Cabluri

1. Rezistenta la rupere:
"avand un continut mediu de carbon de 0,5% si o rezistenta la rupere de circa 60 daN/mm2. "
Obs: "Prin trefilare, lingoul de otel, cu sectiune circulara, se transforma in sarma, rezistenta la rupere crescand
pana la 120-200 daN/mm2."
"Dupa trefilare sarma se supune unui tratament termic si astfel materialul isi recapata proprietatile plastice. Firele
de sarma se rasucesc in jurul unei sarme centrale, intr-un singur strat sau in mai multe straturi, formand
toroane."
"La randul lor, toroanele se infasoara in jurul unei inimi centrale, formand cablul.
Cablurilor polimerice
n ultima perioada, in medii puternic corozive, se utilizeaza cablurile realizate din polipropilena (greutatea
specifica a cablului / greutatea specifica a apei = 0,91), polimeri armati cu fibre de carbon (FRP fibre polimerice
plastice), poliesteri si nylon (greutatea specifica a cablului / greutatea specifica a apei = 1,14).
In cazul stucturilor portante cu cabluri din materiale polimerice, problema comportarii in timp si a monitorizarii
apare ca o chestiune foarte delicata, datorita complexitatii factorilor implicati in imbatranirea si degradarea
elementelor structurale polimerice.

2. SPECIFICATII TEHNICE PENTRU CABLURILE DE TRACTIUNE

Cablurile de tractiune din otel se obtin prin infasurarea (rasucirea) sau impletirea sarmelor trefilate din oteluri cu
continut mediu si ridicat de carbon.Prin infasurarea sarmelor in spire elicoidale se realizeaza cabluri cu sectiunea
rotunda. Infasurarea sarmelor in toroane si a toroanelor in cabluri poate fi realizata spre dreapta (tip Z), sau spre
stanga (tip S) .
2.1. Cabluri simple
Cabluri simple mai sunt cunoscute sub denumirea de cabluri spiroidale (1x7, 1x19, 1x37,1x61)
2.1. Cablurile compuse
Cablurile compuse se impart in doua grupe: duble, formate din infasurarea mai multor toroane si triple, formate
prin infasurarea in jurul inimii a mai multor cabluri duble.
2.2. La cablurile compuse se deosebesc urmatoarele tipuri de cablari:
2.2.1. Cablarea paralela:
La cablarea paralela sensul de infasurare al toroanelor in jurul inimii este acelasi cu sensul de infasurare a
sarmelor din stratul exterior al toroanelor (Z/Z sau S/S)
2.2.2. Cablarea in cruce
La cablarea in cruce sensul de infasurare a toroanelor in jurul inimii este contrar celui al sarmelor din stratul
exterior al toroanelor (S/Z si Z/S)
2.2.3. Cablarea mixta sau combinata
Cablarea combinata este cea la care toroanele cu infasurare dreapta alterneaza cu toroanele cu infasurare stanga
(SZ/Z sau ZS/S)
In fabricatia curenta se realizeaza cablarea in cruce dreapta (S/Z)
2.3. Clasificarea cablurilor din otel:
Clasificarea se face in mod obisnuit dupa urmatoarele criterii:
1 dupa suprafata sarmei: cabluri zincate sau mate
2 dupa sectiunea transversala a cablului: cabluri rotunde sau cabluri plate
3 dupa modul de constructie: cabluri simple si cabluri compuse
4 dupa domeniul de utilizare: cabluri de extractie, de tractiune, purtatoare, de ancorare, pentru instalatiile de
ridicat, pentru ascensoare, cabluri speciale
In acest catalog veti gasi:
Cabluri simple 1 x 7, 1 x 19, 1 x 37,1 x 61
Cabluri compuse duble, constructie normala: 6 x 7, 6 x 19, 6 x 37
Constructie combinata: 6 x 19 Seale si 6 x 36 Warrington-Seale

Constructie concentrica: antigiratorii 18 x 7

2.4. Domeniu de utilizare a cablurilor de tractiune
Denumire produs
Domeniu de utilizare
Cabluri din otel constructie simpla 1x7
ancorari, ghidaje
ghidaje transmisii mecanice
Cabluri din otel constructie simpla 1x19
lucrari de manevra
ancorari, suspendare
lucrari de manevra
Cabluri din otel constructie simpla 1x37
ancorari si suspendare
Cabluri din otel constructie simpla 1x61
ancorari si suspendare
utilizari comerciale, pentru aparate, planuri
Cabluri compuse,duble,constructie normala 6x7
inclinate, funiculare, cablu de remorcare, instalatii
de ridicat, utilizari speciale de rezistenta ridicata
cabluri de ancorare, catarge, paratrasnete,
Cabluri compuse,duble,constructie normala 7x7
remorcare
aviatie, aparate, utilizari generale, transport
mecanic, instalatii de ridicat, remorcare,
ascensoare, utilizari generale, exploatari
Cabluri compuse,duble,constructie normala 6x19
forestiere (semiflexibile), confectionat cabluri de
legatura si dispozitive de ridicare (variante rigide),
transport mecanic, instalatii de ridicat
exploatari forestiere (flexibile),instalatii de ridicat,
Cabluri compuse, duble, constructie normala 6x37
remorcari, ascensoare, monoraiuri
confectionat cabluri de legatura si dispozitive de
ridicare (sarcina de lucru mai mare decat pentru
Cabluri duble ,constructie combinata
acelasi diametru in varianta constructie normala)
WS 6x36
industria extractiva petroliera, poduri rulante,
macarale, instalatii speciale
foraje, extractii petrol si gaze
Cabluri din otel mate Seale 6x19
dragline, excavatoare
transportoare mecanice subterane, funiculare
Cabluri din otel zincate Seale
trolii si instalatii de ridicare mici cu tambur fara
6x19+inima metalica (vegetala)
caneluri
Cabluri din otel mate 6x31Seale
Cabluri compuse,duble,constructie concentrica
18x19
Cabluri compuse,duble,constructie concentrica
18x7

automacarale
cablu antigiratoriu la macarale turn si poduri
rulante speciale; automacarale cu inaltime mare
de ridicare
cablu antigiratoriu la macarale turn si poduri
rulante speciale; automacarale cu inaltime mare
de ridicare

STAS
1513

DIN
3052

1513

3053

1513

3054

1513
1353

3055

1353

3055

1353

3060

1353

3066

1689

3064

1689

3058

1689

3058

1689
2690

2690

3069

La cererea beneficiarilor se pot realiza si alte tipuri de cabluri de tractiune.

Noiuni fundamentale de statica cablurilor

Introducere
Disciplina de STATIC este disciplina care studiaz echilibrul forelor, la starea de nemicare a
corpurilor; este o ramur a Mecanicii care studiaz sistemele de fore pentru stabilirea condi iilor
de echilibru ale unui corp aflat n stare de repaus sau de micare, i aceast disciplin a Staticii
este folosit n mai multe domenii cu denumirile aferente:
Statica lichidelor (hidrostatic) - Ramur a hidromecanicii care studiaz legile echilibrului
fluidelor i ale corpurilor scufundate n ele;

Statica gazelor (aerostatic) - Ramur a mecanicii fluidelor care se ocup cu studiul echilibrului
aerului i al gazelor n general, precum i cu construirea i cu dirijarea aerostatelor;
Statica construciilor - Se ocup cu studiul metodelor de calcul pentru determinarea eforturilor
i deplasrilor structurilor de rezisten ale construciilor alctuite din bare drepte, simple sau
compuse, supuse la aciuni statice. Constituie materia de baz n domeniul numit calcul
structural. Chiar dac n ziua de astzi n general n activitatea de proiectare se folosesc
programe de calcul automat, metodele folosite n statica construc iilor, metoda eforturilor i
metoda deplasrilor se preteaz mai bine n calculul unor elemente structurale de mici
dimensiuni dect un program de calcul automat. Pe de alt parte aceste metode pot fi folosite n
paralel cu programele de calcul automat pentru compararea rezultatelor;[9]
Un subcapitol al statici construciilor, este Statica Firului sau Statica Cablurilor, domeniu ce se
ocup cu determinarea eforturilor i deplasrilor ntr-un sistem format nu din bare rigide, ci din
elemente elastice parabolice (fire, srme, cabluri, etc).

Considerente teoretice de calcul

Un cablu ntins i suspendat ntre dou reazeme, sub aciunea sarcinilor permanente (greutatea
proprie) ia forma unei parabole (sau analog unui lnior). n literatura de specialitate se
deosebesc 2 cazuri de calcul static al cablului: Lniorul ca linie de echilibru i parabola ca linie
de echilibru. Vom dezvolta puin pentru cunotinele generale aceste dou cazuri de calcul: [10]
Ecuaia lniorului

Sarcini permanente teoria lantisorului si parabolei

Starea de eforturi in cazul lniorului

Un punct pe curba a crei ecuaie urmeaz s fie determinat poate fi fixat prin punctele x=x(S),
y=y(S) unde S indic lungimea arcului de curb de luat de la origine fixat. Considerm un
element de arc S aflat pe curb presupunnd c este n echilibru. Asupra lui ac ioneaz
greutatea qS i eforturile de traciune care sunt T(S) respectiv T(S+S). Condiia de echilibru
static pe poriunea S
este: sau
efortul de traciune T orientat de-a lungul tangentei la curb, avem:

. Cosidernd

. Proiectnd pe cele dou axe

obinem

.
Pentru situaia =0, T=H rezult C=H
avem:
lniorului

reprezint parametrul

iar
sau
. Relaia (1) este o ecuaie diferenial, 1/c fiind o valoare cunoscut i
pentru o anumit relaie constant. Integrnd aceast ecuaie diferenial se ajunge la solu ia
general de
forma:

.
Nu intrm n calculele celelalte, ns tot ca informaie general putem afla sgeata cablului: , iar
dac se dorete expresia sgeii la mijlocul deschiderii, se nlocuiete x cu l/2.
De asemena expresia lungimii cablului n deschidere are forma: . Dac punctele sunt la acelai
nivel atunci lungimea arcului de lnior are expresia . Se mai pot determina de
asemenea efortul de traciune din cablu ntr-un punct oarecare. Pornind de la
expresia

Efortul din cablu este egal cu greutatea cablului avnd lungimea egal cu ordonata punctului
respectiv, n raport cu direcia lniorului. [11]

Ecuaia parabolei

Elementele geometrice ale parabolei

Acum s vedem cazul parabolei ca i linie de echilibru static. Elementul de arc are n ac iune
eforturile de ntindere din cablu i greutatea proprie care sunt uniform distribuite n lungul
proieciei orizontale rectilinii a cablului. Din figura alturat intensitatea q1 are valoarea constant
determinat astfel: , de unde Eforturile de traciune din cablu (T), ca i componentele lor, cunosc
creteri infinit mici pe lungimea elementului de arc ds, aa nct ecuaiile de echilibru pe cele
dou direcii x i y pot fi scrise sub forma: , si , renunndu-se la produsul infiniilor avem: ,
cum se ajunge la ecuaia diferenial a curbei funiculare: sau iar prin integrare avem: sau .
Pentru determinarea constantelor de integrare punem condiiile: x=0; dy/dx=0 i y=c. Rezult c
c1=0 i c2=c. Astfel se ajunge la ecuaia parabolei sub forma: sau unde . Forma parabolei
depinde de parametrul c.

Eroare grafic lantisor si parabola

S analizm puin eroarea care apare din formulele (2) i (7). S vedem nc o dat formulele
una sub cealalt: , sau unde (7). Putem scrie Valoarea analitic a erorii este scris sub
forma exprimnd procentual aceast eroare prin relaia i dnd diferite valori pentru raportul x/c
rezult:
x/c

e%

0 0,1 0,2 0,5 1

0 0,00041 0,0058 0,144 2,8

'Concluzie': avnd n vedere c c variaz ntre 3000 i 6000 m iar deschiderile ntre 100-400 m
se observ c diferena este foarte mic, neglijabil. Pentru situaiile n care punctele de
suspendare sunt foarte denivelate (deschieri abrupte) parametrul parabolei trebuie s fie diferit
de cel al lniorului, i asa cum arat prof. Redlov (pag.48) apropierea dintre cele dou curbe se
va face prin egalarea sarcinilor totale i prin impunerea anumitor condi ii suplimentare.
Enumerm mai jos, fr s intrm n calculele matematice difereniale, expresia final a sgeii
cablului:

Calculul sagetii cablului-cazul parabola

(8) care pentru ia forma (8'). Iar expresia lungimii cablului avem: sau n funcie de sgeata
cablului dela mijlocul deschiderii: (9'). Efortul de traciune din cablu la parabol se calculeaz
pornind de la poligonul forelor din imaginea, din care rezult: unde iar . Prin integrare rezult c
T=qy+c1. Se impun condiiile: x=0; y=c iar T=N de unde c1=H-qc=0. Rezult c efortul dintr-un
punct oarecare este

Rezistenta la rupere
Rezistenta la rupere raportata in acest catalog este sarcina minima la care cablul, supus
la incercarea de tractiune, in conformitate cu ISO 3171, se rupe. In ceea ce priveste
unitatea de rezistenta, unitatile sunt exprimate in kg si kN. .
Pentru orice forma prevazuta este disponibila sectiunea metalica care permite calcurarea
rezistentei la rupere.
A nu se confunda Rezistenta suplimentara cu rezistenta la rupere mimim garantata.
Aceasta este sarcina pur teoretica, valoarea obtinuta din calculul de determinare a
rezistentei suplimetare si nu poate fi atinsa in incercari, deoarece se tine cont numai de
sectiunea metalica fara a se calcula reducerea datorata coeficientului de coarda.

Cu toate acestea, unele carti de masini, in special din strainatate, dau rezistenta suplimentara la
tractiune , si nu minim garantat, asa cum este normal.
La cerere, putem obtine, de asemenea, un certificat de sarcina efectiva de rupere, obtinuta prin testul de
rupere efectuat in conformitate cu ISO 3171. in acest caz, valoarea rezultata va fi intotdeauna mai mare
sau egala cu rezistenta minima garantata la tractiune.

Rezistenta la rupere
mimima garantata

Corespunde sarcinii de proiectare sau in conformitate cu legea si este

sarcina minima la care cablul, atunci cand este testat se rupte

Rezistenta efectiva
la rupere

Corespunde la sarcina de rupere efectiva detectata prin testul de

rupere. Nu trebuie niciodata sa fie mai mica decat rezistenta minima
garantata la tractiune

Rezistenta suplimentara
la rupere sau calculata

Este rezistenta la rupere obtinuta din calculul: sectiune metalica inmultit

cu rezistenta unitara.
tabel 5

Sectiune metalica

Sectiunea metalica a unui cablu corespunde cantitatii de metal continuta de sectiunea cablului.
Se poate determina sectiunea metalica aproximativa folosind formula:
S = 0.785 K1 d2
unde:
S = sectiune
K1= coeficient de umplere
d = diametru nominal cablu
in continuare tabelul coeficientilor K1 pentru cablurile din prezentul catalog:

Forma

Coeficient de
umplere K1

Coeficient de
cuplu K

TA

0,47

8,1

TB

0,55

8,1

BNW

0,49

8,1

BNS

0,50

8,1

TR150

0,58

TR186

0,59

TR216

0,60

CW216

0,50

8,1

CW222

0,48

8,1

DW216

0,59

DK216

0,59

DK C 216

0,68

EK3

0,64

8,1

EK4

0,66

10

EK5

0,73

10

NG 133-NGK 133

0,59

3,8

NGK C 133

0,70

3,8

NGK361

0,60

3,6

EK6

0,72

2,0

EK7

0,68

3,6

tabel 6

Cabluri compacte

Cand este necesar o rezistenta marita la rupere cu un diamteru redus, este posibil in afara de marirea
rezistentei unitare, sa se foloseasca un procedeu special de impletire numit Compactare.
Avantajele acestu procedeu nu sunt numai in marirea rezistentei datorita maririi sectiunii metalice
rezistente, ci mai ales datorita maririi rezistentei la uzura.
Acest avantaj este posibil deoarece toroanele compactate, fiind mai rotunde decat toroanele traditionale,
ofera o mai mare suprafata de sprijin cu cinematica masinilor operatoare, mai mare suprafata fata de forta
de compresie fata de un cablu conventional inseamna o mai mica presiune specifica.

Reducerea presiunii pe cablu

Reducerea presiunii pe toroane

Cablurile compacte sunt indicate cand se infasoara pe tamburi in mai multe straturi.

Zincare
Toate cablurile din acest catalog pot fi furnizate, la cerere, din otel zincat.
Stratul de zinc depus pe fire ofera o buna protectie impotriva coroziunii in mod normal cauzata de actiunea
intemperiilor, apa, sare si de poluare.
Gradul de zincare descrisa este clasa B, in conformitate cu cerintele UNI 7304-74. La cerere, pentru
aplicatii specifice pot fi aplicate zincari superioare.

Ungere
Pas esential in procesul de productie este lubrifierea cablurilor de otel.
Anii de experienta si folosirea unui echipament special si lubrifianti si unsori speciale pentru cablurile de
otel produse de noi, ofera nu doar protectie impotriva coroziunii, dar si reduce frecarea rezultand un grad
ridicat de rezistenta la uzura.
Toate cablurile fabricate sunt supuse la ungere la cald si in timpul impletirii cu masini speciale care elimina
excesul de lubrifiant pentru a se elimina posibilitatea picurarii in timpul folosirii.

Proprietati elastice ale cablurilor de otel

Cablurile de otel sunt elemente elastice, care se intind in functie de sarcina aplicata.
Cand cablul este supus unei sarcini, pasul elicoidal al firelor si toroanelor se deformeaza, producand o
presiune asupra inimii centrale. Rezulta reducerea diametrului si alungirea.
Alungirea permanenta este influentata de:
1
2
3
4

tipul inimii
forma
lungime pas
tip de luciosrial

Cablurile cu inima metalica tip WSC (Wire Strand Core) sau IWRC (Indipendent Wire Rope Core) au o
alungire inferioara cablurilor cu inima tip FC (Fiber Core).
In mod normal, alungirea permanenta, la prima utilizare rezulta din asezarea diverselor componente ale
cablului.
Determinarea cu exactitate a alungirii este dificila.
Tablelu urmator ofera cateva valori informative al procentajului de intindere a cablurilor la prima folosire.

Forma

alungire procentuala
aproximativa
a alungirii permanente

6 toroane cu inima
textila

2-4%

6 toroane cu inima
textila

1-4%

6 toroane cu inima
textila

1 - 3%
tabel 7

In afare de alungirea permanenta din prima faza de utilizare, cablurile au o alungire elasteca, care se

mareste odata cu sarcina.

Formula urmatoare arata deformarea aproximativa:

unde:
L = variatie lungime in mm
T = sarcina in kN
L = lungime cablu in mm
S = sectiune metalica cablu
Me = modul de elasticitate aparenta (vezi tabel 8)

Modul de elasticitate Me
(kN/mm2)
Forma

0 la 20% din
Rezistenta la
rupere
nominala

21% la 65%
din Rezistenta
la rupere
nominala

6x7 FC

80

90

Clasa 114+FC

75

85

Clasa 114+IWRC

95

105

Clasa 222+FC

80

75

Clasa 222+IWRC

85

95

EK3 - EK4

105

110

EK5

110

115

NG - NGK - EK7

95

100

105

110

EK6

tabel 8

Exemplu
in care valoarea alungirii elastice a unui cablu cu diametru de 20 mm, lungime 300 metri, forma Seale
Warrington 216+IWRC (Azeta Cables DW) resistenta 1770 N/mm2 cu Rezistenta la rupere minima egala
cu 252 kN , sarcina 20% din Rezistenta la rupere minima:
sectiunea metalica este:
S = 0.785 0.59 202 = 185.26 mm2
sarcina este:
T = (252 20%) = 50.4 kN
modulul de elasticitate din tabelul 7 este 85 kN/mm2
Deci alungirea este:

Atentie mare trebui avuta atunci cand sarcina este cuprinsa intre 21% si 65% din rezistenta minima la
rupere garantata
deoarece valorile din tabel sunt valabile numai in cazul in care incarcarea initiala si finala se incadreaza
intre procentele mai sus indicate.
De exemplu daca sarcina considerata pentru exemplu este cuprins intre 20% si 40% din rezistenta minima
de rupere, deci 88.2kN este gresit a se inlocui in formula variabila sarcinii T si modului de elasticitate
corespunzator de la 85 cu 95kN/mm2, De fapt calculand astfel se ignora alungirea care se verifica in
timpul folosirii initiale
in acest caz, calculul care urmeaza sa fie efectuate este impartit in doua faze, mai jos puteti verifica
procedura corecta:
Exemplu:

In acest punctalungirea elasteca totala a cablului se determina adnand alungirea de la 0 la 20% cu 960mm
a alungirii obtinute la calculul de sarcina de 40% din rezistenta minima la rupere, deci:

Alungirea totala este suma alungirii permanente cu alungirea elasteca.