FABULE ŞI ÎNVĂŢĂTURILE LOR

2

Şoimul care vroia să necheze

Cu mult timp în urmă, şoimul avea o voce ascuţită şi puternică. Dar într-o zi, auzindu-l pe cal nechezând vru să-l imite. Se strădui atât de mult încât îşi pierdu vocea fără să reuşească vreodată să necheze. Morala: Dezvoltă-ţi propriile calităţi şi nu le invidia pe ale altora.

Lupul şi câinele

Un lup era flămând de atâta vreme, încât începuse să invidieze bunăstarea câinelui. - Dacă vii cu mine la fermă, vei avea de mâncare din belşug pentru tot restul zilelor -îi zise acesta – atâta doar că trebuie să-i dai ascultare stăpânului. Dar când lupul văzu rănile de pe gâtul câinelui, făcute de zgardă, îşi veni în fire şi spuse: - Mă întorc în pădure, să îndur foamea în libertate! Morala: Libertatea nu are preţ.

Şoarecele de la ţară şi şoarecele de la oraş

Un şoarece de la tară îşi vizită într-o zi amicul de la oraş, care se lăuda mereu că are de toate. Tocmai când înfulecau, intră stăpânul; şoriceii s-au ascuns repede. - Asta e viaţa ta fără griji? zise primul. Acasă nu am bunătăţi, dar nu trebuie să mă ascund de nimeni! Morala: Pentru linişte trebuie să dai ceva în schimb.

Păstorul si leul
3

Vreau să-l mângâi şi să mă joc cu el.Un păstor ştia că o lighioană îi fură oile şi hotarî să o omoare. Cămila şi puricele Odată. păstorul se rugă: . Câinele de pază o văzu şi veni în goană spre ea. într-o călătorie lungă. Căprioara şi viţa-de-vie 4 .Ce faci aici? . Morala: Vorba iscusită nu-ţi aduce totdeauna foloase. Obosită. te uşurez eu! Cămila îi răspunse puricelui: . Vulpea şi câinele O vulpe izbuti să se strecoare în mijlocul unei turme de miei. Câinele strigă la ea: . păstorul spuse: . domnule elefant! Morala: Nu-ţi da niciodată importanţă mai mare decât ai de fapt.Uite. Aşa că puse la intrarea în grota ei o capcană şi aşteptă. . se plânse: . Vulpea luă atunci în braţe un mieluşel şi începu să-l mângâie.Mulţumesc.Vai.Admiră-i de departe dacă nu vrei să simţi muşcătura colţilor mei! o ameninţă câinele.Doamne. dacă-o faci să iasă din grotă o să sacrific pentru tine cea mai bună oaie! Dar când ieşi din grotă un leu fioros. Pentru că lighioana nu se arăta. o cămila a avut de cărat o greutate mare în spate.Întoarce-l înapoi în grotă şi voi sacrifica un bou! Morala: Ai grijă la ceea ce-ţi doreşti pentru că s-ar putea să se îndeplinească. ce greutate mare! Un purice care stătuse până atunci pe spinarea ei sări jos şi-i spuse cu obrăznicie: .

zgâriindu-şi rău labele. îi spuse măceşului: . Duse arma la ochi şi o împuşcă. liniştindu-se.Ţi-am cerut ajutorul şi iată ce mi-ai făcut! E vina ta că te-ai prins de mine! Ştii bine că eu îi înţep pe toti cei care mă ating.Te rog – o imploră caprarul – nu-i spune stăpânului turmei! . În cădere. căprarul se supără şi o lovi cu o piatra rupându-i un corn. se agăţă de un măceş plin cu spini. Căprarul şi capra Se înnoptase şi căprarul încerca să adune turma. îi aştepta să se depărteze şi apoi. Morala: Nu cere ajutor celui obişnuit să facă rău. Vulpea şi măceşul O vulpe căzu într-o groapă. căprioara îşi spuse: „Merit asta. . Pentru că nu-i băgă în seamă chemările.Eu n-am să pomenesc nimic – răspunse capra – dar cred că va vorbi cornul de la sine. Morala: Nu poţi ascunde o faptă rea. Lupul ranit şi oaia 5 . Supărată. în timp ce se prăbuşea. Cu inima cât un purice. Unul dintre vânători văzu crengile mişcându-se şi descoperi ascunzătoarea căprioarei. Una dintre capre se opri să mănânce. începu să mănânce frunze de pe butucii viţei. nu trebuia să fac rău viei care mă salvase!” Morala: Fii recunoscător celui care te-a ajutat la nevoie.O căprioară urmărită de vânători se ascunse într-o vie.

vei face din mine cina ta! îi zise oaia. Morala: Nu valoarea. ci ocazia sau locul îi ridică pe cei neînsemnaţi.Ce păcat că te-am gasit acum! Oricât ai fi de frumoasă. ci gardul după care te-ai ascuns de mine. îi zise el. Morala: Să nu ai încredere în vorbele ticăloşilor. Apărat de gard. căpetenia păsărilor din curte vru să-şi astâmpere foamea dar nu mai găsi nimic de ciugulit – puii isprăviseră toate grăunţele. Morala: Lucrurile preţioase au valoare numai la momentul potrivit 6 . . Atunci. Văzu trecând o oaie şi se rugă de ea să-i aducă apă din râu: .Adu-mi apă să beau. Cocoşul şi perla O mândreţe de cocoş. începu să scurme după râme şi găsi îngropată o perlă de toată frumuseţea.Dacă eu îţi aduc apă. nu-mi eşti de nici o trebuinţă! spuse cocoşul mâhnit.Un lup zăcea rănit în iarbă. iedul începu să-l jignească pe lup în fel şi chip. Lupul se opri şi-i spuse: – Bietul de tine! Nu tu eşti cel care mă insulţi. Lupul şi iedul din curte Î ntr-o zi. un ied ce se afla într-o curte văzu un lup care trecea pe acolo. . că de mâncare îmi fac eu rost.

