FABULE ŞI ÎNVĂŢĂTURILE LOR

2

Şoimul care vroia să necheze

Cu mult timp în urmă, şoimul avea o voce ascuţită şi puternică. Dar într-o zi, auzindu-l pe cal nechezând vru să-l imite. Se strădui atât de mult încât îşi pierdu vocea fără să reuşească vreodată să necheze. Morala: Dezvoltă-ţi propriile calităţi şi nu le invidia pe ale altora.

Lupul şi câinele

Un lup era flămând de atâta vreme, încât începuse să invidieze bunăstarea câinelui. - Dacă vii cu mine la fermă, vei avea de mâncare din belşug pentru tot restul zilelor -îi zise acesta – atâta doar că trebuie să-i dai ascultare stăpânului. Dar când lupul văzu rănile de pe gâtul câinelui, făcute de zgardă, îşi veni în fire şi spuse: - Mă întorc în pădure, să îndur foamea în libertate! Morala: Libertatea nu are preţ.

Şoarecele de la ţară şi şoarecele de la oraş

Un şoarece de la tară îşi vizită într-o zi amicul de la oraş, care se lăuda mereu că are de toate. Tocmai când înfulecau, intră stăpânul; şoriceii s-au ascuns repede. - Asta e viaţa ta fără griji? zise primul. Acasă nu am bunătăţi, dar nu trebuie să mă ascund de nimeni! Morala: Pentru linişte trebuie să dai ceva în schimb.

Păstorul si leul
3

o cămila a avut de cărat o greutate mare în spate. Câinele de pază o văzu şi veni în goană spre ea. . Pentru că lighioana nu se arăta.Uite. Vulpea luă atunci în braţe un mieluşel şi începu să-l mângâie. dacă-o faci să iasă din grotă o să sacrific pentru tine cea mai bună oaie! Dar când ieşi din grotă un leu fioros.Vai. Căprioara şi viţa-de-vie 4 . într-o călătorie lungă. Aşa că puse la intrarea în grota ei o capcană şi aşteptă. Morala: Vorba iscusită nu-ţi aduce totdeauna foloase. se plânse: . Vulpea şi câinele O vulpe izbuti să se strecoare în mijlocul unei turme de miei. păstorul se rugă: . Cămila şi puricele Odată. domnule elefant! Morala: Nu-ţi da niciodată importanţă mai mare decât ai de fapt. Obosită.Mulţumesc.Doamne.Ce faci aici? . Câinele strigă la ea: .Vreau să-l mângâi şi să mă joc cu el. ce greutate mare! Un purice care stătuse până atunci pe spinarea ei sări jos şi-i spuse cu obrăznicie: . te uşurez eu! Cămila îi răspunse puricelui: .Admiră-i de departe dacă nu vrei să simţi muşcătura colţilor mei! o ameninţă câinele.Un păstor ştia că o lighioană îi fură oile şi hotarî să o omoare.Întoarce-l înapoi în grotă şi voi sacrifica un bou! Morala: Ai grijă la ceea ce-ţi doreşti pentru că s-ar putea să se îndeplinească. păstorul spuse: .

se agăţă de un măceş plin cu spini. căprarul se supără şi o lovi cu o piatra rupându-i un corn. nu trebuia să fac rău viei care mă salvase!” Morala: Fii recunoscător celui care te-a ajutat la nevoie. în timp ce se prăbuşea.Ţi-am cerut ajutorul şi iată ce mi-ai făcut! E vina ta că te-ai prins de mine! Ştii bine că eu îi înţep pe toti cei care mă ating. Morala: Nu cere ajutor celui obişnuit să facă rău.O căprioară urmărită de vânători se ascunse într-o vie. îi aştepta să se depărteze şi apoi. Duse arma la ochi şi o împuşcă.Te rog – o imploră caprarul – nu-i spune stăpânului turmei! .Eu n-am să pomenesc nimic – răspunse capra – dar cred că va vorbi cornul de la sine. îi spuse măceşului: . liniştindu-se. Pentru că nu-i băgă în seamă chemările. începu să mănânce frunze de pe butucii viţei. Căprarul şi capra Se înnoptase şi căprarul încerca să adune turma. Unul dintre vânători văzu crengile mişcându-se şi descoperi ascunzătoarea căprioarei. Morala: Nu poţi ascunde o faptă rea. Lupul ranit şi oaia 5 . Supărată. căprioara îşi spuse: „Merit asta. Vulpea şi măceşul O vulpe căzu într-o groapă. zgâriindu-şi rău labele. . În cădere. Una dintre capre se opri să mănânce. Cu inima cât un purice.

începu să scurme după râme şi găsi îngropată o perlă de toată frumuseţea. Văzu trecând o oaie şi se rugă de ea să-i aducă apă din râu: . . un ied ce se afla într-o curte văzu un lup care trecea pe acolo. Atunci. Morala: Lucrurile preţioase au valoare numai la momentul potrivit 6 . că de mâncare îmi fac eu rost.Dacă eu îţi aduc apă. căpetenia păsărilor din curte vru să-şi astâmpere foamea dar nu mai găsi nimic de ciugulit – puii isprăviseră toate grăunţele. ci gardul după care te-ai ascuns de mine.Adu-mi apă să beau. vei face din mine cina ta! îi zise oaia. Lupul şi iedul din curte Î ntr-o zi. îi zise el. nu-mi eşti de nici o trebuinţă! spuse cocoşul mâhnit. Lupul se opri şi-i spuse: – Bietul de tine! Nu tu eşti cel care mă insulţi. Morala: Să nu ai încredere în vorbele ticăloşilor. Cocoşul şi perla O mândreţe de cocoş.Un lup zăcea rănit în iarbă. . iedul începu să-l jignească pe lup în fel şi chip. Apărat de gard. Morala: Nu valoarea. ci ocazia sau locul îi ridică pe cei neînsemnaţi.Ce păcat că te-am gasit acum! Oricât ai fi de frumoasă.

