Factorii determinanti ai comunicarii

Factori care influenteaza rolul actorilor in comunicare

Potrivit lui J.C. Abric, actorii comunicarii (locutorii) sunt influentati in comunicare de trei
tipuri de variabile: psihologice, cognitive si sociale.
Variabilele psihologice sunt acelea care provin din personalitatea, nevoile, motivatiile si
interesele locutorilor; ele se manifesta explicit, implicit sau inconstient.
Potrivit modelului propus de Lewin pentru explicarea comportamentului uman ( cf. J.C.
Abric, 20002, p.16), comportamentul individului in campul social se concretizeaza in doua
directii:
reducerea tensiunilor exercitate asupra sa;
satisfacerea nevoilor create de fortele interne si externe
care-l influenteaza.
Comportamentul uman se diferentiaza in functie de caracterul favorabil sau
nefavorabil (pozitiv sau negativ) al fortelor care actioneaza asupra sa:

Fortele poztitive creaza tensiuni pozitive, care induc un comportament de apropiere

Fortele negative creaza tensiuni negative, care unduc un comportament de evitare

Cele doua tipuri de comportament declanseaza, in procesul comunicarii, mecanisme
psihologice distincte, dintre cele mai rafinate. Prezentam, in continuare, doua categorii de
asemenea mecanisme, aflate in opozitie:
a) Mecanisme proiective:
- a asimila ganditrea celuilalt, a crede ca gandeste ca tine (nu se sesizeaza
diferentele si astfel comunicarea este viciata)
- a atribui celorlalti atitudini care sa justifice propriul comportament.
b) Mecanisme de aparare:
- socotomizarea: eliminarea informatiei incomode (filtrarea);
- memorizarea selectiva (memoria depinde de factori afectivi);
- interpretarea defensiva (denaturarea realitatilor incomode);
- negarea autoritatii sursei (devalorizarea sursei neconvenabile).
Variabilele cognitive sunt acelea care influenteaza comunicarea datorita modului de
realizare a cognitiei. Dintre acestea, prezentam doua sisteme proprii cognitiei:
a) Sistemul cognitiv, care cuprinde capacitatea locutorilor de generalizare si abstractizare,
volumul informatiilor, a conceptelor asimilate, in general nivelul intelectual al acestora;
b) Sistemul de reprezentare. Informatia sufera un proces de reconstructie dupa modelul
propriu al fiecarul partener, model influentat de o serie de variabile social-culturale asimilate:
religie, cultura, obiceiuri, mentalitati, rasa etc. Partenerul interpreteaza, astfel, informatia in
functie de propria reprezentare, adesea diferita de cea a interlocutorului asupra informatiei. Este
o reprezentare a priori, care reconstituie realul, atribuindu-i o semnificatie proprie.
Sistemul de reprezentare se raporteaza la trei elemente specifice comunicarii: sinele,
celalalt si continutul si contextul comunicarii.
Reprezentarea de sine are in vedere cele doua laturi ale eu-lui:
- eul intim: imaginea pe care eul si-o face despre sine si pe care, de regula, nu-l exprima, nu-l
dezvaluie, il tine ascuns (nimeni nu este dispus sa-si releve limitele, defectele, slabiciunile);
- eul public: imaginea de sine pe care o oferim celorlalti; nu este cu necesutate una
mincinoasa, ci doar una din care sunt sublimate anumite caracteristici incomode.
Reprezentarea despre celalalt cuprinde imaginea celuilalt din punct de vedere psihologic,
cognitiv si social, determinata de factorii enumerati mai sus.
Reprezentarea despre sarcina si despre context are in vedere atitudinea interlocutorului in
comunicare functie de modul in care sarcina cuprinsa in mesaj sau contextul comunicarii ii
afecteaza interesele. (vezi schema de la pagina anterioara)
Variabilele sociale se refera la pozitia locutorilor comunicarii in campul social. Acestea
cuprind:

a) Rolurile si statusurile sociale (pozitia sociala) influenteaza comunicarea in cel putin

doua situatii distincte:

Conflictul de rol: comportamentul diferit de rolul asteptat

Rigiditatea rolului: imobilitatea comportamentului in situatii sociale noi.

b) Prejudecati si stereotipii: sociale, religioase, nationale, de pozitie financiara, de rasa
etc.
Factori care influenteaza codul si canalul de comunicare
Este de la sine inteles ca in comunicare adoptarea codului adecvat, ca si alegerea
canalului de comunicare sunt conditii de cea mai mare importanta in asigurarea unei comunicari
eficiente. Studiile de psihologia comunicarii pun in evidenta influentarea acestor conditii de catre
variabile psihice si psiho-sociale.
Variabilele psihice sau obiective:
elaborarea codului in functie de caracteristicile psihice ale receptorului (de
personalitate, cognitive, sociale)
eliminarea ambiguitatilor in codificare;
Variabilele psihosemantice
Reprezinta influente asupra comunicarii care vin din modul in care gandirea se raporteaza
la semantica cuvintelor (sens si semnificatie): Principalele variabile sunt:

Efectul de hallo: influenta unor cuvinte, expresii-soc asupra interlocutorului ca

urmare a semnificatiei lor simbolice pentru starea psihica, experienta, istoria si
intamplarile fericite sau nefericite din viata interlocutorilor.

Ponderea cuvintelor: exista unele cuvinte cu rol cheie in mesaj, in functie de

care se organizeaza perceptia.

Ordinea cuvintelor: sunt receptate mai bine primele si ultimele cuvinte ale
unui mesaj (efectul de primaritate si de recenta). Aceasta varianta se generalizeaza
sub forma primei impresii, care dirijeaza si califica intregul proces de
comunicare.
Factorii de context si de mediu
Contextul, precum si mediul comunicarii reprezinta factori de mare importanta in
comunicare. Aceasta nu are loc intr-un spatiu cultural si material steril. Ea se desfasoara intr-un
spatiu fizic, de cele mai multe ori umanizat, impregnat de un stil cultural, arhitectural, in
prezenta explicita sau implicita a unor contexte sociale determinate care influenteaza
comportamentul actorilor in comunicare.
Contextul material si temporal cuprinde:
- organizarea spatiala a comunicarii: pozitia partenerilor, distanta etc.
- mobilarea spatiului comunicarii: tip de mobilier, stil, confort etc.
- mijloace ajutatoare: amplificare, fond muzical, lumini, imagini etc.
- aspecte temporale: ora, durata, ritmul etc.
Contextul social cuprinde:
- prezenta sau absenta unui public sau a unor observatori (coactiunea) poate potenta sau
inhiba comunicarea, in functie de sarcina specifica actului comunicarii:
- comunicarea este potentata in activitatile performative de tip invatare, concurenta,
rezolvare de probleme;
- comunicarea este inhibata in cazul activitatilor de tip terapeutic, confesional;
- potentarea sau inhibarea comunicarii in prezenta publicului este dependenta si de
aspecte ale educatiei interlocutorilor: personalitate, religie, stil de viata etc.
Contextul cultural si ideologic, cuprinde:
- microcultura partenerilor (obisnuinte, mentalitati, religie, stereotipii etc.)
- macrocultura mediului social (limba de comunicare, specificul cultural, coduri
simbolice etc.)

BARIERELE COMUNICRII
Blocajele comunicarii pot avea o asemenea intensitate, incat intre informatia transmisa si
mesajul perceput sa existe diferente vizibile. Comunicarea ineficienta cauzeaza singuratate,
conflicte, probleme in familie, insatisfactii profesionale, stres psihologic, boli fizice si chiar
moartea, atunci cnd comunicarea este complet intrerupta.
In raporturile interumane E. Limbos identifica patru tipuri de bariere personale care
blocheaza comunicarea:

bariere cauzate de contextul socio-cultural (conflictul de valori si lipsa cadrelor de

referinta, conditionarea si manipularea prin mass-media, prejudecatile, diferentele
culturale);

bariere cauzate de frica endemica (infruntarea, agresivitatea, principiul competitiei,

rezistenta la schimbare, lipsa increderii in sine);

bariere cauzate de atitudinile individualiste (comportament egocentric, necunoasterea

propriei persoane, sentimentul de incompetenta sau ineficienta, lipsa de obiectivitate si
realism, pasivitate excesiva);

bariere
referitoare
autenticitate, izolare).

la

relatiile

individ-grup

(marginalizarea,

lipsa

de

Leonard Saules considera ca in procesul de comunicare pot interveni:

bariere de limbaj (aceleasi cuvinte au sensuri diferite pentru diferite persoane, starea
emotionala a receptorului poate deforma ceea ce aude, ideile preconcepute si rutina
influenteaza receptivitatea, dificultati de exprimare, etc);

bariere de mediu (climat de munca necorespunzator, folosirea de suporturi informationale

inadecvate, etc);

bariere de conceptie (existenta presupunerilor, exprimarea cu stngacie a mesajului de

catre emitator, concluzii pripite asupra mesajului,lipsa de interes a receptorului fata de
mesaj).

Sidney Shore identifica trei tipuri de blocaje ce constituie reale probleme in realizarea
procesului de comunicare:

bariere de ordin emotional (teama de a nu comite greseli, neincrederea fata de superiori,

colegi, dificultatea de a schimba modul de gndire, dependenta excesiva de opiniile
altora, etc);

bariere de ordin cultural (dorinta de a se conforma modelelor sociale, dorinta de

apartenenta, slaba capacitate de a transforma sau modifica ideile, etc);

bariere de ordin perceptiv (incapacitatea de a distinge intre cauza si efect, refuzul de a

sesiza, de a releva, incapacitatea de a defini lucrurile, ingustarea excesiva a punctului de
vedere).

MODALITI DE AMELIORARE A COMUNICRII

utilizati
mesaje
adresate
la
persoana
I
(limbajul
responsabilitatii),
focalizate
pe
ceea
ce
simte
emitatorul
si
pe
comportamentul
interlocutorului,
prevenind
astfel
reactiile
defensive
in
comunicare;
procesul de comunicare este mai complet, se pot comunica emotiile si
descrie comportamentele fara a face evaluari si atacuri la persoana;

fiti spontan in exprimarea opiniilor personale, incercati sa nu va impuneti punctul de

vedere. Manipularea este o forma de comunicare care transmite mesajul de nonacceptare si neincredere in deciziile luate;

ascultati cu atentie, ascultatul activ este o modalitate de a asculta si a raspunde care duce
la imbunatatirea intelegerii reciproce si la depasirea obstacolelor in comunicare.
Comunicarea empatica contine mesaje de intelegere, compasiune si afectiune fata de
interlocutor;

evitati stereotipurile si prejudecatile deoarece conduc la opinii negative despre ceilalti,

sunt cauzele unor actiuni si emotii negative, duc la discriminare, violenta si genocid;

lasati interlocutorului posibilitatea de a face o evaluare negativa a actiunilor sau

atitudinilor sale, critica nu duce neaparat la schimbarea celeilalte persoane;

utilizati mesaje care sa ajute interlocutorul in gasirea de alternative, posibilitati de

rezolvare a unei situatii. Deseori sfatul este perceput de cealalta persoana ca o insulta la
inteligenta sa, ca o lipsa de incredere in capacitatea persoanei respective de a-si rezolva
singura problema;

evitati amenintarile, insistnd in aplicarea unei pedepse pentru rezolvarea unei

probleme/situatii veti genera sentimente negative;

evitati moralizarea, aceasta cauzeaza sentimente de neliniste, stimuleaza resentimentele si

blocheaza exprimarea sincera a celeilalte persoane;

da-ti dovada de egalitate, atitudinea de superioritate determina formarea unei relatii

defectoase de comunicare, incurajeaza dezvoltarea conflictelor. Egalitatea inseamna
acceptarea neconditionata si respectarea fiecarei persoane, indiferent de nivelul sau de
cultura, pregatire profesionala;

tineti cont de factorii sentimentali, incercarea de a convinge prin argumentare logica sau
dovezi logice duce la frustrare, poate bloca comunicarea;

solicitati mai multe informatii, puneti intrebari deschise, cate una pe rnd, acestea dau
vorbitorului posibilitatea de a se deschide, de a explora gndurile si sentimentele sale,
este convins ca te intereseaza ceea ce iti spune;

utilizati parafrazarea, este o metoda in comunicare care are rolul de a clarifica mesajul, de
a comunica mai eficient nevoile. Dar, nu o folositi prea des!;

dati posibilitatea explorarii solutiilor alternative prin folosirea brainstorming-ului,

ascultarii reflective, discutarea posibilelor rezultate ale alegerii uneia dintre alternative,
obtinerea unui angajament;

folositi tactica devierii/abaterii daca doriti sa schimbati cursul conversatiei de la

preocuparile celelaltei persoane la propriile preocupari;

utilizati confirmarile verbale, vizuale si non verbale, precum si sunete care ii fac pe
vorbitor sa inteleaga ca ii ascultati cu interes si cu respect;

cititi limbajul corpului, concentrati-va atentia pe factorii cheie: expresia fetii, ochilor,
tonul vocii, tinuta corpului si gesturile;

asigurati confortul necesar in timpul comunicarii.