.Prin urmare ai minţit! – spuse vulpea – pentru că nici unul din ei nu mai are cum să dezmintă.Cum să nu plâng dacă strămoşii mei erau toţi sclavi? zise ea.Eu m-am născut orb. Aristocratul şi orbul Un aristocrat şi un orb stăteau de vorbă. . Morala: Nu subestima şiretenia celorlalţi. . aceasta încuie uşa în urma lui şi îi zise: . – aşa se vede ceea ce tu nu ai! 7 .Bine ai venit. dar părinţii mei vedeau – răspunse cel din urmă. Vulpea şi maimuţa O vulpe şi o maimuţă discutau despre nobleţea lor enumerându-şi care mai de care titlurile. cina mea de azi eşti chiar tu! Astfel învăţă bietul iepure că vulpea îşi dobândise faima şireată prin minciună.Te invit diseară la cină şi-ţi spun – îi răspunse ea.Iepurele şi vulpea I Iepurele o întrebă pe vulpe cum de căpătase faima de şireată. văzând mormintele. Morala: Îngâmfatul se laudă întotdeauna cu lucruri pe care nimeni nu le poate dovedi. Când iepurele intră în casa vulpii. Ajunseră la cimitir şi maimuţa.Strămoşii mei au fost eroi – spuse cel dintâi. . Morala: Nu te lăuda cu ce aveau strămoşii tăi. se puse pe plâns zicând: .

dar apa nu scăzu deloc. e ou. 8 . În noaptea aceea. speriată. trebuiră să se dea bătuţi. Ar trebui să cauţi o pasăre mai mare. poţi avea neplăceri. Când se mai linişti. Privighetoarea şi uliul Odată. Aş fi tare prost să-ţi dau drumul de dragul unei păsări pe care nici măcar n-am văzut-o încă. dacă am ajuns să cred că tot ce e rotund.Sunt prea măruntă ca să te saturi cu mine. Într-o zi. un uliu flămând prinse o privighetoare care. îşi spuse: . Ca să ajungă la piei. s-au înţeles între ei să bea mai întâi toată apa. altfel. Până la urmă. încercă să-l amăgească: . Văzură pe fundul unui pârâu câteva piei puse la curăţat. numai bune de ros. Morala: Gândeşte-te bine înainte de a face ceva. o înghiţi întreagă. cu burţile umflate cât cimpoaiele.Câinele şi scoica Un câine obişnuia să mănânce ouă. crezând că e un ou. văzu pe malul râului o scoică şi. Băură cât băură. îl apucă o durere cumplită de burtă.Aşa-mi trebuie. Morala: Nu da vrabia din mână pentru găina de pe gard. Câinii flămânzi Nişte câini care călătoreau împreună simţiră că li se face foame.

fu prins de o alta nevăstuică. 9 . ci doar un biet şoarece! spuse liliacul şi scăpă şi de data asta cu viaţă. ci doar m-am mirat cum un animal aşa mic a îndrăznit să calce pe un leu adormit. când un şoarece i se căţără pe spinare.Am aripi. nu vezi? Sunt un fel de pasăre! Şi aşa îşi scăpă pielea. Morala: Uneori. vulpea şi şoarecele Un leu dormea liniştit la rădăcina unui copac umbros. . Măgarul şi lira Un măgar găsi lângă drum o lira. . am aripi. e bine să te înclini după cum bate vântul. nu sunt pasăre. pierdută de cineva.Nu mi-a fost frică. Leul. Leul tresări şi se trezi din somn. Vulpea râse şi îl întrebă dacă i se făcuse cumva frică de un biet şoarece. Morala: Niciodată să nu subestimezi calităţile celorlalţi. Liliacul şi nevăstuicile Un liliac se prăbuşi lângă vizuina unei nevăstuici care nu putea suferi şoarecii. dar copitele nu-l ajutau deloc.Morala: Calea cea mai scurtă nu e totdeauna şi cea mai sigură. O luă şi încercă să cânte. Acesteia nu-i plăceau păsările. Aceasta se apropie ameninţătoare şi liliacul strigă: .Vezi bine că n-am pene. Altă dată. răspunse el.

” Morala: Î nţeleptul trăieşte în pace cu semenii săi. Rândunica noastră plecă la timp. altfel. celelalte au fost prinse în capcane făcute chiar din cânepa culeasă de pe acel ogor. biata potârniche credea că o dispreţuiau pentru că nu era la fel ca ei. Într-o zi.Ce păcat că nu pot să cânt! Dacă ar fi găsit-o altcineva. Aceştia o băteau mereu. cocoşii se luară la bătaie. câştigătorul avea să fie şef peste coteţ. 10 . trebuie să creezi anumite condiţii. S-a dus la suratele ei şi le-a spus că trebuie să mănânce toate seminţele semănate. mai talentat. Morala: Taie răul de la rădăcină! Cocoşii şi potârnichea Într-o curte. din lira ar fi putut izvorî o muzică divină! Morala: Pentru a-ţi atinge un scop. Rândunica şi semănătura O rândunică a văzut un om care semăna cânepă pe ogor. Dar ele nu o băgară în seamă. omul va culege cânepă şi va face din ea plase cu care să le prindă. iată. nici ei nu pot trăi în pace. Vulturul şi cocoşii Doi cocoşi ce locuiau în aceeaşi curte au început să se bată. Ea se gândi: „N-am să mă mai plâng de răutăţile lor pentru că. trăiau o potârniche şi doi cocoşi.Spuse atunci abătut: . dacă acestea apucă să încolţească.

unul dintre ei învinse şi se cocoţă mândru pe gard. celălalt se ascunse într-un cotlon. Cocoşul şi vulpea Un cocoş se sui într-o zi pe o ramură. Morala: Uşor de zis. . Morala: Pe cei vicleni. cocoşul învins a ajuns rege al găinilor. Un vultur ce zbura pe-acolo îl văzu pe proaspătul învingător şi-l luă în gheare. Unuia îi veni ideea să lege un clopoţel la gâtul motanului. de frica dulăilor. Se sfătuiră cum să scape de el. Nimeni însă nu se încumeta să lege clopoţelul la gâtul motanului! Unul câte unul.Soră vulpe – răspunse cocoşul cu isteţime – văd în depărtare venind doi ogari.Mai bine altădată – zise vulpea şi fugi repede. Morala: Trufia te poate duce la pierzanie. Sfatul şoarecilor Nişte şoricei erau înspăimântaţi din cauza unui motan rău. Astfel. şoarecii plecară ruşinaţi de la sfat. ca să le dăm vestea cea bună. ducându-l departe. . Coboară să-ţi dau un sărut prietenesc. astfel. care îi pândea tot timpul. fiul şi măgarul 11 . O vulpe tocmai trecu pe acolo şi îi spuse: .De azi încolo nu mai sunt duşmanul tău. să se laude. Tuturor li se păru o idee bună.Într-un târziu. greu de făcut! Morarul. îl vor auzi când se apropie. Să-i aşteptăm şi pe ei. îi învingi cel mai uşor chiar cu propriile lor arme.

