,N

I. SOKOLOV-M IKITOV
sa
ausamt€ Pattnvru&ur
 scultati cu atentie, plecati-vd urechea atunci cind
sinteti in pddure sau in mijlocul cimpiei trezite la viafd. Si daci
aveti auzul fin, veti deslusi-fdri doaf si poate glasurilb mlnunate
ale pdmintului, pe care oamenii l-au numit dintotdeauna, cu
atita duiosie, pdmintul strimosesc. Fie cd e vorba de murmurul
unui piriias primivara sau de clipocitul valurilor unui riu pe
nisipul de pe mal, de cintecul pisdrilor sau vuietul furtunii ind^e-
pirtate, de freamitul ierbunlor de pe pdsunile infloritoare sau
trosnetul copacilor in noaptea geroasd de iarnd, de tremurul
lrunzisului verde al copacilor sau de cintecul greierasilor de-a
lungul unei cdrtirui bititorite de pe marginea izlazului, de zborul
inalt al ciocirliei si fosnetul spi-elor de griu, de zborul flutu-
rilor toate acestea sint nenumdratele glasuri ale pdmintului,
pe care oamenii de la orase, asurziti de zgomotul masinilor,
s-au dezobisnuit sii le audd. Cu atit mai mare va fi pldcerea
pentru aceqtl oament, care nu au pierdut cu totul dragostea
pentru natura ce-i inconjoard. sii petreaci putin. ttmp in pddure,
la nu, pe clmp, sa pnnda nol puten sulleteltr, de care poate
avem cea mal mare nevole.
.Pentru .agricultori, cit qi pentru noi, vechi vindtori, glasurile
pimintului sint pretioase. Este imposibil sd le enumeri. Ele ne fac
sd nu simtim lipsa muzicii. Cici nu din ele izvoriste oare ce
e mai bun. tot ce ne impresioneazd in marile creatii muzicale?
Eu insumi imi trmintesc cu bucurie de glasurile pdmintului,
care, cindva, in copilirie. mi fermecau. $i oare nu din acea
vreme ddinuie tot ce e mai bun in sufletul meu? imi aduc
aminte de misterioasele sunete din pddure, de respiratia primintului
natal in zori. Si acum acele glasuri md embtioneazd si mi
umplu de bucurie. In linistea noptii aud si mai clar rd.suflarea
gliei, fosnetul unei frunzulire deasupra ciupercii abia ie;ite din
pdmint, tremurul aripilor unor fluturaqi uqon de noapte, cintecul
coco5ului din satul din preaima.
Si cit de frumoasi 6i di neuitat este fiecare dimineati ! Cu
mult inainte de rdsdritul soarelui, pisirile se trezesc qi incep sd
cinte cu bucurie. Oamenii incd mai dorm in casele lor de piatrd-
iar pe drum abia de mai trece din cind in cind cite o ma-
9ig,; par pddurea treziti deja prinde viard si glia respirri din
adincul pieptului.
In naturl nu existd nimic mai muzical decit ivirea diminetii.
cind piraiele susu^ra cu glas crisralin. iarba din p:idure imprjstie
miresme, rar partumul el se contopeqte minunat cu simfonia di-
mine!ii.
L

I o)r

\, :;e,
 GRAURII

intre toate pdsdrile cintdtoare, cel mai apropiat de om

cred cd este graurul. Cine nu cunoaqte, n-a vdzut sau
n-a ascultat cintecul lui de primdvard ? Din timpuri
strdvechi oamenii fdceau pentru grauri cdsufe, pe care
le impodobeau cu desene ingenioase qi le prindeau sub
acoperigurile caselor, in virful unor prdjini sau pe trunchiuri-
le copacilor.
Graurii sosesc la inceputul primdverii, cind ici-colo,
pe cimpii, mai e incd zapada. Intoarcerea lor e un
semn sigur al apropiatei primdveri. Dupd sosire, graurii
incep grabnic sd-Ei aranjeze cdsutrele. Se intimpld sd
vezi cum qi le curdfd, cum duc in cioc fire de iarbd
9i cdpelele de lind, cum iqi cdptuqesc cuibul. Stind pe
un ciot de copac sau pe o creangd prinsd de colivie,
cu aripioarele negre, tremurind, masculul igi cintd aria
rdsundtoare in fiecare dimineafd qi seard. Ce dulce qi
vioi e cintecul de primdvard al graurului ! O multime
de sunete poli auzi intr-un cintec de graur ! Dealtfel,
pasdrea aceasta imitd cu multd dibdcie qi vocile altor
pdsdri. Ba o auzi cintind in triluri melodioase de pri-
vighetoare, ba mdcdind ca o ratd sdlbaticd. Oamenllor
le e drag sd asculte cum cintd graurii. Ei sint un exemplu
1
 +ffi i
**$rt[i{irT$,:{fiffi$*L+
itJ
ir?
'$"s$s *it ;i

-i-;s*sr.--T$

"& _#,&*E** .!!;;,t:'r.

i.g ,.'

r
pentru viafa de familie. impreund cu pe-
rechea lui, graurul iqi mestereste cuibul si
tot impreuni'iqi hrdnesc priii. in timp ce fe-
mela clocegte, masculul o desfatd cu cintece
melodioase. r
i,2:
imi plac nespus de mult graurii; totdeauna
am admirat viata lor si le-am ascultat cu -=Fr/'.fr'7:
'*,
pldcere cintecele de primdvard. in jurul co- =_-!-
,1 //,, l,
libei n^oastre din pidure am pus citeva
cisu{e. In hecare primdvard graurii se insta-
leazd in ele. Una din cdsute am orins-o
:= .

,(4.r
mai aproape de pimint, ca 'sd pot urmdri =,/','Y\-
mai bine viafa plind de neastimpdr a loca-
tarilor ei. Sosirea graurilor si cintecele lor
coincid cu trezirei la viald a pdminrului.
jf ll
=A= I "-"= ='
Cintecul lor vesel se contoDeste cu simfonia
viefii. Fluierd in pddure siuizii, uguie po-
II ri\;"i
/ ,'"'"
rumbeii silbatici, cintd cucii, triluie deasupra
cimpiilor ciocirliile vesele. dar cel mai aproape I " i
li
i.r.,
de casa omului cintd graurii. Pddurea s-a
imbrdcat in frunziq, odatd cu cdldura au
apdrut primele flori sdlbatice, dar grau-
rii tot cintd gi cintd la cdsufa noastrd. ;t:f;
i.';.Li
t|,i++a-
-=_:-;
Cind graurul std lingd cdsu(a lui, il potri '-4 ti';=
vedea mai bine: are pene mici $i negre
'+)! '=F,t
cu sclipiri verzui qi aripi cu virfuri tremu- -,f:-
rdtoare. --="".;.:.
intre ei graurii trdiesc in pace gi deplind ryii'i
armonie. Odatd am vdzut cum sraurii din
i=
;-'':.lt=-1-
cuiburile vecine zburau spre un ilt cuib in
care iesiserd din gdoace puii mici. Se uitau =:Fiil
,-;v.'l
:5-1 i=-
in cuibul strdin gi parci ii felicitau | | :'
fericilii pdrin{i.
Graurii nu rdmin niciodatd fdrd ocupafie.
pe
{{;\
--1'.1\.',l:--
?a'-:\
Mi-a pldcut totdeauna sd-i vdd cum muncesc
9
 ,f

,...,., .:
s

it;.
1
a:
 Ei, prietenii credinciosi ai omului,
veseli.
ne pdzesc cimpiile. grddinile de zarzavat,
livezile. Toatd ziua aleargd pe potecile din
gradind uitindu-se sub fiecare frunzulitd.
4d vineazi pe cimpie. in pddure. pe ogoaie.
adund hrand pentru puii lor. Este greu de
calculat cite insecte ddundtoare. citi viermi

b qi cite larve nimicesc graurii. iniruna se

intorc la cuib cu ceva pradi in cioc. Puisorii
igi intimpind pirinrii cu o larma plina de
bucurie. Chiar qi-n zilele cind isi hrdneste
.\t puiqorii, tatdl tot izbuteste sd cinte. Seara.
inainte de culcare. el se aqazd pe o creangd
lingd cuib si face sd rdsune ciripitul lui ve-
{ sel. Dar pe mdsura ce puii cresc. cintecul
lui devine mai scurt. Cind micii srauri
+t incep sa zboare. toald familia pdraseste c-uibul,
iar cintecele iau sfirsit. Vara e greu sd-i
mai vezi: atunci se retrag in desisul pd-
+ durilor.
Bineinleles, graurii au qi ei dugmanii lor.
Multe pdsdri rdpitoare ii necdjesc si nu o
datd pisicile a.1ung la coliviile asezare mai
Jos $r scot cu labele puiqorii de gra-
./ ur.

+ Ca multe alte pdsdri cdldtoare, toamna,

tirziu, graurii pleaca spre sud. Nu zboari
4g'd in ldri calde qi indepdrtate, ci se opresc
ca sd ierneze in sud, pe coasta Mdrii Caspice
gi in alte tinuturi calde, unde nu sint ierni
grele. Toamna, pregdtindu-se de plecare si
dorind sd-pi ia rdmas bun de la locurile
7 dragi, graurii se intorc uneori pentru citva
timp la vechile cuiburi si al unci se poate
auzi cunoscutul Ior cintec de aciio.
t2
 Spre toamnd ei se adund in stoluri zgomotoase ca
ni;te roiuri dezordonate gi zboard deasupra cimpiilor,
aqezindu-se pe cioturile copacilor, pe trestiile uqoare de pe
maluri. Chiar gi in zborul 1or existd ceva neastimpdrat
Ei vesel. Adesea se ceartd, dar niciodatd nu pun la cale
incdierdri crunte. in stoluri dense, ce seamdnd cu nigte
nori negri qi grogi, toamna tirziu graurii pleacd spre
sud. Pe drum se opresc, se agazd
'la in copaci sau pe ogor
qi curind pornesc din nou drum.^ in sudril ca"ld,
graurii nu se despart unii de altii, ci rdmin in stoluri
mici gi unite. Primdvara graurii se intorc tot la vechile
cuiburi, gdsind fdrd greq drumul.
Puii de graur odatd prinqi se obignuiesc foarte repede
cu oamenii. Ei trdiesc in colivii mulli ani, zboard prin
camerd, se bucurd cind iqi vdd stdpinul qi se aqazd
cu incredere pe umdrul lui. Eu, personal, n-am linut
in captivitate niciodatd graurii, preferind mai degrabd
sd le urmdresc viata in libertate, sd ascult cintecul lor
vesel, sd md bucur laolaltd cu ei de sosirea primiverii.
iNi
,rt".i

l,I
, .i;.,.
"- 1., I
,-, 41,
 s\ C OCORII
ffi
n cco
n 30prilrildri demult, primdvara intimpinam cu o deose-
biitd br DU(ucLUI:rie ocorii care se intorceau in patria lor.
A.uzi
rJz ind i
egllasts urile care veneau din indlfimi, pdrdseam
lu-1,le
du.
jo ac aqtgi,'; IridicItn
lr:
,
n d capul, ne uitam in necuprinsul cerului
al baasstrl
ru.
u.
- ! Cocorii! strigam noi cu voce tare, bucu-
Cocorii
rindu-ne de sosirea oaspe{ilor de primdvari.
Cocorii zburau in unghiuri drepte. Se intorceau din
fdrile calde. pupd ce se roteau in zbor deasupra bdlfii
ori deasupra riului,, coborau pe pdmint ca sd se bditrnea's-
cd q^r s.d-qi intireascd forlele la iapdtul unui drum lung.
Cind soseau cocorii, pdmintul ieniqtea in rdsuflareali
caldd. Pe cimpii, ridicindu-se spre cer, cintau ciocirliile
tremurind din aripioare, inflorea mdlinul, deasupra pufului
auriu al sdlciilor ztmzdiau albinele. Cocorii zburau spre
nord, cdtre bdllile cunoscute gi indrdgite, unde an de'an
lsr scoteau sl iEl creqteau puii cu picioare lungi.
Abia toamna tirziu, cind copacii iqi scuturau frunzele
::\

tda
r.::

-$
-F
lx,"
s*
 de aur qi purpurd, cocorii se intorceau
in sud.
Zburau in aceleagi unghiuri drepte gi ni se
pdreau triste tipetele lor de adio.
Rdminefi cu bine! Rdmine{i cu bi-
- ne strigau din cer cocorii care ple-
nel
cau.
Cindva mi-a fost dat sd observ de aproape
cocorii. Vinam cocogi-de-munte, pe lingd
o mlagtind m^igcdtoare, mare qi aproape de
nestrdbdtut. Innoptind in pddure, am auzit
in zorii zilei cum cocorii s-au prins ca
intr-un fel de hori si au strigat tare in
mijlocul mlaqtinii. Fuiiqindu-md"pind apro-
ape de mlagtind gi ascunzindu-md intr-un
tufiq des, i-am urmdrit prin binoclu. Adu-
nati intr-un cerc larg qi dind din aripile
puternice, cocorii trimbi{au si dansau. Era
sdrbdtoarea de nuntd a cocorilor. Nu i-am
deranjat deloc, mai ales cd-gi pregdteau
cuiburile pentru noua familie. In zilele inso-
rite de vard qi toamnd, cdutind hrand, co-
corii pdrdsesc mlagtina qi zboard spre cimpii-
le vecine ale ldranilor, hoindrind impreund
cu turma satului.
Dacd prinzi de pui un cocor, il pof i
foarte bine imblinzi. Cocorii domesticiti
umbld impreund cu gdinile qi alte pdsdri

%(
de curte. Pe vremuri, astfel de cocori dre-
sali erau {inuli adesea pentru a pizi pdsd-
rile din ogradd. Cocorul, vigilent gi cu spirit
de observalie, nu permitea pdsdrilor rdpi-
t$'i:-q toare ulii f i ciori sa omoare sau sd
-
rdpeascd vreun pui de gdind. Merlind ca
pe catalige. cocorul domesticit se uita cu un
#,,xt ochi atent spre cer si, dacd vedea vreo
l8
pasdre rdpitoare, scotea un tipdt de alarmd, pe care
gdinile, curcile $i puii il inlelegeau bine.
Cdldtorind cindva prin nordul tarii, pe aerodromul
dintr-o pddure, de unde decolaserd niste avioane mici,
am zdrit un cocor imblinzit. Se plimba fdrd fricd pe
aerodrom de parcd ar fi vegheat asupra ordinii generaie.
Uneori zbura in pddure spre mlagtind, dar se intorcea
repede. Despre acest cocor domesticit am mai scris
cindva. Aviatorii. pe care-i cuno$team. mi-au povestit
cd in zilele de toamnd, cind deasupra aerodromului
filfiiau unghiuri de cocori, protejatul lor cel blind era
neliniqtit Ei scotea strigdte de chemare. Stolurile de cocori
s-au tot rotit in zbor deasupra aerodromului. oind
cind intr-o zi cocorul cel imblinzit n-a mai rezistat.
s-a ridicat in inalt gi a zburat spre sud impreund
cu ceilalli cocori.

l- ', ;',, 1lf

t'\ | -
"

11'

'o .,ri krrlr,

'ulifi$

F..."
,flltt.itr

'iff'*'lrl
 GARIILE

C u -urti ani in urmd, mi-a fbst dat sd vizitez insulele

indepdrtate qi pustii ale Oceanului Inghelat. Pe Novaia
Zemlea si in Arhipelagul Franz Joseph am admirat
minunata gi necunoscuta naturd polard. Am privit cupolele
strdlucitoare, acoperite cu zdpadd, ale ghetarilor. Pe lingd
noi treceau aisberguri inalte, emanind o lumind verzuie.
fantomaticd. Am vdzut ursi albi, care veneau increzd,-
tori pind aproape de navd, morse qi foci, care zd,ceau
netulburate in gropile lor sdpate in gheafd. Dar in
Arctica, pdsdrile sint cele mai multe. Ele zburau deasupra
capetelor noastre, se aqezau pe ghea{d, inotau {brd
fricd in apa intunecatd a strimtorilor dezghefate. in
Golful Linistii, unde cindva iernase exploraiorul polar
Gheorghi Sedov, pe stinca inaltd de bazalt Rubini, te
asurzea zgomotul coloniei de pdsdri.
Mii de pdsdri igi fdcuserd cuiburile pe aceastd stincd
ce se indlla deasupra mdrii inspumate. Aici trdiau micile
lande motate, gariile cu piepturile albe, aripile negre gi
ll
 nigte ciocuri tari qi asculite cu care, foarte
indeminatic, prindeau peqtele din mare. A-
proape de suprafata apei. in stoluri mici,
zburau intruna cufundacii increzdtori. Uneori
inotau foarte aproape de galupd, se scufun-
dau pe neasteptate si pentru mult timp
dispdreau sub apd. Tot aici zburau si un fril
de pescd r ugi-rdpit ori de mare. cu aripi negre.
gi albatrogii furtunari, prevestitori de furtund,
mari gi cu aripile lungi. Era suficient sd
se apropie qalupa de stinca Rubini pentru
ca in colonie sd se declanqeze un zgomot
asurzitor. Mii de pdsdri deranjate iqi luau
zborul qi in larma aceea cumplitd se roteau
deasupra noastrd.
Despre aceste colonii de pdsdri am mai
avul ocazia sd scriu. Cindva ele trdiau in
tihnd, oamenii nu le deranjau si nu le
impuqcau. Urgii albi gi vulpile polare, oricit
de girete, nu se puteau cdldra pe perefii
abrupfi al stincilor de piatrd, iar pdsdrile
se simteau la adipost de primejdii. Dintre
toate pdsdrile care trdiau in colonia polari,
cele mai interesante mi s-au pdrut a fi
gariile. Despre aceste pdsdri dq dori sd
vd povestesc in mod special.

%-

g'-f - 'r \ \\

1**,-- a
;ja;t- -.*;j!
;ruI=1ffi;*f
 t
Gariile, cele cu pieptul alb, iqi fac cuibu-
rile foarte aproape unul de altul, pe virfu-
rile de stincd sau in scobiturile zidului inalt
qi abrupt de sus pind jos. in aceastd colecti-
vitate imensd, unde trdiesc mii de pisdri, \ ,
gariile nu se ceartd niciodatd intre ele f>
pentru loc. Dimpotrivd, trdiesc in pace cu
celelalte pdsdri vecine: landele motate si \\\
cufundacii. Le deranjeazd doar pdsarile rd- \
pitoare pescdrusii cei negri si vulturii. Un ,
zgomot incredibil se dezldnluie in colonia a
de pdsdri cind duqmanul se arata aproape.
in cursul unei veri polare, garia depune
in cuibul sdu doar un iinsur o*u. Iar cuibul
"u
de fapt nici nu existd. Garia i$i tine oul \
intre picioare, incdlzinduJ cu cdldura corpu-
lui ei. Apoi pasdrea igi hrdnegte sirguincios
puiul abia ieqit din gdodce qi acoperit cu puf
moale, dindu-i peqtiqori mirunli de mare.
Ea iqi ingrijeEte extrem de atent singurul t
pui, pe care il apdrd de pescdrugii cei negri
si . rii, indepdrtindu-i cu ajutorul intregii
colon .
Vara in finuturile polare e scurtd, iar puii ra
de garia cresc repede. Cel mai impresionant
lucru este felul cum pdsdrile adulte se poartd t
.t
-.L )

9"e*
ij.,: t:e a:
I
''f

. :.:l;7:- -
-r::'i-l-

,k
J(
.-'.1
f---s' rg *f'
 cu puiul lor ajuns la oarecare matuntate.
Cind puiul a devenit mai viguros si i-au
crescut penele, mama qi tatdl lui incep sd-l
impingd cit mai mult spre marginea stincii
unde se afld cuibul. Puiul nu indrdzneste
sd coboare in zbor pe marea rece. agitata
gi inspumatd de valuri ; el se opune. se
impotriveste cu indirjire. Pdrintii conrinud
sd-l impingd cu insistentd. Cdzind de pe
marginea stincii. puiul desface involuntar
aripile gi planeazd lent pe suprafala mdrii.
Pdrinlii il urmdresc stdruitor. Speriat de li-
bertate. legdnindu-se pe valuri. puiul incearcd
din rdsputeri sd inoate spre baza stincii,
de care se sparg zgomotos valurile sdrate.
Mama gi tata gonesc cu incdpdlinare puiul
in largul mdrii. departe de stincd, de temelia
cdreia el poate sd se zdrobeascd. Rdmas
in libertate, puiul se deprinde incet-incet sd
caute singur pegtigori, sd-qi procure hrana.
Multd vreme pdrinlii nu-l pdrdsesc, il supra-
,i:.,, r+ vegheazd gi nu-l lasd sd se apropie de
'i i/r'..,. stincd.
Adesea reflectam la purtarea acestor pdrinti,
-'ia:l care, la prima vedere, dau impresia cd
din cruzime isi aruncd puiul in marea zbu-
nl tV ciumatd si ingrozitoare. O astfel de purtare
n a lor se explica insd printr-o strictd ne-
cesitate. Ce s-ar intimpla cu puiul, dacd
n-ar fi fortat sd zboare qi sd inoate, ci ar
continua sd stea pe !ancurile stincii inalte
care i-au finut loc de cuib ? Parintii lui
insd procedeazd intelept qi cu rilc. Cine stie.
poate Ei oamenii ar avea ceva de invdtat
pentru copiii lor de la inleleptele garii.
26
Numerogi copii rdsfdtrali, obiEnuili cu apartamentele con-
fortabile din vile sau blocuri, asemenea inaltei stinci
Rubini, se tem sd plece singuri in marea deschisd a viefii.
Bunici miloase qi pdrinfi mai pufin inlelepli igi feresc
si-si rdsfa{d odraslele, nebdnuind cd prin aceasta le pot
nenoroci gi cu dragostea lor egoisti fac din ele tot
nigte egoigti crunfi qi nefericili, care se pot zdrobi,
asemenea puilor de garie, de zidul casei pdrinteqti.
Observind viaf a pdsdrilor gi animalelor, adesea md
gindesc cd oamenii ar putea invdla o sumedenie de lucruri
de la ele.

*,lHly;lwil
('

tlil:ffiilir
\

.#'.rrf,r*)t {t (.'
' )'
 *-$-".s
+gT
rdl'- t

CULICII

in fragedd copildrie mi-a rdmas in minte micul culic.

Locuiam pe atunci pe malul unui intins iaz cu moard.
Mama md ducea sd md imbdieze in apa micd de pe prund.
Dupd ce md dezbrdcam, ma baldceam in undele incdlzite
de soare, adunam mure din rugii ce cresteau pe mal qi
i le aduceam mamei in pumnul ud. Pe oglinda iazului,
reflectindu-se in luciul apei, zbura cu strigdte, de pe
un mal p)e altul, tremurind din aripioare, micutul culic-
cdrdug. Imi pldcea nespus de mult aceastd pdsdruicd
veseld.
Este pulin probabil ca in lumea pdsirilor sd existe
o atit de bogatd varietate de specii gi subspecii, de
exemplare mari qi mici, ca in cadrul incdpdtoarei familii
a culicilor. Culicii trdiesc aproape peste tot, si in nord
qi in sud, Vara ajung sd zboare pirrg in nordul inde-
pdrtat, pind pe coastele Oceanului Inghe!at, unde iqi
fac cuiburi si trdiesc in tundra sdrdcdcio asd. Oamenii
simpli din popor se purtau blind cu aceste pdsdruici
vesele $i iu1i, spunind: ,,E mic un culic, dar totusi
gi el e pasdre".
to
 Cum nu sint savant naturalist, nu cunosc
denumirile, tuturor speciilor gi subspeciilor
de culici. $tiu cd existi culici-nisipaii. care
aleargd pe malurile nisipoase ale iiurilor si
&# lacurilor. Sint qi culici mai mari, care trdiesc
in bal{i qi in pdgunile verzi, necosite. imi
amintesc cd fdranii traduceau in limba noas-
trd,_omeneascri, {ipdtul acestor pdsdrele care
ar It zls:
Stringeti finul, stringe{i finul, altul s-a
-
copt !

Cind culicii dddeau acest semnal. se Dutea

incepe cositul gi strinsul llnului.
Am mai avut prilej ul sii povestesc despre
culicii de pddure numiti si sitari despre
vindtoarea de primivara si toamnd a ior.
despre becafele mari qi mici. Tot din cate-
goria acestora fac parte qi culicii cu ciocul
indoit in jos. N u orice vindtor are norocul
sd impugte un astfel de ,,cioc-in-ios,..
Mulli dintre voi probabil au vdzut nagili.
cu aripi lungi, care. triiesc in bdlti sau pe
cimpiile arate. Dind din aripile lbr lungi,
,rf el se rostogolesc in aer gi strigd ascutit:
Ai cui sinteli, ai cui sinteti?
r ,f- Asa traduc oamenii in limba lor strisitul
nagililor.
_ Cdldtorind prin peninsula pustie Taimir,
in tundra goald, lipsitd de pdduri, unde
pind la noi alli oameni nu cilcaserd, vara
am vdzut qi am auzit o mullime de culici.
Unii dintre ei nu-mi erau deloc cunoscuti.
Ascultam {ipetele lor stranii, ce rdsunau
deasupra turidrei pustii. Culicii mici de tot
sc{pau uneori chiar de sub tdlpile mele.
In lacurile mici qi pulin adinci am vdzut
culici inotdtori, de care md puteam apropia
foarte mult, admirindu-i cum inoatd cu
vioiciune printre firele mici de trestie, cum
se scaldd si se cufundd. Pind la un culic
inotdtor curajos se putea ajunge chiar cu
mina, dar el bineinfeles cd nu accepta 'i"''t^
sd fie luat in palmd qi zbura in alt
loc.
Tot aici am putut observa qi culicii gule-
t$,
.,aaa
rafi, frumos gi elegant imbrdcali, care in
perioada nupliald de primdvard organizau

f
intre ei dueluri caraghioase. Ei purtau gulere
somptuoase qi fiecare mascul se distingea "-ffir,u
prin particularitatea gdtelii sale de nun-
,,"(n
td.
O mullime de culici am vdzut qi in lo-
curile de iernat ale odsdretului din sudul
Mdrii Caspice, in golful Kizil-Agacesk. Ma- " t.-
lurile povirnite ale golfului erau acoperite f.r't'ib
cu o sumedenie de urme de pdsdri mari
gi mici. Aici migunau culici din cele mai
diverse specii qi subspecii. Nu dddeau nici

*D\
--*

Visa'
%e ?n ry'
 &
,*,!

t;

i'4t

...'.

,lr;

:i
s.
i
 cea mai micd atentie vulturilor cu coada
albd, ameninldtori, care stdteau nemigca!i
pe malul golfului si asleptau o pradd ugoard.
Aici am vezut o specie de culic cu ciocul
intors, de data aceasta indoit in sus. Cu
aceste ciocuri indoite, pdsdrile dddeau usor
la o parte ndmolul, idutind rime, melci
si insecte.
Toamna gi primdvara multe specii de culici
migreazd. pe distante foarte mari. Culicii
cunosculi pot fi vdzu{i iarna pe malurile
unor fluvii si lacuri din Africi Centrald.
-'&s Este uimitor zborul pdsdrilor migratoare,
indeminarea lor de a gdsi cu preciziJ drumui
*tt
-**
f spre locurile de cuibdrit.
Odatd, lingd arhipelagul Franz Joseph,
0 I'it
,
"*,: am acostat cu galupele noastre pe o insul5
'.4*,
cu panta lind, acoperitd cu cuiburi de
eideri. Se stie ci eiderii mari iqi cdptuqesc
cuiburile cu puf uqor qi moale, pe care femela
si-l smulge de pe piepr. Zbuiind din cuib,
eiderul isi acoperd oudle cu acest puf cdldu-
ros.
Pe mica insuld, in afard de eideri erau
qi o mullime de pdsdrele asemdndtoare cu
pescdrugii, care-gi fdcuserd cuiburile acolo.
Aceste pdsdrele se inrudeau cu culicii. Se
invirteau cu curaj deasupra capeielor noastre,
se aqezau pe cdciulile imbldnite, strdduin-
du-se sd-gi apere cuiburile. Oamenii de
stiinfi ornitologi imi povesteau cd pdsdre-
lele pleacd in fiecare an in cdldtorii lungi
spre emisfera sudicd a Pdmintului, trecind
dincolo de Ecuator. Primdvara se intorc
din nou pe malurile linutului arctic rece.
 Despre culici qi rubedeniile
lor se pot povesti multe.
Eu m-am limitat la ceea ce mi-a fost dat sd vdd
eu insumi. in tinerege. hoindrind cu puqca de vindtoare,
am admirat aceste -pdsdrele vesele, le-am urmdrit viata.
ln afard de sitari, beca{ine gi becafe cu cioc intois,
nu impugcam alli culici ,mici, care insufle{eau peisajul
drag.
Dintre toli culicii mari si mici, cel mai mult mr-a
rdmas in minte micul culic-cdrduq pe care-l qtiam din
copildrie. $i acum il vdd uneori in vis ; trezindu-md,
zimbesc fdrd sd vreau cu bucurie.

't*n44,

i#i
w
/*?

{##i"ie"i
!

l,
 CIORILE DE CIMP SI STANCUTELE
K
intre pdsdrile care trdiesc de obicei in apropierea
agezdrilor omeneqti, sint binecunoscute de toatd lumea
ciorile de cimp gi stdncutele. Jin minte vremurile cind
la Moscova, deasupra bulevardului Puqkin, in serile ge-
roase de iarnd se invirtea o mullime incredibild de
stoluri de stdncu{e gureqe. Pe fondul cerului de seard
stolurile de stdncu[e cind se ridicau, cind se coborau,
aqezindu-se pentru a innopta pe crengile goale ale copa-
cilor. Era greu de inleles de unde venea adunindu-se
pe stradd acest noian de pdsirele. Acum, pe bulevardele
moscovite, au rdmas pufine stdncute zgomotoase.
Frin^pdrlile Rusiei centrale, ciorile de cimp aduc primd-
vara. In timp ce pe cimpii gi in pdduri mai e zdpadd
neatinsd, pe drumurile de iarnd, in preajrna grajdurilor
de vite ale colhozurilor dau tircoale primii vestitori
ai primdverii. Negre, cu un aer arogant, ele se plimbd
pe uli1e, pe drumuri gi prin cur(ile gospoddriilor sdteqti.
Jin minte cit de mult ne bucuram in copildrie de
sosirea ciorilor de cimo cu ciocurile lor albe. Auzind
strigdtele lor cunoscute. an un,tam cu bucurie :

Au sosit ciorile de cimo !

Nu totdeauna ciorile de cimp ghiceau cu exactitate sosirea

primdverii. Nu o datd se intimpla ca, dupd sosirea primelor
1"1
 ciori de cimp, iarna sd-gi arate din nou
collii: se intorceau gerurile, pe cimpii zdpada
se invirteja viscolitd.
Oaspe{ii venili prea devreme iqi luau zbo-
-f rul spre sqd qi la scurt timp se intorceau
din nou. In copacii goi, deasupra acope-
riqurilor caselor de la fard, in cringuri si
in parcurile. vechi qi ldsate in paragind.
ciorile de cimp proaspdt sosite incepeau
si-gi facd cuiburi sau sd le repare pe cele
vechi. Doamne, ce zgomot se ridica atunci
din copacii incd goi, dar nipdditi de ciori
de cimp ! Se certau intre ele pentru fieca-
re.ciot liber pe care se putea construi un
culD.
Cine n-a auzit acest (ipdt de primdvard
al ciorilor de cimp ! Se mai intimpld ca
strigdtele lor zgomotoase sd-i enerveze pe
oamenii mai sensibili si mai neobisnuiti

#'
7'
cu larma. Mie insd imi place zarva lor. pe
care o cunosc din copilirie qi o socotesc
ca fdcind parte dintre primele sunete ale
pdmintului trezit la viafd. Ciorile de cimp
se ceartd, se ,,ciorovdiesc", dar nu existd
intre ele batai ;i har1d. Ele isi fac cuibu-
rile largi qi solide din rimurelele subliri
ale copacilor. Odatd cu sosirea lor, cioturile
crengilor acoperite cu cuiburi completeazd
peisajul rus de primdvard. Oricine isi aduce
aminte de tabloul lui Savrasov ..Au sosit
ciorile de cirnp". in aceastd cunoscutd pictu-
rd este infiligatd cu o uimitoare exactitate
o veche bisericd 99 tqra, ultima. zapadFt
a primdverii, copacii goi, in care ciorile de
cimp proaspdt sosite incep sd-gi construiasci
-38
 cuiburile. Existd in acest tablou o undd
de melancolie specific ruseascd.
Uimitoare gi induioqdtoare este prietenia
ciorilor de cimp Ej a stdncutelor, care rd-
min la noi peste iarnd. Cu ce bucurie
qtdnculele iqi intimpind prietenii, primdvara!
In stolurile ciorilor cirre abia s-au intors
se aud gi voci subfiri de stincute. Stdncute-
le parcd _seamdnd cu niste femei tinere qi
agere cu bdsrndlute gri. Impreund cu ciorile
d.g .irnO ele
-zboard pe deasupra drumu-
nlor. peste crmpurile arate unde s-a topit
zdpada sau iqi cautd hrand in spatele grajd-u-
rilor de vite. Stdncutele igi fac ciiburile
in locuri ascunse, sub' acoperiEurile caselor,,
pe clddirile de piatrd si uneori chiar in
nornurl.
Care dintre voi n-a vdzut stdncute ! Toatd
iarna ele sint prezente pe lined casd si
adund hrand diri gropile de gun6i. O stan-
cu{d prinsd poate fi usor imblinzitd. Ea
va ciuguli chiar din mina omului. singurd
va veni si va pleca din casd. Stabilindu-se
pe lingd cite o gospoddrie tdrdneascd, ele
totdeauna umbfd qi zboard, in stoluri com-
pacte. Ciorile de cimp gi stdncufele nu
trdiesc niciodatd in pddurile dese Ei intu-
necoase. se inghesuie pe lingA casa omului"
deasupra cimpiilor cultivate de om. unde
isi gdsesc hrana.
Astfel ele se deosebesc
de rudele lor, ciorile, ca si corbii mari
si negri care i;i construiesc cuiburi bine
ascunse in codrul des si uneori in virfurile
copacilor inalqi. Pe ogoare adesea se poate
veclea cum. in urma tractorului care ard.
1()
*$
zboard. din loc in loc un stol numeros de
g9I! -de_ cimp, ciori obignuite si stdncu{e.
Ridicindu-se in aer si coborind pe brazdele
rdsturnate de plug, ele cautd insecte, larve.
rime. Cioara de cimp trebuie consideratd
o pasdre folositoare. Ea distruse un mare
numdr de insecre ddunitoare seirdndturilor.
Uneori insd ciorile de cimp aduc omului
qi pagube. Ele scot din pdminr qi mdnincd
semintele proaspdt semdnate sau aproape
incollite. Mai ales vin de hac porumbultLri
semanat pe ogoare. Semintele mari de porumb
le plac in mod deosebir qi. de vbie, de
nevoie, a trebuit sd se organizeze stirpirea
acestor ciori, sd fie vinate sau alungate de
pe semanaturile cu porumb si maldre ;i
speriate prin impuscdt uri.
Din parliie Rusiei mijlocii ciorile de cimp
pleaca roamna tirziu, mai tirziu decit toate
pdsdrile migratoare. Cind incep sd cadd
primii lulgi de zdpadd. ciorile de cimp conri-
nud incd sd hoindreascd deasupra ogoarelor
semdn_ate, in. cdutarea hranei. Lingd cdsula
mea din pddure, inconjuratd de brazi intu-
neca(i, in serile de toamni ciorile de cimp
se aduni pentru innoptat. Aqezindu-se pe
crengile de brad cu cetina deasi, care le
apdrd bine de vint, adesea fac asa o hdr-
mdlaie noaptea cd md trezesc de fiecare datd.
Cind ciorile de cimp pleacd, stdncutele
le insolesc. Se aud vocile lor tinguioase
de desp6rlire. Iarna stdncu{ele gi-o petrec
in finuturile natale si nu se depditeazd
de ele prea tare. $i acolo se inghesuie cit
mai aproape de casa omului.
42
 . Imi place foarte mult sd urmdresc stdncutele caraghioase
qi sd Ie pun. mincare pe pervaz. Le dari coji di piine
gi alte resturi de mincare. Ele se adund totdeauna pe
lingd. pervaz, zboard, fdrd zgomot de pe o crenguld
pe al!a, aqteaptd pini se va deschide ferdstruica -sau
usa. Impreund cu stincufele, la casa noastrd vin si
alte pisdri de pddure: ticlenii isteti, gaitele qi curajosul
pitigoi. Iarna trecutd au inceput sd sE apropie de -casd
sr doud veveri!e. Inqfdcau cojile de piine, se cdldrau
iute cu prada in pom, iar stdncufele,, furioase, incercau
sd le fure oiinea.
Cu .mul1i ani _in urmd, pe cind locuiam in pdrlile
regiunii natale Smolensk, vara stdncutele $i-au - fdcut
cuibul in hornul cuptorului meu, chiar pe grdtarul de
fontd. Stind la masa de lucru. le auzeam c"u- sporo-
vdiau, preocupate sd-si hrdneascd puii. Se intimpid ca
toamna cuptoarele incep sd fumege. Este un semn sigur
cd stdncutele si-au ficut cuibul in horn: soba nu mai
trage, fumul nu mai are pe unde iegi.
Sint minunate tipetele vesele ale stdncu[elor. Ele se
pricep sd necdjeascd alte pdsdri, iar fiecare sunet al vocii
lor inseamnd ceva deosebit. S-a constatat cd oisdrile
qi animalele sdlbatice pot sd discute intre ele pe' limba
lor necunoscutd omului, sd anun{e una alteia ivirea unui
pericol sau a unei prdzi. lJn observator al naturii vii
trebuie sd inleleagd limba pdsdrilor qi a animalelor
sdlbatice. Cunoagterea acestei limbi, fdrd doar qi poate,
ii va aduce o mare satisfactie.

Sl;.
 '-+:*:

sSi
 ,f9
/6.,trgrl;yV-

LEBEDELE
t
, l;i:
11ar.:
-: i-cum mulli ani. aproape in fiecare primdvard plecam
la vindtoare pe malurile Volhovului loaite revirsat. Dupd
ce imi gdseam un loc mai potrivit pe o insuld oarecalre
inconj.uratd de ape, .incepeam sd-mi construiesc cu grijd
o colibd, scoteam din apd barca qi o doseam in stir-
fiirig. Dupri ce dddeam drumul rafei de momeald, md
ascundeam in colibd gi agteptam cu rdbdare aparilia
prdzii. Ra{a de, momeald imblinzitd inota, igi ciirgul'ea
penele qi, uitindu-se cu un ochi spre indl1imi, inclpea
sd mdcdie cu pasiune in semn de chemare. La semnalul
ei. de undeva din ceruri, fil{iind din aripi. cddeau niste
frumuseli de rdloi-miri. incepeau sa fica curte ratei
viclene, care ii chema. Dupd- citva timp de agteptaie,
scoteam c.u atentie din colibd levile puqtii qi trdgeam
in frumogii curtezani. Acum mi-e qi rugine sa-mi -aOuc
aminte despre aceastd vinitoare de toamnd, crudd. Rata
de momeald continua sd mdcdie chemind. in timp ce in
1urul-ei -pluteau morli logodnicii minfili. Nu ieqeam din
colibd pind _nu -apdrea deasupra apei revdrsate soarele,
cind matinala vindtoare lua slirsit.-
45
 Odatd, stind la pindd in coliba mea con-
fortabild, am fost uimit de un nemaipome-
nit qi nemaivdzut spectacol. Un cird numeros
de lebede, care zburau spre nord intor-
't ( \-" cindu-se din sud,, a inceput sd se roteascd
deasupra apei. Priveam aripile lor larg deschi-
se ce pdreau rogietice in lumina zdrii, gitu-
rile lungi intinse, ascultam cintecul lor. Mult
timp se roteau in zbor loarte aproape de
apd, apoi, treptat, coborau pe oglinda apei.
Niciodati n-am mai vd.zut un tablou atit de
minunat gi aproape fantastic. Stdteam pe
o micd insuld,, in coliba mea strimtd si,
linindu-mi rdsuflarea. ascultam si urmdream.
Indoindu-gi giturile lungi, lebedele inotau,
foarte aproape in jurul insulilei. Se infelege,
uitam de puqcd gi admiram spectacolul extra-
-f ordinar care-mi aducea aminte de minunatele
povegti ale lui Pugkin. Fdrd sd mi observe,
lebedele inotau, se scdldau, discutau, iar eu
.t puteam sd urmdresc aceste superbe pdsdri
I de aproape. Apoi, parcd la un semnal,
dind zgomotos din aripi gi stropind cu
.a apd. dintr-o datd s-au inalfat qi, adunindu-se
in cird, si-au continuat zborul spre nord.
'i
a
Eu am rdmas cu rata mea de momeald
qi nimic altceva nu md mai interesa.
E pulin probabil si existe pe pdmint
pdsdri mai grafioase decit lebedele din nord.
Primdvara si toamna le pofi vedea trecind
in zbor pe lingd malurile Golfului Finic de
e lingd Leningrad, unde citeodati se adund

4:
,'''i
 in cirduri mari. Nu intimpldtor unul din
satele pescdresti se numeqte- gi azi ..al lebe_
delor". Deasupra malului mdrii trece drumul
aenan al acestor pdsdri. In noplile intune_
zboard deasupra oraselor luminate,
c.oase ele
deasupra Nevei largi si deasupra Iacului
Ladosa.
Cin?va. demult. cdldtorind prin Ddrtile
pustii. dincolo de lacul Onega, pe unde 'nu
existau incd drumuri practicabile, iar copa-
cii seculari neatinqi de topor si ferdstiau
mureau de moarte bund, nu o datd am
admirat lebedele care-si ldceau cuiburi pe
lacurile din pddure. mal mici sau mai maii.
S.eara. pe una din cdrdruile ingusre ale pddu-
rii, am ajuns in pustiul Daiielovsk, ^unde
pe timpul lui Petru cel Mare se ascundeau *-rj
de spaima prigoanei rascolnicii staroveri
(schismaticii religioqi din secolul al XVII-lea).
Deasupra mea se indlta u rmensl prnt morlr.
imbibali de propria lor rdsind si'cu crengi
uscate rupte de vinturi. Ca intr-un ade-
vdrat ba^sm, chiar deasupra capului meu
zburau fdrd zgomot nist-e bufnite imense
cu capete rotunde cu de pisicd. Multd vreme
am,umblat prin pdrlile lacului Onega. admi-
fl no.vechlle. btsencute cu acoperisuri asculite.
crucre mlct. plctate. de pe mormintele din
vechile cimitire, lacurile limpezi cu lebe-
de. intilnindu-md cu oameni'care iqi mai
aduceau aminte vechi cintece qi basrne
ruse$ti.

J;- - .ur(

l.F-
i{r, ,; i

#.g.ttffi
r$f:$l
 {
,
Locuitorii de dincolo de lacul Onega, care
mai pdstrau urme din felul lor de viatd
de odinioard, imi povesteau cu drag des-
pre, lebe.de, despre atagamentul lor fafd
Yrb de locurile natale, despre faptul cd pe fiecare
astfel de lac triieqte doar o singurh pereche
de lebede si cd nu lasd alte leb-ede sd
yil4 p" ldcugorul lor. imi povesteau qi de
fidelitatea conjugald a lebedelor, despre fap-
tul cd, dacd una din lebede moare. cealalid
t{r nu o uitd niciodatd qi, mihnita, mult timp
) u 6>
se rotegte in zbor deasupra lacului lor. Vi-
ndtorii, locuitori ai acestor pdduri. niciodatd
&. a nu impuscd gratioasele pdsdri. considerind
,t*
.V --
uciderea unei lebede un mare pdcat. Nici
eu nu indrdznesc sd ucid minunata Dasdre
din povesti si in toata viala mea de vindtor
n-am tras niciodatd intr-o lebddi.
4 \
Am avut ocazia sd urmdresc sosirea le-
bedelor si in nordul indepdrtat, in rezerva-
lia naturald din Laplandia, unde soseau chiar
la inceputul primdverii nordice tirzii. inotau
gralios in primele ochiuri de apd apdrute,
iar uneori ieseau pe gheala acoperitd cu
zdpadd, pierzindu-gi de astd datd din gratie.
Locuiam singur intr-o cdsutd pe malul la-
cului Ciuna qi in fiecare zi admiram lebedele
ce inotau in ochiuri de apd. ingrijitorii
rezervaliei gdseau la inceputul verii cuiburi
de lebede in locuri ascunse.'IJneori
pe musuroaie
s-l giinsulile inconjurate de apd. lebedele
pdrdseau cuibul descoperit de oameni. Puii
\
% \\
de lebddd nu seamdnd cu pdringii. Ei sint
acoperili cu un penaj cenuqiu qi nu sint
qrn
'.,i.'t
t'
rA
-J atit de sratiosi.
50
 In locurile pentru iernatul pdsdrilor de lined Lencoran
am urmdrit multe lebede. care inotau liniitite intr_un
golf larg al pdsdrilor.-in apropierea rezervatiei, lebedeloi
mai cd nu le era fricd -de - oameni. puii de lebdda,
incd. nealbili compler. se inghesuiau pe prundisul mii
lutul. amestecrndu-se cu alte nenumdrate pdsdri.
In nordul indepdrtat, pe lacurile tundrei bolare lebedele
gr- 3Jung, Ele cuibdresg 9qur pe lacuriie pierdute qi
inchise din, pddurile. taigalei. Aproape de 'Leningra<i,
rn partea de est a lacului Ladoga. stiam un lac- mic
pierdut in inima pddurii, unde din an in an iqi fdcea
curbul o^ pereche de lebe^9e. Din pdcate, aceastd pere_
9ne a. tost rmpuscatd fdrd mild de cdtre vindtorii
braconreri si alte lebede n-am mai vdzut acolo.

-..- -'Z-
-i -^
 \

tIiN
\
l1
'7
I
l I
*

W
or
 COTOFENELE

_ arna ql vara, lingd cdsufa noastrd din pddure, de la

Karaceara, trdiesc co{ofene. Vara, in fiecare dimineald
se adund -pe- acoperisul cdsufei Ei se aqazd in fala fi:-
restrel mele lntr-un mesteacdn rdmuros. De fiecare datd
md trezesc in ciriitul lor grdbit. Aici, pe acoperiqul
cdsufei g! in mesteacdn, iqi impdrtdqesc prbbablt iouia-
lile cofofeneqti. Md fiezeam. Ascultind ciriitul lor, invo-
luntar imi aduceam aminte de o cunoscutd zicdtoare
populard, in care femeile prea vorbdrete erau numite
,,cofofene". Cine n-a avut ocazia sd audd cum doud
sau trei femei, adunindu-se pe stradd sau intr-o casd,
impdrtdgindu-Ei
-noutdlile, intocmai ca nigte colofene,
vorbesc toate odatd fard nici cea mai micd intrerupere !
Asculli qi te miri.
Cofofenele ciriitoare ne dddeau suficientd bdtaie de cap.
Din mica noastrd livadd ele culegeau aproape toate
viginele coapte, iar cu ciocurile loi tari fdceau eduri
in cele mai dulci mere. Noroc cd in obiceiurile acEstor
pdsiri vegnic preocupate qi inteligente exista o notd
veseld, ce-mi era cunoscutd incd din fraeedd cooildrie.
de la 1ard.
 Adesea asistam la hdrmdlaia pe caie o
fdceau colofenele cind Maska, pisica noastri'
o pornea la vindtoare in pddure. Colofe-
nele. zburind din creangi in creangi, o urmd-
reau pe M aqka qi ciriiau zgomotos deasupra
ei. parci avertizind toate pdsarile de apa-
rilia unui tilhar in pddure. Pisicii nu-i pldcea
deloc zarva pe care o fdceau cu ciriitul
lor. Iarna. aflindu-md la vindtoare, nu o datd
am auzit cum atotvizitoarele pdsdri ince-
peau si ciriie deasupra unei vulpi, deranjind-o
din culcusul ei de zi, insolind-o pas cu pas.
Dupd ciriitul colofenelor se putea afla negre-
sit incotro se indrepta vulpea cea sireatd.
pind ce se ascundea intr-un hlliq
'De obicei cotofenele trdiesc in pdduri
sau parcuri, in apropierea locuinlei _omen-eqti.
Vara se hrAnesc cu rnsecte, lura oua !l
pui din cuiburile micilor pasdri cintdtoare.
iarna stau pe lingi sate qi aqezdri omeneqtt,
evitd marile oraqe zgomotoase.
insdqi infaliqarea cotofenei cu coadd lungi
are un aer de basm. Nu degeaba in poveqti-
le oooulare ruse Si-n cintecele coplilor se po-
-.n.rte atit de des co!ofana ..albd-i e
Dana".
 Vd pot povesti gi cit de girete gi hoale
sint co(ofenele. In mica noastre livadi din
Karaceara am injghebat o bucdtdrioard cu
horn, acoperi; qi o plitd. Lingd bucdtdrioard
am pus o masd qi citeva scaune. De fiecare
datd, in zilele de vard, cind femeile incepeau
sd gdteascd de prinz, in copacii de aldturi
se adunau colofenele. Ele urmdreau cu aten-
tie ce se petrecea acolo jos, lingi bucd- a

tdrioard. Era destul ca gospodinele sd nu

bage de seamd o clipd sau si se ia cu t)

vorba, pentru ca ho{oaicele de cofofene sI

qterpeleascd de pe masd o bucdlicd de ,J.
carne sau un cap de peste. Iatd ce s-a ,L
intimolat odatd. Musafira noastrd Natalia
Mihailovna fdcuse cldtite in bucdtdrioara de
vard. Cldtitele calde le pusese pe o farfurie
t.
qi, dupd ce le acoperise cu un gtergar, le
aqezase pe masi. Cotofenele urmdreau cu
atentie toate migcdrile Nataliei Mihailovna.
Dar s-a intimolat ca Natalia Mihailovna
sd se intoarcd iu soatele la cldtitele fdcute
ql sa sporovalasca ceva cu solla mea oespre
noutitile din Karaceara. Profitind de acest
fapt, una din cotofenc a zburat pini la
masd, a reuqit sd inhale de sub gtergar $t

^/., \

/,-
G,f

/
 , I '.l',lf\
i\.''
' r/u tl
t,

trat
, t, ,L\ i,
ji' ';

'/i t.
l'

i
ilai ,
.l,t'/..'
';1r'

,l . .rt i'
r '1.1
nt
\,lli'
,! ,
i
l! .'. ,

i
 o cldtite groasd qi a zbughit-o cu ea in
tufis. Doamne, ce scandal au fdcut femeile,
indignate de purtarea co(ofenei obraznicel
s Ca rdspuns, din tufis se auzea ciriiala ve-
seld a celorlalte surate, care iqi impdrtiseri
prada. in toatd hirmdlaia colofenelor gtren-
gdri{e. parcd se auzeau cuvinte de batjocu-
16: .,N-ati fost atente, n-ati fost atente,
n-ati fost atente !"
In primdvard, lingi cdsu{a noastri, intr-un
tufig des de arin am gisit un cuib de
co(ofand. Nu era uqor sd-l observem printre
crengile verzi qi dese. Era lacut cu multd
iscusinld. Baza cuibului era lipita cu lut.
Deasupra cuibului seinilta acoperiqul fdcut
din ramuri subliri qi pline de ghimpi. In
acest cuib bine ascuns, pasdrea depunea
oud qi-qi hrdnea puii lacomi. Acoperiqul
ghimpos nu permitea altor pisiri rdpitoare
sd oitrundd induntru.
Colofenele se ingrijesc cu multi sirguinfd
de urmaqii lor. Puii de colofand. care au
oirdsit cuiburile. toatd vara se tin scai
b. piirinlii lor. iar aceEtia ii invaid
tot felul de ;iretlicuri gi holii co-
Iofeneqti.
Tinerele colofene prinse se obiqnuiesc re-
pede cu oamenii qi se dreseaza uqor. Ele
pot fi invdlate sd lacd tot felul de ndzdrd-
vdnii. Singure intri pe fereastra deschisd.
se aqazi pe umdrul stdpinului, dar nu-qi
pot infrina niciodatd pasiunea pentru obiecte-
le metalice strilucitoare.
Cu mulli ani in urmd trdia la mine o co-
lofand imblinzitd. In cinstea unei lecine
58
de-a noastrd cam guralivd, am numit-o Pelagheea Petrovna.
Toatd vara, spre marea mirare a celorlalte surate, Pe-
lagheea Petrovna intra pe fereastra mea, iar eu o tratam
cu bucdlele de carne, cu chifld dulce inmuiatd in lapte,
care-i pldcea in mod deosebit. Odatd, de pe masa mea
de lucru au dispdrut ochelarii cu ramd strdlucitoare.
Mult timp i-am cdutat Ei abia peste citeva zile i-am
descoperit intimpldtor sub gopronul pridvorului, unde ii
ascunsese Pelag\eea Petrovna.

,J'f.-
s*
-.yb-:ry
q$.!
}'r:'
I V,
57r,

!-.4.
p\ !
tr$ *-

i
I
 Li

; ;, !.

i,i

...,.
.i
.it
,1-
.1 '
l.l

, !

-_l
 \/

{:
Mr

srlncrr
,,':,1:.:

'C+l o vard pe malul Jizdrei, un riugor uitat

r'i: etreceam
de lume, dar cu mult pegte. Acolo, in strdvechiul
codru de pini se aciuiase o colonie mare de stirci.
Spre deosebire de cocori, care trdiesc in bdlfi cu apd
stdtuti, stircii igi fac cuiburile de obicei in apropierea
riurilor. Cuiburile mari, impletite din nuiele groase, erau
fdcute de stirci pe cele mai inalte virfuri ale pinilor
seculari. De cifi ani exista aici, oare, colonia de stirci ?
Probabil cd de mult timp, de cind stircii veniserd sd
se stabileascd in codrul de pini. Sub pinii inal1i in care
trdiau stircii, se depuseserd multe excremente calcaroase.
Vara, stircii adulli zburau la riu sd prindd pegte, iar
pentru puii lor din cuiburi vinau de prin pddure qerpi
vii, care se aflau din belqug in acele locuri. De multe
ori am vdzut pe malul riului stirci stind nemigcali
deasupra apei caie curgea iute. Aqteptau cu ribdare pra-
da. La aparilia unei bdrci sau a unui om, dddeau
anevoie din aripile largi gi zburau domol intr-alt loc.
Spre deosebire de cocori, stircii se obiqnuiesc greu cu
6l
 .\,

,-it.

"lri;,

>.

'.-:iv;:
,#"-E-
.

' ' .i..

''7t.

s'
.9
/,;

dsl*
,..n ltrtl ;

,i{i
-;.;,4 -'
-- *tg 'r
,tl
 oamenii. Nu-ti face nici o pldcere si 1ii
in captivitate astfel de pdsdri.
Odatd. pe o vreme de furtund cu vint
puternic, dintr-un cuib a cdzut un pui cdruia
ii gi crescuserd penele, dar care incd nu
Stia sd zboare si nu se deosebea cu nimic
de ceilalli stirci adulti. L-am prins qi,.1inin-
du-l cu atenfie de ciocul lung gi asculit
ca un piron, l-am adus acasd. Ochii aurii
ai stircului mi se odreau rdzbundtori. Cu
o mini tineam ciocul stircului de teamd
cd ar putea sd-mi scoatd ochii. I-am impro-
vizat ouiului de stirc un cuib intr-o micd
verandd de sticld, unde intr-un col1, pe un
braf de fin stdtea Fram, prepelicarul meu
de culoare brund. Stircul , arezat intr-un alt
coltr, pdrea cd nu-i dd nici o atentie ciine-
lui.
$ Pasdrea s-a acomodat repede cu noua
r\> sa locuinfi gi inghilea cu pldcere peqtii
mdrun{i pe care-i aduceam.
/ftt''{l'1,1) Cind lui Fram i se dldea intr-o farfurie
de mincare si el incepea sd roadd oasele,
se petrecea o scend hazlie. Stircul pleca
b,z
'i/t z incet din collul sdu gi, fara sd se grdbeascd,
se indrepta spre Fram. Doamne, ce se intimpla
,'91 :
''t;'' cu bietul ciine ! I se zburlea pdrul pe spina-
re, rinjea ameninfdtor, miriia gi ldtra. Ne-
k.z' dindu-i nici cea mai micd importanfi, stircul
se apropia incet de el, examina cu atenfie
$,y farfuria, oasele imprdEtiate pe podea, se
' titt* o intorcea cu coada gi tot atit de incet re-
venea in colful sdu. Nu l-am finut prea mult
la mine pe stircul acela rdu. Temindu-md
ci ar putea sd-i rdneasci pe copiii care
se apropiau de el increzdtori, i-am redat libertatea.
Puiul de stirc, acum intdrit, bdtind din aripile largi, s-a
indl[at deasupra copacilor Ei curind a .dispdrut. Mult
timp dupd abeea n6 aduceam aminte de el. de ochii
lui^rdzbundtori. iar blindul Fram continua sd se uite
din cind in cind in collul pustiu, de unde altddatd
venea cdtre el stircul cel rdu, care il speria.
'':1.1:r

7t'
',:.'I
t l!:
 A CIORTLE

E ntr-o iarnd md intorceam de la vindtoare. Cu schiurile

pe umdr, mergeam pe o cdrare cu zipada betitoriti.
De la qcoala ce se afla la 4narginea situcului, ieqeau
in fugd copiii de la leclii. Intr-o gloatd zgomotoasd,
cu ghiozdanele in miini, mergeau pe mijlocul ulifei
largi. Eu veneam^ in urma lor, ascultind cu atenfie
disculiile vesele. In mijlocul satului, lingd o fintind,
copiii s-au oprit.
Ridicindu-qi ochii, au inceput si priveascd virfurile
mestecenilor inalli, unde erau nigte ciori. Unul din ei qi-a
scos cdciula gi a inceput s-o agite deasupra capului.
$i deodatd una din ciorile ce stdteau in virful mesteacd-
nului, bdtind din aripi, a inceput sd coboare incet qi
s-a aqezat pe umdrul bdiatului, care tot iqi agita cdciula.
Scolind din ghiozdane bucd{ele de piine, copiii l-au
inconjurat pe biiat qi au inceput sd hrdneascd cioara.
Ciorile care au rdmas in mesteacdn, aplecindu-gi capetele
cu mirare, se uitau la indrdzneaf a lor tovardqd. Cu
aceeaqi mirare priveam si eu toatd intimplarea. M-am
6',7
 !t:. **

5'.,: . .'.r:-\ii

4:B:
apropiat de copii gi am inceput sd-i descos.
Si iatii ce am aflat:
Vara trecutd, Kolea a gdsit pe jos in
pddure un pui de cioard cdzut din cuib,
care nu qtia sd zboare incd, si l-a adus acasi.
In tinda casei i-a fdcut din bete o mici
ingrdditurd li a incepur sd-l hrdneascd. Puiul
de cioard s-a obignuit foarte repede cu Ko-
lea. il recuno$tea uEor si de cite ori Kolea
se apropia de protejatul sdu, acesta croncd-
nea bucuros qi dddea din aripi. Cind puiul
a mai crescut, Kolea a inceput sd-i dea
drumul pe afard. puiul insd se intorcea cu
incdpdlinare. Intra pe fereastrd gi minca tot
ce era pregdtit pentru el. Toamna, micul --=--/1,
cioroi s-a amestecat in stolul celorlalte ciori.
dar de cite ori il zdrea pe Kolea pe uli1d, aF,'
'r-
I
-
cobora din copac si. spre marea mirare a
neamurilor sale, se aEeza pe umdrul lui.
De obicei se vorbegte despre ciori ca despre
niste pdsdri cam proasre Qi . nepricepute. t,
O astfel de pdrere despre ciori nu este
intru totul justd. Este foarte posibil ca moti-
vul pentru care ciorile sint luate in deridere
sd fie legat de stingdcia lor gi de zborul
neindeminatic. Sd vd uitali cit de stingaci
9i pie4is zboard. ciorile pe timp urit Ef cu
i int. In zilele reci qi pioioase' de toamna
ciorile ni se par caraghioase. Dar greleqre
acela care crede cd ciorile sint niste prostu- :--
-
te. lipsite de indeminare. Adesea ele rdpesc -tl
de la clostile noastre puii abia iegili 'din
geoace, distrug cuiburile altor pdsdri, omoard
gi mdnincd mici animale de pddure. atacd
pind si iepuri.
69
 \altit
\-.

.t' f$*
lE
-

Lr llt ".t

./.(

t. n,ll
.tffi
 Intr-o vari, umblind dupd ciuperci, am
vdzut citeva ciori, care urmdreau un qoldan.
-G
Cu un croncdnit amenintdtor se indl{au si
coborau pind deasupra spindrii iepurelui care
fugea de ele ingrozit. Incercind sd se salveze.
Urechild se lipea din cind in cind cu spa-
^- tele de pdmint. apdrindu-se cu labele sale
puternice de ciorile atacatoare. Pe semne cd
iepurele stdtea ascuns intr-un culcus de zi,
iar ciorile l-au observat si au incercat o rd-
fuialS cu el.
Ciorile iqi fac de obicei cuiburile in pddure,
cit mai departe de locuinla omeneascd. Du-
pd ce puii de cioard se fac mari Ei incep
sd zboare, ciorile se intorc in satele apropiate
de pddure.
Croncdnitul ciorilor, degi e nepldcut, este
capabil si exprime cele mai diverse nuante:
spaimd bruscd, alarmd, prevenire, satisfacfie
de pe urma unui prinz copios. Dupd acest
croncdnit oamenii cu experien{d ghicesc
schimbarea apropiatd a timpului.
E pu{in probabil sd qtie cineva cd ciorile
pot sd numere. $i totuqi acesta este adevdrul.
Lingi o groapd de gunoi se afla o micd
magazie cu lemne. Ciorile ce se . hrineau
la groapa aceea zburau in copac ori de cite
ori in magazie intra cineva gi nu coborau
in groapd atita timp cit omul rdminea in
magazre.
Ca sI pund la incercare istelimea ciorilor,
in magazie au intrat doi oameni. Dupd
citva timp unul din ei a iegit. Ciorile nu
au coborit din copac pind nu a ieqit qi
cel de-al doilea om.
12
 A doua zi in masazia de lemne au intrat, unul dupd
altul, patru oamenil A iesit unul din ei, apoi, putin
mai tiiziu, a iegit si al iloilea. Ciorile continuau sd
rdmind in copac. Abia dupd ce din magazie a iegit
cel de-al treilea om, ciorile au coborit dupd hrand
in groapa de gunoi. Pe cel de-al patrulea n-au ajuns
sd-l mai numere.
Aceastd experienld repetatd de mai multe on a de-
monstrat cd ciorile pot sd numere numai pind la trei. Mai
departe nu stlu sd socoteascd.

,tt"l,
t'l/l,l)

{,,Neffi,re
'
:3'd'
W,?H
t''S ry-\ri-<l - '
t

tt U. .--'?- -
t" +- .-,.4
=*

a '€ j*
 \N
: -i:
.,''!'.-'

s,',) ft

"#;
,f' 'f"n
j''ii. -
:a.':t';4'

4',

i;ir
 CODOBATURILE
at
f easupra ferestrei mele. sub streasind. si-au fdcut cuib
'Primdvara
codobatuiile cele vesele qi sprinlare. observam
cum. zburind cu aripile lor usoare, duceau preocupate
in cioc fire lungi de pdr de cal, muqchi uscat, cil(i
moi smulgi dintre perefii de birne, firisoare de iarbd
uscatd.
Mi-au fost totdeauna dragi aieste pdsdrele sprintene.
Dacd mergi pe malul nisipos al unui riu sau pe o cd-
rdruie de cimp bdtdtoritd, ai se vezi in fafa ta, scu-
iurind usor din codilele lungi, codobaturile care sar tot
timpul, aleargd qi zboard din loc in loc. Aproape cd
nu le e fricd de oameni. Mergi qi te bucuri uitindu-te
cit sint de vesele qi increzdtoare.
Ani in gir, cind sosea primdvara, obiqnuitele noastre
musafire iqi megtereau deasupra ferestrei cuibul, nu prea
complicat, dar foarte ingrijit. [n fiecare vard urmdream
cum codobaturile scoteau pui qi-i hrdneau, cum ei se
faceau mari Ei, din golagi gi neputincio;i, se acopereau
treptat cu pene, cum fiecare la timpul sdu, unul dupd
altul, ciripind vesel, zburau din cuibul drag qi cald qi
se ascundeau in frunzisul copacilor inalli, care inconju-
rau cdsula noastrd din pddure.
 Vara aceasta codobaturile s-au intors din
nou la vechiul cuib. Cine. qtie in ce tinutuii
indepdrtate si-au petrecut jarna. cum au gasit
orumut lnapot spre cdsuta noaslra din Ka_
raceara,, unde. sub acoperiqul cerdacului.
chiar sub fereastra mea, a fost anul trecui
cuibul lor I
Din pervaz urmdream iar cum. eiriornd
voios. c.odobaturile dragi cu cozi lungi )bu_
rau pe tlnga.curbuqor. cum puil apireau pe
marginea cuibului si se aeopereau cu Dene.
rar pdrintii nu_ mai pridideau sd-i hrdneascd.
(e plutt vesel sl nerabddtor se ridica din
c^uib- cind mama, cu o musculila ,ou ., o
rimd vie, rdsucitd in cioc, se apropia de cuib !
. Cioculelele galbene, larg deschise. se intin_
oeau spre ea. lar mama ldsa intr_unul din
ele hrana adusd. Am numdrat cinci cdpgoare.
care, scoase din cuib, aQteptau hrana.
?o' - Incepulul verii a fost fiiguros ;i ploios.
In prima jumitate a lui iuiie a iufiar un
f\ *:rtfiifi' vint .aspru din ^ nord. cerul posomorit s_a
rnsenlnat rar. ln zilele frumoase puisorii
au fost deosebit de veseli in cuibul ior.' iar
noi i-am admirat adesea.
.Inlr-o dimineald rece si ploioasa r-a inrim _
ptat o nenoroclre. Am auzit un piuit si
un ciripit alarmant. Afard cineva a'strisai:
//
,-\ Puii! Uitari, puiil
<'i
R Iesind in cerdac. am vdzut doi pui amdriti
Qi complet uzi, Doborili de ploaie, tremu-
rind, stdteau in iarba inaltd si udd si nu
^

aveau putere si-si ia zborul. Deasupra lor.

cu un tipdt de alarma. zburau. opiindu_se
;i bdtind aerul cu aripile. pirinrii.'
16
 Am
-luat
puii complet proptind
-uzi__gi,.
o scard, i-am pus in cuib. Sldbiti Ei uzi,
ace;tia s-au. lipit de frdliorii gi surioarele
lor care plulau zgomotos.
Pdrinfii continuau si-qi hrdneascd puii,
iar noud ni s-a odrut cd totul s-a terminat
cu bine. La amiazd qi-a mai luat zborul b
din cuib un pui care s-a aqezat pe o treaptd
de lemn a cerdacului. Era imposibil sdl
prindem: la apropierea noastrd. a zburat
qi s-a agezat pe o creangd de liliac.
Cdtre prinz din cuib au mai qters-o trei s
pui. Negregit pentru ei sosise timpul s6-gi
ia zborul gi igi respectau legea nescrisd,
+3r 4
in ciuda timpului urit. €
Ne era tare teamd cd motanul nostru
negru, Grigori, va inhdla toli puii care
incd nu puteau sd zboare gi de aceea l-am
inchis in cdmard. Multd vreme pdrin{ii s-au
agitat gi s-au invirtit deasupra puilor pleca{i \.
din cuib, parci strdduindu-se sd-i invele
sd zboare.
Ziua urmdtoare a trebuit sd plec la
oraq,
pentru vreo doud sdptdmini. Se infelege,
treburile de acolo m-au ficut sd uit de
codobaturi. Cind m-am intors, nepolelul
ml-a spus :
u lte, Duntculule, in cuibul codobaturi-
lor stii gi nu vrea sd plece un pui ma-
Probabil cd-i e fricd si zboare din
cuib, iar mama lui il hrdneqte ca qi-nain-
te.
M-am apropiat de fereastrd. [n cuib era
intr-adevdr un ditamai puiul cu pene, care
nu se deosebea cu nimic de codobaturile adul-
te. Mama, care tocmai atunci sosise, a pus in ciocul
lui deschis o omidd grasd. Puiul a dat din aripi, dar
tot in cuib a rimas.
Mult timp n-am putut inlelege de ce nu
zboard
din cuib puiul ajuns la maturitate gi considerat un fricos.
Mama lui il hrdnea cu zel. finind in cioc o rimd
mare sau o omidd grasd, ea se aqeza tocmai la mar-
ginea acoperigului, incercind sa-l facd pe intirziatul care
piuia qi se agita sd iasd din cuib. Se intimpla cd
mama, sustindtoare a familiei, nu venea qi nu venea,
qi atunci puiul infometat incepea sd piuie tare si tinguitor
sl s-o cneme.
Observind aceasti nereguld, intr-o zi i-am spus ne-
polelului sd aducd scara gi sd vedem ce se petrece
in cuibul codobaturilor gi de ce nu pdrdseste cuibul
ouiul care s-a fdcut mare.
Enigma inexplicabild s-a dezlegat: zdrahonul de pui se
incurcase cu piciorugul intr-un fir de pdr de cal, cu care
fusese oardosit interiorul cuibului. Doud eherute ale
piciorului ii fuseserd frinte. Am eliberat puiul, care,
lipind bucuros, s-a ridicat in aer qi, insolit de maica-sa,
a dispdrut din ochii nostri. Cel mai emofionant din
toate povestea a fost ataEamentul codobaturii fala de
puiul sdu, care nimerise in capcana nebdnuitd. Codo-
batura-mamd nu qi-a pdrdsit puiul qi a continuat sd-l
hrdneasc6.

1-.
2'