FABULE ŞI ÎNVĂŢĂTURILE LOR

2

Şoimul care vroia să necheze

Cu mult timp în urmă, şoimul avea o voce ascuţită şi puternică. Dar într-o zi, auzindu-l pe cal nechezând vru să-l imite. Se strădui atât de mult încât îşi pierdu vocea fără să reuşească vreodată să necheze. Morala: Dezvoltă-ţi propriile calităţi şi nu le invidia pe ale altora.

Lupul şi câinele

Un lup era flămând de atâta vreme, încât începuse să invidieze bunăstarea câinelui. - Dacă vii cu mine la fermă, vei avea de mâncare din belşug pentru tot restul zilelor -îi zise acesta – atâta doar că trebuie să-i dai ascultare stăpânului. Dar când lupul văzu rănile de pe gâtul câinelui, făcute de zgardă, îşi veni în fire şi spuse: - Mă întorc în pădure, să îndur foamea în libertate! Morala: Libertatea nu are preţ.

Şoarecele de la ţară şi şoarecele de la oraş

Un şoarece de la tară îşi vizită într-o zi amicul de la oraş, care se lăuda mereu că are de toate. Tocmai când înfulecau, intră stăpânul; şoriceii s-au ascuns repede. - Asta e viaţa ta fără griji? zise primul. Acasă nu am bunătăţi, dar nu trebuie să mă ascund de nimeni! Morala: Pentru linişte trebuie să dai ceva în schimb.

Păstorul si leul
3

Câinele strigă la ea: . într-o călătorie lungă.Doamne. păstorul se rugă: .Admiră-i de departe dacă nu vrei să simţi muşcătura colţilor mei! o ameninţă câinele. Aşa că puse la intrarea în grota ei o capcană şi aşteptă. Câinele de pază o văzu şi veni în goană spre ea.Vai. Obosită. Căprioara şi viţa-de-vie 4 .Un păstor ştia că o lighioană îi fură oile şi hotarî să o omoare. Cămila şi puricele Odată. Pentru că lighioana nu se arăta.Ce faci aici? .Întoarce-l înapoi în grotă şi voi sacrifica un bou! Morala: Ai grijă la ceea ce-ţi doreşti pentru că s-ar putea să se îndeplinească. . dacă-o faci să iasă din grotă o să sacrific pentru tine cea mai bună oaie! Dar când ieşi din grotă un leu fioros. Vulpea şi câinele O vulpe izbuti să se strecoare în mijlocul unei turme de miei. o cămila a avut de cărat o greutate mare în spate. te uşurez eu! Cămila îi răspunse puricelui: .Vreau să-l mângâi şi să mă joc cu el.Mulţumesc. ce greutate mare! Un purice care stătuse până atunci pe spinarea ei sări jos şi-i spuse cu obrăznicie: . se plânse: . domnule elefant! Morala: Nu-ţi da niciodată importanţă mai mare decât ai de fapt. Vulpea luă atunci în braţe un mieluşel şi începu să-l mângâie. Morala: Vorba iscusită nu-ţi aduce totdeauna foloase. păstorul spuse: .Uite.

Una dintre capre se opri să mănânce.O căprioară urmărită de vânători se ascunse într-o vie. Vulpea şi măceşul O vulpe căzu într-o groapă. începu să mănânce frunze de pe butucii viţei. . nu trebuia să fac rău viei care mă salvase!” Morala: Fii recunoscător celui care te-a ajutat la nevoie. Morala: Nu cere ajutor celui obişnuit să facă rău. căprarul se supără şi o lovi cu o piatra rupându-i un corn. îi aştepta să se depărteze şi apoi. se agăţă de un măceş plin cu spini. zgâriindu-şi rău labele. Pentru că nu-i băgă în seamă chemările. Lupul ranit şi oaia 5 . Duse arma la ochi şi o împuşcă. liniştindu-se. căprioara îşi spuse: „Merit asta. Supărată. îi spuse măceşului: .Ţi-am cerut ajutorul şi iată ce mi-ai făcut! E vina ta că te-ai prins de mine! Ştii bine că eu îi înţep pe toti cei care mă ating. Cu inima cât un purice.Te rog – o imploră caprarul – nu-i spune stăpânului turmei! .Eu n-am să pomenesc nimic – răspunse capra – dar cred că va vorbi cornul de la sine. Căprarul şi capra Se înnoptase şi căprarul încerca să adune turma. În cădere. Unul dintre vânători văzu crengile mişcându-se şi descoperi ascunzătoarea căprioarei. în timp ce se prăbuşea. Morala: Nu poţi ascunde o faptă rea.

un ied ce se afla într-o curte văzu un lup care trecea pe acolo. Lupul şi iedul din curte Î ntr-o zi. începu să scurme după râme şi găsi îngropată o perlă de toată frumuseţea. Apărat de gard. vei face din mine cina ta! îi zise oaia. Morala: Nu valoarea. nu-mi eşti de nici o trebuinţă! spuse cocoşul mâhnit. Morala: Să nu ai încredere în vorbele ticăloşilor. Văzu trecând o oaie şi se rugă de ea să-i aducă apă din râu: . căpetenia păsărilor din curte vru să-şi astâmpere foamea dar nu mai găsi nimic de ciugulit – puii isprăviseră toate grăunţele. Morala: Lucrurile preţioase au valoare numai la momentul potrivit 6 . Atunci. iedul începu să-l jignească pe lup în fel şi chip.Adu-mi apă să beau.Un lup zăcea rănit în iarbă. ci ocazia sau locul îi ridică pe cei neînsemnaţi. . . ci gardul după care te-ai ascuns de mine.Dacă eu îţi aduc apă.Ce păcat că te-am gasit acum! Oricât ai fi de frumoasă. îi zise el. că de mâncare îmi fac eu rost. Cocoşul şi perla O mândreţe de cocoş. Lupul se opri şi-i spuse: – Bietul de tine! Nu tu eşti cel care mă insulţi.

