Balada "Miorita" este o specie a genului epic specifica literaturii populare.

Fiind o opera
ce apartine folclorului, are toate trasaturile literaturii populare: are caracter oral, colectiv,
anonim, expresiv si sincretic, iar deoarece apartine genului epic sentimentele,
gandurile, trairile si ideile autorului sunt exprimate in mod indirect prin intermediul
actiunii si al personajelor. Se relateazaza fapte cu semnificatii deosebite. Actiunea
urmareste momentele subiectului. In expozitiune se fixeaza locul si timpul la munte,
toamna, cand are loc transhumanta; se prezinta personajele: cei trei ciobani. In intriga
se prezinta complotul ciobanului ungurean cu cel ardelean, care vor sa il omoare pe cel
moldovean ca este mai bogat.
In desfasurarea actiunii se povestesc mai multe intamplari observand nelinistea mioarei
ciobanul o intreaba ce s-a intamplat, iar mioara ii dezvaluie complotul sfatuindu-l sa isi
ia masuri de aparare. Baciul moldovean dupa ce aude acestea isi incredinteaza ultimele
dorinte mioarei sale. Punctul culminant nu apare ca actiune, ci ca intensitate a
sentimentelor. Ciobanul moldovean crede ca va fi cautat de mama sa. Mama il descrie
realizandu-i un portret cuceritor prin frumusete. Baciul o roaga pe mioara sa ii prezinte
mamei sale moartea ca pe o nunta. Deznodamantul lipseste. Se impletesc mai multe
motive: Motivul transhumantei, motivul complotului, motivul mioarei nazdravane, motivul
testamentului, motivul alegorie moarte-natura, motivul maicutei batrane. Elementele
reale se imbina cu cele fantastice. Natura participa la evenimente fiind personificata.
Personajul principal are un destin impresionant. Ciobanul moldovean este personajul
principal deoarece apare in toate momentele subiectului. El este caracterizar atat direct
prin intermediul descrierii de catre narator si de mama sa, cat si indirect prin felul de a
vorbi, de a gandi, de a se comporta, prin relatiile cu celelalte personaje. Portretul fizic
este realizat prin caracterizare directa de catre mama sa: "Mandru ciobanel Tras printrun inel? Fetisoara lui, Spuma laptelui; Mustacioara lui, Spicul graului; Perisorul lui, Pana
corbului; Ochisorii lui, Mura campului!" Portretul moral este realizat prin caracterizare
indirecta. Inca de la inceput ne dam seama ca este muncitor, drept dovada faptul ca
este mai bogat decat ceilalti doi ciobani: "Ca-i mai ortoman, S-are oi mai multe Mandre
si cornute, Si cai invatati Si caini mai barbati"
Este foarte atasat de oile sale si de natura, de aceea vrea sa fie inmormantat aproape
de stana. Isi iubeste foarte mult mama, si pentru a nu o face sa sufere ii spune mioarei
sale sa ii prezinte moartea ca pe o nunta. El intruchipeaza un ideal de frumusete fizica
si morala intalnita atat in basme cat si in romane. Ciobanul devine un personaj
legendar, model de comportament in imprejurari de exceptie. Pe langa naratiune ca
mod principal de expunere, balada contine si momente lirice (testamentul), concentrate
in monolog si dialog, precum si secvente descriptive. Povestirea se face la persoana a
III-a, de narator. Se intalnesc procedee artistice specifice baladei: intrebari retorice:
"Cine a cunoscut, / Cine mi-a vazut / Mandru ciobanel?", hiperbole: "pasarele mii",
metafore: "Fetisoara lui, / Spuma laptelui;", repetitii: "Miorita laie, / Laie bucalaie,",
regionalisme, diminutive: "fetisoara", "ochisorii". Versurile scurte, cu rima imperecheata
si ritm trohaic, cu caracter oral, sunt melodioase, conferind totodata tensiune. Balada
este opera epica in versuri, populara sau culta in care se nareaza evenimente
neobisnuite, fapte vitejesti, dramatice.