iar fiul său stătea comod pe măgar. doi boi trăgeau un car a cărui osie scârtâia fără încetare. Văzându-i. când fu cât pe ce să se frângă în două. Sătui de atâta zgomot. Boii şi osia carului Odată.De ce ţipi atât. Oamenii au început din nou să-l critice pentru că era bătrân şi mergea pe jos. Vulpea şi şarpele Un şarpe dormea la umbra unui smochin. Atunci lumea îl critică pentru că îşi lăsase fiul să meargă pe jos. dacă nu eşti în stare. Vulpea. Morala: Nu încerca să-i imiţi pe altii. invidioasă pe corpul lui alungit. se trânti la pământ şi începu să se întindă. întrebară carul: . Aşa că. Liliacul şi sticletele 12 . morarul se sui pe măgar. Morala: Nu poţi să împaci pe toată lumea. El îşi sui fiul pe măgar şi merse pe jos. oamenii râdeau de ei. iar alţii se vaită.Morarul şi fiul său mergeau pe drum cărând măgarul în spinare pentru ca acesta să nu obosească. că doar noi suntem cei care ducem greul? Morala: Unii trudesc şi duc greul.

Ciobanul mincinos Un cioban pus pe şotii obişnuia să strige: . nu era decât un singur om. spuse liliacul. mă feresc. Doar unul singur avu ideea să ia acea piatră din drum.Înainte cântam ziua – zise el – dar de când m-au prins. . un înţelept se duse la baia publică şi văzu că mulţi din cei care intrau se loveau de o piatră lăsată lângă uşă.Săriţi. Morala: Mincinosul nu e crezut nici când spune adevărul. Omul şi piatra Într-o bună zi. a fost întrebat dacă era multă lume la baie. săriţi! A venit lupul la oi! Ceilalţi ciobani veneau fuga să-l ajute şi atunci el se prăpădea de râs. nu după. un liliac auzi cântând un sticlete care era închis într-o colivie. 13 . Când se întoarse acasă.Dar trebuia să te fereşti înainte să te prindă.Într-o noapte. . Într-o buna zi. Morala: Fii cu băgare de seamă înainte de a greşi. Ciobanul strigă după ajutor. Înţeleptul răspunse: – Nu. dar nu mai veni nimeni şi lupul îi mâncă liniştit toate oile. Îl întrebă mirat de ce face asta. lupul veni cu-adevarat la stână.

14 .Morala: Doar oamenii adevăraţi şi inteligenţi îi apară şi pe altii de primejdii. încercă să-l prindă şi să-l sufoce. măgarul a găsit în pădure o piele de leu. asta e cea mai mare jignire! Morala: Fereşte-te de cei care te invidiază. Iepurii şi broaştele Iepurii se plângeau că nu aveau parte decât de sperieturi. . Broasca era foarte invidioasă când vedea licuriciul strălucind în noapte.Hai să nu ne mai plângem atâta. uite că şi noi putem să speriem pe cineva! Morala: Nu există fricos pe lume care să nu găsească pe cineva mai fricos decât el Măgarul în piele de leu Într-o zi. speriară broaştele de pe mal. . tot ţopăind de colo-colo. Licuriciul şi broasca râioasă Într-o grădină locuiau un licurici şi o broască râioasă. . care săriră toate în apă. Î ntr-o zi. din pricina vânătorilor şi a vulturilor. se duseră la iaz şi.De ce-mi faci asta ? Eu nu ţi-am făcut nici un rău! o întrebă licuriciul mirat. Şi-a pus-o în spinare cu gândul să le sperie pe celelalte animale.De ce străluceşti atât de frumos? Pentru mine. Până la urmă. spuse unul dintre ei.

cerbul nimeri în pădure. Îşi privi chipul în apă. dispreţuim tocmai acele lucruri care ne ajută cu adevărat. de măgar. un cerb veni să se adape la izvor.Şi. Picioarele lui sprintene îl ajutară să fugă de duşman. un hoţ vroia sa intre într-o casă păzită de un câine. într-adevar. Hoţul şi câinele Într-o noapte. mândru de coarnele sale. îl rugă: – Nu-mi face nici un rău şi-ţi voi fi şi eu de folos cândva. Aşa că îi aruncă o bucată de carne gândindu-se că astfel îl va domoli. Gonind. spuse el. îl urmări un leu. leul căzu într-o capcană şi şoarecele reuşi să-l elibereze. Câinele luă carnea şi apoi îi spuse hoţului: 15 . Nu a mai putut să fugă iar leul îl prinse şi-l omorî. . i-a tras câteva beţe pe spinare pentru sperietura îndurată. Într-o zi. Dar s-a întâmplat să treacă pe acolo un ţăran care a văzut că de sub pielea de leu ieşeau urechile mari. „Păcat că nu-mi sunt şi picioarele la fel de arătoase”. tot am putut să-ţi fiu de folos! Morala: Nimeni nu trebuie subestimat. După un timp.Vezi. supărat. şoarecele îl supără pe leu. acolo îşi încurcă coarnele între crengi. toţi cei cu care s-a întâlnit au dat bir cu fugiţii. retezând frânghia care-l ţinea legat. Leul râse de vorbele şoarecelui – cum adică l-ar putea ajuta un animal atât de mic !? – dar îi dădu drumul. Ca să scape de pedeapsă. se gândi el. Cerbul. izvorul şi leul Odată. chiar dacă-s mic. Morala: Uneori. Leul şi şoarecele Odată. Morala: Nu te da niciodată drept ceea ce nu eşti.

Un lup trecu pe acolo. acesta îi zise: Vino jos.Cred că invitaţia asta la masă e pentru tine. băiatul.. Ş i începu să latre pentru a-şi avertiza stăpânii. Peste ani. devenit acum un om mare. Morala: Nu trebuie să avem încredere în cei care încearcă să ne cumpere. Morala: Când ştii la ce să te aştepţi. Un bătrân luă sâmburele şi îl plantă. Din nou băiatul râse de el. Atunci înţelese ce necugetat a fost! Morala: Faptele bune pot da roade după ani de zile. poţi să cazi de acolo. ştiu că sunt rele. dar acum că m-ai mituit. Lupul şi capra O capră păştea linistită.Nu ştiam care sunt intenţiile tale. nu pentru mine! răspunse capra cea isteaţă. Fructele unui mare cireş îi potoliră setea. Văzând că nu poate să o prindă. Câinele cu clopoţel 16 . trecu pe acolo obosit şi însetat. Băiatul râse de el. iarba de aici e mai verde şi mai grasă! . cocoţată pe o stâncă. Sâmburele de cireş Un băiat mâncă o cireaşă şi îi aruncă sâmburele pe jos. căpriţă. nu poţi fi păcălit. Timpul trecu şi sâmburele ajunse un pomişor de care bătrânul avea grijă. Şi uite.

Vulpea şi ţapul 17 . de frică să nu i-o fure cineva. Cu totii ştim că nu ţi-au pus clopoţel pentru meritele tale. trăia un om atât de sărac că nu avea de nici unele. ai un picior bolnav! îi spuse o vulpe glumeaţă.Sunt un doctor iscusit şi cunosc leacuri pentru toate bolile – se lăuda odată o broască. Săracul şi bogăţiile În India. Câinele începu să se mândrească cu clopoţelul lui în faţa celorlalţi căţei. Morala: Nu te lăuda cu lucruri pe care nu le poţi dovedi prin fapte. unul dintre ei îi spuse: . El se hrănea din pomana oamenilor şi nu cheltuia aproape nimic din banii pe care-i cerşea. Atunci.N-ar trebui să fii aşa mândru de asta. de ce nu reuşeşti să te vindeci mai întâi pe tine? Că.Dacă eşti aşa de pricepută. ci pentru răutatea ta. cu timpul. Morala: Spune-mi cu ce te mândreşti ca să-ţi spun cine eşti. uite.Era odată un câine care se apropia tiptil de picioarele oamenilor şi-i muşca. Morala: Bogăţia aduce întotdeauna nelinişte. Vulpea şi broasca . Astfel. Dar de atunci nu mai dormi liniştit. Drept pedeapsă. adună o mică avere. . stăpânul său i-a legat un clopoţel de zgardă pentru a-i preveni pe cei din jur.

Odată. maimuţa intră în capcană şi rămase prinsă acolo. vulpea plecă şi îl lăsă pe bietul ţap în fântână. mâncară până căzură late. . maimuţa a fost aleasă regină. Vulpea. nişte muşte lacome se năpustiră asupra unui fagure. o vulpe a căzut într-o fântână. îi zise vulpea şireată.Împinge-mă în sus! După ce ies eu. Tot aşa şi oamenii sunt prizonierii poftelor care îi stăpânesc. te scot şi pe tine. dar rămaseră cu picioarele înţepenite în mierea lipicioasă. Altele.Mi-ai întins o cursă! gemu ea. vulpea îi zise ţapului: . Atunci. Numai că. 18 . Morala: Gândeşte-te la urmări înainte de a trece la fapte. o dată salvată. după ce dansase la o petrecere din pădure.Este delicioasă! Intră şi tu ca să bei. . Atunci. bău apă şi apoi se gândiră cum să iasă afară. Îi spuse maimuţei că bananele erau un cadou pentru regină şi o îndemnă să le ia. înfulecând dintr-o plăcintă. invidioasă. Muştele Într-o zi. Ţapul coborî în fântână. Morala: Tot ce e prea mult strică Vulpea şi maimuţa aleasă regină Odată. văzu o capcană în care se aflau drept momeală câteva banane. Un ţap însetat se apropie şi o întrebă dacă apa e bună.

De ce. că de felul meu sunt fricos.Bea liniştit. îl îmbie un crocodil. de ce tu. Morala: Nici cele mai convingătoare argumente nu ajung pentru a schimba o fire fricoasă. dar nu ştiu ce mi se întâmplă: când aud lătratul unui caine. Ş tiind ce primejdie îl paşte. bea câte puţin şi apoi fugea câţiva paşi înapoi. astâmpără-ţi setea.. bine faci că nu urmezi sfatul duşmanului! Morala: Ascultă-ţi inima şi nu te încrede în cel care-ţi vrea răul. fiule. . . ca să fii regină! i-a răspuns vulpea. Cerbul şi puiul său Într-o zi. îmi vine s-o iau la goană. Câinele şi crocodilul Un căţel se duse sa bea apă dintr-un râu în care trăiau crocodili. maimuţo. fugi din calea lor? Cerbul îi răspunse râzând: Ai dreptate. n-ai mâncat încă de prânz? Mută-ţi gândul! îi zise căţelul. care eşti mai puternic şi mai iute decât câinii şi ai coarne aşa de grozave.Tată. puiul de cerb îl întrebă pe tatăl său: . Vulpea si strugurii 19 . Morala: Niciodată să nu faci ceva înainte să te gândeşti ce primejdii te pândesc.Eşti prea proastă. Căţel înţelept.

