TOKYO

INTRODUCERE:
Tokyo, denumire ce literal inseamna Capitala de Est, este capitala Japoniei,
si cel mai mare oras al tarii, atat ca suprafata, cat si ca numar de locuitori
(peste 13 mil 500, aprox 10%xP). Orasul este situat in partea centrala a
insulei Honshu. Aici se afla sediul guvernulului Japoniei, dar si resedinta
imparatului. Tokyo a fost cunoscut initial sub numele de Edo, la origini un mic
sat format in sec. XII. Capata numele de Tokyo abea in sec XIX, cand devine
capitala imperiala.

FAMILIA IMPERIALA:
Monarhia japoneza este cea mai veche monarhie ereditara care inca mai
exista. De la data inscaunarii imparatului Jimmu, considerat fondatorul
dinastiei Yamoto (11 feb 600 ICh) si pana in prezent, au fost recunoscuti 125
de imparati legitimi. Cand vine vorba de primii 25 de imparati, documentatia
istorica nu este foarte bogata, dar sunt diverse izvoare ce atesta monarhia
cu cel putin 1500 de ani in urma. Succesiunea tronului s-a facut in buna
masura pe linie masculine, din tata in fiu. Au existat insa 8 imparateste,
numite tenno. Fiecare din cele 8 au fost urmase ale imparatului anterior. In
2006 s-a pus problema unei crize in succesiune, din moment ce exista un
singur mostenitor, printul Akishino, nascut in 1965. Dup ace s-a nascut
printesa Toshi, a avut loc o dezatere publica prin care s-a votat daca sa i se
permita si acesteia dreptul la succesiune, contrat legiilor constitutionale. S-a
votat pentru, dar problema a fost amanata, datorita faptului ca la scurt timp
s-a nascut nepotul imparatului.
Palatul imperial din Tokyo este resedinta primara a imparatului. Complexul
include palatal principal, resedinta familiei imperial, arhiva, muzeuri si birouri
administrative. A fost construit pe remasitele vechiului castel Edo, si se
intinde pe o suprafata de cca 3.5 km2.

PERIOADA SHOGUNATULUI:
Titlul de shogun (marele general care sujuga barbarii din est) a fost
acordat acordat initial de imparatul Go-Toba sefului clanului Minamoto, in sec

XII. Titlul confera puterea militara asupra statului, iar Japonia a fost carmuita
de shogun timp de 7 secole.
In a doua jumatate a sec XII, se inaspreste lupta civila intre cele mai
influente doua familii din stat: Casa Minamoto (N+NE) si Casa Taira (S+SV).
In lupta decisive din 1185, Casa Minamoto iese invingatoare si inlatura de la
puterea reala monarhia. In 1192, Minamoto Yorimoto adopta titlul de
shogun si devine carmuitorul Japoniei. Pana in sec XIX, imparatul va avea
doar un rol simolic. Shogunatul isi obtinea veniturile prin impozitarea in orez,
si impozitarea mineritului.
Teoria prin care shogunul a exercitat puterea real i prin care mpratul era
inut n palatul din Kyoto, consta n aceea c nu se cuvine ca persoana
mpratului s fie contaminat de grijile statului, aa c el a delegat
temporar puterea generalului su, mpratul rmnnd, n teorie, sursa
ntregii puteri. Cu toate c tronul mpratului a fost izolat, simmintele de
loialitate ale japonezilor fa de el nu au ncetat niciodat. Shogunul a neles
aceasta i l-a nconjurat pe mprat cu un zid aproape impenetrabil de
obstrucii protocolare i ceremoniale, reuind s-l in n izolare i departe de
viaa politic, astfel ca mpratul s nu poat interveni i controla
evenimentele.
mpratul i Shogunul erau cele mai nalte ranguri nobile. n
timpul Japoniei feudale Shogunul deinea cea mai mult putere, n timp ce
mpratul era mai mult o ppu sau o figur cu foarte puin putere
adevarat.

REVOLTELE DIN TOKYO, sau contestarea metodelor prin

care era exercitata puterea politica:
Tot timpul felul in care puterea politica a fost exercitata a fost judecata de
opinia publica. De la simple comentarii in cercuri restranse, pana la revolte
de mari proportii, lumea tinde sa evalueze critic deciziile care ne afecteaza
pe toti. Intreaga Japonie, si mai ales orasul Tokyo a fost afectat inca din sec
XX de puternice revolte si diverse manifestari impotriva guvernarii.
Incidentul Hibyia este unul dintre aceste evenimente. Protestul a inceput pe
5 sept 1905 si a avut legatura cu conditiile stipulate in tratatul de la
Portsmouth, incheiat la finalul razboilului ruso-japonez. Pana ce fortele de
ordine au reusit sa calmeze cele 30.000 de oameni iesiti in strada,
protestatarii au incendiat si distrus mai mult de 350 de cladiri. Si-au pierdut

viata 17 oameni, si peste 500 au fost raniti. Incidentul Hibyia marcheaza

inceputul unei perioade in care violenta s-a popularizat, urmand 13 ani plini
de revolte, ce au culminat cu Revoltele Orezului.
Revoltele Orezului au fost o serie de rascoale ce au survenit in 1918, din
pricina cresterii perpetue a pretului orezului. Dup ace violentele proteste au
fost oprite, mai mult de 25000 de oameni au fost arestati si condamnati
pentru diverse infractiuni, unii fiind chiar condamnati la moarte. Asumandu-si
raspunderea pentru incidentele respective, premierul Terauchi si cabinetul
sau au demisionat.
O a treia revolutie demna de luat in calcul este Revolutia studentilor din
1968. Protestele au aparut ca reactive impotriva felului in care guvernarea
japoneza se raporta asupra prolematicei americane. Revolta japonezilor a
urmat mai mult sau mai putin ideologia altor state, care ieseau in strada
pentru a protesta impotriva razboiului, mai ales a celui din Vietnam, care
militau pentru libertate si pentru respectarea drepturilor omului, etc. In
Japonia insa, revolta a fost insa mult mai suiectiva, si s-a legat in principal de
metoda blanda pe care guvernul o adopta in privinta relatiilor cu SUA. Dupa
WW2, japonezii s-au impotrivit prea putin dorintei Americii, lucru care i-a
nemultumit pe student. Protestul a inceput inca din octomri 1967, cand un
mic grup de activisti au incercat sa opreasca permierul de atunci sa se
imarce intr-un avion spre Vietnam. Ciocnirea violenta dintre protestatari si
fortele de ordine au dus la uciderea unui activist. Moartea sa a fost transmisa
in direct la TV si oamenii l-au perceput ca un martir. Curand, strazile s-au
umplut de proletari si, mai cu seama studenti, care au protestat aprox. Un
an, in care activitatea universitara a fost suspendata. Datele exacte nu se
cunosc insa. Se crede ca ar fi participat cca 700.000 de studenti, dar nici
scopurile exacte nu se cunosc. Unii luptau pentru libertate, altii pentru pace,
altii pentru reforme in domeniul educatiei. Revolta s-a incheiat insa fara a
aduce vre-o schimare.

CUM PUTEM PROMOVA DPDV TURISTIC ACESTE

EVENIMENTE?
unul dintre primele lucruri care trebuie facute este popularizarea acestor
franturi de istorie. Cultura si civilizatia orientului indepartat au reprezentat
mereu o sursa de interes pentru occidentali, dar nu in asa masura incat sa se
doreasca exploatarea lor la o scara larga. Putem aduce in discutie anumiti

factori care au favorizat o oarecare democratizare a Japoniei, sau mai mult, a

Tokyo-ului si ale celor trei aspect mentionate mai sus (monarhia, shogunatul
si revoltele: Shogun, cartea lui James Clavell, operele lui Haruki Murakami,
care au ca laitmotiv revolutiile studentesti din 1968, cinematografia
Americana care aunda de filme despre cultura si civilizatia japoneza, dar cred
ca aceste eforturi nu sunt neaparat suficiente.
ca sa incep cu un turism la nivel local, as merge pe ideea comemorarilor.
Comemorari legate de monarhie, comemorari legate de cei care s-au stins in
perioada shogunatului, iar daca ar fi sa merg mai departe, la nivel national si
international, as merge pe ideea creeri unui spatiu istoric accesiil tuturor, un
spatiu care sa valorifice din plin istoria bogata a Tokyo-ului: un complex care
sa contina un parc de distractii pe tematica istorica, manifestari, colectii,
muzee, etc.