Tema 2.

Perioada prenatal i naterea copilului

2.1. Importana perioadei prenatale n dezvoltarea copilului. Specific Psihofiziologic.
2.2. Influena strii emoionale materne asupra dezvoltrii intrauterine a copilului.
Seminar: Matricele perinatale St.Grof.
I. Dazvoltarea psihofiziologic a copilului n perioada prenatal.
Din momentul in care spermatozoidul a ptruns in pereii ovulului si a pus la dispozi ie cei 23
cromozomi ai si, care mpreuna cu cei 23 cromozomi ai ovulului, formeaz materialul genetic al
viitorului copil, ncepe viaa copilului.
Evoluia ulterioara a copilului sa va produce intr-un ritm vertiginos, savanii au evidintiat trei
etape mari in dezvoltarea prenatalaetapa embrionara, etapa fetala precoce, etapa fetala tardiva.
Fiecare din aceste etape este insolita de schimbri si caracteristici distincte.
Etapa embrionara a dezvoltrii cuprinde primele trei luni de viaa intrauterina si se
caracterizeaz prin apariia si diferenierea primara a organelor si sistemele de organe de
importanta vitala ale organismului. Dup fecundaie la 5-6 zile oul, se segmenteaz in trei
straturiectoderm, mezoderm si endoderm, din care mai apoi se dezvolta toate organele si
sistemele de organe. Din ectoderm se vor diferenia celulele pielii, sistemul glandular, parul,
unghiile, organele senzoriale si sistemul nervos; din mezoderm muchii, structurile profunde ale
pielii, sistemul circulator si excretor; din endoderm: plaminii, ficatul, pancreasul, intestinele,
glanda tiroida, timusul, glandele salivare.
Chiar din primele zile de la concepie embrionul se dezvolta extreme de repede in primele 10
zile volumul lui creste de 8 000 de ori, iar diametrul aproximativ de 20 de ori. La fel de repede
decurge si procesul de diviziune si difereniere celulara a sistemului nervos. Spre exemplu, in
primele saptamini ritmul de multiplicare a celulei nervoase este de 20 000 neuroni pe minut, iar
ncepnd cu luna a treia, el ajunge la 300 000 neuroni pe minut.
In luna a doua, embrionul poseda o poriune cefalica proeminenta, arcuri branhiale evidente si
o coada mare. Sistemele organismului, in aceasta perioada, sun dezvoltate inegal. Mai dezvoltate
fiind: sistemul nervos si circulator, mai puin dezvoltat cel muscular si osos. In aceasta perioada
au loc primele osficari, sub forma unor puncte relative separate (in vertebre, coaste, membrele
inferioare si superioare, craniu, maxilar, mandibula, omoplai).
In primele doua luni, schimbrile se produc practice in fiecare zi, fcnd embrionul uman sa
se deosebeasc cu mult de cel a animalelor. Se schimba construc ia fetei, se formeaz organele
interne plaminii, organele digestive, excretorii, cu toate ca ele inca nu funcioneaz. In prima
perioada se dezvolta toate organele de baza, se reliefeaz structura corpului. Si tot in perioada
data este mare riscul de pierdere a sarcinii.
Etapa fetala precoce de dezvoltare a ftului cuprinde lunile a patra si a asea de dezvoltare
intrauterine si se caracterizeaz prin perfecionarea structurilor si finisarea procesului de
organogeneza. In aceasta perioada, apar un sir de elemente structural ale corpului buzele,
unghiile, gingiile. Cel mai mult se dezvolta sistemul muscular. Sub pile apar celulele
subcutanate, au loc de depuneri de esut adipos. Pielea se acoper cu periori fini, care spre
sfirsitul lunii a cincea, se extind si pe cap.
Se dezvolta motricitatea. Daca pina la aceasta perioada domina o agitaie motoriz difuza,
exprimata prin miscari respiratorii, batai ale inimii, in cele ce urmeaz, micrile ncep sa se
diferenieze si a se complice mult. Devin proeminente micrile tractului digestive, au loc
schimbri poziionale (copilul se ntoarce). Sistemul nervos continua sa se dezvolte. Se
mienilizeaza intens terminaiile neuronale ale mduvei, rdcinile anterioare motorii, rdcinile
posterioare senzitive, cordoanele anterioare, laterale si posterioare ale supstantei albe, ceia ce
permite realizarea mai adecvata a coeziunilor dintre diverse segmente si straturi ale sistemului
nervos.
1

Etapa fetala tardiva a dezvoltrii ftului, cuprinde ultimele trei luni din evolu ia ftului si se
caracterizeaz prin consolidarea somatic si perfecionarea funcional a sistemelor organismului.
Mielinizri masive se produc si in cerebel, mezencefal, creierul intermediar, nuclei bazali, fapt
care permite punerea in funciune a mecanismelor nervoase mai complexe. Se dezvolta intens
organele de simt. Altfel spus, in aceasta perioada are loc ntrirea organismului copilului,
adugarea in greutate, creterea in lungime. Iat de ce copii, care se nasc nainte de termen, sunt
micui, lipsii de aprare, greutatea lor i nu ajunge nici la 1 kg. La a noua luna de via a
intrauterine, copilul continua sa creasc si se ntoarce cu capul in jos, spre ieire.
II. Influena strii emoionale materne asupra dezvoltrii intrauterine a copilului.
Factori ce pot influena dezvoltarea intrauterin a copilului sunt factori ce in de starea i
condiia mamei, anume nutriia, stresul emoional, vrsta, paritatea.
Stresul emoional poate fi asociat cu avortul spontan, dificulti la natere, natere
nainte de termen, greutatea sczut a copilului la natere, dificulti respiratorii ale nounscutului.
Anxietatea activeaz sistemul nervos autonom, care stimuleaz eliberarea de adrenalin
n sngele mamei. Din acest motiv, sngele este distribuit n cantitate mai mare ctre pri ale
corpului ce dezvolt reacii defensive i n cantitate diminuat ctre alte organe inclusiv uter.
Hormonii eliberai n condiii de stres pot ptrunde prin placent i deci orice stres al mamei se
transmite copilului.
Stresul este asociat i cu un ritm slab de cretere n greutate a mamelor nu datorit
alimentaiei, ci accelerrii metabolismului ce determin o asimilare redus; ca urmare, copilul
este hrnit insuficient. Tot pe seama stresului matern sunt puse i iritabilitatea crescut, nelinitea
i tulburrile digestive ale nou-nscutului. Este recomandat monitorizarea i sprijinirea
proaspetelor mame prin consultan de specialitate, psihologic, ntruct starea de stres se poate
prelungi i dup natere, fapt ce duce la accentuarea consecinelor asupra copilului (Sameroff &
Chandler,1975).
Situaiile de stres major decesul partenerului, violena, suportate de mam n timpul
sarcinii, afecteaz dezvoltarea copilului, ducnd la o mai mic capacitate a acestuia de a face fa
situaiilor de stres pe tot parcursul vieii.