Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
cazul unei probleme. Aceasta metoda are avantajul ca se intelege mai usor de catre scolar
dependenta dintre marimile cunoscute si cele necunoscute ale problemei considerate.
In aplicarea acestei metode se pot folosi diferite elemente grafice sau combinatii de
elemente grafice. Dintre acestea enumeram:
figuri geometrice: segmentul de dreapta (cel mai des folosit), triunghiul,
dreptunghiul, patratul, cercul;
Fiind genul de problema care se rezolva la clasa I, pentru a reprezenta marimile (in cazul
problemei considerate, merele), vom folosi desenul.
Elevii vor afla, mai intai, prin numarare, cate mere a primit in total Ana de la fratele si
sora ei: 4+3=7.
Apoi vor afla cate mere are Ana in total:5+7=12.
Raspunsul problemei: 12 mere.
Aceasta problema putea fi facuta si direct, punand de prima data intrebarea din enuntul
problemei: cate mere are Ana in total?
La aceasta intrebare elevii ar fi numarat toate merele desenate si ar fi ajuns la raspunsul:
5+4+3=12 mere.
2. Utilizarea figurilor geometrice plane.
Desi pot fi utilizate orice figuri geometrice plane (cercuri, patrate, dreptunghiuri etc.) cel
mai folosit mod de reprezentare este cel ce foloseste segmentele de dreapta.
In acest caz gasim mai multe tipuri de probleme.
a. Aflarea a doua numere cand se cunosc suma si diferenta lor.
Problema
Suma a doua numere este 95. Sa se afle cele doua numere, stiind ca unul este cu 17 mai
mare decat celalalt.
Rezolvare.
Pentru a rezolva aceasta problema vom reprezenta cele doua numere prin
segmente de dreapta. Vom desena mai intai numarul mai mic, printr-un segment,
apoi numarul mai mare. Stim ca acesta este cu 17 mai mare decat primul, deci il vom
desena astfel: facem un segment egal cu cel care reprezinta primul numar, si ii vom
adauga un segment suplimentar care va reprezenta cele 17 unitati ce reprezinta
diferenta dintre numere.
Mai stim din problema ca cele doua numere adunate dau suma 95. Vom reprezenta acest
lucru in felul urmator:
Pentru a determina cele doua numere, trebuie mai intai sa obtinem doua segmente la fel
de mari. Acest lucru il putem face in doua moduri: prin adunare sau prin scadere.
a.
Prin adunare
Observam
ca daca numarului mic i-am aduna 17 unitati, atunci cele doua segmente obtinute ar fi egale.
Pentru a mentine insa egalitatea, adunand la segment 17 unitati trebuie sa adunam aceeasi
cantitate si la suma. Obtinem astfel:
Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate dau 16216p1522q suma 112. Pentru
a afla cat reprezinta un segment, vom face impartirea:
112:2=56.
Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul mai mare, deci numarul mai mare are
valoarea 56.
Cum numarul mai mic este cu 17 mai mic decat celalalt, vom afla valoarea acestuia prin
scadere:
56-17=39 (numarul cel mic).
Am obtinut astfel valorile celor doua numere: 39 si 56.
b. Prin scadere.
Observam ca daca din numarul mare am scadea 17 unitati, atunci cele doua segmente
obtinute ar fi egale. Pentru a mentine insa egalitatea, scazand din segment 17 unitati trebuie sa
scadem aceeasi cantitate si din suma. Obtinem astfel:
Am obtinut astfel doua segmente egale care adunate dau 16216p1522q suma 78. Pentru a
afla cat reprezinta un segment, vom face impartirea:
78:2=39.
Acesta este insa segmentul ce reprezenta numarul mai mic, deci numarul mai mic are
valoarea 39.
Cum numarul mai mare este cu 17 mai mare decat celalalt, vom afla valoarea acestuia
prin adunare:
39+17=56 (numarul cel mare).
Am obtinut astfel valorile celor doua numere: 39 si 56
b. Aflarea a doua numere cand se cunosc suma si raportul lor.
Problema
Suma a doua numere este 560. Al doilea numar este de trei ori mai mare decat celalalt.
Care sunt cele doua numere?
Rezolvare.