Ajunseră la cimitir şi maimuţa. Vulpea şi maimuţa O vulpe şi o maimuţă discutau despre nobleţea lor enumerându-şi care mai de care titlurile. . Când iepurele intră în casa vulpii.Prin urmare ai minţit! – spuse vulpea – pentru că nici unul din ei nu mai are cum să dezmintă.Te invit diseară la cină şi-ţi spun – îi răspunse ea. se puse pe plâns zicând: . Morala: Nu subestima şiretenia celorlalţi. aceasta încuie uşa în urma lui şi îi zise: .Strămoşii mei au fost eroi – spuse cel dintâi. Morala: Îngâmfatul se laudă întotdeauna cu lucruri pe care nimeni nu le poate dovedi. Aristocratul şi orbul Un aristocrat şi un orb stăteau de vorbă. Morala: Nu te lăuda cu ce aveau strămoşii tăi. văzând mormintele. dar părinţii mei vedeau – răspunse cel din urmă. .Bine ai venit. cina mea de azi eşti chiar tu! Astfel învăţă bietul iepure că vulpea îşi dobândise faima şireată prin minciună. .Iepurele şi vulpea I Iepurele o întrebă pe vulpe cum de căpătase faima de şireată. . – aşa se vede ceea ce tu nu ai! 7 .Cum să nu plâng dacă strămoşii mei erau toţi sclavi? zise ea.Eu m-am născut orb.

Sunt prea măruntă ca să te saturi cu mine. Privighetoarea şi uliul Odată.Aşa-mi trebuie. Ar trebui să cauţi o pasăre mai mare. Morala: Nu da vrabia din mână pentru găina de pe gard. Morala: Gândeşte-te bine înainte de a face ceva. încercă să-l amăgească: . îşi spuse: . s-au înţeles între ei să bea mai întâi toată apa. crezând că e un ou. un uliu flămând prinse o privighetoare care. e ou. Ca să ajungă la piei. numai bune de ros. Băură cât băură. trebuiră să se dea bătuţi. dar apa nu scăzu deloc.Câinele şi scoica Un câine obişnuia să mănânce ouă. Aş fi tare prost să-ţi dau drumul de dragul unei păsări pe care nici măcar n-am văzut-o încă. Până la urmă. îl apucă o durere cumplită de burtă. 8 . speriată. o înghiţi întreagă. altfel. văzu pe malul râului o scoică şi. Văzură pe fundul unui pârâu câteva piei puse la curăţat. Câinii flămânzi Nişte câini care călătoreau împreună simţiră că li se face foame. În noaptea aceea. Când se mai linişti. dacă am ajuns să cred că tot ce e rotund. cu burţile umflate cât cimpoaiele. Într-o zi. poţi avea neplăceri.

Acesteia nu-i plăceau păsările. Leul tresări şi se trezi din somn. dar copitele nu-l ajutau deloc. Morala: Uneori.Am aripi. ci doar un biet şoarece! spuse liliacul şi scăpă şi de data asta cu viaţă. Leul. . 9 . Vulpea râse şi îl întrebă dacă i se făcuse cumva frică de un biet şoarece. . Morala: Niciodată să nu subestimezi calităţile celorlalţi. pierdută de cineva. ci doar m-am mirat cum un animal aşa mic a îndrăznit să calce pe un leu adormit. când un şoarece i se căţără pe spinare. nu sunt pasăre.Vezi bine că n-am pene.Nu mi-a fost frică. răspunse el. Liliacul şi nevăstuicile Un liliac se prăbuşi lângă vizuina unei nevăstuici care nu putea suferi şoarecii. am aripi. O luă şi încercă să cânte. vulpea şi şoarecele Un leu dormea liniştit la rădăcina unui copac umbros. e bine să te înclini după cum bate vântul.Morala: Calea cea mai scurtă nu e totdeauna şi cea mai sigură. fu prins de o alta nevăstuică. Altă dată. Măgarul şi lira Un măgar găsi lângă drum o lira. nu vezi? Sunt un fel de pasăre! Şi aşa îşi scăpă pielea. Aceasta se apropie ameninţătoare şi liliacul strigă: .

Într-o zi. Aceştia o băteau mereu. nici ei nu pot trăi în pace. câştigătorul avea să fie şef peste coteţ.Ce păcat că nu pot să cânt! Dacă ar fi găsit-o altcineva. Morala: Taie răul de la rădăcină! Cocoşii şi potârnichea Într-o curte. Vulturul şi cocoşii Doi cocoşi ce locuiau în aceeaşi curte au început să se bată.” Morala: Î nţeleptul trăieşte în pace cu semenii săi. trebuie să creezi anumite condiţii. din lira ar fi putut izvorî o muzică divină! Morala: Pentru a-ţi atinge un scop. 10 .Spuse atunci abătut: . Ea se gândi: „N-am să mă mai plâng de răutăţile lor pentru că. celelalte au fost prinse în capcane făcute chiar din cânepa culeasă de pe acel ogor. Dar ele nu o băgară în seamă. Rândunica noastră plecă la timp. biata potârniche credea că o dispreţuiau pentru că nu era la fel ca ei. S-a dus la suratele ei şi le-a spus că trebuie să mănânce toate seminţele semănate. altfel. iată. Rândunica şi semănătura O rândunică a văzut un om care semăna cânepă pe ogor. mai talentat. omul va culege cânepă şi va face din ea plase cu care să le prindă. cocoşii se luară la bătaie. trăiau o potârniche şi doi cocoşi. dacă acestea apucă să încolţească.

ca să le dăm vestea cea bună. Să-i aşteptăm şi pe ei.Mai bine altădată – zise vulpea şi fugi repede. să se laude. Tuturor li se păru o idee bună. fiul şi măgarul 11 . îi învingi cel mai uşor chiar cu propriile lor arme. astfel. cocoşul învins a ajuns rege al găinilor. unul dintre ei învinse şi se cocoţă mândru pe gard. Morala: Trufia te poate duce la pierzanie. Se sfătuiră cum să scape de el. de frica dulăilor. Coboară să-ţi dau un sărut prietenesc.De azi încolo nu mai sunt duşmanul tău. Sfatul şoarecilor Nişte şoricei erau înspăimântaţi din cauza unui motan rău. O vulpe tocmai trecu pe acolo şi îi spuse: .Soră vulpe – răspunse cocoşul cu isteţime – văd în depărtare venind doi ogari. care îi pândea tot timpul. Cocoşul şi vulpea Un cocoş se sui într-o zi pe o ramură. Nimeni însă nu se încumeta să lege clopoţelul la gâtul motanului! Unul câte unul. .Într-un târziu. Unuia îi veni ideea să lege un clopoţel la gâtul motanului. celălalt se ascunse într-un cotlon. Morala: Uşor de zis. îl vor auzi când se apropie. . greu de făcut! Morarul. Morala: Pe cei vicleni. Un vultur ce zbura pe-acolo îl văzu pe proaspătul învingător şi-l luă în gheare. ducându-l departe. şoarecii plecară ruşinaţi de la sfat. Astfel.

