FABULE ŞI ÎNVĂŢĂTURILE LOR

2

Şoimul care vroia să necheze

Cu mult timp în urmă, şoimul avea o voce ascuţită şi puternică. Dar într-o zi, auzindu-l pe cal nechezând vru să-l imite. Se strădui atât de mult încât îşi pierdu vocea fără să reuşească vreodată să necheze. Morala: Dezvoltă-ţi propriile calităţi şi nu le invidia pe ale altora.

Lupul şi câinele

Un lup era flămând de atâta vreme, încât începuse să invidieze bunăstarea câinelui. - Dacă vii cu mine la fermă, vei avea de mâncare din belşug pentru tot restul zilelor -îi zise acesta – atâta doar că trebuie să-i dai ascultare stăpânului. Dar când lupul văzu rănile de pe gâtul câinelui, făcute de zgardă, îşi veni în fire şi spuse: - Mă întorc în pădure, să îndur foamea în libertate! Morala: Libertatea nu are preţ.

Şoarecele de la ţară şi şoarecele de la oraş

Un şoarece de la tară îşi vizită într-o zi amicul de la oraş, care se lăuda mereu că are de toate. Tocmai când înfulecau, intră stăpânul; şoriceii s-au ascuns repede. - Asta e viaţa ta fără griji? zise primul. Acasă nu am bunătăţi, dar nu trebuie să mă ascund de nimeni! Morala: Pentru linişte trebuie să dai ceva în schimb.

Păstorul si leul
3

Uite. Obosită. Câinele de pază o văzu şi veni în goană spre ea. păstorul spuse: . ce greutate mare! Un purice care stătuse până atunci pe spinarea ei sări jos şi-i spuse cu obrăznicie: . Vulpea luă atunci în braţe un mieluşel şi începu să-l mângâie. Câinele strigă la ea: . se plânse: . domnule elefant! Morala: Nu-ţi da niciodată importanţă mai mare decât ai de fapt. dacă-o faci să iasă din grotă o să sacrific pentru tine cea mai bună oaie! Dar când ieşi din grotă un leu fioros. te uşurez eu! Cămila îi răspunse puricelui: .Vreau să-l mângâi şi să mă joc cu el. Aşa că puse la intrarea în grota ei o capcană şi aşteptă.Doamne. Vulpea şi câinele O vulpe izbuti să se strecoare în mijlocul unei turme de miei. într-o călătorie lungă.Mulţumesc. Pentru că lighioana nu se arăta. păstorul se rugă: . . Cămila şi puricele Odată. Morala: Vorba iscusită nu-ţi aduce totdeauna foloase. o cămila a avut de cărat o greutate mare în spate.Întoarce-l înapoi în grotă şi voi sacrifica un bou! Morala: Ai grijă la ceea ce-ţi doreşti pentru că s-ar putea să se îndeplinească.Vai.Ce faci aici? .Admiră-i de departe dacă nu vrei să simţi muşcătura colţilor mei! o ameninţă câinele. Căprioara şi viţa-de-vie 4 .Un păstor ştia că o lighioană îi fură oile şi hotarî să o omoare.

în timp ce se prăbuşea. căprarul se supără şi o lovi cu o piatra rupându-i un corn.Ţi-am cerut ajutorul şi iată ce mi-ai făcut! E vina ta că te-ai prins de mine! Ştii bine că eu îi înţep pe toti cei care mă ating.Eu n-am să pomenesc nimic – răspunse capra – dar cred că va vorbi cornul de la sine. nu trebuia să fac rău viei care mă salvase!” Morala: Fii recunoscător celui care te-a ajutat la nevoie. îi spuse măceşului: . începu să mănânce frunze de pe butucii viţei. Morala: Nu poţi ascunde o faptă rea. zgâriindu-şi rău labele. se agăţă de un măceş plin cu spini. căprioara îşi spuse: „Merit asta. Unul dintre vânători văzu crengile mişcându-se şi descoperi ascunzătoarea căprioarei. În cădere. . îi aştepta să se depărteze şi apoi. liniştindu-se.O căprioară urmărită de vânători se ascunse într-o vie. Pentru că nu-i băgă în seamă chemările.Te rog – o imploră caprarul – nu-i spune stăpânului turmei! . Morala: Nu cere ajutor celui obişnuit să facă rău. Cu inima cât un purice. Duse arma la ochi şi o împuşcă. Supărată. Vulpea şi măceşul O vulpe căzu într-o groapă. Lupul ranit şi oaia 5 . Una dintre capre se opri să mănânce. Căprarul şi capra Se înnoptase şi căprarul încerca să adune turma.

iedul începu să-l jignească pe lup în fel şi chip. căpetenia păsărilor din curte vru să-şi astâmpere foamea dar nu mai găsi nimic de ciugulit – puii isprăviseră toate grăunţele.Adu-mi apă să beau. . ci ocazia sau locul îi ridică pe cei neînsemnaţi. Văzu trecând o oaie şi se rugă de ea să-i aducă apă din râu: . Cocoşul şi perla O mândreţe de cocoş.Ce păcat că te-am gasit acum! Oricât ai fi de frumoasă. . vei face din mine cina ta! îi zise oaia. că de mâncare îmi fac eu rost. Lupul se opri şi-i spuse: – Bietul de tine! Nu tu eşti cel care mă insulţi. nu-mi eşti de nici o trebuinţă! spuse cocoşul mâhnit. Apărat de gard. Morala: Nu valoarea.Dacă eu îţi aduc apă.Un lup zăcea rănit în iarbă. Morala: Lucrurile preţioase au valoare numai la momentul potrivit 6 . ci gardul după care te-ai ascuns de mine. Lupul şi iedul din curte Î ntr-o zi. un ied ce se afla într-o curte văzu un lup care trecea pe acolo. începu să scurme după râme şi găsi îngropată o perlă de toată frumuseţea. Morala: Să nu ai încredere în vorbele ticăloşilor. Atunci. îi zise el.

aceasta încuie uşa în urma lui şi îi zise: .Cum să nu plâng dacă strămoşii mei erau toţi sclavi? zise ea. . Vulpea şi maimuţa O vulpe şi o maimuţă discutau despre nobleţea lor enumerându-şi care mai de care titlurile.Strămoşii mei au fost eroi – spuse cel dintâi. Când iepurele intră în casa vulpii. dar părinţii mei vedeau – răspunse cel din urmă. cina mea de azi eşti chiar tu! Astfel învăţă bietul iepure că vulpea îşi dobândise faima şireată prin minciună. . Morala: Îngâmfatul se laudă întotdeauna cu lucruri pe care nimeni nu le poate dovedi. se puse pe plâns zicând: . .Prin urmare ai minţit! – spuse vulpea – pentru că nici unul din ei nu mai are cum să dezmintă. Aristocratul şi orbul Un aristocrat şi un orb stăteau de vorbă.Iepurele şi vulpea I Iepurele o întrebă pe vulpe cum de căpătase faima de şireată. . văzând mormintele.Bine ai venit. – aşa se vede ceea ce tu nu ai! 7 .Te invit diseară la cină şi-ţi spun – îi răspunse ea. Morala: Nu subestima şiretenia celorlalţi. Ajunseră la cimitir şi maimuţa.Eu m-am născut orb. Morala: Nu te lăuda cu ce aveau strămoşii tăi.

văzu pe malul râului o scoică şi. Într-o zi. Văzură pe fundul unui pârâu câteva piei puse la curăţat. cu burţile umflate cât cimpoaiele. Când se mai linişti. altfel. încercă să-l amăgească: . îşi spuse: . dar apa nu scăzu deloc. trebuiră să se dea bătuţi. o înghiţi întreagă. speriată. În noaptea aceea. e ou. Ca să ajungă la piei. Până la urmă. îl apucă o durere cumplită de burtă. Privighetoarea şi uliul Odată. Morala: Gândeşte-te bine înainte de a face ceva.Câinele şi scoica Un câine obişnuia să mănânce ouă. un uliu flămând prinse o privighetoare care.Sunt prea măruntă ca să te saturi cu mine. Băură cât băură. Ar trebui să cauţi o pasăre mai mare. poţi avea neplăceri. Câinii flămânzi Nişte câini care călătoreau împreună simţiră că li se face foame. crezând că e un ou. Morala: Nu da vrabia din mână pentru găina de pe gard. dacă am ajuns să cred că tot ce e rotund. Aş fi tare prost să-ţi dau drumul de dragul unei păsări pe care nici măcar n-am văzut-o încă. 8 . numai bune de ros.Aşa-mi trebuie. s-au înţeles între ei să bea mai întâi toată apa.

răspunse el. vulpea şi şoarecele Un leu dormea liniştit la rădăcina unui copac umbros. Liliacul şi nevăstuicile Un liliac se prăbuşi lângă vizuina unei nevăstuici care nu putea suferi şoarecii. pierdută de cineva. Aceasta se apropie ameninţătoare şi liliacul strigă: . Vulpea râse şi îl întrebă dacă i se făcuse cumva frică de un biet şoarece. . am aripi.Morala: Calea cea mai scurtă nu e totdeauna şi cea mai sigură. Leul tresări şi se trezi din somn.Am aripi. Acesteia nu-i plăceau păsările. ci doar un biet şoarece! spuse liliacul şi scăpă şi de data asta cu viaţă. nu vezi? Sunt un fel de pasăre! Şi aşa îşi scăpă pielea. Măgarul şi lira Un măgar găsi lângă drum o lira. Morala: Niciodată să nu subestimezi calităţile celorlalţi. Morala: Uneori. Leul. e bine să te înclini după cum bate vântul. când un şoarece i se căţără pe spinare. ci doar m-am mirat cum un animal aşa mic a îndrăznit să calce pe un leu adormit.Nu mi-a fost frică. . O luă şi încercă să cânte. Altă dată. dar copitele nu-l ajutau deloc. fu prins de o alta nevăstuică. 9 .Vezi bine că n-am pene. nu sunt pasăre.

Dar ele nu o băgară în seamă. 10 . trăiau o potârniche şi doi cocoşi. nici ei nu pot trăi în pace. dacă acestea apucă să încolţească. Rândunica noastră plecă la timp. mai talentat. S-a dus la suratele ei şi le-a spus că trebuie să mănânce toate seminţele semănate.Spuse atunci abătut: . iată. Ea se gândi: „N-am să mă mai plâng de răutăţile lor pentru că. Rândunica şi semănătura O rândunică a văzut un om care semăna cânepă pe ogor.” Morala: Î nţeleptul trăieşte în pace cu semenii săi. Într-o zi. Vulturul şi cocoşii Doi cocoşi ce locuiau în aceeaşi curte au început să se bată. Aceştia o băteau mereu. altfel. din lira ar fi putut izvorî o muzică divină! Morala: Pentru a-ţi atinge un scop. Morala: Taie răul de la rădăcină! Cocoşii şi potârnichea Într-o curte. trebuie să creezi anumite condiţii.Ce păcat că nu pot să cânt! Dacă ar fi găsit-o altcineva. celelalte au fost prinse în capcane făcute chiar din cânepa culeasă de pe acel ogor. cocoşii se luară la bătaie. biata potârniche credea că o dispreţuiau pentru că nu era la fel ca ei. omul va culege cânepă şi va face din ea plase cu care să le prindă. câştigătorul avea să fie şef peste coteţ.

ca să le dăm vestea cea bună. îi învingi cel mai uşor chiar cu propriile lor arme. . Morala: Trufia te poate duce la pierzanie. Sfatul şoarecilor Nişte şoricei erau înspăimântaţi din cauza unui motan rău. îl vor auzi când se apropie. Morala: Pe cei vicleni. şoarecii plecară ruşinaţi de la sfat. celălalt se ascunse într-un cotlon.De azi încolo nu mai sunt duşmanul tău. unul dintre ei învinse şi se cocoţă mândru pe gard. de frica dulăilor.Într-un târziu. să se laude. Să-i aşteptăm şi pe ei. ducându-l departe. Se sfătuiră cum să scape de el. Tuturor li se păru o idee bună. Un vultur ce zbura pe-acolo îl văzu pe proaspătul învingător şi-l luă în gheare. . greu de făcut! Morarul. Astfel.Mai bine altădată – zise vulpea şi fugi repede. Cocoşul şi vulpea Un cocoş se sui într-o zi pe o ramură. Morala: Uşor de zis. Nimeni însă nu se încumeta să lege clopoţelul la gâtul motanului! Unul câte unul. astfel. care îi pândea tot timpul. fiul şi măgarul 11 . Unuia îi veni ideea să lege un clopoţel la gâtul motanului. Coboară să-ţi dau un sărut prietenesc.Soră vulpe – răspunse cocoşul cu isteţime – văd în depărtare venind doi ogari. O vulpe tocmai trecu pe acolo şi îi spuse: . cocoşul învins a ajuns rege al găinilor.

iar alţii se vaită. Morala: Nu poţi să împaci pe toată lumea. Atunci lumea îl critică pentru că îşi lăsase fiul să meargă pe jos. că doar noi suntem cei care ducem greul? Morala: Unii trudesc şi duc greul. Morala: Nu încerca să-i imiţi pe altii.Morarul şi fiul său mergeau pe drum cărând măgarul în spinare pentru ca acesta să nu obosească. morarul se sui pe măgar. Vulpea. se trânti la pământ şi începu să se întindă. Aşa că.De ce ţipi atât. doi boi trăgeau un car a cărui osie scârtâia fără încetare. oamenii râdeau de ei. întrebară carul: . dacă nu eşti în stare. când fu cât pe ce să se frângă în două. Oamenii au început din nou să-l critice pentru că era bătrân şi mergea pe jos. El îşi sui fiul pe măgar şi merse pe jos. Boii şi osia carului Odată. invidioasă pe corpul lui alungit. Văzându-i. Vulpea şi şarpele Un şarpe dormea la umbra unui smochin. iar fiul său stătea comod pe măgar. Sătui de atâta zgomot. Liliacul şi sticletele 12 .

Omul şi piatra Într-o bună zi.Săriţi. dar nu mai veni nimeni şi lupul îi mâncă liniştit toate oile. Doar unul singur avu ideea să ia acea piatră din drum. Într-o buna zi. nu după. Morala: Mincinosul nu e crezut nici când spune adevărul. săriţi! A venit lupul la oi! Ceilalţi ciobani veneau fuga să-l ajute şi atunci el se prăpădea de râs. un liliac auzi cântând un sticlete care era închis într-o colivie. spuse liliacul. Morala: Fii cu băgare de seamă înainte de a greşi. . Înţeleptul răspunse: – Nu. 13 . .Înainte cântam ziua – zise el – dar de când m-au prins. nu era decât un singur om. a fost întrebat dacă era multă lume la baie. Ciobanul mincinos Un cioban pus pe şotii obişnuia să strige: .Într-o noapte. lupul veni cu-adevarat la stână.Dar trebuia să te fereşti înainte să te prindă. un înţelept se duse la baia publică şi văzu că mulţi din cei care intrau se loveau de o piatră lăsată lângă uşă. Când se întoarse acasă. mă feresc. Îl întrebă mirat de ce face asta. Ciobanul strigă după ajutor.

Î ntr-o zi. uite că şi noi putem să speriem pe cineva! Morala: Nu există fricos pe lume care să nu găsească pe cineva mai fricos decât el Măgarul în piele de leu Într-o zi. Şi-a pus-o în spinare cu gândul să le sperie pe celelalte animale. asta e cea mai mare jignire! Morala: Fereşte-te de cei care te invidiază. încercă să-l prindă şi să-l sufoce. 14 .De ce-mi faci asta ? Eu nu ţi-am făcut nici un rău! o întrebă licuriciul mirat. din pricina vânătorilor şi a vulturilor. . spuse unul dintre ei. care săriră toate în apă. .Hai să nu ne mai plângem atâta. Licuriciul şi broasca râioasă Într-o grădină locuiau un licurici şi o broască râioasă.De ce străluceşti atât de frumos? Pentru mine. speriară broaştele de pe mal. Iepurii şi broaştele Iepurii se plângeau că nu aveau parte decât de sperieturi. . Broasca era foarte invidioasă când vedea licuriciul strălucind în noapte. Până la urmă. măgarul a găsit în pădure o piele de leu. se duseră la iaz şi. tot ţopăind de colo-colo.Morala: Doar oamenii adevăraţi şi inteligenţi îi apară şi pe altii de primejdii.

Vezi. „Păcat că nu-mi sunt şi picioarele la fel de arătoase”. şoarecele îl supără pe leu. mândru de coarnele sale. supărat. Nu a mai putut să fugă iar leul îl prinse şi-l omorî. Într-o zi. Morala: Nu te da niciodată drept ceea ce nu eşti. îl rugă: – Nu-mi face nici un rău şi-ţi voi fi şi eu de folos cândva. leul căzu într-o capcană şi şoarecele reuşi să-l elibereze. cerbul nimeri în pădure. spuse el. Îşi privi chipul în apă. dispreţuim tocmai acele lucruri care ne ajută cu adevărat. Câinele luă carnea şi apoi îi spuse hoţului: 15 . După un timp. acolo îşi încurcă coarnele între crengi. . izvorul şi leul Odată. într-adevar. tot am putut să-ţi fiu de folos! Morala: Nimeni nu trebuie subestimat. Aşa că îi aruncă o bucată de carne gândindu-se că astfel îl va domoli.Şi. Cerbul. un cerb veni să se adape la izvor. Gonind. Leul şi şoarecele Odată. Ca să scape de pedeapsă. de măgar. îl urmări un leu. Morala: Uneori. Dar s-a întâmplat să treacă pe acolo un ţăran care a văzut că de sub pielea de leu ieşeau urechile mari. Hoţul şi câinele Într-o noapte. toţi cei cu care s-a întâlnit au dat bir cu fugiţii. se gândi el. i-a tras câteva beţe pe spinare pentru sperietura îndurată. Picioarele lui sprintene îl ajutară să fugă de duşman. un hoţ vroia sa intre într-o casă păzită de un câine. Leul râse de vorbele şoarecelui – cum adică l-ar putea ajuta un animal atât de mic !? – dar îi dădu drumul. chiar dacă-s mic. retezând frânghia care-l ţinea legat.