Bine ai venit.Iepurele şi vulpea I Iepurele o întrebă pe vulpe cum de căpătase faima de şireată.Prin urmare ai minţit! – spuse vulpea – pentru că nici unul din ei nu mai are cum să dezmintă. Ajunseră la cimitir şi maimuţa. . cina mea de azi eşti chiar tu! Astfel învăţă bietul iepure că vulpea îşi dobândise faima şireată prin minciună.Eu m-am născut orb. văzând mormintele. se puse pe plâns zicând: . aceasta încuie uşa în urma lui şi îi zise: . Morala: Nu subestima şiretenia celorlalţi. Morala: Nu te lăuda cu ce aveau strămoşii tăi. . Vulpea şi maimuţa O vulpe şi o maimuţă discutau despre nobleţea lor enumerându-şi care mai de care titlurile.Cum să nu plâng dacă strămoşii mei erau toţi sclavi? zise ea. .Te invit diseară la cină şi-ţi spun – îi răspunse ea. . dar părinţii mei vedeau – răspunse cel din urmă. Morala: Îngâmfatul se laudă întotdeauna cu lucruri pe care nimeni nu le poate dovedi.Strămoşii mei au fost eroi – spuse cel dintâi. – aşa se vede ceea ce tu nu ai! 7 . Când iepurele intră în casa vulpii. Aristocratul şi orbul Un aristocrat şi un orb stăteau de vorbă.

Privighetoarea şi uliul Odată. Morala: Gândeşte-te bine înainte de a face ceva. e ou. crezând că e un ou. o înghiţi întreagă. îl apucă o durere cumplită de burtă. 8 . trebuiră să se dea bătuţi. Când se mai linişti. văzu pe malul râului o scoică şi.Sunt prea măruntă ca să te saturi cu mine. cu burţile umflate cât cimpoaiele. Ar trebui să cauţi o pasăre mai mare. încercă să-l amăgească: . dacă am ajuns să cred că tot ce e rotund. Aş fi tare prost să-ţi dau drumul de dragul unei păsări pe care nici măcar n-am văzut-o încă. În noaptea aceea. un uliu flămând prinse o privighetoare care. Băură cât băură. dar apa nu scăzu deloc. altfel. poţi avea neplăceri. Într-o zi. speriată. numai bune de ros.Aşa-mi trebuie. Ca să ajungă la piei. Câinii flămânzi Nişte câini care călătoreau împreună simţiră că li se face foame. Văzură pe fundul unui pârâu câteva piei puse la curăţat. Până la urmă. Morala: Nu da vrabia din mână pentru găina de pe gard. s-au înţeles între ei să bea mai întâi toată apa.Câinele şi scoica Un câine obişnuia să mănânce ouă. îşi spuse: .

ci doar un biet şoarece! spuse liliacul şi scăpă şi de data asta cu viaţă.Am aripi. ci doar m-am mirat cum un animal aşa mic a îndrăznit să calce pe un leu adormit.Morala: Calea cea mai scurtă nu e totdeauna şi cea mai sigură. Morala: Niciodată să nu subestimezi calităţile celorlalţi. 9 . nu sunt pasăre. Acesteia nu-i plăceau păsările. fu prins de o alta nevăstuică. am aripi. Leul. Măgarul şi lira Un măgar găsi lângă drum o lira.Nu mi-a fost frică. . O luă şi încercă să cânte. răspunse el.Vezi bine că n-am pene. Liliacul şi nevăstuicile Un liliac se prăbuşi lângă vizuina unei nevăstuici care nu putea suferi şoarecii. când un şoarece i se căţără pe spinare. Aceasta se apropie ameninţătoare şi liliacul strigă: . Altă dată. Vulpea râse şi îl întrebă dacă i se făcuse cumva frică de un biet şoarece. . dar copitele nu-l ajutau deloc. pierdută de cineva. nu vezi? Sunt un fel de pasăre! Şi aşa îşi scăpă pielea. Morala: Uneori. Leul tresări şi se trezi din somn. vulpea şi şoarecele Un leu dormea liniştit la rădăcina unui copac umbros. e bine să te înclini după cum bate vântul.

celelalte au fost prinse în capcane făcute chiar din cânepa culeasă de pe acel ogor. Rândunica şi semănătura O rândunică a văzut un om care semăna cânepă pe ogor. Dar ele nu o băgară în seamă. Ea se gândi: „N-am să mă mai plâng de răutăţile lor pentru că. dacă acestea apucă să încolţească. omul va culege cânepă şi va face din ea plase cu care să le prindă. cocoşii se luară la bătaie. Aceştia o băteau mereu. nici ei nu pot trăi în pace. trăiau o potârniche şi doi cocoşi. altfel. mai talentat. câştigătorul avea să fie şef peste coteţ. 10 .Ce păcat că nu pot să cânt! Dacă ar fi găsit-o altcineva. din lira ar fi putut izvorî o muzică divină! Morala: Pentru a-ţi atinge un scop. biata potârniche credea că o dispreţuiau pentru că nu era la fel ca ei.” Morala: Î nţeleptul trăieşte în pace cu semenii săi. iată. Morala: Taie răul de la rădăcină! Cocoşii şi potârnichea Într-o curte. Vulturul şi cocoşii Doi cocoşi ce locuiau în aceeaşi curte au început să se bată. trebuie să creezi anumite condiţii. S-a dus la suratele ei şi le-a spus că trebuie să mănânce toate seminţele semănate. Rândunica noastră plecă la timp.Spuse atunci abătut: . Într-o zi.

ducându-l departe. .De azi încolo nu mai sunt duşmanul tău. Morala: Trufia te poate duce la pierzanie. Să-i aşteptăm şi pe ei. unul dintre ei învinse şi se cocoţă mândru pe gard. Nimeni însă nu se încumeta să lege clopoţelul la gâtul motanului! Unul câte unul. îi învingi cel mai uşor chiar cu propriile lor arme.Într-un târziu. cocoşul învins a ajuns rege al găinilor. astfel. greu de făcut! Morarul. Morala: Pe cei vicleni. Tuturor li se păru o idee bună.Mai bine altădată – zise vulpea şi fugi repede.Soră vulpe – răspunse cocoşul cu isteţime – văd în depărtare venind doi ogari. care îi pândea tot timpul. ca să le dăm vestea cea bună. O vulpe tocmai trecu pe acolo şi îi spuse: . fiul şi măgarul 11 . Astfel. . Unuia îi veni ideea să lege un clopoţel la gâtul motanului. de frica dulăilor. celălalt se ascunse într-un cotlon. şoarecii plecară ruşinaţi de la sfat. Morala: Uşor de zis. Un vultur ce zbura pe-acolo îl văzu pe proaspătul învingător şi-l luă în gheare. Sfatul şoarecilor Nişte şoricei erau înspăimântaţi din cauza unui motan rău. Cocoşul şi vulpea Un cocoş se sui într-o zi pe o ramură. să se laude. Se sfătuiră cum să scape de el. Coboară să-ţi dau un sărut prietenesc. îl vor auzi când se apropie.

Sătui de atâta zgomot. întrebară carul: . Boii şi osia carului Odată.Morarul şi fiul său mergeau pe drum cărând măgarul în spinare pentru ca acesta să nu obosească. se trânti la pământ şi începu să se întindă. Aşa că. El îşi sui fiul pe măgar şi merse pe jos. Vulpea şi şarpele Un şarpe dormea la umbra unui smochin. doi boi trăgeau un car a cărui osie scârtâia fără încetare. Oamenii au început din nou să-l critice pentru că era bătrân şi mergea pe jos. iar fiul său stătea comod pe măgar. Morala: Nu încerca să-i imiţi pe altii. Liliacul şi sticletele 12 . Morala: Nu poţi să împaci pe toată lumea. iar alţii se vaită. că doar noi suntem cei care ducem greul? Morala: Unii trudesc şi duc greul. invidioasă pe corpul lui alungit.De ce ţipi atât. Văzându-i. morarul se sui pe măgar. dacă nu eşti în stare. oamenii râdeau de ei. când fu cât pe ce să se frângă în două. Atunci lumea îl critică pentru că îşi lăsase fiul să meargă pe jos. Vulpea.

dar nu mai veni nimeni şi lupul îi mâncă liniştit toate oile. Omul şi piatra Într-o bună zi. spuse liliacul. nu era decât un singur om. Ciobanul strigă după ajutor. un înţelept se duse la baia publică şi văzu că mulţi din cei care intrau se loveau de o piatră lăsată lângă uşă. Înţeleptul răspunse: – Nu. un liliac auzi cântând un sticlete care era închis într-o colivie. Îl întrebă mirat de ce face asta. Într-o buna zi. a fost întrebat dacă era multă lume la baie. 13 . Morala: Fii cu băgare de seamă înainte de a greşi. lupul veni cu-adevarat la stână.Înainte cântam ziua – zise el – dar de când m-au prins. mă feresc. Doar unul singur avu ideea să ia acea piatră din drum. Morala: Mincinosul nu e crezut nici când spune adevărul.Dar trebuia să te fereşti înainte să te prindă. nu după.Într-o noapte. . săriţi! A venit lupul la oi! Ceilalţi ciobani veneau fuga să-l ajute şi atunci el se prăpădea de râs. Ciobanul mincinos Un cioban pus pe şotii obişnuia să strige: . . Când se întoarse acasă.Săriţi.

speriară broaştele de pe mal. din pricina vânătorilor şi a vulturilor. care săriră toate în apă. asta e cea mai mare jignire! Morala: Fereşte-te de cei care te invidiază. . 14 . Licuriciul şi broasca râioasă Într-o grădină locuiau un licurici şi o broască râioasă. tot ţopăind de colo-colo. Până la urmă. . Broasca era foarte invidioasă când vedea licuriciul strălucind în noapte. încercă să-l prindă şi să-l sufoce.Hai să nu ne mai plângem atâta. Şi-a pus-o în spinare cu gândul să le sperie pe celelalte animale.De ce-mi faci asta ? Eu nu ţi-am făcut nici un rău! o întrebă licuriciul mirat. se duseră la iaz şi.De ce străluceşti atât de frumos? Pentru mine. Î ntr-o zi. . uite că şi noi putem să speriem pe cineva! Morala: Nu există fricos pe lume care să nu găsească pe cineva mai fricos decât el Măgarul în piele de leu Într-o zi.Morala: Doar oamenii adevăraţi şi inteligenţi îi apară şi pe altii de primejdii. Iepurii şi broaştele Iepurii se plângeau că nu aveau parte decât de sperieturi. măgarul a găsit în pădure o piele de leu. spuse unul dintre ei.

Morala: Uneori. dispreţuim tocmai acele lucruri care ne ajută cu adevărat. „Păcat că nu-mi sunt şi picioarele la fel de arătoase”. Picioarele lui sprintene îl ajutară să fugă de duşman. Îşi privi chipul în apă. spuse el. După un timp.Vezi. îl urmări un leu. retezând frânghia care-l ţinea legat. Morala: Nu te da niciodată drept ceea ce nu eşti. Leul şi şoarecele Odată. i-a tras câteva beţe pe spinare pentru sperietura îndurată. Nu a mai putut să fugă iar leul îl prinse şi-l omorî. toţi cei cu care s-a întâlnit au dat bir cu fugiţii. un hoţ vroia sa intre într-o casă păzită de un câine.Şi. Câinele luă carnea şi apoi îi spuse hoţului: 15 . de măgar. Într-o zi. într-adevar. Gonind. Hoţul şi câinele Într-o noapte. cerbul nimeri în pădure. Ca să scape de pedeapsă. şoarecele îl supără pe leu. Cerbul. Dar s-a întâmplat să treacă pe acolo un ţăran care a văzut că de sub pielea de leu ieşeau urechile mari. mândru de coarnele sale. un cerb veni să se adape la izvor. . acolo îşi încurcă coarnele între crengi. supărat. tot am putut să-ţi fiu de folos! Morala: Nimeni nu trebuie subestimat. Leul râse de vorbele şoarecelui – cum adică l-ar putea ajuta un animal atât de mic !? – dar îi dădu drumul. izvorul şi leul Odată. se gândi el. chiar dacă-s mic. leul căzu într-o capcană şi şoarecele reuşi să-l elibereze. Aşa că îi aruncă o bucată de carne gândindu-se că astfel îl va domoli. îl rugă: – Nu-mi face nici un rău şi-ţi voi fi şi eu de folos cândva.