Văzându-i. Sătui de atâta zgomot. invidioasă pe corpul lui alungit. se trânti la pământ şi începu să se întindă. Aşa că. morarul se sui pe măgar. Atunci lumea îl critică pentru că îşi lăsase fiul să meargă pe jos. Vulpea. Oamenii au început din nou să-l critice pentru că era bătrân şi mergea pe jos.De ce ţipi atât. El îşi sui fiul pe măgar şi merse pe jos. iar alţii se vaită.Morarul şi fiul său mergeau pe drum cărând măgarul în spinare pentru ca acesta să nu obosească. Boii şi osia carului Odată. Liliacul şi sticletele 12 . dacă nu eşti în stare. iar fiul său stătea comod pe măgar. oamenii râdeau de ei. întrebară carul: . când fu cât pe ce să se frângă în două. Morala: Nu poţi să împaci pe toată lumea. Morala: Nu încerca să-i imiţi pe altii. doi boi trăgeau un car a cărui osie scârtâia fără încetare. că doar noi suntem cei care ducem greul? Morala: Unii trudesc şi duc greul. Vulpea şi şarpele Un şarpe dormea la umbra unui smochin.

dar nu mai veni nimeni şi lupul îi mâncă liniştit toate oile. Morala: Fii cu băgare de seamă înainte de a greşi. 13 . săriţi! A venit lupul la oi! Ceilalţi ciobani veneau fuga să-l ajute şi atunci el se prăpădea de râs. Când se întoarse acasă. nu era decât un singur om. a fost întrebat dacă era multă lume la baie. nu după. spuse liliacul.Într-o noapte. Omul şi piatra Într-o bună zi. . lupul veni cu-adevarat la stână. Într-o buna zi. Doar unul singur avu ideea să ia acea piatră din drum. Înţeleptul răspunse: – Nu. Ciobanul strigă după ajutor. un liliac auzi cântând un sticlete care era închis într-o colivie. mă feresc.Săriţi. Morala: Mincinosul nu e crezut nici când spune adevărul. un înţelept se duse la baia publică şi văzu că mulţi din cei care intrau se loveau de o piatră lăsată lângă uşă. .Înainte cântam ziua – zise el – dar de când m-au prins.Dar trebuia să te fereşti înainte să te prindă. Îl întrebă mirat de ce face asta. Ciobanul mincinos Un cioban pus pe şotii obişnuia să strige: .

se duseră la iaz şi. . măgarul a găsit în pădure o piele de leu. Iepurii şi broaştele Iepurii se plângeau că nu aveau parte decât de sperieturi. 14 . speriară broaştele de pe mal. încercă să-l prindă şi să-l sufoce.De ce-mi faci asta ? Eu nu ţi-am făcut nici un rău! o întrebă licuriciul mirat. care săriră toate în apă. uite că şi noi putem să speriem pe cineva! Morala: Nu există fricos pe lume care să nu găsească pe cineva mai fricos decât el Măgarul în piele de leu Într-o zi. asta e cea mai mare jignire! Morala: Fereşte-te de cei care te invidiază.De ce străluceşti atât de frumos? Pentru mine. . din pricina vânătorilor şi a vulturilor. Î ntr-o zi. Şi-a pus-o în spinare cu gândul să le sperie pe celelalte animale. Broasca era foarte invidioasă când vedea licuriciul strălucind în noapte. tot ţopăind de colo-colo. spuse unul dintre ei.Hai să nu ne mai plângem atâta. Licuriciul şi broasca râioasă Într-o grădină locuiau un licurici şi o broască râioasă. . Până la urmă.Morala: Doar oamenii adevăraţi şi inteligenţi îi apară şi pe altii de primejdii.

Vezi. un cerb veni să se adape la izvor. cerbul nimeri în pădure. Hoţul şi câinele Într-o noapte. îl urmări un leu. chiar dacă-s mic.Şi. „Păcat că nu-mi sunt şi picioarele la fel de arătoase”. Îşi privi chipul în apă. Câinele luă carnea şi apoi îi spuse hoţului: 15 . dispreţuim tocmai acele lucruri care ne ajută cu adevărat. După un timp. într-adevar. Într-o zi. acolo îşi încurcă coarnele între crengi. mândru de coarnele sale. Dar s-a întâmplat să treacă pe acolo un ţăran care a văzut că de sub pielea de leu ieşeau urechile mari. tot am putut să-ţi fiu de folos! Morala: Nimeni nu trebuie subestimat. izvorul şi leul Odată. . retezând frânghia care-l ţinea legat. spuse el. Aşa că îi aruncă o bucată de carne gândindu-se că astfel îl va domoli. supărat. Leul şi şoarecele Odată. de măgar. un hoţ vroia sa intre într-o casă păzită de un câine. Morala: Uneori. Ca să scape de pedeapsă. Cerbul. Nu a mai putut să fugă iar leul îl prinse şi-l omorî. se gândi el. Picioarele lui sprintene îl ajutară să fugă de duşman. şoarecele îl supără pe leu. Gonind. Morala: Nu te da niciodată drept ceea ce nu eşti. îl rugă: – Nu-mi face nici un rău şi-ţi voi fi şi eu de folos cândva. toţi cei cu care s-a întâlnit au dat bir cu fugiţii. i-a tras câteva beţe pe spinare pentru sperietura îndurată. leul căzu într-o capcană şi şoarecele reuşi să-l elibereze. Leul râse de vorbele şoarecelui – cum adică l-ar putea ajuta un animal atât de mic !? – dar îi dădu drumul.

Băiatul râse de el. cocoţată pe o stâncă. Sâmburele de cireş Un băiat mâncă o cireaşă şi îi aruncă sâmburele pe jos. dar acum că m-ai mituit.Nu ştiam care sunt intenţiile tale. acesta îi zise: Vino jos. Ş i începu să latre pentru a-şi avertiza stăpânii. Şi uite. ştiu că sunt rele. nu pentru mine! răspunse capra cea isteaţă. Morala: Nu trebuie să avem încredere în cei care încearcă să ne cumpere. Din nou băiatul râse de el. Un bătrân luă sâmburele şi îl plantă. Văzând că nu poate să o prindă. Câinele cu clopoţel 16 . Lupul şi capra O capră păştea linistită.. băiatul. căpriţă. Fructele unui mare cireş îi potoliră setea. Morala: Când ştii la ce să te aştepţi. Un lup trecu pe acolo. Atunci înţelese ce necugetat a fost! Morala: Faptele bune pot da roade după ani de zile. devenit acum un om mare. trecu pe acolo obosit şi însetat.Cred că invitaţia asta la masă e pentru tine. Timpul trecu şi sâmburele ajunse un pomişor de care bătrânul avea grijă. poţi să cazi de acolo. iarba de aici e mai verde şi mai grasă! . Peste ani. nu poţi fi păcălit.

cu timpul. Vulpea şi broasca . Astfel. unul dintre ei îi spuse: . Cu totii ştim că nu ţi-au pus clopoţel pentru meritele tale. Câinele începu să se mândrească cu clopoţelul lui în faţa celorlalţi căţei.Era odată un câine care se apropia tiptil de picioarele oamenilor şi-i muşca. Morala: Bogăţia aduce întotdeauna nelinişte. uite. Săracul şi bogăţiile În India.N-ar trebui să fii aşa mândru de asta.Sunt un doctor iscusit şi cunosc leacuri pentru toate bolile – se lăuda odată o broască. . de frică să nu i-o fure cineva. ai un picior bolnav! îi spuse o vulpe glumeaţă. ci pentru răutatea ta. stăpânul său i-a legat un clopoţel de zgardă pentru a-i preveni pe cei din jur. El se hrănea din pomana oamenilor şi nu cheltuia aproape nimic din banii pe care-i cerşea. adună o mică avere.Dacă eşti aşa de pricepută. Drept pedeapsă. Atunci. Dar de atunci nu mai dormi liniştit. Morala: Spune-mi cu ce te mândreşti ca să-ţi spun cine eşti. Vulpea şi ţapul 17 . Morala: Nu te lăuda cu lucruri pe care nu le poţi dovedi prin fapte. de ce nu reuşeşti să te vindeci mai întâi pe tine? Că. trăia un om atât de sărac că nu avea de nici unele.

văzu o capcană în care se aflau drept momeală câteva banane. Muştele Într-o zi. nişte muşte lacome se năpustiră asupra unui fagure. maimuţa a fost aleasă regină. Ţapul coborî în fântână. Morala: Gândeşte-te la urmări înainte de a trece la fapte. Altele. te scot şi pe tine. Vulpea. Îi spuse maimuţei că bananele erau un cadou pentru regină şi o îndemnă să le ia. îi zise vulpea şireată. Tot aşa şi oamenii sunt prizonierii poftelor care îi stăpânesc. vulpea plecă şi îl lăsă pe bietul ţap în fântână. mâncară până căzură late. o dată salvată.Mi-ai întins o cursă! gemu ea. Atunci. dar rămaseră cu picioarele înţepenite în mierea lipicioasă. bău apă şi apoi se gândiră cum să iasă afară. 18 . Morala: Tot ce e prea mult strică Vulpea şi maimuţa aleasă regină Odată. . maimuţa intră în capcană şi rămase prinsă acolo. vulpea îi zise ţapului: . .Împinge-mă în sus! După ce ies eu. după ce dansase la o petrecere din pădure. Atunci.Odată. Numai că. invidioasă. Un ţap însetat se apropie şi o întrebă dacă apa e bună.Este delicioasă! Intră şi tu ca să bei. o vulpe a căzut într-o fântână. înfulecând dintr-o plăcintă.

puiul de cerb îl întrebă pe tatăl său: .Eşti prea proastă. fugi din calea lor? Cerbul îi răspunse râzând: Ai dreptate.Tată. . bea câte puţin şi apoi fugea câţiva paşi înapoi. Căţel înţelept. Vulpea si strugurii 19 . astâmpără-ţi setea. de ce tu. ca să fii regină! i-a răspuns vulpea. care eşti mai puternic şi mai iute decât câinii şi ai coarne aşa de grozave. îl îmbie un crocodil. dar nu ştiu ce mi se întâmplă: când aud lătratul unui caine. bine faci că nu urmezi sfatul duşmanului! Morala: Ascultă-ţi inima şi nu te încrede în cel care-ţi vrea răul. Morala: Niciodată să nu faci ceva înainte să te gândeşti ce primejdii te pândesc..De ce. . maimuţo. Cerbul şi puiul său Într-o zi. n-ai mâncat încă de prânz? Mută-ţi gândul! îi zise căţelul. că de felul meu sunt fricos. Câinele şi crocodilul Un căţel se duse sa bea apă dintr-un râu în care trăiau crocodili. Ş tiind ce primejdie îl paşte.Bea liniştit. fiule. Morala: Nici cele mai convingătoare argumente nu ajung pentru a schimba o fire fricoasă. îmi vine s-o iau la goană.