Sâmburele de cireş Un băiat mâncă o cireaşă şi îi aruncă sâmburele pe jos.Nu ştiam care sunt intenţiile tale.Cred că invitaţia asta la masă e pentru tine. Timpul trecu şi sâmburele ajunse un pomişor de care bătrânul avea grijă. Morala: Nu trebuie să avem încredere în cei care încearcă să ne cumpere. Ş i începu să latre pentru a-şi avertiza stăpânii. Câinele cu clopoţel 16 . Un lup trecu pe acolo.. băiatul. Lupul şi capra O capră păştea linistită. Morala: Când ştii la ce să te aştepţi. devenit acum un om mare. trecu pe acolo obosit şi însetat. Şi uite. Fructele unui mare cireş îi potoliră setea. cocoţată pe o stâncă. nu pentru mine! răspunse capra cea isteaţă. Din nou băiatul râse de el. Atunci înţelese ce necugetat a fost! Morala: Faptele bune pot da roade după ani de zile. nu poţi fi păcălit. Peste ani. Băiatul râse de el. Văzând că nu poate să o prindă. ştiu că sunt rele. căpriţă. Un bătrân luă sâmburele şi îl plantă. acesta îi zise: Vino jos. dar acum că m-ai mituit. poţi să cazi de acolo. iarba de aici e mai verde şi mai grasă! .

Atunci. Morala: Nu te lăuda cu lucruri pe care nu le poţi dovedi prin fapte. adună o mică avere.Era odată un câine care se apropia tiptil de picioarele oamenilor şi-i muşca. trăia un om atât de sărac că nu avea de nici unele. Vulpea şi broasca . El se hrănea din pomana oamenilor şi nu cheltuia aproape nimic din banii pe care-i cerşea. de ce nu reuşeşti să te vindeci mai întâi pe tine? Că. cu timpul. Vulpea şi ţapul 17 . Astfel. . uite. Câinele începu să se mândrească cu clopoţelul lui în faţa celorlalţi căţei. Morala: Bogăţia aduce întotdeauna nelinişte. unul dintre ei îi spuse: . Dar de atunci nu mai dormi liniştit. Săracul şi bogăţiile În India. Morala: Spune-mi cu ce te mândreşti ca să-ţi spun cine eşti. ci pentru răutatea ta.Dacă eşti aşa de pricepută.N-ar trebui să fii aşa mândru de asta.Sunt un doctor iscusit şi cunosc leacuri pentru toate bolile – se lăuda odată o broască. stăpânul său i-a legat un clopoţel de zgardă pentru a-i preveni pe cei din jur. de frică să nu i-o fure cineva. Drept pedeapsă. Cu totii ştim că nu ţi-au pus clopoţel pentru meritele tale. ai un picior bolnav! îi spuse o vulpe glumeaţă.

Muştele Într-o zi. o dată salvată. maimuţa a fost aleasă regină. vulpea îi zise ţapului: .Împinge-mă în sus! După ce ies eu. nişte muşte lacome se năpustiră asupra unui fagure. Morala: Gândeşte-te la urmări înainte de a trece la fapte. te scot şi pe tine. dar rămaseră cu picioarele înţepenite în mierea lipicioasă. invidioasă. o vulpe a căzut într-o fântână. Tot aşa şi oamenii sunt prizonierii poftelor care îi stăpânesc.Este delicioasă! Intră şi tu ca să bei. Ţapul coborî în fântână. Atunci. Vulpea.Odată. 18 . văzu o capcană în care se aflau drept momeală câteva banane. vulpea plecă şi îl lăsă pe bietul ţap în fântână. îi zise vulpea şireată. mâncară până căzură late. . bău apă şi apoi se gândiră cum să iasă afară. Numai că. . Altele. Atunci. Un ţap însetat se apropie şi o întrebă dacă apa e bună.Mi-ai întins o cursă! gemu ea. înfulecând dintr-o plăcintă. maimuţa intră în capcană şi rămase prinsă acolo. Îi spuse maimuţei că bananele erau un cadou pentru regină şi o îndemnă să le ia. după ce dansase la o petrecere din pădure. Morala: Tot ce e prea mult strică Vulpea şi maimuţa aleasă regină Odată.

n-ai mâncat încă de prânz? Mută-ţi gândul! îi zise căţelul. bine faci că nu urmezi sfatul duşmanului! Morala: Ascultă-ţi inima şi nu te încrede în cel care-ţi vrea răul. îl îmbie un crocodil. Cerbul şi puiul său Într-o zi.Eşti prea proastă. bea câte puţin şi apoi fugea câţiva paşi înapoi.Tată. Ş tiind ce primejdie îl paşte. îmi vine s-o iau la goană. astâmpără-ţi setea. puiul de cerb îl întrebă pe tatăl său: . Căţel înţelept. . Vulpea si strugurii 19 . . că de felul meu sunt fricos. maimuţo. fiule. Câinele şi crocodilul Un căţel se duse sa bea apă dintr-un râu în care trăiau crocodili. Morala: Niciodată să nu faci ceva înainte să te gândeşti ce primejdii te pândesc. Morala: Nici cele mai convingătoare argumente nu ajung pentru a schimba o fire fricoasă. de ce tu. fugi din calea lor? Cerbul îi răspunse râzând: Ai dreptate. dar nu ştiu ce mi se întâmplă: când aud lătratul unui caine..De ce. care eşti mai puternic şi mai iute decât câinii şi ai coarne aşa de grozave.Bea liniştit. ca să fii regină! i-a răspuns vulpea.

Vulturul. Se chinui. dar degeaba. pentru că la greu nu vei găsi nici un prieten. ca să vadă ce cred despre ea. Dar unde să se ducă. Nu o mai doreau nici suratele ei.Cui să-i fie milă de tine? Crezi că a mai rămas cineva pe care tu să nu-l fi prădat? Morala: Nu te înconjura de duşmani. căută în jur şi văzu o vie încărcată cu struguri. Corbul bolnav Un corb care căzuse bolnav îşi rugă mama să meargă prin vecini să le ceară ajutorul. Flămândă. nu căuta să te amăgeşti. iepurele şi cărăbuşul 20 . dădu cu laba. Strugurii erau prea sus pentru ea. Aceştia o alungară. Aceasta îi raspunse: . sunt acri! Morala: Dacă lucrurile nu-ţi ies cum ai fi vrut. Dându-se bătută. Mândră de noua ei înfăţişare se arătă adevăraţilor păuni. spuse: – Nu-i mai vreau. Gaiţa înfumurată O gaiţă îşi împodobi coada cu nişte pene de păun. gaiţele! Morala: Ce e prea mult strică. încercă să se caţere.Amiaza trecuse demult şi vulpea nu vânase nimic.

se duse la Zeus şi-l rugă să-i dăruiască o pereche de coarne. Îşi veniră în fire şi făcură pace. Morala: Luptele fără rost ajută numai duşmanii. Acesta se supără că nu era mulţumită cu darurile pe care le avea şi nu-i dădu nimic. când cărăbuşii dormitează sub pământ. ca pedeapsă. Ba mai mult. supărat. vulturul a ucis iepurele care era adăpostit de un cărăbuş.Mai bine să fim prieteni decât să ajungem hrana corbilor şi a vulturilor. Morala: De cele mai multe ori marile probleme au soluţii simple.Odată. Zeus şi cămila Cămila era invidioasă pe taur pentru coarnele lui puternice şi dorea şi ea unele la fel. Acesta. Pasărea se duse la Zeus să-i ceară ajutorul. îi scurtă un pic din urechi. Morala: Invidia nu e un sfetnic bun. Acesta hotarî ca vulturii să-şi depună ouăle iarna. jură să se răzbune şi începu să spargă ouăle din cuibul vulturului. Pentru asta. 21 . zicând: . Văzură atunci un stol de păsări răpitoare care aşteptau ca unul dintre ei să moară. ca să se înfrupte din leşul lui. Se luară la ceartă şi încet-încet ajunseră să se bată. Leul şi mistreţul Leul şi mistreţul veniră la izvor ca să se adape. Acolo nu se puteau hotărî cine să bea mai întâi.

stăpânul uită să închidă poarta. Una dintre ele. 22 . se aruncă în râu. iar vulpea intră în curte şi mâncă toate găinile. supărată. Cum era să fiu eu mai atent decât tine? Morala: Trebuie să purtăm singuri de grijă celor de care ne pasă. vru să-l sperie: – Dacă mai plângi. Cum ai putut să adormi? .Lupul. te dau la lup! Acesta aştepta bucuros ca mama să-i dea copilul dar… degeaba! într-un târziu. Dacă vine lupul. Dar.Deşi tu erai cel cu adevărat interesat de soarta găinilor – răspunse câinele – dormeai. stăpânul unei gospodării avea un câine de pază.Spune-ne pe unde trebuie să o luăm! . într-o noapte. mama şi copilul Într-o seara. Câinele adormi. îi venim noi de hac! Şi atunci lupul plecă. . vrând să le umilească pe celelalte. În timp ce era târâtă de apele învolburate ale râului. un copil nu contenea să plângă şi mama. Morala: Să nu crezi ce spune lumea. mirat ca oamenii zic una şi fac alta.Eşti cel mai prost paznic! – ţipă stăpânul. Înauntru. auzi din nou: – Nu te speria.Vă spun mai târziu – răspunse vulpea lăudăroasă – pentru că acum mă grăbesc Morala: Pe lăudaroşi îi paşte pericolul. Vulpile şi râul meandru Vulpile priveau apele învolburate ale râului meandru fără să îndrăznească să-l traverseze. un lup se apropie de fereastra unei case. vulpile de pe mal strigau: . Vulpea. căţelul şi stăpânul Pentru ca vulpea cea şireată să nu-i fure găinile. puiul meu.

Morala: O mare virtute nu serveşte la nimic dacă nu e folosită cu înţelepciune. Lupul gândi: . fu regele cel mai drept şi mai bun din lume. le aruncase pe toate din casă. astfel că soarele îi făcea o umbră cu mult mai mare decât el. până la cel mai mărunt lucru. Omul şi oglinda Un om era foarte urât dar se credea nespus de frumos. Cealaltă îi dădu înţelepciune suficientă pentru a nu lua în seamă exact cel mai neînsemnat lucru. Când băiatul crescu. Dar în acel moment apăru un leu care se năpusti asupra lui şi-l mâncă. Într-o zi. Omul se gândi: „Oglinzile sunt ca şi defectele celor din jur: vedem în ele doar propriile noastre defecte.Lupul cel mândru de umbra sa Un lup mergea pe câmpie la asfinţit. Darul zânelor La botezul unui prinţ. plimbându-se. Dacă am o umbră ca asta înseamnă că măsor cel puţin treizeci de metri şi pot fi regele animalelor. două zâne bune au vrut să-i ofere acestuia darurile lor.Nu trebuie să mă tem de nimeni şi de nimic. Morala: Înfumurarea poate fi cauza nenorocirilor noastre. Gândindu-se că oglinzile îl minţeau.” 23 . Una dintre ele îi dărui o privire ageră ca de vultur pentru a vedea tot ce se petrece în regatul său. se opri să bea apă dintr-un pârâu care-i reflecta imaginea în apele-i cristaline.

Ţinându-l între labe.Morala: Când vedem defectele celor din jur. ori linge-mă. din ouă vor ieşi pui. – Nu. Începu să se umfle. Atunci. o să vând puii şi o să cumpăr un porc. mai ai. o dată îl muşcă. Broasca şi boul O broască nu mai putea de invidie văzând cât de mare era boul. o dată îl lingea pe botic. porcul o să-l schimb pe un viţel…” în acel moment se împiedică. Ulciorul cu lapte se duse o dată cu visele ei! Morala: Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg. dar explodă ca un balon! Morala: Stai liniştit la locul tău! 24 . pentru că aşa nu o să ştiu niciodată dacă eşti prietenul sau duşmanul meu. răspunse aceasta. ni le recunoaştem pe ale noastre. Morala: Nu fii o dată miere şi o dată fiere. Câinele şi iepurele Un câine de vânătoare prinse un iepure. o fetiţă se gândea: „Cu banii pe care o să-i iau pe lapte cumpăr ouă. să se tot umfle… – Am crescut destul? îşi întrebă o surată. Lăptăreasa Mergând spre piaţă să vândă un ulcior cu lapte. broasca se umflă şi mai mult. .Ori muşcă-mă. Se gândi cum ar putea face să ajungă ca el.

– Nu e drept! făcu el. cioara şi broasca ţestoasă Un vultur prinse o broască ţestoasă. pasăre fără minte! 25 . o invită şi pe cioară la ospăţ. vor veni toţi câinii din sat să mă muşte! Morala: E o mare greşeală să-l alinţi pe cel rău căci data viitoare va fi şi mai ticălos. Un vecin îl sfătui să-i dea câinelui o bucată de pâine. cântă ca nimeni alta. Sigur îi va crăpa carapacea pe undeva! Vulturul făcu întocmai şi. O cioara îl sfătui: – Ridic-o în gheare cât poţi de sus. pe când eu am un glas care stârneşte râsul. drept mulţumire pentru sfat.Vulturul. o pasăre neînsemnată. ca să o mănânce. mai ales dacă au în preajmă un sfetnic ticălos.Dacă fac asta. Păunul care se plânse zeiţei Un păun se duse la o zeiţă să se plângă de urâţenia glasului său. Privighetoarea. dar nu-i putea sfărâma carapacea. Morala: Păzeşte-te de cei puternici. – Taci. Omul îi zise speriat: . Omul muşcat de câine Un om ce trecea pe uliţă fu muşcat de un câine. apoi dă-i drumul să se izbească de pământ.

A vrut să înhaţe osul din apă. nu este împodobit ca tine! Morala: Să fim multumiţi de calităţile noastre şi să nu le privim cu invidie pe ale altora. dar îl scăpă pe cel din gura lui. Şi atunci n-o să mai avem zile bune din pricina lui. Când îşi văzu chipul în apă. fără să vrea. zise întristată broasca mai vârstnică. şoimul zboară ca o săgeată. Taurii şi broaştele Doi tauri furioşi se înfruntau pe o pajişte. Două broaşte se uitau îngrijorate la ei: . crezu că acolo era un alt câine care are un os mai mare decât al lui. Câinele care s-a uitat în râu Un câine care avea în gură un os ajunse pe malul unui râu.Unul dintre ei va pierde şi va fi izgonit tocmai la noi pe baltă. vezi tu. papagalul poate vorbi ca oamenii. Leul şi măgarul sălbatic Leul şi măgarul sălbatic hotărâră să meargă împreună la vânătoare. sumedenie de broaşte. Aşa se şi întâmplă: taurul învins fugi la baltă şi strivi sub copite. Şi aşa a rămas câinele cu burta goală! Morala: Nu pofti la bunătăţile altuia. Morala: Cei slabi suferă de pe urma luptei dintre cei puternici. dar nimeni. 26 .Privighetoarea cântă frumos.

ca rege al animalelor.Ar trebui să-ţi fie ruşine. Cei trei nemulţumiţi .Înţeleg un singur lucru! Tu n-ai fost niciodată mormoloc?! Morala: Fiecare vârstă are darurile sale.Ce păcat că n-am coadă! strigă cimpanzeul. a doua.Prima mi se cuvine mie. o pun deoparte. iar a treia îţi va face mult rău dacă nu o iei la fugă Morala: Porneşte la drum numai alături de cei asemenea tie.Ce păcăt că n-am coarne! adăugă măgarul. . . Dacă vrei să ştii. nimeni din această lume nu le are pe toate. Mormolocul şi broasca . începură să împartă prada. îi zise broasca mormolocului. eram mai frumoasă decât tine.După o zi de trudă. şi n-aveam acea urâţenie de coadă! Mormolocul nu se pierdu cu firea şi-i răspunse: . Cei mai puternici ca tine îţi pot face mult rău. Vulpea şi pantera 27 . când eram şi eu mormoloc. Nu te văita de soarta ta! A altora poate fi mai crudă! Morala: Dacă priveşti în jur. Iată cum cele trei animale n-au avut înţelepciunea să se bucure de soarta lor. Leul făcu trei părţi şi începu: .Eu sunt lipsită de ochi! continuă o cârtiţă.

Morala: Ce naşte din pisică. Melcii Doi melci se luară la întrecere. zise pantera. ca să-l prindă. Blana mea neagră şi catifelată nu are egal! . La nuntă. şoareci mănâncă. Omul pisică A fost odată o femeie care nu avea pe nimeni şi se gândi să ceară ajutorul unei zâne ca să-şi găsească un soţ. ci pentru mintea mea ascuţită! Morala: Inteligenţa valorează mai mult decât frumuseţea. Să fie un soţ blând – adăugă ea – precum motanul acesta al meu. Nu pentru cum arăt.Eu sunt mult mai frumoasă decât tine! răspunse vulpea. iar mirele sări asupra lui în patru labe. .Nu-mi spune că nu-s arătoasă. vedeţi dacă puteţi măcar merge! Morala: Nu vă lăudaţi cu calităţi care altora le par defecte. Dar.Vulpea şi pantera nu puteau hotărî care dintre ele este mai frumoasă. Şi chiar aşa se şi întâmplă. pentru că nu puteau hotărî cine a caştigat. O broască îi auzi şi le zise: – Mă îndoiesc că sunteţi în stare să vă întreceţi… Înainte să alergaţi. Leul cel bătrân 28 . prin faţa mirilor trecu din întâmplare un şoarece. au început să se certe.

Primul abia mai mergea din cauza greutăţii. Calul îi trânti o pereche de copite. încercă să cânte dar scăpă caşcavalul din cioc. hoaţă. primul măgar trecu pe celălalt mal cu bine. pe când celălalt zburda vesel. îi fură caşcavalul şi fugi repede. 29 . O vulpe trecu pe acolo şi îi spuse: – De mult aşteptam să-ţi aud glasul minunat! Cântă-mi şi mie un cântec. Vulpea şi corbul Un corb care stătea pe o ramură înaltă avea în cioc o bucată bună de caşcaval. Dar bureţii celuilalt se îmbibară cu apă şi-l traseră la fund. Măgarul care cară sare şi măgarul care cară bureţi Erau odată doi măgari: unul care căra sare şi altul care căra bureţi. este umilitor. măgulit. Morala: Fereşte-te de cei care te provoacă. Morala: Niciodată nu te lăsa înşelat de prima impresie. Celelalte animale veniră să se răzbune pentru necazurile îndurate din partea lui pe când era tânăr. dar când se apropie şi măgarul. lupul îl muşcă până la os.Regele animalelor îmbătrânise şi ajunsese lipsit de apărare. dar de la un om de nimic. Vulpea. dar să sufăr de pe urma insultelor tale ar însemna să mor a doua oară! Morala: Poţi îndura să primeşti o pedeapsă de la un om de onoare. leul tresări: . ce contează cu adevărat este rezultatul final.Ştiu că trebuie să mor. Corbul. pentru că sarea se topise şi putu să înoate. Au ajuns amândoi la un râu.

30 . .Atunci.Dar nu ştii să zbori! .Da. cel care îl învinsese pe leu! Morala: Când nu-ţi este frică de nici o primejdie. Greierele şi furnica Într-o vară. dar nu reuşi decât să-şi zgârie singur botul cu ghearele. După un timp. Morala: Dacă eşti admirat. .Uite o broască ţestoasă care zboară! ziseră ei miraţi. Mai târziu. fii modest şi nu încerca să te lauzi. ţânţarul cel razboinic a căzut în plasa unui păianjen care l-a mâncat. . . Greierele cânta cât e ziua de lungă şi râdea de biata furnică. Leul încercă să-l alunge.Noi zburăm – i-au zis raţele într-o zi unei broaşte ţestoase. Ca să-l sperie.Dar astă-vară ce-ai facut? îl intrebă furnica. începu să-l înţepe de nenumarate ori în bot. îndrăzneala îţi pierde viaţa. nu-i aşa că sunt grozavă? spuse broasca şi scăpă creanga din gură. trecură pe deasupra unui ogor unde nişte ţărani semănau.Vin şi eu cu voi – zise broasca. prăbuşindu-se la pământ. Raţele şi broasca ţestoasă . furnica nu-şi mai vedea capul de treabă. acum dansează! îi zise furnica.Luaţi o creangă în cioc şi mă voi agăţa de ea – spuse ţestoasa. .Am cântat…I-a răspuns greierele. Veni şi iarna. . un ţânţar îl ameninţă pe un leu spunându-i că este mai puternic decât el. Strângea de zor provizii pentru iarnă. greierele înfometat se duse la furnică să-i ceară de mâncare. .Leul şi ţânţarul războinic Odată. tocmai pe el.

apele îl şi doborâră. l-au transformat în furnică. Chiar atunci.Aruncă sacul şi te vei salva! Dar nătărăul preferă să se înece decât să-si piardă comoara. dar şi munceşte. acolo văzu o biată furnică aproape înecată. Furnica îl ciupi de picior şi astfel o scăpă pe porumbiţă de la moarte. De îndată ce încercă. Sfatul neluat în seamă Un om care căra un sac greu. trecu pe acolo un vânător care a vrut să împuşte porumbiţa. el invidia recolta altora şi-i fura cum putea. Aşa că zeii. plin cu pietre preţioase. Morala: Nu există bogaţie mai preţioasă decât viaţa. de pe marginea râului îi strigă: . fă-i şi tu un bine. Morala: Aceluia care ţi-a facut un bine. Morala: Lupul îşi schimbă părul. Porumbiţa şi furnica O porumbiţă veni să bea apă dintr-un pârâu.Morala: Distrează-te. Alt om. mereu fura boabe de grâu de la vecini ca să le păstreze pentru iarnă. drept pedeapsă. O dată cu înfăţişarea nu îşi schimbă însă şi năravul. trebui să traverseze un râu. Furnica se urcă pe ea şi porumbiţa o trase afară din apă. Furnica Legenda spune că furnica era mai demult un agricultor. dar năravul ba. 31 . Îi întinse repede o frunză.

se cântă şi se ţin discursuri.Esop şi ospăţul Stăpânul lui Esop îi ceru să pregătească un ospăţ cu cele mai bune mâncăruri. la felul doi şi la felul trei. Se plângeau cu toţii. un negustor şi un oier călătoreau pe un vas care a naufragiat într-un loc necunoscut. Morala: Puterea de muncă este mai valoroasă decât prea multă ştiinţă. Atunci. Astfel reusiră să supravieţuiască toţi patru. 32 . – Stăpâne. stăpânul îi ceru să pregătească alt ospăţ cu cea mai proastă mâncare. Cei patru naufragiaţi Un rege. Esop găti limbă la felul întâi. Stăpânul se înfurie. păstorul adună lâna de la oi şi o vându în sat. când oierul le propuse să spună fiecare ce ştie să facă. mi-ai cerut ce e mai bun: cu limba se vorbeşte. Esop găti din nou limbă. spuse Esop. nobilul ştia politică şi negustorul ştia aritmetică. pentru că tot cu limba se spun minciuni. Vulpea şi pădurarul O vulpe urmărită de vânători îi ceru unui pădurar să o ascundă în cabana sa. În timp ce ei se făleau cu ştiinţa lor. Morala: Totul în viaţă are o parte bună şi o parte rea. Regele ştia să se poarte. un nobil.

dar pe de altă parte eşti un vânător mârşav chiar şi cu cei din propria ta specie. De necaz. o strivi dintr-o lovitură. . Crezu că numai un animal mare putea să aibă un asemenea glas. Prinţul şi şoimul .Când vânătorii îl întrebară de vulpe. Morala: O educaţie dăunătoare îi poate face răi chiar şi pe cei buni. Morala: Nu nega cu faptele ceea ce spun vorbele tale. o văzu pe broască ieşind din lac. . Leul şi broasca Pe când se plimba prin pădure.E adevărat – răspunse şoimul – dar acest lucru l-am învăţat de la oameni. Vulpea cu coada ruptă O vulpe îşi pierduse vârful cozii într-o capcană. Pădurarul îi reproşă că a plecat fără să-i mulţumească. Şi. . încerca să le sfătuiască şi pe celelalte vulpi să-şi scurteze cozile.Eşti pasărea cea mai frumoasă din lume! – spuse prinţul şoimului său. arătând cu mâna înăuntrul cabanei. cum de strigi aşa de tare?! se mânie el. aşa le stătea mai bine! Una dintre ele îi spuse: 33 . Chipurile. Atunci vulpea ieşi. că nu o văzuse.Ţi-aş fi mulţumit dacă mâinile şi gura ta spuneau acelaşi lucru – răspunse vulpea. un leu auzi un orăcăit puternic. cu laba. atât de mică.Tu. Morala: Uneori e bine să nu atragi atenţia celor mai puternici decât tine. pădurarul răspunse. Dintr-o dată. Eşti iute şi puternică. Vânătorii nu înţeleseră gestul lui şi plecară mai departe.

lupul îi spuse: . elefantul şi maimuţa Intr-o bună zi. Morala: Când măsori puterea cuiva. Barza îl ajută şi îşi ceru apoi răsplata promisă. leul îi smulse berbecul să-l mănânce. De la o distanţă destul de mare. ţine seama de slăbiciunile lui. Lupul şi leul Lupul târa spre vizuina lui un berbec rătacit şi rănit pe care-l vânase cu uşurinţă. fiind mai puternici. Cămila. ne mai dădeai tu sfatul ăsta? Morala: Fereşte-te de cei care îţi dau sfaturi numai pentru binele lor. Pe drum. ce ne spui tu e spre binele tău. unui lup i-a ramas un os în gâtlej. Văzu în apropiere o barză pe care o rugă să-i scoată osul din gât cu ciocul ei cel lung şi îi promise o răsplată. Dar maimuţa spuse: . se înfurie prea repede iar elefantul e prea fricos – dacă vine vreun mistret. Lupul şi barza Odată. dădu nas în nas cu un leu.Îmi iei fără drept ceea ce este al meu. . Profitând de puterea sa.– Surată. Lupul îi răspunse: 34 . se aşteptau să fie ei cei aleşi. animalele hotărâră să-şi aleagă un rege. nu are cine să ne apere.Desigur! – răspunse leul – cu siguranţă că fie ţi l-au dăruit… Morala: Ceea ce se câştigă pe căi nedrepte se pierde uşor. Cămila şi elefantul. dacă n-ar fi fost aşa.Cămila nu ne e de nici un ajutor.

Când izbucni un nou război.” Morala: Cumpăneşte bine cererile celorlalţi. ca să nu fii înşelat. Fără să bănuiască nimic. Calul şi soldatul Pe timpul războiului. împlineşte-mi o ultimă dorinţă: câ ntă-mi din fluier. Vulturul şi săgeata 35 . alungând lupul. După ce se termină razboiul. vânător de fel. că vreau să joc un pic. Iedul i-a zis: . Cum ai să transformi acum un măgar într-un cal? Morala: E bine să fii alături de prieteni şi la bine şi la rău.– Ţi se pare puţin lucru că te las în viaţă? Morala: Să n-ai niciodată încredere în ticăloşi. Iedul şi lupul cântăreţ Un ied care se rătăcise de turmă a fost prins de lup. lupul îi făcu pe plac. un soldat îşi hrănea calul cu orz.Dacă tot trebuie să mă mănânci.Odinioară eram un cal şi m-ai transformat în măgar . Câinii de pază au auzit cântecul şi au venit în goană. Mai târziu. lupul cugetă: „Aşa mi-a trebuit! Nu se cuvenea ca eu. să fac pe cântăreţul.îi reproşă animalul. calul era bolnav: . nu mai avu grijă de el hrănindu-l doar cu fân.

vei fi învins mai uşor de duşmani. vulturul se întoarse la cuibul său din vârful unei stânci înalte. Învrăjbiţi. Le spuse că vrea să ştie care e cel mai puternic dintre ei. Altfel. Se gândi atunci la un şiretlic. Morala: Totul se poate realiza cu efort. Leul i-a găsit singuri şi i-a mâncat unul câte unul.Un vultur stătea la pândă pe o stâncă. sus? .Tu. cum ai ajuns până aici. văzu acolo un melc şi îl întrebă mirat: . Cei doi măgari 36 . Un leu îi pândea de mult ca să-i mănânce dar ştia că nu putea lupta cu toţi trei deodată. Cei trei boi şi leul Au fost odată trei boi care păşteau mereu împreună. care abia te mişti. vulturul spuse: – E îngrozitor să mori rănit de propriile pene! Morala: Cel mai dureros e să fii înfrânt cu propriile tale arme. Vulturul şi melcul Într-o zi. răspunse melcul. boii s-au certat şi nu au mai mers la păscut împreună. domnule.M-am urcat târâş. oricât de greu ar părea la început. Văzând că săgeata era împodobită cu penele sale. Săgeata unui vânător îl răni de moarte. Morala: Nu lăsa pe nimeni să te despartă de fraţii tăi.

Omul şi caii Unui om îi scăpă o iapa. Morala: Bogăţiile atrag întotdeauna hoţii. izbucni un razboi şi omul nostru îşi văzu fiii plecând la oaste chiar pe caii cei noi. n-ai păţit nimic! – Nu întotdeauna îţi prieşte o muncă de seamă . dar el spuse: . Cum măgarul se împotrivea. hoţii îl ciomagiră până căzu la pământ.Niciodată nu ştim dacă ce ni se întâmplă e spre bine sau spre rău.îi zise celălalt măgar. mergeau liniştiţi pe drumul lor. 37 . tovarăşul meu de drum.Doi măgari.Niciodată nu ştim dacă ce ni se întamplă e spre bine sau spre rău. iapa se întoarse cu o herghelie de cai sălbatici. unul încărcat cu aur. La puţin timp. iar omul spuse iar: . Morala: Niciodată nu ştim dacă un lucru ne va aduce noroc sau nefericire. doi bandiţi apărură în faţa lor pentru a fura comoara. Deodată. Vecinii îl plângeau că a avut ghinion. – Sărmanul de mine! – se plângea măgarul – şi când te gândeşti că tu. iar altul cu ovăz. După un timp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful