FABULE ŞI ÎNVĂŢĂTURILE LOR

2

Şoimul care vroia să necheze

Cu mult timp în urmă, şoimul avea o voce ascuţită şi puternică. Dar într-o zi, auzindu-l pe cal nechezând vru să-l imite. Se strădui atât de mult încât îşi pierdu vocea fără să reuşească vreodată să necheze. Morala: Dezvoltă-ţi propriile calităţi şi nu le invidia pe ale altora.

Lupul şi câinele

Un lup era flămând de atâta vreme, încât începuse să invidieze bunăstarea câinelui. - Dacă vii cu mine la fermă, vei avea de mâncare din belşug pentru tot restul zilelor -îi zise acesta – atâta doar că trebuie să-i dai ascultare stăpânului. Dar când lupul văzu rănile de pe gâtul câinelui, făcute de zgardă, îşi veni în fire şi spuse: - Mă întorc în pădure, să îndur foamea în libertate! Morala: Libertatea nu are preţ.

Şoarecele de la ţară şi şoarecele de la oraş

Un şoarece de la tară îşi vizită într-o zi amicul de la oraş, care se lăuda mereu că are de toate. Tocmai când înfulecau, intră stăpânul; şoriceii s-au ascuns repede. - Asta e viaţa ta fără griji? zise primul. Acasă nu am bunătăţi, dar nu trebuie să mă ascund de nimeni! Morala: Pentru linişte trebuie să dai ceva în schimb.

Păstorul si leul
3

Morala: Vorba iscusită nu-ţi aduce totdeauna foloase. Câinele strigă la ea: . .Doamne. Pentru că lighioana nu se arăta. domnule elefant! Morala: Nu-ţi da niciodată importanţă mai mare decât ai de fapt. Vulpea luă atunci în braţe un mieluşel şi începu să-l mângâie. se plânse: .Vai.Admiră-i de departe dacă nu vrei să simţi muşcătura colţilor mei! o ameninţă câinele.Uite. Vulpea şi câinele O vulpe izbuti să se strecoare în mijlocul unei turme de miei. Căprioara şi viţa-de-vie 4 .Ce faci aici? . te uşurez eu! Cămila îi răspunse puricelui: . Aşa că puse la intrarea în grota ei o capcană şi aşteptă. dacă-o faci să iasă din grotă o să sacrific pentru tine cea mai bună oaie! Dar când ieşi din grotă un leu fioros. Cămila şi puricele Odată. o cămila a avut de cărat o greutate mare în spate. păstorul spuse: . ce greutate mare! Un purice care stătuse până atunci pe spinarea ei sări jos şi-i spuse cu obrăznicie: . Obosită. într-o călătorie lungă.Mulţumesc.Vreau să-l mângâi şi să mă joc cu el. Câinele de pază o văzu şi veni în goană spre ea. păstorul se rugă: .Întoarce-l înapoi în grotă şi voi sacrifica un bou! Morala: Ai grijă la ceea ce-ţi doreşti pentru că s-ar putea să se îndeplinească.Un păstor ştia că o lighioană îi fură oile şi hotarî să o omoare.

se agăţă de un măceş plin cu spini. Una dintre capre se opri să mănânce. Căprarul şi capra Se înnoptase şi căprarul încerca să adune turma.Te rog – o imploră caprarul – nu-i spune stăpânului turmei! . Cu inima cât un purice. Morala: Nu cere ajutor celui obişnuit să facă rău. Duse arma la ochi şi o împuşcă. Lupul ranit şi oaia 5 . .Ţi-am cerut ajutorul şi iată ce mi-ai făcut! E vina ta că te-ai prins de mine! Ştii bine că eu îi înţep pe toti cei care mă ating. Unul dintre vânători văzu crengile mişcându-se şi descoperi ascunzătoarea căprioarei. îi aştepta să se depărteze şi apoi. Morala: Nu poţi ascunde o faptă rea. liniştindu-se. căprarul se supără şi o lovi cu o piatra rupându-i un corn. zgâriindu-şi rău labele. Supărată. începu să mănânce frunze de pe butucii viţei. căprioara îşi spuse: „Merit asta.Eu n-am să pomenesc nimic – răspunse capra – dar cred că va vorbi cornul de la sine. îi spuse măceşului: . în timp ce se prăbuşea. În cădere.O căprioară urmărită de vânători se ascunse într-o vie. nu trebuia să fac rău viei care mă salvase!” Morala: Fii recunoscător celui care te-a ajutat la nevoie. Pentru că nu-i băgă în seamă chemările. Vulpea şi măceşul O vulpe căzu într-o groapă.

Morala: Să nu ai încredere în vorbele ticăloşilor. îi zise el. începu să scurme după râme şi găsi îngropată o perlă de toată frumuseţea. nu-mi eşti de nici o trebuinţă! spuse cocoşul mâhnit.Un lup zăcea rănit în iarbă. că de mâncare îmi fac eu rost. Lupul şi iedul din curte Î ntr-o zi. . Apărat de gard. Lupul se opri şi-i spuse: – Bietul de tine! Nu tu eşti cel care mă insulţi. iedul începu să-l jignească pe lup în fel şi chip. Cocoşul şi perla O mândreţe de cocoş. Morala: Nu valoarea. Văzu trecând o oaie şi se rugă de ea să-i aducă apă din râu: . ci ocazia sau locul îi ridică pe cei neînsemnaţi.Ce păcat că te-am gasit acum! Oricât ai fi de frumoasă. . ci gardul după care te-ai ascuns de mine.Adu-mi apă să beau. Morala: Lucrurile preţioase au valoare numai la momentul potrivit 6 . un ied ce se afla într-o curte văzu un lup care trecea pe acolo. Atunci.Dacă eu îţi aduc apă. căpetenia păsărilor din curte vru să-şi astâmpere foamea dar nu mai găsi nimic de ciugulit – puii isprăviseră toate grăunţele. vei face din mine cina ta! îi zise oaia.

Vulpea şi maimuţa O vulpe şi o maimuţă discutau despre nobleţea lor enumerându-şi care mai de care titlurile.Eu m-am născut orb. . se puse pe plâns zicând: . . văzând mormintele.Iepurele şi vulpea I Iepurele o întrebă pe vulpe cum de căpătase faima de şireată. aceasta încuie uşa în urma lui şi îi zise: . Morala: Nu subestima şiretenia celorlalţi. – aşa se vede ceea ce tu nu ai! 7 . Când iepurele intră în casa vulpii.Bine ai venit. . Aristocratul şi orbul Un aristocrat şi un orb stăteau de vorbă.Te invit diseară la cină şi-ţi spun – îi răspunse ea. Morala: Nu te lăuda cu ce aveau strămoşii tăi.Strămoşii mei au fost eroi – spuse cel dintâi.Prin urmare ai minţit! – spuse vulpea – pentru că nici unul din ei nu mai are cum să dezmintă.Cum să nu plâng dacă strămoşii mei erau toţi sclavi? zise ea. Ajunseră la cimitir şi maimuţa. . cina mea de azi eşti chiar tu! Astfel învăţă bietul iepure că vulpea îşi dobândise faima şireată prin minciună. dar părinţii mei vedeau – răspunse cel din urmă. Morala: Îngâmfatul se laudă întotdeauna cu lucruri pe care nimeni nu le poate dovedi.

Într-o zi. 8 . Câinii flămânzi Nişte câini care călătoreau împreună simţiră că li se face foame. trebuiră să se dea bătuţi. Morala: Nu da vrabia din mână pentru găina de pe gard. În noaptea aceea. încercă să-l amăgească: . o înghiţi întreagă. numai bune de ros. Ar trebui să cauţi o pasăre mai mare.Aşa-mi trebuie. văzu pe malul râului o scoică şi. Când se mai linişti. speriată. Până la urmă. Privighetoarea şi uliul Odată.Sunt prea măruntă ca să te saturi cu mine. Văzură pe fundul unui pârâu câteva piei puse la curăţat. s-au înţeles între ei să bea mai întâi toată apa. crezând că e un ou. cu burţile umflate cât cimpoaiele. Ca să ajungă la piei. dar apa nu scăzu deloc. poţi avea neplăceri. Morala: Gândeşte-te bine înainte de a face ceva. Aş fi tare prost să-ţi dau drumul de dragul unei păsări pe care nici măcar n-am văzut-o încă. îşi spuse: . altfel. un uliu flămând prinse o privighetoare care. îl apucă o durere cumplită de burtă. e ou.Câinele şi scoica Un câine obişnuia să mănânce ouă. Băură cât băură. dacă am ajuns să cred că tot ce e rotund.

Nu mi-a fost frică. am aripi. fu prins de o alta nevăstuică. Măgarul şi lira Un măgar găsi lângă drum o lira. Leul. Morala: Uneori. Vulpea râse şi îl întrebă dacă i se făcuse cumva frică de un biet şoarece. Leul tresări şi se trezi din somn. pierdută de cineva. Altă dată. când un şoarece i se căţără pe spinare. Acesteia nu-i plăceau păsările. răspunse el. dar copitele nu-l ajutau deloc. vulpea şi şoarecele Un leu dormea liniştit la rădăcina unui copac umbros. Liliacul şi nevăstuicile Un liliac se prăbuşi lângă vizuina unei nevăstuici care nu putea suferi şoarecii. ci doar m-am mirat cum un animal aşa mic a îndrăznit să calce pe un leu adormit. Morala: Niciodată să nu subestimezi calităţile celorlalţi.Vezi bine că n-am pene. nu vezi? Sunt un fel de pasăre! Şi aşa îşi scăpă pielea.Am aripi. ci doar un biet şoarece! spuse liliacul şi scăpă şi de data asta cu viaţă. . Aceasta se apropie ameninţătoare şi liliacul strigă: .Morala: Calea cea mai scurtă nu e totdeauna şi cea mai sigură. 9 . nu sunt pasăre. O luă şi încercă să cânte. . e bine să te înclini după cum bate vântul.

Rândunica noastră plecă la timp. altfel. iată.” Morala: Î nţeleptul trăieşte în pace cu semenii săi. S-a dus la suratele ei şi le-a spus că trebuie să mănânce toate seminţele semănate. dacă acestea apucă să încolţească. Dar ele nu o băgară în seamă. Morala: Taie răul de la rădăcină! Cocoşii şi potârnichea Într-o curte. Rândunica şi semănătura O rândunică a văzut un om care semăna cânepă pe ogor.Ce păcat că nu pot să cânt! Dacă ar fi găsit-o altcineva. trăiau o potârniche şi doi cocoşi. biata potârniche credea că o dispreţuiau pentru că nu era la fel ca ei. trebuie să creezi anumite condiţii. Vulturul şi cocoşii Doi cocoşi ce locuiau în aceeaşi curte au început să se bată. din lira ar fi putut izvorî o muzică divină! Morala: Pentru a-ţi atinge un scop. câştigătorul avea să fie şef peste coteţ. celelalte au fost prinse în capcane făcute chiar din cânepa culeasă de pe acel ogor.Spuse atunci abătut: . Într-o zi. omul va culege cânepă şi va face din ea plase cu care să le prindă. Aceştia o băteau mereu. cocoşii se luară la bătaie. Ea se gândi: „N-am să mă mai plâng de răutăţile lor pentru că. nici ei nu pot trăi în pace. mai talentat. 10 .

Morala: Uşor de zis. Nimeni însă nu se încumeta să lege clopoţelul la gâtul motanului! Unul câte unul. unul dintre ei învinse şi se cocoţă mândru pe gard. îi învingi cel mai uşor chiar cu propriile lor arme. O vulpe tocmai trecu pe acolo şi îi spuse: .De azi încolo nu mai sunt duşmanul tău. Să-i aşteptăm şi pe ei. celălalt se ascunse într-un cotlon.Într-un târziu. Sfatul şoarecilor Nişte şoricei erau înspăimântaţi din cauza unui motan rău. Unuia îi veni ideea să lege un clopoţel la gâtul motanului. Morala: Trufia te poate duce la pierzanie. cocoşul învins a ajuns rege al găinilor. fiul şi măgarul 11 . de frica dulăilor.Mai bine altădată – zise vulpea şi fugi repede. să se laude. Astfel.Soră vulpe – răspunse cocoşul cu isteţime – văd în depărtare venind doi ogari. Cocoşul şi vulpea Un cocoş se sui într-o zi pe o ramură. care îi pândea tot timpul. Un vultur ce zbura pe-acolo îl văzu pe proaspătul învingător şi-l luă în gheare. Morala: Pe cei vicleni. Tuturor li se păru o idee bună. astfel. Coboară să-ţi dau un sărut prietenesc. Se sfătuiră cum să scape de el. . greu de făcut! Morarul. ca să le dăm vestea cea bună. . îl vor auzi când se apropie. ducându-l departe. şoarecii plecară ruşinaţi de la sfat.

când fu cât pe ce să se frângă în două. se trânti la pământ şi începu să se întindă.Morarul şi fiul său mergeau pe drum cărând măgarul în spinare pentru ca acesta să nu obosească. Morala: Nu încerca să-i imiţi pe altii. invidioasă pe corpul lui alungit. că doar noi suntem cei care ducem greul? Morala: Unii trudesc şi duc greul. morarul se sui pe măgar. Morala: Nu poţi să împaci pe toată lumea. Atunci lumea îl critică pentru că îşi lăsase fiul să meargă pe jos. întrebară carul: . Oamenii au început din nou să-l critice pentru că era bătrân şi mergea pe jos. El îşi sui fiul pe măgar şi merse pe jos. Aşa că. Liliacul şi sticletele 12 . iar alţii se vaită. Sătui de atâta zgomot. Vulpea şi şarpele Un şarpe dormea la umbra unui smochin. Văzându-i. dacă nu eşti în stare. oamenii râdeau de ei. Boii şi osia carului Odată. iar fiul său stătea comod pe măgar.De ce ţipi atât. doi boi trăgeau un car a cărui osie scârtâia fără încetare. Vulpea.

Doar unul singur avu ideea să ia acea piatră din drum. Omul şi piatra Într-o bună zi. dar nu mai veni nimeni şi lupul îi mâncă liniştit toate oile.Într-o noapte. un înţelept se duse la baia publică şi văzu că mulţi din cei care intrau se loveau de o piatră lăsată lângă uşă. Morala: Fii cu băgare de seamă înainte de a greşi. Când se întoarse acasă. Ciobanul strigă după ajutor. săriţi! A venit lupul la oi! Ceilalţi ciobani veneau fuga să-l ajute şi atunci el se prăpădea de râs. Înţeleptul răspunse: – Nu. nu după. . Ciobanul mincinos Un cioban pus pe şotii obişnuia să strige: . lupul veni cu-adevarat la stână. spuse liliacul. .Săriţi. Morala: Mincinosul nu e crezut nici când spune adevărul. un liliac auzi cântând un sticlete care era închis într-o colivie.Dar trebuia să te fereşti înainte să te prindă. a fost întrebat dacă era multă lume la baie. Într-o buna zi. nu era decât un singur om.Înainte cântam ziua – zise el – dar de când m-au prins. mă feresc. 13 . Îl întrebă mirat de ce face asta.

Î ntr-o zi. asta e cea mai mare jignire! Morala: Fereşte-te de cei care te invidiază. se duseră la iaz şi. .Hai să nu ne mai plângem atâta. speriară broaştele de pe mal. tot ţopăind de colo-colo. Iepurii şi broaştele Iepurii se plângeau că nu aveau parte decât de sperieturi. uite că şi noi putem să speriem pe cineva! Morala: Nu există fricos pe lume care să nu găsească pe cineva mai fricos decât el Măgarul în piele de leu Într-o zi. Până la urmă. 14 . din pricina vânătorilor şi a vulturilor. . . Şi-a pus-o în spinare cu gândul să le sperie pe celelalte animale. care săriră toate în apă. măgarul a găsit în pădure o piele de leu. Licuriciul şi broasca râioasă Într-o grădină locuiau un licurici şi o broască râioasă.De ce străluceşti atât de frumos? Pentru mine. încercă să-l prindă şi să-l sufoce. spuse unul dintre ei.Morala: Doar oamenii adevăraţi şi inteligenţi îi apară şi pe altii de primejdii. Broasca era foarte invidioasă când vedea licuriciul strălucind în noapte.De ce-mi faci asta ? Eu nu ţi-am făcut nici un rău! o întrebă licuriciul mirat.

supărat. cerbul nimeri în pădure. şoarecele îl supără pe leu. „Păcat că nu-mi sunt şi picioarele la fel de arătoase”. leul căzu într-o capcană şi şoarecele reuşi să-l elibereze. Picioarele lui sprintene îl ajutară să fugă de duşman. Gonind. Nu a mai putut să fugă iar leul îl prinse şi-l omorî. Leul râse de vorbele şoarecelui – cum adică l-ar putea ajuta un animal atât de mic !? – dar îi dădu drumul.Vezi. mândru de coarnele sale. într-adevar. i-a tras câteva beţe pe spinare pentru sperietura îndurată. . Leul şi şoarecele Odată. îl rugă: – Nu-mi face nici un rău şi-ţi voi fi şi eu de folos cândva. După un timp. de măgar. dispreţuim tocmai acele lucruri care ne ajută cu adevărat. se gândi el.Şi. spuse el. Dar s-a întâmplat să treacă pe acolo un ţăran care a văzut că de sub pielea de leu ieşeau urechile mari. chiar dacă-s mic. Cerbul. izvorul şi leul Odată. Într-o zi. Morala: Nu te da niciodată drept ceea ce nu eşti. tot am putut să-ţi fiu de folos! Morala: Nimeni nu trebuie subestimat. Îşi privi chipul în apă. Morala: Uneori. acolo îşi încurcă coarnele între crengi. Hoţul şi câinele Într-o noapte. toţi cei cu care s-a întâlnit au dat bir cu fugiţii. Ca să scape de pedeapsă. un cerb veni să se adape la izvor. îl urmări un leu. Câinele luă carnea şi apoi îi spuse hoţului: 15 . retezând frânghia care-l ţinea legat. Aşa că îi aruncă o bucată de carne gândindu-se că astfel îl va domoli. un hoţ vroia sa intre într-o casă păzită de un câine.

Câinele cu clopoţel 16 . băiatul. poţi să cazi de acolo..Nu ştiam care sunt intenţiile tale. Din nou băiatul râse de el. nu poţi fi păcălit. cocoţată pe o stâncă. Şi uite. Peste ani. Timpul trecu şi sâmburele ajunse un pomişor de care bătrânul avea grijă. Sâmburele de cireş Un băiat mâncă o cireaşă şi îi aruncă sâmburele pe jos. acesta îi zise: Vino jos. Atunci înţelese ce necugetat a fost! Morala: Faptele bune pot da roade după ani de zile. iarba de aici e mai verde şi mai grasă! . Fructele unui mare cireş îi potoliră setea. Văzând că nu poate să o prindă. Băiatul râse de el. Morala: Când ştii la ce să te aştepţi. trecu pe acolo obosit şi însetat. Un lup trecu pe acolo. ştiu că sunt rele.Cred că invitaţia asta la masă e pentru tine. devenit acum un om mare. Ş i începu să latre pentru a-şi avertiza stăpânii. Lupul şi capra O capră păştea linistită. Un bătrân luă sâmburele şi îl plantă. dar acum că m-ai mituit. nu pentru mine! răspunse capra cea isteaţă. Morala: Nu trebuie să avem încredere în cei care încearcă să ne cumpere. căpriţă.

Dacă eşti aşa de pricepută. trăia un om atât de sărac că nu avea de nici unele. ci pentru răutatea ta.Era odată un câine care se apropia tiptil de picioarele oamenilor şi-i muşca. Morala: Bogăţia aduce întotdeauna nelinişte. Atunci. stăpânul său i-a legat un clopoţel de zgardă pentru a-i preveni pe cei din jur. de ce nu reuşeşti să te vindeci mai întâi pe tine? Că.N-ar trebui să fii aşa mândru de asta. ai un picior bolnav! îi spuse o vulpe glumeaţă. Drept pedeapsă. Cu totii ştim că nu ţi-au pus clopoţel pentru meritele tale.Sunt un doctor iscusit şi cunosc leacuri pentru toate bolile – se lăuda odată o broască. Vulpea şi ţapul 17 . Astfel. cu timpul. Vulpea şi broasca . Morala: Spune-mi cu ce te mândreşti ca să-ţi spun cine eşti. Morala: Nu te lăuda cu lucruri pe care nu le poţi dovedi prin fapte. uite. Dar de atunci nu mai dormi liniştit. Săracul şi bogăţiile În India. Câinele începu să se mândrească cu clopoţelul lui în faţa celorlalţi căţei. adună o mică avere. . de frică să nu i-o fure cineva. unul dintre ei îi spuse: . El se hrănea din pomana oamenilor şi nu cheltuia aproape nimic din banii pe care-i cerşea.

după ce dansase la o petrecere din pădure. Altele.Este delicioasă! Intră şi tu ca să bei. nişte muşte lacome se năpustiră asupra unui fagure. Numai că. o vulpe a căzut într-o fântână. maimuţa intră în capcană şi rămase prinsă acolo. Tot aşa şi oamenii sunt prizonierii poftelor care îi stăpânesc. dar rămaseră cu picioarele înţepenite în mierea lipicioasă. . Morala: Gândeşte-te la urmări înainte de a trece la fapte. Îi spuse maimuţei că bananele erau un cadou pentru regină şi o îndemnă să le ia. o dată salvată. înfulecând dintr-o plăcintă.Odată. Atunci. Atunci. Ţapul coborî în fântână. Muştele Într-o zi. Morala: Tot ce e prea mult strică Vulpea şi maimuţa aleasă regină Odată.Mi-ai întins o cursă! gemu ea. vulpea plecă şi îl lăsă pe bietul ţap în fântână. mâncară până căzură late. 18 . bău apă şi apoi se gândiră cum să iasă afară. maimuţa a fost aleasă regină. Vulpea. . văzu o capcană în care se aflau drept momeală câteva banane. te scot şi pe tine. Un ţap însetat se apropie şi o întrebă dacă apa e bună. vulpea îi zise ţapului: . invidioasă. îi zise vulpea şireată.Împinge-mă în sus! După ce ies eu.

Câinele şi crocodilul Un căţel se duse sa bea apă dintr-un râu în care trăiau crocodili.Eşti prea proastă. fiule. că de felul meu sunt fricos. Morala: Nici cele mai convingătoare argumente nu ajung pentru a schimba o fire fricoasă. Vulpea si strugurii 19 . maimuţo.De ce. . puiul de cerb îl întrebă pe tatăl său: . îl îmbie un crocodil. îmi vine s-o iau la goană. astâmpără-ţi setea. Morala: Niciodată să nu faci ceva înainte să te gândeşti ce primejdii te pândesc. Cerbul şi puiul său Într-o zi. Ş tiind ce primejdie îl paşte..Bea liniştit. de ce tu. bine faci că nu urmezi sfatul duşmanului! Morala: Ascultă-ţi inima şi nu te încrede în cel care-ţi vrea răul. fugi din calea lor? Cerbul îi răspunse râzând: Ai dreptate. bea câte puţin şi apoi fugea câţiva paşi înapoi. dar nu ştiu ce mi se întâmplă: când aud lătratul unui caine. . n-ai mâncat încă de prânz? Mută-ţi gândul! îi zise căţelul. care eşti mai puternic şi mai iute decât câinii şi ai coarne aşa de grozave. ca să fii regină! i-a răspuns vulpea.Tată. Căţel înţelept.

sunt acri! Morala: Dacă lucrurile nu-ţi ies cum ai fi vrut. pentru că la greu nu vei găsi nici un prieten. ca să vadă ce cred despre ea. Aceştia o alungară. gaiţele! Morala: Ce e prea mult strică. nu căuta să te amăgeşti.Cui să-i fie milă de tine? Crezi că a mai rămas cineva pe care tu să nu-l fi prădat? Morala: Nu te înconjura de duşmani. Se chinui. Nu o mai doreau nici suratele ei. Strugurii erau prea sus pentru ea. iepurele şi cărăbuşul 20 .Amiaza trecuse demult şi vulpea nu vânase nimic. Mândră de noua ei înfăţişare se arătă adevăraţilor păuni. Gaiţa înfumurată O gaiţă îşi împodobi coada cu nişte pene de păun. căută în jur şi văzu o vie încărcată cu struguri. Dându-se bătută. Dar unde să se ducă. dădu cu laba. spuse: – Nu-i mai vreau. încercă să se caţere. Corbul bolnav Un corb care căzuse bolnav îşi rugă mama să meargă prin vecini să le ceară ajutorul. Aceasta îi raspunse: . Vulturul. dar degeaba. Flămândă.

când cărăbuşii dormitează sub pământ. Îşi veniră în fire şi făcură pace. 21 . Acesta se supără că nu era mulţumită cu darurile pe care le avea şi nu-i dădu nimic. Acolo nu se puteau hotărî cine să bea mai întâi.Odată. Morala: Luptele fără rost ajută numai duşmanii. vulturul a ucis iepurele care era adăpostit de un cărăbuş. Acesta. Zeus şi cămila Cămila era invidioasă pe taur pentru coarnele lui puternice şi dorea şi ea unele la fel. Pentru asta. jură să se răzbune şi începu să spargă ouăle din cuibul vulturului. ca să se înfrupte din leşul lui. Morala: De cele mai multe ori marile probleme au soluţii simple. Văzură atunci un stol de păsări răpitoare care aşteptau ca unul dintre ei să moară. supărat. se duse la Zeus şi-l rugă să-i dăruiască o pereche de coarne. îi scurtă un pic din urechi. Acesta hotarî ca vulturii să-şi depună ouăle iarna. ca pedeapsă. zicând: . Leul şi mistreţul Leul şi mistreţul veniră la izvor ca să se adape. Se luară la ceartă şi încet-încet ajunseră să se bată. Ba mai mult.Mai bine să fim prieteni decât să ajungem hrana corbilor şi a vulturilor. Pasărea se duse la Zeus să-i ceară ajutorul. Morala: Invidia nu e un sfetnic bun.

Cum ai putut să adormi? . Înauntru. mama şi copilul Într-o seara. Morala: Să nu crezi ce spune lumea. căţelul şi stăpânul Pentru ca vulpea cea şireată să nu-i fure găinile.Spune-ne pe unde trebuie să o luăm! . . Una dintre ele. Dacă vine lupul. auzi din nou: – Nu te speria. puiul meu.Lupul. vru să-l sperie: – Dacă mai plângi. supărată. îi venim noi de hac! Şi atunci lupul plecă. Dar. un lup se apropie de fereastra unei case. un copil nu contenea să plângă şi mama.Deşi tu erai cel cu adevărat interesat de soarta găinilor – răspunse câinele – dormeai. vrând să le umilească pe celelalte. stăpânul unei gospodării avea un câine de pază.Eşti cel mai prost paznic! – ţipă stăpânul. 22 . într-o noapte. Câinele adormi.Vă spun mai târziu – răspunse vulpea lăudăroasă – pentru că acum mă grăbesc Morala: Pe lăudaroşi îi paşte pericolul. te dau la lup! Acesta aştepta bucuros ca mama să-i dea copilul dar… degeaba! într-un târziu. Vulpea. iar vulpea intră în curte şi mâncă toate găinile. Vulpile şi râul meandru Vulpile priveau apele învolburate ale râului meandru fără să îndrăznească să-l traverseze. Cum era să fiu eu mai atent decât tine? Morala: Trebuie să purtăm singuri de grijă celor de care ne pasă. se aruncă în râu. În timp ce era târâtă de apele învolburate ale râului. mirat ca oamenii zic una şi fac alta. vulpile de pe mal strigau: . stăpânul uită să închidă poarta.

” 23 . astfel că soarele îi făcea o umbră cu mult mai mare decât el. le aruncase pe toate din casă. Când băiatul crescu. Dacă am o umbră ca asta înseamnă că măsor cel puţin treizeci de metri şi pot fi regele animalelor. Omul şi oglinda Un om era foarte urât dar se credea nespus de frumos.Lupul cel mândru de umbra sa Un lup mergea pe câmpie la asfinţit. Omul se gândi: „Oglinzile sunt ca şi defectele celor din jur: vedem în ele doar propriile noastre defecte. Morala: O mare virtute nu serveşte la nimic dacă nu e folosită cu înţelepciune. Darul zânelor La botezul unui prinţ. plimbându-se. Morala: Înfumurarea poate fi cauza nenorocirilor noastre. Într-o zi. Una dintre ele îi dărui o privire ageră ca de vultur pentru a vedea tot ce se petrece în regatul său. Dar în acel moment apăru un leu care se năpusti asupra lui şi-l mâncă. Cealaltă îi dădu înţelepciune suficientă pentru a nu lua în seamă exact cel mai neînsemnat lucru.Nu trebuie să mă tem de nimeni şi de nimic. fu regele cel mai drept şi mai bun din lume. până la cel mai mărunt lucru. Gândindu-se că oglinzile îl minţeau. se opri să bea apă dintr-un pârâu care-i reflecta imaginea în apele-i cristaline. Lupul gândi: . două zâne bune au vrut să-i ofere acestuia darurile lor.

o dată îl lingea pe botic.Morala: Când vedem defectele celor din jur. răspunse aceasta. pentru că aşa nu o să ştiu niciodată dacă eşti prietenul sau duşmanul meu. o să vând puii şi o să cumpăr un porc. dar explodă ca un balon! Morala: Stai liniştit la locul tău! 24 . . Ulciorul cu lapte se duse o dată cu visele ei! Morala: Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. – Nu. ni le recunoaştem pe ale noastre. să se tot umfle… – Am crescut destul? îşi întrebă o surată. Morala: Nu fii o dată miere şi o dată fiere. Lăptăreasa Mergând spre piaţă să vândă un ulcior cu lapte. Broasca şi boul O broască nu mai putea de invidie văzând cât de mare era boul. broasca se umflă şi mai mult. Câinele şi iepurele Un câine de vânătoare prinse un iepure. o fetiţă se gândea: „Cu banii pe care o să-i iau pe lapte cumpăr ouă. Ţinându-l între labe.Ori muşcă-mă. o dată îl muşcă. din ouă vor ieşi pui. Se gândi cum ar putea face să ajungă ca el. ori linge-mă. porcul o să-l schimb pe un viţel…” în acel moment se împiedică. Începu să se umfle. Atunci. mai ai.

cioara şi broasca ţestoasă Un vultur prinse o broască ţestoasă. o invită şi pe cioară la ospăţ. o pasăre neînsemnată. Omul îi zise speriat: . Morala: Păzeşte-te de cei puternici. pe când eu am un glas care stârneşte râsul. O cioara îl sfătui: – Ridic-o în gheare cât poţi de sus. pasăre fără minte! 25 . Un vecin îl sfătui să-i dea câinelui o bucată de pâine. Omul muşcat de câine Un om ce trecea pe uliţă fu muşcat de un câine. – Nu e drept! făcu el. ca să o mănânce.Vulturul. – Taci. vor veni toţi câinii din sat să mă muşte! Morala: E o mare greşeală să-l alinţi pe cel rău căci data viitoare va fi şi mai ticălos. apoi dă-i drumul să se izbească de pământ. drept mulţumire pentru sfat.Dacă fac asta. Privighetoarea. Sigur îi va crăpa carapacea pe undeva! Vulturul făcu întocmai şi. mai ales dacă au în preajmă un sfetnic ticălos. dar nu-i putea sfărâma carapacea. Păunul care se plânse zeiţei Un păun se duse la o zeiţă să se plângă de urâţenia glasului său. cântă ca nimeni alta.

Şi aşa a rămas câinele cu burta goală! Morala: Nu pofti la bunătăţile altuia.Unul dintre ei va pierde şi va fi izgonit tocmai la noi pe baltă. crezu că acolo era un alt câine care are un os mai mare decât al lui.Privighetoarea cântă frumos. zise întristată broasca mai vârstnică. papagalul poate vorbi ca oamenii. A vrut să înhaţe osul din apă. fără să vrea. 26 . Morala: Cei slabi suferă de pe urma luptei dintre cei puternici. nu este împodobit ca tine! Morala: Să fim multumiţi de calităţile noastre şi să nu le privim cu invidie pe ale altora. vezi tu. Când îşi văzu chipul în apă. sumedenie de broaşte. Taurii şi broaştele Doi tauri furioşi se înfruntau pe o pajişte. dar nimeni. Aşa se şi întâmplă: taurul învins fugi la baltă şi strivi sub copite. Câinele care s-a uitat în râu Un câine care avea în gură un os ajunse pe malul unui râu. Leul şi măgarul sălbatic Leul şi măgarul sălbatic hotărâră să meargă împreună la vânătoare. şoimul zboară ca o săgeată. dar îl scăpă pe cel din gura lui. Două broaşte se uitau îngrijorate la ei: . Şi atunci n-o să mai avem zile bune din pricina lui.

ca rege al animalelor. Mormolocul şi broasca . . eram mai frumoasă decât tine. a doua. Dacă vrei să ştii. Cei trei nemulţumiţi . Vulpea şi pantera 27 .După o zi de trudă.Ce păcăt că n-am coarne! adăugă măgarul. începură să împartă prada. când eram şi eu mormoloc. . Leul făcu trei părţi şi începu: . Nu te văita de soarta ta! A altora poate fi mai crudă! Morala: Dacă priveşti în jur.Eu sunt lipsită de ochi! continuă o cârtiţă.Ar trebui să-ţi fie ruşine. şi n-aveam acea urâţenie de coadă! Mormolocul nu se pierdu cu firea şi-i răspunse: . iar a treia îţi va face mult rău dacă nu o iei la fugă Morala: Porneşte la drum numai alături de cei asemenea tie. Iată cum cele trei animale n-au avut înţelepciunea să se bucure de soarta lor. o pun deoparte. Cei mai puternici ca tine îţi pot face mult rău.Înţeleg un singur lucru! Tu n-ai fost niciodată mormoloc?! Morala: Fiecare vârstă are darurile sale.Prima mi se cuvine mie. îi zise broasca mormolocului. nimeni din această lume nu le are pe toate.Ce păcat că n-am coadă! strigă cimpanzeul.

O broască îi auzi şi le zise: – Mă îndoiesc că sunteţi în stare să vă întreceţi… Înainte să alergaţi. ca să-l prindă. şoareci mănâncă. La nuntă. prin faţa mirilor trecu din întâmplare un şoarece. vedeţi dacă puteţi măcar merge! Morala: Nu vă lăudaţi cu calităţi care altora le par defecte. Nu pentru cum arăt. pentru că nu puteau hotărî cine a caştigat. iar mirele sări asupra lui în patru labe. Şi chiar aşa se şi întâmplă. au început să se certe. Omul pisică A fost odată o femeie care nu avea pe nimeni şi se gândi să ceară ajutorul unei zâne ca să-şi găsească un soţ. zise pantera. Dar. Leul cel bătrân 28 .Nu-mi spune că nu-s arătoasă. ci pentru mintea mea ascuţită! Morala: Inteligenţa valorează mai mult decât frumuseţea. Melcii Doi melci se luară la întrecere.Eu sunt mult mai frumoasă decât tine! răspunse vulpea. Morala: Ce naşte din pisică. Să fie un soţ blând – adăugă ea – precum motanul acesta al meu. Blana mea neagră şi catifelată nu are egal! .Vulpea şi pantera nu puteau hotărî care dintre ele este mai frumoasă. .

pentru că sarea se topise şi putu să înoate. Primul abia mai mergea din cauza greutăţii. Morala: Fereşte-te de cei care te provoacă. ce contează cu adevărat este rezultatul final. primul măgar trecu pe celălalt mal cu bine.Regele animalelor îmbătrânise şi ajunsese lipsit de apărare. pe când celălalt zburda vesel.Ştiu că trebuie să mor. este umilitor. Vulpea. dar de la un om de nimic. Morala: Niciodată nu te lăsa înşelat de prima impresie. Calul îi trânti o pereche de copite. dar când se apropie şi măgarul. lupul îl muşcă până la os. hoaţă. Măgarul care cară sare şi măgarul care cară bureţi Erau odată doi măgari: unul care căra sare şi altul care căra bureţi. O vulpe trecu pe acolo şi îi spuse: – De mult aşteptam să-ţi aud glasul minunat! Cântă-mi şi mie un cântec. încercă să cânte dar scăpă caşcavalul din cioc. leul tresări: . măgulit. Au ajuns amândoi la un râu. dar să sufăr de pe urma insultelor tale ar însemna să mor a doua oară! Morala: Poţi îndura să primeşti o pedeapsă de la un om de onoare. Corbul. 29 . Dar bureţii celuilalt se îmbibară cu apă şi-l traseră la fund. Celelalte animale veniră să se răzbune pentru necazurile îndurate din partea lui pe când era tânăr. îi fură caşcavalul şi fugi repede. Vulpea şi corbul Un corb care stătea pe o ramură înaltă avea în cioc o bucată bună de caşcaval.

.Da. dar nu reuşi decât să-şi zgârie singur botul cu ghearele. . începu să-l înţepe de nenumarate ori în bot. un ţânţar îl ameninţă pe un leu spunându-i că este mai puternic decât el.Uite o broască ţestoasă care zboară! ziseră ei miraţi. Mai târziu. prăbuşindu-se la pământ. greierele înfometat se duse la furnică să-i ceară de mâncare. Morala: Dacă eşti admirat.Luaţi o creangă în cioc şi mă voi agăţa de ea – spuse ţestoasa. tocmai pe el. Strângea de zor provizii pentru iarnă.Atunci.Dar astă-vară ce-ai facut? îl intrebă furnica. După un timp. fii modest şi nu încerca să te lauzi.Am cântat…I-a răspuns greierele.Leul şi ţânţarul războinic Odată. 30 . Greierele cânta cât e ziua de lungă şi râdea de biata furnică. Veni şi iarna.Vin şi eu cu voi – zise broasca. . Raţele şi broasca ţestoasă .Dar nu ştii să zbori! . ţânţarul cel razboinic a căzut în plasa unui păianjen care l-a mâncat. Greierele şi furnica Într-o vară. nu-i aşa că sunt grozavă? spuse broasca şi scăpă creanga din gură. . îndrăzneala îţi pierde viaţa. furnica nu-şi mai vedea capul de treabă. trecură pe deasupra unui ogor unde nişte ţărani semănau. Ca să-l sperie. cel care îl învinsese pe leu! Morala: Când nu-ţi este frică de nici o primejdie. Leul încercă să-l alunge. .Noi zburăm – i-au zis raţele într-o zi unei broaşte ţestoase. . . acum dansează! îi zise furnica.

Porumbiţa şi furnica O porumbiţă veni să bea apă dintr-un pârâu. 31 . O dată cu înfăţişarea nu îşi schimbă însă şi năravul. trebui să traverseze un râu. drept pedeapsă. Furnica Legenda spune că furnica era mai demult un agricultor. plin cu pietre preţioase. de pe marginea râului îi strigă: . Aşa că zeii. dar şi munceşte. Chiar atunci.Aruncă sacul şi te vei salva! Dar nătărăul preferă să se înece decât să-si piardă comoara. Alt om. Morala: Nu există bogaţie mai preţioasă decât viaţa. l-au transformat în furnică. dar năravul ba. Îi întinse repede o frunză. mereu fura boabe de grâu de la vecini ca să le păstreze pentru iarnă.Morala: Distrează-te. acolo văzu o biată furnică aproape înecată. trecu pe acolo un vânător care a vrut să împuşte porumbiţa. fă-i şi tu un bine. el invidia recolta altora şi-i fura cum putea. Sfatul neluat în seamă Un om care căra un sac greu. Furnica îl ciupi de picior şi astfel o scăpă pe porumbiţă de la moarte. Morala: Lupul îşi schimbă părul. Morala: Aceluia care ţi-a facut un bine. Furnica se urcă pe ea şi porumbiţa o trase afară din apă. apele îl şi doborâră. De îndată ce încercă.

pentru că tot cu limba se spun minciuni. Morala: Puterea de muncă este mai valoroasă decât prea multă ştiinţă. la felul doi şi la felul trei. Stăpânul se înfurie. Se plângeau cu toţii. nobilul ştia politică şi negustorul ştia aritmetică. Vulpea şi pădurarul O vulpe urmărită de vânători îi ceru unui pădurar să o ascundă în cabana sa. Regele ştia să se poarte. Esop găti din nou limbă. – Stăpâne. Astfel reusiră să supravieţuiască toţi patru. se cântă şi se ţin discursuri. Atunci. Cei patru naufragiaţi Un rege. În timp ce ei se făleau cu ştiinţa lor. spuse Esop. 32 . stăpânul îi ceru să pregătească alt ospăţ cu cea mai proastă mâncare. când oierul le propuse să spună fiecare ce ştie să facă. Esop găti limbă la felul întâi. păstorul adună lâna de la oi şi o vându în sat. un nobil.Esop şi ospăţul Stăpânul lui Esop îi ceru să pregătească un ospăţ cu cele mai bune mâncăruri. un negustor şi un oier călătoreau pe un vas care a naufragiat într-un loc necunoscut. Morala: Totul în viaţă are o parte bună şi o parte rea. mi-ai cerut ce e mai bun: cu limba se vorbeşte.

încerca să le sfătuiască şi pe celelalte vulpi să-şi scurteze cozile. arătând cu mâna înăuntrul cabanei. aşa le stătea mai bine! Una dintre ele îi spuse: 33 . . . Chipurile. Leul şi broasca Pe când se plimba prin pădure.Când vânătorii îl întrebară de vulpe.Eşti pasărea cea mai frumoasă din lume! – spuse prinţul şoimului său. Dintr-o dată. cum de strigi aşa de tare?! se mânie el.Ţi-aş fi mulţumit dacă mâinile şi gura ta spuneau acelaşi lucru – răspunse vulpea. Atunci vulpea ieşi. un leu auzi un orăcăit puternic. Vânătorii nu înţeleseră gestul lui şi plecară mai departe. pădurarul răspunse.Tu. Morala: Nu nega cu faptele ceea ce spun vorbele tale. că nu o văzuse. cu laba. dar pe de altă parte eşti un vânător mârşav chiar şi cu cei din propria ta specie. Eşti iute şi puternică. Morala: O educaţie dăunătoare îi poate face răi chiar şi pe cei buni. Crezu că numai un animal mare putea să aibă un asemenea glas. Morala: Uneori e bine să nu atragi atenţia celor mai puternici decât tine. o strivi dintr-o lovitură. Şi. Vulpea cu coada ruptă O vulpe îşi pierduse vârful cozii într-o capcană. Prinţul şi şoimul . . o văzu pe broască ieşind din lac.E adevărat – răspunse şoimul – dar acest lucru l-am învăţat de la oameni. atât de mică. De necaz. Pădurarul îi reproşă că a plecat fără să-i mulţumească.

Lupul şi leul Lupul târa spre vizuina lui un berbec rătacit şi rănit pe care-l vânase cu uşurinţă. Morala: Când măsori puterea cuiva. Dar maimuţa spuse: . Pe drum. .Îmi iei fără drept ceea ce este al meu. unui lup i-a ramas un os în gâtlej. leul îi smulse berbecul să-l mănânce. se înfurie prea repede iar elefantul e prea fricos – dacă vine vreun mistret. Barza îl ajută şi îşi ceru apoi răsplata promisă. nu are cine să ne apere. De la o distanţă destul de mare. dacă n-ar fi fost aşa. dădu nas în nas cu un leu. Profitând de puterea sa. Lupul îi răspunse: 34 . Cămila. fiind mai puternici. ţine seama de slăbiciunile lui. animalele hotărâră să-şi aleagă un rege.Desigur! – răspunse leul – cu siguranţă că fie ţi l-au dăruit… Morala: Ceea ce se câştigă pe căi nedrepte se pierde uşor. ne mai dădeai tu sfatul ăsta? Morala: Fereşte-te de cei care îţi dau sfaturi numai pentru binele lor.Cămila nu ne e de nici un ajutor. se aşteptau să fie ei cei aleşi. Văzu în apropiere o barză pe care o rugă să-i scoată osul din gât cu ciocul ei cel lung şi îi promise o răsplată. Lupul şi barza Odată. elefantul şi maimuţa Intr-o bună zi. Cămila şi elefantul. ce ne spui tu e spre binele tău. lupul îi spuse: .– Surată.

ca să nu fii înşelat.Odinioară eram un cal şi m-ai transformat în măgar . împlineşte-mi o ultimă dorinţă: câ ntă-mi din fluier. Calul şi soldatul Pe timpul războiului. lupul îi făcu pe plac. Fără să bănuiască nimic. Iedul i-a zis: . să fac pe cântăreţul.îi reproşă animalul.” Morala: Cumpăneşte bine cererile celorlalţi. lupul cugetă: „Aşa mi-a trebuit! Nu se cuvenea ca eu. vânător de fel. nu mai avu grijă de el hrănindu-l doar cu fân. că vreau să joc un pic.– Ţi se pare puţin lucru că te las în viaţă? Morala: Să n-ai niciodată încredere în ticăloşi. Iedul şi lupul cântăreţ Un ied care se rătăcise de turmă a fost prins de lup.Dacă tot trebuie să mă mănânci. alungând lupul. Cum ai să transformi acum un măgar într-un cal? Morala: E bine să fii alături de prieteni şi la bine şi la rău. Mai târziu. calul era bolnav: . Câinii de pază au auzit cântecul şi au venit în goană. După ce se termină razboiul. Vulturul şi săgeata 35 . un soldat îşi hrănea calul cu orz. Când izbucni un nou război.

Un leu îi pândea de mult ca să-i mănânce dar ştia că nu putea lupta cu toţi trei deodată. Morala: Totul se poate realiza cu efort. văzu acolo un melc şi îl întrebă mirat: . Vulturul şi melcul Într-o zi. Învrăjbiţi. Săgeata unui vânător îl răni de moarte. Se gândi atunci la un şiretlic. oricât de greu ar părea la început.Tu. Morala: Nu lăsa pe nimeni să te despartă de fraţii tăi. vulturul spuse: – E îngrozitor să mori rănit de propriile pene! Morala: Cel mai dureros e să fii înfrânt cu propriile tale arme.Un vultur stătea la pândă pe o stâncă. Le spuse că vrea să ştie care e cel mai puternic dintre ei. Leul i-a găsit singuri şi i-a mâncat unul câte unul. răspunse melcul. Cei doi măgari 36 . boii s-au certat şi nu au mai mers la păscut împreună. Cei trei boi şi leul Au fost odată trei boi care păşteau mereu împreună. sus? . vei fi învins mai uşor de duşmani. care abia te mişti. domnule. vulturul se întoarse la cuibul său din vârful unei stânci înalte. Altfel. cum ai ajuns până aici.M-am urcat târâş. Văzând că săgeata era împodobită cu penele sale.

– Sărmanul de mine! – se plângea măgarul – şi când te gândeşti că tu.Niciodată nu ştim dacă ce ni se întâmplă e spre bine sau spre rău. Morala: Niciodată nu ştim dacă un lucru ne va aduce noroc sau nefericire. hoţii îl ciomagiră până căzu la pământ.îi zise celălalt măgar. n-ai păţit nimic! – Nu întotdeauna îţi prieşte o muncă de seamă . mergeau liniştiţi pe drumul lor. La puţin timp. dar el spuse: . doi bandiţi apărură în faţa lor pentru a fura comoara. Deodată. După un timp. iar altul cu ovăz. iapa se întoarse cu o herghelie de cai sălbatici.Doi măgari. Morala: Bogăţiile atrag întotdeauna hoţii. unul încărcat cu aur. iar omul spuse iar: . Omul şi caii Unui om îi scăpă o iapa. tovarăşul meu de drum. izbucni un razboi şi omul nostru îşi văzu fiii plecând la oaste chiar pe caii cei noi. 37 .Niciodată nu ştim dacă ce ni se întamplă e spre bine sau spre rău. Vecinii îl plângeau că a avut ghinion. Cum măgarul se împotrivea.