Sunteți pe pagina 1din 541

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE

A REPUBLICII SOC1ALISTE ROMANIA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

SI INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

Izvoare orlentale privind Istorla Roman lei

S.

II

CRONICI TURCESTI

PRIVIND TARILE 'ROMANE

Extrase

VOL. II

Sec. XVII

. inceputul sec. XVIII

Volum intocmit de

MIHAIL GUBOGLU

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE_ ROMANIA

BUCURETH

1974

www.dacoromanica.ro

CRONICI TURCESTI

PRIVIND TARILE 'ROMANE

Sec. XVII

Extrase

VOL. II

inceputul sec. XVIII

www.dacoromanica.ro

ABREVIERI

E. I.

G.A.L.

= Encyclopedic de l'Islam

.

.,

tome I

IV, Leiden-Paris, 1908

1934 + 5 fasc., 1937-1938.

C. Brockelmann, Geschichte der arabischen Literatur, Weimar-Berlin,

1898-1902, 5 vol.

G.O.D.

= Joseph von Hammer, Geschichte der osmanischen Dichtkunst, Pest,

1936, 4 vol.

G.O.W.

= Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke

, Leipzig, 1927.

/.A.

0.51. = Bursali Mehmed Tahir, Osmanli mii'ellifleri

= Islam Ansiklopedisi

, Istanbul, 1941-1972, 15 vol.

, Istanbul, 1338

S.A.O.

S.O.

1343 (1919-1924), 3 vol. (Are si o editie noug).

= Studia et Acta Orientalia, Bucarest, 1958-1972, 8 vol.

= Mehmed Siireia, Sigill-i 'Osinani

1897), 4 vol.

., Istanbul, 1308-1315 (1890

T.O.E.M. = Tarih-i 'Osmani Engiimeni Megmuasi",

Istanbul, 1910-1927.

T.T.E.M.

= Türk Tarih Engiimeni Megmuasi"

Revue Historique publiée

par l'Institut d'Histoire Ottomane", Istanbul

Constan-

tinople (1910-1930). T.K.S.M. = Topkapi Sarayi Milzesi, Istanbul.

a.

= arab.

pr.

= persan.

lc.

= turc.

H.

= Hegira.

Evl.

= evail

prima decadá.

Evt.

= evasit

a doua decadà (mijloc).

Evr.

= evahfr

a treia decada (sfirsit).

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE*

Reluind unele probleme ale istoriografiei otomane din veacul al

ca, vechea activitate

XVII-lea 0 inceputul celui urmator, reamintim

cronicareasca 1, in proza §i in versuri, redata de obicei intr-o turceasca greoaie 0 stingace, adesea fara o legatura cauzala in succesiunea eveni-

mentelor istorice, a fost destul de saraca pina la domnia sultanului Meh-

med al II-lea (1451 1481) 0 chiar a urma§ului sau Baiazid al II-lea

(1481-1512) 2 In tiny ce istoriografia otomand abia se nd§tea, cea bizan-

tina, era la apogeul dezvoltarii sale 3. Spre deosebire de vechile cronici

turcesti din sec. al XV-lea, cele bizantine, ale lui Laonic Chalcocondil 4,

M. Ducas 5, Critobul de Imbros 6 0 Georgios Sphrantzes 7, se prezinta

ca ni§te creatii artistice de o reala valoare, avind la baza traditia unei

vechi §coli istorice. Din acest punct de vedere, cronicile bizantine con-

stituie un izvor important nu numai pentru trecutul statului turco-sel-

giucid inainte de 1300, ci §i pentru istoria Imperiului otoman in primele

doua veacuri ale dezvoltarii sale 8.

* Vezi si Introducerea la vol. I a Cronicilor turcesti

, Bucuresti, 1966, p. 7-13, NO

de care aducem in unele probleme completäri, precizdri si rectificdri.

1 Despre aceastd activitate, vezi F. Babinger, Originea si fazele dezuolliirii istortografiel

olomane, in Revista Fundapilor", 4 aprilie 1938, 16 p. (extras) ; Mihail Guboglu, L'Iustorto-

graphie ottomane des XVe

XV Me siecles. Bref apercu, in Revue des etudes sud-est euro-

81 92 ; Sehabettin Tekindag, Osmanli tarih gaziciliai (Istorio-

,I, p. 65-82),

péennes", III, 1965, 1 2, p.

grafia otomand), In Belleten", XXV, 140 (Ankara, 1971), p. 655 663.

2 Au fost desigur si citeva exceptii, ca Tursun Beg (cf. Cronici turcesti

M. Nesri (ibidem, p. 107-134) si Idris Bitlisi (ibidem, p.

149 179). Din acesta din urind

In volumul citat lipseste paitea originald, de dupd 1444. In acelasi timp, precizAm cd traducerea

s-a fdcut dupd o versiune turcd din 1733 (1146 H.) si nu dupd manuscrisul original,

(Istanbul, Bibl. T.K.S.M., fond Hazine, nr. 1655, 668 f.), microfilmat mai tirziu pentru Arh.

persan

stat. Buc.

3 Cf.

Akdes Nimet Kurat, Bizansin son ye Osmanitlartn ilk tarihcileri (Ultimii istorio-

1933, Istanbul,

grafi bizantini si primii cronicari turci), in Tiirkiyat Mecmuasi", 3, 1926

Devlet Matbaasi, 1933.

6 Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice. Cresterea puterii turcesti. Caderea imparatiei

(Scrip-

bizantine. In româneste de Vasile Green, Bucuresti, Edit. Acad., 1958, VIII + 355 p.

tores Byzantmi", II).

5 Ducas, Istoria turco-bezantinii (1341

1462 ). Editie criticd de Vasile Green, Bucuresti,

Edit. Acad., 1958, 503 p. + facs. (Scriptores Byzantini", I).

1467. Editie de

Vasile Grecu, Bucuresti, Edit. Acad., 1963, 380 p. (Scriptores Byzantini", IV). Cf. si versiu- nile turcesti : In caractere arabe : Kritovulos, Tarih-i Sultan Mehmed Han Sani, supliment la

6 Critobul din Imbros, Din domma lin Mahomet al II-lea. Anii 1451

T.O.E.M., Istanbul, fasc. 1 13, 1326 H. (1910), 1328 H. (1912)91328

in caractere latine :

yulos, Istanbul, Aksam Kitap Kulubu, 1967, XIV

1330 H. (1912

1914) ;

Muzaffer Gokman, Istanbul fethi (Cucerirea Constantinopolului) Krito-

252/255 (vezi recenzia noasträ in Re-

vista de referate si recenzii. Istorie-arheologie", VIII, 1971, 5, p. 680-694).

7 Georgios Sphrantzes, Memorii (1401-1477 ).

Cronica 1258 1481.

Editie criticd

de Vasile Grecu, Bucuresti, Edit. Acad., 1966, XVII

+ 618 p.

(Scriptores Byzantini", V).

8 Incepind din a doua jumdtate a secolului al VI-lea, sub impdratul Iustin al II-lea, cro-

nicile bizantine vorbese despre hanatul turc din Asia Central:A. Solia lui Zemarchos, din 568 e.n.,

este cunoscutd.

www.dacoromanica.ro

6

ENTRODTICERE

Dacg, pin /. la inceputul veacului al XVI-lea izvoarele istorice oto-

isto-

mane slut ca num/r abia satisfac/toare, abundenta cronicarilor §i

riografilor din epoca ulterioarA ne incurcá. Odatà cu Soliman I (1520

8, activita-

tea cronicAreascg' a Mat o mare dezvoltare, in frunte cu Gelalzade Mus-

1566), zis in istoriografia otoman/ Legislatorul" (Kanuni )

tafa 1°, Ferdi 11, Nasuh Matrakci 12

§i altii. Spre sfiqitul veacului al XVI-lea,

efendi 13,

Mustafa

apar figuri §i mai proeminente, ca Sadeddin Hogea

Ali 14

§i Mustafa Selaniki (m. 1599)15, cel mai bun statistician al impe-

riului. in acela§i timp, incepe sa. se observe tendinta spre reflectii isto-

rico-filozofice, ca la bosniacul Hasan al-Kiafi Akhisari

18 §i la Veysi 17

din Skoplje. Aceste inceputuri au dus, spre mijlocul veacului al XVII-lea,

la diverse opere didactice §i la tratate politice relative la cauzele mgretiei

§i decAderii puterii turce§ti. Tratatul cel mai cunoscut ( Risale ) apartine

lui Koci bei (m. 1650), din Korita (Macedonia), numit Montesquieu al

osmanior" 18. 0 fazá caracteristicg a istoriografiei otomane de la finele secolului

al XVI-lea §i Inceputul celui de-al XVII-lea o constituie aparitia poetilor

de curte (sahnameei ), ale cAror opere, cu toatg latura kr artistic/

i

valoare pentru miniaturisticA, nu au o important/ deosebitA pentru cer-

cetArile istorice. Din aceastg pleiad'a merit/ sa' fie retinutg figura lui Talik-

zade Mehmed (m. 1599/1008 H), care, in cronica sa rimatA ,,ahname-i

al-i 'Osman (Cartea impgratilor otomani)19, descrie expeditia turcilor,

din 1595 (1003 H.), impotriva T 'aril Roma,ne0i, avind unele tiri §i pentru

tefan RAzvan ( Ridvan ) din Moldova, dar se ocup/ mai mult

domnia lui

cu cucerirea Agriei de catre sultanul Mehmed al III-lea (1597). 0 alta

(extras

din Islam Ansiklopedisi ).

. (p. 259-278) s-a fácut

dupd editia defectuoasä a lui S. Tokdemir (1937), deoarece manuscrisul original pdstrat la Bibl.

9 Cf. Prof. Tayyib Gabilgin, Kanunt Sultan Sdleyman, Istanbul, 1967, 57 p.

19 Traducerea fragmentelor inserate in vol. I al Cronicilor

microfilmat pentru Arh. stat.

T.K.S.M., fd. Emanet Hazinesi, 1427, 427 f., a putut fi

abia ulterior.

Buc.

u Pseudonimul lui Mustafa (m. 1555), fiul lui Soliman Magnificul ; este autorul cronicil

83 si Hiliseyin Yurdayin, Ferdr run Sdlegmannamesuun yeni bir

12 Vezi Cronici 1urce4i

13 Ibidern, p.

297

332.

14 lbidem, p. 332-356.

15 Ibidem, p.

., I, p. 219-232.

358-398. Intre timp a apárut o noud editie a cronicii Tarili-i

SelcIniki

Suleimanname, biografia tatalui sdu (ms. la Bibl. Nat. Viena, Hist. Osm. 42 A). Despre Ferdi,

cf. F. Babinger, G.O.W., p.

niishast (0 noud copie a cronicii Suleunanname a lui Ferdi), In Ankara 0 niversitesi Dil ve Tarih

Cografya FakUltesi Dergisi", 8, 1 2, Ankara, T.T.K. Basimevi, 1950.

(Breslau, 1970), dar tot incompleta (pina In 1592).

16 Despre AkhisarI, vezi G.O.W., p. 144. Opera sa, intitulata. Usul al-hikam fi Arizam

al-alam (Bazele guverndrii si rinduiala lumii), a fost editatk la Istanbul In 1861 (1278 H.), 1868

(1285 H.) si 1870 (1287 H.), (40 p.). Are si o traducere francezd :

Part de gouverner, par H. Gamin de Tassy, In Journal Asiatique", IV (Paris, 1824).

scris se gaseste In Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei R.S.R., fd. T. Cipariu, Ms. or. 258, 79 p., din 1597 (1005 H.).

Princepes de sages, touchant

Un manu-

17 Vezi G.O. W., p. 152-153.

16 Despre Koci bei

vezi G.O.W., p.

184

185 (Qoci Beg )

§i I. A., fasc. 64 (1955),

p 832-835 ; un manuscris frumos din Risale-i Koci bei se gdseste in colectia de manuscrise orien-

tale a Bibliotecd Academiei (cf. Mihail Guboglu, Manuscrisele orientate dtn

Biblioteca Acade-

mtei, In Studii si cercetdri de documentare si bibliografie", 1967, 2

(fig. 3 si 4).

3,

p.

283 + facs.

19 Bibl. Turk ve Islam Eserleri Muzesi, Istanbul, ms. turc. nr. 1963, 120 f. cu miniaturi

splendide ; despre autor si opera sa, cf. G.O.W., p. 167-168 (

zuges "

1003 H./1595);

und des walachischen Kriegs-

vezi si Arh. stat. Buc., mf., rola 25, cadre 415 542.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

7

exceptie o constituie opera lui Seid Lokman (1601/1010 H.) 20 , indeosebi

partea numita Oguzname sau Seleiukname, devenita mai accesibila prin

traducerea turcologului J. J. v. Lagus 21, in care este vorba de colonizarea

Dobrogei cu tatari si turci din Anatolia, de-ai lui Sari Saltuk Dede (Baba).

Daca in primul volum din aceasta colectie am renuntat usor la ope-

ra lui Seid Lokman, trebuie sa regretam ca nu am putut insera cronica

selgiucida Tarih-i al-i Se lock, scrisa pe la 1424 de Iazigizade Ali (1421

1451) 22, care contine fragmente interesante pentru prima colonizare a

Dobrogei cu turci selgiucizi de-ai lui Izzeddin Kaykaus (vagaus), pe la

1263 1264 (662 H.), si alte stiri privind Moldova §i Tara RomOnea sea.

In ceea ce prive§te adunarea si valorificarea materialelor arhivis-

tice, un urma§ demn al lui Ruksanzade Ahmed Feridun (m. 1583/991 H.)

in a doua jumatate a secolului al XVII-lea este Sari Abdullah (m. 1661/

1071 H.) 23. Acesta, in calitatea sa de reis efendi, a adunat o pretioasa

colectie de 150 de firmane si alte hrisoave imparatesti, vizirale, in limbile

turca, persana si araba, pe care a intitulat-o Diistur-iil-ima 24, unele fir-

mane fiind privitoare la tarile române.

Pe baza traditiei acumulate si a unei evolutii rapide, istoriografia

otomana din veacul al XVII-lea, indeosebi din a doua jumatate, si cea

de la inceputul secolului urmator a inregistrat un numar surprinzator

de mare de cronicari sau istoriografi turci, de o valoare inegala 25. Multi

dintre ei nu prezinta o importanta deosebita pentru cercetarile istorice.

Din multimea lor, ies insa in relief o serie de figuri exceptionale, care fac

cinste istoriografiei otomane din aceasta perioada. Spatiul nu ne-a permis

sä incadram in acest volum decit un numar de opt cronicari sau istorio-

grafi mai reprezentativi.

La loc de frunte

primul cu care incepem volumul de fata

este

Kiatip Celebi (1609-1657), cunoscut sub denumirea de Hagi Kalfa (tc.

Khalife). El a fost cel mai mare polihistor" al turcilor osmanlii, avind

23 de luerari, unele de o mare importanta pentru cercetarile istorice, ling-

vistice, bibliografice, etnografice si geografice sud-est europene. Intr-o

masura mai mare decit contemporanul sat]. Ibrahim Pecevi sau Peceli

(1574-1650) 26, Kiatip Celebi a folosit in mod critic izvoare turcesti

si europene pentru fundamentarea stiintifica a

(materiale arhivistice)

operelor sale. In acest scop invatase latina medievalà, greaca §i franceza,

lucru foarte rar printre turcii de atunci. In bogata sa opera a reusit sa

asimileze si sa sintetizeze cunostintele istorico-geografice apartinind celor

doua marl culturi de atunci : musulmana (turca-araba-persana) si greco-

latina. In 1957, cu ocazia comemorarii la Istanbul a 300 de ani de la

moartea lui Kiatip Celebi, secolul al XVII-lea a fost numit veacul lui

20 Despre Seid Lokman si opera sa, cf. G.O. W., p.

21 Seid Locmani ex Itbro Turcno gm Oghuzname inscribitur excerpla (Helsingfors

164-167.

1854),

cu text in latina medievald si turcd, la Bibl. Nat. Viena, nr. 1001, f. 109-117 r.

(Hist. Osin .

17 B) ; cf. si articolul Sart Sallik Dede, in E.I., IV (1934), p. 177-178 (Franz Babinger).

22 Ms. turc., Istanbul, Bibl. T.K.S.M., fd. Bevan, nr. 1390 (288 f.), nr. 1391 (455 f.)

1392 (304 f.) (apud F. E. Karatay, Topkapt Sarayi Kutuphanesi Farsca Ya:malari Katalogu

I,

Istanbul, 1961, p. 201-202) ; Arh. stat. Buc., mf. rola 31.