Cui să-i fie milă de tine? Crezi că a mai rămas cineva pe care tu să nu-l fi prădat? Morala: Nu te înconjura de duşmani. Gaiţa înfumurată O gaiţă îşi împodobi coada cu nişte pene de păun. Se chinui. Aceştia o alungară. ca să vadă ce cred despre ea. încercă să se caţere. Dar unde să se ducă. Strugurii erau prea sus pentru ea. Corbul bolnav Un corb care căzuse bolnav îşi rugă mama să meargă prin vecini să le ceară ajutorul. Dându-se bătută. pentru că la greu nu vei găsi nici un prieten. iepurele şi cărăbuşul 20 . dădu cu laba. Mândră de noua ei înfăţişare se arătă adevăraţilor păuni. Aceasta îi raspunse: . sunt acri! Morala: Dacă lucrurile nu-ţi ies cum ai fi vrut. spuse: – Nu-i mai vreau. dar degeaba.Amiaza trecuse demult şi vulpea nu vânase nimic. Nu o mai doreau nici suratele ei. căută în jur şi văzu o vie încărcată cu struguri. Flămândă. Vulturul. nu căuta să te amăgeşti. gaiţele! Morala: Ce e prea mult strică.

Văzură atunci un stol de păsări răpitoare care aşteptau ca unul dintre ei să moară. Acesta hotarî ca vulturii să-şi depună ouăle iarna.Odată. Acolo nu se puteau hotărî cine să bea mai întâi. Leul şi mistreţul Leul şi mistreţul veniră la izvor ca să se adape.Mai bine să fim prieteni decât să ajungem hrana corbilor şi a vulturilor. 21 . vulturul a ucis iepurele care era adăpostit de un cărăbuş. Morala: De cele mai multe ori marile probleme au soluţii simple. ca să se înfrupte din leşul lui. Îşi veniră în fire şi făcură pace. Se luară la ceartă şi încet-încet ajunseră să se bată. Acesta. se duse la Zeus şi-l rugă să-i dăruiască o pereche de coarne. Acesta se supără că nu era mulţumită cu darurile pe care le avea şi nu-i dădu nimic. zicând: . Pasărea se duse la Zeus să-i ceară ajutorul. supărat. îi scurtă un pic din urechi. Ba mai mult. Zeus şi cămila Cămila era invidioasă pe taur pentru coarnele lui puternice şi dorea şi ea unele la fel. când cărăbuşii dormitează sub pământ. jură să se răzbune şi începu să spargă ouăle din cuibul vulturului. Morala: Luptele fără rost ajută numai duşmanii. Pentru asta. Morala: Invidia nu e un sfetnic bun. ca pedeapsă.

Vă spun mai târziu – răspunse vulpea lăudăroasă – pentru că acum mă grăbesc Morala: Pe lăudaroşi îi paşte pericolul. un copil nu contenea să plângă şi mama. Câinele adormi. se aruncă în râu. . te dau la lup! Acesta aştepta bucuros ca mama să-i dea copilul dar… degeaba! într-un târziu. Morala: Să nu crezi ce spune lumea. căţelul şi stăpânul Pentru ca vulpea cea şireată să nu-i fure găinile.Lupul.Eşti cel mai prost paznic! – ţipă stăpânul. Dar. Vulpea. supărată. Una dintre ele. stăpânul uită să închidă poarta. Înauntru. într-o noapte. Vulpile şi râul meandru Vulpile priveau apele învolburate ale râului meandru fără să îndrăznească să-l traverseze. stăpânul unei gospodării avea un câine de pază. auzi din nou: – Nu te speria. În timp ce era târâtă de apele învolburate ale râului.Deşi tu erai cel cu adevărat interesat de soarta găinilor – răspunse câinele – dormeai. vrând să le umilească pe celelalte. mama şi copilul Într-o seara. îi venim noi de hac! Şi atunci lupul plecă. un lup se apropie de fereastra unei case. 22 . iar vulpea intră în curte şi mâncă toate găinile. Cum ai putut să adormi? . vru să-l sperie: – Dacă mai plângi. Cum era să fiu eu mai atent decât tine? Morala: Trebuie să purtăm singuri de grijă celor de care ne pasă. mirat ca oamenii zic una şi fac alta.Spune-ne pe unde trebuie să o luăm! . puiul meu. vulpile de pe mal strigau: . Dacă vine lupul.

Morala: O mare virtute nu serveşte la nimic dacă nu e folosită cu înţelepciune. fu regele cel mai drept şi mai bun din lume. Într-o zi.” 23 . Lupul gândi: . Dacă am o umbră ca asta înseamnă că măsor cel puţin treizeci de metri şi pot fi regele animalelor. Omul se gândi: „Oglinzile sunt ca şi defectele celor din jur: vedem în ele doar propriile noastre defecte. Morala: Înfumurarea poate fi cauza nenorocirilor noastre. astfel că soarele îi făcea o umbră cu mult mai mare decât el. Dar în acel moment apăru un leu care se năpusti asupra lui şi-l mâncă. două zâne bune au vrut să-i ofere acestuia darurile lor.Lupul cel mândru de umbra sa Un lup mergea pe câmpie la asfinţit. le aruncase pe toate din casă. Cealaltă îi dădu înţelepciune suficientă pentru a nu lua în seamă exact cel mai neînsemnat lucru. se opri să bea apă dintr-un pârâu care-i reflecta imaginea în apele-i cristaline. Darul zânelor La botezul unui prinţ. plimbându-se. Una dintre ele îi dărui o privire ageră ca de vultur pentru a vedea tot ce se petrece în regatul său. Când băiatul crescu. până la cel mai mărunt lucru. Omul şi oglinda Un om era foarte urât dar se credea nespus de frumos.Nu trebuie să mă tem de nimeni şi de nimic. Gândindu-se că oglinzile îl minţeau.

Se gândi cum ar putea face să ajungă ca el. . o să vând puii şi o să cumpăr un porc. din ouă vor ieşi pui. ori linge-mă. să se tot umfle… – Am crescut destul? îşi întrebă o surată.Ori muşcă-mă. răspunse aceasta. Ţinându-l între labe. Morala: Nu fii o dată miere şi o dată fiere. – Nu. o fetiţă se gândea: „Cu banii pe care o să-i iau pe lapte cumpăr ouă. Broasca şi boul O broască nu mai putea de invidie văzând cât de mare era boul. Câinele şi iepurele Un câine de vânătoare prinse un iepure. Începu să se umfle. pentru că aşa nu o să ştiu niciodată dacă eşti prietenul sau duşmanul meu. Ulciorul cu lapte se duse o dată cu visele ei! Morala: Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg.Morala: Când vedem defectele celor din jur. Atunci. dar explodă ca un balon! Morala: Stai liniştit la locul tău! 24 . o dată îl lingea pe botic. Lăptăreasa Mergând spre piaţă să vândă un ulcior cu lapte. mai ai. broasca se umflă şi mai mult. porcul o să-l schimb pe un viţel…” în acel moment se împiedică. o dată îl muşcă. ni le recunoaştem pe ale noastre.

mai ales dacă au în preajmă un sfetnic ticălos. Morala: Păzeşte-te de cei puternici. dar nu-i putea sfărâma carapacea. Omul îi zise speriat: . Păunul care se plânse zeiţei Un păun se duse la o zeiţă să se plângă de urâţenia glasului său. O cioara îl sfătui: – Ridic-o în gheare cât poţi de sus. pasăre fără minte! 25 .Vulturul. cântă ca nimeni alta. Sigur îi va crăpa carapacea pe undeva! Vulturul făcu întocmai şi. apoi dă-i drumul să se izbească de pământ. – Taci. ca să o mănânce. Un vecin îl sfătui să-i dea câinelui o bucată de pâine. o pasăre neînsemnată. drept mulţumire pentru sfat. Privighetoarea.Dacă fac asta. vor veni toţi câinii din sat să mă muşte! Morala: E o mare greşeală să-l alinţi pe cel rău căci data viitoare va fi şi mai ticălos. o invită şi pe cioară la ospăţ. pe când eu am un glas care stârneşte râsul. Omul muşcat de câine Un om ce trecea pe uliţă fu muşcat de un câine. – Nu e drept! făcu el. cioara şi broasca ţestoasă Un vultur prinse o broască ţestoasă.

Aşa se şi întâmplă: taurul învins fugi la baltă şi strivi sub copite. dar îl scăpă pe cel din gura lui.Unul dintre ei va pierde şi va fi izgonit tocmai la noi pe baltă. Morala: Cei slabi suferă de pe urma luptei dintre cei puternici. fără să vrea. zise întristată broasca mai vârstnică. Şi aşa a rămas câinele cu burta goală! Morala: Nu pofti la bunătăţile altuia. Taurii şi broaştele Doi tauri furioşi se înfruntau pe o pajişte. dar nimeni. Leul şi măgarul sălbatic Leul şi măgarul sălbatic hotărâră să meargă împreună la vânătoare.Privighetoarea cântă frumos. sumedenie de broaşte. Când îşi văzu chipul în apă. crezu că acolo era un alt câine care are un os mai mare decât al lui. Şi atunci n-o să mai avem zile bune din pricina lui. Câinele care s-a uitat în râu Un câine care avea în gură un os ajunse pe malul unui râu. vezi tu. Două broaşte se uitau îngrijorate la ei: . papagalul poate vorbi ca oamenii. 26 . A vrut să înhaţe osul din apă. şoimul zboară ca o săgeată. nu este împodobit ca tine! Morala: Să fim multumiţi de calităţile noastre şi să nu le privim cu invidie pe ale altora.

Înţeleg un singur lucru! Tu n-ai fost niciodată mormoloc?! Morala: Fiecare vârstă are darurile sale.Ar trebui să-ţi fie ruşine. Mormolocul şi broasca . Cei trei nemulţumiţi . o pun deoparte. . Cei mai puternici ca tine îţi pot face mult rău. începură să împartă prada. Leul făcu trei părţi şi începu: . Iată cum cele trei animale n-au avut înţelepciunea să se bucure de soarta lor. a doua. Vulpea şi pantera 27 . . iar a treia îţi va face mult rău dacă nu o iei la fugă Morala: Porneşte la drum numai alături de cei asemenea tie. şi n-aveam acea urâţenie de coadă! Mormolocul nu se pierdu cu firea şi-i răspunse: . ca rege al animalelor. eram mai frumoasă decât tine. când eram şi eu mormoloc. Dacă vrei să ştii. nimeni din această lume nu le are pe toate.După o zi de trudă. Nu te văita de soarta ta! A altora poate fi mai crudă! Morala: Dacă priveşti în jur. îi zise broasca mormolocului.Ce păcăt că n-am coarne! adăugă măgarul.Eu sunt lipsită de ochi! continuă o cârtiţă.Prima mi se cuvine mie.Ce păcat că n-am coadă! strigă cimpanzeul.

Eu sunt mult mai frumoasă decât tine! răspunse vulpea. pentru că nu puteau hotărî cine a caştigat. zise pantera. Leul cel bătrân 28 . iar mirele sări asupra lui în patru labe. Dar. Şi chiar aşa se şi întâmplă. . şoareci mănâncă. O broască îi auzi şi le zise: – Mă îndoiesc că sunteţi în stare să vă întreceţi… Înainte să alergaţi. Să fie un soţ blând – adăugă ea – precum motanul acesta al meu. La nuntă. ca să-l prindă. vedeţi dacă puteţi măcar merge! Morala: Nu vă lăudaţi cu calităţi care altora le par defecte. Melcii Doi melci se luară la întrecere.Nu-mi spune că nu-s arătoasă. au început să se certe. Nu pentru cum arăt. Morala: Ce naşte din pisică. Omul pisică A fost odată o femeie care nu avea pe nimeni şi se gândi să ceară ajutorul unei zâne ca să-şi găsească un soţ. Blana mea neagră şi catifelată nu are egal! . ci pentru mintea mea ascuţită! Morala: Inteligenţa valorează mai mult decât frumuseţea.Vulpea şi pantera nu puteau hotărî care dintre ele este mai frumoasă. prin faţa mirilor trecu din întâmplare un şoarece.

O vulpe trecu pe acolo şi îi spuse: – De mult aşteptam să-ţi aud glasul minunat! Cântă-mi şi mie un cântec. hoaţă. pe când celălalt zburda vesel. îi fură caşcavalul şi fugi repede. ce contează cu adevărat este rezultatul final. este umilitor. Vulpea. Morala: Fereşte-te de cei care te provoacă. dar de la un om de nimic.Ştiu că trebuie să mor. Au ajuns amândoi la un râu. Calul îi trânti o pereche de copite. primul măgar trecu pe celălalt mal cu bine. 29 . Morala: Niciodată nu te lăsa înşelat de prima impresie. dar să sufăr de pe urma insultelor tale ar însemna să mor a doua oară! Morala: Poţi îndura să primeşti o pedeapsă de la un om de onoare.Regele animalelor îmbătrânise şi ajunsese lipsit de apărare. Primul abia mai mergea din cauza greutăţii. Vulpea şi corbul Un corb care stătea pe o ramură înaltă avea în cioc o bucată bună de caşcaval. pentru că sarea se topise şi putu să înoate. Corbul. Dar bureţii celuilalt se îmbibară cu apă şi-l traseră la fund. măgulit. leul tresări: . lupul îl muşcă până la os. Celelalte animale veniră să se răzbune pentru necazurile îndurate din partea lui pe când era tânăr. Măgarul care cară sare şi măgarul care cară bureţi Erau odată doi măgari: unul care căra sare şi altul care căra bureţi. dar când se apropie şi măgarul. încercă să cânte dar scăpă caşcavalul din cioc.

greierele înfometat se duse la furnică să-i ceară de mâncare.Am cântat…I-a răspuns greierele. Strângea de zor provizii pentru iarnă.Noi zburăm – i-au zis raţele într-o zi unei broaşte ţestoase.Atunci. nu-i aşa că sunt grozavă? spuse broasca şi scăpă creanga din gură. acum dansează! îi zise furnica. fii modest şi nu încerca să te lauzi. dar nu reuşi decât să-şi zgârie singur botul cu ghearele.Dar astă-vară ce-ai facut? îl intrebă furnica. tocmai pe el. cel care îl învinsese pe leu! Morala: Când nu-ţi este frică de nici o primejdie. îndrăzneala îţi pierde viaţa. Greierele şi furnica Într-o vară. trecură pe deasupra unui ogor unde nişte ţărani semănau. .Dar nu ştii să zbori! . ţânţarul cel razboinic a căzut în plasa unui păianjen care l-a mâncat.Luaţi o creangă în cioc şi mă voi agăţa de ea – spuse ţestoasa. . Morala: Dacă eşti admirat. furnica nu-şi mai vedea capul de treabă. . Ca să-l sperie. . 30 . Leul încercă să-l alunge. începu să-l înţepe de nenumarate ori în bot. . .Vin şi eu cu voi – zise broasca. După un timp. Mai târziu.Da. Greierele cânta cât e ziua de lungă şi râdea de biata furnică.Uite o broască ţestoasă care zboară! ziseră ei miraţi. . un ţânţar îl ameninţă pe un leu spunându-i că este mai puternic decât el. Raţele şi broasca ţestoasă . Veni şi iarna. prăbuşindu-se la pământ.Leul şi ţânţarul războinic Odată.

fă-i şi tu un bine. l-au transformat în furnică. dar şi munceşte.Aruncă sacul şi te vei salva! Dar nătărăul preferă să se înece decât să-si piardă comoara. Morala: Lupul îşi schimbă părul. Sfatul neluat în seamă Un om care căra un sac greu.Morala: Distrează-te. O dată cu înfăţişarea nu îşi schimbă însă şi năravul. mereu fura boabe de grâu de la vecini ca să le păstreze pentru iarnă. Chiar atunci. acolo văzu o biată furnică aproape înecată. drept pedeapsă. apele îl şi doborâră. Îi întinse repede o frunză. Alt om. Porumbiţa şi furnica O porumbiţă veni să bea apă dintr-un pârâu. Furnica îl ciupi de picior şi astfel o scăpă pe porumbiţă de la moarte. trebui să traverseze un râu. 31 . de pe marginea râului îi strigă: . trecu pe acolo un vânător care a vrut să împuşte porumbiţa. el invidia recolta altora şi-i fura cum putea. plin cu pietre preţioase. Morala: Nu există bogaţie mai preţioasă decât viaţa. Morala: Aceluia care ţi-a facut un bine. Aşa că zeii. De îndată ce încercă. Furnica se urcă pe ea şi porumbiţa o trase afară din apă. dar năravul ba. Furnica Legenda spune că furnica era mai demult un agricultor.

Morala: Totul în viaţă are o parte bună şi o parte rea. Esop găti din nou limbă. Se plângeau cu toţii. spuse Esop. când oierul le propuse să spună fiecare ce ştie să facă. Cei patru naufragiaţi Un rege. Vulpea şi pădurarul O vulpe urmărită de vânători îi ceru unui pădurar să o ascundă în cabana sa. păstorul adună lâna de la oi şi o vându în sat. Esop găti limbă la felul întâi. la felul doi şi la felul trei. În timp ce ei se făleau cu ştiinţa lor. Morala: Puterea de muncă este mai valoroasă decât prea multă ştiinţă. se cântă şi se ţin discursuri. mi-ai cerut ce e mai bun: cu limba se vorbeşte. stăpânul îi ceru să pregătească alt ospăţ cu cea mai proastă mâncare. Stăpânul se înfurie. – Stăpâne. 32 . Astfel reusiră să supravieţuiască toţi patru. un negustor şi un oier călătoreau pe un vas care a naufragiat într-un loc necunoscut. Regele ştia să se poarte. un nobil. Atunci. nobilul ştia politică şi negustorul ştia aritmetică. pentru că tot cu limba se spun minciuni.Esop şi ospăţul Stăpânul lui Esop îi ceru să pregătească un ospăţ cu cele mai bune mâncăruri.