Pentru a rezolva aceasta problema vom reprezenta cele doua numere prin segmente de
dreapta. Vom desena mai intai numarul mai mic (primul), printr-un segment, apoi numarul mai
mare. Cum al doilea numar este de trei ori mai mare decat celalalt, rezulta ca pentru a il
reprezenta, vom desena segmentul corespunzator primului numar de trei ori:
Din desen se observa ca avem 4 segmente de aceeasi lungime care impreuna dau suma 560.
Pentru a afla lungimea unui singur segment, este suficient sa impartim suma 560 la numarul de
segmente egale (4):
560:4=140 - lungimea unui segment.
Tot din desen se vede insa ca segmentul cu lungimea 140 reprezinta chiar primul numar.
Pentru a afla cel de-al doilea numar, cum stim ca el este de 3 ori mai mare ca primul, va
trebui sa facem inmultirea:
140*3=420 - valoarea celui de-al doilea numar.
c.
Problema
Tatal are de 4 ori mai multi ani decat fiul, adica cu 24 de ani mai mult. Cati ani are tatal?
Cati ani are fiul?
Rezolvare.
Si de aceasta data vom reprezenta varstele tatului si fiului prin segmente de
dreapta. Vom desena mai intai varsta cea mai mica - adica a fiului, iar a tatalui o vom
desena, asa cum spune problema, de patru ori mai mare.
Stim insa ca tatal are cu 24 de ani mai mult decat fiul. Urmarind pe desen, observam ca diferenta
dintre cele doua segmente este data de:
Intr-o curte sunt gaini si iepuri. Stiind ca in total sunt 11 capete si 34 de picioare, sa se
afle cate gaini si cati iepuri sunt.
Rezolvare.
Cum in curte sunt 11 capete, inseamna ca sunt de fapt 11 animale, unele cu doua
picioare (gainile) altele cu 4 picioare (iepurii).
Vom desena cele 11 animale prin 11 cerculete (ovale):
Trebuie in continuare sa distribuim cele 34 de picioare. Fiecare animale are cel putin cate
doua picioare. Din acst motiv, vom desena cate doua picioare fiecarui animal.
Am distribuit astfel 2x11=22 picioare din totalul de 34. Au mai ramas in plus 3422=12 picioare.
Plusul de 12 picioare se datoreaza faptului ca unele animale (iepurii) nu au numai
2, ci patru picioare. Nu ne mai ramane decat sa distribuim pe desen cele doua picioare
ramase, doua cate doua.
x2
Cum numarul sacilor de porumb este de aceasta data acelasi in ambele situatii, vom
proceda in continuare exact ca la problema precedenta.
Vom obtine ca diferenta de 760kg-610kg=150kg corespunde diferentei dintre numarul
sacilor de grau: 8-5=3 saci de grau. Daca 3 saci de grau cantaresc 150kg, rezulta ca un sac va
cantari:
150kg:3=50kg (cantareste un sac cu grau).
Alegem acum linia cu cele mai mici valori. Aceasta este:
4 saci grau ...................... 3 saci porumb ...................... 380kg
Cei 4 saci cu grau cantaresc 4x50kg=200kg, deci 3 saci cu porumb cantaresc 380kg200kg=180kg.
Rezulta ca un sac cu porumb cantareste:
180kg:3=60kg (cantareste un sac cu porumb)
Problema
3kg de cartofi si 4kg de morcovi costa 64000lei. 2kg de cartofi si 5kg de morcovi costa 66000lei.
Cat costa 1kg de cartofi? Dar unul de morcovi?
Rezolvare
Scriem datele problemei pe doua linii:
3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 000lei
2kg cartofi ............ 5kg morcovi .................. 66 000lei
Observam ca nu ne aflam in nici una din situatiile anterioare, adica nici una dintre cele
doua marimi (cartofi sau morcovi) nu are aceeasi valoare in ambele situatii si nici una dintre
valorile marimilor nu este proportionala cu valoarea din cealalta situatie.
In acest caz va trebui sa inmultim ambele linii cu anumite valori pentru a obtine fie
acelasi numar de kg de cartofi fie de morcovi.
Daca dorim sa egalam numarul kilogramelor de cartofi, vedem ca in prima linie avem
3kg iar in cea de-a doua, 2kg. De aici deducem ca trebuie ca prima linie sa o inmultim cu 2 iar a
doua cu 3, obtinand astfel in ambele cazuri 6kg cartofi:
x2
x3
adica
6kg cartofi ............ 8 kg morcovi ................. 128 000lei
6kg cartofi ............ 15kg morcovi ................ 198 000lei
Mai departe procedam ca mai inainte.
Diferenta 198000-128000=70000lei corespunde celor 15kg-8kg=7kg morcovi care sunt in
plus in a doua linie. Rezulta ca un kg de morcovi costa:
70000lei:7=10 000lei costa un kg de morcovi.
Alegem acum linia:
3kg cartofi ............ 4 kg morcovi ................. 64 000lei
Cele 4kg de morcovi costa impreuna 4kgx10000lei=40 000lei deci 3kg de cartofi vor costa
64 000-40 000=24 000 lei, de unde:
24 000: 4= 6 000 lei costa un kg de cartofi.
Metoda falsei ipoteze
Aceasta metoda se poate aplica unui mare numar de probleme, atat timp cat problema
considerata contine date proportionale.
Asa cum indica si numele metodei, in aplicarea acesteia se porneste de la o presupunere
(eronata) functie pe care o facem in raport cu una dintre marimile pe care dorim sa le
determinam. Incercam sa rezolvam problema in de presupunerea facuta si vom obtine niste
valori in plus sau in minus, datorate ipotezei considerate. Aceste valori le vom compara cu
datele reale si apoi vom gasi cu cat "am gresit" in presupunere.
Pentru exemplificare vom da cateva exemple de probleme ce se pot rezolva cu aceasta
metoda.
Problema
Intr-un bloc cu 30 de apartamente cu doua si trei camere sunt in total 70 de camere. Cate
apartamente cu doua camere si cate cu trei camere sunt?
Rezolvare
In rezolvarea acestei probleme vom face o presupunere in legatura cu numarul de
camere de fiecare tip care exista in bloc.
Putem, de exemplu, presupune, ca toate apartamentele ar avea exact 2 camere. Ce se
intampla in acest caz?
Daca toate camerele ar avea 2 camere, ar insemna ca in total ar fi 30x2=60 camere
(deoarece avem 30 apartamente).
Stim insa ca in total sunt 70 camere, deci cu 70-60=10 camere mai mult decat am obtinut
in urma presupunerii facute.
De unde rezulta aceasta diferenta? Din faptul ca nu toate apartamentele au 2 camere,
unele dintre ele avand cate trei. Va trebui sa distribuim acum cele 10 camere unora dintre
apartamente.
Ne punem urmatoarea intrebare: cate camere trebuie sa mai adaugam unui apartament
pentru a-l "transforma" din apartament cu doua camere in apartament cu trei camere?
3camere-2camere=1 camera.
Va trebui ca cele 10 camere sa le distribuim la 10:1=10 apartamente. Cele 10 apartamente
vor fi apartamentele cu trei camere iar restul de 30-10=20 apartamente sunt apartamentele cu
doua camere.
Rezultatul este astfel: 10 apartamente cu 3 camere si 20 apartamente cu doua camere.
Observatie
In problema de mai sus am presupun la inceput ca toate apartamentele au 3
camere. Am fi putut sa presupunem ca toate apartamentele au 3 camere. In acest caz am fi
obtinut un numar de 30x3=90 de camere, rezultand o diferenta de 90-70=20 camere. Diferenta sar fi datorat faptului ca unele dintre apartamente au nu 3, ci numai 2 camere. Cum diferenta
dintre numarul de camere intre cele doua tipuri de apartamente este 3-2=1 camera, rezulta ca
cele 20 de camere pe care trebuie sa le eliminam vor corespunde unui numar de 20:1=20
apartamente. Rezulta ca in bloc sun 20 apartamente cu 2 camere si restul de 30-20=10
apartamente au trei camere.
Problema
75kg de miere s-au turnat in 12 bidoane, unele de 8kg, altele de 5kg. Cate bidoane de fiecare fel au
fost folosite?
Rezolvare
Vom presupune ca s-au folosit numai bidoane de 5kg. In acest caz, ar insemna ca s-au
turnat
12x5=60kg miere.
Stim insa ca au fost 75kg de miere, cu
75kg-60kg-15kg mai mult.
Diferenta de 15kg apare datorita faptului ca nu toate bidoanele au fost de 5kg, unele
fiind de mai mari, mai exact de 8kg.
Diferenta dintre capacitatea celor doua tipuri de bidoane este de 8kg-5kg=3kg.
Va trebui astfel ca cele 15kg suplimentare sa le grupam in grupuri de 3kg, lucru necesar
pentru "transformarea" bidoanelor de 5kg in bidoane de 8kg. Vom avea
15:3=5 grupuri de cate trei kilograme, de unde concluzionam ca avem 5 bidoane de 8kg.
Restul de 12-5=7 reprezinta numarul bidoanelor de 5kg.
Rezulta ca s-au folosit 7 bidoane de 5kg si 5 bidoane de 8kg.
Observatie
Problema putea fi rezolvata si pornind de la presupunerea ca toate bidoanele ar fi fost de
8kg.
Problema
Intr-un magazin au fost aduse 31 de bicilete, triciclete si masinute pentru copii. Numarul
masinutelor este de trei ori mai mare decat cel al biciletelor. Stiind ca numarul total de roti este de 105, sa
se determine cate biciclete, cate triciclete si cate masinute au fost aduse.
Rezolvare
Observam ca de aceasta data avem trei tipuri de obiecte: bicilete, tricilete si masinute.
Problema poate parea mult mai dificila la o prima vedere. Trebuie, insa, ca din datele problemei
sa transformam informatiile astfel incat problema sa semene cu cele rezolvate anterior.
Asa cum spune si numele, aceasta metoda se foloseste in cazul in care rezolvarea
problemei se face pornind de la sfarsit catre inceput.
In astfel de probleme necunoscutele apar in prima parte a calculelor iar partea finala a
acestora este cunoscuta.
Problema
Triplam un numar natural si scadem din el 21. Rezultatul astfel obtinut il triplam din nou si
scadem din el 4. Obtinem astfel numarul 311. Care este numarul considerat?
Rezolvare
Sa notam numarul considerat cu a. In prima etapa il triplam, deci vom obtine 3a. Din
rezultat vom scadea 21, adica vom ajunge la
3a-21
Rezultatul obtinut il triplam din nou si scadem 4, adica
(3a-21)x3-4
Stim ca rezultatul este 311, deci
(3a-21)x3-4=311.
Am ajuns astfel la ecuatia care se regaseste in enunt, aceasta fiind:
(3a-21)x3-4=311
Pentru a rezolva acest exercitiu vom proceda in felul urmator:
-
3a-21 =105
-
In prima zi a parcurs 1/7 din intregul drum, deci va trebui sa impartim drumul in 7
parti egale:
In a treia zi a parcurs 3/8 din noul rest. Pentru a vedea pe desen cat anume a parcurs in a treia
zi, va trebui sa impartim segmentul ramas in 8 parti egale si sa consideram trei dintre ele:
Stim insa ca aceasta ultima parte reprezinta 40km. Pentru a determina lungimea
drumului, vom parcurge cu ajutorul desenului drumul invers, pornind de la ultima zi inspre
prima.
Ultima parte are 40km, deci:
40km
Dar aceasta este partea care mai ramasese dupa a treia zi, deci "urcand" in reprezentarea grafica,
putem indica pe desen cei 40km:
40km
Urmarin pe acest desen, observam ca cei 40km reprezinta de fapt 5/8 din segment, adica 5/8
din partea ramasa dupa a doua zi.
Calculm o optime: 40km:5=8km, deci cele 8 optimi vor avea 8x8=64km.
Rezulta ca drumul ramas dupa a doua zi a fost de 64km, si vom reprezenta acest lucru pe
desenul de mai sus:
64km.
Cei 64km reprezinta acum 2/6 din drumul ramas de parcurs dupa prima zi. Rezulta ca drumul
total parcurs dupa prima zi este 3x64km=192km (puteam si acum sa impartim intai 64km la 2
pentru a afla o sesime din segment si apoi sa inmultim cu 6 pentru a afla lungimea acestui
segment).
Cu aceasta lungime "urcam" din nou in reprezentarea grafica si ajungem la prima zi:
192km
Cei 192km reprezinta 6/7 din drumul total, deci o septime din acesta va fi 192km:6=32km, iar
drumul total va fi de 7x32km=224km.
Observatie:
Acest tip de problema mai este cunoscut si sub numele de problema cu rest din rest, si
este tipul de problema care se incadreaza cel mai bine in metoda drumului invers.
Regula de trei simpla
In problemele care se rezolva cu ajutorul regulii de trei simpla apar doua marimi
proportionale. Cum marimile pot fi direct proportionale sau invers proportionale, rezulta ca
putem avea doua cazuri atunci cand aplicam aceasta regula.
Doua marimi sunt direct proportionale daca pe masura ce una dintre ele creste, si
cealalta va creste in aceeasi proportie, si invers proportionale daca pe masura ce una dintre ele
creste, cealalta va scadea in aceeasi proportie.
Regula de trei simpla poate fi aplicata in doua variante: prin reducere la unitate sau prin
proportii.Vom da exemple pentru fiecare din tipurile de probleme ce pot aparea si vom aplica
fiecare din cele doua variante ale regulii.
Problema
10 caiete costa 22000lei.. Cat vor costa 3 caiete?
Rezolvare
Pentru inceput vom scrie datele problemei intr-o forma convenabila:
10 caiete ................. 22000lei
3 caiete ...................? lei
Mai intai, observam ca cele doua marimi: numarul de caiete si pretul sunt direct
proportionale: daca numarul de caiete creste, va creste si pretul platit.
a.
Vom rezolva mai intai problema prin reducere la unitate. In acest sens, vom dori mai
intai sa aflam cat costa un caiet.
10 caiete ................. 22000lei
1 caiet ...................? lei
Cum 10 caiete costa 22000lei, rezulta ca un caiet va costa de 10 ori mai putin, adica
22000lei:10=2200 lei (costa un caiet).
Stiind acum cat costa un caiet, putem afla cat costa 3 caiete:
1 caiet ................. 2200lei
3 caiete ...................? lei
Daca un caiet costa 2200lei, 3 caiete vor costa de 3 ori mai mult, adica
2200lei x3=6600 lei (costa 3 caiete)
b.
, deci
Problema
10 muncitori termina un pod in 21 de zile. In cat timp ar termina podul o echipa formata din 15
muncitori?
Rezolvare
Daca ar lucra mai multi muncitori, ei ar termina lucrarea mai repede. Astfel, avand in
vedere ca daca numarul de muncitori creste, timpul necesar scade, inseamna ca avem de-a face
cu marimi invers proportionale.
a.
Ne punem intrebarea: in cate zile ar termina podul daca ar lucra un singur muncitor?
10 muncitori ................. 21 zile
1 muncitor ... ................. ? zile
1 muncitor ar termina podul de 10 ori mai lent decat 10 muncitori, adica
21zile x 10 =210 zile (ar lucra un muncitor pentru a termina podusl)
Revenim acum la intrebarea initiala, anume: in cat timp ar termina podul 15 muncitori?
1 muncitor ................. 210 zile
15 muncitori ................. ? zile
Daca ar lucra 15 muncitori, acestia ar termina podul de 15 ori mai repede, adica:
210zile:15=14 zile (ar lucra 15 muncitori pentru a termina podul)
b. Rezolvam acum problema prin metoda proportiilor:
10 muncitori ................. 21 zile
15 muncitori ................. x zile
Marimile ce apar in problema sunt invers proportionale. Raportul a doua valori ale
aceleiasi marimi va fi egal cu inversul raportului valorilor corespunzatoare pentru cealalta
marime:
adica
1 vaca .........................
kg furaj ...................1 zi
kg furaj.
Deci 18 vaci consuma intr-0 zi 153kg furaj. Pentru a afla in cate zile vor consuma ele 4590kg, ne
mai ramane sa facem impartirea: 4590kg:153kg=30 zile.
Raspunsul problemei este: 15 zile.
Observatie
In cazul regulii de trei compusa consideram ca este mai indicat sa se foloseasca reducerea
la unitate, deoarece este mai usor de inteles.
Datorita faptului ca in problemele de acest tip apar trei marimi, este posibil ca una dintre
ele sa fie direct proportionala cu celelalte doua sau este posibil sa fie direct proportionala cu una
si invers proportionala cu cealalta, motiv pentru care scrierea proportiilor, in cazul in care
acestea nu au fost foarte bine intelese de catre elev, va fi foarte dificila.
Pentru problema de mai sus, am avea, in cazul metodei proportiilor:
20vaci .................. 2550kg furaj .......................... 15 zile
18 vaci ................. 4590kg furaj .......................... x zile
de unde
Probleme de miscare
Problemele de miscare sunt acele probleme in care avem de-a face cu miscarea unor
mobile.
Miscarea rectilinie si uniforma este definita de legea de miscare:
sau
Vom afla mai intai ce distanta parcursese primul tren in momentul in care a pornit cel
de-al doilea. Cum acesta merge cu 56km/h, in trei ore a facut:
56km x3=168km.
Deci cel de-al doilea tren va trebui sa recupereze o distanta de 168km.
Intr-o ora, distanta dintre cele doua trenuri se micsoreaza cu
70km-56km=14km.
Pentru a recupera 168km va fi deci nevoie de:
168:14=12 ore.
In concluzie, al doilea tren il va ajunge pe primul dupa 12 ore de la plecarea sa.
Mobile care merg in sens contrar
Problema
Doi calatori pornesc unul spre altul din doua localitati, unul cu 4km/h, celalalt cu 5km/h. dupa
cat timp se vor intalni, stiind ca distanta dintre localitati este de 18km?
Rezolvare
Vom calcula mai intai cu cat se micsoreza distanta intr-o ora. Avand in vedere ca cei doi
merg unul spre celalalt, inseamna ca distanta dintre ei se va micsora cu 4+5=9km in interval de
o ora.
Dar distanta este de 18km, deci de 2 ori mai mare decat cei 9km. Rezulta ca cei doi se vor
intalni in 18:9=2ore de la pornire.
Problema
Un motociclist a pornit din localitatea A spre localitatea B cu 40km/h. Altul a pornit din B spre A
cu 38km/h. Cei doi se intalnesc dupa 4 ore. Ce distanta este intre cele doua localitati?
Rezolvare
Mergand unul spre altul, cei doi se apropie in fiecare ora cu 40+38=78km. Daca intr-o ora
se apropie cu 78km, atunci in 4 ore se vor apropia cu 78x4=312km. Rezulta ca distanta dintre
cele doua orase este de 312km.
Probleme propuse
1.
Ioana are o pisica si un catel. Stiind ca pisica are de doua ori varsta catelului si ca
impreuna au 6 ani, sa se determine varsta celor doua animale.
2.
Laura si Iulia au impreuna 24 de creioane colorate. Stiind ca Iulia are de trei ori
mai putine creoiane decat Laura, sa se determine cate creioane are fiecare.
3.
4.
Intr-o curte se gasesc pui de gaina si pui de rata, in total 36 de pui. Stiind ca puii de
gaina sunt cu 10 mai multi decat cei de rata, sa se afle cati pui de gaina si cati pui
de rata sunt.
5.
Suma a doua numere este 7 iar diferenta dintre ele este 3. Care sunt cele doua
numere ?
6.
Diferenta dintre doua numere est 12 iar raportul lor este 2. Care sunt cele doua
numere ?
7.
Alina a cumparat 3 caiete si a platit 57 000 lei. Cat ar fi platit daca ar fi cumparat 5
caiete ?
8.
Mama a facut doua tavi de placinta cu mere si a obtinut 40 de bucati. Cate tavi ar fi
trebuit sa faca pentru a obtine 60 bucati de placinta cu mere ?
9.
Un muncitor termina o lucrare in 10 zile, lucrand cate 4 ore pe zi. In cate zile ar
termina lucrarea daca ar munci 5 ore pe zi ?
10.
Intr-un bloc sunt 36 de apartamente cu doua si trei camere. Stiind ca in total sunt
90 de camere, sa se afle cate apartamente de fiecare fel sunt.
11.
Ionut are 14 de caiete, unele cu 48 de file si altele cu 100 de file. Stiind ca in total
sunt 880 de file, sa se afle cate caiete de fiecare fel are Ionut.
12.
Doua kilograme de mere si trei kilograme de prune costa 90 000lei. Trei kilograme
de mere si doua de prune costa 85 000lei. Cat costa un kilogram de mere ? Dar
unul de prune ?
13.
14.
Un elev cheltuieste o sesime din suma pe care o are pe prajituri, doua cincimi din
ce a mai ramas, pe timbre, un sfert din restul de bani pe suc si i-au mai ramas 90
000lei. Ce suma a avut initial ?
15.
M-am gandit la un numar. Am adunat la acest numar trei. Rezultatul l-am inmultit
cu 5 si am scazut apoi 20. Noul rezultat l-am impartit la 2 si am obtinut, in final, 20.
La ce numar m-am gandit?
16.
17.
Un vapor pleaca din portul A spre portul B cu viteza de 30km/ora. Alt vapor
pleaca din B spre A cu 40km/ora. Stiind ca distanta dintre cele doua porturi este de
240km, sa se afle dupa cat timp se intalnesc cele doua vapoare. La ce distanta de
portul A se vor intalni ? Dar de portul B ?