căpriţă. Atunci înţelese ce necugetat a fost! Morala: Faptele bune pot da roade după ani de zile. Un lup trecu pe acolo. acesta îi zise: Vino jos. Lupul şi capra O capră păştea linistită. Ş i începu să latre pentru a-şi avertiza stăpânii. Un bătrân luă sâmburele şi îl plantă. iarba de aici e mai verde şi mai grasă! . Şi uite.. cocoţată pe o stâncă. Morala: Nu trebuie să avem încredere în cei care încearcă să ne cumpere. Văzând că nu poate să o prindă. trecu pe acolo obosit şi însetat. Morala: Când ştii la ce să te aştepţi. nu poţi fi păcălit. băiatul. Câinele cu clopoţel 16 . Sâmburele de cireş Un băiat mâncă o cireaşă şi îi aruncă sâmburele pe jos. Timpul trecu şi sâmburele ajunse un pomişor de care bătrânul avea grijă. Peste ani. Băiatul râse de el. nu pentru mine! răspunse capra cea isteaţă. ştiu că sunt rele. devenit acum un om mare.Cred că invitaţia asta la masă e pentru tine. poţi să cazi de acolo. Fructele unui mare cireş îi potoliră setea. dar acum că m-ai mituit.Nu ştiam care sunt intenţiile tale. Din nou băiatul râse de el.

ai un picior bolnav! îi spuse o vulpe glumeaţă. cu timpul. adună o mică avere. Drept pedeapsă. Astfel. de ce nu reuşeşti să te vindeci mai întâi pe tine? Că.Dacă eşti aşa de pricepută. . ci pentru răutatea ta. Vulpea şi ţapul 17 . trăia un om atât de sărac că nu avea de nici unele. stăpânul său i-a legat un clopoţel de zgardă pentru a-i preveni pe cei din jur. Dar de atunci nu mai dormi liniştit. Săracul şi bogăţiile În India. Vulpea şi broasca .Era odată un câine care se apropia tiptil de picioarele oamenilor şi-i muşca. de frică să nu i-o fure cineva. Câinele începu să se mândrească cu clopoţelul lui în faţa celorlalţi căţei. unul dintre ei îi spuse: . Cu totii ştim că nu ţi-au pus clopoţel pentru meritele tale. uite. Morala: Spune-mi cu ce te mândreşti ca să-ţi spun cine eşti. Atunci. El se hrănea din pomana oamenilor şi nu cheltuia aproape nimic din banii pe care-i cerşea.N-ar trebui să fii aşa mândru de asta.Sunt un doctor iscusit şi cunosc leacuri pentru toate bolile – se lăuda odată o broască. Morala: Bogăţia aduce întotdeauna nelinişte. Morala: Nu te lăuda cu lucruri pe care nu le poţi dovedi prin fapte.

Ţapul coborî în fântână. Vulpea. Morala: Tot ce e prea mult strică Vulpea şi maimuţa aleasă regină Odată. Un ţap însetat se apropie şi o întrebă dacă apa e bună. te scot şi pe tine. Muştele Într-o zi.Este delicioasă! Intră şi tu ca să bei. îi zise vulpea şireată. Atunci. dar rămaseră cu picioarele înţepenite în mierea lipicioasă. vulpea îi zise ţapului: . vulpea plecă şi îl lăsă pe bietul ţap în fântână. mâncară până căzură late. .Mi-ai întins o cursă! gemu ea. după ce dansase la o petrecere din pădure. Altele. Morala: Gândeşte-te la urmări înainte de a trece la fapte.Odată. înfulecând dintr-o plăcintă. maimuţa intră în capcană şi rămase prinsă acolo. Îi spuse maimuţei că bananele erau un cadou pentru regină şi o îndemnă să le ia. o dată salvată. maimuţa a fost aleasă regină. bău apă şi apoi se gândiră cum să iasă afară. Numai că. văzu o capcană în care se aflau drept momeală câteva banane. o vulpe a căzut într-o fântână. Tot aşa şi oamenii sunt prizonierii poftelor care îi stăpânesc. invidioasă. Atunci. 18 .Împinge-mă în sus! După ce ies eu. . nişte muşte lacome se năpustiră asupra unui fagure.

astâmpără-ţi setea. că de felul meu sunt fricos. maimuţo. Căţel înţelept. fugi din calea lor? Cerbul îi răspunse râzând: Ai dreptate. Vulpea si strugurii 19 . fiule.. Ş tiind ce primejdie îl paşte. care eşti mai puternic şi mai iute decât câinii şi ai coarne aşa de grozave. bine faci că nu urmezi sfatul duşmanului! Morala: Ascultă-ţi inima şi nu te încrede în cel care-ţi vrea răul. n-ai mâncat încă de prânz? Mută-ţi gândul! îi zise căţelul. îl îmbie un crocodil. Cerbul şi puiul său Într-o zi. Morala: Nici cele mai convingătoare argumente nu ajung pentru a schimba o fire fricoasă. bea câte puţin şi apoi fugea câţiva paşi înapoi.Tată. de ce tu.Eşti prea proastă.Bea liniştit. puiul de cerb îl întrebă pe tatăl său: . .De ce. dar nu ştiu ce mi se întâmplă: când aud lătratul unui caine. . Morala: Niciodată să nu faci ceva înainte să te gândeşti ce primejdii te pândesc. ca să fii regină! i-a răspuns vulpea. Câinele şi crocodilul Un căţel se duse sa bea apă dintr-un râu în care trăiau crocodili. îmi vine s-o iau la goană.

Flămândă. gaiţele! Morala: Ce e prea mult strică.Cui să-i fie milă de tine? Crezi că a mai rămas cineva pe care tu să nu-l fi prădat? Morala: Nu te înconjura de duşmani. dar degeaba. sunt acri! Morala: Dacă lucrurile nu-ţi ies cum ai fi vrut. Nu o mai doreau nici suratele ei. Strugurii erau prea sus pentru ea. Dându-se bătută. încercă să se caţere. Aceştia o alungară. Gaiţa înfumurată O gaiţă îşi împodobi coada cu nişte pene de păun. căută în jur şi văzu o vie încărcată cu struguri. dădu cu laba. Dar unde să se ducă. ca să vadă ce cred despre ea. Aceasta îi raspunse: . Se chinui.Amiaza trecuse demult şi vulpea nu vânase nimic. nu căuta să te amăgeşti. spuse: – Nu-i mai vreau. Vulturul. pentru că la greu nu vei găsi nici un prieten. iepurele şi cărăbuşul 20 . Mândră de noua ei înfăţişare se arătă adevăraţilor păuni. Corbul bolnav Un corb care căzuse bolnav îşi rugă mama să meargă prin vecini să le ceară ajutorul.

Mai bine să fim prieteni decât să ajungem hrana corbilor şi a vulturilor. îi scurtă un pic din urechi. Morala: De cele mai multe ori marile probleme au soluţii simple. 21 .Odată. când cărăbuşii dormitează sub pământ. Acesta hotarî ca vulturii să-şi depună ouăle iarna. supărat. Leul şi mistreţul Leul şi mistreţul veniră la izvor ca să se adape. jură să se răzbune şi începu să spargă ouăle din cuibul vulturului. vulturul a ucis iepurele care era adăpostit de un cărăbuş. Morala: Luptele fără rost ajută numai duşmanii. Se luară la ceartă şi încet-încet ajunseră să se bată. Pentru asta. Pasărea se duse la Zeus să-i ceară ajutorul. Acesta. ca pedeapsă. Ba mai mult. Văzură atunci un stol de păsări răpitoare care aşteptau ca unul dintre ei să moară. zicând: . Zeus şi cămila Cămila era invidioasă pe taur pentru coarnele lui puternice şi dorea şi ea unele la fel. Acesta se supără că nu era mulţumită cu darurile pe care le avea şi nu-i dădu nimic. Îşi veniră în fire şi făcură pace. Morala: Invidia nu e un sfetnic bun. Acolo nu se puteau hotărî cine să bea mai întâi. ca să se înfrupte din leşul lui. se duse la Zeus şi-l rugă să-i dăruiască o pereche de coarne.

Câinele adormi. vrând să le umilească pe celelalte. iar vulpea intră în curte şi mâncă toate găinile. un lup se apropie de fereastra unei case. îi venim noi de hac! Şi atunci lupul plecă. vru să-l sperie: – Dacă mai plângi. stăpânul unei gospodării avea un câine de pază. Cum ai putut să adormi? . auzi din nou: – Nu te speria. puiul meu. căţelul şi stăpânul Pentru ca vulpea cea şireată să nu-i fure găinile. vulpile de pe mal strigau: .Lupul. se aruncă în râu.Spune-ne pe unde trebuie să o luăm! . mirat ca oamenii zic una şi fac alta. În timp ce era târâtă de apele învolburate ale râului. .Deşi tu erai cel cu adevărat interesat de soarta găinilor – răspunse câinele – dormeai. 22 . Înauntru. te dau la lup! Acesta aştepta bucuros ca mama să-i dea copilul dar… degeaba! într-un târziu. într-o noapte.Vă spun mai târziu – răspunse vulpea lăudăroasă – pentru că acum mă grăbesc Morala: Pe lăudaroşi îi paşte pericolul.Eşti cel mai prost paznic! – ţipă stăpânul. un copil nu contenea să plângă şi mama. Dar. supărată. Una dintre ele. stăpânul uită să închidă poarta. Vulpile şi râul meandru Vulpile priveau apele învolburate ale râului meandru fără să îndrăznească să-l traverseze. mama şi copilul Într-o seara. Morala: Să nu crezi ce spune lumea. Cum era să fiu eu mai atent decât tine? Morala: Trebuie să purtăm singuri de grijă celor de care ne pasă. Dacă vine lupul. Vulpea.

plimbându-se. Morala: Înfumurarea poate fi cauza nenorocirilor noastre. Într-o zi. se opri să bea apă dintr-un pârâu care-i reflecta imaginea în apele-i cristaline. Cealaltă îi dădu înţelepciune suficientă pentru a nu lua în seamă exact cel mai neînsemnat lucru. Una dintre ele îi dărui o privire ageră ca de vultur pentru a vedea tot ce se petrece în regatul său. Omul şi oglinda Un om era foarte urât dar se credea nespus de frumos.Lupul cel mândru de umbra sa Un lup mergea pe câmpie la asfinţit. Dacă am o umbră ca asta înseamnă că măsor cel puţin treizeci de metri şi pot fi regele animalelor. Dar în acel moment apăru un leu care se năpusti asupra lui şi-l mâncă. două zâne bune au vrut să-i ofere acestuia darurile lor. Darul zânelor La botezul unui prinţ. Omul se gândi: „Oglinzile sunt ca şi defectele celor din jur: vedem în ele doar propriile noastre defecte. Când băiatul crescu. Morala: O mare virtute nu serveşte la nimic dacă nu e folosită cu înţelepciune. până la cel mai mărunt lucru.” 23 . Lupul gândi: . le aruncase pe toate din casă. astfel că soarele îi făcea o umbră cu mult mai mare decât el. Gândindu-se că oglinzile îl minţeau. fu regele cel mai drept şi mai bun din lume.Nu trebuie să mă tem de nimeni şi de nimic.

Broasca şi boul O broască nu mai putea de invidie văzând cât de mare era boul. broasca se umflă şi mai mult. pentru că aşa nu o să ştiu niciodată dacă eşti prietenul sau duşmanul meu. Morala: Nu fii o dată miere şi o dată fiere. – Nu. ni le recunoaştem pe ale noastre. o dată îl lingea pe botic. Lăptăreasa Mergând spre piaţă să vândă un ulcior cu lapte. mai ai. să se tot umfle… – Am crescut destul? îşi întrebă o surată. răspunse aceasta. porcul o să-l schimb pe un viţel…” în acel moment se împiedică. din ouă vor ieşi pui. Ulciorul cu lapte se duse o dată cu visele ei! Morala: Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. Atunci. Se gândi cum ar putea face să ajungă ca el.Ori muşcă-mă. o să vând puii şi o să cumpăr un porc. o fetiţă se gândea: „Cu banii pe care o să-i iau pe lapte cumpăr ouă. . dar explodă ca un balon! Morala: Stai liniştit la locul tău! 24 . Câinele şi iepurele Un câine de vânătoare prinse un iepure. ori linge-mă. Începu să se umfle. Ţinându-l între labe.Morala: Când vedem defectele celor din jur. o dată îl muşcă.

O cioara îl sfătui: – Ridic-o în gheare cât poţi de sus. drept mulţumire pentru sfat. vor veni toţi câinii din sat să mă muşte! Morala: E o mare greşeală să-l alinţi pe cel rău căci data viitoare va fi şi mai ticălos. cântă ca nimeni alta. cioara şi broasca ţestoasă Un vultur prinse o broască ţestoasă. Omul muşcat de câine Un om ce trecea pe uliţă fu muşcat de un câine. Păunul care se plânse zeiţei Un păun se duse la o zeiţă să se plângă de urâţenia glasului său. Un vecin îl sfătui să-i dea câinelui o bucată de pâine. ca să o mănânce. o invită şi pe cioară la ospăţ.Vulturul. – Nu e drept! făcu el. Morala: Păzeşte-te de cei puternici. – Taci.Dacă fac asta. dar nu-i putea sfărâma carapacea. pasăre fără minte! 25 . apoi dă-i drumul să se izbească de pământ. Sigur îi va crăpa carapacea pe undeva! Vulturul făcu întocmai şi. Privighetoarea. Omul îi zise speriat: . pe când eu am un glas care stârneşte râsul. mai ales dacă au în preajmă un sfetnic ticălos. o pasăre neînsemnată.

zise întristată broasca mai vârstnică. fără să vrea. Morala: Cei slabi suferă de pe urma luptei dintre cei puternici. A vrut să înhaţe osul din apă. Câinele care s-a uitat în râu Un câine care avea în gură un os ajunse pe malul unui râu. vezi tu. nu este împodobit ca tine! Morala: Să fim multumiţi de calităţile noastre şi să nu le privim cu invidie pe ale altora. Aşa se şi întâmplă: taurul învins fugi la baltă şi strivi sub copite. crezu că acolo era un alt câine care are un os mai mare decât al lui. 26 . Când îşi văzu chipul în apă.Privighetoarea cântă frumos. Taurii şi broaştele Doi tauri furioşi se înfruntau pe o pajişte. sumedenie de broaşte. dar îl scăpă pe cel din gura lui. dar nimeni.Unul dintre ei va pierde şi va fi izgonit tocmai la noi pe baltă. Două broaşte se uitau îngrijorate la ei: . Şi atunci n-o să mai avem zile bune din pricina lui. Şi aşa a rămas câinele cu burta goală! Morala: Nu pofti la bunătăţile altuia. şoimul zboară ca o săgeată. papagalul poate vorbi ca oamenii. Leul şi măgarul sălbatic Leul şi măgarul sălbatic hotărâră să meargă împreună la vânătoare.

începură să împartă prada. când eram şi eu mormoloc. îi zise broasca mormolocului.Ce păcat că n-am coadă! strigă cimpanzeul. .Ar trebui să-ţi fie ruşine. Iată cum cele trei animale n-au avut înţelepciunea să se bucure de soarta lor. . Leul făcu trei părţi şi începu: . nimeni din această lume nu le are pe toate. Dacă vrei să ştii. eram mai frumoasă decât tine. Nu te văita de soarta ta! A altora poate fi mai crudă! Morala: Dacă priveşti în jur. Mormolocul şi broasca . o pun deoparte. a doua.Ce păcăt că n-am coarne! adăugă măgarul. Vulpea şi pantera 27 . iar a treia îţi va face mult rău dacă nu o iei la fugă Morala: Porneşte la drum numai alături de cei asemenea tie.După o zi de trudă. Cei mai puternici ca tine îţi pot face mult rău. Cei trei nemulţumiţi .Eu sunt lipsită de ochi! continuă o cârtiţă. ca rege al animalelor.Prima mi se cuvine mie. şi n-aveam acea urâţenie de coadă! Mormolocul nu se pierdu cu firea şi-i răspunse: .Înţeleg un singur lucru! Tu n-ai fost niciodată mormoloc?! Morala: Fiecare vârstă are darurile sale.

zise pantera. ci pentru mintea mea ascuţită! Morala: Inteligenţa valorează mai mult decât frumuseţea. prin faţa mirilor trecu din întâmplare un şoarece. Morala: Ce naşte din pisică. Şi chiar aşa se şi întâmplă. iar mirele sări asupra lui în patru labe. Omul pisică A fost odată o femeie care nu avea pe nimeni şi se gândi să ceară ajutorul unei zâne ca să-şi găsească un soţ. ca să-l prindă. pentru că nu puteau hotărî cine a caştigat. O broască îi auzi şi le zise: – Mă îndoiesc că sunteţi în stare să vă întreceţi… Înainte să alergaţi. şoareci mănâncă. Leul cel bătrân 28 .Vulpea şi pantera nu puteau hotărî care dintre ele este mai frumoasă. Blana mea neagră şi catifelată nu are egal! . Nu pentru cum arăt. au început să se certe. La nuntă. vedeţi dacă puteţi măcar merge! Morala: Nu vă lăudaţi cu calităţi care altora le par defecte. . Dar.Eu sunt mult mai frumoasă decât tine! răspunse vulpea. Să fie un soţ blând – adăugă ea – precum motanul acesta al meu. Melcii Doi melci se luară la întrecere.Nu-mi spune că nu-s arătoasă.

Au ajuns amândoi la un râu.Ştiu că trebuie să mor. Morala: Niciodată nu te lăsa înşelat de prima impresie. Morala: Fereşte-te de cei care te provoacă. dar când se apropie şi măgarul. Vulpea şi corbul Un corb care stătea pe o ramură înaltă avea în cioc o bucată bună de caşcaval. Celelalte animale veniră să se răzbune pentru necazurile îndurate din partea lui pe când era tânăr. măgulit. 29 . Dar bureţii celuilalt se îmbibară cu apă şi-l traseră la fund. dar de la un om de nimic. încercă să cânte dar scăpă caşcavalul din cioc. leul tresări: . Primul abia mai mergea din cauza greutăţii. ce contează cu adevărat este rezultatul final. îi fură caşcavalul şi fugi repede. O vulpe trecu pe acolo şi îi spuse: – De mult aşteptam să-ţi aud glasul minunat! Cântă-mi şi mie un cântec. Vulpea.Regele animalelor îmbătrânise şi ajunsese lipsit de apărare. pe când celălalt zburda vesel. dar să sufăr de pe urma insultelor tale ar însemna să mor a doua oară! Morala: Poţi îndura să primeşti o pedeapsă de la un om de onoare. primul măgar trecu pe celălalt mal cu bine. Corbul. hoaţă. este umilitor. lupul îl muşcă până la os. pentru că sarea se topise şi putu să înoate. Măgarul care cară sare şi măgarul care cară bureţi Erau odată doi măgari: unul care căra sare şi altul care căra bureţi. Calul îi trânti o pereche de copite.

30 . . . trecură pe deasupra unui ogor unde nişte ţărani semănau. Greierele şi furnica Într-o vară.Atunci. fii modest şi nu încerca să te lauzi. Morala: Dacă eşti admirat.Noi zburăm – i-au zis raţele într-o zi unei broaşte ţestoase. dar nu reuşi decât să-şi zgârie singur botul cu ghearele. acum dansează! îi zise furnica. începu să-l înţepe de nenumarate ori în bot.Vin şi eu cu voi – zise broasca. greierele înfometat se duse la furnică să-i ceară de mâncare. prăbuşindu-se la pământ. Mai târziu. tocmai pe el. . furnica nu-şi mai vedea capul de treabă. îndrăzneala îţi pierde viaţa.Am cântat…I-a răspuns greierele. . Strângea de zor provizii pentru iarnă. Ca să-l sperie. Raţele şi broasca ţestoasă .Da. nu-i aşa că sunt grozavă? spuse broasca şi scăpă creanga din gură.Luaţi o creangă în cioc şi mă voi agăţa de ea – spuse ţestoasa. Greierele cânta cât e ziua de lungă şi râdea de biata furnică.Dar nu ştii să zbori! . După un timp. un ţânţar îl ameninţă pe un leu spunându-i că este mai puternic decât el. .Dar astă-vară ce-ai facut? îl intrebă furnica. Veni şi iarna. .Leul şi ţânţarul războinic Odată. Leul încercă să-l alunge. ţânţarul cel razboinic a căzut în plasa unui păianjen care l-a mâncat.Uite o broască ţestoasă care zboară! ziseră ei miraţi. cel care îl învinsese pe leu! Morala: Când nu-ţi este frică de nici o primejdie. .

trebui să traverseze un râu. Îi întinse repede o frunză. De îndată ce încercă. acolo văzu o biată furnică aproape înecată. Aşa că zeii. O dată cu înfăţişarea nu îşi schimbă însă şi năravul. apele îl şi doborâră. fă-i şi tu un bine. mereu fura boabe de grâu de la vecini ca să le păstreze pentru iarnă.Morala: Distrează-te. Furnica Legenda spune că furnica era mai demult un agricultor. dar şi munceşte. Morala: Aceluia care ţi-a facut un bine. trecu pe acolo un vânător care a vrut să împuşte porumbiţa. 31 . plin cu pietre preţioase. Porumbiţa şi furnica O porumbiţă veni să bea apă dintr-un pârâu. Morala: Lupul îşi schimbă părul.Aruncă sacul şi te vei salva! Dar nătărăul preferă să se înece decât să-si piardă comoara. Chiar atunci. el invidia recolta altora şi-i fura cum putea. Furnica se urcă pe ea şi porumbiţa o trase afară din apă. l-au transformat în furnică. drept pedeapsă. Morala: Nu există bogaţie mai preţioasă decât viaţa. Sfatul neluat în seamă Un om care căra un sac greu. Furnica îl ciupi de picior şi astfel o scăpă pe porumbiţă de la moarte. dar năravul ba. de pe marginea râului îi strigă: . Alt om.

Atunci. un nobil. Se plângeau cu toţii. un negustor şi un oier călătoreau pe un vas care a naufragiat într-un loc necunoscut. Stăpânul se înfurie. se cântă şi se ţin discursuri. la felul doi şi la felul trei. În timp ce ei se făleau cu ştiinţa lor. – Stăpâne. stăpânul îi ceru să pregătească alt ospăţ cu cea mai proastă mâncare. Vulpea şi pădurarul O vulpe urmărită de vânători îi ceru unui pădurar să o ascundă în cabana sa. spuse Esop.Esop şi ospăţul Stăpânul lui Esop îi ceru să pregătească un ospăţ cu cele mai bune mâncăruri. mi-ai cerut ce e mai bun: cu limba se vorbeşte. pentru că tot cu limba se spun minciuni. 32 . Astfel reusiră să supravieţuiască toţi patru. Morala: Totul în viaţă are o parte bună şi o parte rea. Esop găti din nou limbă. nobilul ştia politică şi negustorul ştia aritmetică. păstorul adună lâna de la oi şi o vându în sat. când oierul le propuse să spună fiecare ce ştie să facă. Regele ştia să se poarte. Esop găti limbă la felul întâi. Morala: Puterea de muncă este mai valoroasă decât prea multă ştiinţă. Cei patru naufragiaţi Un rege.

De necaz. Morala: Uneori e bine să nu atragi atenţia celor mai puternici decât tine. o strivi dintr-o lovitură. Crezu că numai un animal mare putea să aibă un asemenea glas.Când vânătorii îl întrebară de vulpe. aşa le stătea mai bine! Una dintre ele îi spuse: 33 . cum de strigi aşa de tare?! se mânie el.Tu. arătând cu mâna înăuntrul cabanei. atât de mică. cu laba. . dar pe de altă parte eşti un vânător mârşav chiar şi cu cei din propria ta specie. încerca să le sfătuiască şi pe celelalte vulpi să-şi scurteze cozile. că nu o văzuse. Leul şi broasca Pe când se plimba prin pădure.Ţi-aş fi mulţumit dacă mâinile şi gura ta spuneau acelaşi lucru – răspunse vulpea. Vânătorii nu înţeleseră gestul lui şi plecară mai departe. Pădurarul îi reproşă că a plecat fără să-i mulţumească. Dintr-o dată. Chipurile. o văzu pe broască ieşind din lac. Eşti iute şi puternică. Vulpea cu coada ruptă O vulpe îşi pierduse vârful cozii într-o capcană. . Morala: Nu nega cu faptele ceea ce spun vorbele tale. . Şi.Eşti pasărea cea mai frumoasă din lume! – spuse prinţul şoimului său. Prinţul şi şoimul . Atunci vulpea ieşi.E adevărat – răspunse şoimul – dar acest lucru l-am învăţat de la oameni. pădurarul răspunse. un leu auzi un orăcăit puternic. Morala: O educaţie dăunătoare îi poate face răi chiar şi pe cei buni.

se aşteptau să fie ei cei aleşi. Lupul îi răspunse: 34 . nu are cine să ne apere. Morala: Când măsori puterea cuiva. ne mai dădeai tu sfatul ăsta? Morala: Fereşte-te de cei care îţi dau sfaturi numai pentru binele lor. elefantul şi maimuţa Intr-o bună zi. fiind mai puternici. lupul îi spuse: . Barza îl ajută şi îşi ceru apoi răsplata promisă. De la o distanţă destul de mare. . ce ne spui tu e spre binele tău. Cămila. Cămila şi elefantul. ţine seama de slăbiciunile lui. Profitând de puterea sa.Desigur! – răspunse leul – cu siguranţă că fie ţi l-au dăruit… Morala: Ceea ce se câştigă pe căi nedrepte se pierde uşor. Văzu în apropiere o barză pe care o rugă să-i scoată osul din gât cu ciocul ei cel lung şi îi promise o răsplată.– Surată.Cămila nu ne e de nici un ajutor. Pe drum.Îmi iei fără drept ceea ce este al meu. dacă n-ar fi fost aşa. se înfurie prea repede iar elefantul e prea fricos – dacă vine vreun mistret. animalele hotărâră să-şi aleagă un rege. Lupul şi barza Odată. leul îi smulse berbecul să-l mănânce. Lupul şi leul Lupul târa spre vizuina lui un berbec rătacit şi rănit pe care-l vânase cu uşurinţă. Dar maimuţa spuse: . dădu nas în nas cu un leu. unui lup i-a ramas un os în gâtlej.

ca să nu fii înşelat. nu mai avu grijă de el hrănindu-l doar cu fân. Câinii de pază au auzit cântecul şi au venit în goană. că vreau să joc un pic.” Morala: Cumpăneşte bine cererile celorlalţi.îi reproşă animalul. împlineşte-mi o ultimă dorinţă: câ ntă-mi din fluier. un soldat îşi hrănea calul cu orz. Fără să bănuiască nimic. Iedul i-a zis: . Cum ai să transformi acum un măgar într-un cal? Morala: E bine să fii alături de prieteni şi la bine şi la rău.– Ţi se pare puţin lucru că te las în viaţă? Morala: Să n-ai niciodată încredere în ticăloşi. alungând lupul. lupul îi făcu pe plac. După ce se termină razboiul.Odinioară eram un cal şi m-ai transformat în măgar . calul era bolnav: . lupul cugetă: „Aşa mi-a trebuit! Nu se cuvenea ca eu. să fac pe cântăreţul. Când izbucni un nou război. vânător de fel. Vulturul şi săgeata 35 . Calul şi soldatul Pe timpul războiului.Dacă tot trebuie să mă mănânci. Mai târziu. Iedul şi lupul cântăreţ Un ied care se rătăcise de turmă a fost prins de lup.

Leul i-a găsit singuri şi i-a mâncat unul câte unul. Altfel. Văzând că săgeata era împodobită cu penele sale. Cei trei boi şi leul Au fost odată trei boi care păşteau mereu împreună. sus? . Săgeata unui vânător îl răni de moarte. domnule. Vulturul şi melcul Într-o zi. Învrăjbiţi.Tu. vulturul se întoarse la cuibul său din vârful unei stânci înalte. Le spuse că vrea să ştie care e cel mai puternic dintre ei. boii s-au certat şi nu au mai mers la păscut împreună.Un vultur stătea la pândă pe o stâncă. văzu acolo un melc şi îl întrebă mirat: .M-am urcat târâş. cum ai ajuns până aici. Morala: Nu lăsa pe nimeni să te despartă de fraţii tăi. Morala: Totul se poate realiza cu efort. Cei doi măgari 36 . Se gândi atunci la un şiretlic. răspunse melcul. oricât de greu ar părea la început. Un leu îi pândea de mult ca să-i mănânce dar ştia că nu putea lupta cu toţi trei deodată. vulturul spuse: – E îngrozitor să mori rănit de propriile pene! Morala: Cel mai dureros e să fii înfrânt cu propriile tale arme. care abia te mişti. vei fi învins mai uşor de duşmani.

Omul şi caii Unui om îi scăpă o iapa. După un timp. La puţin timp. dar el spuse: . iapa se întoarse cu o herghelie de cai sălbatici. izbucni un razboi şi omul nostru îşi văzu fiii plecând la oaste chiar pe caii cei noi. Morala: Niciodată nu ştim dacă un lucru ne va aduce noroc sau nefericire.Doi măgari. unul încărcat cu aur. iar omul spuse iar: . n-ai păţit nimic! – Nu întotdeauna îţi prieşte o muncă de seamă . – Sărmanul de mine! – se plângea măgarul – şi când te gândeşti că tu.Niciodată nu ştim dacă ce ni se întâmplă e spre bine sau spre rău. mergeau liniştiţi pe drumul lor. Deodată. iar altul cu ovăz. tovarăşul meu de drum. Vecinii îl plângeau că a avut ghinion.îi zise celălalt măgar. Cum măgarul se împotrivea.Niciodată nu ştim dacă ce ni se întamplă e spre bine sau spre rău. 37 . hoţii îl ciomagiră până căzu la pământ. Morala: Bogăţiile atrag întotdeauna hoţii. doi bandiţi apărură în faţa lor pentru a fura comoara.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful