
gramaticala, va prezentam 'inca 0 data verbele dupa care infinitivul poate avea funetia de
complement. Dupa aceste verbe se folosesc uneori prepozitiile "a" sau "de" ~i, in funetie de
folosirea acestor prepozitii, e1e se pot grupa dupa cum unneaza:
a) infinitivul se
folose~te
- Vreau sa plee.
Tu dois travailler.
- Trebuie sa munce~ti.
- E1
~tje
- Am tenninat in
srar~it
- Ea ne-a propus
sa luam un taxi.
"n" inaintea
infinitivului:
- Am inceput sa dansam.
a faire le gateau.
B.
C.
D.
2.
3.
4.
5.
a la demande du policier.
2.
Dragostea adevarata nu
3.
4.
5.
cunoa~te
limite.
lis ont regarde les douaniers. Les douaniers fouillaient une valise.
2.
3.
Elle veut
2.
Je te propose
3.
Avez-vous appris
I'annee prochaine.
chez moi.
du piano?
LECTIA 24
PARTEA iNTAI
1. Ie pont
2.lesommet
3.l'ile
4. les environs
5. I'ascenseur
6. Ie palais
7. Ie charme
8. Ie luxe
9.l'elegance
It. la lumiere
10. 1a boutique
Biroullui (ei) se afla la etajul zece, de aceea - Son bureau se trouve au dixieme etage, alors
vom urca cu liftul.
nous monterons par> J' ascenseur
B.
in exercitiul urmator veti recapitula conj ugarea verbelor "se trouver" ~i "monter" la timpurile
deja inva!ate. Completati propozitiile urmatoare Cll formele corespunzatoare ale acestor verbe:
in cele din urma am ajuns in varful
acestui tum.
Urca in ma~ina!
- >rvlontc la voiture!
C.
D.
Urcam?
- On>monte?
>
avionul de Roma.
Bunicul meu are aproape
suta de ani.
La varsta de ~aptezeci ~i doi de ani vecinul - A l'age de > sOIxante-douzeans notre voisin
s'est marie pour la troisieme fois.
nostru s-a casatorit pentru a treia oara.
Suntem deja cincizeci
de lucru.
~i
einei gata
sa-ti
ca~tigi
90 + 8 = 98
existenta?
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie. Cititi ell voce tare
unnatoarele substantive ~i retineti traducerea lor in limba romana:
I'ananas (m.)
- ananasul
la banane
- banana
Ie lion
>[101101
-leul
la girafe
> [lajiRaf]
- girafa
I'elephant (m.)
> [lEIEfiiJ
- elefantul
I'ivoire(m.)
> [liv"a:RJ
filde~ul
> [IObijuJ
- bijuteria
la reserve
(d'animaux)
- rezervatia
(de animale)
Ie desert
- de~ertul, pustiul
> [Iedijen]
- indigenu!, ba~tina~ul,
localnicul
I'indigene (m.
~i
f.)
la famine
> [lafamin]
- foametea
leNoir
- negro!, persoana
apartinand rasei negre
I'existence (f.)
> [IEgzist5s]
- existenta, viata
Cititi inca
Ie desert
> llOdEzeR]
- de~ertul, pushu!
leNoir
- negrul, persoana
apartinand rasei negre
la famine
- foametea
>
PO biju]
- bijuteria
l'ananas (m.)
- ananasul
I'existence (f.)
> [lEgListasJ
- existenia, viata
> llEIEfaJ
- elefantul
> [Iedijen]
- indigenul, ba~tina~ul,
localnicul
la banane
- banana
la reserve
(d'animaux)
- rezervalia
(de animale)
Ie lion
>[IOlioJ
-Ieul
l'ivoire (m.)
> r livLla:RJ
la girafe
- girafa
l'elephant (m.)
I'indigene (m.
~i
f.)
filde~ul
~i
- Clima aeestei
filde~,
Ba~tina~ii
~ri
> lmOn".-:EJ
la saison seche
>
oubher (quelqu'un,
quelque chose)
> luhiliE]
exploiter (quelqu'un,
quelque chose)
se sentir depayse, -e
- anotimpul plaios
> [sO
~:1tiR
dEpE1LEJ
- a se simti dezradaeinat,
(departe de tara)
-a
> [sek.l
seche
> fse~]
humide
>fUmidj
- umed,-a
sauvage
> [sovajJ
- salbatic,
-a
tropical, -e
> [tRoplkal]
- tropical,
-a
africain
>laffiike]
- african
africaine
> [aJRlkcnj
- africana
>llaiRik]
- Africa
~i
substantivele:
1'Afrique (f.)
l'Africain (m.)
l'Africaine (f.)
- africanul
> [laffiiken]
- africanca
~i
> La tropice nu
~l\j
va/ut
in n.:.r.cn a/ie','
anotll1lpul ,ecdos ,I
plolOs,
d(\mlluic~
11 faut proteger les elephants contre les trafiquants > Elerant!1 trcbuie protcptl llJ1polri\'a
d'ivoire.
~";lfilanlilor de tllde~.
La nature tropicale est aussi menacee par l'homme > PciS'lJul tropIcal e~tc JJ1lenlll!at ~i de catre
om. carc il cxploatcaza fara masura.
qui l'exploite sans Iimites.
Aimez-vous les bijoux faits par les indigenes,
Madame?
> Doamna.
>
\'~i plac
b'illreri j Ie facute de
Completati propoziliile in limba franeeza eu substantive Ie, adjectivele sau fonnele verbale
corespunzatoare:
De ce ii exploatati pe africani?
pre~ioasa.
Vom continua ~i in aceasta lectie sa ne ocupam de folosirea infinitivului. Multe dintre cazurile in
care apare infinitivul le-ati intalnit in exemplele din lectiile precedente.
Pentru a sistematiza cuno~tinlele despre folosirea infinitivului, va vom prezenta in recapitularea
acestei leqii toate cazurile in care el este folosit.
ingro~ate, ~i
retineti
E~ti
u~or
avant de
sans
faea
de invatat pe dinafam.
Din propoziliile de mai sus rezultii cli infinitivul este adesea precedat de prepoziliile:
pour
sa-~i
Traduceti in limba romana propozitiile urrnatoare in care veti intalni cateva din situatiile pe care vi
Ie-am prezentat deja:
l' ecris ton numcro de telephone dans
commencer un autre.
L'enfant est trop fatigue pour aller
apied.
sa mcarga
pCJos.
> Ea
Ie bus!
Man pere etait assez riche pour avoir
trois voitures.
ilL!
sa sHim
ma~mi.
Va reamintim ca, pe Iflnga infinitivul prezent ("l'infinitif present"), in limba franceza exista ~i
infinitivul treeut ("l'infinitifpasse"). lnfinitivul trecut apare adesea inso!it de prepozitia "apres" ~i
exprima
po~ta.
lata alte cateva exemple de folosire a infinitivului treeut ("I'infinitif passe"), in eare acesta este
preeedat de prepozitia "de". Retineti traducerea lor in limba roman1i:
Elle est tres contente d'etre venue.
argent.
ni~te
prieteni.
~i-au
pierdut toti
banii.
acela~i
subiect.
> Sunt
fO~lrtc
de~ertul
Ai putea sa-ti repari singur ma~ina in loe s-o repari - Tu pourrais reparer ta voiture toi-meme
la service.
au lieu de la >faire repare!" au garage.
jmi era intotdeauna friea sa calatorese eu avionuL
lata ~i ultimul exercitiu din aeeasta prima parte a lee~ei 24. E1 contine intregul vocabular din aeeasta
leetie ~i strueturile gramatieale noi. Traduceti in limba franeeza propozitiile care urmeaza:
Ma aflam in Africa in timpul anotimpului secetos. >
J"cl<li~
(it pa~te
un perico!. )
N-ai uitat nirnic?
Ace~ti anana~i ~i
tarile africane.
Ai locui In de~ert?
Nu, mi-ar fi frica sa traiesc departe de ceilalti.
de son existence.
SilllS
manger.
Africanii care au venit sa studieze in universitatea > Lc~ Africains qui sont venus pour dudler dans
noastra se simt dezradacinati (departe de tara).
notre universitc. se ~entcnl dcpayscs.
I,"\]
Ie !ian, la saisan
Il;]
I'indigene, africain
[tl J
o.ub!ier, Ie bijo.u
ILjJ
humide, humain
I LJ~\I
rf]
1\]
1/]
IJJ
! sJ
Is1
I k1
seme, mercl1er
se.l<, les tropiques, tropi.cal, afri.cain
LECTIA
24 - PARTEA A nOVA
,
dobandite pana
cuno~tintelor
Cititi eu voce tare textele de mai jos respectand intonatia ~i incercati sa Ie traduceti in limba roman a:
/'
./..........
I je faisais du tourisme. II
/"
...........
fronti~re
de man pays.
./
./
/"
/"
...........
/"
./'
/'
./...........
./'...........
/"
./
I nous avons
./'...........
/"...........
/'
...........
./
pr~ent~
II
/'"
nos passeports
./'
11 a aussi demand&!
/"
de douane,
./
...........
/"
...........
I cl nos visas. II
./
./'...........
cadeaox
.........
...........
Man dernier voyage I c'etait une excursion en Espagne I avec rna femme
./'
I j'ai pass~ la
./
AloTS
/"
./'
...........
.........
/"
I et on DOUS a laisst passer. I I II a encore faBu changer des devises. I I Apres avoir
./'./'
passt la (rontiere
/"
..........
Ie douanier
./'
-Votre passeport.
Ie voyageur
-Levoila. II
ledouanier
Ie voyageur
-Rien.
ledouanier
.........
./' .........
./'
.........
./'
/"
/"
/"
II
...........
/" ..........
./' / "
Qu'est~ que c'est?
././'
/'
...........
Ie voyageur
ledouanier
./'
/"
./'
II
...........
I Monsieur. II
""'"
/"
""'"
/"
/"
/"
/"
n'est--ce pas?
/"
-Oui,
II
""'" J I
I trois mois.
./
/"
/"
I Ill-bas? II
./
./
-J'ai travaillt comme infirmiere
./
./
...........
./
..........
II
-Dans la region,
./..........
././
..........
famine. II
./
..........
/"
./
/"./
...........
././
./
./
./
/"
./
.........
./
./
II
" II
I pas ""'trop.
./
./././
Regardc,
./
..........
I tu Ie supportais bien? II
./
II
/"
II
..........
Merei!
/"
/"
./..........
-J'ai du m'habituer
-Oh!
J'ai vu
/"
..........
II
..........
-Non,
..........
/"./
africain
./
..........
I et c'ttait merveilleux. II
-Oui,
II
II
pa~sion,
Ace~ti
la fronticre
Este treaba mea! (Asta rna prive~te numai pe mine!) > C'est man affaire personnelJe!
Vame~ul
tan
~auvages.
Acest trafieant a trecut in mod fraudulos (frontiera) > Ce trafiquant a passe en [mude
o mare cantitate de droguri.
unc grande quantile de drogue.
Trebuie sa j\ (0) ajutam sa-~i 5chimbe viata.
a f'lire.
Noir~
dans ce pays.
Nu pot trai tara sa
vad.
Completati propozitiile din acest llltim exercitiu ell cuvintele care lipsesc:
Doua kilograme de banane, va rog!
- >Les trafiquants>d'ivoiremenacent
> r existence >des elephants.
Nu ai uitat-o inca?
1a tropice.
Existenta animalelor salbatice este amenintata
(pusa in pericol) de c~itre om. (Omul pune in
pericol existenta animalelor salbatice).
- >Avant de pm1irpour>I'lspagne
j 'aurais besoin de quelques> renseignements.
Seriez~vous
de >natlOnalitc >brit<Hmiquc,
Monsieur?
RECAPITULAREA LECTIEI 24
24.1. in cursul acestei lectii ati intaInit expresiile:
menacer (I' existence)
la saison seche
- anonmpul ploios
se sentir depayse(e)
- a se simti dezradacinat,
-a (departe de tara)
24.2. Retineti ea adjectivul "tropical" (la feminin - "tropicale") l~i schimba fonna la masculin
plural- "tropicaux" (1a feminin plural- "tropicales").
24.3. in aceasta lectie am continuat sa ne ocupam de infinitivul prezent (Ul'infinitif present") care
se folose~te pentru a exprima 0 acFune simultana cu cea exprimata de verbul principalei. De
asemenea, v-am prezentat modul in care este folosit infinitivul dupa anumite prepozitii,
adjective sau in unele constructii. in toate aceste situatii actiunea exprimata de infinit.iv, cat
~i cea exprimata de verbul principalei sunt realizate de catre acela~i subiect, adica subordonata
~i principala au acela~i subiect.
Ie vais
1a Iettre.
Din acest exemplu reiese ca subiectul eare face actiunea In propozitia principala C1e vais")
este acela~j cu subiectul care face actiunea exprimata prin infinitiv ("envoyer").
a) putem folosi infinitivul dupa urmatoarele prepozitii sau locutiuni prepozitionale:
pour, avant de, sans:
pour manger.
- Trebuie
sansfumer.
sa gande~ti
inainte sa raspunzi.
ora
e) in construetiile:
avoir peur de + infinitiv
au lieu de + infinitiv
J'ai peor de me sentiI' depayse.
d) in expresiile:
facile (difficile)
pret(e)
a + infinitiv
a + infinitiv
Nous serons toujours prets a vous aider. - Vom fi intotdeauna gata sa vii. ajutam.
24.4. V-am reamintit cum se folose~te infinitivul trecut ("l'infinitifpasse") dupa prepozitia "apres":
Apres avoir fini mon travail je vais
a la promenade.
24.5. Infinitivul treeut se folose~te pentru a exprima 0 aqiune anterioara eelei exprimate de forma
personal a a verbului (din principala). De exemplu:
Je suis content d'etre arrive.
11 a
~i
acela~i
B.
A~
filde~.
de~ert.
C.
2. Tu passes toute 1a joumee ala maison; tu devrais a11er voir des amis.
3. Tu es riche, alers tu peux faire une excursion dans Ies tropiques.
> lbiRikti]
- africanul
l'Africaine (f.)
> [laiRikcn]
africain
> [afRikfJ
- africanca
-african
africaine
l'Afrique(f.)
> llaiRik]
a la demande (de... )
>
I'ananas(m.)
> [lan<JnaHlananas]
> l a dEklaRE]
la banane
la Belgique
>
> [atRikcn]
ra la dOmad dO]
lla bdjikJ
- africana
- Africa
- la cererea ... (cuiva)
- ananasul
- (a avea eeva) de dec1arat
- banana
- Belgia
Ie (la) Beige
> [helj]
- belgian, belgianea
beige
> Ihel.il
> [10biJu]
- belgian, -a
> lbRitanik]
> [10 bURn dO tahaJ
- bijuteria
- britanic, -a
- tutungeria; debitul de tutun
la carte d'identite
- buletinul de identitate
Ie citoyen
combien de fois?
declarer
- eetateanul
- de eate ori?
>
la demande
depayse, -e
>
Ie desert
>
la douane
Ie douanier
Ie doute
> [IOdllt]
- indoiala
sans doute
Ie droit
> [IOuR"a]
- taxele vamale
> [lElEtaJ
- e1efantul
l'Espagne
espagnol, -e
> [kspaii]
- Spania
etabh, -e
> [e~r"iiolJ
> [Etahli]
- spaniol, -a
- stabilit, -3
etablir
(etre) a la limite de ...
etre de nationalite...
- a fi de nationalitate ...
> [l1:gzislasJ
exploiter
> fEkspl\1alE]
> [feRuUtuRism]
> llafamin]
- existenta, viata
- a exploata
faire du tourisme
la famine
une fois
>
f dEkla[n~]
I dFreizE]
f lc dO\i7J
f EtahliRl
- a declara
- cererea
- dezriictacinat, -a (departe de tara)
- de~ertul, pustiul
- devizele; valuta forte;
moneda de schimb
- varna
vame~ul
la force
>[la foRs]
- [0rta, puterea
fouiller
> [fuiEJ
foumir
>[fuRniR]
- a fumiza, a da
la frontiere
la fraude
>[lafRod]
- frauda,
la girafe
>[lapRat]
- girafa
in~elatoria
la Grande-Bretagne
- Marea Britanie
humide
>[Umid)
- umed,-a
> [lidalitF:]
- identitatea
l'identit6 (f.)
~i
>[lcdIJen]
l'ivoire (m.)
>[liv"a:R]
la liberte
>[la libeRtE]
- libertatea
f.)
filde~ul
Ie lion
-leul
la limite
>[lalimit]
a la limite de
- la eapatul, la limita...
limiter
>[limitEJ
- a limita, a margini
-limitat, -a
limite,-e
>[IimitE]
menacer
>[mOr\asE]
la nationalite
>[la nasiollahlE]
- nationalitatea
leNoir
>[IOn"a:R]
I'objet (m.)
> [Iobje]
oblige, -e
> [oblljE]
- obligat(a), fortat(a)
oublier
>[uhlJiE]
- a uita
- pachetul
Ie paquet
>[IOpake]
passer la [rontiere
>lpasE aRod]
personnel, -elle
> [pcRsonclJ
- personal, -3
la quantite
>[Ia binlllE]
- cantitatea
Ie renseignement
>[10 Riisciimiij
la reserve (d'animaux)
>[la
Rl~zeR\'
danimo]
- informatia
- rezervatia (de animale)
la Russie
>[la RLJsi]
- Rusia
russe
>[RUs]
- rus,-a
sans doute
>[sadut]
sauvage
> [s()\'aJ]
- salbatic, -a
sec
>[sekJ
seehe
>[se~j
la Suisse
>fla sUis]
- Elvetia
suisse
> [sUis]
- elvetian,
Ie tabac
>[10 taha]
- tutunul
~3
Ie tourisme
>[IOtuRismJ
- turismul
Ie trafiquant
>[10 tRafika]
tropical, -e
>[IRopikal]
- tropical,
-a
LECTIA 25
~
PARTEA iNTAI
incepem lectia amintindu-va vocabularul prezentat in lectia 25 din cursul "Franceza pentru
incepatori".
1. I'infonnation
2. la nouvelle
3. la presse
4. I'indication
5. I'affaire
6. Ie cours
7. I'universite
8. Ie stage
9. l'atelier
10. la chance
11. Ie gout
12. Ie prix
13. Ie secret
filde~?
Sa stabilim (fixam) data plecarii tale pentru - Etablissons la dale de ton depart pOUf
stagiul de la universitatea din Roma!
>le stage a >1'umversltc de Rome.
Tu ai noroc!
rara indoiala
B.
A~
C.
D.
Ce voia el?
Nu primese pe nimeni.
- Je ne >re.;01s personne,
tres interessante.
Completati propozitiile care urmeaza eu substantivul, fonna verbala sau expresia corespunzatoare:
Nu mai am nevoie de serviciile acestui
atelier.
El nu
cunoa~te
pe nimeni aici.
iube~te
nimeni.
> [lotR]
> [lEkspEnas]
>[10 mEtiE]
la profession
l'informatique (f.)
> (lefoRmatik]
la retraite
la pension
la situation
I'assuranee-vie (f.)
I' annonee (f.)
Ie dipl6me
Ie boulot
Ie paste
> [10bulo]
Cititi inca
ordine:
- oferta
- experienta
- meseria, profesiunea,
oeupatia
- profesiunea, cariera,
meseria, ocupatia
- informatica; ~tiin~a
informaticii
- retragerea, replierea;
refugiul; pensia
- pensiunea; pensionul;
pensia
- situatia; pozitia,
amplasarea; atitudinea
- asigurarea de viata
- anuntul, in~tiintarea;
vestirea
- diploma
- serviciul, munea, treaba
- postul, serviciul; slujba,
funqia
la situation
I'offre (f.)
I'assurance-vie (f.)
Ie poste
> [lofR]
> [lasURas vi]
>[lOpostj
> [lEkspErias]
>1I0bulo]
> [lOmEtiE]
Ie diplome
la retraite
la profession
I'annonce (f.)
> [hmos]
la pension
I'informatique (f.)
> [IefoRmatik]
sjtua~ia; pozitia,
amplasarea; atitudinea
oferta
asigurarea de viata
postul, servieiul; slujba,
funqia
experienta
servlciul, munea, treaba
meseria, profesiunea,
ocupatia
diploma
rctragerea, replierea;
refugiul; pensia
profesiunea, cariera,
meseria, ocupatia
anuntul, jn~tiintarea;
vestirea
pensiunea; pensionul;
pensia
informatica; ~tiinta
informaticii
Substantivele noi sunt introduse in propozitiile de maijos. Cititi-le cu voce tare ~i retineti traducerea
lor in Iimba romana:
Je vous presente une offre d'emploi
interesanta.
informaticianul sa aiba
professionnelle.
profesionala.
anumita experient-ii
ii
Iipse~te.
a la retraite?
- De cati ani
e~ti
ie~it
la pensie7)
Vous n'avez pas droit it une pension parce que
ca nu ati
- Imi doresc
- Aveti
o ofert~ de lucro.
Ia~i.
din
~i
diploma, domnule?
a tout prix.
expresii (verbale
la~i.
a trouver un boulot.
~i
nominate):
> [makE]
> [dEziRE]
- a dori, a vrea
quelqu'un)
desirer
a (quelqu'un)
etre a la retraite
- a fi la pensie; a fi pensionar
>[optOniR]
- a obtine (diploma)
Ie diplome de (biologiste)
>[10 diplomdOj
- diploma de (biolog)
>[ IE ptitzanos]
- mica publicitate
>[gaRdE]
a tout prix
>[a lu pRi)
- cu Ofice pret
Verbul obtenir se conjuga in acela~i mod ca verbul venir. La timpurile compuse verbul obtenir se
conjuga eu auxiliarul avoir.
in propozitiile anterioare
materiel, -elle
>[matERiel]
- material, -a
professionnel, -eUe
- profesional,
dipl6me, -e
>[diplomE]
- eu diploma; lieentiat, -3
~i
-a
Ie (la) joumaliste
>[10 juRnalist]
- ziaristul, ziarista
Ie (ta) biologiste
>[10 bioloJist]
- biologul, bioloaga
I'infonnaticien (m.)
>[ lefoR.I11atisie]
- informaticianul
l'informaticienne (f.)
- informaticiana
pubhcltate.
diploma.
informatician.
materialil
~c
va imhullatilli.
> Suntem
a tout prix.
> Dorea
Cll
Et rnaintenant, au boulot!
~i
ohi~nui!i CLI
Doamna, aveti
profesionalii?
mare experienta
De cand ai
asigurare de viatli?
Este
- Tu me >manques.
Cand
i~i
Sa trecem acum la noile probleme gramaticale. Cititi propoziliile care urmeaza, fiind atenti la formele
verbale sense eu caractere ingro~ate. De asemenea, retineti traducerea in limba romana a acestor
propozitii:
VOllS.
- Ei vor sa se pensioneze.
a la retraite.
in propozitiile de mai sus ati putut observa ca am folosit verbele "vouloir" ~i "desirer".
Ali putut remarca, de asemenea, ca in exemplele pe care Ie-am folosit, prima propozitie este formata
eu ajulorul infinitivului. ~titi deja din lectiile precedente ea, in limba franceza, folosim infinitivul
atunei ciind subiectul propozitiei principale este acela~i eu subiectul propozitiei subordonate. De
exemplu:
Je veux etre Ie premier.
in exemplele anterioare am folosit verbul auxiliar "etre" la timpul prezent al acestui nou mod.
>[kO nu s"ajo]
que tu sois
>[kO tU s"a]
>[kO vu sUajE]
qu'il soit
>[kil s"a]
qu'ils soient
>[kil sUa]
qu'eUe soit
qu'eUes soient
Verbulla "subjonctijpresent" este intotdeauna precedat de particula "que" ("ca ", "ca sa").
jn exemplele pe care vi Ie-am oferit modul "subjoncrijpresent" este folosit pentru a exprima 0
do rinrii, 0 urare sau 0 voinfii. Modul "subjonctijpresent" este tradus in limba romona prin conjuncti",
prezent.
Pentru a invata noul mod ("subjonctifpresent"), traduce~i in Iimba ramana urmatoarele propozitii:
II veut etre un biologiste celebre.
a 10 heuces du
i~i
a nous aider.
VOllS
> Vrei
intrcprindcre.
~;l
Cu ajutorul exercitiului unnator yeti continua sa va insu~iti fonnele verbului "etre" 1a "subjonctif
present". Completa~i propozitiile care unneaza cu fonna corespunzatoare a verbului la "subjonctif
present":
De ce doriti ea eu sa rna pensionez deja?
Vrei
La
star~itul
prezentat
primei paTti a acestei lectii, va propunem un exercitiu care contine intregul material
Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:
paoa acum.
A~
~omajului.
~tiu
ea Pierre avea 0
asigurare de viata.
Nu ~tiu ce ii lipse~te.
Va va fi greu sa gasiti
a trouver un boulot
scurta recapitulare.
lata numarul
nostru.
a~leapta 0
B.
C.
suta al ziarului
Cititi cu voce tare propozi1iile urmatoare in care am introdus cuvintele noi ~i fitt atenti la traducerea
lor in limba romanii:
~
e~c
ca
in caricra?
Retine1i:
de laboratoire
- de lahorator
subir un echec
- a avea un
devorer
> [dEvoRE]
- adevora
a l'epoque
> [a LEpok]
beneticier de...
manquer Ie but
> [makEIObUtj
e~c
Continuati sa va
insu~i!i
> EJ
a la liberte.
manca
(0
a I'epoque de Napoleon.
>
13
A~
~coala.
a I'ecole.
II faut que vous ayez un peu
d'ambiti~n.
- Trebuie ea ei sa aiba
mai buna.
situatie rnateriala
,~
subjonctif(pre~ent):
que j'aie
>LkOje]
que tu aies
>lkOtUe]
que
> l kO vuzeiE 1
qu'il ait
>Lkile)
qu'ils aient
> [kilze]
qu'elle ait
> [kel c]
qu'elles aient
> [kelze]
14
VOllS
ayez
Exersati noile cuno~tinte completand propozitiile care urmeaza eu formele corespunzatoare ale
verbului avoir la subjonctifpresent (conjunctiv prezent):
Trebuie sa ai de lucru.
- II faut >que
VOllS
in ultimul exerciliu al aeestei lectii am introdus toate cuno~tintele noi (vocabular ~i gramatica).
Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:
Trebuie sa ai
asigurare de viata.
a~surance-vle.
nos
intcn~ls.
informaticiells.
\
Trebuie sa am un serviciu.
Ill:
posle de directeur.
in incheierea leetiei, ea de obicei, va propunem un exereitiu de pronuntie. Cititi eu voce tare cuvintele
urrnatoare in care se repeta acela~i sunet:
(a]
(0]
[c]
- l'inforrnaticil:D., Ie
[c]
[E]
[OJ
- la retraite, obt.enir
(u]
- Ie bllUlot,
(lJ]
("a]
lp]
[z]
[JJ
- Ie biologiste, Ie joumaliste
[k]
l~]
s~dicat
I'experien~e,
benefi"ier
l vJ
16
RECAPITULAREA LECTIEI 25
25.1. in cursul acestei leqii ati intalnit urmatoarele construetii ~i expresii:
etre ala retraite
- a fi la pensie; a fi pensional
- a avea
nu-~i
manquer Ie but
- a rata linta, a
atinge scopul
subir un eehee
- a avea un
beneficier de ...
e~ec
- mica publicitate
a tout prix
a I'epoque
- cu orice pre!
25.2. in aeeasta leqie ati aflat, de asemenea, cum se formeaza prezentul modului subjonctif suhjollctif prlsent. Acest mod se folose~te in mai multe situatii, pe care Ie yeti invaia eu
limpul. in exemplele pe care vi Ie-am prezentat, subjonetifpresent a fost folosit in propozitii
subordonate, fiind cerut de verbe carc exprima un sentiment, 0 dorinta sau 0 vointa; de
exemplu:
Je veux que tu sois heureux.
ayODs
une
0 ma~ina
~I
heureux.
acela~i
17
subiect, verbul
Subjonctifpresent se folose~te obligatoriu dupa expresia verbala impersonal a il faut que "trebuie ea sa (sa) ... ":
II faut que nous soyons chez lui
a 5 heures.
Verbul exprimat la subjontifpresent este introdus de conjunctia que (ca sa, sa):
Pana acum am conjugat la subjonctif present verbele auxiliare avoir lii etre. Acestea sunt
verbe neregulate, de aceea conjugarea lor la subjonctifpresent va fi neregulata.
lata cum se conjuga aceste verbe Ia subjonctifpresent:
ttre
que je sois
- sa fiu
que tu sois
- sa fii
qu'il soit
- sa fie
qu'elle soit
- sa fie
- safim
- sa fiti
qu'i1s soient
> [kil
- sa fie
qu'elles soient
- sa fie
que j'aie
> [kOjE]
- sa am
que tu aies
> [kOtU E]
- sa ai
qu'il ait
>[kiIE]
- sa aiba
qu'elle ait
>[kEl Ej
- sa aiba
- saavem
- sa aveti
qu'ils aient
>[kilzE]
- sa aiba
qu'elles aient
> [kElzE]
- sa aiba
sUa]
Avoir
18
B.
C.
Tradueeti urmatoarele
propozi~ii
in limba roma-na:
1.
2.
Qu'est-ce que les syndicats ont fait pour proteger les interets des ouvriers?
3.
II faut que vous ayez plus d'ambition dans votre vie professionnelle.
4.
5.
1.
De ce ai avut un
2.
A~
3.
4.
5.
E~ti
I.
II faut
2.
3.
4.
5.
Je desire que
VOllS .......
biologiste.
journaJiste.
19
LECTIA 26
PARTEA INTAI
Pentt-u inceput, sa recapituHim materialul invatat in lectia 26 din cursul "Franeeza pentru ineepa.tori".
A
2. I' entreprise
3. I' administration
4.1'emploi
5.l'employe
6. l'ouvrier
7. Ie technicien
8. l'artisan
9. Ie fonctionnaire
10. I'agriculteur
13. Ie chOmage
11. Ie salaire
12. I'augmentation
14. Ie chomeur
Vreau ea tu sa fii (sa devii) inalt functionar. - Ie veux que tu sois un haut >fonctionnaire.
Cand vei fi promovat, vei primi
marire de salariu.
B.
~i 0
lipse~te:
Cu ce va ocupati de obicei?
(Ce profesie aveti?)
La inceputullunii va fi
de preturi.
mare
cre~tere
20
Ca functionara la banca mi-a fost destul de - Mes debuts >d'employee ala banque etaient
greu la inceput.
assez>durs.
C.
Nu ai gasit servieiu?
Nu mai
e~ti
in ~omaj?
ofen a de munca.
D.
~i-a
luat-o.
- VOllS
atout
21
ell
la politique
>[13 politikj
- politica
Ie regime
>[10 rEjim]
- regimul (politic);
organizarea (politica)
Ie pouvoir
>[10 puv"aR]
- puterea; autoritatea
Ie chef
>[10~Et]
Ie gouvemement
>[10 guveRnOma]
- guvemul; guvemarea,
conducerea
~eful, conducatorul,
capetenia; capul,
comandantul
Ie president
>[10 pREzida]
- pre$edintele
l'Etat(m.)
>[lEta]
- statuI
Ie premier
ministre
>[JOpROmiE
ministR]
- primul-ministru,
premierul
la loi
>[ la l U a]
>[ lezEleksio J
- alegerile
Ie suffrage
>flO sUfRaJ]
- sufragiu, vot
Ie parti
>[IOpaIUi]
- partidul
- poporul
Ie peuple
>[IOpOpl]
Ie principe
>[10 pResip]
le candidat
>[10 kiidida]
- candidatul
>[ lezEleksio]
- alegerile
la politique
>[1'1 politikJ
- politica
Ie peuple
>[IOpOpl]
- poporul
Ie regime
>[IOrEjim]
- regimul (politic);
organizarea (politica)
Ie president
>[10 pREzidii]
Ie principe
>[ 10 pResip1
pre~edjntele
Ie suffrage
>[10 ~UfRajJ
- sufragiu, vot
Ie gouvemement
>[10 guveRnOmaJ
- guvemul; guvemarea,
conducerea
la loi
>[Ia lU a]
Ie premier
minislre
>[IOpROmiE
ministR]
- primul-ministru,
premierul
Ie pouvoir
>[10 puvua:R]
- pulerea; autoritatea
Ie parti
>[lOpaRti]
- partidul
l'Etat(m,)
>(IEta]
- statui
Ie candidat
>[10 kadida]
- candidatul
Ie chef
>[IO$Ef]
22
Sii introducem cuvintele noi in propozitii. Cititi cu voce tare propoziliile care urmeaza
traducerea Jor in limba ramana:
Je ne m'interesse pas
a la politique.
~i
retineti
Pre~edintele
Pre~edintele
~eful
a la majorite.
~i
pre~edintele.
Pre~edintele Republicii Franceze este ales
pentro ~apte ani prin vat (sufragiu) universal.
(Ie regime)
politique
> [politikJ
- (regimul)
politic
(Ie pouvoir)
legislatif
- (puterea)
legislativa
executif
> [cgzEkUtif]
executiva
judiciaire
> LIUlhsieRJ
judeciitoreasca
(Ie suffrage)
universel
> [UniveRsel]
- (votul)
universal
(les elections)
partielles
> LpaRsiclj
- (alegerile)
partiale (locale)
23
Ie parti de gauche
la gauche
>tgo~]
la droite
>[dR"at]
Ie centre
>[10 sMR]
(a) 1a majorite
s'interessera
(+ substan1it)
> [setERcsE a]
partager (avec)
nommer
>[nomE]
appartenir 3...
>[apaRtOniR a]
- a apartine (cuiva)
> [\lotE]
- a vota (0 lege)
voter pour
(contre)
>[votEpuR]
elire
> [EliR]
venir au pouvoir
> [vOniR
puvuaRJ
Verbul partager se eonjuga la fel ca verbul manger, appartenir ca vellir, elire ca lire. Celelalte verhe
sunt verbe regulate de grupa I.
Retineti, de asemenea:
Ie Parlement
- Parlamentul
la Republique Fran.;aise
- Republica Franceza
Urmatoarele exercitii va vor ajuta sa retineti mai u~or vocabularul pc care vi I-am prezentat.
Traduceti in limba romflna propozitiile care urmeaza:
A quoi t'interesses-tu?
> Ce te intcreseaza?
>
~c-am
~eful
statului.
il y a deux ans.
Mon ami et moi, nous partageons la meme
chambre.
multa lireme.
24
>
a voter au Parlement.
nume~te)
Verificati daca v-ati jnsu~il corect vocabularul prezental in aceasta lectie rezolvand exercitiul unnator.
Completati eu un cuvant corespunzator urmatoarele propozitii in limba franceza ~i cititi-Ie apoi eu
voce tare:
Trebuie sa alegem pe unul dintre
eei trei candidati pentru Parlament.
Te intereseaza alegerile?
25
Pre~edintele
pentru
Trebuie ea
~eful
>pOUVOlf
prochaine.
ingro~ate.
Retineti, de
ses enfants.
- EI trebuie
copiii sai.
VOUS
26
sa-~i
de~i
ea
Din exemplele pe care tocmai vi le-am prezentat rezulta ea modul eonjunctiv - subjonctif- este
folosit in limba franceza dupa:
il faut que
pour que
- pentru ea sa, ca sa
bien que
avant que
de~i,
eu toate ca
in lectia precedenta ati intalnit verbele avoir ~i bre conjugate la subjonctif (present). in exemplele
anterioare am conjugat la modul subjonctif (present) verbe regulate (din grupele I ~i II). Regula
generala de formare a modului subjonctif este:
-e
-ions
-es
-iez
-e
-ent
subjonctif (present)
ils parl/ent
DOUS
parI/ons
queje parle.
que
ils finiss/ent
DOUS
finisslons
que je finisse
ils
re~oiv/ent
ils vienn/ent
re~oive.
nous reeev/oDS
que je
nous ven/ons
que je vienn.e
DOUS
partions.
in partea destinata reeapitularii aeestei leetii va yom prezenta exemple de conjugare completa a unor
verbe care unneaza aceasta regula.
lata alte cateva exemple de folosire a modului subjonctlj (present). Cititi cu voce tare propozitiile
care urmeaza ~i traduceF-le apoi in limba ramana, folosind, desigur, ca de obicei, filtrul ro~u:
II faut que nous parhons frantrais.
> 'T'rebuic
> TrcbUlc sa
27
s~\
vorbim fran!ULe~te.
vorbe~ti ell
mama.
palla
> A$lepta\i
A~teapta
sa se sTar~easca cu bine.
De~i
- n faut
que je
Monsieur.
VOllS
Treeem acum la ultimul exerci~iu din aceasla prima parte a leqiei 26. Rezolvandu-I. puteti veriflca
In ce masurii v-a!i insu~it vocabularul nou ~i regulile de folosire a modului subjoncrif (prbent).
Traduceti In Iimba franceza:
Trebuie sa te intereseze politica.
A~teptati sa
se schunbe regimul ~i
sa venim noi 13 putcre!
que
28
nOlls
venions au pouvoir!
a ce poste?
Pre~edintele are
~efului
toate drepturile
statului.
in incheiere, ca de obicei, un exercitiu fonetic. Cititi eu voce tare cuvintele unnatoare in care se
repeta acelea~i sunete:
l5J
[e]
IIiJ
[cJ
[ Uj
["a]
[7]
[j]
l k]
(s]
universeJ, judieiaire
29
LECTIA 26
in aceasta parte a lec!iei noastre recapitulam intregul material prezentat In acest caiet de curs (lexic
~i gramatica). Exercitiile pe care vi Ie propunem spre rezolvare va vor ajuta sa va verificali cuno~tintele
dobandite ~i sa observati eventualele lacune eXlstente. Daca ve!i consta1a ca nu v-ati insu~it Inca
intregul material, veti putea reveni la acele par~i din caiet pe care nu Ie sHipaniti foarte bine ~i Ie
puteti recapituIa.
Cititi cu voce tare textele care urmeaZ3
~i
Lc Parlemcnt
./'
./'..........
./',/
Lc Parlemcnl vole Ics lois pour Ie pays. 1111 donne scs opinions sur Ie travail du
..........
..........
gOllvernemenl,
./'
./'
./'./'
..........
..........
.,/
On dit que Ie gouverncmcnt cst responsablc devant Ie Parlement, , i! est obligt de partir si
/
,/
.,/
celui--ci monlee,
I en votant contre lui ala majorile, I qu'il n'est pas d'accord avec sa
...........
politiquc.
II
Lc Gouverncmcnt
.,/..........
II
,/
II
/..........
.,/
Le chef du gouvcrnement
II
Ensultc
..........
.,/
.,/..........
I peut
..........
'-.
de la Republiq ue.
.,/
..........
.,/
11 repres~nle Ie gouvernement.
II
,/
II Ya des choses I qu'il cst Ie seu! I apouvoir faire: I C'CSl lui, I par cxemplc, I qui presentc lcs
..........
.,/
.,/
projels de loi au Parlement. , I Son devoir I est aussi de proteger les interets du pays I dans
.,/
..........
II
30
Le President de la Republique
/'"
./
./...........
...........
/"'..........
./
I est Ie premier des Franc;ais: I it est Ie chef
/'"
/'"
/'"
de l'Etat.
I iI repr~ente la France. II
./...........
/'"
/"'...........
./...........
./
I I II habite I et travaille AParis, I au palais de I'Elysee J I. Le president a tous les
sept aDs.
/"'..........
droits du chef de l'Etat.
./
I J II repr~nte
./
/'"
./
...........
II
/'"
......................
...........
-oui,
/'"
/'"
II
/'"
/'"
...........
/'"
/"'
-Dans un laboratoire.
...........
II
-Oui.
/'"
/'"
Tu es dipl~mte en biologic,
././
I n'est-ce pas? II
/"'
-...........
..........
-Q.li.
/'"
-Alors.
..........
I bonne chance! I I
./
-Bonjour,
/'"
-M~rci,
/"'...........
I Madame Grl'nier. II
/'"
/'"
Comment allez-vous?
II
/"'./
...........
situation.
/'"
..........
/'"
...........
II
..........
-Je Ie comprends.
/'"
/'"
...........
II
31
/'"
J'ai eu un accident
I et je
./............
.........
./
./
.,/
I j'ai voulu a tout prix garder man poste. I I Mais que taire, I c'est l'age... I I Et en plus
-Mol,
..........
II
..........
-Cui.
II
VallS avezraison.
.........
.........
I I Le travail me manque... II
../.........
............
I non. II
-A moi,
.........
,/'
.,/..........,/
au cinema?
../
../
II
./
./
-Je dirais:
.........
/"'
Au contraire.
..........
/'
../
..........
-Mes parents desirem que je sois ministre...
./
II
.........
../
../
../
II
..........
./'
/'..........
-Je vois que I'arnbition ne te manque pas.
./'
..........
-Pas maintenant!
II
II
/'
..........
/'
/'
.........../
-Au contraire.
.........
/'
Monsieur Ie Minisue!
II
Cunoa~teti
Poporul
~i-a
ales
pre~edintele.
tOllS
pour Ie candidat
~eful
care
Walege mini~trii.
Majoritatea ar vrea ca
sa nu se mai certe.
Am vrea sa ne
mini~trii
imparta~iti bucuria.
A~teptati
Acestui ministro ii
lipse~te
experienta.
a la rctraite
Completati propozitiile in limba franceza eu acele cuvinte sau expresii care lipsesc. Nu uitati sa cititi
eu voce tare propozitiile dupa rezolvarea acestui ultim exercitiu:
Nu inteleg de ee nu am dreptulla pensie?
aceea~i
A~
~eful
statului.
RECAPITULAREA LECTIEI 26
26. t. Vi amintim cateva structuri lexieale aflate in stninsa Jegatura cu subiectul leqiei noastre:
26.2.
Ie pouvoir 1egislatif
- puterea legislativa
Ie pouvoir executif
- puterea exeeutiva
Ie pouvoir judiciaire
- puterea judecatoreasca.
Ie parti de gauche
la gauche
la droite
Ie centre
- partidul de centru
voter la loi
- a vota legea
venir au pouvoir
In cursul aeestei leqii, ea~i in leetia precedenta, ne-am ocupat de modul subjonctifla timpul
prezent - subjonctif present. Veti folosi acest mod dupa urmatoarele expresii verbale ,i
locutiuni eonjunqionale:
il faut que (a se vedea recapitularea Jectiei 25) - trebuie ca sa.. " trebuie sa...
pour que
bien que
avant que
jusqu'a ce que
de~i ... ,
eu toate ca...
Ati aflat, de asemenea, care este regula generala de fonnare a modului subjonctif (present).
Majoritatea verbelor se e~njuga. unnand aceastii regula. ExcePtie fae verbele auxiliare (avoir
~i etre), a caror conjugare la subjonctif present ati intalnito in leqiile precedente. ~i alte
verbe despre care vorn vorbi in lectiile urma.toare.
lata regula generalS. de fonnare a modului subjonctifpresent:
Formam modul subjonctif (present) pentru persoanele 1, 11, III singular ~i pentru persoana a
Ill-a plural adaugand radicalului de indicativ prezent (indicatif present) persoana a Ill-a
plural terminatiile: -e, -es, -e ~i -ent. Pentru persoanele I ~l II plural vom adauga terminatiile:
-ions, iez la radicalul de indicativ (present) persoana I plural.
Tenninatiile de subjonctifpresent sunt:
-e
-ions
es
-iez
-ent
Grupal
Grupa a II-a
parler
II faut
finir
queje
parle
que tu
queje
finisse
paries
quetu
finisses
qu'il
parle
qu'il
finisse
qu'eUe
parle
qu'eUe
finisse
que nous
parlions
que nous
finissions
que
parliez
que vous
finissiez
qu'ils
parlent
qu'ils
finissent
qu'elles
parlent
qu'elles
finissent
VOllS
II faut
connaitre
que je
re~oive
que tu
queje
connaisse
re~oive!l
que tu
connaisses
qu'il
re~oive
qu'il
connaisse
qu'elle
que nous
rer;oive
recevions
qu'eUe
que nous
connaisse
connaissions
que
receviez
que vous
connaissiez
qu'ils
rec;oivent
qu'ils
connaissent
qu'elles
rel10ivent
qu'elles
connaissent
VOllS
I1faut
36
B.
C.
I.
1.
3.
4.
5.
Le president de la Republique
6.
Fran~aise
1.
De~i
3.
4.
5.
Pre~edinte1e
6.
este
~eful
statului.
2.
3.
4.
II faut que tu
5.
37
(etre), (venir)
a I'epoque
>[a lEpok]
I'Etat(m.)
>[IEta]
- statui
~eful
l'etat (m.)
>[1ta]
- starea, conditia
>[ctR a la ROtRct]
- a fi la pensie; a fi pensionar
executif
> [egzEkUtif]
- executiv
statului
I'experience (f.)
> [lekspErias]
- experienta
>(gaRdE]
la gauche
Ie gouvemement
- guvemul; guvemarea,
conducerea
>[ilfokO]
1'informaticien (m.)
> LlefoRmatlsie]
- informaticianul
I'informaticienne (f.)
> [lefoRmatisien]
- infonnaticiana
~tiinta
I'informatique (f.)
> [lefoRmatik]
- informatica;
s' interesser a
> [setEREsE a]
Ie (la) joumaliste
- ziaristul, ziarista
judiciaire
> [jUdisieR]
- judecatoresc, judecatoreasca
jusqu'a ce que
(+subjonctit)
- pana cand,
Ie laboratoire
- laboratorul
de laboratoire
- de laborator
legislatif
> L1Ejislatif]
- legislativ, -3
la loi
>Lla l"a]
la majorite
>[la majoRitE]
a la majorite
> [makE]
manquer Ie but
- a rata tinta, a
informaticii
paoa ce
nu-~i
atinge scopul
materiel, -elle
> [matERiel]
- material, -3
Ie metier
>[lOmEtiE]
Ie ministre
>[lOministR]
- ministrul
Napoleon
> [napoIEo]
- Napoleon
nommer
>LnomE]
obtenir
> [optOniRj
roffre (f.)
> [1ofR]
- oferta
Ie palais de l'Elysee
- palatul Elysee
Ie Parlement
>[IOpaR10ma]
- Parlamentul
partager (avec)
>[paRtajE avekj
Ie parti
>[10paRti]
- partidul
la pension
>[lapasio]
>[le ptitzanos]
- mica publicitate
Ie peuple
>[10pOpl]
- poporul
la poJitique
>[la politik]
- politica
politique
>[politik]
- politic, -a
Ie poste
>[IOpost]
>[puR kO]
- pentru ca sa, ca sa
Ie pouvoir
>[10 puvUaR]
- puterea; autoritatea
Ie premier ministre
- primul-ministru, premierul
pre~edintele
Ie president
>[10 pREzida]
Ie principe
la profession
professionnel, -eUe
> [pRofEsionel]
- profesional, -a
la promotion
>[la pRomosio]
- promovarea, avansarea
(in funqie); promotia
Ie regime
>[IOrEjim]
1a Rpublique
Fran~aise
- Republica Franceza
Ie resultat
>[10 REzUltaj
- rezultatul, consecinta
1a retraite
la situation
subir un echec
- a avea un e~ec
Ie suffrage
- sufragiu, vot
Ie syndicat
> [ 10 sedikaJ
- sindicatul
>[a tu pRi]
- eu orice pret
universel, -die
>[ UniveRse!)
- universal, -3
>[vOII<: puR)
>[VOII<: la lU a]
- a vota (legea)
venir au pouvoir
>[ vOniR
puvuaRJ
40
LECTIA 27
PARTEA INTAI
I. Ie corps
2. Ie tronc
3. Ie membre
4. Ie dos
5. la poitrine
6. Ie visage
7. Ie cheveu
8. Ie front
9. les yeux
13. la dent
B.
10. l'oreiUe
11. Ie nez
12. la bouche
14. Ie cou
Nu deschide gura!
fa sport.
Sa facem 0 scum recapitulare a adjectivelor invatate in lectia 27 din cursul "Franceza pentru
incepatori". Completati propozitiile care urmeaza cu un adjecliv corespunzator:
in aeeste conditii existenta umana
este pusa in pericol (arnenintata).
albe~te
C.
D.
le~i
- Tu sors >dejil?
deja (in
ora~)?
> [lEkonomi]
- economia
Ie systeme
> lJOsistcm]
- sistemul, modul de
organizare
Ia greve
- greva
l'industrie (f.)
> [ledUstRi]
- industria
la baisse
- scaderea, descre~terea;
slabirea, diminuarea
~aRbo)
- carbunele
Ie charbon
> [10
Ie progres
- progresul; dezvoltarea,
cre~terea; inaintarea
la concurrence
>
Lla kokURas]
- concurenta, intrecerea,
competitia
la crise
Ie niveau
> [IOnivo]
- nivelul
Ie Tiers-Monde
> LI0tieRm6dJ
Ie salari6
- salariatul
Ie developpement
- dezvoltarea, desfa~urarea
Pentru a retine mai u~or noul vocabular, recititi cu voce tare cuvintele de
_ mai sus, a~ezate intr-o alta ordine:
- concurenta, intrecerea,
competitia
la concurrence
> [lakokURas]
Ie salarie
- salariatul
I'economie (f.)
> llEkonomiJ
- economia
Ie developpement
> LIOdEvlopma]
- dezvoltarea, desra~urarea
Ie progres
- progresul; dezvoltarea,
cre~terea; inaintarea
Ie systeme
> [IOsistcm]
- sistemul, modul de
organizare
Ie niveau
- nivelul
la baisse
- scaderea, descre~terea;
slabirea, diminuarea
la crise
Ie Tiers-Monde
la greve
> [lagRev]
- greva
Ie charbon
- carbunele
l'industrie (f.)
> [ledUsIRi]
- industria
Cititi cu voce tare propozitiile in limba franceza in care am folosit cuvintele Doi ~i retineti traducerea
lor in limba romanit
~i
~tiintific
se mettTe en greve
faire la greve
- a face grev3
contr6ler
> [k6tRoIE]
- a controla, a verifica;
a supraveghea
refuser
> [ROil_hE]
- a refuza, a nu fi de acord,
a respinge
accepter
> [aksEptE}
produire
> [pRodUiR]
causer
> lkozE]
financier
> [finasiE]
- financiar
financiere
> [finasleR]
- financiara
cconomique
> LEkonomik]
- economic, economica
scientifique
> [siatifik]
davantage
> [davaraj]
~tiintific. ~tiintifica
Verbul "subvenir" se conjuga la fel ca verbul "venir", dar, la timpurile compuse, folose~te verbul
auxiliar "avoir".
Verbul "produire" se conjuga la fel ca verbul "conduire".
Celelalte verbe pe care le-ati intalnit in propoziliile precedente sunt verbe regulate de grupa I.
Traduceti in limba romana urmatoarele propozitii pentru a retine mai bine vocabularul aeestei 1eclii:
i~i
dore~te,
Ferez-vous la greve?
Si les patrons refusaient I'augmentation de
salaire, nous nous mettrions en greve.
salariilor, am
declall~a
cre~terea (marirea)
greva.
Completati propozitiile care unneaza eu cuvantul, expresia sau fonna verbala corespunzatoare:
in meseria mea, rna tern de concurenta.
~maj.
declan~at
deja a la maison.
a~a
de repede acasa.
sach~
pas la verite.
- Sunt fericita ea
~titi
totul.
Expresiile etre content, etre triste, etre desolt, etre heureux cer folosirea
modului subjonetiv.
Vii prezentdm ;n continuare formele de "subjonctif present" ale acestor verbe, la persoanele I
fi plural) fi a llI-a plural. Tindnd cont de aceste forme, veli putea conjuga cu u~urin!ii
celelalte persoane, dot jUnd cii aceste verbe au, la "subjonctif present ", acelea.yi terminal;; ca #
verbele regulate pe care Ie-ali intd/nit in exemplele lIoastre anterioare: -e, -es, -e, -ions, -iez, -ent.
(~ingular
que j 'aille
> [kOjai)
Caire
quejefasse
pouvoir
que je puisse
queje sache
que je veuille
>[kOjOvOi]
aller
qu 'ils ail/ent
> [kilzaiJ
qu 'Us fassent
>[kil pUis]
vouloir
qu 'ils sachent
qu'ils veuillent
>[kil vOi]
Va vom prezenta conjugarea completa a acestor verbe in partea destinata recapitularii acestei lectii.Va
reamintim ea verbele "avoir" {ii "etre" nu au niei ele 0 conjugare regulata la "subjonctif (present)".
Pentru a invata sa folositi modul "subjonctif present" traduceti in limba romana propozitiile din
exercitiul care urmeaza:
Le directeur de cette entreprise est content
que les salaries veuillent tinir la greve.
- Suntem
nostru.
tri~ti
A~teapta sa-mi
fac tema!
vo~tri.
~i
ca
~vant
cpoquc de cnse.
salariatii sa va accepte
Domnule, pentru
ca director, trebuie sa fie multumiti de
condiliile lor finaneiare.
davantagc.
> II
I. droit
5. gauche
9. entre
3.
2. droite
6.
a gauche
a droite
4. tout droit
7. en haut
8. en bas
a la maison.
Sunt sus!
- l' ai mal
B.
~i
~i
a la jambe >gauehe.
patru.
- II faut que
Dore~te
sa ramanem la el
pima dimineavi.
~tii
nous dirigions
a gauche.
>pas~iez
nous voir
~i
- economiile, banii
economisiti
la d6pense
- cheltuiala; camara
(pentru provizii)
Ie revenu
>[10ROvOnU]
- venitul
la facture
>[lafakILIR]
- factura
I'echeance (f.)
>[lE~Ei~]
- scadenta, tennenul
(de plata)
Ie compte
>[IOkot]
Ie sou
>[10suJ
>[lesu]
- banii,
la caisse d'epargne
l'interet (m.)
> [IHERej
- interesul, folosul,
avantajul; dohanda
marunti~ul
l'imp6t (m.)
> (lepo]
- impozitul
Ie profit
>[10pRofi]
la faillite
- falimentul; lichidarea;
e~ecul
Cll
la caisse d'epargne
la facture
- factura
Ie profit
> [lOpRofi]
> [IEzEkonomi]
- econorniile, banii
econornisiti
> [lesuJ
- banii,
> [letERe]
- interesul, folosul,
avantajul; dohinda
la faillite
- falimentul; licbidarea;
1'6cheance (f.)
> [IE~Eas]
- scaden!", termenul
(de plata)
la depense
- cheltuiala; camara
(pentru provizii)
Ie sou
>[10su]
marunti~ul
e~ecul
Ie compte
> [IOkflt]
l'irnpot (m.)
> [Iepo]
- irnpozitul
Ie revenu
- venitul
Il
~i
- Trebuie
11 craint la faillite
concurrence.
superieur II...
> [s LJ r ERIOR a]
(la facture)
a courte echeance
faire faillite
/Ie ROvOnUi]
- a da faliment
12
>[ veRsE]
>[REgle]
>lctutc]
> [ROgRetEj
> [kRedR]
~i
verbul
craindre
cunoa~teti deja.
tilU
din bane!\.
>
>
a courte echeance.
De~i
SCad~ll!a
acestei faetun?
c[i
nu
~untc!l
amenin!a!i
clJcltull~llle,
>economies
la C.E.C.
De ee te-ai temut?
a >l'cchcance
in propozitiile care urmeaza conjunctivul (prezent) - "Ie subjonetif (present)" - apare in eateva
contexte noi. Cititi-le eu voce tare, acordati 0 aten\ie sporitli verbelor ~i retine'i tradueerile in limba
ramana:
pu~i
- Ei ii pare rau ea nu
- Nu ered ea ei au bani.
14
e~ti
deoparte
(VOT
fi)
eu ei.
lata cateva exemple in care am folosit "subjonc1if (present)" 1a forma negativa sau precedat de un De.
"expleti(' dupa verbul "craindre" i?i expresia verbala "avoir peur";
- Ma tern ea eJ sa nu vina.
A,m cum pUleri oh.~erva din exemplele de mai sus, sensul propozi!iei se modified in funcfie de
folosirea negariei (ne ...pas) sou a lui ne "explitif".
Cititi urrnatoarele propozitii in care am folosit "subjonctif (present)" ~i traduceti-le in limba romana:
Nous doutons que vous ayez des
en banque.
SOliS
>
~e
> Nu ered ca
sa dea faliment.
a la banque.
- > Vou s Ile cmyel. pas que nous > pui 5S ions VOllS
eette echeance?
un compte en banque.
in ultimul exercitiu al acestei leetii veti avea posibilitatea de a verifiea daea v-ati insu~it intregul
material lexical ~i gramatical prezentat panli aeum. Traduce~i in limba franceza urmatoarele
propozitii:
Nu cred ca primul-ministru va putea sa
accepte cheItuielile propuse de guvem.
sc Illcttcnt en greve.
Nu credeti Cll noul sistem financiar provoaca
eriza economica?
Ne pare riu ca nu vrei sa te
nevoile noastre.
ingrije~ti
de
> 11
f~lL1t
lc~
mOil
compte
en banguc.
~j
sa nu
tll
{eras faillile.
In incheierea lectiei, ea de obicei, un exercitiu de pronunlie. Cititi cu voce tare seriile de euvinte
urmatoare, in care se repeta aeela~i sunet:
r a]
(0]
l eJ
(0]
[ej
[U]
(u]
- Ie sou, douter
I iJ
[i]
b]
[z J
LiJ
- davantage. sauvage
17
RECAPITULAREA LECTIEI 27
27.1. in cursul acestei leetii ati imalnit urmatoarele cuvinte ~i expresii:
se mettre en greve
faire la greve
- a face grev3
inferieur a....
superieur a...
la facture
faire faillite
- a da faliment
~i
subordonata
Retineti ca, daea propozitia principala ~i subordonata au acel~i subject, se va folosi infinitivul
- "I'infinitif". De exemplu:
Je
SUIS
27.3. Ati intfllnit cateva verhe la "subjonclif(present)" care nu se supun regulii generale de fonnare
a aeestui mod. lata cum se conjuga aceste verbe neregulate:
aller
faire
pouvoir
que j'aille
que je fasse
que je puisse
que tu ailles
que tu fasses
que tu puisses
qu'il aille
qu'iI fasse
qu'il puisse
qu'elle aille
qu'elle fasse
qu'ils aillent
qu'ils fassent
qu'ils puissent
qu'elles aillent
qu'elles fassent
qu'elles puissent
18
savoir
vouloir
que je sache
que je veuille
que tu saehes
que tu veuilles
qu'il sache
qu'il veuille
qu'elle saehe
qu'elle veuiIJe
qu'ils saehent
qu'ils veuillent
qu'elles sachent
qu'elles veuillent
Va reamintim ca verbele "avoir" I?i "etTe" au, de asemenea, 0 conjugare neregulata la "subjonetif
(present)" (a se vedea lectia 25).
27.4. in cea de-a doua parte a leqiei noastre am introdus verbele: "regret1er" - "a regreta, a-i parea
rau", "douter" - "a se indoi" ~i "eraindre" - "a se teme". Aceste verbe, care exprima 0 indoiala,
o leama sau un regret, eer folosirea modului "subjonctif(present)" in propozitiile subordonate
care Ie urmeaza. Aceasta regula se apliea ~i in cazul expresiei verbale "avoir peur" sau al
verbelor "ne pas croire", "ne pas penser", pe care Ie cunoa~teti deja:
ell e~ti
- EI se
- Ea nu erede ca eu
indoie~te
bolnav.
ca ai bani.
~tiu
adevarul.
27.5. Dupa verbele "eraindre"sau "avoir peur", verbul la modul "subjonctif (present)" poate fi
insotit de negatia "ne ... pas" sau de ne "expleti('. Sensul propozitiei se modi fica in functie de
folosirea eelor doua tipuri de negatie. De exemplu:
rai peur qu'il w: vienne.
Nous craignons que vous ne regliez pas ces - Ne temem ca nu yeti plati (achita)
factures.
aceste faeturi.
19
B.
C.
2.
3.
Le niveau de vie dans les pays du Tiers-Monde est inferieur acelui dans les pays riches.
4.
Nous sommes heureux que notre pere puisse regler cette facture
5.
lis sont contents que nous atlions ala banque pour verser nos economies a leur compte.
a longue echeance,
2.
3.
4.
Anul acesta am Iacut economii mai mari pentru ca nu am platit impozitul pe venituri.
5,
2.
3.
4.
11 doute de
5.
6.
20
2. Ie guichet
3. Ie timbre
4. l'enveloppe
5. papier a lettres
6. te colis
7. Ie telegramme
8. la cabine
9. la communication
13. Ie faeteur
10. Ie numero
12. Ie eorrespondant
14. Ie courrier
Ne indoim cil eel ell care corespondezi vrea - Je doute que ton >correspondant veuille
sa raspunda la aeeasta serisoare.
repondre a ceUe Iettre.
Nu are banii pentru a expedia (a trimite)
coletu!.
sa scriu
flU
vina
B.
~i
>les timhres?
Transforrnati propozitiile urrnatoare folosind constructiile "c'est ... qui" ~i "ce sont....qui":
a la poste.
>
C'e~t
C.
Transfannati propozitiile care urmeazii folosind construetiile "c'est... que" ~i "ce sont ...que":
Ce matinj'ai rel;u un ttlegramme.
>
NOliS
D.
E.
re~u
ce matin.
Am adresat-o corect.
adressions
- On l'apprend >facilcment.
lata vocabularul pe care vi-I propunem in aceasta lectie. Cititi cu voce tare
cuvintele care urmeaza ~i retineli traducerea lor in limba romana:
I'expediteur (m.)
Ie destinataire
lerer;:u
- expeditorul
- destinatarul; adresantul
- chitanla, recipisa;
primirea (in expresii)
- dovada, proba; marturia,
la preuve
>[lapROv]
semnul
- trimiterea, expedierea;
I'envoi (m.)
pachetul, coletul
- scrisoarea (expediata)
la lettre expres
> [Ia IetR EkspRes]
foarte rapid
la lettre par avion
> f la lctR paR avi6] - scrisoarea (expediaUi)
par avion
la lettre recommandee > []a !etR rOkomadE] - scrisoarea recomanciata
- mandatul po~tal;
Ie mandat
> [10 mii.Ja]
mandatul,
imputernicirea;
insarcinarea, misiunea
- cutia de scrisori
la boite aux lettres
> [Ia bllat 0 IetR]
Ie coup de k~lephone > [10 ku dO tEIEfonJ - telefonul; in expresia
"donner un coup de
telephone"="a cia
un telefon"
- jetonul, fisa (de telefon)
Ie jeton
> [IOjOto]
Ie bureau de poste
> llO bURo dO post] - oficiul po~tal
> [lekspEJltOR]
> (10 de~tinatcR]
>[IOROsU]
Pentru a retine mai u~or noul vocabular, recititi eu voce tare acelea~i cllvinte
scrise in alta ordine:
- scrisoarea (expediata)
foarte rapid
- chitanta, recipisa;
lerer;:u
>[IOROsU]
primirea (in expresii)
- expeditorul
I'expediteur (m.)
> [lekspEditOR]
- trimiterea, expedierea;
I'envoi (rn.)
> [lavUa]
pachetul, coletul
Ie bureau de poste
> LIO bURo dO post] - oficiul po~tal
Ie coup de telephone > [10 ku dO tEl Efon J - telefonul; in expresia
"donner un coup de
telephone"="a da
un telefon"
- dovada, proba; marturia,
ta preuve
>[lapROv]
semnul
la lettre recommandee > [Ia IctR rOkomiidE] - scrisoarea recomandata
- cutia de scrisori
la boite aux Iettres
> [Ia bUal 0 IctRJ
- destinatarut; adresantul
Ie destinataire
> 110 dFstinateRJ
- jetonul, fisa (de telefon)
Ie jeton
> [10 jOtii]
- mandatul po~tal;
Ie mandat
> [IOlll<:ida]
mandatul,
imputernic irea;
insarcinarea, misiunea
la lettre par avion
> [Ia letR paR 3vio] - scrisoarea (expediata)
par avion
la lettre expres
23
Pentru a va u~ura invatarea acestor cuvinte, Ie vom introduce in contexte. Cititi cu voce tare propoziliile
care urmeazii ~i retineti traducerea lor in limba romana:
Vous devez ecrire sur Ie paquet
l'adresse de ('expediteur.
- Trebuie sa am
a expedierii.
chitanta.
0
dovada
po~tal a
dat
> 1donE
e ku dO tElEfon]
- a da un telefon
telegraphique
> [tEIEgRafik]
urgent
> [URjfl]
urgente
> lURjat]
- urgentii, grabnica,
renvoi en recommande
Relineli adjectivele:
24
presan~
-a
telephonique
> [lEIFfonik]
- telefonic,
recommande, -e
> [ROkomadEj
- recomandat,
> [jOIEJ
~i
-a
verbul de grupa I:
jeter
care se conjuga la fel ca verbul "appeler" (dubleaza consoana mediana in inaintea unui "e" final mut.
De exemplu: je jette, tu jettes etc.).
Verificat i daca v-ati insu~it vocabularul propus pentru aceasta lectie, traducand in limba romana
propozitiile care unneaza:
Nous avons obtenu plusieurs preuves
de son amitie.
pO~lal
sa lc tnmit
> Ma
>
> Dadl
OllC
la oficiul
ca
recomandaL)
at
lisa de 5 franci.
0
scrisoare
pc strada asta.
c~te
Cli
voce tare
ora~ul
Va prezentam in eontinuare cateva expresii absolut necesare pentfU sustinerea unei convorbiri
telefonice. Cititi-Ie ell voce tare ~i retineti traducerea lor in Iimba ramana:
-AHol C'estMarc.
(C'est Marie, e'est moi, etc.)
- Ne quittez pas!
- Nu inehideti!
- Ne eoupez pas!
- Nu intrerupe!i (legatura)!
- C'est occupe
> [setoklJpE]
- Este ocupat
26
A~
A~teptati,
va rog!
Retineti ciiteva verbe care se afla in stninsa legatura eu subiectul lectiei noastre:
quitter
> [kitE]
couper
>[kupE]
decrocher
>[dEkR()~EJ
raccrocher
> [RakRo~E]
faire un numero
> lfeR
lata acum
enUmERo]
- a forma un numar
ca
- AlIo!
> Alo'
~i
ndic receptorul
spun:
- Alla! Alia!
>
> AtUllCi.
A~
don sa vorbesc
ell
Moniquc.
vrea sa
~tiu
Domni~oara, nu
a j'apparcJ1.
27
Ala! Eu sunt!
- >Allo! C'estmoi!
Cititi propoziliile care urmeaza, fiti atenti la formele verbale ~i retineli traducerile in limba romana:
II faut que tu finisses ce travail.
A~a
cum puteti observa din exemplele date, regulile fonniirii diatezei pasive la "subjoncti(' sunt
ca la "indicati('.
aeele~i
Va reamintim ca, prin treeerea de la diateza activii la diateza pasivii. par!ile de propozilie se
senimba: subiectul propoziliei la diateza activii devine complement de agent la diateza pasiva. iar
complementul direct al propozitiei 10 diateza activii devine subiectul propozi!iei la diateza pasivii.
II jout que Mmie. ret;Qive eft mandats
Va reamintim, de asemenea, cii in limbo jraneezii dialeza pasivii estefolosilii mai des decal in limbo
romonii. Propoziliile la dialeza pasivo in limba jranceza se tradue eel mai adesea La diateza aeliva
in limbo romana, traducerea fUnd 10 jel de corectii
incercati sa fixati cuno~!intete noi, rezolvc1nd exercitiul urmator. Completati propozitiile care urmeaza
cu forma verbala corespunzatoare ("subjonctif present" la diateza pasiva - "Ia voix passive"):
Trebuie ca aceasta scrisoare sa fie pusa
in cutia po~tala.
Po~ta~ul
perducs.
Ultimul exercitiu din aceasta prima parte a lectiei va ofera posibilitatea de a veri fica materialul pe
care vi Iam prezentat pana acum. Traduceti in limba franceza urmatoarele propozitii:
Trebuie sa dau un telefon.
Alo! Monique, tu
e~ti?
29
> Jt.: ne
Ma tern ca el sa nu inchida.
>
CrolS
a ['appareil')
avec lui.
Trebuie sa te las acum. dar te voi suna
(iti voi telefona) maine.
>
VOllS
[iiJ
[()]
[UJ
l u)
[E]
[0]
(e]
I'exp~diteur,
ell
raccroeh.e.r
["a]
(j]
[k]
[ ~]
- decroc.her, racero.cber
re~u,
(sj
- le
[f]
- telegraphique, telephonique
Ie destinataire
LECTIA
28 - PARTEA A DODA
,
Aceasta parte este consacrata recapituHirii intregului material invatat in leetiile 27
voce tare textele care unneaza ~i traduce~i-Ie in limba romana:
./
./
./
...........
II
././
...........
./
...........
. / ...........
./
./
...........
...........
./
./
././
...........
././
./
./
...........
...........
-5i tu veux...
II
./
./
a regler... II
II
-Non.
...........
-Pas encore.
./
II
././
...........
-A propos,
./
./
./............/
-A1ors,
II
II
28. Cititi eu
II
-5i tu veux...
~i
II
./
I dis vite! I I
./
...........
II
...........
...........
plaignait de rien...
11
././
I I Ses intcf(~ts
./
I it ne se
..........
-Qui.
'"
/'
I Jusqu'au mois
dernier... I I
/'"
/'
./
-Alors.
/'"
/'"
/'
/'"
/'"
-Oepuis loogtcmps
'" II
ar~gler.
./
impOls
/'"
/'
II
/'
'"
/'
-Je ne crois pas qu'on puisse faire quelque chose pour lui maintenant.... 1I
/'
-Mais moi,
'"
/'
/'
/'"
/'
..........
/'
/'
'"
/'
I jc suis oblige de Ie taire. I I Pierre Dupont trait toujours mOD meilleur ami. I I
II
/'
..........
II
..........
/"',/
-AlI~!
/"'/'"
/'",/'\,
/'"
/'
/'"
Ie Dumero: 22 32 44.
'"
-Raccrochez,
II
..........
,/
I je vous appellerai. I I
..........
..........
-O'acc.ord. I I Merd. 1I
'"
/'"
-e'est occu~.
'"
, / , / , /
Un moment apTes:
/'"
-All~!
/'"
I I C'est Paris! II
....................
Ne quittez pas!
I I Parle.z! I I
'"
,/
/'"
..........
'" II
..........
9 beuees du solr.
/'"
..........
/'"
II
,.......
./'
/'"
../
..........
II
,/
'"
/'"
././
...........
-Mcrci Madame,
./
I ct au revoir. I I
...........
-Au revoir,
I Monsieur. I I
./
"-
./
./...........
./
-Alors.
"-
././
./
./
...........
./
...........
II
II
-Allons-y ensemble!
Au bureau de poste
............/
./
./
./
./
...........
...........
-Et encore,
-Boo,
...........
/"
./
...........
Et celie-la,
-Alors,
./
I Mademoiselle. II Je voudrais que ccttc 1ettre pour l'Italic parte par avioo. II
-Bonjour,
"-
...........
II
-Cumbien jc dois?
/"
...........
- Voila,
...........
-Mcrci.
II
...........
I Mademoiselle. I I
II
recommand,,?
33
>
Alo,
fiU
Ie sou.
inchideti!
qUI.
ce coup de tclephone?
no~tri
>
>
>
Aveti beneficii
intreprindere?
(ca~tigurj) din
alongue
aceastii
Nu-~i pHite~te
>
34
l\'OlIS
l"enveloppe.
A~ vrea sa-mi aduci scrisoarea par avion
care se afla in cutia po~tala,
EI are bani!
Mil tern ca el
nu-~i
va pliiti .impozitele.
- Ne >dccroche pas!
Trebuie sa
plate~ti
impozitul pe salanu.
po~tal
Ma due la ofieiul
toate datoriile.
ca sa-mi achit
35
RECAPITULAREA LECTIEI 28
28.1. in cursul aeestei leetii ati inffilnit unnatoarele cuvinte ~i expresii:
donner un coup de telephone
- a da un telefon
- a primi un telefon
renvoi en recommande
Allo!
- Ala!
Qui est
a I'appareil?
Ne quittez pas!
- Nu inchideti!
Ne eoupez pas!
C'est occupe!
- Suna ocupat!
28.2. Ati aflat, de asemenea, care sunt forme Ie modului "subjonctif (present)" la diateza pasiva..
Regula formarii diatezei pasive la "subjonctif (present)" este aceea~i ca in cazul modului
indicativ (prezent) - "indicatif (present)".
Pentru a forma diateza pasiva a modului "subjonctif (present)" vom adauga participiul teecut
n
("participe passe") al verbului de conjugat la formele verbului "etre la "subjonctif(present)".
Participiul trecut se acorda in gen ~i numac ell subiectul prapozitiei.
lata un exemplu de conjugare a verbului "inviter" la diateza pasiva a modului "subjonctif
(present)":
11 faut que je sois invite (invitee).
36
B.
C.
2.
3.
4.
5.
2.
3.
4.
5.
Trebuie sa. rna due la oficiul po~tal ea sa. trimit 0 scrisoare recomandaHi, doua sensori
par avion ~i una direct catre destinatar.
2.
3.
4.
NOllS
5.
VOllS
VOCABULARUL LECTIILOR 27 SI 28
~
accepter
> [akseptE]
- a accepta, a primi
la baisse
la boite
aUK
lettres
letRJ
- cutia de scrisori
po~tal
Ie bureau de poste
- oficiul
la caisse d'epargne
causer
> (kozE]
Ie charbon
- carbunele
Ie compte
> [IOk[lt]
la concurrence
- concurenta, intrecerea,
eompe1itia
controler
> [k6tRoIE]
- a controla, a verifiea;
a supraveghea
Ie coup de telephone
couper
> (kupE]
craindre
> (kRedR]
la crise
davantage
> [dav:itajJ
decrocher
>
la dcpense
> [ladEpas]
Ie destinataire
- destinatarul; adresantul
Ie developpement
- dezvoltarea,
> [donE
> [dutE}
1'6cheance (f.)
>
[dEkRo~EJ
e ku dO IE1Efon]
[lE~ElsJ
desIa~urarea
- a da un telefon
- a se indoi (de); a nu fi sigur (de)
(verb 1a infinitiv, pronume)
- seaden1a, tennenul (de plata)
a courte echeance
> [a kuRIl.:,~Uis]
a longue echeance
I'economie (f.)
> [lEkonomi]
- economia
> [lELEkonomi]
economique
> l EkonomikJ
- economic, economica
I'envoi (m.)
>llav"a]
I'expediteur (m.)
> llekspEditOR]
- expeditorul
la facture
- factura
la faillite
>[Ia fmit]
- falimentul; lichidarea;
faire faillite
>[feRfalit]
- a da faliment
faire la greve
>[feR hi gRevJ
- a face greva
financier
> [finasiE]
- financiar
financiere
>lfini'isicR]
- financiarii
la greve
- greva
I'impot (m.)
>[Iepo]
- impozitul
I'industrie (f.)
> [lcdUstRij
- industria
inferieur a...
> letERiOR aJ
I'inreret(m.)
>[ICtERc]
jeter
> [jOtE]
Ie jeton
>lIOjOtfl]
la lettre recommandee
- scrisoarea recomandata
Ie mandat
>[10 mildaJ
se mettre en greve
- a face greva, a
Ie niveau
>[IOnivo]
- nivelul
la preuve
>[la pROv]
39
e~ecul
declan~a 0
greva
produire
> [pRodUiR]
Ie profit
Ie progres
>[lOpRogRc]
quitter
>lkilE]
raccrocher
> lRakRo~E]
~eza
> [ROkomadE]
- recomandat, -a
Ie re~u
>[10 ROsU]
refuser
> [ROfUzE]
- a refuza, a respinge
>[REglE]
> [ROgRetE]
Ie revenu
>[10 ROvOnU]
- venitul
Ie salarie
- salariatul
scientifique
> [si1ilifik J
Ie sou
>[IOsu]
- banii,
superieur 8...
> [sUpERiOR a]
Ie systeme
> [JOsislemj
telegraphique
> [IEIEgRafik]
telephonique
> [tEIEfonik J
- telefonic, -it
le Tiers-Monde
urgent
> [URja]
urgente
> [URjat]
> [veRsE]
~tiintific, ~tiintificli
marunti~ul
2. I'ecole secondaire
3. Ie Iycee
4. Ie Iyceen
5. Ia Iyceenne
6. la composition
7. Ie dictionnaire
8. les mathematiques
9. la classe terminale
10. Ie bac
14. Ie sueees
~i
eunoa~te
B.
ToatS lumea vrea sa ne luam bacalaureatul. - Tout Ie monde desire que nous >passions
Ie bac.
- NOllS >avons fall nos etudes
rara examen.
C.
a l'universite
D.
aParis.
bebelu~uI
Monique et Catherine sont fortes en maths. > Qui est fOI1 en maths?
Vaus connaissez bien ees lyceennes.
fran~ais.
> Qui
etes-v(Ju~?
I'eeoleprirnaire(f.)
> llestitUtoRJ
- invat~Homl, institutoml,
dascalul
> [leslitUtRis]
- inva1atoarea,
institutoarea
la note
> [lanot]
- nota, calificativul
insemnarea; adnotarea
- cuvantul
primara
Ie mot
> [lOmo]
I'enseignernent (rn.)
> [l5.sciima]
- invatarnantul; invata1ura
lamatiere
Ie eertificat
- certificatul, diploma
la faculte
- facultatea; eapacitatea,
posibilitatea, aptitudinea
- literele (studiile)
la bourse
Ie boursier
- bursierul, speculantul,
jucatorulla bursa
Pentru a Ie retine rnai u~or, citi\i inca 0 data aeelea~i euvinte a~ezate in alta
ordine:
I'enseignement (rn.)
> [lasEiima]
- invalamantu!; invlitatura
la bourse
Ie mot
> [lama]
- cuvantul
la note
> [lanot]
- nota, calificativu!
insemnarea; adnotarea
I'institutrice(f.)
> [lestitUtRis]
- invatatoarea,
institutoarea
Ie boursier
- hursierul,speculantul,
jucatorul ta bursa
Ie certificat
- certificatul, diploma
- ~coala primaca
la facultc
- facultatea; capacitatea,
posibilitatea, aptitudinea
lamatiere
- literele (studiile)
['instituteur (rn.)
> [iestitUIORJ
- invatatorul, institutorul,
dasciHul
in continuare, vom introduce substantivele noi in anumite contexte pentru a Ie invata mai u~or. Cititi
urmatoarele propozitii in limba franceza ~i retineti traducerile in limba roman a:
L'enfant, a partir de trois ans, peut etre
rerru a 1a maternelIe.
~coala
Dis, tu vas
a la fae ce matin?
a~a ca a
pierdut-o.
a partir de ...
par contre
- in schimb
(['enseignement)
du premier degre
du second degre
maternel, -dIe
>[mateRncIJ
faeuItatif
> [fllkUltatif]
- facultativ
facultative
> l fakUltativ]
- facultativa
obligatoire
> [oblIgat"a:R]
- obligatoriu, obligatorie
public
>lPUblik]
- public; de stat
publique
>lpUblik]
- publica; de stat
prive, -e
>[pRivE]
> [asEniEj
> [kcltinUE a]
>[mERitE]
- a merita, a fi demn de
echouer
>LE~uJ::]
reussir
>lREUsiR]
reussir a un examen
adjectivele:
ca
~i
verbele de grupa I:
a quelqu'un)
continuer
echouer
~i
a (+infinitit)
a un examen
de grupa all-a:
gar~on
>
frequente
nOll
(expresii, substantive,
obligatoires
apartir de 6 ans.
professeur enseigne?
Les enfants sont tres contents que
Mademoiselle Grenier soit leur institutrice.
malerie
facultativa.
frantuzc~ti.
A~
>
pulea obtine
(in viala)!
> Oa, la faeultme se invala mull (trebuie
sa invcli mult).
IlU
pice la examene.
notre attention.
profcsor de franccza.
> Nu
ma
excellent.
Continuati sa va
insu~iti
i~i
a >I'ccole
primaire?
Arata-mi cartea ta de munca!
~tii
~i
i~i
studiile de drep!.
eludes en droit.
regiunea ta?
region?
multe cuvinte
- Grace
frantuze~ti.
va contlnua
ta composition?
>Le~
universite?
in ultimele doua leetii ne-am oeupat de modul "subjonctif (present)" - "conjunctiv (prezent)".
Verhul propozitiei subordonate folosit la "subjonctif (present)" exprima 0 actiune simultana sau
posterioara actiunii exprimate de verbul propozitiei principale, in funetie de context. De exemplu:
Je ne pense pas qu'il finisse vite ses etudes.
- Nu cred ca el
sa-~i
in aeeasta lectie yeti afla care sunt formele de trecut ale modului "subjonctiY', pe care Ie yom
denumi, pentro a u~ura invatarea lor, "Ie subjonctif (passe)" - "conjunctivul perfect".
Cititi propozitii Ie urmlitoare, acordiind mai multa atentie formelor verbale sense cu caractere ingro~ate.
Retineti, de asemenea, traducerea lor in limba romana ~j formele verbale subliniate:
Mes parents regrettent que j' aie
echoue it mon dernier examen.
acceph~
cette offre.
oferta.
- Suntem
bueuro~i ea
ei nu primese bursa.
in exemplele anterioare Ofi pumt observa cii timpul trecut 01 modului "suhjonetif" - "suhjonetif
passe" exprima 0 actiune anterioara aeriunii exprimatii de verhul din propozitia principalii. Verbul
din propozitia prineipala este 10 timpul prezent, in timp ce actiuneo exprimatti de verbul subordonotei
este anterioara actiun;; exprimata de verbul propozl,!iei principale: de oeeea am folosit modul
"subjonetif passe". eel mai adesea vom traduce in limbo ramana verhul propozi!iei subordonate
prin perfect campus ("passe compos(:") sou, dacii se poate, prin conjunctiv perfeel.
Je ne pense pas qu'il ait deja fini ses etudes.
Pentm a invata mai u~or modul "subjonctif (passe)" yom continua sa folosim in exercitii verbe care
se conjuga la timpurile compuse ell auxiliarul "avoir".
Completati propozitiile care unneaza eu fonnele verbaIe corespunzatoare de "subjonctif (passe)":
Nu cred ca
~i-a
in srar~il
ce poste.
examenele.
a tous
ses examens.
Va indoiti ea ele au
- VOUS
situation?
Transfonnati propozitiile care urmeaza, Inlocuind formele verbale de "subjonetif (present)" eu forme
de "subjonctif (passe)":
Ea se teme ell ii vom ulta adresa.
~eoala
este particulara.
EI nu crede ea aeeasta
~eoala
a fost partieularli.
etc privee.
Paul se
indoie~te
ea it iubiti, doamna,
Paul se
indoie~te
in ultimul exercitiu al primei parti a lec1iei noastre am introdus intregul material prezentat pami
aeum. Verifieati-va euno~tintele dobandite in aceasta leetie tradueand in limb a franceza urmatoarele
propozitii :
Mli indoiese eli ace~ti bursieri
au Iacut un lieeu particular.
Direetorul acestei
~coli
primare nu crede
NOll~
fran~ais,
beaucoup en anglais.
> Mes
la
0 ~coala
parenl~
dOlS
particulara.
la Facultatea de Litere?
Ma tern ea nu ai mentat
sa fie predate
2. la question
3. la reponse
4. la lecture
5. Ie poeme
6. Ie directeur
7. la bibliothcque
8. Ie retard
9.la fin
10. septernbre
II.oclobre
B.
a >la blbliothcquc
sfar~itul
>oclobre.
nota
de~i
este
Rezolvand exercitiul care urmeaza va veti aminti conjugarea anumitor verbe. Completati
propozitiile in limba francez3. cu fonnele verbale corespunzatoare:
EI nu
~tie
- 11 ne >saitjamais rien.
niciodata nimic.
intrebare refentoare
sa ~tii
Trebuie
ce rnaterii (faci)
vo~tri
cette question.
la aceasta i"ntrebare.
c.
VOliS
Cll
putinta.
dore~ti.
De ce Ili faci lema cat mai incet eu putinta? - Pourquoi tu fais ton devoir >Ie moins vite
Eu a~ prefera s-o fae cat mai repede
eli putinla.
vile possible.
- Il faut Ie dire >plus simplement.
13
Trecem acum la vocabular. Cititi eu voce tare euvintele care urmeaza !1i
retineti traducerea lor in Iimba romana:
la rentree
>[Ia Ri1tRE]
- reintoarcerea, inapoierea;
inceperea anului ~colar
la distribution
des prix
- aeordarea premiilor
(1ntr-o ~coaH\)
l'explication (f.)
> [IEksplikasio]
- explicatia, explicarea
(unei teme noi); motivatia
la recreation
Ie dessin
>[10dEse]
Ie chant
>[lO~a]
- cantecul; cantatul,
cantarea; sunetul; cantul;
muzica; cantoul
la geographie
> [I a jEogRafi 1
- geografia
la physique
>[Ia fizik]
- fizica
I'ecolier(m.)
> [lEkoliE]
~colarul,
la science
~tiinta; cunoa~terea
la dictee
>[la diktE)
- dietarea
elevul
(aprofundata)
Cititi inca
Ie dessin
>[10 dEse]
la physique
>[Iaiizik]
- fizica
la distribution
des prix
- acordarea premiilor
(intr-o ~coala)
I'ecolier (m.)
> [IEkoliE]
la science
~colarul.
elevul
~tlinta; cunoa~terea
(aprofundata)
I'explication (f.)
la geographie
> [IEksplikasio]
- explicatia, explicarea
(unei teme noi); motivatia
- geografia
la dictee
>[la diktE]
- dictarea
Ie chant
>[IO~aJ
- cantecul; cantatul,
cantarea; sunetul; cantu);
muzica; cantoul
1a rentree
>[la RiitRE]
- reintoarcerea, inapoierea;
inceperea anului ~colar
la recreation
)4
u:~or.
Cititi-Ie cu voce
- Muzica este
nostru,
dictl~e.
a son examen
problema
explicatie.
> [EksplikE]
dessiner
> [dEsinEJ
adjectivul
~i
expresiile urmatoare:
- de ~coala; ~colar; ~colaresc,
scolaire
> [skoleR]
- Facultatea de ~tiinte
(Matematica-Fizica.-Chimie)
Ie Prix Nobel
- Premiul Nobel
~colareasca
15
~oz
Suhstantivul "Ie prohLeme", pe care i/ cunoa,~tetj deja, inseamnii ~j "problema (de matematjed, de
jiziea etc.) " ce trehuie rezo/vata.
Pentro a fixa vocabularul nou, traduceti in hmba romfma urmatoarele propozitii. Folositi, ca de
obicei, filtrul ro~u:
a penser
ea nu
i-ai explieat
ala rentree.
~coala, prefer
i'mpartirea prcmlilor.
16
ni~te
ea desenezi
bani?
Completati propozitiile din exercitiul unnator cu acele cuvinle care se potrivesc in context:
Trebuie sa va explic aceasta problema
grea de matematica.
Arata-mi ce ai desenat!
star~itullunii
qui ail
iunie.
dore~te
~tiinte.
etudes
ci~nd
incepe
sa ne continuam studiile la
Facultatea de
re~u
~coala,
in partea destinata gramaticii ne yom ocupa in continuare de modul "subjonctif (passe)" - "conjunctiv
perfect". Cititi cu voce tare ProPoziliile care unneaza.\ii reline!i traducerile in limba romfma. Fonnele
de "subjonctif (passe)" sunt marcate Cll caractere ingro~ate:
- Parintii mei sunt fericiti ca am intrat
la facultatea de
~lijnte.
17
a cettte rencontre.
atemps.
Monsieur, elle est triste que vous ne soyez
pas urive Ie jour de son anniversaire.
- Nu credeti eli ei au
ie~it
Penlro a reline mai u~or regulile de folosire a modului "subjonetif (passe)", rezolvati exercitiul
urmator. Completati propozitiile urmatoare cu forma verbala corespunzatoare:
Nu cred ea sOlul meu a plecat Ia Paris
lara mine.
~i
18
Ultimul exercitiu pe care vi-l propunem in aceasta lectie va va perrnite sa verificati in ce masura ~titi
sa folositi noul material lexical ~i gramatical. Traduceti in limba franceza urmatoarele fraze:
loti invatatorii, toti elevii ~i
parinlii sunt ruga!i sa vina la festivitatea
de acordare a premiilor care va avea loc
pe 29 iunie, la ora 11.
Ce faceti la graclinita?
Desenam ~i cantam.
>Qu'est-ce que
> J'ai
Caites
a la matemelle?
ie~it
re~u
in curte
dans la
Nu credem ca ne datorati
a exp1icatie.
I septemhrie este data de reincepere a
in invatamfmtul primar.
La geographIc et la physique.
~tiinte
CaUl'
pendant la recreation.
une bourse.
Ollt
Ie droit de benCficIer
de I'enseignement public.
un prix.
dupa dictare.
care a picat?
Dragostea materna nu
cunoa~te
<lUX
ctudiants
de volre cours'.'
limite.
in incheiere. ca de obicei, cititi cu voce tare urmatoarele cuvinte in care se repeta acelea~i sunete:
[[j)
[flJ
l c]
Ie dessin, I'instituteur
[E]
[e]
IU]
[ uJ
["a J
hJ
obligatoire, devoir
I k]
[n
6mouer, Ie chant
Ie certitkat, la fa.c.u!te, la fa,-, par .contre, public., publique, .c.ontllluer, la dic.tee, la
re.c.reation, scolaire
l ~J
[l]
[j]
la geographie, Ie subjonctif
20
RECAPITULAREA LECTIEI 29
29.1.
a partir de . .,
par contre
- in schimb
a quelqu'un)
a (+infinitiv)
a quelqu'un)
- Facultatea de
Chimie)
Ie Prix Nobel
- Premiul Nobel
(Matematica-Fizica-
Je doute que vaus 3yez reussi aux examens. - Ma indoiese eii ari Iuat examenele.
(trecut)
Je ne pense pas qu'il s..o.it...parti.
JI faut
qu'ils aient
rcu~si
B.
C.
2.
3.
4.
5.
2.
3.
4.
5.
A~
~colar este
2.
3.
Nous doutons que tous nos professeurs viennent pour la distribution des prix.
4.
5.
PARTEA iNTAI
LECTIA 30
incepem aceasta leelie prin recapitularea materialului prezentat in lectia 30 din eur~ul pentru
incepatori.
1. I' argent
2. 'Ie billet
3. la monnaie
5. I'argent de poehe
6. Ie cheque
7. Ie prix
8. la carte d'identite
10. la decision
Il.l'effort
9.les frais
12. Ie contact
a13t de mario
si eleves.
A~
ee journal.
stabile~ti 0
bancnota de
suta
i~i
are pretullui.
sa prezinti buletinul.
de 5 (cinq) francs.
5 franci in aparat.
23
B.
invalatorul nostnl expliea bine problemele, - Notre instituteur explique bien Jes problemes,
al vostru nu ~tie sa 0 faca.
>Ie votre ne sait pas le faire.
In dictarile pe care Ie-am dat noi exista mai - Dans nos dietecs il ya plusieurs fautes, dans
multe gre~eli, in ale lor (exista) eu mult
>les leurs beaucoup moins.
mai putine.
~eoala noastra este de stat, a YOastra
(este) partie UlaTa.
C.
dictare la
24
..
~i
f.)
u~or,
> [lEkstI'Rn]
> [10 sEmineR]
Ie cycle
la technique
Ie college
larcfonne
>[lOsiklJ
> [Ia teknik]
> [10 kolcj]
> [la REfoRm]
I' etablissement
scolaire (m.)
la philosophie
> [lEtablJsma
skolt'R]
> [la filozofi]
I'interne (m.
~i
f,)
> [leteRn]
Ie collegien
>[10 kolEjie]
>[Ia sitE
UnlveRsiteR]
> [Ia mE{hin]
l'internal (m,)
> [leleRna]
- (elevul) extern
- seminarul (teologie);
grupa de studii din
invatamantul universitar;
seminarul
- ciclul, perioada; ciclul
- tehnica
- colegiul; gimnaziul
- reforma, reformarea;
schimbarea
- cladirea ~eolii
- filozofia; slstemul
filozofic; modul de
a inlelege viata
_. (elevul) intern; (medicul)
intern
-- colegianul; elevul intr-un
gimnaziu
- campusul universitar
- medic ina; profesiunea de
medic; tratamentul;
medicamentul, leacul
- mternatul, caminul
in propozitiile urmatoare yeti regasi substantivele Doi. Cititi-le cu voce tare ~i retineti traducerea in
limba ramana:
Le premier cycle de I'enseignement
secondaire (du second degre) se fait dans un
college, Ie second dans un Iycee.
a la technique.
Retineti expresia:
c'est-a-dire
> [sEladiR)
Cuwintul "la classe ", pe care il cunol1Jteri deja, poate sa insemne $i He/asa", "totalitatea elevi/or
unei close". "orele (de studiu) ", "lee/We".
se faire
>[sOfeRJ
- a se face;
admettre
> [(admctR]
26
loger
> [JojE]
> [luE]
- a inchiria; a lauda
> [mikst]
conternporain
> [kiitapoRe]
- contemporan, actual
contemporaine
> [kotfipoRen]
- conternporana, actuala
universitaire
> [UniveRsiteRJ
- universitar,-a
profond
> [pRow]
- profund, adanc
profonde
> [pRofOd]
- profunda, adanca
Verificati daca ati retinut coreet vocabularul nou, tTaducand in limba romana urmatoarele propozitii:
Moi, j' etais toujours exteme au college,
par contre rna seeur a partir de lOans
etait interne.
La medecine contemporaine a fait un tres grand
progres dans presque tous les domaines.
Dans les Iycees contemporains la plupart
des classes sont mixtes.
Combien d'etablissements scolaires dans
votre ville sont prives et combien sont publics?
Ces seminaires sont facultatifs, c'est-a-dire
qu'on n'est pas oblige de les frequenter.
Ce professeur de medecine est un homme
de la science profonde.
Je voudrais etudier un domaine de la technique,
par contre, lui il est fou de la philosophie.
Comment ya se fait?
cunoa~le
foarte
prcda.
~i
Ou allez-vaus lager,
cite universitaire?
a I'internat au a la
ZJ ".
>
expresie corespunzatoare:
Am participat la seminarul de
filozofie contemporana.
~ofezi.
institutiei noastre?
Ce ciclu al invatamantului secundar alegi:
eel lung sau cel scurt?
~I
28
Din regula enun!atti mai sus rezulta cd in limbo vorbitti (limba) nelitemr), indiferent de timpul
(prezent sau trecut) la care se ajlii verbul din propozi!ia principala, verbul subordonatei joJosit la
modul "subjonctif(present) " exprimti 0 ac!iulle simultanti sau posterioarti celei exprimate de verbul
prillcipalei, iar verbulla modul "subjonctif(passe) " exprimti 0 aC,tiune anrerioarti ac(iunii exprimate
de verbul principalei.
sfar~it
Ja Pans.
"'Till!')
a la Cae.
lata ultimul exercitiu din aceasta parte a lectiei noastre. Rezolvandu-I, yeti putea verifica in ce
masura v-ati insu~it problemele noi de gramatiea ~i voeabularul. Traduceti in limba franceza
unnatoarele propozitii:
Tehniea nu rna interesa niciodata.
L'cnseignernent en France
,,/
,,/
~tudes durent
-........
..........
/,,/
Les
I (du premier dcgrt) se fait dans des tcoles matcrnelles I (de 3 a6 aIlS) I
,,/,,/
,,/
,,/,,/
,,/
L'enscignement primaire
/,,/
,,/
5 arinees.
,,/
/.........
,,/
,,/
secondaire
/"
/,,/
,,/,,/
Lc premier cycle
,,/
..........
,,/
/"
,,/..........
,,/
un college.
/.........,,/
,,/
.........
,,/
,,/
j commence leur vie acLive. I I La plupart passent au second cycle. II Ace rnoment-Ia
d'~levcs
,,/.........
,,/
,,/
,,/,,/
d'cnseignemcnt technique
/""/,,
./
./,,/
..........
pr~sentcnt au bac.
les lyceens se
II
/,,/
,,/..........
II
/"
./
,,/
..........
,,/
/"
,,/
aeet
.........
,,/
examen
,,/,,/
,,/
,,/
..........
,,/
/"
,,/
,,/
.........
20 pour 100 (20 %) des 6coliers I et lyreens frtquentent des 6tablissements prives. 11
/,,/
,,/
,,/-........
/"
,,/
et institutrices,
II
-/
..........
I dans les colleges I et dans les lycies I ce sont des professeufS qui enseignent. II
32
/"
"-
'"
/"
./
/"
"'./
./
its peuvent prendre leur repas de midi I a l'ecole. II Mais I de nombreux etablissements
'"
'"
,.,..
'"
La plupart des etablissements sont mixtes, I c'est-a-dire I admettent les fines et les gar
./
I ant un internat;
scolaires
./
././
././
/"
./
91)DS.
/"./
/"
II
./
'.
Pour Ies ecoliers et les etudiants I dont les parents ne sont pas riches lily a des bourses
. / . /
..........
donn~es par
"-
l'Etat.
./
II
ses etudes.
La rentree
./
./
"-
./
./
./
./
-Salut,
"-
./
./
"-
././
./
- Tu sais,
/"
/"
./
"-
./
"-
./
-La philosophie
./
./
Il'allemand I et I'cspagnol.
II
II
././
"-
./
'"
./
langue
est facultative. II
./
./
-11 exagere,
"-
n~cessaire!
/"
"-,/
I Ie ministre de l'tducation!
II
. / . / . /
./
-Je ne pense pas que tes opinions puissent I changer notre situation. II N'oublie pas que Ie
./
./
./
./
./
I
././
"-
~ase
a partir
sonl externcs.
n'ait
etc mixtc.
CDUTS
de franIOais
pour d6butants.
Deseneaza-mi ceva!
enseigne-t-elle?
f~teLiltatif.
matemelle, Madame')
in incheiere. ca de obicei, va propunem un exercitiu fonetic. Cititi cu voce tare UJInatoarele serii de
cuvinte:
La]
[e]
[oJ
profond,l'explication
[E]
[e]
Ie
[11
LsJ
l z]
[.i]
l kJ
s~minaire.la cit~,
la m~decine,
la philosophie, la physique
l'~tablissement
RECAPITULAREA LECTIEI 30
30.1. Pe parcurslll acestor doua lectii v-ati imbogatit vocabularullegat de problemele educatiei ~i
diferite domenii ale ~tiintei. Ati aflat, de asemenea, care este modul de organizare a
invatamantului in Franta.
30.2. in partea destinata problemelor gramaticale ne-am ocupat in continuare de folosirea modului
"subjonctir'. De data aceasta ne-am oprit asupra folosirii modului "sllbjonctir' in acele fraze
in care verbul propozi\iei principale se afla la un timp trecut.
in limba Iiterara, pentru a construi astfel de fraze, sunt necesare forme ale mocluJui "subjonctif'
pe care nu Ie cllnoa~teti inca (aceasta problema va fi reluata pe larg in cursul "Franceza pentru
avansati"). in limbajul familiar (Iimba neliteraIii) se folose~te in general aceea~i regula ca in
cazul in care verhul propozitiei principale este la timpul prezent ("present"). Aceasta inseamna
ca, Tara sa se tina cont de timpul folosit in propozitia principala, se va folosi forma de "subjonctif
(present)" in subordonata pentru a exprima 0 aqiune simultana sau posterioara celei din
principala ~i forma de "subjonctif (passe)" pentru a exprima 0 actiune anterioara celei din
propozitia principaHi. lata cateva exemple pentm a retine rnai u~or aceasta regula generala:
36
B.
C.
Traduce~i
1.
2.
II faut que nous n'admettions que les fiUes dans notre etablissement scolaire.
3.
4.
5.
a l'examen de philosophie.
2.
3.
4.
E~ti
5.
la un liceu mixt?
2.
3.
4.
5.
a 1a maison. (etre)
37
VOCABULARUL LECTIILOR
29 Sf
,
, 30
admettre
> [admetR]
a partir de ...
la bourse
Ie boursier
> [IObuRsiE]
Ie certificat
c'est-a-dire
> [sEtadiR]
Ie chant
>
[IO~a]
la cite universitaire
- campusul universitar
la c1asse
Ie college
> [IOkoleJ]
- colegiul; gimnaziul
Ie collegien
contemporain
> lk6t1ipoRc]
- contemporan, actual
contemporaine
> [kotapoRen]
- contemporana, actualii
continuer a (+infinitit)
> [ki'HinUE a]
Ie cycle
> [IOsikl]
Ie dessin
> [lOdEse]
dessiner
devoir (quelque chose
quelqu'un)
> [dE~inE]
> [dOvua:R kelkO
a kelke]
~oz
la dictee
- dictarea
la distribution
des prix
echouer
>
[E~uE]
echouer a un examen
>
[E~llE
I'ecole matemelle
~coala
1'6colier (m.)
> [IEkoliE]
~eolarul,
l'enseignement (m.)
> [Iasenma]
- invatamantul; invatatura,
preceptul
I'enseignement
du premier degre
du second degre
enseigner (quelque
chose a que1qu'un)
> [asEn/E]
~coala)
38
l'etablissement
scolaire (m.)
I'explication (f.)
- cHidirea
> [IEksplikasio]
expliquer
> [EksplikE]
> [IEksteRn]
la fac
~colii; ~coala
facultatif
> [fakUltatif]
facultative
> [fakUltativJ
- facultativa
la faculte
se faire
la geographie
> [lajEogRafi]
- geografia
l'instituteur (m.)
> [lestitUtOR]
I'institutrice (f.)
> [lestitUtRis]
- intatoarea, institutoarea
I'internat (m.)
> [leteRna]
- internatul
> [leteRn]
lager
> [lojEJ
louer
> [luE]
- a inchiria; a lauda
la maternelle
maternel, -elle
> [mateRnel]
lamatiere
> [lalllatieR]
la medecine
> (mERitE]
- a merita. a fi demn de
mixte
> [mikst]
Ie mot
> [lOmo]
- cuvantul
la note
obligatoire
> lobligat"a:R]
- obligatoriu, obligatorie
39
par contre
> [paRkotR]
- in schimb
la philosophie
la physique
>[Ia fizik]
- fizica
>[sapuRsa]
- (suta) la suta
primaire
> [pRimeR]
prive, -e
> [pRivE]
Ie prix
> [I0pRi]
Ie Prix Nobel
- Premiul Nobel
le probleme
> [pRoblem)
profond
> [pRoto]
- profund, adinc
profonde
> [pRotud]
- profunda, adanca
public
> [pUblik]
- public; de stat
publique
> [pUblik]
- publica; de stat
la rentree
- reintoarcerea, inapoierea;
ineeperea anului ~olar
la recreation
larCforme
> [laREfoRm]
reussir
> [REUsiR]
reussir a un examen
la science
- Facultatea de $tiinte
(Matemallca-Fiziea-Chirnie)
scolaire
> [skolERJ
- de
~colareasca
se faire
>lsOfeRJ
la technique
- tehnica
universitaire
>
[UmveR~iteR]
40
- universitar, ~a
LECTIA
31 - PARTEA iNTAI
,
Ca de obicei, incepem aceasta lec\ie cu recapitularea matenalului prezentat in lec\ia 3) din cursul
"Franceza pentru incepatori":
I. Noel
4. Ie cantique de Noel
5.I'arbre
6. I'arbre de Noel
7. Ie reveillon
8. La dinde
9. Ie champagne
II. la ehemince
B.
Mo~
Craeiun?
sticla
cunoa~teti
modunle pe
deja. Completati urmatoarele propozitii eu formele eorespunzatoare ale
acestui verb:
Nu credem ea ieri ai avut dreptate.
EI nu m-a crezut.
-llne>mapa~cru.
Te-~
Parintii
c.
no~tri
ne eredeau intotdeauna.
cn~
~i
- Si tu nous >a\ais
aussi.
nous >t'auriOlls em
> Tu ne me
Nu am inleles dedit
de matematica.
d()i~
problema
Paques
>[pak]
la resurrection
- (re)invierea, resurectia;
Jesus Christ
- lisus Cristos
la cloche
- clopotul
> rlastlpsio]
- Adormirea Maicii
Domnului
la Vierge Marie
la Toussaint
- sarbatoarea Tuturor
Sfinlilor (la catolici)
la tombe
>[la tflb]
- mormantul, groapa;
Ie chrysantheme
- crizantema
I'Armistice (m.)
> [laRmistis]
- Armistitiul
la guerre
>LlngeRj
- razhoiul
la prison
>[Ia pRizo]
- inchisoarea,
la revolution
- revolutia
Ie muguet
>LIOmUgC']
- lacramioara
Ie brin
>[IObRc]
Cititi inca
a~ezate
pu~caria
in alta orcline:
la guerre
- razhoiul
> [laRmlstis]
- Armistitiul
Ie muguet
> [IOmUge]
- Hicramioara.
margaritarelul
la Vierge Marie
Jesus Christ
- Iisus Cristos
la Toussaint
- sarbatoarea Tuturor
Sfintilor (Ia catolici)
Ie brin
>llObRej
Ie chrysantheme
- crlzantema
la cloche
>llaklo~j
- clopotul
Pa~ti
Paques
> lpak]
la tombe
- morrnantul, groapa;
la prison
- inchisoarea,
la resurrection
- (re)invierea, resurectia;
l'Assomption (f.)
> (lastlpsio]
- Adormirea Maicii
Domnului
La revolution
- revolutia
pu~caria
~i
Pa~tele
>
Retineti verbele
~i
~i
adjectivele urmatoare:
chretien
> fkRetJi'j
cre~tin
ehretienne
> [kRdj(,ll]
cre~tina
catholique
> [kntolik]
- catolic, catolica
orthodoxe
> [oRtodoh]
- ortodox, ortodoxa
Aceste adjective pot avea ~i valoare de substantive. in acest caz, ele sunt precedate de articol. De
exemplu:
Ie chretien - creftinul
Ie catholique - catolicul
joyeux
> [juaiO]
- voios, vesel
joyeuse
> [laiOz]
- voioasa, vesela
disparu, -e
>[dispaRL]
> [ dispaRelR)
>[komEm[)R]
- a comemora
sonner
>[sonE]
reter
>[fHE]
marquer
>[maRkE]
>[paRtuj
Substantivul "Ies parents" (parintii - "Ie pere" ~i "Ia mere"), pe care il cunoa~teti deja din lectiile
anterioare, are ~i sensul de "rude" sau de "stramo~i":
Ie parent
>[10 pari]
- ruda (masculin)
la parente
>[lapaRat]
- ruda (feminin)
>[la bastil]
- (inchisoarea) Bastilia
Cititi eu voce tare urmatoarele propozitii in limba franeeza ~i traduceti-Ie apoi in limba romana:
Tous les chretiens croient en la
resurrection de Jesus Christ.
Si tu continues
disparuti (decedati).
>
I mal, ofera-mi
lacramioanl!
preaslavese
Je voudrais que
votre agenda.
VOllS
>
Aceasla sarbatoare (
sfar~itului razboiuhll.
Bastilia era 0 inchisoare franceza,
detestata de populatia Parisului.
De
Pa~ti
(sii.-~i
Acesl caiet de studiu este ultimul din cursul nostru pentru nivel intennediar. De aceea, in partea
destinata gramaticli vom recapitula anwnite reguli introduse in leqiile precedente, in aceasta prima
parte a leqiei 31 va propunem sa rccapitulam rcgulile concordantci timpurilor. lata, in continuare, 0
schema a [razelor in care aceasta regula trebuie luata in considerare.
Analizati cu multa atentie excmplcle unnatoare, in care verbul propozitiei principale este la modul
indicativ.
Verbul propoziliei principale este la timpul prezent sau vidor:
Elle sait (saura) qu'i1 apprend Ie
lous les jaurs.
fran~ais
- Ea ~tie (va
in Franta.
~ti)
ca el a iDvatat franceza
in fiecare zi.
- Ea
~tja
(a
~tiut) eli
el a invatat franceza
in Franta.
In exereitiul uJ'I1}jtor yeti folosi regulile concordantei timpurilor la indicativ. Completati urmiitoarele
fraze in Iimba franeeza eu forma corespunzatoare a verbului:
- L'instituteur a dit que la demiere guerre
>avait
dun~
cinq ans.
ruda.
ensemble.
impreunli.
in incheierea aeeslei prime parti a leetiei noastre, veti verifica daeli v-ati insu~it eorect noul vocabular
~i
urmatoarele fraze:
Nimeni nu
~tia
~j
atat de mult.
longtemps.
en pnson.
> Pendant la
Ic~on
Parintij nu
ne~au
de mult timp)?
> Marie m'a dit que tll lui donnais taus lesjours
fiecare zi laeramioare.
VOliS
devez commemorer
cet evenement.
gre~elile pe
a nos
care
a corriger.
n'etait pas
fete ofliciellcmenl.
chrcllcnm:s,
LECTIA
31 - PARTEA A nOVA
,
Pentru inceput, sa recapitulam cateva dintre notiunile introduse in partea a doua a lecfiei 31 din
cursul pentru incepatori.
A
I. la distraction
2. la conversation
3.I'humeur
4. Ie disque
5. la discotheque
6. Ie probleme
7. le reve
8. )'opinion
9.1a verite
B.
10. la jeunesse
11. l'adulte
a admettre.
10
C.
Nu inteleg ce spuneti.
D.
g;inde~ti (despre
sa ne spuneti?
a nous dire?
> Pourquai
humeur?
11
toujours de mauvaise
>[lape]
la bataille
Ie vainqueur
> [IOvekOR]
- invingitorul, biruitorul
la victime
- victima (accidentului,
a razboiului etc.)
Ie drapeau
- drapelul, steagul
la devise
> [ladOviz]
- deviza
- foeurile de artificii;
spiritul, verva
I'hymne (m.)
"Ia Marseillaise "
> [limn la
maR~eiez]
- imnul "Marseieza"
l'egalite (f.)
> [IEgalitE]
- egalitatea
la fraternite
- fraternitatea, fralia;
infratirea
I'embleme (m.)
> [Iiiblem]
Ie defile
- defileul; defilarea
la valeur
>[Ia valOR]
Pentru a retine mai u~or noile substantive, recititi eu voce tare aeelea~i
cuvinte a~ezate in alta ordine ~i relineti traducerea lor in limba romiina:
> [Hiblem]
- imnul "Marseieza
la valeur
>[Ia valOR]
la victime
- victima (accidentului,
a razboiului etc.)
la paix
la fratemite
- fratemitatea, fratia;
infratirea
la bataille
I'embleme (m.)
I'hymne(m.)
"Ia Marseillaise
..
.-
Ie defile
- defileul; defilarea
- foeurile de artificii;
spiritul, verva (Ia singular)
I'egalite (f.)
> [lEgalitE]
- egalitatea
Ie vainqueur
>[IOvekOR]
- invingatorul, biruitorul
Ie drapeau
> [lOdRapo]
- drapelul, steagul
la devise
> [ladOviz]
- deviza
~i
retineti traducerea
Fiche-moi la paix!
- Lasiima in pace!
~i
Cunoa~teti
Cunoa~teti
sterna Romaniei?
-a
mondial, -e
> [modial]
- mondial,
cruel, -elle
> [kRUel]
tricolore
> [tRikoloR]
militaire
> [mrliteR]
supreme
> [sUpRem]
se derouler
> [sOdERulE]
- a se desfa~ura, a se petrece;
a avea loe
tirer
> [tiREJ
(vivre) en paix
ficher la paix
(it quelqu'un)
~i
> Este
placere: sa aprinda
14
~tii care
"Scute~te-mi!"
a ce >ocfilc
Cititi cu atentie fiecare fraza, observati felul in care a fost folosit modu1 "subjonctif' ~i retineli
traducerea lor in limba romana:
Je veux que vaus chantiez "La Marseillaise".
15
A~tept
ca~tigatjoeul.
Traduceti in Iimba francezR urmatoarele propozipi in care am introdus notiunile recapitulate pana
acum:
Trebuie ca victimele aeestui accident sa fie
transportate la spital.
16
>
QuclIe~ ~ont
dans Ie ca1endrier
fran~ais?
va fi in vingator.
Imnul vostru, ea
ne plae mult.
~i
>
I1~
17
RECAPITULAREA LECTIEI 31
31.1. Ati iovatat denumirile
franwze~ti
~i
civile:
31.2. in prima parte a acestei leetii am recipitulat problema concordantei timpurilor. lata 0 schema
a regulilor care se aplica in cazul in care in propozitia subordonata este folosit modul indicativ:
propozitia principalii
propozit;a subordonati
Elle sait
propozitia principala.
propozit;a subordonatA
Elle saura
propozj~ia
principalii
Elle a su (savait)
propozitia suhordonat.a
qu'illisait cette lettre. (impartait - actiune simultana)
qu' illirait cette lettre. (conditionnel present - actiune posterioara)
qu'il avait Iu cette lettre. (plus-que-parfait - actiune anterioara)
31.3. in cea de-a doua parte a aeestei leetH am recapitulat regulile concordantei timpurilor in cazul
folosirii modului "subjonctir' in propozitiile subordonate. lata 0 schema care reia regulile
acestui tip de concordan~ (cifrele romane se raporteaza la exemple pe care vi Ie prezenmm pe
pagina urmatoare):
propozitia principala
propoz;tia subordonata
futur(III)
passe compose, imparfait (IV)
propQzHie principalS
propozitie subordQnatii
present (V)
subjonctifpasse (actiune anterioara)
futur (VI)
passe compose, imparfait (VII)
19
U.
III.
V.
Vi
VU.
Vi reamintim eli regula concordantei timpurilor la "subjoneti(', in cazu} in care verbul propozitiei
principale este la un timp trecut, se aplica doar in Iimbajul familiar.
20
B.
C.
2.
3.
II ne pensait pas que tu aies ete une des victimes de cet accident.
4.
II Ya plusieurs fetes de la Vierge Marie; I' Assomption, qu' on rete Ie IS aout, en est la
plus connue.
5.
2.
3.
4.
5.
2.
3.
4.
5.
21
incepatori.
A
2.1a terre
3. Ie ble
4. la recolte
5.I'animal
6.1'etable
7. la grange
8. la vache
9. Ie cheval
Pentru
CD
10. Ie pore
12. la volaille
fasse beau.
ma~ini
in hambar?
~i
- Nous lui
aVODS
grajdul (stauIul).
VOllS
voudriez avoir
a lamaison.
Prefer carnea de pui oricaeui alt fel de carne. - Je prerere >la volaille
B.
In exercitiul unnator veti recapitula formele de "futUT simple" ale verbelor regulate.
Transformati propozitiile care urmeaza folosind acest timp:
Quand retens-nous l'Armistice?
Ou I'action se deroule-t-elle?
la cite universitaire.
la cite universitaire.
22
C.
Studentii
no~tri
ar vedea eu placere
exposition.
aceasta expozitie.
appartement.
acelea~i
entre ewe
- Je regrette que tu >aies vu Ie film toute.
seule.
- Si tu >vois Fran~ois, dis-lui "bonjour"
de rna part.
i-a~
spune adeviirul.
23
~i
ba~tina
la patrie
- patria; tinutul de
Ia tradition
la coutume
>[lakutUm]
Ie folklore
- folclorul
Ie groupe
I'endroit (m.)
> [ladRUa ]
Ie costume
- costumul de haine
(barbatesc); compleul (Ia
femei); portul
la prairie
> [lapReRi]
- pii~unea; paji~tea
I'herbe (f.)
> [leRb]
- iarha
la poule
>[lapul]
Ie coq
Ie grain
- grauntele, samburele;
bobul, boaba; (Ia plural)
cereaIe, grane
Ia souris
> [laslIRi]
coco~ul;
masculul
~oarecele;
mouse-ul (unui
computer)
Pentru a retine mai u~or noul vocabular, recititi eu voce tare acele~i cuvinte,
ai?ezate in alta ordine:
la prairie
- pa~unea; pajii?tea
Ie costume
> [IOkostUm]
- costumul de haine
(barba-tese); compleul (Ia
femei); portul
la souris
> [laslIRi]
Ie folklore
- fo1clorul
l'herbe (f.)
> [leRb]
- iarba
Ie coq
coco~ul;
masculul
(la pasari)
1a patrie
Ie grain
- grauntele. samburele;
bobul, boaba; (1a plural)
cereale, grine
la tradition
1a coutume
Ie groupe
l'endroit (m.)
> [hldRU a ]
la poule
24
~i
sa-~i
- Fiecare trebuie
a manger
iubeasca patna.
~i
folclorul
pa~une
plimbare lunga,
> [ekspRimE]
(se) conserver
paturer
> [patURE]
- a
arracher
>
[aRa~EJ
chasser
>
[~asE]
Toate aceste verbe sunt verbe regulate, din prima grupa de verbe.
25
pa~te;
a duce vitele la
pa~unat
lmpreuna eu substantivele Roi am folosit ~i cllteva adjective pe care nu Ie-ali intalnit inca in acest
curs. Citili.le cu voce tare ~i retineti echivalentele romine~ti:
populaire
>[popUlcR]
- popular, -a
folklorique
> [ folkloRik J
- folcloric.
multicolore
>[mUltikoloRJ
- multicolor, -a
gaulois
>[goIUa ]
gauloise
>(gol"az]
paresseux
>[paResO]
- lene~, trandav
paresseuse
>lpaRcsOz]
- lene~a, trandava
-a
I'amour de la patrie
>[lamuR dO la palRi]
- iubirea de
>[lcmovezeRb]
- buruienile
tara
Pentru a retine rnai u~or noile cuvinte, traduceti in limba Omana urmatoarele propozitii:
>C:'md vlzitam
>Cei care
>Nu
i~i
~i
folclorul ci.
~Iie sa-~i
exprime sentimcntele.
26
ni~le
costume
~i
arta populara?
Sa revenim la problemele gramaticale. in aeeasrn. ultima lectie a cursului nostru pentru nivel intermediar
vii propunem sa recapitularn propozitiile conditionale (ipotetice). Va vom prezenta cateva exemple
care va vor reaminti cum se construiesc propozitii1e conditionale ~i semnificatia acestora. Cititi
fiecare fraza ~i analizali modul in care a fost construita (timpurile ~i modurile care au fost folosite);
retineti, de asemenea, traduceri1e in limba romana:
1. Si tu acceptes, il refuse.
2. Si tu acceptes, il refusera.
3. Si tu acceptais, il refuserait.
Principala problema in ceea ce prive~te folosirea propoziliilor eonditiona1e este de a ~ti ce vrem sa
exprimam in subordonata conditionala (propozitia care incepe eu "si"): posibilitatea realizarii actiunii
exprimate de verbul principalei, imposibilitatea realizarii acestei actiuni sau situatia propriu-zisli (in
care se va indeplini actiunea exprimatii de verbul principalei). in acest ultim caz este yorba despre un
fapt evident, nu ipotetic.
in exemplele 1 ~i 2 nu se pune problema realizarii conditiei. Aceste doua exemple exprima 0 evidenta:
I. Si tu apprends, tu reussis
a l'examen.
28
In eel de-al patmlea exemplu am folosit 0 fonna verbala care indica neindeplinirea conditiei (fraza se
raporteaza in ansamblul ei la trecut):
in aceasta propozitie conditia nu a fost realizata ~i, de aceea, nici actiunea exprimata. de verbul
principalei nu se poate realiza.
sa folosim regulile pe care tocmai ni Ie-am amintit. Completati propozitiile care urmeazii cu fonnele
corespunzatoare ale verbelor din paranteze:
Oaca ai fi smuls toate buruienile, gradina
ar fi fost mai frumoasa. (arracher, etre)
"Gauloise".
nume~te
gramatical
~i
29
lene~a.
fleurs multicolores.
dans
la
patrie')
sa nu ne ducem!
> Ccs animaux ne mangent que
de I' herbe fraiche_
iarba proaspata..
Ne-am plimbat pe pii~une (paji~te),
unde am vAzut vacile piiscand.
somme~
30
les vaches
p~iturer.
LECTIA
32 - PARTEA A nOUA
,
in aceasUi ultima parte a lectiei noastre ~i a cursului pentru nivel intennediar, vom recapitula notiunile
de gramatica ~i vocabular introduse in acest caiet de curs.
Cititi cu voce tare textele care unneaza ~i traduceti-le in limba romana:
"-
./
"-
./
-D'accord.
./
II
./
./
'"
./
'"
savoir?
"-
./
-Commen~ns par
sonnent
./
II
II
II
././
"-
II
././
./
./
./
"I et les adultes offrent aux enfants des reofs en sucre I au en chocolat. II
./
./
Cette fete
"-
./
I dimanche I et IURdi. II
./
./
./
-Je ceois que I'autre fete qu'on aimc beaucoup dans tous les pays c'est Noel,
"-
'"
./
././
I n'est-<e pas? II
"-
./
-Qui. II C'est avant tout une fete de Camille, I pleine de charrne et riche en traditions. 11
././
'"
./
. / . /
./
. / . / . /
Les enfants mcttent devant la cheminee Ies cbaussures I dans lesquellc... le Perc Noel
./........
./
./
././
I pendant la nuH. II
./
"-
........./
-Qui,
./
-EL Ie premier Dovembre,
./'"
- Tu as raison.
.........
dann~~.
II
II
./
Ce jour-~
........
./
'"
I c'est la Toussaint. I I
./
........
./
./
.........
I I Cest la fete de taus les Saints, I et Ie lendernain I c'est "Ie jour des Mortsw I I
./
On va au cimetfere,
./
parents
././
./
"
........
.........
II
31
./
.........
,/
.........
Bastille:
........
,/
./'
./'
,/
-Et comment les Fran~is la fetenHIs?
II
./'
/"
........../'
.........
on danse Ie solr dans les rues, I on tire des feux d'artifice.
/"
./'
........
/"
........
/"./'
./
./'
,/
,/
./'
./'
./
,/
........
ll'anniversaire de l'Armistice de 1918.
/"
.........
II
II
,/./'
./........
.........
-Oui,
.........
./'
/"
I c'est la Fete dll Travail, I mais aussi Ia -Fete du Muguet w II Les Syndicats organisent
........
/"
........
content,
........
........
/'
I gai I et joyeux! I I
/"........
./'
amoureux?
./'./'
,/........
II
/".........
-Bien s6r que oui.
./'
./'........./'
jour-ll
,/........./'
,/........
des dtm~.
II
/'
........
Cest Ie jour de la Saint-Valentin,
/"
/"
./'
.........
32
pas?
> Tu appartenais
> C'est
a ce groupe folklorique?
dans la prairie"
Cuno~ti
~i
eelebra fabula cu
pi8ica?
auranl amanger.
~oarecele
de~ SOUTls?
ruuge.
dure-t-il en France',)
lene~e.
33
~i
stemele
TIU
raspunde!
in ineheiere, un exercitiu de pronuntie. Cititi eu voce tare urmatoarele serii de euvinte in care se
repetil aeelea~i sunete:
[a]
[(J J
la traditiilll, cilllserver
[c)
[ u]
[U]
[U a]
(e]
[ ~]
arradler, l<hasser
[k]
[z]
34
RECAPITULAREA LECTIEI 32
in materialul gramatical al acestei ultime lec!ii a cursului pentru nivel inrermediar am recapitulat
frazele iporetice (propozitiile eonditionale). Este vorba despre ace(e propozitii introduse prin
conjunctia "si".
in funelie
b) 5i + present + imperatjf
5i tu roules vite, fais attention!
c) Sj + present + futur
5i tu roules trop vite, tu auras
un accident.
Poate exprima:
a) posibilitatea realiziirii actiunii in viitor
~i
se raporteazii la viitor
Si tu me demandais de I'argent,
je te Ie donnerais.
b) imposibilitatea realizlirii actiunii in prezent:
35