Atunci vulpea ieşi. Eşti iute şi puternică. pădurarul răspunse. dar pe de altă parte eşti un vânător mârşav chiar şi cu cei din propria ta specie. cu laba. . De necaz. Leul şi broasca Pe când se plimba prin pădure. că nu o văzuse. .Tu.Când vânătorii îl întrebară de vulpe. o văzu pe broască ieşind din lac.Eşti pasărea cea mai frumoasă din lume! – spuse prinţul şoimului său. arătând cu mâna înăuntrul cabanei. o strivi dintr-o lovitură. Morala: Uneori e bine să nu atragi atenţia celor mai puternici decât tine. Dintr-o dată.Ţi-aş fi mulţumit dacă mâinile şi gura ta spuneau acelaşi lucru – răspunse vulpea. Crezu că numai un animal mare putea să aibă un asemenea glas. încerca să le sfătuiască şi pe celelalte vulpi să-şi scurteze cozile. Vânătorii nu înţeleseră gestul lui şi plecară mai departe.E adevărat – răspunse şoimul – dar acest lucru l-am învăţat de la oameni. cum de strigi aşa de tare?! se mânie el. Morala: O educaţie dăunătoare îi poate face răi chiar şi pe cei buni. Vulpea cu coada ruptă O vulpe îşi pierduse vârful cozii într-o capcană. Şi. atât de mică. Prinţul şi şoimul . un leu auzi un orăcăit puternic. aşa le stătea mai bine! Una dintre ele îi spuse: 33 . . Morala: Nu nega cu faptele ceea ce spun vorbele tale. Pădurarul îi reproşă că a plecat fără să-i mulţumească. Chipurile.

. nu are cine să ne apere. lupul îi spuse: . unui lup i-a ramas un os în gâtlej.Îmi iei fără drept ceea ce este al meu. Cămila şi elefantul. Văzu în apropiere o barză pe care o rugă să-i scoată osul din gât cu ciocul ei cel lung şi îi promise o răsplată. Dar maimuţa spuse: . elefantul şi maimuţa Intr-o bună zi.– Surată. se aşteptau să fie ei cei aleşi. De la o distanţă destul de mare. leul îi smulse berbecul să-l mănânce. Profitând de puterea sa. Cămila. ţine seama de slăbiciunile lui. Lupul şi leul Lupul târa spre vizuina lui un berbec rătacit şi rănit pe care-l vânase cu uşurinţă. ne mai dădeai tu sfatul ăsta? Morala: Fereşte-te de cei care îţi dau sfaturi numai pentru binele lor. Morala: Când măsori puterea cuiva. animalele hotărâră să-şi aleagă un rege.Desigur! – răspunse leul – cu siguranţă că fie ţi l-au dăruit… Morala: Ceea ce se câştigă pe căi nedrepte se pierde uşor. Lupul îi răspunse: 34 . dacă n-ar fi fost aşa. se înfurie prea repede iar elefantul e prea fricos – dacă vine vreun mistret. fiind mai puternici. dădu nas în nas cu un leu. Barza îl ajută şi îşi ceru apoi răsplata promisă. Lupul şi barza Odată. ce ne spui tu e spre binele tău. Pe drum.Cămila nu ne e de nici un ajutor.

După ce se termină razboiul. Cum ai să transformi acum un măgar într-un cal? Morala: E bine să fii alături de prieteni şi la bine şi la rău. Când izbucni un nou război. Fără să bănuiască nimic. un soldat îşi hrănea calul cu orz.Dacă tot trebuie să mă mănânci. Iedul şi lupul cântăreţ Un ied care se rătăcise de turmă a fost prins de lup. Vulturul şi săgeata 35 . lupul cugetă: „Aşa mi-a trebuit! Nu se cuvenea ca eu. Câinii de pază au auzit cântecul şi au venit în goană. împlineşte-mi o ultimă dorinţă: câ ntă-mi din fluier. nu mai avu grijă de el hrănindu-l doar cu fân.îi reproşă animalul.” Morala: Cumpăneşte bine cererile celorlalţi.– Ţi se pare puţin lucru că te las în viaţă? Morala: Să n-ai niciodată încredere în ticăloşi. lupul îi făcu pe plac. Mai târziu. că vreau să joc un pic. să fac pe cântăreţul. calul era bolnav: .Odinioară eram un cal şi m-ai transformat în măgar . vânător de fel. ca să nu fii înşelat. Iedul i-a zis: . alungând lupul. Calul şi soldatul Pe timpul războiului.

Învrăjbiţi. Morala: Totul se poate realiza cu efort. Un leu îi pândea de mult ca să-i mănânce dar ştia că nu putea lupta cu toţi trei deodată. vei fi învins mai uşor de duşmani. Altfel. Cei trei boi şi leul Au fost odată trei boi care păşteau mereu împreună.Tu. oricât de greu ar părea la început. vulturul se întoarse la cuibul său din vârful unei stânci înalte. Morala: Nu lăsa pe nimeni să te despartă de fraţii tăi.M-am urcat târâş. Leul i-a găsit singuri şi i-a mâncat unul câte unul. domnule. Se gândi atunci la un şiretlic. Vulturul şi melcul Într-o zi. care abia te mişti. Săgeata unui vânător îl răni de moarte. boii s-au certat şi nu au mai mers la păscut împreună. Văzând că săgeata era împodobită cu penele sale. vulturul spuse: – E îngrozitor să mori rănit de propriile pene! Morala: Cel mai dureros e să fii înfrânt cu propriile tale arme. Cei doi măgari 36 . răspunse melcul. Le spuse că vrea să ştie care e cel mai puternic dintre ei. sus? . cum ai ajuns până aici.Un vultur stătea la pândă pe o stâncă. văzu acolo un melc şi îl întrebă mirat: .

iapa se întoarse cu o herghelie de cai sălbatici. La puţin timp. tovarăşul meu de drum. n-ai păţit nimic! – Nu întotdeauna îţi prieşte o muncă de seamă . – Sărmanul de mine! – se plângea măgarul – şi când te gândeşti că tu. Omul şi caii Unui om îi scăpă o iapa. 37 . iar omul spuse iar: . Morala: Bogăţiile atrag întotdeauna hoţii. Deodată. Cum măgarul se împotrivea.Niciodată nu ştim dacă ce ni se întamplă e spre bine sau spre rău.îi zise celălalt măgar. izbucni un razboi şi omul nostru îşi văzu fiii plecând la oaste chiar pe caii cei noi. Vecinii îl plângeau că a avut ghinion. hoţii îl ciomagiră până căzu la pământ.Doi măgari. După un timp. doi bandiţi apărură în faţa lor pentru a fura comoara. mergeau liniştiţi pe drumul lor.Niciodată nu ştim dacă ce ni se întâmplă e spre bine sau spre rău. dar el spuse: . iar altul cu ovăz. unul încărcat cu aur. Morala: Niciodată nu ştim dacă un lucru ne va aduce noroc sau nefericire.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful