P. 1
Fabule+morala

Fabule+morala

5.0

|Views: 16,028|Likes:
Published by Monica Simona

More info:

Published by: Monica Simona on Nov 07, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

FABULE ŞI ÎNVĂŢĂTURILE LOR

2

Şoimul care vroia să necheze

Cu mult timp în urmă, şoimul avea o voce ascuţită şi puternică. Dar într-o zi, auzindu-l pe cal nechezând vru să-l imite. Se strădui atât de mult încât îşi pierdu vocea fără să reuşească vreodată să necheze. Morala: Dezvoltă-ţi propriile calităţi şi nu le invidia pe ale altora.

Lupul şi câinele

Un lup era flămând de atâta vreme, încât începuse să invidieze bunăstarea câinelui. - Dacă vii cu mine la fermă, vei avea de mâncare din belşug pentru tot restul zilelor -îi zise acesta – atâta doar că trebuie să-i dai ascultare stăpânului. Dar când lupul văzu rănile de pe gâtul câinelui, făcute de zgardă, îşi veni în fire şi spuse: - Mă întorc în pădure, să îndur foamea în libertate! Morala: Libertatea nu are preţ.

Şoarecele de la ţară şi şoarecele de la oraş

Un şoarece de la tară îşi vizită într-o zi amicul de la oraş, care se lăuda mereu că are de toate. Tocmai când înfulecau, intră stăpânul; şoriceii s-au ascuns repede. - Asta e viaţa ta fără griji? zise primul. Acasă nu am bunătăţi, dar nu trebuie să mă ascund de nimeni! Morala: Pentru linişte trebuie să dai ceva în schimb.

Păstorul si leul
3

ce greutate mare! Un purice care stătuse până atunci pe spinarea ei sări jos şi-i spuse cu obrăznicie: .Un păstor ştia că o lighioană îi fură oile şi hotarî să o omoare. Câinele de pază o văzu şi veni în goană spre ea.Vreau să-l mângâi şi să mă joc cu el. dacă-o faci să iasă din grotă o să sacrific pentru tine cea mai bună oaie! Dar când ieşi din grotă un leu fioros. Căprioara şi viţa-de-vie 4 .Uite. păstorul spuse: . te uşurez eu! Cămila îi răspunse puricelui: . Aşa că puse la intrarea în grota ei o capcană şi aşteptă. Vulpea luă atunci în braţe un mieluşel şi începu să-l mângâie.Admiră-i de departe dacă nu vrei să simţi muşcătura colţilor mei! o ameninţă câinele.Ce faci aici? . Cămila şi puricele Odată. Morala: Vorba iscusită nu-ţi aduce totdeauna foloase. păstorul se rugă: . domnule elefant! Morala: Nu-ţi da niciodată importanţă mai mare decât ai de fapt.Mulţumesc. .Întoarce-l înapoi în grotă şi voi sacrifica un bou! Morala: Ai grijă la ceea ce-ţi doreşti pentru că s-ar putea să se îndeplinească.Doamne. Obosită. se plânse: . într-o călătorie lungă. Câinele strigă la ea: .Vai. o cămila a avut de cărat o greutate mare în spate. Pentru că lighioana nu se arăta. Vulpea şi câinele O vulpe izbuti să se strecoare în mijlocul unei turme de miei.

Morala: Nu cere ajutor celui obişnuit să facă rău.Ţi-am cerut ajutorul şi iată ce mi-ai făcut! E vina ta că te-ai prins de mine! Ştii bine că eu îi înţep pe toti cei care mă ating.O căprioară urmărită de vânători se ascunse într-o vie. liniştindu-se. În cădere. Unul dintre vânători văzu crengile mişcându-se şi descoperi ascunzătoarea căprioarei. Cu inima cât un purice. Duse arma la ochi şi o împuşcă. căprarul se supără şi o lovi cu o piatra rupându-i un corn. începu să mănânce frunze de pe butucii viţei. îi aştepta să se depărteze şi apoi. . zgâriindu-şi rău labele. se agăţă de un măceş plin cu spini. Vulpea şi măceşul O vulpe căzu într-o groapă. îi spuse măceşului: .Te rog – o imploră caprarul – nu-i spune stăpânului turmei! . Supărată. Căprarul şi capra Se înnoptase şi căprarul încerca să adune turma. nu trebuia să fac rău viei care mă salvase!” Morala: Fii recunoscător celui care te-a ajutat la nevoie. în timp ce se prăbuşea. Lupul ranit şi oaia 5 . Pentru că nu-i băgă în seamă chemările. căprioara îşi spuse: „Merit asta. Una dintre capre se opri să mănânce. Morala: Nu poţi ascunde o faptă rea.Eu n-am să pomenesc nimic – răspunse capra – dar cred că va vorbi cornul de la sine.

Văzu trecând o oaie şi se rugă de ea să-i aducă apă din râu: . ci gardul după care te-ai ascuns de mine. că de mâncare îmi fac eu rost.Ce păcat că te-am gasit acum! Oricât ai fi de frumoasă. căpetenia păsărilor din curte vru să-şi astâmpere foamea dar nu mai găsi nimic de ciugulit – puii isprăviseră toate grăunţele. un ied ce se afla într-o curte văzu un lup care trecea pe acolo. Morala: Să nu ai încredere în vorbele ticăloşilor. . ci ocazia sau locul îi ridică pe cei neînsemnaţi. .Dacă eu îţi aduc apă. Morala: Lucrurile preţioase au valoare numai la momentul potrivit 6 . Atunci. Lupul se opri şi-i spuse: – Bietul de tine! Nu tu eşti cel care mă insulţi. Cocoşul şi perla O mândreţe de cocoş. iedul începu să-l jignească pe lup în fel şi chip. începu să scurme după râme şi găsi îngropată o perlă de toată frumuseţea. nu-mi eşti de nici o trebuinţă! spuse cocoşul mâhnit. Apărat de gard. vei face din mine cina ta! îi zise oaia.Adu-mi apă să beau. Lupul şi iedul din curte Î ntr-o zi.Un lup zăcea rănit în iarbă. îi zise el. Morala: Nu valoarea.

Te invit diseară la cină şi-ţi spun – îi răspunse ea. văzând mormintele. dar părinţii mei vedeau – răspunse cel din urmă. Morala: Îngâmfatul se laudă întotdeauna cu lucruri pe care nimeni nu le poate dovedi. . Morala: Nu te lăuda cu ce aveau strămoşii tăi. aceasta încuie uşa în urma lui şi îi zise: . .Bine ai venit. . Când iepurele intră în casa vulpii.Strămoşii mei au fost eroi – spuse cel dintâi.Iepurele şi vulpea I Iepurele o întrebă pe vulpe cum de căpătase faima de şireată. Ajunseră la cimitir şi maimuţa. – aşa se vede ceea ce tu nu ai! 7 .Eu m-am născut orb. se puse pe plâns zicând: . Aristocratul şi orbul Un aristocrat şi un orb stăteau de vorbă.Cum să nu plâng dacă strămoşii mei erau toţi sclavi? zise ea. Vulpea şi maimuţa O vulpe şi o maimuţă discutau despre nobleţea lor enumerându-şi care mai de care titlurile. cina mea de azi eşti chiar tu! Astfel învăţă bietul iepure că vulpea îşi dobândise faima şireată prin minciună. . Morala: Nu subestima şiretenia celorlalţi.Prin urmare ai minţit! – spuse vulpea – pentru că nici unul din ei nu mai are cum să dezmintă.

Privighetoarea şi uliul Odată. Câinii flămânzi Nişte câini care călătoreau împreună simţiră că li se face foame. numai bune de ros. 8 . s-au înţeles între ei să bea mai întâi toată apa. încercă să-l amăgească: . Într-o zi.Aşa-mi trebuie. Morala: Nu da vrabia din mână pentru găina de pe gard. dacă am ajuns să cred că tot ce e rotund. altfel. o înghiţi întreagă. un uliu flămând prinse o privighetoare care. Aş fi tare prost să-ţi dau drumul de dragul unei păsări pe care nici măcar n-am văzut-o încă. îl apucă o durere cumplită de burtă. văzu pe malul râului o scoică şi. Ca să ajungă la piei. speriată.Sunt prea măruntă ca să te saturi cu mine. Ar trebui să cauţi o pasăre mai mare. trebuiră să se dea bătuţi. Până la urmă. crezând că e un ou. Morala: Gândeşte-te bine înainte de a face ceva. dar apa nu scăzu deloc. poţi avea neplăceri. e ou. cu burţile umflate cât cimpoaiele. Băură cât băură. Când se mai linişti.Câinele şi scoica Un câine obişnuia să mănânce ouă. îşi spuse: . Văzură pe fundul unui pârâu câteva piei puse la curăţat. În noaptea aceea.

9 .Nu mi-a fost frică. Leul tresări şi se trezi din somn.Vezi bine că n-am pene. răspunse el. Leul. nu vezi? Sunt un fel de pasăre! Şi aşa îşi scăpă pielea. vulpea şi şoarecele Un leu dormea liniştit la rădăcina unui copac umbros. . Aceasta se apropie ameninţătoare şi liliacul strigă: . pierdută de cineva. când un şoarece i se căţără pe spinare. Acesteia nu-i plăceau păsările. nu sunt pasăre. Liliacul şi nevăstuicile Un liliac se prăbuşi lângă vizuina unei nevăstuici care nu putea suferi şoarecii. fu prins de o alta nevăstuică. Morala: Uneori. am aripi. dar copitele nu-l ajutau deloc. Morala: Niciodată să nu subestimezi calităţile celorlalţi. Vulpea râse şi îl întrebă dacă i se făcuse cumva frică de un biet şoarece. . Măgarul şi lira Un măgar găsi lângă drum o lira. ci doar m-am mirat cum un animal aşa mic a îndrăznit să calce pe un leu adormit.Morala: Calea cea mai scurtă nu e totdeauna şi cea mai sigură. O luă şi încercă să cânte. e bine să te înclini după cum bate vântul. ci doar un biet şoarece! spuse liliacul şi scăpă şi de data asta cu viaţă.Am aripi. Altă dată.

dacă acestea apucă să încolţească. Vulturul şi cocoşii Doi cocoşi ce locuiau în aceeaşi curte au început să se bată. S-a dus la suratele ei şi le-a spus că trebuie să mănânce toate seminţele semănate. Dar ele nu o băgară în seamă.” Morala: Î nţeleptul trăieşte în pace cu semenii săi. Morala: Taie răul de la rădăcină! Cocoşii şi potârnichea Într-o curte. trebuie să creezi anumite condiţii. trăiau o potârniche şi doi cocoşi. mai talentat. altfel.Ce păcat că nu pot să cânt! Dacă ar fi găsit-o altcineva. cocoşii se luară la bătaie. Ea se gândi: „N-am să mă mai plâng de răutăţile lor pentru că. din lira ar fi putut izvorî o muzică divină! Morala: Pentru a-ţi atinge un scop. Rândunica noastră plecă la timp. celelalte au fost prinse în capcane făcute chiar din cânepa culeasă de pe acel ogor. biata potârniche credea că o dispreţuiau pentru că nu era la fel ca ei. Rândunica şi semănătura O rândunică a văzut un om care semăna cânepă pe ogor.Spuse atunci abătut: . câştigătorul avea să fie şef peste coteţ. Într-o zi. omul va culege cânepă şi va face din ea plase cu care să le prindă. 10 . iată. nici ei nu pot trăi în pace. Aceştia o băteau mereu.

Tuturor li se păru o idee bună. . care îi pândea tot timpul. Morala: Pe cei vicleni. Morala: Uşor de zis. Sfatul şoarecilor Nişte şoricei erau înspăimântaţi din cauza unui motan rău. cocoşul învins a ajuns rege al găinilor.De azi încolo nu mai sunt duşmanul tău. şoarecii plecară ruşinaţi de la sfat.Mai bine altădată – zise vulpea şi fugi repede. O vulpe tocmai trecu pe acolo şi îi spuse: . unul dintre ei învinse şi se cocoţă mândru pe gard. Un vultur ce zbura pe-acolo îl văzu pe proaspătul învingător şi-l luă în gheare. Unuia îi veni ideea să lege un clopoţel la gâtul motanului. de frica dulăilor. Se sfătuiră cum să scape de el. celălalt se ascunse într-un cotlon. astfel. să se laude. Să-i aşteptăm şi pe ei. greu de făcut! Morarul. Morala: Trufia te poate duce la pierzanie.Soră vulpe – răspunse cocoşul cu isteţime – văd în depărtare venind doi ogari.Într-un târziu. Cocoşul şi vulpea Un cocoş se sui într-o zi pe o ramură. îl vor auzi când se apropie. Coboară să-ţi dau un sărut prietenesc. ducându-l departe. fiul şi măgarul 11 . Astfel. îi învingi cel mai uşor chiar cu propriile lor arme. Nimeni însă nu se încumeta să lege clopoţelul la gâtul motanului! Unul câte unul. ca să le dăm vestea cea bună. .

invidioasă pe corpul lui alungit. dacă nu eşti în stare. iar fiul său stătea comod pe măgar. El îşi sui fiul pe măgar şi merse pe jos. Oamenii au început din nou să-l critice pentru că era bătrân şi mergea pe jos.De ce ţipi atât. se trânti la pământ şi începu să se întindă. Văzându-i. Vulpea şi şarpele Un şarpe dormea la umbra unui smochin. Atunci lumea îl critică pentru că îşi lăsase fiul să meargă pe jos. Morala: Nu poţi să împaci pe toată lumea. oamenii râdeau de ei. întrebară carul: . Aşa că. Sătui de atâta zgomot.Morarul şi fiul său mergeau pe drum cărând măgarul în spinare pentru ca acesta să nu obosească. doi boi trăgeau un car a cărui osie scârtâia fără încetare. Liliacul şi sticletele 12 . iar alţii se vaită. morarul se sui pe măgar. Vulpea. Morala: Nu încerca să-i imiţi pe altii. când fu cât pe ce să se frângă în două. că doar noi suntem cei care ducem greul? Morala: Unii trudesc şi duc greul. Boii şi osia carului Odată.

Ciobanul strigă după ajutor.Înainte cântam ziua – zise el – dar de când m-au prins. săriţi! A venit lupul la oi! Ceilalţi ciobani veneau fuga să-l ajute şi atunci el se prăpădea de râs. 13 . spuse liliacul.Dar trebuia să te fereşti înainte să te prindă. Înţeleptul răspunse: – Nu. Într-o buna zi. nu după. Morala: Mincinosul nu e crezut nici când spune adevărul. . Ciobanul mincinos Un cioban pus pe şotii obişnuia să strige: . a fost întrebat dacă era multă lume la baie. lupul veni cu-adevarat la stână. dar nu mai veni nimeni şi lupul îi mâncă liniştit toate oile. . Omul şi piatra Într-o bună zi. mă feresc. Când se întoarse acasă.Săriţi. Îl întrebă mirat de ce face asta. un înţelept se duse la baia publică şi văzu că mulţi din cei care intrau se loveau de o piatră lăsată lângă uşă. Doar unul singur avu ideea să ia acea piatră din drum. Morala: Fii cu băgare de seamă înainte de a greşi. nu era decât un singur om.Într-o noapte. un liliac auzi cântând un sticlete care era închis într-o colivie.

14 . spuse unul dintre ei. . măgarul a găsit în pădure o piele de leu. care săriră toate în apă.Hai să nu ne mai plângem atâta. . uite că şi noi putem să speriem pe cineva! Morala: Nu există fricos pe lume care să nu găsească pe cineva mai fricos decât el Măgarul în piele de leu Într-o zi. din pricina vânătorilor şi a vulturilor. Î ntr-o zi. Licuriciul şi broasca râioasă Într-o grădină locuiau un licurici şi o broască râioasă. Şi-a pus-o în spinare cu gândul să le sperie pe celelalte animale. speriară broaştele de pe mal. încercă să-l prindă şi să-l sufoce. se duseră la iaz şi. Iepurii şi broaştele Iepurii se plângeau că nu aveau parte decât de sperieturi. asta e cea mai mare jignire! Morala: Fereşte-te de cei care te invidiază. Până la urmă. .Morala: Doar oamenii adevăraţi şi inteligenţi îi apară şi pe altii de primejdii. tot ţopăind de colo-colo.De ce străluceşti atât de frumos? Pentru mine. Broasca era foarte invidioasă când vedea licuriciul strălucind în noapte.De ce-mi faci asta ? Eu nu ţi-am făcut nici un rău! o întrebă licuriciul mirat.

Vezi. cerbul nimeri în pădure. leul căzu într-o capcană şi şoarecele reuşi să-l elibereze. izvorul şi leul Odată. . Nu a mai putut să fugă iar leul îl prinse şi-l omorî. Aşa că îi aruncă o bucată de carne gândindu-se că astfel îl va domoli. mândru de coarnele sale. Îşi privi chipul în apă. retezând frânghia care-l ţinea legat. dispreţuim tocmai acele lucruri care ne ajută cu adevărat. se gândi el. Gonind. toţi cei cu care s-a întâlnit au dat bir cu fugiţii. într-adevar. spuse el.Şi. un hoţ vroia sa intre într-o casă păzită de un câine. acolo îşi încurcă coarnele între crengi. Ca să scape de pedeapsă. şoarecele îl supără pe leu. Morala: Uneori. îl rugă: – Nu-mi face nici un rău şi-ţi voi fi şi eu de folos cândva. Hoţul şi câinele Într-o noapte. Leul râse de vorbele şoarecelui – cum adică l-ar putea ajuta un animal atât de mic !? – dar îi dădu drumul. îl urmări un leu. Cerbul. Leul şi şoarecele Odată. tot am putut să-ţi fiu de folos! Morala: Nimeni nu trebuie subestimat. un cerb veni să se adape la izvor. Morala: Nu te da niciodată drept ceea ce nu eşti. Dar s-a întâmplat să treacă pe acolo un ţăran care a văzut că de sub pielea de leu ieşeau urechile mari. Într-o zi. i-a tras câteva beţe pe spinare pentru sperietura îndurată. de măgar. După un timp. „Păcat că nu-mi sunt şi picioarele la fel de arătoase”. Picioarele lui sprintene îl ajutară să fugă de duşman. chiar dacă-s mic. supărat. Câinele luă carnea şi apoi îi spuse hoţului: 15 .

Câinele cu clopoţel 16 . Morala: Nu trebuie să avem încredere în cei care încearcă să ne cumpere. nu pentru mine! răspunse capra cea isteaţă. Ş i începu să latre pentru a-şi avertiza stăpânii. nu poţi fi păcălit. devenit acum un om mare. băiatul. Şi uite. Văzând că nu poate să o prindă. Sâmburele de cireş Un băiat mâncă o cireaşă şi îi aruncă sâmburele pe jos. Un bătrân luă sâmburele şi îl plantă. Din nou băiatul râse de el. Băiatul râse de el. dar acum că m-ai mituit. poţi să cazi de acolo. ştiu că sunt rele. Fructele unui mare cireş îi potoliră setea. Peste ani. Lupul şi capra O capră păştea linistită. Morala: Când ştii la ce să te aştepţi. căpriţă.Cred că invitaţia asta la masă e pentru tine. Atunci înţelese ce necugetat a fost! Morala: Faptele bune pot da roade după ani de zile. iarba de aici e mai verde şi mai grasă! . acesta îi zise: Vino jos. cocoţată pe o stâncă.Nu ştiam care sunt intenţiile tale. Timpul trecu şi sâmburele ajunse un pomişor de care bătrânul avea grijă. Un lup trecu pe acolo.. trecu pe acolo obosit şi însetat.

trăia un om atât de sărac că nu avea de nici unele. Câinele începu să se mândrească cu clopoţelul lui în faţa celorlalţi căţei. adună o mică avere. Săracul şi bogăţiile În India.Dacă eşti aşa de pricepută.Sunt un doctor iscusit şi cunosc leacuri pentru toate bolile – se lăuda odată o broască. Vulpea şi broasca . Dar de atunci nu mai dormi liniştit.N-ar trebui să fii aşa mândru de asta. Morala: Nu te lăuda cu lucruri pe care nu le poţi dovedi prin fapte. Vulpea şi ţapul 17 . uite. . de frică să nu i-o fure cineva. ci pentru răutatea ta. Cu totii ştim că nu ţi-au pus clopoţel pentru meritele tale. El se hrănea din pomana oamenilor şi nu cheltuia aproape nimic din banii pe care-i cerşea. Morala: Bogăţia aduce întotdeauna nelinişte. Astfel. cu timpul.Era odată un câine care se apropia tiptil de picioarele oamenilor şi-i muşca. Drept pedeapsă. stăpânul său i-a legat un clopoţel de zgardă pentru a-i preveni pe cei din jur. Atunci. unul dintre ei îi spuse: . ai un picior bolnav! îi spuse o vulpe glumeaţă. Morala: Spune-mi cu ce te mândreşti ca să-ţi spun cine eşti. de ce nu reuşeşti să te vindeci mai întâi pe tine? Că.

Mi-ai întins o cursă! gemu ea. maimuţa intră în capcană şi rămase prinsă acolo.Împinge-mă în sus! După ce ies eu. Vulpea. maimuţa a fost aleasă regină. după ce dansase la o petrecere din pădure. o vulpe a căzut într-o fântână. bău apă şi apoi se gândiră cum să iasă afară. Morala: Gândeşte-te la urmări înainte de a trece la fapte. Altele.Este delicioasă! Intră şi tu ca să bei. mâncară până căzură late. înfulecând dintr-o plăcintă. îi zise vulpea şireată. Atunci. Morala: Tot ce e prea mult strică Vulpea şi maimuţa aleasă regină Odată. Atunci. . văzu o capcană în care se aflau drept momeală câteva banane. invidioasă. Ţapul coborî în fântână. Tot aşa şi oamenii sunt prizonierii poftelor care îi stăpânesc. Muştele Într-o zi. dar rămaseră cu picioarele înţepenite în mierea lipicioasă. o dată salvată. Numai că. . Un ţap însetat se apropie şi o întrebă dacă apa e bună. nişte muşte lacome se năpustiră asupra unui fagure. vulpea îi zise ţapului: . vulpea plecă şi îl lăsă pe bietul ţap în fântână. Îi spuse maimuţei că bananele erau un cadou pentru regină şi o îndemnă să le ia. te scot şi pe tine. 18 .Odată.

Căţel înţelept.Eşti prea proastă. Cerbul şi puiul său Într-o zi. Ş tiind ce primejdie îl paşte. .Tată. ca să fii regină! i-a răspuns vulpea. îmi vine s-o iau la goană.Bea liniştit. Vulpea si strugurii 19 . puiul de cerb îl întrebă pe tatăl său: . bea câte puţin şi apoi fugea câţiva paşi înapoi. Morala: Niciodată să nu faci ceva înainte să te gândeşti ce primejdii te pândesc.. care eşti mai puternic şi mai iute decât câinii şi ai coarne aşa de grozave. de ce tu. fugi din calea lor? Cerbul îi răspunse râzând: Ai dreptate. astâmpără-ţi setea. bine faci că nu urmezi sfatul duşmanului! Morala: Ascultă-ţi inima şi nu te încrede în cel care-ţi vrea răul. îl îmbie un crocodil. maimuţo. n-ai mâncat încă de prânz? Mută-ţi gândul! îi zise căţelul.De ce. . că de felul meu sunt fricos. dar nu ştiu ce mi se întâmplă: când aud lătratul unui caine. Morala: Nici cele mai convingătoare argumente nu ajung pentru a schimba o fire fricoasă. Câinele şi crocodilul Un căţel se duse sa bea apă dintr-un râu în care trăiau crocodili. fiule.

Strugurii erau prea sus pentru ea. pentru că la greu nu vei găsi nici un prieten. iepurele şi cărăbuşul 20 . ca să vadă ce cred despre ea. Aceştia o alungară. sunt acri! Morala: Dacă lucrurile nu-ţi ies cum ai fi vrut. dar degeaba. gaiţele! Morala: Ce e prea mult strică. dădu cu laba. Gaiţa înfumurată O gaiţă îşi împodobi coada cu nişte pene de păun. Vulturul. încercă să se caţere. Mândră de noua ei înfăţişare se arătă adevăraţilor păuni. Dându-se bătută. Dar unde să se ducă. Corbul bolnav Un corb care căzuse bolnav îşi rugă mama să meargă prin vecini să le ceară ajutorul. spuse: – Nu-i mai vreau. Aceasta îi raspunse: .Amiaza trecuse demult şi vulpea nu vânase nimic. nu căuta să te amăgeşti. Nu o mai doreau nici suratele ei.Cui să-i fie milă de tine? Crezi că a mai rămas cineva pe care tu să nu-l fi prădat? Morala: Nu te înconjura de duşmani. Se chinui. Flămândă. căută în jur şi văzu o vie încărcată cu struguri.

Mai bine să fim prieteni decât să ajungem hrana corbilor şi a vulturilor. jură să se răzbune şi începu să spargă ouăle din cuibul vulturului. când cărăbuşii dormitează sub pământ. Ba mai mult. Morala: Invidia nu e un sfetnic bun. 21 . Morala: Luptele fără rost ajută numai duşmanii. Pentru asta. Morala: De cele mai multe ori marile probleme au soluţii simple. Pasărea se duse la Zeus să-i ceară ajutorul. Văzură atunci un stol de păsări răpitoare care aşteptau ca unul dintre ei să moară. Acesta. supărat. zicând: . Leul şi mistreţul Leul şi mistreţul veniră la izvor ca să se adape. îi scurtă un pic din urechi.Odată. Îşi veniră în fire şi făcură pace. ca pedeapsă. ca să se înfrupte din leşul lui. Zeus şi cămila Cămila era invidioasă pe taur pentru coarnele lui puternice şi dorea şi ea unele la fel. se duse la Zeus şi-l rugă să-i dăruiască o pereche de coarne. vulturul a ucis iepurele care era adăpostit de un cărăbuş. Acesta hotarî ca vulturii să-şi depună ouăle iarna. Se luară la ceartă şi încet-încet ajunseră să se bată. Acolo nu se puteau hotărî cine să bea mai întâi. Acesta se supără că nu era mulţumită cu darurile pe care le avea şi nu-i dădu nimic.

Lupul. Vulpile şi râul meandru Vulpile priveau apele învolburate ale râului meandru fără să îndrăznească să-l traverseze. vru să-l sperie: – Dacă mai plângi. mirat ca oamenii zic una şi fac alta. iar vulpea intră în curte şi mâncă toate găinile. vrând să le umilească pe celelalte. . vulpile de pe mal strigau: . Cum era să fiu eu mai atent decât tine? Morala: Trebuie să purtăm singuri de grijă celor de care ne pasă. 22 . Vulpea. un lup se apropie de fereastra unei case. Cum ai putut să adormi? . Înauntru. un copil nu contenea să plângă şi mama. căţelul şi stăpânul Pentru ca vulpea cea şireată să nu-i fure găinile. stăpânul uită să închidă poarta. Dar.Deşi tu erai cel cu adevărat interesat de soarta găinilor – răspunse câinele – dormeai.Vă spun mai târziu – răspunse vulpea lăudăroasă – pentru că acum mă grăbesc Morala: Pe lăudaroşi îi paşte pericolul. îi venim noi de hac! Şi atunci lupul plecă. Una dintre ele. Câinele adormi. auzi din nou: – Nu te speria. puiul meu.Spune-ne pe unde trebuie să o luăm! . În timp ce era târâtă de apele învolburate ale râului. mama şi copilul Într-o seara. Morala: Să nu crezi ce spune lumea. stăpânul unei gospodării avea un câine de pază. te dau la lup! Acesta aştepta bucuros ca mama să-i dea copilul dar… degeaba! într-un târziu. supărată. Dacă vine lupul.Eşti cel mai prost paznic! – ţipă stăpânul. într-o noapte. se aruncă în râu.

Darul zânelor La botezul unui prinţ. Când băiatul crescu. Una dintre ele îi dărui o privire ageră ca de vultur pentru a vedea tot ce se petrece în regatul său. Dar în acel moment apăru un leu care se năpusti asupra lui şi-l mâncă. Cealaltă îi dădu înţelepciune suficientă pentru a nu lua în seamă exact cel mai neînsemnat lucru. fu regele cel mai drept şi mai bun din lume. le aruncase pe toate din casă. Dacă am o umbră ca asta înseamnă că măsor cel puţin treizeci de metri şi pot fi regele animalelor. astfel că soarele îi făcea o umbră cu mult mai mare decât el.” 23 . Omul se gândi: „Oglinzile sunt ca şi defectele celor din jur: vedem în ele doar propriile noastre defecte. până la cel mai mărunt lucru. Lupul gândi: . plimbându-se.Nu trebuie să mă tem de nimeni şi de nimic. Morala: O mare virtute nu serveşte la nimic dacă nu e folosită cu înţelepciune.Lupul cel mândru de umbra sa Un lup mergea pe câmpie la asfinţit. se opri să bea apă dintr-un pârâu care-i reflecta imaginea în apele-i cristaline. Morala: Înfumurarea poate fi cauza nenorocirilor noastre. Omul şi oglinda Un om era foarte urât dar se credea nespus de frumos. Într-o zi. Gândindu-se că oglinzile îl minţeau. două zâne bune au vrut să-i ofere acestuia darurile lor.

Ulciorul cu lapte se duse o dată cu visele ei! Morala: Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Atunci. Morala: Nu fii o dată miere şi o dată fiere. mai ai. – Nu. Broasca şi boul O broască nu mai putea de invidie văzând cât de mare era boul. dar explodă ca un balon! Morala: Stai liniştit la locul tău! 24 . Se gândi cum ar putea face să ajungă ca el. porcul o să-l schimb pe un viţel…” în acel moment se împiedică. pentru că aşa nu o să ştiu niciodată dacă eşti prietenul sau duşmanul meu. răspunse aceasta. ori linge-mă. din ouă vor ieşi pui. broasca se umflă şi mai mult. o să vând puii şi o să cumpăr un porc. Lăptăreasa Mergând spre piaţă să vândă un ulcior cu lapte. să se tot umfle… – Am crescut destul? îşi întrebă o surată. Începu să se umfle.Ori muşcă-mă. o dată îl muşcă. o dată îl lingea pe botic. ni le recunoaştem pe ale noastre. . Câinele şi iepurele Un câine de vânătoare prinse un iepure. o fetiţă se gândea: „Cu banii pe care o să-i iau pe lapte cumpăr ouă.Morala: Când vedem defectele celor din jur. Ţinându-l între labe.

dar nu-i putea sfărâma carapacea. Omul muşcat de câine Un om ce trecea pe uliţă fu muşcat de un câine. drept mulţumire pentru sfat. cântă ca nimeni alta. – Nu e drept! făcu el.Vulturul. Privighetoarea. O cioara îl sfătui: – Ridic-o în gheare cât poţi de sus. Sigur îi va crăpa carapacea pe undeva! Vulturul făcu întocmai şi. Păunul care se plânse zeiţei Un păun se duse la o zeiţă să se plângă de urâţenia glasului său. mai ales dacă au în preajmă un sfetnic ticălos.Dacă fac asta. Un vecin îl sfătui să-i dea câinelui o bucată de pâine. – Taci. o pasăre neînsemnată. vor veni toţi câinii din sat să mă muşte! Morala: E o mare greşeală să-l alinţi pe cel rău căci data viitoare va fi şi mai ticălos. pe când eu am un glas care stârneşte râsul. Omul îi zise speriat: . cioara şi broasca ţestoasă Un vultur prinse o broască ţestoasă. Morala: Păzeşte-te de cei puternici. ca să o mănânce. o invită şi pe cioară la ospăţ. pasăre fără minte! 25 . apoi dă-i drumul să se izbească de pământ.

26 . zise întristată broasca mai vârstnică. Taurii şi broaştele Doi tauri furioşi se înfruntau pe o pajişte. vezi tu. Câinele care s-a uitat în râu Un câine care avea în gură un os ajunse pe malul unui râu. şoimul zboară ca o săgeată. sumedenie de broaşte. Aşa se şi întâmplă: taurul învins fugi la baltă şi strivi sub copite. Leul şi măgarul sălbatic Leul şi măgarul sălbatic hotărâră să meargă împreună la vânătoare. A vrut să înhaţe osul din apă.Unul dintre ei va pierde şi va fi izgonit tocmai la noi pe baltă.Privighetoarea cântă frumos. fără să vrea. Morala: Cei slabi suferă de pe urma luptei dintre cei puternici. Când îşi văzu chipul în apă. dar nimeni. crezu că acolo era un alt câine care are un os mai mare decât al lui. Şi atunci n-o să mai avem zile bune din pricina lui. Şi aşa a rămas câinele cu burta goală! Morala: Nu pofti la bunătăţile altuia. nu este împodobit ca tine! Morala: Să fim multumiţi de calităţile noastre şi să nu le privim cu invidie pe ale altora. Două broaşte se uitau îngrijorate la ei: . dar îl scăpă pe cel din gura lui. papagalul poate vorbi ca oamenii.

Prima mi se cuvine mie. . Cei trei nemulţumiţi .După o zi de trudă.Ce păcat că n-am coadă! strigă cimpanzeul. Vulpea şi pantera 27 . a doua. Mormolocul şi broasca . Iată cum cele trei animale n-au avut înţelepciunea să se bucure de soarta lor. când eram şi eu mormoloc. Cei mai puternici ca tine îţi pot face mult rău. Dacă vrei să ştii.Ar trebui să-ţi fie ruşine. Leul făcu trei părţi şi începu: . eram mai frumoasă decât tine.Ce păcăt că n-am coarne! adăugă măgarul.Înţeleg un singur lucru! Tu n-ai fost niciodată mormoloc?! Morala: Fiecare vârstă are darurile sale. şi n-aveam acea urâţenie de coadă! Mormolocul nu se pierdu cu firea şi-i răspunse: . ca rege al animalelor. îi zise broasca mormolocului. o pun deoparte.Eu sunt lipsită de ochi! continuă o cârtiţă. începură să împartă prada. iar a treia îţi va face mult rău dacă nu o iei la fugă Morala: Porneşte la drum numai alături de cei asemenea tie. Nu te văita de soarta ta! A altora poate fi mai crudă! Morala: Dacă priveşti în jur. . nimeni din această lume nu le are pe toate.

Nu-mi spune că nu-s arătoasă. ci pentru mintea mea ascuţită! Morala: Inteligenţa valorează mai mult decât frumuseţea. pentru că nu puteau hotărî cine a caştigat. O broască îi auzi şi le zise: – Mă îndoiesc că sunteţi în stare să vă întreceţi… Înainte să alergaţi. vedeţi dacă puteţi măcar merge! Morala: Nu vă lăudaţi cu calităţi care altora le par defecte. La nuntă. Leul cel bătrân 28 . Omul pisică A fost odată o femeie care nu avea pe nimeni şi se gândi să ceară ajutorul unei zâne ca să-şi găsească un soţ. Dar. ca să-l prindă. zise pantera. Morala: Ce naşte din pisică. au început să se certe. Blana mea neagră şi catifelată nu are egal! . Şi chiar aşa se şi întâmplă.Vulpea şi pantera nu puteau hotărî care dintre ele este mai frumoasă. Nu pentru cum arăt. prin faţa mirilor trecu din întâmplare un şoarece. şoareci mănâncă. Să fie un soţ blând – adăugă ea – precum motanul acesta al meu.Eu sunt mult mai frumoasă decât tine! răspunse vulpea. iar mirele sări asupra lui în patru labe. . Melcii Doi melci se luară la întrecere.

Vulpea şi corbul Un corb care stătea pe o ramură înaltă avea în cioc o bucată bună de caşcaval. Celelalte animale veniră să se răzbune pentru necazurile îndurate din partea lui pe când era tânăr. pe când celălalt zburda vesel. hoaţă. Morala: Niciodată nu te lăsa înşelat de prima impresie. pentru că sarea se topise şi putu să înoate. Măgarul care cară sare şi măgarul care cară bureţi Erau odată doi măgari: unul care căra sare şi altul care căra bureţi. O vulpe trecu pe acolo şi îi spuse: – De mult aşteptam să-ţi aud glasul minunat! Cântă-mi şi mie un cântec. dar să sufăr de pe urma insultelor tale ar însemna să mor a doua oară! Morala: Poţi îndura să primeşti o pedeapsă de la un om de onoare. Primul abia mai mergea din cauza greutăţii. Au ajuns amândoi la un râu. Corbul. Vulpea.Regele animalelor îmbătrânise şi ajunsese lipsit de apărare. lupul îl muşcă până la os. Morala: Fereşte-te de cei care te provoacă. este umilitor. îi fură caşcavalul şi fugi repede. Dar bureţii celuilalt se îmbibară cu apă şi-l traseră la fund. dar de la un om de nimic. 29 . leul tresări: . primul măgar trecu pe celălalt mal cu bine. încercă să cânte dar scăpă caşcavalul din cioc. dar când se apropie şi măgarul. ce contează cu adevărat este rezultatul final. măgulit.Ştiu că trebuie să mor. Calul îi trânti o pereche de copite.

Da. Mai târziu. .Leul şi ţânţarul războinic Odată.Atunci. un ţânţar îl ameninţă pe un leu spunându-i că este mai puternic decât el. . tocmai pe el. cel care îl învinsese pe leu! Morala: Când nu-ţi este frică de nici o primejdie.Luaţi o creangă în cioc şi mă voi agăţa de ea – spuse ţestoasa. acum dansează! îi zise furnica.Am cântat…I-a răspuns greierele. nu-i aşa că sunt grozavă? spuse broasca şi scăpă creanga din gură.Dar astă-vară ce-ai facut? îl intrebă furnica.Vin şi eu cu voi – zise broasca. .Uite o broască ţestoasă care zboară! ziseră ei miraţi. Greierele şi furnica Într-o vară. . Leul încercă să-l alunge. Veni şi iarna. greierele înfometat se duse la furnică să-i ceară de mâncare. furnica nu-şi mai vedea capul de treabă.Noi zburăm – i-au zis raţele într-o zi unei broaşte ţestoase. . dar nu reuşi decât să-şi zgârie singur botul cu ghearele. trecură pe deasupra unui ogor unde nişte ţărani semănau.Dar nu ştii să zbori! . Ca să-l sperie. 30 . începu să-l înţepe de nenumarate ori în bot. Morala: Dacă eşti admirat. Greierele cânta cât e ziua de lungă şi râdea de biata furnică. Strângea de zor provizii pentru iarnă. fii modest şi nu încerca să te lauzi. . prăbuşindu-se la pământ. Raţele şi broasca ţestoasă . După un timp. îndrăzneala îţi pierde viaţa. ţânţarul cel razboinic a căzut în plasa unui păianjen care l-a mâncat. .

Furnica se urcă pe ea şi porumbiţa o trase afară din apă. dar şi munceşte. fă-i şi tu un bine. Aşa că zeii. de pe marginea râului îi strigă: . acolo văzu o biată furnică aproape înecată. Îi întinse repede o frunză. Morala: Aceluia care ţi-a facut un bine. Chiar atunci. Porumbiţa şi furnica O porumbiţă veni să bea apă dintr-un pârâu. mereu fura boabe de grâu de la vecini ca să le păstreze pentru iarnă. Furnica Legenda spune că furnica era mai demult un agricultor. l-au transformat în furnică. dar năravul ba. apele îl şi doborâră. Alt om.Aruncă sacul şi te vei salva! Dar nătărăul preferă să se înece decât să-si piardă comoara. el invidia recolta altora şi-i fura cum putea. trecu pe acolo un vânător care a vrut să împuşte porumbiţa. O dată cu înfăţişarea nu îşi schimbă însă şi năravul. Furnica îl ciupi de picior şi astfel o scăpă pe porumbiţă de la moarte. De îndată ce încercă. trebui să traverseze un râu.Morala: Distrează-te. Morala: Lupul îşi schimbă părul. Morala: Nu există bogaţie mai preţioasă decât viaţa. plin cu pietre preţioase. 31 . drept pedeapsă. Sfatul neluat în seamă Un om care căra un sac greu.

Cei patru naufragiaţi Un rege. când oierul le propuse să spună fiecare ce ştie să facă. nobilul ştia politică şi negustorul ştia aritmetică. Stăpânul se înfurie.Esop şi ospăţul Stăpânul lui Esop îi ceru să pregătească un ospăţ cu cele mai bune mâncăruri. 32 . Se plângeau cu toţii. În timp ce ei se făleau cu ştiinţa lor. mi-ai cerut ce e mai bun: cu limba se vorbeşte. – Stăpâne. Vulpea şi pădurarul O vulpe urmărită de vânători îi ceru unui pădurar să o ascundă în cabana sa. Regele ştia să se poarte. stăpânul îi ceru să pregătească alt ospăţ cu cea mai proastă mâncare. Morala: Totul în viaţă are o parte bună şi o parte rea. Esop găti limbă la felul întâi. Morala: Puterea de muncă este mai valoroasă decât prea multă ştiinţă. spuse Esop. păstorul adună lâna de la oi şi o vându în sat. un negustor şi un oier călătoreau pe un vas care a naufragiat într-un loc necunoscut. Astfel reusiră să supravieţuiască toţi patru. Atunci. un nobil. pentru că tot cu limba se spun minciuni. Esop găti din nou limbă. se cântă şi se ţin discursuri. la felul doi şi la felul trei.

pădurarul răspunse. cu laba.E adevărat – răspunse şoimul – dar acest lucru l-am învăţat de la oameni. Eşti iute şi puternică. Prinţul şi şoimul . Morala: O educaţie dăunătoare îi poate face răi chiar şi pe cei buni. Vulpea cu coada ruptă O vulpe îşi pierduse vârful cozii într-o capcană.Ţi-aş fi mulţumit dacă mâinile şi gura ta spuneau acelaşi lucru – răspunse vulpea. cum de strigi aşa de tare?! se mânie el. atât de mică. . încerca să le sfătuiască şi pe celelalte vulpi să-şi scurteze cozile. Pădurarul îi reproşă că a plecat fără să-i mulţumească. . Chipurile. Atunci vulpea ieşi. Dintr-o dată. De necaz. dar pe de altă parte eşti un vânător mârşav chiar şi cu cei din propria ta specie. un leu auzi un orăcăit puternic. Morala: Uneori e bine să nu atragi atenţia celor mai puternici decât tine.Tu. aşa le stătea mai bine! Una dintre ele îi spuse: 33 . arătând cu mâna înăuntrul cabanei.Când vânătorii îl întrebară de vulpe. Vânătorii nu înţeleseră gestul lui şi plecară mai departe. Crezu că numai un animal mare putea să aibă un asemenea glas. că nu o văzuse. o strivi dintr-o lovitură. Morala: Nu nega cu faptele ceea ce spun vorbele tale. Şi. Leul şi broasca Pe când se plimba prin pădure. o văzu pe broască ieşind din lac.Eşti pasărea cea mai frumoasă din lume! – spuse prinţul şoimului său. .

– Surată. Morala: Când măsori puterea cuiva. se aşteptau să fie ei cei aleşi.Desigur! – răspunse leul – cu siguranţă că fie ţi l-au dăruit… Morala: Ceea ce se câştigă pe căi nedrepte se pierde uşor. Lupul îi răspunse: 34 . fiind mai puternici. nu are cine să ne apere. unui lup i-a ramas un os în gâtlej. ce ne spui tu e spre binele tău. Pe drum. animalele hotărâră să-şi aleagă un rege. Profitând de puterea sa. dădu nas în nas cu un leu.Cămila nu ne e de nici un ajutor. . elefantul şi maimuţa Intr-o bună zi. se înfurie prea repede iar elefantul e prea fricos – dacă vine vreun mistret. ne mai dădeai tu sfatul ăsta? Morala: Fereşte-te de cei care îţi dau sfaturi numai pentru binele lor. Lupul şi barza Odată. De la o distanţă destul de mare. dacă n-ar fi fost aşa. ţine seama de slăbiciunile lui. Dar maimuţa spuse: . Barza îl ajută şi îşi ceru apoi răsplata promisă.Îmi iei fără drept ceea ce este al meu. Văzu în apropiere o barză pe care o rugă să-i scoată osul din gât cu ciocul ei cel lung şi îi promise o răsplată. Cămila. Cămila şi elefantul. leul îi smulse berbecul să-l mănânce. lupul îi spuse: . Lupul şi leul Lupul târa spre vizuina lui un berbec rătacit şi rănit pe care-l vânase cu uşurinţă.

Vulturul şi săgeata 35 . nu mai avu grijă de el hrănindu-l doar cu fân. alungând lupul. Mai târziu. Iedul şi lupul cântăreţ Un ied care se rătăcise de turmă a fost prins de lup. vânător de fel. Fără să bănuiască nimic. Câinii de pază au auzit cântecul şi au venit în goană. un soldat îşi hrănea calul cu orz.– Ţi se pare puţin lucru că te las în viaţă? Morala: Să n-ai niciodată încredere în ticăloşi. După ce se termină razboiul. Calul şi soldatul Pe timpul războiului.” Morala: Cumpăneşte bine cererile celorlalţi. Când izbucni un nou război.îi reproşă animalul. Iedul i-a zis: . că vreau să joc un pic. lupul îi făcu pe plac. lupul cugetă: „Aşa mi-a trebuit! Nu se cuvenea ca eu. Cum ai să transformi acum un măgar într-un cal? Morala: E bine să fii alături de prieteni şi la bine şi la rău. ca să nu fii înşelat.Odinioară eram un cal şi m-ai transformat în măgar . împlineşte-mi o ultimă dorinţă: câ ntă-mi din fluier.Dacă tot trebuie să mă mănânci. calul era bolnav: . să fac pe cântăreţul.

Învrăjbiţi. Morala: Totul se poate realiza cu efort.Tu. vulturul se întoarse la cuibul său din vârful unei stânci înalte. răspunse melcul. Se gândi atunci la un şiretlic. vulturul spuse: – E îngrozitor să mori rănit de propriile pene! Morala: Cel mai dureros e să fii înfrânt cu propriile tale arme. vei fi învins mai uşor de duşmani. Le spuse că vrea să ştie care e cel mai puternic dintre ei. Morala: Nu lăsa pe nimeni să te despartă de fraţii tăi.Un vultur stătea la pândă pe o stâncă.M-am urcat târâş. Vulturul şi melcul Într-o zi. Altfel. cum ai ajuns până aici. domnule. Cei doi măgari 36 . oricât de greu ar părea la început. Cei trei boi şi leul Au fost odată trei boi care păşteau mereu împreună. Leul i-a găsit singuri şi i-a mâncat unul câte unul. boii s-au certat şi nu au mai mers la păscut împreună. văzu acolo un melc şi îl întrebă mirat: . Văzând că săgeata era împodobită cu penele sale. sus? . Un leu îi pândea de mult ca să-i mănânce dar ştia că nu putea lupta cu toţi trei deodată. Săgeata unui vânător îl răni de moarte. care abia te mişti.

iapa se întoarse cu o herghelie de cai sălbatici.îi zise celălalt măgar. Deodată. La puţin timp. Morala: Niciodată nu ştim dacă un lucru ne va aduce noroc sau nefericire. n-ai păţit nimic! – Nu întotdeauna îţi prieşte o muncă de seamă . Vecinii îl plângeau că a avut ghinion. Cum măgarul se împotrivea.Niciodată nu ştim dacă ce ni se întamplă e spre bine sau spre rău. unul încărcat cu aur. iar altul cu ovăz. După un timp.Niciodată nu ştim dacă ce ni se întâmplă e spre bine sau spre rău. Morala: Bogăţiile atrag întotdeauna hoţii. Omul şi caii Unui om îi scăpă o iapa. tovarăşul meu de drum. dar el spuse: . 37 . doi bandiţi apărură în faţa lor pentru a fura comoara. – Sărmanul de mine! – se plângea măgarul – şi când te gândeşti că tu. mergeau liniştiţi pe drumul lor. hoţii îl ciomagiră până căzu la pământ. izbucni un razboi şi omul nostru îşi văzu fiii plecând la oaste chiar pe caii cei noi. iar omul spuse iar: .Doi măgari.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->