23 Despre acest istoriograf, cf. G.O. W., p.

206-207.

si

,

21 Ms. la Bibl. Nat. Viena, nr. 316 (cf. Flugel, Katalog, I, p.

286).

25 In G.O. W., p.

132-209, shit citati pentru aceasta" perioada 125 de cronicari cuno scuti

lui F. Babinger, dar in ultimele decenn numarul celor cunoscuti s-a ridicat la 150.

26 Despre I. Pecevi, cf. Cronici turcegi

., I, p.

469 525.

www.dacoromanica.ro

8

INTRODUCERE

Hagi Ka lfa". In cinstea acestui eveniment s-a publicat

crat vietii, personalit'Atii

i un volum consa-

27, de care am tinut

i operelor lui Kiatip Celebi

seama. Unul dintre initiatorii acestei actiuni culturale, colaborator si la

volum, a fost profesorul Tayyib Gokbilgin 28 de la Universitatea din Is-

tanbul. In anii din urmg, un alt colaborator, Orhan Saik Gokyay 22, a

publicat o serie de bucAti alese, adicä o antologie sau crestomatie, din ope-

rele lui Kiatip Celebi, in frunte cu cele istorice. Dintre fragmentele incluse,

semnal5m pe cele privind asedierea si cucerirea cetdii Agria (1596) 36,

asedierea ceteilii Hotin

31,

reiscoala lui Abaza papa

22, care a avut relatii

i

indeosebi

strinse cu donlnii nostri pe cind era sangeacbei de Silistra,

dramatica bAtalie navath

i infringerea cazacilor (1626) de &are amiralul

otoman Regep pasa pe Marea Neagrà si la gurile Dundrii, lingA locali-

tatea Karaharman (azi comuna Vadu, Dobrogea)

lui Kiatip Celebi, indeosebi contributia sa la cartografia

33. Valoarea stiintific5, a

i geografia isto-

rica, cu care turcii Otrund in stiinta european6, a fost cercetatA mai

indeaproape de invatatul turc A. Adnan Adivar 34, autorul unor studii

pretioase.

i geografice ale lui Kiatip Celebi care

intereseazA direct si trecutul tarilor române sint puse in fruntea acestui

Cinci dintre operele istorice

volum. In primul rind este vorba de Cronica sau Istoria sinopticii (Fezleke-i

tarih), in doug volume, in care se trateaz6 cronologic, pe ani, evenimentele

Imperiului otoman intre anii 1591 si 1654 (1000-1064 II.). Este un izvor

de baza" pentru lupta tArilor române, sub conducerea lui Mihai Viteazul,

impotriva dominatiei otomane. Acelasi interes prezint

i alte fragmente :

pentru domnia Movilestilor in Moldova, rgzvratirea (1620) lui Gaspar

Gratiani, voievodul Moldovei, impotriva turcilor, relatiile incordate dintre

Matei Basarab si Vasile Lupu, precum i pentru evenimentele din Transil-

vania, din prima jumalate a secolului al XVII-lea, a cAror descriere este

axatà mai mult pe politica filootomang, a lui Stefan Bocskay (1604-1606

dec.), Sigismund Rákóczy (1606-1608) si Gabriel Bethlen (1613-1629).

In acelasi timp, se insistA asupra politicii hazardate

a principelui Gabriel

Báthori (1608-1613), numit in cronicile turcesti Deli Kiral, adicA prin-

cipele cel nebun" 33, care de fapt reluase intr-o altg forma, ideea lui Mihai

" Katip celebi, Hagatt ye eserleri hakkinda incelemeler, Ankara, T. T. K. Basimevi, 1957,

28 Prof. Tayyib Gokbilgin, Kdlip celebinin kronolojik eseri : Taknimmullevarili, loc.cit.,

225 p.

p. 101-120.

28 Kahl)

celebi'den secmeler. Hazirlayan Orhan

1968, II + 580 p.

aik Gokyay. Devlet kitaplari, Istanbul,

3° Burt Muhasarasi, op. cit., p. 48-49.

31 Teal,

32 Abaza pagt isgani, op. cit., p. 72-73.

.

.

.

Hotin muhasarasinda, Ikinci sultan Osman faciasi, op. cit., p. 60-66.

33 Karaharman Cenginde Kazaklarin bozguna wiradtklart sefer, op. cit.,

34 Achvar (dr. Abdulhak Adnan : 1882

p. 105-106.

1955), Osmanli Turklerinde dim (Stiinta la turcii

osmanlii),Istanbul,Remzi Kitabevi, 1970, 220 p. Unul din capitolele (V) acestei opere merituoase

este intitulat : XVII

Celebi) (p.

110 141).

XVIII. Y u:gllar ye .Kdtip celebt (Secolele

XVII XVIII si Kiatip

35 Despre evenimentele din Transilvania de pe la inceputul veacului al XVII-lea, cf.

Tayyib Gokbilgm, XV II. asir boularinda Erdel hadiseleri ye Bethlen Gabor' in Beglige intihabi

(Evenirnentele din Transilvania la inceputul secolului al XVII-lea

Bethlen), in Tarih dergisi", I, Istanbul, 1949, p. 1-28 ; Mihail Guboglu,

Gabriel

documente tar-

cesti din arhivele Braoyului privindrelaitile Transtivaniei ea Poarta otomand la inceputul secolulut

i

alegerea

$aple

lui

al XV II-lea, in Revista arhivelor",

VIII, 1965, 1,

p. 212 253 + facs., etc.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

9

Viteazul de unire a celor trei fciri romcine. Nu se pot trece cu vederea nici

informatiile cu privire la domnia lui Gheorghe IlakOczy I (1630-1648)

si a fiului sail Gheorghe Rakóczy al II-lea (1648-1660), care due o politica

de independenta fata de Poarta otomana. Toate aceste fragmente din

cronica prezinta un interes deosebit pentru istoria relatiilor romano-

turce, fiind, scrise de un contemporan si martor ocular al multor eveni-

mente. Cel care vrea sa studieze istoria medievala a Romaniei din ultimul

deceniu al veacului al XVI-lea si ping la ineeputul celei de-a doua ju-

matati a veacului urmator nu poate trece cu vederea Istoria sinoptied

a lui Kiatip Celebi.

A doua opera istorica a acestui istoriograf inserata in acest volum

este Cronologia universalci sau Calendarul istorillor (Takvim et-tevarih),

o istorie cronologica generala, cuprinzind stiri razlete si pentru tarile

romane. In aceasta luerare se prezinta simultan un numar de evenimente

istorice din Asia, Europa si Africa. Este de retinut faptul ca istoria tarilor

romane este introdusä intr-o cronologie universala, scrisa de un mare

invatat ture.

A treia opera a lui Kiatip Celebi, avind uncle fragmente care ne in-

tereseaza direct, este märeata sa Cosmografie universalci (Cihanniima),

din care un manuscris important, poate chiar originalul, se pastreaza in

nr. 265,

pe care 1-am mai semnalat in alta, parte :A. Numai citeva fragmente din

colectia de manuscrise orientale a Bibliotecii Aeademiei

(inv.

aceasta opera sint consaerate tarilor romane, si anume acelor parti care

au fost sub administratia direeta a turcilor : Dobrogea, Braila (Ibrail ),

Giurgiu si orasele sau cetatile banatene, in frunte cu Timisoara, Ineu si

Lipova. Este de retinut ca. in colectia de manuscrise a Bibliotecii Topkapi

Saraym din Istanbul se gaseste un fragment din aceasta, opera care priveste

numai Rumelia 37, adica, Peninsula Balcanica, avind si o interesanta harta

a Dobrogei (fig. 5). Acest manuscris, avind in plus fata de Gihannicma

o serie de stiri din domeniul geografiei istorice, completeaza extrasele din

aceasta opera.

De fapt literatura geografica otomana, care prezinta interes

si

pentru tarile române, nu se reduce la Gihannuma a lui Kiatip Celebi

si la Cartea ceilcitoriilor (Seyahatname) a lui Evliya Celebi. Inainte si mai

ales dupa veacul al XVII-lea exista o bogata literatura din domeniul

geografiei istorice 38. Este indeajuns sa amintim descrierea Tarii Roma-

36 Cf. Mihail Guboglu, Manuscrisele orientate din Biblioteca Acaderniel, loc. cit., p. 284.

Prima editie tura a acestei opere, datoratã clujeanului Ibrahim Muteferrika, dateazd din 1732

1733 : Kalil) Celehi Mustafa bin Abdullah, Cihannuma, Istanbul, 1145 (1732), 698 p.

37 Cihannuma'nin Rumeliye aid kismi, ins. turc., Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Bevan,

. , I, p. 452, nr. 1362),

nr. 1651, 67 f. (19 x 29 cm.), cu 18 harti (cf. F.E. Karatay, Katalogu .

Arh. stat. Buc., rola 27,

c. 762 828. Dupá manuscrisul pbstrat la Biblioteca Nationald din

Viena, J. v. Hammer a publicat o traducere germaná : Rumeli und Bosna, geographisch beschrie- ben von Mustafa ben Abdulla Hadschi Chalfa, Wien, 1812.

38 Franz Taeschner, Die geographische Literatur der Osmanen, In Zeitschrift der Deutschen

Morgenlandischen Gesellschaft", Neue Folge, Bd. 2(77), Leipzig, 1923, p.

32, 64 70 ; idem,

Osmanlilarda Cografya (Geografia la otomani), trad. tura de Cemal Koprillu, In Tiirkiyat

Mecmuasi ", II, Istanbul, 1928, p. 309 si urm ; Cengiz Orhonlu, XVIII. Yu:: yilda Osmanlilarda

cografya ye Bartinli Ibrahim Hamdi' nin Allan (Geografia la osmanlfi In secolul al XVIII-lea

si atlasul lui Ibrahim Hamdi), In Tarih dergisi", XIV, 19,

Istanbul, 1964, p. 115 140 ; Cevdet

Turkay, Osmanli Turklerinde COrafya (Geografia la turcii otomani), Istanbul, 1959, 11+52 p.

www.dacoromanica.ro

10

INTRODUCERE

nesti si a Moldovei inainte de 1740 de un anonina 39. Un interes si mai mare

prezinta descrierea Tgrii Romanesti, pe la 1759-1760, de cretanul Ahmed Resmi 4°, nu numai sub raport geografic, ci si economic, statistic, institu-

tional, istoric etc.

0 opera mai mica a lui Kiatip Celebi este Irsadit'l Hayara ila tari-

i cresti-

hil-Yunan ve'n Nasara (Cai le norocoase din istoria grecilor

nilor) 41. Este de retinut un mic fragment despre campania sultanului

i ultimele pagini cuprinzind o

Soliman I in Moldova (1538/945 H.)

descriere succintg, a tarilor romane. Aceste fragmente mici incheie extra-

sele din operele marelui carturar otoman prezentate in volumul de fata.

In fine, marele sau Lexicon bibliographicum et encyclopedicum (Kest

toa'

l-funun) 42

are o valoare universala. Aici

i o Cronia a expedifiei la Hotin

al-zunun'an asami' 1-kutub

Kiatip Celebi, in articolul sau despre Cronicile dinastiei osmane ( Tevarih-i

al-i Osman), semnaleazg, printre altele,

( Tarih Sefer-i Hotin) de pe timpul sultanului Osman al II-lea (1621/

1030 H.), pe care o atribuie lui Mehmed Kilari. Pln acum nu se cunoaste

nici un manuscris al acestei opere.

Se poate spune c

Kiatip Celebi este primul invatat turc de renume

i occidentale, Kiatip

a marilor

mondial. Trgind la rgspintia culturior orientale

Celebi a reusit s

dea in vasta sa opera o sintezg originala

curente care se intilneau la intersectia celor doug lumi din Asia si Europa,

in capitala Imperiului otoman. Din acest punct de vedere, se poate spune

Kiatip Celebi a fost un predecesor al marelui invatat si domn al Mol- dovei, Dimitrie Cantemir (1673 1723).

ca

0 cronica succinta, dar pentru o perioadg istorica mult mai intinsg

a scris Mehmed. Solakzade (rn. 1658), contemporanul lui Kiatip Celebi.

Cunoscuta mai mult sub nurnele de Solakzade tarihi, cuprinde descrierea

evenhnentelor din Imperiul otoman incepind cu secolul al XIII-lea ping

pe la 1657. Faptul c

aceasta' cronica, inserata in volumul de fatg, a fost

editata in Turcia de trei ori 43, arata ca datorita claritatii expunerii ea a fost apreciatg mai mult decit alte cronici mai importante, dar redate intr-o forma greoaie. Privitg, in ansamblu, lucrarea oferg un material

39 Tradusd si publicatá pentru prima oara de C.M. Ottokar Freitherr v. Schlechta-Wssehrd

1Valachei, Moldau, Bessarabien, die Krim, Taman und Asow, in Sitzungsberichte der Kais.

vezi si Mihail Guboglu,

Akademie der Wissenschaf ten in Wien", Wien, 1862, p. 550 593 ;

Turefkit istociruki 1740 g.o Valatui, Moldavii i Ukraine (rez. : Une source histortgue turgue de

1740 concernant la Valachie, la Moldavie et l'Ukraine), in Vostocinie istocinikz po istorit narodov

iugo-vostocinoi i fentral'noi Evropi

1783) ; vezi G.O. W., p. 309-312.

Opera Risale-i Ef lakeyn, cuprinzind o descriere a celor Doud Valahii", nu este mentionata de

Fontes orientates ad historiam populorum

Moscova,

Izd. Nauka", 1964, p.

131

161.

42 Diplomat, om politic si istoriograf otoman (1700

F. Babinger. Un manuscris se pbstreazas In Bibl. V. A. Urechia" din Galati (nr. II 60/105 cr),

altul (copie) in Bibl. T.K.S.M. , Istanbul, fd. Hazine, nr. 445 (58 f.) (vezi F. E. Karatay, Katalogu p. 459) ; vezi si Arh. stat. Buc., mf. rola 6, cadre 511 567 (Turcia, 1966).

41 Probabil necunoscut5. lui F. Babinger, cAci In G.O. W. nu este semnalata". Un manuscris

cit.,

In Bibl. Koyunoglu Izzet din Konya, mf. la Bibl. Nat. Ankara (cf. Orhan *aik Gokyay, op.

,

1,

p. 16, nr. 8).

42 Editat de G. Fltigel, Leipzig, 1835 1858 (un exemplar In colectia T. Cipariu, Filiala

i

din Cluj a Academiei B.S.R. si altul in Bibl. Inst. de istorie N. Iorga", Bucuresti) ; existi

alte editii, dintre care una turcA, in douä volume (Istanbul, 1941 1943).

43 Dar nu dupà cele mai bune manuscrise. Un manuscris, necunoscut probabil lui F. Babin-

ger, se pastreazA in Biblioteca Muzeului Topkapi Saray din Istanbul, fd. Bagdad, nr. 199 (382 f.) ;

vezi Arh. stat. Buc., mf. rola 26, cadre 1

385 (Turcia, 1968).

www.dacoromanica.ro

rNTRODUCERE

11

bogat pentru istoria relatiior romano-turce, incepind din a doua jumatate

a veacului al XIV-lea pina dincolo de mijlocul secolului al XVII-lea.

Unele afirmatii pentru epoci mai vechi, ea participarea Tarn Romanesti

in lupta de la Cirmen, de pe Marita (1371), trebuie privite cu mari rezerve,

fiind interpolari ulterioare. Cronicile veacului al XV-lea, desi mult mai

apropiate de aceste evenimente, nu au astfel de stiri. Pina la sfirsitul

veacului al XVI-lea, opera lui Solakzade este mai mult o sinteza, daca nu

chiar o compilatie, pe baza cronicilor lui M. Nesri, Idris Bitlisi, Sadeddin,

Hasan Beyzade s.a., pe care le citeaza destul de des, aratind uneori si

diferentele dintre ele. Mult mai originala este partea privind secolul al

XVII-lea, cind traieste Solakzade.

In istoriografia otomana, din veacul al XVII-lea s-a incetatenit tot

mai mult obiceiul consemnarii evenimentelor contemporane sau foarte

apropiate de viata autorului (30-40 de ani), pe care cronicarul respectiv le putea cunoaste mai bine. In aceasta serie se incadreaza si Cronica lui

Hasan Vegihi ( Tarih-i Vecihi), inclusa in acest volum. Autorul, un tatar

din Bagce-Saray, capitala hanatului din Crimeea, descrie istoria Imperiu-

lui otoman intre anii 1637 si 1660 (1047-1070 H.). Este o cronica intere-

santa, in care se trateaza amanuntit marile evenimente istorice dintr-o

perioada scurta, facind legatura intre sfirsitul cronicilor lui Kiatip Celebi

si Naima si inceputul cronicilor lui Silahdar Fmdiklih Mehmed aga si

Mehmed Rasid. Din acest punct de vedere, Cronica lui Vegihi umple

un gol in istoriografia otomana. Fragmentele care privesc istoria -prior

române sint destul de intinse si contin o serie de stiri noi. In general, se

refera la relatiile dintre Matei Basarab si Vasile Lupu, la expeditia lui

Gheorghe It akóczy al II-lea pentru ocuparea tronului polon (1657), mazi-

lirea si inlocuirea domnilor din Tara Româneasca si din Moldova

Con-

din cauza sprijinului acordat princi-

pelui Transilvaniei (1657-1658) ; cucerirea cetatii Ineu de catre marele

statin

erban si Gheorghe tefan

vizir Kbpriilii Mehmed pasa (1658) ; expeditia turcilor in Moldova pentru

intronarea lui

(Burunsuz), instalat la Iasi cu sprijinul lui Gheorghe Rakóczy al II-lea

(1659) ; se reda destul de amanuntit razvratirea lui Radu al III-lea Mih-

nea din Tara Romaneasca si inabusirea acesteia de atm for-tele expedi-

tionare turco-tatare (1659-1660) ; in fine, expeditia turcilor §i tatarilor

teMnita" Lupu si alungarea lui Constantin

erban Cirnul

in Transilvania, incheiata cu asedierea dramatica si ocuparea cetatii

Oradea (1660). Toate aceste evenimente sint descrise intr-o forma mai porn-

poasa, cu unele naivitati si multe exagerari, §i de vestitul calator tune

Evliya Celebi (1612-1682/83) 44. Cronica lui H. Vegihi este insa mult mai

terneinica si mai sobra. In editia noastra am tinut seama si de traducerea

fragmentara a lui N. lorga (1899)45, facuta dupa versiunea italiang a

dragomanului venetian Giacomo Tarsia (1679), talmaciul ambasadorului

Morosini de pe linga Sublima Poarta.

44 Andrei Antalffy, Cálcitoria lui Evlia

Celebi prin Moldova in 1659, In Buletinul

1938), p. 247

281 ;

153-196 ; V VI (1967),

Comisiei istorice a României", XII (Bucuresti, 1932), P. 5-56 ; Gh. Zerva, Cellatorza lui Evlia

cf. si

Celebi efendi in Tara Románeascd, ibidem, XVI (Bucuresti, 1937

articolele noastre In : Studia et acta orientalia", IV (1962), p.

p. 3 47; VII (1968),p. 35-75 ;Apulum",V (1964),p. 347-374 ; Studii de istorie a Banatultu", II (Timisoara, 1970), p. 23-60 ; etc.

45 In Manuscripte din bibliotecile strdine relative /a istoria romthulor, Bucuresti, 1899,

p. 53-62.

www.dacoromanica.ro

12

INTRODUCERE

In aceasta serie de cronici mai mici, tratind o perioada scurta sau

numai un anumit aspect, se incadreaza §i opera istorica intitulata Cronica

pajului ( Tarih-i gilmani) a lui Mehmed Halifa, care repeta intr-o altä

forma, completeaza §i continua cronica lui H. Vegihi, tratind perioada

dintre 1632 (1042 EL) §i 1665 (1075 H). Printre evenimentele descrise

amintim, de pilda, rascoala lui Gheorghe Rákóczy I, expeditia nereu§ita

a lui Kenan pa§a din Buda §i infringerea lui Hiisein pa§a in Transilvania

(1635-1636). In descrierea altor evenimente istorice care ne privesc,

de§i este mult mai succint decit H. Vegihi, contine amanunte in plus.

Unele §tiri, de pilda cu privire la cucerirea Oradiei, completeaza pe cele

ale lui H. Vegihi. Ultimele fragmente privitoare la tOxile romane privesc participarea domnilor Tarii Romane§ti §i Moldovei, cu o oaste de 30 000

de calareti §i pedestra§i, inarmati cu pu§ti, arcuri §i sabii, la asedierea

cetatii Uivar, in august 1664 (muharrern 1075 H).

In cursul celei de-a doua jumatati a veacului al XVII-lea §i la ince-

putul celui urmator, in istoriografia otomana se observa tot mai mult

tendinta spre istoria universalà, depa§indu-se sfera popoarelor islamice.

Printre lucrdrile de acest gen pe care le-am inserat in volumul de faf

amintim, in primul rind, opera istorica a lui Ahmed MiinegAimba§1 (m.

(Pagini informative). Am dat traduceri, in extrase,

1702), Sahaif

iil-akbar

din cele trei volume, dar in special din vol. III, care se ocupa de tätari

§i osmani, de la inceputurile lor istorice §i ping, la cucerirea cetatii Came-

nita de catre turci (1672/1083 H.). Se §tie c aceastä data a fost considerata

§i de Dimitrie Cantemir ca ultima mare cucerire a turcilor, dupa care

incepe descre§terea puterii otomane" 46. Expunerea este cit se poate de

clara §i autorul reda relatiile romano-turce incepind din a doua jumatate

a veacului al XIV-lea pina in cel de-al treilea sfert al secolului al XVII-lea.

Miineggimba§i, dealtfel ca §i Solakzade, are consideratii interesante cu

privire la politica inteleapta a lui Stefan cel Mare, domnul Moldovei,

socotit drept om chibzuit §i cu minte".

0 alta figura exceptionala a istoriografiei otomane din a doua juma-

tate a secolului al XVII-lea este, desigur, Hasein Hezarfenn (m. 1691/

1103 H.) 47, originar din insula Kos (tc. IstankOy), autorul unei istorii

Tenkih-i tevarih-i muluk. Spre deosebire de MunegAimba§i

§i de alti cronicari, H. Hezarfenn se ocupa in opera sa §i de Grecia anti* Roma §i Bizant. In ce prive§te istoria Imperiului otoman, merge pin'a la

cucerirea Camenitei (1672). Pentru istoria tarilor noastre, nu contine §tiri

dar se bucura de aprecierea elogioasa a lui Dimitrie Cantemir 49,

universale :

noi 48,

care il folose§te ca izvor istoric.

Dupa cum pe la finele secolului al XVI-lea, poetii de curte,

zi§i

§ahnamegi, au inlprimat istoriografiei otomane un caracter specific, tot

a§a, de pe la mijlocul jumatatii a doua a veacului al XVII-lea, aceasta

istoriografie este reprezentata de istorici oficiali

aulici"

,

a§a-zi§ii

46 Isloria Imperiului oloman. Cresterea si scriderea lui

de Demetrius Cantemir, trad.

de dr. Iosif Hodos, Bucuresti, 1876-1878, 2 WO (Acad. Rom).

47 Despre viata si opera sa, cf. F. Babinger, G.O.W., p. 228-229.

48 Cele cloud manuscrise pe care le-am parcurs, unul la Institutul de studit orientale din Leningrad (B. 719 Tyr.) si altul la Istanbul (Bib!. T.K.S.M., fd. Revan, nr. 1180, 220 f.), ne-au

Idsat aceastä impresie.

46 Cf. Isloria Imperiului oloman

".

cinstit

, I, p. 13, 62 si 297 : un istoriograf turc foarte drept

www.dacoromanica.ro

INTRODUICERE

13

analisti ai imperiului, cunoscuti sub denumirea de vak'aniivis 5°, termen

folosit si de IenachitA Va,cgrescu. In stadiul actual al cercetärilor istorice

se consider6 c

primul care a ocupat postul institutiei Vak'anuvis a fost

51, autorul unei cronici care

Abdurrahman Abdi pasa (m. 1692/1104 H.)

trateazg istoria Imperiului otoman sub sultanul Mehmed al IV-lea (1648

1685) si confine unele fragmente si stiri razlete privitoare la taxile romame.

Mai tirziu, istoriograful Silahdar Findikhlt Mehmed aga märturis este ca

indatä dupa, intronarea sultanului Mustafa al II-lea (6 febr. 1695) a pri-

mit insàrcinarea de a scrie o cronia, am'anuntitä, numitä Nusretname

(Cartea victoriilor)

lului al XVIII-lea, Mustafa Naima (m. 1716) si urmasul s'au Mehmed Rasid

52, asupra cgreia vom reveni. Odatä cu inceputul seco-

(m. 1735) au intgrit, prin calitdfile lor deosebite, institutia istoriografflor

aulici :

Vak'aniivis.

Nu numai in secolul al XVII-lea, ci inc l. de la inceputurile istorio-

grafiei otomane exista obiceiul de a se scrie cronici minore cu ocazia anu- mitor evenimente istorice : expeditii, cuceriri de cetAti, orase, t'ari etc.53.

0 succint5, trecere in revista, a acestor Fetihname (Carte sau scrisoare de

cucerire), Gazavatname (Cronica expeditiei), Cihadname (Cartea ràzboiului),

Nusretname (Cartea victoriilor), Sefername (Cronica campaniei), Zafer-

name (Cronica victoriei) etc. a fost Mena, sub forma unui catalog, de

Agah Sirri Levend 54.

cucerire (Fetihname ) din 1416 (818 H.) in care sultanul Mehmed I Celebi

descrie, in limba persang, expeditia sa impotriva Tarii Românesti (Kara-

Printre acestea amintim Cronica sau scrisoarea de

bog"dan)

i

Cuceriri pleicute

i Intmplàri ciudate (Futuhat-i camila Ye

havadis-i gariba) 56, tot in limba persanä, in care se povesteste asedierea §1 cucerirea dramaticg a Timisoarei si a altor cetati si paranci banatene (1552/959 H.). In veacurile XV si XVI au mai fost scrise citeva cronici

minore care privese direct istoria farilor romAne. Cele mai cunoscute sint :

cronica lui Ebu Ishak privitoare la expeditia sultanului Baiazid al II-lea

50 Despre aceastil onstitutie otomand, cf. Midhat Serto,glu, Vahanuvis, in Resimli Osmanli

Tanli Ansiklopedisi (Enciclopedia ilustrata" a istonei otomane), Istanbul Matbaasi, 1958, p. 332.

Despre aces t istonograf, vezi G.O. W., p.

227-228. Un manuscris in stare bund a

cronicii sale intitulate Vakayz' name-i Abdi pasa se gaseste in Bibl.T.K. S.M., Istanbul, fd. Hazine,

nr. 1363 (cf. F. E. Karatay, Katalouu

cadre 334-538.

, p.

269, nr. 835) ; vezi Arh. stat. Buc., rnf. rola 29,

52 Ms. la Bibl. Baiazid, Istanbul, fd. Vellytddin, nr. 2369, f. 203 r.

326 v.

53 Prof. dr. Kopruluzade Mehrnet Fuat, in studiul sdu Bizans Musseselennin Osmanli

Muesseselenne tesin hakkinda bdzi muldhazalar (Remarques sur l'influence des Institutions byzan-

tines sur les institutions ottomanes (in Turk Hukuk ve Iktisat Tarthi Meentuasi, Istanbul, Evkaf

272-273), ii exprima" parerea cS osmanliii au mostenit obicetul de a scrie

Matbaasi, 1931, I, p.

fetihnamele de la turch selgrucizi si nu de la bizantini.

54 AgSh Sirn Levend, Oazaudt-Ndineler ve Mihaly() lu Ali Bey'in Cazavdt-Namest (Cronici

de expeditii

15-177. In acest volum este semnalatd cea mai veche cronied minorS intitulatS Gazavdt-nOnw sau Gazavdt-i Sultan Murdcl Han (in curs de publicare de prof. dr. Halil Inalcik-Mevlat Oguz),

in care se descriu expedit ble sultanului Murad al II-lea (1421 1451), in special luptele de la Zia-

i cronica campannlor ha Mihaloglu Ali Bey), Ankara, T. T. K. Basimevi, 1956. p.

Varna. (Despre opera lui A. S. Levend, Gazavdt Niimeler

vezi Cronin tui resit

tia

(Isla&

., vol. I, p. 141 147).

55 Topkapr Sarayi Arsivi, Istanbul, E. 9510 (34 X 257, 50 cm) ;

55 Bibl. T. K. S.M., Istanbul, fd. Hazine, nr. 1592, 31 f. (22,4 x 33 cm), scris ta'lik cu mi-

\ ezi Arh. stat. Buc.

niaturi (vezi F. E. Karatay, Katalogu

p. 61 62,

nr. 161) ; Arh. stat. Buc. mf. rola 19,

cadre 404

435.

www.dacoromanica.ro

14

INTRODU10ERE

impotriva Moldovei (1484)57 si indeosebi cea a lui Nasuh Matrakci inti-

tulata Fetihname-i Kara Bogdan (Cronica cuceririi Moldovei)58, din 1538

(945 H.), privind campania sultanului Soliman I Magnificul impotriva Moldovei, dupa care aceasta ii pierde independenta pentru trei veacuri

si mai bine.

Din secolul al XVII-lea, pe lingg

"ahname-i Nadiri (Cartea sahului

Nadiri)53, impodobitg cu miniaturi, consacratg expeditiei sultanului

Osman al II-lea (1621/1030 H.) Impotriva polonilor la Hotin, s-au pgstrat

doug manuscrise privind cucerirea cetatii Oradea (Varad)6° in anul 1660

(1070 H.), de Kose Ali. Unul din ele este o cronica rimata, in 648 de

versuri mesnevi", intitulata Zafername, scrisa de Gilfti Ali din Adria-

nopol (Edirne li) 61. De pe la sfirsitul aceluiasi secol s-a pgstrat in citeva

variante in bibliotecile din Istanbul 62, iar un exemplar la Biblioteca

Nationala din Izmir, manuscrisul intitulat Feth-i Lipova ye muharebe-i

Lugos (Cucerirea Lipovei

i lupta de la Lugoj) 63, in care se descrie prima

campanie, din 1695 (1106 H.), a sultanului Mustafa al II-lea impotriva

austriecilor in Banat si infringerea generalului Veterani In lupta de la

Lugoj, precum

i raoartea sa in drum spre cetatea Sebes, ucis de un gra-

nicer otoman. Odata cu secolul al XVIII-lea, numarul acestei categorii de cronici

creste. Expeditia din 1711 (1123 H.) a marelui vizir si serdar Baltagi Mehmed pap, infringerea rusilor la Stgnilesti pe Prut, cu participarea

lui Dimitrie Cantemir,

i incheierea pacii la Vadul Husi (Hus-Gheeidi)

au ocazionat, pe lingg o condica (defter) 64 de porunci vizirale (buyuruldu),

ii

o cronica intitulata Tarih-i Moskov sene-i 1122 (Cronica Rusiei in anul

1711 ) 65, atribuita lui Hasan Kurdi, care credem insa el este copistul,

57 Intitulatä : llIdns'at-i felihname-i Kara BOdan. Autorul, Ebu Ishak, este numit une ori si Kogia Cihan" (vezi G.O. W., p. 60, n. 1), dar acesta este de fapt epitetul lui Baiazid at

1I-lea, Insemnind stapinul lumh" (cf. si dr. Andrei Antalffy, Doud documente din Biblioteca

egipteand de la Cairo despre cucerirea Chtliei si Celdfii-Albe in 1484, In Revista istoricA",

XX, 1-3 (Bucuresti, 1934), p. 33-42, si mai cu seamd Nicoard Beldiceanu (Paris), La conquele

des cites marchandes de KIWI et de Cetatea -Alba par Bayezid

Forschungen, XXIII (Munchen, 1964),

II,

Sonderdruck aus Sud-Ost

idem,

p, 36-90 (Etudes ottomano-roumaines) ;

La Moldcune Ottomane a la

des Etudes Islamiques", Année 1969/2, Paris, 1969, p. 239

fun du XVe siecle et au debut du XVI.'

266 + facs.

siecle, In Revue

58 Btbl. T. K.S.M., Istanbul, fd. Bevan,

nr. 1284, f.

Sugdi) ; cf. si Cronici turcestu

, I, p. 33-42.

106-122 (dupA Selimnarne a lui

Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Hazine, nr. 1124, 77 f.

, II,

p.

(24 x 41 cm), scris nesih (cf. F.

XV III. Yiizyllar

E. Karatay, Katalogu

138, nr. 2377, si Filiz Ogutmen, XII

arasunda Minyalyur Sanatinda 6rnekler (Modele de artA mmiaturisticA in secolele XIIXV III),

VI (1967), p. 437-438 ;

de asemenea, Arh. stat. Buc., mf. rola 72, cadre 209-249).

Istanbul, 1966, 48 p., ; cf. recenzia in Studia et acta orientalia", V

68 Intr-un manuscris miscelaneu (Kanunname) din Bibl. Ttirk Tarih Kurumu, Ankara,

T. Y., nr. 34 (Arh. stat. Buc., mf. rola 10, cadre 1-339).

67 In colectia personala a lui AgAh Sirri Levend (op. cit., p.

117).

62 Vezi A. S. Levend, op. cit., p. 131-133.

63 Izmir Milli KUttiphanesi,

nr. 35/110 ; alte cinci manuscrise in bibliotecile din Istanbul

132-133).

(vezi A. S. Levend, op. cit., p.

I,

64 Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Bagdad, nr. 221, 27 f. (cf. F.E. Karatay, Kataloãu

p. 276, nr. 859).

65 L. V. Dmitrieva, A. M. Muginov, S. N. Muratov, Opisanie tOrskih rukopisei Instiluta

Narodov Azii, I, Istoria, sub red. A. N. Kononov, Moscova, Izd. Nauka", 1965, p.

Maxim).

189-190,

nr. 179 ; recenzie in Studia et acta orientalia", V VI (Bucarest, 1967), p. 444-448 (Mihai

www.dacoromanica.ro

rNTRODUCERE

15

nu autorul. Intr-un alt manuscris, intitulat Vak'ayi-i Eflak (intimplare

din Tara Roma.neasc6) 66, un anonim (probabil Abdul Baki Sadi efendi,

pe atunci defterdar de Hotin) descrie lupta din 1716-1717 (1129 H.)

a lui Mihail Racovitg, domnul Moldovei, ajutat de 9 000 de Catari buge-

ceni si 700 de turci din Hotin, impotriva austriecilor din Transilvania,

condusi de Ferentz (Ferevó ), cápetenia podghiazului. Existg si o versiune

greacA, a lui N. Chiparissa, Croniea Moldovei (1716-1717 ), publicatg

de E. Legrand (Paris, 1888), tradusI in romaneste de C. Erbiceanu (Buc.,

1888) si Al. Sutu (Iasi, 1889-1890).

tafa

0 altà serie de cronici de acest fel, citeva apartinind lui Milnif Mus-

din Antakya

(Antakyali),

intitulate Zafername-i

Miinif sau

.Fetihname-i Belgrad (Cartea victoriei lui Maud sau cronica cuceririi Bel- gradului)67, altele lui Musaffa Mustafa, avind ca titlu Belgrad ye Adakale

sefer ye zaferi (Expeditia si victoria de la Adakale si Belgrad), trateazA

despre expeditia turcilor impotriva insulei Adakale, condus6 de Ivaz pasa,

despre cea din Banat si cea asupra cetatii Belgrad (1737-1739). Un fost

cadiu, Ibrahim Naira ed-Din din Timisoara (Tamasvarh ), intr-o cronicA

intitulatA

hotare) 68, face o istorie a Banatului, in general, si a Timisoarei, in special,

intre anii 1682 si 1755. Citeva manuscrise : Osmanh-Rus tarihgesi (Isto-

rioarg osmano-rusä) 62, Tarih-i gedid-i Silistre (Cronica nouA a Silistrei)

de Mahmud Sabit ", Rusya seferi (Expeditia impotriva Rusiei) 71 privesc

ràzboiul ruso-turc din 1768-1774 care s-a desfasurat in Moldova, Tara

RomAnease6 si Dobrogea, incheindu-se prin tratatul de pace de la KUciuk-

Kainargi (21 iulie 1774). Din aceastA serie face parte si opera lui Kiridi

Resmi Ahmed, Hültiset ftl-itibar (Sinteza consideratiior) 72, care a parti-

cipat la tratativele de la Kiiciuk-Kainargi ea prim imputernicit al Portii.

Rgzboiul ruso-turco-austriac din 1787-1791, care s-a purtat tot

pe teritoriul tArilor rom'ane, a prilejuit o alta, serie de cronici : Vakayi-i

sefer-i Moskov (Eveniment privind expeditia impotriva Rusiei), Sefer-

name-i serdar ekrem Yusuf passa (Expeditia ilustrului serdar Iusuf pasa)

Hadikat0-0,heda-i

es-serhad

(Gr6dina martirilor eroi

la

66 Acest titlu apare pe coperta cu o and cerneald si cu alt tip de scris, ceea ce ne face sd

1933 ;

vezi si Studii istonce greco-romône, II, p. 463 465.

bAnuim cd a fost adaugat ulterior. Titlul corect ar fi fost Yak 'ayi-i Bogdan, hind vorba

de evenimentele din Moldova. Ms. in Bibl. Millet, Istanbul, fd. Emiri, Tarih, nr. 80, 20 f.

stat. Buc., rola 10, cadre 340-360). Vezi ed. rom. Demostene Russo, In Revista

istorica romând", 3, Buc.

(Arh.

67 Vezi A. S. Levend, op. cit., p.

143-147.

68 Doud manuscrise In Turcia la Bibl. Turk Tarih Kurumu, Ankara, Y., nr. 40 si Bibl.

Millet, Istanbul, fd. Ali Emiri, nr. 273, 117 f. (Arh. stat. Buc., ruf. rola 8, cadre 243-467), altul

la Bib]. Nat. Viena, nr. 1113. AmAnunte la A. S. Levend, op. cut., p. 149-151. Despre I. Nairn

ed-Dm, vezi G.O.W., p.

279-280.

69 Ms. Bibl. Millet, Istanbul, fd. Resit efendi, nr. 625, 67 f. (cf. A. S. Le N end, op. cit., p.

155) (Arh. stat. Buc., mf. rola 14, cadre 403-471).

79 Despre autor vezi G.O.W., p. 308-309 ; ms. la Bibl. Nat. Viena, nr. 1121/2 (cf. Flugel,

., vol. II, p.

302).

Katalog

71 Ms. la Bibl. Nat. Viena, nr. 1115, 26 f. (cf. Flugel, 'Catalog

155).

S. Levend, op. cit., p.

., II, p. 298-299 si A.

72 Are o traducere germand datoratà lui H. F. v. Diez, Wesentliche Betrachlungen

Halle si Berlin, 1813, 307 p. ; ed. turcd Istanbul, 1282 H. (1866), 92 p.

,

www.dacoromanica.ro

16

IN TRODUCERE

de Resmi Ahmed, Gazavat-i Yusuf pasa (Expeditiile lui Iusuf pasa) de Ciziedarzade Ahmed Baha ed-Din, Vak'ayi-i Hamidiye (Evenimentele

domniei lui Hamidi) de Zaimzade Mehmed Sadik §i Nemve seferi (Expe-

ditia impotria Austriei) de scribul (divan efendisi) lui Abdi pasa 73 etc.

In afara de aceste cronici marunte, din care am semnalat pe cele

mai reprezentative, mai sint inca numeroase altele privind diverse eve-

nimente istorice din Imperiul otoman si avind parti si fragmente intinse

cu privire la tärile romane. Este indeajuns sa, amintim cele doua cronici

despre cucerirea Camenitei : Kamanive seferine dair tarihee (Istorioara

privitoare la expeditia impotriva Camenitei) de Hagi Ali 74 §i Fetihname-i

Kamanige (Cronica cuceririi Camenitei) de Yusuf Nabi 73, in care se des-

crie expeditia din 1672 (1083 H.) a turcilor prin Dobrogea si Moldova,

impotriva Poloniei. Fragmentele care ne privesc din aceste doua surse

narative sint traduse in acest volum. Indeosebi cronica lui Hagi Ali, ine-

dita, cuprinde stiri pretioase nu numai sub raport politic-militar si adminis-

trativ, ca mazihrea lui Gheorghe Duca (august 1672)

cu Stefan Petriceicu, caftanirea domnilor români etc., ci si multe date

si inlocuirea lui

economice, ca aprovizionarea ostii cu zaherea si alte produse, atit in

Dobrogea, cit si in Moldova, indicindu-se si preturile pe ocale si chile.

Aceasta cronica cuprinde cea mai veche mentiune despre Hotarul lui

Halil pasa 76, mar de discordie intre Moldova si tatarlicul din Bugeac,

care a preocupat pe geografii si istoricii romani 77. Nu se poate trece cu

vederea importanta acestor cronici pentru toponimia istorica medievala

a Dobrogei si chiar a Moldovei, desi unele toponime nu se pot identifica.

Cu ocazia editarii primului volum din aceasta colectie nu ne-au

fost accesibile nu numai cronicile inedite in manuscrise unice sau rare din

bibliotecile straine, ca ale lui Idris Bitlisi (1502) 78, Ferdi (m. 1553), Gelal-

zade Mustafa (in. 1567) 79, Hasan Beyzade (m. 1636) 80, Abdul Kadir

73 Despre toate acestea vezi aindnunte la A. S. Levend, op. cit., p. 155-158 ; unele din

ele, ca cea a lui Mehmet Sadik Zaimzade, Vak'ayi-1 Hamidrye (1787 Rus-Avusturya-Osrnanlz

Seferi hak.), Istanbul, 1289, 125 p., sint publicate.

74 Vezi schita bio-bibliografica de la p. 203-204 a prezentului volum.

75 Vezi schita bio-bilbliograficá de la p. 276 277 a prezentului volum.

76 Halil-pasa yurdu, o portiune de teren intre Moldova si Bugeacul tdtaresc, afectat no-

ga ilor ; cele mai vechi stiri in cronica lui Kuciuk Celebizade Ismail Asim efendi ( Tarzh, p.

din 1727 (1139 H.) ; din a doua jumAtate a secolului al XVIII-lea avem un manunchi de documente

470),

turcesti privitoare la aceastá problema (cf. Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turcestl

II, nr. 1064, 1119,

1344, 1398, 1410).

.,

77 Gheorghe Nastase, Hotarul lui Halil pasa si cele cloud ceasuri (Schilarea unei probleme

de geografie politica si rstorzca moldoveneascei), Bucuresti, 1932.

78 In loc de manuscrisul original din Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Hazine, 1655, 668 f.

(22,5 x 35 cm),cu miniaturi splendide (cf. F. E. Karatay, Katalocju, p. 57,nr. 149),a fost folosita"

o traducere turceascá din secolul al XVIII-lea, defectuoasd si incompleta, apartinind lui Abdul-

baki Sadi (m. 1748) (cf. Cronici turcesti

,

I,

p.

149 151). Azi exista un microfilm dupa

338 si 31, cadre 1

668.

manuscrisul persan si anexa lui (zeyl) la Arh. stat. Buc., rola 27, cadre 270

79

In Cronici turcesti

,

I,

p. 257-278, a fost folosità editia defectuoasA a lui S. Tok-

&mu- (Istanbul, 1937), in loc de manuscrisele din Bibl. T. K. S. M., Istanbul, fd. E. Hazine,

nr. 1427, 427 f. sau fd. Bagdad, nr. 298 si 299, 431 f. (cf. F. E. Karatay, Katalqu

, p. 220 221,

nr. 674 si 675), microfilmate ulterior (Arh. stat. Buc., mf. rola 5, cadre 379-824 ; rola 6, cadre

1

79 si rola 68,

cadre 578 1011).

80 Ms. Bibl. T. K.S.M., Istanbul, fd. Bagdad, nr. 207, 405 f.

(cf. F. E. Karatay, Katalogit

. , p. 245 246, nr. 745 (Arh. stat. Buc., rola 6, cadre 80 478) ; un manuscris mult mai bun

.

.

in Bibl.

Nuru Osmaniyye, nr. 2 661 (Arh. stat. Buc., mf. rola 73, cadre 1 612).

www.dacoromanica.ro

INTR ODU1C ER E

17

efendi (m. 1645) 81, Mehmed Defterdari (m. 1717) 82 etc., dar nici chiar

acest punct de vedere, dacd se poate renunta u§or

unele cronici edite. 1Dm

la colectia de Cronici otomane 83 din secolul al XV-lea, editate de cift- cioAlu, in afard doar de Tevarih es-Selatin ul-Osmanie a lui Karamanh

Ni§anci Mehmed pa§a (editata, de Konyah Ibrahim Hakki), cu unele §tiri

pentru noi, precurn §i de cronica mai veche a lui Ahmed Da'i (1412) 84, nu

se poate spune acela§i lucru despre cronicile lui Be§ir Celebi 85 §i Kivami 86,

din a doua jumdtate a secolului al XV-lea, care contin fragmente mici

dar interesante cu privire la tdrile române. Tot aici se incadreazd §i o

Cronicei otomanei rimatei (Manzum Osmanli tarihi), editatd de Abdullah

Sabri ibn Ali (Istanbul, 1311 H. (1894), I, 120 p.).

Desigur, cercefatorul istoric trebuie sd tind searna §i de cronicile

otomane scrise in alte tipuri de scris §i in alte limbi decit cea turcd. 0

astfel de cronicd a fost semnalatd de Franz Babinger : Eine altosmanische

anonyme Chronik in hebraischer Umschrift (Mit zwei Abbildungen), Praha,

1932 (in Archiv orientalni", IV, 1), iar dr. Mayer A. Halevy a publicat

fragmentar Les guerres d'Etienne le Grand et de Uzun Hassan contre Mahom-

met II, d'apres la Chronigue de la Turguie" du candiote Elie Capsali

(1523), in anuarul S.A.O., I (Bucarest, 1958), p. 189-198. In fine, de

cronicile otomane in limba greacd s-a ocupat bizantinologul turc dr.

Serif Ba§tav, care dupd, Ordo Portae ( 1451), Description graeque de la

Porte

Budapest, 1947, a publicat un articol intitulat : XVI. asirda

yazzlmis Grekce Anonim Osmanli tarihine Ore Istanbulun muhasarasi ye

zapti (Asedierea §i cucerirea Istanbulului dupd o cronicd anonimd, scrisd

in grece§te in secolul al XVI-lea) 87 etc.

Amintim cd, ultimul istoriograf otoman de mare valoare prezentat

de noi este Silahdar Findikhh Mehmed aga (m. 1723), un demn continua-

tor al operei lui Kiatip Celebi. Prima parte a operei sale a fost intitulatd

chiar Zeyl-i Fezleke-i tevarih (Anexd la Cronica sinopticd) §i trateazd ama-

nuntit evenimentele istorice din Imperiul otoman incepind din 1655

(1065 H.) pind, la 1694 (1106 H.). Cel care studiazd istoria tdrilor romane in

perioada respectivd nu poate trece cu vederea acest izvor pretios. Bazat

81 Manuscris original, cu fnceputul lipsS, In Bibl. Suleymaniye, Istanbul, fd. Esad efendi, nr. 2151, 320 f. ; copie din 1685 (1096 H.) la Bibl. Nat., Viena, Cod. Mixt 130, 540 f. 0 fotocopie

se aflä si in Biblioteca Institutului de turcologie (Turkiyat Enstitusu) a Universitatii din Istan-

bul, alta la Arh. stat. Buc., mf. rola 3 (Austria) si rola 10, cadre 362-692 (Turcia, 1966).

247-249. Opera sa, intitulatä Zubda-1

vakagrat (Esenta evenimentelor), trateazd perioada 1655-1703 (1066-1115 H.). Ms. Bibl. Suleymaniye, Istanbul, fd. Hamidiyye, nr. 949 (Arh. stat. Buc., mf. rola 12, cadre 1-533).

82 Despre Damad Mehmed pasa vezi G .0 . W., p.

83 Osmanli Tarihleri, I, 5, Kitap Birarada : 1, Dastan ye Teyarilt-i Al-i Osman (Ahmedi)

(p. 3-35), 2, Behcetuttevarth (SUkrullah) (p. 37-76) ; 3, Teyarih-i Al-i Osman (Asikpasaoglu

Asfkf)(p.77-319) ; 4,0smanli sultanlart Tarihi(Karamanli Nisanci Mehmed pasa) (p. 322-369) ;

5,

Cam-i Cern-Agin (Bayath Mahmudoglu Hasan) (p.

1949, 406 p.

371-403), Istanbul, Turkiye Basimevi,

84 Ahrned-z Da-1 Hagati ye eserleri, Hazirliyan Ismail Hikmet Ertaylan, Istanbul, 1952,

121 + 429 p.

86 Besir Celebi, Tevarih-i Al-i Osman, ed. Ismail Hikmet Ertaylan, Istanbul, Ayaydin

Izzet

Koyunoglu,

Basimevi, 1946, III + 189 p. (Turk Edebiyati Ornekleri IV), dupä ms. Bibl.

Konya (Arh. stat., Buc., rola 34, cadre 352-442).

Fetihname-i Sultan Mehmed, Muellifi Kivamf, ed. Franz Babinger, Istanbul, Maarif Basimevi, 1955, VIII + 322 p.

87 In Belleten", XVIII, 69 (1954), p. 51-82 ; idem, Grekce Anonim Osman( Tarihr nin

Kaynaklari (1374-1421 )-Les sources d'une Histoire de l'Empire Ottomane redigee par un au-

teur anonyrne grec (1374- 1421), ibidem, XXI, 81 (1957), p.

149-160, 161-172.

www.dacoromanica.ro

18

INTRODUCERE

pe ultima parte a cronicii lui H. Vegihi (m. 1661/1071 H.) descrie expeditia

lui Gheorghe Rakóczy al II-lea in Polonia, mazilirea voievozilor romani,

inabusirea razvratirilor impotriva turcilor in cele trei tari romane (1658

1659) si pacificarea Transilvaniei prin numirea lui Acatiu Barcsai, care

plateste Portii un tribut anual de 40 000 galbeni, in loc de 15 000. Urmeaza

stiri bogate pentru domnia lui Mihail Apafi in Transilvania, participarea

,domnilor romani cn ostile lor la diversele expeditii turcesti impotriva

Austriei, Poloniei

i Rusiei, aliata cu cazacii hatmanului Petru Dorosenko

(la Ujvar (1664), Camenita (1672), Cehrin (1677), Viena (1683) etc.), unde

sint folositi mai mult pentru construiri de poduri, desfundari de drumuri

si

alte corvezi. Odata fiind indemnati s

participe si la lupta, domnii

!".

romani riposteaza : Nu ajunge c

vesc

platim haraci

Dupa cronica de mai sus, se dau in continuare partile care ne pri-

i dintr-o alta opera' a lui Silahdar Findikhh Mehmed aga, intitulata

Nusretname (Cartea victoriilor), scrisa foarte amanuntit sub forma de jurnal (ruzname ), la cererea sultanului Mustafa al II-lea (1695 1703).

Ea continua de fapt prima sa lucrare, Zeyl-i fezleke, §i merge pina in anul

1721 (1133 H.). In prima parte se trateaza foarte amanuntit, zi cu zi,

expeditiile sultanului Mustafa al II-lea, din anii 1695 si 1696 (1106-1107

H.), impotriva austriecilor in Banat. Exista o foarte ampla descriere a

luptelor de la Bocsa (Pofca), Lipova, Lugoj

i Sebes, cind austriecii sint

infrinti. Sfirsitul generalului Veterani din Sibiu, confirmat si de o scrisoare

a lui Constantin Brincoveanu catre sultan, este redat zguduitor. Autorul,

care 1-a insotit pe sultan in aceasta expeditie, descrie foarte amanuntit

Timisoara, impreuna cu toate cetatile

i palancile banatene. Celor doua

-victorii le urmeaza campania din 1697, care se incheie cu dezastrul de la

Zenta si retragerea sultanului la Timisoara, devenita un fel de capitala

a imparatiei. Urmeaza descrierea unor evenimente care au precedat

pacea de la Carlowitz (ian. 1699), unde austriecii cistiga Transilvania

si

unde sufera unele rectificari hotarele tarilor romane. A doua parte din

Nusretname, scrisa dupa 1703, cind autorul este indepartat de la palat,

desi mult mai succinta din lipsa de informatii directe, are unele fragmente

interesante :

ceremonialul investiturii lui Dimitrie Cantemir la palatul

imparcitese Topkapt (25 noiembrie 1710), chiar in zilele de bairam, impotriva

obiceiului, dar pentru. a fi pe placul hanului tatar Devlet Ghirai (1708

1713), care II recomandase calduros la Poarta, pirindu-1 in. schimb la

sultan pe domnul precedent, Nicolae Mavrocordat. Marele vizir

autorul

spune

luase mita (rwvet ) de la beizadeaua moldoveneasca. Mai sint

i caftanirii

si

alte citeva fragmente care privesc ceremonialul primirii

domnilor romani la Poarta, cu acordarea insignelor respective. Moartea

tragica a lui Constantin Brincoveanu, domnul Tarii Românesti, si a urma-

.sului sau la domnie, Stefan Cantacuzino, sint coplesitor redate. Multe

stiri privesc

actiunea

haiducilor,

nesiguranta drumurior,

impilarea

suferintele maselor populare, numite raia. Atit pentru prima parte a

acestei cronici, cit si pentru a doua, am luat ca baza, manuscrisul original,

autograf, din pretioasa colectie de manuscrise a fondului Veliyiddin, nr.

2369 (326 fol.) (Bibl. Beyazid, Istanbul) 88. Pentru unele comparatii am

Despre bogatia acestei biblioteci cf. MujgAn Cunbur,

egh iii islam Veliyuddin efendi

i biblioteca marelui muftiu VeliyUddm efendi), Necati

Vakiflan ye Kutuphanesi (Fundatiile

Lugal Armagandan ayrl baski, Ankara, T.T.K. Basimevi, 1969, p. 166-189 + facs.

www.dacoromanica.ro

INT.RODUCERE

19

parcurs doug copii pAstrate in Turcia, una la Istanbul 89

§i

alta la Manisa's°.

Am tinut, de asemenea, seama atit de editia primei pArti, in caractere

arabe, intoemit5, de (Altinay) Ahmed Refik (Istanbul, 1928, 2 vol.) 91,

cit §i de editia pArtii a doua (Nusretname), in caractere latine, pe care

o datoram lui Isrnet ParmaksizoAlu (Istanbul, 1962 1969, 2 vol.), desi

nici una din ele, dar mai ales a doua, nu corespund intru totul exigente-

lor unor ediii

tiintifice 92.

De fapt, una din dificultAtile intimpinate in alcátuirea colectiei

noastre a fost cu foarte rare exceptii lipsa unor ediii bune, critice a cro-

nicilor turcesti. Atit vechile editii (in caractere arabe), inaugurate de

renegatul clujean Ibrahim Muteferrika 93, fondatorul tipografiei otomane,

cit

i cele noi (in caractere latine), n-au fost totdeauna intocmite dup.&

principiile criticii moderne a textelor. In acelasi timp, n-au fost editate

pe baza celor mai bune manuscrise pg,strate. Azi, in Turcia nurn 'arul cunos-

atorilor vechiului scris otoman (arab) fiind in disparitie, cronicile otomane

se editeazg tot mai mult in transcriere lating si cu anumite adapfari la

turca moderng, caci altfel n-ar fi intelese de cititori. Cronicile lui I. Pe-

cevi94, M. Naima95, Asik Pasazade98, Tursun Bey etc., editate in ultimii ani

in caractere latine, au mai mult un caracter de popularizare, avindu-si rostul

lor pentru cultura tureä. Editii stiintifice au intocmit Faik Resit Unat

si dr. Mehmed Koymen pentru opera lui M. Nevi (1949) 97, ea si profeso-

rul

erafettin Turan pentru cronica lui Ibn Kemal. In volumul I (p. 191

218) al acestei colectii am folosit unele fragmente din Cartea a ITII-a

a ultimei cronici. In anii din urmg

E}.

Turan, reluind publicarea ei siste-

maticg, a scos o editie criticg a primelor volume, pina la domnia lui Baia-

zid I Fulgerul 98. Avind in vedere importanta acestei cronici (ms. Bibl.

Nuru Osmaniye, nr. 3078 s.a.) pentru cercetarile istoriee, am microfil-

mat-o integral pentru Arhivele statului din Bucuresti, &del, spre deosebire

p. 282,

nr. 879) si Istanbul Ktp. Tarth-Cogr. Yazm. Kat. (Catalogul manuscriselor istorico-geografice

din bibliotecile orasului Istanbul), Istanbul, 1944.

99 Bibl. T.K.S.M., fd. Hazine, nr. 1336, 443 f. (F. E. Karatay, Katalogu

99 Ismet Parmaksizoglu, Manisa Genet Kutuphanesi Tarth-Cografya Yazmalart Katalogu

(Catalogul manuscriselor istorico-geografice din biblioteca generala a orasului Manisa), Istanbul,

1952, I, p. 3.

91 A carei traducere a fost inceputa de Seit Abdullah Abdurrahman Muratcea la Insti-

tutu] de istorie N. Iorga" al Academiei (1952).

3,

92 Vezi recenzia noastra in Revista de referate

p.

408-436.

i recenzii. Istorie-Arheologie", IX, 1972,

93 0 lista a editiilor lui I. Muteferrika publicate din 1729 pind in 1743, la Selim Nuzhet

), Istanbul, 1939,

Gereek, Turk Malbacullzgz I. Miaeferrika Matbaast (Imprimeria turca

p. 84-85.

" Pecevi Tanhi, ed. Murat Uraz, Istanbul, 1968

1969, 2 vol.

95 Ncurna Tarthi, ed. Zuhuri Danisman, Istanbul, 1967

1969, 6 vol., recenzat de noi

i recenzii, Istorie-Arheologie", VIII, 1971, 3, p. 264-280 ; Old in

In Revista de referate

1656 cronica este a lui Sarih ul-Menaroglu Ahmed, dupa cum mdrturiseste insusi Naima (vezi

ms. Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Bevan, 1169, 673 f. ; Arh. stat. Buc., mf. rola 26, cadre 386

1059).

Cu prefata de dr. Orhan Oguz ; recenzat, de asemenea, de noi (ibidem, X,.

1972, 6, p.

96 Asikpasaoglu Tarihi, ed. Atm, Devlet Kitaplari, Istanbul, Milli Egitim Basimevi,

1970, V + 234 p.

807-818).

97 Mehmed Nesri, Kitab-, Cihan-numa (Neqri tarihi)

843 p.

i II, Ankara 1957, VIII + 421

, I, Ankara, 1949, XVI + 419 p.

98 Ibn-i Kemal, Tevarih-i Ali Osman I. Defter. Yayina hazirhyan Serafettin Turan, An-

(Turk tarih yayinlarindan XVIII. Seri

Sa. 2).

kara, T.T.K. Basimevi, 1970, 45 + 245 p.

www.dacoromanica.ro

20

INTR ODUCERE

de alte cronici, Ibn Kemal are unele stiri si precizgri in plus privind ex-

peditia lui Baiazid I impotriva T 'aril Românesti : lupta crinceng in san-

turi (hendek ) cu ghiaurii" lui Mircea, retragerea turcior cu mari pierderi,

incheierea pacii eu plata unui tribut anual (f. 82 r.

singurul izvor, care prin folosirea termenului hendek, va ajuta la preciza-

83 v.). Este, poate,

rea locului mult discutatei bgtg,lii de la Bovine 99, toponimic care in vechea

slavä insemna tot sant".

Volumul al II-lea din coleetia de fao, cuprinde 13 opere istorice

istoriografi otornani din secolul

ale unui nuniar de opt cronicari

in ordinea cronologica a autorilor

si

al XVII-lea si inceputul celui urmAtor. Operele incluse sint aranjate

si nu a perioadei tratate. Unii din-

tre ei an fost contemporani, martori oculari

si participanti la eveni-

mentele istorice descrise, ceea ce face ca valoarea acestor lucran sg, creascg.

Astfel, Solakzade nfarturiseste cg a participat la asedierea Oradiei (1597),

Hagi Ali la cucerirea Camenitei (1672), Findikhh Mehmed la asedierea

Vienei (1683) etc. Pentru evenimentele anterioare vietii lor, unii din ei

(Solakzade si MfinegAimbasi) au folosit izvoare istorice mai vechi, unele cunoscute, altele pierdute sau Inca' nedescoperite.

Pe baza materialului din acest volum, cercetgtorul roman poate

urnfari raporturile romano-turce pe o intinsä perioadä istoricd, incepind

din a doua jumgtate a veacului al XIV-lea ping, la capgtul celui de-al

doilea deceniu din secolul al XVIII-lea. Bineinteles ca, aceste raporturi

sint oglindite in functie de natura relatiilor de moment dintre tarile no-

mane si Poartg. Unele calificative negative date domnilor români ca,

de pild'a, Vlad Tepe§, Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara, apar ca urmare

a relatiilor incordate din perioada respectiv6. Cronicile contin stiri bogate

si pentru legáturile noastre cu alte popoare din sud-estul si centrul Euro-

pei, indeosebi cu austriecii, polonezii, cazacii, rusii, ungurii si tatarii.

Ca si volumul I, dupg cum am argtat rnai sus, si acesta s-ar putea

completa cu o serie de cronici importante, ca AIVraciPz-zafer (Scara vie-

toriei) de Hilsein Behceti (m. 1683/1094 H.) 100 in care se descriu expedi-

tide vizirilor Koprnlii Mehmed si Fazil Ahmed asupra cetgtii Ineu (1658),

asupra Camenitei (1672), a Cehrinului (1677) din Ucraina etc., la care

participg si domnii români, Tarih-i veka-i (Cronica evenimentelor) de

Damad Mehmed Defterdari (m. 1717/1129 H.) si multe altele. Cu ocazia

cercetgrilor noastre din ultimii ani (1966-1973), am ggsit numai in biblio- tecile din Turcia peste 200 de manuscrise istorice 101, majoritatea cronici

turcesti, care ar putea sg completeze aceasta," colectie, initiat'a in trei

volume, cu cel putin Inca,' zece. Un manuscris cu mmiaturi splendide

-V,

99 Constantin C. Giurescu, Cdulind pe harM Posada, Rovine si V ieina, in Magazin istoric".

1971, 1, p. 52-56.

113° Despre cronicar si viata sa, cf. G.0.117., p.

219 ; A. S. Levend, op. cit., p. 128

130,

mai citeazd clteva manuscrise :t.Tarilt-i sidale-i Kopruld (Istanbul, nr. 212), Cehrin sef en (Bibb

Nat . Paris, nr. 927, f.

12) etc. (Arh. stat. Buc., mf. rola 11, cadre 336-522).

101 Pentru materialele documentare din Turcia, microfilmate pentru Arhivele statului

Bucuresti, cf. Mihail Guboglu, Despre materialele arhivithce otomane din Turcia si importanfa lor

pentru islorza fardor romdne, in Revista arhivelor", IX, 2/1966, P.

174-194 + facs. ; idem,

Douez cdIdloriz in Turcia pentru cercelarea arhivelor bnperiuluz Woman, in Revista arhivelor",

2/1969, p. 221-236 + facs. ;

158-169.

idem, 0 cdIdtorie in Turcza, in Revista arhivelor", 1 (1972), p.

Pentru unele materiale documentare, printre care si cronici turcesti, microfilmate de

noi in Turcia, vezi Aurel Decei, Sursele turcesti privind sldpinirea otomand asupra Banatului.

In Studil de istorie a Banatului", II, Timisoara, 1970, p. 9-21 (Univcrsitatea din Timisoara)

,

www.dacoromanica.ro

1"

1.

I.,.

et

1-

41°A,

:

1N

41-F.

V;

n

11i

.:

rg, 0 '451'1 reaMit , Ara.; ;7, 1.7' 4( ;:' 31ft 'fi. ; 7." .,
rg,
0 '451'1
reaMit ,
Ara.;
;7,
1.7'
4( ;:' 31ft 'fi.
;
7."
.,
4
11
, .k.a ,
.7.
L
I
Ilk
-7.,
73tti.
1,
,
_A.; v.-
,,,Ild'
i ---4-
l:;:di:V V
/'
/
, .
. 4
i
t
'
,
+
t
,p--,
.,.4
,
_
-;.
iv:,;,,-,
,i
,
,:;,
4 1'."
.
.1. ''
47.,
kk-, &I,Ierli_ V
4:
A
1. iri., v- C.kc
p.t
.5
'
0.- '2: %
';:.
"
P`
),,,,,
.4/1.,:if;?/;44F.,-V; 3
i-
,
,
e
S.& b
- .1
4,
1
;
Ot
4 .
11 t 'il
,:,
r
x A
Nst
,
s
N
'
`7
a
.
11.
S
-,4,
k
.--
4-
-
-
'''ir, WA' Rt
-,2
,-, a
lir'
.r
s',
- i-.
(z.;.
'-'-'-:.-Al
.;I:
sr
-
,
.
s
il
4
-:4
".'
,
.
,.or
Ns
-4::,-
,
1.
'
"' 1
:.:
t
- .
r.
r
1
r.
4,
4.
,:
.
It.
34: -
i
1
:,_ -
if, c,'''
' Z-
t,,VLL-',.:
1,
ler
OA
711
02
i
)044.4
-s
sf
r
2
/
-
.2.
KV
4
.r1
N's
LI
.1
.
r
-7
.
ps.0
\\\
"Ak-qo
,
it II
'
'
V
.
44-
s
,2
,
' .7*.
11
r
,s
.4.-
*ft
ss
r
'-4114b
,
,,
n
:Pi
.
-
1.11$
2.
1
T
,
I
.
I
4.41
t. 1
7
1
t
a
I
07,2
4.
4
c'X',
L.
-:.
.N
4,
1
-.s.
10. \
r.
"'II
344".'
1.
".4416.11'
:.,,
l';f61
si
VI
.
/
1'
.
.6
.1%.
,
4.
.
)
.
1.
, WW1:111=ii
:
,
,A,,,,,
4----
1.
11.
.1
i
1
VI,
I s
IN.
,
4,
'er
.1
1:1
Sy.
.'
r :
i
11.4
,
*VI
I L.
1
L
i .
.-
41s-
4 44
e
I,
.
.
s
.s.
r
;
'
4.'.
44-, .
2
/
;
.
,,
.
.,.,
'"''
'
t
:
l
:4
,.
.1.
1
.11.1r
L
7.4
\,, 'e N.
II,
''*?
a .
.
.
s
1
44 --Etnotair."'
,4
.
A
,
1
'
I
I.
44,4
r
't
,
O's
orm.
4,
'
it,
,
,
I
,
111
ell a
t
V
AA.
,
7 `
ts
6,
11.
TI
T.
,
.
It
te,0".
.1
10,11
241
,11'
.
ar
-V
4011,
.
I
"1"
4,4
1
t
70.
.1
II,
.
!SIP
t,
.41.S
1.
I .,
,
.
.II
*
,
::
:11.4
,
0
ir .
/,,,
. 4.
,or
#
0
.
is
r
-"1.7.77
I
-.
'
k.,_I
s
* -
.
.
1
.81,
I-A
a:
t.
,
'
r
I,

Fig. 1.

- Miniaturà in culori (ms. Hiinername I

Bibl. TKSM, Istanbul, fd. Hazine,

nr. 1523,

f.

121a), reprezentind u

wol. Elia°

www.dacoromanica.ro

Impotriv

ii Rornanesti CI

ditia

).

lui Mehmed I

Celebi

*

WRITE A

A

es4

^

INTRODUCERE

21

este Hinnername (vol. III) de Arifi, Hazani si S. Lokman din sec.

al XVI-lea (Bibl. TKSM, Istanbul, Hazine 1523 si 1524). Din vol.

I

am dat o miniatura in culori, in vol. II se pAstreaz'a o miniatura privind

campania lui Soliman I in Moldova la 1538/945 H. (f. 264 a) si alta

infisind primirea Isabel lei, regina Transilvaniei, cu copilul in brate,

de catre Soliman I in 1540 (f. 266 a).

Dar toate aceste materiale contin relat'ari privind mai mult aspecte

politice, militare si administrative ; stirile de natura social-economice

sint razlete. Golurile din acest domeniu pot fi completate cu date pastrate

in izvoarele diplomatice, cu care sint pline diversele condici din arhivele

turcesti, in frunte cu Mithimme defterleri (Condicile afacerilor importante),

Ahketm defterleri (Condicile pentru porunci), Maliye defterleri (Registrele

financiare), Tepifat kalemi defterleri (Condicile de ceremonial), Romanya

defterleri (Condicile României) etc., conservate in marea Arhiva a Prey-

dintiei Consiliului de Ministri (Basbakanlik Ansivi )

din Istanbul 1".

*

Trebuie sa, recunoastem din capul locului ca" si in acest volum am avut unele dificultati in delimitarea pärtilor care ne privesc din izvoarele

narative prezentate. Redarea lor exclusiva este uneori aproape cu nepu-

tintA, deoarece evenimentele istorice adesea se impletesc si o fragmentare

excesiva ar ingreuna intelegerea textului. De aceea, unele parti sau frag-

mente care nu ne privesc direct, dar sint necesare in vederea legaturii

dintre fapte si idei, au fost rezumate si puse in paranteze ascutite.

Se stie ca traducerea vechilor texte otomane narative, diplomatice,

epigrafice sau de alta, natura prezintä, in general, dificultati atit in ce

priveste terminologia, vechile institutii otomane neavind corespondente

in limba romana, cit si limba si stilul. De aceea, traducerea este uneori greoaie, dar s-a cautat s'a exprime pe cit se poate sensul adevarat, caci

o traducere libel* mai frumoasa ca stil, mai curgatoare, risca sa denatu-

reze sensul frazelor, uneori destul de incilcite si chiar confuze, ale croni-

carilor. Caci nu numai editiile, dar chiar si manuscrisele pastrate au nume- roase scapari, impreciziuni, greseli si pasaje obscure.

Pentru redarea scrierii arabe s-a adoptat sistemul de transcriere turca, avind la baza alfabetul ture modern in caractere latine (folosit

in Republica Turcia Inca din 1928) "3. De fapt, asa, cum se recunoaste,

acesta nu este altceva decit adoptarea alfabetului romanesc 104 cu citeva

- ce, ci (6) ; g dupa vocalele

modificari : c se pronuntg, ge, gi (dj, A) ; c

a, o, u ca o prelungire a lor ; 1i ;

moale si y

i ca dublu i ;

i scurt. In paranteze rotunde s-a dat totdeauna forma in

ö

o moale ;

a

u

transcrierea turca moderna. Alte turcisme din text sint redate ay cum

s-au incet'atenit in limba romana.

Cele mai man l. dificultati le-am intimpinat, desigur, la identificarea

toponhnelor, de multe ori traduse corupt de turci sau disparute farà a

rasa urme in alte categorii de izvoare istorice. 0 serie de localitati de pe

1" Pentru toate acestea, cf. Midhat Sertoglu, Multleva Bakzmindan Basvekdlet Arpvi

(Arhiva Consilioltu de Ministri din punct de vedere al continutului), Ankara, T.T.K. Basunevi,

1955, XV + 90 p.

103 Vent Imld Kzlavu:u (Nona edlsauza ortografick), Ankara, T.1.K. Basunevi, 1965,

XXI + 288 p.

101

Vezi art. Turks in E.I., IV (1934), p. 968 (J.H.Kramers).

www.dacoromanica.ro

22

INTRADDucERE

itinerarul spre Camenita, citate in cronica lui Hagi Ali, ca si In cea a lui

Silahdar aga, cu toate incercgrile noastre, au ramas neidentificate. Citeva

elemente toponomastice greu de identificat sint si in cronica lui Kiatip Celebi. De pildá : Kamudi sau Kamudai, sat ruinat la 1595, situat intre

Dun'are

i cimpia CAlugareni (Cronici turcoti, I, p. 53) ;

citeva toponime

de sate dobrogene din cronica lui Hagi Ali : Musa-Bei, sat situat la nord

de Bazargic (Hagioglu Pazari) ; Belyi sau Ben li (f. 15) ; Kurnalf-Deresi

(f. 15) ; Deli Ali Vasiila Yayla (f. 16 r.) ; Uzum Ali cairi (f. 16 r.) ; Hagi-

Ktiglaki,

indata" dupA Babadag (f. 17 r.). Aceeasi situatie se intilneste

i

si

pe itinerarul din Moldova.

Pentru identificarea unor localitati din tarA am folosit

Judetele

Romeiniei Socialiste "5.

GreutAtile sint mai marl pentru localit54ile de dincolo de raza tg-

i neidentificate) Ii au

s

amintim,

rilor romane. Toate aceste loca1itäi (identificate

importanta lor pentru cunoasterea toponimei istorice. Deformgri greu de identificat se observa, si la unele elemente ono-

mastice sau denumiri de institutii strAine. Este indeajuns

de pildd, formele Aromadi sau Erdemedi pentru denumirea unui sfetnic

al principelui ardelean

tefan Bocskay (Kiatip Celebi, I, p. 279), sau fikicrq,

care dupg sens ar desemna calgreti austrieci (Kiatip Celebi, II, p. 98) etc.

In aceast privintg am resimtit lipsa instrumentelor de lucru. Invechi-

tele dictionare geografice i istorico-geografice ale lui G-. Mostras "6 si Samy

Bey Fraschery 107 pentru Imperiul otoman nu ne-au fost de prea mare folos.

Se simte tot mai mult necesitatea unor dictionare istorice ale localiatilor din

Tara Romaneascg, Moldova si Dobrogea, in genul celor intocmite de Nicolae

Dra,ganu 108

indeosebi de regretatul Coriolan Suciu pentru Transilvania 109

In schimb, pentru explicarea terminologiei turcesti, in general,

0 a yechilor institutii otomane, in special, ne-au fost de un real folos,

pe lingA cunoscuta Encielopedie islamice 10, indeosebi editia turcVn,

Enciclopedia ilustratei a istoriei otomane de Midhat Sertoklu 112 si mai ales

Diclionarul termenilor i expresiilor istoriei otomane de M. Z. Pakalm113 etc.

In ce priveste transformarea datelor Hegirei in ale erei noastre,

I pe cele ale lui

i dregatori

ne-am bazat atit pe Tabelele noastre sincronice 114, cit

Faik Resit TJnat 115. Numeroase liste de sultani, demnitari

otomani, intocmite de noi, cu ani in urnA," 116, precum i listele de suverani,

105

156

107

Edit. politicS, ed. a II-a, Bucuresti, 1972.

Dictionaire geographique de l'Empire Ottoman, Moscova, 1871.

Kamus ul-' Alam (Dictionaire de la Geographie et d'Histoire Universelle ), Istanbul,

1898-1899, 6 vol.

108 Romanii in veacurile IX

(Academia RomfinA

, XXI).

XIV pe baza toponimiei si a onomusticii, Bucuresti, 1933

108 Diclionar istoric allocalildtilor din Transilvania, Edit. Acad., 1967

110

1968, 2 vol.

Encyclopédie de l'Islam

t. I

IV, Leyden, 1908

1936 + supl. (1940).

111 Islam Ansiklopedisi, Istanbul, Mull Egitim Basimevi, 1950-1973 (ajuns la litera V).

112

113

Resimli Osmanli Tanta Ansiklopedisi

Mehmet Zeki Pakalin, Osmanli Tanh Degimleri ye Terimleri Sozlajd, Istanbul, 1946

, Istanbul, 1958, 356 p.

i o editie nouS, din 1971 1972).

1954, 3 vol. (are

114 Mihail Guboglu, Tabele sincronice. Datele hegirei si datele erei noastre, Bucuresti, 1955,

(Directia Arhivelor Statului).

LXIII -I- 330 p.

115 Hien tarihleri Milddi tarihine fevirme lalavuzu

XVI + 175 p.

., Ankara, T.T.K. Basimevi, 1959,

115 Vezi Mihail Guboglu, Sultani si marl dregatori otomani, in Hrisovul", VII (Bucuresti,

1947), p. 49-136 ; idem, Paleografia fi diplomatica turco-osmand. Studiu si album, Edit. Acad.

R.P.R., Bucuresti, 1958, p.

95-116.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

23

de domni români etc. publicate de Aurelian Sacerdoteanu 117, apoi de Ion

Iona§cu §i Francisc Pall 119 ne-au servit in cea mai mare m'asur6.

De§i con§tienti de faptul eg o metod5, cu adevgrat §tiintifica a publi-

ekii izvoarelor otomane presupune Inartirea traducerii, oricit ar fi ea de fidel6, de reproducerea in caractere arabe a textului original §i chiar de facsimile pentru fragmentele mai importante 119, asa cum au procedat

inc6 Kraelitz §i Fekete, scopul pe care il urm6re§te aceast/ colectie

a pune la indemina istoricilor români o informatie cit mai bogatá din surse

incg, aproape neexplorate

min6 s

fragmentar6.

i indeosebi un indice, atit

de

cit §i anumite greuati de editare ne deter-

publicdm, asa cum am aratat de la inceput, numai o traducere

i expresii, mai ales

In ce priveste un vocabular de turcisme

de utile pentru o mai bunA intelegere a unor termeni

a institutiilor turce§ti, ca §i pentru folosirea rapid5, a acestei colecii, ne

propunem sa le intocmim ca pe o anex6 a volumului al III-lea.

Ajumi la eapAtul acestor rinduri, tinem sá multumim, inainte de

toate, turcologilor-istorici : NicoarA Beldiceanu (Paris) 120, H. J. Korn-

rurnpf (Hamburg) 121, dr. Hasan Kaleshi (Pri§tina) 122, Sherman D. Spec- tor 123 etc., care au facut recenzii pentru volumul I al acestei serii, aducind

nu numai laude, ci §i observatii critice utile, de care in limita posibilità-

tilor am tinut seama. Pentru acela§i lucru, exprim un cuvint de multumire

istoricilor §i cercetatorilor no§tri Ion Matei 124, Constantin C. Serban 125,

§i scriitorului Paul Anghel 129.

I. Capro§u 126,

tefan Sorin Gorovei 127

Nu putem incheia aceast6 introducere fará sa, aducem un cuvint

de multumire celor care ne-au ajutat cu referate §tiintifice : Mariana

117 Lisle de suverani. Imperiul oriental

Bucuresti, 1941, 56 p.

118 Vezi Documente privind istoria Romdniei. Introducere, Edit. Acad. R.P.R., 1956,

- Imperiul otoman

(extras din Hrisovul", I, 1941).

p. 485 si urm.

118 Pentru astfel de editii vezi : Fr. Kraelitz, Osmanische Urkundenirittirkischer Sprache aus

der zweiten Halfte des 15. Jahrhunderts .

Ankara, octombrie

1941, p. 607-616 ; Turski izvori za Beilgarskata istoria (Fontes Turcici historiae Bulgaricae ),

XVI, I, ed. Bistra A. Cvetkova, Vera Mutafcieva, Sofia, 1964 ; II, ed. Nicola Todo-

seria XV

rov si Boris Nedkov, Sofia, 1966 (Balgarskata Akademia Naukite

ReN ista arhivelor", XLV II (1970), XXXI, 1, p. 320-324 ; Lufta Shqiptaro-Turke né Shekullin

) ; cf. si recenzia noastra in

., Wien, 1921 ; Fekete, L'edition des chartes turques et

i versiunea tura. In trad. Tayyib Gokbilgin,

. ses problemes, In KCsA", Budapest, 1939, I ; vezi

Turk vesikalarirun nesre ye bu isin arzettiN meseleler, In Belleten", V, 20,

XV - Burime Osmane

recenzia din Revista de referate si recenzii. Istorie-Arheologie", X, 1973,

- pergatitur per shlypnga Selami Pulaha, Tirane, 1968, 496 p. ; vezi si

1,

P.

112-125

(D. Polena si Marcel D. Clued). Pentru istoria tiparului arab in Wile române, vezi Dan Simo-

nescu, Impression de bores arabes et karamanlis en Valachie et en Moldavie au XV III siecle, in

Studia et acta orientaha", V - VI (Bucarest, 1967), P. 49-75. In Rusia introducerea tiparu-

lui arab s-a datorat lui Dimitrie Cantemir (1722).

120 Cf. Revue des etudes islamiques", XXXVI/2, Paris,

121 Cf. Der Islam"

122 Cf. Iugoslavenski istorijski Casopis", 1-2 (Beograd, 1969), p.

1968, p.

, Berlin, Marz, 1970, 46, p. 183-185.

Akademia Nauka. Organ istoriskog Instituta S.A.N.).

343 -345.

243-245 (Sirpska

'visticã

123 Cf. Canadian slavic studies", Montreal, Canada, 1970, IV, p. 132 si urm.

124 In Studia et acta orientalia", V - VI (Bucarest, 1967), p.

128 In Revista

de istorie", 20 (1967), 6, p.

458 - 460.

muzeografie").

si

126

1261 -1263 (la rubrica Bibliografie, arhi-

In Anuarul Institutului de istorie si arheologie-Iasi", III (Iasi, 1966), p. 256-257.

127 Cf. art. Instrumentele de lucru ale istoricului, In Contemporanul" din 21 ian. 1972,

turco-romdne, In RomAnia literard", anul II, nr. 13 (25),

p. 1, col. III.

128 Arhiva

politic&

joi 27 martie 1969, p. 1,4.

www.dacoromanica.ro

24

INTRODUCERE

Vlasiu, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, colegilor no§tri Ion Matei

0 Mustafa Ali Mehmet pentru unele verificari.

Cu publicarea acestui al doilea volum din cronicile turce§ti nu epui-

zam, dupg cum am aratat §i mai sus, sursele narative otomane cu privire

la trecutul patriei noastre, ci abia incepem scoaterea lor la lumina. Num-- rul mare de manuscrise istorice turce§ti din bibliotecile Turciei, Austriei,

Frantei, României, U.R.S.S. etc., depistate §i microfilmate de subsemnatul

in cursul anilor trecuti, unele semnalate 0 in aceasta introducere, .5i pentru

care pregatesc un catalog, va deschide perspective pentru publicarea intre-

gului material turcesc in conditii mai bune.

Cu aceasta ocazie, imi exprim gratitudinea directiei celor doua

institute ale Academiei, sub auspiciile carora apare aceasta colectie de

izvoare orientale turce§ti. De asemenea, multumesc Editurii Academiei

R. S. Romania, redactiei ei de istorie, care s-a straduit sa publice in

conditii bune o lucrare cu dificultati numeroase reclamind mari eforturi.

Autorul

www.dacoromanica.ro

I

'KIA TIP CELEBI

Kiatip Celebi, pe numele sau adevarat Mustafa bin Abdullah, s-a

nascut la Istanbul in februarie 1609 (zilkade 1017). In copilarie a primit

o educatie mai mult religioasa, iar la virsta de 14 ani (1623) a fost inrolat

in corpul cavaleri§tilor, numiti silihdari, unde slujise §i tatal sau (m. aug.

1625). In acela§i timp, incepe sa, functioneze ca ucenic in calemurile con-

tabilitatii din Anatolia (Anadolu muhasebe kalemi). In aceasta calitate,

din 1624 (1033 H.)

i ping la 1635 (1045 H.) a insotit expeditiile armatei

otomane duse la frontierele de est ale Anatoliei, fie impotriva rebelilor

(numiti gelalii), fie asupra per§ilor schizmatici (ii,Ii). Astfel, intre 1624

i sfir§itul anului 1628 (1038 H.), participa, mai intii la expeditia impotriva

lui Abaza pa§a, care se revoltase impotriva Portii (oct. 1624), la batalia

de la Cezareea O. la cea contra per§ilor, cind a avut loc asediul Bagdadului

(1624-1625). In cursul anilor urmatori a luat parte la a doua §i a treia

expeditie impotriva lui Abaza pa§a, inclusiv la asedierea cetatii Erzerum,

luptele de la Alep, Diarbekir etc. In decembrie 1628 se intoarce la Istanbul.

Intre timp, a primit un post la calemul de control al trupelor de cavalerie

(suvari bas mukabele kalemi). Incepind de pe la finele lunii mai 1629, a

insotit iara§i trupele marelui vizir Hüsrev pap in Orient, de unde s-a

intors la Poarta la sfir§itul anului 1630. In fine, intre 1633 §i 1635, a parti-

cipat la campania impotriva per§ilor, sub comanda sultanului Murad al

IV-lea. In timp ce armata stationa la Alep (1634), a intreprins un peleri-

naj la Mekka, de unde i se trage §i nurnele de Hagi (el-Hace). La intoarce-

rea sa la Istanbul (dec. 1635), mo§tenind o avere considerabila de la tatal

sau

i de la o ruda

negustor bogat , demisioneaza din postul sail §i se

dedica studiilor pentru care avea o deosebita pasiune. In acest scop,

cumpara un mare numar de carti rare. In 1648 (1058 H.) este din nou

reintegrat cu gradul de khalifa (secretar adjunct) 1, numindu-se de atunci Hagi Khalfa. Moare la Istanbul in ziva de 6 oct. 1657 (17 zilhicce 1067).

In ultima parte a vie.tii sale a invatat latina medievala

tionala a timpului

peni, pe care le-a folosit in vasta sa opera.

limba interna-

i franceza, spre ali insu§i operele invatatilor euro-

Kiatip Celebi a fost printre putinii invatati turci care au acord at

o deosebita atentie §i §tiintelor pozitive, depa§ind limitele gindirii musul-

mane. Studiind Inca din tinerete, timp indelungat, operele cele mai repre-

zentative ale culturii Orientului, avea cuno§tinte temeinice in domeniul

istoriei,

geografiei,

matematicii, astronomiei,

§tiintelor naturale

etc.,

hicru destul de rar printre turci. Mai tirziu asimileaza, §i cultura greco-

lating. Serie o serie de lucrari §tiintifice, unele de marl pro portii, care au

1 In turcwe : khalife

scrib,

secretar.

,

www.dacoromanica.ro

26

KIATIP CELEBI

fost traduse si in citeva limbi europene. In intreaga sa opera se observa

i istoriografia otomanl

numai tenclinte progresiste.

Kiatip Celebi a ramas cunoscut in cultura

printr-o opera vasta. Din autobiografia sa rezulta ca a scris circa 23 de

i araba. Mai importante, in ordine cronologica, sint

lucrari, in turca

urmatoarele :

1. Fazleka-at-tavarih, cuprinzind istoria sinoptica a vreo 150 de

dinastii, intocmita dupa opera lui al-Cenabi (m. 1000/999 H.), pe care a

completat-o. Lucrarea a fost scrisa in araba, pe la 1642/1051 H., apoi

tradusa in turca (ms. Bibl. Suleymanie din Istanbul, fd. Es'ad efendi,

nr. 2109, si Nuruosmaniye, nr. 3153) ; o unica copie in araba se pastreaza,

Ta Biblioteca Beyazit (nr. 10318/436) din Istanbul. Are doua volume,

dintre care unul trateaza evenimentele istoriei otomane de la 1591 la 1639,

iar cealaltà pina la 1642. Merge, deci, paralel cu o alta opera a sa, Fezleke-i

tarih. Din ea ne intereseaza mai mult partile care privesc raporturile turco-

romane 2, dar care sint foarte succinte, reducindu-se uneori la stiri razlete 3. 2. Takvim et-tevarih, adica Calendarul sau cronologia istoricit, scrisa,

la 1648/1058 H., in tura,

la inceputul lumii" ping, pe timpul sau. Are stiri razlete

i persana, cuprinzind evenimentele istorice de

i pentru tarile

române, pe care le-am tradus dupa o editie tiparita 4, pastrata in Biblioteca

Academiei. Desigur, am tinut seama si de un manuscris din Bibl. T.K.S.M.,

Istanbul, fd. Revan, nr. 1199, 157 f., dupa care am facut un microfilm

pentru Arh. stat. Buc. (rola 33, cadrele 574-726).

3. Sullam al-wasul ila tabakat al-fuhul, in araba, reprezentind un

dictionar biografic al oamenilor ilutri, un fel de De virus ilustribus. Des-

i relatiile lor cu tarile

4. Kasf al-zunun'an asami al-kutub wal-funun, in araba, mare enci-

tiintelor, fiind considerata opera principala a auto-

criind vietile unor sultani otomani, arata totodata

române.

clopedie a cartilor

rului, la care a lucrat 20 de ani ; are o traducere latina (ed. Flugel, Leipzig,

1835-1858), sub titlul Lexicon bibliographicum et encyclopaedicum. Unele

indicatii bibliografice ne arata existenta unor vechi cronici turcesti (Teva-

i

rih-i al-i Osman) privitoare la tarile române.

5. Tiihfetu'l-kiabir fi esfar al-bihar, terminata in noiembrie 1656

i istoria flotei otomane. 0 traducere

(safer 1067), trateaza luptele

in limba engleza a aparut in 1831. Amintim, printre altele, descrierea bata-

liei de la Caraharman (1626) din nordul Dobrogei.

6. Gihannuma (Cosmografia universalà) 5, prima redactie, inceputa

navale

in 1648/1058 H., a fost dedicata sultanului Mehmed al IV-lea. Din versiunea

al-ahktr fellm

al-tarth va'l-ahbar, ne-a dat-o Orhan aik Gokyay, Kdttp celebt Hagati,Wsigeti-Eserleri (Viata,

personalitatea si operele lui Katip Celebi), In vol. Kith') celebi (Ankara, 1957), p. 40-43.

2 0 prezentare mai build a acestei opere istorice, intitulatd si Fazlaka akval

3 Aceastd impresie mi-a ldsat-o lectura fugitiva a celor douá manuscrise din Bibl-

Beyazit, Istanbul.

4 Despre aceasta operA vezi prof. M. Tayyib Gokbilgin, Kdtip celebe nin kronologlk esert

: Takvimultevdrih, in op. cit., p. 101-120.

(Opera cronologicA a lui Kiatip Celebi)

5 Primul care a tradus din aceasta opera' partea privind Turcia europeanil :

Rumelta st

Bosnia a fost J. V. Hammer, Burnett und Bosna, geographisch beschrteben von Mustafa Ben Abdalla

Hadscht Chalfa (Wien, 1812), bazindu-se pe manuscrisul nr. 1282 din Bibl. Nat. din Viena.

www.dacoromanica.ro

KIATIP CELEBI

27

In turca a acestei opere, un manuscris se &este si la Biblioteca Academiei

(ms. orientale, inv. nr. 265). Pentru intocmirea ei, Kiatip Celebi nu s-a multumit cu operele geografilor arabi, ci a studiat temeinic §i lucrärile

geografilor si cartografilor europeni (Ortelius, Gerard Mercator, Cluverius

etc.). La inceput contine stiri vagi si razlete cu privire la tarile romane.

Partea finala a acestui manuscris cuprinde o succinta descriere geografica

a vilaieturilor otomane din sud-estul Europei (Rumeli), in general, si din

Peninsula Balcanica, in special. Are o sumara, descriere a Dobrogei, Giur-

giului (Yerkeiku) si a Banatului, in frunte cu cetatea Timisoara, deci ale

unor tinuturi romanesti care au fost administrate direct de turci.

Din aceasta, interesanta opera, geografica s-au pastrat citeva manu-

scrise in bibliotecile din Istanbul, Paris si Viena (vezi Hamit Sadi Se len,

Cihanniima, in vol. Kt itip Celebi

unul in Biblioteca Academiei (ms. orientale, inv. nr. 265, 556 p.), care,

Ankara, 1957, P. 125), precum si

judecind dupa miniatura de la inceput si dupa alte elemente interne si

,

externe, ar putea fi original. ITn manuscris intitulat Cihanniima'nzn Rume-

liye aid ktsmi 6 ,

aflat in Biblioteca Topkapi Sarayi din Istanbul, fd. Revan,

1651, 67 f., cuprinde o parte din aceasta lucrare §i a fost microfilmat

pentru Arh. stat Buc. (rola 27, cadrele 762 828). Desi este un mic flag-

ment din ultima parte a operei, are totusi o serie de stiri in plus, in special

pentru Dobrogea, Braila si Giurgiu. De asemenea, cuprinde unele informatii

privitoare la Tara Romaneasca, cu orasul Bucuresti si Moldova, cu Iasii,

care lipsese in Cihanniima. Acest fapt ne-a determinat sa, dam extrase in

traducere si din aceasta, opera, geografica cu unele elemente istorice.

7. 0 opera a lui Kiatip Celebi mai putin cunoscuta, cel putin judecind

dupa faptul ca. n-a fost semnalata nici in G.O.W. §i nici in E.I., este cea

cu titlul Irpd-iil-hayetra Rd tarih el-Yunan ve'n'nasara (Cai norocoase din

istoria grecilor si crestinilor). Nu este exclus sa fie traducerea turceasca

a cronicii frince" (fränkischen Chronik") a istoriografului bizantin

Laonikos Chalcocondil (G.O.T., p. 200, nr. 8). Dar in timp ce cronica

acestuia atinge abia anul 1463,

are citeva fragmente

privitoare la situatia tarilor romane in secolul al XVI-lea. Manuscrisul

acestei opere 1-am gasit in 1969 in Turcia (Bibl. Turk Tarih Kurumu,

Ankara, ms. nr. 19, 32 f.) si 1-am microfilmat pentru Arh. stat. Buc. (rola 35,

cadre 351 388). Aceasta este ultima opera a lui Kiatip Celebi din care am

tradus fragmentele care ne privesc.

8. Dintre operele istorice ale lui Kiatip Celebi, cea care prezinta cel

mai mare interes, atit pentru trecutul tarilor romane, cit §i pentru alte

taxi sud-est europene, este desigur Fezleke-i tarih (Istoria sinoptica). Con-

ceputa, in araba si scrisa in turca osmana, este destul de incilcita in expune-

rea evenimentelor istorice, neavind claritatea expunerii lui Solakzade si

a altor istoriografi otomani. De fapt este o continuare a cronicii Fazlaka

(nr. 1), tratind amanuatit, cronologic, pe ani, evenimentele istoriei oto-

mane, incepind de pe la anul Hegirei 1000 (1591) pia, la 1065 H. (1655).

Metoda expunerii, caracteristica aproape tuturor istoriografilor din ultimii

ani ai domniei sultanului Murad al III-lea si ping la Mehmed al IV-lea,

este, desigur, cea biograficar. Este unul din izvoarele de baza pentru situa-

tia tarilor române de la sfirsitul veacului al XVI-lea pina la mijlocul celui

6 0 descriere succintd la F. E. Karatay, Kalalogu

,

vol. I, p. 452, nr. 1362.

www.dacoromanica.ro

28

KIATIP CELEBI

urnagtor. Prezintg un interes deosebit nu numai pentru istoria tgrilor

române sub Mihai Viteazul, ci

i pentru domnia Movilestilor, timpurile

lui Matei Basarab si Vasile Lupu, cu care a fost contemporan. Aceastg

cronia, a fost continuatl de istoriograful Silahdar Findiklih Mehmed aga, care si-a intitulat chiar opera Zeyl-i fezleke (Anexä la cronica sinopticg).

Extrasele pe care le prezentgm au fost traduse dupg editia din Istanbul,

1286-1287 H. (1869-1870), 2 vol., 412 p. (I) si 398 p. (II). Deoarece

aceastg editie nu este bazatg decit pe cel mult un manuscris, am tinut

seama si de alte citeva manuscrise din bibliotecile din Istanbul 7, in frunte

cu manuscrisul de la Muzeul Topkapi Sarayi, avind cota Hazine, 1341,

321 f., microfilmat pentru Arh. stat. Buc. (rola 25, cadrele 37-369).

0 bung prezentare a acestei opere a dat-o istoricul ture Orhan Saik

GrOkyay 8, care ne aratg cl Hagi Khalfa a folosit ca izvor cronicile lui Hasan

Beyzade, I. Pecevi, Topciular Kiatibi Abdul-Kadir Gerrahzade, Piri

Pasazade Fahri etc.

Bibli ogr a f i e: S.'0., IV, p. 395 ;

III, p. 127 si urm.; J. v. Hammer,

G.O.R., VI, p. 36 ; G. Flugel, Verzeichniss der Handschriften der Wiener Hofbibl.

I, p. 49 ; F. Wustenfeld, Die Geschichtsschrezber der Araber

nr. 570 ; C. Brockel-

man, Geschichte der arab. Litt., II, p. 428 ; E.I., II, p. 217-218 (J. H. Mordtmann) ;

G.O.W., p. 195-203 ; Orhan Salk Gokyay, Kdtip Gelebi, in I.A., VI (Istanbul,

1955), P. 632-638 ; Bursalt Mehmed Tahir bin Rirat, Katip celebt, Istanbul,

1331 H. (1913), 30 p. ; Kdtip celebi. Hayati ye eserleri hakkinda incelemeler

(Kiatip

Celebi. Cercetdri privind viata si operele sale), Ankara, Turk Tarih Kurumu

Basimevi, 1957, 225 p. ; Vasfi Mahir Kocaturk, Turk Edebigati Tarilii (Istoria

literaturii turcesti), Ankara, Edebiyat Yaynevi, 1970, p. 482-485 ; idem, Turk

Edelnyati Antolojzsi. Baslangiclan bugune kadar (Antologia literaturii turcesti),

Ankara, 1967, p. 169-173 ; Altinay, Ahmet Refik, Kdtip Gelebi, Istanbul, Ahmet

Sait Matbaasi, 1932, 63 p.

Kutuphanesi Tarth Serisi : 1). 0 antologie pre-

tioasä din operele lui Hagi Khalfa a publicat Orhan Saik Gokyay, Kdtip Gelebe den

Secmeler (Bucgi alese din Kiatip Celebi), Istanbul, Devlet Kitaplart, 1968, II -I-

580 p.

7 Fezleke are numeroase manuscrise. Pentru cele din bibliotecile din Europa, cf. F. Babin- ger, G.O. W., p. 201, iar pentru cele din bibliotecile din Istanbul, cf. Turk Tarih Yazmalart Kata- logu (Catalogul manuscriselor istorice turcesti), fasc. 2 (Istanbul, 1944), p. 161 si urm. i F. E.

Karatay, Katatouu

,

I, p. 254-255, nr. 776-781.

8 o descriere succintá la F. E. Karatay, Katalogu.

., I, p. 452, nr. 1362.

www.dacoromanica.ro

FEZLEKE-I TARIH

(ed. Istanbul, 1869-1870/1286-1287 H., 2 vol.)

Volumul I

<Dupd ce (là corespondenta anului crestin 1590 In diferite cronologii, autorul noteazd 1-4

Ii numirea lui Zekeriya efendi>.

unele schimbdri in ierarhia Portil : mazilirea marelui vizir Ferhad pasa si viziratul lui SiyaNus

pasa, destituirea marelui niuftiu Bostanzacle

APARITIA UNOR TULBURARI LA GRANITA BOSNIEI, UNGARIEI SI

ACTIUNEA DUSMANILOR

4

DESCRIEREA LUPTEI SI INFRINGEREA DUSMANULUI

In anul mai sus arAtat 1000, gernazi iil-evvel 1, cind era inceput de

primävarä <dupa, man l. pregAtiri de lupra si dupA plecarea lui Hasan pasa,

beilerbei de Bosnia, in tinutul croat (Hirvat )>, beii renumitd ai acelei

margini si st'apinii de ceati, banul de Transilvania (Erdel bani ) 2 si gene-

ralul din Croatia, adunindu-se la un loc, 1-au intimpinat cu oaste mare pe

Hasan pap. Dupa ce au luptat citva timp, oastea islarnic'a a obtinut vic- torie asupra armatei dusmane, care a fost invinsg.

<Capturarea multor munilii, tunuri kolanborna, a numerosi prizorneri etc., fugsrirea

dusmanilor austrieci>.

$EIHUL MEHMED AL-BUHARI 3

5

8

<Preocupdrile sale la Buhara, unde a infiintat o sectä monahald>.

In zilele norocoase ale domniei lui Murad 4, a venit in orasul Constan-

tinopol. Apoi, fiind surghiunit, a locuit un timp la Silistra

anului o mie 5 a murit. A fost ingropat intr-un mausoleu (türbe ) special,

i pe la sfir§itul

din centru

ANUL UNA MIE UNU6

VIZIRATUL LUI SINAN PASA SI MAZILIREA LUI SIAVUS PASA :

10

MOARTEA LUI HASAN PA$A LA HOTARUL BOSNIEI

In acest timp, Sinan pasa 7, fiind sup'grat pe mai sus-arAtatul Kirli 8

Hasan pasa, 1-a mutat pe acesta din Rumelia la Timisoara, in ziva de douä-

1

14 februarie

14 martie 1592.

2 Sigismund Báthory, principe al Transilvaniei : 1581

1597 (Intiia card) ; 1598 1599

(a doua oard).

3 Din orasul Buhara (U.R.S.S.), pe atunci in Imperiul timurid.

4 Murad al III-lea (1574-1595).

5 August

octombrie 1592.

6 8 octombrie 1592

7 De cinci ori mare vizir.

8 Hasan cel murdar.

26 septembrie 1593.

www.dacoromanica.ro

t

,

 

416'4!,7 r

,

 

lifiowr4

 

1,1

,

-6-

1,0.7

74

)

,

JU,

t

-

i

I.

vk'

.

vc:Ls.

,u

T

,

Fig. 2.

ke-t Lan

Istanbul,

Kiatip Celebi, F e: 1 e-

ms. Bibb TKSM,

1341,

f.

lv.

cu

4. miniaturd In culori. Arh. stat.

Buc., Mf. (Turcia),

c. 38.

rola 25,

-

t;,111.

Ait

6-44:16"114:11.71.7ZA.

,* 7:0

-avatassui,

4.111- f".:1:

),

i.k.,2

LI:

,

44,;,

J1 i"."Y

rj.)!7_11,kjc11141

"

'

-.thi?0,1:,.540,, ).4----.

i

1

tf.41t).3:Ct*-^::21:te*LA.'13-,i,),:.:./.;11

,.

4t):7C;:tA.4;.;:k.*Y",/\

LrL":2-';')

4.-L.,.;44,! e

I iai4,0( -.),-;.),(ica.;-9cmattl;a-ttc,ttNi:4'1;.!_i:

.

.

.

] 6:L.;!).,lit:Si;)i02) 4:7) -:'.4-8-4,4

'145

1 "Lir. -:-

).

,-

ql);'

4

1

'1

e

i;.44

1

1

I

i''

jju.

.

:165/

:pel

- (

,14,,ft.:-

Z:jteL:ve.-,J.12y/CAI:jU.Zet

.

, Lt.*!

C.:J1)14

'

.

.

,

L:wi

'

J IV zwilln.y.%if %ay

1

- :fte.

,Lop

)

"

-S, n

Ll',1j1"L'Sik'114'als

1.:.1j-,L

,

c.v.-1.w

% ''',4/1"A\ C)it;''\

_

V '

4.1*

'

te-)

''.

.

(

1 1

.1

%/4`,(4-\.*:),.:1.)

3.;

}VAZ.1

c,

,2

;41

ItLt16.-,.4/Yeav a.-A.4.;-if-1:irel

,46;;, 60) c).y4

tz

--,:,

^D, sj,

,: 1.;:Z-r.,

N1

:si

-7 :.0=./:;:.

1,v.AM

.1.1

.-$1,;;414

),

11=-

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARrH

31

zeci si trei a lui rarnazan 9, cu rangul de vizir, iar locul lui 1-a dat fiului sau,

Mehmed

pasa

UNA MIE UNU, REBI CL-EVVEL 17 1°

<Intrarea turcilor in Belgrad, descmderea lor la seraiul Hanbei aga cu scrisori de cucerire la Poarta>.

i trimiterea lui Ridvan

In timp ce eetei de spahii i s-a dat un firman sa ierneze la Nicopole

,

cinci sute de ostasi pedestrasi,

si

Vidin impreuna cu silihdarii 11.

recrutati mai inainte, carora ii s-au dat ca binefacere cite patru aspri

(akce ) pentru gebegilik 12, au fost trimisi cu o ceata de ieniceri la Timisoara.

ATACUL OSTII DUSMANILOR ASUPRA CETATII CSTUNI-I BELGRAD

5I A ALTOR ORASE ISLAMICE"

17

18-24

<Descrierea luptelor dintre turci si austrieci in Ungaria>.

ASEDIEREA STRIGONIULUI14

25-2G

In

a aptea zi a lui ramazan 15 venind. eu oaste Apardi bei

serdar 17,

16 27

din partea marelui

iar in a opta zi pasa de Timisoara,

Hasan pasa, si in a noua zi pasa de Bosnia, au intrat in Buda si s-au

asezat in partea Pestei ( Pe?te ). De aici se auzea bubuitul tunurilor de la

Strigoniu, dar serdarul nu tinea seama de aceasta.

RASCOALA POPULATIEI DIN TIMISOARA

In acest timp, pe cind beilerbeitil de Timisoara, care venise in ajutor,

populatia unei palänei (palcunga )

din eialetul su, spunind ca-i prilejul, s-a räsculat si a ocupat palanca. Mai

statea in fata Pestei, a sosit stirea c

sus-aratatul pasa, luindu-si oastea in grabà, s-a indreptat in acea parte.

Ajungind acolo, i-a supus

titi

i i-a pedepsit cu lovituri de säbii pe razvra-

DESCRIEREA LUPTELOR DINTRE TURCI SI AUSTRIECI IN UNGARIA

In acest timp, venind aga, unul dintre agalele lui Gazi Ghirai han 19,

i i-a anuntat sosirea. In scrisoarea sa hanul

a adus scrisori de la aeesta

28

99,

33

facea cunoscut ea in fruntea unei osti numeroase, pornind din Ciimeea

9 23 lunie 1593.

10 21 ianuarie 1593.

11 Trupe de cavalerie.

12 Inarmare, armuri.

13 IstolniBelgrad, Stuhlweissenburg, azi Székesfehérvar (Ungaria).

14 Estergon, Gran ; cetate cuceritii de Sohman Magnificul. Azi Esztergom (Ungaria).

15 7 iume 1593.

Nume deformat ; sA fie Erdel beyi, adica principele Transilvaniei?

17 Sman pasa,

18 Gazi Ghira, al II-lea, hanul Crimeei (1588 1594 si 1596 1608).

www.dacoromanica.ro

32

KIATIP ,CELEBI

trecind apa Ozü 1°, apoi prin Bender 2°, Chilia ( Kili )

§i Cetatea Alba

(zikkerman ) 21, precum §i prin vilaieturile Moldova §i Tara Romaneasca,

§i traversind apoi Timi§oara §i riul Mure§, e pe cale de a ajunge, prin

Seghedin, la Buda ( Budun ).

34 Gazi Ghirai, hanul Crirneei, participind cu oastea sa la, expeditie,

a pornit din Crimeea §i, ca sa," nu calce oastea tatareasca tarile islamice,

a gasit de cuviinta sa treaca prin hotarul vilaietului le§esc ( Leh ) §i prin

hotarul Transilvaniei.

Trecind peste fluviu

i mergind pe marginea apei Nistru ( Turla ),

el a strabatut tinuturile le§e§ti. Dupa ce a trecut §i hotarul Transilvaniei,

a ajuns la cunoscuta §i anevoioasa trecatoare (derbend ) numita Balkan 22,

iar la intrarea in trecatoarea mai sus-amintita se afla fortareata numita

Hust, care era una dintre cetatile Transilvaniei 23 Voievodul ei sfatuindu-i

pe zabitii cetatii, ace§tia au adunat multe mii de du§mani dintre pedes-

tra0, calareti §i raiale, care, aducind din munti grinzi mafi

i pietre, au

astupat locurile de trecere, iar pu§cmii du§mani s-au mezat in locuri acid- postite. Astfel, trecerea n-a fost cu putinta in nici un chip. Atunci, dupa ce

au tinut sf at, gloriosul han cu oastea ginghizida 24 au devenit pedestra§i §i fara sa a§tepte, luinduli in miini arcurile §i sagetile, au dat atac asupra

acelei populatii nenorocite. Unii dintre vitejii tatari trecind pe apa, iar

altii inaintind prin locuri parasite, i-au risipit pe du§mani §i pe cei mai

multi dintre ei i-au trecut prin foc §i sabie. In felul acesta, cu ajutorul

preainaltului Allah, trecind prin acea strimtoare foarte periculoasä, s-au

a§ezat in fata cetatii mai sus-aratate. De aici, trecind riul munit Tisa,

au intrat in Tara Ungureasca ( Macaristan )

35 DESCRIEREA INCEPUTULUI RASCOALEI LU1 MIHAI (MI11.11.) 25,

VOIEVODUL TARII ROMANESTI

Voievozii Tàrii Romaneti dadeau cai pentru transportul tunurilor

necesare expeditiilor imparate§ti. Mai inainte, in timpul expeditiei impo- triva cetatii Vesprem ( Pesprim ) 28, el <Mihai > trimisese doug-trei sute

de cai, dar sosind din partea marelui vizir oameni din Belgrad spre a-i

cere iarki alti cai §i spre a aduna banii vistieriei, Mihai nu s-a ingrijit ca

banii

i caii sa ajunga cit timp vizirul se afla Inca la Belgrad, fapt pentru

care a meritat rnustrare. Pe cind turcii se aflau in §esul Ianik 27, au sosit

oameni cu vreo patru sute de cai, cu vistierie §i cu unele daruri, dar pentru

ca nu sosisera la timp, omul san a fost mustrat §i dus la locul de executie.

Atunci fiul serdarului 28, fiind de fata, a mijlocit §i 1-a scapat de la moarte.

Darurile sale nefiind primite, i s-a spus : indata dupg aceasta, cu ajuto-

19 Linga cetatea Oceakov (6zu) ; in izvoarele moldovenesti apare sub forma Vozia.

20 Tighina (U.R.S.S.).

21 Bielogorod-Dnestrovski (U.R.S.S.).

22 Este vorba de Muntli Carpati.

23 De fapt mai la nord, in U R.S.S.

24 Adica a Itti Ginghis han.

25 Mihai Viteazul, domnul Tarii Românesti (1593-1601).

26 Wesprirn, Agram.

21 Raab, azi Gyor (Ungaria).

28 Mehmed pasa, fiul (oulu) lui Sinan pasa.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARIH

33

rul lui Allah, expeditia noastrd va porni impotriva Tani Româneti. La ce

bun ea tara padiphului sd fie data unor du§mani nepdsätori ?". Oamenii

care veniserd, au fost inchi§i, iar la intoarcere i-au eliberat din Belgrad §i

i-au trimis lui Mihai <Viteazul> cu o poruncd, strknied in sensul de mai sus.

Rdtacitul de Mihai, fiMd un nenorocit de duman, cu poftd, de rk-

coald, in anul urmdtor s-a rdzvrAtit deodatd §i felul in care s-a desfkurat

rdscoala va fi istorisit mai departe.

ANUL UNA MIE TREI 29, CUCERIREA CU EFORTURI A CETATII IANIK

<Cucenrea celdlii Papa de cdtre Gan Chiral, asedierea cetath Comran>.

POVESTIREA STA.RILOR DE LA FRONTIERA MOLDOVEI ,SI INTOAR-

CEREA TURCILOR

FiMd

lipsa, de zaherea i lemne §i furaje §i alte lucruri necesare,

la Buda sdrAcia a atins culmea. De asemenea, la aceste lipsuri addugindu-se

§i faptele du§manilor, situatia de la frontierd a devenit jalnicd. Dar ivin-

du-se nenorocirea din Tara Rornaneased 3°, aceasta a Mcut sd, fie uitatd, räzvrdtirea ungurilor.

38

39-40

41

MASURILE NENOROCITE ALE SERDARULUI *I INFOLUTATIREA

CUSURURILOR

0 alta grewald, a serdarului era aceea ed, neardtind prietenie prefa- cutd fao, de voievozii Tárii Romdne§ti §i Moldovei, i-a fäcut pe ace§tia sa se rascoale.

Faptul ea expeditiile se prelungeau

i du§rnanii erau rnereu victorio§i,

precum §i. ed pacea nu s-a incheiat potrivit cu denmitatea islamicd, toate au fost urmdri ale mkurilor sale <nechibzuite>.

RASCOALA VOIEVODULUI MOLDOVEI31

1 MOARTEA LUI MUSTAFA PASA

Incepind. expeditiile ungure,$ti, cezarul 32 a trimis scrisori tuturor

emirilor du§mani. De asemenea, papa invitind cetele de cre§tini la atac

impotriva musulmanilor, Ardealul §i Tara Itornâneasca §i Moldova, unin-

du-se in acela§i seop, au hotärit sa se rascoale §i au inceput sd atace §i sd

devasteze tirgurile §i satele care se gdseau la tärmul Dunarii. In acea

vreme, caimacamul Ferhad pap, cerind mazilirea voievodului Moldovei 33,

pus de Sinan pap, a acordat locul sau unui tindr cunoscut sub numele de

42

beizadea moldoveneasca, 34. Despre acel tindr, care se intretinea din averea

29 16 septembrie 1594

33 Aron Tiranul.

5 septembrie 1595.

3° Ridicarea lui Mihai Viteazul impotriva turcilor. 31 Aron Tiranul (1592-1595).

32 Imparatul Rudolf al II-lea (1572-1608).

34 Bogdan betzadesi : beizadeaua Moldover ;

tefan Razvan.

www.dacoromanica.ro

34

KIATIP CELEBI

sa proprie (hazine), se spune ca ar fi imbratisat islarnismul. Potrivit

obiceiului, Ferhad a trimis cu el un capugibasi, atasindu-i si un ceaus

de inscaunare (iskemle-caup I ). Dar predecesorul sau <voievodul Moldovei >,

rasculindu-se, i-a intors inapoi. Cind acestia au cerut ajutorul Portii,

a fost numit, cu o ceata de ostasi, Mustafa pasa, care fusese maziit din

Maras 25, unde era beilerbei din vremea hi Sinan pasa. El <Sinan pasa>

a trimis impreuna, eu doug mii de ieniceri si pe agalele sale posesoare de

feude mari (zeamet), pentru a le scapa de darile la care erau impuse potri-

vit unui firman. La sosire, gasind Dunarea inghetata, s-au asezat in sesul

Ruseiukului si tocmai cind au inceput sa treaca tunurile spre partea Giur-

giului (Yerkokii), oastea dusmana trecind pe neasteptate la Ruseiuk

a ataeat ordia turceasea. Atit pe serascherul Mustafa pasa, cit si pe unii