Gaiţa înfumurată O gaiţă îşi împodobi coada cu nişte pene de păun. încercă să se caţere. ca să vadă ce cred despre ea. Vulturul. Se chinui. Dar unde să se ducă. dădu cu laba. căută în jur şi văzu o vie încărcată cu struguri. Nu o mai doreau nici suratele ei. sunt acri! Morala: Dacă lucrurile nu-ţi ies cum ai fi vrut. nu căuta să te amăgeşti.Amiaza trecuse demult şi vulpea nu vânase nimic. Strugurii erau prea sus pentru ea. Mândră de noua ei înfăţişare se arătă adevăraţilor păuni. Flămândă. gaiţele! Morala: Ce e prea mult strică. Aceştia o alungară. spuse: – Nu-i mai vreau. Corbul bolnav Un corb care căzuse bolnav îşi rugă mama să meargă prin vecini să le ceară ajutorul. dar degeaba. pentru că la greu nu vei găsi nici un prieten. Dându-se bătută.Cui să-i fie milă de tine? Crezi că a mai rămas cineva pe care tu să nu-l fi prădat? Morala: Nu te înconjura de duşmani. iepurele şi cărăbuşul 20 . Aceasta îi raspunse: .

supărat. Îşi veniră în fire şi făcură pace. Morala: Invidia nu e un sfetnic bun. jură să se răzbune şi începu să spargă ouăle din cuibul vulturului.Mai bine să fim prieteni decât să ajungem hrana corbilor şi a vulturilor. Pentru asta. Morala: Luptele fără rost ajută numai duşmanii. ca să se înfrupte din leşul lui. vulturul a ucis iepurele care era adăpostit de un cărăbuş. Leul şi mistreţul Leul şi mistreţul veniră la izvor ca să se adape. se duse la Zeus şi-l rugă să-i dăruiască o pereche de coarne. Acesta. Acolo nu se puteau hotărî cine să bea mai întâi. Zeus şi cămila Cămila era invidioasă pe taur pentru coarnele lui puternice şi dorea şi ea unele la fel. Morala: De cele mai multe ori marile probleme au soluţii simple. ca pedeapsă.Odată. când cărăbuşii dormitează sub pământ. zicând: . Acesta hotarî ca vulturii să-şi depună ouăle iarna. îi scurtă un pic din urechi. Acesta se supără că nu era mulţumită cu darurile pe care le avea şi nu-i dădu nimic. Văzură atunci un stol de păsări răpitoare care aşteptau ca unul dintre ei să moară. 21 . Pasărea se duse la Zeus să-i ceară ajutorul. Se luară la ceartă şi încet-încet ajunseră să se bată. Ba mai mult.

vru să-l sperie: – Dacă mai plângi.Vă spun mai târziu – răspunse vulpea lăudăroasă – pentru că acum mă grăbesc Morala: Pe lăudaroşi îi paşte pericolul.Eşti cel mai prost paznic! – ţipă stăpânul. vrând să le umilească pe celelalte. Vulpea. te dau la lup! Acesta aştepta bucuros ca mama să-i dea copilul dar… degeaba! într-un târziu. Morala: Să nu crezi ce spune lumea. îi venim noi de hac! Şi atunci lupul plecă. într-o noapte. un lup se apropie de fereastra unei case. Una dintre ele. 22 . . un copil nu contenea să plângă şi mama. Cum era să fiu eu mai atent decât tine? Morala: Trebuie să purtăm singuri de grijă celor de care ne pasă. În timp ce era târâtă de apele învolburate ale râului. iar vulpea intră în curte şi mâncă toate găinile. se aruncă în râu. puiul meu. supărată.Lupul. Vulpile şi râul meandru Vulpile priveau apele învolburate ale râului meandru fără să îndrăznească să-l traverseze. Înauntru. Câinele adormi. vulpile de pe mal strigau: . mirat ca oamenii zic una şi fac alta. mama şi copilul Într-o seara. Dacă vine lupul. Dar. Cum ai putut să adormi? . căţelul şi stăpânul Pentru ca vulpea cea şireată să nu-i fure găinile. auzi din nou: – Nu te speria.Spune-ne pe unde trebuie să o luăm! . stăpânul unei gospodării avea un câine de pază. stăpânul uită să închidă poarta.Deşi tu erai cel cu adevărat interesat de soarta găinilor – răspunse câinele – dormeai.

Omul se gândi: „Oglinzile sunt ca şi defectele celor din jur: vedem în ele doar propriile noastre defecte. până la cel mai mărunt lucru. Omul şi oglinda Un om era foarte urât dar se credea nespus de frumos. se opri să bea apă dintr-un pârâu care-i reflecta imaginea în apele-i cristaline. le aruncase pe toate din casă. Într-o zi. Una dintre ele îi dărui o privire ageră ca de vultur pentru a vedea tot ce se petrece în regatul său. Morala: O mare virtute nu serveşte la nimic dacă nu e folosită cu înţelepciune. Lupul gândi: .” 23 . Cealaltă îi dădu înţelepciune suficientă pentru a nu lua în seamă exact cel mai neînsemnat lucru. Gândindu-se că oglinzile îl minţeau. Darul zânelor La botezul unui prinţ. Dar în acel moment apăru un leu care se năpusti asupra lui şi-l mâncă. Morala: Înfumurarea poate fi cauza nenorocirilor noastre. fu regele cel mai drept şi mai bun din lume. Când băiatul crescu. două zâne bune au vrut să-i ofere acestuia darurile lor. astfel că soarele îi făcea o umbră cu mult mai mare decât el. plimbându-se.Lupul cel mândru de umbra sa Un lup mergea pe câmpie la asfinţit.Nu trebuie să mă tem de nimeni şi de nimic. Dacă am o umbră ca asta înseamnă că măsor cel puţin treizeci de metri şi pot fi regele animalelor.

Morala: Nu fii o dată miere şi o dată fiere. porcul o să-l schimb pe un viţel…” în acel moment se împiedică. Începu să se umfle. o fetiţă se gândea: „Cu banii pe care o să-i iau pe lapte cumpăr ouă. o dată îl muşcă. răspunse aceasta. Câinele şi iepurele Un câine de vânătoare prinse un iepure. Se gândi cum ar putea face să ajungă ca el. ni le recunoaştem pe ale noastre. o dată îl lingea pe botic. mai ai. pentru că aşa nu o să ştiu niciodată dacă eşti prietenul sau duşmanul meu. – Nu. . Lăptăreasa Mergând spre piaţă să vândă un ulcior cu lapte. dar explodă ca un balon! Morala: Stai liniştit la locul tău! 24 . Ulciorul cu lapte se duse o dată cu visele ei! Morala: Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. să se tot umfle… – Am crescut destul? îşi întrebă o surată. Atunci. Ţinându-l între labe. ori linge-mă. Broasca şi boul O broască nu mai putea de invidie văzând cât de mare era boul.Ori muşcă-mă. broasca se umflă şi mai mult.Morala: Când vedem defectele celor din jur. din ouă vor ieşi pui. o să vând puii şi o să cumpăr un porc.

dar nu-i putea sfărâma carapacea. Sigur îi va crăpa carapacea pe undeva! Vulturul făcu întocmai şi. Omul muşcat de câine Un om ce trecea pe uliţă fu muşcat de un câine. Privighetoarea. drept mulţumire pentru sfat. ca să o mănânce. pe când eu am un glas care stârneşte râsul.Dacă fac asta. o pasăre neînsemnată. Omul îi zise speriat: . apoi dă-i drumul să se izbească de pământ. vor veni toţi câinii din sat să mă muşte! Morala: E o mare greşeală să-l alinţi pe cel rău căci data viitoare va fi şi mai ticălos. Morala: Păzeşte-te de cei puternici. cioara şi broasca ţestoasă Un vultur prinse o broască ţestoasă. Păunul care se plânse zeiţei Un păun se duse la o zeiţă să se plângă de urâţenia glasului său.Vulturul. cântă ca nimeni alta. pasăre fără minte! 25 . O cioara îl sfătui: – Ridic-o în gheare cât poţi de sus. – Nu e drept! făcu el. o invită şi pe cioară la ospăţ. Un vecin îl sfătui să-i dea câinelui o bucată de pâine. – Taci. mai ales dacă au în preajmă un sfetnic ticălos.

dar nimeni. şoimul zboară ca o săgeată. Câinele care s-a uitat în râu Un câine care avea în gură un os ajunse pe malul unui râu. Când îşi văzu chipul în apă.Unul dintre ei va pierde şi va fi izgonit tocmai la noi pe baltă. 26 . Şi aşa a rămas câinele cu burta goală! Morala: Nu pofti la bunătăţile altuia. Taurii şi broaştele Doi tauri furioşi se înfruntau pe o pajişte. vezi tu. Leul şi măgarul sălbatic Leul şi măgarul sălbatic hotărâră să meargă împreună la vânătoare. dar îl scăpă pe cel din gura lui. nu este împodobit ca tine! Morala: Să fim multumiţi de calităţile noastre şi să nu le privim cu invidie pe ale altora. Două broaşte se uitau îngrijorate la ei: . Aşa se şi întâmplă: taurul învins fugi la baltă şi strivi sub copite. A vrut să înhaţe osul din apă. Morala: Cei slabi suferă de pe urma luptei dintre cei puternici.Privighetoarea cântă frumos. papagalul poate vorbi ca oamenii. fără să vrea. Şi atunci n-o să mai avem zile bune din pricina lui. crezu că acolo era un alt câine care are un os mai mare decât al lui. sumedenie de broaşte. zise întristată broasca mai vârstnică.

.După o zi de trudă. . nimeni din această lume nu le are pe toate. iar a treia îţi va face mult rău dacă nu o iei la fugă Morala: Porneşte la drum numai alături de cei asemenea tie. o pun deoparte. Iată cum cele trei animale n-au avut înţelepciunea să se bucure de soarta lor. ca rege al animalelor. Cei trei nemulţumiţi . Dacă vrei să ştii.Ce păcat că n-am coadă! strigă cimpanzeul.Ce păcăt că n-am coarne! adăugă măgarul. Cei mai puternici ca tine îţi pot face mult rău. Vulpea şi pantera 27 . eram mai frumoasă decât tine.Ar trebui să-ţi fie ruşine.Înţeleg un singur lucru! Tu n-ai fost niciodată mormoloc?! Morala: Fiecare vârstă are darurile sale. a doua. Leul făcu trei părţi şi începu: .Prima mi se cuvine mie. şi n-aveam acea urâţenie de coadă! Mormolocul nu se pierdu cu firea şi-i răspunse: . Mormolocul şi broasca . Nu te văita de soarta ta! A altora poate fi mai crudă! Morala: Dacă priveşti în jur. când eram şi eu mormoloc. începură să împartă prada. îi zise broasca mormolocului.Eu sunt lipsită de ochi! continuă o cârtiţă.

şoareci mănâncă. iar mirele sări asupra lui în patru labe.Nu-mi spune că nu-s arătoasă. Nu pentru cum arăt. prin faţa mirilor trecu din întâmplare un şoarece. vedeţi dacă puteţi măcar merge! Morala: Nu vă lăudaţi cu calităţi care altora le par defecte. Omul pisică A fost odată o femeie care nu avea pe nimeni şi se gândi să ceară ajutorul unei zâne ca să-şi găsească un soţ. ci pentru mintea mea ascuţită! Morala: Inteligenţa valorează mai mult decât frumuseţea. pentru că nu puteau hotărî cine a caştigat. ca să-l prindă. O broască îi auzi şi le zise: – Mă îndoiesc că sunteţi în stare să vă întreceţi… Înainte să alergaţi. Dar. zise pantera. La nuntă. Şi chiar aşa se şi întâmplă. . Blana mea neagră şi catifelată nu are egal! . au început să se certe. Leul cel bătrân 28 . Morala: Ce naşte din pisică. Să fie un soţ blând – adăugă ea – precum motanul acesta al meu.Vulpea şi pantera nu puteau hotărî care dintre ele este mai frumoasă.Eu sunt mult mai frumoasă decât tine! răspunse vulpea. Melcii Doi melci se luară la întrecere.

încercă să cânte dar scăpă caşcavalul din cioc. 29 . Măgarul care cară sare şi măgarul care cară bureţi Erau odată doi măgari: unul care căra sare şi altul care căra bureţi. lupul îl muşcă până la os. O vulpe trecu pe acolo şi îi spuse: – De mult aşteptam să-ţi aud glasul minunat! Cântă-mi şi mie un cântec. Dar bureţii celuilalt se îmbibară cu apă şi-l traseră la fund. leul tresări: . Celelalte animale veniră să se răzbune pentru necazurile îndurate din partea lui pe când era tânăr. Morala: Fereşte-te de cei care te provoacă. primul măgar trecu pe celălalt mal cu bine. ce contează cu adevărat este rezultatul final. pe când celălalt zburda vesel.Regele animalelor îmbătrânise şi ajunsese lipsit de apărare.Ştiu că trebuie să mor. Calul îi trânti o pereche de copite. îi fură caşcavalul şi fugi repede. Vulpea. Corbul. pentru că sarea se topise şi putu să înoate. dar să sufăr de pe urma insultelor tale ar însemna să mor a doua oară! Morala: Poţi îndura să primeşti o pedeapsă de la un om de onoare. dar de la un om de nimic. hoaţă. Vulpea şi corbul Un corb care stătea pe o ramură înaltă avea în cioc o bucată bună de caşcaval. Primul abia mai mergea din cauza greutăţii. Au ajuns amândoi la un râu. măgulit. este umilitor. Morala: Niciodată nu te lăsa înşelat de prima impresie. dar când se apropie şi măgarul.

. Morala: Dacă eşti admirat. . trecură pe deasupra unui ogor unde nişte ţărani semănau. dar nu reuşi decât să-şi zgârie singur botul cu ghearele. nu-i aşa că sunt grozavă? spuse broasca şi scăpă creanga din gură.Dar astă-vară ce-ai facut? îl intrebă furnica. Veni şi iarna. cel care îl învinsese pe leu! Morala: Când nu-ţi este frică de nici o primejdie. După un timp.Vin şi eu cu voi – zise broasca. acum dansează! îi zise furnica. Raţele şi broasca ţestoasă .Noi zburăm – i-au zis raţele într-o zi unei broaşte ţestoase. . începu să-l înţepe de nenumarate ori în bot.Da. Mai târziu. Ca să-l sperie. .Leul şi ţânţarul războinic Odată.Luaţi o creangă în cioc şi mă voi agăţa de ea – spuse ţestoasa. tocmai pe el. fii modest şi nu încerca să te lauzi. Strângea de zor provizii pentru iarnă. . îndrăzneala îţi pierde viaţa. un ţânţar îl ameninţă pe un leu spunându-i că este mai puternic decât el.Atunci. ţânţarul cel razboinic a căzut în plasa unui păianjen care l-a mâncat. prăbuşindu-se la pământ.Am cântat…I-a răspuns greierele. Greierele cânta cât e ziua de lungă şi râdea de biata furnică. 30 . greierele înfometat se duse la furnică să-i ceară de mâncare. Leul încercă să-l alunge.Uite o broască ţestoasă care zboară! ziseră ei miraţi. . furnica nu-şi mai vedea capul de treabă.Dar nu ştii să zbori! . . Greierele şi furnica Într-o vară.

Îi întinse repede o frunză. Aşa că zeii. Morala: Aceluia care ţi-a facut un bine. De îndată ce încercă. plin cu pietre preţioase. l-au transformat în furnică. drept pedeapsă. Furnica Legenda spune că furnica era mai demult un agricultor. mereu fura boabe de grâu de la vecini ca să le păstreze pentru iarnă. Morala: Lupul îşi schimbă părul. Furnica îl ciupi de picior şi astfel o scăpă pe porumbiţă de la moarte. Porumbiţa şi furnica O porumbiţă veni să bea apă dintr-un pârâu. el invidia recolta altora şi-i fura cum putea. apele îl şi doborâră.Aruncă sacul şi te vei salva! Dar nătărăul preferă să se înece decât să-si piardă comoara. acolo văzu o biată furnică aproape înecată. de pe marginea râului îi strigă: . dar şi munceşte. Furnica se urcă pe ea şi porumbiţa o trase afară din apă. dar năravul ba. Morala: Nu există bogaţie mai preţioasă decât viaţa. 31 . Chiar atunci. O dată cu înfăţişarea nu îşi schimbă însă şi năravul. trebui să traverseze un râu.Morala: Distrează-te. Sfatul neluat în seamă Un om care căra un sac greu. trecu pe acolo un vânător care a vrut să împuşte porumbiţa. Alt om. fă-i şi tu un bine.

mi-ai cerut ce e mai bun: cu limba se vorbeşte. Morala: Puterea de muncă este mai valoroasă decât prea multă ştiinţă. se cântă şi se ţin discursuri. Esop găti limbă la felul întâi. un nobil. Se plângeau cu toţii. la felul doi şi la felul trei. În timp ce ei se făleau cu ştiinţa lor.Esop şi ospăţul Stăpânul lui Esop îi ceru să pregătească un ospăţ cu cele mai bune mâncăruri. Morala: Totul în viaţă are o parte bună şi o parte rea. stăpânul îi ceru să pregătească alt ospăţ cu cea mai proastă mâncare. Vulpea şi pădurarul O vulpe urmărită de vânători îi ceru unui pădurar să o ascundă în cabana sa. Esop găti din nou limbă. pentru că tot cu limba se spun minciuni. Stăpânul se înfurie. spuse Esop. Atunci. un negustor şi un oier călătoreau pe un vas care a naufragiat într-un loc necunoscut. păstorul adună lâna de la oi şi o vându în sat. Astfel reusiră să supravieţuiască toţi patru. nobilul ştia politică şi negustorul ştia aritmetică. 32 . când oierul le propuse să spună fiecare ce ştie să facă. – Stăpâne. Regele ştia să se poarte. Cei patru naufragiaţi Un rege.

Morala: Uneori e bine să nu atragi atenţia celor mai puternici decât tine. încerca să le sfătuiască şi pe celelalte vulpi să-şi scurteze cozile. că nu o văzuse. cum de strigi aşa de tare?! se mânie el. un leu auzi un orăcăit puternic. .Ţi-aş fi mulţumit dacă mâinile şi gura ta spuneau acelaşi lucru – răspunse vulpea.E adevărat – răspunse şoimul – dar acest lucru l-am învăţat de la oameni. Atunci vulpea ieşi.Eşti pasărea cea mai frumoasă din lume! – spuse prinţul şoimului său. arătând cu mâna înăuntrul cabanei. Dintr-o dată. o văzu pe broască ieşind din lac. Morala: Nu nega cu faptele ceea ce spun vorbele tale. Chipurile. Pădurarul îi reproşă că a plecat fără să-i mulţumească. . aşa le stătea mai bine! Una dintre ele îi spuse: 33 .Când vânătorii îl întrebară de vulpe. Crezu că numai un animal mare putea să aibă un asemenea glas. Şi. Vulpea cu coada ruptă O vulpe îşi pierduse vârful cozii într-o capcană. o strivi dintr-o lovitură. Morala: O educaţie dăunătoare îi poate face răi chiar şi pe cei buni. dar pe de altă parte eşti un vânător mârşav chiar şi cu cei din propria ta specie. cu laba. . Eşti iute şi puternică. pădurarul răspunse. Leul şi broasca Pe când se plimba prin pădure.Tu. Prinţul şi şoimul . De necaz. atât de mică. Vânătorii nu înţeleseră gestul lui şi plecară mai departe.

Barza îl ajută şi îşi ceru apoi răsplata promisă. se înfurie prea repede iar elefantul e prea fricos – dacă vine vreun mistret. De la o distanţă destul de mare. dădu nas în nas cu un leu. Văzu în apropiere o barză pe care o rugă să-i scoată osul din gât cu ciocul ei cel lung şi îi promise o răsplată. Cămila. ce ne spui tu e spre binele tău. nu are cine să ne apere. lupul îi spuse: . animalele hotărâră să-şi aleagă un rege. Lupul şi barza Odată. Dar maimuţa spuse: . leul îi smulse berbecul să-l mănânce. ne mai dădeai tu sfatul ăsta? Morala: Fereşte-te de cei care îţi dau sfaturi numai pentru binele lor.Îmi iei fără drept ceea ce este al meu. Morala: Când măsori puterea cuiva.Cămila nu ne e de nici un ajutor. fiind mai puternici. dacă n-ar fi fost aşa. Lupul îi răspunse: 34 . Cămila şi elefantul. unui lup i-a ramas un os în gâtlej. Pe drum. elefantul şi maimuţa Intr-o bună zi. se aşteptau să fie ei cei aleşi.Desigur! – răspunse leul – cu siguranţă că fie ţi l-au dăruit… Morala: Ceea ce se câştigă pe căi nedrepte se pierde uşor. Profitând de puterea sa. . Lupul şi leul Lupul târa spre vizuina lui un berbec rătacit şi rănit pe care-l vânase cu uşurinţă.– Surată. ţine seama de slăbiciunile lui.

După ce se termină razboiul. Cum ai să transformi acum un măgar într-un cal? Morala: E bine să fii alături de prieteni şi la bine şi la rău. Mai târziu.îi reproşă animalul. lupul îi făcu pe plac. Iedul i-a zis: . ca să nu fii înşelat. Când izbucni un nou război.Odinioară eram un cal şi m-ai transformat în măgar .– Ţi se pare puţin lucru că te las în viaţă? Morala: Să n-ai niciodată încredere în ticăloşi. nu mai avu grijă de el hrănindu-l doar cu fân. Calul şi soldatul Pe timpul războiului. calul era bolnav: .” Morala: Cumpăneşte bine cererile celorlalţi. Iedul şi lupul cântăreţ Un ied care se rătăcise de turmă a fost prins de lup. vânător de fel. alungând lupul. împlineşte-mi o ultimă dorinţă: câ ntă-mi din fluier. Vulturul şi săgeata 35 . să fac pe cântăreţul. un soldat îşi hrănea calul cu orz. Câinii de pază au auzit cântecul şi au venit în goană. Fără să bănuiască nimic. lupul cugetă: „Aşa mi-a trebuit! Nu se cuvenea ca eu.Dacă tot trebuie să mă mănânci. că vreau să joc un pic.

văzu acolo un melc şi îl întrebă mirat: . Săgeata unui vânător îl răni de moarte. Morala: Nu lăsa pe nimeni să te despartă de fraţii tăi. Altfel.Tu. oricât de greu ar părea la început.Un vultur stătea la pândă pe o stâncă. Vulturul şi melcul Într-o zi. Cei trei boi şi leul Au fost odată trei boi care păşteau mereu împreună. vei fi învins mai uşor de duşmani. răspunse melcul. Văzând că săgeata era împodobită cu penele sale. Învrăjbiţi. Cei doi măgari 36 . Morala: Totul se poate realiza cu efort. vulturul spuse: – E îngrozitor să mori rănit de propriile pene! Morala: Cel mai dureros e să fii înfrânt cu propriile tale arme.M-am urcat târâş. sus? . care abia te mişti. domnule. Leul i-a găsit singuri şi i-a mâncat unul câte unul. Un leu îi pândea de mult ca să-i mănânce dar ştia că nu putea lupta cu toţi trei deodată. vulturul se întoarse la cuibul său din vârful unei stânci înalte. cum ai ajuns până aici. Se gândi atunci la un şiretlic. boii s-au certat şi nu au mai mers la păscut împreună. Le spuse că vrea să ştie care e cel mai puternic dintre ei.

La puţin timp. iapa se întoarse cu o herghelie de cai sălbatici. mergeau liniştiţi pe drumul lor. – Sărmanul de mine! – se plângea măgarul – şi când te gândeşti că tu. iar omul spuse iar: . Omul şi caii Unui om îi scăpă o iapa. unul încărcat cu aur. n-ai păţit nimic! – Nu întotdeauna îţi prieşte o muncă de seamă .Niciodată nu ştim dacă ce ni se întâmplă e spre bine sau spre rău. tovarăşul meu de drum. 37 . Cum măgarul se împotrivea. Morala: Niciodată nu ştim dacă un lucru ne va aduce noroc sau nefericire. Deodată. doi bandiţi apărură în faţa lor pentru a fura comoara. dar el spuse: . După un timp. iar altul cu ovăz. hoţii îl ciomagiră până căzu la pământ. Vecinii îl plângeau că a avut ghinion. Morala: Bogăţiile atrag întotdeauna hoţii.Doi măgari. izbucni un razboi şi omul nostru îşi văzu fiii plecând la oaste chiar pe caii cei noi.îi zise celălalt măgar.Niciodată nu ştim dacă ce ni se întamplă e spre bine sau spre rău.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful