In gradina, de George Bacovia

n grdin, de Dimitrie Anghel

Scartaie toamna din crengi ostenite

Pe garduri batrane, pe stresini de lemn,
Si frunzele cad ca un sinistru semn
In linistea gradinii adormite.
O palida fata cu gesturi grabite
Asteapta pe noul amor
Pe cand, discordant si infiorator,
Scartaie toamna din crengi ostenite.

Miresme dulci de flori m-mbat i m alint gnduri

blnde...
Ce ierttor i bun i-e gndul, n preajma florilor
plmnde !
Rd n grmad ; flori de nalb i albe flori de mrgrint,
De parc-ar fi czut pe straturi un stol de fluturi de
argint.
Sfioase-s bolile spre sar, i mai sfioas-i iasomia :
Pe faa ei neprihnit se-ngn-n veci melancolia
Seninului de zare stns, i-n trandafiri cu foi de cear
Triesc mhnirile i plnge norocul zilelor de var.
Attea amintiri uitate cad abtute de-o mireasm :
Parc-mi arunc-o floare ro o mn alb de fantasm,
-un chip blan lng-o fereastr rsare-n fulger i se
stnge...
De-atuncea mi-a rmas garoafa pe suflet ca un strop de
snge.
Ca nalba de curat odat eram, i visuri de argint
mi surdeau cu drag, cum rde lumina-n foi de mrgrint,
i dulci treceau zilele toate, i-arar dureri ddeau
ocoale...
Ah, amintirile-s ca fulgii rmai uitai n cuiburi goale.

Poezia In gradina scrisa de George

Bacovia apare in anul 1905.
Gasim in opera lui George influente din
simbolismul francez: Rollinat,
Laforgue, Baudelaire, Verlaine prin
atmosfera de nevroza, ideea mortii. G.
Bacovia este poetul toamnelor
dezolante, al iernilor ce dau
sentimentul de sfrsit de lume.
Cromatica e dominata de culori inchise
ce sunt specifice cadrului dezolant.

Poezia in gradina da titlul volumului publicat de

Dimitrie Anghel in 1905. Ca intreaga opera a
poetului, in gradina poate fi perceputa ca un
amalgam de curente literare, de influente
estetice. Din acest punct de vedere, poezia se
situeaza la intersectia dintre simbolism si
romantism. Celor doua dominante li se adauga
nota parnasiana.
Cromatica e dominata de alb, cuceritoare
culoare a puritatii care determina adancirea in
calmul meditativ. Armonia florilor si a culorilor e
perceputa mai inti olfactiv, pentru ca apoi eul
sa-si construiasca o alteritate ce-si regaseste
echilibrul si bunatatea, contopindu-se in aceasta
armonie perfecta. Spatiul e unul idilic, la
marginea paradiziacului, sugerat metaforic prin
imaginea stolului de fluturi de argint".

Folosirea corespondentelor ilustrata prin

cele 2 planuri, planul trairii si planul
naturii. Planul trairii este desemnat
de cuvintele din campul
lexico-semantic al
sentimentelor:
amintiri,dureri,plangere,iertator,
iarplanul naturii este desemnat de cuvinte din
campul lexical al gradinii: nalba,trandafiri.
Relatia dintre
cele 2 planuri este stabilirea unei
corespondente ce pun in evident starea
interioara a poetului, astfelnatura devine
un cadru psihic al starii de spirit.