Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istria Romanilor
Istria Romanilor
= cep x
ii
0
0
N. IORGA
.0,
o
N
w
0
ISTORIA
ROMANIEOR
VOL. IX
1INIFICATORII
11.0
BUCURE TI
-
1938
www.dacoromanica.ro
RA
N. IORGA
.:"
ISTORIA
ROMANILOR
VOL. IX
UNIFICATORII
BUCURE$T1
1938
www.dacoromanica.ro
UNIFICATORII
www.dacoromanica.ro
CARTEA Ia
CARTEA a Ila.
UNIR E
(vII - XII)
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.
societatii romanesti.
il, bei-Vodd,
11,
www.dacoromanica.ro
;,1
prin anii, and anume interese europene creara frontul diplomatic nou al Puterilor maritime" 3. Cu totul allfel a fost
and, la 1835, locul lui a font luat de rdnarul i activul
Colquhoun 4, In acelasi tinip ap.dreau In presa englesd articole despre posibilitatea independenfri romdnesti 5.
Si supt ocupatia ruseasca consulii francesi, un Lagan, intaiu. la Iasi, un Mimaut, urmasul acestuia in Moldova, avuser influenta asupra afacerilor publice 6. Interesandu-se de
starea spiritelor de la noi, primal constata, la 1828, a boierii
munteni, supusi unui aspru regim, si-au pierdut simpatiile
1 N. Hodos, in IIurmuzaki, XVII, p. 332.
2 Totui o alAtorie la Iasi In 1828; Iorga, in Hurmuzaki, X, p.
56, no. LxI; p. 57, no. LALL.
www.dacoromanica.ro
..
..
---.. _
!'"nsf..--11,7::-_,
,---.
-.."-
V''
2t,k7-- ,'';',
'"!,...........-.i...11...-.64,--
.....-
..
-'14-,
..
,!----- -P
:..-7,-..".-....
---
;.;1:.
.
,
r,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
10
Ciind amiralul Row:sin luera Ia Constantinopol contra impunerii rucesti care diklu tratalul de la Hunchiar-Schelesi cu
Sultanul Mahmud, atacat de Egipteni, unii boieri cerurd sfat
lai Lagan, arAtAnd ca Austriecii nu se misch pentru ei 1, si
din nou vdrean cererile de iiidependentd, cu rdscumpdrarea
Lribubdui.. Ei ar fi gala sit ceard pentru aceasta sprijinul
franco-engles la Conslantinopol 3.
sigure din care s'a hranit raportal lui Intra altele se vorboste de o agricultura crescuta de curand cu o cincime, in
care productia e de 70Ce la donitsprewoc ori smanta, aduand
4
5
6
8
9
10
Ibid., p 370
11 id
www.dacoromanica.ro
11
Franciei, acesta se temea ca Tana sa nu revh3 asupra Iratatului de la Adrianopol"7. Era ace1a5i moment. in care, la
Iasi, Besack, un tot a5a de sacItitor pedagog pentru Domnul
Moldovei ca i Bachmann, inlocuia pe Vawcnco 8. Cum o
1 Ibid., p. 392. Pentru rAscumpararea de tribut (s'ar jertfi si 50
de milioane de piastri; se doria i neutralisarea ibi 1., p :393. aa Inreii
Ibid.
Ibid., p.
394.
www.dacoromanica.ro
12
Ibid.,
P.
13:3 6,
no. DVMS.
www.dacoromanica.ro
IS
ant-
tndu-i cadavrul Poloniei"7, De la inceput, el fu, In rapoartele sale, inspirandu-se de la fratii Stirbei i Bibescit,
aspru cu piersoana si regimul lui Ghica 8, de si acesta-i arata
greutatile situatiei sale9. Inca de atunci el prevedea ea Rusia
tine in reserva fata de orice gest de indpendenta al Domnului masura de destituire prevazuta In Reghlament19. Nici Domrrul Moldovei, lacom, infeud-t!. unui ministru impopular, Canta,
nu. i se parea la Inaltimea misiunii lui consulul legase relatii cu partidul iui Alexandru Mavrocordat, care era si socrul
itil Bibescu,2, partid in care socotia si pe celalt Mavrocordat,
Ibid., p. 449, no. nlimx.
2 Ibid., p. 442, no. mum.
410.
Ibid., p. 447.
Ibid., p. 471. El recunoste ca Poarta ced1s filr drept Ilueovina
;i Basarabia; ibid., pp. 473-4.
8
6
7
www.dacoromanica.ro
14
Constantin, care ved-a in Domn, ruda sa, un guvernator rusesc"1, pe Constantin. Bal5, pe Alexandra Roset, pe Nicolae Di-,
machi, dar, pe alaturi, si pc popularul candidat la Domnie Alecu
Ghica, apoi pe Constantin Cautacuzino, pc Conachi si Iordachi
un finnan pentru a influenta opositia, exilfind pe Constantin si Alexandru Sturdza si pe Gheorghe Ghica 8, apoi si
pe tnarul Roznovanu, la. Secu. Urm samavoluica excludere
din Adunare a color save semnatari ai pringerilor care Rusi4.
d-na Bogdan; ibid., p 533. 0 plangere a lor; ibid., p. 538 si urm., n-le
mAx).1).-xc; pp. 554-6, no. nxctn; pagina si n-1 urrnAlor; ca si. pp.
558-60, no. nxcv; pp. 569-79, n-le DCIII-IV; p. 580 si urm., no. ncv;
pp. 590-1, no. DCXVI; pp. 599-600, no. ncxxvn; pp. 603, 605-9, 110.
DCXXX; p. 631
si urm.
Ibid., pp. 557-8, no. DXCIV; P. 563. La Muntcni se exilase Grigore Ghica; ibid., p. 564. D-na Bals e opriI.6 de a reveni de la Muntcni; ibid., p. 581.
3
1
5
6
7
www.dacoromanica.ro
bid
www.dacoromanica.ro
16
calcare de drept.
www.dacoromanica.ro
Hrt
-
7.7 fet.
rR
0..
s!
id
dri
614.
"A.-V..1
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
Adrianopol 5i ultimele declaratii turcesti, ca aceia din firmanul de numire a Domnilor, an recunoscut aceasta schimbare esentiala.
Se Incepuse astfel, in sedinta de la 10 Iulie st. v., prin. plangerea luiCampineanu ca el si alti opt, noua membri aiAdUrarii
www.dacoromanica.ro
19
tra sensului insusi al Regulamentului (art. 32 si al hatserifului din 1834, care prevedea o deplina autonomic. Se
releva si faptul ca articolul n.a se afla adaus In tiparitura
Regulamentalui 2.
La 17, Rackmann, recunoscand doar ca sant schimbari numai de forma, hotrite Intre Curtea Imperial si Poarta Otornana si care nu schimba nici intfu;o chip disposMvul textulu1",
cle
www.dacoromanica.ro
20
turi de vechiul Melina., C. BrAtianu si de un Clucer ZItreanu 2. Un observator frances Inth.tiseaza acest for politic,
compus In mare parte din boieri In vesnantul larg al trecutului, ca In general linistit, deputatii, earl vorbiau asezati, parti-
ciptind la o conversatie de salon", fthl declamatie si emfail" si ministrii gata s5 primeasc S. fara supgrare observa!file ce li se fac3.
Cnd Insk In noua Adunare muntean6, in Maiu 1838, Nicolae Mavros, care nu era membru al ei, ceti firmanul Sultanului
In chestia Regulamentului si dojana lid Rackmann ealtre boierii
protivnici, printr'o scrisoare catre Domn 4, boierii nationali"
venir . sI se plaug formal lad Chateaugiron. Ei amintian cu
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
Romnesti de jugul Rusilor, capatalea de la Turcia a Hseumpr6rii tributului omit de la Principate, asigurarea pnterii supreme contra Intreprinderilor ambitiosilor, introducerea principiului de ereditale, liberarea administratiei interne
1 N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 727-8, no. DCCXIII anexA la
memoriul din 20 Ianuar 1839). Forma mai larga, la Panaitescu, o. c,
pp. 25-6.
2 Ibid., pp. 724-5. Cf. Urquhart, The spirit of the East illustrated
in a journal of travels trough Roumelia during an eventful period,
London 1838
www.dacoromanica.ro
24
de influentele straine, truda pentru adunarea tuturor Romdnilor supt acelasi sceptru, asigurarea bunei stdri tuturor claselor flrA osebire, a fi ma:n(1ra de a fi Roman sau a muri"1.
El declarA cg. aceste proiecte de libertabe si regenerare nu
le hrania numai el, ci oameni curati i incercati le Imp ArlAsiau
cu dansul". In sfarsit, el pun?, In perspeclivd, deplangaud
pierderea Basarabiei, regatul Daciei" 2. In Milos al Serbiei
vede un aliat sigur, lui revenindu-i rolul de a Invia pte $lefan
Dusan 8.
IncA din Decembre, Domnul fiind In strkinAtabe, Campineanu pregAtia o cAlAtorie care, prin Gonstantinopol, trebuia
ca pe un infirm ridicul4. Colquhoun dAda sefului nemultAmitilor munteni scrisori cAtre ambasadorul engles la Constantinopol 5. Campineanu avea, de anfel, legAturi i cu George
Bell, care, cum am vAzut, voise, ImpreanA cu un Anderson,
Golescu, care Intrase In legAturi cu regele" polon, presintandu-i un memoriu 7, 0. pe studentul In medicinA Nicolae Cretulescu 8, ca i pe loan, fiul iii Tactic Ghica, ale clrui studii
erau de inginerie9. De altfel, el va avea i legAturi tcu acel
Mihai Czaykowski care va deveni Sadac-Pasa. Colson Insusi
alergase acolog.
Consulul frances de la Iasi, Huber, putea sa. afirme Inainte
1 Panaitescu, o.
2
6 v. ibid., no.
7
9.
www.dacoromanica.ro
25
de plecarea lui Campineanu a el n'a luat niciun angajament" precis fata de Polonil, si In adevar scrisoarea lui
catre Czartoryski nu cuprincli decat unele consideratii. de
viitor. De altfel, ag-ntul frances stia el Mihai Sturdza fdsese
intrebat de Colson, nu se poate b4nui In numele cui, daca,
neizbutind Campineanu, ar primi Domnia muntean.a, si el
6 Ibid. Consulul din Iasi avea de la Colson Insusi textul programului lui Cimpineanu din scrisoarea catre Czartoryski; ibid. Trecerea prin Iasi a lui Rtickmann, castigat blneste de Sturdza; ibid.,
pp. 740, 742-3, n-le nccxxIII-tv; p. 744, no. DCCXXV. La Iasi era
consul fiul vestitului Kotzebue.
www.dacoromanica.ro
26
neanu. Nimic nu s'a paslrat despre actiunea lui la Constantinopol. Lucruri de oea mai mare importania. se petrecurb. Ina tn aoel moment: Egiptenii, In a doua campanie
sirian, castigasera batalia do la Nissib 5i demoralisatul Sultan
reformator Mahmud Inchisese ochii (Iu lie)1.
era gata s mearga i pang la ra,zboiu ca s distruga navalitoarea ambitie a vice-regelui Invingator, care trebuia sA-si
piarda flota i s capiluleze Inaintea dreptului tantirului stu
suzeran, Abdul-Megid.
Noul consul rug Titov cunostea toat actiunea lui Ca.mpineanu si el mustra pentru aceasta pe Sturdza2 In momentul
cand, la Paris, Campineanu, presin tat de Poloni, nu ga.sia
nicio ascultare pentru proiectele sale 8, Colson arnanea sa
i ca Prcis des
vadeasca toata. oombinatia prin carti,
droits moldo-oalaques 4
care prin publicitatea lor areitaserd
fn de ajuns cd total revenise fn domeniul ideologiei 5. In acelasi
timp, Chateaugiron, greu bolnav, pleca i In. local lui aparea
www.dacoromanica.ro
27
sit-
n'au putfit rarnanea necunoscule amnclurora Curtilor": deci ea si mai nainte el se recunostea supus, Si
de-o potriva, aceMora In toate rosturile interne ale nci
tali care tot mai mult voia. alteeva. El se Infatiseaza
ale
numar de oameni din felul calor ce buna oranduialil si regulalela vremi nu-i pot multumi", dar nu, obstea Romanilor" e vinovata, ei nista straini intriganti", cari au plAul.
min al e.
5 Penlru cea din 1838 in Stiria; ibid., pp. 716-7, no. Dun. Se
credea Inleo asAtorie cu conlesa de Suchielen; ibid., p. 721, no,
mon. Ghica merse apoi la 1839 In Italia; ibid., p. 725, no. Loco's.
V. 1 mai sus.
6 An. Purl., IX, pp. 87-8; XL, P. 70
www.dacoromanica.ro
28
ngri la mai multi ant de ocM ale acelora caH cei mai
multi perirg sau rgmaserg bolnavi pe viat, sau la o poprire
mai scurtg, la Snagov sau Mgrgineni,
unde merse Nicolae
0 exilare, ca pentru Boliac, In mgngstirea paiBglcescu,
slang de la Poiana MgruluP.
1 Ibid., p. 72.
2 An. Parl., IX, p. 1047.
3 N. Hodo, Hurmuzaki, XVII, pp. 787-8, no. DCCXLVIIT.
4 Ibid., p. 785.
790.
www.dacoromanica.ro
i9
pata un caracter
Filitti,
1.
c., p. 121
2 El merge s IntAlneasca Ia Odesa pe Chiselev; N. Hodoq, Hurmuzaki, XVII, p. 826, no. DCMCWII.
8 Ibid., p. 803, no. DCCIALXv11; p. 805; Filitti, o. c., p. 117.
www.dacoromanica.ro
845
729-31,
www.dacoromanica.ro
31
la 6 Tunic st. v. 1836, sta, se odihneasch cu totul In tnijlocul fratilor lor crestini", dar nesuphrati si liberi de mice
venit ce s'ar cuveni mosneanului (sic) sau domnUlui mosiei". FAgldniau a face din orhselul abia injghcbat mhcar
un centru de comert ca BrAila. Dar si pentru aceasta Glidea
socoti eh trebuie sh cearA Invoirea lui Riickmann, tinAnd samh
reg.,
II, pp.
14-5.
www.dacoromanica.ro
raportul makrulai Manu, car- comandase represiunea. FA,ggdui recompense ofiterilor i soldatilor, dar nu-si uita de
datoriile omenieic. Asteptam i tiinIA de starea ranitilor
soldati, pe langO care yeti bineuoi a Ingriji cu toed doctoriceasca cautare t pe Bulgarit rani(i". Se va face, de Odabeseu, i oemetarea pricinilor, ca sa dovedeasea ee 1nclinare au avut In aoest complot, att aid, cat si la Servia si
Bulgaria". Gei cercetati vor putea vorbi liber, cad nu numai stapanirii tareesti nu va fi predata taina, nepri;imit fiin-
www.dacoromanica.ro
33
dintre conspiratori: sI le scoat din eapul lor c5., la asemenea imprejurare, si fiind tovar6.ii lor prinsi cu armele
in milna, nu 1i poate apN.ra nicicum". E ridicul si prolestul
vice-eonsulului austriac pentru un soklat ranit1. 0 proclamatie domneaseri amintia Bulgarilor c se did de o jumatale de yew pe pmntul primitor al iirii i se cuvine sA
n'o tulbure 2.
Intrigile continuar, Impiedecnd orice actiune de guvern spornicit In cursul acestui an 1841. Cnd Domnul aduse Inaintea Adu-
tine sa constale cg. nu au ramas neingrijire, si cu nepregetare s'au Indeletnicit In chibzuirea ma'surilor ce au judecat
el, puindu-se n lucrare, vor Xi folositoare clcasilor". Dar,
dupa socotinta ei, urmeazlt a se osebi obrazele, ea s nu
fie supusi hulei proprictarii din pridna vre unor vremelnici
Inchirietori, strini despre adevairalul folos al propricUltii"..
Proprietarii insii ar trebui s fie ehernati la o cercetare serioas a masurilor. Iar, in oe priveste critica aceluia care
reline pe snean, palna la o Intelogere cu sapanul, pc locul
mundi sale, se afirnig egt adevrabele Invoiri nu se pot eunoaste mijloc de Impilare pentru etheasi i, prim urmare,
nici ei strmtorati, ca O. se supuie la vre o n6pAstuire" 3.
La aceasta Ghica-Vocth. rgspunse ca i se pare necesar a
se lidlocui libera Invoiaima,
www.dacoromanica.ro
g4
primit aprobarea domnease. S'a Murat doar numai abnsul ce faceau arendasii Incheind ei Inii Invoielile, dar aceslia
lucreaz In numele proprietarilor. Data s prevede ct sateanul poate aduce oricate vite in island capalat. mi e decat
www.dacoromanica.ro
36
taLa riMearea o1ebirii puterilor, apoi ca nu poate fi Orinteased Ingrijire cand nu va fi si de o potriva inpartit", cii
se Nate ajunge la rezultaturi necuvenite si vatAnatoare
bunei thdatariri", i ecre a sc trimete administratia la respactul legii consfintite de ,..amandoua Curtile1.
Nirnic nu arata mai bine cat de jos se cobori,se aceasLa
viata politica robiLd consulatului rusesc deal acest mesagiu
al Domnului, cu totul demoralisat de intrigi: Preaosfintia
Sa parintele Mitropolitul si dumnealui Banul Gheorghie Filipescu, aductInd rugaciune catre domnul Daseov, gheneral-consul al Rosiei in Moldavia si Valahia, de a mijloci pentru certarea Logofatului Manolache Baleanu, fagaduind indreptarea
numitului, Noi, 1ntru prilejul unei asemenea generoase aplecare din partea dumnealui Dascov, dorind a marturisi osebita
consideratie ce avem cake persaana dornbiei sale, iertam p
Logofatul Manoil Baleanu din marginirea sa si tot de odata
Ii dam voie a se Intoarce in Capitall si a-si lua iarasi insusirile sale in Obsteasca Adunare"2.
Iar, pe cand se faceau alegerile pentru Adunarea din 1842,
1 Ibid., p. 397.
2 Ibid., p. 233.
8 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 827, no. DCCXCIX. Cf, ibid.,
n-1 urmAtor (apArarea lui Ghica, In Augsburger Zeifung).
4 Ibid., pp. 830-1, no. DCCCI.
5 Ibid., p. 837.
C Ibid., p. 838, no. DCCCXIII. Indreptatirea Domnului; ibid., p. 870
si urm.
www.dacoromanica.ro
lilor care, a vre-o atva vreme, s'au Introdus supt pricinuirea aoei globownii,ridicandu-sd cu cdrdul bicuitorii dupd
unile mcqii, cu felurimi did amdgitoare mijloace 0 str4muldndu-sd pei allele, nu pentru ure-un folos al lor, dar mai totdeauna
cu a lor ddrapdnare si numai pentru folosul unor proprielari,
cari intru aceastd uneltire gdsesc mifloc a dobdndi fi ajatorul
amploia(ilor administra(iei". i, 14 urmd: Nu se poate socoti
cd. Adunarea au pasit peste ale ei alribuLii IncunostiintAnd
Innltimii Sale alcarea uneia din pravilele fondamentale, atht
mai vrtos, and ea au cunoscut cd, de nu sd va aduce Infranare,
sa amerint spIrgAluirea satelor, smdcinarea lacuitorilor sdteni
O. ddrpanarea unor proprietari numai In interesul altora"4.
1 Ibid., pp. 848-9, no. Dcmcn,
2 Ibid., p. 838 i urm.
3 V. i Papazoglu, o, c.; Iorga, In Rev. fund. regale,
4 An. Parl., XI, pp. 410-2. Cf. ibid., p. 393 i urm.
www.dacoromanica.ro
1.
c.
37
se dea cetire actului, care-i f 1 numai Inmnat cu solemnitate10. De altfel, un conflict Intre Duhamel si Titov adg.uga
la haos. Se ajunse totusi la cetirea scrisorii imperiale otomanelt.
Amestecul nitis al lui Billecocq, intrebuintal de Ghica pentru
legAturile cu Sechib, nu f6cea decat sg. Incurce si mai mult12,
Cu toate acestea, In August Alexandru-Vod6 putea crede cl a
cAstigat partida. echib, care mergea spre Moldova, li aproba
1 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 853.
2 Ibid., p. 857, no. ncccxvii.
3 Ibid., pp. 808-9, no. DCCCCXXVII. El se gandia a merge In Germania, unde era Doamna.
4 Ibid., p. 858.
5 Ibid., p. 877.
6 Panailescu, o. c., p. 42, no. 16.
7 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 878 si urtn.
3 Ibid., p. 881, no. ncccxxxIsr.
9 Ibid., p. 883, no. ncccxxvn,
10 Ibid., n-1 urmtor.
" Ibid., pp. 885-7.
12 Ibid., p. 888 si win,
www.dacoromanica.ro
38
o. c.,
p. 268.
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL H.
La Inceputul Domnici lui Alexandru Ghica lileratura Insasi, iln aceasta attnosfera de optimism care era O. fie curand
www.dacoromanica.ro
74
#1# .1e,
Tz
,
S4
VASILE CARLOVA
.
809
---_ I 831
Vasile Cirlova.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
42
mergAnd pang. la cele mai IndrAznete comparatii si desfasurndu-se, cu un ritm nou, de perfect a. arrnonle, cu mijloaoale
rinas, Mihail, creslea In umbra lui Eliad eel ivil In. =cies'.
TArgoviste cntatA si de Car lova si pastrilnd In multele-i
biserici, In. mare parte goale, i In viata unei boierimi saracite,
stingandu-se In largile curti, caracterul de odinioara. In Bucuresti e Kolar al lui Vaillant, care creste si pe un
lacearm, pe
www.dacoromanica.ro
43
si cine se smulge de supt adormitoarea vraja ruseasca mantuie, ca Ioan Cmpineanu, arzand ce a adorat si adorand ce
a ars". Trebuie ca fabula acestui mic offer de miitie, aducnd in literatura ointarea gurii 11.- Tilrgoviste", pp care, dar
filrA directie, o avea, ba inteun grad asa de limit, 5i Eliad,
sA loveasca, energic $i cinstit, In neajunsurile vremii.
La el se vede acea conruptie contra cAreia, mai mull din
spirit de Impotrivire, caci ei n'ar fi putut s'o opreascA, se ridicau boierii din opositie, ca bunul predicator contra hrApirii
In dauna slabei nevinovalii", care, la Curte, rAepingnd
slujbk rang sau bani", cere totusi printului", zilnic defAimat
si de dnsul, In loc de plata cativa curcani". La el se Intfilnesc In linguOre magarul rAsfatal" si catelul de iatac".
La el rasare bastardul, nobilitat" prin decretele lui Vodit-
www.dacoromanica.ro
44
Ghica, al evghenistului, amestecat cu sangele plebeu, care incepe a-si cere dreptul: domaul catar", care, 1audandu-si mama,
ca In casul
mitrachi Bibescu, mic boierinas de Gorj, pentru care dusmanii vorbiau de herghelegiul", de vanzatorul de cai, de la
obarsie. Nu lipseste nici alusia la judeatorul de cantari, "Annul,
In garnisana la Braila, el se inspira din luptele recente purtate acolo de veteranii razboinici" ai altei ostiri; paza la Milcov II Indreapta, pe acest Ovkliu intre Sciti i Geti, spre deplorarea osebirii neamului liber In data tan desbinate,
Frail a carer neunire a avut sMrsit amar,
adaugindu-se gluma asupra vietii de provincie, cu mosieri sco-
Dar i mai departei, la privigheloarea despretuit de magar, la represintantal clasei nemultilmite, care vrea pentru
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
45
si de
, satira-
ciocoiul, Imbracat In blana de cane, la care, eand e In favoare, toate neamurile de dobitoace se inchina pentru ca apoi
sa se Intoare asUpra.-i cand e disgratiat, este parvenitul In
ataca hotiile tribunalelor", despoiarea de piele a Impricinalilor2. Iar In anul 1840", care, cum se va vedea, aparu
1:n foaia tinerilor din Moldova, el aruna trsnete asupra
despotilor" i, ea saint-simonicnii de la Paris, aptira malUmile obijduite, biata turma... In veci nenorocita".
www.dacoromanica.ro
46
fFul unui medic de lndoielnica reputatie, venit din Italia sau din Levant, Bogliaccol, si, se pare,
ul unei Romance. Inainte de treizeci de ani, si acesta publica,
la 1835, supt prelentiosul tillu de Opere, caleva poesii de
byroniana inspiratie. Nu e Insa aici aceiasi demnilabe $i siacaritate, E lauda lui Campineanu, dar si a Regulamenlului Organic, a lui Ghica Domnul si a lid Mihai Ghica, Inehi-
nandu-se o bucaba si lui Grigore-Voda, mort de curand, si biscricii de la Colentina a familiei, apoi lauda Societatii Filarmonice,
si
versuri plutirea primului vas romanesc, se gandia sd publice un ziar al tinerilor in fata aceluia, oficios, al lui Aaron
Florian, Museul national (1836-8), si a publicatiei profesorului de geografie Iosif Genilie (1835
Universal 3.
Peste
5 Ibid., p. 130.
6 Iorga, Ist. lit. rom. In sec. al XIX-lea, II, pp.
www.dacoromanica.ro
50-1.
et
tl insusi Ins fu acusat de medicul aventurier $i intrigant Alcibiade Tavernier1, cu care era legat prin adesiunea
la franemasoni, cg. i-ar fi propus s parlicipe la o mare
miscare de re-voila, In care ar fi fost amestecati si Bulgarii.
Oricum, la profesiorul, seriitorul i ziaristul popular itnea
do alunci se manifesla o mare ambilie poli.tic, Tn curand
devenita fara margeni. In deoscbire de ceilalti scriilori, pasivi
dincolo de tagaduirea literand si de aptarea retorico-poetic5,
el va visa de un Tudor Inviat, fau In vesrnant de dascal,
ci In toga alba a unei Rome tnoite.
Fara atingere oa politica e In&I activitatea lilerara din Moldova. Acolo se pregatcsc noile manuale, lipsite dc orice tendinta, ca Istoria universalli" a lui Saulescu. din 1837, Hroneloghia" lui, inchinata i Mitropolilului Veniamin. Bunul pa-
rinte e tot mai departat de lume ln ultimii ani, mai credincios unei Dommii care, trecandu-i o parte din atribulii
la noul Ministerin pentru ceie biserioesti, II va face sa piece In
de Rusia nu se pomeneqte deal cu multa socoteala, emutandu-se chiar legaturi cu Ruii vechilului Sviatoslav, la periodisare. Dar In cutare sludiu, din acelasi an, despre o
descoperire arheologica langa Gai4i, Saulescu proclama originea romana si Inlatuala iddi. unei coborlri din Slavi.
Volumul de poesie al liii Asachi din 1836 cuprinde traduceri si imitatii din toate capitolele literaturii universale,
de la Homer si Horatiu, prin Petrarca, pang. la Grey. Elcmentul politic, In legaturA cu falsul Ossian si cu noua fasai din
desvoltarea acelora pe cari-i numeste Moldo-RomAni", se allt
doar In ,,Privegherea ostasului moldovean" din 1837, In care
www.dacoromanica.ro
48
E i autor al pieselor Serbarea pAstorilor moldoveni" si Drays", Int Eul Intemeietor al Moldovei, drept ceI de-al doilea
avnd a se lute lege Mihai-Vod ceI nou1 , la care se adauge,
pentru o serbare la tar5, a hii Nicolae Canta, mult timp ministru al noului regim, In Horodnicenii Suoevei, u biserica
lui MAties Vistiernicul, Pia, lra Teiului", cu un subject de legendl. Ajutat de Stefan Cotargi i i chiar do unul dintre boierii Regulamcntului, Mtn:Intl Vasile Alecsandri, el inteniciazil
apoi Conservatoriul filarmonic-dramatic", chemeind profesori
italieni, pe langt earl veni peste r.4in antreprenorul italian Castiglio. Teatrul adus la acest no.1 asezdmnt trecu apoi, supt
direclia tineretului format in strAinAtate, la altceva declit
traducerilc din Kotzebue de acest nelipsit furnisor de literatur5 poetia, Asachi, si ale altora, si din Goldoni, din
Franeesul Duval, din Voltaire (Akira), dar Asachi insusi, traducAtor iscusit si al libretului Normei, amestec?1 si bucgi de
alt5 origine si tendintl: un .tefan-ce1-111are, un Petra Raref.
Se putu da aici e saul al lui Alfieri, care displ5cea accluiasi
Asachi, ca nefiind Indestul de clasic 2
Din tineretul moldovean se ridia numai acel Costachi Negrut (Negruzzi), care, la Inceput, se Indeletnicise doar cu traduceri In versuri si pros din literatura clasicd frances5. Cu primul s5u rang de Cminar, el prelucrase Treizeci de ani sail
www.dacoromanica.ro
A0.
40rir
C. Negruzzi.
www.dacoromanica.ro
40
tuttlor
www.dacoromanica.ro
80
aciasi vrAst,a,
www.dacoromanica.ro
51
folletonul Albinei" se deschise nu odat pentru Intaile lucrari, ale lui Negruzzi, cii care batranul scriitor n'a rupt
niciodatt.
www.dacoromanica.ro
51
In care el, care fuslese cndva, prin Ardeal, mai legat, cum
observ a. un agent polo; de Munteni decilt Moldova, nu. s'a
gAndit niciodata s treaca Milcovul, la care s'a oprit i curiositatea lui Alexandrescu ofiter: rAmasese acelasi francmason
www.dacoromanica.ro
53
mania de parecle a acestui prigonitor, Ghita Ariciulesculdenuntat $i ca ateu". MAscarati" i ,,obraznici" sant scriitorii nesupusi, prem.= cei cu alle idei, de nationalism luptabor, de liberalism revolutionar, sant aici Sarsaili" si
Rodini".
Totusi la Eliad, care, stricandu-se cu noua generatie munWaal '(dar el da ceva de un C. A. Rosetti, care incepe
atunci cu versuri plangatoare, si de un Stefan Stoica), era
bucuros s afle colaboratori aiurea, tipareste cea mai mare
www.dacoromanica.ro
54
Cony.
Lit., XV, p.
349.
2 Ibid.
3 Locurile din Curierul dc ambe-sexe sant alese In Iorga, 1st.
lit. rom. in sec. al XIX-lea, I, pp. 261-4.
4 Museul National, 1836, no. 34, de unde In Foaia penfrq minte,
inimd ei invilliiturd, I.
5 Iorga, I. c., p. 263, nota 1.
7Q.
www.dacoromanica.ro
55
si
Ibid., XIV, p.
Ibid., XIII, p.
157.
77,
www.dacoromanica.ro
56
Incera si castigarea lui Negruzzi 1 Era o publicatie cu inlentil politioe: In scrisoarea cAtre scriitorul moldovean se asi-
www.dacoromanica.ro
5.7
nari culturale normative, in care sa figureze gramaticii romni ai Transilvaniei, ai Tarii-Romanesti i ai Moldovei".
Saulescu fu Intrebuintat pentru a lovi nu numai Iii Eliad
si In Aristia, dar i In Negruzzi, care nu preget sIt raspundA:
atacurile iesene contra Curierului ermafrodit" urmara, nu
spre folosUl operrei de apropiere care se Incepusie. Aleiuta
romlineased, noul suplement al foil lui Asachi, Incerca sa
concureze Curierul", dar consulatul rusesc crezu cIt deScopere Intr'un nevinovat articol despre wiest, jocul de carti
la moda, o alusie la Puterea protectoare, i aslfel revista
fu rape& opritA. Treeand In foiletonul Albinei materialul
literar, Asachi stiu sal caqtige pe Negruzzi, adaugindu-se
si cate un fruntas al noii generatii. Icoana limii, fortie de
stiinta, opusA lui Osiris a medieului ceb. Cihak, se adause la
programul cel nou al initiatorulni literar, care Incepu si publicarea unei Enciclopedii romAneytil.
Iasul se Inchidea astfel moldoveneste. El n'avea nici macar
legaturile Muntenilor c Ardealul, cari, acestia, de altfel, In-
www.dacoromanica.ro
tg
Ma ller, lacum Campeanu, trecu In Moldova, pentru a ;nosteni pe Alm*, el, traclucator al runei Gramatici unguresti,
n'avu decal grija catedrei sale. Dimitrie Stoica i GheorgheGherasim Vida, Maramurasean, nu se amestecara nici In ideologia, nici In lupta politic a. a timpului.
Ibid.
www.dacoromanica.ro
59
de la inceput legaturi cu Eliad: el cere aoestuia cartile de curind apaxute in Tara-Romaneasca. si In Moldova si se furniseazd de la Bucuresti cu slovele tnebuitoare tipografiei care
se reinfiinta la Blaj. La 1836 el vede la Bueuresti o revista
a Thilifici noi inaintea lui Mexandru-Voda. Ghica i cauta. sa
Intalneasca nii numai pe vechlul sau corespondent, Eliad,
dar i pe Ctimpineanu, care tncepsa sd apard ca marea spe-
2 V. I. Ratiu, Timotei Cipariu; Unirea din Blaj, n-I jubilar; Tribuna din Arad, 1903, no. 1; Daianu, In foiletonul ziarului Farul,
1937.
www.dacoromanica.ro
60
munteni, Wand amintiri si mai bune si mai rele, neguslorimea romaneasca se osebise de a Grecilor, a earor Companie
de corned era de mult In plin decadere, i, recunoscand
www.dacoromanica.ro
-4-
."=, T
-rf
Gheorghe Barit.
www.dacoromanica.ro
si
al lui Petra Maior, nu face, ca Inaintasii sai, o predicd romand",va rade de sange de Romani", strtnosii nostri" , si
el nu se Inching, puterii snot aripi:...) cdreia erau stran.si atatia
Romani. Si politica de amintiri si cea de Infleodare Ja Impilrtie crede el cd trebuie parasite, cu atat mai mult aceia
care atarna de confesiune In sengul ingust al cuvantului.
Romnii sant un neam, si ei trebuie O. se sprijine pe damii
singuri, dar pentru moment problema e margenita la acei
din Monarhie, de la Guvernul cdreia trebuie sd se ceard doar
libertatea culturii proprii. Li lipseste Invdttiura pentru ca marele lor numdr sa se poata valorifica 0 mud pedagogic In serviciul interesului national cu ajutorul pgrintilor Insisi ar putea
resolvi problema viitorului cc se asteapta. $i se gandia, de
si, ca pentru Brasov, vorbeste si de o Koala de comert, cu
studii mai Inalte, # la scoala Intdielor invdtturi.
Sasii cari stdpaniau orasul Isi aveau Insa pentru legdturile lor culturale Intre sine si cu congenerii lor o mai veche
foaie. Germanul Gtt, venit din Frankfurt ca O. Intcmcieze
1938.
www.dacoromanica.ro
62
popular, Barac1, pe Vasile Pop, tnr cu atata interes pentru intreaga literaturN. i istorie a Romanilor, pe care le
cunostea asa de bine, si pe autorul Antropologhiei, Pavel
Vasiciu-Ungm4an, acum medic la contumata" Timisului. Se
vor adaugi Andrei Murgsanu, Bistritean (n. 1816), cu studii
hi Blaj, de unde vine ca profesor la Brasov, si fratele mai
mare, Iacob (n. 1810), din care se va face un redactor permanent2. Aleituindu-se, dupl rspanditul obiceiu german, in
sotietate de invtati", ei Mean. st apar, In momentul marelui conflict politic de la Munteni, Foaia Duminecii", dar
numai cu caracter de InvatAmant popular. Spiritul, anecdotic
at cadut moralisator, farN. idei i fr poesie, era Instt al
lui Barac 3.
Inca din 1838, child Incep i represintatii de teatru romanese, Barit rNsare ca redactor al Foii Therare, devenitA IndaLN
In fata falimentului ameninttor al politica rusesti In Principate, Incepea sN hraneasei noi sperante de anexare,
putea fi neplcutg. tiparirea unor anume sari l'n Gazeta"
lui Barit, In acelasi timp cnd Foaia", publicnd si Orti can
scrisul romnesc de pestle inunti, uu numai oN. le transmitea
Ardelenilor ei, dar se Indrepta, nu Mil constiint4, &pre rolul
unei publica(ii central fi general romaneti, fiind ea o antologie i crestomatie periodicN. a natiei.
1 GIL Bogdan Duiek loan Barac, In Mem. Ac. Rom., ed. Ac. Rom.,
i cerceldri, XXII.
2 V. i I. Ratiu, Via(a i operele lui A.ndrei Murc4eanu, Blaj 1900.
In Studli
www.dacoromanica.ro
2.
63
ajunge a cunoa* si a pretUi pe fiecare din scriitorii timpUlui. Incepand prin a reproduce, Ardcleanul ajunge rapede sa
111-3.
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
Rdmdnea un lucru: ca aceia# teorie, a autonomiei na0onate pe temeiut vitalitatii organice, sa se aptioe f i fn domeniul
www.dacoromanica.ro
tAPITOLUL Ili.
aceast form6.
www.dacoromanica.ro
61
S'.a pAstrat scrisoarea, In oel mai pur stil clenic, prin care
marele boier, care era si an InvAtat de samN, ura tot binele unei familii formate supt auspicii atAt de fericite, neprevIzAnd Intuncearea oe era A. se coboare asupra rnintii atlit
de tinerei i frumoasei sotii. Era vorha ca aoela -care era
privit ea un ,,ginere" s fie cuprins In chiar casa Briinockveanului 2. Aceasta In vremea cand Banul se aria Ina, In pribe-
pentru a stApani o aristocratie desbinat si a ajuta Ira ridicarea lui straLul oe se Asia supt dAnsa, din ce In ce mai
doritor de a se manifesta, toate mijloacele prin care se poate
impune Un om i exordia 0 influent5. asupra societ5tii Incredintate Jui ea saf de Stat. PuLea SA so sprijine oarecum
pe Rusi, cari preferaserLA InsA pe tirbei, mai putin pe Turd.,
cu cari, Intr'o carierl administrativ i parlamentarA asa de
scurtA, avuse pu.Vn a faele si Infra cari nu aflase el prilejul
de a cunoaste pe nimeni4, Dar, de la Ince') fat, el fu considerat
doc., XI, p.
Gri-
236.
www.dacoromanica.ro
El nu incerca, din timiditate, sa castige din primul moment sentimentele unei lumi romanesti in care romantismul
crease dorinta de lucruri nou.5., de Int' Atisari stalucitoare.
Foarte reservat, sttu la diinsul acas5. OM la sadrea firmanului care singur 11 fgcea In adavtir Damn: In acea easti
uncle fikuste un asa d3 mare gol boala iremediabil5. a aceleia
care era acuma, TArI a p itea sa-pi deie sanO, Doamna tiirii,
Proclamatia lui Gheorghe Dimitrie Bibescu, prin mila lui
Dumnezeu Domn i stpanitor a toatg. Tara-Romilneasa.",
dup vechea titulatur, vorbia de restituirea dreptului de alegere cu ajutorul celor dou Curti, puse pe acelasi plan, dar
nu uita s asigure mai ales pe sAteni el de acuma Inainte
ol var fi administrati de functionari cin.stii, can ii vor alina
suferintile, el InsusLi fiind gata s ii asculte plangerile, dacil
vor past.ra ardinea si cuvenita asOultare.
Primirea firmanutuil nu se, fcu, in Februar 1812, cu vre-o
solemnitate deosebit 2. Savfet-Efendi, interesat In pregnirea
la Constantinopol a tanzimatilui, se grIbi st piece cu convingerea c scrisoarea cancelarului Nesselrode cAtre noul
Domn Inseamra InreOmentarea acestuia Intre uneltel politicii
de penetratie In Orient a Rusiel 8. In schimb, de la Petersburg,
unde noul Domn Meuse protesari de devotament, veniau asigurl.ri de sprijin, mAcar in aparentA alduroase 4. Dup4 oe
cunoscuse abia atunci, In casa liii Stirbei5, pe consulul Franciei, Bibescu crezu a trebtrie st rgspundI audientei acestuia
printr'o visit la consulat. El pXstrase ea adjutant pe Grammont, dar Billecocq, acoperind de injurii pe acest ofiter, II
considera ca pe un dusmanG.
.
orghe Voevod fiind din aceastklalt targ., si trimesulni moldovean cu felicitArile, Beldiman, un cumnat, primit n audientA
Si ibid., pp. 938-9, no. ncccimanc.
2 Ibid., p. 932, no. ncccmccu.
3 Ibid., p. 935, no. IDCCCLXXxv.
4 Si ibid., pp.. 933-4, no. Deccumm.
6 Ibid., p. 928.
6 Ibid., p. 935, no. BCCCLXXXV; p. 936, no. ncccumvt; pp.
1
?56.
www.dacoromanica.ro
937,
1.4
-s
4.1
www.dacoromanica.ro
69
toti
aceia, chiar si din randurile ofiterilor superiori, cari serviserg pe Ghica 8. In cuvntarea solemnd tinuta cu pri
lejul Investilurii, Intru toate asemenea cu a predecesorului3, dar cu &llama lui Mihai peste mondirul rusesc si cu
accentele de glorificare ale lui Aristia In Prirqul roman, imitnd pc Lamartine pentru sfintirea lui Carol al X-lea, el ruse
iubirea" Romnilor Inaintea Increderii aoelorasi doug Curti.
Dar se argta un suflet plin de Indoieli Inaintea greutkii,pe care
Ibid., p. 936, no. DCCCLXXXVI.
Ibid., p. 960. Critica lui Vellark
Billecocq; ibid., pp. 961-2, no. CBMII.
1
3 Ibid., p. 967. Se zvonia de o cAsAtorie Intre tin fiu al Domnului Moldovei cu o Ma a celui muntoan. V. si ibid., p. 969.
Ibid., p. 937.
8 Rapoartele francese citate.
9 Ibid.. pp. 941, 917 si urm,
7
www.dacoromanica.ro
70
i WA de Nesselrode va
nu si-o ascundea, a sarcinii sale,
vorbi de aceleasi piedeci, declardnd cd. nu poate aduce decilt
ce arel
a. c
www.dacoromanica.ro
71
InipArlAseste Invinuirile adversarilor lui Iii ce priveste Vederile si intentiile lor pexsonale"; oricat ar fi lost de Ma servit
de oameni pe cari totusi i-a pastrat, vechiul ocrotit rAmAne
pentru loaialul general ru.-3 Un om de onoare 1.
coalitia Ghicu-
Wilor cu Fi1ipetii, i nu izbuti a-1 face sA treacq, impunand acefora cari schimbaseei escntial punctul sAu de yedere strict juridic. InclartA Billecocq, hotArIt sI urmeze actiunea
fi
scris In acelasi
3 Ibid., pp. 963-4, no. mix. Polilia din Bucuresti Pra IneredintatA
lui loan Manu, fost functionar al lui Ghica; ibid., p. 965, no. mu,
4 Filitti, Domniile romdne, p. 296.
5 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 965, no. cmxi.
5arutarca papucului; ibid., p. 980, no. ovum
www.dacoromanica.ro
72
Vfilcov, supus rusesc, care a Mat memorii, publicate In romneste, nu numai cu unii Sdrbi, partisani ai Obrenovicilor
rasturnati, dar si eu Grecii,.cari rdsturnaserli pc regele Othon,
si chiar cu ambitiosul i neastmpAratul Fanariot Costachi
Sutu 3 tirbei stiu sd staptineasca miscarea, fard ca, data
aceasta, 6 fie nevoie a se recurge la arm. Dar Desu i Valeov
merser.l. la ocna, de si consulul engles Cunningham sustinea
c e o tnseenare a administratiei , Incercarea de a implica
pe un mare boier cu nume domnesc, ea Sutu 5, neizbutind 6.
Intors, Domnul, care nu putitse ispravi, cum sperase,
cu calugarii greci, aducca, ea dar al Saltanului, cinci
tunuri pentru mi1iia sa7. Se. grabia sa visiteze pe Billecoeq,
care, in imensa-i vanitate, scria Ministeriului sau c a bine1 Ibid., pp. 973-5, n-le caxvt-vn.
2 V G. Bibescu, o. c., I. Guizot insui se interesa de ches(lune, vilzand o nou Impietare a politicei rusqti; ibiL, pp. 976-7,
no. coca. RAspunsul; ibid., p. 989 i urm., no. cavcar. Se zvonia
la Bucure0i ca Bibescu negociazA la Constantinopol independenta
Orli In schimb pentru o despAgubire; ibid., p. 975, no. CMXVIII.
8 Filitti, o. c., pp. 298-302. Cf N. Hodo, in Hurmuzaki, XVII,
p. 973. Consulul frances din Iasi putea scrie c o treime din
populatia Brailei e bulgreascA; ibid., p. 970,
4 Ibid., pp. 997-8, no. cuxxxvI; Filitti, 1. 0
no. cmouv; pp. 1028-9, no. cmLxv1; p. 1030 i urm., no. curocinn. Deco-
www.dacoromanica.ro
73
de pamfletar al l'ui Eliad, care trecu Indatit In fabula. afacerea maciesului" care s impinge tepos. La intrebarea facut
ministrilor, ci declarar a. linipedc ca nu. c vorba de un monopol,
www.dacoromanica.ro
IX2,
p.
74
se intelegea,
ca obligatoriu
de a da glas plan-
c., IL
www.dacoromanica.ro
75
i locul ce infatiseaza
stau supt suzeranitatea i ocrotirea amAndurora facatoarelor
de bine Ina Ile Puteri"1.
Si, din parte-i, Domnul, atingAnd, printr'o ciudatii i deplorabilA scapare din vedere, posibilitatea unei anexari, cerea,
nu ambelor Puteri, ci Rusiei singure, o schimbare a Regulamentului care sa.-1 pute 1.a adapost de aqfel de impiediecari
st ofense. Autoritabea lui Chiselev fu invocata, si sfaturile
acestuia nu lipsira sa vie, repetAndu-se, cu. observatia, dubl,
ea loviturile de Stat" nu sAnt nieiodata bune i ca trebuie
sit i se lase unuia ca Alexandra Ghica punerea supt ocro-
Ibid., p. 28.
Filitti, Domniile romdne, pp. 315-7.
area rolul de atatare pe care 1-a avut, iesind de sigur din atributiile sale, rusofilul vewic agitat care era Mitropolitul; N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 1010-1, no. cmxr.ix. El fusese liudat
public de Nesselrodc In anul precedent; ibid., p. 1018, no. crithan.
Cf. ibid., p. 1019.
4
afacere, ibid., pp. 1029-30, no. cm.xvn; p. 1031, no. cm.xIx; pp.
1032-3, n-le cmLxx-I; pp, I034 5 no. cIII,XXII (disoUrsta Domnului
catre Adunare).
www.dacoromanica.ro
76
La Bucuresti acest regim Ii suportat, dar la Iasi 4 bolerimea tnkr i o parte din cealaltd se -murk pentru ca s.A
arte consulului, venit din nou In ceroetare, c, abtinndu-se
de a-I vedea, nu Inteleg sk i se supuie 5. La alegerea Mitropolitului trecu Meletie, pc careg sprijinia Domnid, dar Veniamin
Roset, fin de boier mare, ucenic al oelui retras la Slatina, birui,
la Roman, pe un candidat rusofil de la mankstirea Neamtului 6.
msura asupra acelor ai Stalului. Din impositul ce vor plait trcbuia s se formen fondul pentru rdscumpararea robilor boierimii.
3 Filitti, Domniiie romdne, p. 322 i urm.
4 Noud Intilnire, la Focpni, lntre Domni, In Novembre 1814; N.
Hodo, Hurmuzaki, XVII, pp. 1033-6, no. c3u.xxut; p. 1037, no,
m.xxv4; p. 1040, no. cuLmux.
5 Ibid., P. 1008.
(1
Ibid.
www.dacoromanica.ro
77
tantin Cornescu, precum si de d-ncle Florescu, tanarul Florescu Mud de curAnd sotul altei domnite, i Herescu; loan
Bibescu 51 sopa 1.1 furl si ei asociati la aceasta solemnitate 2.
Vasul care o ducea pe Doamna la Braila trebuia sa se opreasc i
la theta porturie pentru o primire solemna 3. In cale, episcopul Chesarie fusese luat, pentru ca sa fie si o binecuvantarc
a Bisericii tarii Insesi4.
, si
bA5anu, in Bulletin de la section historique de l'Acadmie Ronmaine, XIX, 1935, p. 139 5i urm.
2 V. mai ales N. Hodo5, Hurmuzaki, XVII, pp. 1045 5i urm.,
1070 i urm. Ca era necesarl cea mai mare discretie o observ 51
Billecocq; ibid., p. 1069, no. ma. Viitoarea Doamna venia din strintate, prin Or5ova.
8 Ibid., p. 1070 51 urm.
Pentru primirea anterioar a Domnului singur (August 1845), Iorga, Braila, pp. 92-3, n-le 129-30.
Primirea Doamnei; ibid., pp. 94-5, no. 131.
4 N. Hodos, Hurnurzaki, XVII, p. 1072, no. MvIII. Consulul Rusiei
si Aristarchi Incearca Impacarea lui
1073, no. um
5 Ibid., p. 1096.
www.dacoromanica.ro
p.
7i1
vedea rolul C3 1-ar putca avea du numai Rornnii, dar cresUna duntrcni cu toVi la cea.1.1, pc care cuteza sa-1 prevada,
al desfacerii Statului Sultanitor 3. Si. aducca inainte exemplul
Serbiei, care Uncle spre independartit printeun sistem In care
ii
www.dacoromanica.ro
70
4 Ibid., p. 1114.
5 V. i ibid., XVIII, pp. 40-2, no. xvot; P. 45-6, na, xxvv,
www.dacoromanica.ro
r.o
nal, tot mai puternic si pe dreptaie mai bAnuitor, a francirii lectiilor Colegiului pentru o mai bun pregItire, fie si
pentru Inloouirea, doritI da Rusi, a stadiilor ce se fAceau
in strgnAtate: era, de altfel, momentul cand In Moldova formarea tineretului, ilii acelasi seas frames, era Incredintata lui
Malgouvern, care fusese in legatura, la Litnville cu fiii Dom-
nului, si era vorba de aducerea de noi profesori, recomandati de Guvernul franoes4. La Bitcaresti se prevedea programul chiar al Universit6tii din Paris si profesori ehemati din
Franta. Se avea In vedere i un pensionat corespunzAtor
pentru fete. Pentru lioeul" de bdieti din nou Interaeiat era
vorba de a se oNpta acel tngr profesor Perrol, care trebuia s
devie un ilustru archeolog, pstrand si In situatiile Inalte atinse
1st. tnveitmtintului.
www.dacoromanica.ro
sr
u
ut'
g
r
'!
,
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
de negustor roman asezat In Ardeal, Zenobic Pop, sa. se fereasca de orice molipsire a noului spirit revolutionar, aducktor de nenorociri i In viata privata 1. Elevi se trimet si la
coffle militare prusiene 2.
www.dacoromanica.ro
411W'
7-
rt3
1,;140.481A_.
www.dacoromanica.ro
83
pentru Inzestrarea scolilor. Opera va fi desavarsit prin Regulamentul Organic. Incepe atunci trimeterea bursierilor In strai-
0 Se Inseamna cu mandrie recunoasterea diplomelor moldovenesti la Paris, Berlin, Mnchen, Viena, Dorpat si Atena.
Cu bursierii intorsi se pornesc apoi, la 1838-9, carsarile de fisica,
desemn, dar
jos,
www.dacoromanica.ro
84
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL 7V.
www.dacoromanica.ro
86
Septembre 1817) 1, care a povestit In pagini pline de pitoresc si de poesie viata sa de copil i copilandru In pensionul
dascAlului sAu 1rances2.
Trimeterea la Paris ajunsese a fi la Munteni, unde AZexandru Ghica mai IndrAznia si treacd peste indicatiile atot puternicului consul al Rusiei, un obicehi, pe egad. Mihai Sturdza,
www.dacoromanica.ro
87
mai frumoase sentimente fat de eleganbele duduci", surorile sale, pe care le-a lgsat acas si care de sigur cu athita
bucurie 1-ar fi Intovgrgsit. DepArtatul zgomot al Parisului,
care se pregAtia de alte revolutii, 11 seduce, si ce bucuros
ar merge acolo acel care aved, die la inceput fibra politick
pentru a se arnestec; fie $i In societatile studentesti In care
pAtrundea noul spirit de mistic socialism al saint-simonismului, la aoeasta largg viatg. Infriguratg! Dar, VodA-Sturdza
Isi lu, dupla Indemnurile stgruitoare ale atot puternicului
consul, fiii pentru a-i. trimete la Berlinul, Unde mai fusese
un Iancu Canangu, asezat la pastorul Hauchecorne2, supt
supravegherea vestituhii Hufeland, cu care Domnul Moldovei era, prin viirul din Rusia, i Iurudit, $i Intovgrbitonil celor doi tineri printi merse pentru a-si Intregi cu-
Iorga, _tete
.gi
www.dacoromanica.ro
88
De altfel se InPitin-ast, cu gandul la spravegherea de a1 Histoire de la Valachie, de la Moldauie et des Valaques transdanubiens, Berlin 1837.
9 Cf. Iorga, Isl. lit. rom. in sec. al XIX-lea, II, p. 18 si urm.
www.dacoromanica.ro
89
de la nois.
Cu aceast zestre de munr se intorcea la Iasi In momentul
and Mihai Sturdza, Impacat oarecum cu boierii sai, se putea
crede asigurat pe via, dar cand bictul tron de duhla vasalitate al lui Alexandru Gb.ica state', sa 6 rastoarne, fiul, occidentalisat In sensul eel mai deplin si mai nobil, al Vornicuhii
Die Kogalniceanu.
Tanarul revenit la plrinti, la surori, la priettenii copilariei, nu aducea formele ciuilisafiei apus,,ne p" care fi-o asimilase 4. Ii Imboaise numai sufletul la aceste civi1isii at'at
de superioare. 11 scapase de Instrainare, de mairnutdrire lnii
acesti strarnosi In mijl .cul carora prin stucliile sale istorice
el traise.
1
P. 185.
www.dacoromanica.ro
i pani la
forgo.,
1.
c.,
90
acestia cel ceva mai tanar decat danslul care, trimes de-a
dreptul la Paris sd numai aoolo, unde trebuia s faca studii
de medicina, dupla dorinta parintelui 1, dar trecand Ia drept,
se lasa furat de farmecul, prins drept de la izvor, al ritmnrilor lui Victor Hugo, si se alese numai, Inca de la primele sale
Inoercari, foarte izlyutite, in limba francesa, ca Zounarilla si
La Cosaque ori rspunsul, tradns de Asachi, In Spicuitorn1
lui, la oda lui Lamartine catre o tandra. Moldoveanca", bucati, care ar trebui reprodusa i chiar traduse in colectia
operelor lui complecte: un adevarat si nobil poet, Vasile
Alecsandri.
tinut la o parte prin uniforma chiar ce o purta, iar Alecsandri prin lipsa de chernare pentru o astfel de activitate,
ci pe un teren foarte modest 5i de ordin oarecum practic:
reform; teatrului din Moldova, ajuns a da In ultimul timp
numai 'ware spectacole francese, cu pribejill carora se Intamplau i unele scandaluri, ca atungi cand trupa stnaina fu
www.dacoromanica.ro
= yx.
r=tr..2
:rrriarro,.
airAzza
,
IP
0 M T UI JE A C
4)04IE
iPETPOCHEKTIEM nu TRIMECTPIA,V13,
SW
C8BT PEAAKIITA
M. Koydlnicean.
Torn I.
Ft
I A ELI f.
''S
.A.aivropa Autiei AiTT Crape,:
I 8 4 0.
r
t.
'
www.dacoromanica.ro
91
c.,
www.dacoromanica.ro
92
rasOcaite de
dnsul.
De aid, Ina din acei ani 1840-1, cand el era ocupat si de contractul teatrului, publicatia, In aceasta. ingrijita tipografie, a
unei reviste, si pentru studii, dar mai ales pentru materialul
istori% Potrivit ea ideile de la Berlin, el o intituieaz, dacic",
Archiva Romaneasca"1. Criticand vremile de scadere si nelncredere In viitor, el Indreapta pe contemporani, cari-i pareau
molesiti, catre suvenirurile", catre slava" trecutului, pe care
nu numai ca-1 cunoqtea si-1 intelegea, dar 11 Incunjura si de
o caldd iubire fiasca. Pastrand credinta In folosul noii civilisatii europene, sprijinita pe ratiune, dreapta cugetare", el
arata ca sprijin de capetenie, nu eine qtie ce marunta istorie
a Moldovei, ci acea istorie romaneasca"
neapiarat nu:
rumneasca", a.,a cum contiimau s. scrie ai hit Eliad, dad,
nu si Aaron Florian, la Bucuresti,
pe care o cuprinsese
larg cu privirea In opera sa francesa.
Incepand aoeste fascicule In care se Oa, cules, din doosebite parti, un pretios material, foarte variat, care 6 redat
www.dacoromanica.ro
93
aceasta, el are in vedere pentru mai arziu sd aducd la lumind. ce ascund movilelc 5i ce se poartd In canteoe i dAinuieste In traditie, ce cuprind ca arid cladirile Domnilor
de odinioard, la care se gandia. i Mihai Sturdza, eilnd, preVicand Frumoasa Ghiculestilor In necropold sturdzeascd, Ii
dadea o noud Imbrd.cdminte de picturd care e cea mai bogatd
si mai potrivit cu dalina din ce Infaliseazd. o epocl de
aditned decddere In acest domeniu.
Nu lipsiau nici tendinte In 1egittm-5. cu. crezul de o viatd
Intreagd al lui Kogrdniceanu. De aceia, pe 1n
traducerea
din Istoria francesd a capito1-n-1. despre lupta de la Rdzboieni, actele privitoare la desrobirea In ambele td.ri a clasei
rurale i panegiricul lui Stefan-eel-Mare
Se cdutase colaboratii si In cealalt Romnie. Astfel,
in Bucovina, si a unuia din fratii Hurmuzachi, Inruditi cu
Sturdzestii i oaspeti obisnuiti si iubiti la Elisa Sturdza de
la Dulcesti, In tinutul Romanului: Costachi, care se va muta
la, Ia$i
Unirii moldovenesti, si Eudoxiu, Doxachi, care, format In Austria sa, introdus In cercurile Curtii vienese, prinziind din
astfel de relatii gustul pentra istorie, va ajunge apci s strfingd
9 Archiva, I, p. 226.
www.dacoromanica.ro
Laurian, influentat poate de coprovincialul sau Aaron F1Orian, se hotari s dea, din parte-i, cu. N. Blcescu, corpul de
cronici coresponzator celui pregatit pentru Moldova de Kogliiiiciean u..
Colectia lui, care va Incepe numai supt nou.1 Domn Bibescu, In legatura cu o mai puternica trezire a sir:L.011d
pentru trecut, care s'a Invederat i. prin faptul, cu timbrlu
istoric, al Incoronare de la mnastirea Dealulni, lng morm.antul martirului erou, In biserica reparat a. cu o Ingrijire,
din nenorocire cu totul neintelegatoare, nu e Itisa dee& o
imitare a giestului Invietor pe care-1 feacuse Moldoveanul de
mani. Caci, In avintul tineretei sale, Kogalnioeanu nu preget s puie ce neajunsriri Impiedeca alte orgarte literarte
in a Indeplini acest rest pan-romnesc. Astfel Albina, de
care el se rupe deci pentru catava vrem.e, are un caracter
))moldovenesc" prea pronuntat, Curierzzl nu da. destula atentie
la cela ce se face In Moldova,ceii ce putea fi adevIrat numai
pentru ultimul limp, dupla stransa legittur cu Negruzzi 1 iar
www.dacoromanica.ro
o. c.,
pp. 37-8.
www.dacoromanica.ro
si
06
sirea literaturii francese ca atare. In anume productii contemporane ale ei vede un mijtoc de conruptie i de rata.cire politica a spiritelor, in vremea and bulreptarea sp,ne
Germania, sprijinita de Domn, era tot mai puternica. Aceasta
atunci and la Bucuresti, dar, cum s'a vazut, si la Iasi,
era aplecarea de a se condamna in.suficienta Invatamdintului
In romAneste, caruia ar fi sa i se substituie, dupa socotinta
tot mai cosmopolitului Eliad, care sprijinia astfel planurile
lui Bibescu, un altui, cu profesori straini predand fiecare
an limba s; ha. chiar arnime materii do sliinti si drept,
iit,
www.dacoromanica.ro
DACIA
ILIVVJ23,L...1
SUBT REDACT(
g-
lu
Michail Kogalnicean.
WW1 114
(IantiarieIunie 1840.)
iermr7mmornmertmornrnrmirerra
Iamb.
La .Cantora Journalului.
1840.
oBL
4'avANE,..)
Dacia Literal- a lui M. Kogalniceanu.
www.dacoromanica.ro
97
3 Ibid.
7
www.dacoromanica.ro
48
PregiIiire
ttnirii Prindpatelor
Apel care se dorise inginer la minele de pucioasa din Sicilia, hotarit deci sa se expatrieze, preda acum tinerilor Moldoveni matematicile, dar i geologia, in vederea acelor exploa-
www.dacoromanica.ro
99
$i
care se pregatise, cu o bursa de guvern, fiind condus de Maisonnabe, dupa plecarea lui, la scoala de agricultura moderna
de la Rovi Ile, condusla de un DombasIe; intors In Ord, fusese intrebuintat de Mihai Sturdza pe moii10 lui 5i tiparise
cu ajutorul lui Koganiceanu excelenta carte do economie ruraLa care e Calendarul pentr t bluml goSpodar", aparuta
intaiu in Foaia sateascV,
si aceasta o dovada a grijii ce
o avea acest guvern al creatorului de poduri i de sosele,
pentru buna stare generaka. Si in actiunea do scriitor tehnician a acestuia erau aceleasi intontii do adnc a. prefaoere a
nnei societati Inca asa de Inapoiate In. ce priveste clasa fundamentala; in adevar se deplaAge soarta clacasului
asainanata, fireste, cu a taranului loren, pe care-1 ctinoscuse Ionescu,
a celui supt in acelasi timp de exploatarea evreiasca,
ajutata de bautunal, si, in, nona ptiblicatie periodica, un strain
asezat mai de curand in tara, Vincler, va presinta, ea si mai
multa asprime si indignare, aceleasi critice, desvaluind tragedia cametei la satele incapa bile de a se apara; el denunta
si
www.dacoromanica.ro
too
jertfa, In mare pa,rte inchipuia, pentru tara a lui GrigoreVeda Ghica # mai ales caderea supt ba.rda calului a capetelor lui lVfanolachi Bogdan i Cuza, cu pomenirea acelei
adaurepresintari permanente a Orli prin Divanul domnesc,
Inaintea
ei
insi#
mnii
se
supuneau",
care
gindu-se c
1:),
era Divanul de odinioara.
Dar ofensiva oamenilor pregatirii viitorului nu se opria la
asemenea schite inbr'o revis...a carp, 'Indata, fu. oprila de car-
muirea ingrijorata, camia nu-i trebuiau nici astfel de amin-tiri, nici astfel de indemnuri: ea incerc si mai mult, supt
influenta lucrnrilor care se faceau la Paris, pe vremea cursurilor publice, frecventate de mii de ozmeni din cea mai aleasa
soCetate si din tineretul cel mai entusiast, ale purtatorilor de
cuvant ai crezului mistic pentrit vremile noi.
Aproape In acelasi timp, In Novembre. 1813, trecuti oficial ca profesori ai inceputuini de Universitate care se desvoltase din scoala lui Mihail. Sturdza, si nu ca Incep,atori
tolerati ai nnui simplu curs public, tineau i KogAlniceanu
si Ghica lectiile lor la aoeast Inalt coala.
Incepand cu profesorul muntean, care, nefiind mentinut,
va parasi Moldova #, urmand vechea sa linie neted revolutionara., care scobea pe Eliad la lupta contra Sarsaililor", se
va deda, in societatea secret Unire i fratie", la agitatii, Gnica
vorbia, nu numai de formidabilul avant al noii tehnice, ajtinWand si la realisarile ceie mai cutezatoare, dar, In izbanda
aostor descoperitori i fericiti realisatori, din legiunea acelora cari vor cla talerea Istmiului de Suez si vor Incerca sa
cOdeascl noua Franta, a inginerilor reformatori de Institut!i
fi creator! ai altei sc4ri a meritelior, un triumf al libertgii
www.dacoromanica.ro
t.t
or4
www.dacoromanica.ro
101
puterea de a zgudui
Sadapura, el se declar pentru un treeut din care nu lipsiau Insusiri prea twr ignorate.
Pentru. a putea s Inaintm In adevr e oere, dupd dansul,
ounostinta vietii generale a neamului In toate locurile si in toate
timpurile. Din trecut se vor culege i probe de eel mai autentic
lui,
Mihai Viteazul, singurul Voevod oe ajunge a uni partile Da1 A sad-1i a tradus i o mediocril
Wile
a Misiej, de Caidanoy,
www.dacoromanica.ro
102
ciei vechi i a se putea intitula: Mihail, cu mila uJ ,Dumnezeu Domn. Valahiei, Moldaviei i Transilvaniei". Se va face
Kogalniceanu, lipsit prin plecarea lui Jon Ghica de un pretios sprijin, se hotarl s paraseasca pentru. o bucata de vreme
tara in care un suflet liber putea trai asa de greu ca odinioara un Alfieri in Piemontul sIu de miriti inkuste si de
mince& prejudecti. East/11nd dear tipografia, p
loci&
sau in ostire, si, cu ingejul intovarasirii unci surori bolnave,
pled. In Apus, tintind la Parisul interzis Iineretelor lui. Fu
ins6 oprit Ia Viena 5i Intors inapoi. Nu fu lAsat In pace nici
acas4, ci, Inlocinai ca boierii batAini uneltitori contra lui
www.dacoromanica.ro
103
Wan"
www.dacoromanica.ro
104
atAt de puternica Inraurire a 11'.1 Kogalniceanu, cucerit sufleteste de aceast Germanie In plina rodire.
0 Intreaga lume femeiasca, In saloanele luminate cu spermantetk din stralucitoatele policandre, se lasa rapede fermecata de aceast viata ruralI pe care Alecsandri o va presinta si In nuvele de o sentimentalitate naiva, ca Toader i
Marindo, fail a putea prinde ceia ce forma Insa$i vlaga
acestei vieti, care se cerea numai desmortita. Era vremM
Cand desemnatorii francesi, ca Raffet i Doussault, In calntoria pe la noi a printului rus francisat Demidov si in Album moldo-valaque, dar $i altii 1, se lsau cticeriti In pasianea br pentru frumosul romantic de aoease1 noun fornid a
pitorescului i, Cand, poate si supt impresia unor astfel de
schite, Doamna lui Bibescu cJ InfLsurat de hiamida lui Mihai
Viteazul se fcea zugravid In portal, Impodobit cu bogad
salba, al femeilor din Arges si Mused.
Dar tocmai pentru cetitoate i cetitori din aceasd lunie
Alecsandri crezu cd trebuie sil lusitruiasck sa itaie une ori, alte
&inhale
Indemn al boie-
In scrisul lui Alecsandri tanar sant, vadit, mai multe influente: una e aceia a literaturii grecesti, ascultatii sau cetita
In copilarie, alta a vechii literaturi francese din secolul al
XVIH-lea, pe care nu i-o putuse Inlatura din minte influenta,
1
V.
G.
www.dacoromanica.ro
105
In.
vesnicie". El nu se va mai tinea de aceia cc, antnd liberarea Tiganilor, socotise rsi
el.
106
s'ar fi p'utut prevedea asa de grew Munteanul de rasa bolerease, dar tot din midi boieri de provincie, a aror asoensiune, asa de grnita, am vdz-it-o, Nicolae Balcescu, si Ardeleanu, abia asezat ca profesor in tara, Laurian. Unul, tin om
www.dacoromanica.ro
!Y
--
;
92
N. Balcescii.
www.dacoromanica.ro
107
asa cum a fo3t. Si, fiinc10. e vorba de Aaron Florian, probabil cii pe dansul Ii privesc randurile, de o asa de frumoas6.
expresie literara, in care, facandu-se eisebirea intre simpla
prelacrare rece, amorfA, i intre adevarata istorie, trailla de
i,
Se va redurge, cum o recomanda, cu un veac i jumatate Inainte, Stolnicul, la poernele populare, la traditii, la
datine, ca si la condicile oficiale, la inscriptii i monumente",
la 114arturii1e despre viata privata. Se insista, Inteun spirit
cu totul modern, data aceasta Ins, nu supt influenta germana,
www.dacoromanica.ro
108
ale Regulamentului Organic, 6 viata sprijinita pe tnsi puterea, organisata militar, ca p, vremea lui Mihai-Voda insusi,
a poporului romanesc. Ce pot fi alaturi de acesthe ganduri onestele Insemniari savanthe ale lui Laurian despre Inceputurile
sotiala a muncitorilor plaa;ari In principatele romne in deosebite timpuri", lucrare care un putea decal sA serveasca. scopurile urmarite cu stalornicie de noul Domn 2.
$1 aceasta este o lucrare revolutionara, firea Insli a tATIIrului istoric fiind Indreptati spre revohitie, precum o aratd
si printr'un motto din Mirabeau: privilegiile se vor sfarsi,
dar poporul ramane vesnic". Pe o larga basa de istorie universalA, trecnd si de margenile Europei si intrebuintand
tal fi deplin liberi. El se ridicd impotriva pdrerii a Domnide au lost intemeiate prin cucerire, asa 'hick ar fi dintru
Inceput o rash de domni i o rassi de supu$i, precurn o afirmase, tot pentru a sprijini critic si lupte politice, pentru
Franta, un Augustin Thierr.), influentat, de altfel, el Insusi de
If. p. 86 i urm.
Ibid., p. 229 i urm.
3 Se citeazii Gibbon in englezesle,
1
www.dacoromanica.ro
109
i ei de la mosnenii din
jos. Urmfa. o colonisare, la Munteni, i cu fugarii de peste
Dunre. Mai trziu numai, slbiciunea taranului se cobori
si pank la injosinea clIcii. Nici partea glorioask a tranilor
in apKrarea tirii, indatk amenintata, nu li-a putul scapa
face danii, au trebuit s, cumper
www.dacoromanica.ro
110
leAsat
Daca nu s'a mai mers pe aceasta cal; e cd de acolo inainte Divanurile n'au mai fost adevarate Adunari ale
Astfel nu se fact; ea in Ungairia actualac, o rscumparare de
pamnt sau un regim de embalic, ei 'Un regularnient de munca
a pamantului, prin ponturile" ce eunoastern. Se semnalea.za
aici,
si numai aici,
indoitul fapt ea nu i se mai dadurd
taranului macar uneltele de lucru i ca, acesta, deprins cu
o supunere desAvarsita la orice porunca, urnia si mai departe cu aceasta desnadajduiti ascultare, adaugindu-se acum
P. 238.
www.dacoromanica.ro
3;
1V.,7,4,1;%*
I."
;
NACIAMINU ISTORIIIKU
I1ENTPE
,
,
ACIA
t
STAT Putxji
7.
0P.A.CULDEU1''
A 3 if
A. 'FMB. AA2SPIANN
NIKOA. IThALIESKti.
To in 1c I.
BtiRUPEIZI.
ap1-3A.
lionetpaseaT Nittstiona&
2843.
'1;
-E
N s'21 ,,eFiti:ZAL444th
i Bakes..
www.dacoromanica.ro
ill
s.
iasii 2.
www.dacoromanica.ro
112
leO
Opiincile de muncitor" ii par mai vrednice ne stima decal tiIlurile mostenite de la Fanar, decat cele nott ale parvenitilor,
catre care Intind mantle Si profesorii ce virtutea talcuiesc", decat
ugerul e plin,
se 1ntalnesc In cale :i
d
7
.1/471
_
Dimitrie Bolintineanu.
www.dacoromanica.ro
113
e in prada logefatului boierese, care mascara pogoanele" clacaSului fara, aparare, a implinitorului nemilos al
birului, a judecatorului stramb,
e una din marile plngeri
ale vremii, intre Domn i Adunare
capabil de a himete un nevinoval. in ocna unde munoesc
Locuitorii noplii cu fetele 0.1de,
Clipind la lumilnare i mesteclind tutunul.
elar
Fost ostas, Boliac gaseste in amintirile sale icoana unui pricten moil; caltor pe Dunare, cu trei dintre Golesti si cii d-rul
Nicolae Cretulescu, abia intors de la studii, el culege CU
luare aminte stiri despre Romnii din Bulgaria. E lin spirit
serios, un suflet cald i anunta o viata de curagioasa lupta,
care de la o bucata de vreme nu si-a Unlit fagaduiehle.
Up poet de mijloace mult (miai patine, aducand stramosesti reminiscente fanariote, Ca In poemele lui Anastase Crispol, Inca viu i ramas in mijlocul societtii romane.51i, care-1
Imbitatisase, 11 eaMnise si-1 admirase, Rosati, Rosetachi",
cum i se zioea familiar, un viitor om politic de hotaritoare
insemnatate si de nobilia conduita, se aluneca une ori la de-
Aceasta pe o vreme ond, tot la Proptiqirea, Dimitrie Bolintineanu, fiu do arendas macedonean, format in tara, din
cateva oetiri intamplatoare i, de la inceput, cuoerit de cunostintile de trecut, de trecut romanest fara deosebire de
tari, nu facea, si In volurnul p care-1 publiea la 1847, 1ncerand a da Romanilor balada, decat o defilare, in soene
artificiale, de figuri palide. Poesie ramasa totdeauna a unui
adolescent, dar pe care, mai milt decat pe oricare alta, a
pasplindit-o In toate cercurile farmecul unei alintatoare melopei ca a lui Lamartine din Mditationg". Astfel, farat sa
se oontribuie 61110 do putin la opera de desrobire, gata
sit iea armele i sa se coboare, hotarita la orice, din cercuIbid., pp. 194-8.
2 An. 1843, pp. 281-2. Contra robiei Tiganilor, Boliac, In aceiasi
Foaie"; 1843, pp. 119-20. Cf., ibid., pe 1842, p. 313 si urm.
1
www.dacoromanica.ro
114
uoar cu aceast istorie a Romnilor de care nu se despri, dupI multl vrerne, decat ca sa canle, castigat, acurna,
de Hugo, privelisWe exotice ale lumii orientalc de care Bolintineanu se simtia legal prin insesi originile sale1.
Curentul politic, manand spre o revolurie pe care Bibescu
1 Cf. Iorga, I. c., pp. 186-94. Pentru mecliocrii poeti lineri, Constantin
Aricescu, loan Catina, Gheorghe Creteanu, cu cari trebuie sd se multh-
measca Eliad in foaia sa, ibid., pp. 203-6. Cei de la Universul" lui
Genilie; ibid., pp. 207-8. Eliad Insusi (l si mai departe schite, de
sigur hazlii; v. ibid., p. 209. Foaia, intreruptd in 1846, fu reluat,
cu schimbAri de forma. Pentru micii poeti moldoveni, ibid., pp. 216
5i urm., 252 si urm.
2 Albina pe 1845, pp. 189-90.
$i o Archiud a Albinei, cu Sulescu Impreung.
3
P. 261 si urm.
4 Ungureanu, o.
c.,
www.dacoromanica.ro
115
de o ideie nationall straina ajungand a vorbi de un panvalahism", neamul pe care Barit, sprijinit pe imprumuturi fratesti", hind in comunicatie stransa, geneticg, sfanta, pecetluita i Intarita prin puterea multor sate de ani", nu intelege
a-1 repudia, e un membru al familiei mari europene", intemeiat pe legea naturii", dar i pe rnarturia neamurilor
pe documente istorice"; in Ardeal, el a fost gasit de Unguri
la sosirea br. Acu.ma, pang. la ridicarea nivelului politic pe care
1 Editie definitivg In P. V. Hanes, Al. Russo, p. 55 si urm, Cf,
Columna lui Traian, V, oo, 1; Floarea clarurilor, II.
Si
www.dacoromanica.ro
116
o pol aslepta, Romanii ardcleni se sprijina sigur pa partea natiei cc traiestc si slapancsta In pamanlul moklo-romanesc", pa
cci cari sant randuiti prin. sfatul puterilor d- sus a forma o
puterc deslul de tare pantru ca sa apara sloboda comunicatie
a Europei, pc Du Tara, cu Asia"; dar pentru ac?asla se care
mai mulla mandric nationata, prtrsindu-se o franluzomanie
devenita periculoasa,
i i se va rrispundc, din tara, ca
Bibescu-Vodii oetestbe tot cc se publica in limba sa de linter-a.
fi
tutors in
mormant !.
Dar misiunca lui Barit insusi mergea mai departe. Inaintc
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
In Februar 1848 se termina la Paris, din nedibacia doctrinara a ministrului Guizot, inselat de ispititoare asiimanari
istorice, regimul de prosp071 activitale economica si de respect al drepturilor cettenesti, In margenile unui sistem ramas burghes, censitar, al lui Ludovic-Fihp, regele Francesilor, care parasia tam sa in conditii mai umilitoare decal
predecesorul. Carol al X-lea. Din confusia anarhiei care se
lasase asupra Parisului si din obisnuinta provinciei, adeva-
www.dacoromanica.ro
118
E adevamt c iubirea de bani, pc care intelegea s'o satisifacia. per fas et nefas, a bui Mihai-Vodd trezise de mull
nemultilmirea oposantilor din sistem, pe cari nimic nu-i putea satisface, dar ea se prefacuse Intr'o stare pormanenta
de spirit mai a tuturoca contra lui, uitandu-i atat de marile
calitati si opera vnednica de admiratie pe care, intre atatea
greutati i urmarit de banniala, lovit chiar de insulta ruseasca,
o putuse indeplini. Unele parnflete, de alminterea grosolan
redactate2, dadeau expresie acestei indreptatite revolte morale. Dar, afara de proiectul, absurd, al -unui Leonte Radu,
om frira nicio Insemnaitate, cum, nici conspiratia" lui n'avea
nimic serios,
era vorba de o totald prefacere politica administrativa 3,
nu se mai observl., ca planuri, nimic in aceast
Moldova a tinerilor, cari voiau aliceva dacat asemenea potriviri mecanice: un alt spirit si o anti atmusfera In cc priveste
moravurile.
La 12 Mart st. v. 1848 ..ofisUl" domnesc catre o Adunare care
119
ria ca si
In
Ibid., p. 162
17on,
urm.
3 Ibid., p 167.
4 Ibid., p. 221.
www.dacoromanica.ro
120
5i
hotarit s1i exercibe In chip eficace" dreptul de proteetorat, ceia oe Insemna amenintarea cu interventia militara,
de care, de alminterea, se st vorbise 3.
Indreptndu-se catre Adunarea sa, Sturdza vorbi deci, In
termini iritati, de cei ce n'au ochi" sii. vada isprvile piOite", de ispitele" ce umblii, de interesuri personale" si
zadarnicii" i, Inteo frurnoasI formula a aceslui oral de
un puternic Suflet, se fiicea comparatie Intre ponrul bine
sadit ce sloboade in vreme frunza, floarea i doritul rod" si
pomul a caruia Inflorire acea pripita, lovindu-se de agerimea brumelor, s'ar vesteji si, picrind, s'ar preface In netrebnicie" 4.
P. 387.
ibid.,
www.dacoromanica.ro
Ineercarel revolutionar
121
a lui Alexandru Mavrozordat, a lui Alocsandri, a rudei vechiului organ al aspiratiilor cioconnii" rasvratite, Iorgu Sion,
Ibid., pp. 388, 417.
Ibid., p. 334. Cf. si deserierea liii C. Sion, In Gt. Ungurcann,
Familia Sion; resumat in Rey. 1st., 1936, p. 311 si urm. V. i G611ner, ibid., p. 105 si urm. (du0 ziare silsesti). 0 deseriere si In
1
2
V. Aleesandri, Prosd.
3 Dr4rhici, o. c., pp. 208-10.
4 Anal 1848, I, p. 225.
www.dacoromanica.ro
122
a unui Manolachi Costachi, om nou, si a doctorului Constantin Varnav, fost membru al societltii nationaliste a tine-
Poutlfuito-
rului sdrhatd(ii, la un In.treg decalog radical, isellit la intamplare de 600 de oameni1, decalog care fu presintat nu minisLrului, ci fratilor", cuprinzfind urmAtoarele Runde:
De sigur observarea Regularnentului, dar fIrq nicio rlsailmacire", Inliiturarea prin mlsuri de lege a conruptiei, siguranta personalA, excluziind exilurile la mosie sau la IranAstiri, ajutarea sltenilor,
dar Mal a se atinge dreptul
de proprietate
doar prin suprimarea beiicurilor", erntare-a bresielor fiseale, o revisie a catagrafiei pentru. aceiasi,
uncle preeislri dupa Rep lament pentru numirea functionacontra nourilor, apropierea colilor, ramase nationale",
lui plan de reforme
de popor. i, mail departc, in acest
haos fara nicio randuiall, fiecare .venind cu punctul sau,
responsabilitatea ministerial langfi suprimarea poslinei", noi
mAsuri pentru Galati,
ca si cum 1-ar iubi cineva mai mult
decAt creatorul
acK,stui
rational a clerului", banci de scant i o mai bunl aprovisipnano a pietei, o reformlt a politiei lng amnisLie, asigurarea si mai marea Wall a functionarilor, acum si ci responsabili Ins, cari trebuiau cilstigati, ea si pensionarii, In desfaoerea voilit a vechiului Stat. Era yorba si de o BancA de Stat,
de schimbarea codurilor, de Inoetarea censurii, de publicitatea
desbaterilor judecatoresli, ca 5i, mai ales a aoelor ale Athindrii,
www.dacoromanica.ro
'
123
vor fi castigat merite. Dar, dupa modelul celor trei revolutii francese, se preuedea crrarea uni geirri nationale, la care
ar participa i stthinii, daed au o proprietate, deci si Evrell,
Patru boieri, din comitetul de redactare, compus din saisprezece rnembri 4, adusera si Domnului aceste dorinti si, ateptnd r5.spunsu1 cu ceasornicul in rnana 5, ii s'ar ti raspuns cd
si
cu
www.dacoromanica.ro
124
Se trecu la baricade, rasturnandu-se drostele", In momentul obisnuitei primblari la Copou, In fata casei Mavrocordat
(28 Mart st. v. Unii aruncau cu pietre. Anuntandu-se cii
Domnul, care, insa, de fapt, mersese la casiirml, ardonand
.
de la Mkin: Alecu
Moruzi,
Alecu Cuza, Nicu Catargiu, Vasile Cantacuzino, Grigore Romalb si un Dimitrie Filipescu, zis si Alhaz"5. Li se adause
apoi Manolachi Costachi, Joan Cuza, Sandu Mielescu, dintr'o
familie castigatil cu totul ideilor noi, i in Zaharia Moldo-
I, pp 189-91
o. c., p.
4 Anal MS, I,
pp. 180-1.
www.dacoromanica.ro
125
veniau de la tatal, cred, alit de simtilor la surerintile tdranilor 3, in sfarsil si Costachi Negri, un Ncgru i Alecu Diatilriu,
nepotul
ba chiar Dimitrie, fiul lui Asachi.
Se pronuntau destituiri in provincie, ca a lui Alexandru Sihleant]. la Foc.sani5. Scapaseril doar unVasile Ghica, oarit ca s.a
baricadat In casd mu' slugile 6, si fratele sau, Nicu7. Si, cum
era teama ea nu cumva Costachi Moruzi, de la Pechea lanad
Galati, sa incerce, cu Greci i ali vagabonzi", liberarea fratelui,
Miseenco avea ordin sd-11 prindd viu sau mort 8. Se luaserd
in cercetare i eativa din lumea nrui (miodesta, ca un loan Porn,
actor, probabil aoel Poni Zimbesteanu care se Intalneste intre
mruntii scriitori ai timpului 9, i un Polon, Visinetchi, care
denuni pc alti Poloni si pc urn Rus, cari-1 chemaserd sit
Se incercd o resistentd, cu pldie s! inarmati, numai la Ballatesti si Hang', din partea cnejilor" Cantacuzini, intre cari. Leon,
uniti cu membri ai familiilor Moruzi si Calargiu 10. Un I3als
Meuse a se suna clopotele la Bozienin. Se zvonise, allituri, de o
miscare organisatd in Tulova de temutii Costachi Moruzi si Vasile Ghica, la cari s'ar fi adaus Teodor Sion si acel forgu
4 Ibid., p. 247.
5 Ibid., p. 186, no. 57; p. 231, na. 63; p. 219, no. 78.
Ibid., p. 184, no. 55.
7 Ibid., p. 187, no. 59; P. 188, no. 60; pp. 200-1.
6
8
www.dacoromanica.ro
196
la Berlin. 6.
poale nu
gasi niciun sprijin la prefectut judetulai, Iacobson, supt cu\rant cd rnici la (Mash nu-i liniste". In zadar interveni pentru
predare si ministrul de Interne al lui Bibescu h. Si consulul
austriac se doclara pentru exilaU si el drtdu. pasapoarte pentru
Viena 9. Sapte aIii dintre prisonieri furd insa from* la Mdcin. Indata, Costachi Moruzi, prins in sfArsit, putu sit fie ,expulsat, cu sotia, in Basarabia to: el ar fi declarat cd Mitropolitul a
i ca total
plecase de la tinerii abia sositi din Paris, Mire cari acesti
Casimiresti arora II Sc dIdea acum cale liberd in Apus
insisi fiii ministrului de Interne, elms incd In functie, Stefan Calargia 11. Grigore Bals si Sion se puluserd oplosi In
Focsanii munteni 12. Se Ward mdsuri pentru ca sa nit poata
1
Ibid., p. 237, no. 98; pp. 238-9, 304-5, 316-7. Pentru Zaharia
Moldovanu, ibid., p. 325, no. 199.
2 Ibid., p. 216, no. 74; pp. 219-20, no. 79.
8 Ibid., pp. 231-2.
4 Ibid., p. 242, no. 102.
5 Ibid., p. 211, no. 105. Cf. ibid., p. 266
6 Ibid., pp. 233-4, n-le 93-1. Cf. C. Sion, /. C. (cu unelc sari
divergente i alte liste de arestati), i Iorga, Mernoriul cilat.
7 Anal 1848, I, p. 240: raporl al lui Miscenco, mush-at de Dornn.
lorga, Memoriul citat. Ordin catre el; Anal 1847, I, pp. 258-9. V. si
n-1 urmtor si pp. 268-70.
8 Ibid., p. 257, no. 122. Cf. ibid., pp. 261-2.
9 Ibid., p. 244, no. 106.
10 Ibid., pp. 248, 250, 253-5, 260, no. 127; pp. 265-6.
11
Ibid., p. 266.
" Ibid., p. 272, no. 139; pp. 273-4, 310, no. 177.
www.dacoromanica.ro
incercarea revoiutionara
127
tepta In zadar, cu toata stra5nica intarire a pazei pretuAindeni in provincie. Se raspandiau 5i mai dcpartc pamflete
cuprinzand punctele constitutiei" din Mart, cu aceasta loirebare finala: Cine sant prietenii ob5Lii? Cine este dusmanity
lrii? -Judece lumea!"
Protopopul de Barlad, care fu arestat, tinuse o predica. indreptall de fapl contra Dommilui4.
Din Bucovina, uncle erau Si Alecu si Costachi Moruzi,
Alecsandri chema lumea in numele Moldovei, al ommirii
5i al lui Dumnezeu", restabilind faptele din Marl si explicand
punctele propuse5. Si Sturdza putu sa afle cu. temere ca
Sadic-Paqa chema la Constantinopol pentru a-5i presinta plangeHle pc boierii de la Macin
Kogalniceanu nu avuse aproape nicio parte in mi5earea moldoveneasca ispravit prin exiluri 5i prigoniri. Se yedea hi ma-
rele creator cultural, la eel mai cult 5i mai in stare de initiative din tineretul romancsc incapaeitatea 5i a dMsiunii hi
a organisarii. De aici caraclerul naiv, impra5tiat 5i menit
unei rapezi caderi a lui 1818" in Moldova. Atte imprejurarid
vor trebui sa ridice din nou la suprafata pc accla care gandia
asa de mult pentru intreaga sa generatie.
FarA Kogalniceanu deci , de 5i s'ar recunoaste felul sau,
isLoric i literal-, de a se exprima, In cumpAnita i plina de
duprins brosura, de un mare avant retoric: intdmplarile din
Moldova in luna lui Martie 18487, 1;r1 care cauta a se dovedi
Ibid., pp. 350-1. Cf. si forga, Memoriul citat.
2 Ibid.
3 Anal 1848, 1, p. 332,
4 Ibid., p. 409 si urm.
5 Ibid., p. 414 si urm. Urmeaza' ttn alt rechisitoriu contra lui
Mihail-cel-BAtrn". Cf. si C. Sion, /. c.
6 Ibid. Acolo merser, ca delegati, RAducanu
i Dimitrie Roset,
loan Cuza, Miclescu, Romal6; C. Sion, /. c. Cf. Anal 1848, 1, pp. 392-3.
1
www.dacoromanica.ro
123
In ambele Capitate, nu se pArecca Inca ramie, un nou fenomen revolutionar romftnesc se producea la Ardeleni.
Intelectualii Ardealului, cad numai de ei poale fi vorba
la inceput, urrnnd ea masele sa se ridice pe urma pentru
durerile lor adanci, straine de orice ideologie, care n'ar fi
putut sa fie inteleasa. nic.i ma{..,ar u principiut ei, se Impartiau in trei c.ategorii foarte neted osebite.
In ce priveste, intiu, pc cei trecuti ea profesori in arile
libere, ei nu aralara in. Moldova, Uncle Asachi privi nepsator
la soenele din Mart si le condamna, in foaia sa, niciun intercs
pentru revendica(ii care, rri trebuie s,c1dIpat din vedere, cii
participarea unui Vincler, a agentilor poloni pe id i-a descoperit polifia lui Mihai Sturdza fi cu Imbulzirea Evreilor,
aveau caracter liberal, fi nu na(ional. Cel putin n'avem nicio
dovada scrisa ea aoci cativa daseni de pesle munti s'ar fi
amestecat, in orice calitate si in orice masurd.
La Bucuresti, Florian Aaron, care nu aduse un caracler
dacic" operci sale istorioe, era tot asa de strain rata de orice
se Incearca a se face din bietul meseria5" moldovean un tiers Hat
care nu e Inca nimic i trebuie s fie", ca in pamflelul lui Siyes,
Lucrul
Intre
actele de represiune e i acela, pomenit 5i mai sus, do la SabAuani, Io
Ilnutul Romanului,
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
130
urmasii nostri". Asa, spune corespondentul, s'a Mcut batjocura cu floarea Moldovei"1. P larg, din adapostul sau manlean, proscrisul Sion povesleste cum s'au intamplat lucrurile 2.
fi
Noi trtlim aid", spune el, o viata foarte ticIloasa in Moldavo-Romnia." Plangerea ca de la primele manifestatii romnesti peste nrunti, salutate cu entusiasm, &Int prigoniti, la Bucuresti, Ardelenii, ea si unele cuvinte, arata care e originea scriitorului 3. Si poate acelasi, aratnd ce zvonuri umbl la Bum-
incheie astfel: Romnimea uu se Mai sperie de nimeni si de nimic, pentru aceasta cutez5m a chezliui"4.
Si, cu cat trece vremea, linii de program tot mai indrznete
se schiteaa Moldavo-Romnia" ar fi slit se constituie, macar
ca o confederatie danubiawa", in afara de orice influentl
resti,
sulul, Basarabia, care s'au luat de la noi cu caloarea dreptului neamurilor", lamurindu-se aceast chestie asa cum o
Meuse Colson in cartea sa de proiecte panromnesti. Numai
avand parte formald nationaM din cor5.bierie pe Marea Nea-
www.dacoromanica.ro
131
fie acordat
de puterea impdre4toascd, doueclitd, peste pu(in, ca neputincioasd IMpotriva reuolu(iei maghiare a lui Kossuth, ei afirmat 0 impus, ln Adu.narea lui Na(ionaba, de poporul romOnesc
insusi.
n'ar fi
si la Cluj, un tineret de studenti care prinsese contagiunea revolutionara ce era pretutindeni In aier.
La Academia de drepturi" sibiianA, Barnut, cane el Insusi
abia-si ispravia studiile, avea Honga dnsul pe loan Puscariu,
1 Operele lui s'au tipdrit, la ultimii ani, de d. Folberlh. DAri de
sam5 5i In Rey. 1st., 1928, pp. 85, 357; 1931, P. 62; 1933, p. 204.
2 Hermann, Das alle und neue Kronstadt, Sibiiu 1883-4.
B Papiu Ilarian, Istoria Romeinilor din Dada superioard, ed. a
2-a, Viena 1852, II, pp. 113-4, 272-4.
www.dacoromanica.ro
IJ2
pe Un Gheorghe Roman si un Nichifor sail, dupa moda timpului, Nicefor", din Cacova. In momentul cand fierbeau Un-
si
fgr Indoialk de ceva care s se plata' opune ungnrimii, pretutindeni In cea mai mare fierbere, si el recomanda chiar acorclarea egalitgtii politice pentru. Romani 3, dar, cum mm se
ultaserg, soenele Sangeroase ale rgscoalei din Muntii Apuseni,
uncle i acuma sbarea de spirit, infhientat de suferinta socialg,
www.dacoromanica.ro
eafc
'1117.1ne7
nitroqozz
4skytiv
www.dacoromanica.ro
133
rientd.
si la care s'a facut si una din reuniunile care pornira miscarea revo1uionar i acolo.
De alta, revolu(ionarii mokloveni, plecati din Braila cu
ixrsapoarte austriece pentru Viena, erau acuma tot la Sibiin:
Alecsandri, Negri, Lascar Rosetti, Gheorghe Sion, Joan Io-
nescu, A. Russo, Curius, Cuza. Ei erau insa pentru libertate", fie si supt steagul Ungariei revolutionare 3
Aparitia lui Saguna, impunatoare figura princiark, din a
earth Intreaga fiinta se desfIcea autoritatea, dar pastrand totusi prietenia glumeata a unui spirit larg si 1ibcx, cladu prilej
la mari rnanifestatii, inainte ca un Intreg convoiu de pelerini
al libertlatii supt scutul Imparatului respectat, deci fara nicio
intentie de a se crea o aIt ordine de lucruri, sA se indrepte spe Blaj. Aici, cei doi capi de Biseria, Sn riuda
atAbor
hicruri, sociale
www.dacoromanica.ro
134
Adunarea de pregatire, la 2 Main, a fost de fapt cea hotaritoare. Toatla. lumea WA parte la (lama, hotarInd prin. stri-
www.dacoromanica.ro
CelipliftrlirrWaltINFSMFMC Mr1I-Uhraj VO ,
.7
Simion Barnutiu.
www.dacoromanica.ro
136
asiste 0 gene-
ding cg.tre Impitratul, eitre Patric 0 catre Natiunea RomanA". In acest jurarnnt se cuprind i cererile de capetenie,
pe care Saguna, cu o delegatie, trebuia st le duel lui Ferdinand I-iu, care Ins va fugi la Innsbruck 0 va 16Sa pe Romni
In sama Miriisieriului. unguresc al lid Batthyanyi: desfiin-
tru moment datoriiile impuse de lege trebuie observate, poporul, care, pAng. la caplt, Intelegea, in constiinta strgvechilor sale drep1uri, sit aibiii cuvntul, observa: Cd bine,
numai szi fie cat mai eurand!". Pentru mestesugari, earl nu
lipsiau, se prevede, potrivit cu cer:.trile de la Brasov, primite
de Universitatea saseascg, deplina lihertate de inuncri, cerrtndu-se, cu amintirea Intelegerii dintre Moldova si Muntenia,
o leggturg. cu trtrile vecine" si desfiintarea vamilor la
granitti". Scutindu-se piistorii cari tree inuntii (le taxa (10
www.dacoromanica.ro
136
In care natia n'ar fi represintat1 nu poate sit aiba valoare pentru dansa. Tot potrivit Cu obiceiurile Iiberalisrnului revolu-
tionar se prevedea formarea unui comitet permanent, resiand la Sibiiu, care sa astepte resultatul interventiei hotarike
pe Mug dieta din Cluj si pc langa Imprtratul, c'druia i se
trimesese, ca mai obisnuit In aceasta lumi a eon( elariilor,
tftnarul loetiitor de episcop Saguna.
www.dacoromanica.ro
137
IIat
I.
p. 173.
www.dacoromanica.ro
138
sau de la 2 Maiu. Dintre functionari, cancelistul Vasile Buteanu, al eArui frate Ioan, Intors din Croatia, unde asistase
la osebirea nationala pain energia Banului Jellacich, va fi
amestecat tragic In luptele sangeroase care vor urma, ca si
alt cancelist, Vasile bragas. Ei vor trebui SA cearA edietei,
imperios, ea situatia de acuma inainte a Rom'anilor sa. fie
www.dacoromanica.ro
139
fusese impus?
si
I.
www.dacoromanica.ro
140
beasc
mitropolitan roman, i cu un ajutor laic pe langa cel bisericesc, si mai ales cedarea catre Romani a unei parti din vechile
I.
www.dacoromanica.ro
141
Imparatul primise in ziva de 30 Maiu la Inihbruck &loggia Ardelenilor, compusa din Laurian, Cipariu, protopopul
Popazu, cumnatul lui loan Maiorescu, si Bran din Brasov.
Ei aduoeau un memoriu. in care, si supt iscalitura episcopului
unit si a lui Barit, e cuprindeau oele mai th.draznete oereri
nationale: pe langA unirea inteo Mitropolie, una singura, cu
sinoade anuale in care ar fi intrat i mirenii, si cu episcopi
recunoastenea natiei, ci adunarea i comitetul ei diriguitor, i, fireste, i desfiintarea tuturor vechilor legaturi in
viata satelor, a breslelor, in organisanea invatarnantului si
a clerului; asupra unirii Cu Ungaria sa nu se iea o hotarire cat
timp aceast natie nu se va fi oonstituit. Ral.spunsul catre aoesti
supusi de origine romana" fu aprobarea actului dietei ardclene.
pe noile base, nu pe oele medieval; ar putea sli ieie o hoMere pe care ei ar primi-o4. Si din nou se declara acestor
supusi romani din Ardealul unit Ion Ungaria" ca se vor
lua pentru a-i satisface i une1 mAsuri de amanunte, in Scoall,
1 Papiu Ilarian, o. c., p. 123 si urm.
2 G. Bogdan-Duia, o. c., pp. 177-8. La Orade, episcopul care era
Vasile Erdlyi binecuvAntase fratia cu Ungurii; Teodor Nes, Oameni
din Bihor, 1848-1918, Oradea 1937, p. 22. Pentru Adunarile aradan6
oradana, ibid., pp. 20-1.
3 Popea, Arhiepiscopul hi Mitropolitul Andreiu Raron de $aguna,
Sibliu 1879, p. 133 0 urm.
4 Ibid., p. 136 si urm.
www.dacoromanica.ro
142
Rosetti, la Ion Ghica, pe Mug istoricii Aaron Florian si Laudan, boieri de toate vrastele, doritori std. se publice cdrti, in a
cdror alegere n'au fast cu desdivarsire fericiti, introducilndu-se
si interese personale. In ea gdsirn, la 1846, supt patronagiul
Domnului Ins*,
la care se adause si al Moldovei,
pe Petru Poenaru i pe BrAiloiu, cu colegul sail de la drept
Ferechkli, pe doi Fiipeti tineri, fiul lui Iordachi si fiul
lui Vulpe, pe alti doi membri ai familiei, pe cei doi militari
intelectuali Voinestii, pe un al treilea cater, Joan Emanuel Florescu, pe un Negulici, traducAtorul lui Aim Martin si el 1nsusi
plAnuitorul unei biblioteci literare, pe tndrul E. Predescd,
pe Constantin, fratele istoricului Bdloescu 5. Din Moldova se
asociau Negruzzi, Alecsandri si Negri, din Ardeal Barit, Cipariu
51
Vasici.
In schimb, Socielatea de la Paris a studentilor roil-IA[1i, intemeiatd. la 1816, a fo3t privita de la Inceput, nu MA. drep1 Ibid., pp. 138-9.
2 Lupa, Mitropolitul Andreiu .5aguna, Sibiiu 1909, p. 00.
8 Anal 1848, I, la aceastd dat5
Trirneterile la Foaie, In Iorga, 1. c., p. 230 si urm. V., pentru
astfel de intreprinderi, si ibid., p. 225 si urm.
www.dacoromanica.ro
143
buia s. cuprinda, nu numai pe acesti tineri destarati pen.tru moment, ci i persoane din tara, invitate sa se inscrie
pentru urmarirea unor foloase eulturale si mai alas aducerea,
sustinerea, de bursieri. Intr'o forma Inflifearata, dar lipsila de
gust literar, se ara,ta ce mare rot are sa Indeplineasca Romania", care se scula, scutura de pe dansa pulberea rnormantului", asa Inca panterele-i binecuvantate de ecruri vor Incepe iar a rodi fii de glorie i de lumina". Nu se uit Insa. nici
femeile mume", mentionandu-se anume ca patroane Doamna
Maria si Doamna Smaranda. Cu sprijinitori in al doilea
rand se aleg de acesti tineri, de Sigur fara ganduri rel; la Mumleni sotia moldoveanc a. a lui Barb $tirbod i boierii Loan Bibeseu, fratele Domnului, i Joan Balaceanu, iar la Moldoveni- Ruxanda, sotia lui. NicAae Roznovanu, Alexandra Sturza
literal* dar i pentru steagul revolutionar pe care-1 represinta Tata de monarhia burghesa a lui Ludovic-Filip, protectia
lui Lamartine.
Dar, de la inceput, se putu vedea o deosebire de tendinte si mai ales de metode Intre Munteni, tineri liberali
i 1ntre Moldoveni, cari represintau mai mult un
nationalism cultural. Casierul era Scarlat Varnav, a carui actiune In acest dameniu a mai fost pomenita, i care-si facea
o mandrie O. se aseze in rand cn taranii, intitulandu-se birnic". $i el, procedand la aleatuirea unei biblioteci, fixa anume
principii care 1111 erau politice. Era vlorba de a se 'Astra
legaturile cu lumea de acasa, cu mediul traditional, de a
cu. totii,
144
0 tendinta politic/ inaint. se vddi Mdat i prin ornagiul adus, la Inoeputul anului urmdtor, lui Edgar Quinet, al
ckrui curs de la Coage de France fusese tocmai intrerupt
de Guvernul Guizot. In numele societ/tii vorbi Dimitrie BraLiana, al ckrui frate mai mic, Ion, fusese reprimit de curand
in mi1iie, undo avea gradul de prapercic" 2 Se vorbia marelui
propagandist al dreptului neamurilor, pe care era apoi sag apropie de Romani cilsatoria cu Hermiona Asachi, vdduva unui Moruzi, despre lunga i du.reroasa istorie a unui popor al ukrui
mune nu-1 rostise Quinet pkna atunci In cursurile-i asa de aplaudate. Se amintia glorioasa origine si se puma in leg/tura acvila
imperialit cu oarbul immtean devenit tin vultur. In frase
www.dacoromanica.ro
146
l'and la sfarsitul acestui linistil an 1848 era cea mai deplin intelegere, in aoest domeniu, intre Romnii, mai balrani
jinitorilor, cari nu sant, deci, numai de la Paris, se Intalnese persoanele cele mai de vaza din societatea romneascg,
intre ele i pictorii Lapati si Aman, dinfre cari eel d'intgiu
Infatisa irn furtutos Mihai Viteazul plecat la asalt5. Dar nu
e fr semnificatie pentru sentimentele aoestui tineret ca el se
adresa i catre poetul revolutionar Branger, care raspunde
asigurAnd og. le brave peuple rouman" 1$ t va relua un
loc mai ridicat In lume" 6 E adeVarat c si un istoric i un
spirit potolit ca Montalembert, autorul studiului asupra calugarilor din Apus", se invrednicia de aceiasi cinste7,
1 Ibid.
2 V. Iorga, /. c.
3 Anul 1848, 1, p. 341, no.
4 Ibid., p. 61, no. 13.
i urtn.
b Ibid., p. 73
6 Ibid., pp. 132-3.
I Ibid., pp. 136-7,
209.
10
www.dacoromanica.ro
i46
rat Insl cl nu vede in acesti sflituitori improvisati pe mandatarii legali ai poporului". Apoi lucrurile parurl ell se
potolesrc. Neizbidnda din Moldova pkilea fi socotig ea o lectie.
Isprava, fie si numai formalat fi miomentarbet, din Ardeal ire-
buia s fie lusec Meal din Maiu, un Indemn. La sfarsitul liii Mart, Nesse trade instiintase si la Bucuresti
c irevocabila" hotlirire a Ta 111.41.11 e s nm inglduie nicio
schimbare dthinatoare protectiei" in Wile romanesti3. Dar, pe
la mijlocul lui April, consulal Franciei credea si el cl intarnplgrile din Ardeal ar putea sI Incurajeze elemente nemultilmite
din principatul muntean4. Din parte-i, Bibescu admitea c. si-
www.dacoromanica.ro
141
tele
www.dacoromanica.ro
148
in ee ar
fi
Puterea suzerana, nu spre ccalalla. Credinciosii" 5i bunii.Valahi treziau amintirca asa-zisclor capitulatii, dincolo de care
nu mai vAd si nu mai vor nimiie, reservandu-si, firestc, NTchea autonomic, care nu va ajunge Iii conflict cu prerogativele
si suprcmatia Sublimei Porti". Orige amestec consular rusesc
e neclrept i protivnic intereselor comune ale Snhlimei Por(i
si ale (drii",
do Moldova nu. sc vorbia nimie, parAsindu-se
de acesti Jiberali basa unionista' de odinioarA a lui Campineanu (29 Main 1
In aCelasi limp se arunca, precum am vrizid, lozinca meseriasului-tiers dlat, care nu e nimic si poale fi totul, idcie
in care se simt3 preocupatia interesclor materiale, ce deosebeste pe Ion Ghica 2 Se adiugia, p3 langAi schimbarea Ministeriului, pe lang5. revisuirea Rcgulamentului, un intreg pro-
pi
atribuirea unui term vandut pe bani, macar de cinci pogoane, InlAturandu-se legarca de pArniint a muncitorilor, pen-
ca.stiga militia, se prevedea tragerea la sorti, in locul recrutArii silnice, i asigurarea soartei soldatului la intoarcerea
in sat", ceia ce aratg, cetirea revendicatillor de la Iasi 3.
1 Arad 1848, I, pp. 398-400.
www.dacoromanica.ro
149
bita en tunurile armatei din Africa, straina de orice democratie", nu poate fi tagAduit: el Inlocui 1ntetirea complotistA a Polonilor in zilelc moldovenesti din Mart. Un doctor
Louis Mandl era Inca de la sfarsitul lui Maiu la Birchresti, de
unde am spus ca de Nion, rechemat, plecase, si el trebuia sa
faca o dare de sama exacta a situatiei politice In Muntenia". In,
legAturd cu Unerii i aliatii lor, el era In stare su raporteze des-
www.dacoromanica.ro
150
In acelasi Limp Bari!, primia din Bucureti tirea c.i Du.hamel a oonvins pc Domn s. deschida In sedinta extraorclinar Adunarile, care ar avea sa ppegateasca ocupiatia ruseasck
proceAlnd la raseumpararea vasalitatii dire Turci cu ajutorul unei sume imprumutate de la Rusi 1 Si, ca dovadg cg
nu lipsia intetirea Ardealului liberat, foaia din Brasov asigura
ea, In casul aparitiei Rusilor la Bucuresti, armatele austriece
ar trece i ele hotarul si ca, la orice incercare de ocupatie
a principatelor romline din partea orieui, nu numai regimentele granifei romdne, ci i toald natiunea romeini de dincoace
va alerga peste munri spre a se infrunta cu moartea, oriunde
ar
si se Insemnau care erau regimentele, de o
incereata vitejie in razboaiele napoleoniene, care, de si erediucioase monarhului
ti
nu s'ar oti cu foc mai mare ca tocmai spre sciparea Principatelor": cel din Caransebes, eel din Orlat, tang Sibiiu, cel
din Nasaud, toate de graniceri, i apoi doua regimente de
linie i husarii. Chiar fnit un razboiu european, voim independenp perfectii, i o vom avea". Acei Romani ai Imparatului ar lupta aploi alaturi ea militia munteana si pandurii
despre cari se spune ca vrea sa-i invie Bibescu, Cu garda
nationalit ce s'ar Infiinta. Asculta, domnule Duhamel: independenta moldavo-romna, Dunare libera sau moarte" este
devisa tuturor Romdnilor". Lasatii In pac2 pe Romani! 2."
La 7Iunie, Inca, Bibescu stia doar cii piste oameni pierduti"
umbla prin sate cu ispite i eredea cii ajunge, pentru a-i Impiedeca, un Indemn cdtre tarMiime 3. i ministrul de Interne spe-
mtinAstirii Mtirginenil.
5 Mai tarziu, Eliad a pretins ca, Inteles cu Tell, el, care aflase
ca s'a Meta ci comisiune de trei, en Ghica in frunte, peutru micAri
www.dacoromanica.ro
151
niri francmasonice Eliad mergand allturi cu maiorul Cristian Tell, et Stefan Golesca, cu Nicolae Plesoianu, ruda profesorului din Craiova, i asociindu-si pentru a intluenta satele
pe preotul apc. Steagul se ridi^1 la Islaz, /n rata Dualrii,
de poesie patetidi, nu farl a-I Instiinta pe cel cu gayernarea probIematicu" de clausa c popolul" face pe Domni,
anume pe cinci ani, ca sI se poall 1mprtti cat mai multi
pe rand 1, se cereau punctele cuprinse in brosura premergRoare pe care am analisat-o mai sus. Se asigurl 1nsl, mai
c iranii, deveniti liberi pe plrticica rlscumparata
de atatea veacuri cu sudoanea lor", vor ralti pentru (Musa
proprietarului, ca sl se adauge apoi, cu marinimie, ca Vistieria va despAgubi pe toti". Un preot i trei Ilrani vor veni
din fiecare sat cu plangelrile ler Potrivit cu statornicele idei
teroriste", In legAtur si cu Telegescu, In vederea liberarii Intemnitatilor de la Telega si de la Ocnele Mari, i, la Islaz, Stefan Golescu
si
i 1-ar fi
www.dacoromanica.ro
152
www.dacoromanica.ro
- ...-., ..,...,1i1".'17
t.
I
'.
91,
0,01,
..
r.k.
.
''';r4('''
1a
IL
17,-,
.....
.' N
=4,....ri,
r- L
_
d-
\,-.r.-:.
.. A.
.....
:i
Fratii Gok*i.
www.dacoromanica.ro
.- ;
.....p..-
.,_.
,
1....,-'
.,
4
11
,
153
Poartg, ci si la Franta, Gerinania si Englilera". Despre idealul romanesc integral, asa cum 11 prorlamasera Ardelenii prin
Deocamdatg. ins trei tincri trasera la Sosea asupra Domnului care se primbla in trasurd, si Un glonte de pistol i se
inrips3 In epoletil. Proclamatia, de altfel, ca Insi, stabdiald
un guvern provisoriu" al initiatorilor, de la maior si profesor pang la student si la banul preot de sat, anunta Incetarea puterilor domnesti 2.
mantic ca al 'WI. Se ordona, in aceiasi zi cu atentatul, arestarea, In aceasta. ordine, a celor presintati c ar fi voit sa
Lreaca granita in Ardeal: Nicolae, Stefan i Alexandru. Golescu, frati, Eliad, Grigore Gradisteanu, Alecu Paleologu, Gri-
Mi-
www.dacoromanica.ro
154
se
dentul, fostul praporcic" Ioan Bratianu7. Constantin Cretulescu va primi presidentia ConsiEului cornunal din Bacuresli.
amanunte
www.dacoromanica.ro
dup
1st.
.7"Nr
rig
4
,1
r(.
7/
4,
rr"
-1/7 A7r
/ 11:4
www.dacoromanica.ro
":,
155
boier Constantin Cantacuzino, candidat de Domn1, si In numete fiilor liii, Ioan si Grigore, putilndu-si plati astiel vechi
socoteli cu Bibescu2. Dimitrie Ghica se faaea a ri cu. nebunii,
dar fratele sliu Grigore 11 instiinta de apropiata venire a Rusilor, si amandoi erau furiosi de abdicarea lui Bibescu 3. Dintre
daseali, intiu Florian Aaron va treoe entusiasmat 1a noul
regim 4. Ca organ revolutionar, o nouN. foaie ouicia1, Pruncul
_Roman al liii Rusetti, se va substitui Curierului lui Eliad,
Inca absent.
La 13 25 Iunie Kotzebue deelara c, fatit de calcarea Regulamentului Organic, consulatul Rusiei Isi Inceteaza f onetiunile. Duharnel va treoe Prutul In Basarabia, iar, a (loam zi
Inca Inainte de aoest act decisiv, se cerea prin presa libera, daea nu altfel, ea si Moldovenii sa-si rstoarne tiranul 7.
Dar noul regim nu se putea organisa. Daca Ploestenii salutan
noun era, la Giurgiu or5.51enii atacqu si 'armata, and Incerca sa-i
impiedece de a se artmca asupra fostilor ministri urgisiti 8. Daca
se gasira prefecti de judet in stare sa asigure onlinea, graba celor
www.dacoromanica.ro
156
i,
8i
bun cunoscator al lucrurilor din Turcia; ibid., p. 539, no. 367. Cf.
povestirea lui In Univers pilloresque, Provinces danubiennes. Plecarca profesorului Thol; Anal 184.8, I, p. 598, no. 378.
www.dacoromanica.ro
it7
nul altui frate, Iancu, trasese salve in. vnt, pentru ea apoi
sa. fie silit a se preda 8. La Pitesti lumea voia sa-si impuie
ea carmuitorii. Nu cu efitiv t profesori,
la Bucuresti se
immise administrator pasnic.ul si acuma imbatrnitul Florian
Aaron,
se putea aseza o noua ordine de hicruri. Dintfunele
judete, ca Gorjul, nu venia nicio stire9.
Guvernul Provisoriu insusi Ii schimba, Indata infatisarea. La 16 28 Innie, iscaliau laolalta Neofit, Scurti, I. Brittianu, Rosetti si Alexandra Gh. Golescu1. Peste o zi, Rosetti si
Ibid., p. 601 si urm.
Ibid., p. 597.
10 Ibid., p. 635.
www.dacoromanica.ro
i63
ideia de a se crea trupe neregulate de dorobanti si panduri"9, care s'ar uni cu garda nationalk supt conducerea
Ibid., p. 616, n-le uringtoare.
Ibid., p. 659, no. 438.
3 Ibid., p. 614, no. 389.
4 Ibid., pp. 615-6.
5 Ibid., pp. 619-20.
Ibid., pp. 627-9.
2
11
www.dacoromanica.ro
159
1818
lui Maghern; creal ,,cApitan general" al celor d'intaiu si inspector general" al oelei de a dona 1, Tell fiind inaintat colonel 2
Ceia cc nu ImpiedecA alcittuirea, la 13..dutii", a unui cornplot al mosierilor, eondusi de Lapati si do boierii Crctc,ni, de PeZa Opran, ginerelc lui Solomon, dar tobasi
www.dacoromanica.ro
ido
prima:yard 1.
acum general 2.
Trebui O. se asigure din nou proprietarii ca pthia la adunarea Constituantei nu se va lurt hotarirea iii. chestia ruralk 5.
In acest. moment., Laurian, insarcinat cu misiunea. la bietul IrnpraL austriac, nevolaic i fugar, parasit mai de toti,
visa de un congres general dintre toti Rornimii" 6. De altfel,
profesorul ardelean, ca i colegul salt Vasile Maiorescu, se
trnt ca lucrurile sit revie in ordinen. In acest timp revolutionarii, cari fAceau pe lunecosul Mitropolit sa iscaleasca o noua
1 Ibid., I, p. 677. Adoptarea fiilor celor cazuti, pensii sotiilor; ibid.,
686, no. 464. Discursul lui Eliad, ibid., pp. 695-7. Al lui Creteanu, care scotea ziarul Poporul Suveran; ibid., p. 698 i urm.
2 Ibid., p. 687, no. 466.
8 Ibid., p. 660, no. 439.
4 Ibid., p. 663, n-le 443-4.
5 Ibid., p. 673, no. 454. Nou Indernn spre 1inite &Aire stiteni;
p.
zarii vre unuia din fiii Tarului, Constantin sau Mihai, ca .,rege"
dac, care ar fi avut, pe langA ambele Principate, ai Basarabia si
provinciile de supt Austria, ba Inca si Serbia; ibid., II, p. 24, no. 501.
7 Ibid., p. 16, no. 489.
8 Ibid., p. 23, no. 500.
9 Ibid., pp. 149-50, no. 595.
"Ibid., p. 150, no. 596,
n Ibid., pp.
42-3.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
161
in restabilirea vechii ordini de lucruri"3. El anunta inaintarea, de fapt oprita, pentru moment, din causa negocierilor eu
Puterea suzerand, a trupelor rusesti, caire granita Orli in
revolutie 4. Si, intors de la Focsani, uncle marsese iii misiune
oficiala, Nicolae Meescu aducea stirea, menita sa arunce tutburarea In sufletele asa de putin sigure de sine cu toata
Inflatisarea eroic liberala a actinnii lor, ea nu numai Rush vor
aparea ca potolitori, dar va fi, In local viSiLei, In. care se
puneau asa de mari sperante, a lui Talaat, o interventie miMara turceasca 5.
Insrtiinta cIt trimesul, sau cei doi trimesi, vor desaproba revolutia i vor cere ca o deputatie de dou.azeci sIt vie la
Constantinopol pentru a cere cloar unele reforme 8.
1 Ibid., pp. 66-8.
2 Ibid., pp. 58-9.
3 Ibid., pp. 64-5.
4 Ibid.
i erisoarea 'ui BAlcescu.
5 Ibid., p. 65, no. 544; pp. 92-4. V.
publicat de mine In Revista Nowt III.
6 Anul 1848, II, pp, 81-2. V. i ibid., p. 83, no. 558.
7 Ibid., p. 77.
a
Ibid., p. 100.
II
www.dacoromanica.ro
iti
In oe privcste atitudinea Pulerilor liberate rata de o miscare ce se adaugia la greutatile lor, raspunsul lui Palmer,
Mon era phn de Intelegere pentra cc acme poporul valati",
pe care Anglia e gata s.1-I ajute cu tot oe ar pntea sa contribuie la prosperitatea lui", dar nicio mediatic nit s'ar incerca fari invoirca Portii, de care atarna tara 1.
Se slia la incepatul hti lunc st. n. Ci, misimica liii Ta
primul comisar otoman, fiind considerata ca ajutrA. la sfarsitul
ci, un nou (times, Soliman-Pasa, va voni la Bucuresti in cercetare 2 Sc incerca totusi o adresa, nu vechile arzuri!, eaIre Sultan, intitulat Sire", in. care se manifesta fericirea de a
fi
tua botarirea de a parasi fara resistenta Bucurestii, rctrilgandu-se la muffle. Magberu anuntase in zadar din balconul
Palatului ca Guvernul ramane. Indata disc faceau cunoscuta
plecarea, la vreme de noapte, supt escorta5. Se instiinta lumen ca se va execula ce se vestise, de altfel, in proclamatia de
la Islaz: nicio Incercare de resistenta armata 6. Daca nvlitorii
tree peste cruce i Evanghelie", Dumnezeu va apara, ca
In trecut, tara7. Totusi s'a cerut ajutorul unor anume Puten, si trupelor trimese de ele li se va putea alipi
In mUnte, si ce s'ar putea strange ca element militar romd1
2
www.dacoromanica.ro
16,1
nese. lar Neofit dddea, din parte-i, bana vestire" c., dupN.
fuga rebelistilor", Puterea suzerand si cea protectoare isi
trimet ostile, ca izbavitoare"1.
cetatoral de odinioara al trecutulai Rom finilor, Manolaebi B alreanu 3, PC cand Kotzebue Insarcina, cu de la sine putere,
en aceleasi atributii pc Banal Iordaehi Filipescu4. MitropoTitul Instiinta pie consuli si pe Talaat. Cei doi coloneli dati
In judecatd i condarnnati erau insarrinati de ditns-ul cu paza
ordinii 5.
Dar, idea de a doua zi, Guvernul fiirI prestigiu care fugise 3, se declara reinfiintat dupt vointa poporului"7. Si nevrednicul Mitropolit retrata, adattgindu-si pc Campineana,
tot ceia cc declarase In proclamatia sa, Caimacamia improvisat disparrind astfel fdra urma8. Reprimiti, cei doi coloneli
adngiau la caracterul tragi-comic al unui spectacol fdra p:ireche In istoria lumii 9. Ceia ce nu impiedeca pie adversarul lor,
Tell, sa facd stiat din parte-i cii,, numit dc popor, demnitalea
nu-i permite sa-si paraseasca 1oci 10, si cei doi autori ai incercarii contra-revolutionare trebuir, In faIa rn u1imii atatrate,
N-I urmator.
234-5.
" Ibid.,
p.
www.dacoromanica.ro
164
Kotbebue, Intrand toll4i in. raport cu un Guvern nereeunoscut, ceruse Mitropolitului, dar acestUia singur, N 1 ica masuri pentru aprovisionarea armatei rusesti, si el fa indreptat
spre Talaat, pe care chestia 11 poate privi 4, i se eredea car
ambasadorii Puterilor ap usen au smuts Turcilor rccunoasterea Constitutiei, doar fa.ra garda nationa1:5.5.
Asigurati acum din partea Puterilor opuse itiainUrii rusesli
ca ostile Tarului nu vor patrundc pe teritoriul revolutionar,
Ibid., P. 241
urm.
www.dacoromanica.ro
165
Dar Soliman vorbia In sfarsit, cu toat g. schimbarea minisdin Gonstantinopol, care, inlAturand pe Riraat de la
conducerea afacerilor, restabilla p Restid si All. El proclama,
t.erial
polrivit cu principiile tanzirnatului, r Valahia e parte integrantd. a Imperiului Otoman", c Valahii", nerecunosatori
pentru binefaceri, si-au permis acuma In urm,6 sd comitdi
acte 'legate, care au fost foarte rhu vilzute de Sublima
Poartd"; ele ar fi datorite unui oarecare nurniir de indivizi cari-si dau numele de Valahi" (alusie la titlul general
Ibid., pp. 315-6.
2 Ibid., p. 344.
3 Ibid., pp. 348-9. In aceasta Mihai Sturdza vedea o pedeapsa;
1
ibid., p. 479.
p. 52 si urm.
www.dacoromanica.ro
166
de: Romani). Conditii inadmisibile" sant punctele proclamatiei de la Islaz. Indivizii" ,,au. avut Indralneala de a crea
o noua administratie ilegala supt numlele de Guvern Provisoriu", In locul celui legal, numit de Sultan. E o inovatie
care caled drepturile acestuia i un izvor de neoranduiell. interne". Nu s'a asteptat nici resultatul misiunii lui Talaat. Va
trebui deci O. se revue la ordine, frira care se va trere la
mijloace de represiune. Un Cairnacam se va aseza, cane va
desfiinta tot ce s'a hotarit abusiv. Numai dupa aceia se va
putea Incepe oeroetarea in tiniste a allusurifor" si luarea
In consideratie a Indreptarilor. PAO. atunci, o fort arinata"-i
sta la dispositie, si el e gata a s folosi de dansal. Se asteapta in scris prealabilul ar:t. de supunere" intreaga si desavarsit.
Tarul Intelege a nu interveni unde sant 'taxi de sine statatoare, oricare ar fi regimul( ce 0.-ar fi dat, dar alteeva este
cand e vorba de pure i simple provincii, formand parte integranta dintr'un Imperin, tributare ale Suveranului acestui Imperiu, guvernate vremelnic de printi a caror alegere trebuie
sanctionata si care, In CR privcste Rusia, n'au politiceste o
fiinta cleat In virtutea tratatelor Incheiate Intre Poarta Otoi noi, tratate care de Insele nu au nimic comun cu
totalitatea transactiilor pe basa carora e ase4tt dreptul public al Europei". S'a caleat, prin revolta", dreptul de proiodic al Rusiei, ca i daLoriile fata de Poarta, i s'a facut apel
la alte Puteri". Sprijinindu-se pc o neingaduita suveranitatc
nian
www.dacoromanica.ro
167
deleni
recimosogor de clasa dorninaata a boierimii4! Inteo adunare In Cmpul Libertatii poporul" era pus sa declare ca,
daca nu se recunoate Constitutia, legaturile cu Imperial Oto-
alta lipsiau.
Ibid., p. 650.
www.dacoromanica.ro
(58
cavil 1
DeccamdatA s^cretarul crestin al lui Soliman venia pentra
a vorbi Mitropolitului, i ace&ta fu silit a primi ea tovanAls
si pc Eliad, intorclindu-se apoi cu asigurAri zil,darnIce, In
slam a insela o lulu^ adAnc IngrijoratA (20 Lille st. v.) 2
i se
Ibid.
Ibid., pp.
Ibid., p. 653.
673-1.
Cf. ibid.,
pp. 675-6.
www.dacoromanica.ro
PP.
169
oameni: Neofit, Eliad, 5tefan Golescu, Tell, care cerea lui Magheru sr/-i fac g. o oaste de cavalerie puting. i infanterie
inultA"1, Mincu, i
sl acelasi regiin 2.
De si Soliman prhuia, In nu.mele, nu al boierilor, ci al poporului Intreg, o istorie compleotd a cellar patruzeci de zile"-3
si anta s i se argte cii nu existg. acea Coulstitutie de care totusi
ei,
Ibid., p. 227.
www.dacoromanica.ro
176
Era vorba acum de o misiune, a lui Dimitrie Bratiann si Nicolae Cretulescu, la Constantinopol 1, eu Ubicini, in limp ce, deo-
eamdata,Nicolae Golescu, primit peste Dunare in bubitit de tunuri, negocia en Soliman pentru anume schimbari in nonl statut
national, introducandu-se si un comisar permanent al Portii la
Bueuresti 2; secretarul hil Soliman, care indrepta o proclarnatie
catre tara mergea Oita acolo, !neat oferia ajutorul soldatilor
turci contra reactionarilor"4. Billceseu se punea sii redacleze o
4-
Ibid., p. 175
1
2
3
si urn.
www.dacoromanica.ro
171
Se vazu Indata cit partea cea mai vie era a color cari suferiserti 5i cari voiau sa-si rilsrumpere cinstit persoana si
drepturile la pruntint. Se vorbi fatis, cu un frurnos ruraj,
care arrita cat de Mall clasa obijduitit avea constiinta eit a
ei este mai ales tara, despre valoarea muncii, rare vine din
singurele lor brate, despre hlcoinia In a cumpira pqmant
a unei clase care se bucura Kum de libert.atea deplina a
c.omertului, despre aurul ;1 argintul" ce se aduna in lazi.
Oamenii siint gata sit dea mosierilor o
5i atilt.
Ei vor ilmfmea, dupit adev4ata dreptate i fritie, numai
luerritorii liberi ai pamilnlulai": el ne-a fitut, i toatts elite
avem, de la el este; Doi slintem ai lui si el este flic6torAl
nostru". Nici mkar ap5.rthori ai Orli n'ar ti fost boicrii,
ei singuri. Dar noi bare mule vom fi fost? Nu vom fi lost
era durnineata? Ba Melt mi se pare si alta: ()are de &Ind
1-ai luat cu sabia,
cu sabia ea s,it nu cake pkior
straln pe diinsul?". De altfel, taranii, spunea tot acest preol
Neagu, de o asa de miserrtoare eloeventl fireascii, nu 1.nsNi
si fitrit uncle cuvinte inveninale", sant gata a munri, dar pe
bani, aeolo uncle si pmuit atInci s'a chelluit munea lor
Plngerile tintiau mai mull exploalarea f1tra patintd de
1 Ibid., pp 2132 Ibid., pp. 293-4.
www.dacoromanica.ro
172
si de ursi-3. Sa ni dea un
Ibi(1.,
1).
396.
www.dacoromanica.ro
ii
ca si a muncii, pe cand Lahovari se plangea de posibilitatea exproprierii, lucru, poeiu zioe, nepomenit in istoria
neamurilor civilisale 2".
venitul 1";
Ullimele discu,tii, care nu micau de loc; ibid., pp. 491 si urm., 511
i urm. Cf. ibid., IV, p. 249 i urm.
2 Ibid., III, p. 362.
Aa credea i N. Blcescu, care aratA pe Eliad speriat l pe
Golesli dispusi la orice concesii; ibid., VI, pp. 23-4.
www.dacoromanica.ro
114
Pregiitirea
IJJI I ru
Prtlleipateior
si
6 Ibid., pp. 450-1.Se prelungia bursa la Berlin a lui Joan Zalomit (= de peste Lom; ca origine Bulgar grecisat); ibid., pp. 489-90.
www.dacoromanica.ro
va
fitnetiile)
Se produsese deci catastrofa care de malt putea sI. se prevad de oameni mai deprinsi cu afacerile publice.
Rusii, cari reveniscr, In Moldova, I5i preOtiau actiunea
militard4, pe cand Magheru arta ui Tell c5. a putut intatisa ofiterilor t.ancesi trimesi pentru informatii, Dessaint
si Sabatier, doar un numr de voinici oe treceau poste
tru a stabili relatii diplomatice intre cele dou tari"; ibid., IV, p,
148, no. 1748; pp. 311-2. Actiunea lui Al. Golescu, ajutat de Bataillard.
Desprez i poetul iesean Corradini (care a publicat Chants (lu
www.dacoromanica.ro
1.78
tara este in deplina 1initc, c.it n 'au alias drepturile Sultanului, cand s'a Neut us de Q autonomic istorica9, 5i se
intrebuinta din nou, pentriu a intari manifestarea, procedarea
avea sa intampine
tropolit, care astepta, de fapt. eu nerabdare pe Rusi, consim1 Ibid., pp. 586-7, no. 1573; IV, p. 35, no. 1742. Cf.
152, no. 1756.
2 Ibid., III, pp. 613-4. Raport, ibid., pp. 678-9.
i.
ibid., p,
Ibid.,
p. 194 si urm.
10 Ibid., p. 265.
www.dacoromanica.ro
ii
12
www.dacoromanica.ro
178
va nuini acesta se va indica de Fuad si de Dultainel Guvel'nator ostsesc al orasului Bucuresti" se va aseza fostul silbofi;er croat trecut la Islam i ajuns la o mare vaza, Omer-
Bruscand grupele de tarani Mei arme care li se opuneau, trupele turoesti intrau in. oras 2. Delegatia Guvernului
era retinut in lagar i ramase astfel pan g. la interventia consulilor3. 0 inalnire intAmplaboare cu o militie care, de si
amestecata in Loate ceremoniile unei revolutii, pastrase constiinta dthnInitatii sale si cu corpul pompierilor provoca o
colonelul Radu Golescu i pe unit ofiteri, temndu-se de o .resistent.; ibid., p. 342. CApitanul Deivos, care continuase si resiste,
annul ca i Golescu i Papazoglu au fugit; ibid., p. 376. Se recu,
noaste tnsd de toti marturii frumoasa purtare a cdpitanului Zd-
gdnescu.
6
Ibid.
www.dacoromanica.ro
119
prastia fara a se
fi
pe aceia a armatelor Tarlrlui contra acestui guvern Inenipuit" 5. Cu tinerii revolutionari in frunte, mai multe mii de
Romni crezttra c5. se mai pot sprijini pe autorilatea Sultanului ca sa proteste Impotriva acestci navaliri, ca i impotriva feluhri cum intraserla insesi trupele otomane. Fuad Insusi,
fana a protesta formal, privia cu nemullamire aceasta Lovarasie militara cu. soldatii Tarului6. Se (Muse drumul lui
Dimitrie Ghica, staternie &Liman al mliscarii, care totusi va
presinta un proiet de reforme 7.
Ibid., p. 583.
Ibid., p. 596, no. 2134. Cf. raportul lui, ibid., p. 598, no. 2136.
Magheru catre Fuad; ibid., p. 599, no. 2137. Pentru trecerea Turcilor de la Vidin, ibid., V, pp. 1-2. 0 adres6 de multAmire cAtre
Ismail-Paa; ibid., pp. 24-7
4 Ibid., IV, p. 360.
5 Ibid., p. 369. Adresa lui Duhamel &Ore Caimacam; ibid., pp. 392-3.
6 Ibid., pp. 400-1. Cf. ibid., pp. 427-8.
2
8
In-
www.dacoromanica.ro
180
luntri Inchise, ceilalti trei Golesti, Rosetti si I. Bratianu, Nicolae Balcescu i fratele Barbir, Cesar Boliac, Grigore Gradi7teanu, Bolintineanu, Aristia, negustorul Margarit Mosoiu,
Ardelean, Ioan Ionescu, mai tincrii Peret, Zane, Vernescu ci
alti ciltival. Li se dadu drurnul nurnai pe leritoriul austriae.,
la Orsova.
pus sit Intoilreascil pe eel turcesc. Sute de oameni iesiseira eu eiomege in ealea celor d'intgiu plutoane rom'anWi
trimese pentru a-i supune G. Casul se repeta la Margineni,
In Prahava7. In Teleorman aparusera si Cazaci ai Implinirii
silnice, dar taranii din mai mune sate declarau vitejeste ca
f)ei au jurat ti sant dation sl saruiaSa. Ong la cea din
urmit piedturil de sdnge 8"
1 Ibid., p.
448.
www.dacoromanica.ro
181
Ministeriul de Interne a. observe Caimacamilor c o asemenea urmare de a imipune locuitorilor tarii Indatoriri prin
execulie de ostasi otomani dupd d'a dreptul vointN, a arendasilor si mai nainte de a fi reclamatiile kr cercetatp de dregltoriile locale, si constatate, educe o inlesnire I,nsemnatoare
la savArsirea de abusuri", impiedeclind pacificatia 3.
Impotrivire se Intlni i In satul mehedintean Vnju, unde
o parte a acelorasi sKteni va pith cu. viata un nou striga
spre libertate 4. La Craiova, Pasa proceda si la arestarea elementelor care mai resistan InciI.9. Unii proprietari, ca Emlanull Florescu, arrItan cu numele pe sItenii earl. Indrftniser4
a li sta In fatI si cereau pedepsirea lor 6. Radu Ceausescu,
devenit politaiu la Calarasi, era oprit si el 7, ca i preotul
Sapa.8. Se cantau si prin munti Lehii", epeve ale revo-
205-6, 227-8.
5
Ibid.. p. 64.
Ibid., pp. 65-6, 126, no. 2345. $i oprirea fralilor Melic, dinlre
8 Ibid., p. 211, no. 2133; p. 257, no. 3187; pp. 103-105, no. 2612;
P. 406, no. 2611. Cf. ibid., pp. 515-6.
9 Ibid.. p. 66, no. 2279. Angljarea mini ()filer polon recomandat
de Czartoryski; ibid., VI, p. 13. Cf. ibid., p. 71.
" Ibid p. 84. Cf. pentru acesti Poloni Iorga, in Revue llislurique,
1935. Comandantul lor era Carol Todlicb. Ei scapit in Moldova;
Anul iSm, XI, pp. 104-5.
www.dacoromanica.ro
181
despre Unire,
1
2
6
7
8
9
10
11
www.dacoromanica.ro
F.
k:Ctir-746"-
S.:"" .
www.dacoromanica.ro
Balta-Liman, care
va pune capat
183
www.dacoromanica.ro
184
Omer si Duhamel; ibid., pp. 516-7. In biserici se pomenia Imp5ratul Nicolae; ibid., VI, p. 141, no. 84.
I Ibid., V. pp. 356-8, 389, no. 2528.
2 Ibid., p. 406, no. 2043.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI
front, cuprinzand pi pe Moldovcni, cari insa-si avura. In curand, supt Grigore-Voda Ghica, intimul prieten al lui Re-
;;i
www.dacoromanica.ro
IR6
Inca din Ianuar 1819, guvernul din Ardeal se plangea Ministeriului din Viena de actiunea violenta a satelor romnesti,
de sfortarile Ungurilor de a sn apara singing, de proclamatia
care chema pe Secui la o adunare doosebita a lor. Se semnala arderea Albei-Iulii, nimicirea minelor de la Zlatna , se
dadu foc i Aiudului 1,
pe cand Imperialii Intrau eu forta,
in Novembre, la Cluj. 0 lupta formala Incepea Intre administralia civill i comandanha militar, Pachner, In calitate
de oomisar, nerecunoseut, al Imparatului, oea d'intaiu fiind
amenintat a fi privita ca rebela,. Dregatorii clujeni presintau
pe vicariul Simion Crainic, asezat In locul lui Lemenyi, sus-
votamentul Tata de patrie", de noua patrie, cu credinta, datorita Impiiralului, Inca mentinut. In acest timP i se dadea
Bisericii ortodoxe, de catre rebelii unguri, un vicariu al lor,
in contra lui Saguna, care cauta i sprijinul episcopului bucovinean, Eugenin Hacman, ea sa s desfaca de Sarbi 4, 5i,
daca Hacinan era pentru acceptarea hegernoniei Patriarhului
din Carlovat, Romanul episoop de Arad Gherasirn Rat se
opunea cu toata hotarirea5.
Atunci, la 13 si 21 Septembre, se rosti Indemnul la Inar1
18
www.dacoromanica.ro
187
mare, poate i dupg InvatAtura miserabilului sfarsit al revolutiei bucurestene, pornitig cu planuri atAt de Indrgznete, dar
narii nostri, nau primiti de dansul, vedeau doar un Odobescu" reactionar, fa ornorit de multime. Dictator al republicii
unguresti, Kossiuth ajunse idolul urrhi popor care se visa tutors
www.dacoromanica.ro
188
Ii daduse sfritu1, Barnut, devenit un simbol, Cipariu, Nicomae Balasescn, mai thrziu si Barit, iar ca elemente arid
potrivite pentru actiune Bran si Miches.
Tetranii, porniti pe lupt5 i rAsbunare a mortilor lor, a
bisericilor profanate, a insultelor primite, nu puteau sa Caute
macar o Intelfegere cu aoeste spirite, indraznete numai In
margenile teoriilor. Un alt ef li se impuse, unul singur, de
langa el se intianesc si alto valori tinere. ca Buteanu. si
Axente Sever: avocatul Avrarn Iancu, Mot din Muntii Apuseni, uncle starulia crunta amintire a1 lui Horea. Inca de la
Ineeputul lui Octombrc, nu si blt uncle legnuri cu aguna, lupta deschisa cii cetele revolutionare unguresti incepe,
in forme nobile romane, cu prefccti i tribuni, printeo reginne
putin canoscuLa dusmartului creditar.
Un program fixat pang In arnanunte nu putea sa se injghebe,
repetndu-se lipsa de adevarata cohesiune de pe vreinea revolutionarilor de la 1781. Ceia cc sliibia Iiiclt anscic ui izbiluda politich' la capalul nenumIratelor mici succesc mili-
www.dacoromanica.ro
"
.
.
. itt-7%-P,f
,.;
.1
14T1
:0 :
f i:i!..f."-',.
..-:- -,,t-,,,.*,..'
ig.rii
th
2.
Andrei
aguna.
www.dacoromanica.ro
Ilevolutia romneagc
taro.,
1119
tti Ardeal
Si
pm,a
In lfigItrul natiei
Ibid.
www.dacoromanica.ro
190
www.dacoromanica.ro
igt
un singur Mitropolit, un adevarat ambasador" in aclministratia Impar4tiei. Nu f4rd o afingere i ea exila(ii causei
moldovenqti, progranful bucovinean biruise timidele tncercciri
Se ftigadui de Imparatul recunoscatior", caruia vechea prudenta a cancelariilor Ij pusese pe buze aoeste cuvinte, ca, pen-
www.dacoromanica.ro
Y2-
pri-
rnejdioask pentru toti, a acelei Unglarii care taxa pe JAVAtorii din Muntii Apusetni de udgasi, hoti, aventurieri cari-tsi
zic tribuni,. prefecti sau centurioni" ti pe Romanit In genera
de nenorociti Valabi", fosti robi ai Romanilor, pe cari numai
Ungurii s'au milnit a-i face oameni 1. In. attar se strkluin
Nicolae Bkloescu sA ajung/ la o Intelegere cu Batthydnyi si
cu Kossuth; acestia puturA MgAdni o Inltare spre situatia de
drept a acestui popor despretnit 2, dar aceasta era In Julie,
si, In August, Giirgey, unul din comandantii arrnatei revolutionare maghiare, era sk depuie armele Inaintea lui Liiders,
la Siria, pc Murks. Incercarea lu,i Beni, comandantul polon
acceptat de revolfuttie (de fapt un German boom: Beam), de
a rAscula Moldova, sprijinindu-se pe Ceangkii de pe valea
www.dacoromanica.ro
193
dUcerea Unui otpitan de oaste irnpartteascd regulatg, Iinptratul rostia Ina. din Iunie hottrIrea sa dcfinitiv In ce
priveste soarta viitoare a RomAnilor: "constituriani organice
potrivite ea trebuinfile acleparate ale aeestui popor, 9i In
consonanfri cii unitatea Monarhiei". Pentru. esenta propune-
In Mart 1849, cnd primejdia din partea Ungurior revolutionari era mai mare, Selma arzAnd HArmJanul stsesc
si Bern facandu-si intrarea in Ardeal, oei compromisi cu Impratul trecurt granita In Muntenia. Intre ei i Sasi, eu
accl Schuller care cAptt1 la Bucuresti Intelegere si gust pentru literatura romneasct, pe lngit interesul pentru cantecele poporalui si datinile lui, cu care se farniliarisase Inca
din Ardealul s5:11 3. Dintre RomAnii cari lucrasera in InvatArnantul muntean, reveniau astfel, fart a li se fi acordat
amnistia, AhnAsanu, Codru Dr6gusanu si cativa altii, cari si
furt arestati, pe langt loan Puseariu, care-si schimba numele.
Oaspetii germani mai ales furl bine primiti de boicrime, ltsndu-li-se i uniformele de gardt cettteneasei. Mai putin favorisati, pentru bAnuiala cit au legtturi wcrete eu faith revaliitionari, i.uiii dintre Ardeleni, ca fOrnut si Boer, trecurl pe la
1 Alte cereri, Puscariu, o. c., pp. 24-5.
2 V. pretuirea lui de Imperiali, Intr'un nr. din August 1938, al
foii sibiene Siid-Ost; resumat In ziarul Porunca Vremii, la 28.
3 V. bibliografia lucrArilor sale despre noi, In Rev. 1st., 1938,
Ianuar Mart.
13
www.dacoromanica.ro
194
noun de drept la Padova, wide se intalnira. cu Papiu Earian i cu unul din conducatorii luptei in munti, Iosif Hodosi.
Si, In acest timp, Hurmuzachestii continua actiunea lor pan-
i douit teascuri
de _flu"; ibid.
6
Ibid., p. 83.
6 Ibid., p.
85.
www.dacoromanica.ro
Ig5
la Neamt din
Muntenia,
Ibid., P. 96.
Ibid., p. 13.
www.dacoromanica.ro
196
www.dacoromanica.ro
19-54.
CAPITOLUL VII.
cu can fusese oonstrans a colabora o bucat de vrerne, oamenii de la Islaz, incepdtorii ;31i aceia In manile cgrora Inoetul pc incetul ajunsese miscarea, dgiduid semnalul plangerilor prin adresa Cdtre Sultan a lui Eliad si Tell, aoesta
din urind fiind cu totul la Indemana celui d'intdiu. Ei ridicau glasul ca mernbri ai unui Guvern legitim, In numele
M. Tale Imperiale si a poporului roman". Ei cereau sg. fie Inlocuit Fuad cu un adevdrat Musulman", care sg. cenceteze
suferintile, de sigur reale si adnci, care se abdtuser g. asupra
unei tari ce nu se impotrivise; se va vedea cg. polit*a bu.n.it
fusese a lui So1iman-P4a. Gel doi semnatari, aflgtori acuma
In Apus, neputand transmibe actul Ia Constantinopol, 1.1 publicau, In calitate de capi ai natiei", in presa francesa. Eliad
www.dacoromanica.ro
193
Omit cA-1 WO. oei cu cart $i-a mancat amarul trei luni
de zile", In momenlul cand acum sosiser Bo Lac, Zane, Deivos, IpAtescu 3.
el era informal tArziu i rAu de ce se pelrecea in Bucuse rfresintl, ca imputernicit al nariei sale i pu-
resti,
cari n'aveau simpatii pentru Maghiari, de un Imperiu romanic", cu Bucovina $i Basarabia, aluneeandu-se si la ideia
unei Dacii mai mari5. Se trudia, in lungi memorii fitrit
efiect, s fach pe Germani a intelege el nu e nimic panslavist6 In. rniscarea ardeleanA din luna lui Maiu7.
Ibid., p. 157.
156.
162,.
www.dacoromanica.ro
199
rabila7. Ei puteau fi incurajati In aoeastit direc(ie prin declaratia facuta la 23 Novembre de Stratford Canning ambasadorului rus Titov contra ocupatiei militare, a sarcinilor aduse
asupra Orli, a Impiedecarii administratiei, a tratamentului
aplicat indivizilor cari au introdus sau sustinut ultirnul Guvern provisoriu-; el yorbia si in numele Franciei, de o potriva
de Ingrijorata, cernd schimbari la Regulament 8. Incepeau
Ibid., pp. 380-1. Cf. ibid., p. 613 si urm.; VI, p. 85 i urrn.
2 Ibid., p. 663, no. 2897. V. 5i scrisoarca, urmatoare, a lui Stefan
Golescu. Neincrederea lui Voda-Bibescu In planul Statului romil
nese unit (Iulie 1848); N. 131nesca 5i V. Mihailescu, o. c., pp. 301-3.
Inalta ideie a lui Maiorescu despre dnsul i despre Stir-1)cl; ibid.,
1
p. 327.
3 Delegatia lui; Anal 1848, VI, pp. 7-8. $i ibid , p. 763 si urin., Trei
p.
787 si urm., e de pe
(cAtre Adunare .
7
Ibi I.. p
37S
2 il
www.dacoromanica.ro
200
ce emu acolo2?
Din parte-i, Dimitrie Golescu vorbia, In August 1848 inck,
el singur Intre revolutionari, despr ce frumoas g. tarit s'ar face
dac Moldovenii ar vrea Unirea i s'ar acaugi toate celelalte
titri romne,sti, si el adthrgia profetic: dar uor fi lupte
In Paris, se Inta1nir4, pe lng batrnii cu clan.ul lox, Golestii, Voinescu II, Rosati, BrAtienii, C. BNIcescu, Cretulescu,
2
3
relor".
5
p. 340.
Corespondenia Iti ca
I,
Cultica,
www.dacoromanica.ro
201
populatiei romanesti, asa Inca ajunser a sprijini reactiunca imparteasca", care InsA. li-ar fi fagaduit (In Ianuar 1849)
un Voevod"1,
ceia ce-1 facea pe acest liberal si revolu-
pri
sa momentana, a da, asigurarea ca, in. loc de a despe Transilvania de Ungaria, noi am vrat Inca mai malt
i ai
lui Iancu ar
1 Ibid., p. 246.
2 Ibid. Acolo, In scrisoarea din Belgrad, i legaturile Sirbilor cu
emisari rusi; ibid., p. 247. Acela care avea inleres i pentru Mace-
doneni, ibid., p. 417, se intereseaza, fiind pe la Negotin, de dementul rornnesc de pe valea Timocului. Cu el era i Italianul
Monti. Bulgaria proprie este o ar romneasca", scrie el; ibid.,
pp. 356-7.
Ibid., p 27i.
www.dacoromanica.ro
202
4
5
6
Ibid., p. 323. Bdlcescu reproduce admirabila scrisnare a lui
Buteanu cdtre Unguri, ibid., p. 25, cdrora Li arunc in fatA uciderile
siile; ibid., pp. 345-6. BAlcescu recomauda totu0 in extremis Iui Iancu,
www.dacoromanica.ro
203
si
pentrfa a separa eausa lor i credea cg. asa s'ar fi urinal daci
de la comanda impeniald nu s'ar fi admis cloud congrese, dupil
confesiune; el sfAtuia pe Bnateni sa vie in Ardeal. Dar desaproba caracterul barbar" al luptei i ajungea, ca liberal, s5
www.dacoromanica.ro
204
0 pres romaneasca revolutionara se organisq in strainatate. Ea lncepu odatd, in Mart 1849, In Ardeal prin trear
toarea publicatie Espatriatu12, a lui l3oliac, legat de Bern 3,
caruia BA1oescu-1 suggera c I s'ar potea promite dc formh
a-1 face doinn sau rege al Rornanilor"4. Foaie general revolutionarlt, care trebuia sa castige simpatii arcangelului liberlate, bittranului general polon In serviciul Ungu.rilor, astepLand sa poala Invia patria romaneasca I,usi. Eroii frail ma-
ghiari", generosi.i frati maghiari", creatori de adev4rat iihertaLe" in Ardeal, sant astM aeoperiti dc toale lande1e5.
Deosebil de spornigii, se arai la Paris actiunea tut Dumitru Bratianu, care, cum am spas, Inca din 1840 filsese in capitala. Franciei i legase relatii folositoare, acolo, avand, ca si
fratele sail Ion si ca si alt student in drept, Glieorghe Creteanu, prietenli thine francmasoni, carora li era afiliat 6. Staluse
si In raport cu eercurile polone la Dijon7. De si atilt de tanar,
trezise interesul lui Michelet8. Fgpand parte din socielatea
studentilor din Paris, el, care era foarte aproape de Ion Ghica,
ajunse a cm-waste si pe Mihail Kogalniceanu 9. Printr'insul viertitul Montalembert caprit cartea lui Vaillant, cele trei volume,
www.dacoromanica.ro
1,
Bueuresli
205
In Decembre 1848, e prirnit de Pahnerston, canna sillceritatea i vioicimea lui ii fac impresiel. Vorbindu-1 si de
revoltei cererea unor boiari pentru trimiterea de trupe rusesti. Se ataca i inditferenta Turcilor fata, de aceste Incalcari,
bilitatea de a crea din cele doe' tari unite, ajuuse independente, o Belgie de la Dunare, ca mijlocitoare Mire Apzu
si Rds.drit 2,
www.dacoromanica.ro
206
a acestuia. Dar Disraeli, viitorul lord Beaconsfield si premier engles, iea apamrea Rusiei, pe care si Palmerston se
fereste a o jigni 1.
In schimb, In Franta, care si-a dat In noul presedinte al unei subrede Republici un stapan, nu se capt decAt posibilitatea de a se presinta Adunarii, prin Edgar Quinet, o protestare
contra conventiei de la Balta-Liman: Ledru-Rollin, pe care se
conta pentru o interpelare rasunatoare, refusa 2.
Dar memoriul mai Dimitril Bratianu nu e numai de cea
mai mare Inseannatate prin Insusi cuprinsul sau si prin influenta ce a avut in Anglia, ci si prin lmurirea ce a produs-o In randurile chiar ale emigratilor. Eliad era inteo
stare de spirit care se explica numai prin catastrofa unei
In schimb, C. A. Rosetti s: ridica Intru apararea lui Dimitrie Brgtianu, cu care, ca si cu. fratele Ion, era asa de strfins
legat i de multa vreme, de and, In tara, el se forma romantic
si sentimental, mergand si pana la un misticism bolnavicios,
Ibid., p.
2 Ibid., p.
1
39.
40.
www.dacoromanica.ro
207
In Februar Eliad si Tell se presinlau Inaintea unei adunari a emigratilor, in cantata d- trimesi plenipotenti din
partea emigratilor din Transilvanla i recunoscuti locotenenti
spre a lucra In causa romn g. d'impreulnA. cu colegul ct-lor,
d. N. Golescu", care era absent 7. Se anal' acolo aproape numai
tinerh trei dintre Golesti, Voinescu II, Grigore GrAdisteanu,,
Nicolae Cretulescu, Rosetti, Cretea.nu, tnIrul Magheru, tana1 Vintila C. A. Rosetti, Pagini din trecut, Note intime, 1844-1859,
scrise zilnic de C. A. Rosetti, Bucuresti 1903. 11 vedem, la 1811-6,
in stranse relatii cu Cmpineanu. E legat si de Nicolae Balcescu;
ibid., pp. 13, 16, 21, 34. Avuse un frate, care suferia de o boala
morale; ibid., p. 18. La saisprezece ani in oaste; ibid., pp. 59, 135.
158. Cf. si pp. 142; 144-5, 147. $i chiar cu familia lui Dascov; ibid.,
P. 146. Dar: brbati ce simtiti, nu vg. Insurati cu o cocoanA
rominAl"; ibid., p. 149.
3 Cf. si volumul II si cel de Coresponden(d, Bucuresti 1902.
4 C. A. Rosetti, Scrieri din junime si exit, II, Bucuresti 1885, p. 45.
5
www.dacoromanica.ro
208
si alti etitiva.
susi 6. Dar tonul celei de-a doua slcrisori de mustrare din partea
lui Eliad, iscalita si de Nicolae Goleseu, era si mai asPru poruncitor. Iar el se credea In drept sa observe ca are drept la
manifestatii carora, daca e do nevoie, n'are decat sit h se
opuie critica. Desavuat i lnlocuit chiar, el Isi va continua
opera 6. Plecand la Constantinopol dupa o aparitie la Londra,
Eliad crezu ca trebuio sa sc rosteasca altfel, admitand cit
Ibid.. pd. 178-9.
2 Ibid., pd. 179-83.
3 Ibid., pp. 181-2.
4 Ibid., p. 182 si urm. Si o desaprobare din partea liii Cretulescu pentru ca a jiguit pa Turci; ibid., pp. 18 r-5. Bralianu revenia
www.dacoromanica.ro
ea nu i-a
foql.
209
Oricum, D. Bratianu considera asigurarile, de si strict cumpanite, ale lui Palmlarston ca un folo3 mare pentru. causa romneasea si-i arata In numele mandatarilor sal recunostinta.
Adaugind frumosul Album moldo-valaque, tiparit In l'Illustra-
lion de prietenii francesi, el Isi arata dorinta ca interventia lui Stratford Canning O. Impiedece impunerea in tall a
unei legislatii Sociale injositoare pektru tarani 6,
1.
c., pp.
207-9.
www.dacoromanica.ro
Rusilor
Si
www.dacoromanica.ro
211
fu srcith, Intretinerea ostasilor Tarului cernd, de si Tesaitrul imperial platia lefile ea In timp de garnisoa acasit, In
www.dacoromanica.ro
212
cam
6 Iorga, o. c., H, p. 6, no. vur si n-1 urm.= Hodos, I.
no. cLxxxv si n-1 urm.
www.dacoromanica.ro
c., p. 184,
213
o. c., II,
refusa" o pensie; Iorga, o. c., II, p. 136, no. wan = Hodo0 I. c.,
Trebui sA
pp. 288-9. Invitat a se aeza la Odesa, alege Parisul.
fie invitat a pleca la Viena; Iorga, o. c., II, p. 161, no. waxvrn =
3 Stirbei facu din baboierul Iordachi Filipescu preedintele Divanului. El relua in serviciu pe colonelul Grarnont, adiulantul lui Alexandru Ghica; lorga, o, c., II, pp. 19-20 = Hodo0 I. c., pp. 191 2.
www.dacoromanica.ro
214
rostirA la numirea lui sA nu sc vorbeasca de biruinta isupra protivnicilor pe care ar avea sa i-o acorde Dumnezeu" 2,
Din fericire era la Bucuresti, pentru a inlocui toate aceste
www.dacoromanica.ro
215
Orice Inoercare de a apropia In Muntenia cele doud tahere, aceia a ordinii" restabilite i aceia a revolutiei convinse c. Indeplineste o functiune nationald, nu putea sa fie
decAt zadarnicii 5. Tollusi In 1849-50 nu se IntA1neste In co-
Un plan de
o. c., II, p.
2
Iorga,
I.
141 = Hodos,
I. c., p. 293..
c., p. 21.
cA
7i-a Insusit
ai sal, In Mart, actul prin care se ddea un singur sef indoitei cmigraii, muntene i moldovenesti; ibid., p. 709 si urm. Acolo i un
Teodor RAscauli, un Catargiu, un D. Gherghel si I. Ionescu. Pc
aceast bask dui:a plecarea lui Enact, se alese Negri; ibid., pp.
710-3. Insemnale iselituri. V. si ibid., p. 722 si urm. Rosati acusa
pc lAtrAnul tribun ca n'a fost pentru unirea eu MoldoN a, propusa
de genera Oa lui ; ibid., p. 838.
www.dacoromanica.ro
216
lucru
1 Iorga, o. c., I, pp. 109-11. Cf. ibid., pp. 251-2. V. si Ion Ghica,
Amintiri din pribegie, p. 151 i urm. In Ardeal fusese i Arislia;
ibid., p. 151.
www.dacoromanica.ro
217
o.
Cf. Iorga,
I.
c , pp. 81-5
Hodos,
I.
1.
c., p. 1.92.
www.dacoromanica.ro
218
tec si in amanunte, nepotrivite, de altfel, cu spiritul tanzirnatului: un singur Imperiu i provineii, uncle dintre dansele fiind doar privilegiate. Se Incercase dp consulate a se introduce regimul capitulatiilor. Si impunerea principiului schimbArii Domnu lid e o scadere pentru autoritate. Stirbei rnarturi-
Si ibid., I, p.
469.
www.dacoromanica.ro
219
solent ca Poarta nu poate primi pe niciun Sulu ca lunetionar otoman"3. Totusi cu prilejul visitei la Iasi s putu
convinge ea Turcii erau preferati Rusilor4, Hasford. si Danenberg fiind, cu ciltva timp Inamte, foarte rau primiti aeolo,
consulul trances credea cd e i aminfirea rdpirii atsarabiei.
1).
199 i urm
IIodn I. c., p. 310 i urm.
3 Iorga, o. c., II, pp. 162-3 = Ifodo, 1. c., p. 313, no. ccr.xxxu.
4 Hodo, I. c., p. 332 i urm.
5 Iorga, o. c., II, pp. 198-9
Hodo, I. c., pp. 339-10,
6 forga, o. c., If, p. 265, no. xc.
Hodo, I. c., pp. 314-5.
Hodi31 1. c., pp. 330-1.
7 Iorga, o. c., II, pp. 188-9
8 Iorga, o. c., II, p. 369 i urm.
Hodo, /. c., p. 318 Si 1.11111.
C/Isatoria cu o Ghica, In Iulie.
9 Iorga, o. c., II, p. 172, no. xmv i urm. = Hodo5, I. c., p. 320,
no. CCLXXXvIl
to Iorga, o.
i urm.
c., II, p.
183 = Hodo, I.
c.,
www.dacoromanica.ro
220
blemei4. El stia ea fiul de Domn roman care era ambasadorul Turciei la Paris, Callimachi, Intrebat de Aall-Pasa asu-
$i n-le urm.
3
Turciei i cu Louis
Blanc, cu un scriitor Henigsen"-; ibid., pp. 451-5, 458.
4
www.dacoromanica.ro
21
in care ar Intra Ungaria, pastrand prile romanesti, Basarabia, ca $i Serbia 6 Pardsind ideia tmei reViste, el se gandia
in Turcia; ibid., p. 534; in Dobrogea, unde Ion Ionescu lucra pentru Turci; ibid., pp. 347, 537. In Bulgaria; ibid., p. 538.
Ibid., pp. 491-2.
5 Marc' Antonio, Dix annes d'exil, i lorga, in Bulelinul frances
al Academiei Romne, 1938.
6 Pentru aceasta i negociatii cu Zamoysld, ca mediator, in numele
41
www.dacoromanica.ro
222
In acest limp Eliad Iti publica In deosebite brosuri Memoin limba francesa1, denuntand pe tort reformistii ca
rii le
simpli agenti ai dorintii R4lor de a tulbura apele, ca pet:1,06.1DH acurn, prin cafenelc i oarciumi, ca agitatori 2 El
ea-a pornit, In duelul cu
o linic care trebuia s-1
www.dacoromanica.ro
a face
223
Bucure.sti in virernea revolutid, tin singur spirit original formiindu-se, al hit Vasile Boerescu, p3 carc-1 om intfani lucrand scrios la Paris, iar, p langa dnsul, Barbu Giineseu,
care va juca apoi un rol In politica francesa. Nu mai e sentimentalitalea unui Gheorghe Vernescu, care va fi apoi until
dint* ministrii lui Carol l-in, unui poet. Ioan Catinal, tolusi
nu lipsit de Insthsiri literare. Prrincul Tiorniin, radical, Poporul SaMeran, Intretinut de fratii lui D. Bolintineanu, moderatul, nu fttr partitiparca lui Balcescu i Boliac, ha chiar
a liii Grigore Alexandrescu, conservaborul, tonslitufionalul,
care, cu. Propaganda, trcbuia sa deie un nou ziar, Roindnia,
wide se manifesta I,ntliiu poetul Gh. Baronzi, din Braila, scriitor romantic de forma noui, rb.'mAn mult n urm5, cu prosa
lor nesigura si versurilc inferioare. Dar si in revista din 1850,
eare-1 desface neted de ci000iu"; cl raspinge ideia moderata" a until nou Sfat n.egustoresc sau orsenesc", cu strlinii,
si
www.dacoromanica.ro
Ionescul. Ajunse sa nu mai a0epte inantuirea de la cabinate, ci de la ,,revolutia generala"; nu Intelegea nici actinnea comuna cu comitetul international de la Londra, necauhind a cunoaste pe Mazzini2.
Numai Ion Bratianu morse in Ardeal, unde i se Lisa Iibera propaganda, incercand, in acest timp de viata grea si
de pierdere a sperantelor, a actiune positiva 4upra 1eg5,turilor lui Intre Romanii intrebuintali si 'n functii de Austria dictaturii n'avem insa nicio informatie.
.
Intors la Paris, el va colabora, in 1851-2, en C. A. Rosetti la foita, in form,a de brosura, pentru o mai usoara raspandire, care, autand s fixeze ca tn. .nota Romania nu
poate fi verba de o forma a monarhiei, se chiama Republica Romani. Aparurii, nu In Franta, acum reaetionarii si
cu. o politie vigilent, ci la Bruxelles, clonal singure numere.
Boliac era unul din aalaboralori, cu un stndiu de istoria dreptului roman, iar poesia o da Creteann, iscalind L. F. Fabian".
Contributia luji Rosetti au un larg studiu, bine informat 6i
socotit, despre Rusia Tarilar, e, dat.g. aceasta, In adevar rem arcabila
Ibid.
Ibid., p. 559.
V. Iorga, 1st. lit. rom. in sec. al XIX-lea, III, pp. 64-5; D.
Simonescu, Din istoria presei ronvInesti, Republica romdnd', Bucu8
4'
resti 1931.
7 Ibid., pp. 261-2. Ledru-Rollin scrie: Votre nom ne vous servait-il pas de passeportTh ibid., p. 263, no. Lxx4.
www.dacoromanica.ro
228
pean"
Comitetului3. Se capata
o martifestare de sufragiu, universal si cu alca.'kuirea Con.gosuirui democratic europeap". Se credea cA s'ar putea capata
de la Turd independenta.4.
In Italia lnsasi lucra, la Turin, cu Constantin Racovit, nepot
sti
44.
www.dacoromanica.ro
226
al
mintii
lui Dimilrie Briitianu, se scria astfel despre oamenii de ispravd, can Incereau sa scape cat de putin tara lor din Indoita strangere a unei ocupatii provocate, de sigur, prin neexPerienta guvernului irnprovisat- al unei reyolutii c tottil nepregatite: De Domnul Tarii-Romanesti si de Domnul Moldovei nu va vorbhn, cacd ei ii sant decat niste unelte Impitrittie$i, ca si eeilalt.i calli de guvernatori austriaci i muscali in Banat, Transilvania, Bucovina si Basarabia". Masurile luate pentru ocrotirea ;aranului, fie i, pentru. Muntenia,
p. 353 si urm.
2 Cretzianu, I. c., p. 361,
B V. Iorga, I. c., p. 361.
www.dacoromanica.ro
227
Cf. ibid., p.
www.dacoromanica.ro
28
a natiei credinsi
sarkit, care
chiar unguresti,
tratata astfel na-
tia cea mai numeroasit si mai veche, fall a se uita impunerea, pana jos, a limbii germane, pe cand, supt Duchner, isi aveau $i limba si dregatorii? Iar Saguna si Sulut,
noul episcop unit, se plang2au in 1852 ca. in Senatul pe
natiuni partea Romanilor e prea mica, c6 une ori numele
lor chiar e trecut supt tdcere; isc4iau i Laurian, Brnut,
Cipariu si chiar Avram Iancu 2. Totul fara folos. Nici ilci
nu e o ac(iune solidard, antagonismul conlesional, in ergtore, addpgind la dificultd(ile lupteis. In ca priveste disixisiiile austriece, guvernatorul Wohlgemuth trAgda la rkspundere pe Saguna die ee-si ziee episcop roman al Bisericii
.rasaritene In Ardeal.'4.
Asupra omulni die atata autoritate i credintl se exercita de
r Ibid., p. 595.
2 Scrisoare din 31 Decembre 1832. Ciocnirile intre uniti i neuniti, erau In spor.
3 Actele sant date, romaneste, in colectia arhimandritului Puscariu. V. si Silviu Dragomir, 'tyrant lancu, 1924.
Puscariu, o. c., p. 55 si urm.
Mspunsul generalului e un
Mac la dreptul national.
www.dacoromanica.ro
229
cu o organisare scolar; celelalte dorinti, de ordine material, veniau numai pe urma4. Fusese de fat si Avram Iancu.
pi
V. ibid., p. 88 si urm.
4 Ibid., pp. 65-8. Actele sinodului s'au publicat.
El merge la CarloOt, pentru alcgerea,
5 Ibid., p. 73 si urm.
dup moartea liii Rat, a episcopilor banateni; p. 166 si urin., dar
Patriarhul, sprijinit pe privilcgiile Biscricii sarbcsli. nu-1 admite;
ibid., p. 102 si urm. Pentru politica lui Wolhgernuth, Lupas, $aguna,
p. 90, nota 6. Cf. si ibid., p. 91 si urm., i Conv. lit., 1899, p.
703 si urm.
3
www.dacoromanica.ro
230
logie, si In curand antagonismul, asa de vechiu, si In necontemitg crestere, al Angliei liberate, interesatg la soarta Imperiului Otoman, Se uni cu dorinta noului Impgrat Napoleon
al III-lea, care se afirmase ca protector al catolicismului In
acest Orient turcesc, cu iubirea sa de glorie i tendinta de a
rsplgti lovitura suferita in 1812 de gloriosul sga unchiu, ca
sg. aducg. la p actiune militarI contra planurilor, din te In
oe mai Indrznete, ale lui Nicolae I-iu. Deci mi revolutia
mondialg, care nu se proclucea, putea s ajute pe Romani
I. Ghica, o.
c., p. 559. Cf. si ibid., pp. 503, 577. Balcescu credea ca numai prin
Ardeleni ar putea fi reluata misearea; ibid., p. 568. Lui Bratianu
Ungurii Ii ziceau In deradere dacicul ambasador"; ibid., p. 634.
p.
www.dacoromanica.ro
231
pl
www.dacoromanica.ro
232
Ina din 1852 itrebui sA se recu.rg la mAsura cre a se trimete la mosie doi dintre boierli mai recalcitranti, i sotia
unuia din ei mergea prin. 'Bucuresti la Constantinopol ca sA
prasa. pe Domnul prigonitor 2. De pe urma acestor nep11ceri Grigore-Vodl se fmbolnAvi i trebui sA. se retraga Ia
tarn, lAsAnd grija afacerilor pe sama Sfatului Administrativ3;
si IndatA se Incera la Constantinopol Inlocuirea lui, pe care o
ImpiedecarA
Intr'un admirabil rAspums, iesit din cresterea adanc moralA si din cetirile alese de care se ImpartAsise, Stirbei sfAtuia
Ibid., p. 75.
Ibid., p. 70, no.
DrAghici, I. c,
www.dacoromanica.ro
Via(a ci
233
Ine1 3.
perfect actInnea celor din Paris si-i cazusera Iii mani bro-
Ibid., pp. 325-7. Scrisori prinse ale lui Rosetti; ibid., p. 327
si urm.
www.dacoromanica.ro
234
increidere de Aall-Pasa trimdea la Constantinopol pc inteli1 Iorga, 1st. fnudIdIndntului; Lapedatu, in Cony. lit.,
2
p.
I. c.
www.dacoromanica.ro
2E5
gentul sau fiu Gheorghe, viitor sef al militiei, care era primit
In audienta de Sultan1.
Dar tirbei trebuia O. constate peste cateva luni ca In conflictul pentru Locurile Sfinte, si pentru dreptul ce-si atribuia
Rusia de a ocroti pe totl ortodocsii din Imperial Otoman, Imparatul Austriei, de si declarase atunci, la Sib lin, et, 1,n. ziLele
lui grele, numai Sultanul i-a lost um Sprijiin., se da de parbea
adversarilor acestuia. Era vremea cnd, pentru rascoala din
Bosnia, de care Austriecii nu era- straini, printul de Leiningen
mergea la Constantinopol ca s ceara imperios neaparatele
reforme 2.
in fruntea Invatannintului. Doctorul Polizu Incepea la Spitalul Filantropia cu absolventi ai scoalelar primare un curs
de chirurgie 7, Si un. foarte tariar strain, Carol Davila, prima
ca medic militar, era sa deie viata aoestei moclesbe scoli de
felceri", necesari ca medici de plasl, noua creatiune care
nu se intalne5te in Moldova8.
Ibid., pp. 141-2.
Jorge, Politica Austrlei Ma de Unir e, In Mem. Ac. 1?om.,
seria a II-a, XXXIV.
3 Bukarester deutsche Zeitung, 1850, no. 44, 5i 5tirile din aceastA
1
www.dacoromanica.ro
236
de tun caracter cultural mai limn, erau nule pentru luaurile din strdinglate 2 Ceva mai vioiu se ardta, la Iasi, lngg. publicatia lui Asachi, Zimbrul lui Teoclor Codrescu, fost seolar
www.dacoromanica.ro
102.
eAP
LUL W it.
reluarea relatiilor Rus;ilor cu Potarta printr'un trimes special al Sultanului la Petersburg ca inaintea conventici de la
Acherman 2.
fi
www.dacoromanica.ro
238
29
Iunie, din
Chisintru pe ambii Domni, ctrora li se vorbise si de consulii Rusiei, despre motivele" acestei noi Inctictri, en aceleasi
asigurtri de respect al instilutiilor si de crutare a popUlatiei 8
La junittatea lui lulie Nicolae I-iu declara et prime* planul frances de la Viena7, si in adevar din Constantinopol venia
o alta forma a notei cu privire la Locurile Sfinte. Si ministrul
o. c.,
II, p.
33.
www.dacoromanica.ro
239
patie straina, crezura el pot sr,. rmlie In noua stare de lueruri produlsa prin ocupatie. Ghica, foarte real MO do Turci
si gata sA aseulte de alte ordine care pot fi in opositie
eu aoelea"1, merse chiar panI acolo, Meat primi oficial pie
Gorceacov, venit indatif la Iasi. El trimese, pentru a-I Intampina, pe seful militici sale, Nieolae Mavrocordal, cu membri
de-ai Sfatului adrninistrativ i cu un delegat civil din partea
Pe cand regimentele rusesti urmau sa treael Prutul, Iiidreptndu-se spre Dun Are, asprul general, care nu se arlta
dispus sl tie sam de Domn, Ii lua resedinta Lemporard in
Capita la Moldovei ca intee tarl. cuoeritA, pentru. ea apoi st
pregateascit aceiasi situatie i principatului vecin. Domnii romaui aveau sarcina de a pune la IndemAna Rusilor toatc cele
trebuitoare. In curAnd 80.000 de ostasi ai Taruhri didean din
nou asupra nenorocitelor OH care abia sclpaserl de stoarcerea ostilor ruso-turce. Ghica-si ingIdui dear sa comunice
Portii instructiile" rusesti 4.
La Bucuresti, Rusif. intrau in ziu.a. de 15 lie st. v., bineeuvAntati de mitropolitul Nifon 5. Austriecii faceati intre aces-
i,
In pre-
www.dacoromanica.ro
246
www.dacoromanica.ro
24i
Reid-Pasa, prin pare se denega Divanurilor, In a caror cddere este numai expeditia afacerilor eurente 4 ordinare ale
provinciei", dreplul de a se amesteca In afaceri politice, Ingaduia totusi Voevozilor" rechemati sArsi pAstreze functiunile,
dacd Ru5ii nu-i irnpiedecal de a se tinea in legdturd cu Poarta
C. Sturdza, o. c.,
H, pp. 252-3, 271-2.
o Pentru ultimele
relatii ale lui Slirbei cu Ru5ii, v, raportul
anchetei turce5ti, ibid., pp. 686-7. Se laucht mAsurile de tot ielul
6
it'
www.dacoromanica.ro
142
seasci pe Doamna la Paris1. AnAndoi trebuirt sa fact declaratii publice pentru ptrisirea puterilor 2. Se prevenise astfel
cu cAteva zile ordinul lui Resid ca acesti functionari numiti
La Inceput, Rusii intrebuintau in armuirea tirilor roma.nesti Sfatul Administrativ, fart a-i adtugi elemente de ale
lor, ba, mai mull Ina, se folosial in Moldova si de ofiterii
militiei locale7. Dar incA din Februar 1854, dup i. ce se Ineep
la Duman, uncle Tamil ocupasert Calafatul ca si alte puncte
pe malul gang, ca Oltenita, uncle se didu o luptt In dailna
Rusilor, pe care o pune pe panzt noul pictor muntean Teo-
2 Divanul muntean reunia pe batranii Iordachi Filipescu si Rerescu, pe lanai Filipescu, pe Ioan Manu i Ioan Bibescu, pe Joan
Otetelisanu i Ioanid.
3 Ibid. p. 272, no. 207 (31 Octombre). Plecarea lui Stirbei la 28;
www.dacoromanica.ro
241
el nurniri 2. Supt acesti guvernatori, Teodor Bals, batranul $tP an Catargiu, Petru Mavrogheni, Costachi Sturdza, N. Sutu, cu
titlurile obisnuite de ministri, indepliniau functiunile adminis-
trative In Moldova si primiau decoratiile, pe cand la 13ucuresti favoarea ruseasca se revarsa asupra aoestor boieri 3.
Carmuinea mi1itar6 ruscasca Intrebuinta militia rnunteana
ai. indrepta spre Bri1a artileria valah" pentru ca gasia cii
e acolo mai bine deal la Bueuresti4, cu explicatia c n'o
poate tinea la cartierul sau general, Uncle n'are destule trupe
pentru a o supraveghia.
Dar, pe ea-11d Rusii, si cu Goroeaoov, apoi cu Lftders, cu
1nsusi batrAnul Paschevici, faceau silinti desperate ca s iea
wdhrend der Besetzung durch die sterreichischen Truppen in den
Jahren 1854-1856, Viena 1878 (din Oesterreichische Revue, 1864-7),
resumat In Iorga, Mem. Ac. Rorn., seria a 3-a, XIX, p. 250 si urm..
f D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 286, no. 216; pp. 301, 305-6.
Halcinschi devenia vice-president al Sfatului administrativ muntean.
www.dacoromanica.ro
244
mia ei, ascunsa numai, din limp In timp, din causa lmprejurarilor. Ea, care tinea la Viena pc Mihai Obrenovici, vazuse
cum consulul rus Tumanschi, apoi urmasul 11, Fonton, cauta
s deschida si In aoeste Orli de Apus drurnul in Balcani 1,
cum se creiaza, o Uniune slavA, care, de altfel, intr In legar
tura si cu. pribegii unguri si poloni.
Pe child, In Ia,nuar 1854, Liprandi, veche cunostinta a tartlor noastre, nu reusia inteun atac la Getate, se conoentrau In
Banat puternice elemente militare austriece, a caror destinatie
nu se deslusi de la Inceput. Printul sarb, Alexandru Caragbeorgbevici, crezu c trebuie s visiteze pe comandantul
lor, Italianul Coronini. Turaii, Ingrijorati, se grbiau a faoe
concesii acelor cari s'ar fi putut, supt o presiune sau alta, s
se aseze lane dusmanii lor sau langa falsii lor prieteni; nu se
stia c Poarta e hotarlta sa se opuie cu arrnele unei strababeri
austriece In Serbia asemenea cu a Rusilor In. Principatele
romanesti. Printul I.nsiii, chemand i sfatuitori tehnici din
Apus, i un Frances, se arata gata de Impotrivire 2, alatuindu-si,
dupla o tralitie pe care, din nenorocire, Moldovenii si Mun-
$i
Rusilor, mai de iisprava decal armatele br, pregatia desfacerea Imperiului Otoman4.
1 Dupli Itrimpffen, Iorga, In Mem. Ac. Rom., 1. c., p. 2.
2 Plcingerea lui catre Poarl; D. A. i D. C. Sturdza, o, c., I, pp.
425-6.
www.dacoromanica.ro
245
In tot anul 1853 Eliad fusese la Chios, neavnd nicio informatie, macar in ce priveste pe Tell si pe Magheru.N.ra la sfarsitul anului prirnia ins stiri exacte din ziarul grecesc guvernamental de la Smirna, Amalthea 3. $i el avea, printeuna din surprinzatoarele invieri ale inteligentei sale, o visiune perfecta a
lucrurilor; iesind din obisnuibele reverii4, el scria: Frumos
plan mi se pare sa stea In defensiva ostirile de la Dunbe, caci,
dupg. Intaririle ce s'au faeut pe toata linia Dunarii, Rusii nu
pot trece fara s piarz a. intreit ostire; al doilea, c planul
www.dacoromanica.ro
246
Anume scene dc ipocrisie ca st Imiptiedece temuta almacamie" a lui Ghica nu puteau sa Inlocuinsca o intelegere
1 Ibid., p. 238.
2 Ibid., p. 245.
3 Ibid., p. 246.
4 Ibid., p. 249.
www.dacoromanica.ro
247
bill pe Stirbei
IbkL, p. 269.
www.dacoromanica.ro
248
cu Mitropolitul lor, i vre-o zece familii de Romno-Fanarioti" 2. Ii scapa din vedere si tot ce se formase In spirite la
kir se Intinse In Rasaritul Ardealului, metgand pand In Bucovina. CUM se Invedera ca. Rusii nu pot face isprav si c
vor trebui sa renunte la ideia de la Inceput a razboiului la
Dunre, cei din Viena se gandian acum la prada, mai usoara,
a celor cloua 4ri romnesti. Incl. din Maiu se luase hotarirea
ocupatiei lor, dar se astepta, evacuarea ruseasca, asa d. numai
in Iunie se puteau lua masurile pentru, luarea In stapanire
www.dacoromanica.ro
249
are datoria imperioaA de a avisa el Insusi la mijloacele patrivite pentru a aphra interesele. pe care situatia actual le
compromite asa de greu"1. Si se adangiau amenintarile, tot
asa de netede, ale Prusiei, care se credea ehemat O. apere
si ea interesele Dunarii germane 2, CU tot ceia ce se putea
face, deocamdata economic si cultural, pentru sporul german,
In aceste regiuni.
www.dacoromanica.ro
250
de la Inceput inipopulara,
se evitase orice contact Intre
Romanii din trupele imparatesti si oei din tara ocupata, chiar
daca ocupatia s'a inceput cu elemente militare valahe"
Omer-Pasa se putea sprijini pe simpatiile populatiei, dar, iarasi,
In masura pe care li-o Ingaduia asteptarea Infrigurata a apari-
i Cladova
apcirare3
1 Wimpffen, o. c., p.
2 Ibid., p. 68 si urm.
73.
acolo
j,
www.dacoromanica.ro
251
nu
tianu, gata s Inarmeze pe Olteni, fie $1. cu ciomege"1,
pilau s fie realisat, de $1, supt alte forme, el va mai aparea
In cursul rzbaiula Nicio organisatie a radicalilor nu fu cu
putint, curn qi nicio Intelegere a celor cateva elemente militare. La Sum la, purtand fesul pe cap ca orice Vogoridi,Eliad
se lAsa recomandat ea Heliad-beiu, Roman trimis de Ina lta
Poarth. l.angl Omer-Paa ca represintant al natiei rornane
ai consilier al maresalului In ce se atinge despre Romani" 2
Pe la jurnAtatea lui Iulie, comandantul austriac Coranini,
In Ardeal, In momentul cand Budberg mai asigura pe mitropolitul Nifon si pe boieri ct armata Tarului nu va pleca
$i se opria evacuarea Giurgiu1lui. Stavroforii" aparean, gata
de lupa, la PAWL Totusi niNsuri se luau pentrit ca si militia
munteanA, amestecatti i p4nI acum cu cea ruseasc, s fie
atras In miscarea de retragere 4. Cum oea din Moldova, de
participase la sertdrile ruse$ti, nu se arata dispusl a trece
Prutul, ea fu Incunjurat4 de Ru$1 $i desarmag, imul din $efii
recalcitranti, cpitanul Filipescu, fiind dus ca prisonier In
mire, de Omer-Pasa la Sumla (si despre rolul lui Tell
si Eliad
ibid., no. iv); asprul rAspuns al acestuia; ibid., no. v. Despre fratele lui Omer, care fuse dourtzeci de ani In Moldova; ibid., p. 430.
In Oltenia 400 de graniceri se oferA Turcilor, caH nu-i primesc.
1 Ibid., no. x. Scrisoare de la Severin, 6 Maiu. Era la Vidin, In
Maiu; ibid., no. )(it. Era un plan de actiune comung cu Polonii;
ibid., p. 452.
www.dacoromanica.ro
252
Rusia, iar Hatmanul N. Mavrocordat inlocuit cu Ba1$1. Comisarul pentru aprovisionare, Manole Florescu, fu $i el retinut, pentru. Intovarlsire.
Dar acum masurile austriece fusesera luate pentru ca, la
oevoie, Rusii O. fie Inclunjurati din toate partile, $i pe la
Tulghe$, $i pe la Bicaz, $i pe la Carlibaba.
Divanul muinbean, avand s aleaga Intre Turd $i Austrieci,
o. c.,
4 D. A. si D. C. Sturdza, 0.
Wimpffen, o. c., p.
c., p. 488.
91.
www.dacoromanica.ro
initiativa
prime" 2.
Dar numai la 15 August, Omer, okuia generalail Pdpoviei It anuntase rApadea inaintare austriaca, Intra in Bucure$11
cu nizami i trupe de cavalerie, ferindu-se a lua cu dnsul
www.dacoromanica.ro
54
de durere", de noul comandant al pieta, venit din Bucovina, generalul Blumenkron, cuprindea mentiunea conventiei
Nistor, o. c.
D. A. qi D. C. Sturdza,
o. c.,
www.dacoromanica.ro
-p; a
7.","-le,
c
gik
,rtfi.:4
..
-cc-4r
11..
www.dacoromanica.ro
258
Sultanul". Era deci ruperea cu era Regulamentalui Organic, imprenna cu negarea c Rusia ar fi irnpu,s schimbarile
tn sittuatia mai veche a tarilor romanesti. O mai fericita
desvoltare" a acestor asczaminte era pusA in iegitura ou
Irnprejurarile ce se pot prozlucel.
Ca singurul in drept, Impreund cu Omer-Pasa, a da oran.duiri in tara Sultadului, Dervis numia un Consiliu Administrativ, avand nsIt in frunte tot pe Constantin Cantaeuzbio, si
ca membri tot pe aceia cari functionasera supt Rasi, dear cu
adausul, ea provisoriu, la Justitie, a tanaruhd Ioan Cantaeuzino. Pentru orice ar fi sa se schimbe, sa se astepte ordinul" Portii 2.
De altfel rechemarea lui Stirbei era de mult hotarita. Dar ea
Intampina greutati, Orner-Pasa fiind contra aceluia pe care-1
www.dacoromanica.ro
256
n'a vazut cel mai mic semn. de entusiasm, macar de bunkvoint reala"'.
Intrarea Austriecilor In Moldova se fleu, supt conducema
suprem a generalului Hess, care cornuniea deschis lui Buol
ca hicrurile nu se vior Indrepta In. Prineipate pank nu va
fi izgonit din ele, pentru totdeauna, i ultimul Titre", represintant al barbarelor horde" si al asiaticei guvernilri storcatoare", puindu-se In loc, deci formal, in numele Europei 4,
o protectie" austriac.a asemzsTea cra o durabila ocupatie, sprijthit pe hinefaceri economioz, culturale, i chiar sociale, contra egoismului bolieresc5. Imperialii patrundeau In acelasi
Si in Nistor,
o. c.
www.dacoromanica.ro
C. A. Rosetti ca ofiter.
www.dacoromanica.ro
257
sa Intampine pc Coronini 1, relativ buna. Feldmaresalul locotenent Path-, care fa col d'inlaiu in capitala Moldovei, venind
ga-
rantau ordinea". Poldni, ea Zamoyski, e puteau vedea pretutindeni atunei cand Sadae-Pasa juca un rol important in
115.
6
Stirbei statuse, bolnav, la Baden, langt Viena; Iorga, Cot%
$tirbei, II, p. 245, no. yr. De acolo anunta Sfatului apropiata revenire; D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, pp. 513-4.
ibid., pp. 506-7, 522-3, 533-5. La
7 Pentru rolul lui mai trziu;
i Valahi";
17
www.dacoromanica.ro
58
nuicli1. Mazar-Pasa fir, in sfilrsit inlaturat, i &lilac insusi trebui sit pardseasca Bueurestii 2
Instalarea Domnilor, voiLA. d3 Austrieci, fit privil tocmai
2 Wimpffen, o.
3
V.
c.,
I, p. 167.
www.dacoromanica.ro
Intre sfatuitorii Domni lor restabiliti nu se facura schimbari Insemnate. Rarnaser, la Bucuresti, cei doi Filipescu
si Otctelisanu, dar, Inlaturiindu-se Sltineanu si tnarul loan
155.
www.dacoromanica.ro
Mc)
www.dacoromanica.ro
261
www.dacoromanica.ro
262
niciun pret sa adrnita pe oel de-al doilea, ofiter care se alipise la Islaz steagului revolutionar $i condusese la BUcuresti
pe Eliad, pdstrAnd i acuma titlul de colonel, dat de revolutie5. Se luau masiiri contra unei brosuri anti-austriece a
I, p. 188.
4 Ibid., p. 203.
5 Ibid., pp. 189-90. E vorba si de un Iordachi Carnarasul, care din
Silistra spunea ea ar trebui sa se taie cateva capete de boieri; ibid.
6 Ibid., pp. 531-2. Coronini-i dit o masa; ibid., p. 216, no. vit.
7 Cf. ibid., II, pp. 238-9, 240-2. Pentru timpul cat Pouiade, Orasind, supt Rusi, functiunile sale, fusese acreditat pe langa armata
lui Omer-Pasa; ibid., I, pp. 494-5. Conflict eu consulul prusitm
Meusebach; ibid., p. 357 st urn,
8
www.dacoromanica.ro
263
61ujbe,
ideile epocii cu situa(ia Orli si C7 nevoile practice ale paporului" 3. Progresul", afirm Stirbei cu dreptate, nu e ideia,
E o sarcing
obositoare 'Nana la
Ibid.
www.dacoromanica.ro
264
Ibid., p. 306
2 Ibid. 0 urm.
*1
urm.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IX.
Iosif, nu fAra speranta ct s'ar putea pastra macar o ramasitA din marele plan de Intindere, Inteo forma sau In alta,
peste Carpati, dibacia ruseasca, represintata prin Gorceacov,
devenit acuma conducator al diplornatiei intperiale, in ce priveste, poireisirea protectiei exclusive", prinzandu-se de ideile
pc care le emisese In nurnele Cabinetului sau Prokesch-Osten,
initiat In rosturile rasaritenel, se aseza pe basa imbunglatirilor" (ameliorations) situatiA acestor iri romAnesti, a Intririi privilegiilor actuale i adaugirii lor In margenik posibilitatii,
specifica de ce c vorba: totala libertate a comertului, cu In laturarea oricaror piedeci si abusuri, Domni, Hospodari", alesi de Divanuri, tribut unic, carintina si militie pentru paza
ei, Inlaturarea sapanirii otomane pe malul stAng al Dunarii
sti. a oricgrui amestec turcesc, cu p revisuire a Regulamentului, dar cu vremea i prudent, toate ca puncte introduse
1 V.
29
www.dacoromanica.ro
266
sa
de drept1.
ciei tnvingdtoare, supt anume slovstii venite de la Impdrata! 11470, stercara o propunere care ar fi Ingtkhdt a se
introduce tn discutie 1 cliestia Unirii 2, revenind asupra acestui proiect si la 26 3. Rialspunsul engles fu imediat: initiativa
In tot ee prive$e aceste tkari trebuie sa fie a Turciei, si, cum
si
socoti
Ibid., p. 31.
p.
www.dacoromanica.ro
261
Totusi, Moil din toamna lui 1854, Colquhoun era pus de guvernul sdu s oeroeteze ce formd do carmluire ar voi Romanii,
iar, in cas de o vor represontativd, cum sd se alcdtuiascd. Adunarile, ce oaste nationalfd. ar fi sa se formeze si mai ales,
MA a se uita chestia, secundarit, a mAndstirilor Inchinate.
Locurilor Sfinte, ,,dac popiila4hl aoestor cloud Principate pot
prospera mai bine prin unirea celor cloud tri supt aoelasI
guvern i supt aceleasi institutii".
Aceasta era situatia (=land, In legdturile cu planurile la
cane nu remmtase Austria, Francisc-Iosif apart' la Cernduti
(Iunie), uncle merse sd-1 salute Ghica, s000tit ca fiind legat
mai mull de Francesi, cuni ii era Curtea, i, din partea lul
Stirbei, care n'aviuse vneme sd intrebe pe Turd, Gheorghe,
fiul mai mare al Domini.' lui muntean 4. Ca o urmare a visitei
limpArdtesti, se scant numdrul ostasilor ocupatiei 5.
tru cd, In grija de 'a acoperi datoria, care, din causa Intreitei
ocupatii, se ridicase pand la 26.000.000 de piastri, se adresase
si la veniturile mAnastirilor inchinate. Cum Fuad-Pasa era
acurna la carmid, aoesta aducea cu dansul sim1patLile i antipatiile din mrul 1818 1. El era prutru reprimirea in tart a
1 Ibid., p. 160, no. LII. Winipffen, p. 189, descrie pe cei designati
la Inceput.
2 Ibid. Dar Vislicrul Bals merge el la Viena, s prascA pc Damn;
ibid.
www.dacoromanica.ro
268
lui Marin Serghiescu, zis Nationalul", lui Grigore Peret, banuit a a tras cu pistolul asupra lui VodA-Bibesca, 5i lui BoItntineanu, care dAdea la Paris o editie francesa a Orientalilor" lui: tustrei se adresasea direct Turcilor 1. Dommil, arAMud c primul a fost i la ocnA, Mud amestecat In actiunea iLu Miticl Filipescu, si a al doilea era Invinuit de atentat
contra persoanei stApAnitorului
ste
usoarelor, armonioaselor, dar netrainicelor Flori ale Bosforului" i Caicoelaneelor" aceste lAmuriri: d. Bolintineanu e
dintre putinii caH s'au distins prin parerile demagogice cele
mai Inaintate i prin activitatea ce a cheltuit-o ca sA, le rAspAndeasa In timpul misarii de la 1848" 2. Era atunci, obosit,
In retragerea din mAnAstirea Bistrita 3. Se ingAduia totusi In
cercurile turcesti ca o campanie contra lui s fie dusA prin
oficiosul frances La Pre.,se d' Orient 4.
al camel" rositor" de Eliad In scrisorile lui, din nou Inveninate, de pe acea vreme, colaborAnd Boliac si Adrian, nu
reusi prea mult dar foaia nu se deosebeste de Timpul lui
Bossueceanu (sic), ferindu-se de tot ce ar putea sl fie politica
zilei. Albumul Litterariu al acestuia, In 1855 7, cu colaboratorii
1 Ibid., p. 561, no. cxvia. Colonelul Joan Gigartu, care plecase
cu Ruii, Intrebuinta calea Vienei pentru a fi primit; ibid., pp. 567-8
2
www.dacoromanica.ro
kb
4 Ibid., p.
8.
Ibid.
www.dacoromanica.ro
2770
supraveghiata, ea nu pu tea sa mai aiba vre-o legatura folositoare2. Se ajunse asa de departe, Inca! Palmerston, (tin
nou interesat In chestia romaneasca, ceru u.n memoriu si i
se vorbia series de co! 100.000 de Romani gata sa se ridice
pentru a forma oastea liberarii lor: rechemandu-se pribegii,
s'ar avea ea sefi Tell, Magheru ti ali ofiteri. S'ar pu.tea
pastra si Domnii, iar, daca nu, un singur locfiitor s'ar numi
pentru ambele (dri, pregdtind Unirea; se propunea N. Goleseu, acum la Paris. S'ar putea capala astfel tot Balcanul
contra Rusilor 3.
In cercurile oficiale franoese patrundeau acuma arlicole con-
tra Rusiei, dar ele se credeau inspirate de Ghiculesti4. Primejdia cea mare venia In.sa de spre partea Austriei. Pentru a lupta
contra ei, Ioan Bratianu publica, in west an 1855, Inteleapta sa
www.dacoromanica.ro
i Vuterile europene
271
1:n
Inteo revista care se intituleaza Romania literard", proclainland astfel idekt Unirii, pe lftnga unii dintre batrani, ca
Negruzzi, cduittindu-se 5i scormonirea literaturii istorice.
Foaia avea si colaboratia lui Slamati si loan Sarbu din Basarabia, lui C. Hurmuzachi, scriind despre emanciparea taranului, apoi a Muntenilor, ca Grigore Alexandrescu2, i chiar a
expatriatilor, privii cu atata dustnanie la Bucuresti, Bolintineanu, Creteanu 3. Tendinta e hotarlt anti-ruseasca, dar ideile
politice apar numai foarte prudent, censura intervenind pentru
www.dacoromanica.ro
272
2 V. si D. A. si D. C. Sturdza, o.
www.dacoromanica.ro
liesRa romhneasea
pi.
Puterhe europene
23
la
unitate de aecia
chiar cari erau mai hotdriti contra aricdrii idei de unire
politicd1. Din partea e, prin de Thouvenel, ambasadorul Imparatului la Constanlinepol, diplomatia francesa nu, ridica in
calea solutiilor In mcrs din partea cealallii dealt intrebari,
intre care cra i aceia a Unirii si a printului strain, dar,
fireste, data fiind legatura ea Poarta, nu si a independentq.
Se prime i problema daca reformele ce ar fi s se introduca
se vor face de o cornisiune moldo-valaha" lucrilnd la Constantinopol sau, mai tarziu, de insusi noul regim 2
0 revelatie recent:a arata cI asa-zisa ideic francesd" nu era
teritoriul romancsc concep ii acuma ca
numai a lui Napoleon. Inca din Februar 1855, inainte de moarLea Tarului, Palmerston era de prere ca, de oare oe protectiei
rusesti irn i ie Nate substitui, cum se propusese, aceia a celor
cinci Puteri, ar krebui o Conslitutie, arrobata de Puteri, cu unul
ori doi Domni, fie si Fanarioti, chiar i fara stapfinire pe viata.
si donA. Adunari. In Octombne ins, in przajma conferintilor,
ministrul de Externe, Clarendon, evident de pe zirma reintreruptei propagande a lui D. Brdtianu, gandia altfel si scria
asa: Independenta Principatelor Unite i un rege strlin ar
fi cea mai potrivifld ordnduire pentru an popor care arde
de dorinta sd fie scdpat de ocupafia unuia sau celailalt dintre
puternicii ci brutalii lor vecini qi nu s'ar supune uor la mai
patine privilegii fag de cdrmuirea turceasca decdt se bucurd
acum". Cum Insa e si chestia interesului pentru ele al Puterilor si aceia a Dunarii, poate cel mai bun plan ar fi o unite a
amdndurora supt un print strain ereditar, dar privind totusi
pe Sultan ca suzeran", ca in Egipt. Fata de aceasta ideie,
ministrul de Externe franoes Walewski spunea lui Cowley,
www.dacoromanica.ro
274
nilor, si nu numai dintre indigent, si decretarea la Constantinopol, dupa consuRarea unor delegati rom,ani, a noii asezari
a Principatelor. Stratford recurbostea el Romnii, cugetnd
national, vreau Unirea, dar adaugia ca aceasta ar atrage corolarul independentei i ar deschide Poarta amestecului austrorus 4. Din parte-4 Anglia, tot asa de eau informata si neavand
niciun adevarat interes pentru chestia romneasca In ea Insasi, nu mai scotea macar inainte ideia unui proteetorat
austro-rus'.
Se ajunse, in sfdrsit, pe basa cererii turcesti, sprif.inite de Anglia, la ideia unei conferin(i la Constaritinopol, ceia ce insemna
readurerea inaintea Portii suzerane, considerat4 chiar ca proprietarii i Suuerami, a acelei ch, stii romduesqi, pe care represintantii nostri, pe base priucipiilor Marii Reuolutii, o uoiau
hotdritii de Ron-qdnii lnii, pukind
arbitragiu al Paterilor apusene, pe care si le socotiau femora1 Temperly, in Rev. hist. du S.-E. eur., 1837, n-le 7-9.
2 In instructiile date lui lord John Russell, trimes la Viena, se
1.6gdduia nevoia reformelor, dar se admitea cre0.erea tributului si
dreplul Sultanului de a tinea garnisone ca In Serbia (I); East, o. c.,
pp. 30-1. Cf. Riker, o. c., p. 26 qi. urm.
3 D. A. i D. C. Sturdza, o. c., pp. 908-9.
4 Riker, 0, c., p. 33.
5 Ibid., p. 32.
www.dacoromanica.ro
diestia romeineasca
Puterile europene
275
deci la orice viitor al lui personal. Dar, child Alison, poate istoricul, secretar al lui Stratford, fu Insarcinat 2 sa cerceleze starlea
de spirite.la Bucuresti, Stirbei se arata de aceiasi prere, de si
Dar, pe cand Nicolae Roznovanu mergea la Viena In numele boierilor5, partidul national din Moldova, care se poate
www.dacoromanica.ro
216
si
Se analisa punct cu punct decisiile care atingeau dreptul de autonomic al unei Oh care s'ar pntea i desface din
vechea legaturd feudala si se atingea si primejdia invasiei
evreiesti.
c.,
Ibid., p. 965 si urm. Wimpffen II credo redactal de Kogalniceanu si Alecsandri; pp. 218-9.
V. si Slusanschi. o. c., p. 109
2
pi
www.dacoromanica.ro
c.
II,
Cbestia romneasc
Puterile europene
277
tul lui Thouvenel, care mai prevedea disparitia Bisericii titulare i dadea alta, formatie Senatului 4. Din parte-i ambasadorul franees refusase cererea englesa de amnislie pentru revolutionari 5.
In sfarsit, conferinta Incheie protocolul, redaetat de Thouvenel si de Prokesch, prin care se hotara c Regularnentud Organic, ea si tot ce resulta din tratatele dintre Rust si Turd, se va
desfiinta, urmand ca asupra alegerii Domnuhii si con,stituirii
unui Senat in locul Adunarii Obstesti,
ideia era francesa,
Lsandu-se la o parte
5
Ibid., p. 919; ibid., pp. 950-1. El vorbia i de refusul Portii
cu privire la ideia Unirii. Ar fi fost pentru prelungir,m pc un an a
Domnilor, pe cari-i aprd.
6 V. $i ibid., III, P. 994; IV, p. 423; V, pp. 892, 888 i urm.
7 Eliad credea cA putea fi intentia de a alege Fanarioti: un Cal-
www.dacoromanica.ro
278
si garantia Pluterilor, se punea In vedere instituirea unei Calmcdmii pentru vremea and se va proceda la o consultare,
fie si In aceasta formk a tarilor, masura care, deci, nu fusese
Inla,turatA, fiind admis si de Clarendon: un comisar otoman
va rmnea In tall pana la desvzirsiirea nonlui regim.
www.dacoromanica.ro
Chest la rornaneasa
Puterile europene
279
prin Ingaduirea Portii, care numai silit ar fi admis destararea lor s. Si, osebit, Dimitrie Bratianu revenia pe langa
Clarendon,
zi dupa deplina victorie asupra Rusilor, fata de dorintile romnesti, cane, In alte Irnprejurari, II iirteresasera totusi odata,
Cu cererea, atat de IndePArtata de interesele rninistrului de
Externe engles, a unui regat independent ca al Belgiei, sau
macar uninea cclor cloud tri, pentru a servi Europei in
apararea granitei ei rasaritene. Pe basa, nu a tratatelor dintre Rusia si Turcia, ci a pretinselor vechi capitulatii, sa
se stabileasca raporturile cu Puterea suzerana, margenita la
serifuri" care au deschis pofta de amestec si Rusilor. Dreptul de perfeeba autonornie sa fie Inlarit Ronaniei unites. Rosetti, initiat in aceasta interventie, aslepta o cerere analoaga
din partea Moldovenilor, can In&t zaboviau, fiind In lupta
cu Ghica-Vocla. Era in pregatire si o petitie care Napoleon,
ca si atre Victor Emanuel Si chiar care regina Sardiniei, o
visita la Bruxelles*, unde Nicolae Ionescu va tipari forma
francesd, foarbe bine redactata, a Stelei Dunarii". Dar Muntenii consimtiau, Intr'o astfel de vreme, s serveasca si In
Daily News pasiunile nationalilor din Moldova contra Dornnului lor, care ar fi trebuit sa li. fie un prieten i un asociat 5.
Era Ina., de sigtur, prea tarziu. Si mai ales cra, In. toate
1 Cretzianu, o. c., II, p. 51 0 urm.; Corivan, Din activilutca emigran(ilor rorndni din Apus (1853-1857), Bucure0i. 1931, pp. 89-91
(2 Februar).
2
Ibid.
5 Ibid., p. 60.
6 Ibid., p. 65 i urm.
www.dacoromanica.ro
280
aoeste sfortgri, prea puin. Imitate. Se luera nu numai separat, dar i dusnidneste, Intro Munteni si Moldoveni, Intre
ea din Bucuresti, cei din Paris si cei din Constantinopol, earl
erau contra Unirii si pentru none eetdti turcesti1,Intre Ghica
KogAlniceanu, care trimetea ne3ontenit lui Rosetti material
pentru a dovedi pe Domn cd a dorit pe Rusii In 1853 si ed
s'a furat supt dnsul'. Brosuri ea a lui N. Russo, apdrutg. la
Bruxelles, In sensul lui Eliad, ca accia, foarte Insemnatit
din punctul de vedere al dreptului public, a lui Vasile Boereseu 5, nu puteau fi oetite Inteun moment cfmd Napoleon
el Intre-
cu ureehea la opinia publied, aproba, dar ca sdi se deszdcal Indata eel se va lesi din aoeastt atmosferd internalionaldi,
si el va fi fatd in fald cu. o Franld gala de orice pentru pdstrarea legdturii englese, dar si desehisd pentru o noui; prietenie
eu vielean-Imbietoarea Rusie. De alta, Austria, dusmand png.
la ,,epilepsie", si ea amenintdrile de apoplexic ale lui Buol,
Palmerston).
5 Eliad credea c Tarul s'ar fi Inteles cu Napoleon pentru alegerea ducelui de Leuebtenberg; a. C., p. 470.
www.dacoromanica.ro
281
dent, cuprinzand Bucovina, Ardealul, Banatul si aveind nevoie de lan(ul Balcanilor ca hotar 1, si Turcia, care stia cIt
nimic nu se va hobari, prin vointa de fier englesa, contra ei.
Astfel hotaririle ce se luara In sensul discutiilor anierioare
nu cladiau nimic sigur si atnamlntit pe ruinele protectoratului
rusesc; se reservau pentru. mai tarziu toate chestiile gingase.
Tar, cand se reluara discutiilc, in April, ele se Invfwtira cu
tot asa de putin resultat definit in jurul chestiunilor de evacuare, Austria facand sa i se acorde, pentru retragenea ttnor
trupe pe care &luta sa, le mentie In vedorea si a conflictului
iminent cu Franta pentru r3solvirea chestiei italiene, un termin de sase luni de zile" 2.
La 8 April se dadeau instruc(iilc peniru comisiunea speciald chematd si adune elementele si sd prepare baseie silltoarei organisa(ii a prouinciilor ddnubiene", titlu care ar fi
cuprins si Serbia, daca pentru (lama ar fi fost vorba de o
asemenea opera de reforme. Dup't dorinti care se gacesc usor,
numele national, sau mIcar c31 politic, al tarilor noastre fusese
Paris 1897.
CAPITOLUL X.
si
se ajungea la ciocnire
Nistor,
o. c.
2 lorga, Cor. lui .5tirbei, I, p. 610, no. cLmocitt; pp. 611-2. Noi
asigurari turcesti; p. 613, no. ctxxxvm.
3 Cretzianu, o. c., II, p. 83.
4 Iorga, Cor. mi .5tirbei, I, pp. 616-7.
5 Ibid., pp. 614-5; Wimpffen, o. c.
www.dacoromanica.ro
283
listi, pe aceiasi basa a intelegerii cu marea proprietate, garantAnd cu moii1e ei: avem statutele Mncii Nationale muntene", care, nu s'a infaptuit din causa plecarii Domnului.
Ghica, ocupat cu noi reforme, privitoare la pres5., la Inchisori, la jurati, prirnise aceiasi instiintare de evacuare, cu
1ndemnul de a-si cresle militia 3, ceia ce s'ar ajuta de Coronini.
Dar legnura dintre cei doi Domni se rupse pentru totdeauna; Stirbei se plAngea c. tara-i e nN.padita de ziare moldovenesti care atat6 contra lui, cu voia lui Ghica Insu5i4.
Wimpffen. o.
c.
Ibid.
www.dacoromanica.ro
284
ei vor trebui g fie informati in oe prive$te cererile Romanilor6. Cbe funul dintre cei cari ajunsesera a se strecura
la Bucure$ti, $i pentru a Intemeia un nou jurnal, se ocupa
mai mult de lupta contra IW Stirbei, a ctirni atitucline unionista, i prin declara(ii kL congres, n'o puteau leiqddui 7.
c.,
p. 54 si
urm., nu conving.
3 Prin Elias Rgnault, autorul unei lucrari despre isloria Principatelor (Histoire politique et sociale des Principauts Danubiennes,
Paris 1855), lucrarca lui Balcescu (Despre starea so(iald a muncitorilor plugari In Principatele Rumdne In deosebite timpuri, in
Magazin istoric pentru Dacia, MI (1846), pp. 229-46), cunoscutd
si de Karl Marx, cum a ardtat-o d. Zane (Economia de schimb in
Principatele romane, Bucuresli 1930 .
4 Ibid., p.
80.
Ibid., p. 78.
6 Ibid., pp. 80-1.
5
Ibid., p. 81 si urm.
www.dacoromanica.ro
283
l3enzi. pen-
Era Sardinia.
PAO la aparitia lor in cele dou6 Capitalc, unde erau a-teptan cu. cele mai nerdbcfAtoore sperante, trebuia ca Domnii
s`a OraseaseA puterea, al cArii termin septenal sosise i ca
Austriecii sA-si retragA mAcar cea mai mare parte din trupei
a$a cum se hotArise la Paris.
118 si
3 Draghici, o. c.
4 D. A. $i D. C. Sturdza, o. c., III, pp. 565, 597.
6 Ibid., pp. 928-9.
6 Ibid., pp. 654, 656, 672.
7 Ibid., IX, p. 401.
Iorga, Viata $i Domnia lai B. $tirbei, p. 187.
9 Dupa ziarele muntene, ibid., pp. 187-8. Cf. $i Wimpffen, o. c. Iii
Maiu, refus al Portii; D. A. qi D. C. Sturdza, o. c., III, p. 489.
www.dacoromanica.ro
286
solut si formal prin conuen(iile care o inglobau n noua Europa, de care de fapt TUrcii se sim(iau legafi asa de pu(in.
De altfel si vcchile moravuri rimasescra.: s'a pasLrat actul
prin care Panalle Bals recu.noaste ea, a dat Grecului Adosides,
secretar intim al lui Aall-Pasa", pentru varul sau Toderita,
18.000 de galbeni, suma. care nu se va reclama de la aceasta
rudd, &cat dacit varul mieu va fi nurnit Domn al Madovei prin grija d-lui Adosides" 3.
Oricum, eliestia rometneascei era mutald aslfel acasd. Emigratii nu mai aveau glas: nici cei din Paris, niei cei din Turcia,
mat, pana la intrebuintarea de euvinte romanesti, ca /7/0fneni, fostul ministru la Atena, viitorul autor de publicatii
privitoare la misiunile sale, presinta tot felul de planuri asupra
compunerii DiVanurilar inenite sa-si dea parerea asupra viitorului romnese, sid vedem propuind un singur Domn re1 Wimpffen, 1. c.
www.dacoromanica.ro
$i
urm,
781
maguli
pe Franoesi, dispaithnd astfel, odata cu libertatea presei, dlruit de Domnul demisionat, planurile de navigatie pe Si-
www.dacoromanica.ro
813
i cl, Glrica fiind incd in Scaun, ca ministru de Instructie 1. Panu nu uitit nici pe Romanii cari lipsesc in stritindtate" si cari au suspinal improuna cu. noi la toate nenorocirile noastre, au suferit Impreund cu nol i, neobositi apostoli
ai binelui patriei, au pledat i a apdrat pretutindenea dropturile Rornanici", ca apostoli ai nationalitatii noastre" 2. Si
Kogalniceanu se pleca, induiosat, Inaintca arnintirii lui Nicolae 1361cescu, marele istoriz na[ional"3.
Aceasta ca prefatid a constituirii, la 6 Lurie st. n, a comitetului pentru unirea supt print strain, din dinastie curopeand,
vorbia
telectuali ca Inteleptul ganditor Stefan DdScalescu din Foc5ani, Gusti, A. Papadopol, fiu al unui ofiter grec si al unei
nice a lui Scarlat-Vocl Callimachi, poetul Sion, I. V. Adrian;
dr. Apostoleanu, ofiteri In functiune, ea Scheleti, Casimir,
1 Mlinescu Inchin pentru aliati. Nu se ilia Saint-Marc Girardin
pi
Quinet.
Ibid., P. 527.
Ibid.. Pp. 525-6.
dere opus.
www.dacoromanica.ro
4 'L.
:to
Vasile Al ecsandri,
www.dacoromanica.ro
2 I)
nu amenintd ortodoxia.
5 Ibid., pp. 580-2.
6
LTnirea si neunirea Principatelor romdne, Iasi 1856. In D. A.
si D. C. Sturdza, o. c., I, p. 1 si urm. El arilla cii numai Romdnii
cci diit
Sud i ca pentru Austria primejdia panslavisli Inlrece an mult pc
cca romAneascd.
www.dacoromanica.ro
2bo
www.dacoromanica.ro
291
clara tArile romanesti prorvincii indubitabil anexate"; recunoseandn-se asa-zisele acte de Inehinare, ele erau presintate ca
simple hatihumaiumuri1. Daca e vorba de Unire, nurnai Poarta
ar avea dreptul de a o hotart, din suveranitatea-i deplina. Nu
se poate insa un Stat intr'un Stat". A dada' se intreabq acefti
Romdrzi, de cc nu qi cele patru milionne sup use altor Pliteri?
E vorba Insa oare si de desmembrarea altor Imperii? $i, In
Europa, unde s'ar opri astfel de consultatii2?
Dar, si mai departe, manifestatii personale pentru Unire au
loe pe langa acelea de grup. Vedem astfel pe Constantin Rosetti
si
4 Premier point de
p. 341 si urm.
6 Ibid., p. 618-20.
7 Ibid., p. 689 si urrn. Pear lasase pe generatul Gablenz, ames
tecat si In afacerea bancii.
8
www.dacoromanica.ro
22
Daca alcatuirea noului Ministeriu, cu Cos lin Calargin, Scarlat Rosetti, Teodor Bals si Alexandra C. Sturdza, arata limpede
cx.7 nici uorbei 1111 poate fi de o ac(turde autononiti: imbunalatirile din Mantra care se vor desbate",
nu sd hotgrI
se vor Incuviinta si se vor pane In lucrare de Inalta Poarta" 7.
Tolusi Caimacarnul Bals avu bun& simt sa nu iea prin cuvin-
si in ofisul"
sau el asigura cA se va feri de mice inovatie pripite2.
tele sale de raspuns nicio indatorire politica
'3
1 Ibid., p. 674.
2 Corespondenta lui cu N. Istrati; ibid., p. 755, no. 644.
B Ibid., p. 700, no. 623.
4 Ibid., pp. 745-6. Un Milo, unionist, la Constantinopol; ibid.,
pp. 788-9. KogtIniceanu d portretele noilor ministri; Cretzianu, o.
c., II, p.
p. 736.
Ibid., p. 691.
Ibid. Generalii austrieci trecurA in revist Si trupele moldovenesti; ibid., no. 695. MAsuri pentru iernarea Austriecilor; ibid.,
7
pp. 805-6.
9
Ibid., p.
699.
Ibid.
www.dacoromanica.ro
293
2 Plecarea lui; ibid., p. 737, no. 635. Marziani lull comanda generala.
6i
Gh.
sll
www.dacoromanica.ro
294
cari prin opositia lor servesc de fapt Unirea; ibid., p. 785 si urm.
Se s'lla cd Anglia se clatind; ibid., pp. 790-1. La nota turceascA se
rAspundea de Cavour cA IntAin trebuie sA se cunoascA dorintile populatiei; ibid., pp. 794 5. In acelasi timp sa se arAte Por[ii ce foloase pot iesi din crearea Statului Iii .,via(a realitatii romane".
5 Ibid.. pp. 829-30. Dar v. ibid., P. 831.
6 Ibid., pp.. 832-3, 810-1.
7
www.dacoromanica.ro
295
dintre zisele prouincii", fail a se indica prin nimic participarea Rusiei la acordarea i alcatuirea kr.
Reformele sant acelea de care fiecare provincie are nevoie separat",
deed se inlaturI i unitatea de legislatie a
Regulamentului din 1834.
Tratatul din Paris era presintat, apoi, ca Incheiat Intre Guvernul mieu si lnaltele Puteri europene" si se apasa ca el a
confirmat si consolidat" drepturile sacre si surerane (sau suverane) ale Portii". Se va aduna deci un Divan special" In fiecare din cele dona provincii", In car. till exista dealt clase de
populatie". 0 colnisiune va fi compusa dintr'un delegat numit
de noi si din delegati trimesi de Inaltele Puteri contractanle".
Apoi va fi discutia lntre Poarta si aceste Puteri. In fine noul
regulament organic" va fi dat fiecareia din cele doua provincii printeun hati-humaium".
Pentru a se avea o adunare nesupusa igpitelor se prevede c
aceast represintare pe cIasa s vi. alcalui din alesi ai acelora
cari au panuint (500 de Mei In district sau proprietate In
orase, ori platesc patenta de prima clasa, adauglind.u-se mai
cel putin a lost tot boier. La alesii Omni se prevede conditia de a fi mosneni i, daca se poate, de a avea o proprietate cu venit de 350 de lei. Se cere de la toti membrii
vrasta de treizeci die ani. Se va discula Intaiu pe clase si
apoi se va comunilca regultatul Adunarii generale, al carii
president,
si chiar secretarii ei,
va fi numil ae Calmacam. Se va lucra supt controlul comisarului turc, care sa
avea dreptul de a lua masuri daca se depaseste competenta
Adunarilor (1-10 Seplernbr3)1.
1 Ibid., pp. 862-71; forma presintall comisarilor; ibid., pp. 887-8.
Observatii lui Thouvenel; ibid., p. 912 si arm. V. si ibid., n-le urmatoare. Indata Walewski presintA observatii Cu privire la aceast6
limitare de compelent; ibid., pp. 874-5. Thouvenel despre firman;
ibid., p. 876 i arm. Audienta lui la Sultan, care Lionise a-1 vedea;
ibid., pp. 889-90.
www.dacoromanica.ro
2(.6
de favorabila, din 1854, de aceiasi parere In chestia Principatelor ca si ireductibilul Aall. In zadar i se denunta
de un numar de boieri activitatel anti-unionista a lui Bals,
de si se credea ca noul regim ar ii dispus sa-1 Inlature 5. Se
vorbia totusi de posibilitatea ca locul dc Caimacam moldovean sa. fie dat tanandui Vogoridi, sustbiut de tata vi de
cumnat, Mihai Sturdza, care ar fi urmdrit situa(ia, la care
fusese invitat candua, de Domn al Prilor unite 6. Ceia ce nu
Impiedeca pc Ba4 de a jigni Divanul sau, presidat de Vasilc
Ibid., p. 916 si urm.
2 Ibid., p. 924. V. i ibid , n-I urmAtor, i pp. 944-5. Ohservatiile
lui Talleyrand; ibid., p. 928.
3 Ibid., p. 877. In0iintarea turceasa adi'csat
lui Ghica pentru
numirea comisarului turc; ibid., p. 916, no. 729.
4 Ibid., pp. 891-2. Cf. Thouvenel, o. c., p. 58 i urm.
5 V., pentru schimbare, Riker, o. c., pp. 77-8. Cf., pentru actiunea
Caimacamilor, Thouvencl, o. c, p. 71 0 urm.
6 D. A. i D. C. Sturdza, /. c., pp. 947-8, 969 0 urm. Thouvenel
ar fi fost pentru Stefan Catargiu; ibid., p. 971. Pe hasa prevederii
Regulamentului, el propunea un al treilea Caimacam pe lng Vasile
Sturdza, president al Divanului domnesc, unionist, pe Milo, ori
Latescu i Negri (ce dernier u'est pas fort, mais il est honnte").
Asupra venirii unui cillittor" engles la Bucure0i 0 la Constantinopol,
condus de I. Filipescu, ibid., pp. 972-3.
1
www.dacoromanica.ro
297
Unirca
Mustrat de Place, el
ajunse a primi observatii serioase de la Poarta 2, dar aceasta
nu-1 Impiedeei de a face din Nicolae Istrati, cel mai in yoga
dintre carnpionii, spPijinili de Austria, raulra tni ru, utinb4Una Lucr:irilor Publiee
vince, termin aliituri de care se puma acela dc Principate", dc si fara alL designatie. Se tale si subliniarea care
1 Ibid., pp. 975-6.
2 Ibid., pp. 977-8. E inlocuit prin omul de rea faim N. Cantacuzino;
V.
o. c.,
1010.
Driighici, 0.
C.,
U. A. si
D.
C.
Sturdza,
www.dacoromanica.ro
298
vechirne de trei ani. Se opreste orice amestec al Administratiei, afar de paza bunei rriduieli, si se arat cl rninistrii,
directarii de departarnente Si ispravnicii" nu pot candida. Pre-
p. 1097. 0
www.dacoromanica.ro
299
sile MAlinescu, Rolla, Anastase Pain si Kogglniceanul. Relatii se si legaserA cu Muntenii, de la cari venise i un delegat,
ca si atfitia altii din primele riinduri ale aristocratiei moldovenesti, cereau indatg, ca o garantie cg alegerile vor fi
libere, Iniaturarea Caimacamlului pgrtenitor 6
Dar Bals se IrnbolnAvi greu Inainte de sffirsitul lunii Fe-
bruar si el trecea puterile sal; Sfatului Administrativ Extraordinar, In care la Culte era Panaite Bals, iar cond.uoerea
armatei fusese incredintata colonelnlui P. Scheletti 7. Peste
ateva zile el se stiingea8. Disparea astlel cea mai supus6
unealtg. a Austriel, da la care astepta tronul celei iu.ii umile
vasalitAti 9. Cel care-1 Inlocui, In ciuda petitiilor unioniste de
a se reveni la CaimActimia In trci, dupl Regulament 14, fu,
1
Ibid., pp.
Riker, o. c., p.
1107-8.
72.
no. 861.
9 V. portrelul lui de liog5Iniceanu; Cretzianu, o. c., II, pp. 111-5.
I' Stefan Catargiu era cat pe-aici sA fie numit; D.A. si D. C. Sturdza,
o. c.,
IV, p.
32.
www.dacoromanica.ro
300
cu toatit nulitatea sa ridiculA1, Vogoridi, un dugnan cilpittAnos $1 cinic, ciu toate asiguritrile false date In scris 1W
Place a e pentru Unire cu prudenri", dae:i are san.se ht.
Cougres 2. Turcii. 0,6 aeesla era al lor, nu al Austriecilor,
credeau
poat zdrobi prin brutalitatea acestui otti de puVIZ inteligehta. $1 cu totul strilin de tura, de i bUscut la
Iai $i botezat la Sf. Sava3, partidul Unirii 4.
Intreaga chestiune a viitorului RomtInilor, stransit in jarul
acestui singur punct, era si se decidefi fn Moklova anului 1857.
De .$1. Clarendon se plngea ca se hulbura Europa din.
de aeelasi Clarendon, care radea cn dnsul de planul ambasadorului oternan la Londra, Musuras-Paw, care vrea separarea Romnilor i pe Mihai Sturdza Domn In Moldova 6, si
el legase relatii i cii Bulwer7, ea Crowe8, cu Gladstone chiar,
an mare meeting
care se seusa di nu e deplin informal 9,
1 Portret de Crenier, In VI. I. Ghica, Snicuiri istorice, I, 1936,
pp. 103-4.
p. 6 si urm.
5 Riker, o.
c.,
p. 118. C. ibid., p.
128.
www.dacoromanica.ro
70-3
cur1
tP1
tf4
itit
;.
ti,413,211!
.
V'h
A
giNg
IF
"
1.4 icA*4,
N,
P'
_frFa
www.dacoromanica.ro
oi
informatie si de o strlinsa argurnentare cu privire lii suvcranitatea, continun pgstrata, a Romanilor, dar Intr'o scrisoare
Actiunea In Paris, odalii cc Napoleon mentinea, mortis, punctul.sau de veclere: neaparata Unir ea Principalelor 3, nu mai era,
2 Ibid., p. 174, no. cm. Pentru succes, ibid., pp. 175-6, i East, a. C.
3 Ibid., p. 119.
4
c.,
5 V. Thouvenel, o. c., p.
63.
ibid., p. 167.
www.dacoromanica.ro
ibid., pp.
id2
.
Ilredltarda untrn
i A.
mic ca al nostru numai dintr'o miscare de ciuda, poate, con,tra guvernului trances" 5. Un alt Engles, Hartman, care, din
Constantinopol, venise la Bucuresta, scrie lui Dimitrie Bralianu c Guvernul engles tr:buie adus printeo actiune asupra
Zabava, Incurajaloa.re pcntrn dusmanii schimbarii coustitutionale, durase asa de mult, InCat in tart se crease o stare
de spirit deosebit die nervioasa. Fat't de sovairile care se consr Ibid., p. 189. Cf. i ibid., pp. 162, 166-7, 172-3.
2 Ibid., pp. 162-3.
8 Riker, o. c P. 73.
www.dacoromanica.ro
Jo3
rndcar un Ohm- pentru Unire 2. Si el stdruia, nu Mrit succes, pentru. cdpdtarea dreptului de Intoarcere al emigratilor,
care ar fi permis concentrarea la fata loculid a fortelor nationale 3. Dar, cand, In primavard, Dirnitrie Brtianu, Nicolae
greaua luptd.
Prirnit rdu de la Inceput5, Vogoridi, sfltuit de rudele sale,
sit i
go4
drepturile din capitulatii, Unirea deplina, print strain ereditar, din dinastie europeand, farI restrictii, mostenitorii aviind
a II ereseuti In tara2.
Comisarii sosisera Insa,
In timp ce plecau ultimii AusPe tot parcursul, si, mai tarziu, pana la Iasi, vi-
trieci.
clara ca tine usa deschisa pentrrt oricine; el se feri sa vorbeasca de chestia In Might, Accasta pentru forma numai,
eaci, la 2 April, Napoleon scria pe margenea unui raport
al lui Thouvenel: A apasa puternic pentru a obtinca concursul lui Resid-Pasa pentru unire. A nit menaja nimic pentru a capata aoest resultat" 6.
Benzi, represinCuvinte calde f!ura adresate
taut al unui guvern care ne-a invatat cum o n.atie die cinci
1 Ibid., p. 37 gi urm. V. si apelul care tart din n-le urnittoare.
2 Ibid., p. 50 i urm.
Cf. Thouvenel, o. c., p. 92 si urin.
8 V. i Riker, o. c.
4 D. A. i D. C. Sturdza o. c., IV, p. 64 si urm.
5 Ibid., pp. 73-4. Cf. i ibid., p. 123 (descrierea de dansul a etlAtoriei). Alexandru Ghica mersese sa visiteze el eel d'intgiu pe
oaspete; ibid., p. 127.
6 Appuyer fortement pour obtenir le concours do Reschid-Nclui
www.dacoromanica.ro
hula I. - N57.
11
Yet P.
Vs sti Lonis #
A.
Clara
mbl Salaam di
I.
A Ketrul. alpotrals
lama. 1.
Onus. a. he.
WARIt POLHILL El
rr-1717111.'1.,..41.11,11Ln6 'putt
1.staniitn.
AugnstA.
Lunt
A? 2.
IIT FRU'
t.
Alt
ot test.
..1 d
rani .14464 # leO
Om
dttptul
Iti!.
1314.C1211111 12 2,1916e1,
47
. I I114.l4.
Imose
tnotIltorp...un
no *nig, Only
a"...
I *Yam'. . oprok Wm.,. hoc dd.
LULAtIL"1.4.71'n.arin'ttdps7..e.s7st ....I. V.." " - sii. IIla dope... Ii 111a-LITpebein 1, lama ..oes kanosmIn nstlettl
Ned odst Ia ass. as- imon, wao. 1, a, ....I so. ro eqpile
Entlitops stst awn tratn in leis Is Ay .
pc
1.....11/
fin
66.Z. al
1,
nul
11bnp i. 114.111.
di. *dray m .k. ty'r....... *ark, ne es. sot,, oetemuln apin lope ecIen-!stdr, IpensIr 1. I04 CI Psmusiel it III.; as
int/2.n. dero mikpi paap! n'a no.nit din 4tit seisHil Int c.1 me, .1 Ilmil e Ins Wm, toonl".........s! Coin. now. .n u., 4,,,,,....
nr
1.. ad .6....letT1, ne'nInIntl1, d'a M14.' 1. anis, oral
ant S. oede
einelt. kaielsmen les no, pnposod, maPnInd I.
antit 441. d."Ife nr.0
.12.,102 dm 1011 j, PIalulil,
toops safer role lop ta-11. 0, In t.,...e!t le,.
mopylo Dear.,
Ifeldssis LIpdt1 11.Irseostot 1. Mk, ix lontsmIal.
tinPs de imolAn
...At
..
"",I
'
...
relay 64
014.11
'''..
I. iry...... ..
Orals ItpluninstnInp nn
A .13 4, ape nor.
"'ans... mgt."
.6 4.1.4.611Iserk
.111
Os un ns. st nt ...en. At !state....
lno .2.
loslonps oaten
ne
Iskpat de
Ira
" nms, in
spills
1..el
mi
I.
'pt,'
do
fa -
da.
.4
All,
to
110
Cep, 1,4, ,, y
.. I,, Hm Lemennie
p
UPC Ill slopmsnt. Dentin 410401 Ast tul 1111111 pinled
In.on la ...In ro epcfmrs nit...pees .Ieleil.l.Inewe pconnan "-I sem', 410,1.1 III
i
ononaIer, nts. In nkil von pool, Advil1 to tpekil In le 19. Wm.
on nIcon,
"
14,04eue
n'ap ustes 4. eslenak o. three1 dise1Iell.1.0 Pt li' knot 1.. nnnt 1.1,4 !Infests!
N. Ittedrio so onIrm none no, dolt n lasasseepo-nel, land 'mil tumble .01
44fl.
" .*0.....
""`" 101,
'Is".... 4'
.......
..1.....5
./....1. .A.-I
p!, ,,,,,,,,, 0,..g. v., ,,,...- yy 1.,,,, rue. yell,
4:.
I"I
014.1 lysyg.
Ipso, 0,0.11 .0.w...11s
conpoiAs, 111eDI ED VI lotalA, 41 !Man de o mope mod. A...dinanignosple PtanInisi, mi nom sinus, anol.ma is deecilein Au "Lapse rin LIIi ...lag onto keno se ye. 4, Asia. 51.1 .50154 uti 1.neutlinnel nsstns.. Isle. nen massos Imp* sapinI amtlta Sass 44 rude.. slap.; U. no i te ..jtni
... 'tOil,' 1,1111011 na
nep.1.1 de malt Dm Hint. stoop'. Itts- sae.
nsate Iri ally
Mails! -Dept rase nrolps 1104
tepoilti onlfikspil litt.I sal. moody i n's sal
Ls..
la /nal. Inustpe. Nial sal 111o1 Indnenik din nr- 1-.131 se-ml luironApe npiotin.al dpHislal nen, stout grAs hope troll. 416 Lao ... mapi
..... dm ams..1.1. ...ay mug La .......1 opt te. 40 IN ajals de r ne nom ajnIs nal In- ...Haul ye op 6 dot In 12.11...n dpentni mi
st, Won 11111 kond slpelthl S. nn 1ci10.t.. sire,. &ass etInpll din !nips, .1 Lao.......1... doer. la
se. dts...D, 11l IA In Ind,: '.1.01,4.1111,111 5.44. drag. Hurl. lottlaI skeiAll U 1' de. extepen Her nacinnele.
Aura. Long a ml dtmosta 4. oat, Aind Ace, fun II., kw,/ slpeInil PtIt Idols. bine!, ? 11.1 losnd,
Stapes ,!. sksio I voodoo um...pa so &teeP....1...,... Ana ill Isat 6.46.6 altio.Oiltit alprielf se ne dos Oben...lei Stpeillil is It pe-Iteteln fuaple mail do a rpm,. ripelosm ep. ...
colour epormieleten! Edneirdl loo Ile opc.Iies I-11.4.1. tea.. 4. wt.!. gar stptIvale din 1759.
...".' '...' 110I
Ston k... se no !Acts
11 at.. adesspal l Ponca sena Hahn WI. din InI I Siprinil
SP
o
a.. Ire. nanttele!
114.6. gra dm
gluo
k,
.1.
pi...
... I.
'1. y.
Z ,P,,,,.
se
ne
yaps
OC
*2,1,0.! 5141131111 II atnIpills !eaten notolu emus,. 1. or-al pereptan
tread L., als sdstApal 4. Cannon!. oeulp LA1 11 dpsnorpf!
itticeldst le Sau imnlpis1 bum
Akan' ml nof nissik. Ns. Ipettilip as/ de who
I. ntlepIle tui ye.. mode. roans din InIps, Hsi Cs
IlI octoO,sttnAnit
Inch kim neoant.to kcal- *On de compel P. praellto tmopetn mile Ina11 tenor mantle, lot IpeAsil
1a1s so slat optu
"'", 11*, aalk akt, 1145II - tape s'opIn cpsjmnutDop esistings no. Tale on-- ellele epartlespole 11.I,ll,A i Poll rtalpint
Wpm In tIto:Opes dpealspilnp nentlpoI sepal lope Ipso), mattut let 10.0 1.011.1.s. Tool
,Jkolps
oar..
.-
FOITA
rM
le Lade Ito ke-Imps ar -tucadelt utplinil. es de!k al doom 'A Credit pin tante 15 NA essl IS1,...lizna to. tonentrtpst AspOsteuttatt d. 61*
&Os ...An emotion paps. in suoleate, Ina train
tt:i!1
n.
(OWL ItUNTEL
,.........ye!. Mara 6.
.4*
11.411,
'"'gyie..-
rota.
luys.1tepal. ANA eine fazes kilts ....malt 11.1.2 apt Sara. pasynktal ...I inmost 115.1H1 names.. Alla
Itaps
IBA!, all malls nt1eti4 ,11. 1.1es &pupa., loos ss. Ma
IhilIlOpIba Irma. O. 410.1.....
tk, moral 414,nlys dtwolslia bps sllinsleama
1114,1 ..ichas 4.1.1.011 511 .4.14 al 510it,1,011, on
::,r0.7,,.1,:1Tr.
!!'.-4 ,t11.".._;.7.7..:tJ;77t11.7;1;:::,,;,'..'r;.:,',k,:'::,,,5,7.:::::.1..r..;,:,:,::
..,.,...., ....... ,... 1 klq.lo WS ishi. S. otstinasp sepimi spin splatte, oplu lpciassa wi s
.......
tfINI
2,..
'F.,..nt.;
grfzesai2..
- '
..
1
'50.001 .1. 5..,..."",s,p, si ,..i11.-....1 on.p4o,' !apt lia n facts, sant4111ts. Wort not lpodatio Ism.n11 ..,oit'As tot AnIt.,.li. lass el foto Apo:My, Iis tt ii d'op K iroptt And tail in Immo imp, eon
!....,' F. L.
-
'
,..,...
I.
4.6 1,...
.
calsitiont'inainstr. ,.1.41.
,
.
,,,,,.4,41,,r,,,,,
010..1u dOcePt.
'
'.
,.
,.
int.,. 11.1 no Ott, Itkatert. din vonwt," ...pule' nosnars. Ism . 0....1 up,Atiodttsso ds al
sonle,'test 1, moan. n.....ont tsp. ea nonS ...tont& nt at. romq...... a.. Is asen.1.11. anlie 4,1,
inlelni essenilip. s A
sticlAt op...O.:nap.' nat. A Jost a Ieninits end' ms. 11111511 . Alp*.
4 sat Iron
.
,
{i
La
i,...,,4' , .
,. Jingo loo
.04.,,, ..iv. mil, Wale. tui.dalitcs Insi. *lost, In set ne. I...spent.. istp, losleiste
stoke opl 'pinto'. .orla opt. I. fttsa . Ilon sod.: tot re, mon an nOlt11 A. I.A. .., 4. h.f1.11,4
.,
pm. sip
.1: 4!...7.....4
1.1.1
is 4,1
PIspitalt stStVala in Anist.e apsolt;th. n'als.11. ler...11: Is sttsn'iallo',7. l...."potl'llos"..!..:11:ifs ....... Cows a
.
oi
www.dacoromanica.ro
11''''.44::ie
..e Z..
863
laude pentru neamul din care se cobora comisarul, pentru loaialitatea lui si reputatia die franchetd" 3. Lui Liebmann de Palmerode, trimesul austriac, i se arninti numai
datoria de nepartenire; el rerusk insd primirea adresei,
ca unul care na poate Inira In legdttird decat cu Divanurile ad hoc 4. Se &ill euvinte ealde si pentru Prusianul
Richthofen 5. Zdbovind pentru a fi oel din urmd, comisarul
Campania electoral.d. porni ci apelurile si Indatoririle rdspandite de comitetul unionist din Moldova. De la Bucuresti
li rdspunse adresa pe care o iscaliaa Ins, In lipsa pribegilor,
persoane de o mai mica importantt si notorietate: pe langa
C. A. Cretulesciu, care va publica apoi si o Istorie a culturii
1 Ibid., p. 57.
2 Ibid., p. 58, no. 908.
Ibid., pp. 59-60.
Ibid., pp. 68-9, 248, no. 998,
b Ibid., pp. 145-6.
8
20
www.dacoromanica.ro
5o6
1311.1ceauu2,
lui Place a dare de oe sa se amestece In administratia inteUn articol al lui, la ziarul Concordia; ibid., p. 130 qi unn.
2 o scrisoare a lui; ibid., pp. 157-8.
3 Un articol al lui pentru Unire,In acelagi ziar; ibid., p. 120 qi urm.
4 Ibid., pp. 104-5.
5 Ibid., p. 162 si urm.
6 Ibid., pp. 102-4.
7 Ibid., pp. 183-4. Circulara ipocrit a lui Catargiu pentru legalitate; ibid., pp. 201-2.
8 Se refusal un raspuns scris. Place observa c Muntenii au cinci
fni; ibid., p. 182.
9 Ibid., p. 165 si urm.
10 Ibid., p. 197 i urm. Talleyrand dadea crczare acusatorilor lui
Ghica; ibid. Istoria acestor adunri, la care participara Barbu Belu,
I3ozianu, Costaforu, care avea directia colilor, D. Ghica; ibid.
www.dacoromanica.ro
861
din acest Principat, care si-a Insusit dreptul de a se constitui formal In comilet, a delibera asupra fiii4ei poitice a
aoestui Principat, a iscli jurnale, a publica probbrne si proclamatii, litogafiAndu-le": o astfel. de actiune neautorisat a. tre-
V.
i
3
.1
255-6, 262-3.
La,
p. 331.
9 Ibid., pp. 350 si urm., 333, no. 1057; p. 433 si urin. Cf. Thouvenel, o. c., p. 89 i urrn.
www.dacoromanica.ro
rocomanda, cu aoest praej, lui Costin Catargiu politica actelor lArt zgomot" 6 Se urmtria de la Constantinopol visita
gu.asi-oficiala a Englesului Dalyell, btnuit cit e pentru Unire 7.
Vogoridi era autorisat formal a opri reaparitia Foilor unioniste 8. Mitropolitul Moldovei, care era oarecum unionist", si
de pe urma continuei rivalitati cu episoopul de Husi, fratele
Ibid.
Ibid., pp. 369-70.
Ibid., pp. 384-5.
www.dacoromanica.ro
L109
d-na Cantacuzino-Pascanu din Roman, care gazduia pe TalIeyraiid, d-na Ruxanda Roznovanu, din Tutova, care intervenia personal pentru a opri abugurile 2. Dar Vasile Ghica,
5I
mai sigurg. unealtg austriacg, 3. Bdtranul Vogoridi deplora piecarea lui Catargiu, care. ar fi datorit sp3rantelor de Domnie 4.
www.dacoromanica.ro
310
tase la Constantinopol taif a se capata altceVa decAt circulari ipocrite 2. Acolo se hyt4ri In Iunie adunarea conferintii
care trebuia s decida In sfArsit chernarea Divanurilor 3, j.
din nou Puterile interesate zzrmdrird oselyirea Mire oele doud
Viri. Si, la Bucuresti, In acelasi scop, Incepeau si adunarili
comisarilor4, Thouvenel declarand a nu s'ar putea avea Lrelatii cu Divanul fabricat de Vogoridi, pe care Austria-1 deco-
rase de curAnd cu Coroana de tier'. Se adthigiau nemultAmiri si cu Ghica, invitat In zadar de rudele i amicii pribegilor sa Ingaduie Inboarcerea lor6.
Contra listelor electorale din Moldova, facute, dupa planul
Pp. 882-3.
11
P. 904 si urm.
www.dacoromanica.ro
311
i Sardiniei declarau c, emanatie a Congresutui", cred supt demnitatea lor a Intra In relafii cu Divanul
co s'ar tolege, fi la 7 Julie Thouvenet aranca printr'o nold
austriece
Ibid., pp. 963-4, 967, no. 1348. Aprobarea lui Walewski; ibid.,
pp. 996-7.
9 Place II judeca. unul din functionarii cei mai capabili, cci mai
www.dacoromanica.ro
312
cerura o conterinta prealabil, care neputndu-se tinea, prelungirea se reduse la o singurl saptmna; pentru a reveni
la primul termin, cu ordin la Iasi SA se revada 1itele 3. 0
interventie a Sultanului Insusi pgrea cI ajutg. causa nioniLi4. Dar se Ingaduia vechii cunostinti Sad'ac-Pasa sa vie In Moldova-de-jos pentru propaganda anti-unionistts. Si Stratford
de mult Won, le faidea Intre miarii proprietari8. Astfel Intrasera acasa la ei Eliad, Tell, Magheru, Nicolae Golescu, Stefan Golescu, C. A. Rosetti, D. Bratianu, Joan Bratianu 9, Boliac, Paleologu, Constantin ThIcescu, arhimandritul Iosafat Snagoveanul 10.
p. 111 i urm.
4 Ibid., pp. 71-2 si urm.
5
6
7
8
9
10
Ibid.. pp.
133-4.
www.dacoromanica.ro
313
326-9f,
4 Ibid., pp. 297-8. V. Thouvenel, o. c., p. 137 si urm., i amintirile d-nei Durand de Fontmagne (Drummond de Melfort , resumate
de N. Iorga, In Rey. hist. du S.-E. eur., 1938. Acolo, continuele
ciocniri cu Stratford.
5 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., p. 302, no. 1615. In acest timp
Rusii se tineau la refusul de contact cu Divanurile; ibid., pp. 302-3,
314-6.
www.dacoromanica.ro
814
Victoria, adec, In adevar, sotul ei, printul Albert, care, criticand felul de a se rosti al liii Palmerston, lua asupra-si punctul de veder.au al acastuia. De alifel, ideia, vag, a printului se
In ziva
die
si
www.dacoromanica.ro
815
carap'oarbele cornisari10
i dorintile
Divanurilor
In realitate, Napoleon, cu toate Indreptarile aduse protocolului discutiilor de Persigny, ambasadorul frances, la Londra, era Invins
si Cowley, represintantul engles la Paris,
p. 130 si urm. V. si corespondenta lui Thouvenel, o. c., p. 149 si
urm. Cf. si expunerea, impersonalA, a lui D. A. Sturdza, atuncl
bolnav, In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XXXIV-V.
1 Clarendon credea chiar cA Napoleon, bucuros cA scapA, ar fi
www.dacoromanica.ro
316
somnala cd, astfel, clausa despre Unire trebuind Ad fie secretd, se prepara, prin cAstigarea, Ritis, a anularii alegerilor, friumful lui Thauveael. De la Londra se lAsa %msg. In
sama lui calea de urmat. Abia la 16 August i se orbia dc
o actiune comunli cu Viena, unde se eunostea acuma, si se
dAdea In vileag, elausa secret. Nurna,i clad un ordin formal
nu-i mai tag
sa ramfite pe vechoa lui linie, ambasadorul
en,gles deslegg. Poarta In chestia anulArii alegerilor moldovenesti.
www.dacoromanica.ro
311
cunostea 1ns c erau incoutestabil motive aparente de iregularitate nedovedit", asa el e avantagios i pentru PoartiA" a revisui,
ceia ce ar admite si Austria, asa a armonia" franco-englesa e
neatins. Tot asa rspunsul la o interpelare In Camera Lorzilor;
ibid., pp. 461-2.
1 Temperley,
I.
c., no. 11 b.
www.dacoromanica.ro
c.)
518
in.voiala de la Osborne, si el primia expresia uimirii ambasadorului rus, In fond poate bncitros pentril cg. se vedea ct
plateste patronaOul Franciei imperiale. Bubeniev observa ea
nu doua Puteri pot decide, dar Goroeacov era mu1tmit4 el
i se ddea prilejul sa declare ca actittnea la care se raliase
Rusia un privestie Unirea5. Fat5. de Englesi i Austried, ambasaclaral Franciei trebui s se tie In ce numeste el un rol prisiv"6.
El marturiseste cu. parere de. rail- ca. tot Constantimpohil c1 D. A. s't D. C. Sturdza, I. c, pp. 467-9, 470-3, 478-9, 487-90
(raport supArat al lui Basily, care aratA cl la zilele Suveranilor
celorlalti comisari nu s'a fAcut nilnic). Comisarii, 1ndusmAniti, se
certau pentru candidaturile la tronul muntean. Manifestatii la Ploesti
si Carnpina; ibid., pp. 548-9.
8 Ibid., pp. 475-6.
8 Ibid., p. 484, no. 1910.
V. ibid., pp. 551 j urm., 591, no. 1770.
5
Ibid., p. 491, no. 1715. Protestarea lui contra atitudinii lui
Liehmann; ibid., pp. 494-5 i urm.
6 Ibid., p. 483.
www.dacoromanica.ro
10
raspunda ca nu se pot
Se pot inchipui sperantelc anti-unionistior, al ckror eonducktor, Nioolae Istrati, provoca printr'o brosurk contra admiuistratiei lui Grigore Ghica, din nenorocire crilicata si de
Kogk1niceanu5, si el aduse sinuciderea aoestuia, cu o expli-
www.dacoromanica.ro
J26
clansii s'th
vorbia de patria lega1itii i a libertAtii", de regina apkrkteare a drepturilor seculara ale Principatelor" si ale celor
cinci milioarre de Romani", si-si auzia, ca mijloc de potolire, cg, tot viitoral unui popor nu se face Inteo singurA zi"
$i dk nu e bine 2,a merge prea !kite", recurgand si la fabula
iepurelui si a broastei tastoase; nu v pot promite CIa yeti
ckpilta tot ce doriti"V. Din parte-i, Basily gasia rnomentul
sa vorbeasca de vechile Indaloriri venite de la Tani si afirma
tare ck nu se poate pune o limn. atribAiilor Divanuluit
care va sta gata sk rkspundk la orice Intrebare a Comisarilor n.
Aspectul deschiderii Adunkrii moldovenesti, care, fireste, nu
1 Ibid., pp. 575-6.
2 ibid., p. 576, no. 1761.
8 V. ibid., pp. 592-3.
4 Ibid., p. 622.
Ibid., pp. 577-8.
6 Ibid., pp. 655-6, 674 si urm.
7 V. si ibid., pp, 670 si urrn., 723 si
urm.
8 Ibid., p. 663, no. 1794.
9
www.dacoromanica.ro
a21
La 19 Octombre dou,d glasuri singure erau contra declaratlei de Unire supt Domn strain, dip dinastii ne-yeeine,
numit de Congres, respectandu-se legalura cu Poarta.
Peste chteva zile dup/ hotArirea acestei Adundri, Iptro
atrnosfer/ mlai putin cald6, Incepeau i discutiile Divanului
muntean5.. Intr'o unanimitate care cuprindea .si pe Bibescu
si Stirbei, se votau aceleasi palm puncte 6.
dorinta imensei maforit4i a Romdnilor gdsia eciu In mai
toatd presa europeand, iar, la 16 Octombre, In Parlamentul eugles, Gladstone 1a6ea propunerea de,a se arkta Coroanei ,,paterpica speranpi a Camerel Cornunelor cd, in negociatiile zu.m4-
www.dacoromanica.ro
522
ibid.,
El denunta teoriile ca ale lui Proudhon", din noile scrieri ale hit
www.dacoromanica.ro
823
sinod.2 pentru arnbele tan, organisarea puterii armate, cti interzicerea cetatilor tUrcesti, neutralitatea, egalitatea cetateneasca
de base".
www.dacoromanica.ro
324
dat numai elite patru Mei celor eu doi boi, cam- fang. de boi
li eau. (lat. si mai putin". Aceasta pe Lang ce au luat Domniile grecesti". Ei cer, cu. legendaruI Loan Roata In frunte,
tdii, supirimarea
haucdelelor, capitatiei,
oprirea
api: dregtitori de ecil aAei, rdscumpdrared boicrescului.Vneau
drepdul la pilmeint pdnet la doud-treimi din movie1.
Marii proprictari vorbirg. de comunism" si, prirnind oelelalte puncte, afirmara puternic dreptul de proprietale asupra
mosiei Intregi i cerura Invoiala libera 2
Proprietarii mici se tineau h reforma din. 1851, admiteau
plata In bani a luernIut, dar opriau noi revendicatii 3. Un amen-
Divanul muntean, care salutase, provocand un mare entusiasm, pe al Moldovei7, l'u Inchis la starsitul anului 1857
Ibid., pp. 342-6.
2 Ibid., p. 353 5i .urm. PArerea lui C. Rosati. Tetcanu; pp. 361-2,
388 5i arm. Pentru un pamflet al lui supt Cuza-VodA, v. Iorga, In
Mem. Ac. Rom., seria III, t. XIX (1937), p. 227 5i urm.; R. Roscai,
1
36376.
muzaki.
4 Ibid., p.
369
urm. E remarcabil
amendamentul Negri,
pp. 385-7.
minoritatea, dact Adunarea pAseste pe astA cale i va trimite o asemenea adresA din parLea AdunArii. (Zgurnot mare In semn de nemultamire
din toate pArtile.) Nu mai pot face parte dintr'o asemenea Adunare.
(DesaprobAri generale.))". Inlervin Magheru si N. Golescu, apoi I. Bra.
www.dacoromanica.ro
325
printeun nou firman1. Inchiderea celui moldovenesc nu zabovi: el singur Isi cleclarase misiunea ispravita2.
Intre actitmea celor cloud societati politice romanesti s'a
putut vedea de la Inceput o mar^ deosebire. dea Munteana
discuta principii atctracte, In dosul carora Sant adesea interese personale si ea se la-A. tardtia la deslntuirea pasiunilor,
care se hraniau din amintirile exilului, din regimal :rpm al
lui Stirbei si din contactul continuu cu aceia cari represintau
in Apus democratia revolutionara rosie. La Moldoveni avern
a face, afara chiar de temperamentul deosebit, cu oameni
ramasi In general acas, fara suggestii straine, deprinsi printeo
lung si grea luptd a lucra solidar, cu avocati cari's'au format
slupt influenta normelor juridic& si s'au deprins a deseoperi
partea vie a realitAilor, eu spirite care In genere au plecat
de la dultura pe care o serviserd la activitatea politica In care
aduceau Insusirile de masura, claritate si armonie capatate.ain-
colo. De aici o netagaduit superioritate, care se va mentinea. In Kogalniceanu, C. Hurmuzachi, Malinescu, Manolachi
Costachi, D. Miclescu se vaidisera, zi de zi, dthateri cari
puteau s stele alaturi cu oricari .din oride Parlament european.
Eliad, care ramasese la Londra ,,pentru niste afaceri particulare, de interes literar 3", citeaza din conversatia sa cu
tianu; Discursul d-lui m'a Innecat In lacrimi i ma simt ca nu pot
vorbi". Revine Golescu: Imi pare foarte rAu, d-lor, c m'am lasat
sl ml aprinz atata, A-mi puiu demisia Inainte; Insl ,astfel a fost
simtirhAntul mieu"; p. 67. Se credea de Bulwer ca aceasta ar putea
duce la disolvarea ambelor Divanuri; ibid., p. 819, no. 1859. V. si
ibid., p. 330, no. 1871.
1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., V, p. 853, no. 1389. Protocoalele
Divanului In vol. VI2 al colectiei. Intre chestiile diseutate gAsim (p.
www.dacoromanica.ro
325
ibid., p. 603.
1 Ibid., p. 590.
2 V. In colectia Sturdza, partea ultim a volumului VI2.
5 Benzi II cere de la D. Bratianu, In .Novembre; Cretzianu, o. c.,
II, p. 217, no. ccxxvi.
4 Elia& o. c., p. 606. V. 0 ibid., p. 607: noi bine facem cand acum
vorbim Intre noi i nu dam nirnic afara".
Era in legatura i cu
Dora d'Istria, fiica, do...mare reputatie literal* a lui Mihail Ghica,
printr'o persoana careia-i zicea familiar: Elena"; ibid., p. 610. Va
ajunge numai In 1858 sa revie la Bucuresti.
www.dacoromanica.ro
327
Inca la Bucuresti faceau din N. Golescu i Dimitrie Bratianu, unul fost vioe-presedinte, celalt fost secretar, delegati
pentru a sustinea drepturile natiunii" oriunde in Apus"1.
Dar, la Viena, Btuol declara ca-i primeste numai daca-i introduce ambasadorul Turciei2. Avea dreptate acel colaborator
al ziarului Journal des Dbuts care Incepea astfel uu articol:
Se pare ea a lost, In ultimul razboliu al Orientului, un mare
eveniment militar si politic ck care nimeni n'a vorbit...: cu.cerirea de Turcia a Principateldr romne"3.
Pentru tot ce s'a mai Incercat pana la redeschiderea sedintilor Congresului, In vara, stirile lipsesc. In preajma hotarIrii Ins dolegatii vor face, si n-i I ara succes, In opinia public,d, ,dack nu la cliplomatii i ministrii, de mult Intelesi,
o ultimg gfortare.
In Ianuar 1858, deschizandu-se sesiunea legislativa, Inainte
de atentatul Orsini, gest deplorat de toti Romanii, Napoleon,
11.
www.dacoromanica.ro
328
bele tari, aducandu-se ca dolma Insasi mentiunea Regulamentul Organic. Chiar daca dorinta printului strain nu se
primeste, oelelalte pu.ncte pot fi mentinute. Aittlel, va fi In
Principate un neseeat izvor de neliniste pentru politica europeana", pe cAnd asa s'ar crea tin Stat tampon Intre Rusia si Turcia4.
Intre sprijinitori erau, pe langa. Roebuck si Deasy, lord
fohn Russel Si lord Robert Cecil 5. Dar, de 5i Palmerston cazuse
si, In Cabinetul lui Derby, Externele l avea Malmesbury, cane
tru Roebuck aceste tari represinta un popor liber,avdnd o origins osebilid: vechial. Imperiu roman". Palmerston interveni
ins, obiectand ca, daca Principaifele nu fac parte din Imperiu,
de ce Gladstone a votat pentru raxboiu din causa oeuparii lor
de eatre Rusi, dici In ele Insele ele n'ar fi meritat o ase1 D. A. si D. C. Sturdza, 1. c, p. 86 i urm. Dar in afar4 Poarta
le va represinta. Cf. 5i ibid., p. 104 si urrn.
2 Ibid., pp. 136-7.
4 Ibid.
5 Ibid., p. 161 si urru,
www.dacoromanica.ro
329
Incepute Inca de la sfdrsitul lui Maiu, Adundrile plenipotentiarilor Congresului se zdbovird. Atanosfera de pres, cu
articole In Le Siecle, de veehiul prieten Lon Ple, In Reuue
des deux mondes, la care se adaugd 5i cate o brosur4, era
bund. Din pasiune contra Turciei, sinfpatiile rusesti pentru
Unire faviaiu, gdsindu-Si rostirea i fin Journal de St.-Petersbourg 5.
N. Istrati; ibid.
4 V. L'empereur Napoleon III et les Principautes Roumaines, 1858.
V. aceiasi colectie, pp. 263-4. Cf. si L'Autriche et les Principautes
Danubiennes, Paris 1858 (mai ales asupra atiludinii Austriei fatii
de jurisdictia consulara).
5 Ibid., p. 226
i urm.
www.dacoromanica.ro
330
lamentului, Hilbner repetnd ca dorintile exprimate de Divanuri nu represinta vointa populatiilor. El se arata inconciliabil, si Cowley adaugia, in ciuda Intelegerii din 1857, ca
in propunerea franoesa e uin fel de Unire", de Ia care nu
se poate pleca. Nici chiar Fuad nu era asa de dusman propunerii de hnpaciuire, ceia ce facea pe Walewski sit adu.ca si
punctul printului strain, ca facand parte din cea mai Nina
solutie. Se produse o arnana:.:, pentru ca plenipotentiarii Angliei si Prusiei sa poata oere instructii noua.
Se castiga, astfel, pana la 10 ale hmii, data: ca Anglia primia
basa franoesa, dar reservandu-si dreptul de a reveni la oealaltI.
Dar si aourn Rbner, isolat, era contra titlului de Provincii sau Principate-Unite", Anglia nefiind atat de IndaratnicV. Austriacul era g contra Comitetului central de la Focsani. El refusa alipirea eventuala a steagurilor, propunand
doar o emblema" comuna, In care unii voiau sa introduca
1 V. scrisorile din Thouvencl, o. c., p. 370 qi urm.
2 Ibid., p. 287: Lord Malmesbury nous a fait savoir qu'il eonsiderait la denomination de Principauts-Unies comme une affaire
reglee". Cf. ibid., p. 275.
www.dacoromanica.ro
331
si
In colectia citatA.
V.
P. 291.
www.dacoromanica.ro
332
numit secretar de Stat provisoriu, Joan. Cautacuzino la Finanite, Ouciureanu, fostul student In Apus 1, la Culte, Panaite Donici, inginer de formatiune nand, la Lucrki Pub lice,
iar Hatman al Militiei era Insusi Alexandra Cuza, Inaintat colonel 2. Cairnacamii Isi continuard 1lunci1e i ca ministri sau ea
president al Divamilui, Inlaturndu-se fostii lor colegi, dar nu
si dipectorii3. D. A. Sturdza, format solid In Germapia, la
Iena, uncle, si cu studii teologice, cdpsatase iubire pentru istorie si nurnismatica, fu namit secretar al Climdcdrniei. Fetiadi era desikcinat de Punctiunile sale la Constantinopol4. Maiorul A. Catargju, adjutant al Ciiimacdmiei, care demisionase
In. acelasi timp, se Infra Ms In luptd cu Goedel, care refusa hartiile purtand fronlispiciul Principatele Unita ale Moldoviei i Valahiei" sau o -e.mbl-md analogan. kgenhil aus-
c.,
pp. 2-3.
6
7
8
Pentru
www.dacoromanica.ro
Ibid., p.
790,
www.dacoromanica.ro
334
ca toate
Sc
tie e In patria
Ibid., pp.
791-2.
p. 793.
pp. 123-5.
6 Ibid., p.
1013, no. 2240; pagina si n-1 urmAtor.
7
10
www.dacoromanica.ro
335
www.dacoromanica.ro
CAPfroLUL XI.
Adunarea menia s aleag. pc Domnul Moldovei se deschise la 28 Dem Mbre 1858 st. v. Adrefsa e iscalita de Vasile
304 si urm.
www.dacoromanica.ro
Megerca
37
In nesiguranta adnca asupra rcsultatului votrii s, Kogdinicearui Neu sci se (rated in Ad ware o noud of irmare
dorin(ii de Unire complectd, supt prin( sirdin, alesal din arest
moment avdnd datoria sd ajute aceastd realisare4. Dislcutand
lista civilii, el cauLa sil pregatease si mai mult terenul, spuind
ca e potrivit pentru aceasta spe0 de interimat un cettean bun
Roman, simplu si modest ca i tara noastra",
ceia ce Insemna excluderea lui Mihai Sturdza si a marilor boieri bogati 5. Se mergea pand acolo, pentru ca sa se afirme carac-
la data de 11 Iunie
185G.
V.
c.,
si ibid.,
Sturdza,
I. c.,
p. 321.
6 Ibid., p. 308.
a Ibid., pp. 321-2. Un amendment semnat de M. Coal:tali, Rolla,
23
www.dacoromanica.ro
538
Pestle doul zile dup5. Inscrierea lui Cuza, Ila tman al Moldovei, Nicolae Sutu desainuia Intelegerea pan g. atunci secretg,
care resultase dintr'o votare preparatorie" a partidului national 1, artnd a, bolnav, trebuie sa voteze In scris, oda ce nu
i se 1ngadui, pentru noul eandidat, care in Adunare Meuse
numai cateva interventii, Impaciuitoare $i de bun simt2. ScuLandn.-se 1n pjcloare Sio aceast4 zi de 11 Iatruar st. n., Mitropolitul, pe care izbutisell, In sfarsit, a-1 aduce, rosti cuvintele: Ziva pentru a se alege Domnul t`drii a sosit.", $i el
unei inimi a aril bogitie nu fuSese Ina. $tiutd: Jur, In numele Preasfintei Tneimi $i In fata Orli mele, c..6, voiu plzi
cu sfintenie drepturile si. interesele Patriei, cit voiu fi creAlecsandri, Lascar Rosetti, C. Hurmuzaki, Lascar Catargiu, Al. Moruzi, Gh. Cuciureanu, Rosetti, Gh. Iamandi, Pisoschi, C. Miclescu,
i Cuza, adAugia multamiri Puterilor garanle; ibid., pp. 316-7, 340
i urm. Motiunea insli, iscalit i de C. AL Ghica, D. Miclescu, un
Iacovachi i un I. Gane; ibid., pp. 314-6.
1 Thouvenel, o. c., pp. 333-4 (raportul lui Place din 25 lanuar
1859). AC.tul din 3/15, prin care, In sala Museului se iea Indatorirea
de a vota pe Cuza; D. A. i D. C. Sturdza, o, c., IX, P. 463, no.
2785.
www.dacoromanica.ro
Alegerea
339
www.dacoromanica.ro
p.
840
st.
nud a se crede, cdutandu-se acel cdruia ar fi s. i se atribuie meritul ideii sau acela, atilt de dubios. 5i de un. asa de
rdu exemplu, cum se va vedea, pentru viitor: adunarea in.
jurul incdperilor de la Mitropolie a unor cete populare, din.
Bucuresti sau din impreSurirni, cu amenintarea "oe putea sa
vie de la asemenea elemenbe nepregdtite si n61ntelegdtoare29
ca si Moldova". Si el aangia uceastd indicatie, plink' de inteles: Propunenea mea a lost cdAdanarea... trebuie sd aleagd
mai fnfidig pe Damnitor, clapd Corwteptie, Insx cii Indatorire
ca acel Doninitor, fmpreund ci Ad7narea, i In fn(elegere cu
1 Riker, o. c., pp. 202-3.
2
Ibid.,
www.dacoromanica.ro
17;=;:1:, .t
n_
.
9
y'9111:V?
. .",
ea
'
I. C. Bratianu.
www.dacoromanica.ro
i411
341
deci tdrld a so
Valahia, stI proclame Unirea Principatelor",
vorbi de un Domn acolo. De aoeia am i declarat in Adunare
al nu vbiu da yotul mica decat acelui Domnitor carele ua face
Unirea Principatelar". Mai mult, el se oIer lui Cuza pentru
aceasta, Ineredintandu-1 c m'a5 simri fericit sd contribuez,
cu orice sacrificiu, la aceastei mare faptd na(ionald, fiind gata
a da tot concurs& mieu Domnitorului spre a II ales Maria Sa
i lii Valahia"1.
E de observat apoi a solia moldoveneascd pentru a presinta alegerea Sultanului, compusd din C. Negri, N. Catargiu
si Mavrichi, era la Bucuresti Inca de la 17 Ianuar, serbatoriti printr'un banchet, la care vorbi si baltranul C. Cantatacuzino 2. Gheorghe Sion era si dansul acolo. Boliac se numan. Intre primii castigati, apoi I. Bra tianu, D. Ghica, Bozianu 3.
surile de Impiedecare a unor tulburari oe ar sta sa se produca B. Se zvonia, In adevar, ca zeci de mii de Omni, dupd
amintirile de la 1848, stau sa intre in oras, 51 ca. se vor aresta
nu numai Rosetti, ci i Boerescu i chiar N. Golescu 6 Partidul Ghica, represintat prin. fostul Dornn 5i prin beizadeaua
Dimilrie, hip ta zgomotos, apostrofand 5i pe Mitropolit, cu
grupul lui Slirbei, al cdrui fiu, Gheorghe, si rd, colone-
lul Florescu, erau in Adunare. Se gasi forma pentru a ellIbid., pp. 486-7, 490-1.
Ibid., pp. 495-6.
3 Ibid., IX, pp. 464-5. Cf. Ricker, o. c., p. 203,
4 D. A. i D. C. Siurdza, I. c., p. 569, no.
192,
5 Ibid., pp 573-4,
6 Ibid., p. 579,
1
2
www.dacoromanica.ro
342
fac
C. Gre-
www.dacoromanica.ro
110.
343
de a fi tnlaturat pe adversarii statorniei ai farniliei lor, Bibe.5t.ii. Din partea aceslora nu se rosti un singar cuvant: arnbii
candidati erau absenti 4. Dax e dnept ea, a doua zi, Gheorghe
Ibid., p. 609.
2 Ibid.. p.
654.
Ibid., p. 592
si pe fiul lui
Brancoveanu (ibid., p. 655), ceia ce nu se invedereaza pPm procPsulverbal. Dar aa spune qi l3clard; ibid., pp. 274-5.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL XII.
al
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
345
ti
735.
6
ibid., p.
759 i urm.
7
Ibid., p. 791.
8 Sfaturi ale lui V. Alccsandri pentru legaturile cu Muntenii, Xenopol, o. c., II, pp. 283-5.
www.dacoromanica.ro
346
II
www.dacoromanica.ro
347
www.dacoromanica.ro
348
ouhoun, repetand de doua ori, ea, dacd Turcii intrd Irn (ard,
el se oa prune in frantea a celor 40.000 die osiqi pe cari-i
poate sitainge6. Cu conditia de a nu se merge mai departe,
si Englesii, de si Alecsandri fu. prima numai ca particular
de Malmesbury, care mustra pe Rom:111H revolutionari, cd&ttori ai Conventiei 7, erau. de parerea ea nu. Se poiate reveni
asupra alegerli !acute . Ministrul engles asigura Insa caPoarta
ar trebui s. fie nebana" ca s'.t refuse dubla alogere Oricum,
1 Ibid., LX, la aceastA data.
2 CreiZiantt, o. c., II, pp. 231-2.
3 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., IX, passim; Corivan, o. c., p. 23.
4 Cretzianu, o. c., II, p. 233 si urm.
5 Aid un complot al unor strAini contra lui; Xenopol, Cuza-Vodd,
I, pp. 71-2.
6 Riker, o. c., p. 213. Dupa Alecsandri, In conversatia cu Napoleon, doar 10.000, rAu organisati i armati, dar, cu corpurile auxi-
45.
7 Cony. lit., XII, pp. 81-7. IsprAvi insa inlituland pe Cuza print-.
8 V. Riker, o. c., pp. 215-9.
9 East, o. c., P. 167. Alecsandri vede, pc Fang Malmesbury, pe
www.dacoromanica.ro
t-71'
;or.,
I. C. Bratianu tan5.r.
www.dacoromanica.ro
34
comunald fi de comitet fi formOuni militare deosebite pentru Romdnii din. Ardeal, chestia Unirii cu Ungaria avdnd a fi
resolyitd de o Adunare a provinci z dupd rozhoia, o alianta,
garantata de Sardinia, cu conditia codarii Bucovinei pe basa
unor conoesii in folosul Romanilor din Ardeal, In schinth pen-
tru admiterea Principatelor ea bask pentru o ofensiva maghiara 3, aj!ungandu-se si la un project de tratat, valabil, fire*,
mergdnd fi pdnd la confedera(ia ungaro-serbo-romdnd, numai
In casul unei resistente austro-turoesti la alegerea din IanuarFebruar 4.
i Memoriile lui,
www.dacoromanica.ro
350
aspiratiile lor" 6.
o.
C.
11,
pp. 265-6.
www.dacoromanica.ro
3&1
Purta deci singur greaua sarcina a prirnelor reforme, sitvrite in oe priveste capitulatiile, lucrul la sosele sau rascumpararea lui, agentia lui Negri la Poarta., etc., In situatia
grea a unui sef de Stat Inca nerecunoscut. Incurajat de atitudinea lui Napoleon, el trimese In 4113, pentru a castiga alt
sprijin decat recunoasterea Conterintei care nu putea sa se
adune din nou, pe D. Bratianu apoi pe Joan Bratianu: ambii
trebuiau sI vorbeasca la Paris de neinlaturabila nevoie a proclamarii Unirii complete 5. Aceast.1 Uaire, spunea deschis, el,
care, dupa. Intaia experien0 c oamenii, egoisti, intriganti
si nepractici, li se simItia Cu mult superior, In ciuda InfAtisarii sale ironice 1 despretului pentru lucrul disciplinat si migitlos, nu. e bine sa se faica prin revolutie si ea dovedit cit nu
www.dacoromanica.ro
352
ImpArat,
folos de la Foesani, viata economicA a Krii Ins55i se paralisa In acelasi timp cand Statul, cu. sau fAra drept, impunea
Imprumuturi In interior si L cersia In afarA4.
In sfarsit, la 6 Septembre Conferinta, adunalA la Paris, si
nu la Constantinopol, cum ceruserl. Turcii, cari continuau sii
ridice noi chestiuni in. C.1 priveste situatia Principatelor, recunostea pe Cuza, dar numai ca hospodar al Moldovei i Valahiei 6. Turciei i se promitea Insa pAstranea neatinsA a Conventiei, MA cane vor intorveni din nou, panA la msuri coercitive, Poarta i ambasadorii Puterilor, prin delegatii lor 6. Politica
Angliei,care se Invoise la aceast Tormuld, era acum condusA de
vechiul prieten Russell. De acuma tnainte cel contra recunoa--
c., p. 112.
www.dacoromanica.ro
s.5.1
riului si a tulburarilor politice s'a Inchis", cu sprijinul" Puterilor Inti i apoi al Curtii macrame", c. trebuie sa dispara din cateva capete oarecare sperari si visuri personale".
Deocamdata el, care schitase in mesagiul acesta de la 18 Decombre, un Intreg plan de reforme, i financiare 3, se gdndia sa-$i
Infraneze pe visatorii,
www.dacoromanica.ro
54
proclamau Romania" si puricau in vcdere o Adunare Nationalk. In cei mai pondcrati oameni ai trilor, Ion Ghica pentru Muntenia, Manolachi Costachi pentru Moldova, el gksise
sefi de guvern p earl se put2a sprijini. E uremea de lucru,
acesta va fi 5i small adresei lui dare cele cloud Parlamente.,
pentru moment Iir valoare politick, si al aoeleia calre membrii Adunkrii comune, ckrora li se amintia c fuseserk numiti pentru msuri practice, nu p2ntru alcktuirea unei ciitezlitoare Constitutii, care incepea cu afirmatia, nu fAt intentic strecurat, a Domnului strain,
De fi alogcrile din Februar 1860 dddurd Adand,ri si mai
de dreapta, Donmul recurse la oameni de sicinga pentra a
conduce noile Ministerii: Kogalnioeanu pentru Moldova 5i N.
Goleseu, mai tarziu (abia in Iunie, dupa ce Tell spusese in
Adunare ck i s'a cerut sa ajute o loviturk de Slat', pentru
Muntenia. Fkoeau parte din Cabinclul munlean ambii Briltieni si Boerescu, Rosetti chiar, la Culte i Instructie (31 Main
st. v.) 1, Vladoianu, I. I. Filipescu. Dar Guvernul ya fi in1ocuit
peste putin cu oameni moderati, Intre cari I. Ern. Florescu,
ginerele lui Bibedcu2.
Nu persoanele care se schimbaserk intereseaz ins, ci acea
ac(iune personald a Domnului, care era recomandatk, cu adanc
www.dacoromanica.ro
2.56
o Intelegere cu companii puternic2 de capitalisti Intreprinzdtdri, gata de a veni la noi peintru a execula, tntr'un timp
de einci-sase ani, i au banii lor, toate podurile, canalurile
si drumurile ce ni sdnt trebuincioase, fiind platibe cu
dobanda i o amortisare regulati a sumelor Intrebuintate";
iar total se va face supt privegherea Statului". Participand
la aceste luerdri, se vor forma arhitctii, ingincrii fi constrfuctorii", in lac ca tineri sd fie trimesi pentru acaasta In
strdindtate. Se va da astfel un impuls si industriei private",
$i ea interesala In aceste man lucrari. Se va rdspAndi prin
exemplul lor spiritul asocierii", $i In ()rase se vor face opere
edilitare $i prin initiativa privatd. Un cadastru trebuie sli
fie basa acestei vaste actiuni. Caile Ferate ar veni numai sit
hicunusne ce s'ar fi Mut pentru drumurile deschise productiei agricole. i pdnd la putinta Inceperii acestui nou capitol de mulled nationald sd se preeiteasci exploatarea minelor de carbuni si de fier.
www.dacoromanica.ro
56
lier In Franta, a lui Liszt, en economia nationaa", In, Germania , ,,precum ;i o Faclatalte de -ttinfd agronomk4
industriald ;i comerciald". Adminiutratori, finantiari, agricultori, industriali, comercianti, iat 6. oamenii de caH avert'
mai millt trebuint." Un doctor de agronomie sd afungd
in lard fri aceiafi cansiderare fi (la aceleagi) avantagii materiale, prccum ar putia (-gunge un doctor In Were.",
Cad, deocamdat6), cultura pAmantuhti este, pot zice, singura noastra Industrie si singurul object de comert la noi. Pentru aceasta, libertatea legfiturilor organice se impane: Guver-
schimbul libcr se desvolta, si iubirea de lucru" si demnitatea personalA, prin simPrea aspunderii". Numai sicuritatea i moralitatea transactiilor" trebuie puse In sama Statului.
Domnul urea un ,,sistem proteguitor", nici industrii artificiale, ce nu pot sd se fie decdt prin puterea unor legi speciale")
din care, de fapt, nu folosesc deal dear cAtiva parlizulaer..
www.dacoromanica.ro
357
atilt. Dar
va iniia tnfiintarea de
aceleasi legaluri de iubire i de interes". Pang. atunci simtire parinteasca" la proprietari, Indeplinirea datoriilor" la
trani!
Si
, iota In ce cuvinbe Domnul de abia cteva luni ameninta pe exploatatorii problemei sociale. Dad., pang la promnlgarea acestor mhsuri, si In vremea aplicarii lor, ar Indrazni cineva s cerce a raspandi prin tar seminte de tillburari si de grij, clack ar cuteza a atata ura 1ntre proprie-
tari si tarani, voiu privi fapta lui ca o crim, i-1 voiu pedepsi cu toga asprimea legilor. Un asemenea perturbator, 11
voiu considera ca dusman al natiei, si ca pe un (Tasman de
untie 11 voiu trata, prin organul Gurvernului".
Fata de straini, o alusie la Inlaturarea capitulatiilor, insa
trebuie a se pastra vechea ospetie romneasca", dar sfnt dd
la stramosi".
Ministeriile se vor inchide in statute sigure, cu furzctionari
si disci-
ciplina".
www.dacoromanica.ro
358
tnalte.
In timp ce arunca acest program, el raspundea Constitutiei ce i se trimetea de Adunarea de la Focsani, cu o amanare pe vremea and ea ar putea servi, pentru moment fiind
lorga, iliesagii, elc., pp. 11-33.
www.dacoromanica.ro
359
ceanu, care veni cu amicul slu Cozadini, cu episcopul Melchisedec si jurisbul Bojinea6; el pusese In programill siin
odic doug chestii care preocupau pe Domn: cea tiIrgueasc:1
si cea electorala, adaugind pe aceia, veche, a averii manastirilor Inchinate.
La Bucuresti se instaleaza, in schimb, un Ministeriu pur radical, cu N. Golescu, Brtienii, Boerescu, Rosetti, I. I. Filipescu.
Dar Inca de atunci gandul Domnului fit sa scape de lanturile
pe care i le impusese aceastaConventie care nici nu iesise din
vointa poporului sau.Un apel contra rebelei Comisii Centrale
fu adresat deci, Inca din Mart1860,Sultanului. Se arata eat de
greu lucreaza Intr'un oras de provincie, Ma opinie, fail prtesl.,
Ibid., pp. 33-4.
Ibid., pp. 36-7.
3 Ibid., p. 35.
4 Ibid., pp. 35-6.
5 Xenopol, o. c., p. 151.
q Ibid., pp. 149-30.
1
www.dacoromanica.ro
360
152
;1i
urm,
www.dacoromanica.ro
i urrn.
361
decoratorif
vise-
sdrbe sup! Cuza-V odd, In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XV, p. 27,
no. ii.. Raspunsul; ibid., n-le in-iv. Doi ofiteri sarbi la manevrele
romnesti In 1863; ibid., n-le vm-ix 0 invitatie a lui Mihail la
Ruginoasa In 1865; no. xxxv. Scrisoarea, din acelasi an, prin care
se trimete In Serbia locotenentul-colonel IIerckt, director al Arsenalului; ibid., n-le xxxvn-ix. Cf., pentru calatoria la Constantinopol,
de acelasi, Agentia diplomaticd a Romdniei f n Paris si legeiturile
politice f ranco-romdne sup! Cuza-V odd, Bucuresti 1931.
3 Dar Inca din Mart 1860, prin Prolesch-Oslen, Austria li schimbase complect atitudinea; Paul Henry, L'abdical ion du prince Gaza
www.dacoromanica.ro
362
muri, un aspru critic al lucrurilor romAnesti, scria lui Russell, acurn cu total favorabil, c alesul din 1859 e un orn
extraordinar (above the common) 5i en o minte care se pare
In stare s4 profite prin simt de raspandere si experieng"1,
La Intoaroere, Cuza putea spune In salonul Palatului din
Iasi, de si vorbise la Bueuresti d- o simplA visig de curtuasie" 2, de izbanda realisatA: Va atarna nurnai cue noi, de
patriotismul, de prudenta 5i de concordia noastrA pentru ca
In curand aspiratiunile noastre ()etc mai fierbinti sA se realiseze i patria noastrA s redobAndeasel In Europa locul ce
i se cuvine" 3.
aveau sucursala, cu acelasi nume, In Basarabia. $eful Bisericii moldovenesti, aoela care-i anuntase si binecuvAntase Dom-
reni; se refusa slujba pentru Domn 5i chiar prirnirea serisorilor lui4. La Bucuresti se vorbi, In Decembre, tot asa de
tare, in chestia rniscrtrilor une,llite la Ploesti si la Craiova 5,
et l'avenement de la dynastie des Hohenzollern au trdne de Ronmanic, Paris 1930, p. 105, no. 1.
1 Riker, o. c, p. 303.
2 MOnitOnd muntean, 18 Octombre.
3 Iorga, o. c., pp. 40-2. Urtneaza critica Justitiei.
4 Ibid., pp. 40-8.
5 Ibid., pp. 19-50 (Turcii Incercar a cere informa1ii; Riker,
c., p. 305).
www.dacoromanica.ro
0,
362
mnd directia anticlericald, suspendase pe Mitropolit, mergaud i pAn la arestarea lui . Desbateri pItimave, In care se
introdused si alte IncMdri, tindeau la o dare In judecal5.
Si aceasta Ingh,dui marelui orator s ridioe din nou cheslin
sAteascl 7.
www.dacoromanica.ro
364
www.dacoromanica.ro
Sdl
nului.
ibid., p. 321.
www.dacoromanica.ro
324-5.
www.dacoromanica.ro
367
lea Inaltei Porti si a Puterilor garante" decAt dup oe amincli faptal mdriet, dorit de generatiac trecute", a lost
,pclamat de Co,npurile Legiuitoure", chemat eu edIdard de
el", pentru a fi apoi recunoscut" de instanta europeanal pi
Inserts In datoriile natiilor4" fi el presinta fericitul resultal
tia
Pentru a se arAta ca niclo actiune de partid n'a contribuit la Unire si c4 de acum Inainte e de lucrat In aoela.
buna Intelegere, sprijinn pe ace! grup de liberali moderati,
1 Xenopol, I. c., p. 221, nota 85.
2 Poarta ceruse i oprirea cresterii puterii armate a Principatelor;
raport al lui Negri, in Xenopol, I. c., p. 220.
3 Ibid., pp. 221-2.
www.dacoromanica.ro
188
i'regati,rea
rokii
PrincipAteloli
pe care-1 doria de mutt Domini pulea pune supt aceasla proclamalie iscalitura acestor mernbri ai ultinielor Minislerii separate: pentru Muntenia, conservatorul moderat D. Ghica,
Fanariotul Arsachi, A. PlaginO, legat de familia SLirbei, Ion
Ghica si n.einsemnatii N. A. Nicolescu $i S. Falcoianu, iar,
pentru Moldova: A. C. Moruzi, de la Zvorfl$Lea, um de la
Ibid., I, p. 212.
www.dacoromanica.ro
369
toral, atacandu,se regimul actual al celor 5.000 de proprietari mari", ca i sperantele unai legi agrare larg favorabile
tgranilor. Se raspunse din parte-i, In. mijlocul preocupatiilor
legislative mai mdrunte, cu o Ingustare a liberttii presei,
represintat acmn prin mai multe organe, intre care radicalul Taranul Roman.
La 25 Maiu st. v. In sfarsit legda rurall fu luat In discut-le, pe basa cea mai Inga sta. stabilit de boierimea Regalamentului Organic: proprietarul nu datoreste nimic tg.ranului.
www.dacoromanica.ro
57o
PregatIrea Untr
Principateke
i I. Glzica
www.dacoromanica.ro
fusese primitk yestea malt asteptatei Uniri i dupk interpretarea pe care i-o dldirse Cuza, chemand In. jurid sku toate
elementele capabile sk consolideze un tron hick asa d subred.
Conservaitorii, cari erau de fapt partidul pretendentilor, cu
tfrbei i Grigore Brancoveanu In frunte, de si
r,idicau necontenit chestia, care s'ar impune neapkrat dupd
Unire, a printului strain, erau furiosi cl Domnul refusk sk
Gheorghe
promulge defectuoasa lege rurall votata In Iunie 2 Nu li rijungea participarea lui Cuza la durerea pentru pierderea aeelula
care fusese seful lor, cu neputintk tde Inlocuit,
i, de almin-
www.dacoromanica.ro
se
37
Romanic trebuie sa devie un apanagiu al farniliei Cuza, dovenita o dinastie. Neputand erea partidul moderat pe care-I
dorise, Cuza nu mai gasia la nimeni un sprijin in adevar prietenesc, hind silit sa. se Indrepte pe rand la oamcnii earl se
ridicasera contra lui, jignindu-1 adanc. Ceasul lui IogJniocaiiu va trebui sa vie, din causa superioritatii lui intelecWale i Inaltului ideal de dreptate sociala pe care-I represinta, dar, pentru a intelege starea lui de spirit rata de prietenul de odinioara devenit Domnu.I, glorificat de el Insusi,
al tarii, ajunge a receti scrisoarea-i intirna din Februar
ful prin chemarea la Guvern a lui D. Ghica a binisliilor, tombaterelor, pulregaielor"; ibid., p. 202.
www.dacoromanica.ro
37$
ritii
ai
de-a dreptul de la Impgratul Francesilor, ca de la un binefg.ator si permanent ocrotitor. Apgrarea pe care o va face Koggh
niceanu, cu lipsa de respect si de tact care sttea In a. spune
tare a alesul din 1859 nu e o personalitate exceptiona1 g. ca
sg. i se cearg mai mult deat ce diii, dovedeste cat de mult
dispgruse Ingltatoarea stare de spirit de la Inceputul Dom.
niei alese 6.
Aceasta pe o vreme and acum sosaserg. misiunile Irancese cerute lui Napoleon pentru reorganisarea armatei $i pu-
1
2
i urm.
www.dacoromanica.ro
374
Raspungul veni peste cateva saptamani eu prilejul r6spunsuhti la Mesagiu, In Februar, El samana cu vestita Intampinare a liberalilor francesi contri Ministeriuhd Polignac, si
de fapt contra lui Carol al
In 1830. La Inchinarea ca-
fIcea deci alusie la adarnici:a politicei" si a teorlilor constitutionale", pe cand interesele noastre materlale sant adevgratele interese ale tdrii". ArAtand Intregul sku program in
ibid., pp. 77-8. Pentru grija de invalizi; ibid., pp. 88-9. ARe legAluri
cu armata; ibid., pp. 89-94.
1 Ibid., pp. 82-3. Cuza introduce In Ministeriu, ca element militar de sprijin, pe Tell; Iorga, Milzail Kogdlniceanu, pp. 175-6.
2 Xenopol, 0. c.; Riker, o. c., p. 405 si urm.
3 Ibid., pp. 406-7. Prokesch-Osten propunea trimeterea unui co-
www.dacoromanica.ro
375
oasP, arAtand, cu o extraordinarl rAbdare si cu un superior spirit de iertare a ofensivelor, ce a asteptat de la Adunarea care-si fixase ca scop daramarea tronului salt: activitatea si silinta domninor voastre s'au pierdut In discutii
politice, In lupte de partide sau de persoane", esceptand
numai cAteva spirite linistite. Doar cAteva legi s'au puha
streoura, budgetul rmaind nevotat. In schimb s'au Indemnat
la neascultare functionarii.
Vina o dadea el doar pe neexperienta noastrA, netabdarea
noastrA, precipitarea adesea imprudentA a aspiratilmilor noastre
www.dacoromanica.ro
376
din Moldova, dar acesta cerea ca armata, pe care se sprijinia Domnul, sa fie la dispositia Adunrii. Cuprinderea In acest
Cabinet al lui I. Braganu fu r5spins de consulul Franciei4.
re5ti, ceia ce Domnul considera ca unul din ,,actele natioIorga, Mihail ICogiilniceanu, pp. 334-5.
2 Xenopol, o. c., I; Riker, o. c., p?. 413-5.
1
3 /b;d, p.
415, n313. 4.
Ibid., pp. 116-7. N. Golescu pierdu silludia de adiulanl domnesc; ibid., p. 417. In aces! limp Domnal inclzeie contracte cu
4
www.dacoromanica.ro
377
unei armate pe care Londra o socotea ridiculd", era &sitvar$it, si lagarul de la Cotroceni putuSe fi Un. mijloc de a
infrAna ambitiile raisturnatorilor. Pentru secalariSdre i se presibtara lui Cuza felicitari de negustorii bucuresteni constituiti in
corp $i de deputatii suburbiilor Capitalci, i li se vorbi de
patriotismul si spiritul de ordinc al populatiei Bucarestilor" 6.
Cnd, apoi, la 1-iu Ianuar 1864, se infatisa pentru obisnuitele
omagii presedintele Adunarii, Domnul marturisi c intentia sa
1 Ibid., pp. 100-1.
2 Pentru atitudinea ltti Aall
5i
a ambasadorilo
Biker. o. c.,
P. 430 5i urm
www.dacoromanica.ro
11.
378
e de a resolvi Indata toate chestiunile In zabava: Aceste felleitAri 1mi sant scumpe; ele sant de bun augur ca anului In
care Intrm Romania Ii va datori organisatiunea sa. Daca
aceasta organisatiune, dup expresia d-voastra, va contribui
a-mi face si mie o paging, in Istoria Tarii, ea nu mai putin
va contribui Intru a atrage asupra Adimrii binechvntarile
Natiunii".
sdi de tinerefd martur al reformei agrare din Prusia, adusal de tinerefd martur al reformei agrare din Prusia, adaocrea la indeplinire a unui vechiu i mare ideal; pentru
Domn, in ciuda legendei create fn jurul mimetui sad, era
altceoa sau, mai bine, i altceva: prilejul bine venit pentru
realisa potrioit cu simful sail de neaparatd impunere a
principiului de autanitate, oechiul &du program de stdpdnire
www.dacoromanica.ro
379
lutia pe care tara Intreaga o asteapta cu o legiuita nerabdare", si adaugind, eeia ce era adevarat, ca aceasta e n 1nsusi
hileresul asigurarii proprietatii funciare". Se supune, In aceIasi timp, Adunrii oligarhice proiectul de lege electorald,
en-
glese.
www.dacoromanica.ro
380
al
nota 3.
www.dacoromanica.ro
3g1
del
datoriri faa de Puteri pe care Imperiul trehuie O. le observe. Se vorbi i de progresul armatei otomane 9. Dar, la
1 Iorga, Mesagii, pp. 112-5.
2 Ibid., pp. 116-20.
3 Riker, o. c., p. 446.
4 Ibid., p. 448.
5 Ibid., p. 449.
6 Ibid., pp. 450-1.
7 Ibid.
www.dacoromanica.ro
382
lira
parte, ca si
ambasadorul prusian.
tepte nimic. El 1.1s5. doar sa i se smulga neinsemnate schimbgri de amnunte In ce priveste conditii1e de alegere, regimul oensitar fiind mentinut1. In schirnb s recunoscu dreptul
de a publica, In lipsa Camerclor, decrete. Se dadu Statutului
numirea eufemistica de Act aditional la conventie", asa cum,
odinioar.4, noua Constitutie liberall a lui Napoleon I-iu la
intoarcerea de la insula Elba fusese proclamata ca Act aditional la Constitutiile Imperiului", cu admiterea, de cea mai
mare importang a complectei autonomii a (aril, liberd sd-fi
schimbe cum va voi legile de adminis1ra0e internd2. Domnul se folosi de aceasta explicnd tarn c modificarile irnpuse pot fi schimbate !de dnsa orisicnd.
La 2/14 Julie se comunica prin prociamatia lui ci
male institutii au lost confirmate la Constantinopol, dar se
presinta formula ca, ducndu-se acolo, spre a 1ntari autonomia Orli prin o noua Intelegere internationall", el a izbutit.
Schimbrile le-a adoptat, tmpreund cu Inalta Poarta si cu
adesiunea tuturor Puterilor garante", fall a se schimba sensul noilor asezAminte, care, cum ea observat mai sus, fiind
provisorii", pot fi revitzute chiar wie uiitoarele Corpuri Legiuitoare, In prima lor sesiune. Romania numai de asteizi
vechile
garantate
nenorocire
www.dacoromanica.ro
383
introducerea sistemului metric, crearea primei scoli de coInert, instalarea celor d'intain Ca-mere de agriculturk si a
celei de Mine, pnefacerea Iasu lui In oras franc si intreposit comercial", inaugurarea expositiilor pc judetel. Se reglementau exproprieri1e2. Se va tncepe lucrul la noile Coduri
dup oele napoleoniene.
La 14/26 August legea ruri1 k. era gata. Sktcnilor earl a-
veau acurna pkmntul cc ii scIpase odatbi din mni trebuia s ii sune pestc mksurk de simpatic desfiintarea clkcii:
claca (boierescul) estbe desfiintattl pentru dc-a purnrea", spunea proclamatia domneasca3. Proprietarii erau sa fie despd-
In-
www.dacoromanica.ro
g84
fi
mai niciodall pang la capat decat celor ce-1 fac. Fii mai reflcxiv
i mai putin patima i mai ales mai circumspect in provocatiile
d-tale. Sliam c ai memorie. Iti aminteli cronologia istorica. De ce
uiti unele fapte recente? Intreaba pe Dimitrie Cozadini daca am Liut
sa tac i dna nu tiam sa-ti tin sama de meritele reale, sa fac parte
slabiciunilor i vicisitudinilor omen eti. De la suirea mea pe Iron
am ca reguld de purtare rdbdarea si clementa. Am avuL totdeauna ca
www.dacoromanica.ro
;71-7
-OA
- 0
filIk..e,
,..,
:el
I,
iS
.,LA:.1,1/40,,
,..,T-'.
,' --
..,?.r.'
Z,
'.I
; i e..
7:',
._,...,
,.'e,...,___...__
e'
V_;,...,A
,Iii.,,,,
.;,,,
4._ --ariffll-.",
.,
_.,..
....
L.
4;7
www.dacoromanica.ro
385
de 48 de milicane Incheiat la Londra. Se promiteau diiimuri, poduri, ci ferate, port la Marea Neagr (la Jibrieni).
Se punea In perspectiva, cnd va deschide ma= Intreagay
libertati mai largi".
0 Intreag opera se pregklia care lrebuia sk puie pe alta
bask finantele. Inundatia din Bucuresti, In Mart, facu pe
Domn, care se Intinse Indelung, In scrisoarea care presedintele Consiliului, asupra acestei nenorociri, sa se gAndeascl la
regularea cursului Dmbovitei.
In acest act el Intrebuinta fatg. de Kogalniceanu, care nu
era, de sigur, administratorul cel mai atent, In acelasi limp
cand vorbia de oele aproape patruzeci de proiecte de loge
ciliatul muntean Gheorghe Vernescu, odat un asa de hotarn adversar5. Se aduse atunci Codul de justitie militark I.
Comisiunea Mixtk" creat de Statut incepea sk functioneze5.
o
Buzilu,
25
www.dacoromanica.ro
386
i3regAtirea Unirii
rincipatetoil
passim. Doamna siltuse mai mult timp la Paris, de unde a scris fru-
moasa scrisoare dtre Hermiona, fiica lui Asachi, ajund sotia lui
Edgar Quinet.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
J.;--1.
se
388
PregAtirea Unir
Principateioe
Dar oricum, Ii trebuia opositiei liberate un rasunator protest pentru a se pune In miscare toata strainatatea, care fu
Iticut s creada ca o carmuire rea a ridicat contra ei toata
lumea i c. Romania e In. pragul unei adevarate revolUlli
populare.
Astazi, tot materialul diplomatic e cercetat si se poate vedea ce zadarnicie, si. In informatie si in discittii si In masuri,
www.dacoromanica.ro
o.
crz
0
*..4gC.:2'
Z-
4:
If
'
4.'"
"
1.
err.
Le.:.0-C4'
IX
;c
..
'
j,C"rt
."1
Ft,,
LL
4....
...,,,,
;.1
.g
Barbu Catargiu.
www.dacoromanica.ro
,4. X%)(1
389
4 Ibid.,
5
6
7
@
13.
15.
129 qi urm.
Ibid., p. 140.
Ibid.. pi. 500.
Riker, I. c.
Nesagii, p. 174, no, r..xxvI,
www.dacoromanica.ro
goo
pacitatea de a gaverna a Domnului, aoeia de a Li guVcrnata a tarii insesi se putea indreptati o aitfel de odioas propunere, egre trimete la aetele, reprobate do orice constiintii
politica, de impartire a Polonici? Na s'ar pulea intampla, spune
fririt
pericol pentru autonomia ei, unor rnani mai, dibaoe decal ale
lui, e gala a se cohort de pe Iron". Aceasta fi1fr descurajare" i f.r frica". Void reintra bu..airos in vigla privqta,
14.5-U,
www.dacoromanica.ro
391
nicelor lor arme, au vrut, din potrivA, sd-si fack din eh:
un zid de apiirare, sk respeeteze a lor independentd intericar d.
rade. Si, hotkrit, el deelara a. se va opune la orke interventie cu. forta: ,,Nu voiu avea niciodatd neiertata sIdtdeiune
de a ldsa Inaltei Porri grija de a lua, In asem-nea cas, nthsurile concertate ce Conuentia fi impune. Eu Infrlg mai fnalt
www.dacoromanica.ro
392
corn, urmand exemplul lui Napoleon in perioada Imperiulsa libOrul, dreptul de interpelare. Programul prevedea
lege a tocrnelilor agrioole, un cod rural si amintia
decretarea codurilor i intemeiarea .,Bancii de scont si de
eirculatie. Se mentionau lucrarile de Cale Ferata. Intre Galati
o
Tecueiu si ispravirea studillor pentru traseul BucurestiGiurgiu, avand a se Incepe in April eladirea Garii din Bucuresti; se va face apoi legatara Capita lei cu Dunarea. Podurile de fier, incredintate Englesilor, sant In lueru. Opera
tehnica straina e primal in toata luinea si se aminteste cii
In anul vittor se vor aduna popoarele la Expositia din Paris.
Cartelul de extrkdare" si conventia tclegrafica cu Austria,
cea, In pregktire, cu Rusia, ce , Incheiata, cu Serbia, ca si
si
hind Domn al Moldovei, declara oficialmente Inaltelor Puteri garante, cand primia i Coroana Valahiei, c el primeste
aceasta Indoita alegere ca expresiunea neindoielnica i sta!ma numai ca
tornida a vointii nationale pentru Unire,
un deposit sacru"1.
Dar la 16 Ianuar 1866 eel ce vorbia astfel trebnia sk constate
1
www.dacoromanica.ro
33
si a armatei chiar, de greutatea de a &I irnprumutul salvator, si pun aoeste neajunsuri In sama lipsei de simt practic
savArsite si
care ar
fi
putut sa. se evite, nu li s'a dat niciun raspuns. Parerea cercetaitorilor straini, cari jud=a. din punctul de veclere constitutional sau financlar, are, fata de sensul acestei epopei nationale care va ajunge o drama si va fi terminata printr'un
act de urat tradare, aceiasi valoare ca si osanda moralistitilor cari, In ce priveste legaturile ea d-na Obrerlovici i atitudinea lui Cuza fat de cci doi copii nascuti din ele si
din cari, cnd ei furl recunoscuti, nu M.N. invoirea Doamnei
tuturor sacrificiilor 5i devotamentelar, lingusitorii faceau mostenitori presumptivi ai tronului Fara ereditate, se Infatisau ca
niste censori ai moravurilor Intr'o societate ale aril preo1 Renopol, o. c., II, p.
inlocuit cu N. Catargiu.
7.
El fu InlAturat ibid ,
www.dacoromanica.ro
P. 743
Hind
394
Evident ca $i din afara se urmati t fata. de dansui o acOrme lipsita de oneititate. Altfel n'ar fi pulut pomeni ambasadorul austriac la Londra d un denr-rs frances cu privire
la printul Cuza $i la. Inlocuir3a liii eventuald", de la Viena
artitarzda-se chiar disposiria unei Infelegeri i cu Napoleon si cu
Anglia asupra Infregii chesliuni a Principatelor", 1-are se
1 Henry, o. c., p. 150 si urm.; Riker, o.
c.
2 Henry, 1. c.
3 Ibid., p. 152. $i BolinlinPanu, In Viata lui Cuza-Vodci, p. 118;
Inseam/11i rul elect Mut prin asemenea declaratii asupra oamenilor politic!, cari nu s'au mai simtit legati de un simplu pro-
visorat. Cf. si Xenopol, o. c., II, pp. 57-.8. V. si declaratia liii Cuza
cAtre Petre GrAdisteanu cA in adevr abdicarea era ultimul punct
www.dacoromanica.ro
395
declarase astfel din nou deschisI 1, iar Clarendon vorbia brutal de brigandul" care la BueurAi urmAreste independenta
trii sale g, adngind Indata i alta calificative care se sprijiniau pe tot felul de anecdote neverificate 3. Aceasta ca sA
sA ajung6 si de Austrieci la pArerea cA, pentru moment, Cuza
trebuie toleral si sfAtuit, cAci prin(al strain n'ar putea fi
gasit cu invoirea tuturora.
Dar In Mile din. Viena se Ins-mna ea Ion BrAtianu a fost
primit de Drouyn de Lhuys i chiar de printul Napoleon, de
mult dorit ea Domn roman si care Meuse si o visitA la ,131.1curesti4, i Domnul ,stia de audienta dusmanului situ la
ministrul de Externe al Franciei5.
c.,
p. 405.
www.dacoromanica.ro
396
Ianuar 1. Eden semnala Ministeriului existenta comiletului secret care finantase misiunea lui Ion Bratianu si care, In preve-
Bratianu a reusit
.1859 3.
Pe cfind Domnul se gandia la un nou Ministeriu, de proprietari, nu fall aplecari catre Rusia,
caci se vorbia de
1
Ibid., p.
Ibid.,
168.
i p. 160,
o. c., II, p.
www.dacoromanica.ro
xl=imarA;
wda...,.
,117SUPW4Me
Alte. &Wit,
www.dacoromanica.ro
ilManFVj
NI
Moruzi ca presedinte
vechea coalitie", care se mentinuse, adthigindu-i-se tiara boierime tntoars de la studii,. care
formase Societatea Progresului"1, capita aderenti in armata,
printre ofiterii legati de politica liberal,a: colonelii Haralamb,
D. Cretulescu, Berindei, I. Calinescu, Gheorghiu; capitanii:
Malinescu, Lipoianu, Handoca, Costiescu, Candiano-Popescu
apoi capitanul Constantin Pilat, ginerele lui Rosetti, i maiorul
Dimitrie Lecca, din Bacau. Se hotari astfel nvlirea, noaptea,
In Palatul Domnasc.
Amianuntele loviturii, desonoranbe si In. ea Insig de un in-
de moravuri alcse, s mearga liana unde s'ar fi aruncal aceia cari de obiceiu savarsesc astfel de fapbe. Fara ameninth-4 de si ofiterii erau fireste armati si, In albe Imprejurari gata la orice, se ajunse, nu la iscalirea unui act adus din
afara, ci a aceluia pe care, cu o mAnla sigura, calm si &Oretuitor, Ii redact Cuza Insusi. El fik apoi condus din Palat
la Cotroceni, unde va sta ascuns mai multe ceasuri pana la
desvarsirea actului de abdicar:: silita Acest caracter el nu
voi, de altfel, sa-1 recunoasca, sprijinindu-se pe repetate1 6 sald
www.dacoromanica.ro
TABLA MATtRIILOR
CARTEA I-a
CAPITOLUL
CAPITOLUL
CAPITOLUL
CAPITOLUL
CAPITOLUL
CAPITOLUL
VI)
IV.
V.
v1
I.
II.
li
Pagina
7
40
66
85
117
185
CARTEA a II-a
Unirea
(VII
CAPITOLUL VII.
CAPITOLUL VIII.
CAPITOLUL ix.
X.
CAPITOLUL
CAPITOLUL XL
CAPITOLUL XII.
XII)
www.dacoromanica.ro
197
237
265
282
336
344
TABLA ILUSTRATULOR
Pig.
.... .
Pavia
8
Raffet
n
h
A
.
,
11
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19
20.
21.
22.
, 23
24.
25.
,
,
,
,
.
.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32,
33
40
44
...
..
.......
48
60
68
80
82
90
.
N B51cescu
,Magazinul Istorica al lui Laurian II 1351cescu
Dimitrie Bolintineanu
August Treboniu Laurian
Simion Barnutiu
Fratil Go loll
Capit tineri ai miqcarii revolutionare bucurotene din 1848
Generalul Cristian Tell
Barbu Dimitrie Stirbei
Andrei Saguna
Grigore Aleaandru GhIca
C. A. Rosettl ca ofiter .
. ..... .
I. C &alarm
Aleaandru loan I-iu
I. Cs BrAtianu Mar
Doamna Elena Cuza
Barba Catargiu
Vinovatti fasturnaril lui Cuza-Voda
www.dacoromanica.ro
96
100
106
110
112
la
135
152
154
160
182
188
254
256
288
300
304
340
344
348
384
388
396
www.dacoromanica.ro
N. lorga
-:'
ISTORIA ROMANILOR
Vol. IX
UNIFICATORIL
www.dacoromanica.ro