Domnul Sen este tatal Maitreyei si totodata superiorul lui Allan.

Narendra Sen reprezinta cultura

si traditia indiana in stare pura. Nutolereaza nici cea mai mica abatere de la traditie.
Avnd n vedere poziia social respectabil a inginerului Narendra Sen, acesta locuind cu
familia ntr-o cas somptuoas, cititorul s-ar fi ateptat ca odaia Maitreyiei s aib mobilierul i
lenjeria care s impun poate nu att abundena, ct mai ales rafinamentul i elegana. Intrnd
prima oar n camera fetei, Allan rmne surprins de primitivitatea habitatului, ba chiar mai mult,
acesta i las impresia unui spaiu gol : dei puteam circula liber prin toat casa, nu fusesem
nc niciodat n odaia Maitreyiei () odaia prea mai degrab o celul. Dei era tot att de mare
ca i a mea, nu avea dect un pat, un scaun i dou perne () Nici o cadr pe perei, nici un
dulap, nici o oglind. De remarcat faptul c austeritatea spaiului acestuia (Maitreyi dormea pe o
rogojin) sporete misterul fetei: M ispitea mai mult () ceea ce era sigilat i fascinant n viaa
ei. De spaiul acesta n care se simea ncorsetat, crendu-i senzaia de gol sufletesc, Maitreyi
se va simi tot mai puin legat, din momentul nceperii idilei sale cu Allan.
Camera lui Allan cuibuor de nebunii poate fi considerat un spaiu al sexualitii, cci aici
Maitreyi i se druie sufletete, dar i trupete.
Coridorul, terasa i biblioteca -, subsumate casei inginerului Sen, le putem considera spaii ale
provocrii i tentaiei. Coridorul, ca i terasa pun n eviden preludiul idilei, primul spaiu
coridorul -, ca antecamer a erosului, conturnd prezena prin absen: O zream trecnd pe
coridor, o auzeam cntnd, tiam de ea c i petrece o bun parte din zi nchis n odaie sau pe
teras i m nciuda grozav fiina aceasta att de aproape i totui att de strin. Elocvent
pentru strategia provocrii, abil mnuit de Maitreyi, este scena n care lui Allan i se d
explicaia gesticii insolite de a arta n tradiia hindus afeciunea pentru un prieten: M-am
dus cu Maitreyi, cu Khokha i cu Lilu sus pe teras () La noi, prietenii i arat dragostea
atingndu-i picioarele goale. De cte ori stau de vorb cu prietenele mele, eu le strng piciorul.
Biblioteca va deveni scena pe care Maitreyi i va juca la fel de miestrit rolul n arta provocrii.
Aici va mima naivitatea i disperarea: Fugi din braele mele cu un suspin care m umili, dar nu
se ndeprt spre u, ci spre fereastr. Acolo, la lumina felinarului din strad, o putui vedea. M
cutremurai. Avea o cuttur stranie, speriat i plns, prul i se rvise pe umeri, buzele i le
mucase.