Sunteți pe pagina 1din 541

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE SI POLITICE

A REPUBLICII SOC1ALISTE ROMANIA


INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"
SI INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

Izvoare orlentale privind Istorla Roman lei


S.

II

CRONICI TURCESTI
PRIVIND TARILE 'ROMANE
Extrase
Sec. XVII

VOL. II

inceputul sec. XVIII

Volum intocmit de

MIHAIL GUBOGLU

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE_ ROMANIA


BUCURETH

1974

www.dacoromanica.ro

CRONICI TURCESTI
PRIVIND TARILE 'ROMANE
Extrase
VOL. II

Sec. XVII

inceputul sec. XVIII

www.dacoromanica.ro

ABREVIERI
E. I.

= Encyclopedic de l'Islam . ., tome I


1934 + 5 fasc., 1937-1938.

IV, Leiden-Paris, 1908

G.A.L.

C. Brockelmann, Geschichte der arabischen Literatur, Weimar-Berlin,

G.O.D.

= Joseph von Hammer, Geschichte der osmanischen Dichtkunst, Pest,


1936, 4 vol.
= Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen und ihre Werke

1898-1902, 5 vol.
G.O.W.

/.A.
0.51.
S.A.O.
S.O.

..., Leipzig, 1927.


= Islam Ansiklopedisi ..., Istanbul, 1941-1972, 15 vol.
= Bursali Mehmed Tahir, Osmanli mii'ellifleri ..., Istanbul, 1338
1343 (1919-1924), 3 vol. (Are si o editie noug).
= Studia et Acta Orientalia, Bucarest, 1958-1972, 8 vol.
= Mehmed Siireia, Sigill-i 'Osinani ., Istanbul, 1308-1315 (1890
1897), 4 vol.

T.O.E.M. = Tarih-i 'Osmani Engiimeni Megmuasi", Istanbul, 1910-1927.


T.T.E.M. = Trk Tarih Engiimeni Megmuasi" Revue Historique publie
par l'Institut d'Histoire Ottomane", Istanbul
Constantinople (1910-1930).
T.K.S.M. = Topkapi Sarayi Milzesi, Istanbul.
a.
pr.
lc.

H.
Evl.

Evt.
Evr.

= arab.
= persan.
= turc.
= Hegira.
= evail prima decad.
= evasit a doua decad (mijloc).
= evahfr a treia decada (sfirsit).

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE*
Reluind unele probleme ale istoriografiei otomane din veacul al
XVII-lea 0 inceputul celui urmator, reamintim ca, vechea activitate
cronicareasca 1, in proza i in versuri, redata de obicei intr-o turceasca
greoaie 0 stingace, adesea fara o legatura cauzala in succesiunea evenimentelor istorice, a fost destul de saraca pina la domnia sultanului Meh-

med al II-lea (1451 1481) 0 chiar a urmaului sau Baiazid al II-lea

(1481-1512) 2 In tiny ce istoriografia otomand abia se ndtea, cea bizantina, era la apogeul dezvoltarii sale 3. Spre deosebire de vechile cronici
turcesti din sec. al XV-lea, cele bizantine, ale lui Laonic Chalcocondil 4,
M. Ducas 5, Critobul de Imbros 6 0 Georgios Sphrantzes 7, se prezinta
ca nite creatii artistice de o reala valoare, avind la baza traditia unei
vechi coli istorice. Din acest punct de vedere, cronicile bizantine constituie un izvor important nu numai pentru trecutul statului turco-selgiucid inainte de 1300, ci i pentru istoria Imperiului otoman in primele
doua veacuri ale dezvoltarii sale 8.
* Vezi si Introducerea la vol. I a Cronicilor turcesti ..., Bucuresti, 1966, p. 7-13, NO

de care aducem in unele probleme completri, precizdri si rectificdri.


1 Despre aceastd activitate, vezi F. Babinger, Originea si fazele dezuolliirii istortografiel

olomane, in Revista Fundapilor", 4 aprilie 1938, 16 p. (extras) ; Mihail Guboglu, L'Iustortographie ottomane des XVe
XV Me siecles. Bref apercu, in Revue des etudes sud-est europennes", III, 1965, 1 2, p. 81 92 ; Sehabettin Tekindag, Osmanli tarih gaziciliai (Istoriografia otomand), In Belleten", XXV, 140 (Ankara, 1971), p. 655 663.
2 Au fost desigur si citeva exceptii, ca Tursun Beg (cf. Cronici turcesti ...,I, p. 65-82),
M. Nesri (ibidem, p. 107-134) si Idris Bitlisi (ibidem, p. 149 179). Din acesta din urind
In volumul citat lipseste paitea originald, de dupd 1444. In acelasi timp, precizAm cd traducerea
s-a fdcut dupd o versiune turcd din 1733 (1146 H.) si nu dupd manuscrisul original, persan
(Istanbul, Bibl. T.K.S.M., fond Hazine, nr. 1655, 668 f.), microfilmat mai tirziu pentru Arh.
stat. Buc.
3 Cf. Akdes Nimet Kurat, Bizansin son ye Osmanitlartn ilk tarihcileri (Ultimii istoriografi bizantini si primii cronicari turci), in Tiirkiyat Mecmuasi", 3, 1926
1933, Istanbul,
Devlet Matbaasi, 1933.

6 Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice. Cresterea puterii turcesti. Caderea imparatiei


bizantine. In romneste de Vasile Green, Bucuresti, Edit. Acad., 1958, VIII + 355 p. (Scrip-

tores Byzantmi", II).

5 Ducas, Istoria turco-bezantinii (1341

1462 ). Editie criticd de Vasile Green, Bucuresti,

Edit. Acad., 1958, 503 p. + facs. (Scriptores Byzantini", I).


6 Critobul din Imbros, Din domma lin Mahomet al II-lea. Anii 1451 1467. Editie de
Vasile Grecu, Bucuresti, Edit. Acad., 1963, 380 p. (Scriptores Byzantini", IV). Cf. si versiunile turcesti : In caractere arabe : Kritovulos, Tarih-i Sultan Mehmed Han Sani, supliment la
T.O.E.M., Istanbul, fasc. 1 13, 1326 H. (1910), 1328 H. (1912)91328

1330 H. (1912

1914) ;

in caractere latine : Muzaffer Gokman, Istanbul fethi (Cucerirea Constantinopolului) Kritoyulos, Istanbul, Aksam Kitap Kulubu, 1967, XIV 252/255 (vezi recenzia noastr in Revista de referate si recenzii. Istorie-arheologie", VIII, 1971, 5, p. 680-694).
7 Georgios Sphrantzes, Memorii (1401-1477 ). Cronica 1258 1481. Editie criticd
de Vasile Grecu, Bucuresti, Edit. Acad., 1966, XVII + 618 p. (Scriptores Byzantini", V).
8 Incepind din a doua jumdtate a secolului al VI-lea, sub impdratul Iustin al II-lea, cronicile bizantine vorbese despre hanatul turc din Asia Central:A. Solia lui Zemarchos, din 568 e.n.,
este cunoscutd.

www.dacoromanica.ro

ENTRODTICERE

Dacg, pin /. la inceputul veacului al XVI-lea izvoarele istorice otomane slut ca num/r abia satisfac/toare, abundenta cronicarilor i istoriografilor din epoca ulterioarA ne incurc. Odat cu Soliman I (1520
1566), zis in istoriografia otoman/ Legislatorul" (Kanuni ) 8, activitatea cronicAreascg' a Mat o mare dezvoltare, in frunte cu Gelalzade Mustafa 1, Ferdi 11, Nasuh Matrakci 12 i altii. Spre sfiqitul veacului al XVI-lea,

apar figuri i mai proeminente, ca Sadeddin Hogea efendi 13, Mustafa


Ali 14 i Mustafa Selaniki (m. 1599)15, cel mai bun statistician al imperiului. in acelai timp, incepe sa. se observe tendinta spre reflectii istorico-filozofice, ca la bosniacul Hasan al-Kiafi Akhisari 18 i la Veysi 17

din Skoplje. Aceste inceputuri au dus, spre mijlocul veacului al XVII-lea,


la diverse opere didactice i la tratate politice relative la cauzele mgretiei
i decAderii puterii turceti. Tratatul cel mai cunoscut ( Risale ) apartine
lui Koci bei (m. 1650), din Korita (Macedonia), numit Montesquieu al
osmanior" 18.
0 faz caracteristicg a istoriografiei otomane de la finele secolului
al XVI-lea i Inceputul celui de-al XVII-lea o constituie aparitia poetilor

de curte (sahnameei ), ale cAror opere, cu toatg latura kr artistic/

valoare pentru miniaturisticA, nu au o important/ deosebitA pentru cercetArile istorice. Din aceastg pleiad'a merit/ sa' fie retinutg figura lui Talik-

zade Mehmed (m. 1599/1008 H), care, in cronica sa rimatA ,,ahname-i


al-i 'Osman (Cartea impgratilor otomani)19, descrie expeditia turcilor,
din 1595 (1003 H.), impotriva T 'aril Roma,ne0i, avind unele tiri i pentru
domnia lui tefan RAzvan ( Ridvan ) din Moldova, dar se ocup/ mai mult

cu cucerirea Agriei de catre sultanul Mehmed al III-lea (1597). 0 alta

9 Cf. Prof. Tayyib Gabilgin, Kanunt Sultan Sdleyman, Istanbul, 1967, 57 p. (extras
din Islam Ansiklopedisi ).
19 Traducerea fragmentelor inserate in vol. I al Cronicilor turcegt. . . (p. 259-278) s-a fcut
dupd editia defectuoas a lui S. Tokdemir (1937), deoarece manuscrisul original pdstrat la Bibl.
T.K.S.M., fd. Emanet Hazinesi, 1427, 427 f., a putut fi microfilmat pentru Arh. stat. Buc.
abia ulterior.
u Pseudonimul lui Mustafa (m. 1555), fiul lui Soliman Magnificul ; este autorul cronicil
Suleimanname, biografia tatalui sdu (ms. la Bibl. Nat. Viena, Hist. Osm. 42 A). Despre Ferdi,
cf. F. Babinger, G.O.W., p. 83 si Hiliseyin Yurdayin, Ferdr run Sdlegmannamesuun yeni bir
niishast (0 noud copie a cronicii Suleunanname a lui Ferdi), In Ankara 0 niversitesi Dil ve Tarih
Cografya FakUltesi Dergisi", 8, 1 2, Ankara, T.T.K. Basimevi, 1950.
12 Vezi Cronici 1urce4i .. ., I, p. 219-232.
13 Ibidern, p. 297

332.

14 lbidem, p. 332-356.
15 Ibidem, p. 358-398. Intre timp a aprut o noud editie a cronicii Tarili-i SelcIniki

(Breslau, 1970), dar tot incompleta (pina In 1592).


16 Despre AkhisarI, vezi G.O.W., p. 144. Opera sa, intitulata. Usul al-hikam fi Arizam
al-alam (Bazele guverndrii si rinduiala lumii), a fost editatk la Istanbul In 1861 (1278 H.), 1868
(1285 H.) si 1870 (1287 H.), (40 p.). Are si o traducere francezd : Princepes de sages, touchant
Part de gouverner, par H. Gamin de Tassy, In Journal Asiatique", IV (Paris, 1824). Un manuscris se gaseste In Biblioteca Filialei din Cluj a Academiei R.S.R., fd. T. Cipariu, Ms. or. 258,
79 p., din 1597 (1005 H.).
17 Vezi G.O. W., p. 152-153.
16 Despre Koci bei vezi G.O.W., p. 184 185 (Qoci Beg ) i I. A., fasc. 64 (1955),
p 832-835 ; un manuscris frumos din Risale-i Koci bei se gdseste in colectia de manuscrise orientale a Bibliotecd Academiei (cf. Mihail Guboglu, Manuscrisele orientate dtn Biblioteca Academtei, In Studii si cercetdri de documentare si bibliografie", 1967, 2
3, p. 283 + facs.
(fig. 3 si 4).
19 Bibl. Turk ve Islam Eserleri Muzesi, Istanbul, ms. turc. nr. 1963, 120 f. cu miniaturi
splendide ; despre autor si opera sa, cf. G.O.W., p. 167-168 ( ... und des walachischen Kriegszuges "
1003 H./1595); vezi si Arh. stat. Buc., mf., rola 25, cadre 415 542.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

exceptie o constituie opera lui Seid Lokman (1601/1010 H.) 20 , indeosebi


partea numita Oguzname sau Seleiukname, devenita mai accesibila prin
traducerea turcologului J. J. v. Lagus 21, in care este vorba de colonizarea
Dobrogei cu tatari si turci din Anatolia, de-ai lui Sari Saltuk Dede (Baba).
Daca in primul volum din aceasta colectie am renuntat usor la opera lui Seid Lokman, trebuie sa regretam ca nu am putut insera cronica
selgiucida Tarih-i al-i Se lock, scrisa pe la 1424 de Iazigizade Ali (1421
1451) 22, care contine fragmente interesante pentru prima colonizare a
Dobrogei cu turci selgiucizi de-ai lui Izzeddin Kaykaus (vagaus), pe la
1263 1264 (662 H.), si alte stiri privind Moldova i Tara RomOnea sea.
In ceea ce privete adunarea si valorificarea materialelor arhivistice, un urma demn al lui Ruksanzade Ahmed Feridun (m. 1583/991 H.)
in a doua jumatate a secolului al XVII-lea este Sari Abdullah (m. 1661/
1071 H.) 23. Acesta, in calitatea sa de reis efendi, a adunat o pretioasa
colectie de 150 de firmane si alte hrisoave imparatesti, vizirale, in limbile
turca, persana si araba, pe care a intitulat-o Diistur-iil-ima 24, unele firmane fiind privitoare la tarile romne.
Pe baza traditiei acumulate si a unei evolutii rapide, istoriografia
otomana din veacul al XVII-lea, indeosebi din a doua jumatate, si cea

de la inceputul secolului urmator a inregistrat un numar surprinzator

de mare de cronicari sau istoriografi turci, de o valoare inegala 25. Multi


dintre ei nu prezinta o importanta deosebita pentru cercetarile istorice.
Din multimea lor, ies insa in relief o serie de figuri exceptionale, care fac
cinste istoriografiei otomane din aceasta perioada. Spatiul nu ne-a permis
s incadram in acest volum decit un numar de opt cronicari sau istoriografi mai reprezentativi.
La loc de frunte primul cu care incepem volumul de fata este
Kiatip Celebi (1609-1657), cunoscut sub denumirea de Hagi Kalfa (tc.

Khalife). El a fost cel mai mare polihistor" al turcilor osmanlii, avind


23 de luerari, unele de o mare importanta pentru cercetarile istorice, lingvistice, bibliografice, etnografice si geografice sud-est europene. Intr-o
masura mai mare decit contemporanul sat]. Ibrahim Pecevi sau Peceli

(1574-1650) 26, Kiatip Celebi a folosit in mod critic izvoare turcesti


(materiale arhivistice) si europene pentru fundamentarea stiintifica a

operelor sale. In acest scop invatase latina medieval, greaca i franceza,

lucru foarte rar printre turcii de atunci. In bogata sa opera a reusit sa

asimileze si sa sintetizeze cunostintele istorico-geografice apartinind celor


doua marl culturi de atunci : musulmana (turca-araba-persana) si greco-

latina. In 1957, cu ocazia comemorarii la Istanbul a 300 de ani de la


moartea lui Kiatip Celebi, secolul al XVII-lea a fost numit veacul lui
20 Despre Seid Lokman si opera sa, cf. G.O. W., p. 164-167.
21 Seid Locmani ex Itbro Turcno gm Oghuzname inscribitur excerpla (Helsingfors

1854),

cu text in latina medievald si turcd, la Bibl. Nat. Viena, nr. 1001, f. 109-117 r. (Hist. Osin .
17 B) ; cf. si articolul Sart Sallik Dede, in E.I., IV (1934), p. 177-178 (Franz Babinger).
22 Ms. turc., Istanbul, Bibl. T.K.S.M., fd. Bevan, nr. 1390 (288 f.), nr. 1391 (455 f.) si
1392 (304 f.) (apud F. E. Karatay, Topkapt Sarayi Kutuphanesi Farsca Ya:malari Katalogu . ..,
I, Istanbul, 1961, p. 201-202) ; Arh. stat. Buc., mf. rola 31.
23 Despre acest istoriograf, cf. G.O. W., p. 206-207.
21 Ms. la Bibl. Nat. Viena, nr. 316 (cf. Flugel, Katalog, I, p. 286).
25 In G.O. W., p. 132-209, shit citati pentru aceasta" perioada 125 de cronicari cuno scuti
lui F. Babinger, dar in ultimele decenn numarul celor cunoscuti s-a ridicat la 150.

26 Despre I. Pecevi, cf. Cronici turcegi .. ., I, p.

469 525.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Hagi Ka lfa". In cinstea acestui eveniment s-a publicat i un volum consacrat vietii, personalit'Atii i operelor lui Kiatip Celebi 27, de care am tinut

seama. Unul dintre initiatorii acestei actiuni culturale, colaborator si la


volum, a fost profesorul Tayyib Gokbilgin 28 de la Universitatea din Istanbul. In anii din urmg, un alt colaborator, Orhan Saik Gokyay 22, a
publicat o serie de bucAti alese, adic o antologie sau crestomatie, din operele lui Kiatip Celebi, in frunte cu cele istorice. Dintre fragmentele incluse,
semnal5m pe cele privind asedierea si cucerirea cetdii Agria (1596) 36,
asedierea ceteilii Hotin 31, reiscoala lui Abaza papa 22, care a avut relatii
strinse cu donlnii nostri pe cind era sangeacbei de Silistra, i indeosebi
dramatica bAtalie navath i infringerea cazacilor (1626) de &are amiralul
otoman Regep pasa pe Marea Neagr si la gurile Dundrii, lingA localitatea Karaharman (azi comuna Vadu, Dobrogea) 33. Valoarea stiintific5, a
lui Kiatip Celebi, indeosebi contributia sa la cartografia i geografia isto-

rica, cu care turcii Otrund in stiinta european6, a fost cercetatA mai


indeaproape de invatatul turc A. Adnan Adivar 34, autorul unor studii
pretioase.
Cinci dintre operele istorice i geografice ale lui Kiatip Celebi care

intereseazA direct si trecutul tarilor romne sint puse in fruntea acestui

volum. In primul rind este vorba de Cronica sau Istoria sinopticii (Fezleke-i
tarih), in doug volume, in care se trateaz6 cronologic, pe ani, evenimentele

Imperiului otoman intre anii 1591 si 1654 (1000-1064 II.). Este un izvor
de baza" pentru lupta tArilor romne, sub conducerea lui Mihai Viteazul,
impotriva dominatiei otomane. Acelasi interes prezint i alte fragmente :
pentru domnia Movilestilor in Moldova, rgzvratirea (1620) lui Gaspar
Gratiani, voievodul Moldovei, impotriva turcilor, relatiile incordate dintre
Matei Basarab si Vasile Lupu, precum i pentru evenimentele din Transilvania, din prima jumalate a secolului al XVII-lea, a cAror descriere este
axat mai mult pe politica filootomang, a lui Stefan Bocskay (1604-1606
dec.), Sigismund Rkczy (1606-1608) si Gabriel Bethlen (1613-1629).
In acelasi timp, se insistA asupra politicii hazardate a principelui Gabriel
Bthori (1608-1613), numit in cronicile turcesti Deli Kiral, adicA principele cel nebun" 33, care de fapt reluase intr-o altg forma, ideea lui Mihai
225 p.

" Katip celebi, Hagatt ye eserleri hakkinda incelemeler, Ankara, T. T. K. Basimevi, 1957,

28 Prof. Tayyib Gokbilgin, Kdlip celebinin kronolojik eseri : Taknimmullevarili, loc.cit.,

p. 101-120.

28 Kahl) celebi'den secmeler. Hazirlayan Orhan aik Gokyay. Devlet kitaplari, Istanbul,
1968, II + 580 p.
3 Burt Muhasarasi, op. cit., p. 48-49.
31 Teal, . . . Hotin muhasarasinda, Ikinci sultan Osman faciasi, op. cit., p. 60-66.
32 Abaza pagt isgani, op. cit., p. 72-73.
33 Karaharman Cenginde Kazaklarin bozguna wiradtklart sefer, op. cit., p. 105-106.
34 Achvar (dr. Abdulhak Adnan : 1882
1955), Osmanli Turklerinde dim (Stiinta la turcii
osmanlii),Istanbul,Remzi Kitabevi, 1970, 220 p. Unul din capitolele (V) acestei opere merituoase
este intitulat : XVII XVIII. Y u:gllar ye .Kdtip celebt (Secolele XVII XVIII si Kiatip
Celebi) (p. 110 141).
35 Despre evenimentele din Transilvania de pe la inceputul veacului al XVII-lea, cf.
Tayyib Gokbilgm, XV II. asir boularinda Erdel hadiseleri ye Bethlen Gabor' in Beglige intihabi
(Evenirnentele din Transilvania la inceputul secolului al XVII-lea i alegerea lui Gabriel
Bethlen), in Tarih dergisi", I, Istanbul, 1949, p. 1-28 ; Mihail Guboglu, $aple documente tarcesti din arhivele Braoyului privindrelaitile Transtivaniei ea Poarta otomand la inceputul secolulut

al XV II-lea, in Revista arhivelor", VIII, 1965, 1, p. 212 253 + facs., etc.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Viteazul de unire a celor trei fciri romcine. Nu se pot trece cu vederea nici
informatiile cu privire la domnia lui Gheorghe IlakOczy I (1630-1648)
si a fiului sail Gheorghe Rakczy al II-lea (1648-1660), care due o politica

de independenta fata de Poarta otomana. Toate aceste fragmente din


cronica prezinta un interes deosebit pentru istoria relatiilor romanoturce, fiind, scrise de un contemporan si martor ocular al multor evenimente. Cel care vrea sa studieze istoria medievala a Romaniei din ultimul

deceniu al veacului al XVI-lea si ping la ineeputul celei de-a doua jumatati a veacului urmator nu poate trece cu vederea Istoria sinoptied
a lui Kiatip Celebi.
A doua opera istorica a acestui istoriograf inserata in acest volum

este Cronologia universalci sau Calendarul istorillor (Takvim et-tevarih),

o istorie cronologica generala, cuprinzind stiri razlete si pentru tarile

romane. In aceasta luerare se prezinta simultan un numar de evenimente


istorice din Asia, Europa si Africa. Este de retinut faptul ca istoria tarilor
romane este introdus intr-o cronologie universala, scrisa de un mare

invatat ture.

A treia opera a lui Kiatip Celebi, avind uncle fragmente care ne intereseaza direct, este mreata sa Cosmografie universalci (Cihanniima),
din care un manuscris important, poate chiar originalul, se pastreaza in
colectia de manuscrise orientale a Bibliotecii Aeademiei (inv. nr. 265,
pe care 1-am mai semnalat in alta, parte :A. Numai citeva fragmente din
aceasta opera sint consaerate tarilor romane, si anume acelor parti care
au fost sub administratia direeta a turcilor : Dobrogea, Braila (Ibrail ),
Giurgiu si orasele sau cetatile banatene, in frunte cu Timisoara, Ineu si
Lipova. Este de retinut ca. in colectia de manuscrise a Bibliotecii Topkapi
Saraym din Istanbul se gaseste un fragment din aceasta, opera care priveste
numai Rumelia 37, adica, Peninsula Balcanica, avind si o interesanta harta
a Dobrogei (fig. 5). Acest manuscris, avind in plus fata de Gihannicma
o serie de stiri din domeniul geografiei istorice, completeaza extrasele din
aceasta opera.

De fapt literatura geografica otomana, care prezinta interes si


pentru tarile romne, nu se reduce la Gihannuma a lui Kiatip Celebi
si la Cartea ceilcitoriilor (Seyahatname) a lui Evliya Celebi. Inainte si mai

ales dupa veacul al XVII-lea exista o bogata literatura din domeniul


geografiei istorice 38. Este indeajuns sa amintim descrierea Tarii Roma36 Cf. Mihail Guboglu, Manuscrisele orientate din Biblioteca Acaderniel, loc. cit., p. 284.
Prima editie tura a acestei opere, datorat clujeanului Ibrahim Muteferrika, dateazd din 1732
1733 : Kalil) Celehi Mustafa bin Abdullah, Cihannuma, Istanbul, 1145 (1732), 698 p.
37 Cihannuma'nin Rumeliye aid kismi, ins. turc., Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Bevan,
nr. 1651, 67 f. (19 x 29 cm.), cu 18 harti (cf. F.E. Karatay, Katalogu . . , I, p. 452, nr. 1362),
Arh. stat. Buc., rola 27, c. 762 828. Dup manuscrisul pbstrat la Biblioteca Nationald din
Viena, J. v. Hammer a publicat o traducere german : Rumeli und Bosna, geographisch beschrieben von Mustafa ben Abdulla Hadschi Chalfa, Wien, 1812.
38 Franz Taeschner, Die geographische Literatur der Osmanen, In Zeitschrift der Deutschen
Morgenlandischen Gesellschaft", Neue Folge, Bd. 2(77), Leipzig, 1923, p. 32, 64 70 ; idem,

Osmanlilarda Cografya (Geografia la otomani), trad. tura de Cemal Koprillu, In Tiirkiyat

Mecmuasi ", II, Istanbul, 1928, p. 309 si urm ; Cengiz Orhonlu, XVIII. Yu:: yilda Osmanlilarda
cografya ye Bartinli Ibrahim Hamdi' nin Allan (Geografia la osmanlfi In secolul al XVIII-lea
si atlasul lui Ibrahim Hamdi), In Tarih dergisi", XIV, 19, Istanbul, 1964, p. 115 140 ; Cevdet
Turkay, Osmanli Turklerinde COrafya (Geografia la turcii otomani), Istanbul, 1959, 11+52 p.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

10

nesti si a Moldovei inainte de 1740 de un anonina 39. Un interes si mai mare


prezinta descrierea Tgrii Romanesti, pe la 1759-1760, de cretanul Ahmed
Resmi 4, nu numai sub raport geografic, ci si economic, statistic, institu-

tional, istoric etc.


0 opera mai mica a lui Kiatip Celebi este Irsadit'l Hayara ila tarihil-Yunan ve'n Nasara (Cai le norocoase din istoria grecilor i crestinilor) 41. Este de retinut un mic fragment despre campania sultanului
Soliman I in Moldova (1538/945 H.) i ultimele pagini cuprinzind o
descriere succintg, a tarilor romane. Aceste fragmente mici incheie extrasele din operele marelui carturar otoman prezentate in volumul de fata.

In fine, marele sau Lexicon bibliographicum et encyclopedicum (Kest


al-zunun'an asami' 1-kutub toa' l-funun) 42 are o valoare universala. Aici
Kiatip Celebi, in articolul sau despre Cronicile dinastiei osmane ( Tevarih-i
al-i Osman), semnaleazg, printre altele, i o Cronia a expedifiei la Hotin

( Tarih Sefer-i Hotin) de pe timpul sultanului Osman al II-lea (1621/

1030 H.), pe care o atribuie lui Mehmed Kilari. Pln acum nu se cunoaste
nici un manuscris al acestei opere.
Se poate spune c Kiatip Celebi este primul invatat turc de renume
mondial. Trgind la rgspintia culturior orientale i occidentale, Kiatip
Celebi a reusit s dea in vasta sa opera o sintezg originala a marilor
curente care se intilneau la intersectia celor doug lumi din Asia si Europa,
in capitala Imperiului otoman. Din acest punct de vedere, se poate spune
ca Kiatip Celebi a fost un predecesor al marelui invatat si domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir (1673 1723).
0 cronica succinta, dar pentru o perioadg istorica mult mai intinsg
a scris Mehmed. Solakzade (rn. 1658), contemporanul lui Kiatip Celebi.
Cunoscuta mai mult sub nurnele de Solakzade tarihi, cuprinde descrierea
evenhnentelor din Imperiul otoman incepind cu secolul al XIII-lea ping
pe la 1657. Faptul c aceasta' cronica, inserata in volumul de fatg, a fost

editata in Turcia de trei ori 43, arata ca datorita claritatii expunerii ea


a fost apreciatg mai mult decit alte cronici mai importante, dar redate
intr-o forma greoaie. Privitg, in ansamblu, lucrarea oferg un material
39 Tradusd si publicat pentru prima oara de C.M. Ottokar Freitherr v. Schlechta-Wssehrd

1Valachei, Moldau, Bessarabien, die Krim, Taman und Asow, in Sitzungsberichte der Kais.
Akademie der Wissenschaf ten in Wien", Wien, 1862, p. 550 593 ; vezi si Mihail Guboglu,
Turefkit istociruki 1740 g.o Valatui, Moldavii i Ukraine (rez. : Une source histortgue turgue de
1740 concernant la Valachie, la Moldavie et l'Ukraine), in Vostocinie istocinikz po istorit narodov
iugo-vostocinoi i fentral'noi Evropi
Fontes orientates ad historiam populorum
Moscova,

Izd. Nauka", 1964, p.

131

161.

42 Diplomat, om politic si istoriograf otoman (1700 1783) ; vezi G.O. W., p. 309-312.
Opera Risale-i Ef lakeyn, cuprinzind o descriere a celor Doud Valahii", nu este mentionata de
F. Babinger. Un manuscris se pbstreazas In Bibl. V. A. Urechia" din Galati (nr. II 60/105 cr),
altul (copie) in Bibl. T.K.S.M. , Istanbul, fd. Hazine, nr. 445 (58 f.) (vezi F. E. Karatay, Katalogu
.., 1, p. 459) ; vezi si Arh. stat. Buc., mf. rola 6, cadre 511 567 (Turcia, 1966).
41 Probabil necunoscut5. lui F. Babinger, cAci In G.O. W. nu este semnalata". Un manuscris
In Bibl. Koyunoglu Izzet din Konya, mf. la Bibl. Nat. Ankara (cf. Orhan *aik Gokyay, op. cit.,
p. 16, nr. 8).
42 Editat de G. Fltigel, Leipzig, 1835 1858 (un exemplar In colectia T. Cipariu, Filiala

din Cluj a Academiei B.S.R. si altul in Bibl. Inst. de istorie N. Iorga", Bucuresti) ; existi
alte editii, dintre care una turcA, in dou volume (Istanbul, 1941 1943).

43 Dar nu dup cele mai bune manuscrise. Un manuscris, necunoscut probabil lui F. Babinger, se pastreazA in Biblioteca Muzeului Topkapi Saray din Istanbul, fd. Bagdad, nr. 199 (382 f.) ;
vezi Arh. stat. Buc., mf. rola 26, cadre 1 385 (Turcia, 1968).

www.dacoromanica.ro

rNTRODUCERE

11

bogat pentru istoria relatiior romano-turce, incepind din a doua jumatate


a veacului al XIV-lea pina dincolo de mijlocul secolului al XVII-lea.
Unele afirmatii pentru epoci mai vechi, ea participarea Tarn Romanesti
in lupta de la Cirmen, de pe Marita (1371), trebuie privite cu mari rezerve,
fiind interpolari ulterioare. Cronicile veacului al XV-lea, desi mult mai

apropiate de aceste evenimente, nu au astfel de stiri. Pina la sfirsitul

veacului al XVI-lea, opera lui Solakzade este mai mult o sinteza, daca nu
chiar o compilatie, pe baza cronicilor lui M. Nesri, Idris Bitlisi, Sadeddin,

Hasan Beyzade s.a., pe care le citeaza destul de des, aratind uneori si


diferentele dintre ele. Mult mai originala este partea privind secolul al
XVII-lea, cind traieste Solakzade.
In istoriografia otomana, din veacul al XVII-lea s-a incetatenit tot
mai mult obiceiul consemnarii evenimentelor contemporane sau foarte
apropiate de viata autorului (30-40 de ani), pe care cronicarul respectiv
le putea cunoaste mai bine. In aceasta serie se incadreaza si Cronica lui

Hasan Vegihi ( Tarih-i Vecihi), inclusa in acest volum. Autorul, un tatar


din Bagce-Saray, capitala hanatului din Crimeea, descrie istoria Imperiului otoman intre anii 1637 si 1660 (1047-1070 H.). Este o cronica interesanta, in care se trateaza amanuntit marile evenimente istorice dintr-o
perioada scurta, facind legatura intre sfirsitul cronicilor lui Kiatip Celebi
si Naima si inceputul cronicilor lui Silahdar Fmdiklih Mehmed aga si
Mehmed Rasid. Din acest punct de vedere, Cronica lui Vegihi umple
un gol in istoriografia otomana. Fragmentele care privesc istoria -prior
romne sint destul de intinse si contin o serie de stiri noi. In general, se
refera la relatiile dintre Matei Basarab si Vasile Lupu, la expeditia lui
Gheorghe It akczy al II-lea pentru ocuparea tronului polon (1657), mazilirea si inlocuirea domnilor din Tara Romneasca si din Moldova Constatin erban si Gheorghe tefan din cauza sprijinului acordat principelui Transilvaniei (1657-1658) ; cucerirea cetatii Ineu de catre marele
vizir Kbpriilii Mehmed pasa (1658) ; expeditia turcilor in Moldova pentru
intronarea lui teMnita" Lupu si alungarea lui Constantin erban Cirnul
(Burunsuz), instalat la Iasi cu sprijinul lui Gheorghe Rakczy al II-lea
(1659) ; se reda destul de amanuntit razvratirea lui Radu al III-lea Mihnea din Tara Romaneasca si inabusirea acesteia de atm for-tele expeditionare turco-tatare (1659-1660) ; in fine, expeditia turcilor i tatarilor

in Transilvania, incheiata cu asedierea dramatica si ocuparea cetatii

Oradea (1660). Toate aceste evenimente sint descrise intr-o forma mai porn-

poasa, cu unele naivitati si multe exagerari, i de vestitul calator tune

Evliya Celebi (1612-1682/83) 44. Cronica lui H. Vegihi este insa mult mai
terneinica si mai sobra. In editia noastra am tinut seama si de traducerea

fragmentara a lui N. lorga (1899)45, facuta dupa versiunea italiang a


dragomanului venetian Giacomo Tarsia (1679), talmaciul ambasadorului
Morosini de pe linga Sublima Poarta.

44 Andrei Antalffy, Clcitoria lui Evlia Celebi prin Moldova in 1659, In Buletinul
Comisiei istorice a Romniei", XII (Bucuresti, 1932), P. 5-56 ; Gh. Zerva, Cellatorza lui Evlia
Celebi efendi in Tara Romneascd, ibidem, XVI (Bucuresti, 1937 1938), p. 247 281 ; cf. si

articolele noastre In : Studia et acta orientalia", IV (1962), p. 153-196 ; V VI (1967),


p. 3 47; VII (1968),p. 35-75 ;Apulum",V (1964),p. 347-374 ; Studii de istorie a Banatultu",
II (Timisoara, 1970), p. 23-60 ; etc.
45 In Manuscripte din bibliotecile strdine relative /a istoria romthulor, Bucuresti, 1899,

p. 53-62.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

12

In aceasta serie de cronici mai mici, tratind o perioada scurta sau


numai un anumit aspect, se incadreaza i opera istorica intitulata Cronica

pajului ( Tarih-i gilmani) a lui Mehmed Halifa, care repeta intr-o alt
forma, completeaza i continua cronica lui H. Vegihi, tratind perioada
dintre 1632 (1042 EL) i 1665 (1075 H). Printre evenimentele descrise
amintim, de pilda, rascoala lui Gheorghe Rkczy I, expeditia nereuita
a lui Kenan paa din Buda i infringerea lui Hiisein paa in Transilvania

(1635-1636). In descrierea altor evenimente istorice care ne privesc,


dei este mult mai succint decit H. Vegihi, contine amanunte in plus.

Unele tiri, de pilda cu privire la cucerirea Oradiei, completeaza pe cele


ale lui H. Vegihi. Ultimele fragmente privitoare la tOxile romane privesc
participarea domnilor Tarii Romaneti i Moldovei, cu o oaste de 30 000
de calareti i pedestrai, inarmati cu puti, arcuri i sabii, la asedierea
cetatii Uivar, in august 1664 (muharrern 1075 H).
In cursul celei de-a doua jumatati a veacului al XVII-lea i la ince-

putul celui urmator, in istoriografia otomana se observa tot mai mult

tendinta spre istoria universal, depaindu-se sfera popoarelor islamice.


Printre lucrdrile de acest gen pe care le-am inserat in volumul de faf
amintim, in primul rind, opera istorica a lui Ahmed MiinegAimba1 (m.
1702), Sahaif iil-akbar (Pagini informative). Am dat traduceri, in extrase,
din cele trei volume, dar in special din vol. III, care se ocupa de ttari
i osmani, de la inceputurile lor istorice i ping, la cucerirea cetatii Camenita de catre turci (1672/1083 H.). Se tie c aceast data a fost considerata
i de Dimitrie Cantemir ca ultima mare cucerire a turcilor, dupa care
incepe descreterea puterii otomane" 46. Expunerea este cit se poate de
clara i autorul reda relatiile romano-turce incepind din a doua jumatate
a veacului al XIV-lea pina in cel de-al treilea sfert al secolului al XVII-lea.
Miineggimbai, dealtfel ca i Solakzade, are consideratii interesante cu
privire la politica inteleapta a lui Stefan cel Mare, domnul Moldovei,

socotit drept om chibzuit i cu minte".

0 alta figura exceptionala a istoriografiei otomane din a doua jumatate a secolului al XVII-lea este, desigur, Hasein Hezarfenn (m. 1691/
1103 H.) 47, originar din insula Kos (tc. IstankOy), autorul unei istorii
universale : Tenkih-i tevarih-i muluk. Spre deosebire de MunegAimbai
i de alti cronicari, H. Hezarfenn se ocupa in opera sa i de Grecia anti*
Roma i Bizant. In ce privete istoria Imperiului otoman, merge pin'a la
cucerirea Camenitei (1672). Pentru istoria tarilor noastre, nu contine tiri
noi 48, dar se bucura de aprecierea elogioasa a lui Dimitrie Cantemir 49,
care il folosete ca izvor istoric.
Dupa cum pe la finele secolului al XVI-lea, poetii de curte, zii
ahnamegi, au inlprimat istoriografiei otomane un caracter specific, tot
aa, de pe la mijlocul jumatatii a doua a veacului al XVII-lea, aceasta
istoriografie este reprezentata de istorici oficiali aulici"
aa-ziii

46 Isloria Imperiului oloman. Cresterea si scriderea lui .. de Demetrius Cantemir, trad.


de dr. Iosif Hodos, Bucuresti, 1876-1878, 2 WO (Acad. Rom).
47 Despre viata si opera sa, cf. F. Babinger, G.O.W., p. 228-229.
48 Cele cloud manuscrise pe care le-am parcurs, unul la Institutul de studit orientale din
Leningrad (B. 719 Tyr.) si altul la Istanbul (Bib!. T.K.S.M., fd. Revan, nr. 1180, 220 f.), ne-au
Idsat aceast impresie.

46 Cf. Isloria Imperiului oloman ..., I, p. 13, 62 si 297 : un istoriograf turc foarte drept

cinstit ...".

www.dacoromanica.ro

INTRODUICERE

13

analisti ai imperiului, cunoscuti sub denumirea de vak'aniivis 5, termen


folosit si de IenachitA Va,cgrescu. In stadiul actual al cercetrilor istorice
se consider6 c primul care a ocupat postul institutiei Vak'anuvis a fost
Abdurrahman Abdi pasa (m. 1692/1104 H.) 51, autorul unei cronici care
trateazg istoria Imperiului otoman sub sultanul Mehmed al IV-lea (1648
1685) si confine unele fragmente si stiri razlete privitoare la taxile romame.
Mai tirziu, istoriograful Silahdar Findikhlt Mehmed aga mrturis este ca
indat dupa, intronarea sultanului Mustafa al II-lea (6 febr. 1695) a pri-

mit insrcinarea de a scrie o cronia, am'anuntit, numit Nusretname

(Cartea victoriilor) 52, asupra cgreia vom reveni. Odat cu inceputul secolului al XVIII-lea, Mustafa Naima (m. 1716) si urmasul s'au Mehmed Rasid
(m. 1735) au intgrit, prin calitdfile lor deosebite, institutia istoriografflor
aulici : Vak'aniivis.
Nu numai in secolul al XVII-lea, ci inc l. de la inceputurile istoriografiei otomane exista obiceiul de a se scrie cronici minore cu ocazia anumitor evenimente istorice : expeditii, cuceriri de cetAti, orase, t'ari etc.53.
0 succint5, trecere in revista, a acestor Fetihname (Carte sau scrisoare de
cucerire), Gazavatname (Cronica expeditiei), Cihadname (Cartea rzboiului),
Nusretname (Cartea victoriilor), Sefername (Cronica campaniei), Zafer-

name (Cronica victoriei) etc. a fost Mena, sub forma unui catalog, de
Agah Sirri Levend 54. Printre acestea amintim Cronica sau scrisoarea de

cucerire (Fetihname ) din 1416 (818 H.) in care sultanul Mehmed I Celebi
descrie, in limba persang, expeditia sa impotriva Tarii Romnesti (Karai Cuceriri pleicute i Intmplri ciudate (Futuhat-i camila Ye
havadis-i gariba) 56, tot in limba persan, in care se povesteste asedierea

bog"dan)

1 cucerirea dramaticg a Timisoarei si a altor cetati si paranci banatene


(1552/959 H.). In veacurile XV si XVI au mai fost scrise citeva cronici
minore care privese direct istoria farilor romAne. Cele mai cunoscute sint :

cronica lui Ebu Ishak privitoare la expeditia sultanului Baiazid al II-lea


50 Despre aceastil onstitutie otomand, cf. Midhat Serto,glu, Vahanuvis, in Resimli Osmanli
Tanli Ansiklopedisi (Enciclopedia ilustrata" a istonei otomane), Istanbul Matbaasi, 1958, p. 332.
Despre aces t istonograf, vezi G.O. W., p. 227-228. Un manuscris in stare bund a
cronicii sale intitulate Vakayz' name-i Abdi pasa se gaseste in Bibl. T.K. S.M., Istanbul, fd. Hazine,
, p. 269, nr. 835) ; vezi Arh. stat. Buc., rnf. rola 29,
nr. 1363 (cf. F. E. Karatay, Katalouu

cadre 334-538.

326 v.
52 Ms. la Bibl. Baiazid, Istanbul, fd. Vellytddin, nr. 2369, f. 203 r.
53 Prof. dr. Kopruluzade Mehrnet Fuat, in studiul sdu Bizans Musseselennin Osmanli
Muesseselenne tesin hakkinda bdzi muldhazalar (Remarques sur l'influence des Institutions byzantines sur les institutions ottomanes (in Turk Hukuk ve Iktisat Tarthi Meentuasi, Istanbul, Evkaf
Matbaasi, 1931, I, p. 272-273), ii exprima" parerea cS osmanliii au mostenit obicetul de a scrie
fetihnamele de la turch selgrucizi si nu de la bizantini.
54 AgSh Sirn Levend, Oazaudt-Ndineler ve Mihaly() lu Ali Bey'in Cazavdt-Namest (Cronici
de expeditii i cronica campannlor ha Mihaloglu Ali Bey), Ankara, T. T. K. Basimevi, 1956. p.
15-177. In acest volum este semnalatd cea mai veche cronied minorS intitulatS Gazavdt-nOnw
sau Gazavdt-i Sultan Murdcl Han (in curs de publicare de prof. dr. Halil Inalcik-Mevlat Oguz),
in care se descriu expedit ble sultanului Murad al II-lea (1421 1451), in special luptele de la Ziatia (Isla& Varna. (Despre opera lui A. S. Levend, Gazavdt Niimeler . . vezi Cronin tui resit

., vol. I, p. 141 147).

55 Topkapr Sarayi Arsivi, Istanbul, E. 9510 (34 X 257, 50 cm) ; \ ezi Arh. stat. Buc.
55 Bibl. T. K. S.M., Istanbul, fd. Hazine, nr. 1592, 31 f. (22,4 x 33 cm), scris ta'lik cu mip. 61 62, nr. 161) ; Arh. stat. Buc. mf. rola 19,
niaturi (vezi F. E. Karatay, Katalogu
cadre 404 435.

www.dacoromanica.ro

14

INTRODU10ERE

impotriva Moldovei (1484)57 si indeosebi cea a lui Nasuh Matrakci intitulata Fetihname-i Kara Bogdan (Cronica cuceririi Moldovei)58, din 1538
(945 H.), privind campania sultanului Soliman I Magnificul impotriva
Moldovei, dupa care aceasta ii pierde independenta pentru trei veacuri
si mai bine.
Din secolul al XVII-lea, pe lingg "ahname-i Nadiri (Cartea sahului

Nadiri)53, impodobitg cu miniaturi, consacratg expeditiei sultanului


Osman al II-lea (1621/1030 H.) Impotriva polonilor la Hotin, s-au pgstrat
doug manuscrise privind cucerirea cetatii Oradea (Varad)6 in anul 1660

(1070 H.), de Kose Ali. Unul din ele este o cronica rimata, in 648 de
versuri mesnevi", intitulata Zafername, scrisa de Gilfti Ali din Adrianopol (Edirne li) 61. De pe la sfirsitul aceluiasi secol s-a pgstrat in citeva

variante in bibliotecile din Istanbul 62, iar un exemplar la Biblioteca


Nationala din Izmir, manuscrisul intitulat Feth-i Lipova ye muharebe-i
Lugos (Cucerirea Lipovei i lupta de la Lugoj) 63, in care se descrie prima

campanie, din 1695 (1106 H.), a sultanului Mustafa al II-lea impotriva


austriecilor in Banat si infringerea generalului Veterani In lupta de la
Lugoj, precum i raoartea sa in drum spre cetatea Sebes, ucis de un granicer otoman.
Odata cu secolul al XVIII-lea, numarul acestei categorii de cronici
creste. Expeditia din 1711 (1123 H.) a marelui vizir si serdar Baltagi
Mehmed pap, infringerea rusilor la Stgnilesti pe Prut, cu participarea
lui Dimitrie Cantemir, i incheierea pacii la Vadul Husi (Hus-Gheeidi)
au ocazionat, pe lingg o condica (defter) 64 de porunci vizirale (buyuruldu),
ii o cronica intitulata Tarih-i Moskov sene-i 1122 (Cronica Rusiei in anul

1711 ) 65, atribuita lui Hasan Kurdi, care credem insa el este copistul,

57 Intitulat : llIdns'at-i felihname-i Kara BOdan. Autorul, Ebu Ishak, este numit une
ori si Kogia Cihan" (vezi G.O. W., p. 60, n. 1), dar acesta este de fapt epitetul lui Baiazid at
1I-lea, Insemnind stapinul lumh" (cf. si dr. Andrei Antalffy, Doud documente din Biblioteca
egipteand de la Cairo despre cucerirea Chtliei si Celdfii-Albe in 1484, In Revista istoricA",
XX, 1-3 (Bucuresti, 1934), p. 33-42, si mai cu seamd Nicoard Beldiceanu (Paris), La conquele
des cites marchandes de KIWI et de Cetatea -Alba par Bayezid II, Sonderdruck aus Sud-Ost
Forschungen, XXIII (Munchen, 1964), p, 36-90 (Etudes ottomano-roumaines) ; idem,
La Moldcune Ottomane a la fun du XVe siecle et au debut du XVI.' siecle, In Revue
des Etudes Islamiques", Anne 1969/2, Paris, 1969, p. 239
266 + facs.
58 Btbl. T. K.S.M., Istanbul, fd. Bevan, nr. 1284, f. 106-122 (dupA Selimnarne a lui
Sugdi) ; cf. si Cronici turcestu ..., I, p. 33-42.
Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Hazine, nr. 1124, 77 f. (24 x 41 cm), scris nesih (cf. F.
E. Karatay, Katalogu
, II, p. 138, nr. 2377, si Filiz Ogutmen, XII XV III. Yiizyllar
arasunda Minyalyur Sanatinda 6rnekler (Modele de artA mmiaturisticA in secolele XIIXV III),
Istanbul, 1966, 48 p., ; cf. recenzia in Studia et acta orientalia", V VI (1967), p. 437-438 ;
de asemenea, Arh. stat. Buc., mf. rola 72, cadre 209-249).
68 Intr-un manuscris miscelaneu (Kanunname) din Bibl. Ttirk Tarih Kurumu, Ankara,
T. Y., nr. 34 (Arh. stat. Buc., mf. rola 10, cadre 1-339).
67 In colectia personala a lui AgAh Sirri Levend (op. cit., p. 117).
62 Vezi A. S. Levend, op. cit., p. 131-133.
63 Izmir Milli KUttiphanesi, nr. 35/110 ; alte cinci manuscrise in bibliotecile din Istanbul
(vezi A. S. Levend, op. cit., p. 132-133).
64 Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Bagdad, nr. 221, 27 f. (cf. F.E. Karatay, Katalou
I, p. 276, nr. 859).
65 L. V. Dmitrieva, A. M. Muginov, S. N. Muratov, Opisanie tOrskih rukopisei Instiluta
Narodov Azii, I, Istoria, sub red. A. N. Kononov, Moscova, Izd. Nauka", 1965, p. 189-190,
nr. 179 ; recenzie in Studia et acta orientalia", V VI (Bucarest, 1967), p. 444-448 (Mihai
Maxim).

www.dacoromanica.ro

rNTRODUCERE

15

nu autorul. Intr-un alt manuscris, intitulat Vak'ayi-i Eflak (intimplare


din Tara Roma.neasc6) 66, un anonim (probabil Abdul Baki Sadi efendi,

pe atunci defterdar de Hotin) descrie lupta din 1716-1717 (1129 H.)

a lui Mihail Racovitg, domnul Moldovei, ajutat de 9 000 de Catari bugeceni si 700 de turci din Hotin, impotriva austriecilor din Transilvania,
condusi de Ferentz (Ferev ), cpetenia podghiazului. Existg si o versiune
greacA, a lui N. Chiparissa, Croniea Moldovei (1716-1717 ), publicatg
de E. Legrand (Paris, 1888), tradusI in romaneste de C. Erbiceanu (Buc.,
1888) si Al. Sutu (Iasi, 1889-1890).
0 alt serie de cronici de acest fel, citeva apartinind lui Milnif Mustafa din Antakya (Antakyali), intitulate Zafername-i Miinif sau
.Fetihname-i Belgrad (Cartea victoriei lui Maud sau cronica cuceririi Belgradului)67, altele lui Musaffa Mustafa, avind ca titlu Belgrad ye Adakale
sefer ye zaferi (Expeditia si victoria de la Adakale si Belgrad), trateazA
despre expeditia turcilor impotriva insulei Adakale, condus6 de Ivaz pasa,
despre cea din Banat si cea asupra cetatii Belgrad (1737-1739). Un fost
cadiu, Ibrahim Naira ed-Din din Timisoara (Tamasvarh ), intr-o cronicA
intitulatA Hadikat0-0,heda-i es-serhad (Gr6dina martirilor eroi la
hotare) 68, face o istorie a Banatului, in general, si a Timisoarei, in special,
intre anii 1682 si 1755. Citeva manuscrise : Osmanh-Rus tarihgesi (Istorioarg osmano-rus) 62, Tarih-i gedid-i Silistre (Cronica nouA a Silistrei)
de Mahmud Sabit ", Rusya seferi (Expeditia impotriva Rusiei) 71 privesc
rzboiul ruso-turc din 1768-1774 care s-a desfasurat in Moldova, Tara
RomAnease6 si Dobrogea, incheindu-se prin tratatul de pace de la KUciukKainargi (21 iulie 1774). Din aceastA serie face parte si opera lui Kiridi
Resmi Ahmed, Hltiset ftl-itibar (Sinteza consideratiior) 72, care a participat la tratativele de la Kiiciuk-Kainargi ea prim imputernicit al Portii.

Rgzboiul ruso-turco-austriac din 1787-1791, care s-a purtat tot


pe teritoriul tArilor rom'ane, a prilejuit o alta, serie de cronici : Vakayi-i
sefer-i Moskov (Eveniment privind expeditia impotriva Rusiei), Sefername-i serdar ekrem Yusuf passa (Expeditia ilustrului serdar Iusuf pasa)
66 Acest titlu apare pe coperta cu o and cerneald si cu alt tip de scris, ceea ce ne face sd

bAnuim cd a fost adaugat ulterior. Titlul corect ar fi fost Yak 'ayi-i Bogdan, hind vorba
de evenimentele din Moldova. Ms. in Bibl. Millet, Istanbul, fd. Emiri, Tarih, nr. 80, 20 f.
(Arh. stat. Buc., rola 10, cadre 340-360). Vezi ed. rom. Demostene Russo, In Revista
istorica romnd", 3, Buc. 1933 ; vezi si Studii istonce greco-romne, II, p. 463 465.
67 Vezi A. S. Levend, op. cit., p. 143-147.
68 Doud manuscrise In Turcia la Bibl. Turk Tarih Kurumu, Ankara, Y., nr. 40 si Bibl.
Millet, Istanbul, fd. Ali Emiri, nr. 273, 117 f. (Arh. stat. Buc., ruf. rola 8, cadre 243-467), altul
la Bib]. Nat. Viena, nr. 1113. AmAnunte la A. S. Levend, op. cut., p. 149-151. Despre I. Nairn
ed-Dm, vezi G.O.W., p. 279-280.
69 Ms. Bibl. Millet, Istanbul, fd. Resit efendi, nr. 625, 67 f. (cf. A. S. Le N end, op. cit., p.
155) (Arh. stat. Buc., mf. rola 14, cadre 403-471).
79 Despre autor vezi G.O.W., p. 308-309 ; ms. la Bibl. Nat. Viena, nr. 1121/2 (cf. Flugel,
Katalog . . ., vol. II, p. 302).
71 Ms. la Bibl. Nat. Viena, nr. 1115, 26 f. (cf. Flugel, 'Catalog .. ., II, p. 298-299 si A.
S. Levend, op. cit., p. 155).
72 Are o traducere germand datorat lui H. F. v. Diez, Wesentliche Betrachlungen ...,
Halle si Berlin, 1813, 307 p. ; ed. turcd Istanbul, 1282 H. (1866), 92 p.

www.dacoromanica.ro

16

IN TRODUCERE

de Resmi Ahmed, Gazavat-i Yusuf pasa (Expeditiile lui Iusuf pasa) de


Ciziedarzade Ahmed Baha ed-Din, Vak'ayi-i Hamidiye (Evenimentele
domniei lui Hamidi) de Zaimzade Mehmed Sadik i Nemve seferi (Expeditia impotria Austriei) de scribul (divan efendisi) lui Abdi pasa 73 etc.
In afara de aceste cronici marunte, din care am semnalat pe cele
mai reprezentative, mai sint inca numeroase altele privind diverse evenimente istorice din Imperiul otoman si avind parti si fragmente intinse
cu privire la trile romane. Este indeajuns sa, amintim cele doua cronici
despre cucerirea Camenitei : Kamanive seferine dair tarihee (Istorioara
privitoare la expeditia impotriva Camenitei) de Hagi Ali 74 i Fetihname-i
Kamanige (Cronica cuceririi Camenitei) de Yusuf Nabi 73, in care se descrie expeditia din 1672 (1083 H.) a turcilor prin Dobrogea si Moldova,

impotriva Poloniei. Fragmentele care ne privesc din aceste doua surse


narative sint traduse in acest volum. Indeosebi cronica lui Hagi Ali, ine-

dita, cuprinde stiri pretioase nu numai sub raport politic-militar si adminis-

trativ, ca mazihrea lui Gheorghe Duca (august 1672) si inlocuirea lui


cu Stefan Petriceicu, caftanirea domnilor romni etc., ci si multe date
economice, ca aprovizionarea ostii cu zaherea si alte produse, atit in
Dobrogea, cit si in Moldova, indicindu-se si preturile pe ocale si chile.
Aceasta cronica cuprinde cea mai veche mentiune despre Hotarul lui
Halil pasa 76, mar de discordie intre Moldova si tatarlicul din Bugeac,
care a preocupat pe geografii si istoricii romani 77. Nu se poate trece cu
vederea importanta acestor cronici pentru toponimia istorica medievala
a Dobrogei si chiar a Moldovei, desi unele toponime nu se pot identifica.
Cu ocazia editarii primului volum din aceasta colectie nu ne-au
fost accesibile nu numai cronicile inedite in manuscrise unice sau rare din
bibliotecile straine, ca ale lui Idris Bitlisi (1502) 78, Ferdi (m. 1553), Gelal-

zade Mustafa (in. 1567) 79, Hasan Beyzade (m. 1636) 80, Abdul Kadir
73 Despre toate acestea vezi aindnunte la A. S. Levend, op. cit., p. 155-158 ; unele din
ele, ca cea a lui Mehmet Sadik Zaimzade, Vak'ayi-1 Hamidrye (1787 Rus-Avusturya-Osrnanlz
Seferi hak.), Istanbul, 1289, 125 p., sint publicate.
74 Vezi schita bio-bibliografica de la p. 203-204 a prezentului volum.
75 Vezi schita bio-bilbliografic de la p. 276 277 a prezentului volum.
76 Halil-pasa yurdu, o portiune de teren intre Moldova si Bugeacul tdtaresc, afectat noga ilor ; cele mai vechi stiri in cronica lui Kuciuk Celebizade Ismail Asim efendi ( Tarzh, p. 470),
din 1727 (1139 H.) ; din a doua jumAtate a secolului al XVIII-lea avem un manunchi de documente
turcesti privitoare la aceast problema (cf. Mihail Guboglu, Catalogul documentelor turcestl . . .,
II, nr. 1064, 1119, 1344, 1398, 1410).
77 Gheorghe Nastase, Hotarul lui Halil pasa si cele cloud ceasuri (Schilarea unei probleme
de geografie politica si rstorzca moldoveneascei), Bucuresti, 1932.

78 In loc de manuscrisul original din Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Hazine, 1655, 668 f.
(22,5 x 35 cm),cu miniaturi splendide (cf. F. E. Karatay, Katalocju, p. 57,nr. 149),a fost folosita"
o traducere turceasc din secolul al XVIII-lea, defectuoasd si incompleta, apartinind lui Abdulbaki Sadi (m. 1748) (cf. Cronici turcesti .. . , I, p. 149 151). Azi exista un microfilm dupa
manuscrisul persan si anexa lui (zeyl) la Arh. stat. Buc., rola 27, cadre 270 338 si 31, cadre 1 668.
79 In Cronici turcesti ..., I, p. 257-278, a fost folosit editia defectuoasA a lui S. Tok-

&mu- (Istanbul, 1937), in loc de manuscrisele din Bibl. T. K. S. M., Istanbul, fd. E. Hazine,

nr. 1427, 427 f. sau fd. Bagdad, nr. 298 si 299, 431 f. (cf. F. E. Karatay, Katalqu .

. .

p. 220 221,

nr. 674 si 675), microfilmate ulterior (Arh. stat. Buc., mf. rola 5, cadre 379-824 ; rola 6, cadre
1
79 si rola 68, cadre 578 1011).
80 Ms. Bibl. T. K.S.M., Istanbul, fd. Bagdad, nr. 207, 405 f. (cf. F. E. Karatay, Katalogit
. . . , p. 245 246, nr. 745 (Arh. stat. Buc., rola 6, cadre 80 478) ; un manuscris mult mai bun

in Bibl. Nuru Osmaniyye, nr. 2 661 (Arh. stat. Buc., mf. rola 73, cadre 1 612).

www.dacoromanica.ro

INTR ODU1C ER E

17

efendi (m. 1645) 81, Mehmed Defterdari (m. 1717) 82 etc., dar nici chiar
unele cronici edite. 1Dm acest punct de vedere, dacd se poate renunta uor
la colectia de Cronici otomane 83 din secolul al XV-lea, editate de ciftcioAlu, in afard doar de Tevarih es-Selatin ul-Osmanie a lui Karamanh
Nianci Mehmed paa (editata, de Konyah Ibrahim Hakki), cu unele tiri
pentru noi, precurn i de cronica mai veche a lui Ahmed Da'i (1412) 84, nu
se poate spune acelai lucru despre cronicile lui Beir Celebi 85 i Kivami 86,

din a doua jumdtate a secolului al XV-lea, care contin fragmente mici


dar interesante cu privire la tdrile romne. Tot aici se incadreazd i o
Cronicei otomanei rimatei (Manzum Osmanli tarihi), editatd de Abdullah
Sabri ibn Ali (Istanbul, 1311 H. (1894), I, 120 p.).
Desigur, cercefatorul istoric trebuie sd tind searna i de cronicile

otomane scrise in alte tipuri de scris i in alte limbi decit cea turcd. 0

astfel de cronicd a fost semnalatd de Franz Babinger : Eine altosmanische


anonyme Chronik in hebraischer Umschrift (Mit zwei Abbildungen), Praha,
1932 (in Archiv orientalni", IV, 1), iar dr. Mayer A. Halevy a publicat
fragmentar Les guerres d'Etienne le Grand et de Uzun Hassan contre Mahom-

met II, d'apres la Chronigue de la Turguie" du candiote Elie Capsali


(1523), in anuarul S.A.O., I (Bucarest, 1958), p. 189-198. In fine, de
cronicile otomane in limba greacd s-a ocupat bizantinologul turc dr.

Serif Batav, care dupd, Ordo Portae ( 1451), Description graeque de la


Porte . . . Budapest, 1947, a publicat un articol intitulat : XVI. asirda
yazzlmis Grekce Anonim Osmanli tarihine Ore Istanbulun muhasarasi ye
zapti (Asedierea i cucerirea Istanbulului dupd o cronicd anonimd, scrisd
in grecete in secolul al XVI-lea) 87 etc.

Amintim cd, ultimul istoriograf otoman de mare valoare prezentat


de noi este Silahdar Findikhh Mehmed aga (m. 1723), un demn continuator al operei lui Kiatip Celebi. Prima parte a operei sale a fost intitulatd
chiar Zeyl-i Fezleke-i tevarih (Anexd la Cronica sinopticd) i trateazd ama-

nuntit evenimentele istorice din Imperiul otoman incepind din 1655

(1065 H.) pind, la 1694 (1106 H.). Cel care studiazd istoria tdrilor romane in

perioada respectivd nu poate trece cu vederea acest izvor pretios. Bazat

81 Manuscris original, cu fnceputul lipsS, In Bibl. Suleymaniye, Istanbul, fd. Esad efendi,
nr. 2151, 320 f. ; copie din 1685 (1096 H.) la Bibl. Nat., Viena, Cod. Mixt 130, 540 f. 0 fotocopie
se afl si in Biblioteca Institutului de turcologie (Turkiyat Enstitusu) a Universitatii din Istan-

bul, alta la Arh. stat. Buc., mf. rola 3 (Austria) si rola 10, cadre 362-692 (Turcia, 1966).
82 Despre Damad Mehmed pasa vezi G .0 . W., p.
247-249. Opera sa, intitulat Zubda-1
vakagrat (Esenta evenimentelor), trateazd perioada 1655-1703 (1066-1115 H.). Ms. Bibl.
Suleymaniye, Istanbul, fd. Hamidiyye, nr. 949 (Arh. stat. Buc., mf. rola 12, cadre 1-533).

83 Osmanli Tarihleri, I, 5, Kitap Birarada : 1, Dastan ye Teyarilt-i Al-i Osman (Ahmedi)


(p. 3-35), 2, Behcetuttevarth (SUkrullah) (p. 37-76) ; 3, Teyarih-i Al-i Osman (Asikpasaoglu
Asfkf)(p.77-319) ; 4,0smanli sultanlart Tarihi(Karamanli Nisanci Mehmed pasa) (p. 322-369) ;
5, Cam-i Cern-Agin (Bayath Mahmudoglu Hasan) (p. 371-403), Istanbul, Turkiye Basimevi,
1949, 406 p.
84 Ahrned-z Da-1 Hagati ye eserleri, Hazirliyan Ismail Hikmet Ertaylan, Istanbul, 1952,
121 + 429 p.
86 Besir Celebi, Tevarih-i Al-i Osman, ed. Ismail Hikmet Ertaylan, Istanbul, Ayaydin
Basimevi, 1946, III + 189 p. (Turk Edebiyati Ornekleri IV), dup ms. Bibl. Izzet Koyunoglu,
Konya (Arh. stat., Buc., rola 34, cadre 352-442).
Fetihname-i Sultan Mehmed, Muellifi Kivamf, ed. Franz Babinger, Istanbul, Maarif
Basimevi, 1955, VIII + 322 p.
87 In Belleten", XVIII, 69 (1954), p. 51-82 ; idem, Grekce Anonim Osman( Tarihr nin
Kaynaklari (1374-1421 )-Les sources d'une Histoire de l'Empire Ottomane redigee par un auteur anonyrne grec (1374- 1421), ibidem, XXI, 81 (1957), p. 149-160, 161-172.

www.dacoromanica.ro

18

INTRODUCERE

pe ultima parte a cronicii lui H. Vegihi (m. 1661/1071 H.) descrie expeditia
lui Gheorghe Rakczy al II-lea in Polonia, mazilirea voievozilor romani,
inabusirea razvratirilor impotriva turcilor in cele trei tari romane (1658

1659) si pacificarea Transilvaniei prin numirea lui Acatiu Barcsai, care


plateste Portii un tribut anual de 40 000 galbeni, in loc de 15 000. Urmeaza
stiri bogate pentru domnia lui Mihail Apafi in Transilvania, participarea

,domnilor romani cn ostile lor la diversele expeditii turcesti impotriva

Austriei, Poloniei i Rusiei, aliata cu cazacii hatmanului Petru Dorosenko


(la Ujvar (1664), Camenita (1672), Cehrin (1677), Viena (1683) etc.), unde
sint folositi mai mult pentru construiri de poduri, desfundari de drumuri

alte corvezi. Odata fiind indemnati s participe si la lupta, domnii


romani riposteaza : Nu ajunge c platim haraci
!".
si

Dupa cronica de mai sus, se dau in continuare partile care ne pri-

vesc i dintr-o alta opera' a lui Silahdar Findikhh Mehmed aga, intitulata

Nusretname (Cartea victoriilor), scrisa foarte amanuntit sub forma de


jurnal (ruzname ), la cererea sultanului Mustafa al II-lea (1695 1703).
Ea continua de fapt prima sa lucrare, Zeyl-i fezleke, i merge pina in anul

1721 (1133 H.). In prima parte se trateaza foarte amanuntit, zi cu zi,

expeditiile sultanului Mustafa al II-lea, din anii 1695 si 1696 (1106-1107

H.), impotriva austriecilor in Banat. Exista o foarte ampla descriere a


luptelor de la Bocsa (Pofca), Lipova, Lugoj i Sebes, cind austriecii sint
infrinti. Sfirsitul generalului Veterani din Sibiu, confirmat si de o scrisoare
a lui Constantin Brincoveanu catre sultan, este redat zguduitor. Autorul,

care 1-a insotit pe sultan in aceasta expeditie, descrie foarte amanuntit


Timisoara, impreuna cu toate cetatile i palancile banatene. Celor doua
-victorii le urmeaza campania din 1697, care se incheie cu dezastrul de la
Zenta si retragerea sultanului la Timisoara, devenita un fel de capitala
a imparatiei. Urmeaza descrierea unor evenimente care au precedat
pacea de la Carlowitz (ian. 1699), unde austriecii cistiga Transilvania si
unde sufera unele rectificari hotarele tarilor romane. A doua parte din
Nusretname, scrisa dupa 1703, cind autorul este indepartat de la palat,

desi mult mai succinta din lipsa de informatii directe, are unele fragmente
interesante : ceremonialul investiturii lui Dimitrie Cantemir la palatul
imparcitese Topkapt (25 noiembrie 1710), chiar in zilele de bairam, impotriva
obiceiului, dar pentru. a fi pe placul hanului tatar Devlet Ghirai (1708

1713), care II recomandase calduros la Poarta, pirindu-1 in. schimb la


sultan pe domnul precedent, Nicolae Mavrocordat. Marele vizir spune
autorul luase mita (rwvet ) de la beizadeaua moldoveneasca. Mai sint
si alte citeva fragmente care privesc ceremonialul primirii i caftanirii
domnilor romani la Poarta, cu acordarea insignelor respective. Moartea
tragica a lui Constantin Brincoveanu, domnul Tarii Romnesti, si a urma.sului sau la domnie, Stefan Cantacuzino, sint coplesitor redate. Multe
stiri privesc actiunea haiducilor, nesiguranta drumurior, impilarea
suferintele maselor populare, numite raia. Atit pentru prima parte a
acestei cronici, cit si pentru a doua, am luat ca baza, manuscrisul original,
autograf, din pretioasa colectie de manuscrise a fondului Veliyiddin, nr.
2369 (326 fol.) (Bibl. Beyazid, Istanbul) 88. Pentru unele comparatii am
Despre bogatia acestei biblioteci cf. MujgAn Cunbur, egh iii islam Veliyuddin efendi
Vakiflan ye Kutuphanesi (Fundatiile i biblioteca marelui muftiu VeliyUddm efendi), Necati
Lugal Armagandan ayrl baski, Ankara, T.T.K. Basimevi, 1969, p. 166-189 + facs.

www.dacoromanica.ro

INT.RODUCERE

parcurs doug copii pAstrate in Turcia, una la Istanbul 89

19

alta la Manisa's.

Am tinut, de asemenea, seama atit de editia primei pArti, in caractere


arabe, intoemit5, de (Altinay) Ahmed Refik (Istanbul, 1928, 2 vol.) 91,
cit i de editia pArtii a doua (Nusretname), in caractere latine, pe care
o datoram lui Isrnet ParmaksizoAlu (Istanbul, 1962 1969, 2 vol.), desi
nici una din ele, dar mai ales a doua, nu corespund intru totul exigentelor unor ediii tiintifice 92.
De fapt, una din dificultAtile intimpinate in alctuirea colectiei
noastre a fost cu foarte rare exceptii lipsa unor ediii bune, critice a cronicilor turcesti. Atit vechile editii (in caractere arabe), inaugurate de
renegatul clujean Ibrahim Muteferrika 93, fondatorul tipografiei otomane,
cit i cele noi (in caractere latine), n-au fost totdeauna intocmite dup.&

principiile criticii moderne a textelor. In acelasi timp, n-au fost editate

pe baza celor mai bune manuscrise pg,strate. Azi, in Turcia nurn 'arul cunosatorilor vechiului scris otoman (arab) fiind in disparitie, cronicile otomane

se editeazg tot mai mult in transcriere lating si cu anumite adapfari la


turca moderng, caci altfel n-ar fi intelese de cititori. Cronicile lui I. Pecevi94, M. Naima95, Asik Pasazade98, Tursun Bey etc., editate in ultimii ani
in caractere latine, au mai mult un caracter de popularizare, avindu-si rostul

lor pentru cultura ture. Editii stiintifice au intocmit Faik Resit Unat

si dr. Mehmed Koymen pentru opera lui M. Nevi (1949) 97, ea si profesorul erafettin Turan pentru cronica lui Ibn Kemal. In volumul I (p. 191

218) al acestei colectii am folosit unele fragmente din Cartea a ITII-a


a ultimei cronici. In anii din urmg E}. Turan, reluind publicarea ei sistematicg, a scos o editie criticg a primelor volume, pina la domnia lui Baiazid I Fulgerul 98. Avind in vedere importanta acestei cronici (ms. Bibl.
Nuru Osmaniye, nr. 3078 s.a.) pentru cercetarile istoriee, am microfilmat-o integral pentru Arhivele statului din Bucuresti, &del, spre deosebire
99 Bibl. T.K.S.M., fd. Hazine, nr. 1336, 443 f. (F. E. Karatay, Katalogu
p. 282,
nr. 879) si Istanbul Ktp. Tarth-Cogr. Yazm. Kat. (Catalogul manuscriselor istorico-geografice
din bibliotecile orasului Istanbul), Istanbul, 1944.
99 Ismet Parmaksizoglu, Manisa Genet Kutuphanesi Tarth-Cografya Yazmalart Katalogu
(Catalogul manuscriselor istorico-geografice din biblioteca generala a orasului Manisa), Istanbul,

1952, I, p. 3.
91 A carei traducere a fost inceputa de Seit Abdullah Abdurrahman Muratcea la Institutu] de istorie N. Iorga" al Academiei (1952).
92 Vezi recenzia noastra in Revista de referate i recenzii. Istorie-Arheologie", IX, 1972,

3, p. 408-436.

93 0 lista a editiilor lui I. Muteferrika publicate din 1729 pind in 1743, la Selim Nuzhet
Gereek, Turk Malbacullzgz I. Miaeferrika Matbaast (Imprimeria turca ...), Istanbul, 1939,

p. 84-85.

" Pecevi Tanhi, ed. Murat Uraz, Istanbul, 1968 1969, 2 vol.
95 Ncurna Tarthi, ed. Zuhuri Danisman, Istanbul, 1967
1969, 6 vol., recenzat de noi
In Revista de referate i recenzii, Istorie-Arheologie", VIII, 1971, 3, p. 264-280 ; Old in
1656 cronica este a lui Sarih ul-Menaroglu Ahmed, dupa cum mdrturiseste insusi Naima (vezi
ms. Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Bevan, 1169, 673 f. ; Arh. stat. Buc., mf. rola 26, cadre 386
1059).

96 Asikpasaoglu Tarihi, ed. Atm, Devlet Kitaplari, Istanbul, Milli Egitim Basimevi,

1970, V + 234 p. Cu prefata de dr. Orhan Oguz ; recenzat, de asemenea, de noi (ibidem, X,.
1972, 6, p. 807-818).
97 Mehmed Nesri, Kitab-, Cihan-numa (Neqri tarihi) ..., I, Ankara, 1949, XVI + 419 p.
i II, Ankara 1957, VIII + 421 843 p.
98 Ibn-i Kemal, Tevarih-i Ali Osman I. Defter. Yayina hazirhyan Serafettin Turan, Ankara, T.T.K. Basimevi, 1970, 45 + 245 p. (Turk tarih yayinlarindan XVIII. Seri Sa. 2).

www.dacoromanica.ro

20

INTR ODUCERE

de alte cronici, Ibn Kemal are unele stiri si precizgri in plus privind expeditia lui Baiazid I impotriva T 'aril Romnesti : lupta crinceng in santuri (hendek ) cu ghiaurii" lui Mircea, retragerea turcior cu mari pierderi,
incheierea pacii eu plata unui tribut anual (f. 82 r. 83 v.). Este, poate,
singurul izvor, care prin folosirea termenului hendek, va ajuta la precizarea locului mult discutatei bgtg,lii de la Bovine 99, toponimic care in vechea

slav insemna tot sant".

Volumul al II-lea din coleetia de fao, cuprinde 13 opere istorice


ale unui nuniar de opt cronicari si istoriografi otornani din secolul
al XVII-lea si inceputul celui urmAtor. Operele incluse sint aranjate
in ordinea cronologica a autorilor si nu a perioadei tratate. Unii dintre ei an fost contemporani, martori oculari si participanti la evenimentele istorice descrise, ceea ce face ca valoarea acestor lucran sg, creascg.
Astfel, Solakzade nfarturiseste cg a participat la asedierea Oradiei (1597),

Hagi Ali la cucerirea Camenitei (1672), Findikhh Mehmed la asedierea


Vienei (1683) etc. Pentru evenimentele anterioare vietii lor, unii din ei
(Solakzade si MfinegAimbasi) au folosit izvoare istorice mai vechi, unele
cunoscute, altele pierdute sau Inca' nedescoperite.
Pe baza materialului din acest volum, cercetgtorul roman poate
urnfari raporturile romano-turce pe o intins perioad istoricd, incepind
din a doua jumgtate a veacului al XIV-lea ping, la capgtul celui de-al
doilea deceniu din secolul al XVIII-lea. Bineinteles ca, aceste raporturi
sint oglindite in functie de natura relatiilor de moment dintre tarile nomane si Poartg. Unele calificative negative date domnilor romni ca,

de pild'a, Vlad Tepe, Mihai Viteazul, Iancu de Hunedoara, apar ca urmare


a relatiilor incordate din perioada respectiv6. Cronicile contin stiri bogate
si pentru legturile noastre cu alte popoare din sud-estul si centrul Europei, indeosebi cu austriecii, polonezii, cazacii, rusii, ungurii si tatarii.
Ca si volumul I, dupg cum am argtat rnai sus, si acesta s-ar putea
completa cu o serie de cronici importante, ca AIVraciPz-zafer (Scara vietoriei) de Hilsein Behceti (m. 1683/1094 H.) 100 in care se descriu expeditide vizirilor Koprnlii Mehmed si Fazil Ahmed asupra cetgtii Ineu (1658),
asupra Camenitei (1672), a Cehrinului (1677) din Ucraina etc., la care

participg si domnii romni, Tarih-i veka-i (Cronica evenimentelor) de


Damad Mehmed Defterdari (m. 1717/1129 H.) si multe altele. Cu ocazia
cercetgrilor noastre din ultimii ani (1966-1973), am ggsit numai in bibliotecile din Turcia peste 200 de manuscrise istorice 101, majoritatea cronici

turcesti, care ar putea sg completeze aceasta," colectie, initiat'a in trei


volume, cu cel putin Inca,' zece. Un manuscris cu mmiaturi splendide
99 Constantin C. Giurescu, Cdulind pe harM Posada, Rovine si V ieina, in Magazin istoric".

-V,

1971, 1, p. 52-56.

113 Despre cronicar si viata sa, cf. G.0.117., p. 219 ; A. S. Levend, op. cit., p. 128
130,
mai citeazd clteva manuscrise :t.Tarilt-i sidale-i Kopruld (Istanbul, nr. 212), Cehrin sef en (Bibb
Nat . Paris, nr. 927, f. 12) etc. (Arh. stat. Buc., mf. rola 11, cadre 336-522).
101 Pentru materialele documentare din Turcia, microfilmate pentru Arhivele statului
Bucuresti, cf. Mihail Guboglu, Despre materialele arhivithce otomane din Turcia si importanfa lor

pentru islorza fardor romdne, in Revista arhivelor", IX, 2/1966, P. 174-194 + facs. ; idem,
Douez cdIdloriz in Turcia pentru cercelarea arhivelor bnperiuluz Woman, in Revista arhivelor",

2/1969, p. 221-236 + facs. ; idem, 0 cdIdtorie in Turcza, in Revista arhivelor", 1 (1972), p.


158-169. Pentru unele materiale documentare, printre care si cronici turcesti, microfilmate de
noi in Turcia, vezi Aurel Decei, Sursele turcesti privind sldpinirea otomand asupra Banatului.
In Studil de istorie a Banatului", II, Timisoara, 1970, p. 9-21 (Univcrsitatea din Timisoara)
,

www.dacoromanica.ro

V;

41-F.

11i

.:
1N

rg,

'451'1

reaMit

Ara.;
1.7'

;7,

7."

;:'., 31ft
, .k.a ,'fi.

4(

Ilk

-7.,
,p--,

.,.4........,

Ot

et

i-...,
11 t 'il

Nst

-,4,...k

.--

4-

"

..r

,:,

".' ..,
-4::,,

1.

.;I:

,.or

..S..

.r...

'

..

Ns.._

r.

4,

r.

4.

It.

sr

il

,-, a

-,2

' `7..a
11.

'''ir,
- i-. WA'
lir' Rt
(z.;.

'-'-'-:.-Al
-.

.1. ''......47.,

.4/1.,:if;?/;44F.,-V; 3

s',

iri., v- C.kc

.1...4,..1...;
4.

b..
S.&

4 1'."

4:

';:.
),,,,,..

P`

1.

.5 '

...

'2: %

-;.

iv:,;,,-,..,i.. , ...,:;,

..p.t

..

kk-, &I,Ierli_ V
0.-

11

v.73tti.
,.. _A.; ,,,Ild'
../'
/...,..
.4
t ',

1,

i..---4-

l:;:di:V V

.7.

,:

34: -

-:4

:.:

"' 1

.
1

:,_ - if, c,'''

' Z-

1,

t,,VLL-',.:

ler

OA

711

02

)044.4

r 2

sf

KV
N's

LI

-s
/

.2.

.r1

.1

.
-7

\\\

ps.0
,

"Ak-qo

it II

'

,2

.7*.

'

11...
1. .

07,2

4... c'X',

:.,,

.....

..t

....L.

l';f61

4.
.

......

4,

.N

r.

ss

'-4114b

*ft

,..WW1:111=ii
,A,,,,,..4----....

.1..

..:

I.,.

1'

...1.

11.

VI,

Is
.1

....

.....

11.4

,,

,.

1...

.,.,

444

41s-

'"'' ..

:l

:4

.1.

'er

..,

.-

r .. ; '

44-, .

2...
'

I, . .

.s.

4.'.
.

L.

..1 I

i.

4,

....

Sy.

.'

*VI

..

IN.

1:1

r : i....

344".'

/..

.1%.

.6..

1.

"'II

".4416.11'

VI

t. 1

-.s.

10. \

1.

,....4.

.4.-

..,s

4.41

-:.

.....

si

:Pi

'
1

T..,

1" 1-

1.

1.11$

2.

,,..

44,

.11.1r

L...7.4

\,, 'e N.
II,

'I

1
A

r
orm.

44
,4 --Etnotair."'

44,4

4,

a.

''*?

. .

I.

't ,

,
1

O's
'

it,

111

ell a

AA.

ts

6,

T.

7`

..,

ar

-V

4011,

"1"

4,4

.....

70.

!SIP

I .,

I-A
41A,

.81,

'

.... '

, .....:: :11.4..,...........

ir .

.II

._.
.

k.,_Is

te,0".

.1..

241

10,11

,11'

11.

TI

It

...

-.-"1.7.77

I,

.1

1
II,

t,...

/,,,

1.

41.S

,or

. 4.

a:..t.

Fig. 1.
Miniatur in culori (ms. Hiinername I Bibl. TKSM, Istanbul, fd. Hazine,
nr. 1523, f. 121a), reprezentind u
ditia lui Mehmed I Celebi
wol. Elia
www.dacoromanica.ro
Impotriv
ii Rornanesti CI ).
*
A

WRITE A

es4

is

INTRODUCERE

21

este Hinnername (vol. III) de Arifi, Hazani si S. Lokman din sec.


al XVI-lea (Bibl. TKSM, Istanbul, Hazine 1523 si 1524). Din vol. I

am dat o miniatura in culori, in vol. II se pAstreaz'a o miniatura privind

campania lui Soliman I in Moldova la 1538/945 H. (f. 264 a) si alta


infisind primirea Isabel lei, regina Transilvaniei, cu copilul in brate,
de catre Soliman I in 1540 (f. 266 a).

Dar toate aceste materiale contin relat'ari privind mai mult aspecte
politice, militare si administrative ; stirile de natura social-economice
sint razlete. Golurile din acest domeniu pot fi completate cu date pastrate
in izvoarele diplomatice, cu care sint pline diversele condici din arhivele

turcesti, in frunte cu Mithimme defterleri (Condicile afacerilor importante),


Ahketm defterleri (Condicile pentru porunci), Maliye defterleri (Registrele
financiare), Tepifat kalemi defterleri (Condicile de ceremonial), Romanya
defterleri (Condicile Romniei) etc., conservate in marea Arhiva a Prey-

dintiei Consiliului de Ministri (Basbakanlik Ansivi ) din Istanbul 1".

*
Trebuie sa, recunoastem din capul locului ca" si in acest volum am
avut unele dificultati in delimitarea prtilor care ne privesc din izvoarele
narative prezentate. Redarea lor exclusiva este uneori aproape cu neputintA, deoarece evenimentele istorice adesea se impletesc si o fragmentare
excesiva ar ingreuna intelegerea textului. De aceea, unele parti sau frag-

mente care nu ne privesc direct, dar sint necesare in vederea legaturii


dintre fapte si idei, au fost rezumate si puse in paranteze ascutite.
Se stie ca traducerea vechilor texte otomane narative, diplomatice,
epigrafice sau de alta, natura prezint, in general, dificultati atit in ce
priveste terminologia, vechile institutii otomane neavind corespondente
in limba romana, cit si limba si stilul. De aceea, traducerea este uneori
greoaie, dar s-a cautat s'a exprime pe cit se poate sensul adevarat, caci
o traducere libel* mai frumoasa ca stil, mai curgatoare, risca sa denatureze sensul frazelor, uneori destul de incilcite si chiar confuze, ale cronicarilor. Caci nu numai editiile, dar chiar si manuscrisele pastrate au numeroase scapari, impreciziuni, greseli si pasaje obscure.

Pentru redarea scrierii arabe s-a adoptat sistemul de transcriere


turca, avind la baza alfabetul ture modern in caractere latine (folosit

in Republica Turcia Inca din 1928) "3. De fapt, asa, cum se recunoaste,
acesta nu este altceva decit adoptarea alfabetului romanesc 104 cu citeva
modificari : c se pronuntg, ge, gi (dj, A) ; c ce, ci (6) ; g dupa vocalele
a, o, u ca o prelungire a lor ; 1i ; i ca dublu i ; o moale ; a u
moale si y i scurt. In paranteze rotunde s-a dat totdeauna forma in
transcrierea turca moderna. Alte turcisme din text sint redate ay cum
s-au incet'atenit in limba romana.
Cele mai man l. dificultati le-am intimpinat, desigur, la identificarea
toponhnelor, de multe ori traduse corupt de turci sau disparute far a
rasa urme in alte categorii de izvoare istorice. 0 serie de localitati de pe

1" Pentru toate acestea, cf. Midhat Sertoglu, Multleva Bakzmindan Basvekdlet Arpvi
(Arhiva Consilioltu de Ministri din punct de vedere al continutului), Ankara, T.T.K. Basunevi,
1955, XV + 90 p.
103 Vent Imld Kzlavu:u (Nona edlsauza ortografick), Ankara, T.1.K. Basunevi, 1965,

XXI + 288 p.

101 Vezi art. Turks in E.I., IV (1934), p. 968 (J.H.Kramers).

www.dacoromanica.ro

INTRADDucERE

22

itinerarul spre Camenita, citate in cronica lui Hagi Ali, ca si In cea a lui
Silahdar aga, cu toate incercgrile noastre, au ramas neidentificate. Citeva
elemente toponomastice greu de identificat sint si in cronica lui Kiatip
Celebi. De pild : Kamudi sau Kamudai, sat ruinat la 1595, situat intre
Dun'are i cimpia CAlugareni (Cronici turcoti, I, p. 53) ; citeva toponime
de sate dobrogene din cronica lui Hagi Ali : Musa-Bei, sat situat la nord
de Bazargic (Hagioglu Pazari) ; Belyi sau Ben li (f. 15) ; Kurnalf-Deresi
(f. 15) ; Deli Ali Vasiila Yayla (f. 16 r.) ; Uzum Ali cairi (f. 16 r.) ; HagiKtiglaki, indata" dupA Babadag (f. 17 r.). Aceeasi situatie se intilneste si

pe itinerarul din Moldova.


Pentru identificarea unor localitati din tarA am folosit

Judetele

Romeiniei Socialiste "5.

GreutAtile sint mai marl pentru localit54ile de dincolo de raza tgrilor romane. Toate aceste loca1iti (identificate i neidentificate) Ii au
importanta lor pentru cunoasterea toponimei istorice.
Deformgri greu de identificat se observa, si la unele elemente onomastice sau denumiri de institutii strAine. Este indeajuns s amintim,
de pildd, formele Aromadi sau Erdemedi pentru denumirea unui sfetnic
al principelui ardelean tefan Bocskay (Kiatip Celebi, I, p. 279), sau fikicrq,

care dupg sens ar desemna calgreti austrieci (Kiatip Celebi, II, p. 98) etc.
In aceast privintg am resimtit lipsa instrumentelor de lucru. Invechitele dictionare geografice i istorico-geografice ale lui G-. Mostras "6 si Samy
Bey Fraschery 107 pentru Imperiul otoman nu ne-au fost de prea mare folos.
Se simte tot mai mult necesitatea unor dictionare istorice ale localiatilor din
Tara Romaneascg, Moldova si Dobrogea, in genul celor intocmite de Nicolae
Dra,ganu 108 indeosebi de regretatul Coriolan Suciu pentru Transilvania 109

In schimb, pentru explicarea terminologiei turcesti, in general,


0 a yechilor institutii otomane, in special, ne-au fost de un real folos,
pe lingA cunoscuta Encielopedie islamice 10, indeosebi editia turcVn,
Enciclopedia ilustratei a istoriei otomane de Midhat Sertoklu 112 si mai ales
Diclionarul termenilor i expresiilor istoriei otomane de M. Z. Pakalm113 etc.

In ce priveste transformarea datelor Hegirei in ale erei noastre,

ne-am bazat atit pe Tabelele noastre sincronice 114, cit I pe cele ale lui
Faik Resit TJnat 115. Numeroase liste de sultani, demnitari i dregatori
otomani, intocmite de noi, cu ani in urnA," 116, precum i listele de suverani,
105 Edit. politicS, ed. a II-a, Bucuresti, 1972.
156 Dictionaire geographique de l'Empire Ottoman, Moscova, 1871.
107 Kamus ul-' Alam (Dictionaire de la Geographie et d'Histoire Universelle ), Istanbul,

1898-1899, 6 vol.

108 Romanii in veacurile IX


(Academia RomfinA ..., XXI).

XIV pe baza toponimiei si a onomusticii, Bucuresti, 1933

108 Diclionar istoric allocalildtilor din Transilvania, Edit. Acad., 1967 1968, 2 vol.
110 Encyclopdie de l'Islam
t. I IV, Leyden, 1908 1936 + supl. (1940).
111 Islam Ansiklopedisi, Istanbul, Mull Egitim Basimevi, 1950-1973 (ajuns la litera V).
112 Resimli Osmanli Tanta Ansiklopedisi ..., Istanbul, 1958, 356 p.
113 Mehmet Zeki Pakalin, Osmanli Tanh Degimleri ye Terimleri Sozlajd, Istanbul, 1946
1954, 3 vol. (are i o editie nouS, din 1971 1972).
114 Mihail Guboglu, Tabele sincronice. Datele hegirei si datele erei noastre, Bucuresti, 1955,
LXIII -I- 330 p. (Directia Arhivelor Statului).
115 Hien tarihleri Milddi tarihine fevirme lalavuzu ., Ankara, T.T.K. Basimevi, 1959,

XVI + 175 p.

115 Vezi Mihail Guboglu, Sultani si marl dregatori otomani, in Hrisovul", VII (Bucuresti,
1947), p. 49-136 ; idem, Paleografia fi diplomatica turco-osmand. Studiu si album, Edit. Acad.
R.P.R., Bucuresti, 1958, p. 95-116.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

23

de domni romni etc. publicate de Aurelian Sacerdoteanu 117, apoi de Ion


Ionacu i Francisc Pall 119 ne-au servit in cea mai mare m'asur6.
Dei contienti de faptul eg o metod5, cu adevgrat tiintifica a publiekii izvoarelor otomane presupune Inartirea traducerii, oricit ar fi ea de
fidel6, de reproducerea in caractere arabe a textului original i chiar de
facsimile pentru fragmentele mai importante 119, asa cum au procedat
inc6 Kraelitz i Fekete, scopul pe care il urm6rete aceast/ colectie
de
a pune la indemina istoricilor romni o informatie cit mai bogat din surse
cit i anumite greuati de editare ne deterincg, aproape neexplorate
min6 s publicdm, asa cum am aratat de la inceput, numai o traducere
fragmentar6.
In ce priveste un vocabular de turcisme i indeosebi un indice, atit
de utile pentru o mai bunA intelegere a unor termeni i expresii, mai ales
a institutiilor turceti, ca i pentru folosirea rapid5, a acestei colecii, ne
propunem sa le intocmim ca pe o anex6 a volumului al III-lea.

Ajumi la eapAtul acestor rinduri, tinem s multumim, inainte de


toate, turcologilor-istorici : NicoarA Beldiceanu (Paris) 120, H. J. Kornrurnpf (Hamburg) 121, dr. Hasan Kaleshi (Pritina) 122, Sherman D. Spector 123 etc., care au facut recenzii pentru volumul I al acestei serii, aducind
nu numai laude, ci i observatii critice utile, de care in limita posibilittilor am tinut seama. Pentru acelai lucru, exprim un cuvint de multumire
istoricilor i cercetatorilor notri Ion Matei 124, Constantin C. Serban 125,
I. Caprou 126, tefan Sorin Gorovei 127 i scriitorului Paul Anghel 129.
Nu putem incheia aceast6 introducere far sa, aducem un cuvint

de multumire celor care ne-au ajutat cu referate tiintifice : Mariana

117 Lisle de suverani. Imperiul oriental Imperiul otoman


Bucuresti, 1941, 56 p.
(extras din Hrisovul", I, 1941).
118 Vezi Documente privind istoria Romdniei. Introducere, Edit. Acad. R.P.R., 1956,
p. 485 si urm.

118 Pentru astfel de editii vezi : Fr. Kraelitz, Osmanische Urkundenirittirkischer Sprache aus
der zweiten Halfte des 15. Jahrhunderts . . ., Wien, 1921 ; Fekete, L'edition des chartes turques et
ses problemes, In KCsA", Budapest, 1939, I ; vezi i versiunea tura. In trad. Tayyib Gokbilgin,
Turk vesikalarirun nesre ye bu isin arzettiN meseleler, In Belleten", V, 20, Ankara, octombrie
1941, p. 607-616 ; Turski izvori za Beilgarskata istoria (Fontes Turcici historiae Bulgaricae ),
seria XV XVI, I, ed. Bistra A. Cvetkova, Vera Mutafcieva, Sofia, 1964 ; II, ed. Nicola Todorov si Boris Nedkov, Sofia, 1966 (Balgarskata Akademia Naukite ...) ; cf. si recenzia noastra in
ReN ista arhivelor", XLV II (1970), XXXI, 1, p. 320-324 ; Lufta Shqiptaro-Turke n Shekullin
XV - Burime Osmane pergatitur per shlypnga Selami Pulaha, Tirane, 1968, 496 p. ; vezi si

recenzia din Revista de referate si recenzii. Istorie-Arheologie", X, 1973, 1, P. 112-125


(D. Polena si Marcel D. Clued). Pentru istoria tiparului arab in Wile romne, vezi Dan Simonescu, Impression de bores arabes et karamanlis en Valachie et en Moldavie au XV III siecle, in

Studia et acta orientaha", V - VI (Bucarest, 1967), P. 49-75. In Rusia introducerea tiparu-

lui arab s-a datorat lui Dimitrie Cantemir (1722).


120 Cf. Revue des etudes islamiques", XXXVI/2, Paris, 1968, p. 343 -345.
121 Cf. Der Islam" ..., Berlin, Marz, 1970, 46, p. 183-185.
122 Cf. Iugoslavenski istorijski Casopis", 1-2 (Beograd, 1969), p. 243-245 (Sirpska
Akademia Nauka. Organ istoriskog Instituta S.A.N.).
123 Cf. Canadian slavic studies", Montreal, Canada, 1970, IV, p. 132 si urm.

124 In Studia et acta orientalia", V - VI (Bucarest, 1967), p. 458 - 460.


128 In Revista de istorie", 20 (1967), 6, p. 1261 -1263 (la rubrica Bibliografie, arhi-

'vistic si muzeografie").

126 In Anuarul Institutului de istorie si arheologie-Iasi", III (Iasi, 1966), p. 256-257.


127 Cf. art. Instrumentele de lucru ale istoricului, In Contemporanul" din 21 ian. 1972,
p. 1, col. III.
128 Arhiva politic&
turco-romdne, In RomAnia literard", anul II, nr. 13 (25),
joi 27 martie 1969, p. 1,4.

www.dacoromanica.ro

24

INTRODUCERE

Vlasiu, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, colegilor notri Ion Matei

0 Mustafa Ali Mehmet pentru unele verificari.

Cu publicarea acestui al doilea volum din cronicile turceti nu epuizam, dupg cum am aratat i mai sus, sursele narative otomane cu privire
la trecutul patriei noastre, ci abia incepem scoaterea lor la lumina. Num-rul mare de manuscrise istorice turceti din bibliotecile Turciei, Austriei,
Frantei, Romniei, U.R.S.S. etc., depistate i microfilmate de subsemnatul
in cursul anilor trecuti, unele semnalate 0 in aceasta introducere, .5i pentru
care pregatesc un catalog, va deschide perspective pentru publicarea intre-

gului material turcesc in conditii mai bune.


Cu aceasta ocazie, imi exprim gratitudinea directiei celor doua
institute ale Academiei, sub auspiciile carora apare aceasta colectie de
izvoare orientale turceti. De asemenea, multumesc Editurii Academiei
R. S. Romania, redactiei ei de istorie, care s-a straduit sa publice in
conditii bune o lucrare cu dificultati numeroase reclamind mari eforturi.
Autorul

www.dacoromanica.ro

'KIA TIP CELEBI


Kiatip Celebi, pe numele sau adevarat Mustafa bin Abdullah, s-a
nascut la Istanbul in februarie 1609 (zilkade 1017). In copilarie a primit
o educatie mai mult religioasa, iar la virsta de 14 ani (1623) a fost inrolat
in corpul cavaleritilor, numiti silihdari, unde slujise i tatal sau (m. aug.
1625). In acelai timp, incepe sa, functioneze ca ucenic in calemurile contabilitatii din Anatolia (Anadolu muhasebe kalemi). In aceasta calitate,
din 1624 (1033 H.) i ping la 1635 (1045 H.) a insotit expeditiile armatei
otomane duse la frontierele de est ale Anatoliei, fie impotriva rebelilor
(numiti gelalii), fie asupra perilor schizmatici (ii,Ii). Astfel, intre 1624
i sfiritul anului 1628 (1038 H.), participa, mai intii la expeditia impotriva
lui Abaza paa, care se revoltase impotriva Portii (oct. 1624), la batalia
de la Cezareea O. la cea contra perilor, cind a avut loc asediul Bagdadului
(1624-1625). In cursul anilor urmatori a luat parte la a doua i a treia
expeditie impotriva lui Abaza paa, inclusiv la asedierea cetatii Erzerum,
luptele de la Alep, Diarbekir etc. In decembrie 1628 se intoarce la Istanbul.
Intre timp, a primit un post la calemul de control al trupelor de cavalerie
(suvari bas mukabele kalemi). Incepind de pe la finele lunii mai 1629, a

insotit iarai trupele marelui vizir Hsrev pap in Orient, de unde s-a

intors la Poarta la sfiritul anului 1630. In fine, intre 1633 i 1635, a participat la campania impotriva perilor, sub comanda sultanului Murad al
IV-lea. In timp ce armata stationa la Alep (1634), a intreprins un pelerinaj la Mekka, de unde i se trage i nurnele de Hagi (el-Hace). La intoarcerea sa la Istanbul (dec. 1635), motenind o avere considerabila de la tatal
sau i de la o ruda negustor bogat , demisioneaza din postul sail i se

dedica studiilor pentru care avea o deosebita pasiune. In acest scop,


cumpara un mare numar de carti rare. In 1648 (1058 H.) este din nou

reintegrat cu gradul de khalifa (secretar adjunct) 1, numindu-se de atunci


Hagi Khalfa. Moare la Istanbul in ziva de 6 oct. 1657 (17 zilhicce 1067).
In ultima parte a vie.tii sale a invatat latina medievala limba internationala a timpului
i franceza, spre ali insui operele invatatilor europeni, pe care le-a folosit in vasta sa opera.

Kiatip Celebi a fost printre putinii invatati turci care au acord at

o deosebita atentie i tiintelor pozitive, depaind limitele gindirii musulmane. Studiind Inca din tinerete, timp indelungat, operele cele mai reprezentative ale culturii Orientului, avea cunotinte temeinice in domeniul
istoriei, geografiei, matematicii, astronomiei, tiintelor naturale etc.,
hicru destul de rar printre turci. Mai tirziu asimileaza, i cultura grecolating. Serie o serie de lucrari tiintifice, unele de marl pro portii, care au
,

1 In turcwe : khalife

scrib, secretar.

www.dacoromanica.ro

KIATIP CELEBI

26

fost traduse si in citeva limbi europene. In intreaga sa opera se observa


numai tenclinte progresiste.
Kiatip Celebi a ramas cunoscut in cultura i istoriografia otomanl
printr-o opera vasta. Din autobiografia sa rezulta ca a scris circa 23 de
lucrari, in turca i araba. Mai importante, in ordine cronologica, sint
urmatoarele :
1. Fazleka-at-tavarih, cuprinzind istoria sinoptica a vreo 150 de
dinastii, intocmita dupa opera lui al-Cenabi (m. 1000/999 H.), pe care a
completat-o. Lucrarea a fost scrisa in araba, pe la 1642/1051 H., apoi
tradusa in turca (ms. Bibl. Suleymanie din Istanbul, fd. Es'ad efendi,
nr. 2109, si Nuruosmaniye, nr. 3153) ; o unica copie in araba se pastreaza,
Ta Biblioteca Beyazit (nr. 10318/436) din Istanbul. Are doua volume,
dintre care unul trateaza evenimentele istoriei otomane de la 1591 la 1639,
iar cealalt pina la 1642. Merge, deci, paralel cu o alta opera a sa, Fezleke-i
tarih. Din ea ne intereseaza mai mult partile care privesc raporturile turcoromane 2, dar care sint foarte succinte, reducindu-se uneori la stiri razlete 3.
2. Takvim et-tevarih, adica Calendarul sau cronologia istoricit, scrisa,
la 1648/1058 H., in tura, i persana, cuprinzind evenimentele istorice de

la inceputul lumii" ping, pe timpul sau. Are stiri razlete i pentru tarile

romne, pe care le-am tradus dupa o editie tiparita 4, pastrata in Biblioteca


Academiei. Desigur, am tinut seama si de un manuscris din Bibl. T.K.S.M.,

Istanbul, fd. Revan, nr. 1199, 157 f., dupa care am facut un microfilm
pentru Arh. stat. Buc. (rola 33, cadrele 574-726).
3. Sullam al-wasul ila tabakat al-fuhul, in araba, reprezentind un
dictionar biografic al oamenilor ilutri, un fel de De virus ilustribus. Descriind vietile unor sultani otomani, arata totodata i relatiile lor cu tarile
romne.

4. Kasf al-zunun'an asami al-kutub wal-funun, in araba, mare enciclopedie a cartilor i tiintelor, fiind considerata opera principala a autorului, la care a lucrat 20 de ani ; are o traducere latina (ed. Flugel, Leipzig,
1835-1858), sub titlul Lexicon bibliographicum et encyclopaedicum. Unele
indicatii bibliografice ne arata existenta unor vechi cronici turcesti (Tevarih-i al-i Osman) privitoare la tarile romne.
5. Tiihfetu'l-kiabir fi esfar al-bihar, terminata in noiembrie 1656
(safer 1067), trateaza luptele navale i istoria flotei otomane. 0 traducere
in limba engleza a aparut in 1831. Amintim, printre altele, descrierea bataliei de la Caraharman (1626) din nordul Dobrogei.
6. Gihannuma (Cosmografia universal) 5, prima redactie, inceputa
in 1648/1058 H., a fost dedicata sultanului Mehmed al IV-lea. Din versiunea
2 0 prezentare mai build a acestei opere istorice, intitulatd si Fazlaka akval al-ahktr fellm
al-tarth va'l-ahbar, ne-a dat-o Orhan aik Gokyay, Kdttp celebt Hagati,Wsigeti-Eserleri (Viata,
personalitatea si operele lui Katip Celebi), In vol. Kith') celebi (Ankara, 1957), p. 40-43.

3 Aceastd impresie mi-a ldsat-o lectura fugitiva a celor dou manuscrise din Bibl-

Beyazit, Istanbul.

4 Despre aceasta operA vezi prof. M. Tayyib Gokbilgin, Kdtip celebe nin kronologlk esert
(Opera cronologicA a lui Kiatip Celebi) : Takvimultevdrih, in op. cit., p. 101-120.
5 Primul care a tradus din aceasta opera' partea privind Turcia europeanil : Rumelta st

Bosnia a fost J. V. Hammer, Burnett und Bosna, geographisch beschrteben von Mustafa Ben Abdalla

Hadscht Chalfa (Wien, 1812), bazindu-se pe manuscrisul nr. 1282 din Bibl. Nat. din Viena.

www.dacoromanica.ro

KIATIP CELEBI

27

In turca a acestei opere, un manuscris se &este si la Biblioteca Academiei


(ms. orientale, inv. nr. 265). Pentru intocmirea ei, Kiatip Celebi nu s-a
multumit cu operele geografilor arabi, ci a studiat temeinic i lucrrile
geografilor si cartografilor europeni (Ortelius, Gerard Mercator, Cluverius
etc.). La inceput contine stiri vagi si razlete cu privire la tarile romane.
Partea finala a acestui manuscris cuprinde o succinta descriere geografica
a vilaieturilor otomane din sud-estul Europei (Rumeli), in general, si din
Peninsula Balcanica, in special. Are o sumara, descriere a Dobrogei, Giurgiului (Yerkeiku) si a Banatului, in frunte cu cetatea Timisoara, deci ale
unor tinuturi romanesti care au fost administrate direct de turci.
Din aceasta, interesanta opera, geografica s-au pastrat citeva manuscrise in bibliotecile din Istanbul, Paris si Viena (vezi Hamit Sadi Se len,

Cihanniima, in vol. Kt itip Celebi..., Ankara, 1957, P. 125), precum si


unul in Biblioteca Academiei (ms. orientale, inv. nr. 265, 556 p.), care,
judecind dupa miniatura de la inceput si dupa alte elemente interne si
externe, ar putea fi original. ITn manuscris intitulat Cihanniima'nzn Rumeliye aid ktsmi 6 , aflat in Biblioteca Topkapi Sarayi din Istanbul, fd. Revan,

1651, 67 f., cuprinde o parte din aceasta lucrare i a fost microfilmat


pentru Arh. stat Buc. (rola 27, cadrele 762 828). Desi este un mic flagment din ultima parte a operei, are totusi o serie de stiri in plus, in special

pentru Dobrogea, Braila si Giurgiu. De asemenea, cuprinde unele informatii

privitoare la Tara Romaneasca, cu orasul Bucuresti si Moldova, cu Iasii,


care lipsese in Cihanniima. Acest fapt ne-a determinat sa, dam extrase in
traducere si din aceasta, opera, geografica cu unele elemente istorice.
7. 0 opera a lui Kiatip Celebi mai putin cunoscuta, cel putin judecind
dupa faptul ca. n-a fost semnalata nici in G.O.W. i nici in E.I., este cea
cu titlul Irpd-iil-hayetra Rd tarih el-Yunan ve'n'nasara (Cai norocoase din
istoria grecilor si crestinilor). Nu este exclus sa fie traducerea turceasca

a cronicii frince" (frnkischen Chronik") a istoriografului bizantin

Laonikos Chalcocondil (G.O.T., p. 200, nr. 8). Dar in timp ce cronica


acestuia atinge abia anul 1463, Irsad-iil-hayara. . . are citeva fragmente
privitoare la situatia tarilor romane in secolul al XVI-lea. Manuscrisul
acestei opere 1-am gasit in 1969 in Turcia (Bibl. Turk Tarih Kurumu,

Ankara, ms. nr. 19, 32 f.) si 1-am microfilmat pentru Arh. stat. Buc. (rola 35,

cadre 351 388). Aceasta este ultima opera a lui Kiatip Celebi din care am

tradus fragmentele care ne privesc.

8. Dintre operele istorice ale lui Kiatip Celebi, cea care prezinta cel

mai mare interes, atit pentru trecutul tarilor romane, cit i pentru alte

taxi sud-est europene, este desigur Fezleke-i tarih (Istoria sinoptica). Conceputa, in araba si scrisa in turca osmana, este destul de incilcita in expunerea evenimentelor istorice, neavind claritatea expunerii lui Solakzade si
a altor istoriografi otomani. De fapt este o continuare a cronicii Fazlaka
(nr. 1), tratind amanuatit, cronologic, pe ani, evenimentele istoriei otomane, incepind de pe la anul Hegirei 1000 (1591) pia, la 1065 H. (1655).
Metoda expunerii, caracteristica aproape tuturor istoriografilor din ultimii
ani ai domniei sultanului Murad al III-lea si ping la Mehmed al IV-lea,
este, desigur, cea biograficar. Este unul din izvoarele de baza pentru situatia tarilor romne de la sfirsitul veacului al XVI-lea pina la mijlocul celui
6 0 descriere succintd la F. E. Karatay, Kalalogu..., vol. I, p. 452, nr. 1362.

www.dacoromanica.ro

28

KIATIP CELEBI

urnagtor. Prezintg un interes deosebit nu numai pentru istoria tgrilor


romne sub Mihai Viteazul, ci i pentru domnia Movilestilor, timpurile
lui Matei Basarab si Vasile Lupu, cu care a fost contemporan. Aceastg
cronia, a fost continuatl de istoriograful Silahdar Findiklih Mehmed aga,
care si-a intitulat chiar opera Zeyl-i fezleke (Anex la cronica sinopticg).
Extrasele pe care le prezentgm au fost traduse dupg editia din Istanbul,

1286-1287 H. (1869-1870), 2 vol., 412 p. (I) si 398 p. (II). Deoarece


aceastg editie nu este bazatg decit pe cel mult un manuscris, am tinut

seama si de alte citeva manuscrise din bibliotecile din Istanbul 7, in frunte


cu manuscrisul de la Muzeul Topkapi Sarayi, avind cota Hazine, 1341,
321 f., microfilmat pentru Arh. stat. Buc. (rola 25, cadrele 37-369).
0 bung prezentare a acestei opere a dat-o istoricul ture Orhan Saik
GrOkyay 8, care ne aratg cl Hagi Khalfa a folosit ca izvor cronicile lui Hasan

Beyzade, I. Pecevi, Topciular Kiatibi Abdul-Kadir Gerrahzade, Piri


Pasazade Fahri etc.
Bibli ogr a f i e: S.'0., IV, p. 395 ;

III, p. 127 si urm.; J. v. Hammer,

G.O.R., VI, p. 36 ; G. Flugel, Verzeichniss der Handschriften der Wiener Hofbibl.


I, p. 49 ; F. Wustenfeld, Die Geschichtsschrezber der Araber.. nr. 570 ; C. Brockelman, Geschichte der arab. Litt., II, p. 428 ; E.I., II, p. 217-218 (J. H. Mordtmann) ;

G.O.W., p. 195-203 ; Orhan Salk Gokyay, Kdtip Gelebi, in I.A., VI (Istanbul,


1955), P. 632-638 ; Bursalt Mehmed Tahir bin Rirat, Katip celebt, Istanbul,
1331 H. (1913), 30 p. ; Kdtip celebi. Hayati ye eserleri hakkinda incelemeler (Kiatip
Celebi. Cercetdri privind viata si operele sale), Ankara, Turk Tarih Kurumu
Basimevi, 1957, 225 p. ; Vasfi Mahir Kocaturk, Turk Edebigati Tarilii (Istoria
literaturii turcesti), Ankara, Edebiyat Yaynevi, 1970, p. 482-485 ; idem, Turk
Edelnyati Antolojzsi. Baslangiclan bugune kadar (Antologia literaturii turcesti),
Ankara, 1967, p. 169-173 ; Altinay, Ahmet Refik, Kdtip Gelebi, Istanbul, Ahmet
Sait Matbaasi, 1932, 63 p.
Kutuphanesi Tarth Serisi : 1). 0 antologie pretioas din operele lui Hagi Khalfa a publicat Orhan Saik Gokyay, Kdtip Gelebe den
Secmeler (Bucgi alese din Kiatip Celebi), Istanbul, Devlet Kitaplart, 1968, II -I580 p.

7 Fezleke are numeroase manuscrise. Pentru cele din bibliotecile din Europa, cf. F. Babinger, G.O. W., p. 201, iar pentru cele din bibliotecile din Istanbul, cf. Turk Tarih Yazmalart Katalogu (Catalogul manuscriselor istorice turcesti), fasc. 2 (Istanbul, 1944), p. 161 si urm. i F. E.

Karatay, Katatouu..., I, p. 254-255, nr. 776-781.

8 o descriere succint la F. E. Karatay, Katalogu. ., I, p. 452, nr. 1362.

www.dacoromanica.ro

FEZLEKE-I TARIH
(ed. Istanbul, 1869-1870/1286-1287 H., 2 vol.)
Volumul I
<Dupd ce (l corespondenta anului crestin 1590 In diferite cronologii, autorul noteazd 1-4
unele schimbdri in ierarhia Portil : mazilirea marelui vizir Ferhad pasa si viziratul lui SiyaNus
pasa, destituirea marelui niuftiu Bostanzacle Ii numirea lui Zekeriya efendi>.

APARITIA UNOR TULBURARI LA GRANITA BOSNIEI, UNGARIEI SI


ACTIUNEA DUSMANILOR...
DESCRIEREA LUPTEI SI INFRINGEREA DUSMANULUI

In anul mai sus arAtat 1000, gernazi iil-evvel 1, cind era inceput de
primvar <dupa, man l. pregAtiri de lupra si dupA plecarea lui Hasan pasa,

beilerbei de Bosnia, in tinutul croat (Hirvat )>, beii renumitd ai acelei

margini si st'apinii de ceati, banul de Transilvania (Erdel bani ) 2 si generalul din Croatia, adunindu-se la un loc, 1-au intimpinat cu oaste mare pe
Hasan pap. Dupa ce au luptat citva timp, oastea islarnic'a a obtinut victorie asupra armatei dusmane, care a fost invinsg.
<Capturarea multor munilii, tunuri kolanborna, a numerosi prizorneri etc., fugsrirea 5

dusmanilor austrieci>.

$EIHUL MEHMED AL-BUHARI 3

<Preocupdrile sale la Buhara, unde a infiintat o sect monahald>.

In zilele norocoase ale domniei lui Murad 4, a venit in orasul Constantinopol. Apoi, fiind surghiunit, a locuit un timp la Silistra i pe la sfiritul
anului o mie 5 a murit. A fost ingropat intr-un mausoleu (trbe ) special,

din centru...

ANUL UNA MIE UNU6


VIZIRATUL LUI SINAN PASA SI MAZILIREA LUI SIAVUS PASA :
MOARTEA LUI HASAN PA$A LA HOTARUL BOSNIEI

In acest timp, Sinan pasa 7, fiind sup'grat pe mai sus-arAtatul Kirli 8


Hasan pasa, 1-a mutat pe acesta din Rumelia la Timisoara, in ziva de dou14 februarie
14 martie 1592.
2 Sigismund Bthory, principe al Transilvaniei : 1581 1597 (Intiia card) ; 1598 1599
(a doua oard).
3 Din orasul Buhara (U.R.S.S.), pe atunci in Imperiul timurid.
1

4 Murad al III-lea (1574-1595).


5 August

octombrie 1592.

6 8 octombrie 1592 26 septembrie 1593.


7 De cinci ori mare vizir.
8 Hasan cel murdar.

www.dacoromanica.ro

10

Fig. 2.

4.

Buc., Mf. (Turcia), rola 25,

416'4!,7

c. 38.
t;,111.

r,

Ait
6-44:16"114:11.71.7ZA.

,* 7:0

lifiowr4

1,1

..-avatassui,
, ..........-6- 1,0.7 _..74..)

,.......i.k.,2 4.111- f".:1:..., 44,;,......._

LI:..),

JU,

J1 i"."Y

rj.)!7_11,kjc11141....' i

"

iI.

vk'

vc:Ls.

,u...-.thi?0,1:,.540,,..).4----.

tf.41t).3:Ct*-^::21:te*LA.'13-,i,),:.:./.;11
4t):7C;:tA.4;.;:k.*Y",/\

LrL":2-';')

,.

..e..4.-L.,.;44,!

I iai4,0(..-.),-;.),(ica.;-9cmattl;a-ttc,ttNi:4'1;.!_i:
. .
.
6:L.;!).,lit:Si;)i 02)

1 "Lir. -:-..).

4:7) -:'.4-8-4,4

'145

ql);'

,-

:pel...,14,,ft.:- , Lt.*!
(

'

:165/..Z:jteL:ve.-,J.12y/CAI:jU.Zet..Cf. C.:J1)14..

,
i''....c.v.-1.w.
.- :fte.

'1

i;.44
1

L:wi J' IV

. .
-S,
n .. "
1
zwilln.y.%if
%ay..)
Ll',1j1"L'Sik'114'als
,Lop... % ''',4/1"A\ C)it;''\

jju.

V'

'

....1.:.1j-,L....,
}VAZ.1

te-)

..

''. (

c,

.1

..,2
;41

4.1*

%/4`,(4-\.*:),.:1.) 3.;

ItLt16.-,.4/Yeav a.-A.4.;-if-1:irel

,: 1.;:Z-r., -7 :.0=./:;:.

,46;;, 60) c).y4 tz...--,:, ^D, sj,..N1..:si


.1.1

.-$1,;;414

Kiatip Celebi, F e: 1 e-

ke-t Lan
ms. Bibb TKSM,
Istanbul, 1341, f. lv. cu
miniaturd In culori. Arh. stat.

1,v.AM
),...11=-

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARrH

31

zeci si trei a lui rarnazan 9, cu rangul de vizir, iar locul lui 1-a dat fiului sau,
Mehmed pasa...
UNA MIE UNU, REBI CL-EVVEL 17 1
<Intrarea turcilor in Belgrad, descmderea lor la seraiul Hanbei i trimiterea lui Ridvan 17
aga cu scrisori de cucerire la Poarta>.

In timp ce eetei de spahii i s-a dat un firman sa ierneze la Nicopole


Vidin impreuna cu silihdarii 11. , cinci sute de ostasi pedestrasi,
recrutati mai inainte, carora ii s-au dat ca binefacere cite patru aspri
si

(akce ) pentru gebegilik 12, au fost trimisi cu o ceata de ieniceri la Timisoara.


ATACUL OSTII DUSMANILOR ASUPRA CETATII CSTUNI-I BELGRAD

5I A ALTOR ORASE ISLAMICE"

18-24

<Descrierea luptelor dintre turci si austrieci in Ungaria>.


ASEDIEREA STRIGONIULUI14

...In a aptea zi a lui ramazan 15 venind. eu oaste Apardi bei 16


din partea marelui serdar 17, iar in a opta zi pasa de Timisoara,
Hasan pasa, si in a noua zi pasa de Bosnia, au intrat in Buda si s-au

25-2G
27

asezat in partea Pestei ( Pe?te ). De aici se auzea bubuitul tunurilor de la


Strigoniu, dar serdarul nu tinea seama de aceasta.
RASCOALA POPULATIEI DIN TIMISOARA

28

In acest timp, pe cind beilerbeitil de Timisoara, care venise in ajutor,

statea in fata Pestei, a sosit stirea c populatia unei palnei (palcunga )

din eialetul su, spunind ca-i prilejul, s-a rsculat si a ocupat palanca. Mai
sus-aratatul pasa, luindu-si oastea in grab, s-a indreptat in acea parte.
Ajungind acolo, i-a supus i i-a pedepsit cu lovituri de sbii pe razvra-

titi..

DESCRIEREA LUPTELOR DINTRE TURCI SI AUSTRIECI IN UNGARIA

99,

In acest timp, venind aga, unul dintre agalele lui Gazi Ghirai han 19, 33
a adus scrisori de la aeesta i i-a anuntat sosirea. In scrisoarea sa hanul

facea cunoscut ea in fruntea unei osti numeroase, pornind din Ciimeea


9 23 lunie 1593.
10 21 ianuarie 1593.

Trupe de cavalerie.
Inarmare, armuri.
13 IstolniBelgrad, Stuhlweissenburg, azi Szkesfehrvar (Ungaria).
14 Estergon, Gran ; cetate cuceritii de Sohman Magnificul. Azi Esztergom (Ungaria).
11

12

15 7 iume 1593.
1
17

Nume deformat ; sA fie Erdel beyi, adica principele Transilvaniei?


Sman pasa,

18 Gazi Ghira, al II-lea, hanul Crimeei (1588 1594 si 1596 1608).

www.dacoromanica.ro

KIATIP ,CELEBI

32

34

trecind apa Oz 1, apoi prin Bender 2, Chilia ( Kili ) i Cetatea Alba


(zikkerman ) 21, precum i prin vilaieturile Moldova i Tara Romaneasca,
i traversind apoi Timioara i riul Mure, e pe cale de a ajunge, prin
Seghedin, la Buda ( Budun ).
Gazi Ghirai, hanul Crirneei, participind cu oastea sa la, expeditie,
a pornit din Crimeea i, ca sa," nu calce oastea tatareasca tarile islamice,
a gasit de cuviinta sa treaca prin hotarul vilaietului leesc ( Leh ) i prin
hotarul Transilvaniei.
Trecind peste fluviu i mergind pe marginea apei Nistru ( Turla ),
el a strabatut tinuturile leeti. Dupa ce a trecut i hotarul Transilvaniei,
a ajuns la cunoscuta i anevoioasa trecatoare (derbend ) numita Balkan 22,
iar la intrarea in trecatoarea mai sus-amintita se afla fortareata numita
Hust, care era una dintre cetatile Transilvaniei 23 Voievodul ei sfatuindu-i
pe zabitii cetatii, acetia au adunat multe mii de dumani dintre pedestra0, calareti i raiale, care, aducind din munti grinzi mafi i pietre, au
astupat locurile de trecere, iar pucmii dumani s-au mezat in locuri acidpostite. Astfel, trecerea n-a fost cu putinta in nici un chip. Atunci, dupa ce
au tinut sf at, gloriosul han cu oastea ginghizida 24 au devenit pedestrai
i fara sa atepte, luinduli in miini arcurile i sagetile, au dat atac asupra
acelei populatii nenorocite. Unii dintre vitejii tatari trecind pe apa, iar
altii inaintind prin locuri parasite, i-au risipit pe dumani i pe cei mai
multi dintre ei i-au trecut prin foc i sabie. In felul acesta, cu ajutorul
preainaltului Allah, trecind prin acea strimtoare foarte periculoas, s-au
aezat in fata cetatii mai sus-aratate. De aici, trecind riul munit Tisa,
au intrat in Tara Ungureasca ( Macaristan ) . . .
DESCRIEREA INCEPUTULUI RASCOALEI LU1 MIHAI (MI11.11.) 25,
VOIEVODUL TARII ROMANESTI

35

Voievozii Trii Romaneti dadeau cai pentru transportul tunurilor


necesare expeditiilor imparateti. Mai inainte, in timpul expeditiei impotriva cetatii Vesprem ( Pesprim ) 28, el <Mihai > trimisese doug-trei sute
de cai, dar sosind din partea marelui vizir oameni din Belgrad spre a-i
cere iarki alti cai i spre a aduna banii vistieriei, Mihai nu s-a ingrijit ca
banii i caii sa ajunga cit timp vizirul se afla Inca la Belgrad, fapt pentru
care a meritat rnustrare. Pe cind turcii se aflau in esul Ianik 27, au sosit
oameni cu vreo patru sute de cai, cu vistierie i cu unele daruri, dar pentru
ca nu sosisera la timp, omul san a fost mustrat i dus la locul de executie.
Atunci fiul serdarului 28, fiind de fata, a mijlocit i 1-a scapat de la moarte.
Darurile sale nefiind primite, i s-a spus : indata dupg aceasta, cu ajutoLinga cetatea Oceakov (6zu) ; in izvoarele moldovenesti apare sub forma Vozia.
20 Tighina (U.R.S.S.).
21 Bielogorod-Dnestrovski (U.R.S.S.).
19

22

23

Este vorba de Muntli Carpati.


De fapt mai la nord, in U R.S.S.

24 Adica a Itti Ginghis han.


25

Mihai Viteazul, domnul Tarii Romnesti (1593-1601).

Wesprirn, Agram.
21 Raab, azi Gyor (Ungaria).
26

28 Mehmed pasa, fiul (oulu) lui Sinan pasa.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARIH

33

rul lui Allah, expeditia noastrd va porni impotriva Tani Romneti. La ce


bun ea tara padiphului sd fie data unor dumani nepdstori ?". Oamenii
care veniserd, au fost inchii, iar la intoarcere i-au eliberat din Belgrad i

i-au trimis lui Mihai <Viteazul> cu o poruncd, strknied in sensul de mai sus.

Rdtacitul de Mihai, fiMd un nenorocit de duman, cu poftd, de rkcoald, in anul urmdtor s-a rdzvrAtit deodatd i felul in care s-a desfkurat

rdscoala va fi istorisit mai departe.

ANUL UNA MIE TREI 29, CUCERIREA CU EFORTURI A CETATII IANIK

38

<Cucenrea celdlii Papa de cdtre Gan Chiral, asedierea cetath Comran>.

39-40

POVESTIREA STA.RILOR DE LA FRONTIERA MOLDOVEI ,SI INTOARCEREA TURCILOR

41

...FiMd lipsa, de zaherea i lemne i furaje i alte lucruri necesare,


la Buda sdrAcia a atins culmea. De asemenea, la aceste lipsuri addugindu-se
i faptele dumanilor, situatia de la frontierd a devenit jalnicd. Dar ivindu-se nenorocirea din Tara Rornaneased 3, aceasta a Mcut sd, fie uitatd,
rzvrdtirea ungurilor.
MASURILE NENOROCITE ALE SERDARULUI *I INFOLUTATIREA
CUSURURILOR

0 alta grewald, a serdarului era aceea ed, neardtind prietenie prefacutd fao, de voievozii Trii Romdneti i Moldovei, i-a fcut pe acetia
sa se rascoale.
Faptul ea expeditiile se prelungeau i durnanii erau rnereu victorioi,
precum i. ed pacea nu s-a incheiat potrivit cu denmitatea islamicd, toate
au fost urmdri ale mkurilor sale <nechibzuite>.
RASCOALA VOIEVODULUI MOLDOVEI31

1 MOARTEA LUI MUSTAFA PASA

Incepind. expeditiile ungure,$ti, cezarul 32 a trimis scrisori tuturor


emirilor dumani. De asemenea, papa invitind cetele de cretini la atac
impotriva musulmanilor, Ardealul i Tara Itornneasca i Moldova, unindu-se in acelai seop, au hotrit sa se rascoale i au inceput sd atace i sd
devasteze tirgurile i satele care se gdseau la trmul Dunarii. In acea

vreme, caimacamul Ferhad pap, cerind mazilirea voievodului Moldovei 33,


pus de Sinan pap, a acordat locul sau unui tindr cunoscut sub numele de
beizadea moldoveneasca, 34. Despre acel tindr, care se intretinea din averea
5 septembrie 1595.
3 Ridicarea lui Mihai Viteazul impotriva turcilor.
31 Aron Tiranul (1592-1595).
32 Imparatul Rudolf al II-lea (1572-1608).
33 Aron Tiranul.
34 Bogdan betzadesi : beizadeaua Moldover ; tefan Razvan.
29 16 septembrie 1594

www.dacoromanica.ro

42

KIATIP CELEBI

34

sa proprie (hazine), se spune ca ar fi imbratisat islarnismul. Potrivit


obiceiului, Ferhad a trimis cu el un capugibasi, atasindu-i si un ceaus
de inscaunare (iskemle-caup I ). Dar predecesorul sau <voievodul Moldovei >,

rasculindu-se, i-a intors inapoi. Cind acestia au cerut ajutorul Portii,


a fost numit, cu o ceata de ostasi, Mustafa pasa, care fusese maziit din
Maras 25, unde era beilerbei din vremea hi Sinan pasa. El <Sinan pasa>
a trimis impreuna, eu doug mii de ieniceri si pe agalele sale posesoare de
feude mari (zeamet), pentru a le scapa de darile la care erau impuse potrivit unui firman. La sosire, gasind Dunarea inghetata, s-au asezat in sesul
Ruseiukului si tocmai cind au inceput sa treaca tunurile spre partea Giurgiului (Yerkokii), oastea dusmana trecind pe neasteptate la Ruseiuk
a ataeat ordia turceasea. Atit pe serascherul Mustafa pasa, cit si pe unii
ostasi din jurul sau i-a ucis, iar pe altii i-a facut prizonieri. Apoi rascoala
moldoveneasca s-a intarit din zi in zi.
VESTEA RA.SCOALEI LUI MIHAI (MIHAL), VOIEVODUL TARII
ROMANESTI

In Bucuresti (Rare?), care era capitala mai sus-aratatului voievod,


acesta avea peste patru mii de creditori.
Cei mai multi dintre camatari erau ieniceri si supusi bogatasi (ekiabir ). Acestia, rzvratindu-se in fiecare zi, in semn de revolta aruncau en
pietre in palatul lui si, luind in miini <diferite> obiecte, ii bateau si-i raneau

pe oamenii care se gaseau la poarta palatului. Mai sus-aratatul voievod,


necajindu-se, i-a chemat intr-o zi pe acesti creditori si, dindu-le unele

sfaturi, aratind curaj in fata hr, le-a spus : Dad, ma omoriti, Irg veti
pierde in intregime avutiile. Aseultati ce va spun : mergeti cu oamenii
numiti pentru stringerea avutiilor in Tara Romarreasel si aduceti de acolo
veniturile si luati-va apoi din ele banii vostri". Intr-adevar, dupa, multa,
ezitare si indirjire, acestia au consimtit si, despartindu-se, vreo cinci sute
dintre ei au plecat. Peste citeva zile, cind bunurile au fost aduse, acestea
nu le ajungeau creditorilor. Fiind necesara o impartire proportionala,
au invitat pe cadiul din Giurgiu sa faca socoteala. Acesta fiind bolnav,
a plecat ajutorul sau (naib ) Ali-Gian efendi, care a facut impartirea cuvenita. Asa, de exemplu, vine cineva si prezinta o chitanta (temesslik ) pentru

o datorie de saizeci de poveri (ya ) de aspri 26, spunind : este adevarat


43

ca dovada este a mea, dar in schimb ce-mi dal '1 Spune ce fel de obiecte si
fixeaza'-le preturile". Dupa multa, insistenta, omul se multumea cu ceea ce
i se spunea. Bunaoara, zece poveri de bani, un hanger impodobit eu pietre

pretioase, de dougzeci de poveri, un harnasament (raht) cu franjuri, de


cinci poveri, si asa mai departe..., toate la un loc se ridica, la saizeci de
poveri. Deci omul spune : musulmane, fiecare lucru pe care 1-ai dat valoreaza de trei sau de patru ori mai putin decit costul lui. Ceea ce mi-ai dat
cu douazeci de poveri, eu ti-1 dau cu cinci poveri". Dupa multe discutii
si gilcevi, el <Mihai> facea ca 60 de poveri sa fie reduse la 30. Apoi 11
punea pe cadiu sa scrie si sa sigileze. De asemenea, ii punea si pe scribii
sai sa scrie. Ceea ce valora mai putin de 10 poveri nici nu punea la soco35 Oras In Asia Mica.

36 60 yuk = 6 000 000 de aspri (akce).

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARM

35

tealg, spunind ea' e o suing foarte mica. In felul acesta datoria se ridica
la sapte mii de poveri de aspri 37. Mai sus-artatul cadiu povesteste urmatoarele : Dupa ce am iesit afarg, apropiindu-se de mine o raia 38 prietena,
mi-a spus : Ali Gian Hogea, de citi ani mincam impreung piine i Bare .
Indata ce i-am rgspuns c trebuie sa, fie vreo dougzeci, mi-a spus eg acum
rasplgtind piinea i sarea pe care le-am mincat impreung, iti voi spune

o vorbg pe care s-o asculti i s-o tii in taina. . L-am rugat sg-mi spuna,
de indata, si el mi-a zis : SA nu mai ramii aici ping la chindie i &a nu te
opresti nici la Giurgiu, ci s faci tot posibilul ea 0, ajungi la Rusciuk cu
un ceas mai devreme . L-am intrebat care e pricina, dar el a refuzat
sa-mi rgspunda, zicindu-mi : in astfel de momenta m copleseste marinimia si spun citeodatg aiureli. Ia seama la ceea ce ti-am spus ! . Vazind
in oras o zarvg neobinuit i o multime tumultuoasa, am pornit de acolo,
urcindu-ma intr-o trasurg (koci) in mare grabg. Cind. am sosit la Giurgiu,
in timp ce povestearn cadiului despre starea de lucruri, afurisitii aceia
i-au ucis pe toti musulmanii care se ggseau acolo <in Bucuresti> i apoi,
venind alaiuri dupa alaiuri, au atacat Giurgiul. Neggsind o alta posibilitate, m-am dezbrgcat i, fiind un foarte bun inotator, am trecut inot in
partea cealalt a Dunarii. A mai trecut, inotind, incg un om. Dintre locuitorii Giurgiului am scgpat numai noi doi. Din vreo trei sau patru mii
de suflete, barbati i femei, unii au fost ucii, iar altii au fost luati prizonieri, dupa care Giurgiul a fost incendiat".
Acest eveniment s-a intimplat in luna gemazi iil-evvel ". Cei care
se ggseau in tinuturile Moldovei, fugind in partile Chiliei, Akkermanului
Hirsovei (Kauova) i apoi trimitind, din Rusciuk, oameni cu mahzaruri
la Poarta, au facut cunoscuta, aceasta situatie. In vremea aceea fiind timp
de iarna, nu a fost cu putintg sa se pregateasca, de indatg oaste. Populatia
Rusciukului, ridicindu-se, s-a imprastiat prin munti si prin imprejurimi.
ACORDAREA MARELUI VIZIRAT LUI FERHAD PA5A LA 6 6EMAZI

46

1.11,-AHIR 1003 "...


ATACUL LOCUITORILOR DIN TARA ROMA NEASCA 5 I MOLDOVA

Inainte de a ataca Braila si Akkermanul, voievodul Moldovei

s-a ngpustit asupra eetatii Bender. Beiul Ahmed, bei de Bender, adunindu-i
pe gaziii vilaietului i asezindu-se cu spatele la fortgreata, a dat o lupta
Locuitorii Moldovei (Boodan) fiind infrinti, au fost urmriti
crinceda" .
pina la granita vilaietului lor. Apoi, cel mai sus-aratat <voievodul
Moldovei>, venind din nou prin spatele Chiliei i Akkermanului, a asediat
Akkermanul. El a adus i tunuri cu care a bgtut <Akkermanul> cu Inversunare. In acest timp, populatia vilaietului ceruse ajutor de la hanul Gazi
Ghirai42. Acesta, la rindul sgu, trimitindu-1 pe Adil Ghirai 43 CU o ceata
37 7 000 de poveri = 700 000 000 de aspri.

38 Rata, supus nemusulman clintr-un stat musulman ; erestin ; aiei este vorba de un romAn.
39 12-21 mnuarie 1595.
48 16 februarie 1595.

tefan Rzvan.
42 Gazi Glurai al II-lea, hanul Crimeei.
43 Mo5tenitorul tronulm, zis kalgai sultan.

41

www.dacoromanica.ro

47

36

KIATIP CELEBI

de ostasi, acestia au ajuns in mare graba tocmai cind populatia cetatii


slabise rezistenta. In momentul cind tatarii au atacat, dusmanii au fugit,
neasteptind A, raining pe loc. Unii din ei au fost fkuti prizonieri, altii
au fost nimiciti. Fkind o incursiune in vilaieturile lor <in Moldova>,

oastea tatareasca a luat o prada bogata. In felul acesta, Akkermanul a fost


salvat. Apoi, Mihai trimitind impotriva Brailei pe seraskerul sau, numit
Mihalcea 44, populatia a aflat aceasta si a intrat in cetate. Dup ce dusmanii
au devastat orasul, acestia 1-au si incendiat. Apoi, asezind tabka, pe cind
il asediau, cei din provincie (vilaiet) au trimis scrisoare lui Musa ceaus
din Dobrogea cerindu-i ajutor. Atunci acesta, stringind 3 000-4 000 de
ostasi, a trecut Dunarea pe ghiata. In clipa cind i-au atacat pe dusmani,
acestia dezorganizindu-se, tabara lor a fost distrusa impreuna, cu peste
1 000 de dusmani. Mihalcea a fugit intorcindu-se teaMr si sanatos si s-a
dus la Mihai voievod. Acesta dindu-i vreo 20 000 de ostasi maghiari i
ardeleni, precum si dintre rebelii romani, 1-a trimis iarasi cu tunuri sa asedieze Braila. De asemenea, Dunarea dezghetindu-se, se ingreuiase trimiterea de ajutoare. La sosirea lor <a romanilor >, au fost intimpinati de locuitorii Brailei, care s-au luptat un timp cu ei. Dusmanii fiind multi, ei <turcii >
s-au inchis in cetate si au stat in pozitie de apkare cu tunuri si cu pusti.
De asemenea, necredinciosii, construind adaposturi (meteres ) i sapind
subterane (lagim) in trei locuri, au habit cetatea cu mare violenta, timp
de 16 zile si 16 nopti. Cind locuitorii si-au pierdut speranta de a mai salva
cetatea, sfatuindu-se intre ei, s-au vazut nevoiti s-o predea prin capitulare (vire ). Mai sus-nmnitul Mihalcea era din Braila. El insista, zicind :
' 77Fratilor, sa, TA luati familiile voastre, iar uneltele si proviziile sa, ramina
pe loc". Kara Ceaus Mehrned bei si Mustafa Ceaus, intrind in tratative
err beii maghiari, acestia <ungurii > au jurat pe legea lor ca nimeni nu va
suferi pagube. Dupa, ce au la'sat pe loc vreo mi e de poveri cu diferite obiecte,

ei <turcii > au iesit din cetate, tipind si suspinind sa fie ti ecuti cu vasele
in partea cealalta. Oastea dusmana, impresurindu-i pe acestia <pe turci >
dupa ce i-a trklat, pe cei mai de seama" dintre ei i-a fkut prizonieri, iar
pe unii i-a 'leis. Cind Kara Ceau le-a spus : Bre, mincinosilor, unde-i
cuvintul vostru ? Se poate asa ceva la o natie ?", atunci beii maghiari,
impiedicindu-i cu sabiile pe necredinciosi, i-au ucis pe citiva dintre ei,
apoi i-au trimis pe locuitori peste Dunare.
SERDARUL FERHAD PA$A IN PARTILE TARII ROMANESTI
48

Mai inainte 45, Giurgiul fiind instrginat, sosise la Poarta imparkiei


0 scrisoare de disperare (feriadname ) cerindu-se ajutor. Populatia din
Rusciuk s-a imprstiat prin pktile Provadiei (.Pervadi ) i in Muntii

Balcani. Pe la inceputul iernii, rebelii TArii Romnesti, impreuna cu rata,-

citul de Mihai, trecind Dunarea pe ghiata, au incendiat orasele numite


Rusciuk si Turtucaia ( Tutrakan ) iitov (Zistovi ) i Rahova si Silistra
si Hirsova. Din aceasta cauza, venind din non strigatorii de ajutor (feriadci )

la Poarta, sangeacul Silistra a fost acordat fostului ceau Mustafa aga.


Dindu-i-se sub comanda, o mie de ieniceri si opt tunuri imparatesti (sahi)
" Banul Mihalcea.
45 Adica dupa luarea Giurgiului de atre Mihai Viteazul.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARII-I

37

si cuirasieri (cebecii), el a ajuns serasker, dar neputind sl fac6 fatA,

vilaieturile acelea au fost devastate in intregime. Unii dintre locuitori


au fost ucisi, iar altii dusi in robie, iar cei bogati (maldar ) au fost pusi
in lanturi. Cind toate acestea au fost infkipte la scara impArkeasc6,

marele vizir Ferhad pasa a devenit serdar, fiind inskcinat s'A piece in prim6vara aceea intr-acolo <in Tara Romneasc >.
PLECAREA LUI FERHAD PASA IN PARTILE TARII ROMANESTI

49

La sosirea primgverii, in a 17-a zi a lui ramazan din anul cel mai

sus-arkat 46, intr-o zi de joi, marele serdar, pornind in expeditie impotriva

Tkii Romnesti, a iesit cu alai din capitala sultanatului si a descins la


Davud-Pasa. Ibrahim pasA, hind pe atunci al doilea vizir, a fost numit
in postul de caimacam. De ast6 datg, agaua de ieniceri, Iemisci, rAminind
la Poarta, in locul sau a fost numit zagargi basi 47, CU 10 000 de neferi.
Illufegiii 48 de stinga, impreung cu bulucurile de dreapta, rArnase la PoartA,
au scos cortul <in luna saban> si I-au intins in afara orasuhii. Pregatindu-se

mai intii o flot'a compusA dintr-un numk de zece galere (kadirga ) en


tunuri si alte unelte, a fost trimisa de la Varna la Rusciuk, pe Dunke.
Apoi, str6bAtind un mare numk de menziluri, s-a ajuns in apropiere de
Hezargrad 43.

<Se arat'a mai departe pregkirea unui complot impotriva lui Ferhad
pap de cAtre demnitarii din Istanbul>.
Acestia, fiind partizanii lui Sinan pap, s-au unit cu totii, si au inceput sA spung cu acest prilej ea", <Ferhad pap> nu doreste s mearga, in
Tara ItornneaseA ea sa, lupte cu dusmanul. Si au mai spus cI faptul va
influenta treptat mersul expeditiei. Pe de ala parte, Ferhad pap in 21 al
lui saban 50, pornind din Davud-Pap, a ajuns la Ciorlu 51
<Se descrie mai departe inaintarea o5tii, recrutarea de noi trupe 5i acordarea agalicului
de ieniceri unui oarecare Husein bei>.

CEARTA DINTRE TUNARI SI OSATSII VETERANI LA ADRIANOPOL


<Ciocnirea dintre puscasii ieniceri 5i plingerea lor in fata serdarului>.

...In acest timp, in a cincea zi a lui ramazan 52, vilaieturile Trii


Romnesti si Moldovei fiind transformate in eialeturi 53, Moldova a fost
acordatl lui 6-afer pasa, fost beilerbei de Sirvan 54, Tara Romneaseg
a fost data lui Saturgi Mehmed pasa, iar pentru impunerea la contributii
a intregii taxi, defterdarlicul a fost dat beiului Muharrem din Yeni-ehir 55.
46 26 mai 1595.
47 Comandantul companiei a 64-a.

" Lefegii, mercenari.


42 Azi Razgrad (Bulgaria).
50 1 mai 1595.

51 Localitate in Turcia europeana, linga Adrianopol.


52 14 mai 1595.

53 Provincii turce5ti sub administratie otomana.


54 Ora5 in Anatolia.

55 Ora5u1 Nou" in Asia Mica.

www.dacoromanica.ro

5o

KIATIP CELEBI

38

De asemenea s-a dat firman pentru adunarea unui numdr de cloudsprezece

mii de ostasi din oastea permanentd.

SOSIREA SERDARULUI LA DUNARE

Hasan pasa, 66, beilerbei de Rumelia, pregatind vase (tonbaz) pentru


pod, pe cind Rahova era schell, Mihai eel ru si-a pus in gind s pricinuiasca,'

pagube cordbiilor de acolo. In acest scop, trecind cu citeva mii de dus-

mani, au intrat intr-o ascunatoare de pe lingd Nicopole si au pornit


a doua zi, dis-de-diminea, pe cind oastea rume1iot i secbanbasi 57

pdzeau cordbiile. In acel loc prinzindu-se o limbd (dii) 58, aceasta a dat
de stire asupra situatiei dusmanului. Oastea a intrat indat5, intr-un ascunzi i dimineata alaiul dusmanior a atacat prin surprindere dinspre farm,
apoi a fugit infrint. Pe la sfirsitul lunii sevval 5, sosind marele vizir, cind
a intrat in Rusciuk, cheresteaua pentru pod era pregAtitd. De asemenea,
sosiser5, din Nicopole i corabiile pentru pod si in prima zi a lunii zilkade6
s-a inceput construirea podului.
Din partea lui Mihai s-a prins o iscoadd care a dat de stire c acum

51

la Bucuresti are loc o mare adunare, unde yin ajutoare ardelene si maghiare,
si e oastea se ridicd, la vreo 70 000 de neferi. In a treia zi a hi zilkade 61,

Hasan pasa, beilerbei de Rumelia, sosind eu vreo cinci sute de prinsi


romni si ostasi unguri i inc5, vreo patru mii de capete tdiate, a intrat
cu mare alai si cu mare pomp in ordie. Secbanbasi fiind numit pentru
paza podului, unii dintre beii din Rumelia i-au lost dati in serviciul de
caraulg. Marele vizir, de asemenea, stind sub un cort (sayvan) sustinut
de opt coloane, privea starea podului si a ostii si era atent i prezent tot
timpul. In fata Rusciukului se gdsea o insul cu suprafata ca un ses, acoperitd, cu slcii. In vreo cinci sau sase zile, podul fiind legat de insuld,, au
fost intinse corturile, iar in partea cealalt5, se intindea pind la cetatea
Giurgiului. Abia cu cinci sute de vase plutitoare (tonbaz ) putea fi cornpletat. Dar in apropiere de cetate fiind un loc mai putin adinc, au fost
numiti sangeacbei spre a -Oda stilpi mari.
Saturgi pasa, hind invitat la oaste, i s-a acordat Tara Rornnease5,
pentru a fi transformata, intr-un beilerbeiic 62. Acesta, la rindul su, sosind
in a 17-a zi a hi zilkade 1003 63, a intrat in ordia impdrAteased.
Pe cind se construia podul in acest scop, fostul defterdar Ibrahim
pasa statea la Belgrad cu ostasii celor patru bulucuri, impartindu-le soldele. Beilerbeiul Anatoliei, chehaiaua de ieniceri, a fost insdreinat eu
paza Budei.
,

...Marele vizir Ii pusese in gind ca, dupd, inldturarea lui Mihai

din Tara Romd,neascA, s5, plece la Belgrad.


54

"

Fiul lui Mehmed Sokollu pasa (m. 1579).


Capetenia trupelor numite seimeni.

AdicA o iscoada.
59 28 tunie 1595.
60 8 iulie 1595.
61 10 iulie 1595.
69 Adica pa,alic sau provincie otomaniL
63 24 inlie 1595.
22

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-T TARIH

39

MAZILIREA LUI FERHAD PASA SI NUMIREA LUI SINAN PASA

In urma uneltirilor lui Sinan pap si ale partizanilor s6i, Ferhad


pap a fost maziit la 29 sevval 1003 64, pe baza unei sentinte (fetva)
a lui Bostanzade 65.

Informat prin oarnenii sal, Ferhad pasa predA comanda armatei


lui Saturgi Mehmed. pap si se intoarce cu suita sa la Istanbul. Pe cind
Sinan pasa se ggsea Inca, la Istanbul sosirA si ostasii din Siria (Sam)
pentru expeditia impotriva rarii Romnesti.
Sinan pasa trimite gonaci pentru omorirea lui Ferhad, dar nu reuseste si, in timp ce Ridvan, aga de silahdari, era ocupat cu prada, Ferhad
scapa, in munti, se aaposteste un timp la ciflicul s'au de linga, Istanbul,
apoi este ucis la Yedikule 66

52

PLECAREA LUI SINAN PASA SPRE TARA ROMANEASCA

Serdarul mai sus-amintit a Minas citeva zile la divan, dupA care a


iesit cn alai din Istanbul si a ajuns la Davud-Pap. Apoi, in a unsprezecea
zi a lui zilkade 67, plecind din aceastI localitate s-a indreptat spre Rusciuk.
Ibrahim pasa s-a indreptat din nou spre Rusciuk. Ibrahim pap a devenit
din nou caimacam la Poarta. Cind Sinan a ajuns la Adrianopol, au sosit
si ostasii siriaci. In dou'azeci si unu ale lui zilkade 68, plecind din Adrianopol, s-au indreptat spre Karinabad 69. De asemenea, in a douAzeci si doua
zi a lunii mai sus-argtate 70 , venind si chehaiaua de capugii in acel menzil,
a fost predat sigiiul (midair ) si. i-a Mcut cunoscut plecarea lui Ferhad

pap la PoartA. Sinan pap, trimitind telhis-uri n la Poartg, a cerut

omorirea acestuia, apoi trecind prin defileul Cialik-Kavak, prin Surnla


si Hezargrad, pe la sfirsitul lui zilkade 72 a ajuns la ordie, unde oastea
i-a iesit in intimpinare.
Mai inainte de aceasta, venind dusmanii asupra lui Hasan pap,
acestia au fost infrinti. Iscoadele si. cgpeteniile lor au fost aduse inaintea
serdarului.
De asemenea, construirea podului se apropiase de fortgreata Giur-

giului, iar serdarul trecind. la Giurgiu a vizitat cetatea.


La terminarea podului, in a paisprezecea zi a lui zilhiae 73, au trecut
marele vizir si oastea sa. Beilerbeiul de Rumelia, Hasan pasa, a fost
numit cerhagi 74. Mehmed Saturgi ( Satirel ) a fost numit cu ostasii din
64 7 iulie 1595.
66 Bostanzade Mehmed efendi era pe atunci seih Ul-islam sau mare muftiu al musulmanilor.

" Fortdreata celor sapte turnuri (cf. art. lui Mihail Guboglu, In Magazin istoric", nr.
3 /1968, p. 18 21).
67 1 8 iulie 1595.
69 28 mhe 1595.

69 In Bulgaria.
7 29 iulie 1595.

71 Raport scris al marelui vizir cAtre sultan.


72 28 iuhe
6 august 1595.
73 20 august 1595.

74 Oaste de avangara, cercetas.

www.dacoromanica.ro

53

KIATIP CELEBI

40

Siria la aripa dreapt. Beiul de Salonic ( Seleinik ) i cel de Nicopole

au rAmas pentru paza podului. De asemenea, cele sapte galere sosite de la


Poart i numite la paza podului au tras la Rusciuk cu unelte i munitii
(cebehane ). In a saptesprezecea zi a lui zilhigge 75, pornind de acolo, s-au
asezat intr-un sat ruinat din fata Kamudaiei 76. De aici se intinde valea
spre Bucuresti si la patru mile depArtare se afra Bucurestii. In a optsprezecea zi a lui zilhigge 77 au descins caraulele la Caluga,reni (Kalukeran ),

mergind spre valea Bucurestilor. In timp ce toti se odihneau, s-a ivit

un nor de praf dinspre valea Bucurestilor i an apArut alaiurile dusmane.


Pdzitorii de cai (at-qtanlari ) 75, speriindu-se, au venit la corturi.
Ostasii ineglecind pe cai i beilerbeiul de Rumelia inaintind cu sapte
tunuri marl. impArgesti (sahi ) dinspre aripa dreapt, au mers in intimpinarea dusrnanului. Marele vizir si-a asezat rindurile ggrzii sale in spatele
tunurilor. Au pus in graba% scinduri i eopaci peste mlastina care se afla
in fata bor.
CApetenia de seimeni (segbanbasi ), stind cu ienicerii in p'aduricea
de stejari, a urcat sus, pe virful dealului, un numgr de zece tunuri impArd-

testi si a batut en tunurile alaiurile dusmane.


Apoi, oastea islamie mergind pe drumul de mijloc a respins pe

dusmani. Cind au gasit o elip de rkaz, dusmanii au asezat pe pedestrasi


in pdurea de stejari si au insirat tunurile in fata lor. Arkind Ca sint victorioi, s-au intors inapoi si au plecat spre valea Bucurestilor. Oastea islamica, atacind, a nimicit un numar de dusmani. Era pe la chindie. Dup

ce au iesit imprktiati din vale, dusrnanii au stat pe loc.

5.4

Marele vizir, la rindul san, s-a asezat la capatul de dincoace a vAii


Calugareni. Intreaga oaste pazea la lumina tortelor toate imprejurimile.
De asemenea i oastea ghiaurilor, aprinzind focuri in valea care duce spre
Bucuresti, Mcea mare zgomot i miscare, iar noaptea trimitea cu steagul
cite o ceata (alay ) de iscoade.
In cronica Netige-iit-tevarih 79 este scris c5, in apropiere de podul
Calugareni se afla un loc mlstinos i pduros. Odata cu sosirea in acel
loc, ivindu-se un alai al dusmanilor, au inceput sa se lupte, asezind tunuri
si pusti, care la intrarea in padure au pricinuit otinii o zapaceala totala.

In acest timp, Saturgi Mehmed pasa i Thisein pasa i Aias pasaoklu Mustafa
pasa i oastea siriaca i o ceat de ieniceri, trecind podul, i-au intimpinat
pe dusmani. De diminea
i pin'A la rugaciunea de chindie s-a dat o lupta
crincena. Luindu-se dou6sprezece tunuri ale dusmanului, turcii au cistigat

victoria si dusmanul a fost respins. Dar locul acela fiind mlAstinos hi


pAduros, pasa mai sus-pomenit 8, pe cind fugea, a fost rnit, iar beilerbeiul de Sivas, Haidar pasa, i Aias Pasaoglu <Mustafa > i Hasein pasa,
viceguvernatorul (mutesarrif ) de Nicopole, si-au Osit moartea de martini,

75 23 august 1595.
76 Kamudat (Kamudt), probahil forma corupta a localitiitti Dam din aproplere de G turgat.

La Al. Atanastu, Balalta de la Ceilugarent, Buc., 1928, p. 52, n. 2, apare sub forma Kamurt,
localitate necunoscutd, dar presupusd a ft fost in aproptere de SerptItesti.
77 24 august 1595.

78 Are si sens de rindasi" ; pe lingt1 aceasta poate insemna i minp".

79 Graf la t gresit. Corect : Nuhbel-ul-levarill ye'l ahbar (Cronica selectit ii t informattv5)

de cronicarul Mehmed bin Mehmed (yen Cronict lurcegi..., vol. I, p. 418, n. 104. La M. Nalma
Tarth..., vol. I, fasc. 2, ed. Z. Danisman, p. 129) Behcel-ul-leyarth.
8 Saturgi Mehmed pasa.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARM

41

infundindu-se in mlastini. Insusi serdarul Sinan pasa, impotmolindu-se


intr-o mlasting, a cgzut de pe calul sgu. Rdminind pe jos, cind se ridica,
cind se aseza. Atunci unul dintre vitejii Rumeliei, numit Deli Hasan,
un viteaz puternic, luindu-1 in spate, 1-a scos din mlasting 81.
INFRINGEREA

I FUGA DUplANULUI 82

In noaptea aceea, din intimplare, un ienicer, stind pe unul dintre


tunuri ( darbzen ), a atins cu fitilul traista cu pulbere, care s-a aprins.
Intinzindu-se apoi focul la praful de puscd din apropiere, s-a produs un
mare zgomot si a apdrut fum. Zgomotul rgspindindu-se in oaste, strigdte

repetate de chemare la luptg sfintd ( giabank ) au cuprins vzduhul si


spunindu-se cd, oastea dusmand a dat un atac peste noapte, turcii au
fugit pe la miezul nopii, invlmgsindu-se intre ei.
Mihai cel rgufgcgtor, ajungind in mare grabg la Bucuresti ( BiikrW ,

o parte a ostii sale s-a dus spre Moldova. Apoi, ridicindu-si ostile, s-a
asezat la Bucuresti.
In ziva luptei, din lipsd, de timp, nu a fost cu putintg sd se meargd
ping la sesul din capdtul celglalt al pdurii si din aceasta pricing turcii
s-au intors si au rdmas in acel be timp de doud zile. Dimineata oastea
islamicg, vdzind cg nu este nici o miscare din partea dusmanului, s-a intors

in tabdra sa, gdsind aici niste lucruri de imbrgaminte usoarg si citeva


tunuri. Dupg aceea, vitejii repezindu-se au prins o limbd din tabdra duman i aceasta le-a explicat toatg situatia ostii lui Mihai
In a 18-a zi a lunii zilhie 83, Hasan pasa, trecind valea cu oastea,
s-a asezat in cimpie. Acingiii 84 si dobrogenii, Mad trimii s devasteze
Bucurestiul, s-au intors la oaste aducind de prin comune prizonieri, zaherele i animale.

De asemenea, Mihai, evacuind Bucurestiul, a plecat cu suita la

Tirgoviste 85 Neputind s raming nici acolo, s-a intgrit in muntii prdpas-

tiosi de la granita Transilvaniei.

La doudzeci ale lunii zilhigge 86, marele vizir, trecind cu oastea prin
valea Cdluggreni, s-a asezat pe cimpia satului numit Copdceni 87 de pe
partea de dincoace a riului Arges (Arhi$ ), iar la dougzeci si cloud <ale

lui zilhigge> 88 a ajuns cu alai la Bucuresti. Asezindu-se in cimpia Bucures-

tiului, in marile sale biserici s-au citit ezanuri 89 De asemenea au fost


distruse globurile strdlucitoare i crucile asezate deasupra cupolelor, iar
chipurile din interiorul kr au fost stricate. In biserica cea mare, fgcindu-se
mihrab 99 i mimber 91, in dougzeci i cinci ale lunii mai sus-ardtate 92 s-a
81 M. Naima adaugA : Mai sus-zisul sl-a cistigat porecla de o inhistinarul i Deli Hasan,
devenind apoi delibasiul lui Kogea Murad pasa".
82 La M. Nanna : fuga ghiaurilor".
83 24 august 1595.
84 Veche cavalerle turc neregulat, cornandat de renegatii greci Mihaloglii.

In text grafiat gresit : Biragosla in loc de T irgovWe.


26 august 1595.
87 In text : Kopaaan.
85
86

88 28 august 1595.
89 Chemarea la slujbA a musulmanilor.
99 Locul de unde imamul oficiazA rugdciunea.
" Locul de unde se predic in timpul slujbei de vineri.
92

31 august 1595.

www.dacoromanica.ro

55

KIATIP CELEBI

42

citit rugaciunea de vineri. De asta data, impreuna cu serdarul, in expeditia


impotriva ghiaurilor venisera eihul Mustafa pap i Hasan efendi. Acesta

a adus laude unicului Allah.

SFATUL SERDARULUI 93 *I CONSTRUIREA UNEI FORTARETE

Dupa ziva de vineri, a avut loc o adunare a demnitarilor 94 in cortul


marelui vizir. S-a spus ca vilaieturile Tara Itomaneasca i Moldova nu
trebuie predate dumanior, ci desfiintindu-le de indata i cu totul sa fie
transformate de azi inainte in eialet, construindu-se i o cetate puternica. De asernenea i la trecatoarea Tirgovitei (Bergosta) sa fie zidit
o cetate. Cei de fata, considerind ca aceasta parere este buna, s-a hotarit
potrivit acesteia. Scriindu-se telhisuri, au fost trimise la Poarta, iar eialetul Tarii Romaneti a fost dat lui Saturgi Mehmed pap.
Apoi marele vizir i ceilalti notabili, mergind in oraul Bucureti,
au poruncit ca biserica din manastirea voievodului Alexandru 95, care se
afla la locul vechii cetati, sa fie transformata in geamie, iar celelalte sa fie
transformate in cetati interioare i. arhitectii sa masoare fortaretele exterioare i interioare. S-a dat in grija beilerbeilor i ostailor de Poarta
(kapu-kulu), precum i restului otii, sa pregateasca stilpi i cherestea
i impletituri.
in douazeci i ase ale lui zilhine 96, incepindu-se construirea cetatii,
aceasta a fost dusa la bun sfirit in dougsprezece zile. Completarea acestei
povestiri se va face in cursul tratarii evenimentelor privind anul urmator.
DESCRIEREA SITUATIEI DE LA SERHATUL UNGURESC
MEHMED PAVi, FIUL LUI SINAN PASA, SERDAR IN UNGARIA

El a tinut sfat la vechea Buda <in evval 1003 > 97 cu Mehmed pap,
beilerbei de Anatolia, precum i cu beii de Bosnia, de Karaman, de Sivas,
de Buda, de Timioara, de Alep i de Sighetvar 98.
56

PLECAREA OSTII ISLAMICE SPRE STRIGONIU (ESTERGON) *I


INFRINGEREA TURCILOR

In prima zi a lui zilhigge 99, serdarul mai sus-aratat, Mehmed pap,


si Sofa Sinan pap, beilerbei de Buda, i Tiriyaki Hasan pap, beilerbei
de Timioara, i Mahmud pap, beilerbei de Alep (Haleb), i Osman pap,
beilerbei de Ianik, inaintind cu vreo zece mii de ostai spre Strigoniu,
s-au aezat in fata dumanului...
93 Sinan pasa.
" Ekrian-i denlei: coloanele Imparatier.
95 Probabil Alexandru al II-lea, nepotul lui Mircea thobanul. Este vorba de biserica numitil

astdzi Radu Vocl".

96 1 septembrie 1595.
97 9 iunie 7 iuhe 1595.
99 Szigetvar (Ungaria).
99 7 august 1595.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TABU-I

43

DESPRE FUGA TURCILOR

...Tiriyaki Hasan pasa din Timisoara fiind. la aripa stingg cu oastea 57


de Sighetvar, indatg ce a vgzut fuga acestora <a turcilor >, venind la ordie

le-a stricat corturile...

ANUL UNA MIE SI PATRUno, OCUPAREA FORTARETELOR BUCURESTI


$1 T1RGOVISTE DE CATRE MIHAI

59

Marele vizir Sinan pasa, impreung eu oastea islamicg, construind


la Bucuresti o cetate de lemn, a pus intr-insa tunuri care arunel ping la
paisprezece ocale 11, o cantitate suficientg de praf de puseg, precurn si

munitii i zaherele.
Dupg ce a numit o mie de neferi ieniceri i o mie de kuloglii 102 pentru
paza Bucurestiului, ridicindu-se in a opta zi a lui muharrem 103 a descins

in cimpia Tirgovistei. Orasul mai sus-argtat era intr-un vilaiet infloritor


de la granita Transilvaniei. Deoarece populatia sa fugise mai inainte,
a fost ggsit pustiu. Ca si la Bucuresti, s-a inceput i aici construirea unei
cetti de lemn.
Fcindu-se eforturi mari, palanca a fost terminatg in rgstimp de
treizeci de zile. In jurul cetgtii s-au sgpat doug rinduri de santuri adinci,
asezindu-se apoi in ea doug bedeva?ka 14, patru filanburna 15, precurn
si tunuri impgrgtesti ($ahi), ea si o cantitate indestulatoare de munitii
si zaherele. Apoi, acordindu-i-se lui Haidar pasa oglu Ali bei, bei de Cioriim,

beilerbeilicul de Trapezunt, a fost numit pentru paza cetgtii cu un numr


de cinci sute de ostasi voluntari ( g Oniilli ), din oastea de Poartg (kapukulu ) i dintre alti ostasi. De asemenea, impreung cu el, a fost insgrcinat
si KoAa bei, beiul de Amasia. Dindu-li-se apoi soldele, in a dougsprezecea
zi a expeditiei a avut loc intoarcerea.
Cind s-a ajuns la primul menzil, Mihai cel rgu, iesind en oastea sa din
pgdure, s-a npustit asupra Tirgovistei. Asezindu-si in grabg tunurile,
a inceput s-o batg. Bubuitul tunurilor se auzea atunci ping la ordie. Luind-o
in trei zile cu lovituri <de tun> si violentg, el a infipt sulita in Ali pasa,

in Koga bei si in alti aiani care rgmseserg in cetate i apoi i-a fript.
Bestui ostirii a fost hat in robie, iar cetatea, dupg ce a fost ineendiatg,

a fost prefleutg in ruing. Venind olacii in ziva aeeea, au adus serdarului


stirea asedierii Tirgovistei si i-au cerut ajutor. Pe cind ostasii stgteau ingrijorati la menzilul din pgdurea in care se asezaserg, au apgrut vreo trei
sute de ghiauri. Ostasii rumelioti, iesindu-le in cale, s-au intors cu totii
rgniti si infrinti. Temindu-se eg va fi urmgritg, toatg oastea a fost cuprinsg
de spaimg, de groazg. Tinindu-se slat, cind erau gata sg se intoareg iarsi
la cetate, in a patra zi a lui safer 106 a venit stirea c Tirgovistea a fost
luatg de ghiauri.
100 6 septembrie 1595
24 august 1596.
101 In text "Ikiye : oca, veche greutate turceasc de 400 dirhem --- 1,285 kg.
102 Recrut ieniceresc ; categorie de ieniceri casatoriti.
103 13 septembrie 1595.
pie Bedeva0ca (badaluOca sau bacaluM.a ): tun usor folosit de turci.
los Filanburna sau kolomborna (provenind din it. colivrina) : o alt categorie de tun.
106 9 octombrie 1595.

www.dacoromanica.ro

60

44

KIATIP CELEBI

Neavind nici o posibilitate de a se preggti, in cele din urrng au venit


la Bucuresti in doug popasuri. Facindu-se striggri cg e un popas de 15 zile,
au pus oameni la pod pentru ca oastea i restul negustorilor sg nu treacg
podul, deoarece i oastea i negustorii se grabeau sd-1 treacg care de care
mai inainte. Acestia <pgzitorii> au primit porunci strasnice. Din pricina
zgpgcelii si a necazului au fgcut iarsi controlul ostii. Dar indatg ce s-a
vgzut c oboseala i nergbdarea ostii e intr-o continua crestere, au fost
retrase, in mare grabg, tunurile care se ggseau in Bucuresti, iar muniVile
au fost incgrcate in harabale. Apoi, dupg evacuare, au incendiat fortareata
pe care o construiserg. De azi inainte, neavind putere sa,' mai earning acolo,
au pornit pe la miezul noptii, plecind in mare grabg spre podul de peste
Dungre.

61

Hasan pasa rgminind in urmg cu oastea rumeliotg, marele vizir


a trecut prin valea Cgluggreni in paisprezece ore si s-a asezat acolo ; in
dougzeci i patru de ore au venit tunurile i munitiile.
Apoi, ajungind. in grabg la Giurgiu, s-a anuntat prin striggri sg se
facg un popas de trei zile. Din pricina zgpgcelii s-a luat mAsura nechibzuitg de a se incasa pengik 1" de la vreo zece mii de harabale ce erau insirate, deoarece mai inainte, cind ostasii islamici, fgeind incursiune (akin)
in tinuturile Tarn Rornnesti, ajunseserg ping la granita Ardealuhn
luaserg multe mii de robi i animale, le vinduserg cu un pret de nimic
in ordie. Cind negutgtorii, luind multe turme de oi, le treceau cu celelalte
lucruri peste pod, emeniul i scribul, stind la capgtul podului, luau, potrivit legii, vaing si a cincea parte (pengik ), adunind astfel boggtii. in acest
timp, s-a primit stirea Ca a sosit pe neasteptate oastea dumang a lui
Mihai cel rgu. Atunci s-a renuntat la acea dare si noaptea oastea a fost
lgsatg sa, treacg. Ping dimineata au trecut spre partea Rusciukului cortul
vizirului, ordia i ienicerii. De asemenea au trecut tunuri i o parte a munitiilor, dar restul poverilor (agirlik) au rarnas, fiind parasite. Cind din
cauza invglmselii ca din ziva Apocalipsului oamenii nu stiau unii de altii
erau uluiti de ceea ce se intimpla, s-au ivit spre chindie alaiurile dusmane

care si-au asezat tabgra in sesul Giurgiului. Apoi, dind un atac asupra
lucrurilor parasite de turci, au inceput sa le prade i sa, le devasteze. 0
ceat a inaintat cu tunuri spre tgrmul Dunarii. Patru alaiuri cu pedestrasii lor, improscind din pustile aruncgtoare de foc 108, au mers asupra
podului. Stricind podul cu tunurile, oastea i bagajele care se allan pe el
au cazut in Dungre ; unii din oaste ducindu-se pe apa Dunarii strigau pe
pod ajuta-ne Allah" Copiii suspinau i ipau i lumea se vaita ; multi
oameni au pMrit, murind in acel loc. Cea mai mare parte din munitii

tunuri fiindluate de dusmani, orasul Giurgiu de asemenea, in vgzul tuturor,


a fost incendiat si in acelasi timp ghiaurii au inceput sa batg cetatea, pricinuind atitea nenorociri i pagube, incit o astfel de infringere nu se mai
intimplase in nici un secol. In acel timp punindu-se capAt zilelor cetelor
de acingii, sosise ziva decgderii lor.

Nergminind nimeni lingg Hasan pasa, acesta trecuse mai inainte


pe insula i, impreung cu Mehmed Saturgi, instalind aci tunurile, a inceput sg-1 bata pe dusmanul din tabara. Dar toate acestea au fost in zadar.
I" Dare datind diin 1361 In favoarea padi5a1iu1ui, care consta din a cincea parte
din prada, robii i prizonierii luati.
108 in text : pyron, gr. foc".

www.dacoromanica.ro

FEZ EKE-I TARIH

45

OCUPAREA UNEI FORTARETE DE CATRE DU5MANI

In timpul acela, un numar oarecare de oameni din rindurile


intrind in cetatea Giurgiului, s-a inchis acolo. Atunci dusmanii, asezind
tunuri man i batind-o continuu timp de trei zile si de trei nopti, cei care
erau intr-insa au ramas fara puteri si in cele din urma, in a zecea zi a lui
safer 109, cetatea fiMd cucerita prin iures, toti cei care se aflau in ea au
fost ucii. Apoi, indreptindu-si tunurile, au tras spre ordie.
SUPUNEREA MOLDOVEI DE CATRE HANUL TATARESC 110

In acest timp, sosind scrisoarea (name ) i agalele hanului tataresc


Gazi Ghirai han, se arata c oastea tatara si hanul au intrat in Moldova.
Totodata, ei cereau s supun i sa aduca la ascultare raiaua moldoveneasca i s-au oferit sa puna mina pe raufacatorul Mihai, precum i pe
renegatul Razvan, care erau cauza rautatilor. De asemenea, in scrisoare
se mai cerea ea de azi inainte sa, fie numit stapin asupra lor <moldovenilor >

unul dintre emirii tltarilor. Agalele sale <ale hanului> au intarit toate
acestea i prin viu grai. Dar sultanul, neconsimtind la aceasta, a trecut-o

62

en vederea.

INTOARCEREA LUI MIHAI IN CAPITALA SA

Cind a sosit stirea c Gazi Ghirai han a intrat in Moldova, Mihai eel
rgu, terminindu-si treburile i oastea sa fiind cuprinsa de spaima, a fugit
spre Bucuresti. Pe cind mergeau, din pricina neglijentei si a zapacelii,

o mica parte din prizonierii musulmani a scapat si a venit la ordie. La


Rusciuk Sinan pap, con trolind oastea, a numit secbanbasi pe Iahia aga,
iar pe Saturgi Mehmed pasa la paza Vidinului. De asemenea i-a atasat
un numar de kuloglii, impreuna cu agaua lor, Kiigiik Osman. In cetatile
de pe trmul Dunarii a fost pus un mare numar de ostasi, iar el, Sinan
pasa, pornind cu ordia in ziva de Ruz-i Kaszm "1, s-a intors la Hezargrad.
Acolo 1-a pus pe Hasan pasa ea serasker, impreuna cu uncle sangeacuri
din oastea rumeliota, lasindu-1 i pe zagargibasi cu munitii i cu tunuri.
Apoi a dat un firman ca agalele sale sa ierneze la k,Svumni 112 El insusi

s-a pregatit s mearga la Belgrad...

<Se descrie situatia jalnic5 din Ungaria clup pierderea cet5tii Strigoniu de c5tre
Manned pasa, fiul lui Sinan pasa>.
OCUPAREA TRANSILVANIEI SI A TIMISOAREI

Sinan pasa, dupa' ce a intrat in tinuturile Tarii Romanesti, a trimis


o scrisoare printr-un eeaus umilului ardelean 113. In aceasta scrisoare se
spunea : Mihai eel rau 114 ii renegatul numit Razvan 115, care sint capii
109 15 octornbrie 1595.
110

Gazi Ghirai al II-lea.

111 26 octombrie.
112 *urnla (Bulgaria).
113 Sigismund Bthory.
114Mihai Viteazul.

xi5 Stefan Rdzvan, ucis in august 1593.

www.dacoromanica.ro

63-66

KIATIP CELEBI

46

populatiei rgzvrgtite, au intrat, din pricina atacului ostii islamice, in vilaieturile Transilvaniei. Dad, esti supus i devotat padisahului cel mgret,
atunci sg-i trimiti pe cei mai sus-amintiti, ferecati in lanturi, la ordia impgrteascg". Mai sus-amintitul insg, dindu-si pe fata, rgzvratirea, a spus tot
felul de cuvinte si dupg ce I-a intors pe ceaus cu rgspuns de jale,
trimis
oastea pentru a asedia Timisoara.
Impotriva ardelenilor a fost trimis Hadim Giafer pasa.
La inceputul expeditiei, Hadim Giafer pasa, plecind din Istanbul,
venise la Belgrad, hind. numit serdar la serhatul Budei. Fiind numit serdar
peste oastea din acel tinut, a fost trimis in partea aceea cu oamenii sgi.
Indatg ce s-a indreptat intr-acolo, afurisitii ardeleni, fr sg mai astepte,
au renuntat la cetate ei, ridicindu-ei tunurile, au plecat in vilaieturile
bor.
MAZILIREA LUI SINAN PASA SI NUMIREA LUI LALA MEHMED PASA
67

Padisahul ocrotitor al lumii, fiind instiintat despre mAsurile rele ale


serdarului Sinan pasa in pgrtile Tgrii Romnesti si despre victoria obtinutg
de ghiauri asupra fortgretei Strigoniului, 1-a maziit duminicg, in a 16-a zi
a lui rebi ill-evvel <1004 > 116. Postul sgu a fost dat lui Lala Mehmed pasa,

care era cu slujba in sangeacuri. Chehaiaua de capugii a luat sigiliul


impgrgtesc de la Sinan pasa i potrivit cu inaltul firman impgratesc 1-a dus
la Malgara .
VIZIRATUL LUI SINAN PASA A CINCEA OARA

68

<Descrierea supararii padisahului pe Ibrahim pasa, care il lndemnase sA-1 omoare fr


vin pe Ferhad>.
<La cererea partizanilor lui Sinan pasa, acesta este numit mare vizir, pentru a cincea
()ark dup moartea lui Lala Mehmed pasa, pe la sfirsitul lunil rebi I 1004 117>.

Mai sus-numitul Gafer pap, in rebi fil-ahlr 118, intrind in Belgrad,


a trimis la Timisoara pe beii de Alagea-Hisar n9 si Velcerin 120 si de Semen-

dria, impreung cu zaimii lor, pentru a izgoni pe dusmanii maghiari care


atacaserg cetatile Lipova, Ineu (Yanova) i Cenad din apropiere de Timi-

soara. De astg data Sinan pasa, trimitind poruncg lui Mehmed. pasa, beilerbei de Anatolia, i-a incredintat acestuia paza i conducerea treburilor de la

granitg, iar Gafer pasa a fost insgrcinat cu paza tinutului Timisoarei.


69

70
71

MOARTEA LUI SINAN PASA SI VIZIRATUL LUI IBRAHIM PASA

<Cearta dintre Ibrahim pasa i Sinan pasa. Indreptarea padisahului asupra cetatii

Agria. Sfatul marilor demnitari ai Imparattei privitor la expeditie. Oastea otomana trece riul
Sava si ajunge la menzilul Islan-Kemen. Gigalazade Inainteazd asupra cetatii Komorn>.

Ceilali viziri i aiani au preferat s plece cu mgria sa padisahul asupra


cetatii Agria (Egri) 121 de la hotarul Ardealuhil. Ei au crezut cg prin luarea
116 1 9 noiembrie 1595.

iv 25 nmembrie 3 decembrie 1595.


1 ianuarie 1596.
us 4 decembrie 1595
no Kruiavad (Iugoslavia).
120 Vu6itrn, localitate la vreo 27 km <le Cossovo (Iugoslavia).
121 Eger (Ungaria).

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-1 TARI11

47

Agriei vor intra in stapinirea unor mine de metale. In cronica Nuhbet

et-tevarih 122 se mentioneaza, el la Belgrad, tinindu-se un sfat, cind. s-a dis-

eutat pe care dintre podurile construite pe Dungre i pe Sava 81 se faca


trecerea i apoi in ce directie sa se porneasca, cei mai multi dintre aiani
au spus : Principele Ardealului (Erdeloalu ) era tributar de multa vreme,
dar a devenit hain de citiva ani incoace si de acea este important sa se
mearga impotriva lui i sa fie devastata tara sa". Unii oameni, bine informati, au spus c asa este bine, dar c drumurile Ardealului fiind locuri
cu balti mlastinoase i cu stufarie, nu este pe unde s inainteze o oaste
numeroasa. Cind au auzit acestea, au sovAit daca sg, mai aleaga aceasta,
cale.
<Sosirea stini despre asedierea Hatvanului. Turcii trec 'gut Sava spre Agria In 22
zdhigge 1004 123>.

Hizir pasa, beilerbeiul de Karaman, trecind mai inainte de cealalta


parte a riului, a fost trimis cu oastea sa linga 6-afer pasa, care era la paza
Lui Cafer pasa i s-a trimis porunca s5 vin'a la Seghedin impreung cu
beilerbeii de Sivas, de Karaman, de Roka, de Maras si de Diarbekir, care
se gaseau lingg el. I s-a mai spus s faca in asa fel ca vasele flotei i munitiile trimise pe Tisa sa ajunga la fortareata Solnoc.
GEARTA DINTRE H06A EFEND I SAADEDDIN 124 .51 sEIHUL BOSTANZADE

In cronica lui Hasan Beizade 125 se povesteste ea a treia zi dupa ce


Damad Ibrahim pasa 126 a ajuns mare vizir, toti marii demnitari ai devle-

tului s-au prezentat pentru felicitari intr-o zi de vineri. Cu acest prilej,

venind i Mevlana Hoga Saadeddin, precum si mai marele omenirii muftiul


Bostanzade, pe cind discutau despre treburile imparatiei si ale credintei,
au sosit arzuri si mahzaruri din partea lui Hasan pasa, care se afla la paza
Dunarii, precum si din partea voievodului Tarii Romanesti, Mihai cel rau,
si din partea boierilor Tarii Romanesti. Dupa ce Hoga efendi a inceput sa
citeasca scrisorile i dupa ce s-au lamurit pe deplin asupra lor, Saadeddin
a dat raspunsul urmator : Deoarece Mihai i boierii Trii Romanesti au
cerut iertare pentru vina i rautatile lor, se cuvine ca sa nu li se dea raspuns suparator i pentru a se vedea daca pocainta lor este sincera sa fie
cerut ca ostatec fiul lui Mihai 127 O. s, i se trimita scrisori in acest sens".
Dar muftiul timpului, considerind nepotrivita parerea lui Hoga <Saadeddin>, s-a ridicat impotriva acestuia, spunind ea de azi inainte nu trebuie
acceptat nici leggmintul (akd ) lui Mihai i nici salutul s'au. Au urmat apoi
intrebari si raspunsuri care, repetindu-se, au maxit cearta i gilceava dintre
ei. In sfirsit, intelegerea hind cu neputint i socotind c gilceava va continua si va duce la suparare, muftiul s-a ridicat de la locul lui i intorcindu-se catre vizir <
> i-a spus : Noi am venit pentru felicitare si nu
122 A cronicarului Mehmed bin Mehmed (cf. ed. Istanbul, 1860/1276).
123 1 0 august 1595.

124 Istoriograf otoman si mare muftiu (m. 1599).


125 Cronicar otoman (m. 1636).
126 Ginerele sultanului, mare vizir In 1596-1597.
127 Nicolae Fltrascu (1599-1 600).

www.dacoromanica.ro

72

KIATIP CELEBI

48

pentru ceartd. Prea inaltul Allah sd binecuvinteze demnitatea i postul Dv".


Apoi a pornit spre locuinta sa. Hoga efendi, nelinistindu-se, a gritit : Eu
nu rn-am ferit s indeplinesc slujba de reis ill-kiittab 128 si am citit arzurile
care au sosit. Oare se cuvine ca reprezentantul seih-ul islamatului s ni se
opund in acest fel si s plece, pdrdsind sfatul?". Spunind in felul acesta
multe vorbe aspre, 1-a pus in cele din urmd, prin propria sa hotrire, pe
reis fil-kttab sg, scrie scrisoarea i s-o trimit. Mevlana cel mai sus-ardtat
<Saadeddin > care caTatorea cot la cot, pe aceleasi drumuri, cu padisahul,

ocrotitorul lumii, hotdra in treburile impArdtiei lumesti.


FERHAD PASA DE ORIGINE ALBANEZA

76

In anul una mie trei, in Aemazi nl-ahir 129 a devenit pentru a dona
oard mare vizir. Mergind in expeditia impotriva Tdrii Romnesti, in timp
ce construiau podul <RuschikG-iurgiu>, a fost mazilit prin viclenia unor
perfizi i in 1004, in a cincea zi a lui safer 13, a fost ucis.
ANUL UNA MIE CINCI131

77

INDREPTAREA PADISAHULUI SPRE FORTAREATA EGRI

inaintarea ostii turcesti dinspre Varadin spre sesul Tisei.


OCUPAREA FORTARETEI HATVAN DE CATRE DUSMANI

parte.

Gigalazade Sinan pasa a fost trimis cu 10 000 de ostasi in acea

Se emisese Erman ca i Gafer pap, care era la paza tinuturilor Timisoarei, si beilerbeiul din Karaman, Hizir pasa, sd, rneargd en oastea aflat'd

lingd ei la Hatvan. Ajungind acolo, Gigalazade s-a intilnit cu Sinan pasa


In apropiere de Solnoc. Dar dusmanul, venind inaintea lor, ocupase cetatea
si apoi plecase incendiind-o.
<Urmeaza' intoarcerea lui 6afer la ordia din Solnoc>.

De asemenea, Hasan pasa, beilerbei de Rumelia, venind cu oastea


provinciei sale de la paza Vidinului in menzilul Seghedin, intrase, mai

inainte, cu oastea in ordie.

Fiind nemultumiti, ostasii, feudalii i diferite cete de rdzvratiti


78 au atacat cu pietre pe defterdar, cerindu-i soldele. Dupd citeva menziluri
ajungindu-se in sesul Solnoc, a venit de asemenea Fetih Ghirai, fratele
lui Gazi Ghirai han, cu mai multe mii de tdtari si a fost primit cu marl
onoruri de suita impArdteased.
<Popas la Solnoc, dupd care urmeazA asediul Agriei 132 de cAtre turci>.

128 Reis efendi, mare cancelar, mai tirziu (sec. XVII) ministru de externe (pina la
Tanzimat

1839).
1 martie 1595.
129 1 februarie
130 10 octombrie 1595.
13 august 1597.
131 25 august 1596

132 Inceput la 28/29 muharrem 1005 H. = 22 septembrie 1596.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARIH

49

...in a treisprezecea zi de asediere a Agriei, limbile prinse au dat

de tire cl principele Ardealului (ErdeloAlu) impreuna, cu Maximilian 138,

so

serdarul ghiaurilor, se pregatesc sa, puna, in cetate oti puternice. Din


aceast pricina,, au fost numite caraule in toate pArtile.
CUCERIREA FORTARETEI INTERIOARE A AGRIEI

Beiul de Solnoc, numit Bektal bei, a fost trimis ca ostatec in cetate.


<Urmeaza" incheierea p5cli si Invesehrea ostii>.

Iscoadele prinse de Fetih Ghirai au anuntat urmatoarele : Toti

craii i ducii, precum i vecinii lor i episcopii au dat ajutor cezarului 134,
din porunca papei".

De asemenea, venind i Sigismund, craiul Ardealului, au pregatit


cu totii un numar de o suta, cincizeci de tunuri i peste o suta, de mii de
ostasi, cu scopul de a distruge oastea islamica, sau de a fi nimiciti de catre
musulmani.

<La 4 rebi Ol-evvel 1005 135, vineri, padisahul ia pozitie de lupta la Agria. Infringerea 86-93
austriecilor si cucerirea cetatii>.
<Marele \ izir Gigalazade Sinan pasa ia ma'suri clrastice impotriva fugarilor de la blitlia 94
de la Keresztes. Astfel, au lost confiscate feudele mari si mici (limar i zeamet ) ale unui numar
de 30 000 de oameni. Au loc diverse rascoale si rdzbundri de tot felul>.

<Nemultumitu si acei care erau pedepsiti pe nedrept au mkit numkul gelallilor> 138

. . . Cele nouazeci i ppte de tunuri luate din tabara dumana i tirite


in cetatea Solnoc au fost distribuite beilerbeilor, sangeacbeilor i altor

ostasi.

ANUL UNA MIE SASE137

EXPEDITIA SERDARULUI MUSULMAN SATUR GI MEHMED PASA


IMPREUNA CU TATARII

...in a douasprezecea zi a lunii mai sus-arAtate <rebi ill-evvel> 138


a venit Hasan paa. in acest timp a sosit tirea despre asedierea cetatii

Timioara de catre principele de Ardea1.139. S-au trimis porunci lui Mahmud


pasa, beilerbei de Sivas, Ali paa, beilerbei de Roka, i Ramazanzade Mehmed pap', principe (hakim) de Adana, care Inca, nu intrasera, in ordie, s'a,"

mearga, cu Wile lor in ajutorul Timioarei.


<Inaintarea armatei otomane spre Vacs (Vag)>

Ceata tatIreasca, a hat (la 18 rebi I 1006) un numgr de dougzeci de


limbi (dii) din taba'ra dumana. De asemenea, au dat de tire despre sosirea
in ajutor a principelui de Ardeal. Apoi, plecind mai departe, in a doudzeci
i una zi a lunii sus-numite 14, au sosit in apropiere de Vacs.
133 Impkatul Austriei (1563-1572), comandantul armatei austriece.
134 /mparatului Austriei.
135 26 octombrie 1596.

136 Rebels care au provocat mari tulburki in Imperiul otoman pe la inceputul veacului
al XVII-lea.
137 14 august 1597
3 august 1598.
138 23 octombrie 1597.
139 Sigismund Bathory.
140 1 noiembrie 1597.

www.dacoromanica.ro

98

100

KIATIP

50
101

102

Ti

<Pe la 26 rebi 1141, turch s-au asezat la Deghermenler din sesul Koium.

Sosind feriadcii in acea localitate au anuntat ca de vreme indelungata principele Ardealului asediaza Timisoara. Atunci s-au luat masuri
ca sa fie trimisa oastea bosniaca i citiva emiri din Rumelia, sub comanda
142,
lui Mahmud pasa, beilerbei de Sivas. In a doua zi a lui rebi
mai sus-numitul Mahmud pay, a pornit la drum, iar ostasii s-au razvratit
pentru solda. Intre timp s-a aflat e asediatorii ei <Timisoarei >, ardelenii,
s-au imprktiat.
INCEPUTUL EXPEDITIEI IMPOTRIVA ORADIEI (VA RAD)

105

<Pregtirtle si plecarea lui Saturgi Mehmed pasa din Belgrad Impotriva Transilvaniei.
Au participat i tatarii>.

In cursul anului trecut, turcii suferisera pagube mari, pierzind


cetatea Ianik.
De asta data au trimise oaste si vistierie (hazine) indeajuns. Avind

loc un sfat la Poarta imparateasca, cei cunoscatori 143 ai treburilor de serhat

au spus : la serhatul Timisoarei principele de Ardeal, intinzind mina,


a luat eetkile Lipova, Ineul, Oradea (Varad).i Cenadul. Asa incit, daca
de asta data nu se va face expeditie in acea parte, si Timisoara poate sa
ne scape din mina".
De asemenea, venind rnahzaruri de la serhatul Timisoarei, au adus

serdarului telhisuri in acest sens. Gerrah Mehmed pay a spus : E mai bine
ea acele parti s fie date pe seama serdarului. In timp ce dusmanii au tabere
in tinuturile Strigoniului si in Ianik, este importanta paza acelor parti".
Acestea fiind zise, s-au inteles ea, dupa ce se vor acorda eetatilor ajutoare
suficiente in zaherea i oaste, sa se intreprinda in acest an o expeditie

impotriva Ardealului. S-a mai spus In acelasi timp, Tara Romaneasea


si Moldova nu pot fi stapinite atita timp cit vilaietul Ardealului nu va fi
prdat i devastat". Dupa ce au inaintat un telhis sultanului, s-a emis in
1

acest sens un hatt-i serif ...

<Se porunceste hanului s se intilneasca* cu serdarul pentru expeditie. Ajutoarele primite

si componenta ostii serdarului>.

106

Hotarindu-se expeditia in vilaietul Ardeal, in a noua zi a lui zil-

higge 144 s-a inceput construirea unui pod pe fluviul Dunarea, in localitatea
numita Tas-Burun 145 Cu maxi sfortari, in a optsprezecea zi, terminindu-se
podul lung de vreo mie opt sute ti cincizeci de arsini 146 (zira), oastea

islamica a inceput sa treaca in tinutul Ardeal. Tot in aceeasi zi, prezentindu-se un cm din partea hanului tatarese, a instiintat sosirea acestuia
la, Rusciuk. Oastea eialetului de Karaman i Maras, insareinata pentru
paza Budei, iesind din Belgrad, dup sarbatoarea sacrificiilor" Hi, a plecat
in partea aceea <in Transilvania >.
141 6 noiernbrie 1597.
142 12 noiembrie 1597.
143 Ehl-i vukuf : cei care cunosteau situatla de la frontier.
144 13 iunie 1598.

145 Prornontoriul de piatr", localitate in apropiere de Belgrad.


146 Unitate de mAsur egala cu 0,65-0,75 m ; cot.
147 in text : Iyd adha (a.), kurban bayranu (tc.), sArbAtoare care dura patru zile la incheierca

lunii ramazan.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-/ TARIH

51

Pe la sfiritul lui zilhine 148, serdarul islamului, de asemenea trecind


podul, a descins in esul Panciova 142.
Continuarea desfaurarii acestei expeditii se va povesti la evenimen-

107

tele anului care vine...

ANUL UNA MIE SAPTE '5


CONTINUAREA DESCRIERII EXPEDITIEI DIN ANUL TRECUT ASUPRA
ORADIEI (VARAD)

Trimitindu-se un hatt-i humaiun 151 lui Saturgi Mehmed paa, serdar

renumit la serhatul unguresc, se spunea : In acest an, intrind in tinutul

Ardeal i netinind seama de nici o for-area-VA, sal. devastezi i sag pustieti,

incendiind i ruinind totul i provocind pagube, astfel sa-1 aduci la ascultare i supunere pe voievodul sau, care este Sigismund ( Zidmun ) 152
blestematul.
Mehmed Saturgi, fiind insarcinat astfel, a trecut Dunarea pe podul
din apropierea Belgradului i a descins, pe la sfiritul anului trecut, in
esul Panciova pentru a-i aduna oastea.
<Descrierea drurnului de la Belgrad spre Oradea>.

SOSIREA LUI GAZI GHIRAI HAN

<30 000-40 000 de Mari yin in ajutorul serdarului ; primirea fastuoasa a hanului in
muharrein 1007153>.

Dupg rugaciune, in vederea tinerii unui sfat in ceea ce privete indeplinirea cuprinsului scrisorii imperiale, au ieit in fata batrinii din serhat
i oamenii bine informati asupra situatiei de acolo. Cind au fost intrebati
pe ce drum este mai potrivit sa se mearga in tara Transilvaniei, toti au
raspuns intr-un glas ca. afar a de Oradea nu mai este alt drum prin care
oastea islamiog, sa poata patrunde in Ardeal".

Hanul, iargi, adresindu-se acestora, i-a intrebat : Oare oastea

dumana, fiind in numar mare in cetatea Oradea, nu va pricinui pagube


otii islamice la ducere i intoarcere ? Oare nu este mai bine sa cucerim
mai intii aceasta cetate i apoi sa mergem mai departe ? Daca cetatea este
puternica atunci nu trebuie mai multe zile pentru asediere ?". S-a raspuns :
Cucerirea i supunerea ei va fi posibila in timp de trei sau patru zile,
in urma citorva lovituri de tun. 8i sintem de parere sa fie cucerit mai intii
cetatea i pe urma sa se porneasca, incursiunea ( akin )" .
Luindu-se in consideratie aceasta parere, s-a hotarit plecarea in.
partea aceea. Dindu-i-se defterdarului Etmekcizade cele necesare, s-au

pregatit i munitii spre a intra in cetate.

Dar de la ieirea din Belgrad i ping la sosirea hanului trecusera vreo


doua luni i intre timp vremea de expeditie se apropiase de jumatate. Apoi,
3 august 1596.
149 0 localitate cu acest nume exista si In Banat.
lso 4 august 1598 23 iulie 1599.
151 Autograf imperial", diploma.
152 Sigismund Bthory, principele Transilvaniei.
153 4 august
2 septembrie 1598.
145 25 iulie

www.dacoromanica.ro

109

KIATIP CELEBI

52

110

dupg un popas de cincizeci de zile la Becicherec, au descins de acolo in


a asea zi a lui safer 154, in apropiere de Cenad, care a fost asediat. Dupa
citeva lovituri de tun, rebelii (eOcia) asediati, pargsind cetatea, au fugit
sa se ascunda in padurile (cenklistan) din imprejurimi. Oastea ttareasca
i-a prins pe cei mai multi ; pe unii i-a ucis, iar pe altii i-a luat in robie.
Dupd ce au fost ucii o suta cincizeci de dumani in fata cortului, sangeaeul
Cenad a fost acordat lui akaki Ibrahim paa, care pe atunci era nazir 155
al Belgradului.
<Urineazd o eptgram pentru Saksaki>.

Apoi, mezindu-se in esul cetatii Oradea, au luat-o in stapinire


ggsind-o pgrasita.
venind un sol (el9i, ) din partea principelui de Ardeal (Erdelq1u ),

acesta a prezentat scrisorile in care se spunea : Maria sa hanul s ne

impace en majestatea sa padiahul".


In aceasta vreme, cazind ploi mari, oastea obosise. Ind, in a noua
zi a lunii mai sus-ardtate 156, venind Mustafa paa, beilerbei de Erzerum,
cu oastea eialetului Oa, a intrat in ordie. In a unsprezecea zi 157, oastea
islamica a trecut riul Mure cu mii de greutati ; dup ce au mers citeva
conace pe malul acestei ape, au descins la capatul unui pod in apropiere
de o palanca ruinata numitg Ererkik. Acolo au fost intimpinati de serdarul
ostii din Gyula i au fost procurate din Gyula doug tunuri becillqa i Inca
unul din Timisoara.
In douzeci i patru 158 i in dousazeci i cinci 159 ale lunii mai sus-arg-

tate, trecindu-se cu mare greutate peste citeva riuri i mlatini mari, s-a

ajuns in esul Oradiei. In acel loc a sosit i Yusuf pap,, beilerbei de Van 160,

i a intrat in oaste.
Pornind din Cenad pe alt drum, hanul mergea devastind tara du-mang. Ajuns in apropiere de Oradea, s-a algturat ostii otomane.

In a dou'azeci i noua zi a lunii mai sus-aratate 161 au ajuns la Oradea.

Fortareata mai sus-aratata, aflata intre Ardeal i Austria (Nonce ), era o


cetate puternica, inconjurata de un ora, (varos ) infloritor i bogat.
Mai inainte de aceasta, intrind aici citeva mii de ostmi austrieci
> npas(nentce ), timp de citiva ani au stat in satele i tirgurile <
tuindu-le.
RAZBOIUL SI ASEDIEREA ORADIEI

Cind a sosit mai intii oastea tatareasca i s-a apropiat de dumani,


acetia, ieind afara, s-au batut o zi i o noapte.
In sfirit, gaziii tgtari incendiind orawl, dumanii au inceput sa
fuga in alte parti, ducinduli in carute famiiile. Ceata mai sus-aratata,

ajungindu-i din urma, i-a ucis pe cei mari, iar pe cei mici i-a luat in
151 8 septembrie 1598.

155 Intendent, administrator, supraveghetor.


15611 septembrie 1598.
157 13 septembrie 1598.
158 26 septembrie 1598.
159 27 septembrie 1598.
160 Provincie in Anatolia r'Ssariteand.
161 1 octombrie 1598.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARTH

53

robie. Cu acest prilej, au luat si prazi nenumarate. Hanul tataresc, tinind


sfat cu demnitarii ostii serdarului, a pus intrebarea dad, este necesar sA
se depuna eforturi pentru supunerea Oradiei. Toti fiind de aceeasi parere,
au spus : Oradea este o cetate atit de puternica in apropierea Imperiului
otoman, incit este cheia Ardealului si a Austriei, alcatuind o bariera la
trecerea afurisitilor. De aceea nu se cuvine sa, fie lasata". S-a constatat
c4 acest Mc este potrivit pentru a fi atacat. Era o zi de vineri, prima zi
a lui rebi Ol-evvel 162. Datorita celor trei tunuri aflate in oaste nu a fost
nevoie sa, se sape santuri (metres ). De asemenea, n-a fost nevoie de metereze

datorita caselor puternice ale orasului, acestea hind construite din cardmida impodobita.
Cetatea mai sus-aratata, a fost gasita puternic intarita si nu asa cum
fusesera tiri1e despre ea. Cele trei tunuri n-au fost suficiente. De aceea
trimitindu-se Erman catre Sofu Sinan pasa, beilerbei de Agria, caruia i se
acordase mai inainte eialetul Anatoliei, i s-a dat urmatoarea porunca :
SA, vii la ordie cu cele trebuincioase, aducind i un numar de zece tunuri
dintre acelea care se gasesc la Agria". Bair-tilkisioglu 163 Ahmed bei,

care era capuchehaia sa <a lui Sofu Sinan pasa >, ori de cite ori era
intrebat raspundea c tunurile au fost incarcate in. harabale" sau c
//sint pregatiti bivolii care sa, le traga". Mai sus-aratatul Ahmed bei, prezentind scrisori false si spunind minciuni fr rusine, 11 amagea pe serdar
i pe cei din oaste. Din cind in cind se ispraveau praful de pusea sau ghiule-

lele. Atunci ostasii aduceau o oarecare cantitate fie din Gyula, fie din
Ineu. Asteptind sosirea tunurilor de la Agria, ei au sapat subterane, care
insa n-au fost de nici un folos. Plouind necontenit mai mult de o luna, iar
in imprejurimile cetatii fHnd un pamint argilos si in multe locuri formindu-se
mlastini, <astfel incit> oastea islamica a fost cuprinsa de ulinire, intaritu-

rile ienicerilor au fost inundate, apa patrunzind in cele mai multe corturi.
Greutatile zabitilor 164 au fost destul de mari. Riul care curgea prin oras
se revarsa zilnic nepermitind trecerea peste el. Ostasii nu puteau merge
de la un cort la altul, dar corturile fiind prinse cu truse zdravene nu erau
ridicate de vinturile puternice. Animalele se infundau in noroi pina la
pintece. In cele din urma, ostasii s-au imbogatit in citeva zile cu came
de vaca, si de berbec, Mind o oaie pe unul sau doi aspri. Cea mai mare
parte din oi fusesera aduse din raiaua Solnocului, iar o parte apartinea
raialei din regiunile de lupta. esul Oradiei se umpluse cu turme. Principele
Ardealului se intarise, intrind in muntii greu de patruns. Dupa sapte zile
de asediu, venind din Buda strigatori dupa ajutoa,re, au dat de stire cA
vreo 80 000 de dusmani asediaza cetatea Buda. Ei au mai spus c daca'
ajutoarele nu vor sosi la timp, cu siguranta se va pierde si Buda. Odata
cu prezentarea arzurilor si mahzarurilor, hanul si serdarul parca, si-au

pierdut mintile, deoarece stiau ca. daca s-ar trimite oaste in ajutor, in
afara de faptul c distanta era prea mare, mai era nevoie si de trecerea
ei peste cele doua ape : Dunarea, si Tisa, care seamana cu niste mari. De
aceea, tinindu-se sfat cu Gazi Ghirai han i cu ceilalti notabili, s-a hotarit
ca pentru moment maria sa hanul s trimita in graba, citeva mii de tatari
care sa apara din partea Pestei si sa strige c yin serdarul i hanul, pentru
162 2 octombrie 1598.

163 Fiul Vulpoitilui de la munte".


161 Comandant, ofiter.

www.dacoromanica.ro

111

KIATIP CELESI

54

ea cei asediati sa prinda puteri. Dupg aceastg poruncg, oastea tgtareaseg


a pornit in grabg spre aeele parti. In timp ce oastea era in asteptarea tunu-

rilor de la Agria, Sofu Sinan pasa, apgrind cu mina goalg, a spus c.


112

nu s-au gasit bivoli pentru transportul tunurilor. La un astfel de rgspuns


i in urma nenorocirilor care au urmat unele dupg altele, oastea islamica
si-a pierdut mice speranta in tot ceea ce astepta. In dougzeci de zile nerdminind nici provizii in imprejurimile Oradiei, tatarii au fost nevoiti
sa le procure de la distaate mari. 0 chila 165 de orz se vindea ell 3 5
galbeni. La inceput, cind hanul cerea ea oastea tatareaseg sl plece intr-o

incursiune, serdarul spunea : dacg Allah va voi, peste o zi sau doug


vom merge impreunV. Cu aceastg speranta a trecut timpul, asa cg nu
s-a faeut nici o incursiune dupg cum s-a dorit i niei cetatea nu a fost
luata, iar din pricina gerului mare nu mai rezistau nici miinile, nici picioarele ostasilor.
INTOARCEREA OST II ISLAMICE LA BEL GRAD

Neputind fi cuceritg repede cetatea <Oradea >, ei s-au ridicat din


Oradea si s-au indreptat spre Solnoc sub pretextul c plead, spre Pesta,
pentru salvarea Budei. Pe drum, din pricina abundentei ploilor, torentele
pareau ea marea de Oman. Inca de la plecare, lui Ismail pasa, pasa de

Timisoara, i se recomandase sa repare podurile. Acesta insg nu le-a pregatit si nici un pod nu a fost gata. In drum spre Oradea trecuserg doar trei
riuri i numai unul din ele avea pod. De astg data, au fost nevoiti s'a
treaca eu plutele peste douasprezece riuri mari. Peste fiecare din ele s-a,
treeut cii mii de necazuri i greutati. Animalele celor mai multi au pierit

ei jnii s-au imbolngvit din cauza gerului mare. Din pricina lipsei de
zaherele mincind numai griu, cei mai multi dintre ostasi au capatat boala
de zaherea" 166 (zahire marazi ) i multi s-au risipit pe drumuri. Tunurile
au fost trecute peste apele mai sus-ardtate, hind trase cu sirme. In aceastg,
expeditie, Koca Murad pasa, beilerbei de Alep, a tras tunurile inhmindu-se
la ele. La ducere, de la Gyula la Oradea s-a mers trei zile. De asta data,
aceeasi distantg a fost parcursa in douasprezece zile cu mii de necazuri
greutati. Din pricina frigului si a foametei, intre un conac i altul ramineau in mlastini sute de oameni.
si

113

<UnneazA descrierea sosini la Solnoc i rAscoala ienicenlor Inselati de comandantb.

Aceasta expeditie, intreprinsg cu multe greutati, iii numai ea nu


a avut un sfirsit bun, ci dupg cum s-a vazut a pricinuit numai pagube
pierderi...
NAPUSTIREA DUSMANILOR ASUPRA CETATILOR VESPREM SI
PALOTA SI INCEPUTUL ASEDIERII BUDEI

Cind s-a hotarit plecarea gaziilor islamului in vilaietul Ardealului,


Maximilian, serdarul dusmanilor, a venit cu cinci mii de ostasi, jefuitori,
primind i ajutoare inca din anul trecut de la frinci <europeni>. De asemenea fratele sau, hertogul Mateias 167, a venit cu osti austriece (nemse)
165
166
167

1 kile =22 ocale de Istanbul.


PelagrA sau scorbut.
Arhiducele Matias (1557-1619), viitorul lmpArat romano-german.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARIH

55

si germane (alman) i maghiare si cu alte osti. Fratele Om avea mai mult


de 60 000 de pedestrasi si ealgreti. Ei s-au strins la un loc si s-au pregatit
cu toii in apropierea cetAtii Ianik. Era cn neputinta sg, fie ajutat principele Ardealului (Erdeloglu) 188, care se intArise in muntii prOpastiosi.
Marginile Budei rAminind pustii, ei au zis c e timpul si prilejul sa asedieze
cetatea Buda, si au spus : Ori, obtinind victorie, o vom lua, ori daca nu,
atunci cu aceast1 actiune poate fi salvat5, eel putin Oradea".
<Asedierea Budei de cAtre austrieci si rezistenta turcilor>.

... Gaziii musulmani, desi erau asediati, totusi stOteau la locul lor
de aparare potrivit cu porunca pentru aparare. Ei trimiteau una dupa alta
scrisori de disperare pentru ajutor serdarului si hanului, <care zboveau >
lingO Oradea. Astfel, ei all-tau ea daca nu vor ajunge in persoang, cetatea
<Buda> va fi pierduta. Dar unii dintre tatari si alti ostasi fiind la asedierea
<Oradiei > si altii fiind imprktiati, nu a fost cu putintO s meargA <in ajutorul Budei >...
Pe cind <turcii> stAteau Meg sperante, beiul Kulaksiz Osman, bei
de Solnoc, care artase mai inainte multa bravura la Portile de Fier (DemirKapu), a sosit intr-o dup6-amiaza, tocmai la timp, cu gaziii serhatului
Solnoc si a spulberat gindurile rele ale altor comandanti care sustineau

111

ea nu pot apara in acelasi timp Buda si Pesta.

INFRINGEREA LUI HAFIZ AHMED PASA LA NICOPOLE

Hafiz Ahmed pasa, beilerbei la Bosnia, fiind insrcinat mai inainte


cu paza tOrmurilor Dunarii, plecase la serhatul Vidin.
in rebi iil-evvel al acestui an 169, Ramazan-zade, stOpinul Adanei,
care era numit Rugg el in slujba apOrOrii, a pornit din Vidin cu citiva
sangeacbei, indreptindu-se spre pOrtile Rusciukului si ale Silistrei pentru
pazA. Pe drum, au descins intr-un Joe cunoscut sub numele de sesul Senadin 170, in apropiere de Nicopole. In acest timp, adica la ivirea in Ardeal

a expeditiei lui Mihai eel rOu, acesta ascunzindu-si dusmOnia s-a prefOcut
ea se cOieste de ra'scoala sa. Dar aflind despre situatia ostii durcesti > din
Oradea, s-a ridicat cu 20 000 de ostasi, a trecut pe neasteptate pe tOrmul

de dincoace al Dunarii si a dat un atac asupra pasei cel mai sus-aratat,

Ahmed pasa. Linga" pasO se aflau numai trei mii de ostasi, care la rindul lor

erau nestatornici. De aceea, dupg o scurtA lupta, ei au ales fuga. Pasa,

la rindul sau, fiind infrint, a pornit spre pArtile Tirnovei. Adunind ling el
o multime de ostasi din populatia Dobrogei si a Zagrei 171, 1-a atacat pe
Mihai eel fau pentru a-1 alunga si a-I indepOrta, deoarece, dupa, victorie,
el asediase cetatea Nicopole. Dupa o lupta de dougzeci de zile eu populatia
cetatii Nicopole, vOzind si atacul din afara, el <Mihai Viteazul> a renuntat
la asediu si, trecind Dungrea, s-a intors la Bucuresti. Se povesteste & el
a devastat tot avutul lui Hafiz Ahmed pasa. Hainele pe care le imbraca,

precum si turbanul acestuia intrasera in miinile lui Mihai cel afurisit,


169 Sigismund Bthory.
169 26-31 octombrie 1598.
170 Toponimic azi disprut.
171 Zagora, localitate in nord-estul Bulgariei.

www.dacoromanica.ro

115

KrATIP CELEBI

56

care, vrind sd-si bat joc, a imbfacat o femeie uuraticg cu anteriul i cu


turbanul paei i apoi, aatind-o ostailor, ridea de bucurie i spunea :
Vedeti, 1-am prins pe serdar. Nu este nici o deosebire intre el i aceasta,
<femeie>".

Dupl aceea, mai sus-argtatul pag, venind la Nicopole, a reparat

p6rti1e distruse ale cetAtii. De aici, mergind la Hezargrad, tocmai cind lua
m'asuri pentru a-i petrece iarna acolo, paza malului Dungrii a fost acordata de catre Poarta impfatiei lui Mahmud pap, care era al patrulea vizir.
Hafiz Ahmed paa a sosit la Istanbul pe la mijlocul lunii gemazi
H 172, aici a fost nurnit al patrulea vizir <in locul lui Mahmud pap>.
122

<Jaful tkarilor in tinuturile Urvarului (Ujvar )173 i Somborului>.

La invitatia hi Saturgi Mehmed pap, eihul Ali Dede, plecind. in


expeditia impotriva Oradiei, ii indeplinea slujbele sale religioase in razboiul sfint i tinea predici i incuraja vitejia ostailor .
123

ANUL UNA MIE OPT174. PLECAREA MARELUI SERDAR IBRAHIM


PAM SPRE UIVAF,
<Inaintarea ostii turcesti spre Uivar. Supararea hanului Gazi Ghirar pentru moartea liii
Saturgi Mehmed pasa la Sornbor. Insistenta turcilor de a-I convmge pe han sa" ra'rnina in
expeditie>.

Dupa un popas de vreo saptarnina, in a aptea zi a lui safer 175 ajungindu-se la Bratuek, a venit acolo Mustafa Ceau Balikcizade 176 CU solul

Ardealului. In a unsprezecea zi 177, cind au descins pe malul unui lac de


ling Dunare, s-a fcut cunoscut, printr-o scrisoare a hanului tataresc,
ca el a fost rugat pentru pace printr-un om trimis de inamic.
La sosirea flotei pe Dunare, au avut loc petreceri i veselii. In rastimpul unui popas de patru zile, a sosit hanul, care s-a odihnit la marginea
Clujului 178 Generosul serdar, mergind cu un caic, s-a intilnit cu hanul.
124
125

<Asedierea cetaln Istuni-Belgrad si a altor cetatt. Devastarea regiunii Uivar de cdtre

tatari>.

In a doua zi a lunii rebi fil-ahir 179 , trecindu-se apa Oradiei 180 i


riul Ampoiul 181, in a cincea zi 182 au ajuns la Uivar ; aici a sosit vestea

despre sosirea dumanilor la Comorn (Komran).


Kehaiaua de capugii, sosit de la Poarta, anunta moartea eih
metal Sadeddin efendi. Popas Rugg riul Agria. In acest timp, s-a raspindit
vestea despre ocuparea Ardealului de &are Mihai <Viteazul>. In douazeci
i noua ale lunii rebi iil-ahir 183, cind s-a ajuns la Sombor 1842 sosind un sol 185
172 9 1 8 ianuarre 1599.
173 Ujvr (Ungaria).
174 24 iulie 1599
12 iulie 1600.
175 29 august 1599.

176 nut pescarulm".

177 1 septembrie 1599.

178 In text : Kultq.

178 22 octombrre 1599.


rso Crisul Repede.

181 In text : Anpul.

182 25 octombrie 1599.


183 17 noiembrie 1599.
184 In text : Sonborn.

185 In text : adam: om" ; este vorba de solul lui Mihai Viteazul, Dirno.

www.dacoromanica.ro

FEZEICE-1 TARITI

57

cu o scrisoare din partea lui Mihai eel mai sus-artat, acesta a rdcut cunoscutA (ilam) cucerirea vilaietului Ardeal, precum i statornicia sa in supu-

126

nere, ca mai inainte.

in a treia zi a lui gemazi til-evvel 186, trecindu-se podul de la Varadin,

s-a descins in apropierea acestuia.


DESCRIEREA

I LAUDA CALITATILOR SERDARULUI <IBRAHIM PASA>

Astfel, multi Mai puternici i supusi musulmani i nemusulmani,


capabili de lupfa, care se aflau in sangeacul Semendire si in tinutul <Timisoara >, prezentindu-se la el <la serdar >, au luat steaguri i toate cetele
s-au unit pentru inraturarea rebelilor. Ca semn de binefacere si favoare,
ii s-a dat cite o pisl (keve) de Salonic, eu un desen in forma" de leu, eu
care ei se mindreau mergind pe drum printre raiale.
De asemenea, in acest timp, nemusulmanii, abuzind de incredere,
au ucis, printr-un atac, pe eadiul de Posega (Pujga). Dar serdarul, atribuind aceast pierdere entuziasmului lor leonin, le-a dat in min6 o dovadA
(temessuk), spunind ca, el a permis omorul. Celor care se opuneau, el le
. . .

127

rtispundea : Fiind prea aspri eu raialele de serhat nu-i determinAm

s fug6 in tara dusmand ?". Mai tirziu, s-a vdzut rezultatul frumos al

acestei mAsuri.
inainte de toate, vilaietul a devenit mai infloritor, deoarece au nimicit din rAddeini cetele de haiduci, care mai bine de treizeci de ani erau o

pacoste sangeacurilor de dineolo de Drava.

<Despre haiducn din regiunea Kanizsa (Kamja). Inceputul marii rdscoale a gelahilor
in Anatolia, condusi de Kara Iazigi si Deli Hasan>.

128

ANUL UNA MIE N0UA187...


<Cucerirea Kamzsei i Inaintarea turcilor spre tinutul Bobofca>.

...In acest timp, dupa, trecerea podului, venind solul lui Mihai 188
eel rduMator, numit Dimo 189, a adus damn i scrisoare pentru a fi trimis
la Poarta impar6tiei, impreun cu reisul 180 Hamza efendi, in a saisprezecea
zi a lui safer 191.

135

136

INFRINGEREA OSTII DUSMANE A LUI MIHAI


144

De multi ani incoace rlseulindu-se mult de tot in toate prtile Trii


Romfmesti, Ardealului si Moldovei, rguMcgtorul de Mihai luase, prin
siretenie, acele vilaieturi in stdpinirea sa si prelungise tulbura. rile si rdzvriltirea.
186 21 noiembrie 1599.
187 13 iuhe 1600
1 lithe 1601.
189 Mihai Viteazul.

189 La cronicarul otoman Pecevi : kapukehaia Dimu".


190 Reis-efendi (1603-1604).
191 27 august 1600.

www.dacoromanica.ro

KIATIP CELEBI

58

Atunci serdarul-vizir Mahmud pasa care, mai inainte, fusese trimis


in acele parti, mergind acolo cu oastea de sub conducerea sa si cu flota
de pe Dunare, pe baza unui firman emis mai inainte pentru repararea,
construirea si intArirea cetatii Giurgiu, a inceput ssa construiasd, un pod
peste Dunare si s'a repare as'a cum trebuie cetatea. In acest timp, gaziii

purtaori de victorie au facut incursiuni, din toate partile, in vilaietul


TArii R ornnesti.

Oastea islamicA ajungind in orasele numite Bucuresti si Tirgoviste,

Mihai cel rlufacgtor a trimis impotriva armatei purthtoare de victorie

pe sfetnicul (vizir ) i cApetenia ostii sale Kara Iani, numit afurisitul ban
Kalita 192, cu multA caste. Cind s-a dat lupta, oastea islamic deveninci
cu ajutorul lui Allah victorioasg, cei mai multi afurisiti au fost mcelA-

riti en sabiile, iar serdarul kr, intrind de asemenea in miinile noastre,

a devenit oaspetele nostru. Luindu-le steagurile cu virfuri aurite, precum


si tobele si timbalele kr, oastea islamicI a venit la Divanul impArkesc.
Mihai afurisitul, de asemenea, a fost de dou6 ori invins in lupta si
norocul s-a intors de tot de la el. Cei mai multi dintre blestematii din jurul
lui fiind nimiciti, i s-au Mat toate tunurile si praful de pusc, iar el si-a
pierdut speranta in viat. Atunci, Ibrahim Ceaus a fost trimis cu o seriscare de cucerire (fetihname) la sahul Persiei (Agem).
173

174

<Infringerea rebelilor lui Kara IazIgi de catre serdarul Hasan pasa la 13 safer 1010 193.
Din 3 000 de rebeli, vreo mie slut ucisi. Restul se refugiaza In munti>.

in locul cunoscutului rebel Kara Iazigi, mort in gemazi ill-ahir 1010 124,

urmeazA fratele s'Au Deli Hasan. Hafiz Ahmed pasa, al treilea vizir, este
numit pentru aprarea Anatoliei. La 20 zilkade 1010 125 are kc o rascoall
(zorba) a ienicerilor pe drumul spre Belgrad.
175-176

<Impuscarea lui Hasan pasa de ctre rebeli la finele lui sevval 1010 H.196 si dominatia
rebelilor timp de sapte-opt ani In Anatolia sub conducerea lui Deli Hasan>.
ANUL UNA MIE UNSPREZECE 197

178

<Plecarea serdarului Iemisci Hasan pasa pentru cucerirea cetiltii Ustuni-Belgrad (Alba
Regala)>.
179

DESCRIEREA PLECARII SERDARULUI IN PARTILE TRANSILVANIEI

Voievodul Transilvaniei, ca de obicei, intrind cu forth' si violentl

in cetatea beiului numit Seikel Mozes 122, care era unul dintre beii indepen-

denti ai tarii Ardealului, a hat din vistierie si din depozitele de munitii


ale acestuia atit cit a dorit, ucigindu-i oamenii. Atunci, mai sus-numitul
<Moise Secuiul>, fugind pe vreme de iarnA, s-a refugiat la serdar si i-a
cerut ajutor, obligindu-se totodata sA recucereascA Ardealul. Serdarul,
192 Calot Buzoianu, sptar si mare ban, care intr-adevAr a cazut In hipta de la Arges
cu turcil in 1600 ; dup crorucarul M. Naima s-a dat o lupta si la Karaciova.
193 13 august 1601.
194 Noielllbrle
decembrie 1691.
195 1 2 mai 1602.
196 Aprilie 1602.
197 21 iunie 1602

10 iunie 1603.
199 Moise Secuiul, principe al Transilvaniei intre mai si 17 iulie 1603.

www.dacoromanica.ro

FEZE10E-I TARm

59

luind in consideratie cuvintul sari, se hotAri sg plece cu el, ins'a cucerirea

Istuni-Belgradului fiind mai importanta, a dat intiietate acesteia. Cu

ajutorul lui Allah reusind sa cucereasca cetatea, nu i-a mai rAmas in gind
nici o alt grija. De aceea, sosind la Buda cn gindul supunerii Ardealului,
a trecut peste pod in sesul Pesta, spre Ardeal. Tabgra dusmanA, era la
Geyerdilem, in fata Estergonului. tn fiecare seara se auzeau tipetele de

180

Allah, Allah" ale ostii musulmane...

<Beilerbeiul Kadizade Ali pasa si Habil efendi, cadiu de Buda, Ii sftuiesc sA nu piece
spre Transilvania, deoarece in aproptere se auzea bubuitul tunurilor austriece>.

Atunci Hasan pasa le-a raspuns : Cu toate c i noi auzim tunurile


dusmane austriece, totusi, pentru ca principele Ardealului, luind multe
cetati in eialetul Timisoarei, a cucerit Lipova i Ineul, nu se cuvine sa fie
pedepsit pentru aceasta ? . Ei, austriecii, fac viclesuguri si siretheuri,
desi in tabara sint numai sase sau sapte mii de dusmani. Ei fac aceasta
numai ea musulmanii sa nu plece in Ardeal". Apoi el i-a eonsolat, spunindu-le sa fie Lira grija pentru ca dusmanul nu are putere s vina, in aeeste

locuri. Atunci Ali pasa i-a rAspuns : In noaptea asta mi-a sosit iscoada
mi-a dat de stire c (i in tabara dusmana se afl mai mult de optzeci
de mii de dusrnani, cu patruzeci de tunuri. Scopul lor este sa asedieze
Buda. Habil efendi sa inregistreze aceast afirmatie si daeA va fi altfel
s nii se vina de hac ".
Temici Hasan pasa era un arnaut indaratnic i, nerenuntind. la
vorba sa, a spus : Viclesugul dusmanului a devenit ceva obisnuit. Dorinta
i

lui cea mai arzAtoare este ea aceasta oaste s nu plece in Ardeal. El nu are

putere nici pentru asediu, nici pentru lupta".

<PArerea lta Mehmed pasa, bellerbei de Rumelia, este de a face o incursiune, dar 1 se
refuz>.

In ziva urmatoare, ridicind tabAra, an plecat spre Solnoc. In prima


zi a lui rebi iil-evvel 100, traversind patru menziluri, au intrat in Solnoc
cu cinci tunuri si cu un numr de o suta de tunuri imparatesti
).
In patru zile au trecut podul de peste Tisa. In a paisprezecea zi a lunii
mai sus-aratate 200 s-au asezat la palanca Sarvas 201. Venind de asemenea
oastea din Gyula si Timisoara, s-a atasat la ordie. Tocmai eind se pregateau sa tina, sfat, sosind feriadciii de la Buda, au si plecat in partea
aceea.

SOSIREA LUI GAZI GHIRAI CU OASTEA TATAREASGA

183

Cind marele vizir Hasan pasa, trecind podul de la Oradea ( Varad)20 2,


a ajuns in sesul Zemun20 3, a aparut un ostas care a anuntat sosirea hanului
Gazi Ghirai.
<Descrierea evenituentelor dm Orientul persan>.
1 9 august 1602.
2 septembrie 1602.
291 Probabil Szarvas (Ungaria).
299 Greseal de grafie ; corect Varadin.
203 Semlin (Iugoslavia).
199

299

www.dacoromanica.ro

202-217

ICIATIP CELEBI

60

MOARTEA SULTANULUI MEHMED (III) HAN... I URCAREA PE TRON


A SULTANULUI AHMED HAN (I)
MARII VIZIRI <VIATA>

218

219

220

Sinan pasa, pe cind venea la Poarta, a fost trimis la Malgara, iar


Ferhad pasa a devenit pentru a doua oara, mare vizir si serdar. Mergind
in expeditia impotriva,
rii Romnesti, <Ferhad pasa > a fost mazilit
in timp ce construia podul pe Dunare i apoi a fost ucis in una mie patru 204
Sinan pasa, in anul una mie si trei 205, intr-o zi de miercuri (a patra

zi), a fost numit mare vizir. Pornind in graba in expeditie, a cazut, in

lupta cu Mihai, intr-o b1toac i s-a intors la Rusciuk dezonorat si rusinat.


In anul una mie patru 26, Lala Mehmed. pasa a devenit mare vizir in locul

lui Sinan pasa, dar murind in a zecea zi, Sinan pasa a fost numit pentru
a cincea oard, mare vizir.
POVESTIREA INTIMPLARILOR LUI DELI HASAN IN BOSNIA

226

<In 1603 (1012 H.) Deli Hasan a prima provincia Bosnia>.

In ceea ce priveste schimbarea postului, Ruznamegi Mehmed efendi


a intervenit ca Deli Hasan sa fie mutat in eialetul Timisoarei.

Aratindu-se bunavointa, Deli Hasan a fost mutat din Bosnia la


beilerbeilicul de Timisoara. Mai sus-aratatul, la rindul su, fr s dea
pe la Belgrad, a ajuns la Timisoara, trecind prin Panciova. Raminind
acolo doi ani, a fost ucis.
ANUL UNA MIE TREISPREZECE 207

242
248

<Discutia dintre Sanullah efendi i Hasan pa5a despre inceputul r5scoa1ei lui 8tefa
Bocskay>.

RASCOALA LUI BOCIKAI ISTVAN 208, UNUL DINTRE EM1RII


TRANSILVANIEI
249

Imparatia Austriei (Nemce) apartinea dinastiei (taife) austriece


ungare (Hunkar). Cu timpul, aceasta dinastie s-a intarit astfel incit
dupa ce a pus stapinire pe toate cetatile ardelene i maghiare, a supus
si

toate posesiunile, oastea i spahiii i toate popoarele slave care se gaseau


si dincolo de Dunare.
Afar/ de acestea, ei <austriecii > persecutau i atacau i pricinuiau
diferite chinuri, necazuri i suferinte locuitorilor, precum i familiilor lor,
de neam ardelenesc i unguresc.
Pentru e, n-aveau suficienta putere pentru a se apara, acestia si-au
plecat capul in fata dinastiei austriece, dar in inimile lor clocoteau de minie.
2" Strangulat la Yedikule in iulie 1595.
2" 1 6 septembrie 1594
5 septembrie 1595.
206 6 septembrie 1595
24 august 1596.
207 30 mai 1604
208

18 mai 1605.

tefan Bocskay, princ)pele Transilvaniei (1604-1606).

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARIH

61

Unul dintre beizadelele maghiare de atunei, numit Bocskay, un dus-

man viteaz, adunindu-i pe notabilii (aian) de neamul sau, le-a vorbit


in felul urniator : Pia, cind vom suporta noi batjocura i nedreptatile

acestui neam <austriae> ? Invinsi, sub stapinirea tronului, pina cind vom
sta nenoroeiti, cu onoarea i cu cinstea calcate ? Domnul fie laudat, padisahii familiei osmanesti sint din vechime marii nostri bineMcatori. Craiul
Ianos 20 s-a refugiat la Poarta sultanului Suleiman han 21, locul sau sd fie
in rai, i tara sa a fost fericita si a rams mai departe in miinile fiilor
nepotilor sai care au murit. Eu, la rindul meu, urmind exemplul stramosilor
nostri si bazindu-ma pe acest act (senet ) puternic, pun urmatoarea intrebare : nu este mai bine sd, ne razbunam pe dusmanii nostri i s luptam

pentru eauza noastra dreapta ?". Atunci demnitarii, considerind juste

aceste vorbe ale lui Bocskay, au inteles c e potrivit s intre sub ocrotirea
sultanului pentru apararea situatiei, avutiilor i familiilor lor. De aceea,
unindu-se intre ei, aianii au trirnis scrisori pe la mijlocul anului mai susaratat catre mai sus-mentionatul Mehmed pap, spre a-I alege crai si serdar

al lor pe Boeskay. Tot in scrisoare ei mai spuneau : Vom fi prieteni en


prietenii padiphului si dusmani cu dusmanii si. Primim supunere fata,
de Poarta fericirii si intrind sub aripa ocrotitoare a tronului ei, scoatem
sabia impotriva dusmanului austriac, care este vechiul nostru dusman si
sub stapinirea caruia ne gasim astazi cu forta, i ne angajam cu trup si
suflet in slujba voastra. Pentru a ajunge la adevarata stare de libertate,
rugam sa, se aprobe cererea noastra fath de Poarta fericirii".
Cind aceasta situatie a fost prezentata la Inalta Poarta, cererea
de sprijinire a fost aprobath de sultan, iar serdarul a prirnit porune sa
procedeze asa cum se euvine. De asemenea, mai sus-aratatul serdar, dupa
dorinta inimii sale, a trimis raspuns favorabil mi Bocskay, indirjind dusma-

nia lor impotriva austriacului...

LUPTA DINTRE AUSTRIECI SI MAGHIARI

In a dougzeci si saptea zi a lui gemazi ill-evvel, in anul mai sus-ara-

tat 211, cei doi dusmani <austriecii i maghiarii> s-au intilnit i s-au hiptat
crincen. Dupa, ce Bocskay 0-a facut aparitia cu oastea is1amic, obtinind

vietorie asupra nemtilor, el a trimis cu oamenii sai la oastea imparateasca


mai mult de 10 000 de eapete dusmane thiate, numerosi prinsi (dil ), precum si citeva steaguri. Atunei serdarul, la rindul sau, ca sa-I multumeasca,
i-a trimis lui Bocskay o sabie i un caftan (kaftan ). Bocskay, la rindul sdu,
prinzind curaj, a hat prin asediu cetatea Oradea, care rnai inainte era una
din vechile cethti ale Ardealului i pe care austriecii o uzuipaser i pe

care o asediase Saturgi Mehmed pasa. Bocskay, afara de faptul c i-a


ucis pe toti nemtii care se &eau inlauntrul ei, a distrus i un pile de-al
lor <austriecilor >, omorind dupa aceea acolo mai multi nemti. Trimitind
scrisori catre serdar, Bocskay facea cunoscut ea a cucerit renumitele cetati
si ea a hat in miinile sale, ca robi, multe beizadele impreund, cu cetatea
Fa 212, precum si o bunk parte din tinuturile lor. El mai arata c cea mai
209 Ioan Zapolya, voievod al Transilvaniei, rege al Ungariei (1526-1540).
210 Solirnan I Ma gn ificul (1520 1566).
211 20 noiembrie 1604.

212 Bede Kaca : Cmovia (Kassau, Kasova). Azi Kaice (Celloslovacia).

www.dacoromanica.ro

250

ICRATIP CELEBI

62

mare parte a Ungariei a fost anexata si ea de azi inainte, dad, i se vor da


ajutoare, vor fi cucerite, cu siguranta, si multe alte tinuturi de-ale austriecilor. Pentru aceasta, el cerea ajutor. Vestitul serdar, la rindul sau, 1-a

acordat cinste si onoruri, trimitindu-1 pe beilerbeid de Buda, Bektas

pasa 213, CU o ceata de ostasi din ordia de la Poarta, precum si un numar de


4 000 de tatari de-ai lui Tohtamis Mirza, fiul lui Gazi Ghirai <al II-lea > 214,
sub capetenia nepotului lui Tohtamis. Bektas pasa a fost onorat eu comanda
acestor ajutoare. Din partea Portii i s-a trimis principelui Transilvaniei
diploma (menpr) de craie a Ardealului, impreuna cu un hilat i un steag.
ALTA. POVESTIRE DESPRE RASCOALA LUI BOCSKAY

Pecevili 216 spune ca fostul emir, care se distinsese printr-o apropiere


fata de Bocskay, devenind rob la dusmani, cazuse in miinile lui Bocskay.
Intr-o zi, pe cind Bocskay isi ingrijea gradina, a inceput sa-i vorbeasca
despre slabiciunea lor in fata austriecilor. Atunci emirul i-a spus : Trimite-ma la serdar ca sa aduc toatO, armata musulmand in ajutorul tau si
totodata sa garantez numirea ta ca principe in Ardeal". Atunci Bocskay,
cazind pe ginduri i-a zis celui mai sus-amintit : Exista deja posibilitatea
de razvratire". Cind i se Meuse cunoscuta cezarului aceasta situatie, el
<Bocskay > fusese pus in inchisoare, dar negasindu-se dovezi sigure impotriva lui, fusese eliberat. El a mai spus emirului : Toata populatia Ardealului este de neam crestin si nu se va inchina turcilor. Altfel ne-am supune".

Atunci emirul zise : Pe vremea sultanului Suleiman, supunindu-se, ei


<ardelenii > au fost multumiti si au trait bine. Acum de ce n-ar putea sa
fie la fel ?". Dupa multe vorbe si discutii, Boeskay 1-a trimis pe emir la
serdar. Pe vremea aceea, Kain Mehmed pasa era talmaciul lui Bektas
pasa. Acesta prezentindu-1 pe emir in fata vizirului, toti trei s-au sfatuit

timp de doua zile numai intre ei si apoi 1-au trimis pe emir. Acesta ducindu-se si intorcindu-se de vreo trei sau patru ori, au incheiat o intelegere
temeinica, dupa care <Bocskay> s-a rasculat. Luind in stapinirea sa cettile din ambele parti ale riului Tisa, care se aflau sub autoritatea cezarului,
el a cerut ajutor de la musulmani. Cind cezarul s-a convins de razvratirea

251

celui mai sus-aratat, a trimis impotriva acestuia pe serdarul sau, numit


Gheorghe Basta 216, impreuna cu oastea austriaca. In ciocnirea care a avut
kw, oastea austriaca a fost distrusa. Atunci, marele vizir a trimis in ajuto-

rul sail <al lui Bocskay > o ceata de tatari, precum si oastea din Timisoara.
Bocskay, prinzind putere, a devastat imprejurimile si satele supuse impdratului si a cinstit oastea islamica cu nenumarate prazi, a ospatat-o si i-a
facut tot felul de favoruri. Vizirul s-a angajat pentru numirea celui mai sus-

aratat ea rege (kiral ) peste toata tara ungureasca, dindu-i coroana. El


si-a indeplinit acest angajament cind a ajuns la Poarta, asa cum se va

252-260 descrie mai departe.

<Schimbri de ierarhic la Poart si luptele turco-austriece in Ungaria>.


213 muhafiz de Buda.
214 Han al Crimeei din 1588 pina In 1608 (cu o intrerupere in 1596).
215 Ibrahim Pecevi, cronicar otoman (vezi Cronict turcefli. . ., vol. I, p. 510-515).

216 in text : PaWti lorghin; general al lui Rudolf al II-lea (1572-1612).

www.dacoromanica.ro

FEZRICE-I TARTH

63

ATACUL LUI BOCSKAY ASUPRA CETikTII UIVAR

261

Sprijinit de oastea marii imparatii, Bocskay s-a indreptat in toate


partile, repurtind victorii. Pe la mijloeul lui rebi iil-ahir 1014 217, pe cind
marele vizir asedia Strigoniul, Bocskay a cerut ajutor de la oastea islamica
pentru a cueeri cetatea Uivar. Pentru a o anexa, au fost trimisi Sinan pasa,
beilerbei de Agria, si beii de Sirmium 218 si de Semendria si de Crusavat 219,
precum i beiul de Tirhala, Cerchez Cil Aga bei, cu o ceata de tatari si de

cerchezi. Pe dusrnanul numit Hommonai 220, care era unul dintre beii
maghiari, 1-a numit serdar peste oastea sa si mai sus-aratatul Bekta
pap, mergind la el, au plecat cu totii si au asediat cetatea Uivar. Dupg,
cucerirea Strigoniului, dind lui Husrev pap, beilerbei de Bosnia, o mie
de neferi ieniceri, impreun cu zagargibasi, precum i oastea citorva sangeacuri, 1-a numit serdar pe mai sus-aratatul si asupra ostii islamice din
Uivar. Cind au ajuns acolo, nemtii din cetate au inehis mai intii portile
si apoi au inceput lupta. Dupa aceea, plecindu-si capul in fata lui Bocskay,
au predat maghiarilor cetatea, cerind iertare. Bocskay s-a rugat ea cetatea
Uivar sa fie data in stapinirea sa personala si a cerut din partea serdarului

un orn special, in vederea ineheierii unei intelegeri. Desi s-ar fi putut

numi acolo un bei, totusi, aprobindu-se cererea mi Bocskay, a fost trirnis


Kose Hasan pap, beilerbei de Rumelia, impreung cu Vildanzade, cadiu de
Avlonya 221, pentru a se intelege cu el <Bocskay >. Acestia, la rindul lor,
merginek acolo, au predat lui Bocskay cetatea rnai sus-aratata <Uivar >,
potrivit poruncii serdarului. Dupa aceea, au venit cu oastea islamica' si

s-au asezat la ordie.

<Ocuparea cetAtilor Palota i Vesprem de catre Hasan pasa>.

In acest timp, a fost mazilit beilerbeiul de Buda, Bosnak Mustafa


iar lui Kadizade Ali pap, care a fost numit vice-guvernator
(mutasarrif), i s-a dat ca feuda (arpalik) sangeacul Silistra.
Sangeac<beii > de Semendria si de Nicopole si de Silistra si de Cir-

pma 222,

men 223 si de Vize 224 au fost numiti pentru paza Budei. Dupa rep ararea

cetatilor, serdarul cel victorios s-a indreptat spre Belgrad.


VENIREA LUI BOCSKAY LA SERDAR

In cursul anului trecut, cind marele vizir plecase la Poarta, prezentase in fata imparatiei <padisahului> 225 situatia pactului incheiat en
Bocskay. El adusese i o coroang pretioasa luerata artistic, valorind vreo
trei mii de galbeni, deoarece avea si pietre pretioase. De aceasta data,

curtile si corturile impodobite au fost intinse in partea Pestei ; oastea islamului, inarmata, dupd ce si-a asezat rindurile impodobite, a ramas in astep217
212
212
220

221

26 august 3 septembrie 1605.


In text : Serem.

In text : Algahisar.

In text Hurimai; Hommonai Balint.


Vlore (Valonia), oras In Albania, provincia Ianina.

222 "muhafiz de Buda.

223 Gernomen, pe riul Mari/a, in Bulgaria.


224 oras In Turcia, in apropiere de Adrianopol.
225

Sultanul Ahmet I (1603-1617).

www.dacoromanica.ro

262

KIATIP CELEBI

64

tare. Tronul (sandal, ) i scaunele (terpeze ) fiind rinduite potrivit obiceiului lor, a avut loc un ospat (ziyafet); apoi au venit cu zece mii de ostasi
maghiari i cu beii lor renumiti, s-au intilnit cu serdarul cel glorios
Acesta, la rindul su, asezindu-i pe cap coroana promisd mai inainte, 1-a
incins Cu o sabie artistic 1ucrat i i-a predat din partea padisahului steagul
impardtesc care i-a fost incredintat. Apoi, intretinindu-se i discutind
acolo unele situatii, au intdrit pactul i legdmintul. S-a tras din tunuri
si dup ce au avut loc mari petreceri i ospdturi, s-a ridicat si a plecat 226 .
Si dupd aceasta a adus servicii marl credintei islamice. Dusmanii austrieci
rdminind neputineiosi, nu le-a r5mas decit speranta rzbundrii...
263

<Descrierea incoronkii lui Bocskay i laudele ce-i sint aduse pentru servicille indeplinite. Urrneaz relatarea lsrii liii Hasan pasa, beilerbei de Rumelia, la paza acestor tinuturi
5i plecarca serdarulut la Belgrad>.

INCEPEREA TRATATINELOR DE PACE CU AUSTRIECH (A EWE)

Bocskay pricinuia mune pagube si pierderi austriecilor, iar fratele


impgratului austriac, ducele de Ungaria, sttea in crawl Viena (Bey).
Hertogul (hersek ) Mateias, care se rdzboia si ducea lupte cu mahomedanii,
vdzuse puterea ostii islamice i impotrivirea lui Bocskay. Ardealul era

tocmai sprijinul ostii sale. Cunoscind slbiciunea serdarului laiscris, el


<Mateias> a trimis oameni la serdarul cel mai sus-amintit, propunindu-i
sd se facd pace. Afard de aceasta, el a trimis scrisoare i fratelui sdu din
orasul Praga, din tinutul Boemiei, adicd Cehia, i i-a fdcut cunoscute urmdtoarele : Daca, in aceste zile nu se va putea incheia o pace cu musulmanii,

atunci cu sigurantd tara noastrd ne va scdpa din mind, putin cite putin,
o parte intrind in stdpinirea tarilor islamice, iar o parte fiind clcatd de
copitele eailor ardeleanului".
<Descrierea condithlor preliminare ale p5cii de la Szik atorok, 1606. Matias, indiferent
de pa'rerea Papei si a fratelui su, nu mai vrea s dea inapol de la tratativele incepute. Zicind
ca va lupta impotriva fratelui sail, se allaza cu maghiarii si cu oastea care .% enise in ajutorul
Transilvaniei st apot se indreapta' spre Praga cu o oaste mare.
Moartea impAratulur de la Viena si problema succesiunii la tron. Pacea de la Szitvatorok
264
din 11 noiembrie 1606 a fost inchelat de Murat pasa pentru a se putea duce cu succes lupta
impotriva rasculatilor din Anatolia>.
227

LUPTA LUI SARHOS IBRAHIM PASA CU CROATII

Pe cind Bocskay ajuta oastea is1amic, marele vizir Mehmed pasa,


dupa, cucerirea Strigoniului, 1-a trimis in anul mai sus-ardtat pe energicul
Sarhos Ibrahim pasa, beilerbei de Kanizsa, pentru devastarea tinuturilor
dusmane. Iar din partea lui Bocskay a pornit Capetenia ostii sale, cu numele
de Lami Iorgi 227
226 Despre ceremonia incorondrii principlAur Transilvamei, Stefan Bocskay, \TM dr.
Faruk Sumer, Kirallara lac guythren Osmanli sadeazami (Mamie vizir otoman care a incoronat
regi), in Resimli Tarih mecumasr", vol. 3, nr. 28, aprilie, Istanbul, 1952,
227 De fapt Nmeti Jorgi (cf. I. Karcson, Torok lorlenzlirok (Istoriografi turci), vol. II
(Budapesta, 1914), p. 360, nota 1).

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TABrH

65

De asemenea, a mai plecat si un num'ar oarecare de ostasi tAtari


si maghiari, precum i devastatorii de la serhatul Bosniei, formind cu totii
vreo douzeci de mii de ostasi.
<Luptele cu croatii i infringerea lor la hotarele Croatiei>.

OMORIREA LUI DELI HASAN LA TIMISOARA

268

272

Mai inainte, pentru linistirea situatiei, lui Deli Hasan, fratele rebelului Kara-Iazigi, i se dAduse eialetul Bosnia. El fusese mutat de acolo
la Timisoara, unde stAtuse ca guvernator (vali ) timp de aproape doi
ani. Purtarea lui nepotrivitg cerea totusi ca el sg, fie suprimat. De
aceea, dupA cucerirea Strigoniului, serdarul suprem Mehmed pasa a fficut
semn cgtre populatia Timisoarei. Razbungtorii pindeau ivirea unui prilej.
Ei 1-au atacat intr-o zi, pe cind acesta, iesind din cetate, mergea la vingtoare, ucigind pe cei din suita sa. Deli Hasan a fugit la Belgrad si acolo
s-a dus la conacul caimacamului serdarului, care era Tiriyakii Hasan pap.
Acesta 1-a inchis in cetate si cind a fAcut cunoscut la PoartA, s-a trimis,

potrivit legii seriatului, o fetva i o poruncA pentru omorirea lui. impreuna


cu el <Deli Hasan pap > a fost ucis i nepotul s'au Keiuk bei. Se povesteste
ea,' mai sus-numitul <Deli Hasan>, pe cind era in Bosnia, incepuse o mare
rAutate. Trimitind scrisoare cltre venetieni i cAtre Papa 228, el le spusese :
Voi s veniti cu flotele voastre i s fortati cetatea Resne 229 i s v apro-

273

piati de Nova 23, pentru ca eu s v predau cetatea mai sus-arAtatA.


Apoi s5 iau i alte cetati de pe *muffle Mgrii Mediterane i s5 vi le predau.
Dar voi sa-mi dati acum, in fata cet64ii Resne, o sutg de mii de florini".
Deoarece nu venise raspuns pe cind el se afla Inca in Bosnia, a trimis din
nou din Tirnisoara un bldnar, dindu-i o suta de galbeni. Mai sus-numitul blAnar 231, la rindul sau, mergind la serdarul Murad pap, i-a Meat
cunoscuta situatia 1 i i-a arAtat scrisoarea.. .
(Urmeaza descrierea descoperirii complotistilor si pedepsirea Mr).
ANUL UNA MIE CINCISPREZECE 232

275

(Discutia dintre vizirul Dervis Mehmed pasa i Nasuh pasa cu privire la hotarele

276

unguresti>.

Nasuh pap spune : Eu sa tree in Moreea, iar Bosckay sa, mearga",


la Pojata 233 si daca, cele dou$6. osti s-ar intilni ling Viena, nu ar mai ramine

nimic din tara austriaca". El s-a plins zicind c acum teama mea cea

mai mare este aceea ea" <turcii > nu vor araa prietenie fat a. de neamul
maghiar 11-1 vor face sa, se rAscoale din nou si in felul acesta va fi irositA
o munc de doisprezece ani".
<Pregdtiri in N ederea incheierii tratatului de la Szidvatorok>.
228 Paul al V-lea (Camillo Borghese) (1605-1621).
222 Fortareata dalmatiana Resen (?).
230 Castelnuovo, tot In Dalmatia.
231 zuhuri Danisman, editorul cronicii lui M. Naima, citind kdrekci in loc de karkvu,
i-a dat sens de vislas" (vezi Naima tarila, vol. I, fasc. 4, rnartie 1968, Istanbul, p. 459). Acelasi

cuvint se poate citi si gevrekci, Insemnind covrigar".

27 aprilie 1607.
233 In text : Pojalt ; la M. Nairna (ed cit., p. 463) Pojon.
222 9 mai 1606

www.dacoromanica.ro

279

KIATIP CELEBI

66

Tratatul care s-a incheiat era de fapt pacea care mma St intre In
vigoare de la aceasta, data, <1 regeb 1015 H. 224 >.
Populatia ungureasca, care se intelesese cu Bocskay si cu Mehmed
pasa, va intra in intregirne sub stapinirea mi Bocskay.
Cetatile Fiilek i Ianik, unde se citise odata rugaciunea mahomedana,
precurn i alte cetati, urmau sa, fie predate. Hotarindu-se in felul acesta,
asa se incheiase armistitiul de atunci .
Dupa moartea lui Mehmed pasa, Bocskay nu a mai putut s depuna,
singur eforturi in acest sens. Murat pasa incheiase o pace convenabila,,

potrivit cu dorintele tratatului de pace.

280

Clauza a VI-a. . . . Cettile care au fost predate principelui Bocskay

sa rmina acestuia, dupa, cum s-a hotarit la Viena.


Clauza a VIII-a. In serhaturile Timisoarei i Bosniei, Agriei si

Kanizsei, daca, se iveste ceva care sa prejudicieze pacea, atunci sa, se faca,

cunoscut (arz) comandaatilor acestor cetati i daca nu se va face dupa,


dreptate, atunci se va apela la beilerbeiul de Buda, care va fi numit coman-

dant asupra tuturor, spre a face dreptate...


283

La moartea lui Bocskay (Pogifai), Petrus, episcopul (papa) de

Casovia (Papa ).. precum i Erdemidi 235, sfetnicul craiului, trimitind


scrisoare la Poarta au fdcut cunoscut : Craiul Bocskay a murit in a cincea
zi a lui ramazan din anul mai sus-aratat" 26 . Ei au mai scris ca. Bocskay,

invitind la el pe cei mai sus-aratati, le-a cerut ca dupa, el sa, fie crai ginerele
sorei sale, numit Hemun 237, care era unul dintre sfetnicii viteji ai emirilor
maghiari, deoarece s-a scris inca mai inainte c dupg el acesta va fi crai.
Numindu-se crai in locul sax., s-a dat poruncI imparateasca, beilor i capitanilor maghiari i impreuna cu aceasta s-a trimis i noului crai, cel mai

284

sus-aratat, un caftan (hilat) i un buzdugan de seama, precum i un steag


dintre acelea cu semne de noroc.
Mai sus-aratatul Humun Batori 238 era unul dintre urmasii vechilor
crai ai vilaietului .Ardeal i statea retras intr-un colt, 1-au dorit i 1-au ales
pe acesta.
Astfel, cu timpul, acea familie (taife ) a domnit avind independenta

din partea sultanului.


289

ANUL 0 MIE SAISPREZECE 239


PLECAREA MARELUI VIZIR MURAD PAVs. LA POARTA sI DE MCI IN
ANATOLIA PENTRU INABUSIREA RASCOALELOR

DESCRIEREA CETELOR DE REBELI

Mai inainte, pe vremea raposatului sultan Mehmed han, din cauza

dusmanilor din Tara 11 omaneasca, si din Ungaria, cu toate eforturile depuse

pentru indep'artarea intrigior i rautatilor, nenorocirile razboiului n-au


234 2 noiernbrie 1606.
235 Sau Eradomidi, Aradomadi (2).
236 5 ianuarie 1607 ; dupd sursele europene la 29 decembrie 1606.
237 Hommonai Balint.

238 De fapt-B-ither-y-a fost fnlocuit cu Sigismund Rkczy (1606-1608). Diploma lui


de numire, p5strata In Arhiva Bisericii Negre din Braov, a fost publicat de mine In Revista
arhivelor", 1965, p. 232-237 + facsimil.
2 39 28 aprilie 1607

16 aprilie 1609.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARIH

67

putut fi inlAturate din pricina neglijentei si a cusururior comandantilor.


De aceea, rscoalele rebelilor au continuat i s-au inthrit rnereu aproape
timp de cincizeci de ant
<Se motiveaza rAscoala gelallilor din Anatolia sub Kara-Iazigi si Deli Hasan>.

De asemenea, unul era Deli-Hasan, fratele sus-numitului Iazigi,


care, devenind caimacam 24 in locul fratelui sgu, a continuat rAutAile
rebeliunii. Acesta, venind de la Timisoara la Belgrad, a fost ucis asa cum
s-a vAzut mai inainte.
<Descrierea vietii rebelilor lui Kalenderoglu>.

290

298

REFUGIEREA LUI 6ANPULADZADE LA POARTA SI DEVASTAREA


BRUSEI DE CATRE FIUL LUI KALENDER
<Lupta cu rebelii zisi gelalii in Anatolia>.

In aceasa vreme, cind beiul de Silistra, Dalgici Ahmed pasa, a fost


insArcinat cu leventii 241 din Dobrogea, el a trecut prin Galipole cu spe- 299

ranta de a se uni cu oastea otomang si a venit in apropiere de Mihalici 242.

<Lupta lui Kalenderoglu cu Ahmed pasa i fuga celui dintli. Confiscarea averii rebehlor
danpuladzade i ibn Kalender >.

Apoi Mustafa pasa, nepotul lui 6-anpulad, a fost trimis la serhat cu


titlul de beilerbei de Timisoara. Dar dupl un an de sedere, a inceput sg,
persecute ceata de ostasi, spunind c e trimis in locul gindit de sultan.
Atunci acestia, atacindu-1, au incercat sa"-1 omoare, dar el a fugit la Belgrad.

Kadizade Au pasa, spre a-1 pgzi pe mai sus-numitul de cei din Timisoara,
1-a ada'postit in cetate.
<Moartea lui Kalenderoglu si a lui Mustafa pasa>.

DESCRIEREA ALTOR EVENIMENTE ALE ANULUI LA POARTA

Gazi Ghirai moare in 16 zilkade 243, marti, i Tohtarnis, fiul sau, se


urea, pe tron la'r6 avizul Portii. La 19 zilhiAge 1016 244 Poarta numeste
ea han in Crimeea pe Seleamet Ghirai, iar pe Mehmed Ghirai 11 numeste
kalga sultan 243
De asemenea, pe chid Tohtamis venea la Poartl, pe uscat, impreunA,
cu 6-anbek, a fost atacat pe neasteptate in apropiere de Akkerman de c'atre
Mehmed Ghirai, care i-a ucis pe amindoi. Apoi, mergind in Crimeea, s-a

asezat ca han in locul

240 Kaim-mekan: loctiitor, urmas ; locotenent.


242 Trupe de marina si de uscat in vechea armata. otomana ; vezi Mustafa Cezar, Osmanli
larihinde Levendler (Leventii In istoria otomana), Istanbul, Celikcilt Matbaasi", 1965, IX -I552 p.
242 Localitate ling or. Brusa din Asia Mica.
243 3 martie 1608.
244 5 aprilie 1608.

245 Mostenitor al tronului tataresc.

www.dacoromanica.ro

300

KIATIP CELEBI

68

PREZENTARI LA POARTA IN VEDEREA REINNOIRII PACII

301

<Sosirea unui sol polon la Poarta. Clauzele tratatului de pace In care, printre allele,

se precizeaza ea' daca se va face vreo expeditie, hanul tdtdrese sa nu treaca prin Po Ionia si sal
ajute pe cralul lesesc daca va fi atacat. Cetele dm Moldova si din Tara Romneasca sd nu atace
vilaletul lesesc. Bell din Silistra si Akkerman, precum i emirii si vamesii de scheld s nu

permita nimanui sa intre in vilaietul lesesc, gall de cei trimisi de catre cei doi purtatori

de coroana. Robii care se gdsesc in miinile celor ce cdlatoresc dintr-o parte in alta sa fie luati
de autoritati>.
<Luptele marelui serdar cu rebelii gelalii din Anatolia in 1608 246. Multi dintre rebeli
310
au infiartat emirate independente in Anatolia si Karaman. Capul rdscoalei era 6anpuladog1u,
320 care a pretins ca in numele sau sd fie citit predica (hulbe), s se bata monede $.a.>.
<Atacul flotei spaniole asupra cetdtii Nova din Dalmatia>.
321

..

Beiul sangeacului de Nova fiind plecat in expeditia din Ardeal


(Erdel), a venit defterdarul de Bosnia i, intrind in cetate, a tras salve

de tunuri, dupd care s-a intors si a plecat.


351
352

ANUL UNA MIE DOUAZECI $1 DOI 247


OCUPAREA UNOR CETATI DE SERHAT $1 NIMICIREA DU$MANILOR

Mai inainte, Ketengi 948 Omer pasa, mergind in Tara Romaneasca


si in Moldova, i-a inscaunat pe voievozii numiti de imparatie. El a pus

ordine in acele locuri unde, de la vremea lui Mihai 949 incoace, nu lipseau
strile de rdscoala.
Din aceasta pricing ardeleanul, de asemenea, ocupase unele cetati
ale tinutului Timisoara. Cind marele padisah a sosit la Adrianopol, ardeleanul, speriindu-se, a parasit Lipova i Ineul. Mergind apoi emirii de serhat 259, au hat in stapinire acele cetati. Dupa aceea, cind s-a aflat ed el

a atacat tabala dusmana, a Moldovei, a fost trimis Deli Ibrahim pasa,


valiul de Silistra, care a distrus aceast tabara, duman i i-a nimicit pe
ghiauri.

<Rascoald in Iemen

inabusirea ei>.

ANUL 0 MIE DOUAZECI $1 TREI251-

355

358

In regeb 1023 959, cetele cazacesti, dupa ce au atacat tot tarmul

Dunarii i Marii Negre, au patruns in orasul Sinope. Ele au luat robi si


bogatii si au fost alungate de pasa, 253, care incercase s ascunda, ocuparea
orasului Sinope de saicile cazacesti.
DESCRIEREA CONSTRUIRII CETATII DE PE RIUL OCEAKOV (OzU)

In acest timp <1614>, Ahmed pasa, beilerbei de Rumelia, trecind


359 Dunarea eu oastea eialetului sau i mergind prin Moldova, a primit Erman s construiasca cetati pe ambele parti ale riului Bug (Aksu), care
era local de trecere a cazacilor rebeli.
216 1017 H.

10 februane 1614.
248 Vinzdtor de in, cinepa" ; In alte izvoare kaapei.
241 21 februarie 1613
249 Mihai Viteazul.

250 Bei de margme, un fel de margrafi.


251 11 februarie 1614 30 ianuarie 1615.
septembrie 1614.
252 August

253 Nasuh pasa, mare vizir (1611 1614).

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARIH

69

Din pricina intirzierii si a lipsei de cherestea, s-a renuntat la construirea cetatilor.


DESCRIEREA SITUATIEI LUI GABRIEL BETHLEN254

363

Mai sus-aratatul Beth len Gabor era unul dintre emirii Ardealului
din familia Bthory lor. Bthory Gabor 255, care a fost craiul Ardealului
inaintea lui, era cunoscut sub porecla de craiul cel nebun" (Deli Kiral).
Fiind un nebun cu apucaturi ciinesti (kelb), el ataca avutiile i familiile
beilor i notabililor din Ardeal. Pe unii dintre cei care i se opuneau Ii
ucidea, pe altii Ii exila. Unii reuseau s fuga de persecutiile lui. Beth len

Gabor, la rindul sau, fugise pe vremea lui Iemici 252 la Belgrad, unde
Iemisci ii daduse o sold& speciala de 120 de aspri. Ilarninind in iarna
aceea la Semendria, Gabriel Beth len a plecat ialasi in Ardeal. In anul
1021 257, temindu-se din nou de mai sus-numitul <Bthory> , el s-a refugiat din nou la Poarta imparatiei.
<Sosirea solului austriac Andreas Negroni 258
der pasa>.

51

acordarea tinutului Kanizsa lui Isken-

In timpul acela, mai sus-aratatul Bethlen, prin mijlocirea lui Iskender pasa mergind la Nasuh pasa, a obtinut increderea inaltei curti si a
povestit starea <in care se afla> craiul cel nebun, care era dusmanul sau.
Atunci, vechilii imparatiei au spus ca trebuie sa se treaca la inlaturarea
totala a uneltirilor celui naravas. De aceea s-au trimis porunci emirilor de
serhat, spunindu-li-se ca este nevoie de multa oaste, deoarece unele locuri
ale cetatii Buda necesita reparatii radicale. Atunci Iskender pasa, mergind
pe sesul Serem, a strins oaste. Apoi, ridicindu-se de acolo, a plecat la
Timisoara. El a intrat cu oastea in vilaietul Ardeal prin partile Portilor
de Fier. Nasuh pasa a fost numit de Poarta imparateasca serascher asupra
ostii din acele parti. Au mai fost insarcinati 252 si Ketengi Omer pasa si
*ahin Ghirai 262, precum i domnii (bey )T6rii Romanesti 261 j Moldova 262.

Trecind prin Tara Romaneasca ei au intrat in Ardeal. Pe de alta parte,


Deli Kiral <Gabriel Bathory> s-a intarit In cetatea Oradea. iIskender
pasa, mergind acolo <in Transilvania>, 1-a inscaunat pelBethlen Gabor in
254 Principele Transilvaniei (1613-1629).

255 Gabriel Bthory, principele Transilvaniei (1608-1613).


256 Hasan pasa.
257 1612

1613.

258 In text Nekron. A fost in solie si pe la 1609, fiind bun cunoscator al limbilor arab
si turcA.

259 Izvoarele narative otomane 11 omit de obicei pe Magiaroglu Ali pasa, de la care s-a
pastrat un mdnunchi de documente romanesti i turcesti, privind aceast expeditie, adresate
juzilor din Brasov (Mihail Guboglu, Saple documente turcesti din Arlwiele Brasoyului priyind
relapile Transilyarnei cu Poarta Otomand, la inceputul secolului al XV II-lea, in Revista Arhivelor", VIII, 1 (1965), P. 212-253 -I- fasc., vezi si M. Tayyib Gokbilgin, XVII. Asir baslarinda
Erdel hddiseleri ye Bathlen Gdbor'in begli#e intihabi (Evenimentele din Transilvania pe la inceputul veacului al XVII-lea i alegerea lui Gabriel Bethlen ca principe), in Tarih Dergisi", I,

1 (Istanbul, 1949), p. 1-28.

260 Sahin Ghirai era kalga-i sultan, han fiind Canibek Ghirai (prima oar : 1610 1623 ;
a doua oara : 1624 ; a treia oar : 1627-1635).
2" Radu Mihnea (1611-1616).
262 Stefan Toinsa (1611-1615).

www.dacoromanica.ro

364

ICEATIP CELEBI

70

Belgradul din Ardeal (Erdel Beigrad) 26 3. Dar cit timp traia acel afurisit,
era greu ca aceasta hotarire sa fie mentinuth. Prin mijlocirea lui Bethlen,
Iskender pasa a atras cu nenumarate promisiuni citiva voievozi de incre-

dere ai Transilvaniei. In felul acesta, a cistigat o parte a populatiei de

acolo. Dupa ce insa Iskender pasa, 1ulndu-0 oastea, a plecat din Transilvania, Deli Kiral, iesind din Oradea, a inceput s faca pregatiri impotriva

lui Bethlen. in acest timp, unul dintre voievozi, punind citiva puscasi
la trecatoare, acestia 1-au omorit pe Deli Kiral in timp ce trecea pe acolo.

Apoi Bethlen, trecind la criie, i-a trimis lui Iskender pasa aceast tire.
Cind a sosit aceasta stire imbucuratoare, el <Iskender pasa > se afla inca
la Portile de Fier. Bethlen, devenind crai independent, a luat cetatile si
tinuturile Hust si Kovar i Szatmar <Sakar) i Tokaj si altele, care erau
supuse Ardealului 264, anexindu-le din nou principatului Transilvania.
TRATATUL (AHIDNAME) CU TRANSILVANIA

Bethlen Gabor, care slujise cu sinceritate imparatia (devlet), era


totdeauna prieten cu prietenii si dusman cu dusmanii Porii. Avind in
vedere &, in afara de atasamentul aratat prin propria sa scrisoare, el a
dat dovada i de o purtare devotata, Bethlen s-a rugat pentru <reinnoirea >

tratatului care fusese incheiat pe vremea raposatului sultan Suleiman


han. De aceea, in a douazeci si treia zi a lui gemazi iil-evvel din anul
sus-aratat 265, a fost scris tratatul (ahidname) pe care il solicitase. Clan-

zele acestuia sint urmatoarele : Odata cu moartea principelui din Ardeal,


sau datorita unei alte situaii, daca va fi nevoie ea principele sa fie reinnoit, atunci potrivit inaltului firman va fi numit de catre sultanat unul
dintre cei mari, dintre transilvani, care va fi dorit i acceptat de catre
toti beii Transilvaniei si de &are notabilii celor trei neamuri. Nu se va da
craiia fara' consimtamintul notabililor si al raielei, daca o vor solicita cei
care nu au dreptul, precum nici celor care vor incerca s ia puterea prin
365 uzurpare. Atita timp cit principele, emirii i notabilii, precum si raiaua

vor arata asucultare, beii care sint in vecinatate, precum si ostasii din

imprejurimi nu vor ataca nici unul hotarele vilaietului Ardeal. Prizonierii


vor fi inapoiati daca vor fi gasiti nevinovati. Satele si orasele de la hotarele
cetatilor : Solnoc si Gyula, si Ineu, Lipova si Timisoara, care au dat odata
haraci celor din Solnoc si Gyula, si Ianova i Lipova si Timisoara, de
asemenea si orasul Dioszeg (Dirsek), dependent de Solnoc, care a dat
haraciul 266 si s-a supus in partea aceasta <la turci > pina la rdscoala de

dinainte, care izbucnise in Transilvania, fiind anexate partii acesteia


dinperiului otoman> pina la rascoala lui Sigismund Bathory, sa-si dea
darile lor obisnuite. Transilvanul sa nu se amestece 111 nici un fel si sa nu

provoace gilceava si de asemenea sa nu intervina in nici un fel ... Daca


se afla raiale care plecind din Imperiul otoman s-au dus in Ardeal, sa fie
trimise inapoi. Ca si mai inainte, Ardealul sa-si trimita in mod sigur haraciul, dupg cum s-a angajat in trecut, iar cu voievozii Tarii Romnesti
263 Alba-Iulia. Mai exista Belgradul sirbesc, cel unguresc (Istolni- Belgrad) i un Belgrad
In Albania.
264 Au fost uzurpate de austrieci.
265 1 iulte 1614.

266 Aici mat mutt in sens de d'ari.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARIM

71

Moldovei sg, trAiaseg, in unire i intelegere, respectind conditiile de buna'


vecing,tate i atunci cind se va ivi dusmanul sg, ajute dupg, cum va fi

nevoie la inlgturarea lui. De asemenea, dacg, la hotarele Imperiului otoman, beii de aici vor cere, in caz de nevoie, serviciul sail <al principelui
Transilvaniei >, sg, indeplineaseg, aceastg, slujba i sg, dea ajutor cu sinceritate. SA nu fie atacate i caleate hotarele Transilvaniei care au lost prevazute din timpuri mai vechi in tratatele i intelegerile dintre principii
din Transilvania i Viena. Nici unul dintre emirii maghiari care sint supusii
principelui din Transilvania sg, nu fie persecutat de cineva.
ALT TRATAT (AHIDNAME)

Beii Ungariei superioare, care mai inainte, incg, de pe vremea sultanului Suleiman han, se supusesera parii noastre, arataserg, mai tirziu,
de nevoie, supunere fatg, de imparatul Austriei. In cnrsul anior precedenti,
in timp ce i se supuneau acestuia, aparuse i craiul Bocskay, care, Impreung,

cu toti beii Ungariei superioare, Ii intorsese chipul de la austrieci i arAtase supunere fatg, de imparatia otomang. De aceea, mai sus-numitului
Bocskay i se acordase, impreuna cu actul de craiie, i o eoroan i un

steag imparatesc. In felul acesta, ei au salvat cet4ile care se aflau in

miinile craiului Austriei.


In timp ce se supuneau cu sinceritate Portii si erau in dusmanie cu
austriecii, a murit craiul Mr, Bocskay, i intre ei an inceput neintelegerile.
De aceea, s-au supus din non craiului nemtesc. Acesta s-a purtat farg, mila

fata de cei mai sus-argtati, rivnind totodata si la ceatile care se aflau in


miinile lor <ale transilvanilor >. De asemenea, au depus eforturi ca sa-i

converteasca cu forta <pe transilvani> la credinta Mr. Din aceastg, pricing,

transilvanii au aratat dusmgnie fatg, de austrieci, dorind sg, se supunA,


de azi inainte, fatg, de inalta Poarta, asa cum se supusesera in trecut.
Pentru aceasta, Balazy Sigmond '67, care era una dintre capeteniile lor
vestite, 1-a trimis pe Bethlen Gabor, care este acurn crai al Transilvaniei,
sa se roage pentru reirmoirea tratatului. Atunci s-a scris un tratat, cuprinzind uncle clauze, si a fost trirnis la data de mai sus. Conditiile acestui
tratat (ahidname) sint urmAtoarele : Intrucit beii maghiari i capudanii
Mr, precum si ceilalti notabili, supunindu-se din toatg, inima data de
Poarta>, vor fi prieteni en prietenii i dusmani eu dusmanii nostri si
vor fi uniti intre ei si se vor intelege intre ei, precum i cu Bethlen Gabor,
si vor depune eforturi pentru inlaturarea dusmanului care s-ar ivi, pentru
a dovedi supunerea Mr, sg, trimitg, la Poarta, cu consimtgmintull i cu apro-

barea tuturor, peschesurile tarii Mr ping, la acest an, potrivit roadelor


t6rii lor. Cind va fi nevoie de mice fel de ajuor i sprijin, sg, li se dea.
Nirneni sg, nu atace cetatile i tinuturile care se 2116, in miinile lor si in
felul acesta ei sg, fie linistiti. Din vilaietul mai sus-aratat sa nu se ceara
dare (virgii) mai mult decit in trecut. Daca eineva din parte domnilor

(kiral) i principilor din Tara Romaneascg, si Moldova ar dori sg, cumpere


fortarete dintre cetatile Ardealului, sg, li se dea permisiune. Daca, vreunul
dintre voievozii Tarii Bomnesti i Moldovei, rgzvratindu-se, va pleca in
267 Sigismund RkOczy sau Gabriel Bthory?

www.dacoromanica.ro

366

KIATIP CIDLEBI

72

Ardeal, si dm/ de acolo va incerca s plece in alte parti, sa fie trimis la


Poarta Meg nici un fel de intirziere. Robii sa fie eliberati, luindu-li-se
asprii. Cind. fostii principi ai Transilvaniei vor fi reinnoiti, atunci s, li se
dea de la Poarta steag i buzdugan i hilat, ca si mai inainte. Acestea fiind
serise, au fost trimise in taina ...
370
374

INCHEIEREA TRATATULUI DE PACE CU IMPARATUL AUSTRIEI "8


ANUL 0 MIE DOUAZECI SI CINCI289. PLECAREA MARELUI VIZIR SPRE
REVAN

378

SERDARIATUL LUI ISKENDER PASA IN PARTILE CAZACESTI SI

TRIMITEREA UNEI SCRISORI /N ARDEAL

Iskender pasa, din Bosnia, este insarcinat cu oastea rumeliota pentru


urmarirea cazacior care veneau pe Marea Neagra.
In aceasta vreme, sosind solul Ardealului 270, acesta a facut cunoscut ca : Mai inainte de aceasta, beii cu numele de Hommonai si Sehbat 271

din partea austriamlui devastasera granitele noastre, dar ei au fost aspru


pedepsiti. Dupa ce au plecat rusinati i disperati in cetatile lor, ei s-au
intors insa din nou la serhat cu cetele lor". De asemenea, el a mai fdcut
cunoscut c ei <transilvanii> au plecat la granita cu o ceata de ostasi
in vederea apararii trii <Transilvania>. Atunci s-a scris o scrisoare cu
urmatorul cuprins : Unul din cele douasprezece articole ale tratatului
incheiat mai inainte cu imparatul 272 era in legatura cu atacarea vilaietului Transilvania. De aceea nu e cu putinta sa se intre pe acolo <in Transilvania >. Ambasadorii celui mai sus-aratat se afla la Poarta imparatiei
si fiind intrebati de atacul lor <al austriecilor > asupra granitei Transilvaniei, au raspuns ca, in aceasta privinta cezarul lor nu are nici o stire.
379 In astfel de timpuri, plecarea ta <a principelui Transilvaniei >, cu oaste
mare si cu tunuri, la serhat ar aprinde focul razboiului. De aceea, in
aceasta privinta nu se da permisiunea imparateasca. Iskender pasa este
numit serascher impotriva cazacilor si el se va indrepta in acele phrti.
De aceea, sa v atasati lui in graba cu un numar de 15 000 de puscasi
pedestri i calari adunati din tara noastra si sa fie condusi personal de
tine sau de un serascher care sa fie de o seama cu tine. In felul acesta
sA depuneti eforturi pentru predarea cetatii Ineu.
<Inapoterea solului in Transihania cu aceasta scrisoare>.

In cronica lui Tahvil 273 se povesteste c sotia dusmanului numit


Eremie 274, fost mai inainte voievod al Moldovei 275, care se chema Doamna
268 In text : 6asar-i Roma.
9 decembrie 1615.
269 20 ianuarie
279 Vezi Vencel Bir, Erdely Kovetei a Porldn (Sold Transilvarnei la PoartS), Cluj, Edit.

Minerva", 1921.

271 La M. Nairna (ed. cit., II, p. 148) : Hamlet bet i Sahbat bet ; in ed. Z. Danisman, fasc. 6
(mai 1968), p. 691 : niste bet" (ban beyter ).
272 Matias al II-lea (1612-1619).
273 Nu cunosc un cronicar cu numele de Tahvil (cel lung") ; s-ar putea s fie o greseald

de grafie, in loc de Pecevi, citat de M. Naima.


274 Ieremia Movil, voieNodul Moldovei (1595 aug.
iunie).
275 In text grafiat gresit : Bagdad.

www.dacoromanica.ro

1600 mat ; 1600 sept.

1606

FEZEKE-I TARIH

73

(Romna) 276, avea un ginere (leah ) care &Mita s pund, mina cu forta pe
vilaietul Moldovei pentru fiul mai mic ad lui Ieremia 277 De aceea, ridieind
numai de la rebelii rusi vreo douazeci de mii de oameni si tot atitia ostasi

de la poloni, el a venit sa ocupe cu forta vilaietul Moldovei pentru fiul


mai mic al lui Ieremia. Ocupind-o cu 20 000 de neferi de la rusi si de la
lesi, 1-a alungat pe Stefan 278, numit din partea imparatiei (sultanat ).
Pentru a lua din nou in stapinire aceasta taxa au fost trimisi : stapinul
sangeacului de Silistra, Saro Ibrahim pasa, beii de Bender si Akkerman,
precum si oastea tatareasca. Mergind acolo, acestia la rindul lor, s-au
inapoiat infrinti. Pe vremea aceea, Iskender pasa se afla la Poarta, ca
slujbas, fiind mazilit de la Agria. Gurgi Mehmed pasa, caimacamul marelui vizir, a acordat celui mai sus-ad:tat eialetul Bosnia si dindu-i oastea
din Bosnia si Sirmium si din Semendria si din Crusevat, precum si oastea
... Siistrei 1-a trimis in partea aceea <in Moldova>, impreuna cu Ibrahim pasa. Mai sus-amintitul pasa Iskender, mergind cu oastea purtatoare
de victorie, s-a ciocnit cu oastea Doamnei mai sus-aratate in apropiere
de orasul numit Stefnes,ti (Istefane0i), care era unul din orasele Moldovei. Prin gratia lui Allah obtinind victorie si distrugind oastea ghiaurd,
ei au pus mina pe Doamna, impreuna cu cei doi fii 279 ai ei si cu ginerele
numit Koretki (liorska) 280 .
Dupa aceea, ei au pornit cu noroc spre Poarta fericirii avind si un
numar de cinci sute de puscasi cazaci rebeli, ferecati in lanturi. In ultima
vreme nu mai fusesera prezentati la Divanul imparatesc atitia clusmani
vii. Sosind aceasta stire, populatia a apiobat si a admirat lupta sfinta
a lui Iskender pasa impotriva ghiaurior. Moldova a fost acordat din nou
voievodului Radu 281, care a fost inscaunat fiind adus in persoana. Fiica
Doamnei, care era sotia lui Koretki, era o femeie foarte frumoasa. In
timpul luptei ea a cazut in miinile tatarilor si nu a putut fi gasita. Mai
tirziu, ea a aparut cu pretul a treizeci de mii de gurusi i, venind insarcinata de la tgari, a nascut doua fetite. Povestea ei a circulat mult timp
in tara leseasca.
ANUL UNA MIE DOUAZECI SI SASE 222...
INCHEIEREA PACII CU POLONII DE CATRE ISKENDER PASA

Pentru alungarea cetelor de cazaci care pricinuian pagube la t'armurile Marii Negre a fost insa'rcinat mai intii Iskender pasa, serdarul ostii
victorioase din eialeturile Rumelia si Buda si Kanizsa. Apoi, ridicindu-se
cu o astfel de oaste din Bosnia, i s-au alaturat cu osti principele (hakim )
Ardealului, Gabriel Bethlen, si domnul Moldovei, Radul voievod, precum
i domnul Tarii Romnesti, Alexandru 293, i au descins in fata unei pa276 In text greseala de grafie : Romna in loc de Doamna : doamna Elisabeta, sotia liii
Ieremia Movila.
277 Alexandru Movil domneste in Moldova de la 22 noiembrie 1615 pinas la 2 august 1616.
27$ tefan Tomsa.
272 Alexandru si Bogdan.
280 Samuil, fiul lui Ioachim, print de Korecki, descendent din voievozii Voliniei, sotu I
Ecaterinei Movila
281 Radu Milinea.

282 9 ianuarie 1617 28 decembrie 1617.


282 Alexandru Ilias (1616-1618).

www.dacoromanica.ro

383
384

KIATIP CE.LEBI

74

Mnci, nurnite Beveili 254, care se afla pe malul apei Nistrul (Tur la), din

vilaietul Moldovei.
Esnanislar-Jilgoz 285, serdarul i vechilul ostii craiului lesesc, precum
si hatmanul eialetului lesese, Sigismund (Jidmun ), patrunseserg in loca-

litatea numit Bazar#a 286. Tocmai cind era sa' se dea lupta, s-a facut
un schimb de solii intre cele doua parti <turd i polonezi>. S-a vorbit
despre situatia cazacilor, s-a aratat c pricina stricarii pacii sint cetele

285

de tatari si rebelii cazaci i ca de aceea este necesar6 indepartarea i alumgarea bor. Mai sus-numitul hatman, de asemenea, potrivit pcii incheiate
mai inainte, a garantat ea cetele cazacesti nu vor mai cobori la Marea
Neagrl pe apa Oz i raiaua va fi linistita. De asemenea, vilaieturile
Transilvaniei si Moldovei j Tarii Romnesti nu vor fi atacate i calcate.
Dana, Hutaliogdu 257 si Seiran 288 si alii vor incerca sa vina asupra acestor trei fah cu dorinta de stapinire, nu li se va da permisiune s treaca
prin vilaietul lesesc. Dindu-se peschesurile care se acorda hanului tataresc,
se va trimite sole mare la Poarta. Hatmanul mai sus-aratat, scriind. astfel dona acte (temesiik ), unul in limba turceasca i altul in limba leseasca,
si intarindu-le cu sigiliul sau propriu, precum i cu sigiiie beilor din
tabara, s-a rugat pentru pace ca mai inainte. Mai sus-artatul Iskender
pap, la rindul sau, scriind o scrisoare de pace (sulhname ), la data de douazeci i ase ale lui ramazan din anul mai sus-aratat 289, a dat un act (temessiik ) in conditiile mai sus-aratate. El a mai garantat ca de azi inainte
nu se vor mai pricinui pagube si stricaciuni in vilaietul s'au <Polonia> de

&are ceata tatareasca, iar negutatorii vor putea trece dintr-o parte in
alt a.
DURMUS DEDE

389

Pe cind staretul Durmus (Durmus dede) umbla singuratic in partile Akkermanului, a fost luat de niste corabieri care 1-au lasat in una din
fortaretele Rumeliei, intr-o manastire (tekke) a bektasiilor 290
ANUL 0 MIE DOUAZECI SI SAPTE 1)1.

390
394

...

<Sosirea solului polon Gargarofce (Gragragi) 292 la Poart si trimiterea unei scrisori lui
tianbek Ghirai de catre marele vizir Haiti pasa ca s nu mai atace vilaie tul lesesc, calcind condix

tiile pAcii>.

VENIBEA SI INTOARCE REA LUI BETHLEN

398

Anul trecut, Gabriel Bethlen, navalind in tinutul Ardealului, 1-a


ocupat. Apoi, pe cind Iskender pasa, facind preghtiri de lupt impotriva
ghiaurilor lesi, se afla la Akkerman, a trimis stire lui Bethlen, invitindu-1
284 Bivolari ( ?) In jud. Iasi.
285 Stanislav Jilkovski.
286 Probabil Bosnaci, in jud. Suceava.
287 Probabil greseahl de grafie In loc de hatmanoalu (Hommonai).
288 Sehbat (?).
289 27 septembrie 1617.
290

Sect ortodox islamic.


18 decembrie 1618.

291 29 decembrie 1617


292 Grzegorz Fery.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARIH

75

sa villa' la el. Atunci Bethlen, la rindul su, pornind impreuna cu vreo


treisprezece mii de pedestrasi i cu vreo douasprezece mii de clareti, a

venit sub zidurile cetatii numita Sadorafta 293. Dar in urma sosirii solului
lesesc, incheindu-se pace, Bethlen s-a intors si a plecat in vilaietul sau.
ANUL 0 MIE DOUAZECI I NOUA 234_
...INFRINGEREA TABEREI LESESTI IN LUPTA CU ISKENDER PASA

399

Cauza acestei lupte impotriva ghiaurilor a fost urmatoarea : un


frinc 295, cu numele de Gaspar 296, care se ocupa cu negotul de cumprare
ii eliberare a prizonierilor musulmani care se gseau in ... Europa, fiind

socotit <om > de isprava, a fost trimis de citeva ori la nemti, cu per-

misiunea lui Iskender pasa. Ca rasplata pentru serviciile aduse in slujba


de solie, i se acordase in arena (iltizam) ducatul insulei Nanos (Naksa).
Apoi, dorind domnia Moldovei, a luat-o cheltuind averi. Iskender pasa,
beilerbei de Oceakov, a fost chezas ca mai sus-pomenitul Gaspar va sluji
cu credinta. Apoi, dupa ce a stapinit-o timp de aproape doi aM, domnia
Moldovei fiind acordata altuia, el a ridicat steagul rascoalei la indemnurile unor rebeli. Cu ajutorul lesilor, a strins o multime de ostasi i s-a asezat in localitatea numita, Difora (cupda) 297 din fata tirgului Iasi, care
era capitala Moldovei.
Gaspar alesese aceasta localitate considerind-o norocoasa, caci Gazi
Ghirai han, pe cind mergea in expeditie impotriva cetatii Ianik, II surprinsese acolo pe renumitul serdar al 0111 lesesti, CU numele de Kapcalad 298,

care dupa ce daduse multe lupte cu Gazi Ghirai han incheie pace acceptind sa dea hanului, anual, cite zece mii de galbeni i irmahi 299 si samur.
Cind Iskender pasa a aflat, in ramazan 39, despre rascoala acelor
cete, avea pe linga el peste o mie de oameni. A pornit asupra lor <a cazacilor > dupa ce i-a ridicat i i-a adunat pe tatari linga Akkerman, precum
si oastea a cinci sangeacuri i pe fratele hanului i pe Devlet Ghirai, calgnua
sa, cu un mare nurnar de oaste tatareasca. Mergind in localitatea mai
sus-aratata i purtindu-se neincetat lupte mari timp de peste treizeci de
zile, in cele din urma oastea islamica a cistigat victoria. Dusmanii fiMd
infrinti si despartindu-se de tabar, au rupt-o la fuga. Dar ei s-au gindit

sa plece astfel : insirind in jurul lor cite trei rindmi de barabale, vreo

douazeci de mii de puscasi i vreo treizeci de mii de calareti dusmani, care


descalecati de pe cai au devenit pedestri. Si asa au fcut din harabale intarituri (metereze), i pe cind nlergeau tragind cu pustile in toate prtile,

oastea tatareasca nu a tinut seama de pustile dusmanului, ci 1-a atacat


si I-a imprastiat. Ei <tatarii> s-au saturat de prada, luind o suta douazeci
de tunuri i atitea mii de harabale incareate i alte zaherele, precum i

tot felul de lucruri (emtia) in numar asa de mare ineit nu se poate inchipui.
Soroca (U.R.S.S.).
29 nmernbrie 1620.
8 decembrie 1619
298 Firenk : Italian, venetian, prin extindere european.
296 Gaspar Gratiani, domnul Moldovei (1619-1620).
297 GreealA de grafie ; corect cucora.
298 Eirf6alad : Stanislav Koniecpolski, hatman.
293

294

399 BlanA de leu" (?).


300 31 julie
29 august 1620.

www.dacoromanica.ro

400

KIATIP CELEB1

76

In aceast math' se aflau peste o sutl de bei renumiti si de-ai neamului


lesesc. Zilkoski 31, care era primul (bas ) serdar, a fost ucis si al doilea
serdar Koniposki 32, fiind luat prizonier, a fost trimis la scara ImpArteasa, ferecat in lanturi. El era hotrit sl dea ca pret <de rascumpArare>

o sut de mii de gurusi...

PLECAREA FLOTEI PENTRU PUSTIIREA MAZDONIEI

In acest an, marele amiral (kapudan ) Hall pasa, iesind cu 40 de

galere (kadirga) in Marea Mediterana', dup ce si-au uns corbiile la Avarin

<? > (Avadin ), a Mat doug cornii moldovenesti (iki Bog"dan gemisi)

pe limanul Mermezkona ( Marmazkona) din Durazzo (Drae). CApeteniile


lor (reisleri ) au putut sl treacg seara pe tarmul dusman. Pe timpul rugAciunii de dimineata", ei au ajuns la Iardina ( Bardina? ), in apropiere de
cetatea Mazdoniei.
<Luarea fortAret.ei, incendierea si jefuirea ei, luarea de prizonieri>.
ANUL 0 MIE TREIZECI 303

402

<1nghetarea Cornului de Aur.>


403

1NCEPIJTUL EXPEDITIEI LA HOTIN SI VIZIRATUL LUI HUSEIN PASA


<La cererea marelui vizir Ah pasa, se fac pregAtiri mari pentru o expeditie irnpotriva
lesilor si cazacilor de prin pArtile Hotinului. Ali pasa murind la 15 rebi I 1030 3", viziratul
a fost acordat lui 1-hisein paa>.

404

PLECAREA PADISAHULUI ISLAMIC IN EXPEDITIE IMPOTRIVA NECREDINCIOSILOR DE LA HOTIN


<Expeditia porneste din Istanbul la 7 gemazi II (30 martie 1621), iar la 10 regeb (31 mai)
este la Adrianopol>.

S-a anuntat c5, adunarea va avea loc pe podul de peste Dungre,


la 20 regeb 305 De asemenea a sosit stirea c'a hanul tatAresc a pornit in
incursiune eu oastea sa. S-a prins o limbg, care i-a Instiintat despre marea
adunare a dusmanului.
<La 1 saban 1030 (21 iunie 1621) 60 de bArci cdzAcesti n
.devasteazA si incendiazA orasul Ahioli din Bulgaria>.
301 Zolkiewski, hatman polon.
302 Koniecpolski.
303 26 noiembrie 1620
304 7 februarie 1621.
305 9 iunie 1621.

15 noiembrie 1621.

www.dacoromanica.ro

.dun sub Mesivri si apoi

FEZEKE-I MARTH

77

NAVALA CAZACILOR LA AHIOLI. ADUCEREA UNUI PRINS (DIL) D IN


PARTEA LUI HAGIKI PASA

<Culegerea unor stiri de la prinsi de cdtre Abdul-Kerim pasa>.

La 8 saban 306 padisahul primeste informwtii asupra situatiei dusma_ 405


nului si porneste o expeditie impotriva lui, trecind peste Muntii Balcani.
ACORDAREA DE DARURI OSTII LA ISACCEA (ISAKGI) DE CATRE PAD ISAHUL ISLAMULUI

In dougzeci si doug a lui saban 307 s-a descins la Isaccea, locul unde

se construia un pod. Ping la terminarea podului au stationat la menzilul


mai sus-argtat.
<Ceremonia acordArii de daruri si solde ostii la 26 saban 300 Padisahul trece de vreo
douA ori podul, beilerbeml de Anatolia isi prezintA alaiul. Se anuntA din partea lui Husein pasa,
beilerbei de Oceakov, Infringerea a opt bArci cazAcesti>.

In prima zi a lui ramazan 30, venind o iscoadg, a fgcut cunoscut

cg fiul craiului 310 , trecind in a dougzeci si opta zi a lui saban 311 cu vreo
patruzeci de mii de ostasi in partea de dincoace a Nistrului 312, s-a asezat
la hotarul Moldovei si impreung cu oastea Si-a intins tabgra pe marginea

acestei ape. In a treia zi, podul fiind gata, s-a dat firman pentru trecerea
lui. Hasan pasa, beilerbei de Rumelia, si cu chehaiaua Nasuh pasa, Tayar
bei de Urfa, fiul vizirului Mustafa pasa, si-au prezentat alaiurile, trecind.
dincolo.

... Apoi, trecind si ceilalti beilerbei cu multe cete de ostasi, s-au

asezat dincolo, in cimpia Moldovei (Boffelan sahrasina).

<Distrugerea a cinci caice cAzAcesti In Marea NeagrA, la 5 ramazan 313, de cAtre capudanul

flotei otomane Halil pasa>.

SOSIREA UNOR VEST! DE LA HANUL CRIMEEI


<La 13 ramazan31
expeditie>.

el cere ldmuriri uncle anume sA-si aseze tabAra pentru aceastA

SO S IREA LUI DILAVER PASA SI A OSTII TARII ROMANESTI

In a dougzecea zi a lui ramazan 313, dud au descins la menzilul numit

Tatgrani 316, venind Dilaver pasa, beilerbei de Diar-Bekir, a prezentat


u.n mare alai. Cei mai multi dintre cglgretii sgi erau inarmati si impodobiti.
306 28 iunie 1621.
302 12 iulie 1621.
302 16 iulie 1621.
309 20 iulie 1621.

310 Pe atunci domnea Sigismund al III-lea Wasa (1587-1632).


211 18 iulie 1621.
812 In text : Tunla.
312 25 iulie 1621.
314 1 august 1621.
315 8 august 1621.
816 In text : Tataran.

www.dacoromanica.ro

406

K1ATIP CELEBI

78

De asemenea si beiul Tkrii Romanesti 317 si-a prezentat alaiul de vreo

sase mii de ghiauri inarmati.


407

In doukzeci si patru ramazan 218, thud adusi citiva prini, cind au fost
intrebati, acestia an spus : dusmanii construind fortificatdi si adaposturi
in fata cetatii numite Hotin, au pus acolo vreo cincizecilaizeci de mii
de puscasi. De asemenea este pe cale de a veni acolo si fiul craiului i o

ceat de eazaci au fost trimisi impotriva cefatii Oceakov". Indatk ce


au spus acestea, a fost trimis in acele parti Hagiki Abdul Kerim cu o
ceatk de ostasi.
INFRINGEREA AUSTRIECILOR IN LUPTA CU BETHLEN

In aceastk vreme, sosind o scrisoare de la principele Ardealului,

Gabriel Bethlen, acesta facea cunoscut c cezarul austriac a trimis In ascuns

o ceat de dusmani pentru ajutorarea craiului lesesc i ek, aflind despre


aceasta, ajungindu-i din urmk, i-a nimicit trecindu-i prin sabie. Mai spunea
ea' a trimis acum steagurile si capetele hate. Oamenii ski, impreun cu
steagurile ( sancak ) i cu capetele mai sus-ark-tate, au fost prezentati
la picioarele prea fericitului tron.
Pecevili spune ck in acest an mai sus-arktatul Bethlen, ridicindu-se
cu oaste mare si luind pe linga dinsul pe musulmanii de la serhat, a pornit
asupra Budei si a asediat-o. Asezind tunurile, el a btut-o, iar oastea,
fAcind incursiune in imprejurimi, a devastat si a incendiat totul. Venind
asupra lor tabra nemtease, au facut mare rkzboi. Bethlen, obtinind
victorie, a trimis pe serascherul sku Bizgia Gherghi 319 la hotarul Kanizsei.

Bekianolu 320 si toatk oastea maghiark a acelei regiuni, intorcindu-se la


el, a devastat satele nemtesti i eroate. Apoi, mergind in fata Vienei, au

pustiit imprejurimile acesteia, hind prad fark numar. Ei s-au intors


pustiind partea de sus <nord > a Vienei.
S-a arktat mai inainte dorinta ostii tktkresti de a face incursiune
in tara dusmanului. Sosind skrbAtoarea (tyd), a doua zi, la menzilul numit
satul Degirmen 321, a venit vizirul hanului, Mirza bek, care a cerut invoire
pentru incursiune (ahn). Parerea hanului fiind potrivit dorintei impkrtesti, acesta a fost trimis inapoi cu kilat i scrisoare de invoire. Beilerbeiul
de Ahiska 322 si Hagiki pasa, beilerbei de Silistra, precum i voievodul
Moldovei 323, venind, si-au prezentat alaiurile.
IN SPECTAREA IENICERILOR

In a sasea zi a lui sevval 324, cind s-au asezat in menzilul numit


Bogdknesti 325, rkspindindu-se zvonul ek nu a rkmas nici jumktate din
317 Badu Mihnea (1620-1625).
319 12 august 1621.
319 La M. Naima (ed. cit., fasc. 6, 1968, p. 744) : Hams Yorki, adica Hamos Gheorghe (?).

Nu este exclus sa fie vorba de Gheorghe Basta.


320 In text grafiat gresit : Banaoglu.

321 DedIrmen : moard". Localitate In Moldova ?


322 Ahaska (in Asia Mica).
323 Alexandru Inas (1620-1621).
324 24 august 1621.
329 Localitate in jud. Suceava.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-/ TARIH

79

ieniceri", din aceasta pricing li s-a dat cite o jumatate de gurus ca dar si
au trecut unul cite unul prin fata padisahului.
SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDOVEI

S-a rkpindit zvonul ca beiul Moldovei argta neglijenta atit la cuedtirea drumurilor i trecatorilor, repararea podurilor i procurarea de zaherele, cit si la intimpinarea sultanului. De asemenea, s-a raspindit vestea ca
el trimisese ajutor in partea leahului. Pentru toate acestea el a fost pus
in inchisoare, iar locul sail a fost acordat crestinului numit *tefan
(Istefan) 328.
LUPTA TATARULUI IN TABARA CAZACEASCA

In a opta zi a lui sevval 327, in menzilul numit KongAan 328, venind.


un om de la hanul tatarese, a facut cunoscute urmatoarele : Cazacul
trecind apa cu numele Turla 329, j venind doug conacuri incoace, a fost
atacat in timpul noptii de oastea tatareasca. 0 parte din cazaci au fost

ucisi i harabalele lor au fost devastate. Nemaiavind incotro, ei au facut

tabara pe cimpul de bgtaie, iar calaretii lor au iesit in fata. In ziva aceea
s-a dat o mare lupta in care au fost ucisi vreo mie de cazaci".
Cerind citeva tunuri, a fost trimis Nogai pasa cu oastea siriaca, siHasan pasa din Elbasan 330 , si beiul de Aidin, cu un numar de 25 de tunuri.

Dar dusmanul, prinzind de veste, a fugit prin partile unde se afla tabgra
cea mare. Vreo suta de dusmani, jefuind zaherelele din Moldova, in timp

ce se intorceau au fost atacati de Hagi pasa. El a luat vreo saizeci de

331 si a Vadat capetele celorlalti, aducindu-le, in zece ale lunii mai


sus-aratate 332, in fata sultanului.

limbi

INFRINGEREA DUSMANILOR SI LUPTA CARE S-A DAT


INTR-0 PESTER A

Voievodul Moldovei 333 Meuse cunoscut mai inainte de aceasta ca


un numar de vreo cinci mii de dusmani se indrepta pentru devastarea
Moldovei. De aceea, fusesera tnimii indata, cu oaste nenumgrata, citiva
sangeacbei i Cerchez Hsein pasa i voievodul Tarii Romnesti 334.
Acestia au plecat cu totii i cind au ajuns acolo au dat o mare batalie, in
timpul ckeia dusmanii au fost uimieiti. Cei mai multi fiind. trecuti prin
sabie, capetele taiate i limbile luate au fost prezentate sultanului. In
i

328 Stefan al II-lea Tomsa (1621 1623).


327 26 august 1621.
328 probabil Concesti, jud. Botosani; la M. Naima (ed. cit., p. 745) : Kolcian.
329 Nistru.

330 In text : Elbesai (localitate in Albania).


331. Adica iscoade.

332 28 august 1621.


333 Stefan al II-lea Tomsa.
334 Radu Mihnea (1620-1623).

www.dacoromanica.ro

408

KIATIP CELEBI

80

a 11-a zi a lui sevval 338, descinzindu-se in valea unde avusese loc lupta,
au vg,zut Ca pe drum, intr-o stinca, se aflg o pestei a intortochiatg si cg

vreo optzeci sau nougzeci de dusmani, asezindu-se cu pustile in grota


aceea, au inceput sg se lupte cu oastea care venea asupra bor. Maria sa
sultanul a pornit numaidecit intr-acolo si s-a asezat, intinzindu-si cortul
si poruncind sg se afume pestera aceea. Intr-adevr, imprOstiindu-4se in
imprejurimi foc si fum si pulbere, cei care ieseau afai A din grota au fost
mist In menzilul mai sus-aratat, un numgr de vreo doug sute de cazaci
se intrise intr-o padurice de stejari, dincolo de Prut 3'-6 S-a tras cu tunu-

rile asupra lor din partea de dincoace. Lupta a durat ping seara. Dar
dusmanul facind intrituri in paduricea de stejar, tunurile si pustile nu
ajutau la nimic. Atunci a trecut pe partea cealalta o ceatg de seimeni, care
a dat un atac. Maria sa marele padisah, asezindu-si cortul intr-un loc bun

lingg riul mai sus-aratat, rgsplatea pe cei care aduceau capete taiate si
prizonieri. Hilsein pasa, plecind cu o bard, in partea cealalta, a continuat
lupta ceva mai incolo. La cMerea noptii, ei s-au impartit in doug grupuri,
dintre care unul a luat-o la fugg in sus, iar celAlalt in jos. 0 parte din ei
a scpat, iar ceilalti au fost nimiciti cu sgbiile. in ziva urmatoare s-a pornit
de acolo si in a dougsprezecea zi au fost aduse, din partea hanului ttgresc,
doua sute de capete Vaiate si douO sute de dusmani vii, care au fost ucisi.
De asemenea, din partea lui Hilisein pasa au fost adusi 30 sau 40 de captivi,
precum si numeroase capete (kelle).
409

SOSIREA OSTII ISLAMIGE LA HOTIN 3"

In a cincisprezecea zi a lui sevval 338 au descins intr-un loe stincos,


in apropierea cetgtii Hotin. LIDO cetate se gasea o palancg. Linga zidul
cetgtii stg,tea asezatg tabgra leseascg, iar in partea de jos, lingg apa Nistrului, se afla tabara cazaceasca. Ceata cazaceasca nu intrase Inca in tabarO
si se afla pe locurile deluroase mai sus-aratate. Oastea siriaca a dat pe
neasteptate un atac asupra lor si i-a respins pina in apropierea taberei.
Maria sa sultanul, pornind din menzilul mai sus-aratat la rasaritul soarelui, si-a asezat cortul intr-un loc inaintat, de uncle se vedea tabara, apropiindu-se astfel de locul bgtgliei. In ziva aceea, hartuitorii dind o mare
batglie, au luat vreo patruzeci sau cincizeci de iscoade. Spre searg dusmanii,
ingramadindu-si oastea lor pedestrg, au dat multe lupte. Vitejii musulmani,

dind atacuri, au adus luptgtori ghiauri si capete tgiate, precum si iscoade,


pentru care au fost rasplgtiti. Dusmanii asezaserg pe harabalele lor steaguri, pentru ea oastea vgzindu-le sa le recunoasca.
SOSIREA HANULUI TATARESC

<6anbek Ghirai a venit la Rutin, unde a primit diferite daruri din partea sultanului
si a marelui vizir>.
335 29 august 1621.
336 in text : Berut.
331 In text : Hofun.
338 2 septembrie 1621.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TAitrx

81

ASEDIEREA TABEREI

In a 5aisprezecea zi a lui 5evval 339, pornind din menzilul mai sus-aratat, Hotin, au ajuns intr-un loc apropiat de tabara dumana. Respingindu-1
pe du5man de la locul de lupta spre tabara, ei <turcii > au gasit un teren

unde s-au aranjat pentru lupta in felul urmator :

... Mai departe de

ace5ti muteferrika 340 i scribi se afla beiul Tarii Romane5ti 341, iar mai

incolo, la marginea padurii, se mezase hanul tataresc. In aceasta ordine


ei au pornit la lupta. Cdzind seara, ambele parti s-au despartit una de alta
si dumanii nu au ie5it afara in ziva aceea, ci au tras cu putile dinguntru,
omorind multi oameni. Beilerbeiul de Bosnia, fiind lovit de un glonte

la gura, a cazut.

INTRAREA IN INTARITURI 51 BATALIA

In a aptesprezecea zi a lin 5evval 342 au pornit iara5i la lupta. Din


loc in loc au fost a5ezate tunuri i ienicerii au intrat in intarituri. Dusmanii,

la rindul lor, ie5ind pentrn a-i intimpina, s-a produs o mare incaierare.
In momentul acela, sultanul, dind porunca pentru a se aeza in cortul
imparatesc, privea desfa5urarea luptei. Vitejii au adus opt capete si

patru limbi. Fiecare dintre ei fiind onorat cu favoruri, sultanul s-a indreptat
apoi spre cort, iar spre seara s-a intors i oastea. In timp ce duceau celelalte tunuri la locul lor, s-a lasat noaptea 5i ienicerii au pornit din intarituri
spre corturi. In timp ce mergeau, dusmanii, ie5ind din tabara 5i dind un
atac impotriva lor, an luat numero5i cai. In acel moment, cetele de ostai
din bolukhalkt "43, ajungind mai inainte, pe cind se luptau, s-au prefacut
ca fug 5i i-au despartit in felul acesta pe dusmani de tabdra lor. Apoi,
intorcindu-se deodata, au zdrobit vreo qapte-opt <sute de > cazaci i au
taiat cinci sau 5ase sute de capete i <au luat > prizonieri, precum i steagurile a trei alaiuri, iar ceilalti au fugit la tabara. In ziva mai sus-aratata,
pe cind se transportau citeva tunuri marl la oastea aflata pe drumul de
mai sus, dumanul a dat un atac asupra lor, dar ajungind acolo marele
vizir Husein pap, precum i cei din Siria, i-au trecut prin sabie pe cei
mai multi dintre dumani. In acest timp, unul dintre pagii lui Dilaver pa5a,

renuntind la islamism, a fugit la dumani. In a noudsprezecea zi a lui


5evval 3", recrutindu-se ostasi de sacrificiu (serdengeciti ), s-a dat firman

pentru construirea unui pod peste Nistru. Voievodul Tarii Romaneti


a luat asupra sa indeplinirea acestui serviciu. Apoi s-a fault strigare,.
spunindu-se ca miine va fi un iure".
ATACUL OSTII ISLAMICE ASUPRA TABEREI

In a 21-a zi a lui 5evval 343, dis-de-dimineata, fund pregatiti cu totii,


s-a dat firman ca silahdarul 5i steagul alb sa-i insoteasca pe ieniceri, iar
339 3 septentbrie 1621.
340 Unitti de cavalerie otomanA.
341 Radu Mihnea.
342 4 septembrie 1621.
343 Boluk bolukler-halki, categorie de ostasi in organizarea armatei otomane.

3" 6 septembrie 1621.


345 8 septembrie 1621.
6

167

www.dacoromanica.ro

410

KIAT/P CELEBI

82

beilerbeii sh, meargh in fath. Recrutindu-se vreo mie de ieniceri i inaintind.

restul ostii, au dat cu totii un atac asupra ghiaurilor. Spre amiazh, cind.
s-a intetit focul luptei, s-au tras cu tunurile din ambele parti i s-a rhspindit fumul si focul pustilor. La sosirea serii s-au linistit din nou i tabAra
dusmana', fiind asediath, in intregime cu foc si sabie, dusmanul nu putea

inainta in nici un fel. In sfirsit, trezindu-se zelul vitejilor musulmani,

au inaintat spre searh dinspre aripa ostii din Rumelia. Dusmanii care veniserh de la nemti se aflau in fata bor. Luind un rind de fortificatii ale taberei,
ei au nimicit citeva sute de dusmani. Au adus un numgr de douhsprezece
tunuri i o suth treizeci de steaguri, precum i dou drapele mari de la lesi
si nemti. Dar, in acel loc, beii ocupindu-se cu procurarea de prAzi, dusma-

nul a inaintat iarki i i-a respins. Ienicerii, de asemenea, au dat iures


411

din partea portii de jos 346 In momentul cind urma sh fie adus steagul,
socotind ch a trecut timpul i ch. a sosit seara, ienicerii s-au intors.
Cind prinsii au fost intrebati asupra luptei de mai sus, acestia au
rhspuns :dach ati fi depus efort ceva mai mare si dach nu v-ati fi ocupat

cu prada, cu siguranth lhsam cu totii tabAra i fugeam in munti". In aceasta,


lupth au fost ucisi cu sbii1e vreo mie de dusmani. In ziva urrngtoare tunu-

rile au bhtut tabAra, dar dusmanii nu s-au ardtat. Neavind incotro, ei


au fheut inch o tabara aproape de aceasta i s-au inthrit acolo.
ACORDAREA TINUTULUI OCEAKOV LUI KANTEMIR MIRZA

<Incursiunile lui Kantemir Mlrza cu clteva mil de Mari in tara dusman4 si rspratirea
lui de catre sultan cu tinutul Oceakov>.

in ziva urmhtoare, trecind apa Nistrului (Turla), el a plecat

devasteze tara dusmana. Luind un mare numar de robi si de vite, el a thiat


drumurile de zaherele ale dusmanului.
CEL DE-AL DOILEA IURE

In douazeci i dual sevval 347, strigindu-se din nou ea' va fi hires,


tooth oastea, atit pedestrasii, cit i calaretii, a asteptat prilejul, mergind.
spre partea taberei. Duph amiaz, s-au strhduit sh dea un atac, dar speriindu-se de focul deschis de dusmani, ori de cite ori incercau sa inainteze,
tunurile i pustile ii intorceau pe ostasi. Aceasta nu a folosit la nimic.
AL TREILEA IURE

In douazeci i patru sevval 348, cind s-a dat iari firman de atac
asupra taberei, din aripa superioara oastea a inaintat in valuri. S-au insirat
astfel : mai intii s-au asezat pe malul Nistrului cei din Diar-Bekir, apoi
au urmat cei din Anatolia si Karaman si Sivas ; mai sus de acestia erau
346 in text : Api kapu.
347 9 septembrie 1621.
348 11 septembrie 1621.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-1 TARN-1

83

ienicerii, iar in spatele lor erau gloatele 343, mai sus de acestia se aflau cei
din Siria i Alep i oastea de muteferrilca i beiul Trii Romnesti 35. Mai
ineolo, aproape de padure, se asezase hanul fatgrese.
Dusmanii, fiind instiintati asupra atacului din partea de sus, asezaserl oastea lor cea mai buna, in partea aceea. Spre amiazA, rAzboinicii
intrind in cimpul de 1upt6, pe cind se luptau, steagul din aripa lui Di laver
pasa a inaintat mult spre vale si a avut Ice o mare 1upt6. Pe la ehindie,
steagul spahiilor i silahdarilor inaintind curajos, s-au dat multe lupte.
Din partea cealalt'a a Nistrului, Dogangi-Ali 351 pasa a tras de asemenea
mult din tunuri, dar nu a avnt succes. Sosind seara, s-au intors cu totii

si au intrat in corturi.

DEVASTAREA ZAHERELELOR DUSMANE DE CATRE TATARI

Un mirzac 352 din partea hanului, mergind asupra Camenitei ti atacind vreo sut6 de harabale cu zaherele, a adus i un mare numa'r de robi.
Dusmanul fiind impresurat i drumurile lui de aprovizionare hind
Vaiate, a suferit din cauza foamei. Iscoadele care veneau din tab6ra dusmand, spuneau eA, au fugit din cauza foametei.
In a douzeci si cincea <zi> a lui sevval 353, aga de ieniceri fiind
mazilit pe drept, in locul lui a fost numit Ali aga, ginerele s'au.
AL PATRULEA IURES SI MOARTEA DE MARTIR A LUI KARAKAS RASA

In douAzeci si sapte ale lui sevval 254, venind beilerbeiul de Buda,


Karakas Mehmed pasa, s-a asezat in fata taberei ; eu el era si beiul de
Zvornik (Izvornik ) 355.
In ziva urmAtoare s-a dat porund, pentru cucerirea, cu oHce pret,
a taberei. ToatA oastea norocoasg s-a asezat in rinduri, preggtindu-se. In
toiul luptei se imprgstiau foe si flacgri. S-a dat firman pentru inaintarea
lui Karakas pasa din aripa ostii de Rumelia. Acesta inaintind din partea
de sus, s-a luptat si a intrat in tabsarg, depunind eforturile cele mai mari.
Oamenii si infingind steagul, pe cind erau pe punctul de a cuceri tabara,

el si-a gasit o moarte de martir, fiind lovit cu pusca in piept in dou'a locuri.
Suita sa, luindu-i capul, 1-a scos eu greu. Restul ostii intorcindu-se, dusmanii au inceput s scoat strigke de hai, hai".
De asemenea, el 356 s-a intors la colt cu mare tristete si necaz.
DupA, aceasta, in ultima zi a lunii 367, cgpeteniile dusmanului, dind
atac, au prklat zahereaua ; i venind putini dusrnani, in timp ce fugeau,
Cerchez Hiisein pasa i Kantemir, fiind in partea cealalt, i-au distrus

pe toti...
349

In text : balukhalkt.

350 Ptadu Mihnea.


351

Do#angi : soimar".

352 In text : mirza, provenind din rnir


353 12 septembrie 1621.

zade (pr.) : fiu de emir".

314 14 septembrie 1621.


355 Localitate in Iugoslavia.
355 Osman al II-lea (1618 1622).
357 16 septembrie 1621.

www.dacoromanica.ro

412

KIATIP CELEBI

84

Si in timp ce soseau in ajutorul taberei, vreo mie de ostasi cu o sutg

de harabale, hind atacati de Kantemir cu gaziii si, o parte a fost dis-

trusg, iar restul dusmanilor a intrat intr-o palanch" din apropiere. Cerindu-se ajutor pentru cucerirea acesteia, au fost trimisi en sapte sau opt
tunuri thisein pasa i oastea de Siria i Hagiki pasa.
Volumul al II-lea

MAZILIREA LUI HUSEIN PASA SI VIZIRATUL LUI DILAVER PASA

... A treia zi (zilkade) 356 Hiisein gasa, fiind invitat in fata impa'ratului, a fost numit, cu titlul de al doilea vizir, serdar asupra ostii care se
gAsea in partea cealaltl a riului Nistru. In fata lui au iesit vreo cinci sute
de ostasi 358 dusmani, dar tItarii, ajungindu-i din urmg, au ucis vreo sufd,
de blestemati.
In aceasta vreme, un renegat a atacat cu vreo patru mii de dusmani
o parte a ordiei, spre a o devasta. Pe cind ei inaintau asupra ostii de Karaman si Sivas, beiul de Kaiseri, fiind neglijent in slujba de caraul, si-a
gasit moartea de martin Devastind cortul beilerbeiului de Karaman, ei
au venit la aripa Rumeliei. Acestia fiind ggsiti in veghe, s-au intors si
au plecat.
ATAC DAT PESTE NOAPTE DE DUSMANI

In a cincea zi a lui zilkade C6O terminindu-se construirea podului,


Thisein pasa a trecut in partea cealalt i totodath au fost trecute i vreo
treizeci de tunuri, cu care el a inceput s batg, tabara dusmang.
In ziva a sasea 361, ghiaurii, 1sInd tabara care se gaSea pe tarmul
Nistrului, s-au intgrit mai sus, sApind un sant adinc in pgdure.
In a saptea zi 362, cind vizirul Hiisein pasa i Cerchez Hsein pasa
Dogangi Au pasa, eel mazilit din Erzerum, erau ocupati cu asediul pe
malul celglalt al Nistrului, iesind vreo opt sute de ghiauri din partea inferioarA a fluviului i venind la al cincilea ceas din noapte 363, au atacat pe
intuneric ; dindu-se, timp de trei ore, o mare luptg, din ambele pgrti,
Dogangi Ali pasa si-a ggsit moartea de martir, iar beiul de Bolu 364 a fost

ranit. Sosind gaziii musulmani, au luat citeva tobe mari i darabane si


cinci necredinciosi vii. Hiisein pasa a fugit, sArind pe un cal care avea
pAturg.

Voievodul Trii RomAnesti aflindu-se pe pod, lui nu i-au putut

pricinui pagube.

AL CINCILEA IURES

In a opta zi a lui zilkade 365, dindu-se iarki Erman pentru iures,


pedestrasii i calgretii s-au dus in fata taberei si au stat acolo ping la
358
368

19 septembrie 1621.

In text : oglan.

21 septembrie 1621.
septembrie 1621.
362 23 septembrie 1621.
363 Aproximativ orele 23.
364 Ora In nord-vestul Anatoliei.

362

36122

385 24 septembrie 1621.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARIII

85

chindie. Din aripa otii de Rumelia, a venit hanul i dindu-se lupte mari,

cucerirea s-a apropiat in doug rinduri de tabara...


Dar in momentul atacului, ienicerii s-au lenevit E$i de asemenea

noaptea i-a impedicat sa atace. De aceea s-au intors, i in ziva urmtoare '66,

venind, hanul a imbracat hilat. . .

AL ASELEA IURES

In a unsprezecea zi a lunii mai sus-aratate 367, dindu-se firman


sa se depuna eforturi pentru cucerirea taberei, toata, oastea s-a aezat in
rinduri i a inceput lupta. Oastea de sacrificiu `68 i yoluntarii '69, inaintind

spre tabara, a avut loc o lupta mare. Oastea dumana, ieind afara, i.
fiind inyinsa, a fugit in tabara. In oastea hanului, luindu-se vreo patruzeci
sau cincizeci de dumani vii, o parte din ei au pierit de mina lui, iar cei
mai multi s-au inecat. Dindu-se lupte mari pina seara, in cele din urma

s-au intors, vazind ca nu vor ayea rezultate. In aceasta lupta au cazut


multi oameni i cai. De asemenea, o mare parte <din ei> au fost rdniti.
<Sfatul dintre sultan si viziri, unde acestia isi exprimau parerea de a se retrage din

f ata cettii, sau de a ierna in acele parti. Trei zile de popas>.

Nureddin sultan 370 , mergind in incursiune i devastind mult vilaietul duman, a luat vreo suta de robi. In oaste robii se vindeau foarte
ief tin.
INTERVENTIA DLIMANILOR PENTRU PACE

Dumanii care erau in tabara, din cauza ca tara lor a fost pustiita
in intregime, iar ei inii constri4 de foame, au fost obligati sa ting sfat
i. sa intervina pentru incheierea unei paci. Astfel, in treisprezece ale lunii
mai sus-aratate 371, au venit vreo suta de dumani cu un steag la voievodul
Tarii Romngti 372 i cu aceasta s-a raspindit zvon de pace. In a paisprezecea zi 373, transportindu-se un numar de treizeci de tunuri peste Nistru,
i-au fost trimise lui Kantemir. El se ocupa cu asedierea pdlancii din apropiere de locul unde mai inainte incendiase harabalele cu zaherea ale ghiaurilor. De asemenea, mergind i Htisein pap i incendiind i devastind ora5u1
palancii, s-au intors la oaste. In a douazecea zi a lui zilkade 374, venind citiva

soli dintre cei mai renumiti, s-au rugat pentru urmatoarele : Primim
firmanul preafericitului padiph. El sa ierte vina i grevala noastra,
precum i razyratirea noastra". Maria sa imparatul, la rindul sau, urmind
drumul milei i al iertarii, a consimtit la incheierea pacii potrivit conditiilor i clauzelor tratatului de pe vremea preailustrului i gloriosului sau

stramo, sultanul Suleiman han...


36625 septembrie 1621.
367 27 septembrie 1621.
388 In text : serdengeviti.
369 In text : gonullti.

378 Primul sfetnic sau vizirul hanului ttaresc. Sub 6anbek Ghirai (1610-1623) se
cunostea ca nureddin un oarecare Sahib Ghirai.
371 29 septembrie 1621.
372 Radu Mihnea.

"3 30 septembrie 1621.


374 5 octombrie 1621.

www.dacoromanica.ro

KIATIP cCELEBI

86

INCHEIEREA PACII SI INTOARCEREA...

Voievodul Moldovei, Radu 378, era unul dintre beizadelele renumite ale emirilor Moldovei. Prin mijlocirea lui, a avut loc un schimb de
solii din ambele parti. Cetatea Hotin, care era o fortareatg mica, se afla
la hotarul Moldovei din vremuri vechi. La razvratirea populatiei, fusese
data craiului lesesc, care pusese inlauntrul ei, din partea leahului, vreo
doug sute de oameni.
Cetatea mai sus-argtata fiind data din nou Moldovei, s-a incheiat
pace cu conditia ca ceata cazgceasca sa nu mai pricinuiascg stricaciuni
Imperiului otoman. Ping la trimiterea dgrilor, trebuiau s ving, ca ostateci, citiva oameni de-ai lor, dintre cei renumiti.
Sosind vreme de iarng, au plecat din localitatea mai sus-aratata
in a douazeci i treia zi a lui zilkade 376 i s-au intors in capitala sultanatului 3 77 .
<Asecliul a durat 34 de zile ; cetatea n-a fast luatA. Convorbirea dintre sultan, marele
vizir Flbsein pap, Suleiman aga i Dibag Mehmed pasa, cunoscatori ai situatiei dusmane de
la gramtA>.
5
6

MOARTEA LUI MOLLA ALI <DIN> AKKERMAN


EL-MOLLA KEMAL EFENDI

... El plecase cu imparatul in expeditie la Hotin. Cind au ajuns la


granita t rii Moldovei, imbolngvindu-se, a demisionat din postul sau. i

s-a intors la Istanbul.

El a murit in a patra zi a lui sevval <1030 > 378, cind a sosit la podul

de peste Dunare, de linga localitatea numita Isaccea.


KARAKAS MEHMED PASA

Venind cu multa oaste la Hotin i atasindu-se cu fortele sale marelui


vizir si nimerind peste invidioi rai, a intrat cu grabg in tabara dusmang.
Fiind lovit din doug locuri de gloante in piept, i-a gasit moartea de

martir...

ISKENDER PASA

Apoi el fusese numit ca serdar impotriva fiului unei muieri (avretoglu ) 379 care se rasculase in Moldova. Mergind. cu oaste in acele locuri, i-a

nimicit pe rebeli i a numit voievod din partea sultanatului.

Dindu-i-se eialetul Oceakov in anul o mie dougzeci

i noug, 3992

1-a zdrobit pe voievodul Gaspar 391, care se razvratise i se unise cu tabgra


376 Badu Mihnea (1623-1626).
376 8 octombrie 1621.
377 Istanbul.
379 4 august 1621.

379 Este vorba de doamna Elisabeta, sotia lui Ieremia MovilA.


380 8 decembrie 1619 -- 25 noiembrie 1620.
361 In text Gapir : Gaspar Gratiani.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TAR IH

87

leseascg. El a murit in anul o mie treizeci 382, pe cind era beilerbei de


Oceakov, cu rang de vizir. Locul sgu a fost acordat lui Hasan pasa
ANUL 0 MIE TREIZECI SI UNU 383
<Despre intoarcerea sultanului de la Hotin i sosirea la Istanbul, la 12 reln ul-ahir 331>.

ACORDAREA INALTELOR DEMNITATI

19

Dupg intronarea sultanului Osman, lui Davuci pasa i s-a dat


Rumelia i apoi eialetul Silistra, pe cind era al patrulea vizir, precum
o feudg, 385 la Kiistendil...
ANUL 0 MIE TREIZECI SI DOI 388
<Sosirea unui sol polon si a unuia de la Moscova i cearta dintre ei in fata marelui 31
vizir. Scopul urmdrit de solul rusesc era de a incheia intelegere cu turcii impotriva polonilor,
iar al solului polon impotriva Moscovei>.
VICTORIA LUI KANTEMIR 387 ASUPRA LEAHULUI

32

Mai inainte de aceasta, neamul lesesc trimisese vreo dougzeci de mii


de ostasi pentru pustiirea yarii Romnesti si a Moldovei. Voievozii acestora
cerind ajutor de la Kantemir, pasa de Silistra, acesta a sosit cu oastea ttreasc i, dupg, ce i-a nimicit pe dusmani, a facut o incursiune in vilaietul

lesesc. El s-a intors teafgr, luind robi i prgzi fgrg numdr. Din aceastg

pricing, leahul, la rindul sgu, trimitind sol la Poartg, s-a rugat pentru inlg-

turarea i schimbarea lui Kantemir pasa din Silistra. Marele vizir, desi
a argtat bungvointg fatg, de sol, nu a dat totusi ascultare vorbelor sale,
deoarece a adus putine lucruri ca pesches si nu a adus haraciul la care
s-a angajat prin tratatul de pace.
DAVUD PASA

46

In expeditia de la Hotin, i s-a dat din nou eialetul Rumelia, apoi

i s-a acordat sangeacul Kiistendil din Rumelia.

ANUL 0 MIE TREIZECI SI TREI 388


COPIA SCRISORII LUI ABAZA PASA REFERITOARE LA INTOARCEREA

DE LA HOTIN IN 1621, PE TIMPUL SULTANULUI OSMAN AL II-LEA


NUMIREA LUI REGEB PASA SI OANBEK MEHMED GHIRAI
<Trecerea unor ostasi tAtari prin Akkerman, in numdr de doud sau cinci mii>.
<Incursiunea cazacilor pind la strtmtoarea Bosfor (Bogaz ) i IndepArtarea lor de cdtre
bostangibast i sekbanbasf>.
15 noiembrie 1621,
382 26 noiembrie 1620
383 16 noiembrie 1621
4 nmembrie 1622.
384 24 februarie 1622.
385 in text : arpalik.
386 5 noiembrie 1622
24 octombrie 1623.

3" Kantemir Mtrza, cApetenia tAtarilor din Bugeac.


388 25 octombrie 1623

13 octombrie 1624.

www.dacoromanica.ro

53-54
57

61

KIATIP

88

ELEBI

SITUATIA DE LA HOTARUL CU AUSTRIA

In acest an sosind scrisoare de la Bethlen Gabor, acesta facea cunoscut ca, craii de Flandra 399, Danemarca (Dania) i Suedia (Isveg ) i-au
trimis oameni, rugindu-1 s mijloceasc pentru prietenia cu inaltul
sultanat.
Fiecaruia dintre ei i s-a scris cite o scrisoare. Apoi s-au dat i porunci
si s-au trimis scrisori vizirului i serdarului Soft' Mehmed paa, beilerbei
de Buda, prin care i se cerea s dea firmanul care urma sa fie actul de
garantie in problema reinnoirii prieteniei err partea cealalta, prin mijlocirea lui Gabriel Bethlen.
MEHMED PASA
65

72

La plecarea in expeditia asupra Hotinului, fiind bostangi-ba0, el


ramasese pentru paza capitalei sultanatului.
ANUL 0 MIE TREIZECI I CINCI 390
INFRINGEREA CAZACULUI TN LUPTA DE LA KARA-HARMAN 321

Mai inainte, capudanul (kaptidan) Regep paa, ieind cu 43 de galere


(kadirga) i cu kalite in Marea Neap. ajunse la Varna de sarbaroarea
sacrificiilor (yid tdha). Aici, hind cearta intre ieniceri i gebegii, leaganele Mr 392 s-au stricat. A doua zi, avind loc un divan, au fost spinzurati
doi gebegii. De acolo, mergind "93, au ajuns in fata docalittii > Kil-Burun.
Cind au intrebat populatia despre situatia aicilor <cazaceti >, ea a ras-

puns : noi am vazut peste 300 de hici care umblau pe aceste tarmuri,
dar am auzit ca au plecat spre Trapezunt... Timp de o luna i juma73

tate, stind in fata Oceakovului, s-au ridicat ea sa, umble i pe tarmul Rume-

liei. Sosind in fata Kara-Elarmanului i pe cind plecasera la 7-8 mile in


largul rnrii, georgianul (giirgi) care era la capatul corabiei amiralului
a dat de tire c s-au vazut vase (Use ). In limba Mr kOseler" fiind ici
incarcate cu cazaci, gloata ridicindu-se in picioare s-a pregatit <pentru
lupta >. Dar din 43 de galere, se gaseau in jurul amiralului nurnai 21 i
vIslaii ram0 in urma erau slabi. Vintul nu sufla, ramaii in urma abia
au ajuns. Afurisitii <de cazaci >, vazind corabiile <turce0i> impratiate,
au spits : vintul nu sufla, sa, nu pierdem ocazia" i au inaintat ; daca.
este vint, atunci o arta de gici nu pot face fata unei galere. Ins5, pe timp
linistit, fara vint, o aica poate lupta cu o galera". Dintr-un numar de
23 de galore, numai noua erau vase de ieniceri. Cazacul, ingimfindu-se,
a lansat pentru fiecare galera cite 20-30 de 5ici. In fiecare se gaseau
cite 50 de pucai ghiauri. Au inaintat i s-au aparat de galere. Au renun389 In text : Kilandra in loc de Filandra, dintr-o greseald de grafie.
39 3 octornbrie 1625 21 septembrie 1626.
391 Harmanul Negru", In Dobrogea, jud. Constanta, am corn. Vadu (vezi Tudor Mateescu,

Une vale disparue de la Dobroudja


1971, p. 297-313).

.Karaharrnan, In Tarrh Enstitusti Dergist", Istanbul,

392 In text : salangac.

323 Prin Caliacra (Kelgra), Balcic, Mangalia, Kara-Harman, Sulina (Sulna ), Chilia

si strirntoarea Akkerrnan..." (vezi M. Nairna, ed. cit., fasc. 7, p. 917).

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARTH

89

tat la viatd, si tare s-au luptat, dar turcii nu mai puteau s reziste. Intte
timp insa, suflind un vint prielnic, facu ca flota turca sa fie asa de victorioasa incit i Ingerii din cer s-au mirat de furia razboiului.
<Descrierea vitejiei si a msurilor luate de marele amiral>.

In sfirsit, din 350 de saici cazacesti, au scapat cu fuga abia vreo 30,

74

celelalte au fost scufundate. Au murit multi dintre cazaci si multi au


fost raniti. Au fost capturate 172 de vase cazacesti, multe Mad scufundate ;

de asemenea, au fost luati 781 de prizonieri vii ; socoteala mortilor si


ranitilor nu se stia. 0 astfel de victorie mare n-a mai fost pe Marea Neagra.

Apoi, cind au venit la Balcic, a suflat un vint potrivnic si s-au distrus


patru vase. Restul <flotei >, intorcindu-se cu sanatate, in luna safer
<1035 > 294 a intrat la arsenalul amiralitatii. Prizonierii

ici1e hind pre-

zentate suitei imparatesti, fiecare a fost cinstit dupa rangul sau, fiind
&Altana.
<La sosirea lui Zulfikar aga, imbrohorul hanului din Crimeca, Mehmed Ghirai cere
construirea a dotiA cetati pe apa Oceakovului spre a stdvili navala cazacilor>.
.

Spre a construi, de asemenea, Inca una, sa fie insareinat sa, mearga

intr-acolo cu flota. Si mergind in acea primavara, inainte de Rzuz-i Hzr


<23 aprilie>, se apuca s construiasca. De asemenea, s-au trimis porunci
voievozilor Tara Romanesti si Moldovei sh procure materialele necesare
si

ei inii, mergind, s slujeasca acolo.

1.66.11

<Desfiintarea, def terdariatulut Dunard i Infiintarea celui de Oceakov, In interesul apthnperiului>.

SIT UATIA DE LA HOTARUL CU AUSTRIA

Gabriel Bethlen, mergind cu oastea maghiard la minele din partea


de sus a localitatii Deghirmenlik, a luat bogatii mart.
<Asedierea cettii Novi grad de clItre Murtaza pap>.

Oastea lui Murtaza pasa, fugind, a venit la Buda. Acolo au fost


ucisi agaua lui Bethlen, Ahmed pasa, beilerbei de Agria, i ICasr ed-Din
zade din Buda si citiva dintre zairnii fortaretei Alaga 395 i timariotii popu-

latiei din Buda.


Dar Bethlen, luind multe bogatii, s-a tutors cu ele spre Ardeal.
Sfortarea celui mai sus-aratat nu era pentru ajutorarea i slujirea mahomedanilor, ci pentru interes ele sale personale. Pecevili vorbeste astfel : de
multe ori 1-am auzit spunind ca ajutorul meu pentru mahomedani nu
este nici pentru ei i nici pentru crediuta lor, ci pentru interesele mete
personale". Ghiaurit nu pot fi din suflet i inima prieteni ai mahomedanilor. La momentul oportun ei i manifesta dusmdnia
3 94 2 30 noiembrie 1625.
395 A laja Hisar Krusaval.

www.dacoromanica.ro

91

92

KIATIP CELEBI

90
93

SITUATIA DE LA HOTARUL LESESC


< Sosirea unui sol polon cu o scrisoare la Poart, artind prietenie fata de turci. Victoria
asupra cazacilor>.

El a mai spus : Atunci cind ceilali cazaci, iesind pe Marea Neagrg,,

Tor ataca vilaietul lesesc impreung, cu tataril lui Kantemir, asezati in


tinuturile thtaresti i in Chiia i Akkerman, ei <tatarii> sa, fie ridicati. . .
<La cererea solului lesesc, sultanul I-a ridicat pe Kantemir Mlrza si pe -Math din Bugeac
si i-a trimis In Crimeea. Solul polon cere lncheierea unui act pentru supunerea total a cazacilor>.
94
98

0 MIE TREIZECI SI SASE 396


SITUATIA DE LA HOTARUL NEMTESC

Gabriel Bethlen, principele Ardealului, trimitind o scrisoare caimacamului, ar fi scris urmatoarele : In acest an au venit de la nemti, Marmati, vreo cincizeci de mil de ostasi alesi, din care treizeci de mii erau
pedestrasi pupasi i doua'zeci de mii erau cMareti nemti, numiti fikures" 397 < ? >. Au mai venit i citeva mii de ostasi maghiari i croati.
Pornind i cu treizeci de tunuri, ei au iernat in sangeacurile Hatvan si
Solnoc, Seghedin i Pesta, din Imperiul otoman. In primavara aceea,
apropiindu-se en tabara lor pina la o milg de cetatea Strigoniei, cu gind de
mare rAutate, au atacat satele si orasele padiphului, Mcindu-i robi pe
locuitorii acestora. Murtaza pasa, de asemenea, si-a adunat oastea sa islamica in sesul Pestei. A venit acolo in mare grab i Bethlen. Dupg, ce si-au
unit ostile, mergind In fata, taberei <dusmane> ei au dat batglie. Dupg,
nimicirea mai multor mii de nemti, turcii au impresurat tabgra en metereze. Apoi, asediindu-i i atacindu-i din afara, au pierit dintre ei vreo
dougzeci de mii, de foame i sete, de molimg, si de sabie. Din partea cealalta,

au murit o sutg, de oameni.

<Urmeazd descrierea cererii de pace a austriecilor>.

STAREA PACII

99

Se fac preggtiri de pace din ambele parti i Murtaza pap se intoarce


la Buda. De asemenea si Gabriel Bethlen, In anul o mie treizeci 1 i ase,
rebi-l evvel 398, dupg, ce a scris si a trimis o scrisoare din localitatea mai
sus-aratata, a plecat la resedinta sa. i oastea austriaeg care venise de asta,
data nu fusese vazutg de vreo ppte-opt ani incoace. Dupg, ce a ajuns in
vilaietul Pu, Gabriel Bethlen, trimitind pe kapuchehaiaua 399 sa cu o
scrisoare, cerea ca, neavind nici un fiu, principatul Ardealului sa fie acordat
396 22 septembrie 1626
11 septembrie 1627.
3" Rikures = fegyveres (?), unitate de cavalerie austriacA.
398 20 noiernbrie
19 decembrie 1626.

399 Agentul diplomatic Mico Ferenz, despre care ambasadorul englez Sir Thomas Ros
nu vorbeste prea favorabil.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-1 '15A.RrH

91

dup5, moartea sa, prin intelegerea celor trei neamuri, sotiei sale Katherina
de Brandenburg 400. Potrivit dorintei sale, in a opta zi a lui regeb al anului
mai sus aratat 401, a fost scris si expediat tratatul respectiv (ahidname).
ANUL 0 MIE TREIZECI SI 5APTE402...
<Descrierea evenimentelor din Orient, mazihrea lui Haiti pasa>.

100
103

TRIMITEREA UNEI SCRISORI DIN PARTEA LESEASCA.

In aceastA vreme, venind solul craiului n emtesc, nurnit Kravukighi "3,

i s-a dat ca rAspuns urmAtoarea scrisoare : Mai inainte, beii de Oceakov


si de Akkerman si de Bender si de Silistra si de Nicopol si beii de acingii
si tatarii din Bugeac, primind porunci, fuseserA sffituiti sg, nu faca nici

o incursiune in vilaietul lesese ...".

<Regele Polomei fiMd In rzboi cu suedezii, cazacii pricinuiesc pagube la trmul MArii
Negre. Ajutorul polon pentru Sabin Ghirai 4" Impotriva cazacilor>.
. . .

Beii de margine au fcut cunoseut &A, din cind in cind, cazacii

vin prin tinuturile Oceakovului. Atunci, a fost trimis Kenan pasa, cu


paisprezece bei de sangeacuri si cu ostile lor, cu akingiii, cu oastea de

Dobrogea, precum si cu alte osti pentru paza Oceakovului. El a fost sMtuit


Ca nu pricinuiasc6 pagube vilaietului lesese. Spre a nu cglca tratatul, s-a
trimis <regelui polon > scrisoare c'a", cei care au fugit cu Sahin Ghirai,
dad, vin in partea aceea, s'a fie prinsi, pusi in lanturi si trimisi la Poarta
impgrAtiei ; cazacii care vor merge cu el sg fie omoriti. Si asa, oastea t'afarease, cu Kantemir (Khantemur ) pasa si st6pinii de hotare, von merge
acolo unde va pleca Sahin Ghirai, deci pe urmele sale. Dar ce se va intimpla

dup6 aceasta, nu puteti sti de la noi".

STAREA FLOTEI

<Expeditia capudanului Hasan pasa pe Marea Neagra si descrierea luptelor cu rusii


pe apa Oceakov, in care acestia au fost invinsi cu ajutorul caicelor aduse de la Dundre de

chehaiaua Piale>.

... SITUATIA DE LA SERHATUL CU AUSTRIA

In cuprinsul unei scrisori sosite mai inainte din partea lui Bethlen,
principele Transilvaniei, se spunea ca. de sapte-opt ani incoace, s-au
dat de multe ori lupte cu oastea austriac. Anul trecut, ei au venit cu
cincizeci sau saizeci de mii de ostasi, cu gindul de a provoca marl pagube.

Prin grija preainaltului Allah, gindurile lor nu s-au indeplinit. Victoria

fiind de partea aceasta, ei au emit pace . . . ".

<Mai departe se vorbeste de incheierea pilcii dintre Austria si Imperiul otoman, din partea

turcilor fiind delegat Murtaza pasa>.

4" In text : Katerina Bratburhi.


401 25 martie 1627.

4" 12 septembrie 1627 30 august 1628.


403 Korycki (1629) (vezi A. Zajaczkowski si J. Reychman, Zarys diplornatyki OsmanskoTureckiej, Warsawa, 1955, p. 117).
404 pc atunci calgai sultan, adia mostenitorul tronului.

www.dacoromanica.ro

104

KIATIP CELEBI

92

INCHEIEREA PACII IN *ESUL SZON 444 I SURETUL TRATATULUI

In urma unui inalt firman, imputernicitii (vekil) insrcinati din

partea lui Ferdinand, impAratul de la Viena, precum i ai vizirului i serdarului Murtaza pap, Mehmed pap, beilerbei de Agria, Isa efendi, muftiu
de Buda, Ahmed bei, sangeacbei de Strigoniu, Muharrem, bei de Solnoc,
6ihan, agaua azapilor din Buda, i Mihail Toldalaghi, omul principelui
Transilvaniei, Gabriel Bethlen, precum i cei din partea impAratului,
vechilii palatinului maghiar i episcopul de Vag, au tinut un sfat i apoi
cel de-al doilea general i multi altii s-au adunat cu totii in esul Szon,
pe cealalta," parte a Durarii i a Jintei 406
<La 1 muharrem 1037 4" se Incheie pace pe douAzeci i cinci de ani. UrineazA textul
tratatului, avind 11 articole>.

CUPRINSUL SCRISORII LUI GABRIEL BETHLEN

105

in luna ramazan a anului mai sus-aatat 409, sus-numitul Gabriel


Bethlen, in timp ce statea in capitala sa, in cetatea Belgradului ardele-

nese 49, a trimis o scrisoare la Poarta implrAtiei. El spun.ea urmAtoarele :

Imparatul nemtesc, in scrisoarea sa de capitulare, nu este rnultumit


de cererile prea marl ale padiphului, ocrotitorul lumii. De aceea, el a
refuzat actele <trimisului turc >". El mai aiat c pacea a fost incheiat5,
106

prin eforturile depuse de el personal. Dar pentru c reprezentantii impgratiei nu erau in cunotint de cauz5,, el a trimis motivgrile sale, presupunind c5, se va face vreo plingere impotriva actului de pace incheiat de el,
care a fost scris i sigilat de insui craiul nemtesc i de croatul 410 numit

Lazr, unul dintre oam.enii sai vestiti. El mai propunea ca <tratatul>

sd fie tradus, pentru ca s'a poat'a lua cunotint, de cuprinsul lui. El cerea
totodat ca diacul care face traducerea sa, fie un bun cunoscAtor de limba
dia&a" 411. In continuare, el scria c6, este zdrobit sufletete datorita" faptului

c6 din cauza neglijentei i a gree1ilor sale, demnitarii impArAtiei <oto-

mane > 1-au pirit padiphului i luindu-i coroana ungureasc, au dat-o


inapoi austriacului. De asemenea, mai aratl c6 tinutul Hertegovinei, care
In timp de pace dadea in fiecare an roade in valoare de o sutg, de mii
de gurui, acum trebuie sa," le dea austriacului. Totodath i craiul austriac,
care ciadea pin acum anual principelui Transilvaniei cite cincizeci de mii
de gurui, urmeaza" s, nu-i mai dea de acum incolo

In tara ungureascg se aflau apte comitate dependente de tinutul

Caoviei (Kcqa) i erau supuse Transilvaniei. . El socotea Ca este necesar


406

In text : Son (Szonyi).

Zenta, localitate pe Tisa, In Ungaria.


12 septembrie 1627.
408 5 mai
3 iunie 1628.
409 In text : Erdet Belgradz. Este vorba de Alba-Iulia.
410 Termenul Hirvat nu este la M. Naima (ed. Z. Danisman, fasc. 8, p. 995 ).
406
407

411 In text ziak, In loc de diyak lisamnda, In sans de limba latinA", pe atunci de cancelane (vezi F. M. Meninski, Lexicon arabico-persico-turcicum, II, p. 791 : dijak (gr.)..., thjakcelatinge (latina). Editorul Z. Danisman (fasc. 8, p. 995) omite acest terinen, care apare i la
M. Naima.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-T TARITI

93

sa se incheie o intelegere si oastea acelui tinut sa nu scoata sabia impotriva austriacului.


<Beth len Isi arata nemultumirea fat de cei din Istanbul, care au luat ma'suri nechibzuite, MA sa cunoased situatia de la hotare, atunci cind se dadeau lupte Intre austrieci si
turd, ducind In felul acesta la starea mai sus-ardtat>.

ANUL 0 MIE TREIZECI SI N0UA412

Iloga Omer efendi... plecase impreuna cu padisahul gazi in expeditia de la notin. si . . . apoi, pe la sfirsitul anului una mie treizeci si

114
126
127

unu 413, devenise serif la Sfinta Meca.

ANUL 0 MIE PATRUZECI SI DOI4H

i vilaietul Oceakovului flind acordat lui Abaza pap., acesta a facut


cunoscut ca raialele Tarii Rom'anesti se pling de beiul lor 416. Atun.ci,
pentru cercetare sipentru aflarea adevarului, a lost trimis un capugibasa.
Dupa aceea a fost numit si trimis voievodul dorit de raia 416 <rebi I
si II 1042> 4".
Cerrah seih Ibrahim efendi... plecase cal raposatul sultan Osman
han in expeditia impotriva Hotinului. Cistigindu-si un renume prin citirea scrisorilor, el a devenit celebru...

150

151

ANUL 0 MIE PATRUZECI SI TREI418


ANUL 0 MIE PATRUZECI $I PATRU419
SERDARUL MURTAZA PASA.

162
163

<Plecarea lui Murtaza pasa in rAzboi Impotriva Poloniel, cu ostile din Rumelia>.

Iar Mahrnud efendi, devenind defterdar al ordiei, a inceput sa prega-

teasca, podul pe Dunare si zahereaua, precum si alte unelte necesare...


In anul mai sus-aratat, pornind cu oastea strinsa in partile granitei lesesti,
el a trecut prin mai rnulte localitati si, mergind la Rusciuk, a deseins

pe malul Dunarii, unde era construit podul. Cind trecea pe sesul Giurgiului,
s-a prezentat beiul Tarii Romanesti 420 si a imbracat caftan (hilat ).
Apoi, sosind iarasi scrisori de la Sahin aga, acesta a aratat ea", supunerea
lesilor este sigura si de aceea cerea sa se zaboveasca citeva zile ; raminind

pe loc, s-au odihnit acolo.

<Reinnoirea tratatului de pace cu Polonia>.


912 31 august 1629 20 august 1630.
413 august
septembrie 1622.
414 19 Mlle 1632
7 mlie 1633.
415 Radu Ilias (1632).
414 Matei Basarab (1632-1654).
octombrie 1632.
417 septembrie
918 8 haw 1633
26 iunie 1634.
419 27 mine 1634
16 iunie 1635.
420 Matei Basarab.

www.dacoromanica.ro

161

KIATIP CELEBI

94

SITUATIA DIN TRANSILVANIA

189

La inceputul acestui an, Kogia 421Bethlen, fratele lui Gabriel Beth len,
fostul crai al Transilvaniei, fugind din Transilvania, a venit la Agria cu vreo

cloud, sute de oameni. Dupa, ce a stat acolo vreo zece zile, a plecat apoi

la Buda. Petrecind un timp oarecare la Pesta, el a urmarit sa ia craiia


Transilvaniei din mina lui Rkczy 422, fapt pentru care 1-a atitat pe Nasuh

pasazade impotriva acestnia, dar nu a rensit...

1NFRINGEREA DE LA SALONTA

Nasuh pasa zade, beilerbei de Buda, impreuna cu citiva demnitari


de seama, potrivit inaltului firman, a hotarit sa stringa spahii si sa porneasca la drum impotriva principelui de Ardeal, Rakczyoglu, si pentru
a numi in locul sau pe fiul lui Gabriel Beth len 433. Adunindu-se oastea in
apropiere de cetatea Gyula, a fost numit ca serdar Bekir pasa, beilerbei
de Timisoara, si trimis in acea parte cu citeva mii de ostasi alesi.
In localitatea numita Salonta, oastea ghiaura iesindu-le in fata,
rindurile lor s-au ciocnit si s-a aprins focul luptei, cazind pe cimpul de
bataie aproape doua mii de dusmani. Spre seara amindoul ostirile s-au
retras. Oastea islamica, s-a asezat cu bucurie. Cind se 'Area ca dusmanul
este pe cale de a fugi, deodata, s-a intors. Atunci au pornit care incotro
pentru a-si salva viata. Locurile din imprejurimi fiind mlastinoase, era
greu de iesit fall calanza. De frica atacului dusman si din pricina dezordinii

provocate de fug* groaza umplind cu putere noaptea intunecoas'a,


oastea imparateasca s-a infundat in mlastini si putini au gasit drumul
salvarii. Restul au devenit robi si captivi in miinile ghiaurilor. Apoi,
acei care erau bogati an sApat cu timpul din robie, cheltuind avutii190

<La 10 muharrem 1047 424 este numit han Bahadir Ghirai 422, fiul lui Inaiet Ghtrai.
Lui Kantemir i se acorda sangeacul Kara-Hisar si apoi este ucis la lOskudar la 11 safer 425
ATACUL DUSMANILOR ASUPRA AZOVULUI

Husam Ghirai 427, invitind mai inainte la expeditie pe tatarii nogai,

care locuiau in imprejurimile cetatii Azov (Azak ), s-a dus in tinutul Akker-

man. Imprejurimile Azovului raminind pustii, din aceasta pricina, pilcul


cazacesc, ridicindu-se en ajutorul craiului moscovit, a ocupat Azovul...
SITUATIA DE LA POARTA.

191

Mai inainte, pe vremea izbucnirii rascoalei hanului, Kenan pasa


fusese trimis pentru paza tinutului Oceakov. Pupa sosirea lui Mehmed
421 Koga : mare, batrin".
422 Gheorghe Rkczy, principele Transilvaniei (1630 1648).
423 De fapt pe una din rudele lui Gabriel Bethlen.
424 4 lunie 1637.
425 1637-1641.
426 5 Mite 1637.

427 La inceputul veacului al XVII-lea este cunoscut sub numele de Nureddin sultan.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-1 TARTH

95

pap <la Oceakov >, <Kcnan pasa> s-a intors cu Nasuh pasazade la Poartd,
si a stat la Divan. Matei 428, voievodul Tdrii Romanesti, dind dovezi de
nesupunere, s-a dat firman pentru prinderea i uciderea lui. Mehmed pasa,
stind. la Tulcea 428, Ond 1-a invitat <pe Matei Basarab >, acesta desi se apropiase pind Ia un menzil, totusi, din cauza unor certuri s-a intors si a plecat
in vilaietul sdu. Cind <pasa > a vdzut ca, nu-1 poate mazili, i-a dat nu act
de inarire <in domnie >, trirnitindu-i o scrisoare, spre a-I atrage.
Mehmed pap, de asemenea, mergind la Silistra, a iernat <acolo >.
192

<1047, regeb> 430.

... Musa pap, beilerbei de Buda, fiind inarcinat cu paza capitalei

sultanatului, locul sail a fost acordat lui Mehmed pasa, care se afla la paza
cetatii Oceakov, iar Silistra a fost acordat lui Nasuh pasazade.
RUZNAMEGI IBRAHIM EFENDI...

213

In expeditia de la Hotin 431 era secretar al spahiilor, iar in 1032 432


era serif) pentru verificarea copiilor de pe acte (mukabelegi ).
ANUL UNA MIE PATRUZECI I NOUA 433
EXPEDITIA LUI PIALE KETHUDA 434
*aici

214
215

<Pleaca" in Marea Neagra i repar cetatea Oceakov, intorcindu-se la Poart en zece


cazacesti, la 26 octombrie>.

Mai inainte, pe chid pasa, cel mai sus-ardtat, se gdsea la Oceakov,


din pricina lipsei sale de experientd si a lacomiei, dorise s acorde voievodatul rii Romnesti fiului voievodului Moldovei 435, dar nu fusese in
stare. Ajungind caimacarn, el s-a strAduit sg-si realizeze acest gind i
intr-un fel a reusit sa-1 cistige pentru planul sau si pe insusi padisahul.
Pentru instalarea noului voievod la locul san, el a pus a fie numit micul
imbrohor Siavus aga, care 1-a dus cu. oastea Moldovei pe noul voievod
in Tara Romdneascd.

Voievodul mazilit, speriindu-se foarte mult si neavind incotro, a


pornit a se irnpotriveased. Atacind intr-o noapte oastea rnoldoveneasd,
dupa ce a irnprdstiat-o, 1-a trimis en cinste si respect pe imbrohor aga la
Poarta imparatiei ea a se roage pentru rdminerea sa, mai departe, ca
voievod. Padisahul, nelininstindu-se din pricina situatiei non create,
in a doudzeeea zi a lui saban 46, 1-a trimis pe mai sus-numitul paa la
inchisoarea Yedicule, uncle a fost ucis. Timp de 20 de zile Thisein pasa
a fost cairnacam.
428 Matei Basarab ; in text : Masei.
429 In text : nage', Tolca.
18 decembrie 1637.
43 19 noiembrie
431 In text : Galin, greseald de grafie.
432 1622-1623.
22 aprilie 1640.
433 4 mai 1639
434 Chehaia, intendent.

435 loan, fiul lui Vasile Lupu.


435 16 octombrie 1639.

www.dacoromanica.ro

216

KIATIP CELEBI

96

INTOARCEREA OSTII ISLAMICE

'217
218

..

. Dupa trei menziluri, a venit la ordie cu vestea cuceririi mute-

ferrika basi 437 al marelui vizir, care plecase in Tara Romaneased si Moldova.

El a fost ucis, deoarece se auzise c pe drum facuse multe abuzuri.


<Descrierea evenimentelor din Orient>.
221

ALTE EVENIMENTE
. . . In zilkade 433, dindu-se vilaietul Buda lui Musa pasa, Silahdar
pasa a fost transferat l Timisoara. Isa efendi i Civizade fiind maziliti,
Rumelia a fost acordata lui Ebu-Said efendi si Anatolia lui Muid Ahmed
efendi, cunoscut sub numele de Taban Byik. Lui Mehmed pasa, dupa
ce a stat trei luni in inchisoarea din Sircea-Serai, i s-a dat vilaietul Silistra
si apoi vilaietul Buda.
Dupa cucerirea Moldovei a devenit caimacarn. Fiind vinovat in pricina beiului Tani Romanesti, a fost ucis la Yedikule in doudzeci i apte
ale lui saban 4". Avea aproape cincizeci de ani...

ANUL 0 MIE CINCIZECI44


REFORMA MONETARA

'222

223

<Noi echivalari monetare intre ducat, gurus, aspri i parale egiptene> 441,

Venind solul principelui ardelean 442, a adus cincisprezece mii


de galbeni, haraciul Ardealului. El a fost trimis inapoi de la Poarta inwardtiei, impreuna, cu Muteferrika Ismail aga, cu o scrisoare de raspuns.
ANUL 0 MIE CINCIZECI I UNU443

Hdsein pasa, care se gasea la paza cetatii Occakov, devenind in

2 24

muharrem 444 serascher pentru cucerirea Azovului (Azak ), s-a dzyt finnan
ca i hanul i capudanul s plece irnpreun cu el in expcditie .
ANUL 0 MIE CINCIZECI SI D0I445

In cincisprezece ale lunii muharrern 446 s-a nascut printul Suleiman.

Bostangibasi din Adrianopole, fiind trimis la Silahdar pasa, beilerbei


de Timisoara, acesta a fost ucis.
431 CApitan de muleferrika, unitdti de cavalerie.

438 23 februarie
23 martie 1640.
430 23 decembrie 1639.
11 aprilie 1641.
242 23 aprilie 1640
441 1 gurus = 80 aspri ; 1 galben = 120 aspri ;1 para egipteana =2 aspri ; fata de 1 gurus =
-= 120 aspri ; 1 galben = 2 gurusi (240 aspri), cum erau mai inainte.
442 Gheorghe Rakoczy.
443 12 aprilie 1641
31 martie 1642.
11 mai 1641.
444 12 aprilie
445 1

aprilie 1642

21

martie 1643.

446 15 aprilie 1642.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARIH

97

SITUATIA DE LA SERHATUL NEMTESC

230

<Sevval 1053 447. Sosirea unui sol nemtesc care cere discutarea tratatului de la Szon>.
.

Intr-un articol prezentat de sol se vorbea de dusmania lui

231

Gheorghe RkOczy, voievodul Transilvaniei, fata de imparatul crestin


(eaezar ). De asemenea el se rugase ca cetatile luate de la neanq sa fie

inapoiate, iar

ItakOczy

sa fie inlaturat de la acel vilaiet.

<Sosind o scrisoare de la Mihail Fedorovici448, acesta se plingea de atacurile tdtarilor


si ale ostii de Caffa si de pardsirea Azovului de cdtre cazaci>.

Sosind o scrisoare si de la craiul lesesc i fiind tradusd, s-a vdzut


ca se plingea in citeva locuri de hanul tataresc i cerea inlaturarea fatarilor bugeceni din Moldova.
In scrisoarea lui Gheorghe RkOczy, care a fost prinsa in luna
evva1 449, erau citeva paragrafe, until fiind acesta : Sosindu-i celui mai
sus-aratat o scrisoare din partea Frantei si a Suediei, acestea Ii propuneau
sa ceara voie de la sultan de a ridica oaste din Ardeal si a porni la expeditie

impotriva lui Ferdinand, impratul Rornei <Austriei>, promitindu-i ca


Ii vor acorda ajutor. Mergird in.potriva Ungariei de sus, mamtul a venit
i a fileut cunoscut cu scrisoare la Poarta impAratiei aceasta situatie...".
ANUL 0 MIE CINCIZECI $1 PATRU450
CEARTA DINTRE TRANSILVANIA SI AUSTRIA

Mai inainte, irnparatul i-a dat lui Gabriel Bethlen sapte comitate
(nahie ), dintre acelea ale stdpinirii nerntesti, care se aflau la hotarul
transilvan, zicind : eit va fi In viata sd, fie stapinite de el, apoi sa fie
restituite beilor nernti".
Trecind aceasta ca o clauza in tratatul sau (ahidnanie ), dupd moartea
lui Bethlen, Gheorghe Rkczy gi-a intins mina asupra acelor tinuturi.

Dar irnpratul nu i-a dat permisiunea. Acesta <Gheorghe RakOczy>,


la rindul sau, a intrat in corespondenta cu oastea suedeza si a trimis,
unul dupa altul, oameni si scrisori la Poarta imparatiei, cerind urrnatoarele : Este momentul potrivit sa villa din partea cealaltd, suedezul eu

oastea, cu un numar de saptezeci de tunuri, care intre Tirbor i Barsakumi


au distrus oastea bavareza a austriecilor. Pe de alta parte, palatinul ( Baltimus ) bei, care era serdar asupra tinutului transilvan, era una din eele

apte eapetenii. Desi venise cu o oaste mare, totusi a fost nevoit s se


intoarca. Oastea din Transilvania, pornind pe urmele lui, 1-a alungat si
1-a distrus. Daca s-ar fi dat un ajutor oarecare de ostasi, succesul ar fi
fost loarte mare.
Imparatul, la rindul sdu, trimitind scrisoare la Poarta imparatiei,
s-a plins de Gheorghe itakczy si a mai facut cunoseut ea este gata sa
trimita iarasi sol pentru reinnoirea pacii". Sosind din non scrisori de la
10 ianuarie 1644.
447 13 decembrie 1643
448 In text : Mihanlu Kudorovik; Mihail Fedorovici Romanov, tarul Rusiei (1613-1645).
40 13 decembrie 1643
10 ianuarie 1644.
450 10 male 1644 26 februarie 1645.
7

C. 167

www.dacoromanica.ro

233
235

KIATIP CELEBI

98

Rkczy, acesta spunea cg cezarul in zadar doreste pacea. Serdarul sgu

din aceast parte venise odatg cu trei mii de puscasi si cu apte mii

de cglareti ping la fortgreata Semendriei, una dintre cetgtile celor apte


comitate. Dar cind transilvanii s-au adunat pe malul Tisei (Nis ) in numgr
de vreo zece mii de pedestrasi si eglgreti, fiul sgu, Palatinus, ridicindu-se
de acolo a plecat la Ak-Iailak 451, deoarece oastea suedezg, nimicindu-i
pe nemti, a rgmas in vilaietul acestuia. El, suedezul, de asemenea va

trimite scrisoare la Poarta impgfatiei. Prin urmare impgratul a cerut

236

pace din aceastg pricing. Deoarece i s-a dat un ajutor de vreo zece mii de
ostai cglgreti din oastea de hotar, in lima de mijloc a toamnei transilvanii
s-au intilnit cu nemtii. Din oastea nemteascg, au cgzut o multime de oameni
renumiti. Ei s-au dus aruncind pe drum toate poverile Mr. Desi palatinul
trimisese osti in cetatea cu numele Nige 452, una dintre fortgretele Transil-

vaniei, si desi o asediase, totusi Rkczy, ajungind acolo, a salvat-o.


Serdarul suedez Dorozendol 453, mergind cu noug mii de puscasi

si cu o mie opt Bute de cgldreti, impgratul si-a ridicat familia din cetatea
Viena si a intrat iargsi in cetatea numitg Linz 454 de pe Dungre. De asemenea suedezul inaintind adinc in tara nemteascg, Rkczy in scrisoarea

sa spune : Sg nu se accepte dorinta cezarului, ci s se arate nepgsare.


Sg vedem ce se va intimpla. Poate se va incheia o pace victorioasg".
Astfel a ateptat el. Dar in partea aceasta, din cauza certurilor, nu a fost
posibilg o intelegere. Palatinul de Ser-Pice 455, din cele apte comitate,
i-a ucis pe ceilalti cu opt mii de oameni ai sai.

In acest timp, sosind scrisoare din Ungaria de mijloc, se spuneau


urmgtoarele : Sub acest pretext likczy vrea sg se rgzvrgteascg. El
a distrus un numgr de vreo aizeci sau saptezeci de ceta,ti aflate la hotar".
Plingerea aceasta a fost de foMs cezarului. In sfirit, oastea nemteascg
a intrat i s-a intgrit in cetatea numitg Liva, care era inconjuratg din trei
pgrti de un ant mare i de mlastini si numai o parte era fortgreatg. Oastea

transilvang, neputind obtine victoria, s-a intors.


Cezarul, de asemenea, punind mijlocitor pe craiul lesesc *Mathis
(Ladis ) 4", a cerut pace ea Transilvania. Voievodul Rusiei 457, trecind
prin partea leseascg in Transilvania, s-a hotgrit ca cele sapte comitate sg

rgming iargsi Transilvaniei. Oastea suedezg, dupg ce a nirnicit oastea aus-

triacg, nurnitg Imar (Eimar ) 458, a luat orasul Tiriburg si a pus acolo

oaste.

<Descrierea luptelor dintre austrieci si suedezi, ajutati de francezi>.


SOSIREA UNUI SOL AUSTRIAC

237

In cursul acestui an a venit in grabg un sol de la neamt, care s-a


inchinat la Poarta impgrgteascg rugind sg se hotgreasc incheierea unei
451 Pdsunatul alb" (?); tabrd de var (?).
452 Ianige (?); la M. Naima : Pecena (?).
453 Sau Drozenthal, probabil deformare din Torstenson, care intr-adevr era comandantul
armatei suedeze in acea vreme ; la M. Naima : Drughendal.
454 In text : Linge; la Naima : Longea.
456 Ser-Peice (?).

456 Vladislav al VII-lea (1632-1648).

457 Mihail Feodorovici Romanov.


458 Weimar (?).

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-r TARIH

99

pgci ca mai inainte. In scrisoarea sa (name) se arat6 ca Itkczy, principole Transilvaniei, nemultumindu-se cu cele apte comitate care li fuse-

sera acordate, patrundea pe pamintul nemtese, persecutind populatia


de acolo. El s-a rugat ca, pentru incetarea atacurilor acestuia, sA, fie trimis
un om cu o porunca impgrateasca special. Cererea a fost primita.

<Scrisoarea regelui polon cAtre Poart, In care se plinge de ttari si roag ca din

Bugeac s fie mutati din nou Math, care se IntorseserA din Crimeea unde fusesera dusi mai
Inainte. Arninteste si de Infringerea cazacilor>.
HARACIUL TRANSILVANIEI (HARAC-I ERDEL)

Mai inainte sultanul Suleiman han 433 fixase vilaietului Ardeal un


haraci de zece mii de galbeni. Pe vremea sultanului Selim 46, se luase
vreo doi ani cite cincisprezece mil. Cind s-au cerut din non cincisprezece
mii de galbeni, Rkczy a trimis, cu privire la aceast chestiune, o scrisoare

de umilint6 (zaraetname) in care se spunea : Dei int an sau doi s-au


dat cite cincisprezece mil de ducati, totui cind era principe Gabriel Beth-

len se iertaser, ca semn de binefacere, cinci mii". S-a rugat sa dea tot
zece mii de galbeni, hotarindu-se sa rmina iarki aceasta suma.
SURETUL SCRISORII SUEDEZE

Aceasta este traducerea scrisorii pe care a trimis-o serdarul suedez


lui Ilkczy, principele Transilvaniei. Acela la rindul sau a expediat-o
la Poartg.
Se face cunoscut principelui Transilvaniei ca Galasia 461, serdarul
impgratului nemtesc, care plecase cu toata oastea sa, in a cincea zi a
ultimei luni de toamna s-a aezat linga oraul Magdeburg 462
<Despre victoria suedezilor asupra Austriei In apropiere de Magdeburg, pe la 1645/1646,

lernarca ostilor In Saxonia si In satele cehe>.

DESCRIEREA SITUATIEI DE LA HOTARUL UNGURESC


<Cearta dintre Franta si Austria Incepind din 1630/1040>.

Instigat de suedezi, Ilkczy, voievodul Transilvaniei, punindu-se


In micare, nu inceta atacurile i persecutiile asupra tinuturilor nemteti.
La inceputul anului mai sus-aratat 1055 463, principele Ardealului, nefiind

multumit cu cele apte comitate care ii fusesera lasate prin pacea cu


Austria, incheiat'a in apropierea Agriei i acum reinnoita, a patruns pe
459 Soliman Magnificul.

469 Selim al II-lea (1566-1574).


461 In text : Galasi i Gala (cf. si I. K aracson, op. cit., p. 385, nota 1).

40 In text : Mardi-Burgum.
463 1645/1646.

www.dacoromanica.ro

270

KLATIP CELEBI

100

pmintul nemtesc. Poarta imparateasca nefiind de acord cu aceasta,

1-a trimis pe beizadeaua ceaus cu scrisori, din partea marelui vizir, pentru
a i se face observatii i pentru a-1 avertiza pe Bkczy. In optsprezece
ale lui rebi ill-evvel 464, sus-numitul ceaus, mergind la Buda, Hiisein
pasa i-a dat un om i 1-a trimis cu scrisoarea la Agria. Rakczy, dupa,
ruinarea cetatii i orasului Semendria, pe care le asediase mai inainte, a
plecat de acolo si a pornit spre cetatea austriaca Ftilek, cu gindul de a o
asedia.

De asemenea, el a dat foe acestui ora

i 1-a darimat. In apropiere de

eetatea numita Rima Sombot 465, care se gasete la o distanta de doua


mile de localitatea numita Flek (Filek ), ceausul mai sus-arnintit 1-a
intilnit pe Rkczy. Cind i-a predat scrisoarea de interzicere i cind
i-a comunicat firmanul in aceasta privint, acesta s-a scuzat nascocind
diferite pretexte si a spus : Intre noi i suedezi fiind unire i alianta i
multe angajamente reciproce, ma due sa, m intilnese cu ei".
Atunci, pornind imediat de acolo, s-a dus In localitatea numita
segan 466, aflata la vreo einci mile departare de Buda. De acolo trecind
peste Gyarmaty 467 si Lova 468 s-a dus la Uivar. Din partea cealalta, de
asemenea, venind i oastea suedeza, erau tocmai pe punctul de a se
intilni.
271

<Se aratEi ca in cazul intilnirii acestor cloud WI, localitAtile din imprejurimi vor suferi
pagube, asa rum au si suferit, dupd afirmatiile autorului>.

DESCRIEREA SITUATIEI NEAMTULUI

<Solia lui lusuf pasa la Ferdinand. Imparatul se plinge de atacul suedezilor asupra
Bremenului>.

De asernenea, oastea lui Rakczy trece i persecuta partile de dincolo


de .Ak-Iailak ale tarii craiului vienez. De aceea, locuitorii satelor au fugit.

Imparatul, fiind foarte ingrijorat de actiunile lui Bakczy, a sapat santuri mail. in jurul cetatii Viena, a facut din nou porti si a ridieat ziduri
in jurul cetatii.
Acestea erau plingerile imparatului in fata solului turcesc.
<Pregatirile austriecilor in fata pericolului din partea lui Rkczy>.

Daca oastea lui Rakczy nu ya pleca din tinuturile lor, ei <austriecii> vor merge asupra cetatii acestuia. .Atunci Rkczy, dupa ce a stat

doua, zile linga cetatea Nora 469, s-a indreptat apoi spre localitatea numita,

Szependik, care este un tinut cu minereuri.


<Linistirea ostii austriece>.

De asemenea, adeptii (ino? ) lui Rkczy, trecind in Moravia, care

se afla dincolo de Ak-Iailak, s-au intilnit cu vreo doua mii de ostasi


suedezi i au venit la eetatea numita Tatra.
464 1 4 mai 1645.

466 Szombothely (cf. J. Thury, op. cif., II, p. 205, nota 2).
466 Sivan.

467 In text : Kermat.


468 Se mai poate citi Luva sau Love (?).
468 Recte .Nova, vezi si la Karacson, op. cit., p. 387, nota 3.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARIH

Rkczy,

101

nedind nici o consideratie poruncilor trimise de la Poarta

impArtiei, nu a incetat oprimarea austriecilor.


<Pornirea ostii austriece asupra cetatii Fulek>.

In gemazi
478, comandantul austriac, groful Buhai 471, trimitind o scrisoare lui Thisein pa5a, Ii fcea cunoscute actiunile lui RakOczy,
potrivnice pcii, precum i faptul c el nu era numit comandant pentru
apgrarea tArii. I s-a Mout cunoseut sa, nu mai alba,' grip,' de acestea. In
sfir5it, din partea lui Thisein pa5a, beilerbei de Buda, mergind oameni cu
scrisori la mai sus-arsatatul <austriac 5i la It akczy, le-au dat sfaturi

272

i-au indemnat s'a ajung6 la bung, intelegere. In urma acestui fapt, in


luna regeb 472, odatA cu intoarcerea lui Rkczy la Ca5ovia 473, groful
de asemenea plecind, s-a intors la Viena 474.
<SchimbAri in ierarhia Portli otomane>.
MOARTEA LUI MEHMED PASA

292

<Mama sa fiind din familia sultanului si din aceea a marelui vizir Rustern pasa, a fost
crescut In haremul impArAtesc, unde ca tinr a fost camerier ImpArAtesc (hass-oda), iar pe
timpul expeditiei Impotriva Hotinului a lost inatat la rangul de capugibasi>.

ANUL 0 MIE CINCIZECI SI SAPTE475


<Descrierea evenimentelor din Greta

si

294

Candia, situatia de la hotarele Bosmei etc.>

OCUPAREA DE CATRE DUSMANI A CETATII KILIS

307

Venetienii, stringind opt mii de croati i alti osta5i inarmati, recrutati cu o sold'a de un dinar pe zi, in a cine(a zi a lunii safer 476, s-au adunat

ling"a Zara 477. Hall bei, mergind asupra lor eu oastea sangeacului de
Karafa 478 i cu <Gheorghe > Itkczy, dup6 o mare lupta,, <venetienii>
n-au mai putut s reziste 5i el a hat cetat(a.
<Urmeaz5 descrierea asediului si a ocupdrii cetatii Klis de catre ghiauri, precum si

a cetAtii Novograd>.

ANUL 0 MIE CINCIZECI SI OPT 475_

308

312

. . . In prima zi a lunii rebi iil-ahir 488, venind un om din partea hanu- 324
hi din Crimeea 481, a aratat Ca' mai inainte cetele egzce5ti care locuiau

13 august 1646.
an De fapt Puchaim (cf. Hammer, op. cit., X, p. 63).
472 23 august
21 septembrie 1645.
473 In text : Kasa.
474 In text : BO.
475 6 februarie 1647
26 ianuarie 1648.

470 1 5 iulie

976 1 2 martie 1647.

477 In text : Zadra; cetate In Dalmatia.


478 Nu credem sA fie vorba de Caffa.
470 27 ianuarie 1648
480 25 aprilie 1648.

14 ianuarie 1649.

487 Islam Ghirai al III-lea (1644-1645).

www.dacoromanica.ro

KIATIP CELEBI

102

In tinuturile numite Sari-Kamis 482 au plecat de aici en eicile lor pe Bug 483,
ckeia Ii spun apa Ozi, i mergiud pe Marea Neagra, jefuiesc i provoacA

325 pagube tkmurilor. Ping, acum, neamul ca'z'acesc era supus regelui polon,

dar de un an sau doi sint ajutati si de venetieni... si in a doua zi a lui


rebi

484, dindu-se eialetul Bosnia mutesarrifului de Silistra, Dervis

Mehmed pasa, i s-a dat Erman ca s ajungg, in mare grabg, la hotarul


Bosniei, iar Silistra a fost acordath lui Ibrahim pasa, care era mutesarrif
de Bosnia...
ANUL 0 MIE CINCIZECI $1 NOUA 485
SITUATIA FLOTEI

341
343

Lui Dervis Mehmed pasa, care mai inainte fusese mutat la Poartg,
acordindu-i-se in aceastg, vreme eialetul Silistra, a fost insgrcinat s treacg,'

flota la strimtori... la 23 ale lunii gemazi J

488.

357

ANUL 0 MIE SAIZECI487. CONSTRUIREA UNEI CETATI NOI (KALE-I

361

INCETAREA SLUJBEI LUI MURAD PASA DE LA MARELE VIZIRAT SI

CEDID)

VIZIRATUL LUI MELEK AHMED PASA488


362

... Pe la inceputul lunii ramazan 488, a sosit stirea c5, hanul Crimeei 4"
a trimis pe fratele sg,u s devasteze Moldova. CApetenia cetatilor cAzcesti

supuse ttarului, care se numise hatman 481, trimitind pe fratele WI la


Poarta impkAtiei, a prezentat arz de supunere...
367
3 76

ANUL 0 MIE SAIZECI SI UNU492


INFRINGEREA IENICERILOR DE LA POARTA
<Inceputul rascoalei ienicerilor>.

Pe vremea chindiei, agalicul a fost acordat lui Kara Hasan Agazade,


care fkea parte din ogak, iar eialetul Timisoara a fost acordat predecesorului sail <Kara Mustafa >.
380
381

ANUL 0 MIE SAIZECI $1 D01493


MAZILIREA MARELUI VIZIR GeR6t) MEHMED PA$A

Sigiliul imperial a fost luat de la Giirgii Mehmed pasa <in 13 rebi

1062 > 484. Lui GArgii Mehmed pap, care fusese inchis la Yedikule, dupg,
485 Stuf Galben", in apropiere de Don.
483 In text : Ak-Su (Apa Alba").
494 26 aprilie 1648.
485 15 ianuarie 1649
3 ianuarie 1650.
488 3 fulie 1649.
491 4 ianuarie
24 decembrie 1650.
489 Mare vizir (1650-1651).
499 28 august
6 septembrie 1650.

490 Islam Ghirai al III-lea.


491 Hatmanul Bogdan Hmelnitki (?).
14 decembrie 1651.
492 25 decembrie 1650
499 15 decembrie 1651
1 decembrie 1652.
494 20 iunie 1652.

www.dacoromanica.ro

FEZEKE-I TARIH

103

ce a zAcut acolo mai multe zile, i s-a dat sangeacul Ohrida (Ohri) i apoi
eialetul Timisoara.
<SchimbAri In lerarhia Portii>.

385

In saptesprezece ale lui gemazi iii-evvel 495, ajutorul de defterdar 46


Mustafa devenind defterdar, predecesorul sdu, Bruzen, a fost transferat
iH, eialetul Timisoara, iar Inaintasul acestuia, Seid. Mustafa pasa, a fost
mutat In. eialetul Kanizsa
SITUATIA TARII ROMANESTI SI A MOLDOVEI

Voievodul Trii Romnesti i voievodul Moldovei 497, fiind In duplanie, voievodul Moldovei Ii (Muse una dintre fete 498 cazacului de Oceakov 499, iar pe alta o dkluse unuia dintre beii leahului j se baza pe acestia.
Matei, de asemenea, facind Intelegere cu Transilvania i zicind c' atunci
cind Intro 1ej i cazaci este dusmanie se poate obtine victoria asupra celui
mai sus-argtat <Lupul>, a pornit cu oastea sa asupra Moldovei. De asemenea, serdarul Moldovei 5, Intelegindu-se pe ascuns cu sus-numitul
<Matei>, acela i-a promis c, In1gturindu-1 pe voievod, 11 va numi pe el
In locul sa,u. Serdarul, la rindul sau, din pricina neintelegerii cu mai susaralatul voievod, Meuse intelegere cu el <Matei>, dar pe cind mergea Impotriva acestuia, scrisoarea pe care Matei o scrisese celui mai sus-argtat a
intrat in mina lui Lupul 51. Odat6 cu aflarea adevaralui, acesta, MIA' a
acorda aman, 1-a ucis pe serdar 502 si socotind c oastea sositg In aceste
tinuturi este mare si ea' lupta ar fi nechibzuith", si-a ridicat toat& vistieria
si avutia sa, Impreung cn toata, suita sa, i s-a indreptat spre vilaietul
lesesc. Cind a ajuns la Hotin, a venit i Matei, care, c6indu-se, a numit
ca voievod pe acel dusman 893 care mai inainte 11 sc'apase de la moarte,
apoi s-a Intors si a plecat 54.
CEREREA CAZACULUI

Cazacul lesesc, supus mai Inainte hanului <fataresc >, devasta de

ciOva ani Incoace vilaieturile poloneze.

In acest timp, venind de la hatnian un cazac renumit cu dou'dzeci


de neferi, s-a rugat pentru steag (sargak) din partea sultanului, spre a fi
numit voievod ca j cei din Tara Rom'aneascI si Moldova. Avind loc un
sfat i capuchehaia hanului considerind ace asfa <cerere > nepotrivitA, el
498 26 aprihe 1652.

498 In text : bagbaki kul (recta : kuli), substitut de defterdar.


497 Matei Basarab i Vasile Lupu.
498 Ruxandra.

499 Lui Timu flinelnitchi, fiul lui Bogdan, Hmplmtchi.,


ve.
Goer
soo Comandantul otii moldoveneti.
soi In text : Lupun.

cr.elc""`

502 De fapt pe complicit lui Gheorghe Stefan, care erau Costin Ciogolea (logofAt), PAtracu

Ciogolea (spatar) i tefan (serdar).


503 La M. Naima : scrib".
604 La M. Naima De asemenea i Aga Matei a venit cu oastea sa i aflind de plecarea
domnului <Vasile Lupu>, s-a tutors cu lntristare, dupA ce a numit domn <In Moldova> pe acel
scrib care Arise zizanie Intre ei" (Tank, ed. a IV-a, vol. V, p. 352).

www.dacoromanica.ro

386

387

KIATIP CEILEBI

104

<solul> a fost trimis la Siavus pasa, valiu d3 Silistra, <urmind ca acesta

sa rezolve cererea >.

OCUPAREA TARII POLONE DE TATAR1


388

<Descrierea relatiilor dintre Mari, poloni si cazaci. Sosirea lui Osman aga de la oastea
hatmanului, ca si a hatmanului cazacesc>.

Aducindu-1 Impreun i pe Lupu, fostul voievod al Moldovei, care


a fost mazilit, au sosit la oastea sa <a hanului>.
<Urmeaza descrierea incursiunti tataresti in vilaietul polon, pind la Bar, si fuga polomlor.

Triiniterea lui Osman aga cu 400-500 de Mari in urindrirea lor>.

Prinzindu-i pe oamenii care duceau scrisoarea lui Matei <Basarab >


pentru oamenii sai, care se aflau la Eliar-Varsar 55, chid au fost intrebati,
ei au spus urmatoarele :
Dorinta craiului 506 era de a intra in interiorul vilaietului infloritor
de uncle ati venit voi si de a-si hrani caii si de a se aproviziona cu zahe-

rele. in aceasta iarna, cazacii voiau s intre acolo s ierneze si apoi sa


raearga asupra ostii tataresti. Dar pe cind mergeau MIA s tie ceva,
au auzit deodata de sosirea tatarilor i pierzindu-si mini1e, s-au intors
si s-au adapostit intr-o palanca numita Zwaniec (lzvanga), in apropiere
de cetatea Hotin, de pe malul fluviului Nistru 507 Ei nu au zaharele si

caii lor sint slabi...

389

<Inchiderea drumurilor de aprovizionare a polonilor de ca.tre tStari

i cererea lor de

capitu lare>.

INCHEIEREA PACH DINTRE LEAH SI TATAR...


396

ALTE EVEN1MENTE
<1064 zilkade 15 508. Schimbari in ierarhia Portii>.

... La moartea sa, Matei, voievodul Tarn Rornanesti, recomandase


In locul sau pe unul din suita sa. Acesta 59, trimitind la Poarta imparatiei
o mie de pungi (kise ) 510 de aspri (akce ), a trecut in locul sau.
DERVIS PASA
397

<Descriindu-se viata lui Dervis Mehmed pasa, se aminteste ca a fost, printre altele, si
guvernator de Bosnia si de Silistra>.

ANUL 0 MIE SAIZECI $1 CINCI511...


sos Varsovia (?).

sos 1oan al II-lea Cazirnir (1648 1668), regele Polornei.


507 In text apare gresit Tuna (Dunarea) in We de Turla (Nistru).
sos 27 septembrie 1654.
soo Constantin Serban (1654-1658).
slo La M. Naima (ed. a IV-a, vol. V, p. 415) : 700 pungi (== 70 000 000 de aspri) pentru
vistierie.
30 octombrie 1655. De fapt, Hagi Kalfa lsi lncheie eronica cu
511 11 noiembrie 1654
ultimele luni ale anului 1654, descriand suceint evenimentele din Egipt i razvratirea but Ebsir
pasa. M. Naima continua descrierea Old la 1659/1070, avind in plus relatarea spinzurarii patriar-

hului grec pentru relatiile sale tainice cu voievodul Tarn Romnesti ; lupta hanulut tataresc
cu Transilvania ; lnlocuirea domnilor romani (octombrie 1657) ; expeditia turco-tatard in Transit-

varna (1658-1659) ; situatta din Moldova si Tara Romaneascd unde se rasculase Mthnea al
III-lea Radu, precum si inlaturarea lui Gheorghe Rakczy al II-lea (1660).

www.dacoromanica.ro

TAKV1M ET-TEVARIH
(ed. Istanbul, 1733/1146 H., 12 + 247 p.)

<Dupd descrierea luptei de la Cossovo (1389), se cla cronologia eeniniente1or dommei 98


lui Baiazid I Fulgerul>.

In anul 793 1 a fost infringerea dinastiei Karamania 2 de ctre hanul


Fulger (lidnim), in lupta de la Ak-Cay 3. Apoi, a urmat ocuparea

Ankarei (Engliri), prinderea ui Timurta pasa si exped4ia sultanului


Ildirim <Baiazid> in Tara Romneasc5, (bediyar-i Eflak)4 ; infringerea
lul Tohtamis5 intr,o 1upt26 cu. Timur 6 din Samarcand7 i impfastierea
populatiei din cimpie (deg) 8 in prtile Mdrii Negre si a Dundrii
(Kara-Deniz ye Tuna). Impunir du-se asezarea lor aici, s-au convertit la
crestinism. Acetia sint cei din Moldova (Kara Bogdan) 9.
Povestir du-se lupta din tre fiii lui Baiazid, dup batglia de la Ankara la 809 1 . ,Isa era la Niceia (Iznik) ,emirul Suleiman in tam Rume-

1131

lia, apoi urrneaza, plecarea lui Musa Celebi in Tara RomAnease6 (bediyar-i

Eflak)

nul 819 11

...

Expeditia sultanului Mchired in pArtile Tarii Ron14neti (be#avib-i


Eftak), construirea Giurgiului (Yelkkii) din polunca sa i supunerea
rii Romnesti i infringcrea lui Bikra, in lupta cu ah-R,ukh 12 . . .

102

Anul 827 13
ir vazia lui Firuz bei oglu Mlim d in Tara Rom Anease5
apoi rascoala i moartea, lui Seid Nimetullah, urul din marii eici din Ker-

103

teiminarea gcamici vechi din A.driaropol, infringerea

105

man 14

Anul 844 15

lui Mezid bei i Kula- ,._ahin 16 ir lupt a din. Tara Ron 'arc sc 17 i irvadarc a

Orli Georgiei (Gizreistan), in 845 18

28 noiembrie 1391.
1 9 decembrie 1390
2 Karaman, principat in Anatolia cu capitala la Konya, sub dinastia Karamanogliilor ;
anexat Imperiului otoman de Mehmed al II-lea, la 1467 (972 H.).

3 Piriul alb", in Anatolia, linga Ankara.

4 Aceeap data lila cronicarli turd din sec. al XV-lea, deli campania lui Baiazid I impotriva

lui Mircea a fost in 1394. Nu este exclus sa fi fast mai multe expedith la Dunare, dupd cum
afirm 1i Evliya Celebi.
5 Han al Hoardei de Aur (1379-1395).
6 Timur-Lenk ; zdrobelte oastea lui Baiazid in lupta de la Ankara, la 28 iulie 1402.
7 Sarnarcand (U.B.S.S.), echea capitala a timurizilor.
8 Becte : Deft-t Kipceak, stepele kipceacilor", in nordul Maria Negre.
9 Astfel de afirmari neintemeiate ne old i cronicarul Mehmed Khalifa.
1 18 iunie 1406
26 mai 1407.
17 februarie 1417.
11 1 martie 1416
12 Sah-Rukh Mirza, primul suveran timurid (1405-1447), fiul lui Timurlenk i tall]
astronomului Ulu g-beg.
22 noiembrie 1424.
11 5 decembrie 1423
14 Sau Gherrruyan, provincle in Anatolia.
15 2 lunie 1440 21 mai 1441.
16 De fapt a fost ucis in lupta ; amindoi au fost beilerbei de Rumelia, cu rqedinta la Fillpopol (Ftlibe).

17 De catre Ioan de Hunedoara.


18 22 mai 1441

11 mai 1442.

www.dacoromanica.ro

Fig. 3.
Kiatip Celebi, Takvim et- Tevarth, ms. Bibl. TKSM.

Istanbul, R. 1199, f.

v. Arh. stat. Buc.,

mf. (Turcia), rola 33,


c. 575 I.

ki1A-14

1;114%00- 4L$1441.114.1

6 k:3

k:0%,

I J. 6:4:tieurfAlliful*?4.

1101:10AZ; 41,urelif ;14:ik

.1,104:04141j.0.6,71)..t4:)1.p.itiv.J.,1,

:,1

L:th .47),,,A}Ateisrf::i.tiltelf. ekli

ti,

3 44..V., U.; i 16 V

**4

fl)*--v4t$1;4414JULcJwiv.01

Utielti. 4.1

t.).4i,tejt40;*:b.01:511,61411$1

it 414:el Ae' a

:-f..414:)414;41*.ig-V.rti.,71.4.)Cf t) i4.`i4.
i i,its.)3.1.4-.?....-z:40.y.Aciit;fd-4.,,i,..A.,,,

)6/1,0t.,),3.;(,...),A,A41.11.4,....vii,40t,

t:Zot

LVP:00'10*

;44**41:3,,,,A,14161Lut
VON64:04ii, t;,) Utiji 11).0 1
_
,

.),..v44.) ..A.,A4u.surciRle:-

Lt:Ady
A,t1."6,;10;),
10.4tiocblio..41:4;0.0-1

1;14.Aft.P4Z.:r.---1 1ruptc.4.1431
www.dacoromanica.ro

TAKVIIM ET-TEVARIH

107

Anul 866 19
canipania lui <Mehmed al II-lea> Cuceritorul (Fatih)
In Tara Romaneasca si imprastierea ghiaurilor, plecarea flotei pe mare
si cucerirea insulei Mitilene (Midellii) 20 dupg asediu si lupta ...
cucerirea cettilor Mangup (ffenglib), Caffa (Kefe)
Anul 880 21

109

0 Azov (Azak) de mina lui Kecliik Ahmed pasa 22 si supunerea lui Mengli
Ghirai han 2 3 de catre dinastia otomana ; infringerea ghiaurilor din Sir-

mium (Serem) in lupta en Bali bei, fin] (ibn) lui Malkai, si zdrobirea
lui Suleiman pasa in lupta din Moldova, la acceasi data cu cucerirea
Caffei ...
Antal 881 24

in ce fel sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul a

invins cu forta Moldova si s-a intors dupa o lupta mare 25 i dupg pustiirea

acestei tari .

. .

Anul 882 26

infringerea lui Ali, fiul (ben) lui Mihail 27, intr-o

lupta, din Tara Romaneasca si moartea cadiului Velli ed-Din ...


Anul 889 28
expeditia sultanului Baiazid al II-lea, pe mare si

pe uscat, impotriva Moldovei i intoarcerea sa, dupa cucerirea Chiliei


(Kili) i Cetatii-Albe (Akkerman), i construirea unei ilustre geamii la
Adrianopol.
Anul 890 29

navalirea lui Mihaloglu Ali pasa, valiu de Rumelia,

Anul 933 3

invazia lui Joan (Janos) <Zapolya>, craiul Transil-

in tara Moldovei (Bogdan), ruinarea si pustiirea ei ...

vaniei (Brdel) ...

Anul 945 31
a opta expeditie a sultanului Suleiman asupra Moldovei, in iunie-iulie (safer) i descinderea la Suceava (Besiica). Urmeaza
expeditille navale si succesele lui Hair ed-Din pasa Barbaros ...
Anul 958 3 2
invazia craiului Ferdinand in Cehia (Ceh ) i in Trailsilvania (Brdel) i,in, fine, plecarea in ajutorul lui Mehmed pasa, beilerbei de Rumelia ; cucerirea Becicherecului si Cenadului si Lipovei dintre

cetatile transilvane. Plecarea lui Ahmed pasa 33 cu oastea din partea


sultanului ...
Anul 959 34
cucerirea fortaretei Timisoara (Taimptar) )i. ocupa-

rea Solnocului si a altor cetati ale lui tefan (Istefan) 33, principele Transilvaniei, de catre mina lui Ahmed pasa, precum si asedierea cetatii Agria
(Egri, _Eger) ....
19 6 octombrie 1461

25 septembrie 1462.

29 Lesbos.

21 7 mai 1475
25 aprille 1476.
22 Mare vizir otoman.
23 Han al Crimeei (1467-1517).
24 26 aprilie 1476
14 aprilie 1477.
24 La Valea AIM sau Rdzboieni.
26 25 aprilie 1477 3 aprilie 1478.
27 Mihaloglu Ali bei.
28 30 ianuarie 1484 17 ianuarie 1485.
29 1 8 ianuarie 1485
6 ianuarie 1486.
30 8 octombrie 1526
26 septembrie 1527.
31 30 mai 1538
18 mai 1539.
22 9 ianuarie
28 decembrie 1551.

33 Mare vizir si beilerbei al Rumeliei.


24 29 decembrie 1551
17 decembrie 1552.
36 Denumirea datd de turd lui Ioan Sigismund Zpolya.

www.dacoromanica.ro

119

KIATIP CELEBI

108

128

Anul 1003 38 victoria otii islarrice asupra taberei (tabur )


dumane, infringerea ghiaurilor i cucerirea fortAretei
Ianik.
Rscoala (isiyan ) lui Mihai (Mihal ), dom.nul (hakim ) TArii Romaneti, i victoria asupra lui Sinan paa, serdarul otii islamice, la podul
spre Rusciuk ; moartea sultanului Murad al III-lea i urcarea pe tron a

sultanului Mehrned. al III-lea ...


Anul 1007 37
infringerea lui Hafiz Ahmed paa de cAtre Mihai

(Mihal ), voievodul TArii Romneti, pe tL'rrrul DunArii i plecarea serdarului Ibrahim paa in expeditie la Uivar
. . . infringerea ghiaurilor poloni (leh ) de cdtre Ali
Anul 1019 38
paa 59, valiu de Oceakov (Ovii ), intr-o luptA in Moldova i moartea eihului Hasan of endi
Anul 1020 40
intoarcerea i sosirea lui Mehmed Ghirai i thchiderea acestuia la Yedikule, precurn i plecarea lui Omer paa 41 pentru ocm
parea TArii Romaneti
Anul 1022 42

n'AvAlirea in Transilvania i <ocuparea > fortretelor

Lipova i hem (Yanova), din imprejurimile Timioarei, i infringerea


taberei ghiaurilor de cAtre Deli Ibrahim paa, intr-o luptA in Moldova ...
Anul 1023 43
plecarea craiului Bethlen Gabor in Transilvania cu

porunca sultanului lumii 44 j expediVile lui Isker der paa <de Bosnia >

plecarea lui Sakaki45 pap p3ntru nimicirea cazacilor rebeli la fluviul


Dunrea si decapitarea lui Nasuh pap 46 ...
Anul 1029 47
plecarea lui Iskender paa, valiu de Oceakov, i
a lui Ganibek Ghirai in pArtile leeti i in Moldova, din pricina unor
intrigi i rdzvrtiri; infringerea ghiaurilor intr-o luptA
inghetarea Cornului de Aur (Halie-i Kostantiniye )
Anul 1030 48
din pricina unui ger aspru i campania sultanului Osman al II-lea impotriva Hotin.ului (Hotun ) din trile leeti 49, in luna aprilie ; moartea
lui Ali Akermar.i.5, unul dintre muftiii Rumeliei.
(ihrae-i Giireistan ) . . . i
teribila pustiire a farii Moldovei de cAtre tAtari ; agresiunea, rscoala i
infringerea ghiaurilor de cAtre musulmani intr-o lupfa.
Anul 1059 81

rAzvrAtirea

Georgiei

37

septembrie 1594
5 septembrie 1595.
23 iulie 1599.
4 august 1598

38

26 martie 1610

88

15 martie 1611.

39 Magaroglu Ali pasa, conducdtorul unei expeditii in Tiansilvania (1613).


48 1 6 martie 1611
3 martie 1612.
03

Kitapci sau Ketengi Omer pasa.

21 februarie 1613
43 11 februarie 1614
44 Ahmed I.
42

48
48
47

48
48

10 februarie 1614.
30 ianuarie 1615.

Salwthi : rebel".
A fost mare vizir otoman.
8 decembrie 1619
25 noiembrie 1620.
26 noiembrie 1620
15 noiembrie 1621.
La data de mai sus, Hotinul se ga'sea sub stapinir.:a Poloniei.

" Originar din Akkerman.


a 15 ianuarie 1649 3 ianuarie 1650.

www.dacoromanica.ro

TA KVIM ET-TEVARIH

109

Anul 1067 52
lupta hanului ttgresc in Transilvania. Schimbarea
-voievozilor Trii RomAnesti si Moldovei 53 . . in luna octombrie noiernbrie (zilhicce ) i cucerirea Ineului (Yanova) prin chibzuinta marelui

vizir KOpriihi Mehmed pasa

<Urmeazd completdri ultericare>.

Anul 1123 54
expeditia marelui -vizir si seraseher Baltagi Mehrred
pap impotriva rusilor ( 111 osk ov ) in Moldova, la Prut. Cererea de iersi ineheierea pcii la Vadul
tare din partea ghiaurilor celor uneh
Rusilor
<Insirind biografiile unor demnitari, spune c loct,itorul (kaimakam) Mehmed pasa
a murit la cetatea Hotin in 1621>.

Anul 1128 55 in mai-iunie ( cemazi


) marele vizir i serdar
Damad Ali pasa a pornit in expeditie impotriva austriecilor In Ungaria
si a czut In lupta cu austriecii in iulie-august (faban ).
<A urmat invazia ghiaurilor austrieci In cetatea Timisoara>.

sultanul MahnRud Han I si mazilirea voievodului Moldo1146 56


vei, Mihail Itacovit ; nurnirea lui Iskerletzade Ligor "
<Urmeazil descrierea evenimentelor pina la 18 zillugge 1146, corespunzind cu 22 mai
1734>.

<Cronologia lui Hagi Kalfa se inchele cu o serie de liste de sultani (p. 169-173), mari
viziri (p. 173-181), seihi ul-islami (p. 182 187) si kadiaskeri (p. 187 195)>.

GIJIANNUMA
(ms. orient. nr. 265, Bibl. Acad. R.S.R., 278 f.)

<Miniaturd aurie cu motive florale albastre, galbene i trandafirli>.


1
<Indice alfabetic cuprinzind uncle nume geografice printre care : Ardeal (Erdel), Moldova 22 v.-22 r.*

(Badan), Tara Romdneascd (Erlak), Macin, Timisoara, Oradea (Varad), Sihstra etc.>.

Ftuviul Duneirea Fluviul acesta este, dup"a Nil, unul dintre flu- 226 r.
yule mari. El izvorste de prin pArtile nordice, din muntii Germaniei
8 octombrie 1657.
53 Gheorghe Stefan (1653-1658) si Constantin Serban (1654-1658), maziliti pentru ca
au sprijinit expeditia lui Gheorghe Rkczy al II-lea In Polonia (1657). Au fost inlocuiti cu
Gheorghe Ghica In Moldova (1658-1659) si Mihnea al III-lea Rada In Tara Roma/teased
52 20 octombrie 1656

(1658

1659).

" 19 februarie 1711


8 februarie 1712.
55 27 decembrie 1715
15 decembrie 1716.
56 14 iunie 1733
2 iunie 1734.

Grigore al II-lea Ghica.


* Numerotarea filelor a fost inversatd.
1 In text : Nehir-i Tuna.
2 In text : Alaman.

57

www.dacoromanica.ro

KIATIP CEILEBI

110

si trece prin orasul Viena 3 (care este resedinta craiului austriac 4). De

asemenea, strgbate multe alte cetati si tinuturi. Trecind apoi prin. ,Strigoniu 6, intre Buda si Pesta (Pqte ), prin Istuni-Belgrad, prin Varadin,
prin -Mug, coboarg la Belgrad. Dupg aceea, traversind Semendria i
Cladova (Fethislam) i Vidin.ul, trece prin fata Nicopolului si Rusciukului i Silistrei i, mergind spre Isaccea (Isakei), se imparte acolo in.
doug brate, din care cel dinspre nord merge inspre trecatoarea Ismail,
iar eel dinspre sud la Tulcea, varsindu-se apoi in Marea Neagra dinspre
nord-vest spre sud-est. Toate orasele amintite Amin in partea lui de slid.
In nordul lui fiind putine tinuturi musulmane, cele mai multe slut tinuturi ghiaure <romgnesti>. Acesta este un fluviu ciudat. El strgbate o dig-

tanfa de trei sute saizeci j patru de fersahe 6 j multe alte riuri man l. se

varsa, in el. Cu toate acestea, in fata Isaccei el se vede cam tot atit cit este
si In fata Vienei.

Dintre riurile care curg din partea de nord spre sud <in Dunare>,
cel mai mare este riul Tisa, care, venind din vilaieturile lesesti si din

.Ardeal, trece pe la Solnoc, Seghedin, Gyula si Incu (Yanova) i se varsa

in Dungre h rasarit de Titel si in fata Slankemenului (Islankama) 7.

Acest riu 10 are izvorul lingg apele Ozt. si Akkerman. De asemenea, mai
sint si multe alte riuri, a cgror descriere amanuntita, fiind cu neputinta,

s-a socotit de cuviintg sg se rerun* la ele.


235 r.-244v.

<Descrierea orasului Constantinopol (Kostantinigge ) sub raport geografic, istoric>.

Ina Oeeakov (OzU). Acesta este un riu. mare. El izvorgte de prin

partile nord-estice, dintr-un lac ... Dupg ce se varsa in el multe riuri


din nordul Dungrii 0. de la izvoarele apelor Tisa si Akkerman, trece prin

vilaieturile lesesti i curge spre sud pe o distantg totalg de doug sute


treizeci de fersahe, dupg care se varsa in Marea Neagra in fata Oceako-

vului.
244 v.

244 r.
245 v.

Despre tinuturile Rumeliei (Zikr-i memalik-i .Rumeli ). Tinuturile


Rumeliei lump de la Constantinopol si merg spre Adrianopol impartindu-se in trei pgrti : partea dreapt, partea stinga
si partea de mijloc.
Partea dreaptg se intinde spre Silistra, pe malurile Dungrii. Partea stingg
se intinde spre Salonic si Moreea, spre marea greceasca, iar partea de mijloc cuprinde vilaieturile aflate pe drumul Budei si Bosniei ... Cel care se
indreaptg spre Silistra iese din Constantinopol si, trecind prin sangeacurile Vize i Kirk-Kilise, paseste apoi la hotarul Silistrei
Tinutul Silistrei (Memleket-i Silistre). Consfa dintr-un orq mare
i un cadiat (kaza), asezat pe un loc drept pe malul fluviului Dungrea.
<Silistra> este unul dintre orasele renumite de pe <malul> fluviului Dungrea care strgbate vilaieturile ghiaure ca Tara Romneascg (Eflak ) i
Moldova (Bogdan) ..., precum si tinuturile Rumeliei. De aceea, el este
socotit ca locul de reedin ta. al acelor taxi.
3 In text : Bec.
4 In text : Nernce.
5 In text : Estergon.
6 Fersah: unitate de mAsurA pentru distante la vechii persi, echivalelati au o orA de
mers cAlare la pas obisnult.
7 Localitate pe malul DUnrii, lIngA Petrovaradin, In Iugoslavia.

www.dacoromanica.ro

't

- dnulx Iciapp -villp

totimuu

rlia pu3y "moll

"mg stu "itpo

*J

,...r,..../..::,,tovr-e-,q1-1,
..
,-.--

# 0

-1).;,9.;.- Wit f.:rif,,f.,

t.4.' ;41-ettrPI

...,

4.."40-it

r-.7

(1,-4 r e , .7- ,?f,,,;& ;;)f


rDS'' .<;'f 4q- r V-iy't 0 ei. i , f 41;'.-0,,:,; i, .4.
,';11:1-,"
1.
i
Pillife: , or)t if 0-#4 ,,,-,-Acie rfr er) ? (-:-.-,07,(9-74
,....) ,

,)

Ire f

,,;...,

I,

(I,

oi ff i r

1..*t.fr4 IT/ 71,c I It ',..,....-^..-:??;,rf::.

f
qi12,:," el,:fr .7fZ:147.qT a o,rrri; 1..... d
r;ser,trrt irf ,:r.:..-7 er) ff, !If11 trirlit
frrp(fp(.,,,.....);.4
?..,for;, `1,;(*.lyi-7-f;r. fief( o
ty

-4

-7,Pf00:tei4:414t,'

-:14"e*Pr')(';'',r-e,r,
.f:

r r ft,.--)., ,...,77. if4 !?-iir 41's ;.:-;.-7-E'er,:r

I; 1' P ..1? ((IT"r f.74.4r1"r".1Iir7 /10-",..;:"ieil

9-7.le i?11" ,iii,?.,,....-7,7-0,,71


el."70
.-31',.),ir,
i,,,, r 4, ,.., 2.7.'f- 7-7,, , i )eer. ;:f tei..t.}, t 14 :/erp 0 l r 1'1
,.
t-i "1(''''..rr(4'17);17./.e.n!f.' C.,--7..r' 1 I04
-,
Irl!trj44,1?"41771.-",4"1"*.q.,4745-47,rr.;;/4rn

fr.
fr,27

p)-- ,7.:;.w.,4*,frI!.
3

ir;*"..,":'- cy.":"L'rr

e IIfft.;;.17.*,

A -i

2-4.,

l''. c'ref t 4? :lizir) ai .2


J

'

irey-s),L2::,,t'lere%...-71r/ ri rfrf141,--1,(
47
((fr";4 4'-$7:.4;:rf-- ''''''.") "" Pli Cl.frelf (:(7,.(1:4'P :""a .
.,;14fre'l-?)""'P')/Pir
ertri;;;(iff(iir.reiP
?o

''; f,,If74 11'4


(1.erq.i.,,,--!,t'''''''', 1
..wiretv77--iy. iD ;1>r!): k c fo~: ;
',"1;f1, "" 41"7.1'( 11- . , T ii i I?. ::1,r7.4
'1
/ ' ,1
.'4 I__ --,...JP

7:

'

'

"

A,

'

'`:ps'rs' To..4

` *.2 C...'1,57:7 .7 e":4". sK


.

Pf,..iln

i'il

Prie7r -.7r1r "Pr ---''' ."."^41.

,
e 4, r,
;.,,iii

www.dacoromanica.ro

.
.......t. .,

X1AEP CELEBI

112

Beilerbeiul sangeacurilor din imprejurimi sta acolo a, pazete tinuturile musulmane. Silistra are o cetate mica de piatra, cinci geamii i doua
bai publice (hamam). Are i multe vii i gradini. Cind in anul apte sute
aptezeci 9 sultanul Murad gaziul a luat cetatea Nicopol, stapinul <Silistrei >
a predat cetatea fara, impotrivire. Fortareata ei de lemn este intr-o masuna,
oarecare ruinata. In imprejurimile ei se afla cadiatele Rusciuk i Tirnovo
gi Hirova 1. De la Istanbul se ajunge acolo in unsprezece zile. Fusesera
descrise mai inainte cadiatele de la Istanbul pina la tinutul Kirk-Kilise 11.
De la Kirk-Kilise se strabat Muntii Balcani i apoi se intra in tinutul Silistra
i in Dobrogea
. . . Balcicul se afla la o distanta de un menzil dincolo de Varna i
este o schel i un cadiat renurnit in Dobrogea. In jurul lui se MIA Mangalia 12

i Ekrene. Vestitul loc cu numele de Kelgra 13 este la o distanta de doul


ceasuri de Balcic. Acolo se afla o cetate mica i locul de pelerinaj zis SariSaltik 14. Ekrene se afla la trm i este legat de Hagioglu-Bazari 15 <ailat >
intre Varna i Balcic.
<Descrierea Mesevrrei>.

245 r.

Mangalia este un tirg i un cadiat din Dobrogea, ling tarmul AMU


Negre. De la Istanbul se ajunge acolo in douasprezece zile. De la Balcic
este o zi de mers. In jurul ei se afla cadiatele Babadag i Techirghiol 16.
Pe farm, de la Mangalia la Constar*. 17 se ajunge intr-o zi. De la
Constar*, la Kara-Harman 18 este o cale de un menzil i acolo Hasan. paa
a construit o cetate. De la Kara-Harman la orgelul de Vann., zis Babadag,
este cale de o zi. 15i in jmul acestuia se afla pdduri vestite. De la Istanbul

se ajunge acolo in treisprezece zile. In jurul lui se afla cadiatele Isaccea,


Tulcea i Techirghiol.
Tulcea ( Tolca) . .. este un orael i un cadiat din Dobrogea, aezat
acolo unde bratul mic, de sud, al apei Dunarea se varsa in Marea Neagra.
Ea se afla la cale de o zi de mers dincolo de Baba <dag >. De la Istanbul
se ajunge acolo in paisprezece zile. in jurul ei se afla cadiatele Isaccea
i Babadag. De aici, tdrmul Dunarii cotete i ea poate fi trecuta cu corabii (gemi), iar la o distanta de o zi, de locul unde bratul mare de est al
Dunarii se varsa in. mare, se afla orgelul i cadiatul numit Trecdtoarea
Isniail 19. Peste apa se trece cu vasele i apoi se descinde In orael. Are i
o cetate. De la Istanbul se ajunge acolo in cincisprezece zile. Cei mai multi
dintre locuitori sint cretini i cele aproape opt mii de familii formeaza
un tirg destul de mare ... Oraul mai sus-amintit este un fel de Silistra
la capkul ceralalt. Dincolo de el se and, tinuturile Chiliei
) i Akkermanului i Oceakovului, care vor fi descrise cu ajutorul prcainaltului
La Silistra.
1 6 august 1368 4 august 1369.
1 In text : Harsova.
11 Oras in Tracia orientald, la 35 km est de Adrianopol.
12 In text : Mankalya.
13 Este vorba de capul Cabacra.
Ascet musulman (sec. XIII) care si-a avut resedinta la Babadag.
18 Pazargic, azi Tolbuhm (Bulgaria).
16 In text : Teljur-G old (Lacul suveranulm").
8

17 In text : Kostenge.
18 Corn. Vadu (jud. Constarrta).
19

In text : Ismail ghecidr.

www.dacoromanica.ro

GIHANN UMA

113.

... De la Provadia ", se afla in imprejurimi Hagioglu-Bazari,.


*umla (Sumni) i Karinabad la o distanta de cite o zi de mers. HagiogluAllah

Bazari este un tirg i un cadiat din Dobrogea. D acolo, marea se afla la o.


departare de un menzil, iar Dunarea la o cale de doug zile de mers. In jurul
ei sint cadiatele Kara-Harman si Mangalia. De la Istanbul se ajunge acolo .
in zece zile. Techirghiolul se afla lingaun cadiat si de la Istanbul se ajunge
acolo in unsprezece zile. In jurul lui se afla cadiatele Ceartac (Cardak
i Babadag. Ceartac este, de asemenea, un cadiat in Dobrogea si se afla
pe malul Dunarii. De la Istanbul se ajunge acolo In treisprezece zile. In
imprejurimile lui se afla cadiatele Isaccea (Isakci ), Tulcea i Babadag.
De la Babadagul ecl mai sus-amintit, drumul imparatesc (sahrah ) merge
la Silistra si la Isaccea, iar Tulcea ramine in partea dreapta.
Isaccea (Isakci ) ... este un loc de trecere vestit, pe iralul Dunarii.
Suprimindu-1 pe elif, se spune pe scurt i Sacci 21 Este un orasel i un cadiat
In Dobrogea, spre Moldova, asezat in partea de dincoace a Dundrii, pe
partea Savei. De la Istanbul se ajunge acolo in paisprezece zile. Sultanul
Osman a trecut pe acolo cu prilejul expeditiei din 1029 22 impotriva Poloniei si a construit o cetate, o geamie i o baie publica. De atunci i pina
acum fiind in prosperitate, in imprejurimile ei s-au sadit vii i s-au facut

gradini. Acest loc fiind mai usor de trecut decit celelalte trecatori ale

Dunarii, ea a fost din vechime schela vilaieturilor moldovenesti ( BOdan )


i tataresti i rusesti si ale Tarii Itornanesti (Eflak ) i bulgaresti. Si flu-

viul cd mai sus-amintit, impartir du-se mai jos de ea in citeva brate,


se varsa In irate, dupa cum s-a descris mai inainte. Cel care merge in

Moldova trece apa, iar eel care calatoreste pe Varniurile Dur gni se intoarce
spre nord i, mergind pe tarm contra cursului apei, ajunge la Silistra In

patru zile. Intre ele <Isaccea i Silistra > se afla doua tirguri : Macin si
Hirsova. Macinul este un tirg i un cadiat din Dobrogea, pe malul Dunrii.
De la Isaccea se ajunge acolo intr-o zi. El are o geamie i o baie publica
ci citeva vii.

Hirsova. Este un tirg si un cadiat din Dobrogea, situat pe malul


Dunarii, intr-un loc drept i larg. De la Macin se ajunge acolo intr-o zi.
Are geamie, baie publica i cetate. -Ville ei se 2E6 pe malul Dundrii. Mergind pe malul Dunarii, Sihstra se afla, la o distanta de douazeci de ceasuri.

In fata Macinului, pe malul Dunrii este orasul Tarii Romanesti numit


Braila 23 m cadhi de acolo, avird cite o suta cincizeci de aspri <lunar >,
depind de Silistra ... De aeolo 24, Hirsova de pe tarrnul Dunrii se afla
la o distanta de o zi de mers, iar Silistra la o cale de doua conace scurte.
Acestea sint tinnturile Silistrei. A fost cucerita de sultanul Murad Gazi
pe la 770 25 De la Istanbul e o cale de opt zile ; are geamie, baie. Apoi,
in irrprejurimile Surrlei sint doug, comune. 15n a este tinutul Deliorman
cu multe sate, iar in imprejurimi se Ma Surrila, Silistra i Razgrad '-6 in
aceste sate (Sariyet) din Deliorman nu sint vii, nici gitidini ...
20 In text : Throvadz, In nord-estul Bulgariei.
21 Sakci.
22 8 decembrie 1619

25 noiembrie 1620 ; de fapt In 1621.

23 in text : Ibrall.

24 De la Kara-ARaci, de ling6 Sumla.


25 1 6 august 1368 4 august 1369.

26 In text : Hezargrad.
8

107

www.dacoromanica.ro

246 v.-

114

KIATIP CELEBI

Vilaietul Dobrogea se compune din imprejurimile Silistrei si cuprinde


orasele dintre Marea Neagra si Dun/re, de la Silistra pin/ la Aidos. Cadiatele ei sint : Umur-Fakih, Aidos, Babadag, Techirghiol, Ceartak, Provadia,
Sum la, Bazargic, Kara-Agaci, Isaccea, Macin, Hirsova, iar mai sus de

Silistra, sangeacurile Nicopol si Vidin de pe malul Dunarii se numara

printre cele din partea dreapta ...


246 r.

247 v.

Tinutul Nieopol (Nikboli) este la o distant/ de trei zile de Silistra.


Este un tirg mare, en case de scinduri, asezat pe un deal, avind in fool,
Tara Romneasc/ (Eflak memleketi). Rusciuk este la o deprtare de o zi
de la Silistra, asezat pe malul Dunarii. In jurul acestui orasel se afla cadiatele Sistov 27 kii Giurgiu si Silistra, precum si cele de ses.
Giurgiu (Yerka i i). Este un tirg si un cadiat situat in partea dinspre
Tara Romneascd si fluviul Dungrea, in fata Rusciukului, ceva mai jos.
Cetatea lui este inconjurata dintr-o parte de Dun/re, iar din alta parte
de un alt riu. Mahalalele lui se all/ pe marginea acelui riu, la care se ajunge

trecind peste un pod. In el se afl geamie si baie public/. De la Istanbul


se ajunge acolo in dougsprezece zile. In imprejurimile lui se afla vilaieturile Rusciuk si Tara Rornneasca ...
<In continuare se descriu Plevna, Lofcea, Vrata, Hotalnici>.

... Turtueaia 28. Este un orsel mic ca un sat, asezat pe deal, inspre
Dun/re, intre Rusciuk si Sistov. Are si o cetate mica din piatra ...
<Descrierea Rahovei si a tinutului Vidal, avind in fata vilaietul Tarii RomAnesti, Intre
Cladova si Rahova>.

247 r.
251 v.
264 v.

Giivereinlik 29,mai sus cu o leghe de Fethislam, pe malul Dun/rii,


are un tirg si un cadiat in apropiere de Demir-Kapi".
<Descrierea orasului Kara-Fenia (Veria) din Macedonia>.

Nova Berda nefiind puternica, in anul nou Bute patruzeci si cinci 31,
chid sultanul Suleiman <Magnificul> se afla in expeditie impotriva Moldovel 32, flota spaniel/ si venetiang, care sc/pase de ghiarele lui Haireddin pasa 33, a atacat aceasta cetate si a luat-o.
<Se aratA mai departe cA In anul urmAtor turcii au recucerit-o>.
<Descrierea tinutului Vlahul Vechi (Istar-i Eflak ). Este un cadiat intre Brodnik si Ciacika

(gacka ). De la Istanbul se ajunge aici in 22 de zile>.


275 v.

Tinutul Timiloarei. Este o fortareat/ renumit si o cetate intgrit/


a unui eialet de la hotarele Ardealului, in partea de nord a DunArii din
fata Semendriei si Belgradului. Intr-o vale se afl/ o insula. In imprejurimile ei se afla un stufgris si mlastini si este situata intr-un loc greu de
trecut. Acesta era un oras model fiind plin. de biserici mari si cldiri inalte.
Cind a fost cucerit Buda, lui Ianosoglu 34 i se dAduse sangeacul Timisoarei si, cu timpul, cucerirea ei fiind. importanta, plecase si o
27 In text : Zistovi.
28 In text : Tutrakan.
29 Inainte de ocupatia turceascA : Goluba (porumbiste"), In Iugoslavia.
30 Portile de Fier.
31- 1538 (iunie-octombrie).
32 In text : Kara Bagdad In loc de Kara Bogdan.
33 Mare amiral otoman sub Suleiman Magnificul.
34 Fiul lui Joan Zpolya, adicA Ioan Sigismund.

www.dacoromanica.ro

GLEIANNUIMA

115.

asediase Mehmed pap, pe vremea sultanului Suleiman Magnificul. Pentru


ca, se apropiase iarna, el plecase de acolo i atunci ghiaurii se ingrijird, sa,
intareasca cetatea facind ziduri i turnuri din pamint <batut > cu muschi..
In anul noua sute cincizeci i nou 35, s-a dus de la Poarta viziruL

al doilea Ahmed pap si a asediat-o din nou. Dat fiind ca in ea fusesera


pusi ostasi din toate neamurile, s-au dat lupte mari timp de douazeei
si cinci de zile, iar la Intl saban 6 oastea musulmana, si anume cei din.
aripa ostii rumeliote, facind hires, a reusit, de dimineata pina la chindie
(beyn-es-salatein), 0," patrunda In varosul ei.
Comandantul spaniolilor fiind omorit, iar ceilaii infrinti si zdrobiti,
cetatea a fost cucerita cu imprejurimile i sangeacurile ei. Eialetul respectiv a fost acordat lui Kasim pap. Dupa, aceea, ghiaurii au asediat-o
de repetate ori, dar, cu ajutorul lui Allah cel preainalt, fara, izbinda.
*esul orasului mai sus-amintit este intins si se ajunge acolo in trei zile,
trecindu-se Dunrea pe la Belgrad si Semendria. Intre ele peste tot este
ses. Linga, <Timisoara> curge un riu cu numele de Timis, care se varsa
In Dunare. In imprejurimile ei se afla cadiatele Panciova i Becicherec,
Ceacova i Lipova. De ea depind urmatoarele :
VirOge 37. Este o cetate i un cadiat la hotarul Ardealului. De la
Istanbul se ajunge acolo in douazeci i trei de zile. In jurul ei se afla Ceaco-va j Timisoara. Ceacova ... este un cadiat intre cadiatele Panciova
si Virsige. De la Istanbul se ajunge acolo in douazeei i pse de zile.
Lipova . . . este un cadiat la hotarul Ardealului si de la Istanbul
se ajunge acolo in dougzeci si cinci de zile. In jurul lui se afla cadiatele
Timisoara i Ineu 38 Orasul mai sus amintit fiind un oras mare si o fort&
reap puternica dintre orasele insemnate ale Ardealului din apropiere de
Mures, cind a venit acolo <Sokollu> Mehmed pap, beilerbei de Rumelia,
a facut ca ghiaurii sa fuga, si in felul acesta 1-a ocupat. De la Timisoara
se ajunge acolo in trei zile.
Ineu . . . este un cadiat dependent de Timisoara.
Panciova . . . se afla In fata Belgradului, dincolo de Dunare, si este

un cadiat dependent de eialetul Timisoarei. Ea se afla, intr-un loc deschis..


De la Istanbul se ajunge acolo in douazeci siuna de zile. In jurul ei se afla
Becicherec i Ceacova.
Gyula . . . este o cetate i un cadiat dependent de eialetul Timisoa-

rei. De la Istanbul se ajunge acolo in doudzeci i cinci de zile. In jurul


ei se afla cadiatele Lipova i Timisoara i Cenad. Ea a fost asediata
cucerita impreuna cu fortargele Ferbendebake '< > i Lugoj rEago0
In noua sute saptezeci i patru 39, de catre al doilea vizir Pertev pap,
in timpul expeditiei sfinte" la Szigetvar.
Modova . . . este ma cadiat i un sangeac mai jos de Semendria,
pe malul Dunarii, in partea Timisoarei. De la Istanbul se ajunge acolo
in optsprezece zile. In jurul ei se afla, cadiatele Efram, Semendria ii Passarowitz ( Pojorofca ) i Columbaci (Giiverginlik ).
afi 1552.

36 23 iulie (1552).
37 viret.
38 in text : Yanova.
39 1 9 iulie 1566
7 iulie 1567.

www.dacoromanica.ro

275 r..

KIATIP CELEBI

116

Or ;soya . . este un cadiat si un sangeac &pendent de sangeacul


Modova si se afld in partea dinspre Timisoara, la Dundre. De la Istanbul
se ajunge acolo in doudzeci de zile. In jurul ei se afld sesurile Moraviei si
.

Timisoarei.

Becicherec . . . este un cadiat si un sangeac care se vede din Belgrad.


Dacg, cineva trece Dundrea si merge spre Timisoara, soseste <la Becicherec >

intr-o singurg, zi. De la Istanbul si ping, acolo sint doudzeci si tina de zile
de niers. In trecut avea ziduri puternice, dar in anul noug: sute cincizeci
si opt 40 s-a dus acolo beilerbeiul de Rumelia, Mehmed pasa, si asediin-

du-1, 1-a luat prin capitulare conditionatd. Acum fortgreata lui se and
in ruing,.
Cenad

. . . este un sangeac
independent din eialetul Tirnisoarei.
De la Istanbul 83 ajunge acolo in doudzeci si patru de zile. In jurul lui se

and cadiatele Timisoara si Ineu si Becicherec. In trecut, fortdreata lui

fuses a luatd cu aman din mina ardeleanului 4' de cdtre Mehmed pain 42.
Apoi a intrat in miinile ghiaurilor si in. anul o mie sapte 43, in timp ee
Saturgi Mehmet pasa mergea la Oradea, ei 1-au evacuat si au fugit.
276 v.
276 r.

<Descrierea localitatilor Seghedin, Titel, Baa, Solnoc, Agria etc.>.

<Descrierea tinutului Hatvan>.

GIHANNEMA'MN RUMELI KISMI


(ms. Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Revan, nr. 1651, 67 f. barti ; Arh.
stat Buc., mf. rola 27, cadre 762-828)

1-9

<Descrierea climei Rumeliei (Aklim-i Rumeli), a orasului Istanbul si a Orli rusilor",

(C. 763) asezat la nord>.


<Descrierea orasului Istanbul, a Cornului de Aur (Haltc-i Koslantiniyye), a cettii Galata,
10-11

(C. 771-772) a cartierului Besiktas s.a.>.


<Hart reprezentind un fragment din Turcia europeand cu Marea Neagra, Marea de
17 v.-18 v.
(C. 779) Marmara, cadiatele Vize si Rodosto (Tekrurdaj), Haireboli, Baba-Atik, Hatun-ili, catalca etc. ;
descrierea locahttilor Vize, Kirk-Kilise, Burgaz, indicindu-se si veruturde lor In aspri>.
19 r.
Tirgul Aidos si tinutul Kirk-Kilise au fost cucerite de sultanul

(c. 780)Murad I Gazi in anul 790 1. Se mdrgineste cu Adrianopolul (Edirne),


Baba-Atik, Pinarhisar, Ahioli ..., intinzindu-se pind la hotarul Silistrei.

<Indicarea menzilurilor si a etapelor pinA la Sihstra>.


<Harta tinutului Sdistra (resm-i memleket-i Silistra) reprezentind Intreaga Dobroge,
19 v.
(C. 781) mArginita la nord de fluviul Dunarea (nehr-i Tuna )>.
. . . Incepind de la Silistra are in fatd Tara Romgmeascd (Deyar-i
Eflak ) .Pe malul drept <al Dundrii> se afld Cernavoda (Bo4azkOy ), Hirsoya, satul Daia (Taia) i Macin, iar in partea din fatd, dincolo de Dunare,

40 1551.

41 Prmcipele Transilvaniei.
42 Beilerbei de Rumeha.
43 4 august 1598
23 mlie 1599.
30 decembrie 1388.
1 11 ianuarie

www.dacoromanica.ro

u-.,

Attc
-

r Two,

I.

4.1r-%---'1.

'

..crerI ''''''',
.
-

"

II

t,:,

'''' \'..elt '

4.

7.1iTtf .1

,I '14
-,.....-"*

No.

,I

,.vier

,,,
...

....,

"r"" NI ,..c.::: mreN

......`' ...N.,.......-'-.: , ..

-,,o, 4:%. '


-.., , Ir.,.

...,f,

-........

-"

I.

..

"51K-.4:il ''a.\:;)t:
..4.-.;

1' cA:r0741.

i ,"% )." 6. nifii; .;

'''`-'

4--,..,,,
.

`j.4,4 .,.."'kr-"
I

re'

P.1.i

'row

e'

rN.P4

7Fig. 5.

.
I

t-4141,471.r
5

Kiatip Celebi, Rumelia, ms. Bibl. TKSM, Istanbul, R.1651, f. 19 v. Arh.


stat. Buc., mf. (Turcia), rola 27, c. 781 I. Harta Dobrogei.

www.dacoromanica.ro

ICIATIP CELLEBI

118

<este> Braila (Ibrail) i o parte din riul Siret. Manastir are in fao, riurile Galati (Galac) i Birlad (Purbat); <urmeazA> Isaccea (Sakci)
Ceardac (Cavtak), care au in fata, riul Prut (nehr-i Purut). Giugiusler
(Cucuslar)

i Tumarova 2.

Tulcea (Tolca) are in fata <oraselul> Ismail ... Apoi <urmeaza>


bratul de mijloc ad Dunarii, numit Sf. Gheorghe (Thar-i Ehyas bogazi),
bratul Bortice sau Portita si bratul Caraharman (Karaharman) i lacul
numit Burnita (Burnice); pe bratul Caraharman este localitatea Caraharman3. Aproape d.e lacul Burnita este Babadag (Babadaji). Spre sud. de
Babadag i sud-vest de Caraharman este localitatea Ester4. Spre sud-vest
de Ester este <lacul> Sfit-Gl, iar spre sud-vest este Constanta (Kstence). La aud-est de Constanta este Tuzla-Burunu5, iar mai spre sud
Mangalia (Mankalia).
<Urmeaza descrierea localittilor sud-dobrogene : :;;abIa, promontoriul Caliacra (Betgara Burunu), Kurna, Balcic (Balgik), Batova si Varna>.

Spre mijlocul Dobrogei, mai spre nord-vest de Constanta, Yenipinar


si de capul Tuzla, este Konaklu, iar mai spre sud Ali Bei si spre vest Kara-

20 r.
(C. 781 II)

Agac, iar spre sud Kozlugea (Kozluca) . . .


Tinutul Silistra (Memleket-i Silistre) este o liva 6 si un cadiat (kaza)
mare si cu un oras pe Dunare. Acesta desparte tinutul Rumeliei de tara,
ghiaurilor Tarii RomAnesti i Moldovei (Eflak ye Boodan) i a leahului
(Leh ). Tirgurile <sale> sint asezate pe malul Durarii, unde este i <orasul
sau> de resedinta <Silistra>. Emir ad emirilor 7 sangeacurilor sale, de acolo

pazeste orasele islamice ; are o fortareatI de piatra, cinci geamii, dou'a


bai, multe vii i gradini.
Sultanul Murad han gaziul a obtinut in 777 8 aceste fortgrete <a.
Nicopolei i Silistrei>, care la cerere i-au fost predate <de tarul Joan S'11man> fara impotrivire. Spre nord are imprejurimile cadiatului Hirsova.
SATE IN IMPREJURIMILE SILISTREI SI IN DOBROGEA

Primul <sau> menzil este tirgul (kasaba) numit Umur-Fakih.

De la Istanbul se ajunge <aici> in sase-sapte zile ; are un cadiu <si aiani >...

( C.

Silistra se afra la al saptelea menzil de la Marea Neagra, fiind un cadiat


la rangul de 150 de aspri. in anul 769 9, sultanul Murad <I> a luat-o cu
pace ... are doug drumuri care duc in Dobrogea.
20 v.
. . . Balcicul este cu un. menzil mai departe de Varna ; Mangalia FA
782 v) Ekrene sint tinuturi importante din Dobrogea. Cunoscutul promontoriu
numit Caliacra (Kelgara) este la o cale de doua ore de Balcic. Ling&
aceasta sint mai sus o fortgreata mica (sigir) i un loc de pelerinaj si de
2 Reni (R. S. S. Moldoveneasca).
3 Azi corn. Vadu, jud. Constanta.
4 Pentru identificare vezi T. Mateescu, Un oras dobrogean dtspdrut

2, Constanta (f.a.), p. 416-426.

Ester, In Pontice",.

5 Promontoriul sau capul Tuzla.


6 Unitate administrativ numit i sangeac, mai mica decit un vilaiet.
7 De fapt mirliva, denumirea veche a sangeacbeilor, viceguvernatorilor.
8 2 iunie 1375 20 mai 1376.
9 28 august 1367 15 august 1368.

www.dacoromanica.ro

G/ANNUMA'NIN RUMETA MEM

119

vizitat, numit Sari-Saltuk ". intre Varna si Balcic se af15, Hagioglu-

Pazari.
Mangalia este un tirg i un cadiat in Dobrogea. De la Istanbul se
ajunge acolo in 12 zile si este o cale de o zi (merhale ) de la Balcic. imprejurul <Mangaliei> sint cadiatele Babadagi i Techirghiol ( Tekfurg li ).
De la Mangalia pird la Constanta pe rmul <mgrii> este un menzil si
de aici pina. la Caraharman este tot un menzil. Acolo, Hasan pasa zidise

o fortgreata, ... De la Caraharman, pe tarmul mgrii, pinA la tirgul si

cadiatul Babadag este o mila'. Are in imprejurimi munti vestiti. Din Istanbul se ajunge la Babadag in 13 zile. in imprejurimile sale sint cadiatele
Isaccea, Tulcea i Techirghiol. Tulcea ... este in partea de sud a Dungrii
si in apropiere de Marea Neagrl, hind un tirg mic i cadiat in Dobrogea
(Dobrice ). Fiind mai departe, la o cale de o zi de Babadag, se ajunge
acolo <de la Istanbul> in 14 zile. imprejurul all se gAsesc cadiatele Isaccei
si Babadagul. Din acest loc, unde *muffle <Dungrii> se rotesc, se poate
trece cu corabia (gemi ) pe malul celalalt i cirmind la rAsArit, spre mare,
se ajunge la Ismail, care este un orgsel si un cadiat ... avind i o forthreap'.
<Note marginale referindu-se la cuprins : unele etape dintre localitti>.

Kurna 8, Mangalia 8, Constanta 5, Kara-Harman 5, Babadagi 7

si Tulcea. Despre drumul de la Caraharman la Babadag i Tulcea. Distanta

de la Babadagi la Saccia si dela Saccia la marele sat Manastir este o cale


de patru ore i de acolo alte patru ore <pin> la Macin ... i de acolo
ping, la sus-numita Tulcea este o cale de sase-sapte ore. Spre nord si vest
de Babadag pinl la numita Tulcea, slut sase-sapte ore ; spre nord-vest
de Tulcea, la o cale de opt ore, este Isaccea ...
<Dupa unele tiri despre Rusciuk, Pravadia, Sumla i Yeni-Pazar, urmeazA o succintA
descriere a localitatii Ismail>.

21 r.

De la Istanbul se ajunge <la Ismail> in 15 zile. Cei mai multi dintre


locuitorii sgi sint supusi crestini (zimmi ). Este un tirg mare, avind pina"
la 8 000 de familii ...
<Despre cele dou cal prin satul Selve i unele tiri despre Chilia, Akkerman i Oceakov ; (C. 782 II)
descrierea tirgului i cadiatului Hagioglu-Pazarl din Dobrogea. in Imprejurimile sale sint
cadiatele Kara-Su, Mangalla i Silistra. De la Istanbul se ajunge la Hagioglu-Pazarl in zece zile>.

in vecinatatea sa are cadiatul Techirghiol ; se ajunge acolo <de la

Istanbul> in 11 zile. In imprejurimile sale sint cadiatele Mangalia, Ceardac

( ardak ) i Babadagi. Ceardacul este, de asemenea, unul din cadiatele


Dobrogei, care se intinde pe tgrmul Dunrii. Din Istanbul se ajunge acolo
in 13 zile. in imprejurimile sale sint cadiatele Isaccea, Tulcea i Babadag.
Din sus-numitul Babadag, marele drum (.,sahrah ) merge spre Silistra si
Isaccea.
Tulcea, la dreapta de Isaccea ( Sakci ), este o treatoare cunoscut6,
pe malul Dungrii. Este un tirg si un cadiat al Dobrogei, in fata Moldovei,

fiind in partea de dincoace a apei Dungrea, pe un deal muntos. De la


Istanbul se ajunge aici in 14 zile. RAposatul sultan Osman han, in 1029 11,

ea sa, treacg din acel loc in expeditie impotriva Poloniei, a zidit acolo o
forthreatg, o geamie i o baie.
10 De fapt Babadag.
11 8 decembrie 1619

26 nolembrie 1620 ; de fapt In 1621.

www.dacoromanica.ro

120

KIATIP CELEBI

<Insemnari marginale referitoare la cuprins i la unele distante dintre Iocaliti1e dobro21 v.


(C. 783 II) gene de mai sus si Hagioglu-Pazari>.

. .. De la Techirghiol sau Kara-Su si ping la satul Ester este o cale

de sase ore ... , Isaccea 4, Manastir 4, Macin ... Mai sus-numitul Manastir

este pe malul Dunarii.

<Trei insernnari marginale inclicind distantele

etapele>.

... De la Hirsova la Techirghiol sau Kara-Su sint sase ore si apoi


de la Hirsova la Caraharman este <o cale> de 12 ore, iar de la Hirsova
la Constanta sint 10 ore.
Fluviul Dunarea trece de la Galati in sus si de acolo in doug ore se
ajunge la Braila. De la Braila ping in fata Silistrei este o cale de 30 de
ore.
<Dup descrierea unor locaIiti dobrogene urrneaz> :

De atunci inflorirea a crescut si in jurul ei au fost sadite vii i gradini. Aici este usor de trecut, apa Dui:161'H are <aici> un loc bun de trecut

(gecit) din timpuri vechi, de aceea este loc de schela pentru vilaieturile
Moldovei, Tatariei, Tarii Romanesti i Bulgariei. Fiind mai jos la citeva
despartituri (WU:1k), fluviul de mai sus, dupa cum s-a mai explicat, se
varsg prin Dunare in Marea Neagra. Cei care pleaca in vilaieturile Moldo-

vei sau fac expeditii tree apa Dunarii. Apoi, intorcindu-se spre sud si
vest si mergind spre farm impotriva cursului <apei>, a patra zi sosesc la
Silistra. Pe aceasta distanta sint cloud' tirguri, numite Macin i Hirsova.
Macinul, asezat pe malul Dunarii, este unul din tirgurile mai mici si are

un cadiat in Dobrogea. De la Isaccea se ajunge intr-o zi <la Niacin>, care


are o geamie, baie i fortareata. IIii soya, de asemenea, asezata, pe malul
Duntirii pe un loc neted i necultivat (kgrae), este un tirg i cadiat in
Dobrogea. De la Macin se ajunge <aici> intr-o singura zi. Are o geamie,
baie i fortareata. Viile sale sint Bugg Dunare. i din Hirsova la Silistra
pe malul Dunarii este o cale de 20 de ore.
In fata Macinului, pe malul Dunarii <se afla> orasul numit Braila,
al Tarii Romanesti (Kasaba-i Eflak), care este un cadiat la rangul de 150

aspri, depinzind de Silistra.

<Descrierea unor localitati : Karnabad, la zece ore de Iampol, Provadia, Aidos, Hairibolt etc.>.

... Sint tirguri cucerite pe cale pasnica, de vizirul sultanului


Murad I <Gandarlizade> Ali pasa la 789 12 De aici la Silistra.este o cale
de doua, zile.
< Dup descrierea unor tirguri i localdati bulgaresti, ca *umni, Hezargrad, Kara-Agag
si Eski-Giurna, urmeaz> :

22 r.

De la Kara-Agac la Silistra sint cinci ore. Kara-Su 13 este un mic


riu mlastinos. De la Istanbul se ajunge aici in noua zile. De aici pe malul
Dunarii ping' la Hirsova este o cale de o zi (merhale) i Silistra este la o
apropiere de doua conace. Acestea sint imprejurimile Silistrei
Deci,
acestea sint tirgurile mai jos de Silistra, de pe Dunare : Umur-Fakih,
Aidos, Babadag, Techirghiol, Ceardac, Pravadi, umni, Hacioglu-Pazari,
22 22 ianuarie 1387

10 ianuarm 1388.

13 Apa Neagra", numit si Techirghiol (Tekfurgolu).

www.dacoromanica.ro

GIANNUMA'NIN RiTMELI KISMI

121

Kara-Agag, Isaccea, Macin, Hirsova. Mai jos, pe malul Dunarii, sint sangeacurile Nicopol i Vidin, asezate pe partea dreaptd.
<Harta tinutului (Resm-i memleket) Nicopol... pind la Rusciuk>.

22 v.
(C. 784)

erkoki ). 23 v.
. . . Iar in fata, asezat pe stinga Dungrii, este Giurgiul
Nicopol este un oras mare si cadiat, asezat la o cale de trei ore de Silistra.
De la Istanbul se ajunge aici in zece zile. In fata sa este Tara Romaneasca.
Cucerirea Nicopolului a fost o data la 777 14 si alta' data" la 789 15, cind regele
sau 16 s-a rdsculat si a fost impus la tribut (haracglizar )

In 790 17, rasculindu-se din nou, i s-a luat din mink <tinutul> Deliorman 18, din apropierea Dobrogei (Dobrice ). Este in zona clirnatului
(iklim) al saptelea
lingA, Tara RomAneasca
<Istoricul si descrierea unor institutli din Nicopol

Rusciuk, care, dupd cucerire, 24 r.

(C. 785 In

au devenit infloritoare>.

In jurul acestui tirg sint cazalele Sitov (Ziltovi), Giurgiu, Hezargrad si Silistra
Giurgiul <asezat > pe Dungre, in partea Tarii Romnesti, putin mai
jos decit Rusciukul, este tirg i cadiat. Fortreata sa este inconjurat de
o parte de fluviul Dungrea si de alta de uscat
locurile sale de pe uscat
sint in apropiere de fluviu si se trece pe un pod. Are o geamie i baie.
Din Istanbul se ajunge < la Giurgiu> in 11 zile ; imprejurimile sale sint
vilaietul Tarii Bom'anesti i Rusciukul <trei note marginale legate de
cuprins > ... a doua : de la sus-numitul Giurgiu pina la Bucuresti (Biikre,s )
. . . , capitala Tani! RoManesti, sint 12 ore si de la sus-numitul Bucuresti
pind la Iasi, capitala Moldovei, este cale de sapte zile

. .

. <note marginale>.

<Harta tinutului Vidin i Filordin (Lerin) cu Dundrea, In fatd se gdscste vjlaietul Tad i 25 r.
Romanesti>.
(C. 786 II)
<Harta tSrii (Resm-i memleket) Cernomen (cIrmen) i Sofia>.
25 v.
<Harta Vnutului Galipol (Gelibolu) i a sangeacului (lwa) Pasei, adicd Adrianopol (C. 787)
(Edirne )>.
27 v.

In aceasta regiune curge riul Kara-Su

...

<Descrierea i harta tinutului Salonic (Selanik) i Kostendil ; descrierea regiunii Timur- 32 F.


Hisar si harta tinutului Scoplje (Uskup) din Iugoslavia>.
<Harta tinutului Tirhala din Albania ; harta insulei Euboia (Agriboz) ; harta tinuturilor 41 r.
; hdrtile tinuturilor Dilvina, Avlonia, Elbassan, Ohrida si Prizren> 43 r.
Lepanto (Inebahl ) i
<Hdrtile i descrierea tinuturilor Hertegovina (Hersek), Bosnia, Klis i Izwornik> (C 821-822)
<Descrierea si hdrtile tinuturilor Akca-Hisar, Semendria s.a.>.
62 r.
<Dupd Semendria este indicat Istar-i Ellak>.
(C 823 II)

(C. 825)
14 2 iunie 1375
20 mai 1376.
10 ianuarie 1388.
15 22 ianuarie 1387

16 Tarul Ivan Alexandru Sisman.


" 11 lanuarie 30 decembrie 1388.
18 Pddurea nebund", adicd deasd, este o prelungire a Teleormanului din Tara Romneascd
(cf. T. Kowalski, Deliorman, in I.A.", I, 1, vol. III, fasc. 26 (1945).

www.dacoromanica.ro

IRSADU'L HAYARA ILA TARIHI EL-YUNAN VE'N NASARA (1654)


(ms. Bibl. Tnrk Tarih Kurumu, Ankara, nr. 19, 32 f. ; mf. Mi Ili

Kutfiphane, Ankara, nr.1702 ; Arh. stat. Buc., mf. rola 35, cadre 351 388)

<Descrierea situatiei unor tdri din Europa sub raport istoric-geografic ; stilt semnalate
1-26
C. 360-375 trei ducate : tara Moscovei, un ducat numit Komnios, un altul Kanlarios ; raporturi dintre
impricinati (davaci) greci (Rum), rusi (Moskov) i francezi. Lista cronologica a dinastilor
greci : Filikos II, Zosimos s.a. Liste de papi : Petrus devine papa In 636, Istefanos II, Paskalis,
papa in 829 ; Romanos, papa in 902 ; Martinus V etc. Lista Impdratilor romani si a regilor
Angliei. Semnalarea unor rdscoale in Anglia si Franta>.
27

C. 380 II

... CAPITOL PRIVIND SITUATIA TRANSILVANIEI (ERDEL)

... Hotarele (hudat) acestei tAri, la apus i nord, sint Ungaria

28

C. 381

(Hunkaria) i Boemia ; in partea de sud. este fluviul Dunrea i vilaietul


Tara RomaneascA (Eflak), iar la rgsgrit Moldova (Bogdan). Capitala acestei tAri este Belgradul ardelenesc (Erdel Belgradi)1. S-a hotarit pacea
<eu turcii> prin trimiterea an de an, prin sol, a cite zece mii de galbeni
(alttn) la Poarta impargtiei 2.

<Descrierea situatiei localitatilor din Ungaria si a capitalei ei, Buda, ocuparea lor de
cdtre sultanul Suleiman I Magnificul, dupd bAtAlia de la Mohaci (1526) si expeditia impotriva Vienei (1629)>.
. . . Ioan (Yanof) 3, mai inainte de aceasta, pe cind era ban de Ardeal,
s-a refugiat la sultanul Suleiman i deoarece se supusese dupg bAtglia de
la Mohaci, a fost numit rege al tronului unguresc. De aceea, Ferdinandus 4,
imparatul Austriei, venind. asupra acestuia, 1-a atacat i Joan <ZApolya >
n-a avut putere s'a reziste. El s-a retras din Buda, in care a intrat oastea
nemteascA <austriaca>. Sultanul Suleiman, pe eind. mergea in expeditie

asupra Vienei (Beg ) <1529 >, luind-o cu cererea de iertare (aman), a


dat <Buda> iarAi lui loan <ZApolya >.

La intoarcere, Ferdinandus a atacat-o din nou. Ioan vgzuse de cele


necesare cet'atii i plecase in alta,' parte. Beii de serhat, ajungind acolo, au
eliberat forta'reata (hisar ) <Budei>. Apoi, loan a murit in 1538 <sic > 5 i
sotia acestuia 6 era fiiea regelui polon 7 ; i-a famas un fiu foarte mic 8.
De data aceasta Ferdinandus a venit iarA,i cu oastea Spaniei i a Austriei
(Nemve), dar pe cind asedia cetatea, sultanul Suleiman han a trimis pe
beilerbeiul Rumeliei, Mehmed pasa, iar in urmg a Maintat el insusi. La
sosirea avangArzilor ostii islamice, ghiaurii fiMd invinsi au rupt-o la fug.

De aceasta data', mai sus-numitului Stefan (Istefan) i s-a acordat ea

sangeac vilaietul Ardeal, in loc de a fi rege la Buda in locul tatalui sau.


1 Adicd Alba-Iulia.
2 Dupd 1540, cind Transilvania devine principat sub suzeranitatea Portii.
3 Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei.

4 Ferdinand I de Austria (1526-1564).


5 De fapt In 1540.

6 Isabella.
7 Sigismund I cel Bdtrin (m. 1548).
8 loan Sigismund ZA polya (1540 1571).

www.dacoromanica.ro

IR$ADU'L HAYARA ILA TARIHY EL-YUNAN VE'N NASARA

123

In a patra zi a lui gemazi-iil evvel din 948 9, a fost numit beilerbeiul


sgia 10 0 tinutul Budei a fost adgugat trilor bine plzite 11
<Situatia Venetiei, cu lista dogilor>.
CAPITOL PMVIND SITUATIA EMIRILOR DIN MOLDOVA

<Descriindu-se situatia unor neamuri din Europa oriental, se spune> :

C. 381 II

31 v.

C. 385 II

Acestui neam i se spune Kara-Bogdan n 0 ei sint mongoli de origine


cresting, <sic !>. Ei <moldovenii>, venind din Wile rAsgritene, s-au asezat
aici. Tribul este numeros.
Hotarele <Moldovei>. La rAsarit se intinde pin6 la... marginile tinutului Dest-i Kipceac si t'armurile <nordice> ale Marl Negre. La nord <sint >

marginile stgpinirii moscovite si capetele vilaietului lesesc. La apus se

mArgineste <cu Transilvania> si vilaietul Trii Romanesti si la sud cu fluviul Dungrea si cu partea farilor bine pgzite, vilaieturile trmurilor. Este
o tar care are o lrgime de aproape zece conace si se compune din 1 500

de sate.
<Dupg, cucerirea oraselor din Rumelia si a cetatii Istanbul> aceste

tlri, spre a fi ocupate, au fost aduse sub ascultare cu sabia. Sultanul Baiazid 32 r.
han a cucerit Chilia si Akkermanul ; a numit un voievod al Moldovei <sic >
si i-a dat <ca insigne> burcg rosie (kiral bUrk ) i. bonetg aurie, tobl (davul )
si tambal. Capitala Moldovei si a voievozilor moldoveni este orasul numit

Suceava ($iioa). Cu timpul a devenit capitala Moldovei si tirgul Iasi,


este un oras mare, are monumente vechi, palate (seray) si biserici mari.

An de an trimite haraci la Poarta fericirii <de 56 x 100 000 aspri


(akee )>.

De asemenea, in afar/ de suma de mai sus, plAtea dlri (virgii, ) cgtre


viziri, atre beilerbeiul de Rumelia, hanul fatar si demnitarii imprAtiei.
Ca mari notabili (aian) in acest vilaiet erau boierii, logofetii... si oameni
de vaza (bellit-ba?li ) i la Poarta impgrAtiei avea <ca reprezentant diplomatic> un capuchehaia (kapikethuda ), <care> primea o leafg fix5, de la
Poarta,. La numirea lor, dupg, lege (kanun ), li se ddea mai tirziu tui si
steag (saneak ), iar pe cap punindu-li-se cuca de ciorbagii de pisla. rosie
(laza keve ). . . mergeau in tara lor si nimeni dintre negustorii Portii,
de sub oblAduirea lor, nu erau atacati <privitor > la viata si marfa lor ...
Negustorii care mureau acolo transmiteau mostenirea celor care se &eau
acasl, dad, nu, fiecare se trecea in catastif (defter ) cu numele On si se
trimitea la Poartl. Aceasta se explica in brevetul (berat ) sgu.
Petrus <Rarep fasculindu-se, sultanul Suleiman han a pornit o expeditie impotriva acestuia si a adus populatia <Moldovei> sub ascultare,
iar <pe domn> 1-a alungat. Avind dusmAnie cu leahul, <Petru Rares >
a mers de mune ori asupra sa si s-a rg,zboit cu acesta. Apoi, cind sultanul
Suleiman han 1-a ajuns, s-a ascuns. A fost numit <domn> la 1535 <sic>
2 26 august 1541.

" Tuygun pasa.


" Imperiul otmnan.
32 Adica moldoveni. Cronicarul face o evidenta confuzie cu ttarii.

www.dacoromanica.ro

KIATIP CELEBI

124

Cetinus 13, fiul lui Stefan (Getinus ibn Istefanos ). Cind sultanul Suleiman
han le-a acordat iertare boierilor (intera) Moldovei, iar Petru s-a ascuns,
acetia au cerut, in anul 1538 (945) rebi iil-ahir 14, pentru yoievodat pe
32 v. fiul acestuia Stefan 15, unul dintre fotii voievozi, i i s-a dat voievodatul
C. 3 86 II

<Moldovei>, spre a fi posesor de tard (lira) din partea Inaltei Porti. El


<domnul> s-a angajat sg, dea dare i tribut (bac ye harac ) i spre a curma
atacurile i certurile vechi ale raialei pentru hotarele Chiliei i Akkerma-

nului, s-a despartit o bucath din pdmintul Moldovei. S-a hothrit ea aceastd,
intindere sl fie de pe malul riului Prut i din partile Akkermanului pind
la riul Tuzla, din fata localit4ii numith Fdlciu. Si ceea ce a rdmas in partea
de dincoace 1, s-a addugat thrilor bine pdzite, en conditia sd se zideased
cloud mari forthrete 17 pe ambele $rti, voievodul de mai sus i toti notabilii (aian) Moldovei sd nu se thscoale de azi inainte i la doi ani o data
domnul insui sd se prezinte cu haraciul la Poarth <spre a-1 preda >. Hotd-

rirea s-a luat in divan O. s-a jurat pe evanghelie (mmit) i cruce. Apoi,
potrivit en yechiul obicei, a fost imbrdcat cu bonet (cuca ) i caftan
(hilat). Cu tobe i timbale a fost aezat la Suceava... Apoi a fost numit
<voievod > Radu118. La 1026 15, Iskender paa <din Bosnia > a fost insrcinat

cu expeditia impotriva cazacilor. Atunci s-a cerut ca raiaua sd nu fie supd-

rath, niei atacatd. Lui Alexandru, care fusese mai inainte voievodul
Moldovei, dupd mazilire i s-a dat poruncd sd vie la Poarta fericirii i a

fost numit un beizade care sd nu supere raiaua.

13 Stefan Lacust'S (1538-1540).


14 27 august
24 septembrie 1538.

16 De fapt fml lui Alexandru, nepotul lui Stefan cel Mare.


16 Adich Bugeacul (Bucak).
17 Tighina (Bender) *i copluce, In alte izvoare Fdlciu.
16 Probabil Radu Mihnea (1611-1616 In Tara Romneasc ; 1616-1619 In Moldova).
16 9 ianuarie

28 decembrie 1617.

www.dacoromanica.ro

II

SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI


Cunoscut in istoriografia otomang mai mult sub numele de Solakzade,

adie6 fiu de solak" ', Mehmed mai poartI si porecla de Hemdemi 2

Celebi. Este originar din Istanbul si s-a nAscut pe la mijlocul jumbiatii


a doua a secolului al XVI-lea 3. Nu se cunosc prea multe amAnunte din
viata sa. Se crede c'd a avut o carierl de functionar, fiind un timp si exilat.
A murit pe la anul Hegirei 1068 (1657-1658). Se spune ca, 11 pasiona si
muzica.

Solakzade Mehmed a ramas cunoscut prin cronica intitulath initial


Fihrist-i Sahan (Clfauza sahilor) si apoi Tarih-i Solakzade (Cronica lui
Solakzade), in care trateazg, istoria osmanhilor de la inceput (sec. XIII)
si pinA, la domnia sultanului Murad al IV-lea 4 inclusiv.
Fiind o cronicg, sinopticA si expusg intr-o formA clara si concisa,,
usor de inteles, a fost foarte raspindita, in Imperiul otoman si a rrnas
populara, pin6 in zilele noastre. Utilizind izvoare importante, ca operele
lui Mehmed Nevi si Idris Bitlisi (11qt bihig ) pentru veacurile al XIV-lea
Ei. al XV-lea si mai cu seamg cronica lui Mustafa Gelalzade pentru veacul
al XVI-lea, precum si pe Hasan Beizade pentru inceputul secolului al
XVII-lea, cronica lui M. Solakzade nu este original, cel putin pina in
a doua jurnAtate a veacului al XVI-lea. Cu toate acestea, se pot desprinde
si unele stiri noi, ceea ce inseamn'a ca. a utilizat si alte surse, dintre care
unele nu se cunosc Inca, iar altele sint probabil pierdute. Dar chiar cronici
ea cele ale lui Idris Bitlisi, Hasan Beizade etc., desi sint cunoscute, nefiind
Inca editate nu sint accesibile.
Din cronica lui Solakzade s-au pastrat, in diverse biblioteci din
Turcia 5 i din alte Vali e, cam o duzina de manuscrise. Cele mai cunoscute

trateaza evenimentele din Imperiul otoman pina la anul Hegirei 1054


sau 1055, corespunzind cu 1644-1645. Au fost semnalate si manuscrise

care due povestirea ping la inceputul domniei sultanului Mehmed al IV-lea

(1648 1687) sau si mai departe, ping, pe la anul 1657 (1068 H.), an in
care moare autorul. Un manuscris splendid, cu miniaturi si diverse motive

1 Solak : tc. stingaci", ienicer din garda sultanului, areas care tragea cu mina sting ;
In organizarea armatei otomane erau patru regimente de solaci : nr. 60-63.
2 In turceste : prieten foarte bun".
3 Potrivit afirmatiilor sale, la 1598 a participat la expedilia Impotriva Oradiei, Insotind
pe serdarul Saturgi Mehmed pasa.
4 10 septembrie 1623
8 februarie 1640.
5Istanbul Kuluphaneleri Tariheografya Yazmalari Katalorjlari (Catalogul manuscriselor
istorice si geografice din bibliotecile Istanbulului), Istanbul, 1944-1953, 10 fasc.
6 Vezi F. Babinger, G.O.W., p. 204.

www.dacoromanica.ro

SOLAKZADE MEHMED liEdVEDEMI

126

ornamentale, dar care se opreste la inceputul secolului al XVII-lea, se


pAstreaza, in Biblioteca Muzeului Topkga Sarayi din Istanbul 7.
Partea mai originalS a acestei cronici incepe abia pe l finele veacului
:al XVI-lea, cind autorul incepe s semnaleze i participarea sa la unele
.expediti(. Astfel, relateaz1 participarea la asedierea cetatii Oradea de

cgtre turci, sub comanda serdarului Saturgi Mehmed pap (1597). DupS

F. Babinger, cronica lui Solakzade a fost continua* tot intr-o limbs

popularl, de Sirri efendi (m. 1729/1142 H.) si de Miinif pap.


Prima editie, litografiath, a apArut in fragmente. Prima fasciculit,
Tarih-i al-i Osman be Solakzade (Cronica dinastiei osmane de Solakzade),
Istanbul, 1271 H. (1854-1855), 83 p., 8, cuprinde evenimentele pin/ la
moartea lui Baiazid Fulgerul (1403) al doilea a aprut sub titlul Solakzade

tarih (Cronica lui Solakzade), Istanbul, Mahmut Bey Matbaasi, 1297 H.


,(1880), 12 + 773 p., 8 ; iar ultimul, fragmentar ca l primul, este Fihrist-i
Sahan (CSluza phior), Istanbul, Mahmut Bey Matbaasi, 1298 H. (1881) 8
Nici ultima editie, din 1880 (1297 H.), desi este socotitS completS,
nu corespunde cerintelor tiintifice, neavind la bazg, toate manuscrisele
existente, ci un singur manuscris care duce povestirea evenimentelor ping,
la 1643 (1053 EL) si nu pin la 1657.
Citeva manuscrise ale lui Solakzade au fost cunoscute si folosite de
istoricul Josef v. Hammer (Geschichte des osmanisehen Reiches, III, 424 :
Hemdemi ). Primele traduceri in extrase din aceastl cronicl le datorgm
turcologului rus Vasile Dmitrievici Smirnov (m. 1922), care publicA extrase
in Crestomaga sa : Obrazovyja Osmanskoi Literaturi (St. Petersburg, 1903,

p. 38-39).

Traducerea fragmentelor care ne privesc s-a fAcut dupS editia din


1880, tinindu-se seama si de manuscrisul de la Muzeul Topkapi Sarayi
,din Istanbul, fd. Bagdad, 199, 382 1. ; microfilmat pentru Arh. stat. Buc.

(rola 26, cadrele 1 386).

BIbllografie: S.O., IV, p. 171; 0.M., III, p. 80 ; G.O.W., p. 203-204 ;


E.I., t. IV (1934), p. 503 (F. Babinger) si mai ales I.A., vol. X (Istanbul, 1972),

p. 748-750.

TARIH
(ed. Istanbul, 1880/1297 H., 12 + 773 p.)
-25

<Dup cucerirea Galipolei, Malgarei si a altor localitati din Rumelia (Tracia), pe la


anii 1358-1360 (759-760 H.), insotitorii lui Suleiman pap, Gazi bei i Evrenos bei s i Hagi
renumitul fiu de sah
bei i Aga bei si Fazil bei, fdcind incursiuni in Wile din jur, acesta
(sehzade) 1
a cistigat mare faima. in tSrile dusmane>.
7 Fond Bagdad, nr. 199 (vezi E. Karatay, Katalogu..., vol. I, p. 255, nr. 782 ; cf. si
ms. nr. 783 (fd. Revan 1102) si 784 (a. 3078).
8 La F. Babinger shit semnalate numai dou editii. (Despre aceste editii cf. Enver Koray,

Tiirkiye Tarih Yaginlart Bibliografyasi 1729-1955 (Bibliografia publicathlor istorice din

Turcia 1729-1955), 2. Basim., Istanbul, 1959, Maarif Basimevi, p. 140, nr. 1262, 1263, 1264).

1 Suleiman pap, fiul lui Orhan.

www.dacoromanica.ro

Fig. 6.

C7

Solakzade,

j.

Fibris1-1 isobar?, ms.

-t

Bibl. TKSM, Istan-

bul, B. 199, 1. 1 v.,


cu miniatur. AM.
stat. Buc., mf. (Turcia), rola 26 I, C. 2.
ri

].
r,
II

:r

:e

It,
i>

ar

4
47-

'

-.-

4.

.
3

9.

.
r

XrtrY,.

40
1.

Ith
'itIMI.V.(1,

WOW

.t. .

- c. tri,1,! --1,,:.i

:e110.Wj,:%
t

.,-:,,

,..e.

rli2r-,:,

,,

: 0.

..

64". `4.

"A-i),5-5

.4.

,ti.-,--4 .+ .ii,

1.-

-0,91i ,1

"?';w4.
d-

- Ai

1;
,

,C7

-,....4.....41;
A11,-

t_MAC

..,..

0.
4ef'

u)A-34;11.41k1

.15,611,f64),,g.
4?--

\A:1..11

41 La.334";_cai-Pa!ea-a!)

.,,A

[4.-47,` 42; *...C3A,z!).J.,..t.LN

"t1)\;4:71A4`kkl

Ase>

-ak.)iik

.71io

1.,k.;'' 3 40". Iti?

Vi0,\CSOjt:4:3 3akZ;Z:?.);',"5:414
I.

.1;7)

;11'

.Jsf4.116\SA;.1#.1t,.:7'';
\.:V;

s`r,rei!?

54k3.

Lco,,LrAki.&,03 .1A4-it:tlic)1ir;4!\)<))

411.?"41t.it'Zi4V,:k;

.CLIOLAyt\;.Voit.
13.41
:-ILt2
%;1::)...01:1,11,j41.6441Ai.AL4fribk #i,4,1.911
" Z,),LAkiLZ- Okli.43.;\'ft*.3;m5'0$
IC

www.dacoromanica.ro

128

SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

Atunci dusmanii din tarile invecinate, adica Bogdanul 2 si valahul


si bulgarul si stdpinitorul (hakim ) vilaietului unguresc, precurn si alti
dusmani, vazind cd, se apropie sus-numitul fiu de sah, inimile lor au fost

cuprinse de spaima. De aceea ei au inceput s adune cu grij oaste, intelegindu-se intre ei, si au trimis stire si imparatului (tekfur ) din Constantinopol 3 spre a se uni cu ei impotriva turcilor.
St

<Dupd cucerirea cettilor Adrianopol (Edirne), Filipopol (Filibe) i Zagra de ciltre

Lala *Ain 4, In anul sapte sute saizeci i sase 5 comandantul (tekfur) de Filipopol, pdrdindu-si
patria, a plecat lingd despotul care era stapinul Serbiet6. Plingindu-se de Lala-Sahin i poves-

tindu-si ptania, a cerut ajutor de la sus-numitul despot pentru a se rilzbuna>.

Despotul rnai sus-aratat, pentru a alunga pe musuhnani din Rumelia,


facind intelegere cu craii Bosniei i Ungariei i Taxi" Romanesti (Eflak ),
a inaintat cu oaste nenumarata asupra Adrianopolului. Lala-Sahin, fiind
informat despre atacul dusmanilor, a trimis ceausi la padisahul ocrotitor
al lumii, facindu-i cunoscut ea nu va putea rezista numai eu oastea rurneliota.
<Urmeazd descrierea luptei de pe malul Maritei (Meric) i infringerea aliatilor crestini.

Otrvirea lui Hagi Ilbeki de care Lala-Sahin>.


<In primdvara anului 1368 (769 H.), dupa ce turcii au pus stdpinire pe cetatea Aidos,
33

au fcut expeditie spre Karin-Ova 7, dupd luarea cdreia au mers impotriva 1oca1itii Haireboli>.

36

. . .
i iarki in primvara aceea binecuvintata 8, clad. turcii au
trecut din Galipole, pentru a cuceri vilaietul Nicopole si Silistra, Sisman
(Sasmanus ) 8, stdpinul Silistrei, fiind informat despre aceasta, a iesit
in intimpinarea turcilor cu daruri frurnoase. Inchizindu-se in fata scrii
imparatesti si preferind s devina tributar ( haracgitzar ), a fost primit la
curtea ocrotitoare a lurnii. Cind au sosit cu noroc la Adrianopol, i-au dat
beilerbedicul Rumeliei lui Timurta 10 . . .

<Cucerirea Sofiei ee Care Balaban bey, pe la 1386/788 H.>.


41

.
*isman, vazind. iarki atacul ostii islarnice, s-a inchis in cetatea
Nicopol, de pe malul Dunarii ( Tuna), deoarece era foarte puternica i
bine aparata ...

<Cucerirea cetdtli de ciltre Ali pasa si iertarea lui 8isman de cdtre Murad al II-lea>.
42

Vina lui Sisman fiind iertata, s-a hotarit ea el sa-i pastreze tinutul
Nicopol si s-a angajat s dea turcior tribut (harac ) in fiecare an, cu con-

ditia, ins, ca cetatea Silistra sa fie predata gloriosului sultan. Sisman,


la rindul sau, a consirntit la aceasta
43

Fiind asediat de turci din cauza refuzului de a preda cetatea Silistra,


iman a iesit din cetatea Nicopol cu familia sa si, cerind iertare, a cazut

2 BOdan sau Kara-BOdan: MoldoN a ; Kara-Eflak : Valahia Neagrii", Oltenia


3 In text : Istanbul, denumire care apare dupd 1453. Pe atunci domnea in Bizant Ican
al V-lea (1341 1376)
4 Comandant turc care a participat la primele cuceriri otoinane din Peninsula Balcanied.
A fost beilerbei de Rumelia.
17 septembrie 1365.
5 28 septembrie 1364
6 Stefan Uros al IV-lea (1355-1371).
7 Karin-Abad, in nord-estul Bulgariei.
8 A anului 777 H. (2 iume 1375 20 mai 1376).
9 loan Sisman (1365-1393).
16 Comandant turc care a participat la primele cuceriri turcesti In Balcani.

www.dacoromanica.ro

TARSH

129

din nou la picioarele lui Ali pap vizirul i, cu ruga si cu umilinta, i s-a
inchinat pind la pamint, predind cheile Nicopolului, Silistrei si ale altor
cetati. Ali pap, la rindul su, facind arz la Poarta fericirii, s-a dat permisiune impardteasca spre a-i ldsa avutul si a-i ddrui viata, atit lui, eit
si familiei sale. Avindu-se in vedere greplile sale mai vechi, s-a hotarit
ea toate cetatile care erau sub stapinirea sa sa fie anexate Imperiului
otoman

<Vorbindu-se despre inceputurile ostilitatilor dintre sultanul Murad i Lazar, despotul


Serbiei, se mai spune> :

In sfirsit, intelegindu-se cu arndutu111 si cu cehul si cu moldoveanul


(Bogdan) i cu valahul si cu Lazar (Lasoglu), au incheiat un tratat si au

facut alianta ea in primdvara aceea sa se intilneasca la Cossovo. Recrutind 200 000 12 de dusmani, ei au hotarit st-i alunge pe musulmani pentru

totdeauna din Rumelia.

<In legaturd cu ordinea de bataie a ambelor armate la Cossovo, se spune> :

47

Fiecare bei din oastea dumana s-a asezat intr-un loc anmne. Astfel,
numitul Argon 13 neastimparatul si Lasoglu au stat in centrul ostii ; Vilkoglu

4,

nepot de sora al lui Lazar, s-a asezat In aripa dreapta si craiul

de Bosnia, irnpreund cu Levendoglu 16, au stat pe aripa stinga, iar ostasii


unguri si valahi (Eflak ) 16 si bulgari si arnauti si cehi si lesi au devenit

insotitorii tuturor.

<Descrierea armatei otomane si a bataliei de la Cossovo (1389/792 H.), intronarea lui


Baiazid I, dupd moartea pe cimpul de lupta. a fratelui sau Yakub Celebi>.

De asemenea, Firuz bei, ridicindu-se din Vidin si trecind. apa Dunarii,

51

53

a Mcut o incursiune (akin) in Tara Romaneasca si atita prada a incaput


in miinile lor <ale turcilor > incit samesii n-au putut s o numere. Acesta,
la rindul su, intorcindu-se la curtea imparateasca, cind s-au inchinat

toti trei <Firuz, Timurta si Ighit pap>, au prezentat < sultanului Baiazid >
prada bogata. Toate acestea au fost folosite pentru construirea unor 011dini de binefacere 17 . . .
<Intoarcerea sultanului Baiazid la Brusa din expeditia impotriva Karamaniei>.

S-a aratat mai inainte c principii de Mentese, de Aidin si Saruhan 18,


mergind
la KOturiim Baiazid 19, urzeau continuu intrigi pentru a putea
_

pune mina pe tinuturile motenite. Acel bdtrin (Ktiirilm Baiazid ), la


rindul sau, CU planuri nechibzuite a atitat pe dusmanii valahi de prin
partile Rumehei, punindu-i s devasteze tirgurile islamice. El insui a
inceput sa persecute tinuturile osmanesti.
11 In text : arnabut; albanez.
Cifrd evident exagerata.
" Argon (Arlion): tefan Tvarko, regele Bosniei.

" Fiul lui Vilku" : Vuk Brankovici.


" Fiul leventului" ; levent : aici, in sens de oaste de mercenari.
16 In cronicile mai vechi (dm sec. XV) nu apare aceastd stire.
17 Toate vechile cronici, in afara de Enveri, incep cu acest fragment.

" Emirate turcesti in Asia Mica.


Baiazid cel Schiop, principe de Kastamuni, cu resedinta la Sinope : 1371 ( ?) 1385
787 H.). Atunci domnea de fapt fiul su, Isfendiar.

<9

(773 ?
9

C. 167

www.dacoromanica.ro

55

SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

130

EXPEDITIA SULTANULUI <BAIAZID FULGERUL>


IN TARA ROMANEASCA $1 SUPUNEREA ACESTEIA

In anul apte sute noudzeci i trei 20 domnul (hakim) Tdrii R omdneti 21, Mcind intelegere cu intrigantii 22, a devastat unele orae i sate
de la prmurile Dundrii. Acestea ajungind la urechile impdratului lurnii 23,
a plecat indatd la Adrianopol i dupd ce a adunat otile Rumeliei i Ana-

toliei in fata ormului mai sus-pomenit, a ajuns apoi la malul Dundrii.


Trecind in partea cealaltd, au devastat i au jefuit vilaietul Tarii Rorndneti. Domnul Tdrii Romdneti, vzind acest hal i neavind putere sA
reziste, s-a oprit in spatele unui munte (clat ) 24 i a inceput s facd pregdtiri de luptd,

Sultanul Ildirim han, cind a ajuns in acel loc, cu iuteala unui fulger strdlucitor a imprdtiat, de la primul atac, ceata dumanilor i cei
mai multi dintre acetia, fiind prini, au fost Mout.' prizonieri. Serdarul
lor, Mihu 25 voievod, fugind, s-a edit apoi de vina sa, cerind iertare pentru

pdcatele sale i, renuntind la astfel de fapte, a restituit robii i prada


luatd mai inainte din tara islamicd i s-a obligat sd dea in fiecare an
mai mult tribut (cizye). S-a obligat s slujeascd in orice serviciu al turcilor ca 1 ceilalti slujitori ai Portii i a fcut cunoscut ca pricina rautdtilor pe care le-a facut este Kturiim Baiazid.
Padiahul, azilul generozitAii, la rindul sdu, iertind crima acestuia,
a venit cu noroc i bucurie la Adrianopol.
In acel timp s-a facut cunoscut (arz) la curtea padiahului, ocrotitorul lumii, despre noua razvratire a lui Karamano:glu 26, care, uitind

de angajamentele luate, s-a rasculat pe fata. Atunci Baiazid a pornit

56

In graba spre Brusa. Pe cind sultanul orizonturilor a intreprins expeditia


in Tara Rorndneascd, el <Karamano Alu>, calcind tratatul i intelegerea
facuta, a atacat prin surprindere pe Timurta paa, insarcinat cu paza
Ankarei (Engurie). Omorind pe cei din jurul su, pe el insui <pe Timur-

tap il facu prizonier.

58

(Descrierea luptelor cu Karamanoglu).

EXPEDITIA SULTANULUI IN TARA LUI BAIAZID


KOTURCM SURPRINS DE MOARTE $1 CUCERIREA TARII
ACESTUI BLESTEMAT RAUFACATOR

Kt-drum Baiazid, stapinitor de Kastarnuni, atitind mai inainte


pe voievodul Tarii Itomneti, Mircea, fusese cauza devastdrii tdrilor
islamice. Din pricina actiunii sale nechibzuite, expeditia impardteascd
28 9 decembrie 1390 28 noiembrie 1391.
Mircea cel Btrin (1386-1418).
22 EhI-i nifak; este vorba probabil de Intelegerea lui Mircea cu regele Ungariei, SI gismund
d e Luxemburg.
28 Sultanul Baiazid Fulgerul.
24 Muntii Lotrului i FAgArasului.

25 In loc de Mircea ; trebuie s fe o greseal de tipar.


26 Mulmmed b. Ala-ed-Din.

www.dacoromanica.ro

TARIH

131

a pornit de la Brusa direct la Kastamuni spre cel care merita pedeaps5,,


dar pe drum a sosit tirea mortii lui Baiazid Ktiiram 27, cel mai sus-aatat.
<Intelegerea dintre Mehmed si Musa Celebi, fiii lui Baiazid, pentru ca Musa s ocupe
posesiunile fratelui lor Suleiman din Rumelia>.

El <Mehmed> a dat scrisori, dupsa cum a dorit Musa, emirului Isfendiar si ImpAratului din Istanbul 28, precum si voievozilor Tarii Roma-nest 29 j Moldovei 30
Istorioard. Musa Celebi luindu-si famas bun de la fratele su <Mehmed > a pornit direct spre tara lui Isfendiar. Cind s-a apropiat de Kasta-

105

muni, Isfendiar s-a grAbit sa-1 intimpine. De aici, dupa citeva zile, a
pornit la curtea lui Karamanoglu.
Karamanoglu, la rIndul situ, respectind pactul si intelegerea pe care
le incheiase cu marele sultan, in ciuda emirului Suleiman, nu a intirziat
nici un minut de a-1 cinsti si a-1 onora pe Musa Celebi. Pe cind se pregAtea

sA-1 trimitg pe Musa in partile Rumeliei de la hotarul uneia dintre tdrile

apropiate de farmul mrii, domnul rrii Romanesti, luind tire despre

indreptarea lui Musa Celebi spre acele pArti, a scris de indat o scrisoare
lui Isfendiar. Plingindu-se mult din pricina persecutiilor vechililor emirului Suleiman, <Mircea> s-a rugat si a cerut ca mai sus-pomenitul fiu
de sah s6 tread, cu cinste in partea Rumeliei, prornitindu-i multe favoruri.
Cind scrisoarea lui Mircea a ajuns la Isfendiar, acesta, rusinindu-se de
neglijenta pe care o artase mai intii fat de el <Musa >, 1-a invitat din nou

106

cu o scrisoare de scud, pe Musa Celebi, din Karamania, si prezentind


<lui Musa > scrisoarea sositg, 1-a instiintat asupra intregii situaii. Mind
informat despre cuprinsul scrisorii, Musa Celebi, bucurindu-se, a trecut

in mare graba' cu cora'biile din schela Sinope in tinutul Rumeliei.


Mai sus-pomenitul Mircea voievod, domnul Varii Romanesti, cind
a fost instiintat despre sosirea fiului de sah, i-a iesit inainte cu mare cinste
i onoruri. Dupg ce a fost cinstit cu srutarea miinii, 1-a oprit intr-un menzil
minunat i dindu-i tot felul de daruri, i-a prezentat omagiul sau de supunere si credintl. Yaclnd marl. petreceri (ziyafet ), 1-a dlauzit spre serhatul
trilor osmnesti.

Beii Rumeliei erau scirbiti de setea de yin a emirului Suleiman,


precum si de neglijenta fata de treburile 4nii. Cind au fost instiintati
despre trecerea lui Musa Celebi in pArtile Silistrei, s-au grAbit sa vina in
jurul acestuia cu cete numeroase si sg, prezinte omagiile thr de supunere
i devotament in fata norocosului fiu de sah <Musa >.

<Urmeaza descrierea luptei dintre emirul Suleiman si fratele ski Musa pentru Rumelta ; 124
luptele dintre Musa i Mehmed pentru Rutnelia si moartea primului, in 1413>.

Emirul Suleiman avea un fiu 31 pe care il daduse ca ostatec pe ling


impAratul din Istanbul. Intr-o istorioara se spune c in zilele mortii tata,
lui sau, fugind, el se stabilise pe linga imparatul din Istanbul. Pe cind.
sultanul Mehmed han era ocupat cu inlAturarea lui Musa Celebi, irnpAra-

tul de mai sus, potrivit pacii si tratatului incheiat cu stapinul lumii


27 I e fapt murise de citiva ani.

28 Manuel al II-lea Paleologul (1391-1425).


29 Mircea cel Bdtrin (1386
1418).
3 Alexandru cel Bun (1400-1132).
31 Dupd unele izvoare 11 chema Orhan Celebi.

www.dacoromanica.ro

126

SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

132

<Mehmed>, lasindu-1 liber pe fiul de ah, I-a alungat de lingd dinsul. Fiul

de ah, la rindul su, ieind din Istanbul cu o suitd de citiva slujitori i


profitind de prilejul c sultanul este ocupat cu Musa, a niers la Karin-Ova
ea sa, iasd de acolo in Tara Romdneascd. Rebelii (eskia ) din Karin-Ova,

adunindu-se in jurul fiului de ah, au gdsit potrivit ca el sa se indrepte


spre Ianboli.
<Prinderea 5i scoaterea ochilor acestui print otornan, trimis apoi la Brusa de unchml
sdu Mehmed I Celebi>.

130

RAZVRATIREA VOIEVODULUI TARII ROMANESTI 32 SI PLATA


TRIBUTULUI 33 DE CATRE MIRCEA I PACEA CU CRAIUL UNGURESC 34

Sultanul 35, dupd ce a reuit s,-1 pedepseascd pe KaramanoAlu ";8,


slobozind oastea, s-a intors la Brusa. Odihnindu-se citeva zile in acel
minunat ora, tocmai cind era linitit, a ajuns vestea la picioarele tro-

nului impdrdtesc despre rscoala voievodului rii Romneti. Fhnd obligat sd facd pregatiri i sd, depund sfortdri pentru a pleca in acele parti,
s-a ocupat iardi cu adunarea otii. Trimitindu-se o ilustrd poruncd beiului
Isfendiar, i s-a cerut ca in aceasta, expeditie sd participe el insui sau fiul
sdu. Isfendiar bei, la rindul sdu, a trimis pe fiul sdu Kasim bei 37 cu citeva

mii de ostai alei. Trimitindu-se oti purtgtoare de victorie la curtea

fericirii cea ocrotitoare i luind sfirit pregdtirile necesare pentru expeditie,


in anul opt sute noudsprezece 38 s-atrecut pe coasta rumeliotd. Ducindu-se
mai intii la Adrianopol i ajungind apoi pe malul Dundrii, spahiii cei purtd-

tori de victorie au trecut din porunca sultanului in Tara Romneased.

Pe malul sus-numitului fluviu construindu-se o cetate cu numele de


Giurgiu ( erk
), dupd, terminarea acesteia s-au reparat cefatile Isaccea
(Isakci ) i Yeni-Sale ( Sala ) 39.

In acest timp, akingiii scotind robi lard de sfirit din tinuturile


Trii Romnesti, la intoarcere au prezentat la curtea sultanului cea

puternicd ca i cerul tot felul de prdzi, card numdr.


Domnul Tdrii Romaneti, cdindu-se de faptele nereuite pe care
le-a sdvirit, a trimis la curtea cea ocrotitoare a sultanului pe Minnet 4
bei, dintre emirii lui Musa Celebi, care mai inainte fugise in Tara Romdneased, cu propunerea de a pldti haraciul pe timp de trei ani. Cerind iertare pentru pdcatele sale, Mircea a prezentat mii de scuze. Luind asupra
sa plata haraciului in fiecare an, urma ca atita timp cit sultanul cel puternic ca cerul va domni cu noroc i fericire sd nu se opund niciodat i s5,
nu facd. vreo aventurd i nici sa, mai meargd de azi inainte pe calea rdzvrdtirii i a rdscoalei. Generosului sultan fiindu-i, ea de obicei, din nou mill

de acel rdufdator, i-a iertat pdcatele sale.


32 Mircea cel Btrin.

33 In text : gizlye (cizye ), darea per capita", nu haraci, care era global sau funciar.

Sigismund de Luxemburg (1387-1437).


33 Mehmed I (1413-1421).
36 Mehmed al II-lea, principe de Karamania (m. 826-827 H./1423).
37 A ramas in serviciul turcilor 5i sub Murad al II-lea, inrudindu-se cu familia otornand.
/4

38 1 martie 1416 17 februarie 1417.

39 Azi Enisala, In Dobrogea, linga Babadag.


40 Tn alte cronici I zzet bei, de fapt Azeb-bei ; apare 51 sub forma Garib bei.

www.dacoromanica.ro

TARIH

133

De acolo <din Tara Romaneasca> mergindu-se in vilaietul unguresc,

au cucerit cetatea Severin. Locuitorii unguri fiind disperati din prieina


lipsei de aparare, au trirnis trei beizadele renumite, cu daruri imparatesti,
la Poarta fericirii, pentru pace. Cererea lor flind primita, turcii s-au intors cu noroc i glorie spre Adrianopol.
<RAnirea sultanului Mehmed I intr-un accident de cill'arie>.

RASCOALA LIJI BEDR ED-DIN41, FIUL CADIULUI DIN


SIMAVNA, SI A SUPUSILOR SAT, SI OMORIREA LUI

134

Bedr ed-Din, auzind despre rascoala discipolului sau Bbrirk lage Mustafa cu 3 000 de oameni in tinutul Aidin 42, a fugit intr-o noapte pe ascuns
din cetatea Iznik 43 in tara lui Isfendiar 44. Fiind apropiatul lui Musa Celebi,
el era cunoscut de voievodul Tarii Romnesti. De aceea a trecut cu o nava
din Sinope in partea lui Rumeliei, ajungind in Tara Romaneasca. Domnul

Tarii Romnesti, la rindul sau, intimpinindu-1 pe seih, s-a bucurat de


sosirea acestuia i facindu-i multe onoruri i-a pus la dispozitie toate cele
necesare pentru indestulare. In vremea aceasta, sultanul lumii, Mehmed,
pornise in partea Rumeliei, cu gindul de a cuceri Salonicul ( Selanik ).

<Nimicirea rrizvrfitirului Torlak45 Kemal la Manisa (Anatolm) cu vreo 2 000 de rzvrdtiti. Expedrtia pentru Infibusirea rAscoalei lui Borukluge Mustafa si Torlak Kemal a fost condus
de vizirul Baiand pasa si de printul Murad. Descrierea luptelor de la Kara-Burun, Stylarios si
pedepsirea lui Borukluge Mustafa>.

In acest timp, seihul Bedr ed-Din, la rindul sau, si-a adunat prietenii in partile Rumeliei. Pe multi dintre ei Ii ajutase i Ii cinstise cu posturi, pe cind era cadiasker 66. Din aceasta cauza se adunase in jurul sau
multa lumeti eihul, fiind cuprins de o dorinta desarta, a venit la Silistra.
In unele istorioare se scrie c avea intelegere cu Bbrirkliige <Mustafa >.
<Rilscoala lui Bedr ed-Din in Deliorman i omorirea, acestuia din porunca lui Mehmed I 135

Celebi, la Serres. Moartea sultanului Mehmed I>.

... In aceasta parte, monarhul Murad al II-lea, atotputernieia


demnitatii, numind pe Evrenosoglu in inalta functie de valiu pentru
paza serhaturilor Rumeliei, de asemenea si pe Firuz Beioglu Mehrned la
serhatul Tarn Romnesti, fra sa se opreasca, a plecat in graba cu spahiii
victoriosi spre Anatolia ... Anul 826 48
... Pe cind sultanul puternic ca cerul avea de gind s cucereasca 150
tara lui Isfendiar, facindu-se arz la picioarele Inaltulni tron, s-a facut
arz despre trecerea lui Dracula 48, voievodul rii Rornanesti pe la Silistra, atacind t&rile islamice. S-a dat firman ca Firuz Beioglu <ilehmed bei >
41 Seth Bedr ed-Din Mahmud, fiul cadiului din SimaNna (Samauna), mare invAtat al
timpului, autor a 33 de lucrari.
42 In izNoarele bizantine, la Stilarios (Kara Burun) in lata insulei Chios, lingfi orasele
Efes i Izmir.
43 Niceea.

" Adicd in Kastamonu.

45 Torlak, turlak: lenes", ternbel".

46 Judecator, magistrat militar intre 1410 si 1413, sub Musa Celebi.


47 Val,: guvernator beilerbei (nurinuran).
48 1423.

48 Vlad Dracul. domnul Trii Rom5nesti (1436

1442).

www.dacoromanica.ro

SOLAKZADE MEHNIED HEMDEMI

134

151

cu emirii din acele imprejurimi, fAcind o incursiune in Tara Romaneascg,


s'a pedepseascg faptele nedemne ale lui Dracula. Potrivit poruncii impa-

rAtesti, mergindu-se in grabg in Tara Romneasc, au devastat-o si au


jefuit-o in asa hal, incit rnai sus-numitul Dracula s-a uimit i, cuprins de
teamA, i s-au impaienjenit ochii. Cind Dracula a fost instiintat c6, suveranul Murad, vina,torul de dusmani, va sosi in grabA, la Adrianopol, preggtind, vrind-nevrind, peschesuri marl, a plecat impreun cu cei doi fii ai
sal 50 spre curtea impilrateascA cea ocrotitoare. La Adrianopol, fiind cinstit cu sArutarea miinii padisahului i predind haraciul pe doi ani, prin mijlocirea inaltilor demnitari 51 crimele sale au fost iertate.
Dracula, lgsind pe cei doi fii ai sgi pentru a sluji la Poarta fericirii,
s-a intors in tara sa cu firman impArgtesc.
in acest an norocos era anul Hegirei opt sute douzeci i apte 52
<Rdscoala din Albania si expedilia lui Isa bei Evrenosoglu>.
PLEGAREA SULTANULUI GEL FARA DE SEAMAN IN UNGARIA

167

Sultanul cuceritor de taxi, dupa, ce a numit serdar pe Evrenosoglu


Ali bei, 1-a trimis inainte in vederea supunerii Orli unguresti. Ali bei,

la rindul s'au, potrivit firmanului impitralesc, In anul opt sute patruzeci 53,
trecind peste Dun'are cu luptgtori islamici din Rurnelia, a ajuns dincolo
de Timisoara ( Tamasvar ) i a trimis bulucuri s fac5, incursiuni in toate
pArtile. Devastind tara ungureascg timp de patruzeci de zile, s-a intors
cu prad mare. La intoarcere, Ali bei, povestind sultanului despre bogtale Ungariei, se hotgra'ste o expeditie impotriva acesteia.
in prim'avara anului opt sute patruzeci i unu 54, dupg inceperea
construirii unei geamii, s-a intreprins o expeditie impArAteascg cu oaste
nenumArata in vilaietul unguresc.
Mai inainte sosiser porunci ilustre lui Vilkoglu 55, despotul Serbiei
(Las-hakimi), i lui Dracula, domnul Trii Romanesti, in care se spunea :
In aceastg expeditie caTauzitg de victorie s fiti impreun6". De asemenea,
pregAtindu-se amindoi, prin clguzirea despotului sirbesc au trecut apa
Dunarii pe la Vidin. Au luat un num6r de cet4i din tara ungureasa, si an
rAmas in acel vilaiet timp de doug luni fgr5, s dea de urma dusmanului,
care se intgrise in locuri de nestrWatut si in "TM prgpAstioase. Ostasii islamici s-au imbogatit cu pradA ungureascA, dar sosirea iernii a impiedicat
sederea lor acolo. De aceea, ei s-au indreptat spre capitala sultanatului.
In timpul intoarcerii, sahul lumii, sultanul Murad al II-lea, trecind prin
Tara RomneascA, voievodul Dracula a dat zaiafete bogate, aducind si
peschesuri minunate. Apoi, cu noroc i fericire, a trecut in orasul Adrianopol.
168

<Versun. Rascoala lui Iskender bei in Albania si expeditia beilor turci in aceasta' t
55 Vlad (Tepes) si Radu (cel Frumos).
51 Erkian-i devlet: vizirii, muftiul, cadiaskenil, nisangiii.
52 5 decembrie 1423
22 nmembrie 1424.
53 16 iulie 1436
4 iulie 1437
51 5 tulle 1437
23 iunie 1438.
55 Gheorghe Brancovici-Vucovici (1427
1456).

www.dacoromanica.ro

TARIH

135

CIRCUMCIZIA SULTANULUI MEHMED HAN SI CUCER1REA


SEMENDREI " SI A TARII LUI LAZ<AR>

169

Ishak bei propune sultanului Murad s cucereascg Semendria care

sa deschida" drumul spre Ungaria, dar fiMd. vreme de iarna,, au iernat

atunci la Adrianopol. Odafa cu apropierea zilelor de primgvara, maria


sa sultanul (hudavendekiar ) a emis firmane pentru a stringe osti purt5.-

toare de victorie.

Mai inainte au invitat la Poarta devletului pe Vilkoglu si pe Dracula,

domnul Trii Romamesti. Vilkoglu, potrivit zicalei hainul este fricos",


temindu-se, nu a venit personal, ci a trimis pe cei doi fii ai si 57. Dracula,
neputindu-se opune, a venit de nevoie impreunA cu cei doi fii ai sAi 58
i din inalta porund, imparateasca a fost inchis de indata la Galipole, iar
fiii s5i in cetatea Egri-Gz 59.
Fiii liii Vilkoglu, la rindul lor, au fost trimisi la cetatea Tokat spre
a fi inchisi. Apoi, cu oastea calguzita de victorii, au plecat spre partile
Semendriei.

<Cucerirea Serbiei i acordarea Semendriei lui Turhan bei>.

Dracula, domnul Tarii RomAnesti, fiind inchis si Tara Romaneasc5 170


rminind fr st6pin, craiul unguresc 60 a numit din nou pe unul 61 dintre
mostenitorii domnilor Tarii RomAnesti i pe cind norocosul pahisah era
ocupat cu asedierea cetAtii Semendria, craiul ungurese, trecind Dunarea,
rba intins mina asupra tArilor islamice.
Dupg cucerirea Semendriei, cind s-a intors cu cinste la Adrianopol,
numind serdar pe Mezid bei, 1-a trimis cu akingiii acelui tinut in Tara
Romneascd, pentru nimicirea dusmanului. Dar, pe cind oastea islamicg

se deda la pradaciuni, iar Mezid bei Ii vedea de treburile sale, au fost


inconjurati pe neasteptate de o oaste ungureascA si de voievodul Tarii
Romamesti. In jurul lui Mezid bei nu erau multi oameni, dar cei mai multi
din citi erau au fost ucii. In sfirsit, el insusi <Mezid bei > 5i-a gasit o moarte

de erou martir 62. Restul spahiilor, imprgstiati prin imprejurimi dupa


prad6, cind au aflat de moartea lui Mezid bei, au fugit citi au putut si

trecind DunArea cu. mii de suferinte au sosit pe tarmul salvgrii.


Padisahul islamului, auzind de moartea de martir a lui Mezid bei
si de infringerea ostii sale, pentru a-1 rAzbuna, 1-a trimis pe Kula Sahin

pasa 63, beilerbei de Rumelia, numindu-1 iari serdar peste oaste. De


asemenea, au fost trimii impreuna cu Kula Sahin sage sangeacbei renumiti dintre emirii Anatoliei, cu spahiii lor. Pasa de mai sus era rennmit
prin ingimfarea, egoismul i aroganta sa. Cu toate Ca' intrase in Tara
RomaneascI, totusi nu luase nici o mAsura,' de precautie. Intr-o zi, sosind
stirea despre venirea neasteptatg a ostii unguresti i despre atacul ei asu-

Smederevo, cetate i oras linga Belgrad.


57 Grigore si Gberman ; primul a fost orbit (in. 1459), al doilea calugarit la manastirea Hilandar.
58 Vlad 5 Radu.

56 Cetate in Asia Mica, la vreo 70 km vest de Kfitahia (vilaietul Kermian).


60 Albert de Habsburg (1438-1439) sau Vladislav I Iagelo (1440-1441).
Mircea, fiul lui Vlad Dracul, sau Basarab al II-lea (1442-1443).

62 In lupta cu Joan de Hunedoara.


63 In alte izvoare tureeti : ehab ed-Din. Inseriptia sa funerara din geamia or. Plovdiv
a fost publicata de Ibrahim Tatarll (Sofia).

www.dacoromanica.ro

171

136

SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

pra otii islamice, bratele i aripile lui Kula Sahin s-au frint i fara' sl mai
stea pe ginduri a luat-o la fuga". Beii au spus : este o ruine pentru acei
care inainte de lupt6 spuneau cg, sint viteji i acum fug". Neavind ins5,
incotro, el i-a vindut pe nimic cinstea i onoarea i, fugind zi i noapte,

a trecut Dun'area.
Restul spahiilor hind. slabi, multi dintre ei s-au imprdtiat cu sufletul infricoat i multi dintre viteji, luptind, au dispArut din viat6 ea martini pe cimpul de lupta.
173

174

<Expeditia sultanului Murad al II-lea Impotriva Karamaniei>.


<Abdicarea i retragerea sultanului Murad al II-lea la Manisa>.
ALIANTA OSTILOR DUPIANE 5I REINTOARCEREA LA TRON A
SULTANULUI MURAD AL II-LEA

<Abdicarea sultanului Murad al II-lea a fost un prilej de pactizare a statelor invecinate


cu Imperiul otoman>.

Indeosebi Karamanoglu 64 a trimis craiului ungurese 65 urmatoarea


tire : In capul lui Osmanoglu 66 intrind. gustul de petreceri, a Fasat ca
urma in locul sau un tine de nimic, care n-a vzut incA razboiul, i care
Inca, nu i-a minat calul in locuri stincoase. Prin urmare un astfel de prilej nu trebuie scapat din miini 1 de va fi trecut cu vederea, regretul nu
ne va folosi la nimie". < 2 versuri>. Cind au sosit astfel de tiri absurde
din partea zApAcitului de ibn Karaman 67, la dumanul umil, craiul unguresc cel rgtAcit, trimitind scrisori in toate pgrtile, in scurt vreme s-au
adunat multi la un loc.
Oastea ungureasc6 i cea germang (alaman) i cea bosniacg i hertegovina' i cea moldoveneascg (Kara-BOdan) 68 i valahA 69 i cea frinc 70,

fdeind sfortari spre a ridica toate gloatele, i-au adunat dintr-un euvint
vreo 80 000 de dumani. Agitindu-se ea o mare, s-au indreptat impotriva
Orion islamice. Trecind prin Belgrad, au ruinat i au d'arimat toate imprejurimile pin6 la Nicopol. Scopul final al craiului rAufdegtor era acela ea,

trecind. prin Varna, s'a meargl la Istanbul ... Emirii de serhat, chid
au fost informati despre aceasta" situatie, au facut-o cunoscut, cu mare
grabA, la Poarta imp6rAtiei.
<Sultanul Murad al II-lea este convins de beii sal salt reia domnia, din pricina situatiei critice>.

1gsindu-1 pe sultanul Mehmed han pe tronul de la Adrianopol,


el insui <Murad>, cu o oaste caTauzit de victorie, a apucat drumul <Varnei>, cu gindul de a se ap6ra de dumani.
64 Ibrahim bei (1424
1463).
Vladislav I Iagello (1440 1444).
66 Adica' : urmasii emirului Osman I.

67 Forma araba pentru KaramanOlu : fiul lui Karaman".


68 MoldoN a n-a participat la bdtdlia de la Varna. Inserare ulterioar, gresita, privind de
fapt oastea bur gundd.
69 Oastea Taril Romnesti, condusA de Vlad Dracut.
70 Firenk : venetian, genovez ; aici in sens de : burgundd, a Caret flot a venit cu intlrziere.

www.dacoromanica.ro

137

TA.R111

In aceste zile, dumanul cel umil, la rindul sgu, trecind prin Tara
Romneascg, venise la Varna. Oastea islamie, indata* ce a luat tire despre

aceasta, mergind in grabg, in acele prti a pornit la 1upt5, cu dumanul


<versuri >.
<Urmeaza descrierea luptei de la Varna pe baza relatarilor cronicarului Idris Bitlisi 71>. 175

Proza" (nesir). <in timp ce oastea otoman5, era respins5, de aliati

176

i sultanul Murad al II-lea se inchina lui Allah implorind victoria>, regele 72

cel rauMeAtor, care era in acel loc, a vgzut slbiciunea otii islamice.
Potrivindu-se vorbelor lui Iancu , imbAtat de ele i-a luat in miini sabia
strhlucitoare i a repezit calul asupra sultanului lumii, ca sA-1 nimiceascg,
<Dispozitnle date de sultanul Murad ca sa fie omorit cind a incerca sa se apropie>.
N,

RAufAca,torul rege, la rindul s'au, urm6rindu-1 pe sultanul plin de


stralucire pia, in fata rindurilor otii victorioase <otomane >, <aceasta >
i-a dat drumul, dar 1-a lsat la mijloc. Atunci un ienicer, numit lioga Hizir,
ajungindu-1, calul regelui s-a poticnit. Nenorocitului rege, indat'a ce s-a
fasturnat de pe calul sa'u, Med s'a fie iertat deodath i s-a tAiat capul, care

a fost prezentat padiahului

Dupg, nenorocirea intimplata, cu regele, oastea maghiara fiind speriat a inceput s fug6 in dezordine. Atunci Iancu <de Hunedoara > a
grgit : Noi n-am venit la luptA, pentru crai ; noi luptsam pentru credinta
noastra". Cu aceasta incurajindu-i pe dumanii netrebnici, i-a atitat la
lupt. Ei au rezistat un timp oarecare i chiar, depunind toate sfortarile,

177

au dat de trei ori atacuri asupra otii islamice. IrazInd insg c partea musulmanA, este puternica,' i c partea lor merge spre infringere, au ales fuga

pe drumul pe care veniserg.


<Urmarirea fugarilor de catre oastea rumeliota condusa de Davud pasa. Luarea de robi,
a 250 de harabale s a. Discutia sultanulni cu beiul de azapi : told mortii slut tineri, daca era
un batrfn printre ei, nu ajungeau la aceastd situatie nenorocitd". In cronicile mai vechi acest
fragment este dat dupa lupta de la Cossovo (14481852). Urmeaza serbarea victoriei>.

Aceast6 1upt norocoas6 s-a intimplat intr-o zi de marti, in a noua 178


zi a lui regeb, din anul opt sute patruzeci i opt .
74

PLECAREA SULTANULUI MURAD IN MAREA EXPEDITIE


DE PE CIMPIA COSSOVO SI INFRINGEREA OSTILOR ALIATE

Dupg victoria <de la Varna i insulele greceti>, cind s-au intors


in capitala sultanului, Adrianopol, a sosit tirea ca," Ioan de Hunedoara,
fiul craiului maghiar <sic !>, a atitat pe beii dumani pentru devastarea
Wilor islamice. Multi bei care duceau o viata, libera ca nite crai, dupA
ce s-au adunat intr-un loc, i-au pus in gind s porneascA la luptA <impotriva turcilor >.
" A scris in 1502 o cronica intitulata : Hes1 being (Cele opt paradisuri). Despre Idris
Bithsi vezi Cronici turcoli . . ., vol. I, p. 149-176.
7 2 Vladislav I.

" Ioan de Hunedoara.


74

22 octombrie 1444. De fapt a avut loc la 10-11 noiembrie 1444.

www.dacoromanica.ro

181

138

SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

La auzul acestei stiri triste, suveranul lumii, spre a se informa asupra situatiei adevarate, a trimis o iscoada ascultatoare, numita marta-

losul 75 Dogan, de care se foloseau de obicei in toate treburile importante.


Toata situatia consta In aceea ca, mai inainte, in lupta de la Varna,
taindu-se capul craiului celui nenorocos <Ladislau>, Iancu Huniade, dupa
ce a ajuns in tara ungureasca, a atitat pe banul ceh i pe banul Lk < ?).
(Lek ), precum sipe alti bei dusmani de o seama cu ei, zicindu-le : Daca,
neincheind intelegere i alianta, nu yeti lua masuri pentru Inlturarea
mahomedanilor, atunci s titi c ceea ce a venit pe capul craiului va
veni, cu siguranta, i pe capul vostru". <Versuri>.

Martalosul (martolos ) Dogan, intorcindu-se la maria sa sultanul


Murad, a povestit ca In urma instigarilor lui Iancu, citiva bani, unindu-se intre ei, au ridicat in picioare pe toti raufacatorii i punind sa, se
bath' tobele sint gata de a trece cu osti numeroase prin fata Belgradului
si au de gind sa atace i sa devasteze tarile islamice <Imperiul otoman>".
<Turcii aduna osti, trec prin Sofia si Inainteaza" spre Cossovo>.

Mai inainte, cind. hainul caruia i se spunea Iancu de Hunedoara

1-a infrinat pe un bei cu numele de Kula-Sahin si a nil-pica oastea jimmied,


1-a ucis i pe Dracula, domnul Tarii Romanesti, numind in locul acestuia
pe Lasoglu 76 <sic !>.

Pe cind padisahul, ocrotitorul lumii, astepta adunarea ostilor la

rii Romanesti au devastat imprejurimile Nicopolului,


Sofia, locuitorii
provocind pagube tarii islamice. Atunci emirii de margine : Firuzbeioglu
Mehmed bei i beii renumiti ca Mustafa bei i Isa bei, facind Intelegere
182

intre ei, au dat cu citeva mii de akingii un atac de noapte asupra ostii
Tarii Romanesti si au adus imparatului multi dusmani imbracati in zale
si u miinile si picioarele ferecate in lanturi. Sultanul, bucurindu-se de

aceasta victorie, a dat porunca de inaintare spre Cossovo.


<Participil i ajutoare din Kararnama>.

In aban 852, intr-o vineri 77, f ortele erau gata de lupta.


<Descrierea luptei de la COSSOVO>.

De asemenea, si in acea zi, cind s-a facut seara, vicleanul numit


Iancu Huniade, intrind mai intli intre harabelele dusmanilor care scapasera din Mahe,
intarit locurile din preajma-i intocmai ca pe o cetate.
Iancu s-a hotarit sa, fuga, si a pornit sa-si salveze capul. Spre dimineata,
adresindu-se nenorocitilor care se gaseau in jurul sau, a zis : voi s aveti
grij si sa paziti aceste harabale, en merg i tree in spatele dusmanului
si reped calul meu de acolo de unde ei nu se asteapta". Cu acest viclesug,
iesind pe la spatele harabalelor dusmane, el a fugit cu niste supusi de-ai
lui spre vilaietul bor. Dimineata, cind s-a luminat pamintul de razele stralucitoare ale soarelui, restul dusmanilor ramasi a aflat despre fuga lui
183 Iancu i negasind nici un mijloc d.e scapare si-a incordat puterile facind.
ultimele sfortari. Astfel, cu sfortari de ignoranti, iarki au dat un atac
Marlalos (rom. marlalog): ostas la cetatile de margine.
76 Fiul lui Laz6r", regele Serbiei ; In cronicile mai vechi : Dano41u.
" 3 octombrie 1448.

www.dacoromanica.ro

TARIH

139

asupra ostii islamice. S-au rgzboit mult i s-au strgduit ca sg-si salveze
harabalele, dar n-au reusit.
<Versuri in legatur cu victoria turcilor i intoarcerea sultanului spre Adrianopob.
<In legenda Intemeierli Constantinopolului adesea se vorbeste de un Iancu bin Madian, 201-206
desigur o figur legendara>.
<Expeditia sultanului Mehmed a II-lea lmpotriva cetAtti Belgrad (860 H/1456) si lupta 216
cu craiul unguresc, fr a-I mentiona pe Iancu de Hunedoara>.

Incursiunea lui Evrenosoalu Isa bei in tara arndutilor si a unui


alt Isa bei, sangeacbei de Vidin, In tara ungureascg.
EXPEDITIA SULTANULUI 78 PENTRU SUPUNEREA

224

TAR II ROMANESTI

Pe cind sahul sahilor ($ehinffch ) lumii <Mehmed al II-lea> era la


cucerirea Trapezuntului 7, domnul Tgrii Romnesti, voievodul Tepes
(Kazaklu ) 8, ggsind prilej de prad i profitind de faptul cg partea aceea
nu era apgratd, incepuse sg-si intindg mina asupra locuitorilor Imperiului
otornan

81.

Ishak pasa fusese insdrcinat cu paza Rumeliei si apgrarea acelor


pgrti. Actiunea nereusitg a voievodului Tepe fiind raportatg de Ishak
pasa la picioarele tronului, sahul ocrotitor al lumii a string caste pentru
a supune pe acel rebel nenorocit. Dar, la inceput, i s-a trimis mai sus-porne-

nitului Tepe invitatie, Hind chemat la Poarta impgrAtiei. Atunci el a


trimis urmatoarea stire : populatia Orli mele nu este statornieg si acum
dacg voi pleca la Curtea fericirii ocrotitoare, ca sd mg inchin, toti se vor
supune de indatd ungurului i vor aduce pe crai 82 in locul meu si vor

preda acestuia tara mea. Dacg se va giisi de cuviintd, sg se trimitg in aceste


pentru paza tdrii mele, unul dintre emirii de serhat, desigur cg mer-

gild ni voi inchina la Carina de la Poarta fericirii si la vestea pldeutd

a chemdrii voi mdtura Poarta imprdtiei cu genele mele. <Versuri : > Dacd,
el va pgzi vilaietul meu, atunci mergind, mg voi inchina la picioarele tronului i inchinindu-ma, ping la pdmint sg-mi vgd capul plin de bucurie".

Cind a relatat in felul acesta, atunci, potrivit firmanului impArd- 225


tesc, a fost trimis Hamza bei ceakirgibasi 83, bei de Nicopol, cu o ceatd
de ostasi renumiti, pentru paza Tdrii Romnesti. Cind ei au descins pe
malul Dungrii, voievodul Tepe cel hain cu oastea sa, dind intr-o noapte
pe neasteptate un atac, atit Hamza bei, cit i musulmanii care se gdseau
in jurul sdu si-au gdsit cu totii moartea de eroi martini. El a tdiat capul
lui Hamza bei si trimitindu-1 craiului unguresc, 1-a instiintat despre iesirea sa de sub ascultarea padisahului. Cind padisahul a fost instiintat despre
aceastd purtare mirsavg a lui Tepe, In primdxara anului opt sute saizeci
si vase 84 a pornit in grabg cu o oaste victorioasg pentru supunerea Tdrii
78 Mehmed al II-lea (1451-1481).
78 Asedierea si cucerirea cetAtii Trapezunt, In 1461.
88 Vlad Tepes (1456

1462).

81 In text : tdrilor bine p5zite" (nernalik-i mahruse ).


1490).
Matei Corvin (1458
83 CApetenie de sonnari.
mai 1462.
84 Martie

www.dacoromanica.ro

140

SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

Romanesti. Dupa, ce au parcurs in graba, multe 1ocalit4i, intr-o zi luminoasa, au ajuns la hotarul Varii Romnesti. Tepes, neavind puterea de a
se Infatisa, s-a ascuns in vgi pra,p6stioase si in locuri stincoase, nearAtindu-si nicaderi capul.
Mevlana Idris Bitlisi povesteste astfel : Evrenosogiu Ali bei, fiind
numit serdar asupra cetelor de akingii, a fost trimis pentru devastarea
Tdrii Romamesti. Informat despre aceasta, situatie, Tepe a trimis asupra
akingiilor aproape zece mii de dusmani rtkiti, care apropiindu-se au fost
atacati de vitejii din Rum 85 Tocmai eind erau incierati in lupt, stirea despre aceasta a ajuns la maria sa sultanul, aflat in acele pri. Atunei
el s-a grabit spre locul de luptg, s-a repezit numaidecit asupra dusmanului,
nedindu-i nici un ragaz. Cind dusmanul eel nenorocit a aflat de acest fapt,
temindu-se de victorie, de la inceput a apucat calea infringerii i cei mai
multi dintre afurisiti au fost fkuti robi i ferecati in lanturi, iar ceilalti,
aproape sapte mii de dusmani, au fost mkerariti cu snide".
Dupa, aceast6 victorie, marele sah Mehmed, stind timp de o lung, in
localitatile Tarii Romilnesti, a gent acolo petreceri. Cind aceast6 stire
a ajuns la urechile voievodului Tepe, acesta pierzindu-si mintile 0-a
fcut tot felul de planuri i pregatiri, de voie sau de nevoie, i s-a incumetat, numai cn oastea sa proprie, s dea un atac asupra sultanului lumii.
Negsind altg cale, intr-o noapte intunecoasg, prinzind curaj 86, a dat
deodata, un atac asupra ostii islamice. Vitejii din Rum, lthnd la mijloc

acea ceata, nenorocitai, s-au repezit deodata cu snide si an trimis la

226

moarte ca pe niste balauri pe multi dusmani. Desi voievodul Tepe s-a


steaduit s'a se rAzboiasca, totusi nu i-a folosit la nimic i, in cele din urna,
acel nedemn, pierzindu-si speranta in lupta,, a fugit in tara ungureascg.
Dupg aceasta, toate tinuturile Taxii Romnesti intrind in sta,pinirea sultanului lumii, a acordat acest eialet voievodului Radul 87, fratele
voievodului Tepe, care pina, atunci se invrednicise cu cinste i glorie in
slujba de la Poarta fericirii ...
EXPEDITIA SULTANULUI PENTRU SUPUNEREA INSULE1 MITILENE

<Expeditia pentru cucerirea Bosniei, Caramanier s.a.>.


<Lupta impotriva lui Uzun-Hasan. Cucerirea cetatilor Caffa (Kefe), Azov (Azak)
237
252-253 Mangup de care vizirul otornan Ghedik Ahmed pasa (1473 1474)>.
251

POVESTIREA EXPEDITIEI IN MOLDOVA 5I INFRINGERA ACESTEIA


51 OCUPAREA CETATILOR DE LA SERHATUL UNGURESC

Padisahul ocrotitor al lumii trimisese pe Suleiman pasa, care era


beilerbei de Rumelia, en spahii alesi pentru cucerirea cetgtii albaneze
Scodra 89 Cetatea de mai sus, neputind fi cucerita, intr-un timp scurt din
85 Ostasii din Anatolia.
86 In text : goz karardub.
" Radu cel Frumos (1462 1475).
88 In text : Midulu (Lesbos).
89 In text : Arnavud lskenderiesi.

www.dacoromanica.ro

TARm

141

pricina fortifieatiilor sale, s-au multumit numai cu prada si au fost nevoiti


sa se intoarea la Poarta irnparatiei.
In acele zile s-a raspindit stirea despre rgscoala voievodului Stefan
(Istefan) 9, domnul Moldovei (Kara-Bogdan ), si intrucit Suleiman pasa,
neobtinind victorie in cucerirea Iskenderiei, n-a reusit, asa curn s-a spus,
ea acea adunatura sg, fie imprstiata, i s-a dat poruncg 91 sa mearg cu

oastea sa asupra domnului Moldovei si sa supuna cu lovituri de sabie


acea targ. Distanta dintre Iskenderie si Moldova fiind cale de o luna,
era de la sine inteles sg se ajunga acolo cu multe greutati si cu oaste obosit. Dar neavind putere sa se opuna firmanului, cgruia trebuia sg, i se
dea aseultare, de nevoie s-a hotgrit sit meargg, in acea parte.
Traversind fluviul Dungrea, el a trecut in partea Tarii Romgnesti.
Apoi, ajungind in tara Moldovei, deoarece domnul acelei tari nu se argta,
turcii, hind cuprinsi de dorul de pradd, an inceput sa devasteze tinuturile
si satele sale.
Pe eind Suleiman pasa era ocupat cu prada, domnul Moldovei s-a
repezit intr-una din zile, pe neasteptate, asupra ostii islamice. Din pricing,
ca nu stiau ca vor fi atacati, cei mai multi dintre gazii au murit si au disparut din aceasta lume. Insusi Suleiman pasa abia a scapat de la prabusirea pieirii.
Cind aceastg stire trista a ajuns la Poarta imparatiei, sultanul Mehmed al II-lea, facind sfortari sa mearga in persoana, in vilaietul Moldovei,
s-a dat firman pentru adunarea de osti purtatoare de victorie. In prima-

vara anului opt sute optzeci si unu 92 s-au indreptat en mare alai spre

tara Moldovei. Au pregatit tot ce era necesar pentru Wile islamice, transportind zaherele pe galere (kadirga ) din Marea Neagra pe fluviul Dunarea.
Voievodul Stefan (Istefan ), beiul Moldovei, fiind instiintat despre

pleearea padisahului cu toata oastea sa impotriva Moldovei, a dat foe

ogoarelor tgrii sale ; si pirjolindu-le pe toate, n-a lasat nici o urma de finete

si de cereale. Dupg, ce si-a urcat locuitorii vilaietului in munti prapastiosi, si-a ascuns oastea si suita sa josnica intr-o padure, care si astazi
este vestita, in acel vilaiet sub numele de Marea de copaci" 93.
Sahul lumii, Mehmed al II-lea, desi a cercetat cu atentie toate tinu-

turile dusmanului, nu i-a gasit deloc urma si nu a intilnit pe nici unul dintre
cei afurisiti. Oastea calguzita de victorie a fost nevoita sa umble, vagabon-

dind si farg capatii, timp de mai multe zile, in acel vilaiet plin de pri-

mejdii. In sfirsit, cu ajutorul lui Allah, a fost prinsg, o iscoada care, cerind
arnan, a dat una cite una informatii asupra situatiei dusmanului. Indata,

farg A mai zaboveasea, s-au indreptat asupra padurii. Umilul dusman


asezase in acel asennzis din padure tunuri man l. si oamenii lui stateau la
colturile de intrare eu unelte de lupta, tinind pddurea ca niste hare sub
ocrotirea bor. Cind acei nenorociti <moldovenii> au vgzut atacul ostii isla-

mice asupra lor, si-au gresit, din zapacealg, calculele. Astfel, ei au tras
foe din tunurile ion cu putin timp inainte ca oastea islamica sa soseasca,
la locul de bataie a tunurilor si ghiulelele au trecut peste capetele lor ea
nista turbane de dervisi (sufii), dar n-au adus nimanni nici o vatamare.
90 *tefan cel Mare (1457-1504).
91 Lui Suleiman pap.
92 Aprilie
93

mai 1476.

In text : Aaac demzi (Mare arbororum").

www.dacoromanica.ro

142

SOLAKZADE MEIMED HEMDEMI

Insa <ghiulelele > tunurilor aruncate din partea aceasta <de la turci>
nimerind asupra harabalelor de tunuri ale dusmanului, nici una n-a cazut
in pustiu. Intrarea in padure fiind baratd, turcii n-au putut sa inainteze
asupra ghiaurilor. Vitejii ieniceri, in loc sa faca din piepturile lor scuturi
impotriva tunurilor si pustilor, dupa cum erau obisnuiti, dud au tras tunurile din ascunzis, s-au culcat de teama, cu fata in jos. La acea data, Mehmed
aga Trabzunlu 94 era sekbanbasi 96. Sultanul Mehmed han, gaziul, cind
a vazut aceasta purtare a ienicerilor, adresindu-se catre aga i-a reprosat,
zicindu-i : E de mirare ca acesti oglani 96 s-au miscat slab. Oare asa sint
acei ce incing briul vitejiei I -. Si luind personal in miinile sale binecuvin-

tate scutul, si-a repezit calul inainte.

Ienicerii, la rindul lor, rusinindu-se de ceea ce au facut, s-au hotarit


sa-si sacrifice sufletul si trupul pentru norocul padisahului si au trecut
inaintea lui. De asemenea ostasii de bulucuri 97, pornind deodata, nu s-an
despartit de suita imparateaseil. ()stile din Rum.elia si Anatolia, la rindul
lor, vdzind de asemenea o astfel de incordare din partea sultanului, facind

sfortari mari si-au expus piepturile in fata tumirilor i pustilor. S-au razboit
intre ei pina la chindie 98, <turcii> flind la ses, iar ei <moldovenii > in
padure.

In cele din urma, victoria stralueita, fiind a otii islarnice, cei mai
multi dintre bogdanlii 99 au fost macelariti cu sabiile. Cei care au supravietuit s-au intarit impreuna en serdarul 160 lor, Stefan (Istefan ), in munti,
salvindu-si cu greu sufletele. Dusmanul a fost nirnicit in asa masura incit
din capetele (kelle ) lor taiate s-au faeut multe minaretei.
256

Dar multi gazii murind ea eroi martini pe acel cirop al vitejiei,


singele lor s-a scurs asemenea fluviului Ceihun 101.
Potrivit inaltului Erman, toata oastea islamica timp de doug luni

devastind necontenit vilaietul Moldovei, s-a saturat de prada si, afara de


aceasta, s-a bucurat si de darurile padisahului. Apoi, s-a intors spre partile
Adrianopolului, veehea capitala a sultanatului.
Beiul Tarii Romnesti 102, care slujise cu oastea sa in aceasta expeditie, a fost cinstit cu favoruri imparatesti. De asemenea, i-au fost druite
i lui, potrivit situatiei sale, lucruri dintre prazile din Moldova (Bouclania),
i chiar turmele de porci care se gasean in acel vilaiet intins au fost date

ostii 'Pill Romnesti.


La intoarcerea din expeditia moldoveneasca, in momentul cind au
trecut Dunarea, venind un om din partea lui Mihaloglu Ali bei, a adus yes-

tea despre razvratirea craiului unguresc, Matei Corvin, care construise


94 Din Trapezunt.
95 Capetenia seimenilor (trupe de ieniceri).

96 Bdieti", aici In sens de ostasi tineri, recruti".


97 B Clk halkr, o categoric din oastea permanenta.
98 Beth es-salatein olunca : textual pind la timpul dintre cele dotia rugaciuni".
99 Adica moldoveni.
100 Aici In sens de conducator, domn.
lot Djeihun : Amu-Daria (In Asia Centrala).
100 Laiota Basarab (1474 1476).

www.dacoromanica.ro

TARIH

143

doua eetati la Koiulug impotriva turcilor. Aceasta eucerire a cetatilor


unguresti s-a intimplat la o jumatate de luna dupa expeditia impotriva
Moldovei.
<Acordarea de feude, timare

i ziamete participantilor la expeditie>.

Su ltanul era continuu nelinistit d.e faptul c Iskenderia 103 nu a fost

cucerita, deoarece Suleiman pasa nu indeplinise aceasta sarcina. Fiind


nevoie ins de expeditie impotriva Moldovei, problema cetatii Iskenderia
a fost aminata. Cind s-au intors cu noroc din acea expeditie vietorioasa
<din Moldova >, s-a dat porunca pentru odihna pa doi ant. In acel timp

257

s-a pus temelia j s-a coustruit noul serai din Istanbul 104.
Iar emirii de serhat au fost trimii cu oastea de akingii, dupa vechiul
obicei osmanesc, pentru devastarea vilaietului dusman. Dintre toti, Mihaloglu Ali bei, fiind trimis in anul opt sute optzeci i doi 106 din partile
Trii Rom anesti In vilaietul unguresc, n-a avut nici un noroc. In incursiunea
aceea, musulmanii au suferit o infringere.
ALTE EVENIMENTE... INFRINGEREA OSTII...

Pe la sfirsitul anului mai sus-aratat 106, Efasan Bojo& Isa bei

263

gi

Mihaloglu Ali bei i Malcocioglu Bali bei, cu firmanul padisahului, au

fdcut incursiune In vilaietul unguresc eu 30 000 de calareti dornici de


singe, trecind prin Tara Itomaneasca. Ei au fost infrinti
ASEDIEREA INSULEI RODOS...
<Descrierea evenirnentelor din Karamania. Cucerirea cetalilor Chilia i Akkerman>.

292

Padisahul 108, maret ea si 6-em 109, si comandant de osti, pornind.


imparateste s cucereasca Chilia i Akkermanul, in a patra zi a lunii rebi
ul-ahir a anului opt Bute nouazeci 110 a trecut eu cinste i glorie din Istanbul

la Adrianopol.

Turturile i pustile, precum i alte unelte de lupt, au fost transportate


cu harabalele, iar restul de munitii i zaherele au lost trimise pe galere 111
prin Marea Neagra la Dunare.
La sosirea in Adrianopol, pe baza unui firman imparatesc s-a inceput
construirea unei geamii, a unui seminar (medrese ) i a unui spital imparatese pe malul riului Tunga. Apoi, s-au indreptat cu oastea islamie spre
vilaietul Dobrogea 112 si cind au sosit la malul Dunarii au trecut-o cu cora103 Scodra (Albania).
104 Este vorba de palatul Topkapi Sarayi.
los 15 aprilie 1477 2 aprilie 1478.
los In 1479.
101 La Cimpul-Piinii, llng Orstie, de Paul Chinezul si Stefan Bthory, principele Tran1493).
silvaniei (1479

los Baiazid al II-lea Veli" (1481-1512).

los Bege legendar al Persiei.


no 20 aprilie 1485 (de fapt in 889 H. 11484).

iii Kadirga, din gr. katergon: vas, corabie.


no In text : Toiranca, gresit din cauza semnelor diacritice.

www.dacoromanica.ro

293

SOLAKZAIDE MEIEMED HEIVIDEMI

144

bile din cunoscuta schen', Isaccea 113 pe partea Tarii Romnesti 114, in
a doua zi a lunii gemazi ill-ahir 115.
Beiul Tarii Romnesti 116, slujind de multa vreme pentru Poarta
fericirii, platea tribut (cizye). Intimpinindu-1 cu ocazia descinderii pe
sahul Baiazid al II-lea eel norocos, a indeplinit cele necesare. Astfel,
inchinindu-se pina la pamint, a facut alai cu douazeci de mii de ostasi 117,
cu care venise pentru a sluji imparatia turceasca.
In a unsprezecea zi a lunii de mai sus 118 au ajuns in fata cetatii
Chilia, pe care au asediat-o. Versuri :
Cind in zori de zi sahvl la Chilia a &Meat,
A impresurat cetatea de pe mare si de pe uscat".
Dupa ce cu ajutoiul tunurilor zgomotoase au facut brese in poarta
si in zidul cetatii, populatia i comandantul cettii, speriindu-se, au predat
fortareata en aman i gra conditii.
Maria sa iMparatul, facind rugaciunea de vineri in biserica forth77

retei, dupa ce a pus stapinire pe cetate s-a indreptat spre resedinta

Akkerman.
In acest timp, venind hanul Crirneei, Megli Ghirai han 119 din famiia lui Ginghis 120 en cincizeci de mii de tatari inti ea vintul, s-a unit

en oastea purtatoare de victorii. Acesta a fost primit cu cinste i cu


marl onoruri de catre sah. Apoi, calarind alaturi, scara linga scara, cu
gloriosul padisah, in a patra zi an ajuns la cetatea Akkerman. Bdtind
cetatea de pe mare si de pe uscat cu tunuri i pusti, au doborit doi pima. In cele din urma, dupa un asediu de doudzeci de zile,
destinul a facut ca preafericitul sah <Baiazid> sa, cucereasca cetatea.
Cind a fost cucerita cetatea, s-a poruncit ea bogatia i comoara

abi 121 de seama,

care au fost gasite in vistieria (hazine) acesteia sa, fie folosite pentru
cheltuiala i nevoile geamiei, precum si ale cladirilor i fundatiilor pioase
incepute la Adrianopol.
Mengli Ghirai han, hanul Dest-i Chipceacului 122, dupa ce a primit

binefaceri imparatesti s-a intors in tara sa ; insusi sultanul, urmind


drumul care trece prin Sari-Saltuk-Baba 123 din Dobrogea, a descins
cu glorie In capitala Adrianopol.
1' 3 in text : Ishaklu.
114 De fapt a Moldovei.
215 27 iunie 1484.
116 Vlad CAlugdrul (1482-1483).
112 Cifrd vddit exage rata'.

ns 6 iulie 1484.
Iengli Ghirai I (1467-1515).

119

120 Ginghis han (1155

1227).

121 Gherman si Oanea (vezi N. Iorga, Istoria romnilor, vol. IV, p. 210).
122 De fapt hanul Crimeei.
122 Dupd numele starqului Sari-Sultuk, care venise la Babadag pe la mijlocul veaculul
al XIII-lea.

www.dacoromanica.ro

TARIM

145

RA SCOALA DOMNULUI MOLDOVEI124 SI INDEPARTAREA INTRIGILOR ACESTUIA

Cind s-a intors de la eucerirea ceatilor Chilia i Akkerman, sultanul,


inlturindu-1 pe Mesih paa 123 de la inaltul post al viziratului, 1-a pus
in retragere la Filipopol (Filibe). Mazilindu-1 pe Iskender pasa 126 din
eialetul Rumeliei, a acordat postul sgu lui Hadim Ali paa...
SOSIREA UNOR SOLI LA POARTA

De asemenea a venit un sol din partea craiului unguresc, care s-a


inchinat la curtea ocrotitoare a lumii.
In acest timp, a sosit vestea ca, cei care rgmaseserg la Akkerman,
trimitind -tire lui Bogdanoglu 127, i-au spus :_,,dacg yeti veni pe neateptate, atunci va fi posibilg cucerirea cetatii". Incintindu-1 pe acest nedemn
<Stefan cel Mare >, acesta, la rindul Om, a pregatit scald si cind a venit

cu navele, pe la miezul noptii, in fata eetgtii, pgzitorii cetgtii au simtit


planul rgtcitilor care tradasera i toti acestia au fost trecuti prin. sabie.
Turcii fiind foarte atenti spre partea dumang, dud hainul de Bogdan-

og1u <Stefan >, venind sub cetate, 0-a pus scarile la ziduri, pe and unii
intrasera in cetate, iar altii erau Inca pe treptele scgrilor, gaziii strigind
Allah-Allah" i-au lovit a,,a, de tare en sgbiile, incit capetele Inn au egzut
la pamint. Cind aceasta -tire imbucuratoare a sosit la tabgra padiphului
lumii, 1-a numit serdar asupra otii purtgtoare de victorie pe Ali pma 128,
beilerbei de Rumelia. Oastea rumeliota, unindu-se cu oastea Trii Romgnesti i cu citeva bulucuri din oastea de Poartg (kapu halki), a intrat in
vilaietul Moldovei, in ziva de dougzeci si cinci a lui saban din anul opt
sute nougzeci i unu 123. Cea mai mare parte dintre boierii (bey ) Bogdaniei
<Moldovei > au venit i s-au supus lui Ali paa. Domnul Moldovei <Bogdan-

01u ), fugind bug in vilaietul levse, a disparut, din care pricing au fgcut
incursiune in toate partile Moldovei. Apoi, la Poarta impgrtiei au fost
prezentate tot felul de prazi.
In anul opt sute nougzeci i unu no , pe cind ahul lumii 0 generosul
suveran, Baiazid, se odihnea la Istanbul, s-a auzit de pregatirea voievoduhli

Moldovei pentru a veni din nou asupra Akkermanului. Apelindu-se r1.111110.i-

decit la Malkocioglu Ali bei din eialetul Silistrei, acesta a intrat in vilaietul Moldovei cu akingiii Rumeliei i s-a dedat la prgzi i jafuri.

Domnul Moldovei, cerind ajutor de la eraiul leese 131 i. de la ungur,


a atacat ell multe cete pe Malkocioglu Bali bei 132, trecind peste riul Prut

(Berut). Cea mai mare parte a o0ii tureeti fiind imprastiata pentru

pradg, lingg Malkocioglu ramasesera foarte putini oameni. Ali bei Malko124 Stefan cel Mare.

125 Mare vizir Intre 1499 si 1501 (905-907 H.).


126 Mihaloglu?

127 Stefan cel Mare.


129 Mihaloglu Ali -pasa, beilerbei la Dundre.
129 26 august 1486.
130 7 ianuarie
27 decembrie 1486.
131 Cazimir al IV-lea Iagiellonczyk (1444-1492).
132 Dacd nu este o confuzie cu Ali bei, Inseamnd ca au participat cei doi Malkocioglii.
10

c. 107

www.dacoromanica.ro

294-

146

295

302

SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

cioglu, la rindul sau, pornind degraba din locul sail, a scos sabia rdzbunarii din teaca, apucindu-se de lupta cu dusmanul nmil. S-a dat o lupta
mare pina seara. Intro timp, el ascunsese intr-un loc ferit multi viteji
alesi. Indata dupa apusul soarelui, acei viteji au sarit din ascunzisul lor
cind au inceput lupta, miinile dusmanilor umili n-au mai putut face
nirnic si, preschirnbind sederea lor hi fuga, s-au risipit intr-o e1ip. Intr-un
euvint, mai sus-pomenitul Ali bei, intorcindu-se teafar i sanatos, a sosit
la Pragul fericirii.
EXPEDITIA LUI BALI PENTRU ALUNGAREA DUSMANULUI

Craiul tarilor lesesti 133 se gindea sa-si intinda mina asupra tarn
islamice. Deoarece avea in drumul su vilaietul Moldovei, trebuia s tread,

pe acolo pentru a se duce impotriva turcilor. Atunci domnul Moldovei

i-a instiintat pe emirii de serhat 134 i, facind intelegere intre ei, au ascuns

intr-o padure apropiata de vilaietul polon pe vitejii care se gaseau in


tinutul stapinirii sale, spre a fi pindari i hartuitori.

Cind craiul lesesc trecea cu oastea sa in apropiere de acel loc, vitejii

<moldoveni i turci > mesteri in ale razboiului au iesit cu totii din paduri

asupra dusmanului, asa eum iese sageata din arc.


Ei si-au repezit iute caii, trecind in spatele afurisitilor de lesi. Patru
mii de moldoveni (Boadanh ), imbracindu-se ca oastea din Rumelia, au
307 atacat din alta parte. Cind ostenii craiului lesesc au vazut acest hal, fiind
apucati de tremuraturi si de bilbiiala, s-au zapacit asa de tare, incit n-au
strut In ce parte s-o rupa la fuga. Fiecare leah, en sufletul speriat, apucind
la intimplare drumul pe care-1 vedea, a traversat multe dealuri ii cimpii . . .
Spahiii islamului, prinzindu-i, pe acei pe care ii ajungeau Ii faceau
prizonieri i pe multi ii maceldreau cu sabia. Fugind. cam aproximativ o
mie de dusmani, ei au scapat eu mii de necazuri, intocmai ca o marfa

In bazarul bataliei 135.


Mai sus-numitul crai lesesc eel fatacit, din cauza grabei si a zapacelii

lasindu-si in acel loc toate uneltele i toata bogatia, a fugit repede i cu


greu in Ora sa. Se povesteste c vreo donazeci de mii de harabale de
unelte i imbracaminte raminind pe loc, au incaput pe miinile vitejilor
ostii islamice si ale voievodului Moldovei. Cind partea cea mai aleasa a
acelei prazi fara, num'ar a fost trimisa, impreuna cu prizonierii, la Curtea
fericirii celei ocrotitoare, voievodul de mai sus a obtinut favoarea padisahabit Atunci s-a dat firman ea MalkociOlu Ali bei, dintre emirii Rumeliei,
unindu-se cii acel tefan s fad, incursiune i s atace vilaietul lesesc. Mai

sus-numitul Bali bei, trecind Dunarea cu patruzeci de mii de ostasi


victoriosi, cind a intrat in vilaietul Moldova, domnul i-a iesit in intimpinare

si a luat asupra-si indeplinirea slujbei de calauza.

Apoi, traversind localitati dupa, localitati si menziluri &TA menziluri, cind au intrat in tara leseasca, au ajuns la Farkova 116 Diva, aceasta,
parcurgind multe rnenziluri, au ineendiat si au devastat cetatile leseeti...
133 Than I Albert (1492-1501).
134 Bei de margine.
135 Este vorba de Mt:Alia de la Godrul Gosrninului (1497).

136 Sau Karkova, nu poate fi deelt Gracovia (Polonia).

www.dacoromanica.ro

TARIli

147

<Urmeaza descrierea devastarii unor tirguri i cetati din Po Ionia,


dupa care turcii se intorc >.
Au venit teferi si sanatosi in partile Chiliei i Akkerrnanului, de la

serhatul tarilor islamice, unde dupa ce au intrat, au dat invoire ostii


islamice.

<1511/917>

316

<litizvrAtirea printului Selim impotriva tatdlui sdu Baiazid al H-lea, pentru domme>.

Fiul sahului, In bucuria sa a acceptat invitatia preafericitului


sultan si fiind o vreme aspra de lama, a mers in mare graba pe drumul

Chiliei i Akkermanului, indreptindu-se spre Constantinopol.

<Intronarea sultanului Selim I, in 1512/918, si rdzboaiele sale in Orient>.

317

In acea lupta periculoasa im.potriva persilor era unul dintre Malkocioglii, numit Ali bei de Sofia, si un alt AU bei, comandant (hakim ) de
Silistra. Acestia erau dintre emirii din Rumelia, care din mosi stramosi
slujisera familia osmana.
<Descrierea luptei de la Mohaci (Moliac) in august 1526, moartea regelui Ludovic

(.1..ato )137 al II-lea si mdcelul care a urmat>.

... In sfirsit, unii dintre emirii si luptatorii leahului si cehului i


rusului si ungarului i austriacului (nemce ) i alamanului i Timiwarei
0 al altor neamuri ale dusmanului au fost facuti prizonieri, iar altii au fast
macelariti cu. sabia

451

457

<Decapitarea lui Tomar Pal 138 s.a.>.

PLECAREA SULTANULUI IN PARTILE PESTEI (P.E$TE)

460

<Construirea unui pod mare de 980 de coti pe Dundre si trecerea dincolo>.

Craiul ungurese slujind cu devotament Inaltei Curti, potrivit


promisiunilor ce i s-au fcut in sesul Pesta, <Tara ungureasca si Transilvania > i-au fost acordate lui Iano 39, fiul banului din Transilvania.
</ntoarcerea sultanului la Istanbul. Cucerirea cetktii Seghedin>.

Afara de aceasta, la confluenta riului mai sus-numit, Tisa, en Dunarea,


pe malul lor, era o fortareata numita kastel ai carei ostasi, auzind de cuce-

461

PLECAREA MARELUI SAH148, MARET CA GEM, IN EXPEDITIA


IMPOTRIVA VIENEI (BEc), ADICA IN NENOROCITA UNGARIE

470

rirea cetatii Seghedin, an fugit en too.

Mai inainte s-a povestit cum ca dupg expeditia de la Mohaci, maria


sa padisahul, acoperit de glorie, a acordat lui Ianos 141, care era ban de
Ardeal, craiia Ungariei nenorocite.
<Despre dusmania lui Ferdinand (FerencILW de Austria in legaturd cu acapararea

posesiunilor Ungariei>.

137 In alte izvoare : Lam.q.

138 In text : Tumar Bali.


138 loan Zapol3a (1526-1541).
14o Soliman Magnificul.

141 In text : Bano, grafiat gresit in loc de laml.

www.dacoromanica.ro

456

SOLAKZADE MEFEVIED HEMDEMI

148

Cind insa Ferdinand a depths sforpri pentru ocuparea Budei, craiul


Ianos <Zapolya > si-a dat seama ca, nu are puteri s se lupte cu el si a
cerut ajntor de la turci, i s-a hotarit sa, se porneasca asupra orasului
Beci, capitala acelui crai ratacit.
In 2 ramazan 935 142, padisahul, inconjurat de o oaste numeroasa
ca stelele, a iesit cu noroe si en mare pompa prin. poarta adrianopoli-

tana...

<Inaintarea spre Ungaria>.


POVESTE CURIOASA
471

Descrierea exp3ditiei dupa povestirile istoriografului Mustafa ben

Crelal<zade >, Tabakat al-memalik ye Dere' jat al-mesalik

In a treisprezecea zi a lunii zilhige din anul mai sus aratat 144,

impratul a descins in sesul Sirmiurn (Srem ). Craiul Joan (Ianq ), impreUna cu oastea ungureasca, a intimpinat in acel menzil pe maria sa padisahul fara seaman. Si in. ziva urmatoare, fiind cinstit CU sarutarea iniinii
<padisahului >, i-a fost acordata din non craiia ungureasca. Apoi, pornin.du-se de la menzilul mai sus pomenit <Sirmium >, la 1 muharrem din arml
936 145 au ajuns linga Buda, uncle s-au dat lupte crincene timp de citeva
zile. in cele din urrna, tipetele de aman umplind vazduhul, tuturor duplanilor asediati in cetate le-a fost acordata iertarea. Potrivit vechiului tratat
(alid domnia a fost acordata lui Ianos craiul.
<Descrierea altor evenimente dupd ocuparea Budei>.
474

In a dougzeci i asea zi a limb. safer 146, cind mania sa padisahul


a venit la Buda cu o oaste cit marea, craiul Ianos <Zapolya >, grabindu-se
in intimpinarea <sultanului> i inchinindu-se la parnintul pretios, a fost
cinstit cu vorbe frumoase din partea padisahului. Apoi, dupa, ce au trecut
in par-tile Pestei, la menzilul de mai sus s-a dat invoire otii, iar sultanul
s-a intors, cu suita sa, la Constantinopol, la 14 ale lunii rebi I 147 .

478

PLECAREA SULTANULUI IN EXPEDITIA SFINTA IMPOTRIVA


AUSTRIACULUI (ALAMAN)

Pricina expeditiei in partile Austriei este aceea ea, Ferdinand (Ferendu? ), craiul nerntesc, aducind osti nenumarate in luna gemazi iil-evvel
din anul noua sute treizeci i apte 148, a venit asupra craiului de Buda,
Joan (lanes) <Zapolya >, pe care 1-a asediat. Timp de cincizeci i sapte de zile,

<Ferdinand > a facut sfortari pentru ocuparea Budei. In fata tuturor acestor sfortari i atacuri ale dusmanului, Ianos, din cetate, a gasit de cuviinta
sa se ascunda j s fuga din fata greutatilor... si s-a ascuns intr-un colt ...
<Asediul Budei de Care, austrieci si respingerea lor de cdtre turci>.
142 10 mai 1529.
143 Despre Mustafa Gelalzade i cronica sa, vezi Cronici turce0i ..., vol. I, p. 257-258.
144 17 august 1529.
1.45 5 septembrie 1529.
148 30 octombrie 1529. '
147 16 noiembrie 1529.
140 21 decembrie 1530
19 ianuarie 1531.

www.dacoromanica.ro

TARIR

149

In acest timp, Ianos <Zapolya >, eel fara, de rusine, la rindul sau,
iesind din locul unde se asennsese, a aparut iarasi in cetate. Din partea
mariei sale pasa 149 cel purtator de generozitate, nefacindu-i-se mustrdri

479

pentru fuga sa, Ianos iarasi a fost cinstit en domnie asupra Budei. Sultanul

Suleiman. insa, auzind e i de data aceasta eraiia Budei a fost acordata

lui Ianos craiul si ea <tureii> au pornit l atac, de pe apa si de pe uscat 15,


a pregatit prin inaltele sale porunei toata oastea din Rurnelia si Anatolia
si in 19 ale lni ramazan, intr-o zi de joi, din anul 938151, el insusi a iesit

din Istanbul in fruntea unei osti victorioase.

<Situatla hanatului din Crimeea, omorlrea marelui vizir Ibrahim pasa, luptele cu 482-493

venetienii>.

EX PEDITIA SULTANULUI <SULEIMAN> IN PARTILE MOLDOVEI...

495

<Capudanul (anul al ) Hair ed-Din pa5a Barbarossa 152 pleacd pe mare cu 3 000 de ostasi
pusca5i etc., ca rdspuns la alianta dintre portughezi, spanioli i venetieni, care atacd Imperiul
otoman>.
i.

. . . In a eineisprezecea zi a lui safer <din anul> noua sute patruzeci


cinci 153, Maria sa padisahul a iesit cu cinste si onoare din Istanbul, en

gindul de a face razboi dint impotriva dusmanilor condamnati foeului


din infern. Cortul imparatesc a poposit intr-un loe inalt de la marginea

unei vii i pe la sfirsitul lunii mai sus aratate 154, ajungindu-se la Adrianopol,
a av-ut loc un mare divan <undo mina' Rasid, fiul lni Maan, a predat cheile

orasului Basra >... Pina atunci nu se stia in ce parte se va indrepta expeditia imparateasca.
Neleginitul munit Petre 155, voievodul Moldovei, numai in aparenta
era supus Portii ; dar padisahul stia Ca in realitate el era un razvratit.
De aceea, gra indoiala, marele padisah 9i-a incordat sfortarile, indreptindu-se in. partile Moldovei. In douazeci ale lunii rebi al-evvel 156, cind au
descins la schela Isaccea, Mehmed pasa, beilerbei de Rumelia, eu oastea
sa rumeliota s-a unit in acel loc en oastea imparateasca.
Trecind fluviul Dunarea si apoi traversind menziluri dupa menziluri,
cind an ajuns pe malul rIului numit Prut ( Purud ), care eurge din tara
leseasca in vilaietul Moldovei, cu sfortarile marelui vizir Lutfi pasa s-a
construit, intr-un. timp scurt, un pod peste rin. In. timpnl trecerii peste
pod, au venit olaci din partea lui harem ;oh-bei, sangeaebei de Karlova
(Karli-ili ).
<Se descrie victoria asupra ghiaurilor lingd cetatea Pen eza>.

Luindu-se aceasta stire de bun augur, s-a pornit indata asupra Moldovei. Cind au venit pe aceast cale la cunoscutul i infloritorul oras numit
Falcin 157, al voievodului Moldovei, an devastat imprejurimile acestuia.
149 Ibrahim pasa, mare vizir (1523

150 E vorba de luptele de la Buda.

1536).

151 25 aprilie 1532.

152 Deilerbeiul de Alger, cunoscut pirat al marilor.


153 13 lithe 1538.

154 18-27 Wile 1538.


159 Petru Flares (1527-1538 si 1541-1546).
156 18 august 1538.
151 In text grafiat gresit Nalcin; in alte izvoare Falcin sau Kalcin, adicd paid>.

www.dacoromanica.ro

496

SOLAKZADE MEI-MED HEMDEMI

150

La un menzil mai inainte, pe drumul de trecere a padisahului, ocrotitorul lumii, a sosit Sahib Ghirai 168, hanul Crimeei, cu un numk de cincizeci de mii de tAtari 168, iuti ca vintul, atasindu-se ostii cglduzite de victorie. Cind a intrat in ordia irnpkgteascg, improscindu-se din tunuri, ienicerii s-au inveselit in trei rinduri.
Hanul mai sus-pomenit <Sahib Ghirai >, intilnindu-se &glare cu marele

padisah <Suleiman>, a obtinut marl favoruri din partea acestuia. El


<hanul > 1-a insotit <pe sultan> ping la locul de congcire, vorbind despre

expeditie, si dud au sosit in apropiere de cort, dupg ce 1-a salutat, s-a


intors la oastea sa. In ziva urmtoare, hanul si cu mirzacii sM, prezentindu-se in fata cortului irnprgtesc, au fost onorati cu sdrutarea miinii
<padisahului>. Atunci ei au primit tot felul de daruri.
In menzilul de mai sus 16, s-a primit stirea ca neascultkorul voievod

al Moldovei, numit Petru Itares, si-a asezat alaiurile de optzeci de mii


de ostasi 161 prin pdurile din fundul muntilor prgpgstiosi ai Botosanilor

si cd, avea de gind sq, atace si sa, provoace pagube ostii islamice la trecerea ei pe acolo. Dar au sosit stiri ca, vgzind maretia si puterea ostii islamice, precum si numgrul coplesitor al ostii lui Suleiman, el a fost cuprins
de mare spaimg si deodatg, intr-o noapte, a disparut, repezindu-se in fortgreata sa <Ciceiul > si cd, oastea <ghiaurg > purtgtoare de infringere s-a

4 97

imprgstiat pentru a-si salva viata, risipindu-se in toate pgrtile.


Din acel menzil, <turcii si tatarii> au mers asupra orasului important Iaspazari 162, din vechime locul de resedinta al mai sus-argtatului
<voievod > 163 Dupg ce 1-au devastat si 1-au ruinat intr-o clipg, au plecat
prin vgile strimte, de la poalele muntelui Botosani 164, despre care s-a
vorbit mai inainte.

In a dougzeci si saptea zi a lunei rebi iil-ahir 165 a avut loc descinderca


irnpargteascg in orasul Suceava 166 care, la inceput, era capitala Moldovei.
Cetatea aceea era foarte puternicg si intgrit si, desi era pling cu dusmani

rgzboinici, totusi acestia au inteles bine cg daca, nu se vor supune unei


ostiri ca marea, nici unul nu va putea sg-si salveze sufletul. Deodatg, ripetele lor de aman, izbucnite din diferite pgrti, au umplut cerul si pAmintul i ei au predat cheile cefatii. Toti emirii Moldovei si aianii dusmanului,
fiecare cerind iertare, s-au adunat in fata cortului imprtesc puternic ca
cerul. La rugdmintea tuturor, vilaietul a fost acordat, din partea padisahului, voievodului Gestene 167, fiul lui Stefan (Istefan) 168 voievod, unul
dintre urmasii vechilor voievozi ai Moldovei, care slujea la inalta Poartg.
Cind situatia tgrii Moldovei a fost hotkit, hanul glorios de mai sus, fiind
158 Sahib Ghirai (1532
1 551).
159 Credem CA cifra este exagerata, desi In alte cronici apare chiar 70 000.

160 In alte izvoare turcesti : In sesul tirgului Iasi" ; In izvoarele europene : Stefiinesti.
161 cifra exagerata ; In izvoarele europene 8 000.
162 Tirgul Iasilor.
163 AdicA a lui Petru Bares.
164 In text : Budfan.
185 23 septembrie 1 538.

166 In text : Siica.


167 In alte cronici (cf. Cronici turcefti .. ., vol. I) : Cetne, Cetina; Stefan LAcustA, fiul Int
Alexandru.
168 De fapt, nepotul lui Stefan cel Mare, fiul lui Alexandru, ostatec la PoartA.

www.dacoromanica.ro

ThRIll

151

onorat in diferite feluri de atre sultanul lumii, a fost invrednicit cu permisiunea imp6r6tease de a se intoarce in vilaieturile sale <in Crimeea >.
De asemenea, i s-a dat permisiunea de a se Intoarce unui sol 169
de-al craiului lesesc 170, care, venind Inca', de mai inainte, se g6sea in

suita imprAteasc6. Rgspindindu-se zvonul despre fuga voievodului,


au fost trimii olgcari la craiul unguresc, Ianos 171, pentru a-1 prinde.
Dup aceasta, sultanul intorcindu-se cu noroc spre prtile capitalei imparAtiei <Istanbul>, chid au venit in apropiere de schela Isaccea, acolo asteptau oamenii trimisi de capudanul Hair ed-Din pasa cu stiri despre cuceririle i victoriile sale.
<Se descriu faptele vitejesti ale amiralului Hair ed-Din Barbarossa impotriva venetienilor, spaniohlor lui Andrei Doria s.a., din Marea Mediterand i Adriaticd, in special la Perveza
st Kefalonia>.

Cei care au venit la padisah cn astfel de stiri imbucurAtoare au lost


cinstiti en favoruri mai multe decit se asteptau. In a doudzeci si noua zi
a lunii gemazi Ul-evvel 172, padisahul, ocrotitor al victoriei pentru credintd,
irnpodobea deja, cu rAzboinicii sM, resedinta din Adrianopol prin ilustra
sa sosire.

498

DESPRE SALVAREA TABU UNGURESTI DIN MIINILE DUSMANULUI

501

Dup cum s-a explicat mai inainte, eind cu ajutorul lui Allah atotst-

pinitorul cel Mut tara ungurease6 a fost cuceritA de padisahul tuturor


victoriilor, crMia acesteia a fost acordatl craiului Ioan <Zapolya >. Apoi
Ianos, la rindul ssau, avind nenorocul sa" moarA, cetatea Buda ( Budin )
a ramas in mina fiului san minor, numit Istefan 173, si a sotiei sale numit5,
Cr'Masa (Kral* ) 174, fiica craiului desese 176 >.
<Asediul Budei de cdtre Ferdinand, expeditia turcilor in iunie 1541 impotriva 502
austriecilor, luptele de lingd Buda. Dupd infringerea austriecilor, pentru apdrarea si siguranta
cetatii Buda sultanul a pus acolo o garnizoand turceascd>.

Iar lui tefan (Istefan ), fiul craiului Joan, care era Inca' minor, i s-a
dat un sangeac 176 in vilaietul Ardealului cu angajamentul de a i se da
erMia cind va deveni major.
<Se dau date privitoare la transformarea Budei in pasalic>.
169 Kretkovski, castelan de Bresc, care astepta la Adrianopol, Inca din mai 1538, desfilsurarea acestei campanii.
170 SigISIMInd I cel Bdtrin (1506
1548).
171 Ioan Zpolya.

172 22 octombrie 1538.

173 Stefan, denumirea turceascd pentru Ioan Sigismund, principele


(1540

1559).

174 Adicd regina Isabella (1541


175 Sigismund I cel Bdtrin.

1551 ; 1556

1559).

1711 Lipova.

www.dacoromanica.ro

Transilvaniei

SOLAKZADE MEIDIED =DEMI

152

514

DESCRIEREA CUCERIRII UNOR PUTERNICE CETATI UNGURESTI

<Expeditia lui Sokol lu Mehmed pasa, beilerbei de Rumelia, Impotriva unor cerati si

cucenrea unor fortdrel.e>.

Cind au ajuns la eetatea Becieherec, inainte de a o asedia, dusmanul


dinauntru a predat-o en aman. Dupg, ce au aranjat acolo cele necesare, au
pornit asupra cetatii Lipova, cheia i poarta vilaietului Ardeal. Pe cind
se stradniau s-o cucereasc i s-o supuna, populatia cetatii, speriindu-se,
de tearn a fugit. Gasind cetatea <Lipovei> goala, norocosul serdar 177,
dupa, ce a numit si a pus si aici aparatori (hafiza ) i un pircalab (dizdar ),
precum si tot ceea ce era trebuineios cetatii, a acordat stapinirea acesteia

lui Ulama pap.

Dupg, cueerirea Lipovei au mers asupra cetatii Timisoara, poarta

acelor tinuturi. Insusi <serdarul >, stin.d cu toiagul In mina, in fata cetatii,
a snpravegheat oastea si a pus sa, se sape adaposturi i sa, se aseze tunuri.
Au ineeput apoi s-o bata, cu tunurile din toate partile i desi au depus multe
sfortari pentru a o cuceri, totusi au socotit c e mai bine sa, renunte, din
515

prieina sosirii iernii friguroase si a vremii ploioase, care nu permiteau


improsearea din. tunuri. Apoi, intorcindu-se la Belgrad pentru iernare,

au facut cunosente prin olaci, la Poarta fericirii, evenimentele, ap cum s-au


intimplat ele.
CUCERIREA MARETEI FORTARETE A TIMISOAREI

Locuitorii Timisoarei stiau ca oastea islamica, in acea primavara,


placuta va veni cu siguranta iarsi asupra lor. De aceea tot timpul in iarna
aceea ei au sapat un sant (hendek ) adinc in interior pentru intrirea cetatii

lor si, indeplinind toate cele trebuincioase, au pregatit munitii intr-o


masura, foarte mare. Toate acestea au fost acute arz la maria sa marele
suveran al lumii, eel renumit ea llusrev 178. Socotind ca ocuparea Timi-

soarei numai de oastea rurneliota va fi grea, au numit ea serdar pe al


doilea vizir, Ahmed pasa impreuna cu sekban,ba

en citeva mii de ien.i-

ceri si cele patru agale de buluei eu bulueurile lor i tunuri i gebegii,

precum i en multe alte osti. In a douazeci i aptea zi a lui rebi


din noul sute eineizeci si noua, 179, mai sus-pomenitul vizir a ajuns la Belgrad

eu oastea vietorioasa aratata mai sus. Trecind Dunarea in apropiere de

Belgrad imprenn eu mai sus-numitul Mehmed pap, beilerbei de Rumelia,

au asediat din non eetatea Timisoara, in a cincea zi a lui regeb din


anul mai sus aratat 180 .
Pe de o parte oastea de Poarta 181 j pe de alta vitejii din Rumelia,
inconjurind cetatea din toate partile, au asezat Iii acelasi timp i un numar
de saisprezece tunuri baliemez 182 care nu stiu de gluing,. Timp de o luna
177 Sokollu Mehmed pasa, comandant al ostilor din Rumelia.
178 Rege legendar al Persiei ; aim este vorba de Sohman Magnilicul.
"9 22 aprihe 1552.
no 27 iunie 1552.
181 Kapu-kallan, adic' oastea permanent5.
182 Tun de calibru mare, folosit pentru asediul i apararea cettilor medievale. Termenul,
balmaezzo sau pallamezza
, se intilneste i In izvoarele noastre istorice.
de origine itahand

www.dacoromanica.ro

TARIH

153

Incheiata, dindu-se lupte crincene cu tunuri i cu pusti, dusmanul dinauntrul cetatii a rmas neputincios din cauza atacului victorios al gaziilor.
Dusmartul a scris in. cronicile sale ca. era capudan, adica comandant
al cetatii, until cu numele de Eqaqa 183, care fusese asediat i anul trecut 184.

Afara de maghiari, crogi si alti crestini, in cetate mai erau vreo trei
sau patru sute de puscasi spanioli si, de asemenea, vreo suta, sau doua
sute de luptatori austriaci (nentce ).

Chiar in ziva cind musulmanii s-au asezat linga cetate, sosind acestia

in graba au intrat in cetate.

Intre timp, craiul cel ratacit 185 Meuse un mare turvin (torvin ),
termen care in limba lor inseamna sfat". Se spune c indrAtnicul de
mai sus <Losanga > era un ingimfat, un cline afurisit care musca tare.
Acesta fiind prezent la sfat (turvin ), cind i s-a conferit din non paza si
apararea cetatii Tirnisoara, a spus cu oarecare indiferentA : Eu mi-ani
Mcut datoria anul trecut, acum sa piece cei care pretind. ca slut viteji

i sa se inchid acolo in cetate ; cel care intra se inchide pentru a muri".

In sfirsit, el a mai spus : Cel care este capabil de efort i eroism nu fuge
de moarte si flu renunta din lasitate la cinstea sa. Eu pot sa-mi sacrific
trupul i sufletul pentru fericirea voastra a tuturora. Fara indoiala, voi
merge sa indeplinese aceasta slujba". Si el se ingimfa, spunind toate
acestea.

Beii dumani, sustinindu-1 pe acesta, 1-au trimis pe sus-numitul

orgolios <la apararea Tim*arei>. Cind sa porneasca, intbrAtisindu-si

familia si copiii i luindu-si adio unii de la alii, au prezis ca nu se vor


mai revedea !
Dupa ce a venit si a intrat in cetate, <Losoncz > trecind in revista
oastea asediat, a gasit doua mii cinei sute de razboinici. Asa s-a scris in
cronicile dus,mane. Se mai spune ca afurisitul era in acelasi timp un mare
viteaz i capabil de fapte marl, fiind un priceput rar intilnit intre dusmanii

de o seama cu el.
Facindu-se eforturi timp de mai multe zile pentru cucerirea cetatii,

s-a aflat ca cetatea nu putea fi luata din pricina sfortarilor acestuia. Atunci
si vitejii musulmani au aratat atita barbatie i vitejie incit prin bresele
deschise s-au intrecut In iures unii pe a1ii. Fara ca macar vreunul sa dea
inapoi, ei inaintau, mergind ca oile care alearga la sare. Pasalele, vizitind

zilnic intariturile, incurajau i aduceau laude gaziilor aflati in rinduri.


In acest timp, calul lui Mehmed pasa, beilerbei de Rumelia, fiind
impuscat, dar el, prin grija nrealnaltului Allah, raminind teafar i incalecind din nou pe 1.111 cal iute ca vintul, a inaintat neatins si s-a repezit
In lupta.

In cele din urma, aparind semiluna cuceririi, in prima zi a lui

aban 186 a fost cucerit in intregime orasul cetatii mai sus-amintite. in


luptele care s-au dat In orasul cetatii, a fost ucis serascherul i comandantul
ostii puscasilor spanioli, numit Avri 187, chiar in timpul luptelor din oras,
181 *tefan Losoncz.

184 in toamna lui 1551.


185 Imparatul Austriei, Ferdinand I (1526

1564).

188 23 mlie 1552.


187 Sau Eon (?).

www.dacoromanica.ro

516

SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

154

iar nenorocosul sau cap a fost adus serdarului. Apoi, dusrnanii umili asediati in cetatea interioara, and au slabit si au ramas neputinciosi, au strigat aman, predind fortareata. Norocosul serdar 188, acceptind strigatul de
aman al dusmanului, le-a dat chiar invoire sa, piece i s mearga in vilaieturile lor. Dar, pe cind <ghianrii> ieseau <din cetate > si se retrageau,
paw 190, scump capeteniei lor,
rn
un inosa 189, care in limba l or
Losang' a, s-a incaierat Cu un ienicer. Mai sus-aratatul Losanga, fara s6
vrea, a lovit pe ienicer en sabia, ranindu-1. Atunci, deodai a, in jurul sau
facindu-se o invalmaseala, intr-o clipa n-a ramas macar un suflet, deoarece

toti au fost trecuti prin ascutisul sabiei. Citiva dintre demnitari, fiind
facuti prizonieri i pusi in lanturi, au fost infatisati serdarului... Afurisitul numit Losanga, ranit gray intr-un loc sau cloud', era, in acelasi timp,

517

intristat si se credea rob. L-au luat i 1-au dus la pasa cel imparatesc
purtator de victorie. Acest nedemn, necajindu-se ea a fost salvat, si-a,
deschis gura si a vorbit astfel : Pacat e populatia cetatii nu rn-a lsat
sa fac ce voiam, n-ati fi reusit chiar daca 4i fi dat o mie de capete

pentru fieeare piatra a cetatii. Nici n-ati fi visat i nici prin gindul vostru
n-ar fi trecut". Zicind toate acestea, el a spus multe cuvinte fara noima.
In cronicile lor, ei au scris in mod am.anuntit c maria sa marele

serdar, miniindu-se din pricina unui astfel de raspuns fara sens i dat
fiind ca ranile lui erau nevindecabile, a dat porunca fara intirziere sa
i se taie capul i desprinzindu-1 de nefericitul su trup, 1-a trimis la glorioasa

Poarta a imparatiei.
In cele din urma s-a simtit nevoia repararii cetatii, care, fiind eapitala vilaietului Ardeal, a fost transform.ata intr-un beilerbeilic independent si a fost acordata lui Gazi Kasirn pasa 191, unul dintre emirii din
rindul vechilor razboinici.

In sfirsit, cucerirea Timisoarei virind frica in emirii unui numar


de saptesprezece sau optsprezece cetrqi din jur, acestea s-au supus <cu
toatele > la curtea padisahului, ocrotitorul lumii, avind impreuna eu tirgusoarele si satele lor un numar de treizeci de mii de raiale. Apoi fixindu-se
vama 192 si tributul lor (harac ), fieeare a plecat linistit la locul sata.
Dupa aceea, renumitul serdar, ridicindu-se din Timisoara, a plecat
cu oastea victorioasa asupra <cetatii> Solnoc. Ajungind acolo, la al saptelea

menzil s-au asezat in fata cetatii.

Iladim Ali, beilerbei de Buda, venind mai inainte, ascdiase cetatea


mai sus-aratata <Solnoc >. Aducind tunuri si construind intiirituri a inceput
s-o bata asa cum trebuie. Afurisitii, asediati in ea <in cetate >, nu erau siguri

de oastea din Buda i, vazind ea de asta data au mai venit asupra lor
Inca atitea osti, au inceput sa aiba grija de capul lor si in noaptea aeeea,
pe la miezul noptii, au transformat in fuga sederea lor. Oastea purtatoare
de victorie, aflind de fuga dusmanilor, i-a gonit, punindu-se pe urmele bor.
Ei au nimicit corpurile nenorocite ale celor mai multi dintre ei. Numai
afurisitul care era beiul lor a fost prins de viu si a fost adus in fata serda188 Mehmed pasa.

189 Ino, In ungureste : ucenie", discipol".


190 In text : ic-oNan.
na Kasim pasa, primul beilerbei de Timisoara (1552, Mlle).

192 Bac: taxA de negot, vam.

www.dacoromanica.ro

TARIH

155

rului celui demn, impreund cu steaguri, tobe i timbale i cu capetele tdiate.


Atunci gaziii aflati in slujba sa <a lui Ahmed pasa > au fost onorati ii
einstiti cu favoruri mai mult decit sperau ei
<Descrierea asedieris cetaAii Agria In august 1554>.

DESCRIEREA SITUATIEI LUI DUZME MUSTAFA193

518

532

<Despre rascoala printului otoman nuinit falsul Mustafa >, care


stringe in jurul sau sofii sirnaviti (simavnali) 194 din tinuturile Silistrei
si Dobrogei, renumiti ca rafizi 199 i erezi i ca sprijinitori ai pretentiilor

(dava) mai sus-numitului <Mustafa >. Ei Ii ajutasera s devina din ce in cc

mai vestit.

<Se arattl mAsurile pe care le luau rilsculatii incasarea de biruri, confiscarea de averi ;
se descrie indbusirea ra'scoalei>.

DESPRE OMORIREA LUI KARA AHMED PASA

533

Mamie vizir Ahmed pasa, inainte de a trece in postul marelui vizirat, a fost d.e citeva ori serdar asupra unor osti victorioase. Avind sucees
mai cu seama la cucerirea unei cetati asa de puternice ca Timisoara, Meuse
ca slujbele sale s fie pe placul norocosului padisah al islamului si al tuturor
marilor denmitari.

534

<A fost ucis la 13 zilkade, din anul 961 H.136, iar marele vizirat a fost acordat iards i
lui Rustern pasa>.

DESCRIEREA AVENTURII SCRIBULUI LUI SEIDI ALI


<Seidi Ali Celebi hind trimis ca sol In India de cAtre Mirza salt, In conversatta sa cu
imparatul Indiei acesta 1-a Intrebat de puterea imparktiei otomane>.

A spus ea se intindea din al saptelea tinut... fac parte Oceakov


i Akkerman, precum i multe alte orase ea acestea de prin
partile Dest-i Kipceaculni...

538

(Ozg)

<Intoarcerea la Poartil>.
<Printul Balazid, fiul lui Suleiman, intervine ca sangeacul Pojega sd nu he acordat lui 555
Lala Mustafa pasa. Se propune s fie trimis tarAsi la beilerbeilicul din Timisoara. Dar Balazid

cere sa fie numit beilerbet de Van>.


<Descrierea ultimei expeditii impotriva cetii Sighetvar, din 1566 (974 H.) si moartea
lui Suleiman>.

Suleiman pasa, beilerbei de Karaman, cu oastea sa si voievodul


,te,fan (Istvan), erai de Ardeal, alaturindu-se ordiei imperiale, purtatoare
de fericire, <in sesul Belgradului> fiecare a gasit favoruri din partea padisahului. Apoi, au trecut podul asezat peste riul Sava ...
193 Falsul" Mustafa, cunoscut i ca istoriograf sub epitetul de Ferdi.
194 Din Simavna, Hugh' Adrianopol, de unde era originar invatatul Bedreddin.
195 Rafizi : o categorie de dervisi, socotiti eretici, schi zmatici.
196 10 octombrie 1554.

www.dacoromanica.ro

573

SOLAKZADE 1VIEHMED HEMDEMI

156

Afara de aceasta, cind au iesit din capitala Istanbul, lui Pertev

pasa 197, cel de-al doilea vizir, i s-au alaturat 2 000 de ieniceri i lefegii
ai bulucurilor din dreapta si din stinga. De asemenea, i-au fost dati mai
sus-pomenitului serdar Pertev pasa ia#magii 188 vendi din partea hanului
fa-Carew 188 *i tefan, fiul craiului din Ardeal, i cei din tinuturile Tarii
RomAinesti i Moldovei care fusesera numiti s slujeasca, precum i inca
574 multe cete de ostasi, cuceritori de tari, care se aflau in sangeacul (liva )
lui Mustafa pasa, beilerbei de Timisoara. Se daduse firman dui Pertev
pasa > pentru cucerirea cetatii Gyula <cu ajutorul celor de mai sus >.
620 621
622

<Urmeath descrierea cetdtii Gyula, la 4 safer 974 H. 200>.


<Dupd moartea sultanului Murad al III-lea i urcarea pe tron a lui Mehmed al III-lea,
in luna gemazi II 1003 H. 291 au avut loc schirnbAri de denmitari in ierarhia Porth i mazdirea
lui Sinan pasa>.

Noul sigiliu, prin confirmarea sultanului <Mehmed al III-lea >,


a fost acordat mai sus-pomenitul Ferhad pasa, pe atunci cainiacam, care
a devenit mare vizir si diriguitor al treburilor imparatiei.
In acel timp, Mihai 202 (Mihal) ratacitul, voievodul Tarii Romanesti,
razyratindu-se, a atacat tirgurile i orasele care se aflau pe trmul Dunrii.
Pentru ca, Mihai Meuse o multime de rantati, mai sus-aratatul Ferhad
pasa a fost nurnit serdar peste oastea victorioas i i s-a dat firman ca in.
primavara aceea s mearga asupra Tarii Romanesti si s se razbune pe
raufacatorul Mihai.
DESCRIEREA SITUATIEI TARII ROMANESTI 203

Cind Ferhad pasa a ajuns in postul marelui vizirat, a fost insareinat


cu inabusirea razyratitilor valahi i cu nimicirea lui Mihai, ratacitul. Ocupindu-se de pregatirea celor necesare pentru expeditie i pentru adunarea
de osti, el a trirnis in mare graba, ilustre porunci, en olacari, beilerbeilor si
beilor din imprejurimi, instiintindu-i ca inainte de sosirea stralucitului
nevroz 204 sa vie la oastea imparateasca i sa fie gata pentru luptit cu.
oastea eialeturilor lor, asteptind ziva batliei. Dc asemenea, a cerut ea si
agaua de ieniceri, precum i cele vase agale de buluc sa iasa In apropiere
de cortul rnaret. El <Ferhad pasa > facea sfortari peste sfortari sa nu lipseasca nimic din toate cele necesare unei expeddii ntari : tunuri i pusti
si alte unelte de lupta i munitii i praf de puc i alte lucruri.
Pentru trecerea ostii islamice de la oraselul Rusciuk la cetatea Giurgiu
(Yerk6kg), el a pregatit din timp tot ce era necesar pentru construirea
podului peste Dunare, ca vase de scinduri (tonbaz ) 288 j cherestea pentru
pod. Pentru pregatirea acestora la Rusciuk, pina la sosirea In persoana a
serdarului cu sfirsit victorios, impreun en oastea islamica, au fost tri191 Amiral si vizir otoman.
199 laamaci : devastator, jefuitor.

199 Devlet Ghirai I (1550 1577).


299 21 august 1566.
201 Februarie 1595.

202 Mihai Viteazul, domnul Tani! Romnesti (1593-1601).


203 In text Kala-i Eflak : Cetatea Tarii Romernoti".
204 Prima zi a anului persan, echinoxul de prunavard (21 martie).
299 Termen care se intilneste si in vechile noastre izvoare istorice 5i inseamn luntre, butoi mare servind la construirea podurilor.

www.dacoromanica.ro

TARTH

157

mi*i oameni *i constructori (mimar ) priceputi, cu ilustre porunci, dindu-se


ordine severe beilor din Nicopol, Silistra i Vidin.
<Inainte de pornirea expeditrei In Tara Romaneasc a avut loc la Istanbul rAscoala

kuloglillor 2" din Ger* 207 i a spahnlor, care cereau capul lui Ferhad pasa. Dupa inabusirea

rsculatilor cu ajutorul gSrzii palatulni si al ienicerilor, Ferhad pasa obtine de la sultan pentru
Sinan pasa pedeapsa prin orbirea cu fierul rosu, care se inlocuieste insd eu exilul la Malgara ; 624
Gigalazade Sinan, considerat cel de-al doilea vinovat, a fost exilat la Kara-Hisar 208>.

Apoi (Ferhad pap> s-a ocupat iarg*i de preggtirea armelor pentru


expeditia in Tara Itomaneased.

625.

<In primdvara aceea, cu o sAptinnind Inainte de Ruz-i Hizir 209, serdarul a iesit cu mare
pompd dm Istanbul si a descins la Halkali-Bunar. ESSmase caimacam la Istanbul Ibrahim pap,
ornul lui Sinan pasa, care ori de cite ori avea ocazia II calomnia pe Ferhad pasa la sultan si nu-1
sprijinea cu cele necesare pentru expeditia impotriva Tarii Romnesti>.

Ferhad pap, plecind, a trirnis o plingere (ikiaetname ) in care spunea : Osta*ii din ordia impdrateascd slut putini la numgr *i cei mai multi
dintre ei sint bolnavi, iar drumul nostru este lung. Fiind o targ de du*mani, oastea Tgrii Romdne*ti se afld preggtitg In. vgzul tuturor, lingd
Bucure*ti. Oastea victorioasg adunat pe lingg noi trebuie sg se opund,
du*manilor celor umili. Dar, ping la obtinerea unei cuceriri i victorii plcute, mai este Inca, deoarece serhatul nostru este abia la Rusciuk. Ne-am
apropiat de acesta, dar din caste nu a mai rdmas decit o zecime. Oastea
de pe lingd noi fiind foarte puin i adunarea noastra, nefiind pregdtitg,
du*manul poate veni asupra noastr i poate pricinui pagube, care nu vor
face cinste imprittier. Dar pe cind prezenta un astfel de arz, cairnacamul

626,

Ibrahim pap rdspundea sultanului: Sub un astfel de serdar, oastea nu

va pleca in expeditie ca sd lupte cu du*manul. Chiar dac toti vor fi treeuti prin sabie, nu se vor supune, deoare.ce inirnile lor sint foarte scirbite

si cei mai multi sint inspimintati...".

<La cele spuse mai sus raliindu-se si marele rnuftiu Bostanzade, cadiul Rumeliei, Baki
efendi s.a., an inceput cu totii sA-1 calomnieze pe Ferhad pap>.

Ace*tia au fcut ca Ferhad pap sd se ocupe cu construirea podului


la Ruscink, sit fie mazilit pe nea*teptate i inlocuit cu Sinan pap, care
a venit de la Malgara la Poarta fericirii *i a ocupat postul de mare vizir.
Sinan pap, in marea sa ura fata de Ferhad, a zis <sultanului> c Ferhad
pap are intelegere cu rufacdtorul de Mihai i cd va ingddui acestuia
sa aduca pagube i stricaciuni tarilor islamice. Din nepasare este un
ghigar corupt i rgtacit".
<Sinan pasa a obtinut de la marele muftiu Bostanzade o sentinta (feiva) pentru omorirea
rh alului s'au Ferhad>.

Trimitindu-1 pe Ahmed aga, pe atunci chehaia de capugii 210 <Sinan 627

pap > a adresat o ilustra poruncg i lui Saturgi pap, care fusese nurnit
valiu in Tara Romdneasca, cu rangul de vizir, zicindu-i : In aceasta
treabg, tu, de asemenea, sa-1 ajuti pe chehaiaua capugiilor". Iar ping la
sosirea lui Sinan pap, s-a dat un alt ordin mai sus-numitului Saturgi
2" Recrut ienicer ; termenul se intilneste si in limba rom'an.
207 Oras in U.R.S.S., in apropiere de Baku.

Fortareata neagra", in Asia Mica.


20 23 aprilie, zi sfintS la musulmani.
210 Cap/guar kethudasi intendentul capugiilor, prim portar".
zos

www.dacoromanica.ro

SOLAKZADE MEHMED REMDEMI

158

pentru a pdstra vistieria (hazine) i munitiile (cebehane) si eelelalte

nnelte i arme ale miriei. Ferhad pap, fiind informat despre mazilirea sa
despre scopul urmArit de Sinan pap, pred6comanda lui Saturgi i se
intoarce indatg eu suita i averea sa la Constantinopol. Spre a evita intilnirea cu delegatia care venea pentru a-1 mazili i ucide, el a apucat pe un
drum lAturalnic, numit Tayukeiu yolu (calea gginarnlui"), mai incoace
de Ahioli 211.

Kehaiana de capugii, sosind la Rusciuk i intrind in oastea impAr-

teasca", afl ca Ferhall pasa plecase de dou5, zile spre Istanbul ; atunci,

impreun'a en Saturgi pap, au facut cunoscut situatia aceasta la Poarta


fericirii.

<Sinan pasa, in minia sa, trimite o ceat de cal'areti siriaci, zicindu-le : avutia lui Ferhad pasa s'a fie a voastfa, iar capul ltd al meu". Ferhad pasa, aruncind gonacilor citeva pungi
de bani i profrtind de faptul Ca acestia eran ocupati cu jefuirea avutului sau, a scapat in
munti. Un timp a reusit sa' se ascund la ciflicul situ, unde sba creat anumite legaturi>.

Sinan pasa, la rindul sAn, renuntind 212, s-a ingrijit de cele necesare

expeditiei si a plecat pentru a treee cu oastea, prin treatoarea Rusciuk,


In partea Trii Rom.nesti si a aims pe aceasta cale pinO, la Tirgoviste.
628

<Prin mijlocirea unui evreu, mimit Selmuni (Solomon) Alarnano4lu 213, Ferhad pasa, ob-

tinind iertarea sultanului, ii reia vechile legaturi, dar datoril intrigilor caimacamului Ibra-

him pasa, este ridicat intr-o dimineata din ciflicul sAtt de Care Ferhad aga i inchis la Yedikule.

In scurt timp este ticis, pc baza unei felva sense de Okcizade>.

629

... In acest timp, marele vizir Sinan pasa, intrind eu oastea cuceritoare de tan In vilaietul Trii Romnesti, sosise in cetatea Bucuresti 214.
Dar in cursul acelui an nenorocos, actinnea lui Sinan pasa a fost de asemen.ea nenorocit-a. In timp ce construia cetatile Bucuresti i Tirgoviste
(Blares ye Tirgosta ), venind cu oaste craiul raufftcator 215 j rAfacitul de
Mihai, au incendiat i an darimat cetatile mai sus aatate. In acelasi timp,
au Mout ca serdarul mai sus-pomenit <Sinan pasa> ba s cada In mlastina 216, ba s-o ia la fug6 cu mii de necazuri i suferin.te, ajungind cu

greu la Rusciuk. Dusmanul, condamnat focului din infern, darinaind


podul in. vgzul lui Sinan pasa, a distrus i toatl eetatea Giurgiului
si-a luat toate tunurie si munitiile. El <Mihai> a pricinuit atita paguha
musulmanilor, Inch aa ceva nu s-a vazut in nici un secol.
De asemenea, au venit stiri c fiul lui Sinan pasa, <Mehmed bei>,
scapind din mina cetatea Strigoniu, dincolo de Buda, a fugit de acolo
s-a oprit abia la Buda. Astfel, nenorocirile au urmat unele dupa altele.
Cind s-a facut arz padisahului despre infringerea mai sus-numitului
Sinan pasa in Tara Romnease i despre paguba mare suferith de oaste
din pricina Ingsurilor sale nechibzuite, el a fost mazilit din postul de mare
vizir si exilat la Malgara.
<Noul mare vizir, Lala Mehmed pasa, murind dupa citeva zile, Sinan pasa este rechemat
pentru a cincea oara la marele vizirat. PregStiri pentru expeditie, moartea i Inmormintarea lui
Sinan pasa. Despre numirea lui Ibrahim pasa ca mare vizir>.
211 Localitate in Bulgaria.
212 La omorirea lui Ferhad pasa.

212 Fml neamtului",


214 in text :
215 Sigismund BAthory, principele Transilvanici (1581 1597).
216 De fapt in timp ce inainta, cu ocazia luptei de la Calugdreni.

www.dacoromanica.ro

TARIH

159

PLECAREA SULTANULUI ASUPRA AGRIEI

630

A treia zi, era o zi de vineri, dimineata, printre ulemalele care veniserg <sg-1 felicite> i sa stea de vorba cu noul vizir Ibrahim pap, se afla
i mevlana Sadeddin 217 efendi, dascglul padiphului.
... in adunarea aceea, pe cind incepura sa se citeasca arzurile i
mahzarurile venite din partea lui Hasan pap, fiul lui <Sokollu> Mehmed
pasa, care se afla la paza tarmurilor Dunarii, i de la Mihai, voievodul
Tara Romnesti, ca si de la boierii romni, a venit pe neateptate pentru
felicitare i Bostanzade, care pe atunci se afla in postal de muftiu ; amindoi <Sadeddin si Bostanzade> s-au asezat cu cinste pe onoratele divanuri
din cele doug, pgrti ale sus-numitului mare vizir Ibrahim pap. Apoi au
inceput s citeasca, cu voce tare, hirtiile care sosiserg <de la Hasan pap
si din Tara Romaneasca > si care se ggseau In miinile hogei de mai sus.
Cu aceasta ocazie, cind au deschis discutia 1 cind hogea efendi
a gasit <scrisorile > acceptabile, muftiul de mai sus a inceput sg, contrazica masurile pe care hogea efendi le ggsea potrivite. Discutiile i raspunsurile i contrazicerile din ambele pgrti crescind. i repetindu-se, ei au ridi-

631

cat vocile, impartindu-se In doua tabere.


Contrazicerile continuindu-se si nefiind nici o posibilitate pentru
curmarea lor, mufti efendi, faTa sa mai stea, s-a ridicat in picioare si s-a

adresat marelui vizir de mai sus astfel : Am venit pentru felicitare si

nu pentru ceartg. Maria sa Allah sa v binecuvinteze postul i sg, fii fericit i norocos". Spunind acestea, el s-a intors la casa sa.
Din pricina plecarii liii Bostanzade, hogea efendi <Sadeddin> s-a
nelinistit si necajindu-se mult a zis : Prin faptul ea am indeplinit fun.ctia
de reis iil-kuttab 218 j pentru ea, am citit cu voce tare arzurile, se cuvine
oare unui seih 111-islam sa pardseasca sfatul si s plece ? Dacg, ar fi fost
de acord, fiind cauza credintei si a imparatiei, s fi hat el personal aceste
masuri. In astfel de sfaturi, fie in legatura en Mihai, fie in leggturg cu altii
de o seam& cu el, n-ar fi fost oare bire daca am fi hat mgsuri potrivite ?
Ce insearang s pargsesti sfatul i sg pleci ?". Dupa ce a vorbit multe,
<Sadeddin> luind singur masurile cuvenite, a dictat lui reis
Musa Celebi 218 raspunsurile necesare atit lui Mihai <Viteazul>, cit i boierilor. Apoi, dupgi un timp oarecare de discutie, ridicindu-se, a pleeat la
norocoasa sa locuintg.

632

<Despre plecarea lui Sadeddin, ImpreunA cu padisahu1, In expeditia Impotriva Agriei 633 635
descrierea ordinii de biltaie a trupelor otomane, victoria lor etc.>.

Vizirul Hasan pap, emir al emirilor 220 de Rumelia, i beilerbeii din 636
Timisoara si Bosnia si Lala Mehmed pap, beilerbeii din Anatolia i beilerbeii din Karaman, din Alep, din Sivas i Mara stateau cu totii in aripa
dreapta.
<Urmeaz descrierea modului de asezare a ostilor>.

217 Sadeddin Hoga efendi (m. oct. 1599), dascAlul sultanului Murad al III-lea ; a rdmas
cunoscut printr-o cronica intitulat : Tac Ut-Tevarih (Coroana istoriilor) (vezi Cronici iurce#i. . ,

vol. I, p. 297-332.

219 Mai tirziu (dup 1600) reis erendi, prim cancelar si ministru de externe.
219 A fost de trei ori reis-efendi : 1591 1592 (1000 H.) ; 1595
1596) (1004

1599 1600 (1008 H.).


220 Emir dl-umera, sinoniin cu beilerbei

mirimiran.

www.dacoromanica.ro

1005 H) ;

SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

160

646

1006 H.221

PLECAREA LUI SATURGI <MEHMED PASA> PENTRU SUPUNEREA CETATII


ORADEA (VARAT )

<Despre pierderea cetatii Ianik in primul an de expeditie a lui Saturgi pasa>.

In ad doilea an <de expeditie >, an trimis in ajutorul s'au oaste in


numar mare si vistierie (hazine ) i alte munitii i afar de acestea an trinlis in sprijinul san i pe hanul tafaresc 222
In anul una mie sapte 223, s-a dat firman pentru ruinarea vilaietului
Ardeal i pentru urmrirea i prinderea voievodului s'au Rikrnum 224
In acel an plin de nenorociri, umilul de mine 225, care scriu aeeste rinduri,
am . fost trimis, imprenna," cu oastea victorioas, in expeditie impotriva
Oradiei.

<Plecarea dtn Belgrad, trecerea Dundrii la Panciova, popasuri la Severin st la Becicherec, unde hanul tataresc Gazi Ghirai a fost asteptat 55 de zile. Are loc un divan in care se
hotaraste planul de inaintare asupra Transilvaniei i Oradiei>.

Oamenii bine informati asupra serhatului <fiind prezenti la divan>

647 au spus : Pentru a intra In Ardeal sint trei drumuri : unul este drumul
pe la Ineu 226 si Lipova, altnl pe la Sebes si Lugo i unul este drumul
Oradiei". Gazi Ghirai han a gr6it : Noug, ne trebuie un drum pe care 0,
poafa merge in voie carele de tunnri ale ostii islamice, impreun cu toate
munitiile si bagajele, pentru ca in cazul ca' dusmanul va nvli, s se poata
lupta". Atunci, oamenii cunoscatori ai locului au rkpuns c drumurile
prin Sebes si Lugo i Lipova slut inguste si anevoioase, dar drumul
Oradiei fiind larg, se poate misca dupg, voie si se poate inainta dup plac.
Fat'a de acest <faspuns>, hanul a zis : Dar dad, in cetatea Oradiei sint
multi dusmani care, fie la ducere, fie la intoarcere, iesind <din cetate >
si ajungindu-ne, afurisitii ar putea s ne necjeasea, s ne provoace

pagubet Wc d. aceasta s-ar putea intimpla, atunci nu este oare mai

potrivit ea intii sa, fie cucerit aceast eetate i abia dupa" inl6turarea acestei
griji s se mearg6 in interiorul ei <al Transilvaniei > Va fi nevoie de mula
sedere ? Dac a. vom lovi de don'a sau de trei ori en tunul, cetatea poate fi

luath, deei, inainte de toate, cetatea trebuie sa", fie cucerit". In acest
sfat s-a hotrit astfel c trebuie s'a se inainteze pe drurnul Oradiei si au

numit drept cranz'a pe Iogun aga, una dintre agalele Timisoarei. Adunarea terminindu-se, fiecare s-a intors la menzilul sau si In ziva urmatoare,
pornindu-se din menzilul acela, s-au asezat ling6 cetate 227 Dusmanii

din mai sus-numitul Cenad, cind au vAzut cit sint de inconjurati de o


astfel de oaste nenum'arata, in noaptea aceea, iesind din cetate, s-au
geabit s fug i imprktiindu-se printre p6duri i munti au lsat cetatea
goara. Oastea islamie'a, in special ceata tatdreaseA, urnarindu-i i vinindu-i cite unul, cite doi, de prin munti si paduri, i-a fcut prizonieri, fereeindu-i in lanturi. In ziva aceea au fost mcelAriti in fata cortului lui Saturgi
3 august 1598.
222 Gazi Ghirai al II-lea.
223 4 august 1598-23 mite 1599.
224 Forma corupt5. pentru Sigismund Bthory.
225 Solakzade, autorul cronicii de fatft.
226 In text : Yanova.
221 14 august 1597

227 Lingd Cenad.

www.dacoromanica.ro

TARIH

161

pasa 150 de dusmani prinsi. Sangeacbeilicul de Cenad a fost acordat lui


*aksaki Ibrahim bei, care era nazi/. 228 la Belgrad. Mai sus-pomenitul
Ibrahim bei, dupa ce a intrat intr-insa <Cenad>, a luat-o in stpinire.
<Urmeazd cloud versuri satirice ale poetului Abdi Celebi In legaturd cu instalarea lui
Salcsaki>.

De acolo, dupa ce au traversat multe menziluri si distante, au trecut

prin apropiere de Ineu (Yanova) si au descins la poalele unei palanci


numite Vilagros, aflata, pe o mare inaltirne. La a opta statie de acolo
au descins in cadiatul 229 cetatii Oradea. Varosui cetatii mai sus-aratate
este asa de intins, in.cit pot sa se intgreasca acolo douazeci de mii de
oameni. In afara de varosul sari, si casele sale erau de piatra si se intindean aproape cit orasul acela. <Orasul Oradea > are vii si gradini frumoase

si intinse care cuprind cazaua, ca si viile si grdinile Adrianopolului.


In imprejurimile orasului erau atitea cirezi si turme de vite, incit oastea
islamica s-a saturat de carne de oaie, de berbec si de bou.
Tunurile care se ggseau <la oaste> fiind asezate in imprejurimile
sale, au inceput s-o bata. Casele orasului, fiind construite din piatra si
caramida, nu a mai fost nevoie de intarituri pentru beilerbei. Beilerbeii,
intrind cu ostile lor in case si instalindu-se acolo, au facut din ele metereze. Cetatea mai sus-aratata nu a fost asa cum 1-au informat caluzele.
Era o fortareata puternica si bine intaritg si prin faptul ca o bateau numai
cu cele trei-patru tunuri pe care le aveau, nu s-au putut deschide breve
si nu au putut face nici iuresuri <asupra cetatii Oradea >.

648

<Poruncd Impdrateascd cdtre Sofu Sinan pasa, beilerbei de Agria, ca sd aducd zece
tunuri ImpArdtesti cu carele lor pentru asediul Oradiei. Se Intirzie trimiterea tunurilor sub
diferite pretexte, ca de pild : lipsa de bivoli pentru transportul lor, sosirea strigdtorilor ( fenadci ) 230 care cer insistent ajutor pentru Buda asediatd de ghiauri ; zdpAcirea serdarului Mehmet 649

Saturgi In fata acestei situatii grele. Descrierea greutdtilor la Intoarcere din cauza anotimppului ploios>.

*anturile care erau pe drum se umplusera en al)/ si semanau cu


Marea de Oman. De asemenea, podurile, la plecare, nu au fost reparate
de Ismail pasa, beilerbei de Timisoara, desi i s-a dat firman prin care se
arata ca este nevoie de poduri si la intoarcere. Din aceasta cauza, oastea
victorioasg, tatareasca, trecind cu plutele peste riurile care se aflau in
cale, animalele multora au pierit si multi, imbolnavindu-se din pricina
lapovitei, tremurind, murcau <pe drum>. In oaste, negdsindu-se nici
zaherea, care se terminase, cei mai multi din ceatg s-au imbolnavit din
cauza ploilor, iar pedestrasii mureau pentru ca mincau, dupa ce-1 prajeau,
griul cumpgrat din miinile tdtarilor. In acest hal si cu astfel de suferinte
au sosit in cetatea Solnoc.
Dupa ce au poposit si acolo timp de o zi, oastea, care vgzuse si suferise atita mizerie, a mai observat ca pe Tisa nu este nici urmg de corabie imperialg cu zaharele. Din aceasta pricing ienicerii, rasculindu-se
indata, au tabarit si au rdsturnat peste el cortul serdarului. Fiecare dintre
228 Intendent, supraveghetor, comandant de cetate.
220 In text : kaza, unitate administrativd-ecleziasticd din jurisdictia unui cachu (j udecdtor).
230 Crainic, vestitor.
11

c. 167

www.dacoromanica.ro

SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

162

ei hind in miini cite o bita, i lovind cu putere in serdar <Mehmet Saturgi >,.
i-au spart capul i i-au rgnit mina. Au devastat buckria i chelarul ser-

darului si dac'a nu interveneau zabiii lui, erau cit pe-aici sa-1 sfisie.
650

664

<In loc de Pesta pleaca la Seghedin, unde gasesc vasele cu zaherele>.

DESCRIEREA SERDARIATULUI sI VIZIRATULUI LUI IEMISCI 231


HASAN PASA 232

667

<Indreptarea ostii islamice din Belgrad spre Buda>.

Trecind din Buda, pe un pod mare, in sesul Pestei, au pornit C11

oastea isktmic pentru a instala ca principe (kiral) In vilaietul Ardeal


o persoang numitg Sekil Mores 233, din neamul Btorestilor, care se afla.
cu ei. Dar Ali pasa, beilerbei de Buda, ba,nuind, s-a prezentat la serdar
si a zis : Este drept c miine, ridicindu-ne din aceasfa localitate, mergem
in p'artile vilaietului Ardeal Dar este sigur Ca de indatA, ce v yeti iudepArta cu dou'a menziluri impreun'a cn oastea islamica cea victorioas, noi

vom fi asediati in Buda" ...

<Cu toate insistentele comandanttlor turci, Iemici Hasan pasa, Hind un albanez inca
patinat", n-a ramas pe loc>.

Cu oastea islamica, i cu alte osti de asediere au trecut riul Tisa pe


podul cetatii Solnoc (Soltok), rvergind spre Gyula ...
<Cu ocazia tntronarii sultanului Ahmed I a avut loc in luna sevval 1012 234 schimbarea
dregatorilor i demnitarilor Portii; printre altele Egiptul a fost acordat lui Ibrahim pasa, iar
686 lui Murad pasa i s-a conferit marele vizirat ; Hasan pasa, fratele lui Kaza-Iazigi, fiind ucis.

la Timisoara, eialetul acestuia a fost acordat altuia si In zilkade 235, Nalckas Hasan aga, unul
dintre capugibasii, a fost numit aga de ieniceri>.

699

DESCRIEREA AMANUNTITA A INTRONARII SULTANULUI OSMAN

... In acest an ciudat, cind se ocupau cu pregUirea celor necesare


700 pentru expeditia impotriva Hotimilui, a fost o iarng asa de grea, incit,
a inghetat Cornal de Aur (Halic-i Kostantinie) i oamenii treceau fr
vase la Galata si la Uskiidar.
701

DESCRIEREA AMANUNTITA A EXPEDITIEI LA HOTIN

Cind padisahul lumii si al vrcmii, Osman han, si-a pus in gind s


fug, expeditie impotriva Hotinului si cind marele vizir Hiisein pasa 236
a pregdtit tot ce este necesar expeditiei, cortul Om a fost pornit din Istanbul si a fost asezat la Halkah-Pmar. In ziva a douprezecea a lunii gemazi
231 Vinzator de fructe, om caruia Ii plac fructele".
decembrie 1603/1010
232 Mare vizir (1 august 1601
233 Moise Secuiul (1603-1604).
234 3 - 31 martie 1603.
235 30 aprilie 1603.

236 Mare vizir in 1621 1622.

www.dacoromanica.ro

1012 H.).

TARIM

163

ill-ahir din anul una mie treizeci 237, padisahul, iesind din palatul sau, a
inaintat cu alaiurile sale ca valurile
<Popas de citeva zile la Adrianopol i traversarea Rumehei>.

Avind loc lin. popas in. tirgusorul Isaccea, au asteptat pina ea oastea
victorioas a trecut, cu tot felul de bagaje si unelte, peste podul MIA de
cusur construit peste Dunare. Apoi, pe urmele ostii, dupa ce a trecut eu 702
noroc, insusi <padisahul> a descins la capatul podului. De acolo, inaintindu-se spre partile mai departate, au trecut de asemenea i apa Tuzla 338
si s-au asezat intr-un es intins din fata Hotinului. Tabara dumanului

urnil fiind pregatita, astepta sa se infdtiseze si sa se lupte cu oastea


islamului.

Au venit i tatarii cei vinatori de dusmani, cii preafericitul han.

De asemenea a sosit i Radul 233, voievodul Tarii Romnesti, care a fdeut


pe ealauza. Apoi, oastea islamica," si nenorocitii de dusmani cufundati in
intuneric au stat fata in fata. Dupa aceasta au facut iuresuri asupra taberei blestemate.
<Se descriu pe larg citeva atacuri turcesti, care s-au lovit de rezistenta aprtorilor
cetAtii, ajutati de cazaci. Invidia marelui vizir Hilsein pasa fat de Karakas Mehmed pasa
si moartea acestuia>.

Cortul imparatesc, puternic ca cerul, asteptind zile intregi In acel


bee, n-a avut succes in fata blestematilor.
Litre timp, mazilindu-1 pe Hiisein pap, 1-au numit caraula in partea cealalta, a apei <Nistru>, iar in locul lui au numit mare vizir pe Dilaver pasa. De asemenea i acesta neavind plan <de lupta >, cazacul cel
neasculttor a atacat oastea islamica aezata, pe malul riului cunoscut,
care curge intro cetatile Canienita si Hotin, precurn si pe fostul mare
vizir thisein pasa care fusese insarcinat cu apararea in acest menzil.
Fugarindu-1 pe mai sus-pomenitul vizir, <cazacii> pricinuiau paguba
multa ostii <musulmane>, dar cu. ajutoriA lui Allah, Kantemir Mirza 2.,
trecind In partea de sus a riului mai sus-aratat, a atacat pe cazacul neascultator care navalise asupra ostii islamice.
Cu tatarii iuti ca vintul care se aflau Maga el repezind sbiile asupra 703
umililor dusmani, cei mai multi au fost macelriti si strpunsi en lncile
i sagetile si multi <eazaci> au fost luati in robie. Ridicaserd tipete de
Allah atit de multe, incit ele au atins InMirniIe vazduhului, iar cadavrele
dusmanului au umplut valea aceea. Apoi, intorcindu-se cu cinste si fiind
cauza salvarii musulmanilor care se ga'seau acolo, <Mirza Kantemir > a
fost onorat cu favoruri i hilaturi din partea padisahului.
Dupa toate acestea, au inteles c daca vor mai zabovi, va sosi iarna
i vremea aspra si ea ploile abundentevor slabisivor scirbi alaiurile musulmanilor la intoarcerea <din expeditie>. Au zis ca nu va iei nirnic <bun>

din aceasta.

Domnul Tarii Romanesti, facind cunoscute toate acestea la persoana


padisalmhzi, a cerut sa se intoarca. De aceea, pornind <din fata Hotinului >,
237

238

239
210

4 rnai 1621.
Grafiat gresit; corect : Turla, acted Nistru.
Badu Mihnea (1620-1623).
CApetenia ttarilor din Bugeac. A fost i beilerbei de Silistra.

www.dacoromanica.ro

SOLAKZADE MEHMED HEMDEMI

164

s-au inapoiat in pktile Istanbulului. Luindu-se un numar de citeva mii


de prizonieri dusmani, ferecati in lanturi, unii dintre ei, fiind adusi, au
fost Mkelkiti cu sniile in fata cortului Impkkesc i multi au fost striviti de elefanti j astfel au intrat cu totii In infern.
704

705

<Cauzele nereusitei au fost numeroase, printre care si lasitatea otii. Intoarcerea la Constantinopol, zorbalele ieniceresti 8 i uciderea sultanului 241. Rdscoala ienicerilor In 1031242 si cauzele acesteia>.

Cu un an inainte de a pleca in expeditie <la Hotin.>, norocosul


padisah trimitind oameni de incredere cu porunci ilustre beilerbeilor
ostii de Poarta,, le-a poruncit s'a se preggteasc6 pentru expeditie. Cind

padisahul a pornit in campanie, s-a constrait mt pod mare la orkelul


Isaccea, i dup'a ce, cu porunci ilustre, s-a adunat oastea is1amic, padi-

phial a inipktit favorari ostii de Poart'a aflara acolo. ins acei care au
venit mai tirziu au fost lipsiti de o astfel de cinste. Din aceastg cauza,,

la porunca de luptg, ostasii care nu primiser6 bacsisuri s-au luptat cu dusmanul cu nepgsare i s-au rkboit cu greu. Apoi, neputind cuceri tabka
dusmanilor celor umili, au fost fortati s incheie pace.
717

<Din aceast cauza, sultanul Osman Incepe campania Impotriva ienicerilor>.


<Schimbdri Intre demnitarn Portli. Sultanul Osman Ii mazileste pe vizirul Davud pasa 243
pentru faptul ca era Inrudit cu sultanul Mustafa 244 6i Ii acordd bellerbeilicul Rumeliei>.

Apoi i-a dat pasalicul de Silistra. Dup mazilire, plecind In expeditie


cu sultanul Osman, iarsi i s-a conferit beilerbeilicul de Rumelia.
725
729

<Descrierea situatiei lui Abaza pasa (1623


1624) care restabileste ordinea dupd rdscoala
ienicerilor i omorirea sultanului Osman al II-lea. Uciderea marelui vizir Davud pasa de cdtre

ieniceri, la Yedicule>.

Unul, de asemenea mazilit de la agalicul ienicerilor, era Dervis pasa,


ckuia acum, fiind mazilit din Buda, i s-a dat eialetul Timisoarei. De asemenea a fost trimis un capugibasi pentru omorirea lui <Dervis pasa > care
fusese mazilit
737
763

<Intronarea sultanului Murad al IV-lea In 1623>.


. . .

in anul una mie patruzeci si cinci 245, Inaiet Ghirai 246 a apucat

fka, rusine calea nepotrivita a rkvrAtirii. Atunci Kenan pasa, aflindu-se


in tinuturile Akkermanului, a fkut cunoscura padisahului posibilitatea
Minirii acestuia. Cind Inaiet Ghirai a sosit la Istanbul, la firmanul stapinului lurnii, a fost pedepsit pentru rkvratirea hanatului. Apoi, fn. rama- 247 pe cind Mehmcd pap 298
zanul <anului> una mie patruzeci i
era la Diarbekir, caimacamul de atunci, Bairam pasa 249,, cu porunc6
impgrkeased a devenit mare vizir. <Lui Mehmed pasa >, la sosirea la
Istanbul, i s-a acordat eialetul Silistra i apoi tinutul Buda.
<Intoarcerea sultanului din Orient, cu mare alai, si intrarea sa In palatul ImpArdtesc>.
765

241 Osman al II-ia, 1 regeb 1031 H. (20 mai 1622).


242 16 noiembrie 1621 4 noiembrie 1622.
243 Mare vizir : 1622, iunieiulie (1031 H.).
244 Mustafa I (20 mai 1622
10 septembrie 1623, a doua oard).
242 17 iunie 1635
4 iunie 1636.
246 Han al Crimeei, fiul lui Gazi Ghirai (1635-1637/1044 1046 H.).
247 27 ianuarie 24 februarie 1637.

246 Tabani Mehmed pasa, mare vizir (1632-1637).


249 Loctiitor de mare vizir (1637-1638).

www.dacoromanica.ro

TARIH

165

Musa pasa fiind mazilit 250 Tabani Buiuk Mehmed paa a devenit
caimacamul marelui vizir. Mai sus-pomenitul Mehmed pasa, fiind. neejit
din pricina Tgrii Romneti i a Moldovei 251, a fost inehis eiteva zile la
Yedikule, in gemazi iil-ahir din anul una mie patruzeci i nou'd 252, iar in
locul s6u a fost numit caimacam amiralul Hiisein pasa ...
<Intronarea sultanului Ibrahim han, acordarea marelui vizirat lui Mehmed pasa i caima- 766-773
camatul lui Kenan pasa>.

150 A lost un timp beilerbei de Buda, avind relajii cu principii Transilvaniei.


seo Din pricina conflictului dintre Matei Basarab i Vasile Lupu.
sia 29 septembrie 8 octombrie 1639.

www.dacoromanica.ro

III

HASAN VEGIHI
Viata lui Hasan Vegihi (Vecihi), istoriograf otoman de pe la
mijlocul veacului al XVII-ea, este putin cunoscutg. Originar din orasul
Bagce-Saray, capitala hanatului gheraid din Crimeea 2, ajunge la Istanbul, wide devine purttor al sigiiului" (vvithiirdar ) marelui amiral
otoman (kapudan pasa), apoi al marelui vizir Kara Mustafa pasa 3.

A murit in anul 1661 (1071 H.) la Istanbul si a fost ingropat la cimitirul


de la Poarta adrianopolitana' (Edirne-kapusu). Autor al unei colectii de
poezii intitulath Divan, a famas cunoscut In literatura otoman'a 4 i ca
poet.
Opera istoric5, a lui H. Vegihi, intitulath Tarih, incepe tratarea evenimentelor istorice odath cu expeditia sultanului Murad al IV-lea pentru
cucerirea Bagdadului (1637/1047 H.-1638/1048 H.), la care probabil
a participat si el. Cronica poart i denumirea de Feth-i Ba#dad (Cucerirea
Bagdadului). Dup5, ce Incheie descrierea domniei acestui sultan (m. 1640/
1050 H.), din indemnul lui Kara Mustafa pasa, continu6 cu domnia sultanului Ibrahim (1640-1648), precum i cu 12 ani din domnia sultanului
Mehmed al IV-lea. H. Vegihi si-a Incheiat opera odath cu viata, adicd
dupd, anul Hegirei 1070 (1660). Pentru o anumit perioada, coincide cu
partea finara (1656-1660) a cronicii lui M. Naima i cu inceputul cronicilor lui Silahdar Findtkilh. Mehmed aga i Mehmed. Rasid, care 1-au folosit

ca izvor istoric. Insemnatatea cronicii lui H. Vegihi sth si in faptul ci


trateaz am'anuntit o perioad'a, de timp (1637-1660), abia un sfert de

veac, dar pentru care nu avem alte izvoare narative, facInd astfel leg5tura
intre Sarih til-Menaroglu i cei doi cronicari pomeniti mai sus. Serie Intr-o

turceasea destul de puth si are un stil curgtor.


Pina' asthzi nu existh o editie sau traducere completh a cronicii lui
Vegihi, desi se cun.osc citeva manuscrise bune (Wien, Nat. Bibl., nr. 1060 ;
Leyden, Univ. Bibl., cod.. Warn. 894 etc.). Pe baza Catalogutui de manu-

wise turmti din Biblioteca Topkapi Sarayi Mtizesi 4, am cercetat unul


diutre manuscrise, in copie (suret) (de 150 f.), pe care 1-am microfilmat.
1 La F. Babinger, G.O. W., p. 208 si E.I., IV, p. 1197-1198, apare : Husein si, respectiv,
Husain.
2 Cf. Bahce-Saray, Bagve Sarag, In LA., ed. a II-a (1949), p. 225 227 (W. Barthold).
3 Intre anii 1676 si 1683, decapitat in decembrie pentru dezastrul de la Viena.

4 Nu este meMionat de Nasfi Mahir KocatUrk, in Thrk Edebiyati Tarihi, Ankara,


Edebiyat Yayirn evi, 1970.
6 Topkapi Sarayi Miizesi Kithiphanest Turkce Yazmalar Katalogu
Hazfrlyan Fehmi
Edhem Kara tay CC= vol.)I ..., Istanbul Topkapi Sarayi Mzesi, 1961, p. 258, nr.793 R(evan)
1153 : Tarth-i Vecihi (Cronica lui Vegihi) si nr. 794 E. H. 1425, f. 1 100.

www.dacoromanica.ro

HASAN VEGIHI

167

Fkcind abstractie de citeva pagini restaurate, manuscrisul nr. 1153 este


o copie bunk, in tipul de scris neshi. in biblioteca de mai sus se pastreaza,
si un al doilea manuscris (nr. E. H. 1425), tot in copie, scris ill. talik 6.
Ambele variante, nesenmalate in G.O.W., sint microfilmate pentru Arh.
stat. Buc. (rola 3, cadrele 1-151 si rola 51, cadrele 1-100).
Ca baz1 pentru traducerea fragrnentelor care privese tkrile romane
am luat primul manuscris, tinind seama insk si de alte trei manuscrise
din bibliotecile orasului Istanbul : de la Mosdreea Nur-i Osmaniyye,
nr. 3198 ; de la Bibl. Sirleimaniye, fd. Hammidiye, nr. 917 si de la Bibl.
Koprillii Mehrnet pasa, nr. 225.
Cronica lui Vegihi a fost eunoscutk in Europa inck de pe la mijlocul seeolului al XVII-lea, dar nu stim dupd, ce manuscris. Astfel, unul dintre

dragornanii Venetiei pentru Orient, dintre acei Jeunes de langues",


aolick tilmaci, Giacomo Tarsia, totodatk si bailo la Poartk, ne-a
lksat o traducere italiank, sub titlul : Relatione delli successi nell

imperio ottoman,no, principiando dall'anno di Illahometto 1047 sino li


1071, e di Christo .Nostro Signore 1638 sino li 1660, composta in lingua
turca da Hassan Vezhi e tradotta nell'idioma italiano da Giacomo Tarsia,
dragomano Veneto, in Pera di Constantinopoli, li 20 octobre 1675.

Cu ocazia cercetrilor sale in arhivele Venetiei, marele istoric


N. Iorga, descoperind acest manuscris la Biblioteca Sf. Marcu din Venetia
(sub cota VI, cod. 84), 1-a copiat si a publicat pkrtile care ne privese direct
si care trateazk relatiile dintre Matei Basarab si Vasile Lupu (in Mannscripte din biblioteci straine. Relative la istoria romilnilor, Bucuresti, 1899,

p. 53-62). N. Iorga a insotit textul italian de o introducere si de traducerea rom.aneasca de care am tinut seama.
Manuscrisul lui Giacomo Tarsia nu este mentionat de F. Babinger (vezi G.0.117., p. 208). In schimb, este citat in E. I., IV (1934), p. 1197

1198, cu specificarea ck a fost editat fragmentar de N. Iorga. Iata ce spunea Iorga intr-o lucrare din tinerete despre importanta cronicilor tucesti :

Un izvor de informatiune care nu trebuie neglijat in studiul istoriei

noastre shit cronicile turcesti. Aceste cronici nu dau faptele in leggturk


strinsk, ci intr-o expunere umflatk, dezonlonata si naiv, dar ele cuprind
o sumg de lucruri noi, foarte interesante, de care trebuie sk tinem seama.
Traducerea acestui jargon oriental in cugetarea europeank nu e tocmai

un lucru asa de greu pentru eine are curajul sk incerce ...".


Desi este o cronick minork, are totusi fragmente si stiri interesante
si pentru trecutul tkrilor romne. Privite in ansamblu, acestea se referk
la relatiile dintre Matei Basarab si Vasile Lupu, la expeditia principelui
Transilvaniei, Gheorghe R AkOczy al II-lea, in Polonia, MA, asentirnentul

Portii otomane (1657), la mazilirea domnilor Constantin Serban, vv.


Tdrii Romknesti, si Gheorghe Stefan, vv. Moldovei (1658), pentru vina
de a-1 fi sprijinit pe principele ardelean. Urmeazg descrierea expeditiei
turcilor, din 1659, in Moldova, pentru alungarea lui Constantin Cirnul
(Burunsuz ) ,5i intronarea lui Stefknitk Lupu. Are o descriere interesauth
a rkzvfatirii lui Radu al III-lea Mihnea (1659) in Tara RomneascA, a
expeditiei impotriva Transilvaniei, care se incheie cu dramatica cucerire
a cefatii Oradea (1660). Toate aceste evenimente sint descrise amgnuntit
6 T.K.S.M. Ktp., fd. E. H. 1425 (cf. F. E. Karatay, Kataloau . . ., p.

www.dacoromanica.ro

253, nr. 794 i 795).

HASAN VEGIHI

168

si de contemporan.ul Evliya Celebi (1612 1682), dar intr-o formg, umflath,


cu naivithti si exager6ri. Vegihi, spre deosebire de globtrotterul otoman,
le red5, intr-o forma', sobra, si concis, uneori eu o adeva'rath viziune de isto ric.

Bibliogr a f ie

:
S.O., IV, p. 603 ; O.M., III, p. 159 ; Mehmed Tahir,
Krim mit' ellifieri (Autori din Crimeea), Istanbul, 1335, p. 32 ; G. Flugel, Katalog ..., II, p. 271 ; G.O. W., p. 208 ; F. E. Karatay, Katalogu . . ., p. 258.
in ultimii am a constituit subiectul unei teze de doctorat, cu prof. H. Inalcic la

Universitatea din Ankara : Tarih-i Vecihi (Cronica lui Vegihi), ms. Bibl. T.K.S.M.

(Istanbul), fd. Revan, nr. 1153, 150 f.

TARIH-I VEGIHI
(ms. in Bibl. T.K.S.M., Istanbul, fd. Revan (R.), nr. 1153, 150 f., si fd.
Hazine (H.), nr. 1425, 100 f. ; Arh. stat. Buc., mf. rola 3, cadre 1-150 si
rola 51, cadre 1-100)

R. 3 r. v.

<Descriind acordarea unor demnitali si unele schimbdri in ierarhia Portii otomane In

IL 2 v. cursul anului 1637/1047 H., se spune> :

...

Vizirul Musa pasa, beilerbei de Buda (Budin), fiind ins "arcinat

cu paza capitalei impArAtesti (Dar us-sultanat), tinutul Buda a fost


acordat vizirului de la paza Silistrei, Mehmed pasa. Fostului valiu de
Silistra Nasuh Pasa-zade Ellisein pasa, insgrcinat cu surghiunurile (siirmek ) in Rumelia, i-a fost dath provincia (eyalet) Silistra.
H. 4 r. v.

<Descrierea luptelor si relatiilor incordate dintre cazaci, turci si Mari, situatia ce-

ttii Azov si pornirea expeditiei imprdtesti din iiskudar impotriva Bagdadului>.

H. 13 r. DESCRIEREA UCIDERII FOSTULUI VIZIR MEHMED PASA, SUPRANUMIT TABANI


IASi BUYtiK 1

In timp ce sus-numitul pasg, era comandant (hakim) la Silistra,


se certase cu voievozii prii Romanesti (Eflak) i Moldovei (Bopan) 2

pentru ceea ce ii fazuser6 din pricina unor paxtiniri care nu erau favorabile
pentru onoarea lui. Astfel incit, pentru ura si ranchiuna pe care le-o 'Astra,
se gindi sa, se jeluiasc6 cuiva de pe ling'a sultan (selqah ), care pentru faz-

bunare, procedind potrivit vointei lui, porunci imediat s6 fie schimbati

si desemnati altii in locul lor . .. Insg, cazul fiind cunoscut de ctre

oamenii celor inlgturati, au apelat la Silahtar pa5a3 in schimbul unei sume


1 Este vorba de marele vizir Mehmed Buyuk Tabani, mazilit la 15 decembrie si executat
imediat la inchisoarea Yedikule. Vezi si Constantin C. Giurescu, Uciderea viztrului Mohamed

Tabani Buiuc, sprijinilorul 1W Vasile Lupu. 0 scrisoare ineditd, in Rev. ist.", XII (1926),

p. 98-103.

a Matei Basarab si Vasile Lupu.

3 Silihtar : spdtar :", cel care purta sabia, spada sultanului ; o categoric de cavalerie
otomand.

www.dacoromanica.ro

Fig. 7. Hasan Vegthi,


Tarih, ms. Bibl. TKSM,
Istanbul, E.H. 1425,

"7N

AC

f. 1 v., cu miniatur.
Arh. stat. Buc.,m f. (Tut.-

cia), rola 51, c. 2 I.

;.

44
%

E'31Ik4

ra.

s..

,m , ;,:'t..i
-

-11'

'"

t?).

i.,,,

. ,S<4.*

:r.,17^:: &

..5_3 alk... %:1_,V:ja:

.-:

, d
54 peS1,44-P .11)...---Alg,'}-,,E3-'
El r
't

11 --.; Zktrit;:?.14 \i
r

't

S(

- NAtLis i:,-\ .i'.i.Y-' .


.
. ..:

'41

gt.`4.j'-

1;'

44;.'..12-9n;

.k:,-4..- bi, V .Z',....0 ,),..k J \Job

i (:).1; W :"" T.; ".,...2.6

tt.1.).1:3,,.PiAttbS:44 `5 9k'''.)4..

: 714.4\ i.'.N4 \.t:1 .4,:jf .)ilit:C;.43,j% IA %;


.)k'',5 *--19.

%':-,

i l't1C, 'r-':*2.7<P IP

6 J WA-)
3..,); VjZ) tX:\;
i - -.

P&b/4/16 Uril.SJ4)u--iir4

,,

.:<U\

01/94:34t,
.

ti

a,,, i v\:--

- AO: A ri. .Y..b a - iSlekl.

..)

kri*.44j .A.I.P'

3 e/j/I_X\;.";;

ti,ATS:.\\

m!`):t;4-e.

474 4,Ak.eal a_04t

v.;:*g- 4.,"" 4v 4\1' '\;4ji'.tat\.V1/46..&etls


,
..

.0 ...6.\$,IttlAysik.a.,y5

tir.:3 t'

}%\ .454:j,A j; .11 04VC .e.,10.1';,Ase 4

440iVa -%4`',P!

r
i

'.

'

"

044,43.-01

'..U.'rtk)Iaet\ '4.NU -4:41 0\--Ar.

:14....i.41.,.....74.t.,w4.;...1...,,
.

www.dacoromanica.ro

kkett

I-EASIAN VEGIHIL

170

considerabile, rugindu-1 s exercite protectia lui autoritarA pentru a favoriza pe cei oprimati. Numitul Silahtar pasa, hind in relatii proaste cu Mehmed pasa, promitindu-le orice favoare, rgspunse c pentru moment era
imposibil s revoce cuvintul majestatii sale, dar s anunte pe stapinii lor
cit atunci cind donmii desemnati vor merge s6 intre in stApinirea Principatelor, nu trebuie s5, le cedeze conducerea, ci chiar s li se opun i imediat s alc5,tuiasd, arzuri, adia jalbe, la Poart, 15,sind confirmarea in
grija sa, c atunci se va vedea cit va lucra in favoarea lor, asigurindu-i
c5," va fi de partea Nr, cu promsiunea de a obtine, fr nici o Indoial, ceea
ce doreau ei. Primind aceste tiri, flumiii domni facutd in mod cit mai
chibzuit ceea ce i-a sfatuit Silahtar pasa i neadmitind pe domnii noi,
au trimis oamenii lor la Poart5, cu arzuri i cu daruri, cerind confirmarea
domniei in persoana lor ; fapt care fiind cunoscut de sultan si displteindu-i peste ingsurg, pentru putina lor ascultare dovedit, se minie asa de
tare, incit era gata s ordone unui serdar s5, mearg5, s-i nimiceaseg, ;
sus-numitul Silahtar pasa, pentru a linisti minia Majestatii Sale si pentru
a face sa, reuseascg, planul s'au, a incercat s5,-i schimbe hotarirea, spunindu-i c sint multi ani de cind oastea a fost in mod continuu angajatd,
atit pe mare, cit i pe uscat, fax5, sa", i se acorde un ceas de odihnA, si nu
i se pare potrivit s5, mai lucreze Inca' ; cg, fireste era necesar s reprirne pe
acei care au fost cauza acestor tulburgai i s'a" confirme pe sus-nurnitii
domni in posturile lor, pentru a impiedica neplAcerile fata de Majestatea
Sa ; care socotind bun sfatul aceluia, se linisti impotriva acelora si isi
intoarse minia impotriva meschinului Mehmed pasa i, confirmind pe
ambii domni in posturile lor, ordonA, ca numitul caimacam s'a fie trimis

la inchisoarea celor Sapte turnuri" (Yedikule ), unde de asemenea i-a


Nat viata, la ca'imkAmie urmind Hiisein pasa.
R. 23

<Continuarea descrierii unor schimbdri In ierarhia politica i administrativa a Portii>.

Apoi, celui care era mare amiral (kapudan ), lui Silahtar pasa
acordindu-i-se provincia Budei ( Bodin ), amiralitatea (kapudanlak)
i-a fost data lui Deli Hiisein pasa. Dar, tocmai cind se acorda mai susnumitului <Silahtar pasa> Buda si i se dAduse provincia Rumelia, nesosind nici acolo, a lost mutat la Timisoara ( Tamquar ) 4 . . . in anul 1050 6.
R. 26 v.
La 15 muharrem 1062 6 s-a n5,scut cel de-al doilea print, sultanul
Suleiman 7. Valiul 8 de Silistra, 6iovan kapugibasi Mehmed pasa, fiind
serdar asupra cetatii Azov (Azak), cind a mers acolo cu flota impgrAtiei
cu chehaiaua (kethuda ) Piale pasa ... Dupl predarea soldatilor, zaharelei i munitiilor necesare, fiind invoiti, s-au intors. Si beilerbeiul de
Timisoara, care era Silahtar Mustafa pasa 9 . . . a ajuns acolo cu supusii
cu gloatele sale, cu mare pompA
4 Deli Hsein pasa de Tunisoara.
6 23 aprilie 1640-11 aprilie 1641.
8 15 aprilie 1642.
7 Soliman al II-lea (1687-1691).
8 Aid In sens de sangeacbei, adicd guvernator.

9 In lista lui N. Iliesiu (dupa I. Preyer), In Timipara. Illonografta islortc, I (1943),


p. 62-72, nu figureaza.

www.dacoromanica.ro

TARIH-I VEG1111

171

Acordindu-i-se lui Mustafa pap provincia Silistrei, a dispre-

tuft s accepte acordarea generoasa i a fost inchis intre doua porti (kapu
aranna) ; apoi a fost acordata mai sus-numitului Damat 10 Iusuf pap.
<Povestindu-se evenimentele anilor 1647/1057 H., se spune> :

R. 36 r.

R. 39 r.

. . .
i scotind de asemenea 2 000 de ieniceri de la Poarta si acordindu-i-se cu favoare Timisoara, au fost trimisi la cetatea de mai sus en

Nogai Pasazade Arslan pap.


Acordindu-i-se lui Dervi Mehmecl pap provincia Silistrei,

R. 52 r.

a fost trimis la paza fortaretei Bosforului (Bog'az hisari) . . .


Dindu-se sangeacul Brusa lui Bektasi aga si provincia Timisoara lui R. 64 r.

ieniceri agasi i beilerbeilicul de Bosnia chehaielei de oaste (kul-kethudasi)


Mustafa aga, s-a poruncit chiar in acel ceas sa iasa din ora i s mearga
la posturie lor
Postului mare vizir Melek Ahmed pap 11 dindu-i-se R. 64 v.
provincia Silistrei, fostul muftiu Aziz efendi a fost exilat in insula Chios R 42 V.
(Sakiz) . . . i Timisoara a fost acordata lui Kara Ceau Mustafa aga 12
<Urmeazd stiri despre amiralitate, unde au fost trimii niste capugii>.

Amiralului (kapudan) Mustafa pap acordindu-i-se ca binefa- R. 81 r.


cere provincia Egipt, amiralitatea a fost data vizirului Kenan pap, valiu
de Silistra.
Haidar Agazade Mehmed pap devenind caimacarn 13, inaintasul R. 82 r.
H. 53 V.
sau Iusuf pap a fost trimis la paza Silistrei
<Acordarea unor favoruri lui Seidi Ahmed pasa din partea padisahului>.

Procedindu-se potrivit cu cuprinsul firmanului marelui padisah,


odata cu venirea lui la Poarta fericirii, i s-a dat provincia Silistra. Lui
Iusuf pap i-a venit inaltul firman ca s locuiasca la Silistra.
Seidi Ahmed pap, pe cind mergea la postul sat]. la Silistra, fiind R. 83 v.
instiintat asupra situatiei flotei imparatesti, cu oastea aflata acolo a mers
in gra136 (ilgarile) la paza fortaretei Bosforului
i caimacamului Haidar Agazade, pe cind i se acordase Silistra, cazind in patima dorintei
viziratului <i deoarece a fost in legatura cu fostul eih fil-islam cel deca-

pitat, oastea ogeacului razyratindu-se, a fost trimis un bostangi basi


pentru omorirea lui>.
ANUL 1064 ". INTIMPLARILE DIN TARA MOLDOVEI

Voievodul Lupul era stapin in Ora Moldovei de mai mult de 20


de ani, fara, sa fi fost inlocuit, pentru ca era puternic, atit in ceea ce privete armata, cit si in bani, in asa mdsura ca daca ar fi urmat mazilirea
sa, cu siguranta c ar fi dat nastere la rascoala si la marl tulburari in acele
parti. In cele din urma, chiar ostile sale s-au ridicat impotriva lui, uninDamat : gmerele sultanului.
Unchiul clMorului Evliya Celebi. Mare vizir (1650 aug. 1651 sept.). Ca sangeacbei
de Silistra a condus, in 1657, o expeditie prin Moldova impotriva lui Gheorghe al II-lea Rkczy,
principele Transilvaniei, care tinea s ocupe regatul Polonia.
12 Nu este pe lista I. Preyer si N. Iliesiu.
13 Loctiitor al marelui vizir.
14 22 noiembrie 1653
21 noiembrie 1654.
12
11

www.dacoromanica.ro

HASAN VEGIHM

172

du-se cu boierii, si au mers sg-1 atace, insg el a fugit cu un numgr oarecare

de oameni. Numitii boieri sau cei mai marl din acel vilaiet, dupg ce au
ales pe unul dintre ei, au fgeut cunoscut acest fapt la Poartg, de unde le-a
fost trimisg confirmarea 15 prin capugilar-chehaiasi i, pentru c apoi
s-a aflat e voievodul fugit aducea trupe pentru a veni sg se batg cu cel
nou, i s-a poruncit numitului capugilar-chehaiasi sa, se opreaseg In tara
aceea pentru a trimite, din cind in and, vesti la Poartg. Noul chum, ping
la urmil, cu trupele pe care le-a aclunat s-a bgtut cu cel vechi, insg, victo-

ria n-ar fi putut continua, dacg n-ar fi avut de partea sa pe mai n.arii

tgrii, cu ajutorul cgrora 1-a invins pe cel vechi, care, fugind, s-a dus sa' se
adgposteascg sub protectia hanului tgtar 16, care n-a fAcut alteeva decit

sg-1 trimith la Poarta fericirii, unde abia sosit a fost intemnitat in cele
apte turnuri", i numitul capugilar-chehaiasi, potrivit ordinului impgrg-

tesc, a fgeut sg aparting noului domn intreaga posesiune a locurilor respective si cu aceasta au fost inlgturate toate neajunsurile care se puteau

naste in acel serhat.

<Descriindu-se evenimentele anilor 1655


1656/1066 H., se arat lupta lui Seidi Ahmed
R. 92 r. v.
pasa, valiu de Bosnia, la granita Venetiei. Aici au fost trecuti prin sable peste 2 000 de ghlauri
R. 93 r. si 800 luati prizonieri, dupa care a fost ocupat cetatea Zadra>.
Toate acestea ajungind la auzul padisahului, au fost trimise pasei
H. 60 r.

de mai sus, odatg cu o scrisoare de afectiune (niivazipame), sabie i caftan.


LUPTA HANULUI TATARESC 17 CU PRINCIPELE TRANSILVANIEI
(BE-ERDEL KIRAL )12

Sub fostul han tgtar 12, din pricina unor dusmgnii, avind Ice timp
de zece ani expeditii impotriva lor, tara lor <Transilvania> a fost robitg
oi oastea imprgstiatg, starea lor s-a inrgutgtit i ficatii lor au singerat.
Dar acum, hanul tgrilor Mtgresti, Mehmed Ghirai, Mcind pace un timp,
pe cind era liniste, principele Transilvaniei, afurisitul, numit B akczy 2,
a semgnat tulburare l dezordine in tgrile de mai sus. Considerind cg este
cu putintg s ocupe imprejurimile sale 21 pentru a fi independent, a cerut
ajutor de la regele Suediei 22, apoi a incheiat intelegere i s-a unit cu
xoievozii varii Itoma,nesti i Moldovei 23. Apoi, la resedinta stdpinirii sale
<stringind> saizeci de mii de ostasi ghiauri renumiti, au pornit impotriva
tgrilor polone (memalik-i leihe). Indatg ce aceasta s-a Mcut cunoscut
la Poarta fericirii i cg este cu putintg sg facg expeditii i impotriva mare-

lui han ttar de mai sus, atunci, spre a-1 pedepsi intr-un fel oarecare
25 La 27 septembrie 1653, Poarta s-a decis s-I confirme pe Gheorghe tefan (Hurmuzaki,
Fragmente, III, p. 201). Captigilar-chehawsi insArcinat cu instalarea se Intoarce la Constantinopol prin decembrie (thidem, p. 206) ; cf. Doc., V2, p. 6, nr. IX.
16 Islam Ghirai (dupa Evliya Celebi).
17 Mehmed Ghirai al IV-lea (1654-1665).
12 Gheorghe Rkczy al II-lea.
12 Islam Ghirai al HI-lea (1644 1654).
25 In text : Rakoct.
21 Tlrile vecine, adia Polonia.
22 Gustav Adolf ( ?).
23 Constantin Sei ban si Gheorghe Stefan.

www.dacoromanica.ro

TARIH-I VEGIHI

173

<pe Rkczy >, la ineeput i s-a trimis un hatt-i humaiun purthtor de fericire. Potrivit cu firmanul in vigoare, i hanul, ca semn al favorii, a por-

nit si a sosit la hotarul (serhad ) tarilor de mai sus, cu Ull numar de 150 000 R. 93 V.

de ostasi pentru pradd. tndata ce au fest instiintati despre situatia-acq:


tora <a transilvanenilor > de catre iscoadele numite pentru aceasta, fara
sa stea o clipa s-au scurs ca un torent puternic in acea parte. Cind s-au
apropiat, blestematii condamnati infernului <transilvanenii>, de asemenea
fiind in asteptare, erau pregatiti pentru 1upt i razboi. tndata ce s-au
intilnit, aducind multumire prea inaltului Allah ca s aiba grija de ei pe
pamintul lumii i <sa iasa> din incurcatura i zapaceala, s-au aruneat cu
curaj si s-au razboit. intre cele delta esti s-au intins parca valurile marii si
cimpul de lupta, in lumina si sub bataia sniffer, s-a umplut eu singele

H. 62 V.

dusmanilor.
<Datorit vitejiei i victoriei spahiilor, dusmanii au fost zdrobiti Intocmai ca Intr-o
epopee>.

Nedind ragaz i indreptindu-se privirile i concentrindu-seputerile

asupra transilvanilor, au fost umilii pe cimpul de lupth


Astfel, un
numar de 15 000 dintre ei fiind trecuti prin sabie, 20 00 din ai thr, c
mai mult de 700 <de capitani> renumiti, au fost p nsi de oas ea a ara.
Afurisitul lor serdar a scapat cu trei sute dintre ei. Restul a pierit i s-a

R. 91 r.

imprastiat. Vestea cuceririi si a victoriei cind a ajuns la auzul imparatesc


al sultanului (sehinsah ), acesta s-a bucurat mult i ca <aceasta> sa fie
generala a facut petreceri i veselii mari. Astfel, s-a trimis hanului celui
purtator de semne ale favoarei, prin chehaiaua capugiilor, o sabie artis-

tic lucrath, un hanger cu pietre pretioase si un halat stralucitor (hilat-i


fahire ) cu o scrisoare imparateasca.
SCHIMBAREA VOIEVOZILOR DIN TARA ROMANEASCA SI MOLDOVA24
<1658/1068> H.>

Despre faptul ea', mai inainte, ardeleanul cel urnil 25 cu oastea pe


care o adunase in tara sa, de s,aizeci de m_ii de oameniz a mers impotriva

Poloniei, unde din porunca padisahului a test invins de thtari, s-a scris
mai sus. Voievozii din Tara Romneasca si din Moldova 26, fiind in
intelegere i unire ascunsa cu mai sus-numitul
akczy >, desigur ca in

ceea ce-i priveste au aratat inaltei Porti supunerea bor. Dar Maria Sa padisahul 27 lumii, Allah sa-i eternizeze califatul, pentru a se razbuna impotriva
ghiaurilor venetieni 28 a poruncit, de asemenea, pe cit era cu putinta oi
celor de mai sus <domnilor romani>, zicindu-le sa se pregateasca bine cu
ostile tarilor lor i sa se gaseasca la tabara imparateasca pentru expeditia
victorioasa. Le-a trimis <in acest sens > de citeva ori ilustre porunci. Dar
acestia <domnii romani>, ingimfindu-se de fortele i puterile lor, au impiedicat si au trimis stiri cu intirziere. Dupa, intelegerea lor veche, Mild de
24

28
28
27

28

Vezi nota 23.


Gheorghe RalcOczy al II-lea.

Adicfi Constantin Serban i Gheorghe Stefan.


Sultanul Mehmed al IV-lea (1648 1687).
Rkboiul pentru Candia, cf. Sloria della guerra di Candia di Andrea Valiero, senatore

veneto, 2 vol. (f. a.).

www.dacoromanica.ro

R. 97 r.
H. 63 r.

HASAN VEZIRI

174

acord sl se ajute i sI se sprijine unul pe altul, cind au inceput sl se rlscoale, s-a glsit de cuviinta, c trebuie inlaturati si schimbati. Dar mai intii,
inainte ca acest gind Ai' fie cunoscut domnilor respectivi, a fost trimis un
hatt-i humaiun gloriosului han ca s trimit un serdar renumit cu treizeci sau patruzeci de mii de ostasi atari ; <acestia>, asezindu-se in partile Chiiei si CetItii. Albe (Akkerman), asteptau acolo sI se dea ilustrul
firman. De asemenea, dindu-i-se firman lui Pazil pasa, muhafiz de Silistra,
sl fie gata cu oastea serhatuhil de mai sus, s-a trimis in partea sus-zisului
pasl citiva bei din partea Rumeliei. Apoi, dupl ce a fost adunat i recrutat'a oastea in plrtile Silistrei, in timp ce asteptau porunci, voievodatele

H. 63 v.

Tlrii Romnesti i Moldovei au fost acordate la doi ghiauri greci de la


Poarta fericirii, socotiti apti i potriviti pentru domnie 29. Potrivit cu
vechiul obicei, dupA ce au fost imbrleati la Divanul impgrltesc CU cue./
(ftskiif ) i caftan (hilat), au fost trimisi impreunl cu ceausbasi Ismail
aga spre a fi insclunati la locurile lor de sapinire. Inaintasii lor fiMd
instiintati el sint maziliti i c <cei nob sosiserl deja la Silistra, cu mari
pregatiri au adunat toate ostile lor si au intrat cu ele in tabgr ea sa, se lupte.

In acest timp, insg, oastea tltarl cu emirii si faimosi i cu oastea


victorioas6 s-a dedat la jaf si pustiire in toatA Moldova si in imprejurimi.

<Tltarii> dadeau hran sbiei pe toti acei care incercau s/ li se opunl,

lasau viatA numai acelora care se predau, dar Ii ferecau in lanturi, facindu-i
robi. Jefuiau i pustiiau in toate pArtile si in imprejurimi, ardeau i dis-

trugeau satele, tirgurile si cimitirele, asa inch toate colturile sufereau


o mare nenorocire. In sfirsit, pentru cl nu puteau merge sa-i atace pe
dusmani In tablrl, unde erau bine intariti, au preflcut totul in ruinA, si

au seMdat in singe, <au inflptuit> jafuri si striciciuni care nu mai conteneau in acele imprejurimi. Acei care erau in taberele amintite au inceput
sa, se impfastie si numai unii dintre ei, cerind iertare, s-au supus ascultlrii ;
astfel Melt, vazindu-se pArlsit, afurisitul de mai sus a fugit de acolo cu o
ceatl de-ai si, pe care i-a vMjit, i cu o vistierie bogata. Pazil pasa, care
era serdar, a spus el nu este potrivit s se meragl cu atita oaste asupra
taberelor, spre a se lupta si a le distruge, nefiind alt putint6 decit imprAstierea bor. In acest timp, potrivit cu calea de mai sus, din pricina jafurior
mari, a incendiilor de peste tot, a omoririi celor btnini, deci a pagubelor,
toat raiaua fiMd nevoitl, s-a ridicat si s-a rugat sg, fie iertatl i s-a supus.
De asemenea, acei care erau in tablel, impflstiindu-se pe rind, afurisitul
eel flrl de credint6, neputind s reziste, a fugit cu citiva prieteni si rude
in pgrtile Transilvaniei.
Insclunind pe noul voievod la resedinta stapinirii sale si dup6 inllR. 08 v.
turarea rscoalei, au venit nenorociri asupra Trii Romlnesti. Rinduiala
pe care o Meuse voievodul de mai sus nefiind buna', clpeteniile raialei
(raia-i namdarlari) au venit i s-au supus ; de asemenea ei au arltat eI
<fostul voievod>, ridicindu-si toat averea si familia, cu toata puterea
sa a fugit in partea lui RkczyoAlu. Si astfel, fiMd. insgcunat i celalalt
voievod la resedinta stapinirii sale de la serhatul de mai sus, a fost lullH. 64 r. turatI cu usurint6 nenorocirea ambilor <voievozi>. Cind s-a flcut cunos-

cut la Curtea Impriei, azilul califatului, Ca au fost inlaturate tulburI,


29

Badu al III-lea Mihnea, voievod in Tara liomneasca, fiind protejat de o sultana ;

Gheorghe Ghica, voievod in Moldova.

www.dacoromanica.ro

TARIH-I VEGII0

175

rile de la acel serhat, sultanul (sehinfah ) lumii 1-a coplesit cu favoruri pe

serdarul tataresc, care era mostenitorul tronului (kaglgai), Gazi Ghirai


...sultan 3, trimitindu-i prin Kadri aga, chehaia de capugii, un lant de aur
.si un hanger lucrat artistic cu giuvaieruri.
<Dupd inldturarea tulburdrilor din Wile romAne, urmeazd distribuirea de functii>.

Lui Kadri aga, care era chehaia de capugii, acordindu-i-se stapinirea


.Silistrei, a fost trimis un hatt-i humaiun pentru sosirea in grabil a predecesorului sau Fazli pasa
mazilit din Silistra, potrivit cu maretul fir-

man, si care sosise mai inainte. Fazli pasa, la sosire la Adrianopol, a


lost gasit neglijent i vinovat in actiunea i expeditia sa impotriva Tarii
Romanesti i Moldovei
<Dupd exdarea unor dernnitari la Malgara a urmat> :
EXPEDITIA IMPOTRIVA TRANSILVANIEI

Mai inainte, cind voievozii Tarii Rornanesti i Moldovei au fost


invitati la expeditia victorioasa <impotriva venetienilor >, de asemenea
a fost trirnisa o porunca imparateasca lui Rkczy, care era principele
Transilvaniei. Tara de mai sus hind un principat independent (mustakil
kralltk), rposatul sultan Suleiman. 31, cel din. paradis, cind a cucerit Buda
si cin.d a pustiit si a ruin.at tarile austriece si germane (nemse ye alaman),
de asmenea a fost ocupat i cucerit i acea tara <Transilvania >. Spre
a fi numiti de inaltul Devlet, principii sai s-au angajat s prateasca haraci.
.Astfel, ping, astazi ei dadeau pe an vizirilor i demnitarilor imparatiei,
pe linga un haraci de 15 000 de galbeni, dupa obicei, daruri i peschesuri,
trimitindu-le an de an. Dealtfel, ca i voievozii Tarii Romanesti i Moldovei,
cind murea unul dintre ei, dupa legea lor, ca sa fie cineva principe in locul
acestuia se adresau Sublirnei Porti. Atunci, acordindu-i-se cue&
)
surguei 32 din. partea inaltului Devlet, se trimitea un capugibasi care inscauna <pe principi > la resedinta guvernarii bor.
Acum, fiul lui BkOczy, care luase cirmuirea aceea de la inceputul
domniei raposatului sultan. Ibrahim han 33 i pina In acest timp, era 1.11, stapinirea sa. Neacordindu-i <insa > nici o atentie firmanului irnparatesc care
i-a fost adresat, a trimis raspunsuri amestecate cu. scuze. De asemenea,
nu a aratat ascultare gloriosului firman, trimis de data aceasta, ca s expedieze la Inalta Poarta pe voievozii Tarii Romanesti i Moldovei care fugisera la el si refuza, sa vina la pragul imparatiei pentru reinnoirea domniei,

si astfel nu s-a supus maretului firman ce i s-a trimis a treia oara. Si


aminindu-se in acel an expeditia impotriva Yenetiei, s-a hotarit pornirea
expeditiei pentru intarirea starilor din. Tara Romaneasca, ca si din Moldova,
si pentru pedepsirea si razbunarea mai sus-numitului <II aliOczy >.

i de

3 Cihan Ghirai (1654-1666).


31 Soliman Magmficul (1520-1566).
32 Pene de strut cu diamante si pietre pretioase, care impodobeau un turban. Dimitrie
Canternir are o build descriere a acestui obiect de podoabd numit sorgue (cf. Mihail Guboglu ,
Dunitrie Cantenur Orientaliste, In Studia et Acta Orientalia", III (Bucarest, 1960), p. 142,
nota 4).
1648).
33 Ibrahim (1640

www.dacoromanica.ro

R.99 r.

RASAN VEGIHIE

176

aceea in a zecea zi a lui regeb 34 din anul mai sus amintit, cortul impgratesc,

puternic ca ceml, a fost asezat in cimpia Adrianopolului.


<Urmeaz descrierea relatiilor cu insula Tenedos, numit5 Bozga-ada>.

B. los r.

Trimitindu-se 11D, hatt-i humaiun, insotit de victorie, s-a cent ca


hanul tataresc s inainteze, in graba, i cu oastea cazaceasca impotriva
Transilvaniei.

R. sos v.

In a 22-a zi a lui ramazan din anul mai sus aratat 35, marele vizir
cu mare pompa si cu toata oastea islamului s-a indreptat asupra Transilvaniei <dar expeditia a intirziat din cauza evenimentelor din Anatolia,
unde a izbucnit thscoala gelaliilor lui Abaza Hasan pap, care se indrepta
asupra capitalei>.

R. 106 r.
H. 69 r.

PLECAREA MARELUI VIZIR IN VILAIETUL TRANSILVANIA SI CUCERIREA CETATII INEU (YANOVA)

S-a aratat mai inainte cum, cu ajutorul lui Allah cel preainalt,
marele vizir a inaintat eu toath oastea islamului asupra Transilvaniei,
in ramazan din. anul 1068 36 Traversind districte si menziluri, cind au

descins la Belgrad, valiul de Buda si emirii de serhat cu osti nen.umarate


s-au unit cu maretie en oastea cea puternica. Dupa o odihna de citeva zile
<s-au > apropiat de serhatul dusman si au inceput, iari, s construiasca
un pod peste un riu, care curgea la doug menziluri mai departe de cetatea
Timisoara, spre a trece riul Mures. Au poposit acolo citeva zile. Apoi,
dupa terminarea acelui pod, spahiii victoriosi au trecut ca un torent, fr
soviala, hotarul dusinan. In acel loc se gasea lacatul Varilor ghiaure,
cetatea puternic i inthrita nurnita Ineu (Yanova), care pe timpul expeditiilor conduse de sultanul Suleiman in Austria si Germ.ania a fost anexata
tarilor osmane. Si astfel a fost stapinith printre tarile sultanulni. Apoi, pe
timpul sultamilui Mehmed. al III-lea, ivindu-se nenorocirea expeditiilor
unguresti, a cazut iarsi in mina ghiaurilor ; si din pricina neglijentei comandantilor serhatului, pina asthzi a thmas <in aceast situatie >. Mai intii,
spre a grabi cucerirea i eliberarea cetatii de mai sus, in anul mai sus aratat, la 1 zilhine 37, descinzind in imprejurimile orasului, parca toata fata
pamintului s-a acoperit de spahii i ostasi beilerbei, care au fost insrcinati
cu pustiirea, jefuirea, ruinarea i pagubirea imprejurimilor, au incendiat
deodata varosul, care ardea in fldcari. Afara de cetate n-au lasat nici o
urma de veselie. Au a-vut loc lupte i razboi. Dindu-se porunca ca ienicerii,
in noaptea aceea, s intro in intarituri, s-au pregatit ping la miezul noptii
H. 69 v. si dupa ce fiecare s-a asezat In spartura, au adus In jurul lor niste tunuri
mari in forma de balauri. Iar in locurile mide era cu putinta inaintarea,
s-au asezat emirii cu vizirul cel puternic si cu puscasii. Dupa fiecare asediu
dadeau populatia dusmana hrana sabiilor si hangerelor i sgpau sub

cetate tuneluri spre turnuri...


34 13 aprilie 1658.
36 23 iunie 1658.
36 2 iunie
1 iulie 1658.
87 30 august 1658.

www.dacoromanica.ro

TARIH-I VEGIIU

177

Dis-de-dimineata, dusmanii raufacatori, eind au vazut in toate R. 107 r.

partile <intinsa > ca marea oastea de asediu, s-au speriat de nval i atac.
Apoi, zapacindu-se i ingrozindu-se, n-au gasit alta cale de scapare decit

s predea cetatea. De aceea au trimis, cu rugamintea pentru iertare, pe


citiva dintre cei mai renumiti, carora cu permisiunea i bunavointa vizirului cel laudat ii s-a dat aman, cu conditia ca pina in seara zilei s iasa
din cetate. Dupa, cucerirea i ocuparea cetatii de mai sus, dindu-se invoire
ostii pentru pustiirea Ord dusmanului, s-au repezit cete dupa cete asupra

acelui detasament de dispretuit. Potrivit cu firmanul care sosise mai

inainte, marele han, cu mai mult de 200<000> de osteni tatari i cazaci,


a atacat serhatul dusman. Locurile pe care le nimereau, dacd, aratau reavointa, le pradau si le jefuiau ; pe unii dintre locuitori ii luau prizonieri,
iar altora le luau viata. Cind au sosit la resedinta stapinirii blestematului
de mai sus, la orasul numit Novograd 38, deodata oastea cazaceasca, fara
sa se uite la tunuri si la pusti, a intrat sub cetate. Lupta netinind nici treipatru ore, s-au urcat cu scarile sus pe cetate, apoi dupa ce au deschis portile
orasului, oastea tatareasca gata pentru jaf i prada a patruns ceata, dupa"
ceata <in cetate >. Au de-vastat si au prddat fiecare colt al orasului de sus
in jos, obtinin.d o prada bogat i pretioasa.

Blestematul fara de credinta, neputind sa, stea in acele parti, s-a

refugiat int-r-o cetate in-tarifa care se afla in apropiere de granita Austriei. H. 70


De asemenea i restul ostii sale, disperata ca nu avea serdar i n.eputind
rezista, a fugit in locuri stincoase i prapdstioase in munti. Tara de mai
sus fiind fr oaste i fara serdar, vitejii luptatori tdtari, vinatori de dusmani, MIA fric i Mra teamd, an devastat-o si au pradat-o, pe cei mai
multi dindu-i hrana sabiilor i familiile lor facindu-le prizoniere. Raiaua

r.

fiind disperata, s-a ridicat si cu umilita a prezentat jalba (arz) la ordia


victorioasa, cu rugamintea s i se acorde iertare (aman). Dupa ce ruga,mintea lor a fost primita si jafurile oprite, 1-au numit ca principe peste

tara de mai sus <Transilvania > pe Bar6a Joan (Yanof ) 39, care se gasea
in slujba de vistiernic (defterdar) al blestematului Mfg, credinta. Au hotarit ca in fiecare an s dea inaltului Devlet, pe linga haraciul de 15 000 de
g albeni, Inca, 25 000 de galbeni, in total 40 000 de galbeni, pentru intarirea

i dupS ce <Acatiu Barcsai> s-a angajat sa trimita 1 000 de


pungi pentru suita sultanului, a fost trimis la resedinta stdpinirii sale.
Hotarindu-se plecarea asupra cetatii in care se intarise afurisitul
domniei.

R. 108 r.

de mai sus, si tocmai cind se faceau pregatiri, au fost trimise hatt-i serifuri

imparatesti <cu urmatorul continut > : deoarece rautatile rebelilor care


au aparut in Anatolia cresc mereu, oastea islamului trebuie sa se intoarca
In graba, pentru ea' <rebelii> vor sa vmS chiar asupra padisahului, umbra
a lui Allah". intarind situatia de la serhat si neputind sa se rdzbune pe
blestematul de mai sus asa cum doreau, 1-au pus pe valiul de Buda, Kenan
pasa, cu oastea de serhat la paza Ineului. Apoi s-au intors In partile Adrianopolului.
<Descrierea altor evenimente ale anului 1069 H. /1658 si distribuirea de demnitati, relatarea unei expeditii Impotriva rusilor si lupta cu hanul taTaresc>.
38
39

Sau Neograd ;In ms. H. nr. 1425 : Belgrad (Alba Iulia).

Acatiu Barcsai (1658-1660).

12c, 107

www.dacoromanica.ro

R. 124 r.
H. 70 V.

MASAN VEGIIII

178

FI. 81 v.

Ghiaurul 1-a dat uitrii pe ducele do Moscova, s-a dedat cu mare


indeminare, timp de doi ani fra, intrerupere, la a omori oarneni si a prega'ti tot ceea ce era necesar pentru rzboi impotriva voievozilor Ungariei,

Trjj Romanesti j Moldovei. El arata c toti sint de acelasi neam

si

aceeasi lege ; desi plin de Decredint6, a fost mai mult incurajat in a se


misca pentru a oferi ajutor i sprijin celor oprimati de aceeasi lege cu. el.

El, de asemenea, atita pe umilii de cazaci ea toti sa, fie sub aceeasi
coman
R. 125 r.

<Cazacii din Polonia si Rusia coborau cu salole lor pe Marea Neagra, lovind satele si
H. 82 84 tirgurile islamice de la serhat. Relatille incordate intre rusi, poloni i tiltari din prima cazacilor>.

R. 129 v.
H. 85 r.

Intro timp, fostul principe al Transilvaniei, afurisitul caruia i se


spunea Rkczyoglu, adunind osti, a supus stapinirii sale cea mai mare
parte a taxii lui. soul voievod <numit de &are marele vizir > avea tulburari
in Ora sa, nu se pricepea la conducere si nu avea putere s i se impotrivease6 <lui RalkOczy>. Mai mult decit aceasta, infernalul eel farg de credint, numit Constantin 0, care fugise mai inainte, pe cind era voievod
al Tara RornAnesti, venind cu ajutor de la Rakezyoglu i avind victorie,
a pus stapinire pe Moldova.
De asemenea, i voievodul Tarn Romnesti, Givan bei 41, rasculindu-se, a poruncit s fie ucisi toti <turcii> negastori, precum i alii, care
se gdseau In acele locuri. Stricindu-se deci nizamul i ordinea acelor serhaturi, maria sa sultanul s-a hothrit ca iarsi s villa, la binepzitul Adrianopol ; spre a supune acele hot are, a poruncit sa, fie pregatit totul pentru
pornirea expeditiei, care trebuia s treacl prin trecatoarea Galipoli.

<In muharrem 107042 au Limit favoruri arniralului Ali pasa pentru renovarea i zidirea
unor fortilrete de la Bosfor>.
R. 130 F.
H. 85 V.

Marele vizir 43, dindu-i-se firman spre a infricosa si a impiedica


intentiile dusruanului, famea sa, se vada, prin. poruncile sale, cu cit grija,
intreprindea aceasta, treaba, ; apoi i-a cerut on.oratului vizir Seidi Ahmed
pasa, de la paza Budei, precum i lui Rustem Haidar bei, de la paza Ineului,
sa inlature indrazneala afurisitului care era It akczyoglu eel far6 de credinta, ; si impotriva domnilor Tara Romnesti i Moldovei, considerind

ca este potrivit o oaste tatareasca, jute ca vIntul, <sultanul> a trimis


mariei sale, preaputernicului i generosului han", porunci imparatesti
cu hatt-i humaiun, sabie si caftan (hilat ), spre a-1 cinsti si mai mult.

De asemenea i lui Ahmed bei, viceguvernator (mutesamf ) de Elbasan 45,


care mai inainte, Iii luptele din Tara Romarreasca si din Moldova, daduse

dovada de vitejie, si pentru serviciile sale, i s-a acordat tinutul (liva )

de mai sus ; dar pentru aceasta i s-a poruncit sa mearga cu o mie de ostasi
(nefer ) destoinici din Rumelia i cu oastea din Silistra i WA, astepte la
acest serhat sosirea ostii tataresti ; apoi sa se uueasc i sa, se inteleaga
cu ea si impreuna sa, nu precupeteasca, ci potrivit dorintelor majestatii
sale sa depuna osteneala pentru distrugerea dusmanilor credintei. Dupa
44 Constantin Serban.
41 Radu al III-lea Mihnea.
17 octombrie 1659.
42 18 septernbrie
42 Kopriilu Aehmed pasa (1656 1661).
1665) (a doua oar5).
44 Mehmed Ghirai al IV-lea (1654
44 Sangeac ((Mut) In Albania (?)

www.dacoromanica.ro

TARIH-I VEGIHI

179

ce astfel a fost instiintat de preaputernicul i preafericitul sultan, a fost


trimis la serhatul de mai sus. Afurisitul voievod al Tarii Romnesti 48,
care a fost numit anul trecut domn al Moldovei, din pricina atacurilor continui in aceasta parte ale sus-numitilor, fugise i venise la Adrianopol.
Desi acesta ramasese confirmat in domnia principatului respectiv, totusi
acela al Moldovei a fost acordat fiului lui Lupul voievod 47, <principat >

in care parintele sau timp de 20 de ani fusese domn In postul respectiv


si acum se gasea inchis in cele *apte turnuri" ; si astfel cei doi domni
au fost trimisi In acele tari, unde cind au ajuns, potrivit firmanului imparatesc de mai inainte, 1-au gasit pe kalgaua maritului han, care era Gazi
Ghirai, cu 50 000 de ostasi. Ostii tatare i s-a alaturat, de asemenea, cite
o ceata de cazaci i poloni, trimisi pentru ajutor. Toti acestia, uniti, au fost
indrumati catre dusman, care tinea in cele sapte tabere pe care le aranjase inaintea orasului numit Iasi, in afara de alti luptatori, 13 000 de
puscasi (tiifenk endaz ) i 12 tunuri pregatite, asezate dinainte pentru H. 86 r.
lupt i razboi. Multi dintre locuitori, raialele i oastea din acel vilaiet
<Moldova > s-au supus noului domn, fiul lui Lupul, si au intrat in rindurile

ostii sale. Chibzuindu-se deci modul in care trebuie sa se Vila lupta,

au pornit la drum. Potrivit cu intelegerea, a pornit mai in.tii oastea polona


i urma <armata > musulmana, dar cum au sosit cu totii Rugg
si cazae
tabara si a inceput lupta si r5zboiul, cea mai mare parte din ostirea polo- R. 131 r.
nez i cazaca, fiindca se gasea inainte, a fost ucis i facuta talmes-balmes.

In timp ce erau gata s atace, tatarii au socotit ca este greu sa se bata


cu dusmanul pe cind se afl In tabere i s-au prefacut c sint infrinti,
punindu-se pe fuga, spre a fi urnariti de dusmani si in felul acesta sa-1
indeparteze de la respectivele tabere i s sfirseasca cu batalia pe ses.

Ghiaurii cei nemernici, necazind pe urmele lor, au stat si au ramas puternici In taberele lor, au renuntat s lupte in acea zi. A doua zi, dis-de-dimi-

neata, i-au asaltat din toate partile, dar blestematii cei fara credinta,
luptind cu indirjire, i-au respins cn tunurile si Cu pustile, asa incit nici

nu le-au permis sa se apropie de ei. Deci i aceasta zi s-a scurs in acea stare
<de uncle se intelesera ca In zitia urmatoare s inceteze de a-i urmari inainte
de incaierare> ; ins/ a treia <zi> dis-de-dimineata, iarasi au inceput <turcii>
o lupt i un razboi din toate partile. Cu toate c5 ghiaurii cei umili au facut
toate eforturile pentru a se apara, desi au inceput sa creada c musulmanii
se indoiese de victoria lor, cu aceasta incurajare, <turcii> i-au atacat cn

indrazneala si mai mare, astfel incit i-au facut sa se retrag

i sa se

indeparteze de taberele lor. i astfel, cind oastea cea victorioasa <turcotatara > i-a vazut pe cei de mai sus imprstiati pe cimp deschis i spre a
avea mai cu usurinta victorie si spre a-i invinge cu oarecare inselatorie,
s-a prefacut c fuge, si atunci iali-agasi 48 Mehmed bei, cu vreo 3 000 de H. 86 v.
viteji pe care ii avea sub comanda sa, pentru a nu-i lsa s fuga, a niers
la muntele invecinat cu locul bataliei ; pe de alta parte, a indemnat si
oastea de Rumelia s mearga intr-o parte cu Ahmet bei, i renumitul
comandant de tatari Gazi Ghirai 49, cu ostirea victorioasa, s-a deplasat
46 Gheorghe Ghica (1658 -- 1659).
47 StefAnita Lupu (1659-1661).
48 In cronica lui Miron Costin apare El-Agasi : cpetenia tAtarilor din Bugeac, textual

agaua tarmurilor".

49 Motenitorul tronului tatdresc.

www.dacoromanica.ro

HARAN VEGIFIL

180

de-a dreptul in cimp deschis, si In aceste locuri au fcut ca dusmanul sa,


fie invins. Acesta, buimOcit de tot, nu mai stia uncle sa, se ascundO si imprbs-

tiindu-se prin acele cimpii i munti, de la musulmani si de la ei Inii


a sosit ultima lovituth, in asa fel limit prin toate acele imprejurimi nu se
zkeau altceva decit capete de dusmani, i cu acestea s-au terminat fascoalele din acel loc, prin voia lui Allah, gaziii musulmani obtinind victorie
total asupra dusrnanilor credintei. Sus-numitul voievod, cu o micO suit
de supusi crestini, a fugit de acolo spre pktile Trii Romnesti, dar cei
care i puseseth in gind st-i ajungO i-au prins i i-au omorit, pe toti cei
din suita lui i-au trecut prin spad i, in sfirsit, acei trkltori care s-au
R. 132 r. afundat in intunecirnea iadului au primit butura mortii vesnice...
In fine, luptgtorii musulmani au famas multumiti de marea i nesfirvita pradg de rOzboi pe care au facut-o i, dupO' ce s-au odihnit in aceleasi
pkti cloud sau trei zile, pentru a-1 vedea pe noul domn al Tarii Romnesti 5

s-au indreptat spre acele pri pentru a pune in domnia acesteia pe noul

voievod. Necredinciosul, zis 6-ivan bei 51, facind atitea fautti i nelegiuri'
se rIzvrAtise si se thsculase. El a dat poruncO sO fie ucisi mai mult de zece
mii de negustori <turci>, care se gOseau in tkile de sub sthpinirea sa ; apoi
H. 87 ri
adunind pe lingl el o ceath de zgpOciti, dintre ghiauri i croati (hirvat ),
cu acestia a cOutat s se opunO poruncilor din partea stpInirii. Voievodul
Moldovei 52, venind, a facut cunoscut cO nu a putut s reziste si a fost
invins cu toatO oastea sa. De aceea hotki sO nu se mai bath p3ntru eA se

R. 132 v.

temea de distrugerea sa ; unindu-se cu sus-numitul domn al Moldovei,


fugi lIng fiul liii RakOczy, impreung, cu toath averea i cu tot ce putea ;
insO indath ce In plecat, ii i ajunse armata musulmana, care, glsind dusmanul fugit, se impkti in diferite cete i strObOtu toath Tara Romaneasca
pentru a-1 cOuta pinO la serhat, trecind prin spadO pe toti aliaii nesupusului care le cazuth in miini j cu aceasta toate acele state se curtath de
nesupusii care nu ascultau de poruncile impkgtesti. Si dupO ce au fost

thiati In bucti toti acei 12 700 de pedepsiti si a fost instalat in acel


principat domnul de mai sus, s-a fatut cunoscut majestOtii imperiale,

care, cu diferite dovezi de simpatie, dupO ce a onorat pe thtari si pe ali


sefi care se ggseau In acel serviciu, k-a dat voie sq, se Intoarc

i sa, meargA

in tinuturile kr 53.
R. 131 r.

H. 88 r.
R. 134 V.
H. 88 V.

<Schimbri. In ierahia ostii ; Intoarcerea la Adrianopol>.


LUPTA LUI SEID I AHMET PA$A CU TRANS ILVANEN I I

Cind mai inainte likOczy, principele Transilvaniei, necredinciosul,


din rantate ri-vnise la sthpinirea Poloniei, a pus, in vederea acestui scop,
la dispozitie 60 000 de oameni ; despre infringerea pe care i-a provocat-o

vitejeste victorioasa ostire ttath la inceputul anului 1067 s-a scris la


50 Gheorghe Ghica.

51 Radu al III-lea Mihnea.


teldnita Lupul sau Gheorghe Ghica ? (1658
1659).
52
53 Asupra luptelor lui Constantin $erban Basarab in Moldova cu turcii, vezi Const.
C. Giurescu, Istoria romdnaor, III, Bucuresti, 1942, p. 107-111.

www.dacoromanica.ro

TARIH-I VEGIHI

181

locul sau. Atunci a cazut rob sfetnicul sau, numit Kelianof 54 blestematul,
in miinile tatarilor amintiti i, dupa ce a stat mult timp inchis, s-a salvat
cu o punga de 100 de mii de galbeni, si hind acceptata plecarea sa, a trimis un om la rudele sale si la cei care ii erau favorabili, spre a se ingriji
sa-i trimita acea suma. *i in timp ce sus-zisele rude se sileau cu mare grifa
in aceasta treaba, dom.nul din Tara Romneasca, Civan bei, aflind. aceasta
i pentru ca. era cunostinth veche cu el, a trimis intr-adins om la majestosul han si promitindu-i punga cu cei 100 de galbeni stabiliti, a cercetat
rnisiunea sa ref eritoare la numitul intemnitat. Mare le han, acordind toata
inerederea promisiunii respectivului principe, i-a trimis cu citeva cgpetenii
tatare pe sus-numitul prizonier, care ajungind, i numitul Givan bei vazin-

du-I deja eliberat, amintindu-si de obisnuitele sale tradari, in care era


mester, si dovedind si alte dati cu mare indrazneala nesupunere fata de
aceeasi Sub lima Poarta, a facut sa fie taiati in bucati nu numai tatarii
care venisera cu el pentru a primi banii sus-zisi, dar chiar si pe toti negustorii musulmani care erau in situatia lui, in numar mai mare de 1 000 de
persoane, primind martiriul ; si apoi a trimis pe acel om la RakOczy, cu
lamurirea de a fi gata cu vreo zece mii de oameni in favoarea lui si care

de fapt la sfirsit se Meuse cunoscut ea rsculat si nesupus la Poarta. Sus-numitul Joan Kemny ( KelianoF ), vechiul sau binefacator, a vrut sa dovedeasca zelul pe care il pastra de a-1 servi in mod credincios si de aceea s-a

hothrit sa faca tot posibilul pentru a redobindi situatia pierduth a sthpinului sau, si in putine zile a adunat vreo 20 de mii ghiauri inarmati, cu H. 89 r.
care a pornit sa mearga pentru a-1 ataca pe noul principe Bar6a Ianos 55.
Mai sus-numitul, ca sa aiba putere sa reziste, a facut cunoscuta situatia
sa si a cerut ajutor de la valiul de Buda, vizirul tinutului, Seidi Ahmet
pasa, care cu oastea victorioasa a serhatului se g6sea la paza Ineului. Acela,
la rindul sau, a trimis mai frail, in ajutorul mai sus-numitului, 1.1.11 numar
de 4 000 de viteji renumiti, dintre vitejii de serhat, din Ineu, sub comauda
lui Husein pasa, fratele ltti Siavus pasa. De asemenea si el, pregatind cele

necesare, imediat 1-a urmat. Indata, comandantul <Seidi Ahmet pasa >,
ajungind cu o oaste nenumarata pe cei 4 000 de viteji trimisi cu pasa de
mai sus, a inaintat impotriva celor thsculati.

... Dar au fost instiintati ca drumurile au fost barate si pericu-

lipase... 56 de aceea, pentru paza lor, a fost trimisa oaste islamica, acolo

unde trecerea era anevoioasa... ca sa inlesneasea trecerea. De aceea


a fost insareinata si trimisa o ceata de ostasi... Cind au fost instiintati
despre afacerea de mai sus... a trimis vestitor renumitului si puternicului
serdar ... inainte de sosirea ghiaurului ca sa nu poata trece... <au fost >
atacati si nici unul dintre ostasii islamului nu a scapat. Cind au fost instiin-

tati de taierea lor in bucati... cu ajutorul lui Allah eel atotputernic si


ierthtor, oastea ghiaura a ajuns si a trecut din trecatoarea de mai sus.

Noul voievod, la rindul sau, supunindu-se acestuia si venind cu o ceath de


patru-cinci mii de ostasi, care i se supuneau, s-a unit cu oastea islamului.

Atunci, pe cind se cerceta situatia, cu o multime numeroas, dind atac


" loan Kemny, principe al Transilvaniei Intre 1 si 22 ianuarie 1661.
55 Acatiu Barcsai, principele pus de turci In Transilvania. La Miron Costin apare sub numele de Borcea Iancq.
55 Punctele de suspensie Inlocuiesc rindurile ilizibile.

www.dacoromanica.ro

B. 155 v.
text
defectuos)

MASAN VEGIHM

182

asupra lui Thisein paa, dupg ce s-au luptat i s-au razboit, cu ajutorul
marelui Allah, s-au indreptat in acele parti. Victoriosul paa, cu o ceata
de patru mii de ostai, dind un atac asupra cetelor (alay ), ghiaurul fara
de credinta, la fiecare atac, a amestecat rindurile bor. In acest timp, de
asemenea, i Seidi Ahmet paa cu ostaii si, ajungind. intr-un suflet, fara
R. 136 r. ezitare, a intrat in lupth. Din toate partile, dind dovada de bravura i
H. 89 v dibacie in minuirea sabiei, s-au luptat i s-au razboit, nimicind pe ghiaurii
rai din fire. Apoi, cei din tara cu vinuri, ingimfindu-se i falindu-se, au fost
facuti una cu pamintul. Dumanul rebel, pentru a stinge flacara focului,
de cite ori repezea sabia stropea pamintul cu singe. Cu acei prieteni bucu-

rindu-se, arunca tarina de sub picioare..., dar pamintul se acoperise de


trupurile dumane. Au traversat distante i cu ajutorul lui Allah in trei
menziluri am obtinut victoria in lupth. Cind au vazut ghiaurii ca, sint strimtorati i spre a-i scapa capetele de nenorocire, i-au intors fetele i au rupt-o

la fuga, intorcindu-se in sensul infringerii. Atunci, vitejii <musulmani>


victorioi, repezindu-se pe urmele lor in acele parti, i-au a:kat cu copitele
cailor i i-au nimicit. Dumanul, in disperare, <condus de> doi austrieci
(nemse ), neputind thmine intr-un loc, mai mult de zece mii au fost ucii
R. 136 v. cu sbiile i trei mii au fost prini i facuti prizonieri. Oastea islamului
bucurindu-se de o victorie stralacita, a facut cunoscut aceasta padiakalui. Apoi, impodobindu-i alaiurile cu steagurile lor sfiiate i cu 4 000
de prini, au sosit la binepazitul ora Adrianopol.
Dupg, infringerea sa, blestematul de mai sus <R akczy >, neputind
H. 90 r.
sta linitit intr-un loc, a fugit pina la hotarul Austriei. Notabilii Transilvaniei, fiecare spre a famine sthpin pe avutia sa, s-au supus cu totii noului
voievod al Transilvaniei 57. Pentru supunerea i ascultarea de atunci incolo,

mai sus-numitul <principe>, incheind pact i intelegere, s-au angajat cu


totii sa"-i respecte juthmintul. In reedinta de stapinire a noului principe,
care era cetatea Sibiu 58, au lasat trei mii de oameni din oastea islamului,
spre a ajuta pe mai sus-numitul. Anotimpul de iarna apropiindu-se, onoratul serdar intorcindu-se cu oaste victorioasa, a descins in cimpia Timioarei. Spre a feri populatia acestui vilaiet de strimtoare, in acea iarna
nu i-a permis otii s stea in case, ci a fost aezata in corturi. Dar fiind
intiintati in acest sens, unii dintre ei au construit locuinte din pietre,
altii din lemne i multi dintre ei, sapind parnintul, au petrecut iarna in
acele locuri pline de greutti. Ateptind primavara, dupa cum se cuvine,
0-au indeplinit sarcina bor.
H. 90 v.
Pe de alt parte, blestematul Itkczy demn de un rau sfirit, dupa
plecarea otii islamice, cu mii de viclenii diavoleti a ademenit i a supus
R. 137 r. pe toti acei afurisiti care incheiasera un pact i intelegere. Si. in afara de
ai sai aducind 40 000 de ostai dintre haiduci (haidusak ) i din Ungaria
de mijloc, an venit cu totii asupra cetatii Sibiu, unde era noul voievod
<Acatiu Barcsai>. Acetia vazind necesitatea <cuceririi> intregii cetati,
s-au hothrit s lupte i s-o atace. Oastea islamului care era <afectata>
pentru paza sa, din cind in cind repezindu-se dMea atacuri asupra taberei

lor, dar cu ajutorul lui Allah cel preainalt fiind invinsa, nu s-au fault

pagube dumanilor. Pe aceasta cale fiind asediati continuu timp de cinci


" Acatiu Barcsai.
58 in text : Situ/.

www.dacoromanica.ro

TARIH-I VEGIHI

183

luni, au venit de multe ori oameni la puternicul pas'a si i-au fcut cunoscut6
situatia. Atunci s-a vlzut ce pagube au adus puterii impgratiei. . . De aceea,
in timp de iarnA, inainte de apropierea primverii, s-au facut mari pregtin i toatA oastea parcg, a inflorit. DupA ce s-au facut preggtiri si au intins
corturile pe cimpie pentru expeditia impotriva rii ghiaurior, s-au sfdtuit

eu populatia serhatului pentru plecare si lupta. Aceasta a artat <urm6toarele > : Populatia Transilvaniei se compune din trei neamuri, din care
o parte, dornicl de rzboi, voia 0, se aventureze cu sabia. Printre acestia
erau i cei cunoscuti sub numele de haidwak. Aceia, dupa ce au jefuit si
au pustiit tara si cetAtile celor de mai sus ...". intr-un cuvint, acceptind.
aceasta, s-au hotarit sg, nu mai intreprind5, o expeditie in acea parte. De
aceea, ridicindu-se din Timisoara cu gaziii de la serhatul victorios i cu
vitejii din slujba sa, dupg, ce au traversat distante si menziluri, au intrat
in <tinutul uncle erau cei numiti> haidiqak. Mai sus-numitii, cind au fost
instiintati de sosirea ostii islamului, s-au intgrit in cunoscuta cetate din
acea tara,, numitg Oradea (Varat). Spre a impiedica intrarea ostii islamice
In tara Mr, comandantal cetAtii Oradea, una dintre rudele lui RakczyoAlu,
zis Barkofci blestematul, a plecat cu mai =it de 20 000 de ostasi sa, se
aseze i s inthreascA un vad. (ghecid ) ingust de la serhatul Mr. Dar acestia
temindu-se de asezarea ion, teama i groaza cazind in mijlocul Mr, n-au
avut putere s reziste la lupt'a. Vgzind aceasta, si-au schimbat hotkirea

<de a lupta > in fuga" ; strMania <adversarilor > de a-i infringe i-a imprstiat R. 138 r.

eu multe supgrdri i necazuri in toate pArtile. Oastea cea victorioasg H. 91


<rnusulmanii > traversind distante i urm6rindu-i, pe unii pe care i-a ajuns
i-a dat hran'a sbiilor, iar pe cei mai multi i-a pins i i-a fgcut prizonieri.

r.

De asemenea, au pus mina si au luat tunurile si munitiile armatei lor


(alay ). Apoi toate satele, tirgurile, cetAtile i 0,1nci1e care se nimereau
in calea lor le ardeau si le pustiau. Dupg aceea, au descins cu hotarire
flng vestita cetate numita, Baai 59, unde en ajutorul lui Allah eel preainalt

toatA, avutia i proviziile ei au fost date cu usurintA vitejilor musulmani.

Pe cind erau in acele imprejurimi, Inc doug, cet6ti au fost cucerite cu


aman. Dupg ce au aprins in fracgri puternicele Ion intgrituri, au mers irnpotriva unei cefati. De asemenea i aceasta fiind cucerita intr-un timp scurt,

a inaput in mina vitejilor toatI boggtia pe care o avea in'auntru si in


Mara'. Astfel, s-a distribuit ostii din cetatea sus-amintitA un num'ar de
20 de tunuri de cetate, afar de 170 de pusti, munitii, praf de puse'd
unelte de lupta" nenumArate. Avind atitea succese man i cuceriri in cet- R. 138 v.
tile cu haidu;sak, s-au indreptat apoi cu pietate i t'arie inspre <altele din >
Transilvania. Astfel, pe la inceputul binecuvintatului ramazam <1069 > 60, R. 139 r.
cind s-au apropiat de imprejurimile cetAtii Cluj (Konvoar ), necredinciosul

numit Itkczyok,lu s-a ridicat d.e sub cetatea Sibiu, pe care o asediase
timp indelungat, apoi, inaintind cu 40 000 de ghiauri ra"uMcdtori pentru
luptg, cu oastea islamului, si-a intins tab6ra i s-a asezat in fata <turcilor >.
Aminind lupta pentru a doua zi dimineata, s-au preggtit din ambele pArti
pentru Iupt i rgzboi.
59 Nu poate fi decit Boga sau Pecica din Banat.
60 24 aprilie 3 mai 1659.

www.dacoromanica.ro

184

HASAN VEGII-11

In acest timp, serdarul cel viteaz ea Rustem 61, fiind ingrijorat

de spaima vitejilor din pricina numarului prea mare al dusmanilor i cind


a vazut frica i teama Mr, a cazut pe ginduri, si-a aranjat sabia, a cautat
sa incurajeze pe fiecare, caci el nu putea parasi cimpul de lupta, unde trebuia s dea dovada de bravura si vitejie. Prin efortul sau si al altora,
dusmanii condamnati focului din infern trebuiau sa piara. in aeelay timp,
vitejia stramosilor de la serhat trebuia sa fie intarita cu sabia. Astfel cii
dusmanii cei rai din fire trebuiau sa piara prin focul sabiei. Acum era ling&
ei i avea mii de necazuri din partea lor, de aceea trebuia sa-i raneasea cu.

sabia. Cerind ajutor de la creatorul celor doul lumi <de la Allah>, se


straduia din rasputeri sa, fie sfatuit cum trebuie sa se lupte cu dusmanii.
De asernenea i cei de mai sus <ardelenii>, fiind indepartati din

partile si imprejurimile tarilor islamice i cind s-au convins ca nu vor avea

ajutoare, s-au pregatit din rasputeri cu capul i cu trupul pentru lupta


si razboi. Atit cei mici, eit i cei mari dintre ei, stiind toate acestea, si-au
cerut iertare unii de la altii i s-au rugat pentru victoria deplina, asteptind
porunci pin inspre dimineata. Odata cu sosirea lor, cind si-au dat pe fata
adevrata ion dorinta (arz) pentru minuirea de sabii. s-a intrevazut o zi
luminoasa.
Cind s-a indeplinit rugaciunea noastra de dimineaVa, serdarul nostru,
puternic ea Rustem, dup ce a citit Coranul cel sfint, si-a incins sabia si a
B. 139 v.
IL 92 r.

R. 140 r.

incalecat falnicul sail cal. Atunci, in aripa dreapta i sting6, aranjindu-se


intr-o desavirsita ordine rindurile, brat la brat alaibeii 62, vitejii serhatului
eel victorios i eroii ienicerilor au legat patru rinduri de cete (alai ) i
au stat in fata dusmanului. Cind toate acestea erau gata i oastea s-a agitat
ca valurile Marii Negre pentru plecare si plimbare, atunci era in a douasprezecea zi a binecuvintatului ramazan <1070 > 63. Intilnirea <celor doua osti>
apropiindu-se cu ernotie, iscoadele alergau din ambele pari. Cind a aparut
focul in cimpul de batalie i s-a dat semnalul pentru lupta, gaziii musulmani
si cetele au inaltat spre cer prin vocile Mr un mare-i Allah" si din toate
locurile au atacat pe dusman.
Atit prin aruncarea sagetilor sfisietoare de suflete, cit i prin lansarea
sabillor setoase de singe, au adus potop pe capul Mr ; toti vitejii au aratat
bravura ca in faptele lui Rustem i dupa toata legea s-au achitat de tot
ceea ce se cuvenea. Au Matt ca din trupurile dusmanilor sa curga valuri
de singe, care devenind ca marea au scufundat in graba sufletele dusmanilor. Dar si dusmanul, rau din fire, vazind ca e un razboi sfint (cihad ),
murind, pe multi <musulmani > i-a 'Ana i i-a omorit. Cind <tureii> au
atacat a doua oara, i-au impins pe ghiauri pina in taberele bor. Dar din
pricina harabalelor lor de tunuri si a vicleniilor lor, nu a fost cu putinta
sa li se vina de hac. De aceea, cea mai mare parte a ostii, intorcindu-se
din lupta, a aratat o bravura greu de descris , dar tot timpul erau stapini pe pamintul de sub picioarele Mr ... Onoratul serdar Seidi Ahmed
pasa spanind : Oare se poate inota in framintata mare de Oman si
in mijlocul cetei ghiaurului sa fie astfel de vitejie i ea epopeea lui
Rustem sa apartina dusmanului, care s-a luptat cu atita bravura devas'n Erou legendar din mitologia persan5.
62 Alay beyl (tc.) : bei de alai; colonel.
63 29 mai 1660.

www.dacoromanica.ro

TARIH-I VEGIHI

185

tind si pustiind cimpul de luptd ?". Cind vitejii islamului au auzit toate
acestea, s-a trezit in fiecare zelul si sentimentul victoriei si au dat un atac
asa de mare asupra dusmanilor, incit ping si pietrele de marmurd se trezeau, devenind lumingri... , in timpul luptei au depus atitea sfortgri
incit au Mcut talmes-balmes tabdra i asezdrile ghiaure. Vgzind cd victoria va fi a acestora, cdpetenia nelegiuitior, care era R dkczy cel zdpdcit, rdnit de asemenea in trei locuri, a fugit i pind la cetatea numitd Oradea
(Varat ) nu s-a odihnit nici intr-un Mc. Cu sufletul sdu infricosat a consta-

tat cd din atita oaste abia dacg o zecime a scdpat din marea disperare.
Restul, ori a devenit hrang sgbiei, ori a fost prins i facutd prizonierg.
Afard de cei faniti, care fugind au murit pe drumuri si in ascunzisuri,
au fost adunate 4 700 de capete de la ordie. De asemenea, au incdput
in mina <turcilor> doug sute de steaguri, tobe i timbale si insusi steagul
aurit al lui Rkczy ; totodatg au mai fost luate i capturate 12 tunuri
mari baliameze, 18 tunuri imprgtesti ;gala i atita praf de puc i mnniii !
In acelasi timp, in lupta de mai sus au fost Mcuti prizonieri 51 de pircdlabi de cetgti (kale kapudani ). Pasalele, cu sfortdri leonine, si restul
ostii islamice, bucurindu-se de cu_cerire i victorie si de prada avutiei, au
multumit lui Allah. Apoi, scriindu-se scrisori de bucurie i fazind cu grijd

R. 140

tot ce aveau, lucrurile i capetele tgiate care trebuia expediate, fiind incaxcate in harabale, au fost trimise cu agalele Mr la Timisoara. Apoi, adresindu-se comandantior cetgtii i zabitilor 61 tgrii, le-au spus : dud' cineva
dintre voi va fugi, e cu neputint5, sd nu fie prins i nu-i va scgpa sufletul

de sabia noastrd. Cu astfel de angajamente, i-au trimis.


Tocmai cind se strAdulau i depuneau astfel de eforturi, a sosit H 92 v.
stirea cg blestematul de mai sus Rkczyoglu, care fugise, a murit, din
pricina rgnilor amintite, in cetatea Oradiei, in a 26-a zi a lunii ramazan
<1070 >65. Cind <turcii> au fost instiintati c pentru ingroparea cadavrului

lui intr-un anumit loc au fost trimisi 4 000 de ghiauri, au trimis indatd

pe urmele lor o oaste, in numdr de 5 000 de viteji, sub comanda lui Hiisein

pasa, fratele lui Siavus pasa. Ajungindu-i in a saptea zi a lui sevval 66, H. 93 r.
cind s-au incgierat ghiaurii, neavind putere sg reziste, au fugit, fardsind R. 141 r.
de fried stirvul blestematului <ROkczy>. 0 parte din oastea <musulmand>

punindu-se pe urmele Mr, pe acei pe care i-a ajuns i-a Mcut dispdruti
<din aceastd lume>. S-au intors cu prgzi nenumgrate. De asemenea, au
adus i cadavrul blestematului de mai sus i, tgindu-i-se capul cel fgrd
de noroc, <acesta > a fost trimis la Poarta impardtiei. Asa s-a intimplat
cu acel nenorocit, care un timp se rgsculase impotriva sahului. In ceea ce

priveste luptele pe care pasa de mai sus le-a dus cu oastea maghiard,

au intrat in epopee...
Intr-un cuvint, pe cind pasa de mai sus, inainte de rdzboiul cu
Rkzyoglu, prddase i pustiise tara en haidwak, un numgr de 6 000 de
blestemati, fugind din tara nem-teased (Neme = Austria), s-a intdrit in
acel serhat. Dar, nezgbovind ping la sosirea rdspunsului de scoaterea ion
din vilaietul cezarului, au trimis oaste in tara austriacg sii-autdiat in bucgti,
64 Zabit: cel care slapinete" ; dregAtor, demnitar, oflter.
65 7 iunie 1660.
66 16 iunie 1660.

www.dacoromanica.ro

186

HASIAN VEGIHT

cu sniile, omorindu-i pe toti cei de mai sus. Dar i nenorocitul de cezar,


care din cauza unor plingeri rguvoitoare a fost mazilit, fiind supArat,
a rupt pacea, deoarece tara sa a fost cA1cat6 de oaste, ceea ce a fcut
cunoscut la inaltul sultanat.
<Intr-o nota rnarginala se noteaza sfIrsitul lui Seidi Ahmed pap : din pricina o5tii">.

Postul sau fiind acordat lui Ismail pap, vizir de Buda, acesta, in.
mare graba', a fost trimis la paza Ineului.
EXPEDITHLE SERDARULUI ALI PASA SI CUCEBIREAXE.T.-.411EA

In acel timp, serdarul de mai sus inaintind cu atentie din binep'azi-

H. 93 v. tul Adrianopol, cu ienicerii si cu spahiii dintre ostasii de Poartg, s-a asezat

in oraul Belgrad. Apoi, emirii i beilerbeii (mirimiran) din Anatolia


i Rumelia, care au fost inPreinati... s-au adunat cu oastea vilaieturilor
bor. Spre a indeplini poruncile impArg,te0i in tinuturile Transilvaniei,
au inaintat ca un torent de primgvarg,, traversind distante de pe cimpii

si munti. Astfel, in a 25-a zi a lunii sevval 67, au descins la hotarul cetatii

Ineu, care se reinnoise. In acea zi, Seidi Ahmed pap, intrind cu alai in
ordie, a fost imbracat cu blana, de samur din partea serdarului. Ateptind
Ina, o sAptgrnind la Ineu, cetatea numitA, Oradea, una dintre forthretele
R. 142 r.

H. 94 r.

Transilvaniei, se ga'sea la o distant& de 15 ore de Ineu. Avea o clima pl-

cutl, oameni sgnaloi i o cetate foarte puternic5, si Maria cu turnuri


mari de piatrl care se inAltau spre cer ; jum'atate din ea fiind pe un niu
mare 68, zidul fortaretei era de trei rinduri, toate construite din caalmizi
si ciment (horosan). Latimea santului care era in jurul ei era de o suta,
de arsini (zira ) 69, iar adincimea lui, fiind de doi arsini, era On cu ap5,...
toate acestea inconjurau cetatea dindu-i forma unui balaur. Nimeni nu
putea s'a, tread, peste apa aceea. PinA si o pagre, in zbor, nu putea s'a o
ating5, cu aripa ei. Dar, potrivit cu puterea i. hofarirea firmanului impgrAtesc, s-a hot5,rit sA fie cucerith i ocupatA de oastea islamului. Plecind
asupra ei, mai intii a fost InsArcinat Hiisein pap, fratele lui Siavus pap,
cu repararea i aranjarea podurior de pe drumuri, spre a le trece cu .u.urin. De aceea 1-au trimis pe acesta s'i apoi au expediat tunurile si depozitele de munitii cu Seidi Ahmed pap, i, intr-o zi luminoasA, cn totii
s-au pus in mar. Dar, cind erau pe la mijlocul drumului, sosind vestitori

(feriadci) de la serhatul Kanizsei, au fkut cunoscut cg, blestematii"

numiti Zrinoglu 70 i Bekiano On n, venind asupra cetatii de mai sus,


au incendiat varosul sail, 'Au' prAdat i au pustiit satele sale, pricinuind
R. 142 v.

man l. pagube musulmanior. In vederea ajutorlrii, au trimis inlediat


cu valiul de Buda, Ismail pap, ostile de la Agria (.rdre ), Kanizsa i
Semendria pentru apgrare. Dar acetia abia s-au pus pe drum, cind iarAsi

a fost trirnis sa, fie intiintati cg, intilnindu-se cu ghiaurul i neavind


67 19 iuhe 1660.
68 Crisul Repede, la sud de Oradea.
69 Unitate de masura mai mica decit metrul : cca 0,60 0,75 m.

70 Flul lui Zrini", din familia Ziinski.


77. Fiul ha Bekian".

www.dacoromanica.ro

TARIH-I VEGIH1

187

putere, au fugit i, de aceea, au cerut iarasi ajutorul ostii victorioase.

In a cincea zi a lunii zilkade 72 descinzind la cetatea Peiran 73, s-a ocupat

de asedierea ei...

in acea noapte, onoratul serdar <Ali pasa > cu valiul de Anatolia,

Ceauszade Mehmed pasa, i cu beilerbeiul de Rumelia, Hiisein Mehmed


pasa, au intrat in inthriturile din partea raskiteana, a cetatii <Oradea > ;

iar in cele din partea apuseang intrind beilerbeiul Karamaniei, eatalba,


cu oastea eialetului On, de asemenea, dintr-o aripa muhafizul Silistrei,
Gan Arslan pasa, si principele de Adana CO (Edirne ), Sinan pasa, cu
mari eforturi schimbindu-si locurile, In citeva zile s-a ajuns la capdtul
santului (hendek ). Fiind nevoie de indepartarea apei, au inceput s taie
intr-un loc, cu un nurnar de o suth de lagimgii 74. Cu mii de sforthri deschizindu-se o bresa, au fkut s curga o cantitate de apa <egal> cu miscarea R. 143 r.

a trei mofi. Astfel curgind trei zile i trei nopti, s-a golit de jurnatate de
arsin. Pe aceasth cale era nevoie de un timp indelungat pentru scurgerea

ei, ceea ce intirzia ocuparea cetkii, fapt pentru care s-au intristat. Dar
Allah stie s aranjeze toate lucrurile. In acel timp, un ghiaur ckuse in
mina vitejilor <gazii >. Cind s-a facut cunoscuta grija si efortul pentru
inlkurarea apei din sant, mama acelui prizonier s-a angajat s arate legd-

H. 94 V.

tura <pentru scurgerea > santului, cu conditia eliberarii copilului ei. Atunci,
fiind dusa in fata serdarului celui onorat spre a obtine permisiunea <inde-

plinirii> dorintei sale, ea a fost trimisa cu doi-trei oameni pe marginea


santului, pentru a arka locul cu pricina. Se gasea pe coloana lui Jatalba.
Dupa ce i s-a Mcut cunoseuta insarcinarea mai sus-numitei, s-a poruncit
numitului pasa sa fie cu atentie i s aiba grija de toate acestea. Pasa,
la rindul sau, a mers cu oastea eialetului sau.
La inceputul expeditiei, blestematii, avind mai multa grija pentru
intarirea acelui loc, au fkut s ploua asupra lor din tunuri, pusti si cumbarale o ploaie a nenorocirii. De cite ori atacau <cetatea > cu ardoare i zel,

fiind raniti si morti, n-a fost cu putinta sa se apropie de ea. Fiind fortati
sa' se retraga, au intirziat pina in noapte. Apoi, iari, cit a fost cu putinta,
depunindu-se eforturi pIna la aflarea adevarului adevkat, s-au odihnit.
Yu a treia noapte, in timpul somnului, deschizind legatura sau barajul
<santului>, au scurs apa inspre cimpie. Scurgindu-se in intregirne, dup

R. 143 V.

golirea santului s-au luat masuri spre a se intra in el ; dupa sfat, vazindu-se

interiorul lui printr-o gaura a zidului din sant, au intrat usor. De acolo,
apropiindu-se treptat de cetate, au incercat sa intre in ea prin locurile
distruse en tunul ; dar in <unul din> asalturie zilnice murind zagargibag 75
Hasan aga, capetenia (zabit) ienicerilor, Ahmed efendi, din slujba de scrib H. 95 r.
(tezkereei ) a generosului serdar, vechilul lui basceaus, agaua voluntarilor
(goniilli ) si afara de acesta Inca multi altii dintre ieniceri si spahii nu mai

sperau in cucerirea acelei cetati. Au intirziat asteptind sa distruga zidul


cetatii prin canaluri (lagtmlart ile ). In sfirsit, in a 17-a zi a Ini zilhigge 76,
" 12 august 1660.
73 Piran: Bran (?).
74
75
76

Ostasi pionieri.
Ciipetenie de zagargi
24 august 1660.

(ctini") undate de ieniceri cu dint.

www.dacoromanica.ro

188

B 144 r.

FLASIAN VEGIFTE

fgcindu-se un canal subteran, cind zidul cetgtii s-a dgrimat, oastea islamului a atacat din toate pgrtile. Timp de trei ore, avinci loc o mare luptg,
400 de oarneni au fost rgniti si peste 1 200 au fost ucisi. Cu toate acestea,
nefiind cu putinth, iarsi, intrarea <in cetate>, hind fortati, s-au retras
din lupth. Din pricing cg a avut loc cucerirea si victoria, fiecare cgzind
pe ginduri s-a intristat, asteptind binefacerea lui Allah.
In a 20-a zi a lunii de mai sus ", era a patruzeci si cincea zi de asediere, cind, iesind din cetate, a argtat ca, cei care sint inguntru vor sg predea cetatea, cu conditia sg, se poatg retrage cu avutia si familiile lor intr-un
loc. Si pe aceasth cale a fost numit beilerbeiul de Rumelia pentru transportul celor de mai sus la locul lor si pentru predarea cetgtii cu aman. In acea
zi, cetatea flind evacuath, s-a putut ocupa cu forta. Atunci, Seidi Ahmed

pasa, fiind informat ca cinci sate de calareti au venit in ajutorul cethtii,


a plecat asupra lor cu vitejii care erau pe Rugg el. La locul de intilnire
intimplindu-se un atac si neputindu-se rezista, mai mult de o suta au fost
prada singeroasg a sAbiei, un numar de 150 a fost prins, iar restul a fugit.
B. 194 V.

Venind. oameni cu daruri si peschesuri de la capeteniile cetAtilor si regiunilor invecinate, s-au supus. Vestea cuceririi si victoriei, cind a ajuns la
auzul sultanului (ah) cel maret ca Feridun 78, de bucurie a poruncit ca
in tot Imperiul otoman sa fie gatire si veselie. Victoriosului serdar si celor-

lalti emiri renumiti li s-au trimis scrisori de afectiune (nfivazipame)


i caftane (hilat ) strMucitoare. Pentru cetatea de mai sus fiind numit
sthpin (hakim ) si valiu mutasarriful de Adana, Sinan pasa, s-a dat firman ostii victorioase ca in acea iarna sg, ierneze la Belgrad...
<UrmeazA descrierea unor incendii la Istanbul, relatiile cu hatmanul cazacilor si cu fiul
B.198-150
II.95v.-100 sAu, luptele tAtarilor cu rusii si polorni, asedierea cetAtd Azov, pAtrunderea lui nureddin sultan
cu Warn in tam cazaceascA, mdcelArirea a 10 000 de cazaci, cucerirea a douA cetAti In partea
leseascd, unde au fost trecuti prin sable 38 000 de sclrbe" (pelid)>.

" 27 august 1660.


78 Rege al Persiei antice, din dinastia Psachadia (?).

www.dacoromanica.ro

IV

MEHMED HALIF.A:
Istoriografia otornang, din veacul al XVII-lea cunoaste doi sau chiar
trei cronicari sub acest mime. Astfel, Mehmed Ha lila I a ramas cunoscut
printr-o cronicA consacratl domniei sultanului Mustafa I (vezi G.O.W.,

p. 159), Mehmed Halifa al II-lea ne-a lgsat o descriere privind istoria


osmanliilor intre 1633 si 1659 (vezi G.O.W., p. 209), iar Mehmed Halifa
al III-lea, de care re ocupgrn, contemporan cu preced.entul, a fost slujbas
la administratia bunurilor Curtii sultanului, in calitate de cgraret inarmat" (seferli). Trg,ind pe vremea sultanilor Murad al IV-lea (1623-1640),

Ibrahim I (1640-1648) si Mehmcd al IV-lea (1648-1687), a descris

o bung, parte din evenimentele istorice din timpul domniei bor. In tinerete
fiind pajul (icoglan) marelui amiral si vizir Kogia Kenan pasa 2, 1-a insotit
in toate expeditii1e sale. Astfel, In octombrie 1636 (1046 H.) a luat parte
la inAbusirea fascoalei lui Gheorghe I R AkOczy in. Transilvania. Cu aceasta,
ocazie, ajunge ping, la cetatea Ofen. sau Gran, dincolo de Buda. Mai tirziu,
apare in preajma marilor demnitari i viziri otomani, ea Suleiman pasa,

Koprlu Mehmed pasa s.a., ocupind, printre altele, i dreggtoria de

ibrikdar 3.

Mehmed Ha lila a rganas cunoscut In cultura otornan i ca poet


sub pseudonimul (mahlas) etfeti.
Opera sa principara, Tarih-i Omani (Istoria robilor), Este o cronicg,
compusg, din patru capitole (bab )115 paragrafe (fasl) i 1.1D epilog (hatime).
Ea trateaz evenimentele istoriei otomane incepind din anu11632 (1042 H.),

dar mult mai amMuntit de la 6 octombrie 1650 (1060 H., sevval 10)
ping, la 12 martie 1665 (1075 H., saban 24).
Cronica lui Mehmed Halifa a fost urml din izvoarele lui M. Naima,

continuatorul lui Sarih ul-Menaroglu Ahmed efendi, care Ina, dupg

cum a reliefat Ahmed Refik, 1-a folosit defectuos. tirile cuprinse in acest

izvor meria o deosebitg, atentie, fiind prezentate cit se poate de amanuntit de un martor ocular al evenimentelor.
Traducerea roastra a fost fg;cutg, dupa editia lui A. Refik intocmit'a.
pe baza a dou manuscrise din colectia sa si publicata in revista Institutului

de istorie otomang : T.O.E.M.", nr. 78-83, Istanbul, 1924-1925. in

manuserisul pastrat la Bibl. T. K. S. Miizesi (Istanbul), fd. Revan 1306,


autorul figureazg, sub pscudonimul sgu tTlfeti. i acest xnanuscris,
ca dealtfel i editia lui A. Refik, cuprinde domnia sultanilor Murad al
I Hallfe: scrib In cancelaria Divanului imperial. Are si alte sensuri, vezi I.A., fasc. 40

(1918), p. 148-155 (T. W. Arnold).

2 Despre Kenan pap, poreclit Sari (cel galben"), cf. E.I., p. 905 (F. Babinger).

3 Dregator la palat, care turna ap cu ibricul ca padisahul sd-si spele mlinile ; insarcinat
cu ibricele.

www.dacoromanica.ro

190

MEHMED HALIFA

IV-lea, Ibrahim si Mehmed al IV-lea, tratind in special unele evenimente


mai curioase de la palat (veka-i acibe ve fitne-i garibe ). In traducerea care
urmeaza s-a tinut seama si de acest manuscris 4, pe care 1-am microfilmat
pentru Arh. stat. Buc. (rola 22, cadrele 478-572). Comparindu-1 cu editia
lui Refik se constata ea avem de-a face cu o varianta.
RibliografIe: Mehmed Sureyyia, S.O., IV,

p. 511 ; M. Bursali Tahir,


O.M., III, p. 142 ; F. Babinger, G.O. W., p. 209-210 si F. E. Karatay, Kaialouu..., I, p. 271, nr. 842.

TARIH-I GILMA NI
(T.O.E.M.", Istanbul, 1924-1925, nr. 78-83)

14
15

<Intoarcerea lui Kenan pasa, dupd cuceririle fcute, in prtile Irakului>.

In anul o mie patruzeci i cinci, in a saisprezecea zi a lunii regeb 1,


s-a intors de aeolo la Istanbul... Preafericitul padisah 2 a acordat si a
daruit stapinului men 3 eialetul Silistra, impreuna en hasurile 4, si cind,

pornind spre eialetul sail, a ajuns aproape de Babadag, s-a raspindit stirea
intem.eiat j s-a adeverit c cetatea Azovului ( Azak ) a fost luata de
ghiauri. Atunci musulmanii an fost cuprinsi de o mare ingrijorare. Pupa
aceea, ghiaurii devenind din ce in ce mai cutezatori, cind s-a mers spre
Silistra an avut loc lupte i razboiri cu ghiaurii in citeva locuri, pe malul
marii. In anul una mie patruzeci i sase 3, craiul Transilvaniei, ghiaurul

numit RkOczy <I> cel mdemn, rasculindu-se, an fost desemnati sa


mearga asupra lui, fiecare en cite patruzeci de mii de osteni, demnitarii
eialeturilor de Buda si de Bosnia, precum i beii de Silistra, de Tara Rornaneasca si de Moldova. De asemenea, a fost insareinat i Kantemir pasa
cu patruzeci de mii de tatari, iuti ca vintul. Stapinul meu, Kenan pasa,
fiind numit serdar, and a pornit impotriva Transilvaniei cu o asemenea
oaste i eind a pus piciorul in vilaietul Tarii Romanesti, a auzit c pasa
de Buda, Nasuh PasaOlu Thisein pasa, s-a intilnit en ghiaurii inaintea
noastra si en voia lui Allah ghiaurii fiind biruitori, iar Hiisein pasa fiind
infrint i zdrobit, s-a inapoiat la Buda si s-a intristat. Dar ce folos, cad.
6tapinul men pasa a renun.tat sa mearga asupra Transilvaniei dupg infringerea lui Misein pap, fiindca era dupa <sarbatoarea > Ruz-i Kasim i
apropiindu-se iarna grea, erau zapezi in munti. In special pe drumurile
ce due in Transilvania existind niste trecgtori inguste i munti inalti,
4 Istanbul, Bibl. T.K.S.M., fd. Hazine (Revan), nr. 1306, 99 f.
1 26 decembrie 1635.
2 Sultanul Murad al IV-lea (1623 1640).
3 Kenan pasa.

4 _Hass: domeniu viziral si imperial, cu un enit anual de peste 100 000 de aspri.
6 5 iunie 1636 25 mai 1637.

www.dacoromanica.ro

paultpiv.
'Iumun5
sui "(lig `wsmd,
Ing 11 (-11) '90c1
';i1j,

48

na

-1u1s 'ang -jut


U[01 ZZ '3

tpy

qupaill)

www.dacoromanica.ro

MEEMED HALIFA

192

klaca" se depune zApadg, trecerea prin ele devine anevoioaea. Potrivit vorbei
pacea este folositoare", facindu-se impa' care, s-a intors in partea Silistrei.

Pe drum, a trecut prin necazuri din pricina iernii cumplite. Multumith


lui Allah, in luna lui saban o mie patruzeci si sase 6 am ajuns la Silistra.
Dupa,' citeva zile s-a faspindit vestea ingrijorsatoare c hanul Otar 7,
nemaivoind sa., asculte de padisah, a luat en el oastea thtath numeroaea ...
i c'a vine s'a cauzeze pagube resedintei sultanului osmAn esc. De fapt, in

mijlocul iernii, el a venit asupra lui Kantemir pasa cu o suth cincizeci

de mii de ttari si i-a pthp'adit vilaietul. Cind a descins intr-un loc in apropiere de Ismailgic care este in prezent vacnful 9 Medinei, a trecut si
8,

Kenan pasa peste Dunare cu ostile Silistrei si Rumeliei si intrin.d in

Ismailgic, a pus ea se sape in jurul lui inthrituri trainice. Asezind tunuri,


a zis ca ei <thtarii> sa, nu treac6 ir spre Adrianopol si Istanbul, si au thmas
pe loc. N-au indthznit, ping la urnig, ea. villa', asupra Loastth. In sfirsit,
facindu-se pace din ambele parti, cind plecau spre Crimeea iscindu-se o
mare dusmanie si vrajb6 intro ei, s-an mcelarit unii pe altii si s-an. impths-

tiat. Sultanul Murad hap, punind e5,-i adua en usurinth, la Pragul fericirii 10 pe hanul thtar si pe Kantemir pasa, i-a ornorit pe amindoi, nedindu-le rggaz. Dup'a aceea sthpinul nostru 11 fiind mazilit, a venit la Pragul
fericirii...
Cind toate cele necesare expeditiei au fost pregtite, in anul mai

sus argtat, in a nouAsprezecea zi a lunii gemazi I 12 si in a dougzeci si treia


zi de februarie, luni, in prim'avara aceea, tuiul (tug) impthtesc de cuceriri

a fost asezat in fata arsenalului pentru expeditie, in timpul marelui vizir

KOprnhi Mehmed. pasa 13. Inainte de plecarea marelui vizir I.D. expeditie,
craiul Ardealului, care era tributar, murind 14, in locul s'au domnia Ardealului fusese druith, cu acceptarea sultanului, mmi ghiaur numit
Gheorghe 12, care se afla inchis la Yedikule. Apoi, s-a primit stirea ca ducindu-se in partea aceea, cind s-a urcat si s-a stabilit pe tronul sau nenorocos,

el a relatat demnitarilor si oamenilor sal priceputi toate evenimentele ce


s-au petrecut de cind s-a urcat pe tron padisahul nostril, zicindu-le : De
acum incolo devletul osmanliilor este in decadere. Si armata lor nefiindu-le

credincioasa, nu mai sint in. stare sa faca fao, dusmanilor 16 din jurul bor. De
acum incolo prilejul este al nostru, deoarece ne-a ajutat legea prealuminatului Isus. SA ne intelegem imediat cu cei din Creta (Kirid ) pentru ca ei
sg, desthoare steagul lui Isus de pe mare, iar noi de pe uscat si, lovindu-le
astfel vilaietul, s-i atacam ping la Istanbul". Cind s-au consfatuit asupra
acestor treburi, cu totii gasindu-le potrivite, an hotarit sa porneasca, cu
scopul de a cauza stricciuni tarilor islamice, intelegindu-se si cu venetienii. *i. atunci s-a poruncit ca hanul tatar sa, mearga asupra craiului din
29 decembrie 1636 26 ianuarie 1637.
Bahadir Ghirai (1636 1641).
8 Diminutiv pentru cetatea Ismail, de pc DunAre (R. S. S. licrameand).
9 Vakif (tc.) : fundatie pioasd".
19 AdicA la Istanbul.
11 Kenan pasa.
72 9 octombrie 1637.
6

Mare vizir (1656


1661).
14 Stefan Bethlen (1630).
35 Gheorghe al II-lea Rkczy.
16 E vorba de venetieni.
13

www.dacoromanica.ro

TARIH-I =MANI

193

Transilvania. Dup5, aceea, marele vizir a trimis asupra venetienilor in


Marea Mediterand, in a dou'azeci i opta zi a lunii mai sus arkate 17, intr-o

46

galere...
Iar marele vizir a plecat personal, cu oastea islamic'a, din insula

48

marti, pe capudanul Topan 18 Mehmed pasa, cu ajutor i cu treizeci de

Bozga-ada 19, pentru a ierna la Adrianopol, cu scopul de a face expeditie

in primvara aceea asupra principelui (hakim) Transilvaniei IldkOczy


Gheorghe.

Preafericitul padisah 20, in iarna anului o mie saizeci si opt 21, petrecindu-si iarna la Adrianopol cu oastea sa de gard'a, a trimis in toate fartile
porunci ilustre, aeatind c5, in prim'avara aceea va porni in expeditie si-i
va schimba pe voievozii Trii Romnesti si Moldovei. Cu voia lui Allah,
pe 1Ing faptul & a sosit la Adrianopol atita oaste pe un timp nepotrivit,
a fost pe deasupra i o iarn'a foarte grea
Iar marele vizir 22, mindrindu-se de rdspunsul ipocrit 23, a plecat
spre Belgrad, cu oastea de lingI el, dup6 stringerea recoltei, in anul o mie
saizeci si opt, in a donazeci i doua zi a lui ramazan 24 De asemenea au

51

plecat impotriva Transilvaniei, fiind inskcinati, impreung, cu marele

vizir, si hanul fatar 25 cu nenum'arati ttari, i pasa de Silistra, Kadri pasa,


eu <oastea > eialetului sau i cu levenzii din Dobrogea i cu peste cincizeci
de mii de ostasi din partea craiului lesesc 26, i pasa de Buda cu &stile de
serhat.

Iar preafericitul nostru padisah, cind s-a gindit la atita lurne,


precum si la rutatile i intrigile, precum si la revolta lor din cale afara 27,
a trimis in grabA orn la marele serdar, spunindu-i
: Dac ai nevoie de
sigiliu, atunci sa te strduiesti sa vii cu o zi mai devreme incoace i sA, nu
ingadui nici o neglijentA". Omul a venit din partea padisahului tocmai
cind marele vizir era sa asedieze cetatea Ineul 28 j dindu-i hatiseriful,
a cerut raspuns. Dar marele vizir nu a dat rdspuns omului care a venit,
ci 1-a oprit ling6 el. Asediind cetatea i cucerind-o cuusurintg, in prima zi
a lunii zilhigge in anul mai sus arAtat 29, a trimis cu imbrohorul (mirahor )
sau scrisori de cucerire catre preafericitul padisah, raspunzindu-i :
ft Padiphul men, am hot6rit sa venim, cu ajutorul lui Allah, pina in douazeci de zile ; sa nu fiti ingrijorat".
17 18 octombrie 1637.

18 Becte Topal: schiop".


la Insula Tenedos.
20 Mehmed al IV-lea (1648 1687).
21 9 octombrie 1657
28 ianuarie 1658.
22 Koprtilu Mehmed pasa.
23 Al lui Husein pasa din Anatolia.
24 23 iume 1658.
25 Arslan Ghirai (1644-1666).

26 loan al II-lea Cazimir (1648-1668).


27 Este vorba de izbucnirea unor tulburari in Anatolia.
28 In text : Yanova.
22 30 august 1658.
13 - C. 167

www.dacoromanica.ro

54

VIEHME.D HALIFA

194

56-57 DATA CUCERIRII INEULUI. MEHMED PAWt 30 A LUAT CU USURINTA INEUL 31


<Rdscoala lui Hasan pasa In partile Alepului a fost Indbusita, iar conducatorii ei au
fost decapitati>.
LE GATURILE TATARILOR CU MOSCOVITII
59

.. . Beiul de Ineu. rasculindu-se, RakOczyoglu Gheorghe, care fusese


schimbat de la tronul nenorocos, nu a lasat pe craiul cel nou 32, numit
din partea padisahului, sa puna stgpinire pe vilaietul Transilvania. Fiind
cuprins de patima de a pune mina din nou pe craie, 1-a ales ca sprijinitor
al sau pe cezarul austriac 33, care a trimis la preafericitul padisah un sol

mic, spre a interveni pentru 11 akczyoglu. Cind solul, venind, in fata padisahului, a predat scrisoarea, padisahul, neacceptind interventia lor, a zis :
Daca cezarul austriac vrea in mod sigur s:a faca pace si. intelegere cn noi,
atunci sa-1 prinda pe ghiaurul acela afurisit si sa-1 trimita la noi, daca nu,
apoi il priveste, caci m-am hotarit sa yin asupra lui". Dupa acest raspuns,

solul, nemaifiind retinut, a fost trimis inapoi cu scrisoarea. In afara de


aceasta, voievodul nou numit al Tarii Romanesti 34, cel Mra de lege, fa'sculindu-se, Meuse intelegere cu. BiakczyoAlu, trecind de partea sa. Atunci

60

preafericitul padisah, vrind-nevrind, a iernat la Adrianopol. In priadvara


aceea trebuia sa se porneasca in expeditde asupra lui. Au plecat de la Brusa
si, traversind popasuri, in a doua zi a lunii muharrem 35, intr-o marti,
au intrat la locul numit Ceardak 26.
.. . Apoi, pornindu-se de la Galipoli, s-a mers la Adrianopol. La
jumatatea lunii safer 37, <padisahul> a intrat cu mare alai in oras si descinzind in seraiul said purtator de fericire, acel cuib de fericire resedinta a
dinastiei osmane, a numit cite un serdar destoinic, vestit si vinator de
inamici, cu steaguri norocoase i cu drapele purtatoare de victorii si cu

osti nurneroase ca stelele si aducatoare de ordine, impotriva craiului


Ardealului, Rakczyoglu Gheorghe, si impotriva voievodului Tarii. Romanesti, care fusesera mai inainte de aceasta cauza intoarcerii sale la Adrianopol si a sfortarii sale de a veni la locul mai sus-aratat. Astfel, a trimis

doi serdari ca niste vulturi, renumiti si viteji ca leii.


Cu ajutorul atotstapinitorului Allah, pasa de Silistra, Cram. Arslan
pap, a fost insdrcinat a mearga asupra voievodului Tarii Romnesti

cu cei din eialetul sau, cu levenzii din. Dobrogea, cn agalele a patru bulacuri

si cu mirzacii tatari, iar el, incercindu-si norocul pentru lege, i-a atacat
pe ghiauri cu osti puternice. *i astfel s-a dat lupta mare. Pina la urrna
ostile islarnice, fiMd norocoase, au iesit biruitoare, iar dusmanii legii au
fost imprastiati 5i zdrobiti. Domnul Trii Romnesti a ales fuga si s-a refu-

giat in partile Transilvaniei cu restul din oastea sa diabolica ce a scapat


3 Koprulu Mehmed pasa.
34 Datare dupd calculul zis abged sau abcad : 1658.
32 Acatiu Barcsm.
33 Leopold I (1655
1705).
34 Mihnea al III-lea Radu (1658-1659).
35 30 septembrie 1658.

36 Din text rezult cd ar fi o localitate In Asia-Mica, In partea apuseana.


37 29 octombrie

26 noiembrie 1658.

www.dacoromanica.ro

TARIH-1 GThmANI

195

de sabie. -UDE dintre ghiaurii din Tara Romneasca fiind trecuti prin sbiile

gaziilor, iar altii devenind prizonieri, i numindu-se din nou domn, au


devenit ea mai inainte tributari i supusi firmanului. Ghiaurul zis domn al
Tarii Romnesti, care s-a rgsculat acum impotriva padisahului nostru,

statuse mai mult de dougzeci de ani in seraiul lui Koga GUrgn. Kenan pasa,

cuceritorul Ahsakului 32 Umblind imbracat ca un bei i pasg in haine


frumoase de musulman i citind cii islamice, spunea ca va deveni musul-

man. Cind sarmanul de mine 32 eram pag (ic-og/an) pe Rugg Koga Kenan
pasa, el era un bMat tingr i, fiind printre pagi, scria i citea. In timpul
sultanului Murad 4, el s-a straduit s deving domn in Tara Romaneasca.
Pasa de Buda, Seidi Ahmed pasa, fiind insgrcin at sa mearga asupra lui

Gheorghe RkOczy cu dougsprezece mii de ostasi de serhat i cu beii

si pasalale din eialetul sgu, a devenit, cu ajutorul lui Allah, serdar i caTanza
a ostilor islamice si a pornit asupra tinuturilor Transilvaniei. Astfel, supu-

nindu-se firmanului care cerea sa lupte pentru Allah in rgzboiul sfint si


supunindu-se inaltei porunci. .. a pornit asupra lui RakOczyoRlu. Parcurgind menziluri cu ostile islamice norocoase, i-a intilnit pe ghiauri la
Portile de Fier. Cu ajutorul preaslavitului atotstgpinitor, oastea islamica
norocoasa a fost biruitoare numaidecit, iar dusmanii legii au fost infrinti
i zdrobiti. Atunci BkOczyolu a ales calea fugii si oastea islamica noro-

coasg a avut parte de cuceriri nesfirsite si de avutii si de prazi. Se relateazg


chiar c pe cimpul de lupta mai sus-aratat au fost trecuti prin sbiile gaziilor
saisprezece mii de ghiauri si au fost luate sapte tunuri. Dupg aceste strdlucite cuceriri, au venit la Seidi Ahm,,d pasa nobilii celor trei neamuri 41
din vilaietul Ardealului si i-au spus : Sultanul meu, in prezent in vilaietul
nostru hind mari lipsuri, rugam s 1ai pe ling craiul nostru un numgr de

osti de pazg". Apoi, venind cu bine si cu prgzi la Timisoara, insotit de


restul ostii, el a inceput sa pregateasca cele necesare pentru expeditii

cu scopul de a porni in primgvara aceea asupra lui BkOczyolu. La rindul


sgu, RakOczyoglu, cu multe mii de ghiauri maghiari si de Oradea, a inchis

oastea islamic, retinuta linga noul crai, in cetatea numit Sibiu, renu-

mita in Ardeal prin intariturile ei, si a asediat-o strasnic. Timp de vase luni

de zile a bgtut-o cu tunurile cu inversunare si a atacat de mai multe ori


meterezele musulmanilor dinguntru si le-a incuiat tunurile, nimicind o

multime de ghiauri. Sosind la Seidi Ahmed pasa vestea c dupa, atita vreme
ghiaurii au fost biruitori asupra cetatii, n-a fost posibil venirea in ajutorul
ei din pricina iernii cumplite i s-a aminat pentru primgvara viitoare. Apoi,
indata dupg sosirea zilelor de Nevruz 42, Seidi Ahmed pasa, neingaduind
nici o aminare, a iesit cu corturile in sesul Timisoarei. El a stat acolo ping

la adunarea otii, iar ostile, venind din toate pgrtile, s-au Arias acolo.

Cind s-a strins arm ata, Seidi Ahmed pasa a invitat la el pe batrinii de la
serhat i pe cgrturari . . . i sfatuindu-se en ei, s-au inteles pe ce drum anume
sa" meargg. Traversindu-se menziluri, cind s-a intrat in inutul ghiaur,
peste dougzeci de mii de ghiauri demni de infern din partea lui R AkOczy
s-au unit cu afurisitul zis Efrenci 43, care era capudan in cetatea Trausil38 Aluska (?), localitate in Anatolia Intre Van si Erzerum.
" Adicd autorul cronich, Mehmed Halifa.
48 Murad al IV-lea.
" Adica unguri, sasi i seem, romAnii nefiind natlune recepta.
42 Anul nou la persani (21 marlie) , prima zi a primaverri.

43 Venetian" : arci probabil o form corupta a nurnelui Francisc.

www.dacoromanica.ro

61

MEHMED HALIFA

196

63

vaniei, din partea lui ItaliOczy, i s-au pregatit s inchida drumurile ostii
islamice. Or, voia lui Allah a fost ca atunci cind armata islamica s-a apropiat de acestia, inimile lor sa fie cuprinse de o mare teama, ca rezultat al
rugilor facute mai inainte, i astfel ei au apucat calea fugii. Cu ajutorul
lui Allah, gaziii de la margine au atacat asa cum ataca lupii flaminzi vinatul : pe unii i-au prins, iar pe altii i-au trecut prin sabie. Pradind i devastind, ei au dat foc la toate palancile, orasele i satele bor. Dupg aceea au
mers asupra cetatii vestite a rnamei lui RakOczyo;g1u, sub munele de cetatea Boceai 44. Cu voia lui Allah, ea a lost luata sub stapinire en usurinta.
Pe unii dintre ghiaurii dinauntru i-au luat prizonieri, iar pe altii i-au trecut
prin sabie. Dupa ce au fost pradate avuturile i proviziile <ghiaurilor >,
munitiile i tunurile dinguntru au fost scoase i toate palatele (serai )
i bisericile au fost arse. Dupa aceea au mers in cetatea sa 45 i au asediat-o

strasnic. Cind au atacat cetatea cu cintari islamice, ghiaurii, neputind


rezista, au predat-o, cerind aman, iar oastea islamica, pradind avuturile
si proviziile din cetate, a luat in robie femeile i copiii. Luind tunurile si
munitiile diMea, au dat foc cetatii. A doua zi, fiind luat i varosul, dupg
ce au pus mina pe prizonierii, avutiile i proviziile dinauntrul cetatii,
i-au dat foc. Cind s-a facut numaratoarea tunurilor si a munitiilor capturate
in aceste cuceriri stralucite, s-a vazut c erau donazeci de tunuri man i o
suta saptezeci i patru de tunuri mici, iar celelalte rniiniii, avutii si proviZii, fiind peste masura de multe, au fost trecute in condica.
Pornindu-se si de acolo, dupa ce an traversat menziluri, au venit la
locul numit cetatea Maria < ? > din Transilvania. La o distanta de doua

ore hainul fara de lege Itakczy statea in ascunzatoare i gata de lupta


pentru a intimpina armata islamica, care mai inainte de aceasta asediase
bdtea de vase luni cetatea numita Sibiu din Transilvania i, renuntind

la ea, cu treizeci de mii de ghiauri Meuse acum mari pregatiri. Iar in partea

aceasta, In rindurile armatei islarrice, strigatorii au anuntat si au pus in


vedere tuturor c miine se va da lupta, toti sa fie gala". Atunci, fiecare
si-a luat rAmas bun de la prieteni i fratele de la Irate, tatal de la fiu si
tovardsul de drum de la tovarasul sari si s-au imbratisat unii en altii si
si-au sdrutat unii altora ochii i s-au rugat pentru alji, Melt in noaptea
aceea, in douasprezece ale ilustrei luni a ramazanului 46, nimeni nu si-a
pus capul jos ping dimineata . Fiecare incalecirdu-si calul... beilerbeii,
sangeacbeii si gaziii de serhat; fiecare en trupele sale, asteptau ca niste
bei sau ca niste viteji setosi de singele ghiaurilor, in a trei <sprezecea >
zi a ilustrului ramazan, asezindu-se un rind de alai si de saptori < ? >,
un rind de pedestrasi 1 un rind de alai de centru. <Asa > au inaintat asupra
ghiaurilor i acestia in marea lor ingimfare, iesindu-le in intimpinare, cele

doua osti au venit fafa in fata. Atunci inaintind incet-incet 0 In ordine,

dud i-au atacat pe ghiauri au improscat din cele data baliamezze si din cele

opt tunuri imparatesti 47. Dar, en ajutorul lui Allah, acestea necauzind

nici o paguba si ghiaurii din ascunzisuri iesind afar, au inceput sa se lupte

cu oastea islamica. Atunci luptindu-se sulita la sulita, sabie la sabie si


" Bucea ( ?) in jud. Bihar.
45 A lui Rkczy al 11-lea.
46

3 iume 1659.

47

In text : phi ; tun cu bataie mare.

www.dacoromanica.ro

TARIH-L GILMANI

197

corp la corp, vazduhul s-a umplut si s-a cutremurat de strigatele gaziilor


viteji, de zgornotul uneltelor de lupta, de nechezatul cailor si de detunaturile tunurilor si ale pustilor din care se tragea ... Cu ajutorul lui Allah,
in ziva aceea au cazut ghiauri nenumarati... i de la noi rn.uFti oameni
au gustat plcerea mortii de martin intr-un cuvint, In ziva aceea, de dimii pina la prinz, din pricina prafului stirnit de btalie, musulmanii
nea
nu s-au distins de ghiauri. De trei-patru ori oastea ghiaura i-a urnit din
loc pe rnusulmani, pricinuind ostii islamice oarecare infringere. Oastea
noastra islarnic, depunind man l. sfortari, cu nadejdea in ajutorul lui Allah,
a atacat pe ghiauri dintr-o parte. Atunci, cu voia lui Allah, nenorocitul
crai a fost ranit gray de la ceafa pina la umrul sting de catre un zaim 48
din Timisoara. Din pricina marii dureri simtite, el a apucat calea fugii si

ceilalti ghiauri cind 1-au vazut, zicindu-si c fuga este sanatoasa ...,
au apucat cu totii calea fugii. Iar oastea islamica urmarindu-i, pe unii i-au

luat prizonieri, iar pe alii i-au trecut prin sbii. Pradindu-le avuturile si
proviziile si toti depunind la un loc prazile luate, au adus mii de rnultumiri lui Allah pentru ca, a inlesnit robilor sM musulmani s aiba parte de
un asemenea prilej i ajutor. Cu ajutorul celui drept, i pe cimpul acesta de
lupta, au fost trecuti prin sbiile gaziilor peste opt mii de ghiauri i cincizeci
si unu de capudani i beizadele de frunte. Multi dintre ei, neputind scapa,

au pierit prin mlastini i prin ape, iar dintre aceia care, salvindu-se, au
fugit, multi erau raniti. Au fost luate din tabara lor doua tunuri baliamezza
si opt tunuri de alai, impreuna cu munitiile si tobele, precum i steagurile
lor lucrate in aur, i doua sute de drapele de alai. Pe drapelele lor era scris :
Eu sint craiul Transilvaniei, BkOczyoglu Gheorghe, care nu am teama
de dusmani in lupta. In prezent sint viteazul acestei tari si sint slujitorul
devotat al religiei lui Isus". Itaufacatorul zis crai, din pricina acelei rani
grave, s-a aruncat pe gitul calului i cu citiva ghiauri a mers in cetatea
Oradea. Chemind la dinsul pe capudanii din Transilvania, de sub ascul-

tarea sa, le-a zis : Eu nu voi scapa de aceastk rank, ceea ce v cer este
sa nu ma, inmormintati timp de un an si s m asezati asa incit toti trecatorii s vada aceste rani ale mele si s inteleaga in ee rnasura m-am luptat

si m-am razboit cu dusmanii pentru legea lui Isus (Isa), capatind ping, la
urma aceasta suferinta. Pentru vitejia mea numele xneu s ajunga legendar

in rindurile crailor din lurne".


Dupa aceasta intimplare, in a treia zi, ghiaurul murind, mama lui
si fiul salt, impreuna cu citiva supusi de-ai sai, i-au luat cadavrul murdar
si 1-au dus In cetatea Serbatak < ? >. Cind Seidi Ahmed pasa a aflat de
aceasta, a trimis In urmarirea lor pe pap, de Timisoara, Hiisein pasa,
impreuna cu gaziii de serhat. Acestia au mers trei zile in graba, dar neajungindu-i din urma, s-au intors inapoi. Slava lui Allah, iarsi slava liii Allah,

In impara-tia padisahului n-a avut loc de curind un razboi sfint atit de


frumos ca acesta". Cind nrarele vizir s-a insanatosit, acordindu-i-se dupa
aceea eialetul de Buda, <Ismail pasa > a plecat in grab/ la Buda. Cind,
in iarna, preafericitul padisah a venit de la Brusa la Adrianopol, au sosit
zi de zi tini imbucuratoare din toate partile i din toate tinuturile, incit
in iarna aceea, pina in vara, cu mare bucurie si-a petrecut timpul in plimbari, vizite i mergind la vinatoare. Afara de acestea, facind pregatiri
48

Sipalii (spahiu) feudal cu venit la zeamet de peste 20 000 akce.

www.dacoromanica.ro

65

198

MEHMED HALIFA.

pentru expeditie, 1-a nurnit serdar pe capudanul Ali pasa care fusese in
slujba de chehaia (kethuda ) al sultanei mama 49, i 1-a trimis cu ostile
islamice spre a asedia cetatea numita Oradea, ce se afld sub stApiairea lui
Rakczyoglu...
70 ACEST CAPITOL RELATEAZA, ASA CUM AM ARATAT MAI SUS, CELE INTIMPLATE
DUPA SOSIREA SERDARULUI GENEROS ALI PASA, PE BAZA FIRMANULUI
IMPARATESC, IN PRIMAVARA ACEEA, CU AJUTORUL LUI ALLAH, LA CETATEA
ORADEA SI DESPRE CUCERIREA EI

Iar serdarul Ali pap, potrivit insarcinarii avute, traversind distante


si parcurgind menziluri en ostile islamice, in a cincea zi a lunii zilkade 50,
intr-o miercuri, a descins cu ostile islarnice linga cetatea Oradea. A doua zi,

punind sa se faca intarituri in sapte locuri, a asezat tunuri produetoare


de tunete i arunctoare de fulgere i infricostoare de mmmi, avind forme
ciudate. Zi i noapte, rOzboindu-se in focul luptei, s-au straduit din rsputen s& inainteze sub aprarea intariturilor. Cu ajutorul atotstapinitorului,
in a douazeci i sasea zi a lunii zilkade 51 au mers pita lit eapatul santului,

insa santul, larg de... si adine de eincizeci <arsini> fiind plin cu apa.,

semana cu un mare port, unde puteau sa mearga trei galioane 52 In afara


de faptul ea acesta era gren de trecut, s-a observat ea In toate prtile cetatii
existau intOrituri maxi si desOvirsite, en tunuri spiijinite de cetate i asezate fatO in fatO, precum i alte unelte de lupt. Lucrul cel mai important
0 cel mai necesar era scurgerea apei din sant intr-o parte. Deoarece oastea
islamica norocoasa s-a folosit de puterea mlinilor, en ajutorul lui Allah
in treisprezece zile apa a fost scoas. Fiind asezate poduri maxi peste locurile mlstinoase, pentru ca sa se poatO umbla, s-a inceput sa se faca Intrituni pina la zidul cetatii. Cind s-a apropiat timpul pentru aruncarea <in
aer > a tunelurilor, din aripile ostilor de Rumelia si de Anatolia oastea islamica a fost retrasa putin inapoi in timpul noptii. Apoi en totii, ziein.d ca
au ineredere in Allah, s-au pregtit pentru iure i pe eind erau in asteptare,
tunelurile au fost aruncate i toata lumea astepta s'a se producd sprturi
in cetate. Cu voia lui Allah, dupa ruga de dimineatO, tunelmile fiind aruncate In aer, s-au produs sparturi. Atunei oastea islamica a facut un iures
si a atacat sparturile, en scopul de a-si sacrifica viata pentru lege si pentru
Devlet, zicindu-0 : Sau cucerirea cetatii, sau moarte de martin". Dar
voia mi Allah a fost ea punctele de spartura sO fie astupate cu molozul si
mormanul azvirlit in timpul cind au fost aruncate tunelurile, ineit n-a fost
posibil sA se mearga, in gra136, dintr-un loc oarecare i nici s se ajung6 la
sparturi. Afara de aceasta, afurisitii raufacatori, ocupind imediat pun etele
de sprturi, aruncan i imprastiau foe i pietre en tunurile si en pustile,
cu cumbarale i cu pulbere. Astfel, tirrp de zece zile s-au dat, din zorii
zilei i ping spre searg, lupte si fazboiri, in asa mOsurO ineit descrierea lor
este cu neputinta. Multi gazii norocosi i fericiti au avut parte ea unii
din ei sa fie raniti, iar altii sa iroara ca martini. Si dintre ghiaurii nenorocosi,
45 Valide sultan.
" 25 iulie 1659.
51 15 august 1659.
52 Kalyon: corabie mare, vas de nizboi.

www.dacoromanica.ro

TAR111-I =MANI

199

multi fiind nirniciti, au plecat In lad... Cu ajutorul slavitului Allah, steagurile noastre, care au intrat in sparturi, si-au pastrat locurile kr ; gaziii
musulmani, renumiti, se avintau cu vitejie, pastrindu-i poz4iile din sparturi ; si asezind inclata, in fata kr, tunuri baliamezza, au calcat In picioare
si an trecut peste mormanele ingramadite in momentul aruncarii tunelelor
si peste butoaiele umplute en pamint, precum i peste alto lucruri pe care

le ingramadisera afurisitii la gura sparturii ; apoi le astupau <anincindu-le >


peste afurisitii care trageau asupra ostii islamice cu puti, pietre, cumbarale
si pulbere. In felul acesta, an continuat luptele in zilele de miercuri si joi.

Ghiaurii nenorocosi, presupunind ca luarea cetatii de catre oastea islamica, ce inainta pas en pas, este sigura si hotarita, au fost nevoiti sa ceara
Astfel, in a douazecea zi a lunii mai sus
aman, spre a-si salva viata
aratate 53, intr-o vineri in zorii zilei, ridicindu-si steagurile nefaste, an
infipt pe fortificatiile kr drapelele albe de predare. Strigdtele de indurare
si de aman ale celor mici si mari au umplut vazduhul si au ajuns la urechile
musulmanilor din tinuturile cucerite si indata dupa aceea oamenii kr au
iesit afara. Cind marinimosul serdar a ascultat rugamintile ghiaurilor care
cereau crutare, solicitind ingaduinta ca trei zile sa iasa din cetate i sa
plece, iar vietile i avuturile lor sa fie crutate, trezindu-se sentimentul sau
de mila le-a acordat aman, en conditia sa predea cetatea intreaga, cu toate
uneltele, tunurile si pustile din ea. Ei au fost trimisi nurnaidecit
inapoi In cetate, pentru ca incepind chiar de simbata sa plece din cetate si
punctele de spartura sa, fie ocupate de partea noastra. Atunci, ei au cerut
sa dam si noi doi oameni, asa cum dadeau ei doi oameni de seama ca garantie a indeplinirii dorintei kr si au fost trimisi din partea noastra doi oameni
din ogeacul de ieniceri. Atunci, de indata au fost numiti ciorbagiii 54,
en ostasii lor, pentru cucerirea sparturilor. Steagurile de biruinta Wind
inaltate, vazduhul a rasunat de ecourile cintarilor de chemare la slujba
(ezan) i oastea islamica a fost cuprinsa de m.ari bucurii. A doua zi inainte

de prinz, comandantul cetatii, capetenia pazei ei, alaibeiul, precum si


com.andantul austriac, venind in fata serdarului, au predat cheile cetatii
si, aratind dorinta de a pleca cu lucrurile kr in partea riului Tisa, au fost
lasati sa plece, dindu-li-se ca insotitori beilerbei, pentru a fi feriti de pagube.

Cu voia slavitului Allah, indeosebi in zilele domniei padisahului, ni s-a


inlesnit cucerirea si luarea in stapinire a unei astfel de cetati de pe fata
pamintului cum este Oradea, care fiind foarte infanta si un obstacol Titernic, cucerirea ei era peste puterile omenesti i parea imposibil, ceea ce
insa ni s-a inlesnit datorita faptului ca gaziii musulmani, timp de peste
patruzeci si cinci de zile, s-au cificat pe pietre, in intarituri, si au stat pe
pamint i au renuntat la somn si la odihna. Cetatea mai sus-aratata, care
era plina de tot soiul de ghiauri i rataciti nedemni, a fost curatata, iar
bisericile i casele de rugaciuni flind transformate in moschei i geamii . . .
s-au adus rugi si tot fehd de slavi lui Allah. Multumita lui Allah, musulmanii

intr-un timp scurt au av-ut parte de un mare razboi dint ca acesta


si
s-au bucurat de un renume atit de mare si de un serviciu complet <adus

imparatiei > pnin cucerirea si victoria obtinuta asupra ei. Oamenii din tinuturile Arabiei si Iranului care au participat la expeditii si care sint cunosca53 8 septembrie 1659.
54 Grad in armata otomanA (colonel).

www.dacoromanica.ro

MEHMED HALWA

200

tori ai lumii, cutreierind. Varile osmanice de la un cap6t la eel:Malt, nu au


Vazut vreo cetate asem'an'atoare acesteia. Ea este mai puternica, decit Bagdadul, decit Hanie 55 i decit Rodosul. Oastea islamic n-a putut s facA
o spa'rtuth de doi pasi, Cu toate ca, a b'atut dou fortificatii ale ei timp de
peste patruzeci i trei de nopti si de zile, cu patruzeci de tunuri imp6thtesti
cu treisprezece tunuri batiamezza. Cucerirea unei cetati atit de inthrite
si de puternice, cu toate cb", era peste puterile omenesti, a fost totusi indeplinit, datorit ajutorului lui Allah si rugilor fierbiati ale musulmanilor

increderii totale, precum i rugilor preafericitului nostru padisah. In


interiorul ei s-au gsit sapte sute de tunuri. Tot asa erau i multe alte lucruri

din cetate. Existau vase intrituri, dintre care fiecare era fortificath
puternicA intocmai ca o cetate. In fiecare din aceste inthrituri s-au ggsit

cite zece tunuri baliamezza i cite cloud, tunuri marl (makras ). Cind vestea

imbucuthtoare despre aceste cuceriri stthlucite a sosit, la sfirsitul lunii


zilhigge 56, la preafericitul nostril padisah si la musulmani, in inima lui
s-a produs o mare bucurie, ca un. leac impotriva amAthciunii i tristetii
pricinuite de incendiile din Istanbul. Atuaci au fost trimise porunci stth-

lucite in fiecare oras, pentru a le impodobi timp de trei zile i trei


nopti...

Indeosebi sultanul Murad a trimis de citeva ori osti islamice Catre

fiecare dintre domnii TArii Romainesti i Moldovei, precum i c'atre Rakczyolgu, spre a-i schimba, nefiind ins'a posibil inlocuirea lor. Chiar cu un

an mai inainte de expeditia la Bagdad, clad Nasuh Pasazade cu oastea


din Buda si din Bosnia, trecind in partea Timisoarei, iar Koga Kenan
pasa, cu oastea eialetului de Silistra, precum i Kantemir <mirza > cu
oastea fatar, trecind prin vilaietul Tara Itomnesti, se pregAtiseth sa
meargg asupra Transilvaniei, i-a sosit lui Kenan pasa vestea c Hiisein
pasa a fost infrint i cA a venit la Buda cu fata innegrith si, impAcindu-se
cu ghiaurul, s-a intors la Silistra. Cind sultanul Murad a venit la Bagdad,
Tabani Yassi Mehmed pasa a vrut s'a-1 inlocuiasc6 pe voievodul Tnii
Romnesti 0, dar sultanul Murad nu a fost de acord ; Mehmed pasa
insg, a pus conditia, zicind : In caz c nu-i vin de hac, gitul meu vg, stA
la dispozitie". Voia lui Allah a fost ca oastea islamic6 ce a men asupra
voievodului Tnii Romnesti sa. nu fie in stare 85,-1 schimbe. Intoarcerea
lor, cu infringere, ajungind la cunostinta sultanului Murad, el nu 1-a iertat pe Mehmed pasa si 1-a omorit. SlavA lui Allah, potrivit vprbei lucrurile se limpezesc la timpul lor", desi de patruzecicincizeci de ani incoace,
ridicindu-0 capul, ei nu au athtat o supunere multumitoare, totusi de
data aceasta, cu ajutorul lui Allah, i s-a venit fieCarnia de hac. S-au numit

voievozi noi si au devenit ghiauri tributari, in conditii multumitoare.


Desi rposatul sultan Murad a fost un padisah atit de renumit i s-a rzbunat pe caste i pe schismaticii <iiii> persi (kizilbasz) 58, totusi, viata
78

lui curmindu-se flu s-a thzbunat pe ghiauri.


In a paisprezecea zi a lunii mai sus athtate 58, intr-o vineri, inaintea
prinzului, un -aur voinic a apucat de mijloc pe cineva irribrAcat ca unul
Sau Canea, capitala insulei Greta.

5') 8-17 septembrie 1659.


57 Matei Basarab (1632 1654).
58 Kizilbco : boneta' rosie".
59 1 octombrte 1659.

www.dacoromanica.ro

TARIH-I G/LimANI

201

de la serhat si a strigat, zicind : Bre musulmane, acest individ este iscoadO !", si punind mina pe el 1-au dus imediat la chehaia. Atunci 1-a
intrebat pe qlan6 : De uncle tii CO este iscoada ?". Oglanul a spus :
Sultanul meu, sint din Ineu si pOsteam niste car ai unui aga in cutare
sat ; linga un pod a aparut deodata in, fata mea acest ghiaur, care

dindu-mi bunO ziva, pe cind vorbea cu mine, deodata s-au strins zece
ghiauri i rn-au dus impreuna cu Un tovars al meu la un austriac si pe
mine rn-au vindut la un ghiaur ce vindea yin. Timp de vase luni am fost
astfel In serviciul lui si am servit cu paharele la mai marii ghiaurilor.
In anul cuceririi Oradiei, Allah ne-a dat prilejul sa ne salvAm. Acum,
intilnindu-1 aici pe acest ghiaur, 1-am prins. SlavA lui Allah, el nu este
un ghiaur care poate sO mai fie prins. El a prins multi musulmani si
i-a fOcut prizonieri". Intr-adevOr, ghiaurul avea pe cap caciula verde subtire, purta si salvari (cakpr ) cu copci fiind irnbrOcat ca unul de la serhat.
El a fost dus in fata marelui vizir. Marele vizir 1-a predat lui Muhzir aga

spre a-i veni de hac

...

In a doudzecea zi a lunii mai sus-arOtate 61, au venit pasa


de Silistra, Can Arslan i un bei. Desi ei au fost imbrOcati cn caftane,
totusi nedindu-li-se atentie, in ziva aceea <can Arslan > a fost numit
pentru paza podului

79

Tara numit Ungaria de mijloc, ca lungime si ca latime are mai mult so


de dougzeci de zile de mers. Partea ei de rasrit si de miaza-zi se mOrgineste cu. Dud-area i cu Tisa. Iar in partea aceasta, fund legata de Buda,
de Strigoniu, de Agria si de tinuturile islamice si de tinuturile Ardealului,
ea se sfirseste numai la Dunare si la Tisa.

Inimile ghiaurilor fiind cuprinse de tearng, ei au fost nevoiti sa

predea cetatea <Novgrad> 62, care a fost anexata tarilor islamice. DupO
aceea, cind oastea islamica se afla linga Uivar 62 in a douhzeci i patra
zi a lunii muharrem <1075 > 64, intr-o miereuri, prin'tul Gazi Ahmed Ghirai 65

fiul bun al prealuminatului han tataresc 66 care batea monecle si in numele


caruia se citea hutbe 67 si care sthtea in Dest-i Kipceak 68, fiind sub mina

ocrotitoare a sultanatului osmAnesc, cu kalgai (kagagai) 69 ce ocupa


demnitatea de vizir, impreuna cu ialiagasr 7 si cu multi rnirzaci de-ai
si renumiti si cu gazii, precum i cu patruzeci de mii de fatari, iuti
ca vintul si navalnici ca apa, avind pe linga dinsul i pe hatmanul cazacilor
frati 71, cel potrivit pentru <interesele> lumesti, dar de alta lege, cu cinci
60 Baletandru.
61 6 octombrie 1659 (?).
62 Novograd, Belgrad : Alba Julia.
63

tljvr (Ungaria).

64

18 august 1664.

65 Flul lui Mehmed Ghirai al III-lea, zis Bogean", deoarece a iost in captivitate in
Moldova.
66 Mehmed Ghirai al IV-lea (1654
1665).

79

Rugaciune de vineri, liturghie musulmanA.


Aici in sens de Crimeea.
Mostenitorul tronului.
Ahmet, agaua tarmurilor din Bugeac.

71

in text : liazak-Karda.

67

68

66

www.dacoromanica.ro

MEHIMED HALIFA

202

mii de puseasi ; totodath au sosit voievozii Trii Roma,nesti

72

si Moldovei73

en treizeci de mii de cMgreti si pedestrasi inarmati en pusti, cu arcuri


si cu snit Cind ei s-au intilnit eu marele vizir, s-au dat ospturi mari,
si fiecare a fost cinstit cu caftane(hilat)) i distins potrivit rangului sgu.
Apoi pe cind oastea islamieg se strgdnia sg pang sthpinire pe eetatea
mai sus-athtath, s-a dat invoire trupelor sg facg incursiuni in tinuturile
ghiaure din cele patru prti. .Atunci, in trei zile parcurgind distanta de
o lung, au umplut armata impgthteascg cu prizonieri, cu avutii, cu Vito
si cu pthzi nenumgrate. Repezindu-se din nou asupra tinuturilor thtgcite, s-au intors en peste o suth de mii de fete si taiqi tineri, femei
si sclave si cazaci luati robi, incit in fiecare cort era nesfirsit numgrul celor
care au luat cite doi, cinci, zece si dougzeci de robi.

72

73

Grigore Ghica (1660

1664).
1665).

Eustratie Dabija (1661

www.dacoromanica.ro

HAGI ALI
Viata acestui istoriograf, cunoscut si sub n.umele de Ali Ali, poate
fi usor reconstituith pe baza unor date din opera sa. A fost fiul lui ciorbagizade Hagi Haul aga din orasul Amasia. Dupd ce a studiat In tirgul sdu

natal din Anatolia, a venit la Istanbul. Aici, intre anii 1643 si 1650
(1053-1060 H.) a fost scrib, mai intii la calemul Divanului si apoi la
biroul tahvil", dupd care a ocupat functia de tescheregiu (tezkereci,),

iar in timp ce compatriotul sdu Hagi pap din Amasia era valiu de Egipt,
a fost serib (katip ) la Divan. In fine, sub marele vizir Amasya'h Abdullah
Naili pap, o rudd a cronicarului, se afla la casieria (kesedar ) Divanului
impgrAtesc. Mai tirziu, pe timpul campaniei turcilor impotriva cet54ii
Camenita (167211083 H.), la care participd, apare ca raportor (tezkereei)

al vizirului caimacam Mustafa pap. In aceastd calitate ne-a ldsat o


pretioasd descriere a acestui eveniment.

Hagi Ali a tradus din arabd, pe la 1650 (1060 H.), opera cronicarului
turc Kutub ad-Din Ahmed (m. 1582) privind cucerirea Iemcnului de cdtre
otomani (Al-bark at l'amc7ni fi'l-f ath at-UsmCini), sub conducerea marelui

vizir Sinan pap, prescurtindu-i titlul in Talhis al-Yamani (Raport privind Iemenul) i prelucrindu-i i sintetizindu-i cuprinsul. In 1663 Ii termind, lucrarea din domeniul hagiografiei musulmane i asupra vietii unor
cdrturari ('ulema) otornani, intitulatd Tuhlet nt-mecahiddin. Moare in
anul Hegirei 1086 (1675-1676).
Opera lui Hagi Ali care ne intereseazd direct este cronica privind
expeditia din 1672 (1083 II.) a turcilor impotriva cetdtii Camenita, care
a rdmas necunoscut (unbekannt") lui F. Babinger : Tarih-i Qamanice.
Se stie cd" acest eveniment se incheie cu cucerirea Camenitei si a Podoliei.
Cu ocazia cercetiirii mamiscriselor istorice din bibliotecile orasului
Istanbul, in 1966, am dat si de manuscrisul acestei cronici, care se pdstreazd
la Biblioteca Suleymanie, fd. Lala Ismail, r.r. 308, 136 f . La f. 2 r. aflm
cd srmanul Hagi Ali era tezkeregi in cancelaria vizirului caimacam Mus-

tafa pap" pe care il insoteste in expeditia impotriva Camenitei.


Privit In ansamblu, este vorba de un jurnal ds expeditie (ruzname),
avind o interesant descriere a expeditiei impotriva Poloniei, care cdlcase

tratatul de pace cu Poarla.


Paitea introductivd cuprinde un menzilname" (f. I--IV), in care

se d lista tuturor statiilor parcurse de la Adriaropol pind la Camenita


si inapoi, In cursul celor 189 de zile cit a durat expeditia. Urmeazd apoi
descrierea amanuntitd a celor 85 de con ace (konak)i 104 popasuri (oturak), descriere care formeazd cuprinsul propriu-zis al operei.
Descrierea drumului parcurs prin. Dobrogea si Moldova, partea
care ne intereseazd direct, este tradusd aproape integral. Fragmentele
www.dacoromanica.ro

HAGI ALI

204

care privese alte taxi din sud-estul Europei sint nurnai semnalate si un.eori
rezurnate succint, indicindu-se in paranteze ascutite.
Expeditia a fost condusa de insui sultanul aNlehmed al IV-lea, care

aproape pe tot parcursul drumului semnaleaza cronicarul .s-a tinut


de vinatoare. Dealtfel a ramas cunoscut in istoria otomana cu epitetul
de avgi, adica vinatorul". insotit de vizirii sai, in frunte cu KOprillii
Ahmed pasa si caimacamul Mustafa pasa, la statiile unde oastea facea
un popas mai indelungat, trecea in revista trupele si caftanea pe unii
cornandanti. Printre cei caftaniti a fost si Grigore Ghica, domnul Tarii
Romanesti. Dup traversarea Bulgariei si a Dobrogei, prin Karasu sau
Techirghiol, ajungind la Babadag, smulg stiri privind situatia taberei
polone, de la polonii prinsi si trimisi de Gheorghe Duca, voievodul
Moldovei.

In cronica sint deseori specificate conditiile atmosferice, china locurilor strabatute. Astrologul si medicul Curtii (hekimbap, ), care insoteau
oastea expeditionara, faceau prevestiri asupra timpului.
Este de retinut ca aceasta cronica a expeditiei cuprinde si un tablou
interesant al preturilor diverselor provizii sau zahere, atit in Dobrogea,
cit si in Moldova. Se arata ea la Isaccea era belsug mare de zahere" si
turcii se aprovizioneaza pldtind ocaua (1,283 kg) de Mind cu 5 aspri (akce),

ocaua de pesmeti cu 10 aspri, ocaua de seu cu 35 aspri, ocana de miere


cu 25 aspri, chila de Istanbul de orz cu 170 aspri etc. Dupa trecerea in
Moldova, pina la Tutora oastea expeditionara sufera din pricina lipsei de
zaherea, a drumurilor infundate si a podurilor nereparate. Toate acestea
due la mazilirea domnului Gheorghe Duca, inlocuit cu Stefan Petriceicu,
care procura zaherea din belsug pentru aprovizionarea ostii.
Un popas indelungat la Tutora a prilejuit sultanului si suitei sale
de viziri si bei vizitarea orasului Iasi. Aici spune Hagi Ali au fost
admirati pentru stralucirea bor.
Din cronica, reiese participarea efectiva a Moldovei si Tani Romanesti,

alaturi de turci, la aceasta expeditie. Grigore Ghica, domnul Tara Romanesti, defileaza cu 4 000 de ostasi romani in fata sultanului si a marelui
vizir, fapt pentru care este caftanit. Apoi participa, alaturi de moldoveni,
la diverse corvezi si la paza unor palanci. In schimb, principele Transilvaniei, Mihail Apafi, se margineste cu trimiterea a 500 de care de zaherea

si a unor daruri pentru sultan.

Printre numeroasele manuscrise consacrate expeditiei de la Camenita,

dintre care cele mai multe apartin poetului Yusuf Nabi, socotim ca relatarea lui Hagi Ali este cea mai pretioas, cea mai concreta, constituind
izvorul de baza pentru cunoasterea acestui eveniment. A fost folosit de
istoriograful Silahdar Findikhli Mehmed, care in cronica sa consacra o
ampla deseriere acestui eveniment important.
Traducerea fragmentelor care urmeaza a fost facuta dupa unicul
manuscris existent, de la Biblioteca Suleymaniye (Istanbul), nr. 308,
din care am facut un microfilm i pentru Arh. stat. Buc. (rola 8, cadrele
706-566 (inversate)).
Bibliografie : Bursali Mehmed Tahir, 0.M., III, p. 47 i 101 (Ali Ali);
F. Babinger, G.O.W., p. 178-179; Istanbul Kulup. T.-C. Yazm. Kat. ..,
1944, p. 127-188 i A. S. Levend, Gazaual-nameler ..., Ankara, 1956, p. 127
128.

www.dacoromanica.ro

KAMANICE SEFERINE DAIR TARII-WE

205

KAMANKE SEFERINE DAIR TARIHq


(ms. Bibl. Stileymaniye, Istanbul, fd. La la Ismail, nr. 308, 136 f. ; Arh.
stat. Buc., mf. rola 8, cadre 706-566 inversate).

Plecarea cu noroc si sAngtate a Kariei sale padisahul islamului, eel


plin de mAretie, din orasul Adrianopol (Edirne ), timpul si menzilurile cu
ocazia indreptArii sale impotriva ghiaurilor poloni care c'alcaserA, legdmintul ( ahd ).
In anul 1083 1

ill enzilname ...


<Lista de menziluri si popasuri de la Adrianopol Old la Camenita si inapoi (I. I

rv)>.

Tuiul (tug ) i cortul impgaltesc, puternic ea cerul, au fost asezate

si intinse la 6ukurtairi 2
Luna muharrem ul-hararn (cel binecuvintat"),

zi

de simbat

(enbe ), <ora >2 ; luna nisan 20 3.


Padisahul islarnului eel plin de mgretie a descins cu mare alai in
Adrianopol la cortul imprgtesc.

Luna muharrem, zi de simba'fa, 9 ; luna nisan 27, zi de popas 4,

menzilul pmlek-K oy

5,

ora 2 6 ; menzilul Deyerman-Deresi 7, ora 5.

Luna safer, zi de simbgtd,, 25 mai ( Mayis ) ; luna safer 9, zi de

duminicA, mai 26.


Menzilul al 9-lea ; Yenice-Kizilagyac 8, ora 2 ; menzilul al 10-lea :
Y anbol 9 ( Yanbuk ), orele 7.
Luna safer, zi de luni, 10, mai 27 ; luna safer, zi de marti, 11, mai 28,
popas.
Menzilul Saray ", ora 4 ; menzilul Karin-Abad 11, ora 4.

Luna safer, zi de joi, mai 29, luna safer, zi de vineri, mai 31.
Menzilul Aydos 12, ora 4 ; menzilul Abdullah Omer <?>, ora 3.
Luna safer, zi de simbatg, 3, iunie (haziran ) 10 ; popas ; luna safer,
zi de luni, 16, iunie 3<0>, popas 1.
Menzilul Kopadan 13, ora 4 ; menzilul Sugili, ora 6.
Luna safer, zi de miercuri, 19, iunie 5 ; luna safer, zi de joi, 20,
iunie 6.
1 29 aprilie 1672

2 Lunca ripoasd".

17 aprilie 1673.

3 20 aprilie 1672 (stil vechi).


4 In text : olurak.

5 Satul cu oale".

6 Dupd numdrdtoarea ceasurilor la turci, care incepe dupd apusul soarelui.

7 Girla Morii".
8 Copacul rosu".

9 Iampol (Bulgaria).

18 Palat".

n Sau Karinova: Karnabad (Bulgaria).


12 Localitate in Bulgaria.
13 Sau Kuparan(?).

www.dacoromanica.ro

II

4111

Fig. 9. Hagi Ali, Kamanice seferine dair larilige, ms. Bibl. Suleimaniye, Istanbul, fd.

Lala Ismail, nr. 308,


1 v., cu miniatur
si basmala. Arh. stat.

1.

Buc., mf. (Turcia), rola,


8, c. 700.

"

C=E21

k+...11L;

j..)!

6..4).11 :J1

j.A.A.AsieSTA.:-.51W-.)

t;t43.34.4.-1-2)41.tri

..)v31

t)0:11...1(,),I);(3:All

4..S1L.!

tl.,P;;;,

jL.;Ata. 6:11..%16e4s1
'

4...)1

))).),..4) u LL L.rt.t.) LC") 4.04:t AH Jj


.
.

1;11,;
t .

64*

40,3
to;
-0$=rwr'

akl.Para,

www.dacoromanica.ro

KAMANICE SEFERINE DAIR TARTHgE

207

Menzilul oprii-Koy 14, ora 6 ; menzilul Devina 15, ora 6.


Luna safer, zi de vineri, 21, iunie 7 ; popas 1 ; luna safer, zi de durni-

nica, 23, iunie 9 ; popas 2.


Menzilul t4enki <?> (Alvenki), ora 6 ; menzilul Hagioglu 16, ora 4.
Luna safer, zi de miercuri, 26, iunie 12.

<MiniaturA simplA, avind la mijloc obisnuita formulA basmala: Bismullah ur-rahrnan


ur-rahim
In numele lui Allah atotmilos i milostiv">.

<Descrierea cauzelor expeditiei si a inaintArii ei prin loca1itAi1e dintre Gomlek-koy 2-14 v.


i

lOsengi (menzilu119 )>.

...

Menzilul 20: Hagio4lu-Bazar, ora 3, luna safer, zi de joi, 27,

iunie 13.
In ziva de mai sus, maria sa padivahul islamului, potrivit cu obiceiul,
a descins in norocoasa sa revedinta i dupa ce s-a odihnit putin a plecat la
vinatoare in partea <satului > Icadi-KOy 17 , apoi s-au intors de la vinatoare.
Tot in ziva de mai sus, timpul fiind binecuvintat, dupa amiaza a urmat o
ploaie binefaeatoare i vremea s-a indreptat. Nefiind lips de merinde vi
zaherea, fiecare a gasit de cuviinta sa se odihneasca.

Menzilul 21: satul Musa Bey, ora 5 ; luna safer, zi de vineri, 28,

15 r.

iunie 14.
Prin gratia lui Allah cel preainalt, in ziva de mai sus, vremea fiind
deschisa i potrivita, mare-01 padivah al islamului, care luase masa cu vizirii
cei maxi, dupa ce s-a odihnit in satul II-Beyli (Befili ?), dup amiaza a
descins cu noroc i fericire la cortul imparatesc.
In menzilul de mai sus, gasindu-se zaherea din belvug, raiaua a umblat
cu harabalele sale de piine i orz in ordie. 0 troaca de orz pentru un cal
vinzindu-se cu vase aspri, s-au gasit din belvug i alte provizii.

Menzilul 22: Kurnali-Deresi18, ora 6 ; luna safer, zi de simbata,


29, iunie 15.
In ziva de mai sus, padivahul islamului, potrivit cu obiceiul odihnindu-se putin, la prinz (yemeklikte) impreuna cu vizirii cei maid a deseins
pentru masa. i in menzilul de mai sus gasindu-se, de asemenea, provizii i zaherea mai multe vi la un pret mai mic (noksan), a fost o mare
binefacere pentru padivahul islamului.

Menzilul 23 : Kara-Su19, ora 6 ; luna safer, zi de duminica 30,

iunie 16.
In ziva de mai sus maria sa padivahul islamului, plin de maretie vi
putere, a mers cu vizirii cei man i, potrivit cu obiceiul, a salutat ienicerii
vi alaiurile vizirilor celor marl, care erau pregatiti pentru onor in aripile
dreapta i stingA; dupa ce a trecut cu noroc i ferieire, a descins in revedinta sa imparateasca. Crainicii (telal) au strigat ca s-a dat firman pentru

popasul celor angajati la expeditia imparateasca.


14 Satul podarilor".

14 Se poate citi si Duna, Done (ling Varna, Bulgaria).


18 Pazargic (Bazargic), azi Tolbukin (Bulgaria).

17 Satul judecdtorului", in Dobrogea.


18 Glrla Kurnali", in Dobrogea.
19 Apa neagrA" : Medgidia sau Techirghiol.

www.dacoromanica.ro

15 v.

HAGI ALI

208

Menzilul 24 : Kara-Su, popas, luna rebi iil-eyvel, luni 1, iunie 17.


In ziva de mai sus, avind loc popas, o parte din oastea islamului a sosit
la ordia impg,r5,teascg. In impgrAtia padivahului gasindu-se merinde din
belvug, se yinduse chila (kile ) de orz de Istanbul 20 cu vase aspri (akce ).

16 r.

Tot in ziva de mai sus, flind dorinta impArgteascg a mgriei sale padivahului islamului cel plin de mketie s plece Ia vinat in partea <satului>
Bogaz-Koy 21, au pornit impreuna", cu un numg,r de patru-cinci sute de
oameni dintre agalele i leventii (levend) 22 mariei sale marelui vizir 23
cel norocos vi ale mAriei sale preaferieitului caimacam pava 24 vi la intoarcerea de la vingtoare, dup6 prinz, au descins la corturile lor imprtevti.
Menzilul 25 : Uzun Ali cayrt 25, ora 6 ; luna rebi iil-evvel, zi de
marti 2, iunie 18.
In ziva de mai sus, maria sa padivahul islamului cel plin de nigretie,
potrivit cu obiceiul, dupg, ce a mers cu vizirii cei marl vi a dat salutul de
onor alaiurilor, pregatite in aripa dreapt i sting6, s-a intors. Tot in ziva
de mai sus, ivindu-se clduri mari, i dup5, amiaz6 fiind o ploaie binecu-

vintat, timpul s-a facorit.

Menzilul 26 : Deli Ali-Vasitla Yayla 26, ora 6 ; rebi iil-evvel, zi de


miercuri, 3, iunie 19.
In ziva de mai sus, in zori de zi, mAretul padivah al islamului, potri16 V. vit obiceiului mergind cu vizirii cei mari, dup5, ce a salutat alaiurile din
ambele aripi, s-a intors i s-a odihnit putin. Apoi, cu suita sa de viziri
mari, a inclecat i dupa, ce au vinat s-au intors la cortul impratese.
Menzilul 27 : Babadag, ora 4, luna rebi ill-eyvel, zi de joi 4, iunie 20.
In ziva de mai sus, maretul padivah al islamului, potrivit cu obiceiul
mergind cu vizirii cei mari, a salutat alaiurile pregUite in ambele ptirti ;
la sosirea cu hran5, < ? >, alaiurile fiind avezate fiecare la locurile Mr, s-a
dat firman sA,' se aranjeze, dupg, care maretul padivah al islamului <sa.
inainteze > i s treacg prin Babadag i s sosease6 la ordia imparteaseg ;
vi pornindu-se astfel, devi era o cale de patru ceasuri dup0, nevoia micrii
alaiurilor, in opt sau nou'a ceasuri fiecare a sosit la locul su. In ziva de
mai sus, pe cind vremea era foarte eglduroas6, dupg, amiaz5,, din pricina
ploii bineeuvintate, timpul s-a rA,corit, merinde i zaherea dup6 dorintl,
gasindu-se din belvug, nu s-a dus lipsA.
Menzilul 28 : Babadagi, popas ; rebi til-evvel, zi de vineri 5, iunie 21.
17 r.

In ziva de mai sus avind loc un popas, s-a dat firman ea vizirul
Ibrahim pava de la paza Bosniei, care sosise la ordia impgateaseg,, sA

arate alai cu 1 500 de oameni, agale i leventi pedestravi i cAl'areti. Aratind


un alai desayirvit cu zaimii i timariotii sangeacurilor Bosniei, Semendriei,
Zvornicului, Klisului i Cernicului <1> din stApinirea sa i fiindcg suita sa
a fost des'avirvit, i-a fost acordat lui insuvi din partea impArAtiei un caftan
stralucitor (hilat-i fahire). Apoi, cind au venit in fata marelui vizir li s-au.
20
22

23
24

25

26

Unitate pentru cereale avind 22 de ocale.


Azi Cernavoda.
Categorie de oaste, care a existat i in organizarea militar a t Arilor romane.
Kopnild Fazil Ahmed pasa.
Loctiitorul marelui vizir era Merzifonlu Kara Mustafa pasa.
Lunca lui Ali cel lung", in Dobrogea.

Lunca lui Deli Ali".

www.dacoromanica.ro

KANIANICE SEFERINE DAIR TARIFIgE

209

mai acordat, ca favoare, caftane strMucitoare atit lui, cit si la zece agale
ale sale.
Menzilul 29 : Hagi Ki;slaki 27 ; luna rebi iil-evvel, zi de simbata 6,
iunie 22.
In ziva de mai sus, padisahul islamului, potrivit cu obiceiul trecind 17
in revista alaiurile, cu salut din ambele parti, pe la prinz s-au intors la corturile imparatesti.
Dupa dorinta imparateasca, cind maria sa haseki sultan 28 cea plina
de noroc si maria sa fiul de ah (sehzade ), de vita nobila, au ramas sa se
odihneasca in tirgul Babadag, de asemenea si generosul vizir Ibrahim
pasa a fost asezat acolo.
Tot in ziva de mai sus sosind iscoadele (diller ) din partea voievodului moldovean, au instiintat ca la paza Camenitei se gasesc printre altii
si blestematii de maghiari si austrieci, precum i despre pregatirea regelui

y-

polon de a-si aseza acolo tabara.

Menzilul 30 : Isakci 29, ora 5 ; luna rebi ill-evvel, zi de duminica 7,


iunie 23.

In ziva de mai sus, Bind firman pentru marele alai, suita vizirilor
mari a pregatit intr-un mod desavirsit, de la locul de mincare (yemeklik )
FA pind la ordia imparateasca, de ambele parti, unelte pentru lupta si rzboi.
Maria sa padisahul islamului cel plin de maretie, imbracind cabanita
captusita cu bland de samur, si vizirii cei mari cu armuri de zale si platose
aurii, cu crediMa intr-un singur Allah, cu padisahul islamic inainte dupa
obicei, au trecut <in revista> ambele parti <ale ostii >, cu spahii si sdahdari
la dreapta si la stinga, indeplinind salutul ; iar slujitorii stelelor purtind is
pe cap cuirase <zale> si platose aurii, au descins cu maretie si hotarire la

r..

cortul imparatesc, asezat in apropiere de colina imparatului defunct

Osman han, aflata in apropierea Isaccei ; apoi tragindu-se din tunuri si pusti,
atit din cetate cit si din galerele emirilor de mare, au avut loc petreceri mall_

Tot in ziva de mai sus, oamenii cunoscatori ai expeditiilor din apus


au povestit si au descris desavirsitele si marile alaiuri ale marilor viziri.
In ziva de mai sus, cind vremea se incalzise peste masura, din pricina ploii
binecuvintate praful a fost inlaturat si timpul s-a rdcorit. Merinde si zaherea ivindu-se din belsug, atit de pe mare, cit si de pe uscat, a fost inlaturata mice lipsa, fapt pentru care au multumit mult padisahuhii musulman.
Menzilul 31 : Isaccea (Isakci ), popas ; luna rebi ill-evvel, zi de luni 8 ;
iunie 24.
In ziva de mai sus, avind loc un popas, i deoarece maria sa padi- 18 v.
sahul islamului, cel plM de maretie, daduse porunca pentru vinatoare,
au plecat cu Mahe porunci o ceata de oameni din suita vizirilor celor marl.

Muhafizul de Bosnia, Ibrahim pasa, trecind podul <peste Dunare > s-a
asezat in jurul docalitatii> Kartal.
Menzilul 32 : Isaccea, popas ; luna rebi iil-evvel, zi de marti, 9,
iunie 25.
In ziva de mai sus, maretul padisah al islamului, avind dorinta impa-

rateasca de a-I vizita pe printul cel de neam nobil care era la Babadag,
au pornit <intr-acolo >, eu inalte porunci imparatesti, ostasii din Alep
" "CiOaua lui Hagi", loc de iernat In Dobrogea.
Sultana favoritd.
28
29

14

Isaccea.

167

www.dacoromanica.ro

HAGI ALI

210

(Haleb ) cMare pe cai dintre agalele i levenzii mriei sale norocosului mare

vizir si ai mgriei sale preafericitului caimacarn pasa.


Atunci cind primul medic al palatului (hekimbasz ) a zis : Clima
Isaccei este mai bung', decit aceea a Babadagului", s-a rgspindit <zvonul>
pentru preggtirea de conac la Isaccea.
Dis-de-dimineatg, in ziva de mai sus, agaua ienicerilor inaltei curti,
19 r. pornind cu ienicerii, a trecut podul si a plecat sg se aseze acolo unde va fi
ordia impargteascg. Tjnii dintre ostasii musulmani, care aveau multe efecte
si bagaje, s-au straduit sg le lase in cetate si in tirg si au cumparat zahe-

rea multg. In impkgtia padisahului <se cumpara > ocaua de Ming cu


5 aspri, ocaua de pesmet (peksemed ) cu 10 aspri, ocaua de seu (rugan-i

sade) cu 35 de aspri, calitatea foarte bung cu 40 de aspri, ocaua de miere


(assel) cu 25 de aspri, calitatea cea mai bung cu 27 de aspri, chila de orez
cu 170 de aspri, ocaua de cafea (kahve ) cu 300 de aspri, chila de Istanbul
de orz cu 24 de aspri, potcoave (nal) cu 50 si 60 de aspri ; pretul unor
calitti de cafea a inceput sa, scada...
Menzilul 33 : Isaccea, popas ; luna rebi ill-evvel, ziva de miercuri 10 ;
iunie 26.
In ziva de mai sus, trecindu-se peste pod, tuiul imparatesc, tuiurile
vizirilor celor mari si ale demnitarilor impgratiei (erkan-i devlet ) au fost

ingltate la ora norocoasg ( epef saat) de bun augur.


Menzilul 34 : cimpia (Sahra-i) Kartal3, ora 2 ; luna rebi iil-evvel,

zi de joi 11, iunie 27.

In ziva mai sus argtatg, maria sa padisahul islamului cel plin de

mgretie, impreung cu vizirii cei mari, a trecut cu noroc i sgngtate de pe


19 v. pod i a descins la corturile imprgtesti.
In timpul trecerii peste pod, cimpia s-a umplut de bubuitul veseliei
tunurilor i pustilor din cetate si din galere (kadirga ).
De asemenea i alaiurile vizirilor celor marl, trecind de la inceput,
au sosit fiecare la locul bor.
Menzilul 35 : sesul Kartal, popas ; luna rebi iil-evvel, zi de vineri 12,
iunie 28.
In menzilul de mai sus, fiind popas, s-a dat firman ca vizirii i emirii
emirior (mirimiran) s arate alai ; muhafizul de Alep, vizirul Kaplan
pasa, Kuuk Mehmed pap, posesorul unei feude (arpalik ) in sangeacul
Hamid 3, beilerbeiul Karamaniei 32, Ali pap, posesorul sangeacului de
Nicopol, Osman pasa, emirii posesori din Kir-sehir 33 i din sangeacurile
Serem 34, pgsind cu alaiurile lor in fata Impgratului, au fost cinstiti cu
caftane strlucitoare, dupg rangurile lor. Apoi, cind au sosit in fata marelui
vizir cel norocos, atit acestia, cit i unele agale de-ale lor, hind. cgftgniti
(hilat), fiecare s-a asezat la locul sari.
20 r.
Menzilul 36 : Kartal, popas ; luna rebi iil-evvel, zi de sImbkg 13,
iunie 29.
In ziva de mai sus, fiind popas, i-au fgeut sg graiascg in fata marelui
vizir pe cei zece ghiauri poloni care fuseserg prinsi i trimisi de voievodul
30 in R.S.S. MoldoveneascA.
31 Hamid-ili, provincie In Anatolie.
32 Karaman, provincie In Anatolia, cu centrul la Konya (Ikonium).
33 In Anatolia.

34 srem, Sirmium, pe Dunke, In Ingoslavia.

www.dacoromanica.ro

KAMANICE SEPERINE DATR TARTHgE

211

Moldovei. Acestia au dat de stire ca 2 000 de ghiauri, insareinati de regele


polon s aducA limba", nimerind peste moldoveni, unii au fost omoriti,

altii au fugit, iar acestia au fost prini. Ei au mai spus ca ratacitul lor
de rege a cerut ajutor din partile Austriei (Nemce) i Rusiei (Moskov).
SaiAi bliik-basi,

capitanul de buluc al lui Ali pasa, beilerbei de Karaman,

nefiind multumit de bacsisul oferit seimenilor (sekbanan) de la portile

vizirilor i mirimiranilor, deoarece avea i o vina mai veche, s-a luat masura,

cu stirea cortului principal, s fie pedepsit. Astfel a fost un sfat i o pada


pentru altii.
Menzilul 37 : Kartal, popas ; luna rebi id-evvel, zi de duminica 14,
iunie 30.
In ziva mai sus aratata, avind loc popas, marele vizir eel norocos 20 v.
a distribuit soldele (mevacib) cetei de spahii i silihtari. Tot in ziva de
mai sus, sosind vestitorul pelerinilor musulmani, a aratat<chlatoria pelerinilor musulmani la Mecca, in imparatia padisahului, intoarcerea lor cu
bine, precum i faptul ea rauMcatorii arabi n-au indraznit sa-i atace pe
drum, ea in anul trecut>.
Vizirul Rasein pasa, muhafiz de Ierusalim (Sam-i ferif), fratele

raposatului vizir Siyavus pap, fost mare vizir, caruia printr-un ilustru
firman i s-au dat in sarcina pelerinii de la sfinta Mecca (Kac-i serife),
a fost imbrdcat cu un caftan stralueitor i inaltat la rangul de caimacam
pentru slujba indeplinita. Mai sus-aratatul, de asemenea, a fost numit,
cu poruncile padisahului islamic, la paza i apararea eelor doua orase
sfinte : Mecca si Medina (Haremein), acordindu-i-se totodata <o ceata>
din oastea Egiptului.
Aducerea acestor stiri a pricinuit musulmanilor mari bucurii.

Menzilul38:Kartal, popas ; luna rebi til-evvel, zi de luni 15, luna iulie 1.


In zorii zilei de mai sus, avind loc conac, conacciii incintati au inal-

tat tuiul impratesc i tuiurile au pornit inainte.

Dindu-se firman ca o parte din corturile imparatesti ale mariei sale


padisahului eel maret i puternic s raming la Isaccea, vizirii cei mari au
fcut, potrivit acestui Erman, ca oastea musulmana s fie mai usoara, mai
odihnita, mai bine dotata cu zaherea spre a avea puteri in lupta,
pentru padisah.
22 r.

Menzilul 39 : Kara <Kire>-Kul, ora 5 ; luna rebi


zi de
marti 16, iulie 2.
In ziva de mai sus, potrivit cu obiceiul, maria sa padisahul islamului cel maret, dupa ce s-a odihnit la prinz, a salutat cu vizirii cei marl
<oastea>, trecind in revista alaiurile celor doua parti, care au fost pregatite ; apoi beilerbeiul de Adana, Ellisein pasa, a aratat alai si oastea sa
fiind desavirsita a fost cinstit cu un caftan stralueitor in fata imparatului
si a marelui vizir. De asemenea i Kuuk Mehmed Pasazade Ibrahim bei,

posesorul sangeaeului Selefke, aratind alai si deoarece copia ri urma


pe tatal au, a fost cinstit cu mai multe onoruri decit cei de rangul sau.
Din porunca lui Allah eel preainalt, in ziva de mai sus, din pricina
unei ploi binefacatoare, cdldura mare a disparut si vrernea s-a racorit.

Gasindu-se multa piine si orz la populatie, oastea musulmana s-a indestu-

lat asa cum a vrut.

www.dacoromanica.ro

HAGI ALI

212

22 V.

Menzilul 40 : Karlinos Mabeyr Papas 35, ora 5 ; luna rebi til-evvel,


zi de miercuri 17 ; luna iunie 3.

Cind s-a pornit in ziva de mai sus, din pricina ploii binefacatoare

neavind loc alai, potrivit en firmanul, fiecare a plecat la locul sau. A pornit
si padisahul islamului cu vizirii cei mari si au descins <la conac >.
In menzilul de mai sus, chila de Istanbul de orz s-a vindut cu 25-30
de aspri i nearnul tataresc, plimbindu-se cu harabalele in mijlocul ordiei

imparatesti, vindea ocaua de seu en 30-35 de aspri.

23 v .

Menzilul 41 : sesul I sak-Sadik 36, ora 4 ; luna rebi l-evvel, zi de


joi 18, luna iulie 4.
In ziva de mai sus, maretul padisah al islamului, potrivit obiceiului,
pornindu-se en vizirii cei mari, a dat firman pentru purcederea alaiurilor
din ambele aripi ale ambelor pa*. Pornindu-se pe aceasta cale, dupa o
scurta odihna la prinz, au descins.
Agaua mariei sale marelui vizir cel plin de noroc, trimis mai inainte
in partea hanului <tataresc>, s-a intors cu agaua acestuia, numit Behadir
aga ; ei au instiintat c maria sa hanul, potrivit cu firmanul imparatesc,
s-a indreptat spre ordia irnparateasca cu oastea tatareasca, nenumarata,
dar nu s-a incumetat sa vina in tara dusmanului.
Menzilul de mai sus fiind pe marginea Prutului ( Berut ), se gasea
din belsug came de oaie si de berbec, iar ocaua de Mina se vindea cu cinci
aspri, Mina de pesmeti en 15 aspri i o troaca de orz cu 11 aspri.
Menziul 42 : cimpia Kulgak 37 , in apropiere de Vanesti (Vanes ),
ora 4 ; luna rebi iil-evvel, zi de vineri 19, luna iulie 5.
In zitta de mai sus, dealtfel ca si in ziva trecuta, alaiurile din ambele
parti hind aranjate, au descins dupa amiaza. Acolo, pe marginea riului
Prut, era intr-o lunca (cayr ) un menzil mare.
Menzilul 43 : Kunest V ala Agzi 38, ora 4, luna rebi til-evvel, zi de
simbata 20, luna iulie 6.
De asemenea si In ziva de mai sus, alaiurile fiMd <intinse> in doua
aripi, s-a descins dupa prinz ; pe malul riului Prut, unde se aflau cei din
lunca (cayrla ), a plouat putin.
Menzilul 44 : Purtede <Pertede? > 39, ora 8 ; luna rebi til-evvel, zi
de duminica 21, luna iulie <7 >.
In ziva de mai sus, alaiurile fiind in cele doua aripi, au plecat si tot
in ziva de mai sus au poposit la Gura Tigheciului (Gheghez Agizi ) 40

Atunci, maria sa padisahul islamului cel plin de maretie, avind scrisori < ? >

spre a se razbuna pe dusmanul credintei, a facut din doua conace unul


si pe la amiaza a sosit la cortul imparatesc. De asemenea i menzilul de
mai sus avea o lunca intinsa.
Menzilul 45 : Mabein Pagul, sesul (sahra-i ) Piskopos 41, ora 4 ;
luna rebi 01-evvel, zi de luni 22, luna iulie 7.
Barbosi (?).
Sadiklia (U.R.S.S.).
" Kolceak, Kogealak (U.R.S.S.).
35

36
38
39

40
41

Gura vn Conesti".

Pulreda (?).
Codri in regiunea Husilor.
Ciropia Eptscopultu".

www.dacoromanica.ro

KAMANICE SEFERINE DAIR TARII-IcE

213

In ziva de mai sus, dindu-se firman ca alaiurile s mearga, la loonrile lor i dupa, ce s-a facut intocmai, mdretul padisah al islamului, potrivit
cu obiceiul, a pornit si a descins cu vizirii cei mari.
Menzilul de mai sus Bind, de asemenea, pe malul riului Prut, se gdsea

acolo zaherea din plin.


Deoarece <turcii> sperau c5 vor cumpara <merinde> dupd trei sau
patru conace, dar populatia vilaietului Moldovei neivindu-se, in acest

rnenzil chila de Istanbul de orz se gdsea cu greu, la 120 de aspri. Zvonin- 24 r.

du-se ca pricina unei astfel de strimtordri mari pentru zaherea in tara


Moldovei este insusi voievodul Moldovei, rautatea sa s-a rdspindit in
mijlocul ostii.
Menzilul 46 : Brudelste 42, ora 5 ; luna rebi fil-evvel, zi de simbata 27,

luna iulie 9.
In ziva de mai sus, mdretul padisah al islamului i vizirii cei mari,

potrivit cu obiceiul, dupd ce s-au odihnit putin la prinz, au pornit alaiurile


ambelor aripi, < adica, > din cele doua, prti. Voievodul Moldovei, care era
Duca, dupd ce a aratat alai, pe la prinz a descins in partea dreaptd.
La menzilul de mai sus, vinzindu-se chila de Istanbul de orz cu 160
de aspri i chiar cu mai mult, <turcii > au avut de suferit. Era atita lipsd
in tara Moldovei, incit s-a fdcut suparare raielei satelor de pe drum si de
cdtre voievodul Moldovei. De aceea la atitarea ostii islamice s-a manifestat i minia padisahului.
In ziva de mai sus, dupd prinz, din porunca preainaltului Allah fiind o ploaie binerdcatoare, indata timpul s-a deschis i vremea a devenit
mai placuta.
Menzilul 47 : cucora 43, ora 6 ; luna rebi 61-evvel, zi de miercuri 24,
luna iulie 10.
In ziva de mai sus, fiind firman imparatesc al mariei sale, augustul
padisah al islamului, cel plin de maretie, dupd pregatirea marilor viziri
acoperiti cu platose i zale aurii, a hotarit rinduirea aripilor in cele doua
parti, care reusiserd mai inainte. Primii slujitori ai impartiei : vizirii, mirimiranii i emirii, s-au asezat, adunindu-se bulue dupa, buluc. Vizirii cei
mari au slujit, ma cum fusese trimisd porunca de la imparatie, alcatuind
un buluc dintr-o ceatd de trei oarneni dintre tunari i cu suita agalelor,
precum i un alt buluc separat, compus dintre seimeni (sekbanan ) cu cape-

24 v.

teniile lor de bulucuri. Pe aceastd cale, toata, oastea musulmana de la


locul unde luau masa (yemeklikden ) i pind la ordia imprdteascd si-a
aranjat alaiurile intr-un chip atit de desavirsit, incit cimpia s-a umplut
de vuietul ostii islamice.
In menzilul Tutorei fiind in apropiere de orasul Iasi, scaunul de
resedinta, al voievozilor Moldovei, numdrul alaiurilor ghiaure pregdtite
din locuri indepdrtate si din fata Prutului era fdra socoteald.

Dupd astfel de masuri chibzuite, padisahul islamului a descins la


cortul sau impardtesc, iar crainicii au strigat ca, are loc un popas.
Menzilul 48 : Tutora, popas ; luna rebi ul-evvel, zi de joi 24, luna
iulie 18.
42

43

Brudesti, Budesti sau Brdiestl (?), in jud. Iai.


Tutora (jud. MO).

www.dacoromanica.ro

25 r.

HAGI ALI

214

In ziva de mai sus, avind loc popas, maria sa padiphul islamului


cel nthret a- avut dorinta impa,thteascg sa viziteze ormul Iai. De aceea
slobozindu-se firman impAratesc ca preafericitul caimacam, puternicul
vizir Mustafa pap, sa, plece cu caima,thrnia marelui vizirat, impreun'a cu
maria sa augustul padiph al islamului, au pregatit un numar de 1 500 de
oameni viteji dintre agale i leventi. De asemenea i muhafizul de Alep,

Kaplan pap, fiind pregatit cu 500 600 de oameni pentru ateptarea

25 v.

ilustrului impaxat, a trecut podul de peste riul Prut. Dar din pricina unei
ploi mari i podul de mai sus nefiind trainic, au apArut greuthti pentru
trecerea In partea cealalth. De aceea, in ziva de mai sus, s-a renuntat la

plecare. In ziva urmatoare au luat hot'arirea i au trecut <podul peste Prut >.
Apoi, fiecare, dupA ce s-a intors, s-a aezat la locul thu. In ziva urmAtoare,
de asemenea fiind putine merinde i zaherea in ordia impArgteasth, tulburarea ostii a ajuns la auzul ilustru al demnitarilor Imparatiei.

Menzilul 49: Tufora, popas ; luna rebi ill-evvel, zi de vineri 26 ;


luna iulie 12.
In ziva de mai sus, dupa' cum se hothrise mai inainte, maria sa augustul padiph al islamului a pornit in zori cu suita pregaith, a trecut podul
i a descins la cortul umbrit din imprejurimile ormului Iai. Voievodului

Moldovei, care era Duca, cind s-a inftipt mariei sale Mustafa pap,

preafericitul caimacam, i s-a spus ca sa, tie ca, din lipth de merinde i

26 r.

zaherea pentru oastea islamului, au suferit mari greutati ; din pricina rauthtii i a nebuniei sale s-au iscat supgrarea i minia mariei sale padiphului
musulman spre a-lpedepsi ap de tare, incit nu s-ar fi gasit o alth masura
decit omorirea lui. Datorith miniei mariei sale i a tratamentului thu, volevodul de mai sus, neavind putere s raspunda, sau sa-i ceara intr-un fel
scuze i sa, arate vreun pretext, s-a aezat intr-un colt, thpkit, tremurind.

Mariei sale padiphul islamului, On de maretie, dupa o odihna scurth


intr-un mod chibzuit, i s-au prezentat branurile de samur i cei trei cai
tr4ai (yorga) vargati, oferiti de voievodul Moldovei. Apoi, padiphul
islamului s-a ocupat de vinatoare i pe la prinz a sosit la reedinta impAra-

teasca. Voievodul de mai sus, in urma dojenii i a reprwrilor primite


din partea <caimacamului>, pe care nu le avusese in viata sa, indath a fdcut

ca merindele i zahereaua s apar din belug in ordia imparateasca.


Dup6 legea otomana, in ziva de mai sus s-a dat firman i a inceput
th se dea cetei de ostai toath zahereaua sa.
Menzilul 50 : rulora, popas ; luna rebi fil-evvel, zi de simbath 27 ;
luna iulie <13 >.
26 V.

In ziva de mai sus fiind popas potrivit cu firmanul imparatese


toath zahereaua sa a fost impartith. In ordia imparateasca gasindu-se
zaherea din belug i lipsurile otii islamice hind inlaturate, demnitarii
impthtiei au fost foarte multumiti, privind aceasta ca o binecuvintare
nesfirith.

Menzilul 51: Tufora, popas ; luna rebi iil-evvel, zi de duminica 28,


luna iulie 14.
In ziva de mai sus muhafizul de Oceakov (Ozi), vizirul Fiala pap,
i beilerbeiul de Rumelia,Mehmed pma, i posesorul sangeacului de Nigde ",
44 Ora in Anatolia.

www.dacoromanica.ro

KAMANICE SEFERINE DAIR TARIHE

215

Mehmet pap, i posesorul sangeacului Malatia 45, Mehmed paa, emirii


i oastea vilaietului Rumelia i agalele bulucurilor de mai jos trecind
cu neferii lor, ceata dup6 ceatg, prin fata impgratului, au fost cinstiti,

dup obinuint5,, cu caftane strAlucitoare. De asemenea, dup5, ce au fost


cinstiti cu caftane, potrivit cu cetele i rangurile lor, in fat a. marelui vizir,
fiecare s-a intors la locul su. Dgi in ordia impArAteascl se gAseau din belpg merinde i zaherea, totui spre a nu avea greutAti pe drum, fiecare a

cumpa'rat pentru oastea islamid, la menzilul de mai sus o cantitate cit

mai mare de zaherea. De aceea, pentru procurarea proviziilor au fost ins6rcinati ceauii din partea ogeacurilor, impreunA cu agalele de incredere ale
marelui vizir cel norocos i puternic. Pentru vinzarea zaherelelor luate de 27 r.
cAtre acaparatori, au fficut ca acetia s aparl in fata locului de finete.
Preainaltul Allah fie lAudat, Osindu-se merinde i zaherea. din bel*ug,

oastea islamului a fost indestulaa.

Menzilul 53 : Tulora, popas ; luna rebi


zi de luni 29, luna
iulie 15.
Dindu-se firman pentru un divan imp6rAtese potrivit cu legea, au
plecat dupg, obicei vizirii cei man i ceilalti demnitari ai imp 'argtiei. Fiind
obiceiul ca pe timpul expeditiei imprateti s se dea baci, s-au oferit,

ca un dar maret din partea padiahului, 696 de pungi de bani pentru

ceata de ostai. Acestea au fost date ca binefacere celor in drept, fiind pri-

mite ca o mare binecuvintare

pungi 363
pungi 126
pungi 112,50
lefegiilor (ulufeei ) de dreapta
pungi 11
ulufegiilor de stinga
pungi 10
mercenarilor de dreapta (gureba-i emin )
pungi 7
mercenarilor de stinga (gureba-i yesar )
pungi 5
gebegiilor
pungi 36
tunarilor (topeian)
pungi 26
Totalul neferilor
34 825 34 825 000 aspri"
Dupsa cum s-a argtat, au fost acordate ca binefacere imp6rAteasca" 27 V
celor 34 825 de neferi din ceata osteascl, cite 1 000 de aspri la fiecare
nefer, deci 348 de poveri (yUk) 47 i 25 000 de aspri. De aceea, oastea impgienicerilor
spahiilor
silihdarilor

18 150
6 300
6 525
550
500
350
250
1 800
1 300

rateascg, bucuroasg s-a angajat sa" slujeasc6 ca i mai inainte, la poala


impArAtiei.

In ziva de mai sus, fiind angajati ca hArtuitori (verhaei ) vizirul

Halil paa, muhafiz de Oceakov, i Ali paa, beilerbei de Anatolia, i beiler-

beii de Karamania i Adana, au pornit inainte cu otile inuturilor ion

Menzilul 53 : Tutora, popas ; luna rebi iil-evvel, zi de marti 1 (gurre ),

luna iulie 16.


In ziva de mai sus, fiind popas, merinde i zaherea se g'aseau din
belug in locurile (daire ) vizirilor mari ; chila de Istanbul de orz se oferea
pentru vinzare, <costind > pina, la trei aspri.
45 Regiune in Asia Mica.
46 De fapt, 35 725 neferi si 35 725 000 aspri.
47

1 yuk sau o povard fiind de 100 000 de aspri, deci 34 800 000 de aspri.

www.dacoromanica.ro

HAGI ALI

216

Tunurile numite baliemez, care fusesera pregatite pentru expeditia,


irnprteasca, sosisera la ordia imparateasca. La menzilul de mai sus,
oastea islamului, care isi procurase zaherea la Isaccea, unii lasind o can28 r.

titate din zaherelele Mr in orasul Iasi, au luat masuri spre a fi pazite.


Menzilul 35 : Tulora, popas ; luna rebi idl-evvel, zi de miercuri, 2 ;
luna iulie 17.
In ziva de mai sus a avut Mc popas ; agaua ienicerilor inaltei curti
ridicindu-se, a pornit inainte agaua ulufegiilor (ulafgii); Ahmed aga fiind
insarcinat s ramina en neferii sal la paza podului de peste riul Prut, i s-a,
acordat firman sa ramin la Tutora.

Menzilul 55: lepureni (Yepuren) 48, ora 5 ; luna rebi ill-ahir, zi


de joi, 3, luna iulie 18.
In ziva de mad sus, maretul padisah al islamului, pornind cu vizirii
cei mari, potrivit cu obiceiul, dupa ce au trecut si au dat salut alaiurilor
pregatite cu tunuri in ambele parti, au descins dup amiaza. De asemenea,
in menzilul de mad sus, in apropiere de riul Prut, fiind doua locuri cu mlastini, s-a hotarit sa se treaca cu usurinta peste podurile construite.

28 v.

Menzilul 56 : Kopiciak49, ora 6 ; luna rebi ill-ahir, zi de vineri 4,


luna iulie 19.
In ziva de mai sus, maretul padisah al islamului, dupa obicei, a,

pornit cu vizirii cei mari si dupg ce s-a odihnit putin la prinz, trecind, a salutat alaiurile din ambele parti si apoi a descins. Tot in ziva mai sus-aratata,
a venit micul vistiernic (hazinedar ) al mriei sale hanul cel norocos si a,
infatisat imparatului trei iscoade (dil). Acestia, fiind dintre cazacii blestematului de Hanenko 5, au fost ucisi. 0 ceata de cazaci, intorcindu-si fata,

de la hatmanul <Petre> Dorosenko, s-a supus ghiaurului de Hanenko.

Dar pe cind acestia pornisera, emirii, zaimii si timariotii din cele vase sangeacuri ale Rumeliei, cu ajutorul lui Nureddin sultan 81 si al hatmanului

Dorosenko, au plecat asupra acestora. Hanenko, cind a fost instiintat,


a facut sa ajunga in ajutorul Mr un numar de 4 000 de calareti cazaci.
Dar in momentul sosirii lor, fiind ajunsi de musulmani, <acestia> au dat
atac asupra dusmanilor credintei ; dupa ce s-au luptat si s-au razboit,
prin grija celui de mai sus, musulmanii au devenit victoriosi si dusmanii
cei josnici, bind invinsi, cei mai multi au fost facuti prizonieri, iar altii
au fost dati hrang sabiei. Atunci, blestematul de Hanenko a fugit si s-a,
inchis in cetatea Ladrua 52 Prin scrisoarea mariei sale hanului si prin
ilamul amanuntit facut de hatmanul cazacesc Dorosenko, au sosit stiri
placute, care au fost de bun augur si pline cu vesti bucuroase de victorie
pentru musulmani.
In ziva de mai sus, din pricina mersului <ostii> s-a ridicat un colb
dens, dar urmind o ploaie binefacatoare, timpul s-a racorit, deveniad. si
mai placut.
48

Localitate In jud. Vaslui.

49

CopAceni ( ?).

Hatman cazAcesc, rivalul lui Petre Dorosenko.


51 Prim sfetnic al tronului tatar din Crimeea.
5

52

Ladlin (?).

www.dacoromanica.ro

KAMANICE SEFERINE DAM TARIIICE

217

Tot in ziva de mai sus, beilerbeiul de Adana, Hiisein pap, a fost


numit conacci 53, tuiul impartesc a fost inaltat, dindu-se firman pentru
pornire.
Menzilul 57 : ciAmpia Sahra-i Sahuru, ora 5 ; luna rebi iil-ahir, zi de

simbata 5, luna iulie 20.


In ziva de mai sus, maretul padiph al islamului, potriyit cu obisnuinta sa, s-a plimbat i dupa ce s-a odihnit putin, la prinz, impreuna
cu vizirii cei mari si-a salutat alaiurile din ambele parti, apoi au descins.
Tot in ziva de mai sus, Hall pasa, care era hartuitor, a trimis <la tabara >
cinci ghiauri, luati din imprejurimile Camenitei (Kamanice). Dar acestia,
fiind dintre raiele, n-aveau nici o stire din partea regelui polon si au fost
lasati liberi.
Tot in ziva de mai sus, dupg chindie, a plouat. Aici troaca de orz
se yindea cu 20-30 de aspri.
Menzilul 58: ?esul (sahra-i) Berberina <?>, ora 5 ; luna rebi iil-ahir, 29 v.

zi de duminica 6, luna iulie 21.


In ziva de mai sus, padisahul islamului, pEn de maretie, potriyit

cu obiceiul s-a plimbat cu yizirii cei man i, dupa o mica' odihnd la prinz,

a trecut in revista alaiurile din ambele parti, apoi a descins pe timpul


prinzului.

In menzilul de mai sus, gasindu-se merinde i zaherea din belsug,


<turcii> s-au indestulat i s-au odihnit bine. 0 data sau de doua ori a plouat

si vremea echilibrindu-se, timpul s-a racorit.


Menzilul 59 : ?esul (sahra-i) Lobnice54, ora 5, luna rebi iil-ahir, zi
de luni 7, luna iulie 22.

In ziva de mai sus, alaiurile thud in doua parti (cenaheyn), padisahul


islamului, plin de maretie, a descins cu yizirii cei mafi la norocoasa sa
resedinta. Dupa ce s-a odihnit putin, potrivit cu firmanul, multi oameni
dintre agalele i leventii mariei sale marelui vizir cel norocos i ai mariei
sale preafericitului caimacam au incalecat <pe cai>. Apoi, maretul padisah

al islamului, dupa ce a petrecut la vinatoare cu ei, pe timp de chindie a


descins la corturile sale imparatesti. In localitatea de mai sus, chila de
Istanbul de orz se vindea cu 100 de aspri.
Menzilul 60: fesul (sahra)..., ora 2 ; luna rebi iil-ahir, zi de marti, 30 r.
luna iulie 23.
In ziva de mai sus, maria sa padiphul fetei pamintesti, plin de maretie, potriyit obiceiului s-a plimbat cu vizirii cei mari. Apoi, dupa ce s-a
odihnit putin la prinz, a trecut in revista alaiurile ambelor parti <aripi >,
cu indeplinirea salutului cuvenit ; dup prinz a sosit la resedinta sa imparateasca. Cu trei zile mai inainte a fost trimis pentru a lua limba mascariciul (nedim) mariei sale imparatului impreuna cu agaua tatareasca i cu
multi tatari. In aceeasi zi a fost adusa la ordia imparateasca o ceat de
prizonieri <robi> cazaci cu sotiile i cu copiii. De asemenea si in menzilul
de mai sus, fiind pe malul riului Prut, unde erau lunci din belsug, chila
de Istanbul de orz s-a vindut cu 100 de aspri.
Ofiter de ineartiruire.
54 Lubnita, Lobnita (?).
53

www.dacoromanica.ro

HAW ALI

218

Menzilul Pinar-baKi 55, in apropiere de cetatea Hotin, ora 5 ; luna


rebi iil-evvel <sic >, zi de miercuri 9, luna iulie 24.
In ziva de mai sus, fiind firman pentru mare alai, dup6 asezarea la
masg, maria sa padisahul cel maret, ocrotitorul lumii, potrivit cu obiceiul,
a imbilcat cabanit captusita cu samur. De asemenea i vizirii cei mari,
imbracati in zale i platose aurii, erau rinduiti cu multimea lor de slujbasi
31 r j ostasi.

Dupa ce au asteptat, in frunte cu vizirii cei mari, si-au aranjat

31 v.

suita lor ca si mai inainte, desvirsiti si inarmati, i s-au prezentat cu totii


la locurile bor. i ceilali viziri, emiri ai emirilor (mirimiran) i eeata ostseasc, unindu-si alaiurile, dupa ce s-au asezat, padisahul islamului cel
plin de mAretie a inaintat eu maretie i fericire. Vizirii cei marl, aranjati
tot asa, au pornit pe timpul prinzului, au descins i s-au asezat la corturile
lor princiare.
La menziha de mai sus, hind apropiati de fluviul Nistru ( Turla ),
corturile ostii islamice s-au intins de la Pinar-Basi pina la malul Nistrului,
in partea cealalta fiind tara leseasca .
Fiind deal, de pe inaltimile lui,
unde s-au intins corturile ostii, se vedeau partile Camenitei (Kamanice).
In sfirsit, cimpia hind plina de vestitori, in locurile unde an ajuns
fortele mari n-a ramas nici un loc <care sa nu fie > ocupat de oaste. Dupa ce
au descins, s-au asezat i s-au odihnit putin ; maria sa norocosul mare vizir
maria sa preafericitul caimacam pasa au incalecat <pe cai> si au ajuns
la captul unui pod care incepuse s'a fie construit peste fluvhil Nistru. La
staruinta lui defterdar pasa, dupg ce 1-au privit, au mers la cetatea Hotin.
Neputind sa se odihneascA, au luat-o pe malul Nistrului si au ajuns in fata

cetatii Zwaniec (Izvance), unde s-au asezat. Ghiaurii lesi care erau in
fortareata cetatii de mai sus, cu o zi mai inainte parasind cetatea, fugiser.

<Trecerea Nistrului cu caice i ocuparea cetatii Zwaniec, unde au Indltat steaguri pe


turnurile fortaretei si au rostit sfinta rugaciune (ezan-i prif)>.

Cu ajutorul lui Allah eel preainalt, dupa ce si-au indeplinit aceasta


tinta, pe la chindie s-au intors i au venit la ordia imparateasca. < Trecerea sultanului peste Nistru si descrierea cetatii Zwaniec >, unde defunctul
rposatul sultan Osman han 56, pe cind sosise in imprejurimile Hotinului
si regele Poloniei era in tabara, 1-a insarcinat pe fostul mare vizir Hiisein
pasa, cu multa oaste l cu tunuri kolomborna, pentru cucerirea cetatii
Zwaniec. Dar dupg o asediere i dupl lupte de citeva zile, n-a putut sa fie
cucerita.
<Acum, insA, dusmanii neputtnd s reziste, au pArdsit cetatea si au fugit>.

In ziva mai sus aratata, mai mult de o mie de tatari din Bugeac,
care erau in partea mariei sale preafericitului caimacam pasa, au facut
incursiuni timp de citeva zile in tara polona, intre fluviul Nistru i Prut.

Dupa ce au luat mai mult de 400 de prizonieri, oi i vite, s-au intors la ordia
imparateasca, unde au fost coplesiti cu favoruri spre vazul tuturor.
32 r.
Menzilul Pinarba0, popas ; luna rebi iil-ahir, zi de joi, luna iulie 25.

In ziva de mai sus, vizirul Halil pasa, muhafiz de Oceakov, a fost


insarcinat cu oastea eialetului sau sa tread, la capatul celalalt al podului
"CapAtul finttnii".
66 Osman al II-lea (1617
55

ucis la Yedikule.

1622) ; dupA expeditia sa impotriva cetAtii Hotinului a fost

www.dacoromanica.ro

KAMANICE SEFERINE DAIR TARIHgE

219

clOdit peste Nistru, spre a se aseza acolo. Procurindu-se cai si luntri (sal),
au inceput sO treacO, la paza cetatii Zwaniec fiind numit Kiiciik Mehmed
pasa. La sosirea lor <turcilor >, s-a rOspindit zvonul c5, semanaturile ghiaurilor au fost strinse de leventii bor. In sfirsit, robul cApeteniei unui ciorbagiu, care fugise de linga, Iasi in cetatea Camenita ademenit de vreo zece
ghiauri, a venit spre ordia impgrOteascg spre a prinde o limbg (dil). Dar
fiind intimpinati de cei de la serhat, au fost prinsi. Apoi, cind au fost infopti impgratului, dupa ce au recunoscut ce fel de faptO au sOvirsit, Vain-

du-li-se capul si-au gasit pedeapsa <meritata >.


In imprejurimile menzilului de mai sus fiind o lunca (caw) intinsa,

aveau lemne (odun) din abundent'a, iar merinde si zaherea se gseau aici
din belsug. De aceea, musulmanii au facut bine ca au asteptat terminarea
podului si trecerea ostii in tara dusmanului.
Semanaturile dusmanilor celor umili fiind incendiate dincolo de
Nistru, din intimplare desigur, au ingreuiat atit de mult inaintarea, la fel
ea si lipsa de merinde a ostii islamice, incit este cu neputi4d, de descris.
Menzilul 63 : Pinarbqi, popas ; luna rebi iil-ahir, zi de vineri 11,
luna iulie 26.
Fiind popas in ziva de mai sus, maria sa norocosul marele vizir si

32 v.

maria sa preafericitul cairnacam pasa au aranjat cite un cort (cerhe )


i s-au asezat pe malul Nistrului urmarind terminarea podului. Oastea

care trecuse in partea cealalt a inceput A, faca o cladire de palisade pentru


int arire.

Ceata tatareasca, dupa ce a ingramadit caii ostii care trecuse, a plecat in partea cealalta. Apoi, au mai trecut, dupa chindie, in partea cealalt

trei sute de ostasi de sacrificiu (serdenghecidi). Emitindu-se un hatt-i


humaiun purtgtor de fericire, au fost trecuti in partea cealalta toti citi

erau din neamul tOtaresc in slujba vizirilor si mirimiranilor, ca 0, mearg

pe linga Halil pasa, muhafiz de Oceakov.

<Prinderea unor gluauri poloni trimisi din cetatea Camenita pentru a lua iscoade, dintre
care unii au fost ucisi, jar unul, thud prezentat padisahului, 1-a Instiintat cd regele se afla la
resedinla sa>.

Menzilul 64 : Pinarbap, popas ; luna rebi iil-ahir, zi de simbata 12,


luna iulie 27.

33 r.

<Distribuirea de daruri si solde de cdtre marele vizir si defterdar pasa, terminarea lutaririlor in palisade, Intreaga oaste este trecuta In caice, In partea opus, de cdtre tatari>.

Menzilul 65 : Pmarbap, popas ; luna rebi iil-ahir, zi de duminicA 13,


luna iulie 28.
In ziva de mai sus, vechilii imparatiei, plecind la capatul podului,
au cerut s a se depuna sfortAri pentru terminarea lui. Sosind vestea despre
intrarea hanului de vita nobila in cetatea Bar din tara polonA, a fost trirnis
in partea sa si micul vistiernic, care venise mai inainte cu iscoadele. Tot
in ziva de mai sus, spre seara plouind, praful s-a stins si vremea s-a deschis.

luna

Menzilul 66 : Pinarbam popas ; luna rebi iil-ahir, zi de luni 14,

iulie 29.
In ziva de mai sus, vechilii imparatiei, asezindu-se la capatul podului,

au cerut terminarea lui.

<In continuare manuscrisul acestei pagini este defectuos>.

www.dacoromanica.ro

33 v.

HAM AU

220

KUck Mehrned paa, care era la paza <cetatii > Zwaniec, a trimis in
partea Camenitei pe chehaiaua (kethuda) sa cu un numar de 500 de oameni.

Acestia, apropiindu-se de Camenita, au atacat varosul unei paranei din


34 r.

34 v.

imprejurimile sale, pe care, dupa lupte, 1-au ocupat. Maria sa marele vizir
a fost instiintat in amanuntime c acestia, dupa ce au luat prizonieri si au
luat vite, au incendiat varosul i s-au intors. Apoi, trimitindu-1 pe mai
sus-numitul chehaia cu iscoadele prinse, acesta a fost cinstit cu un caftan
stralucitor.
Din porunca preainaltului Allah, in ziva de mai sus, intre cele doua

rugaciuni plouind, <inabuvala > a fost inlaturata...

Menzilul 69 : Pinarbassi, popas ; luna rebi iil-evvel ahir, zi de joi 17,

luna august (agustos ) 1.

in ziva de mai sus, terminindu-se construirea podului <peste


Nistru >... au hotarit trecerea ostii islamice ; pe la prinz, beilerbeiul de
Sivas, Murtaza pasa, i-a aranjat alaiurile 1 cind a trecut prin fata imparatului, suita sa (kapu) fiind desavirita, a fost cinstit cu caftan. Apoi,
ajungind la maria sa marele vizir cel pEn de noroc, le-au acordat caftane
atit lui, cit i celor opt agale ale sale.
Dupa aceea, aratind alaiurile lor, Iahia bei, posesorul (mulasarrif )
sangeacului Boz-Ok 57, 6an-Arslan pasazade Mehmed bei, posesorul san-

geacului Cranik 58, ... au fost caltaniti in fata imparatului 0 a marelui


vizir ; apoi fiecare a plecat la locul

Dupa, acestia, 1 voievodul Tarii Romanesti (Eflak ), care era Ligorascu 59, a aratat alai cu 4 000 de calareti 1 pedestrasi din oastea Tarii
Romnesti, <defilind > in fata imparatului. i cind an ajuns in fata mariei
sale marele vizir cel plin de noroc, i ei <romAnii > au fost cinstiti cu caftane.

in ziva de mai sus, sosind starostele de elari (seracbap,) al mariei


sale hanului, a adus tirea c maria sa hanul si hatmanul Dorosenko au
ajuns in imprejurimile Camenitei si s-au hotarit ca in <ziva> urmatoare
sa stationeze intr-un loc apropiat de Nistru.
35 v.

<Inaintarea tAtarilor i pregatirile ostii din Rumelia pentru asedierea Camenitei, care
era o cetate bine intArit>.

lifenzilul 70 : Binarbap, popas ; luna rebi iil-ahir, zi de vineri 18,


august 2.
in ziva de mai sus, podul fiind. terminat i intarit dupa dorinta,
au inceput sa-1 treaca in zori de zi muhafizul de Alep, Kaplan pap, muhafizul de Bosnia, Ibrahim pap, si beilerbeiul de Rumelia, Mehmed pasa,
cu zaimii, timariotii i emirii tinuturilor bor. Apoi, pe timpul prinzului a por-

36 r.

nit agaua ienicerilor Inaltei Porti cu agalele de ogeacuri 1 cu ienicerii.


Mezilul 71: Binarbaft, popas ; luna rebi iil-ahir, zi de simbata 19,
august 3.
In ziva de mai sus, in zori, au trecut peste pod tuiurile mariei sale
padiahul eel plin de maretie, ale vizirior celor mari i ale demnitarilor
imparatiei. Acestea au fost fixate intr-un loc din fata localit4ii Pinarba0,,
unde era ordia imparateasca.
57

99

Tinut in Anatolia.
Tinut in Anatolia, pe malul lacului Van.
Grigore Ghica.

www.dacoromanica.ro

KAMANICE SEFERINE DAIR TARII-1cE

221

<Urrneazd. stiri despre ploaie i rdcorirea timpului>.

Menzilul 72 : in fala (mukabil ) Binarbasiului, ora 6 ; luna rebi


iil-ahir, zi de duminica, 20, august 3.
In ziva de mai sus, in zori, maria sa padiahul islamului plin de maretie a trecut podul cu vizirii sai cei mari i a descins cu noroc la cortul impa,ratesc.
<Plecarea caimacamului Mustafa pasa pentru pregdtirea asedierii cetatii Camenita din
toate pArtile. Pregatirile ostu din urmd lingd Hotin, de unde de pe o fnaltime se vede Camenita,
fund la o depiirtare de trei ceasuri. Inceperea unui asediu general>.

Menzilul 73 : in fafa Pinarbasiului, popas ; luna rebi iil-ahir, zi


de luni 21, august 5.

38 v.

<Descrierea intilnirii hanului Mar si a suitei sale cu sultanul>.

Menzilul 74 : in Pp Pinarbasiului, popas ; luna rebi iil-ahir, zi de 41 v.


marti 22, august 6.
<Trecerea tunurilor baliemez peste pod si prezenta hatmanului cAzcesc Petre Dorosenko in talidra turceascd, unde primeste diverse daruri de la sultan, printre care i un topuz
de aur>.

Menzilul 75 : eimpia Camenifa ( sahra-i Kamanice ), ora 4 ; luna 42 r.


rebi iil-ahir, zi de miercuri 23, august 8.
<Descrierea amanuntita a fortelor pregAtite pentru asedierea Camenitei, conduse de marele
vizir>.

Atitea alaiuri nu s-au vazut nici la campania asupra Hotinului, nici


i Revanului i nici intr-o alt

la expeditiile impotriva Bagdadului


expeditie.

<La 8 august cetatea este asediatd de ieniceri, care aduc in tabArd doi prini. Desi se

ridicd tin steag alb pe reduta cetatii, asediul continuii. Trimiterea unui sol din partea regelui polon pentru tratative si retragerea rusilor din luptd. *tiri despre participarea cazacilor la asediu,
sdparea unui tunel i prabusirea unui turn al fortdretei>.

zi de

86 r.

. Era i hatmanul cazacilor Doroenko cu 20 000 30 000 de

86 v.
87 r.

Menzilul 88 : eimpia Camenifei, popas ; luna gemazi

simMt 6, august 20.

<Efectivul hanului -Mar se tidied la 100 000 de ostasi">.


. .

oameni din neamul cazacesc. De asemenea i voievozii Tarii Romaneti


i Moldovei erau prezenti cu otile lor in imprejurimile cetatii i oraului
Camenita.
<Rezistenta fortretei Camenita>.
<CAftdnirea hatmanului Dorosenko, cdruia i s-au supus ostasii rusi din cetate>.

89 r.
90 r.

714 enzilul 93 : eimpia din apropiere, Keisan-Korusu 61, ora 6 ; luna


zi de simbata 10, luna august 23.
92 v.
Menzilul 96 : eimpia din apropiere, Korn 62 ; august 28.

gemezi

<Enumerarea conditiilor primite de aliati>.


. . .

i hatmanul cgzAcesc Doroenko cu oastea sa cazaceasca i voie-

vodul Tara Romaneti cu otenii sai fiind insgrcinati, au primit haraciul


60 Cifrd evident exageratd.

Femeia calugarilor".

62

Codru".

www.dacoromanica.ro

93 r.

v_

HAGI ALI

222

ghiaurilor din cetatile si palancile care erau in imprejurimile Lembergului


(Ilbav ) i ale varosului sau. Acestia, cerind iertare, s-au supus cu conditia
ca daca se vor razvrati vor fi dati hrana sabiei.
Menzilul 97 : esul Kora, popas ; luna gemazi

zi de joi 15,
august 29.
93 v.
In ziva de mai sus, fiind popas, oastea musulmana, cazacii si oastea
Tarii Romnesti, fiind insarcinati cu pirjolirea i ruinarea tarii polone,
s-au ridicat si au pornit spre locurile unde primisera porunci <sa piece >..
Menzilul 98 : Palarca Urina <?>, luna gemazi
zi de vineri
16, august 30.
<Popas pina la 3 septembrie si incursiuni la dusmani ; relatarile
hanului tatar >.
Menzilul 103: palanca Izberice, ora 4 ; luna gemazi
zi de
miercuri 21, septembrie 4.
<Inspectarea alaiurilor de spalui i silahdari de ctre padisah si marele vizir, plata soldelor
de cO.tre marele vizir, ruinarea imprejurimilor i jefuirea populatiei de cAtre tatari>.

97 v.

Menzilul 105 : palanca Izberice, popas ; luna gemazi iil-evvel, zi de


vineri 23, septembrie 6, popas.
<Atacarea i uciderea ghlaurilor din palanca Izbarava63, aflat pe drumul liii Kaplan
pasa, deoarece nu arAtaser supunere. Predarea armelor si a munitillor, prezentarea cdpitanului

lor (kapudan) in Tata marelm vizir>.

Potrivit cu porunca data principelui Transilvaniei (Erdel Kiralina ) 64,


acesta si-a trirnis zahereaua cu 500 de harabale si a fcut dar mariei sale
padisahului un binoclu (batio ), o trasura frumoasa (hinto mukemmel ),
trei cai trapasi (yorga) i doua gaite (saksun), artindu-si astfel supunerea sa. A mai fcut cunoscut c este pregatit cu oastea sa si asteapta sa
indeplineasca orice porunca i s-ar da.
9 8 r.

<Plecarea lui Husein pasa, beilerbei de Adana, cu zaimil

timariotli sangeacului de Se-

mendire i impreund cu trei-patru mit de seimeni (segban) de-ai marelui vizir, pentru prmderea

de iscoade care sd cunoasca situatia ghiaurillor poloni. La 7-8 septembrie, la palanca lzberce,
repararea unui pod din apropire i omorirea unor ghiauri>.
99 v.

14 septembrie, popas la Izberce...


<Prezenta unor oameni de-ai regelui Poloniei, din partile hanului, si a lui Kaplan pasa
; incursiuni de prada, aducere de robi, vite>.
cu scrisori de supunere

100 v.

Menzilul 116 : palanca Kolodan, ora 5, popas ; luna gemazi iil-ahir,

zi de magi 5, septembrie 17.

<Incursiuni de prad prin imprejurimi>.


101 r.
102 r.

105 v.

Menzilul 118 : cimpia piUancii Bakalnice; zi de joi, septembrie 19.


La 21 septembrie <popas la Yakalnice> 65, vizita sultanului i a vizirilor sai..., varosul cetatii Bozonora 66 fiind plin de ghiauri, aici au fost
ucisi multi dintre ei ; ceilalti s-au inchis in cetate.
<inaintarea turcilor spre orasul i cetatea Buczacz (Bucai)>.

63 Zborow, oras in Galitia.

64 Mihail Apafi (1661-1690).


.5 Recte Bakalnice, greseald de grafie.
66 Boznova (?).

www.dacoromanica.ro

Menzilul 123

KAMANICE SEFERINE DAIR TARIFIcE

223

esvl Buczacz, ora 4 ; luna Aemazi

zi de luni 11,

septembrie 23.
<Atac asupra cetatii, prazi multe din Imprejurimi>.

Menzilul 133, 3 octombrie.

109 v.

dn cimpla de linga Buczacz sosesc trei soli din partea regelui polon, care shit primiti
5i eu care trateazd calmacarn pasa. La sfat participa i reis ul-luittab 67 Mustafa efendi 5i ceausha5i 68 Suleiman aga 51 primul tilmaci (ba*reuman)", care due tratative tainice pentru pace>.

La 4 octombrie continua, in taing, timp de cinci ore, tratativele pentru


incheierea pa'cii, duse cu caimacamul Mustafa pasa, care tine leg/tura cu
marele vizir. In acest timp au loc lupte eu ghiaurii In paTancile Zolva si
Taruflu
La 5 octombrie, ling/ Buczacz, solii craiului lesesc, pe la timpul prinzului, au vorbit trei ore ; acestia, plingindu-se de hatmanul cazacilor Dorosenko, au grgit : Cu ajutorul vostru <al turcilor > a ocupat o parte din tara
noastrA si acum cetatea Camenitei cu pbTancile din imprejurimi a intrat
sub stpinirea voastrA".
<Discutarea problemei haracmlui, dar cererea polonilor nu este luata In seama>.

La 6 octombrie, ling/ cimpia Buczacz, se prezint/ iarki solii poloni


pentru tratative de pace, discutindu-se chestiunea haraciului, problema
granitelor si in special situatia cettii Camenita si a tinutului Podolia,
barier/ i lacat al t 'aril lesesti...
<Se cere solilor poloni ca tinutul hatmanului cazacesc Petre Dorosenko s nu mai fie atacat, 112 r.
ci respectat, deoarece game azil la turci. De asemenea cer protectie pentru cazacii sari kamis70
si discuta problema celor oferite pentru haraci>.
113 r.

La 7 octombrie, tot ling/ sesul Buczacz, cei trei soli poloni sint primiti de marele vizir, iar beizadelele lor au fost cinstite pentru incheierea
pAcii cu 13 caftane (hilat ) . . .

115 r.

<Conditia principala impusa de turci pentru Incheierea pacii a fost evacuarea cetatii
Camenita Intr-un rastirnp de noud zile i lsarea ei In stdpinirea lor>.

La 8 octombrie, ling/ cimpia Buczacz, popas, spre a nu avea lips/


prea mare ; ling/ cetatea Lemberg (Ilba ) au procurat zaherea plAtind
ocaua de fain/ cu 50 60 de aspri, in timp ce fusese cu 30 de aspri ; ocaua
de pesmet cu 70-80 de aspri, pe cind <inainte> era cu 40 de aspri ; troaca
de orz, care era 30 de aspri, s-a vindut cu 40-50 de aspri i ocaua de seu,
in timp ce <inainte > era 50-60 de aspri, s-a urcat la 81, iar ocaua de cafea,
care era 140, s-a urcat la 180 si 200 de aspri.

116 V.

<Discutii asupra preturilor vechi i noi>.

Tunurile baliemez, care fuseserg trimise asupra Ilbei, au fost 117 r.


aduse si predate ordiei imp/I./testi de &are voievodul pill Itomnesti...
67 Reis efendi la Inceput marele cancelar, acum un fel de ministru de externe.
68 Marele sambelan.
69 Marele dragoman.
m

Stuf galben", denumirea data cazacilor zaporojeni de pe Nipru.

www.dacoromanica.ro

HAGI ALI

224

<La 9 octombrie, pe o vreme placut, a avut loc In tabara turceasc ceremonialul Impartirii de caftane de Care marele vizir, cammcam pasa si In prezenta solilor. Supdrarea polonilor
pentru pierderea cetatii Camenita si a tinutului Podoliei. Acordarea unor avantaje ai privilegii
hatmanului Dorosenko>.

119 r.

In ziva de mai sus, potrivit cu preainaltul firman, pe timpul prinzului,

tuiul imparatesc i tuiurile altor demnitari ai imparatiei hind ridicate de


Hiisein pap, beilerbei de Adana, au fost indreptate spre partea Hotinului.
<Tot Intr-acolo a pornit i agaua de ieniceri cu ienicerii sill. La 9 octombrie, orele 6, de la
palanca ruinat" (palanka-i harabe ), Incepe intoarcerea ostil impa'ratesti>.
120 V.

Menzilul 141 : fesul Zwaniec, ora 7 ; luna Aemazi II, zi de simbata 30,

octombrie 12, sint la Izvance...

<Sultanul i vizirii, dupa odihna, asist la trecerea ostii peste riul care curge prin
Zwaniec>.

121 r.

Dar in momentul trecerii peste riul de la Zwaniec, dei aparuse lipsa


unor merinde i zaherea, unii obtinind totui provizii din cele lsate ca
amanet la cetatea Hotin din fata Camenitei, aceastA lipsa, a fost inlaturata.
La 14 octombrie popas in esul Zwaniec.
<Inapmerea sohlor poloni regelui lor, sub escorta ostii vizirului Ibrahim pasa, beilerbei
de Bosnia>.

122 r.

Laudat fie Allah, in ziva de mai sus, timpul racorindu-se, a devenit


mai placut i deoarece s-a ra,spindit zvonul c in cetatea Hotin se gasesc
din abundent'a merinde i zaherea, oastea musulmana, a trecut pe poduri,
iar unii au trecut cu caicele. in acelai timp, s-au strMuit sa,-i procure
tot de ce aveau nevoie.
Dei in cetatea Hotin se &eau merinde i zaherea din abundenta,
fiecare a depus eforturi s i le procure inainte de a se divulga aceasta otii
islamice, fr sa se gindeasca c dupa, un pas fAcut inainte cumpararea va fi
mai uoara,. Aici se vindea ocaua de Mina, en 8-10 aspri, chila de orez cu
150 de aspri, chila de pesmet eu 15 20 de aspri, ocaua de seu cu 40 50 de
aspri, ocaua de cafea cu 120 de aspri, iar preturile la papuci, cizme.. .

erau ca la Adrianopol, o troacA de orz se vindea cu 25 30 de aspri...


Laudat 0, fie Allah cel preainalt, atita abundenta, a fost aici c fiecare
i-a luat atita zaherea cit 11 ducea puterea sa, transporte.

<Invitarea hanului Mar pe linga marele vizir, ceremonia acorddrii unor daruri : cai etc.>.

In ziva de mai sus, beilerbeiul de Sivas, Mustafa pap, i posesorul


sangeacului de Nicopol, Osman pap, au fost insarcinati cu paza cethtii

Camenita. De asemenea, a fost recrutat un numgr de 1 000 de seimeni puter-

nici pentru lupt


122 v.

i rzboi, slujitori la portile vizirilor celor mari, care

despa,rtindu-se <de oaste > au fost aezati acolo.


Menzilul 135 : sesul Zwaniec, popas ; luna regeb, zi de miercuri 4,
octombrie 15.

In zorii zilei de mai sus, maria sa padiphul islamulni cel plin de


naretie, poruncind plecarea la cetatea Camenitei, a pornit impreuna cu
mania sa marele vizir i cu HUsein pap, care era conacci. Tuiul imparatesc

flind inatat, i tuiurile vizirilor maxi au fost trecute de pe podul care era
peste fluviul Nistru i le-au infipt in imprejurimile Hotinului.
www.dacoromanica.ro

KAMANICE SEFERTNE DAIR TAREEIgE

225

<Dup aprovizionarea cetatii Camenita cu zaherea si Inarirea ei cu tunuri ballemez, 123 r.


cumbarale etc. pentru paz, padisahul se Intoarce la oaste>.

Menzilul 146 : Binarbaff,, sesul Ilotin, orele 3 ; luna regeb, zi de


joi 5, octombrie 17.
In ziva mai sus arAtata, maria sa padisahul islamului cel plin de
mgretie a trecut cu vizirii cei mari de pe podul care a fost construit mai
inainte si pe la prinz au descins . . .
<Trecerea ostii islamice si lnaltarea tuiurilor de catre conacciul Hiisein pasa>.

Menzilul 147 : pesul Haduka, ora 5 ; luna regeb, zi de vineri 6,


octombrie <18 >.

In zorii acestei zile, pornindu-se, pe timpul prinzului au descins.


<Notd marginald> : In ziva de mai sus, hanul cel de vitO nobila
hind invitat sO se infatiseze imparatului, a primit Invoirea imparateasca

de a se intoarce in partea Crimeei si <a fost insOrcinat > sa ridice pe fatarii

de la bugeacul Akkermanului. Apoi, a primit ca dar din partea padisahului o cabanita de samur captusita cu catifea, o sabie purtAtoare de vic-

torie incrustata cu pietre pretioase si o tolbA (tirke,9) impodobit cu pietre


pretioase.
<Notd marginald> : Pornindu-se la ridicarea intregului neam tataresc
de pe partea de dincoace a fluviului Nistm (Tuna), dinlauntrul Moldovei
si pina la coltul (bueak ) Akkermanului, pentru. mutarea lui in Crimeea

a fost insarcinat Halil pasa, fost beilerbei de Tunis-Siria ( Tarablus-i

Sam ). In acele locuri ivindu-se unele nelegiuri ale neamului -CA-Carew,


<sultanul> a fost impotriva rufacatorilor tribuhli tAtar, de aceea, ridi-

cindu-i pe toti, i-a mutat in partea Crimeei. Din porunca preamarelui


Allah, timpul Bind inaintat, ploua des.
Menzilul 148 : Mabein-Berberina, in apropiere de riul Prut, ora 7 ;
luna regeb, zi de duminica 7, octombrie 19.
In ziva de mai sus, maria sa maretul padisah al fetei pamintesti,
potrivit cu obiceiul, s-a plimbat pe la prinz, s-a odihnit putin si apoi

123 v.

dupa timpul de amiaza a descins la resedinta sa. Din porunca preainaltului


Allah a plouat necontenit de dimineata ping seara si din aceast pricina

au aparut multe mlastini.

Menzilul 149 : esul Usluea, in apropiere de Prut, ora 5 ; luna regeb,

zi de duminica 8, octombrie 20.


Din porunca lui Allah in ziva de mai sus fiind ploaie mare, de cu
seara si pina spre dimineata a aparut mereu mult noroi. De aceea, pina la
construirea podurior pe drum, oastea musulmana a intimpinat multe
greutati la trecere. Locurile de incarcare si. descdrcare pentru lucrurile
(barhanelei) vizirilor celor mari <hind> pe vremea apusului <de soare >
si unele neajungind la trap, s-a dat Erman pentru popas, ca un act de
binefacere din partea padisahului, si fiecare s-a odihnit.
Menzilul 150 : eimpia Usluea in apropiere de Prut, popas ; luna regeb,

zi de luni 9, octombrie 21.


In ziva de mai sus ploaia a incetat si vremea s-a racorit si fiind.

popas oastea ramasa in urma si majoritatea bagajelor (barhane ) au intrat


in ordia imparateasca. Merinde si zaherea gasindu-se intr-o masura oarecare, musulmanii mi aveau alte greutAti decit baltoacele si noroiul.
15 c. 167

www.dacoromanica.ro

124 r.

H.AGI ALI

226

De asemenea, in ziva de mai sus, sosind o scrisoare din partea hanului,

acesta fgcea cunoscut ca Lind In expeditie Impiteasc i Crimeea neatnind pustie, au venit 10 000 de cazaci barabqi cu gindul de a devasta. Dar

124 v.

Gagilgai sultan 71, care era la paza Crimeei, ajungindu-i din urmg cu oastea,
tatareascg, a facut ca cei mai multi dintre acei blestemati sa fie dati hrana
sgbiei si altii luati prizonieri i ferecati in lanturi. Aceasta a pricinuit bucuria musulmanilor, care au multumit lui Allah.
Menzilul 151 : ?mut Ifoiucian ci Kobocii, In apropiere de Prut,
ora 6 ; huna regeb, zi de marti 10, octombrie 22.
In ziva de mai sus, suita vizirilor mari a Inaintat. Maria sa padisahul
islamului cel plin de mgretie, dupg ce s-a odihnit putin, pe la prinz (yemeklik ) au descins <cu totii> spre corturile lor imparatesti. in aceasta, zi tim-

pul a fost potrivit.


Menzilut 153 : Iepuren<i>, in apropiere de riul Prut, ora 6. ; luna

125

regeb, zi de miercuri, octombrie 23.


In ziva de mai sus, pe la miezul noptii a plouat si a nins, ceea ce a
pricinuit mari greutati musulmanilor i vitelor lor-; dar padisahul era pe
drum de vingtoare i fiecare en greu se aseza pe locul sgu.
La plecarea In expeditie, i acest nienzil nu s-a putut ggsi o troacg
r.
de orz <nici> pentru 40 de aspri i in obtinerea altor zaherele a fost o
mare greutate, thud lipsg. Din aceast pricing, a rautatii, a fost nevoie

de mazilirea lui Duca voievod.. .

Acum, insa, voievodul Moldovei, care era Stefan (Istefan ) 72, a facut

sg apara cit mai multa zaherea la locul de mai sus. Chila de orz se putea

lua cu 20 de aspri i alte provizii se gaseau din abundenta.


Menzilut 153 : Tutora, in apropiere de Iasi, oi a 6 ; luna regeb, zi de
joi 12, octombrie 24.
In menzilul de mai sus, de asemenea, maria sa padisahul islamului
cel plin de mgretie, dupg o mica sedere la prinz, a descins cu vizirii cei
mari la corturile lor imparatesti. Suitele marilor viziri au venit inainte.
Tot in menzilul de mai sus, hind belsug, ocaua de Mina se vindea
cu 10 aspri, pesmetul de cea mai bung calitate cu 20 de aspri, chila de orez
cu 200 de aspri, ocaua de seu cu 50 de aspri, troaca de orz cu 15 aspri ;
125 v. oastea musulmana s-a indestulat cu zaherea dupg dorinta sa.

Menzilul 154 : rufora, popas ; luna regeb, zi de vineri 13, octombrie 25.

In zina de mai Mt find popas, cea mai mare parte a ostii musulmane
a sosit en sanatate la ordia imparateasca. De asemenea, cei care aveau
trebuinta de merinde i zaherea, si le-au procurat .
Menzitul 155 Gurze!di 73, ora 5 ; luna regeb, zi de simMta 14, octombrie 26 (Ruz-i Ifatsm ).
In ziva de mai sus, hind sf. Dumitru, pe la miezul noptii, vintul de
apus aducind ploaie amestecata cu zdpadg,s-a dezlantuit furtuna lui Kasim.

Din porunca lui Allah, la intoarcerea din expeditia imparateascg


ping la menzilul de mai sus, din cauza ploii dese, drumurile s-au umplut
de noroaie i bMtoace. Din aceasta pricing, din mila mgriei sale padisahul
islamului eel plin de mgretie pentru musulmani, au avut loc popasuri pe
126 r drum si ping la Tutora unii au putut s ajungg ordia irnparateasca. <Intro
71 Numit i Kalga-i sultan, mcqtenitorul tronului War.

72 Stefan Petriceicu (1672-1673).


" GrozAveti (?).

www.dacoromanica.ro

NAMANIgE SEFER1NE DAIR TAstilics

227

timp > au instiintat ea multi dintre musulmanii care ramasesera in urma,


mai cu seama multe dintre femeile si copiii prizonierilor, au murit pe drum.
Astfel, pentru multi sosirea fiind grea, cu eforturi au ajuns pe malul mintuirii !
Menzilul 156 : cimpia Pagul, ora 5 ; luna regeb, zi de duminica 15,
octombrie 27.
Pornindu-se in ziva de mai sus, potrivit cu obiceiul, pe timpul prinzului maretul padisah al islamului a intrat in cimpia Pagul.
Din porunca lui Allah, noaptea, din pricina vintului salbatec si a
lapovitei (berf ii baran ), s-au flout pe drumuri bMtoace marl si noroaie,
de aceea unii au intrat la ordia imparateasca dupg chindie, iar altii chiar
pe timpul asfintitului de soare. De asemenea, la menzilul de mai sus fiind
zaherea in cantitate mica, s-au rugat lui Allah pentru indreptarea vremii.
Menzilul 157 : vesulCeretin<?> (Karutin ), ora 5 ; luna regeb, zi de luni

126 V.

16, octombrie 28.


In ziva de mai sus, timpul fiind cetos si apoi suflind si un. vint din
vest, precum si din pricina lapovitei, s-au odihnit putin. Au dus lipsa de
merinde si zaherea deoarece nu se mai gasea nici in cantitati mici.
Menzilul 158 : Gura Tigheciului (Iregheci-A4azu ), ora 5 ; luna regeb,
zi de marti 17, octombrie 29.
Cu ajutorul lui Allah, in ziva de mai sus tirnpul fiind potrivit, Maria
sa padisahul islamului si en vizirii cei marl an intrat in ordia imparateasca.
Spunindu-li-se ca menzilul de mai sus este una din schele, au sperat sa
gaseasca din belsug merinde si zaherea ; dar, impotriva asteptarilor, s-au
gasit cu greu chiar in cantitati mici, troaca de orz fiind 40-50 de aspri.
Menzaul 159 : Zernevti> 74, ora 6 ; luna regeb, zi de miercuri 18,
octombrie 30.

In ziva de mai sus, nefiind zapada si ploaie, Maria sa padisahul

islarnului pe timpul prinzului a intrat cu vizirii sai cei marl in ordia imparateasca. In menzilul de mai sus, cea mai mare parte a zaherelei fiind luata
de oastea musulmana sosita mai inainte, se gsea cu greu o troaca de orz
chiar cu 50-60 de aspri. Desi era lipsa si de alte feluri de provizii, totusi
carne de oaie si de berbec s-a gasit din belsug. Se &eau lernne de foe in
cantitati mari, dar 1111 erau doritori sa le ia.
Menzilul 160 : Isak-Sadik, ora 4 ; luna regeb, zi de joi 19, noiembrie

127 r.

<, > (twin evvet) 1.


In ziva de mai sus, potrivit en obiceiul, pornindu-se mai departe,
au descins pe timpul prinzului. Dimineata batea un vint aspru cu zapada
si
.. ploaie, dar prin gratia lui Allah timpul s-a indreptat . ..

In menzilul de mai sus de asemenea fiind lips, troaca de orz se vindea

en 70 de aspri si unii nici nu au gasit ca sa cumpere ...

Menzilul 161 : satul Kere (Kara? )-KuZ 75 j luna regeb, zi de vineri


20, noiembrie 2.
In zorii zilei de mai sus, fiind un vint aspru, care din porunca celui
de sus tulbura pe musulmani, pe tirnpul prinzului, prin temperare, timpul
s-a indreptat. Troaca de orz se gasea, din belsug, cu 10 si 12 aspri. Apoi
populatia satului a pregatit din belsug piine pentru musulmani. In impaLocalitate in Moldova (?).
" Karakul (R.S.S. Moldoveneasca).
74

www.dacoromanica.ro

127 v.

228

TIAGI ALI

rgtia padisahului fiind belsug, zilele de lipsuri au lost uitate 0 au multumit pentru abundenta impgrgtiei...
Menzilui 163 : Isaccea, ora 8 ; luna regeb, zi de simbgtg, 21 ; noiembrie 3.
In zina de mai sus, neasezindu-se la satul Kartal, s-a dat firman
ca sg, se descindg de-a dreptul la Isaccea. Rgspindindu-se aceastg <stire>,
cea mai mare parte a otii islamice a pornit pe la miezul noptii unii au
trecut podul 0 altii au descins in imprejurimile <localitgtii> iartal ; zi
i n.oapte s-au strgduit sg tread,' <Dungrea > 0 sg ajungg la Isaccea.

128

r.

In ziva de mai sus, iarna de asemenea s-a ingsprit asa de tare, inch
este cu neputintg de descris. Din pricina iernii aspre 0 a lipsei de lemne
pentru foc, s-a dat firman ca oastea musulmang sg depung sfortgri ca sg,
tread, dincolo de pod, sg facg popas si fiecare sg-si ggseascg odihna.
Lgudat fie marele Allah, la Isaccea se ggseau merinde si rachiu
mai multe decit se spera ; era asa de <mare > belsug, Melt troaca de orz
se cumpgra cu. 10 i 12 aspri, ocana de fging se vindea en 8 0 10 aspri,
ocaua de pesmet cu 12 si 15 aspri, chila de orez cu 180 si 200 de aspri si
ocana de cafea (kahve ) ell 130 si 140 de aspri. Deci, erau toate din belsug,
fapt pentru care au adus multumiri cehii atoatedgtgtor <Allah >...
Menzilul 163 : Isaccea, popas ; luna regeb, zi de duminicg 22, noiem-

brie 3.
In ziva de mai sus fiind popas, unii din oastea musulmang, rgmai
in urmg, au trecut podul 0 au intrat in ordia impgrgteascg, iar altii venind
Inca din urmg s-au asezat la Kartal.
128 v.

129 r.

Menzitul 164 : Isaccea, popas ; luna regeb, zi de luni 23, noiembrie 4.


In menzilul de mai sus, mgria sa padisahul islamului plin de maretie,
manifestindu-si dorinta imparateasca de a vedea pe printii de vitg nobilg,
potrivit cn inaltul firman, a plecat, impreung en maria sa norocosul vizir

0 en mgscariciul (nedim) impgratesc si cu preafericitul Mustafa pasa,


la Kara-Su.
Maria sa preafericitul caimacam Mustafa pasa, raminind cu ordia
imparateasca, s-a strgduit sg, dea lefurile (ulufe) spahiilor si silihdarilor.
Dindu-i-se firman sg porneascg impreung cu ostile rgmase in urmg, de la
timpul prinzului 0 ping la chindie au platit lefurile celor de mai sus.
Unii abtinindu-se de a-i vinde zaherelele si apoi aflind cg le pot
vinde ea preturi mari dacg doresc, au scos la ivealg atitea zaherele, incit
oastea musulmang s-a indestulat asa cum a vrat. De aceea au binecuvintat cu totii pe mgria sa padisahul islamului cel plin de maretie.
Menzilul 165 : Isaccea, popas ; luna regeb, zi de marti 24, noiembrie 5.
In zina de mai sus, fiind popas ca si in ziva de mai inainte, mgria sa
preafericitul caimacam pasa 0 defterdar pasa au platit lefurile ostasilor
i au hotgrit, prin indepgrtarea celor multi, plecarea din Isaccea.
Menzilul 166 : Haciki-Kigasi, ora 6 ; luna regeb, zi de miercuri 25,
noiembrie 6.
In ziva de mai sus, cind pe drumuri erau multe bgltoace si noroaie,

an pornit, unii la prinz, iar altii pe la asfintitul soarelui, sa ajungg ordia


imparateasca.
Cu voia lui Allah, nefiind zapada si nici ploaie, totusi se cam simtea
asprimea iernii, dar nu s-a dus lips1 de merinde 0 zaherea.
www.dacoromanica.ro

KAMANICE SEFERSNE DAIR TAREFICE

229

Menzilvl 167 : satul gagatai, ora 6, luna regeb, zi de joi, 26, noiembrie 7.
In ziva de mai sus, prin gratia lui Allah timpul indreptindu-se, maria
sa caimacam pasa a descins i pe la prinz si-a asezat cortul cel mic, 1-a
poftit pe defterdar pasa si au dat lefurile spahiilor si silihdarilor.
In ziva de mai sus, de asemenea, nefiind strimtorare din pricina
merindelor si zaherelei, belsugul nimeri peste musulmani.
Menzilul 168 : Uzun Ali ayir, luna regeb, zi de vineri 27, noiembrie 8.
In ziva de mai sus, prin grija lui Allah timpul indreptindu-se ti
deoarece pe drum nu mai erau baltoace i noroaie, ping la chindie au sosit

cu totii la menzil pentru odihna.

Nefiind strimtorare pentru zaherea, <turcii > an ridicat imn de lauda


celui de sus.
Menzilul 169 : Kara-Su, ora 6 ; luna regeb, zi de simbat5, 28 noiembrie 9.
In ziva de mai sus, cu ajutorul lui Allah cel preainalt timpul inmuin-

du-se, padisahul islamului cel plin de maretie, care poftise sa se odihneasca


la Sara-Su, de asemenea sosind la ordia imparateasca, a dat firman pentru
un popas de o zi ; aceasta era pentru ca cei ramasi in urma s ajunga <oastea >, iar celor sositi ii s-a dat timp sa-si procure merinde i zaherea.
Menzilul 170 : Kara-Su, popas ; luna regeb, zi de duminica 29,
noiembrie 10.
In ziva de mai sus, avind loc popas, prin gratia lui Allah timpul s-a
deschis ; HUsein pap, care era conacci, inaltind tuiurile a pornit inainte.
Menzilut 171 : Kurnati deresi, luna regeb, zi de luni 30, noiembrie 11.
In zorii zilei de mai sus, pe cind era un vint aspru cu ploaie, potrivit
cu obiceiul au inaintat i indat timpul deschizindu-se, vremea s-a indreptat. Maria sa padisahul islamului cel plin de maretie a pornit cu vizirii cei

130 r.

mari spre cimpie, pentru vingtoare. Apoi, intorcindu-se, au descins la


cortul imparatesc.
La menzilul de mai sus, de asemenea, gasindu-se merinde i zaherea,
oastea musulman s-a indestulat dupa dorintd, aducind binecuvintare
padisahului islamic.

Menzilul 172 : satul Musa bei, ora 6 ; luna saban, zi de marti 1,

noiembrie 12.

In ziva mai sus aratata, maria sa padisahul islamului In zori de zi


(akide) pornind cu vizirii cei mari, s-au infatisat i raialele pentru vinatoarea imparateasca. Cind au sosit la lie gi-Deresi 76, dupa alungarea
vinatului (siirgiin art), au vinat citiva cerbi (karaca ). Desi au venit pe la
asfintitul soarelui la locul uncle era masa (yemeklik), nu s-au oprit acolo ;
padisahul islamului a plecat in satul unde era Haseki sultan. Maria sa norocosul mare vizir si maria sa preafericitul caimacam pasa, deoarece s-au
intors, la sosirea lor norocoasa, seara, impreuna en vizirii lor cei marl au

intrat in ordia imparateasca.

Menzilul 173 : satul Musa Bei, popas ; luna saban, zi de miercuri 2,


noiembrie 13.
76

Girla caprei".

www.dacoromanica.ro

130 V.

HAG! ALT

230

131 r.

In ziva de mai sus fiind popas, a avut loc iarki goana (siirgiin )
vinatului. Dupl menzilul de mai sus, maria sa padisahul islamului fiind.
la vinatoarea impgrteascg s-a indreptat spre Silistra. S-a dat firman ea
preafericitul caimacam pas s5, fie impreunA <eu sultanul>, iar Maria sa
marele vizir sg, porneasc5, cu ordia Imparateasca. Dar cind se luase o
astfel de hotgrire, cu voia lui Allah eel atotputernic, pe la miezul noptii,
avind loc zapada si ploaie, maria sa padisahul a renuntat la vinatoare...
si apoi fiind in partea Silistrei, a luat hotrirea de a merge spre Adrianopol.
Insa, cind fiecare &Mita Bali gseascl o cale pentru transportarea efortului
Om, prin. grija lui Allah cel puternic timpul s-a Irnbuna'atit.
Menzilul 174 : Hacioglu-Pazari, ora 5 ; luna saban, zi de 3, octombrie 14.
<Inaintarea ostii otomane>.

Menzilul 175 : Kadt-K6y, noiernbrie 15.


<VIndtoare si lnaintarea armatei> .

Menzilul 176 : Iroduce"; luna saban..., noiembrie 16.


<Traversarea localitAtilor Provadia, Kopru-Kdy, Aidos, Karin-Abad, Padtsah-Yurdu,
Pasa-KOy s.a.>.
<La 29 noiembrie 1672, are loc primirea sultanului de cdtre ieniceri, la Adrianopol, s i
136 intrarea sa In palatul ImpArdtesc. Se relateazd apoi plecarea marilor viziri si asezarea lor In posturi, ldsarea ostii expedittonare la vatrd si lncheierea campaniei impotriva Camenitei>.

" Nucet" (In Bulgaria),

www.dacoromanica.ro

VI

MUNEddIMBAI
DERITI AHMED DEDE B. LUTFULLAH
Dupa Kiatip Celebi, figura cea mai proeminenta a istoriografiei

otomane din a doua jumatate a veacului al XVII-lea a fost Miineggimbasi


(Miineceimbaft). Se poate spune ca el este autorul celei mai importante

istorii universale din istoriografia otomana. Nume le sdu adevarat era


Ahmed efendi, fiul lui Liitfifflah. Tatl sa'u, originar din tirgul Eregli,
din apropiere de Konya, provincia Karaman (Anatolia), a facut parte din

ordinul dervisilor mevlevi 1. Autorul, nOscut la Salonic in 1631, a luat in


copilarie lectii de la Abdullala efendi, muftiu in acest oras. Timp de 15 ani
a slujit la Mevlevi-hane 2 a lui Kasim pasa, sub seihul Ha lil dede. Apoi
s-a consacrat studiilor de astrologie si astronomie, devenind pe la
1667-1668 (1078 H.) astrologul Curtii imparatesti. De aici si denumirea
de Miineggimbasi, nume cu care a rOmas cunoscut in istoriografia otomana. Mai tirziu, in noiembrie 1675 (1086 H.), este primit in suita sulta-

nului ca favorit (musahib-i padifahi). In noiembrie 1687 (muharrem

1099 H.) a fost surghiunit in Egipt. Pupa citiva ani plead, la Mekka, unde
slujeste ca seih la Mevlevi-hane. Pe la 1693-1694 (1105 H.) se duce la
Medina, unde sta sapte ani, apoi se reintoarce la Mekka. Moare la 27 februarie 1702 (29 ramazan 1113 H.) si este inmormintat linga mausoleul Hadigei,
sotia profetului Mohammed.
Miineggimbasi a fost nu numai un bun istoric, ci a desfasurat si o
bogata activitate literara. Din acest domeniu merita sa, fie mentionate,
de pilda, opera sa Hasia, privind comentariul Coranului de Baidavi, un
Letaifname, traducerea unei colectii de anecdote arabe intocmite de IThai-i
Zakani, un Divan turc, adica o coleefie de poezii", care i-a asigurat un

loc important in literatura otomana. In acelasi timp, este autorul unor


lucrari de geometrie si chiar de muzica. In ultima parte a vigil sale, Miineg-

Aimbasi a compus o opera istorica de seamd, in limba arabd, intitulata,


Cami' al-duvval (Totalitatea statelor). Este o istorie universala, fundamentata pe un numb' de peste 70 de izvoare arabo-persane si turcesti. Manuscri-

sele originale nu s-au pierdut, cum s-a crezut un timp, ci se pastreaza,

unul in Biblioteca Moscheii Se lim al II-lea, la Adrianopol, altul la BiblioIteca Muzeului Topkapi Sarayi din Istanbul (fd. Ahmed al III-lea). Exists
1 Mealcvi : denumirea unui ordin alugAresc de deivisi musulmani, fondat de m evlana
pelal ed-Din (sec. XIII) ; sect religioasa musulman.
2
Mcvleai-hane : mAnAstire de dervisi mevleviti.

www.dacoromanica.ro

232

BIGNEaGImBAst

0 alte manuscrise ale acestei opere. 0 lista a lor ne-a lasat J. v. Hammer,
Histoire de l'Empire Ottomane, ed. He llert, Paris, 1839, XIII, p. 359,
iar o buna prezentare face prof. M. Tayyib Gokbilgin de la Universitatea

din Istanbul, in articolul sau din Islam Ansikiopedisi.


Mamiscrisele arabe ale acestei opere nu s-au bucurat de o circulatie
prea mare. In schimb, traducerea turd, a poetului Ahmed Nedim (m. oct.
1730/rebi I 1143 H.) 3, din 1720 (1132 H.), editata mai tirziu sub titlul
Sahaif ul-ahbar (Pagini informative) (Istanbul, Matbaa-i Amire, 1285 EL/
1868-1869, 3 vol.), a contribuit mult la raspindirea ei in lumea tiintifica.
In ceea ce privete metoda folosit, nu are aproape nimic original,
urmind pe vechii istorici Baid al-Din (m. 1316), Gaff ari, Mirhvand etc.
Materialul este aranjat dup a. metoda operelor arabe similare, axat pe
dinastii, i este impartit in trei parti distincte. In prima parte se trateaza
inceputurile islamuhli, in special istoria profetului Mohammed, dinastiile
nemusulmane, in a doua dinastiile musulmane, ultima parte fiind consacrata tatarilor i osmanliilor.
In introducere autorul citeaza un mare numar de izvoare istorice,
din care o bung parte, mai ales cele originale, este pierduta sau Inca nedescoperit. Are o importanta deosebita in. special pentru cunoaterea micilor

dinastii i larnice. Sub acest raport a constituit un izvor de baza pentru

invatatul german E. Sachan in al sau Ein Verzeichnis muhammedaniseher


Dynastien (in Sb. Pr. Ak., Berlin, 1925). Contine multe date interesante
i despre popoarele europene. Ultima dinastie musulmana de care se ocupa
mai indeaproape este a sultanilor otomani incepind de la Osman. I, fiul
lui Ertogrul, i pia. la Mehmed al IV-lea. Aceasta parte este mai dezvoltata i este fundamentata pe un numar considerabil de surse istorice putin
cunoscute. Pentru perioada mai veche, pina, pe la inceputul secolului al

IV-lea, autorul s-a bazat in special pe Mehmed Nevi i pe Sad ed-Din


Hogea efendi. Perioada mai noua, finele secolului al XVI-lea i inceputul
celui urmator, are la baza operele lui Ahmed. b. Mehmet Hasan Beyzade,

Kiatip Celebi i altii. Partea cea mai originall este, desigur, veacul al

XVII-lea, cind autorul este contemporan. i martor ocular la multe evenimente istorice. Fiind scrisa in exil, i nu din porunca sultanului, lucrarea
se caracterizeaza prin prezentarea obiectiva a faptelor istorice. Este nu
numai o buna descriere a evenimentelor politice i militare, ci incearca sa
redea i uncle aspecte sociale, continind i citeva date economice interesante.

Ultimul mare eveniment pe care il descrie succint este cucerirea


Camenitei (sept.-oct. 1672/1083 H.), la care participa i domnii notri.
Uncle manuscrise merg insa pia, in anii 1673, 1678 (1089 H.) i chiar
1683. Incepind de pe la mijlocul veacului al XIX-lea, fragmente din aceasta
opera au fost traduse in germana, rusa etc. (vezi G.O.W., p. 235).

Datorita traducerii lui A. Nedim, intr-o turceasea clara i intr-un

stil curgator, aceastA, opera se citete uor, ca o poema istorica. Fragmente

din ea au fost chiar inserate intr-o crestomatie literal* in antologia de


texte otomane a Mi. Ebuzziya Tevfik, Numane-i Edebiyat-i Osmaniye
(Istanbul, 1912/1330 H.).
Traducerea fragmentelor care privesc istoria tarilor romane a fost
facuta dupa editia lui A. Nedim. In acela0 timp, s-a tinut seama l)i de
3 Despre A. Nedim, vezi E. I., III , p. 865 (Nadim Ahmad), I.A., vol. IX (sub voce)iVasfi
Mahir Kocattirk, Tiirk Edebigati Tardu , Ankara,1964, p. 502-513 (ed. a II-a, Ankara, 1970).

www.dacoromanica.ro

SARAIF t7L-AHBAR

233

manuscrisul turc de la Biblioteca Muzeului Topkapi Sarayi, catalogat i


descris de F. E. Karatay 4, dup6 care am Malt partial un microfilm pentru
Arh. stat. Buc. (mf. rola 28, cadrele 497-510).
Bibliografle: M. Stireia, S.O., p. 232 ; J. v. Hammer, G.O.R., IV, p. 21 ;

Bursah Mehmed Tahir, 0.M., III, p. 142 ; G.A.L., II, p. 443 ; G.O.W., p. 234
235, si mai cu searnd M. Tayyib Gokbilgin, Munecczm Basz ..., In I.A.,
vol. VIII (Istanbul, 1955), p. 801 806 (89. Guz, 1960) ; vezi si Enver Koray,
Turkige Tarilt Yaginlarz Bibliografzgasz 1729
1955, 2. Ban m, Istanbul, 1959,
Maarif Basimevi, p. 41, nr. 254.

SAHAIF VL-AHBAll
(ed. Istanbul, 1285H./1868

1869)

Volumul I

Erau niste neamuri turcesti aparte 1, care pe atunci nu aveau o

566

denumire specialg. Apoi, Inmultindu-se, s-au asezat In locurile din t'Arile


Europei care le-au plAcut. Din acestia se trag maghiarii, valahii si moldovenii <sic>. Apoi, erestinindu-se de voie sau de nevoie, fiecare grup s-a
fAcut cunoscut dup5, locul unde se ggsea, sau dupa, limb, sau dup6 strmosi. Dar si bulgarii, desi erau de neam turcesc, intre ei i ceata constantinopolitang, au avut loc lupte. Padisahul bulgar a asediat Adrianopolul.
<Se descriu Infringerea suferit de bulgari din partea bizantinilor, interventia ungurilor
In regiunea Dundrii s.a.>.
567
<Descrierea ridicSrii crestinilor, din Indemnul papei, Impotriva otomanilor>.
604

Domnul Daciei 2, adica, al TArii Romnesti, Dracula3, i Gevgius 4,


principele de Tiriballi, adicA de Laz 8, care s-a atasat mai sus-numitului,
an trecut cu o mare gloatg fluviul Dundrea. Devastind i ruinind, ei au
venit pin6, la Sofia.
Apoi, pe vremea acestuia 8, a avut loc evenimentul de la Varna.
In acea lupta, Vladislav 7, afurisitul crai al Ungariei, serdarul ghiaurilor
umili, a fost atitat la aceast1 razvrAtire de impAratul Bizantului 8. Dupg

aceea, el a luat ajutoare de la toate neamurile crestine. De asemenea,

a cerut sprijin de la Dracula, beiul Trii Romnesti. Acesta neacordindu-i


ajutor i cerindu-i s renunte la aceastA dorintg desarfa, Vladislav s-a
4 Katalo#u ..., I, p. 265, nr. 818, Hazine 1345 etc.

Este vorba de vechile popoare turce : hunii, pecenegii, curnanii i nih (oguzi).

2 In text : Dasla.
In text : DirakulUs; Vlad Dracul (1436 1442 ; 1443 1446).
4 Sau Cuaius, Gugius, adicd Gheorghe Brancovici.

5 Al sirbil or.
6 A lui Frederic al IV-lea, ImpArat german si pentru scurt timp rege al Ungariei (n. 1415
in. 1493).
7 In text : Uladis-Laios; rege al Poloniei sub numele de Vladislav al III-lea (1434 1144).

si al Ungariei sub numele de Vladislav I (1433 1444).


In text : Kaiser-i-Rum: Impdrat roman".

www.dacoromanica.ro

632

,40;44tAilet,q14,"1/te'':

4*-/,4-7.e

)0;:otfos'

41,

-034 '1,AZ'r

3,:

4-4$1,

ce.A

:A1dt

?AAP,

(i/G 41,1*.

,tf

rt0.0.10,9;kiA;4,-4.-.)114,0_,./.6.4,:f cm.; ettidy....:


pcits*,iit;Loioe4:1,,Q1.04.0,
Lr

KO,i;;AJ.01;
Cat,a6t,Cji

42dilfe.164.4/A:rt

4.0)0,.k.P.,:ttkp!dllifjj&/;."4:01;4?;/,t;44-1

zot.i.:44/1441J-il
`74;01164:):1.1

WAdt'itralll1)M-4.19.P14

4.11,1,41;JA4)4"1.3;
,00," f)(!:aArit

t.4,,Ift3.7fr4.::"15030,(0>g*,#74)12.; OAC

14;11;;MAieff3M:;',14:31), a);(334;4:4(114
64; 47")14"1 4,Yi40/.*,94,;per.s!

e&y ',..*.."::-.;k47

4(.0 rice ,:4'))=4:00-1

/vIfilL,1,114.);s(1.E: 6.)1/414(.44:9.-Y;.gwo,'

A.4.6.4144(7

4::V)5A"fril/i-4.;Cfrum.A.!

hif

4,!0(24.41094:.4.)0f--J

- .i., .

v 1,..f;1:41.)-fici:Jauf,411,4:14,4;;"Aibaitvin
frvkfr...A; IKAria!o: ffierao."4"a)1;114,4014k
s'ijl.*0:1114i)

.79,j;914:154, 4:S4.0;40;10g
4.1,t,11.444b4141ca; 44.)/44.41

Av4,144.fp

#6.e

/441/1

)11/60).%, 4)1,j4:!ip,i4601::$0.1.144.0,6:40 * (44

.4/kepi!!!
t)tlf."6;414-1441!4,9;fi
4Ugir
4,tii-4;i4?te,44611),470, 454e
/1(f;jeki-Ptd.r.41

(,1:0;rocli/Aptier7,4;

illpt)00.471444,e,
-

1,1/,A4,4tifd,

rifetv...orAfit,:k1A;

Aki,:t:li.04.1:19,46.' ei16:40.',.,aeLttfr
40,014.4,0.1,./fo? pdt

0,4;1. pc;)frApiwifre41

Jej,Kt.1/4")1,01(971:01 4/ ty00).1!".01;:d;

t?
Fig. 10.

!,....!4*.,;42,11,604114/

ijiris7L"

4.sue

e4.1t4:41,4114
.

Mneggimbai Ahmed, Sahairill-ahbar, ms. Bibl. TKSM, Istanbul, H. 1345,


f. 1, cu basmala. Arh. stat. Buc., mf. (Turcia), rola 28, c. 498.

www.dacoromanica.ro

SARAIF VIrAHBAR

235

sfAtuit cu cel mai sus-arAtat 9 i cu loan de Huniade 1, care era sfetnicul


sail. Ins& acesta, fiind un tinar increzut, nu a ascultat cuvintele sale si a

inaintat cu o oaste mare.

<Urmeaza descrierea amanuntita a luptei de la Varna, 1444/848 H.>.

/n <anul> 1605 11, Transilvania 12 s-a supus musulmanilor. Pe atunci


principele lor era Stefan Bocskay 13, care fAcea parte din secta Zunveia.
Secta aceea, intorcindu-si fata de la Papa, el a fost numit Antichrist"
(Deceal). Apoi maria sa sultanul .Ahmed han 14, luind coroana din miinile
neamului unguresc (Hungaria ), care era coroana vestitului crai al lor,
Vladislav 15, a predat-o mai sus-zisului Stefan. In acest an musulmanii
11100 au luat iarsi Strigoniul 1 din miinile ghiaurior.
In o mie vase sute sase, maria sa padisahul islamului <Ahmed>,
ocrotitoral lpmii, a incheiat o pace 17 pentru douzeci de ani cu Rudolf 18.
In <1 >608, iscindu-se cearta intre Rudolf si fratele Ban Matias 19, stApin
(hakim) asupra vilaieturilor Ungariei si Austriei, tocmai cind era sa izbucneasca razboiul, a intervenit Papa 20 si i-a impIcat.
Tot in anul acesta, Gabriel Bthory, care era principele Transilvaniei, racindu-se de Papa si intorcind spatele lui Rudolf, s-a supus musulmanilor.
Pentru ca predecesorul sau, Sigismund, era de aceeasi secta cu Papa,

iarg maria sa padisahul, ocrotitorul lumii, fiind. Inca ocupat cu luptele


impotriva rebelilor (eelalii ), nu a putut ssa le dea ungurilor sprijinul
cavenit si din aceste motive, neputind s-i ocroteascg, ei s-au supus

lui Budolfus.

<Descrierea luptelor dintre Polonia, Rusia, Suedia si Austria>.

638

In anul 1612, murind Gabriel Bthory 21, craiul Transilvaniei, in


locul acestuia Gabriel Bethlen 22 a fost numit cu cinste, de ctre sultanul
Ahmed, principe al Ardealului. Acesta, ca si predecesorul au, &data s,
simuleze prietenie cu ambele prti. i iardsi, in anul mai sus-zis, ceata
cazaceasca, invadind trile Moscovei si devastind multe tinuturi, a luat
multa prad. De asemenea si ceata tatareasca, n'avalind in Podolia in
anul 1614, a devastat-o.

<Razboiul dintre Austria si Germania, certurile dintre urmasii lui Matias si venirea la 639

tron a lui Ferdinand al II-lea>.

Ina, pe timpul interregnului de mai sus cea mai mare parte dintre
tail scapind din miinile lor, chiar si Gabriel Bethlen, principele Transil9

Cu Imparatul bizantin.

10 In text : Giiranes Hunias.


11 Muneggimbasi da anii erei noastre chid este vorba de istoria popoarelor din Europa.
12

In text : Erdel.

13 In text : lstefanos Beskaios.


14
14
16

Ahmed I (1603-1617).
In text : Ladislau.
In text : Estergon, Usturgon (Ungaria).

17 Este vorba de pacea de la Szitvatorok (6 noiembrie 1606).


18 In text : Rudolfus.
19 Matias al II-lea : 1608 (Ungaria); 1611 (Boemia); 1612 (lmparat roman)
24 Paul al V-1 ea (Camillo Borgheze) (1605-1621).
21 De fapt a murit In octombrie 1613.
22 23 octombrie 1613
15 noiembrie 1629.

www.dacoromanica.ro

1619.

mtyNEMIMBASI

236

vaniei, a ngv'alit in. Thigaria si fgeindu-se crai in acel vilaiet, s-a incoronat
acolo ...
In 1620 23, m5,ria sa sultanul Osman han 24, Allah s1-1 ierte si s-1
milostiveasc si s5,-1 binecuvinteze, a pornit personal in expeditia sfinfa
<de la Hotin>.
Atunci Gratiani 25, beiul Moldovei, fasculindu-se, a cerut ajutor de la
Sigismund, regele Poloniei de atunci, care i 1-a si acordat. Desigur, m'aria sa
padisahul islamului a trimis la inceput asupra dusmanului legii pe hanul
ttaxesc si dupa, ce tinuturile aceluia au fost calcate, el insusi a pornit in

expeditia sfint, care va fi descrisg in mod amAnuntit la locul cuvenit.

640

<DupA descrierea evenimentelor din Apus i din RAsArit, In special din Ungaria, se spune> :

Murtaza pasa, valiu de Buda, fAcind. aliant5, cu Gabriel Bethlen,


principele Transilvaniei, au purtat rdzboi cu cel de mai sus 26 i. s-au luptat.

Ghiaurii inthrindu-si santurile, viteazul pas6 a inceput asedierea.Intr-o

noapte, cei salvati de ascutisul sabiei au fugit, dar din acea oaste au scApat

putini oameni. DupI aceea, craiul a cerut de nevoie pace de la maria sa


sultanul Murad han, ocrotitorul lumii. Acesta a trimis sol si principele
Transilvaniei mijlocind, au incheiat pace pe timp de 25 de ani, incepind
din anul erei crestine (miladi) 1630 si al Hegirei 1037 <recte 1039 H.>.
Principele Transilvaniei, Bethlen <Gabriel>, a facut insa arz la Sublima
Poart, cerind sa nu se consimt la toate conditiile cerute de cezar, deoarece
e posibil ca ele s' fie in dauna serhatului. Dar aianii Iro.pArgtiei nu i-au dat
ascultare si, in scurt -Limp, s-au v6zut pagubele. Pe la anul crestin 1633 27,
Ferdinand si-a incredintat imp6rA4ia fiului sail Ferdinand. al HI-lea 28
Dup5, citiva ani, principele Transilvaniei, It fillOczyoglu 29, prici-

nuindu-i necazuri <austriacului>, a luat o parte din teritoriile acestuia.

<Expunerea conflictelor dintre diverse state europene : Franta, Spania, Austria, Suedia.
Astfel, regele Frantei i al Suediei Incheie o aliantA Impotriva Austriei>.

Apoi Ferdinand, trimitind sol la inalta Curte otomana, a cerut reinnoirea pacii si s-a rugat s5, inceteze atacurile pe care le savirsea BakOczyoglu,

642

contrar tratatului imperial.


. .. Imparatul Ferdinand nefiind in stare sa reziste acestora si.
Rkczy stind gata sa,' invadeze o parte din tara sa, el a trimis en oaste
asupra lui, spre a-1 inlAtura, pe principele Palatinus, unul dintre principii
electori. It akczyoglu, batindu-i pe acestia in mai multe rinduri, i-a trecut
pe cei mai multi prin ascutisal sabiei. La rindul sail si craiul Suediei, ata-

cind de citeva ori dintr-alta parte, si-a petrecut vara si iarna acolo, in

vilaietul Austriei. Dup5, cum s-a aratat mai sus, craiul a trimis scrisoare de

umilinfa la inalta Poarta otomanal Allah s-o intareasca, si a intervenit


pentru indepgrtarea atacului lui Raliczyoglu. Dar mai inainte de aceasta
si Rkczyoglu a trimis scrisoare d.e supunere la Pragul imparatesc cu ruga-

mintea s'a nu se accepte cererile austriacului si. a rugat s fie ajutat cu o


23 De fapt 1621.
24 Osman al II-lea (m. 1622).
25 in text : Grasianos : Gaspar Gratiani (1619 1620).
26 Ferdinand al II-lea (1618 1637).
27 in realitate 1637.
18 1637

1657.

29 Gheorghe likczy I (1630-1648).

www.dacoromanica.ro

SAHAIF 131.-AHBAR

237

parte din oastea de graniVa. Rug6miatea sa fiind acceptat6, I s-a dat o


data un ajutor de vreo 1 500 de oameni viteji din oastea de granifa, care,
ciocnindu-se de mai multe ori cu oastea nemteaseg, au infrint-o.
<Descrierea luptelor dintre suedezi i austriecH

Cezarul crestin ", fiind ins5, slab, a trimis in toate pgrtile si in special
la Poarta otomang, Allah s-o infareascg, soli cu scrisori i cu rugAmintea
de a fi feriti de atacurile lui Bkczyolu. La rindul &An, i likczyoglu
s-a rugat, in mai multe rinduri, ea incheierea pcii s5, se mai amine un
timp, dar cuvintul su nefiind. ascultat, s-a incheiat pace cu Austria. Lui 643
Rakczyoglu, trim.itindu-i-se stirea, i s-a interzis de a mai ataca lrile
cezaralui. Cauza acestei situatii a fost aceea Ca Rakczyoglu, trimitindu-1
pe principele maghiar al Ungariei de mijloc la inalta Poarta, Ii atita mereu
i astfel distrugeau satele i orasele <austriece>. Atunci, s-a ajuns la concluzia ca. scopul lui <Itkczy > este acela de a-si aranja propriile sale treburi si nu de a sluji inalta Poartg. Acesta fiind adevarul, au ggsit c5, este
potrivit sag impiedice pe Rakczyoglu <de a mai ataca Austria >. Dup5,
cum s-a explicat, Bkczyoglu a fost impiedicat de la asemenea fapte i
aceasta a fost cauza razvratirii sale ...
Pe cind likczyogla ataca cetatea Semendria si se afla In apropiere
de Agria, 1-a ajuns ceausul Mehmed, in anul 1055 31, i i-a interzis printr-o

scrisoare sa atace tara cezarului. Atunci, renuntind la aceasa cetate, a


mers asupra cetAtii Fiilek (Filek ), care era una dintre ceatile cezarului,
ruineze imprejurimile. In aceast privint,
si a inceput sa-i devasteze i
el a pretextat i s-a scuzat zicind ch fiind prietenie sincera intre el si coman-

dantul ostilor suedeze, a venit in acele park ea sa, se intilneasca cu el.

32 la ITivar, a asteptat acolo sosirea serdarului suedez. Suedezul ins, venind eu oaste mare la opt mile de Viena,
a atacat apoi cetatea Perime 33 care depind.ea de cetatea Vienei.
La rindul s5a, serascherul lui Itakczyoglu, venind cu oastea Transilvaniei, s-a unit cu acesta. Imparatul crestin, fiind cuprins de mare spaima,
a inceput iarki sa sape santuri i s puna palisade imprejurul Vienei.
Fratele cezaralui, parasind treburile lumesti, s-a retras intr-un colt.
Cezarul ins, trimitind dupa dinsul pe notabilii imparatiei, 1-a adus i
punindu-1 comandant peste 25 000 de ostasi, 1-a trimis impotriva suedezilor. De asemenea, 1-a facut comandant peste 20 000 de ostasi austrieci,
croati i maghiari pe groful Puhah 34.
Acestia s-au asezat in sesul Bozon 36 j Zirinoglu 36 j Bekianoglu 37
si Nazadlioglu 38, sosind cu 12 000 de ostasi alei, s-au unit cu ei. Cezarul
i-a trimis pe toti la Fdlek pentru inldturarea pagubelor sgvirsite de 'Wale-

Mergind. pe drumul de la Silgan

30 Maximilian de Bavaria (n. 1597


m. 1651) sau regina Cristina (1632 1654), fiica
lui Gustav-Adolf (m. 1632). Cronicarul se refer la evenimentele din timpul rzboiului de 30 de
ani.
31 27 februarie 1645
16 februarie 1646.
82 Sau Giian.
33 Sau Prime, Bern, probabil cetatea Brno (Cehoslovacia).

3* Sau Pa/Ian, Puliai, Pohai (?).


85 Poj on.

36 Fiul lui Zrin".


87 Fiul lui Bekian".

38 Fiul lui Nazad", tori trei probabil guvernatori prin prtile Transilvaniei i Croatiei.

www.dacoromanica.ro

TerNBMIMBASI

238

zyoglu. A mai poruncit ca i dpitanul cetatii Uivar, mimit Kurgaga, de


644 asemenea, mergind en oaste, s6 se alAture acestora. Groful amintit mai sus,

trecind peste Dun Are cu oastea in partea ceatii Fiilek, i-a explicat lui
HUsein pasa, valiu de Buda, de ce anume a venit in partea aceea. Atunci,
prin intermediul pasei de mai sus, in anul 1645, s-a incheiat pace intre ei,
groful intoreindu-se la Viena. Rdkczyoglu, la rindul sau, a plecat la
Casovia.
<UrmeazA descrierea evenimentelor din Austria, lncheierea pAcii cu Suedia i Franta,
dup un schimb de solii, In 1647 (1057 H.), si venirea la tron a lui Leopold>.

Acesta <Leopold>, cAleind tratatul incheiat de tat5,1 sg,u cu musulmanii, si-a intins mina asupra Transilvaniei si a construit in fata Kanizsei
vreo dou'a, cetati.
<Urmeazd descrierea actiunilor marelui vizir Ahmed pasa In Ungaria de mijloc si a
lncheierii unei pAci pe 20 de ani>.

Vo lama] al II-lea
<Relatindu-se faptele hanului tAtAresc Sahib Ghirai ", se spune> :

700

Si in anul 945 ", el 1-a insotit pe Maria sa sultanul Suleiman <Magnificul>, partieipind cu 100 000 41 de ostasi tatari la expeditia impotri-va
Moldovei. Apoi, eertindu-se cu marele vizir Rustem pasa, an inceput

caute prilej unul impotriva altuia...

< Se descriu certurile din familia hanilor tatari>.

701

Devlet Ghirai 42, odata ajuns la Akkerman, a trimis iscoade (casus)


in Crimeea .
<Povestindu-se viata lui Gazi Ghirai 43 se spune> :

703

In anul 1002 44, trecind cu 100 000 de ostasi tnari prin tara leseasca

prin Transilvania (Erdel), s-a intilnit en Sinan pasa care era serdar
in expeditia din Ungaria
si

705 706

<Descriindu-se relatiile dintre Inaiet Ghirai 43 i Kantemir Mlrza, se spune> :

Cu oastea strinsa pentru expeditia in Iran, el <Inaiet Ghirai> s-a.


pus in miscare impotriva liii Kantemir. Kantemir fiind neputincios sn-i
reziste acestuia, s-a refugiat la Poarta imparAtiei i i s-a acordat eialetul
Silistra. Atunci Inaiet Ghirai, mergind, a atacat si a luat in robie tribul

acestuia...

707

<Relatarea faptelor lui Islam Ghirai 46, care adunase oaste tAtdreascl i caruia i s-au
supus si cetele cAzAcesti>.

Apoi, mergind cu toti acestia, 1-a asediat pe cratul lesesc in apropiere de Hotin, in cetatea numita Zwaniec (Izvancea).
39 1532

1551.

" 30 mai 1538


41

18 mai 1539.
CifrA foarte exageratA.

42 1551

1577.

43 Gazi Ghirai al II-lea (1588 1594 i 1596 1608).


15 septembrie 1594.
" Han 1ntre 1635 si 1638.
46 Islam Ghirai al II-lea (1584 1588).
44 27 septembrie 1593

www.dacoromanica.ro

SAHAIF tYL-ABBAR

239

Volumul al III-lea
<Istoria principatului Kastamonu, cu resedinta la Sinope, sub dinastia Isfendiarilor si
enumerarea calitAtilor lui Baiazid bei, supranumit IC o Idrum, adicA cel schiop", fiul lui Add
bei. Apoi, continuindu-se descrierea relathlor ostile dintre Baiazid I Fulgerul i Kdturun Baiazid,
se spune> :

Kt Uriim Ii atita pe ghiaurii din Tara Bomnease 47 i prin aceasta


reuea sa aiba izbinda, punindu-1 in incurcatura pe Baiazid han. i astfel,
a avut parte de o viata i o domnie indelungat. In cele din urma, vicleugurile sale fiind cun.oscute, hanul Ildirim s-a hotarit sa-1 nimiceasca. Dar
in timp ce pornise o expeditie i ocupase <o parte > din tara sa, a sosit

tirea mortii lui Ktiiram Baiazid.

<Incheierea pAcii cu Isfendiar bei, fiul lui Baiazid cel Schiop, care se inchisese la Sinope,
Vorbindu-se de primele cuceriri turcesti In Peninsula Balcanied, dupa. anii 1358 1359 (760 H.),
se pomeneste de participarea TArii RomAnesti la o coalitie antiotomanA>.

Maria sa Suleiman pap 48 a inceput s trimita oti in toate partile.


Numindu-1 i trimitindu-1 pe Hagi Ilbeki, acesta a cucerit localittile
Malgara i Ipsala 49 cu imprejurimde bor. Apoi a cucerit Rodosto ( Tekfurda ) i a pustiit imprejurimile <cetatii> Haireboli i musulmanii s-au imbo-

gatit de prada. In scurt timp, vestea acestor cuceriri a ajuns la urechea


crailor frinci, valahi 5, unguri, rui, bulgari i sirbi 51. Trimitind atunci

om la imparatul din Istanbul, 1-au indus in eroare, zicindu-i : Pentru nimi-

cirea musulmanilor te ajutam cii totii", si au expediat 3 000 de ostai

cu 60 de vase. Aceasta tire ajungind la auzul mariei sale gaziului <Suleiman

pap >, acesta a poruncit adunarea tuturor mahomedanilor.

<Urmeazd stiri despre moartea lui Suleiman pasa, intr-un accident de calArie, la Bulair 522
In 1359, pe cind era la vinAtoare s.a.>.
<Descriindu-se lupta de pe malul riului Marita (Meric), la Sirf-Stndlgi, intre popoarele
balcanice i turci, pe la 1364 1365 (766 H.), se spune> :
293

Lala-ahin 53 pap, luind ormul Filipopoli 54, al carui crai fugise l


despotul Serbiei, a trimis la picioarele sultanului, pe linga placuta veste
a cuceririi, i a cincea parte din prada (pen cik ).
Blestematul de rege (tekfiir ) s-a plins principelui (hakim ) sirb
de atacul musulmanilor i mai sus-aratatul despot, cerind ajutoare de la
priucipii Bosniei, Tara RomAmeti i Ungariei i pregatind o oaste mare,
a inaintat asupra lui Lala-ahin pap, care se gdsea la Adrianopol 55.

294

<UrmeazA descrierea luptei de la Cernomen (Cirmen) pe Manila i uciderea lui HagiIlbeki de cAtre Lala-Sahin, pentru cd cel dintli se acoperise de glorie>.

In anul 778 56, dindu-se porunca de plecare pentru cucerirea cetatilor


tinuturilor Silistra i Nicopole, in momentul cind s-au apropiat, coman47 In text : Eflak kefresiru.
45 Fiul lui Orhan si al Niluferei, fiica unui senior grec. Sub comanda acestuia, turcil au

trecut in Rumelia (cca. 1350) si s-au asezat definitiv In Tracia orientalA.


46 In Tram orientall, intre Adrianopol i Galipole.

5 In text : Eflak, adia ai Tarii RomAnesti.


51 In text : lazi, dupd regele lor LazAr.
52 Localitate in apropiere de Galipole.
53 Primul beilerbei de Rumelia.
54 In text : Filis-boli.
56 In text : Edirne.
56 21 mai 1376

9 mai 1377.

www.dacoromanica.ro

298

MUNEMINBAe

240

dantul *iman prezentindu-se cn daruri bogate, a cerut iertare, plecindu-i fatalapicioarele sultanului <Murad I >. El a fost lAsat la locul shu,
dar i s-a cerut s participe ell oti la expeditie. Apoi <turcii> au iernat la
A.drianopol.
<Descriindu-se cuceririle marelui vizir

302

andarlizade Ali pasa in Bulgaria, se spune> :

Apoi Ali paa, fiMd trimis din nou, I-a asediat -Limp indelungat pe
inian in cetatea Nicopole.

In sfirit, dind. tribut (harac) pentru citiva ani, precum i cetatea

Silistra, dei prin mijlocirea lui Ali pap pgcatele sale au fost iertate, afuri-

situl a refuzat totui predarea Silistrei. De aceea a fost trimis Ali paa
spre a smulge tara din mina sa... Atunci afurisitul a cerat iertare pentru el
i pentra familia sa, dar i s-a luat din mina, Nicopole i Silistra, iar el a
fost trimis cu suita sa ca sA fie prezentat la picioarele sultanului, la menzilul Tavusla 58. Prin generozitatea lui Ali pap a fost pus in libertate i
i s-au acordat unele bog6tii, iar tara sa a fost adugat la Wile bine pAzite
(memalik-i mahruse ). Aceste cuceriri s-au intimplat In anul 790 59.
Dup6 toate acestea, in 791 60 , Lazo& i despotul Bosniei, spre a-I
rzbuna pe hertogul <*iman> i luind tire despre aezarea <turcilor >
pentru iernare la Filipopol, au cerut ajutoare de la regii (brat ) Ungariei,
Poloniei (leh ), Cehiei, Bosniei, Hercegovinei, frincilor, Trii Romneti 61,
Albaniei 62, Moldovei 6 <sic !> i. cu toii laolalta, au strins un num'ar de
dou'a sute de mii de ostai clreti i. pedestrai. De asemenea i mria sa
sultanul <Murad> a facut preggtiri mari, cerind ajutoare din toate pgrtile,

de la principii de Kastamuni, Ghermian, Hamidili, Aidin, Saruhan i


de la alti principi musulmani. Apoi, I-a trimis pe Iahi bei cu cinci mii de

oameni...

<Urmeazd descrierea amAnuntit a luptei de la Cossovo, din vara anului 1389, unde sul-

tanul Murad I 9-a pierdut viata, iar slrbii libertatea).

In acest timp 64, Timurta pap, dupg ce a cucerit minele din

307

Kratova 65 i alte cetati din tara lui Laz<gr >, intorcindu-se cu pradg bogatg,

s-a prezentat la picioarele sultanului ; Ighit paa a cucerit marginile Bosniei, iar Firuz bei, trecind DunArea pe la Vidin, a devastat tinutul Tgrii
Romaneti (Eflak ). Fiecare s-a intors en pradg bogatg. Sultanul (sehri-

a folosit toate aceste bogtii pentru construirea unor fundatii


pioase...
yar )

<Urmeaz4 descrierea fundatiilor pioase din Adrianopol i Intoarcerea lui Baiazid la Brusa>.
308

In anal 793 66, rdsculindu-se domnul Tarii Itomaneti 67 din cauza


instigArii lui Ktiiriim-Baiazid, principe de Kastamuni, <sultanul 68>
" In text : Susmanus : loan Alexandru *isman, tarul Bulgariei (1331 1370).
58 Localitate In Rumelia.
" 11 ianuarie 30 decembrie 1388.
" 31 decembrie 1388 19 decembrie 1389.

61 In text : El lak.
62 in text : Arnabud.
03 In text : Bogdan.
64 1389.

65 In text : Kara-Tova.

66 9 decembrie 1390 28 noiembrie 1391.


Mircea cel BdtrIn.
Baiazid Ildirim (1389
1402).

www.dacoromanica.ro

6AIMAIF tYL-ARBAR

241

a venit la Adrianopol si a strins acolo osti. Apoi Tara Romaneasca a fost


calcata sub copitele cailor musulmanilor. Atunci domnul <Mircea > a cerut
iertare, obligindu-se s dea inapoi lucrurile pradate din tinuturile islamice,
precum i haraciul, marit, pe care-1 dadea mai inainte.
<In lupta de la Nicopole (1396), participantii crestini_sint amintiti doar cu denumirea de
ghiauri>.
<Descriindu-se luptele dintre emirul Suleiman i Mehmed Celebi, fiii i urmasii lui Baiazid

Fulgerul, se spune printre altele> :

Aianii Imparatiei au va:zut ca, domnia sa < a lui Suleiman> nu poarta

noroc. Atunci, marele vizir Ali pasa i alti emiri s-au inteles Intre ei si,
trimitind stire lui Isfendiar bei, 1-au cerut pe Musa Celebi.
Isfendiar bei 1-a trimis <din Sinope > pe mare 69 j Musa Celebi a sosit
in Tara Romaneasca. Beiul Tarii Romanesti, care era pe atunci Mircea bei,

slabit din cauza <incursiunilor > lui Suleiman Celebi, 1-a primit pe Musa cu
mare cinste i cu onoruri. Acordindu-i apoi ajutor, Musa Celebi s-a dus la

Silistra, uncle beii din Rumelia s-au adunat in jural sau i s-au indreptat

spre Adrianopol. Fiind instiintat la Niceea 70 de aceste intimplari, Suleiman

Celebi a venit in mare graba si a intrat in Adrianopol. Dar iarasi, zile si


nopti, s-a dedat betiei i petrecerilor.
<Lnpta Intre eel doi frati, dupd care Musa, cu ajutor romdnesc j strbesc, ocupd Adrianopolul, iar Suleiman, pe clnd incerca sa fuga la Constantinopol, este prins i ucis In satut
Difgunci>.

In sfirsit, Musa Celebi s-a dus la Kastamonu, dar temindu-se de principele de acolo, Isfendiar bei, a plecat la Karamanoglu, unde a fost primit
en mare cinste si cu onoruri. Tocmai cind acesta intentiona s-1 trimit in
Rumelia, beiul Tarii Romanesti fiind instiintat despre sosirea lui Musa
Celebi la Kastamonu, a trimis o scrisoare lui Isfendiar bei, cerindu-1 pe
sehzade <Musa Celebi>. Dupa dorinta celui de mai sus, cind Isfendiar a trimis acea scrisoare fiului de sal, atunci Ibni Karaman 1-a trimis pe Musa
en o eeata de ostasi la Isfendiar bei. Acela, la rindul sau, 1-a trimis prin
schela Sinope in Tara Romaneasca. La sosirea sa, domnul Tara Romanesti,
primindu-1 cu mare cinste i onorari, i-a dat in casatorie pe film sa <sic ! >.
Apoi 1-a ajutat cu avatii i cu osti si 1-a trimis in tinuturile islamice. Cea
mai mare parte dintre emirii Rumeliei i s-au supus.
<Urmeazd descrierea amdnuntit a luptei du-Are Musa Celebi si Suleiman Celebi si cdderea
aeestuia din urrna>.

k i fiul lui Suleiman Celebi 72 era ostatec pe lined imparatul Bizantului


(Istanbul tekfiir ) Inca, de pe cind tatal lui era in via-Va. Imparatul bizantin, pe baza tratatului de alianta, cu maria sa padisahul i pe baza pacii
incheiate, i-a atras atentia acestui sehzade ca, nu poate sa mai stea acolo._
Acesta, iesind din Constantinopol, a mers pina la Karinabad 73. Tocmai
cind se gindea sa, treaca spre Tara Romaneasca, s-a adunat In jurul sau
un mare numar de rebeli, care au atacat imprejurimile docalitatii> IamMarea Neagrd.

79 In text : Iznik.
71 Mircea cel Bdtrin. Cronicarul prezint o alta variant asupra relatiilor dintre Mirceal
si Musa Celebi.
72 Dupd unele izvoare II chema Orhan.
73 In alte cronici Karinovasi; Karnabat (Bulgaria).
16

C. 167

www.dacoromanica.ro

315.

mtNEdditanAst

242

bolu, adica Iampol. Pentru inlaturarea i nimicirea acestora s-a pornit


expeditie in partea aceea.
<Printul otoman din fruntea rdscoalei este prins i adus in fata sultanului Mehmed Celebi
care, orbindu-1, 11 trimite la Brusa>.
331
<Expeditia lmpotriva lui Karamanoglu, In care acesta a fost infant ; iertarea vinei celor
doi Karamanoglii i punerea lor in libertate>.

Aceste evenirnente s-au intimplat in 818 74.

Diva' ce <turcii> s-au intors la Brusa si au poposit acolo un timp,


o data cu venirea stirii despre rdzvratirea domnului Tarii Rom'anesti, in
819 78, au venit la Adrianopol si, pentru a aduna oti, au poposit aici timp
de citeva zile. Apoi, dindu-se porunca de plecare, au construit cetatea
Giurgiu 76 pe malul Dunarii si au reparat cetatile Isaccea " si Ieni-Sala
(Yeni-Sale).
Dupa aceea, dindu-se invoire cetelor de akingii, acetia au facut
incursiune in tinuturile dusmanului. Devastind. i pradind in mod. cumplit, s-au intors cu prada bogata si cu un mare numar de robi. Atunci domnul Tarii Romanesti a cerut iertare si a pltit haraciul pe trei ani si 1-a
predat pe Izzet bei 78, unul dintre demnitarii lui Musa Celebi, care fugise
in Tara Rornneasca. De asemenea, s-a obligat sa-si plateasca tributul, an
de an, i pe viitor.
Apoi, mergindu-se impotriva tdrii unguresti <a Transilvaniei>,
cind a fost cucerita cetatea Severan 78, craiul ungurese a cerut pace si,
acceptindu-se, s-au indreptat spre partile Adrianopolului. In anul mai

sus aratat, mdria sa sultanul, cdzind de pe cal, a avut necaz tiny de


citeva zile.

333

<Despre personalitatea seihului Bedr ed-Din Mahmud i descrierea rAscoalei lui Bornkliige
Mustafa din Aidin. Inchiderea lui Bedr ed-Din la Niceea>.

334

Cind aceasta -tire a ajuns la urechile lui Bedr ed-Din 8, atunci speriindu-se, el a fugit mM intii in tara lui Isfendiar bei i d.e acolo in Tara
Itomdneasca. Domnul Tarii RornAneti 81, fiindu-i prieten prin legatura
sa cu Musa Celebi, i-a aratat cinste.
In acest timp, steagarile imparatesti erau desfdsurate pentru cuce-

rirea Salonicului 82.

<Descrierea InAbusirii rAscoalelor din vilaietele Aidin i Saruhan de cAtre vizirul Baiazid
pasa i printul Murad>.

Apoi, seihul Bedr ed-Din, iesind din Tara Romneasca, a venit la

Silistra si de acolo a intrat in tinutul Deliormanului din vilaietul Dobrogea.


Ajungind la auzul imparatiei Ca el a strins in jurul sau multi rebeli,
cucerirea Salonicului a fost aminata pe alt data si, mergind, sultanul a stat
la Serres 83 i 1-a-u trimis pe Elvan bei geasneghirbai <impotriva rasculatilor >.
74

13 martie 1415

78

1 martie 1416

78
77

78
79

29 februarie 1416.
17 februarie 1417.

In text : Ierkokd (Yergomi).


In text : Isakei.
In alte cronici Azeb bei.
Turnu-Severin.

89 *eih Bedr ed-Din Mahmud Simavnakadisioglu, cArturar, conducAtorul unor rAscoale

tArAnesti intre 1418 si 1420. A fost magistrat militar (kadiasker) sub Musa Celebi.

In text : Eflak-hakimi.
In text : Selanik.
83 In text : Stroz, Siruz (In Macedonia).
81

82

www.dacoromanica.ro

SAHAIF tIL-AB:BAR

243

<infringerea, prinderea lui la Zagora, judecarea si condamnarea la moarte a lui Bedr edDin Mahmud, fiul cadiului din Siinavna, la Serres>.
<Descriindu-se evenimentele din primii ani de domnie a sultanului Murad al II-lea, se 34Z
spune> :

In acest timp, s-a auzit el domnul Taxii Romnesti, Dracula 84,


trecind in partea Silistrei, a atacat tinuturile imparatiei otomane, pricinuindu-le pagube. Atunci, Firuz bei <oglu Mehmed bei>, la porunca padisahului trecind in Tara Romlneasel, a devastat-o si a distrus-o in. mod cum-

plit. Atunci Dracula, auzind toate acestea, s-a edit de rdscoala sa si s-a
prezentat la Adrianopol en daruri bogate, aducind si haraciul pe doi ani,
precum si pe cei doi fii ai sat Inchinindu-se aici la picioarele sultanului si

cerind indurare pentru pacatele sale, a fost iertat si a fost lasat mai departe
in vilaietul sal], iar pe fiii sM i-a lsat ea ostateci la scara imparateasca.
Acest eveniment a avut loc in 827 85.. .
La inceput, Evrenosoglu Ali bei, trimis in 840 86 cu oastea Rumeliei,
trecind fluviul Dunrea, a devastat timp de vreo patruzeci de zile si a
pustiit imprejurimile Timisoarei si apoi s-a prezentat cu pradl nenumarata,
la scara imparateasca.
Apoi, marele si puternicul sultan, pornind cu oastea sa victorioasa
in 841 87, a trecut pe partea Zemlinului 88, iar Vilkoglu 89, despotul Serbiei,

352:

de asemenea si Dracula, domnul Tarii Romanesti, venind cu ostile lor, s-au

alaturat taberei imparatesti. Au supus sase cetati din tara ungureascl,


dar afurisitul de crai n-a aparut pe cimpul de luptA. Atunci s-au intors
prin Tara Romaneasel si au sosit la Adrianopol.
<Povestindu-se cucerirea Semendriei de cdtre beiul de serhat Ishak bei, In 1440 (844 H.), 353.
se spune> :

In anul mai sus-aratat, pregatindu-se pentru cucerirea Semendriei,


1-au invitat iarasi pe Vilkoglu si pe Dracula pentru a sluji <imparatiei>.
Cind a venit Dracula cu cei doi fii ai sai, el a fost inchis in cetatea Galipol 9,

iar fiii sM au fost inchisi in fortareata Egri-Gz 91 din tinutul Ghermian,


dar Vilkoglu, neprezentindu-se, i-a trimis pe cei doi fii ai sM. Aeestia, de
asemenea, au fost prinsi si inchisi in cetatea Tokat. Vilkoglu a fugit si s-a
inchis in cetate.
... In anul mai sus-aratat 92, ostile musulmane au suferit citeva
infringeri. Cauza este aceea ea, mai inainte, Dracula, domnul Tarii Roma,
nesti, fiind inchis en cei doi fii ai sad, tara sa raminind fail domn, s-a supus
crainlui unguresc 93. Craiul, la rindul slu, a numit din partea sa ca domn
pe un fiu de dolma din Tara Romaneasel. Maria sa padisalml, la sosirea la
Adrianopol, 1-a trimis pe Mezid bei <beilerbeiul Rumeliei > cu o eeata de
akingii care, ajungind acolo, i-a ucis pe dusmani la prima porunca data.
84 Vlad I Dracul (1432
1447).
85 5 decembrie 1423-21 noiembrie 1424. De fapt Vlad Dracul domneste abia din 1432.
" 16 iulie 1436 4 iulie 1437.

" 1437-1438.

88 In text : Zeff/l/n.
89 Vuk Brankovi.
99 in text : Glzelibolu.
91 in vechime : Phafezon.
92 1441-1442.
93 Vladislav I.

www.dacoromanica.ro

35,1

MUNEMMBASI

244

Nefiind insa prevazatori, ostenii sM s-au imprastiat in imprejurimi. El


<Mezid bei> a ramas cu putini oameni i s-a dedat bauturii, mincarii 5

petrecerii.
Despotul Serbiei (Laz) 94, intarit in munti, astepta prilejul. De aceea,

odata instiintat despre aceast situatie, 1-a atacat prin surprindere pe


Mezid bei i 1-a ucis. Gaziii care se &eau in jurul s'alt au murit cu totii
ca niste eroi martini, iar cei care plecasera dupa prad i cei care se &eau

in apropierea tinuturilor islamice au scapat. Ceilalti au fost ucisi cu totii.


Cind aceasta stire trista a ajuns la Adrianopol la urechile sultanului, s-a
poruncit sa se tina un sfat (meelis). La adunarea aceea, Kula Sahin pap,
sarutind pamintul, s-a rugat ea el sa primeasca aceasta sareing 95. Tuturor
ostilor din provinciile Rumeliei adaug'indu-li-se Inca vase sangeacuri din
Anatolia, a fost trimis impotriva Tarii Romanesti. La sosirea lor, ghiaurii
iarasi s-au retras intr-o parte, urmarindu-i cu atentie. Serascherul <KulaSahin>, ca i inaintasul san, si-a vazut de propriile sale placeri. Desi cei
citiva emiri care erau in jurul gull dadeau sfaturi, totusi elen-au ajutat
la nimic. Celor care II sfatuiau, el le raspundea cu aroganta : Voi ma comparati oare cu. Mezid bei ? Ghiaurii se tem de mine si frica lor este asa de
mare Melt, la auzul numelui men, nu mai au rabdare i putere sa mai
stea. Deci, cum a vina ei asupra mea ?". In acest timp, ajungind stirea
despre sosirea ostii unguresti, serdaral s-a hotarit sa fugg. Dar emirii i-au
spus : Ce inseamna asta Ce ati vazut, de fugiti ?". Atunci, el a rabdat
pina seara, dar indata ce s-a lasat noaptea, a fugit cu suita sa i a trecut
fluvjul Dun:area.
Oastea fiind euprinsa de frica, cei mai multi au apucat pe urmele
serdarului. 13murbeizade Osman. Celebi, ramirand pe loc, s-a strins in jurul
sau o ceata de emiri si de ostasi s; toti acestia s-au luptat ping la unul. Dupa
povestirea lui Nevi 96, Osman Celebi a murit in lupta de la Varna, a carei

descriere amanuntita urmeaza. in uncle cronici, in loc de Kula-Sahin

se vorbeste de Tavasi 97 eha,b ed-Din pasa 98, iar printre cei din ceata celor
cazuti ca martini sint amintiti : Firuz Beioglu, Iakub bei, fiul lui Durmuzak,

356

Erizir bei si Omer bei, iar in alte povestiri <se spline ca > maria sa sultanul
se gasea la Sofia. Aceste evenimente s-au intimplat in 845 99.
<RAscolala principelui de Karaman, planul acestuia de a imparti Imperial otoman g
descrierea luptei care a avut loc in trecAtoarea Zlatita intre Ioan de Hunedoara si turci>.

Afurisitul de crai unguresc, aducind apoi multa oaste din im.prejurimi, a trimis impreuna cu fiul sau i pe afurisitul numit Iancu ", care
era un fel de emir al emirilor sgi... Acestia, sub conducerea blestematului
despot Vilkoglu, an pustiit si au ruinat mai intii imprejurimile CrusavaApoi, indreptindu-se
tului (Alaea-Hisar )1 Nisului si
spre partile Sofiei, au vrut sa treaca prin trecatoarea Zlatita Uzladi der98 Pe atunci domnea Vuk Brankovi6. De fapt lupta s-a dat cu loan de Hunedoara.
95 Aceea de a merge impotriva lui Ioan de Hunedoara pentru a rAzbuna moartea lui
Mezid bei.

99 Cronicar turc (m. 1520) ; vezi Cronici turcuti . . ., vol. I, p. 121 123.
Tavag eunuc, slujbas ; o categorie de oaste.
98 Deci KulaFahin i Wab ed-Din este una i aceeasi persoanA.
11 mai 1442.
99 22 mai 1441
100 Ioan de Hunedoara.

www.dacoromanica.ro

SAHAIP Um-AB:BAR

245

bendi ) 101 Auzindu-se ca vor sa cucereasca si Adrianopolul, maria sa sultanul a trimis impotriva kr pe vitejii musulmani. Acestia au ajuns la tre-

catoarea Zlatita inainte de trecerea ghiaurilor. Apropiindu-se iarna,


ghiaurii cei umii n-au trecut trecatoarea, ci s-au ocupat de paza hotarelor.

<Urmeath InfrIngerea turcilor de care loan de Hunedoara, luarea in captivitate a unor


comandanti, In frunte cu Mahmud bei, fratele lui Halil pasa>.
<Vorbindu-se despre renuntarea la tron a sultanului Murad al II-lea, pe la 1443-1444 357
(847 H.), se mai spune c6 principele de Karaman Incheie o alianta cu regele Ungariei pentru
nimieirea si Imprtirea Imperiului otoman, urmind ca Anatolia s rmind Karamanogliilor,
iar Rumelia ungurilor>.

De aceea, blestematul de mai sus a cerut ajutoare de la germani "2,

din Hertegovina 13, din Bosnia si din Moldova 104 si. de la cetele frince si,

dupg relathri demne de incredere, a trecut prin Belgrad au 80 000 de

ostasi. Mai filth, au devastat si au pustiit imprejurimile Nicopolului. Firuz


beizade Mehmed bei, valiu de Nicopol, fiind un. om viteaz si curajos, i-a

urmarit pe ghiauri si a hat multi robi. 0 dath cu vestea despre atac, i-a
trimis pe acestia la suita sultanului. Maria sa Mehmed han s-a sfatuit cu
vizirii...

358

<Urmeaz6 relatarea chemArii si sosirii sultanului Murad al II-lea>.

Ghiaurii, trecind prin Tara liomaneasca, au ajuns in imprejurimile


Varnei. De asemenea, sosind intre timp si oastea musulmana, rindurile s-au
asezat fath in fath, la marginea Varnei .. .
<La prima ciocnire, turcii sint respinsi>.

... Cind au vazut ghiaurii aceasta infringere, serdarul kr, care era
blestematul de Iancu, a spus : Padisahul islamului a ramas cu putini

oameni si. acum este prilejul <sa-1 prindem >". Regele fiind Inflacarat,
si-a scos sabia si a inaintat spunind fel de fel de palavre la adresa mriei
sale padisahului.
<Calul regelui hind rsturnat de ienicerul Kogea Hair, turcii au reusit s-1 omoare pe rege

tindu-i capul. Aliatii, demoralizati de moartea tragicd a regelui ungur Vladislav Varnensis"
slut pusi pe fuga>.

... Batalia a avut loc marti, in 9 regeb 848 105...


<Dup descrierea luptelor impotriva Albaniei urmeaz> :

Afurisitul de lancu 106 a cerut ajutor de la esnafurile 107 ghiaurilor


si s-a auzit despre adunarea unor osti marl. In oastea lui Iancu se aflau, cn
ostile lor, comandanti din sapte tari. Poate ca aceasta adimare <ghiaura >
era si mai puternica decit aceea de la Varna, deoarece ostasii, fiind raniti
mai inainte, devenisera asemenea unor flare ranite. Maria sa sultanal a
inaintat 108 spre Sofia si au fost emise alte porunci, anuntindu-se ca este
ridicarea gloatelor".
71
De asemenea, s-a emis porunca si. catre beilerbeiul de Anatolia sa

trimita, din partea sa, stringatori de bani pentru cheltuiala. Pe vremea


101 In Bulgaria.
102

103
104
105
106

In text : Almani.
In text : Hersek.
Kara-Bogdan, In loc de Ef lak (Tara RomneascA).
22 octombrie 1444.
Iancu de Hunedoara.

107 Es naf : breasl.


108

Este vorba de InfrIngerea crestinilor la Varna (noiembrie 1444).

www.dacoromanica.ro

359
361

246

MtTNEMMBASI

aceea, beiul Tgrii Romfinesti era numit din partea ungurului <Iancu > si
362 Tara Romneasca era supusg acestuia. De aceea Iancu afurisitul 1-a trimis pe domnul Trii Romanesti spre a devasta si a distruge ixnprejurimile
Nicopolului. Atunci, Firuz Beizade Mehmed bei, care era valin de Nicopol,
Hasan Beizade Mustafa bei i ITzgurzade Isa bei, Mcind intelegere intre ei,
1-au atacat intr-o noapte pe beiul Tgrii Romanesti. Trecind cea mai mare
parte a ostii sale prin ascutisul sabiei, restul ostii s-a raspindit. Mehmed bei
a trimis sultanului vestea imbucuratoare, impreung cu multi robi i capete
tgiate. La sosirea lor, mania sa sultanul, luindu-i de bun augur, s-a bucurat
foarte mult. Apoi, pornind din Sofia, intr-o zi de vineri, a patra zi a lunii
saban din 852 "9, s-au intilnit cu dusmanul legii in localitatea Cossovo.
<UrmeazA descrierea luptei de la Cossovo, unde crestinii au fost din nou infrinti, i fuga

strategica a lui loan de Hunedoara>.


372

375

In 860 n, sultanul Mehmed al II-lea a pornit cu mari preggtiri

impotriva Belgradului i 1-a asediat


Desi cucerirea era aproape, totusi
a sosit en oaste mare, in ajutor, afurisitul de Iancu <Huniade >, craiul unguresc, i atacindu-i pe musulmani, a impiedicat cucerirea
Beilerbeiul Karagea pasa i Hasan, agaua de ieniceri, au murit in aceastg luptg.
<Turcii au avut pierderi mart>.
<DupA ocuparea Semendriei, in noiembrie decembrie 1459 (safer 864 H.), urmeaz
cucerirea cetatii Amastris, nitre Trapezunt i Sinope>.

In anul mai sus-argtat <864 H. >, s-a poruncit smulgerea de la ghiauri


<genovezi > a cetatii Am.asra, care se afla pe Varmul Mgrii Negre. Desi
cetatea era a noastrg, totusi populatia ei, de cite ori avea prilej, pricinnia
pagube musulmanilor. <k$tirea despre > aceasta situatie ajungind la scara,
impgrgteasca (rikiab-i humayun), turcii au pornit in acea parte sub pretextul unei vingtori ; cetatea de mai sus fiind luatg, populatia si conducg-

torii ei (hakimleri) au fost deportati la Istanbul, iar in locul lor a fost


dusg populatie vlahg (Eflakan Rhalisi) nos ..

<Cucerirea provinciei Kastamunu si a cetatii Sinope de la Isfendiaroglu Ismail bei>.

De asemenea i Ishak pasa, care era insgrcinat cu paza serhaturilor


378 Rumeliei, prezentindu-se <la Poarta >, s-a plins impotriva voievodului
Tepes in, fi-ul lui Dracula, care era domnul Tgrii Romanesti, fgeind cunoscut eg acesta a pricinuit pagube tinuturilor islamice. Atunci, s-a trimis
om din partea inaltului Devlet spre a-1 in-vita pe cel amintit mai sus la
scara impgrateascg. Afurisitul a recurs insa la viclesug, spunind : Daca
plec in acea parte, locuitorii Tarii Romanesti vor preda, far-a nici o indoiala,
vilaietul men craiului unguresc". Scuzindu-se astfel, la rugamintea si la
dorinta sa, au fost tnim.ii citiva emiri, cu o ceata de ostasi, pentru paza
timiturilor sale, ping la sosirea i intoarcerea lui de la Curtea imperialL
Maria sa suveranul, crezind in minciuna acestuia, a dat un firman ilustru,
de care asculta toata lumea, pentru ca, ping la venirea i intoarcerea lui
Vlad Tepes, sa fie trimisi : pasa de Nicopol, ceakirc basi 112, Hamza bei
109 3 octombrie 1448.
no 11 decembrie 1455
28 noiembrie 1456.
no a In alte cronici : Eflakan taifesi

Eflani

neamul valah" ; nu este exclus sA fie

,,cei din Paflagonia".


in In text : Kaztklu voivoda; Vlad Tepes (1456
no CApetenia soimarilor.

www.dacoromanica.ro

1462).

SAHAIF tYlrAHBAR

247

hinus 113 bei i alti citiva bei, cu ostile provinciilor lor, pentru paza Tarii
Romaaesti... Toti acestia s-au grabit sa se supun i s-au dus acolo, la
marginea fluviului Dunarea. Fiind vreme de iarna, s-au asezat acolo.
i

Tocmai cind faceau pregatiri sa tread', fluviul, afurisitul de Tem (Kazikh )


a atacat, intr-o zi, pa neasteptate oastea islamului. Hamza bei i Iunus

bei an cazut ca niste eroi martini pe cimpul de batalie. De asemenea,

dintre ostasi, foarte putini au scapat. Clad aceasta veste a ajuns la urechile
sultanului, acesta s-a miniat tare si a poruncit sa fie supusa Tara Romaneasca. Astfel, in primavara anului 866114, s-a poruncit plecarea in mare
graba. Ciad au ajuns in apropiere, 1-au trimis inainte pe Evrenoszade Ali bei
en o ceata de ostasi. El Iasusi <sultanul> a trecut imediat in Tara Romaneasca. .Afurisitul de <Vlad> Tepe se intarise in muntii pra'pastiosi. Cind
a auzit ca a sosit <Mihaloklu> bei cu ceata akingiilor i c au inceput sa-i
devasteze tara, si-a trimis oastea p3ntru a ataca drumurile. Afurisitii

379

<de ghiauri"> erau foarte atenti. IVtria sa imparatul trecuse insa prin.

acele drumuri inaintea akingiilor. Ghiaurii, crezind c acestia slat akingiii,


i-au atacat, dar, afliad care este situatia, an inceput s fuga in toate prtile.
In acest timp, Ali bei, prezeatindu-se cu prada imbelsugata, s-a Inchi-

iiat la scara imparateasca. Dupa aceea, maria sa padisahul, =blind timp

de vreo hun prin Tara Romlneasca, s-a ocupat de vinatoare.

Intr-o noapte, venind iscoadele, au dat de stire ca ghiaurii au de


glad sa-i atace pe musulmani. De aceea, oastea s-a pregatit. La miezul
noptii, sosiad ghiaurii, au inceput lupta care a tinut pina In. zori. In ceie
din irma, ghiaurii fiind. iafrinti, au fugit pe uncle au putut.
La porunca padisahului, Evrenoszade Ali bei i-a urmarit pc acestia
si au s-a lasat pina ce Tepe voda (Kazdaa voivoda) n-a trecut in tara
ungureasca <Transilvania>. Pe multi i-a trecut prin sabie. Apoi, intorcindu-se, a sosit la tabara Imparateasca. Dupa aceea, din porunca padisahului, vitejii musulmani atacindu-i, pe multi dintre ghiaurii cei josnici
aflati itt rnnnj i-au scos in cimpie i i-au ucis. In felul acesta, cei mai
multi au fost trecuti prin ascutisul sabiilor strMucitoare, iar prada Incaputa itt milnile musulmaailor era nenumarata.
Maria sa padisahul a acordat domnia acelei tari fratelui lui Tepes,
voievodului numit Radu1116, care, la moartea parintelui sail. Dracula,
se gasea ca slujbas (mglazim) In suita imparateasca.
Maria sa imparatul s-a intors cu demnitate la Adrianopol i, dupa
ce a dat permisiune otii, s-a intors ci nobilii sai cei mai distinsi si a dat
firman pentru pregatirea unei flote mari, spre a cuceri insula Mitilene 116
din mlinile frincilor.
1475>.

<Descrierea cuceririi Crimeei de ciltre vizirul Ghedik Ahmed pasa, In primavara anului 394
<Victoria lui Malkoci beizade Ali bei, muhaflz de Semendria, In sesul Sirmium (Serail), 395

In 880 H. '1.

ns Dupl izvoarele bizantine grecul Catavolinos (cf. Laonic Chalcocondil, Expuneri is&rice. Croterea puterii turcesti. Cdderea Impdrdfiei bizantine, ed. V. Grecu, Bucuresti, 1958,
p. 283).
114 6 octombrie 1461-25 septembrie 1462.
115 In text grafiat gresit ; Darul; Radu cel Frumos (1462 1475, cu Intreruperi).

no In text : Midtlit; insula Lesbos.


117 7 mai 1475

25 aprihe 1476.

www.dacoromanica.ro

248

mtlicEOIMBAS/

In maul 881 118 s-a intreprins o expeditie impotriva Moldovei 119.


Cauza a fost aceea e Hadim Suleiman pasa, hind insarcinat mai inainte
cu cucerirea Iskenderiei 12 <din Albania> n-a obtinut biruint i s-a marginit la devastarea imprejurimilor sale, iar la intoarcere a fost insarcinat
sa supuna Moldova. Oastea sa era obosita. Cu toate acestea supunindu-se
de nevoie poruncii, a mers In tara Moldovei. Domnul acesteia, fund un diavol smecher, s-a ascuns intr-un colt si, indata ce oastea musulmana s-a

imprstiat dupa prada, venind a atacat pe neasteptate. Suleiman pasa a


scapat eu foarte putini oameni, ceiiali si-au gasit o moarte de eroi martini.

Din cauza aceasta, padisahul, miniindu-se, a hotarit ca el personal sa piece


in expeditie. Afurisitul de voievod al Moldovei, aruncind in foc toata zahe-

reaua pe care o avea, a luat numai atita cit avea nevoie i s-a intarit In
muntii prapastiosi. Inca de la inceput, dindu-se de stire ca mi se mai gasew zaherele, au fost trimise pe Marea Neagra citeva vase en zaherele in
acele tinuturi. Ostile islamului, mergind in tara ghiaurilor, au umblat un

timp, lihniti de foame, de capul bor. Zelosului padisah fiindu-i rusine sa se


intoarca, a trimis iscoade In toate par-tile si In imprejurimi. In cele din urma,
dindu-se de stire ca oastea lor <a Moldovei> se gaseste intr-o padure deasa
si pe un munte stincos, au dat atac asupra lor, en ajutorul lui Allah obti-

nindu-se victorie ; voievodul a fugit cn putini oameni pe alt munte.

396 Cea mai mare parte dintre ghiauri a fost trecuta prin ascutisul sabiei si,
399

dupa ce au apucat o prada bogatd, ostile turcilor s-au intors la Adrianopol. . .


In anul mai sus-aratat <884 H. 121 >, pe Hasan Beizade Isa bei i pe
Mihalzade Au bei i pe Malkocioglu Bali bei i-au trimis in tarile unguresti
cu vreo 30 000 de calareti pentru o incursiune de prada. Dupa ce au trecut

prin. Tara Itomaneasca, chid au intrat in tara dusmamilui 122, a inceput


cearta dintre ei, deoarece fiecare cerea ca yorba sa sa fie aseultat.
<Urmeaza descrierea Infringerii turcilor>.

409

In 889 123 au pornit la cucerirea Chiliei si Akkermanalui i pentru


aceasta au sosit mai 'Mtn la Adrianopol. De acolo an fost trimise la Dunare,
cu vasele din Marea NeagrA,, zaherele i munitii de expeditie, pentru ca de

acolo sa fie expediate in partea planuita <Moldova >.


Plecarea din Istanbul a a-vut loc in anul 889, aratat mai sus, intr-o
zi de vineri, a patra zi a lui rebi 11124 ...
Apoi, pornind din Adrianopol, au trecut cn corabiile fhtviul Dunarea
pe la tirgul Isaccea 123. De asemenea i voievodul Tarn Romanesti 126,
prezentindu-se en oaste, s-a alaturat ordiei imparatesti. Dupa ce au asediat cetatea Chilia timp de citeva zile, au cucerit-o, cei asediati cerind
iertare.
Pupa aceea an pornit la cucerirea Akkermanalui. In acest timp, stapinul Destului 127, Mengli Ghirai ham, din familia lui Ginghis, iesind din
.

119
119

26 aprihe 1476

14 aprilie 1477.

In text : Kara-Bogdan.

120 Scodra.

25 martie 1479
12 martie 1480.
122 Darul harb : teatru de lupt".
121

123

30 ianuarie 1484

17 ianuarie 1485.

124 1 mai 1484.


125 In text : Isakci.
1495).
126 Vlad Caluga'rul (1482
127 Dest-i Kipceak ; de fapt se refer la hanul Crimeei.

www.dacoromanica.ro

SAFIAIF' t7L-A1rBAR

249

Crimeea cu 50 000 de ostasi, a sosit sa-1 slujeasca pe suveran. Fiind. felici-

tat pentru domnie, a fost coplesit cu daruri bogate din partea sultanului.

Dupa ce si Akkermanul a fost asediat un timp, a fost silit sa se predea


cu aman, in a 16-a zi a lui regeb din anul mai sus-aratat 128. Musulmanii
punind mina pe o prada, bogata, maria sa sultanul a folosit pentru fundatiile pioase partea care i se cuvenea. Din aceste prazi au mai fost Monte

daruri atit hanului, cit si suitei sale

...

Aceasta povestire este mentionata de Hogea efendi 129 si din ea se


intelege ca incepiad. din aceasta vreme hanii tatarilor au Inceput sa se
supuna Sublimei Porti. Aceasta povestire insa este contrara cu alta, care
este xnai adevarata 0 auume ea atunci cind Ghedik Ahmed pasa a cucenit cetatea Mangub, gasindn-1 acolo pe Mengli Ghirai han, 1-a adus in slujba

sultanului Mehmed 130 Apoi, populatia din Crimeea a cerut de la scara


imperial pe cel aratat mai sus, pentru ca el s fie stapinpeste ea si astfel
acesta a fost numit, din partea imparatiei, han al Crimeei.
Dupa terminarea cuceririlor au trecut din Chilia intr-o insula si s-au
Inters, pe drumul de la Sari-Saltuk-Baba "1, la Varna si de acolo la Adrianopol, pe la finele lui saban <889 > 132 In anul mai sus-mentionat, Mesih

pasa a fost mazilit de la vizirat si dindu-i-se o pensie de retragere, s-a


dat firman sa stea la Filipopol.
<Citeva schimbri de demnitari ai Porta si prezenta unor soli cu daruri din Egipt si din
Ungaria>.

In acest timp, a venit stirea ca domnul Moldovei 133, mergind, an fi


asediat cetatea Akkerman. In timpul asediului insa, luptatorii musulmani,
atacindu-1 prin surprindere pe acest afurisit, au nimicit pe multi dintre ostasii sai. El insusi s-a intors in vilaietul san coplesit de necaz si de rusine.
Aceasta veste placuta 1-a bucurat pe maria sa <sultanul > 134.

Apoi, sosind porunca imparateasca lui Hadim Ali pasa, valiu de Ramelia, acesta, In saban 890 135, s-a indreptat prin Tara Romaneasca spre
tara Moldovei. De asemenea, mergInd. impreun si voievodul Tarii Romanest 13, din porunca, imparateasca an intrat cu totii in Moldova. Domnul
Moldovei fugise in. tara leseasca ; cei mai multi dintre boierii Moldovei s-au
supus. Ali pasa a imprastiat in imprejurimi cete de calareti, iar acestia
au devastat si i-au pradat pe toti, afara de cei care s-au supus. Luind multe
przi 0 robi, a cincea parte a fost trimisa la scara imparateasca.

Dupa aceea a venit stire lui Iskendar pasa ca domnul Moldovei,

intorcindu-se in tara sa, se ocupa cu stringerea d.e osti spre a se razbuna.


Atunci, Iskendar pasa 1-a invoit si 1-a trimis indata pe Malkocioglu Ali bei,
unul dintre vechii bei viteji, acordin.du-i-se eialetul Silistra, ca sa provoace
stricaciuni in tara Moldovei. Cel de mai sus a adunat multi akingii si pornind Intr-acolo si trecind Dunarea, a intrat in Moldova. Oastea care era pe
128 9 august 1484.
229 Sadedin, istoriograf otoman (m. 1599).
1481).
139 Mehmed al II-lea Cuceritorul (1451
131 Babadag.
21 septembrie 1484.
132 12
133 *tefan cel Mare.
136 Baiazid al II-lea.
139 13 august
10 septembrie 1485.
138 Vlad Calugarul.

www.dacoromanica.ro

410

250

310NEN1MBASI

Bugg el s-a Imprastiat dupa prada, iar el a ramas cu foarte putini oameni.
Domnul Moldovei strinsese o oaste mare, cxciii venise ajutor din partea craiu-

lui unguresc si dela altii. Fiindinstiintat c pasa cel mai sus-amintit a ramas
cuputini oameni, a aparut intr-o zi prin surprindere si a dat un atac. Viteazul pap, intarindu-se, a inceput sa se razboiasca. El obisnuia intotdeauna
sO ascunda o ceata de ostasi In locul unde poposea, dindu-le numeroase
tobe i trompete. Si de aceasth data, el procedase la fel. Incaierindu-se un
411 timp oarecare cii ghiaurii, odath cu sosirea serii, ostasii care erau In ascunzis au aparut batind din tobe i sunind din trompete. Ghiaurii, neputind
reziste, an fugit. Pasa, cazind pe urmele lor, pe multi i-a ucis i i-a luat
in robie i apoi, intorcindu-se, a venit la locul sau. La rindul lor, akingiii
care plecaseth prin. imprejurimi s-au intors de asemenea cu prada bogata.
A cincea parte din prada a fost trimith, cu vestea imbucuthtoare, la scara.
Imparatiei, iar el insusi <pasa > s-a intors la sangeacul sau.
(Prezenta unor soli la Curtea sultanului).
<Descrierea evenimentelor din anii 1490-1491 : expeditia pentru ocuparea ultimei pArti
a Albaniei, trimiterea marelui amiral Sinan pasa cu 300 de vase, pe mare, spre tArmurile Avloniei; plecarea spre Sofia>.
.
Caci Hadim Suleiman pasa 137, muhafiz de Smederevo, i alti
emiri de la acele hotare (serhadlarda) au trimis arzuri la Poarta impgratiei. Ei au anuntat moartea craiului ungurese Iancu 138, care n-a avut copil
spre a fi loctiitor. Avea un bastard, dar cei mai multi dintre generalii sai
nu aratau supunere fata de acesta.

<Relatiile generalului de la Belgrad cu turcii>.


420

In anul 900 139 afurisitul de crai lesesc 140 , intrind in dusmanie cu


musulmanii, a inceput s adune osti. Spre a-I atrage de partea sa pe domnul Moldovei 141, i-a trimis o scrisoare. Dommil de pe atunci al Moldovei,
fiind un om cu minte i chibzuit si intelegind ea urmarile opozitiei sale &Va.
de Inalta Poarta ar fi rele, prefacindu-se ca este prieten cu craiul de mai
sus, a instiintat in taina Poarta imparatiei si a cerat s se trimita in grab&
in vilaietul sau un pasa de sangeac. Potrivit cu rugamintea sa, a fost trimis unul dintre emiri, cu 600 de oameni viteji. La sosirea lor, el i-a asezat
Intr-un loc de pinda. De asemenea si el a imbracat 4 000 de oameni din suita
sa in imbracaminte musulman